CHRONICA

HUSILOR SI A EPISCOPIEI

CU ASEMINEA NUMIRE

DUPRE

DOCUMENTELE

EPISCOPIEI

ALTE

MONUMENTE

ALE TERET

_.-

SCRISA
DE

EPISCOPUL

DU&AREI - DE - JOSU

MElCHISEDEK.

II

BUCURESCI
42.

l.'YPOGRAPHlA

C.

A.

nOSET1.'J,

S1.'RADA

COL'l'EA

1869.

www.dacoromanica.ro

42.

CHIZONICA

HUSILOR SI A EPISCOPIEI
CU ASEMINEA NUMIRE

DUPRE DO ODMERTELE BP! BOOTIE/ 9I ALTE MONITMENTE

ALE TEREI

...

SCRISA
DE EPISOOPUL DUE AILEI DE JOBU

MELCHISEDEK.

61110.

BUCURESCI
42. TYPOGRAPHIA C. A. RO SETT!, STRADA C OLTEA 42.

1869.
www.dacoromanica.ro

Adusu-mi-amt aminte de (Mete cele din ineeputti, eugetat -amfl la tOto

luerurile tele, la faptele mftneloriS tele amii gdnditii. Psalmft 142. 5.

*Spune-volA vorbele eele din tnceputii, eke am auditti si le-am cline-

scuth, si pitrintiI nostril ne au povestitit. Psalm6 77. 2, 3,

Sit se serie pentru generatitmea future, si poporultt ce se plii7muesce
va lituda pre Domnulti, Psalmil 101. 18.
Multi scriitorl sail nevoitti de aft scristi rAndulit si povestea terilor,
si all Mean izvodti pe urmit, si bune si rele, se remite feciorilor si nepoti!or, sit le hie cele bune de inveteturit, iar cele role ca A, se pbtit
Jeri
ca sit nu se inflect) anil eel treeutY, si apol sit nu se pbt5.
sei ce s'ail iticratt, sit se asemene hierelor si dobitiwelor color mute si
fitrA minte:
(Yore. Ureebill. Procuvent.)

Nur dann erst, wen die Moldau rich einer aufgeklArtern Regierung,
die zur Aufmunterung der Gelehrten sus alien KrAften mitwirkte, zit erfreuen baben wird, nur dann erst dilrfte mann . . . . zur eaten historischen Gewissheit gelangen (A. Wolf. Er.ter Theil. Self. 153).
nNumitI end Moldova se va bucura de unit guvernAtnentii maY luminatti, carele sA, confliptuescA din tote puterile spre incuragiarea bdrbn(ilort

ertulitT, numal land se va putea ajunge la certitudinea istoricit."

www.dacoromanica.ro

\'
GGP
&lo
A
J.POPESC11 B JENARU
AUTO R ..27raa..i.q.e.d.a

..... ...
V OLat.razzc'ga..ceuxile2c..
N

.......

.ANUL

-Ma.-

PREFAcA.

Ca Locotenen.ta de Episcopil ala Huilor, de

la inceputulti anulul 1861 pane la finele anuluT
1864, am avutu ocasiune se cetc sea i se studiezu documentele de deosebita nature, ce posede ac4sta EpiscopiA de la infiintiarea el i pang

in timpulii nostru. Am gasitti in ele un6 mare

thes turd de sciinta istorica, archeologica, filologica, etc. bine conservatri intri unu periodg de
timpti aprOpe de 300 anY.
Parte din acelti thesauril o comunicil prin acesta opera nafiuneT romane ; dar tot-o-data recon:Arida zeluluT ciintificti i patrioticti and Bar-

batilor de littere i sciinfa, ca acolo a remasti

Inca mare dose de cunoscinfT privitOre la Istoria nostra nationale, in tote ramurile eY, politick
religiOsa, sociale, litteraria, etc.
Lipsa de istoriT speciali i detailate, din care
sa se vela modurile in care s,a, manifest-La activitatea i viala in differitele ramurY ale arborewww.dacoromanica.ro

lut nationalte alti Romani lor, face o lacuna forte

mare in existenta nOstra nationale; i cu cat lu-

mina se respandeve pe orizonulu patriet, pe aMita acestalipsa devine mat v6cluta qi mat simtita .
Avendti multe opere tisfurice, scrise atat de

Romani, cat ;11 ,de streinT, not rota nu avemd

istoria. Opede acele sg ocupa esclusivti cu partea politica si administrativA a teret. i acesta
de multe ort fOrte vagti i pe scurtri, in cat i
not asta-c,lt putem dice despre operile acestea,
aceea ce Ore-candil dicea Vorniculil Urechia despre vechiulti Letopisetti moldovinescti: Ca nice
de viata Dornnilor, carit ati fosttt tOtA cArma, nu
alege, ne cum lucrurile din latintru se ale& (*).
Lucrurile din lAuntru", la care allude Vornicult"! Urechia, adica: Religia, cu institutiunile Ale;
scOla, litteratura, cu operile sole; starea so9ia16,
cu organismulu seti i cu moravurile bune i
r6le; Administratia, justitia, &tea, industria, artele, agricultura, i alto ramurT,- in care se ma-

nifests viata unei natiunt unele suntti uttate de

istoricit notri cu totulti, altele atinse forte pe
scurtti, i numat ca de la tntemplare ict-tole.
Tote aceste partl ale Istoriet nOstre nationali
zacti ascunse in Archiva Statulut, in documentele Episcopielor, Monastirilor, ale familielorri boerect i redeesct, i pe la persOne private. Cand

aceste documente se vor da la lumina i studia

de Omint competinti, atunct se va videa viata i
activitatea natiunet romane, i itnpreuna cu ele,
adev6rata i completa istoria nationale.
(*), Procuyntarea Ia Letopisetil",

www.dacoromanica.ro

tin

bin acest motive, yi pentru indernnarea qi a

altor confratT Romani, clerics i

laicY,

cariT vor

fi possedendir hsemine preti6se monumente ale

activitAtei generatiunilorti trecute ale RomanieT,
ca s6 nu le tiny in futunereculti nesciinteT, ci

0, le sc6til la luminl spre a intinde domenuld

sciinteT despre Istoria nationals: Subscrisulti am
co rn pu s Chronica Huilor," dupre do cu rne ntele
alitare la Episcopia de HuY, i dupre altele publicate de differig b5rbatT, iubitorT de istoria tereT
lor, fn timpurile moderne.
In acute. OperA, in particulars, FIuenii vor
gasi Istoria OrmuluT i a str5moilorti lore; Moldova
o parte din Istoria el; Biserica romans
o parte din existenta sea in viacurile trecute, i
materialti pentru fiitore compunere a Istoriei selle
speciali; natiunea romans in genere
unii pretiosti material(' la mAretulti edificiti ale IstorieT
sone, aT cAreia Architect' i Maistri se Fogatescti pe bancele scalelor n6stre nationali.
Biserica romans in adeverti merita dulcele e-

pitetti de Mama a Romanilor. Ea ne a nutrita

spir. tualminte, ne a inzestratu cu o mare zestre
national6 : in domeniele ce ni le-a conservatti ca
tint' deposit sacru; ne a pAstratg ante, ca unA
odorti preciosil izvorele istorice ale vietel nationali,

menite de a arAta o data lumeT civilizate, de ate

secule RomaniT, In positiunea for modestk lucrez5 pentru civilisatiune, i pentru uurarea suferintilor omenirel, cu tote obstaculele ce tot-deuna au opus progresulul for dumaniT cei aprigi
i nemblanclitT.
www.dacoromanica.ro

VIII

Fia, ca Archiva StatuluT, undo acum suet gra.madite maT tote aceste documente bisericecl, sa

le pastreze cu aceea0 religiositate; precum le-a

pastratd Biserica! Perderea lord ar aduce o dauna
incalculabil6, i in viacT irreparabile. De aceea
Guvernuld ar face und mare bine natiunei gi
ciirrteT, clack necrutiand suma trebuitOre, ar tipari t6te documentele vechT ce posede Archiva
StatuluY. Pe urma uneT aseminea publicatiunT,
in curendd s'ar videa minunT pe cAmpuld IstorieT nafionali.

Documentele Episcopiel de HuT, care at servita la compunerea aceste opere, se coprind in

cincT condice, parte copiate, parte originali. Condicele aceste stintd citate in Chronica forte adese orT. Acele cu documentele originali stint
insemnate cu numerile latine I, II, III; acele cu
documente copiate se insemna cu litterile A. B.

Condica cu No. I-id cuprinde 15 chry-sove

domnect originali, atingetOre de differite disposifiuni, privit5re la administrarea material6 i
spirituals a EpiscopieT do HuT, i care se reproducij sal' se citeza in opera. presenta, la r6nduld lor.
Condica No. II cuprinde peste 70 citril domneqcT de scut415, date EpiscopieT de DomnT In
curgerea viacului 17-1e; deaseminea done copiT
de chrysove domnecl, i cateva ordine ale V ornicilor de Ora de josd.

Condica No. III, cuprinde peste 140 cartl

domnecT de scutela, copiT de chrysOve, corespondinfe administrative, etc; cea maT mare parte
www.dacoromanica.ro

--

IX

din viaculd 18-1e, qi numaT cAteva la fine

din viaculd 19-le.

Condicele A. B. cuprind copil de pe documentele originali ale Episcopiel. Acest feli6 de

condice de documente se aflau pe la tote Episcopiele i Monastirile, pentru pAstrarea documentelor, ale cArora originale adese orT erau espuse perdereT.

Premita acum Chronica Huilor," ca unt

ineeputO, i sper6, daci Bunulti Dumneclea inaT
va ajuta, cA void publics dupA ea: Chronica MitropolieT MoldavieT, Chronica Monastirilor, i Chro-

nica scOlelor in Moldova.

Iacheiif rugAnda pe Onorabilil cetitorT, cu cu-

vintele pre Venerabilulul Episcopt de liuT Mitrofanti :

Uncle vet afla niscare lunecAturT in lucrula

acesta, sl nu blestemag, ci. ca bunt i cu bun
inimA indireptafT i nu ne punetT in ponos1, ci
ertafT, cA i not santem omenr, aseminea pAtimaT, finufT de slaba fire, carea nu last nici pre
unto omii a remAnea fArA greqi1A." (Chronica

Hulilor, pag. 147).

Episcopu aid DunAril-de-Jos.
MELCHISEDEK.

www.dacoromanica.ro

;1. t
(

a
or; fft4 m

ki

monoisbi;;,%-

Pn

f.ASOEfb

TB0101'
141i/ LA
4g-

8 HHAC.13
'6)13CA

:It IA Ht. i
mAbi /4 p
CKOP
6/1
11,

71,

,t,
0.544,7411kga!tder4A.

Inocentiu Episcopu de Husi

www.dacoromanica.ro

CHRONICA HUSILOR
SI

A EPISCOPIEI CU ASEBIENEA NUMIRE

www.dacoromanica.ro

INTRODUCE RE
Numirea fi origimea Hu fi lora. lneemucitatea etrategieci., Casteluld
Re fedinfa princiard.
t3reuta #ile rot:flung.
Domneami.
Colonisafia.

In documentele posteriOre ale EpiscopieT de IlusT, ora.ulti in care se afld, ea, une on se numesce /NA

alte orT Hupdg. Dad ne intOrcenad la cele maT vechT

documente slavone, deasemenea gdsiniti ctt une orl numele acestuT loch se intrebuinta in plurald, d. e. In
uricele domnesci date din INT se 3 adaoge la nrm1, ca
s'ar'i scrisd s xscExa :." in HuO. Alte or1 ild glsimil
in singulard, d. e. in inscriptiunea slavond, de la Marele
Stefanti, ce se phstrezit d'a,supra useT bisericeT Episoix
piei, carea se va reproduce maT josh, se dice c biserica
s'a zidith " BZ fsco :" in Huso. Acestd, duplit numire
in singularu i fn plurald, provine de la usulti cumd s'a
forma0 la noT cea maT mare parte de numirile
adic

de la numele persona ce a posedath mai

Antegt aceld- loch, prin danil se'd eumOrdttird, de la Dom-

Mh tr is antgiulti posesorti, loculd se numia depe

numele luT in singulard, d. e. mosia luT Bradicili, alul
niX.

Dolheciii, a luT Averil, a Arma,sului, a Husului, etot

Dupd, mortea luT, loculd treceudd la urmasiT luT i deveM
nindti maY multi posesorT, numirea loculuT, din singulard,
trecea in plurald, d. e. Brcidicescii, DolhesciT, Averes-

www.dacoromanica.ro

cii, Arm (*nil% Hufii, etc. Asa derd amAnduce numirile, singular; si pluralli, suntd logice. Observamt insI
numal atata, cAtti privesce numirea Husi lorti, cg, dad se
intrebuiniezI in singularti, ca se fig conform; cu istoria

si cu Gramatica &mad, ar trebui se se scrie si se se

pronunte : Husk, care este numele primitivti ald loculuY,
precumtt s'a Oduttt maT suss in inscriptiunea citatl. Fina-

luld sit de la singularti, dupe limba Rominit, la pluralti

se preface in Fi, d. e. pusii pu,s1, duet' du$, fritmita tramiei, HUSii- 1120, etc.
Asupra origineT numirel Hush sett MO suntd MeV& versiunT: Una popularl, provenitg, de la locuitoriT lin-

gua ce trlesca fn satuld Cornii, situate fn laturea de

coeds -nOpte a Husilord. Acest6, versiune pretinde, di din
vechime pe loculti unde ast6,-dt este t6rgulti Husilord, ar

A fostil numal III mkellirki, de unde locuitoriT de

la,

Corny cumpgrat carne, carea in limba ungarti, se names-

ce Hus (HuF). Prin urmare, dna. ei se ducead la carne, diced in limba lord, a se clued Ia HuF;4 si cl, de
aid s'ar fi tr6genda numirea loculul Hufi.
AIM versiune este aceea pe carea o alltim la Andreas
Volf, autoruld opereY germane intitulatl: Beitrage zu einer
statistiscli
historischen Beschreibung des Ftirstenthums

Moldau. Erster Theil. Ettt ce ne spune eld la pag, 154

despre derivatiunea numeluT Husilortt, pe temeiulti unord
autorT ungurT : Numele 11210 HA are acestd loctt de la
RsitiT, care in anula 1460, fiindti alunga#, din Ungaria;
all venitd in Moldova si all c6Otatd permisiune de la
Voevoduld Stefan celd Mare a se ase4a acolo. AtuncT eT
att fondatil acestd loon, Si In amintirea stimabilulul lord

de Mundt roan Husulii, 'T ad data acestd nume. Dal,

ffindii cit dupg, cittt-va timptt cea mai mare parte din eT
www.dacoromanica.ro

ad fostd alungatT qi din acest4 sera, apoT restulA Ungurilord husitT a trecutd la religiunea catolicl; dOrit numele
acestul din nod fundatd, tergugord nu l'ad schimbatd, ia
cAtii eld panel in timpuld nostru se numesce Hull (du,
pa pronun0a, ungarA,.) *)

Acetit opiniune de origine totd ungard, qi pe carea tn-

s4 autoruld el Timon o (15, ca and dicitur: se dice ",

o glsimd repetitg si la autorir rominT modernT: la Dom nuld Stqu fn opera sea: Notitir statistice despre Moldova." Pag. 52; i la Domnuld Ilijdell in opera Ion Vod
ce,ld cumplitil," pag. 131.
Nu tAgAduimti el ul asemenea colonid de persecut4i
pentru credinele lord religiose ar fi gsitd in Moldova
refugiuld, si mAntuirea lord, mar alesd ca acestri faptd
Fe

baseza, pe temeiurT solide istorice, descoperite in urmk,

i prin care se constata, c6, acer colonists Husi 1 s' all a

celatil la HuT, la Romanti i in satele de prin pre"giurd; delsemine cg, In urml el erIc s'ati convertitti la

catolicismuld papald; cg, pe la anuld 1571, cindd 8'4

convertitd acestr colonists, eT erati. In num6rd ca la 2000
de amenT (Istor. tolerant. religios. in RomAnia. D, Haj,

ded, pag. 29).

in adev6rd pe urmair acestord UngurT fr gdsimd
pink ast1-4T in prejmetele Romanulul. In partea despre
meld, -nOpte a Huilord, pe moia Episcopiel, se aflI satuld Cornil, deasemenea locuitil de UngurT papists, car

insX astl4T nu intelegd alts limbs, de cats acea Romi

(4)

St se vadl: Ungrisches Magazin, 3 Band, seit. 105. (Pressburg.

179F-8). Ae,estil &Inure a Jul Peter Zceld, ml-acomunicat'o siunult.

din Unguril ea vittuesed In Hust Dori de la elerulfi Moldoveneseti nu
amts pututii afla ceva comiderabill Hustum oppidum (Husch,) in tribus collibus positum, ab Hussitis, ctuos anno 1460 Matthias Tex Xelecarat, appellatibnem acecisse (dieitur). Vide Timon additament. ad
nag. 9ntiqu. et Am Hung. Epist. U. pag. 16.

www.dacoromanica.ro

ng, to carea pieotit lord le si fact' predica. Din documentele Episcopiet se pare el acestt Ungurt, dae'l nu to
totulti, tn mare parte nu sunttt deseendintt at colonistiTorti Husitt. Din planuld Episcopiet, fticutd pe la finele
veculut 18-lea, se vede clt pe loculll uncle este mind
satuld Cornit, locuiad poslusnict amestecatT cu tArgovetT."
Prin poslumici se tntelege tn documentele Episcopief
&zed venetici, adust de prin, alte tart, tn deosebite rondurT, spre servieitild EpiscopieT. Insit tote -uh-dath to planulu date se tnsemnl, ch acolo ,, a fostd silence de sate
vechitt." Putemd presupune, c colonistil busitt, pe la

1460, vorti fi fondatti si locuitit nein sate vechM; dal ll,

to urrn,A pentru ore -care grele impregittart Slit vorti fi
phrhsitil si se vord fi aseqatti ainrea. In tinutuld Husilord (judetuld FhlcitiluT) Ungurt se afill, numat tn satuld
Induegnenit.

Ce se atinge de asertitmea, ell, ling-mit HusitT hr fi

data mime Husilorti, o rtspingemil pe terneiurile ce se
vord espune mat josh.
Ceea ce ne aretli documentele Episcopiet despre numirea Husilord, ,si din care ne putemti face idee ltimurM
despre numele si ineeputuld acestul orasii, consta tn urmAtOrele notinnt:

Pe timpurile Marelul Stefan, loculd uncle asth-qt se

aft Hush, apartinea 'net persfine cu numele HusulA
Loculti acesta a fostd datti hit de la Donna triculd
slavond de daniA, s'a Ostratt" la tergovetit de Rust pinft
la anulti 1,814, &Ida en vielesugll s'a, rApitu de ogre

nisee persone interesate, precumd se va areta mat de-

pute, la anuld acelaNu se scie tug, dad dania aceea

p a ilicuta de mares Stefan, sea- mat nainte de ell
Celtt Anteid documentti istoricti, cunoscutd pia aotimd,

www.dacoromanica.ro

fn care se amintesce de acestd Husuld, este uric& luT

Stefan cel Mare din 1489 (6997) Mart. 13, fn care se
dice, c, sluga sea Stanciulli, fiulti luT Jul jli alti HusuluT,*) a vindutti luT Lupe Armauld uA, silesce peste
Prutli, unde a fostli targulii Sarata, maT susti de gura
SiirateT, pentru 58 galbenT ettArescT. (Archly. istor. t. I

part. 1, pag. 155, Nr. 245.)

In alai chrisovti, totti de la Stefan VodX, cu data 1495
(7003) Genarti 20, se pomenesce de Marina fata HusuluT," care impreunA en ul mAtusl a eT Nastea, a viadutil a patra paste din satulti BuzesciT, ce este pe Sarata
luT Neagulti Dumia i frateluT sou Blloti, pentru 25
galbenT tittAresci. (Yell acestli chrisovli reprodusti maT
.

josti.)

Inteund uricti deasemenea de la Marele Stefan din

7010 (1502) Genarili 23, se (lice el Marina fata HusuluT gi cu mAtuqa eT Nastea ati vindutd a lorli dreptl, wing, din drepte i adeverate urice, ce au avutfi pe
ul bucatl de loci" pe Sarata, partea ce este de pe Elan,
din hotarulti terguluT nostru alli Huiloril, ce este pe DrislIvetu. (Vecy i acestli uricti reprodusti maT josti.)
MaT este intre documentele Episcopiel unti chrisovil de
la Stefan celti tenIrti, datti in 1519 (7027) ; insa, este

atatli de stricatli i stersit, in citti abia se potli discifra

4")

in slavonesee: Sint Jurja Illusive." Domnult Hajdeti a tradust pa7

sagiulti acesta ass,: Stant:hilt fiulti luT Jurjil aid luT Husea." Adici
ell Standult era nepott luT Husu, care avusese feciorfi pe Jurjt. U'
rieele davone posterioare, cAndt se esprimi de fata HusuluT o numescil: Docks Husuluva," (fata HusuluT.) Forma, Husiva" area et
Jurjti era feciorti alti HusuluT, edict dupe slavenia: Husiv salt Hu:sivicT. Dad dir la anult 1489 Husulil avea nepotti 7e Stanciultb
care era in virsta a dispune de averea de la pirintT, a vinde: Se Intelege ta, bunicul' set Husult fusese cu -multi" mat inainte trititorit
pe awls' locert.

www.dacoromanica.ro

cuvintele: u Ap8r8 ceno

riki DIAZ XMAS

Adicl:

Si

altd satd undo a fostd Husuld.")

Judecandti de pe aceste date, putemd presupune, el
rnoia stlpanitl de Husuld, incepandd despre melt -cji
do la Elan, unde poseda moie fata HusuluT Maripa,
spre me41-nOpte coprindea: loculti unde suntd Hugil, qesuld PrutuluT, i peste Prutd satuld BuzesciY, 1 loculti

wide a fostti terguld Sarata.

A ifostil ore Husulti Romand, sea strainti? eel ce vort
se derive numele i originea Huilord de la colonia Husitjlor,
negrelit tind a crede ca fundatoul Huilor a fost un strlind,

tin Ungur sell Bohema husitti. Intre numele HurC i Hu-

siV to adeqra este a,semanare; tns eu o credo acesta

provenitl de la intemplare. Numele Husti este 4icere slavI, tnsemnl: gascl; derI orT-cine a studiatti Mg de -pucinti archeologia nOstrl sci , cii, aoestd feld de nume i
pronume slavone erati forte obicTnuite strAmoilord nostril

i provinead parte de la vecinitatea cu popdrele slave,

erg, maT cu deosebire de la literatura slava, care era i
a Romanilord. Aqa 111 urice se pomeneseti nume boeresoi
pacu totulti slavone, d. e. Rpm, Maroon, TAimnea,
FOp,

MALI, &arta, KpACHEWZ,

XOAKO s

CTEMO, CODA.

etc. (Uriculti luT Stefan eel Mare din 1467; alit luT Petra
Bared din 1546.) RomaniT au fostil i suntd pinl ase
t5-4T precatti lesnicioT pre atata qi naivi In porecliri, sea
Oscocire de pronumirT. D. e. a fost destuld se -aibl
cineva unit petecd negru cusutti. -pepartea din dereptti a
haineY, ca se fiti pronumitil Ourii-negru, pi acestil proriume se trecl la urmaiY luT, si se devinit nume chiard
aid satuluT unde eT locuiau. Pronumirile imprumutate de
(")

ehrisovulfi acesta se aft& in secultetula cu 'No. 4. Tett in elfi se pomenesce de duel tratT: Avert', si Albulfi; negresitd cit acestia -suntti
parintii primitivi aT rezeOlorfi Averescl si AlbeseT.

www.dacoromanica.ro

la paserT erad forte obicTnuite. De aicl numirile de /4milig: Curitti (gains), Vrabid, Soco127 (gangurii), Rag

PAunii, etc. De mirare dell, este, a se glsesce ug fam lilt Romang

pronumita, de la giscl-Husti ? FIrg ca sg

maT avemd nevoid. a cguta obarsia, numeluT acestuia prig

Bohemia se(' Ungaria. Ed afirmit c Husulti era Romand
Moldovanti, bola' si inruditti cu familiele boigresci ale
ter eT. De aceea uricele mai sus(' citate numeseti pe Ma-

rina fata Husulul, nepotg Nastei, care la renduld se(' si

ea era nepOta lul Michaild Buzea, de la care a luatd
numire satultt Buzescil, ce este pe apa Sarata, peste

Pratt. (Uriculd. din 1495); erg, uriculti din 1489 spune

c Nastea avea unti forte Toma si u sorg Ilea, tustreT
fiT aT luT Costea si neMI aT Dvorniculni Oanea; deasemenea erad veil cu Ana si cu fratele el Sima, fill luT
Lazar*) si nepotl aT aceluiasi Oanea.
Acestd Husuld este fundatoruld terguluT Husii, precumti Intro altele se vede si din suplica unuT tergovecti

din HusI ce avca to ptstrare documentuld original(' alit

funolgreT Husilorti, si care en viclesugd i s'a spit(' pe
la 1814. Acelit tergovetti etiE ce spune despre acesta in
suplica datit Domnulul Scarlatd Alexandru Calimacu :
deluescti Ml rieT Tale, el In aniT trecutT, LINA mOrtea
tathluT, med, 'mT-a remasti unit uric(' vechid strbescti si
trel-cjeci si patru file &Artie en sloye nemlestI scrise,
ins cusuW la, unit locd, si la tots fila dedesuptd, cindti
se intorcea fila era ug pecetie a Husului, ce a fa'cut4

tergulii 'tufa

*)

Timpuld fundlreT Rusilorti nu'la putemit otkrt

(*)

din,

Cum cit Costea qi LazAr afi fostu boiiri se vede din uriculii de la
1432, reprodusd mal departs, sub anul0 1890, in care aceste nume

se punfi intre boiaril Marturl aT uticulul.

(") Restuld_suplicel si cu tote eursulti IntemplIreI urmatd, s# ee varlA
la anniti 1814.

www.dacoromanica.ro

10

lipsa documentuluY primitivti, care din cele ce spune su-

plicantulit de mat susll, trebue se EA la vre unula dirt

proprietarit megiast, si timpulll pete fill va da la luminit
Putemti presupune, c fundarea acesta dateet de pe la
timpurile mareluT Stefan. Celli pucinti n'amll gAsitil nicY

unti documentll mai vechiti, In care se se pomenesd, de

Huqt tnainte de marele Stefan. Combinandll desfihiarea,

OrguluT Sarata de pe Naha sane' alit

PrutuluT, de
care vorbesce uriculti din 1489, F,1 i care venea total pe
moqia HusuluT, putemtl presupune cd tergovetit de acolo

s'all strhmutatti la Hu1, a druia infiintare coincide cti

acele timpurT. Motivulll strllamtlrei a 'pututll fi ull, mat
band,

sigurantg a tergoveilorti grin posi is loculuT, incon-

giuratti on muntY qi codri pe de ult parte, ell pe de alta en Prutulii, care era u pedid nu mid la nkvtilirile
Ordelorti cIzAcescl i VitIresci. Din acestti punctll de yedere, Huii in curandll all devenitti unit insemnatil punctil
strategicti pentru aplirarea tereT de ettre inemicil cenll-

vllliati despre reslritit: Cana DitarT, Turd. Stefan vodll, Mit Anteill a glisitti avantagiosil a avea u t regedintli
in HuT, pentru trebuintele sele militare, precumil avea,
si la Vasluill. De aceea Eltt a infiintatll acolo unti castelll domnescii, pe loculu unde este astll-41 Episcopia. Nu
putemll anume areta loculii uncle a fostti acelt castelii ;
dery curtea EpiscopieT tOtI este potricIlith, de temelit vechT

din care unele de tiA, soliditate forte mare, i care presupunti ut vechime profundI. Din documentele EpiscopieT
se vede cd unll deald despre redritti, numitti acumll
Cotoiulti, maY nainte se numea Cerdaculti luT Stefan vo4X.,' In adeverd, de- acolo se presint6 u t privire intinsK
asupra PrutuluT i peste. Pruttl. Huii, i suptdDomnit urmtorT era locll de reedintit domnescI, unde Domnit pewww.dacoromanica.ro

11

treceag a timpure, cher se ggseseg multe chriseve date

de aid; deasemenea Vii, Letopisetele ne arath pe unil
Domni petreandg in Hust
Stefan cell." Mare, In anulg 1495, a ziditil in localulii
curteT damsel de la HusT ug bisericg, In, onerea Antilorg Apostoll Petru si Pavel precumg se vede din inscriptinnea slavong ce ping astg-cy se pg8Il'eZ1, d'asupra user

Bisericel Episcopiel. ,Et1 textulg el tradusg r-omfinesce;

,,Euseviosulii si itibitorulg de Christosit Jo Stefan Yoe vodit, cu mila Jul Dumne-qeg Domng Ore Moldavel, tiultti
Jul Bogdang Voevodg, a tneeputti si a ziditg acestll tem.plu, in numele sAntilorg, ,slgvitilorg si totti-lgudatilorg corifeilorti Apostoll Petru si Pavelti, ce este In Huso, pe

Drgslave0, si s'a s8virsitii in anula 7003, erg alts dom'tire lul, anulit 38 curentg, lung Noembrid 30."
Unulg din chronicariT Ora dascAlulg Simeon, ,ne spu.
I'm, cd totii in acestti anti, cindii s'a ziditit biserica, Stefang celg Mare a ziditii acolo in Hu1, ei curtT domnesci,
care pe timpulti acestul cronicarg (cam pe la inceputulk
veculul 1.7-lea) erag surpate, der, beciurile existati ante.
(Letopis. t. I. pag. 135. *)
Cuing ca acestg bisericg a fostg anume bisericg a cur.
(*)

in partea despre apnsil, aproape de loculfi Episcopiel, stY i Omit

astalll nit grupiit de movile, si mal marl si mal mid, unele Wig% altele, care nu suntti naturall; insg, nie ufi traditia nu s'a piistratil
despre ele. Stt fits oare morminte de soldall calutT in vre ult Malik
urmatit acolo? Safi wre unit felii de baterie dupe tactica de resbelfi ai
anticilorti?

Cu insemmItatea strategic a Haqilorti crag cd trebue sit fostfi

legati si movila numita: RAblia, ce se aill langfi satuld B.iseseil, Fel
sesult Prutulul, tale ca de una i jumgate ork. de la Hug. Ea don-.
tit& din Mt movi1 IncongiuratA de unit murfi inaitil de pAraintrl,-cti
intrarea despre Prutu. Des re ea pomenesce si Cantemir in Descriepesa Moldovet,u pagi. 28, N. 1851, pe care, dice, TAMA o numiat:
Han-Tapesi, adiell: Movila Hanulul. Diu .documentele Episcopiel se
Wede, efi. Ia movila RAbiel era pod!' ;.este Prutti. De aid putemti deduce, ea movilaXAbiell era ua fortereta de apArarea podulul de n4+,
walitorl, ce ar fi voitt all trod, din ceea parte a Prutulul.

www.dacoromanica.ro

12

let domnescY, si nu monastire, se vede si de acolo cl ea

nu a fosttl inzestratl cu nicT unit venitti deosebita, pr&
cunt totU-d'auna flue' ctitoriT monastirilor6 si a Bisericilord, maT alesu DomniT; ba chiara nicT loculti pe ca-

re era ziditit Biserica nu era proprietate a et, ci loct

domnescti, ptn WO, precumq se vede din chrisovulfl
lul Mateiti Gliica din anulti 1756.
Mosia Husulut, pe care s'a fitcutil tergulu Husil, pen-

tru insemnItatea ce a clpgtatti acestil loch prin curtea

Domn4scI faintatg, acolo de marele Stefan, nu tirditi
erAsT a devenittt domnesca, pOte c t prin rescump6rare.
Prin chrisOve se vedit multe esemple de acestea, cg, moie ce fusese dAnuite de Domni pe la persOne private, se

reinturnati &1st la Domnilt prin rescumOrare, prin stingerea nut familit sett prin confiscare. Prefacerea mosiet
Husiloril in domnesca, se pare el s'a urmatti pe la finele Domniet luT Stefanti cart mare ; act in uriculti de
la antild 1502, Stefan vorbindti de HuT it numesce.:

Tergulti nostru Husit."

Reproducemti aid uricile de la marele Stefan, de care ne amA condusti fn cercetarea despre originea Husilorti.

1. Uriculti slavonti din anulti 1489, publicatti de D.

Hijdeti in Archiva Istorica, lama citatU mat susti.
Cu mila Int DumnedeA NoT Stefanti Voevodit, etc.
EU. c, venindll Nastea cu fratele sac' Toma t9i Cu so-

ra lora Ilea, feciorii lui Costea, to nepori lua Gland

Vorniculii 3si Ana cu fratele seu Sima feciorii luILazar, erqi nepori ai lug and Vorniculii, de bung
voia lorit all vindutt dreptuld lord patrimoniu din uricult mosulut 10111 OatI vornicu de la moSubi nostru Alexandu l'Od5,, u bucatl de pttenta din otarulA Albowww.dacoromanica.ro

13

tescilord pe gura SarateT, unti locd de sata, slugel astre PanuluT Lupea Armasulti, dreptti optil-gecY zloV tdtd-

rdscr: si apol easT venindti sluga nOstrI Stanciu fluid

ltii Jurj al luT Husea. . . .
sil4te peste Prut uncle
a fostn. terguld SarateT, rnaT susti de gura Santa a vindut'o deasemenea slugeT n6stre luT Lupe armasu, ded
nor v64endd etc; 41d otaruld acesteT bucl0 de plmenta
din otarulti Albotescilorti se incepe de la gura SarateT,
apoY la vale ping, la malulti PrutuluT, apol pins Ia Capltuld de susti alu rediulul luT Goran, apol pia la ulmulti en semnti, apoY dreptd la deald pind Ia unti stalpti,
apor pe ceea parte a dealuluT pe c6stA OA la duoT stejarT cu semne, apoY pind la unti stejarti cu semnti, apol
prin dumbrtivi6rA in vAlcea pia Ia unit stejvti on semn
apoY pin viacea in susti pind la Troian*) la stalpd, apoi

pe troiand In susll pind unde cade Troianulii in Sarata,

apoY pe Sarata in josh pind unde cade Sarata in Prutd;
art otarulti aceleT seliste uncle a fostll te'rguld Saratel
mai sushi de gura SarateT se incepe Arli de la gura
SarateT i tots pe maluld Prutulul, in Busd ping, la si-

lestea luT Bodadea Servulti, apol urmez1 pe maluld PrutuluT in sushi pind la silistea Iul Bodea Romaruld, a-

poT in sushi la dealt, apoY prin campti pia, la piscd,

apoY in matca SarateT, apoY pe drumuld celd vecbid Ia
deald ping pe virfuld dealulq si la vale ping, la ua, movi14 sApata, apoY pe piscil ping, la unti stalpti, apoY pins
la unti alts stalpu, apoY pe drumd ping, la otarulti Limbl-dulce. Acesta este tote otaruld, pe cre,dinta Domniel
mele si a Hord Domniel mele Alexandru si Bogdan - Vlad
si a boilrilprd nostri: Panuld Sbiarea, P. Ntu, P. Duma,
(b)

Troia!' aid se trade el insemnit unti antil mare.

www.dacoromanica.ro

14

P. Gangor, P. Algol vorniculti, P. Herman, P. Igo

-Hudiciti, P. Dajbog, P. $tefu de la Hotin, P. Mihotli,
P. ClitnIA spittara, P. Boldui Visternic, P. Ierenla
postelnictl, P. Andreica pabarniett . . . P. Sa,ndrti comisti
iii a1 iT, (inehilrea Cu vel logofiltuiu 'Mtn.) A scristi

TOder in Suceva 6997 (1489), Martitt 13."

2). Uriculti slavond din 1495, ce se pistrezil, la Epi6,topie intre documentele Buzeseilorti, scrisU pe perga,mefit6.
Cu mila luY Dumnedell NoY Stefan Voevod Domhil terel
MoldoveT. Faeemti ennosentil en acestX carte a nOstrX tti-

turd celorti ce o vorrt vedea, sat tetindti o volt

.c4,

midi,

art 'venitti inaintea 'Astra i inaintea tuturorti boarilora

nostril Moldovenesel Nastat nepota lzri Mihailic Buzea

f i nepota el, Marina fata Husului, de a lorti bud,
voil de thine nevoite nieT silite Fait vAndutti dreptula
lord patrimoniti din drbptulti loll 'trier' din urieulti tin"
ebitiluI lore Millttilt, Buzea, a patra parte din satulti de
pe Sarata anume BuzesciT, unde a fostil BericYko, ackea

ad vindut'o slugelord nOstre Negn Dumia i fratelui sea

1361oti cu 25 galbenl (zlotT) tiititreseT, i seulanduse slugele nostre Negulti Dumia i fratele- stld B11,104, au phil,
titA toV banif acel mai susil scriT 25 galbenT tAtIreScY

in manele NasteT i a Marinel nepotele Jul Miliiltt Buzea

4naintea nOstrit i inaintea boi rilord nostril. DeBT NoT ye-dendd buna lorti tnvoeltt i toemell i deplina platd, 5i

NoY deasemenea amts datti si amti int!tritti slugelexti nOs-

tre Neguld Dumia i frateluT sttd Rilo0 acea maT susd

his a patra parte din satulti de pe Sarata en numele
BuzesciT, unde a fostt Belida), ca se 0, loll de la NoT
uria i cu totti venitulti lord. i Holt lord i nepotiloti
lord, qi strenepoOlorti lorti i restrenepoOorii lorii i totti

nemului lorti ce li se va alege maT de aprOpe, ne std.

www.dacoromanica.ro

15

catti nicIu1-datit in yea Erg otarulti acelel a patra

parte din satulit de pe Sarata & fig, din tout liotand5 a
patra parte i din ate laturl dupit vechitilit otarii . pe
unde din vecliiti att apittatd. Erg la acesta este credinta
Domnia n6strc ce s'a scrisii mal sustt. NO Stefan Volel
vodti ci credinta prea, itibitilorrt fir al Donmiel meld Ale-

xandru ii Bogdan Vlad, i credinta boerilorti nostril, credinta hulta Dumia prciilabnlii. credinta PanultlY Bolder
dvornie, credinta P. Hr5man, credinta P. \$,teful, credin-

ta P. Musat, credinta, P. Tdder de la Mtn'. credinta P.

Miltotea de la, NAntn , credinta P. Ciortorovqi , credinta

P. Sandru pgrcitlabulti de Novograd, credinta P. Clrini111

spAtarulti. . . . (done randurl nu se potti ceti. Apol inchei5 cu forma sciutil, eg vine va fi dupit eli1 Domini era
nu state acestti int5ritur5) ranut portmeif5 credintiosulnl
nostru pant) Than logofetti a aerie i a atArna pecetea
astrit la acestg carte a nostril. A scrisit Meet la Vasluiti
in anul 5 7003 luna Genar 20.4
Insemnare. I. Din peeetie numaT u5 parte a reniabti. II. Vieerea ltrie , este ungar5 Orate; insentng : tutii-cl a-una. rsulti la uoi a data acester divert semnifica,rea, dntuj ti ea avea cineva a

poseda ceva pe tote-d'a-una. Deasemenea ,,uric"

se chiamg i actulti Domneseti, ce constata acelit
di itd.

III. N ovograduli sell

manuld , unde pe atuncl

cetatea noud este Roera cetate. Observam5

aid cg, pe timpulti lul Stefanti Mil Mare, pe bite

littiele pe unde mergea drumulti mare alit t6reY de
la Dun5,re in suet sere Suceva i IaSI, era5 cetAtI,
pentru intempinarea damanilr5, Pe orI care drumti

ar avgli in erit. Pe drumuld de pe valea

Sire -

tulul era Novogradul5 sett Cetatea noug; pe dru-

multi Barladulul era Vasluiult; pe drumul5 Pruwww.dacoromanica.ro

16
tuluT ,
HuT.

ma! In urma s'a fltutt casteluld de la

3. Ispisoculti de la Stefan Voda din 1502.

Irenit'aa inaintea, ndstra, i inaintea boerilora nostril a

marl i mid N astea nepdta . . . tsi nepdta el 111- (irina luta Husului,. de a lord bunk voia, de nimenT siluite,
all vandutil a lore drepta ocina dintr'ale lora drepte i
adeverate urice ce aii avuta pe ult bucata de loci pe

Sarata , partea ce este pe Elan din otaruli tergului

nostril, alii Husilo, 27, ce este 'pe Drislave(li acesta all
vandut'o singe! nostre luT Leoa4) i fratines6a luY Petri!,
cl-epta 40 zlotT tataresd. Dec! sculAndu-se slugele nostre
Leoa i fratele self Petru all platita deplina acd de maT
susa scriT ban! 40 zloV tatarescY to manele NasteT nepOtei luT liillatil Buzea, i Marine! fete! Husidui dinainea n istra i dinaintea boerilora nostril a Moldovel. Dec!
vNendii i noT intre denit a lora de bung void, toctnela
i deplina, plata , drepta aceea i no! aijderea i de la
noT ama data i ama intaritii slugelora nostre Leo! i
frateluT sell Petre acea de maT susti numita, parte de
pamenta ce este pe Sara ta") partea ce este din Elan i

ce este mat josh de otarula terguld nostru

1-11iiT.

ca sa fil lord de la noT mica cu Iota venitultil , lora i

fiilorit lora , nepOlorii , strenepotilora i restrenepotiloril

lore i la tota neamulti lora ce li se va alege maT de aprilpe nestrImutatil nil!-ua-dininra in veci. Era, (bruit
ace! bucall de pamenta sa fit din otarula terguluT nos(*)

Leoa, ce se pomenesce aicl. credit ek este tulpina redeilortl din tatultt Leoqta.

(") Suntti doue pirke cu numele de Sarata: unnli4 peste Prut, undo era
Orgulii &rata altulu pre Elan, fi se incepe din deluld Hrusca. ce
este la ameda-di a Husilorg, t?i merge pink la BerezenT, din mash do
FkLitt, acolo cade in Prutti.

www.dacoromanica.ro

17

tru Huii in josti, era, despre alte 04 se I% dupit vechink' tarn, precuinti an apucatti din Wen."
Insemnare. Uriculu originalti acumtI nu esistit;
dtIrit se pnstreet dotty traduced de pe eta, intre

documentele Carligatilorn. Una facial la 1757 de

min Ionia Rag, alta theta de Polcovniculti Pavett) Debri0 ot Mitropolie" la 1798. Din amen-

dog aceste traduced se vede, c originaluln era

stricatil in multe locurT, in dal uncle cu greti se
eiteati, erti altele niddecumn, care i suntti arntate
prin cuvintian lips'" push in parentes. Traduc&torulti din nrtn n'a pututti citi rad data; 4r5, celti

dlnteiti a eititt ; 7010, Omar 23." NoT lama

reprodusil aici conferendtt amandone acele traduced.

De la Stefan min mare &X MOT devenirn reledint,n,

Domnescl, asemenea cu Vasluitati, Romanian i thlrInul;
de aceia gasiniti adesea onT pc Doing re,edendit une -or1
nu Ramat in Vasluiti, Roman i Harlau, (led i in HuT.
Aca letopiseVati ne spune despre urmaulti Jul Stefan,
titan s6ii Bogdan, di a muritti in ILO, la anulti 15175
dusk de l'ati imormentatti in monastirea
i de acolo
Putna (Let. t. I. f. 152-153).
In doeumentele St5nileseilorti se an unit suretn (co-

pie) depe unil ispisocti shbescii, datti in HO de Petru

Rareti la anultt 7035 (1527), Mart. 15. Domnia IuY
Petru Rareti, dupre spusa Int Urechie, s'a inceputti la
20 Ianuarie a acestut anti, ern, uricultl, de care vorbim,
aratit deja in HuT. In acestti urictt
la 15 Mart.
se pomenesce de mat multe pers6ne, toti fit at Id SO,nili, de la care negreitti se tragtt atatit redeqif SthniIescil de peste Pratt Mit i numirea satuluI ce porn
pin ti Ast141 numele de StItaleseT, situatti din dr4pta PrutuluT, proprietate a Episcopiel de Hull. Acesti fiY aT lui
2

www.dacoromanica.ro

18

Sttnia, sad Stt,nileseT, ne spune Petra Rare0 in uricd,

ad vendutil unit satd ald lord pe Prutd. anume Berbescii, ce '1A axed el, din dreptd ispisoculil lord de la stiltmosulti domniel mete, de la Alexandra Voclil." Petri' Raresit in domnia Anteia la 22 Martiti, anulti 1,535, deasemenea era in 1-141, precumti atesteg uriculd tirmAtorti,
&tit de acolo. Reproducemil acestd uricd. pre catd pentru data luT ce se raportl la HuT, catd i pentru interesuld arbeologieT n6stre. El este slavon, derl ilil dt,mt
romanesce.

,Cu Aida luT Dumneded NoT Petra Voevod, Domnd tt-

rel Moldova Sciutil facemd cu acesth' carte a nostrl tuWord celord ce vord privi la ea, sett citindu-se vorti au li-o, cl at venial inaintea nostril i inaintea boerilord
nostrii(1) Moldovenesci sluga mistrg. Luca, field NT Negu
hepott alit luT Wider Guga(2), de a sa bunk, voe, de
nimenea nevoita nicY silitil, i a vandutti alil Ott dreptd

patrimonid si mosie din dreptuld sat uricd ci on privilie(3) de intlriturt, de la Domnia mea, a patra parte de
said din Zavalnesri pe CrInil6ra(4) shigelord n6stre
nepotulul gd(5) Albu si nepotulul slit de frate Dragotl, cu 50 zlotY ettlresel, si slugele n6stre Albul si Dragotit ad plAtitd totT baniT ceT maY susti serisT cincY -tec1
de zlotl t1ttgrescY in manele slugel n6stre Luca fluid luT

Neagu, nepotuld lui Toder Guga inaintea n6stra si a boerilord nostril. Decl noT v&Jendti

a lord de burl void

tocmell i deplinl plat, , . i de la nol mud datif ci

amt intdritd slugelord n6stre Albulti si Dragotl acea mai
sued scrislt a patra parte din satuld Zavalnescil pe CrlsiiiOra, ca si. fib, i de la not uricd cu tote venitult, lord
ti Hord lord, si neMilorti lord i steinepotilord lord ci
restrilnepotilord lord i totd n4mului lord care se va a.

www.dacoromanica.ro

19

lege, ne stricatit nicl-A-datit in vecY. Err hotartilii ace

maT susil qise a patra parte din satulif Zavalnescil ce
este lie Ceisnistira, sti fit din tote hotarulti a patra par_
to si dupit vechiulif botarti pe unde din viacil ail apucatti(6). Erii, la aeesta este credinta Domniel nestre mai
sus scris6 NoT Petra Voevod, i credinta prey iubitilorfl
nostril fiT Iliasti si Stefan, si credinta boerilorii nostril,
credinta PanuluT Nara dvornicia, credinta P. Totrusan(7)
credinta P. Scripca. credinta P. Vlad si a P. 'reeler parcitlabT de Ifotin, credinta P. Danciulii si a P. Liciulif
pardlabl de Nemtil, credinta P. CrAciun si a P. Teller,
pArcIlabi de Novogradti, credinta P. Milli]] portarula
de Suceva, credinta P. Dragsan sOtar, credinta P.
Mateiasil visterniculti, credinta P. Albot postelniculti, credinta P. Popsa. . credinta P. Colun stolniculrt si credinta Panului Draksin(8) comisulii si credinta.
(rupt si stersti). . . din nemulti nostru seq pe eine
Dumnec,leti ar alege . . . . tereY Moldova acela sit nu
strice
sit confirme si ssr intiiresd Err spre maT
multi Oirie si inputernicire a tuturorti celorii maT susti
.

scrise ainu poruncitii vreclinciosului nostru.

logolOttl

si pecetia nOstrA a atarna la acestA carte a nester.. A

scrisil Dumitru Popoviel la MO' (8 pop.) in

anulti

7043, Mart. 22.

Insemnare. Acestil uricit se aflit intre documenon multe lacune, din causa vechimel. Aid l'amd reprodusti intocnial dupI
cAtii amen pututif citi originalulu. Elil ins este copiatit si in condica B. f. 134: deed mi se pare
ca in acea copie lacunele suntil indeplinite de utele mosiel Bunescilorti,

ricartilii ce l'a reprodusti. Deasemenea totil acolo,

la f. 119, este si nit traducere romanescit a acestul

arid.
www.dacoromanica.ro

20

(1) pieerea boeri, in uricele slavone de la Mamie Stefan se scrie: boiari; erg in acesta, soAO. In casulti d'anteia se deriv1, de la qicerea
Roii
, i insemng: dmeni de oste, de bittglie;
fn casulti all duoilea
de la comparativulti slavontt swag, ce insemng: mai mare, magnahi.

(2) De la familia Guga se trage numirea, Satulu Gugepii de la tinutulti FIlciului.

(3) Dicerea Privilie, o credit stricatit din privilegki. In traducerea din condicg, qicerea privilie din originalti sail tradusa prim dresuri,"
dicg : documente, acte.

(4) Satulti Zavalnescii nu esistlt astitcli. Pariula

Crgsni.,Ora" acuma se cbiamg CrIsnita." Insemngma cit xnulte sate ce se pomenesca prin urice acuing nu mai fiinOzg. Pete cg unora stl li se fi

schimbata numirea.

(5) In original: Plemianicii, care insemng nepotA qi de frate i de sore. Albula Grit a pututii
st fig Luegi nepotti de frate sea de sorg i
credit cg Albulti IT era nepota de sorg; cad pe
cela alta nepotti pe Dragotg , flit numesce uriculti : lipannumz," care insening, nepotii de frate.
(6) Espresia .,pe uncle din viacti a; apucata,"
cc o amit ggsitti in tote cbrisovele de pe la inceputulti viaculul alit 15-lea, cafe 'ml ati *luta In
mang, ne dti, a intelege forte ltimurita, cg iera a

fosta pe atund de viacurT locust l; erg, nu de pe

la viacula alit 14-lea, de candit se incepe ,F;irula
Domnilorti, ea Drago,,ti.
(7) Pallit Totruanu

5i

Mihula , ce S3 porne-

nescii in uricti intre boeril MI Petra liare,ti, fait

prodositu in Domnia d anteiS, i de aceea in a
doua Domnitl ail fosta Wall' de ela , impreung
cu altT duoi: Crgsne0 i Cosma (Let. t. I. F.
169.)

(8) Credit cg de la Panil Dragpn i Draksin se

www.dacoromanica.ro

21

derivg numirile satelord Draoanii

i. Dracsinil,
din partea de susti a Moldova
In anuld 1546, la MaT 14, ergsl ggsimil pe Petal'

Raresd, in Hull. Acesta, este anuld de pe tirmg alit DomnieT luT a doua. De la data acesta, east avemd until a-

ricd slavond data de Raresd din INT, pe care deasemenea 'lit reproducemd.
Cu mila luT Dumnedeil NoT Petru Voevodd Domnti
Orel MoldoveT. Cunoscutti facemd si cu acestg, carte a
nostrg, tuturord celord ce o vord vedea sad citindu-se o
voril auqi, di, a venitd inaintea mistrg si inaintea boiarilord nostril sluga nostril Jurja Boldur aproduld. fiiuld NT
Andrusca Boldur, de a sa bung voig, de nimenT nevoitd
nicT silitd, si a vindutd ald Mil drepta patrimonid si cu

privilie de scliimbil ce are de la pgrintele sat Andrusco

Boldur de la Domnia mea. Una sat pe Elan anume Seretenil pe amandoue laturile Elanulul, pe acela rad vindull slugeT nostre ltil Ion Mira pentru tine sate 7,1o4T
sluga nristrg, bin Mira, i
tgtgresci si s'a sculatd
a plAtitil aceT mai susti scrisi banT top' deplind 500 zioti
in mand slugeT mistre .Turja Boldur iiiuld luT Andrusco
Boldur inaintea nOstr1 si inaintea boiarilord nostril. DecT

noT veq(Indd tocmela lord cea de bung voii si deplina

platd, si noT asijderea si de la noT a,md data si amd intgritu singe nOstre Ion ligra acela ,satti ma,T 8usii numitd la Elan, anume Seretenil pe amandou6 laturile ElanuluT, ca si'T fig MY de la, noT uricil si en totit venituld,
lui si fiilor luT, si neMilord Jul si strenepocilord lid si restrenepoOord si la totit nemuld luT, ce i se va alege mai
de aprOpe, ne stricatil nici-ug-datg in viaci. Erg, hotarn1
acelul mai susti scrisd satil de pe Elan anume Serefe-

www.dacoromanica.ro

22

uiT de pe amandoa laturile Mantilla sit flit pe uncle din

viacti au apncatn. Erg la acesta este credinta Dainniel
nOstre eel maT susil scrise NoT Petru Voevod. si credinta prea iubiOlorti nostril' fiT Iliasn si Stefan si Constantin,
si credinta Panu luT Efrem Huru. credinta P. Borcea dvor-

nicult, credinta Panulul Petru Citca*), credinta P. Sturza si PanuluT Mohila pftrenlabl de Ilotin, credinta P. Burn

si a P. Miron parcillabl de Nemtn, credinta P. Tampea

parelilabn de Novograd. credinta P. Petru Vartie pollard
de Suceva. credinta P. Jude sptitarulti. credinta P. Dan
visterniculil, credinta P. IIrtibur postelniculti. credinta P.
Ilamza, credinta P. Petraseu pallarnieuln. credinta P
stolnicula, credinta P. Placsa comisuln, si credinta hittrorn boiarilorn nostril Moldovenesci marl si mid. Ern dup5 viata nestrn, tine va fi Doninti tereI nostre din fiii
nostril. . .
sea erlsT fig pe cine Dumnecleti VII,alege a fi
Domnil terel astre Moldovet . . . (rupt) . . . Ein. pentru
maT mult5 tgrig, si imputernieire In tote cele mat mit
scrise alllli poruneitti credineiosulta nostril Pauli Mat eias

logofetula a sonic si pecetia nostrn a o atarna la adstti

carte a nestr5. A scrisn Vasile Buzdugan fn MST s
xscExs. In anulti 7054, Main 14 stile. (LTriculti se all
intre documentele mosielorn: Boena, Thrteseil si eupeenil.)
Inseinnare. Sub' domnia 1M Raresti se vede cis se
stabilise numirea tergulta Ilusilorti. in pluraln. Atatti
in uriculn acesla. eiitii si in edit prececleutti gttsinin numirea In pluraln: 8 OcEp. s x8cort," la
HusT. Stefan eel mare in inscriptie fin numesee

few, Ifusu. in singular.

In alit duoilea anti all Doniniel, in finial 1548. in 7
Aprilin, in ,,eptenvina luminatg ggsimit in IfusT pe Masa
(*)

Nate ei de lit tteestit lantilie sAlt fi tragendii numirea satele

ti Xraeitulii din tinutulti Nean4ului.

c!(uniT

www.dacoromanica.ro

Crfi-

23

Vodii, fecioruld si succesorultl lilt Petra Rared, care se

vede ca those Pascele In HuT. Atha data a petrecerei Domnulut fn terguld JIuiT este semnalata, de letopisete prin uciderea hatmanulul Vartictl, tdiatd acolo din ordinuld lut Iliasd (Let. t. I. pag. 173).
In walla 1555, la Maid in 9 dile, gasimd pe Alexan-

dra Lapusnenu reedendil in 'Tulip de undo dd uriculd

urmAtord In limba slavond. Not ild reproducemd dupa
traducerea D-lut flajded in Archiva istor. t. I. part. I.

pag. 111. No. 155.

,Ca mila Jut Dumneded Not Alexandra Voda etc. Eta,
ca pe aceste acleqrate slugt ale nOstre Mihriilit 1i fratele sad Gliga le amd miluitti cu deosebita nOstrt gratie, di ndu-le i Intarindu-le de la not In tera 'Astra Mo17
dovenescd a lord drepta mina si cumpitrItura a patra
parte din satuld Candescii in campuld luT Drago,9) cumOrel de la Todosia. fiica lnT Toder Carnarau pentrn

270 zloti tairescr, care a patra parte din satuld Candescit in campuld lut Dragod a fosai cumpdrAturd luT
Grigorill Fierescu logettd cu actultin de cumpardtard
ce avuse tatald Todosie! Toder Camaragn de la fratele
Domniet mele Stefan Vodd cel tendril, i a fostti lord
schimbdturd pentru a patra parte din satuld Dumbrdvenit pe Bistrita cu actul de cumpardturd ce Anse T6.der
(*)

Domnulii PIAjdeti dice in insemnarea de In uriculil de sub No. 92, -eit

Cempula luI Dragos este in Bucovina. din care Mem parte satele
Borilescil si Drag otesciI, de care se vorbesce In melt uric. Pote

sit lilt si In Bucovina, vre una locit cu numele de ,,CA,Tnpulil

lul Dragos;" dar arupulti lul Dragon de care so pomenesce in acela
hrisova, era in tinutula Nemtuld, de In Rosnovult Ids asta41 peste
Bistrita; fiinda ca, se dice. cat pe el eras satele BorilesciI i trapcA

(")

Neehid. ParAulti Nechid si satul Borileseil exist si

tescil, pe
wall In acele locurY. Deasemenea si Cobila" cu cele doue coturl ce
sail data In sehituba de Stethnii Vodd pentru acele doue sate, existA
si astitrg sub numire de paraula rape, si cele doue coturl, suntti doue
sate: rape si Calula, tota acolo.
picerea origins lot Priviliit, Domnula Hajded to traduce prin: actri.

www.dacoromanica.ro

24

etimkrasu de la fratele Domniet mele Stefan Vodti celti

tendril, si pe care Grigorie Piereseu logoPt l'a datti in
mfinele slugelorti nestre Mil laila si frate-sH Gliga; tete
acele mat susil wise FA le fie lore. de la not uricti en
tote venitulii, si copiilorti lorii. ete; era, otarulti mentionata a patra parte sit fill din tom otarulti a patra parte
si din cele alte plirtY dupe hotarulti celii vechiti etc; hl
pentru acesta este credinta Domniei mele. . . . si credinta prea iubitiloril fit at Domniet mele Joanne i Bogdan, i credinta boerilorti. . . . Panulti Joanne Mdttbatco
vorniet, P. Petra Ctircoviciii, P. 115rea i P. Neagoe
ptirctilabt de Ilotin, P. Joanne si P. Veisa ptirctilabY de
Neamtil, P. Veverita sT P. Vascan piirctiIabt de Roman,
P. Dan portal. de Suceva. P. Sendrescu sptitar, P. mane
visternicil, P. Vascan Movillf postelnic6, P. Dumitru pabarnicti, P. 1Viederenu Stolnicu. P. Placsa Comis, si credinta tuturorti boerilorti ete. (Formula ordinarie eu numele Tel logoftitulut Moviltt.) A soils Cracaleiri C5potescu in I-Iust (a xscoxa.) anul6 7063, Mali In 9 qile."
In anulil 1561 Alexandru 1211)11;4qm', tnvins de Despotti In btittilia de la Verbia pe Jijin, tst lua Demna din

Iasi, fugi la Mist i de acolo se sirguia alst Munn este

din tee' i a primi ajutorti de la TurcY contra usurpatorulut Despotti, dar n'a ret0t0. Despota, dupti victorie
ducendu-se la Sucha 'a trash tera in partea tia uorti;
cticT to' until pe. LiSpusnenn: si duA ee s'a asieuratil a
plecatti de la Suceva cu este asupra Llipunenulut la
Dust ca stela petti prinde. Dera acesta veclendu-se ptirtisita de to', a lgsatil Mail, si apuctindil drumulti la
Chilia, de acolo a trccutil la Constantinopole (Let. t.
pag. 178, 179.)
In amnia 1574, in timpulti resbelnlut re a avutti fen
www.dacoromanica.ro

25

\TodA Armenulti en Turd', dulA ce grozavulil acesta eroil

a esitrt invingelorri in bgailiele eu Tiitarii si en Turci1

la Bender si Cetatea-AllA, s'a retras la HaY, sere rcpaosil si pregiltire pentru evenimentele urmiitOre ale resbelulut La acesta ocasie, eta mail D. 'Rider' panigiristulti lul loan Vodg. deserie avantagele militare ale posiOunel Husilorti.

1. Inlesnire pentru lifting si pentru recrutatiuni din iuteriorniti Moldova

2. PA apropiere de fruntaria Polod, de uncle loan
Vodrt totti tnc nu dispera de a cryeta ajutOre mai seHose.

3. VA localitate retransat6 prin tnsusi natura si in care nu putea fi foIat intr'unii cast de nAvaili nepreveclutil.
4. Facultatea de a t.e porni Intr'unti rnomentti, ski la
Nistru contra Thariloril, sell la Duntire contra Turciloril.
(VOT opera :

I6n V011. pa. 131, 248.)

In anulti 1589 (7097) Octombre 6, 018in-it pe Petru

Iroda F;:cldopult1 reseq'tinclii h i Husl, de unde a datil urmitt6rea carte de judecatri:

Petra Voevod, cu mila Iii Durnnecleti Domitti Omentului MoldavieT. Adicrt art venial inaintea mistr?1, si Maintea boeriloril 'nostril Vasile Medelniceru, si en ale sale
nemurY, din satulil Colibanl, si ail tray pe German Otaf
si pre Crsulti qtaf. si pre Maxim; si asa atI tlisti: cat
ail ei unit sate in cimulit Barladulul satuld ColibaniI

swan la la margine a BArladultil de dtre apusti.

sattilri Germanescil
st'iritil.

sunttl de ceia parte

Girl

despre ri-

Dee satulti GermrineseiT are moril in Ballad, 61'6 el

nu ail, si un voeseq al lilsa pre el la malulti PirlaclulnT. Pentru care noT amt dutatti indreptgrile e are Cerra

www.dacoromanica.ro

26

man, i Ursula de schimba de la betrAnulg Stefan Voevod, t;ti amfl vetjutti a lora satuld GernignesciT cu loch

de mini in alrlad, erg indreptgrile slugeT astre Vasilie 1VIedelnicern amt.' vequta a'a satuld ColibaniT, n'amil

vequta a lord catmint.

Pentru aceea vetlendti noT eg, nu spun urieile lore pang la malula lnrladului i incOce Wan avutti imirg in
BArlad, i noT nam dat lora. DeeT German i Ursula qi
Macsim i cu al seT Omni, eT s'ati Indreptata, i 'ati
push lore feria: 12 zlotT. Pentru care de acuma inainte
sa, nu mat aibg a se trage nicT nt, datii, fn veci.
S'a scristi in HuT let. 7097, Octombre 6.
St roicii, vel logofatti iscal.

Si ca toV aa ag qis, de vorti avea moril la malula

satuluT lore pe Mlle BArlad sg o tie el singurT."
De pe la timpurile acestea se vede ca castelulg Domi
nesca de la fluT s'a desfiintatti, deveninda ruine, de care spune dascglula Simeon; ad nu mat gasima Domnpetrecenda in Hu.,T. Nu tirqiii dupg acesta, la 1592.
localula curtiT domnesd din HuT se ocupti de Episcopia,
infiintata, atunci acolo. De la acestil timpa istoria terguluT Husilorti se contopesce cu istoria Episcopiei.
Cu tag insemugtatea politica datti, terguluT Huilor, Anteia
prin curdle domnescT i petrecerea acolo din timp in timp a
Domnilorti, apot prin infiintarea Episcopiet, carea faced din
flaT centrula religiosti alit uneT marl partT din sera, a-

cesta terga nu se vede a fi prosperatg. Pe dada s'a

infiintat -Episcopia elu consta din un mice numeril de tergoveV, aetjaci cu dughenele lorti pe locula numita vatra tergului, si done sate: Plopenil si BrosceniT, 'tote cg
si Cornil; did in planulti vechiti alti Huilorti, se slice
ca, acolo a fosta selite de satti vechig; derg locuitoriT

www.dacoromanica.ro

27

din acele sate, de multele greutAtT ati pribeitti, si EpiscopiT in deosebite riindurT au adusti coloni0T strain. de
au sporitil populatia. ColonistiT erati Romani pribegitT prin
alte terT, BulgarT, UngurT, aseclatT acolo in deoz,ebite
epoce.
Dimitrie Cantemir. (INA anulti 1711, in descrierea

Moldovel vorbindti de HusT Slit numesce unit tergitsoril

mica" care nu are altti insemntitate de cilt pentru scaunul

until Episcopti," si pentru crt king% dansulit s'a tinut resbelulu 1tiT Petru celu Mare cu Turcil, la 1711, precum
si pentru Movila RabieT, ce nu este departe de acestit

pet (Descri. Mold. 1851. pag. 28.) In alai

loch tnsu

Cantemir laudit vinulit de HusT, puindulii in rangulti alit

duoilea Satre vinatele ce produce Moldova, adicti dupti
celti de Cotnariti, arida Cantemir IT dti preferentti inaintea tuturorit, chiarti si acelorti strgine (ibid. f. 55, 56.)
In resbelulU RosieT en Turcia, la 1711, sub Marele Petru si sub Dimitrie Cantemir, urmatil aprOpe de Husl, la
StAnilescT, IlusiT si prejmetele lul au suferit6 forte multti
din partea ostirilorti beligerante. precum se va, arta in
sirulu istoriel EpiscopieT, phrt ce s'5 tncheiatu pacea la

10 NM. pe malulu PrutuluT la trecgtore (Let. tom. III

pag. 108.)
In anulit 1713, sub doninia lul Nicolae Mavrocordatti
Turcil fit luatti in striplinire cetatea HotinuluT cu tinutulti

el si ail push in ea la garnisora mare de apilra,re despre Rosia si Polonia. Acesta a ingreuiat forte multti positia Ilusilorh. cari erati situatl pe calea PrutuluT pellnde ()stile turcesti adese on se duceart si vena de In
Hotin. Nevoile on au &luta pe terti si pe Husl de la
acestit impregiurare a.sa le descrie chronicarulti Ion Ni-

culcea. Pe acele vremi era greii in Orli, nu de hirurT,

www.dacoromanica.ro

28

ci de alte supMiri, el Turcilorii le era calea totti prin

tent, merendil si viindil la 'foam unit' veneati pe la
Foesani de inergeaii pe Siretti, alii pe la B'grlad si Iasi,
a,ltii pe la, Prutti, si ca nisce osteni p'igani ce era totil
strickinni flIceari cu fell de felil de risuri si batjocuri."
(Let. t. 2, pag. 382).
Inteunil desenii vechiti, in care se descrie positiunea
topografica si Implirea llusilorii. Acutii de Iorest Dan,
Dichiulti Episcopiel, &X in ce stare se aratil acestii orail
in a doua jurnetate 4 vecului al I8 -lea.
1. MOT sunta situatT intre done pArae, ce curet amandoue din partea apusani spre r6sAritii si se intrunesotI

din josii de HusT, in atii formezi unit unghitl. Pliritulii

despre ine0-nopte se numesce Temasa si curge prin satulti Cornii; eel despre inecjA-4i DreslilAtul, amlindou6
isi an obarsiele in delurile ce incongiuril orasulii.
2. In partea despre apusii este situati, Episcopia.
3, In spre resgritil, loculii tei:gului en u5 ulitil, in directia de la medic -nOpte spi e meth, -li. locuitii, de Moldo-

venT si Bulgari. De la loculii tergului mai departe, totti

spre resgritii
Malialaoa Broscenit. care se incepe de la
Sud, trece peste cele doue pi ae spre Nord. In acjsM
parte locuiati tergoveti si poslusnici ai Episcopiei. Totti
in directia rislirituluT mai departe. piin't la intrunirea acelorii doue pArae. era mahalaoa Plopenilortt, care merge totit in aceeasi directie de la Sudil spre Nordic, ea
si 13roseenii. In marginea sudic:1, a ci era malialaoa numin, Ograda ltiT Laz Ir." Plopenii erati locuiti deasemenea de tergoveti si de poslusnici, ski eolonisti at' Fpiscopiel. De la Plopeni mai departe urmati Volosenii,
de care plaiiultl dice, c1, Episcopia ii are prin scllimbii.
4, In dreptil cu loculii terguluY, spre Sud si spre Nord,

www.dacoromanica.ro

29

se intinde loculd numitu Mesa, pe care in tote directiunile suntit ase4aV colonisti BulgarT.

5. In partea vest-nordictt de Ia Episcopie se pune

Cornii, unde at fostti siliste de satil vechiti, in depgrtare de tergt ea la unto ceasti," locuitoriT, se (lice cti,
erati poslusnici amestecatT cu tergovetT." Planu (Pee
eL mosia CorniT este de la Stefan Von, (nu stiti care?)
si inttlritit de Constantin Racov0.
6. Peste prrIulti Temasa, privindt de la Episcopie,
spre Sud-ost de la Cora se pune malialaua CotroceniT
locuitg, de poslusnicT si tergovetl."
7. MaT spre rnttritil de la CotrocenT, totil peste pitriti,
este malialaua RttesciT, locuitil, deasemenea de poslnsnicT

si de tergoveV. MaT spre re'sttritti de la Ritesecolonisti

BulgarT:

8. Intre Episcopie si locult tergului se arettt n distantil de loot desertti, pe care era scOla public's.
9. Pe loculti Tergului, in partea nordic era cisratia
Dannescg, de area se vorbesce in cIrtile domnesci de
seute15, pentru fontanariT Domnesci.

10. In partea despre apusti a EpiscopieT. era gradina

Episcopiel en pomi, si maT spre apusti de la, galdint, se
incepea pildnrea, earn acoperea dealulti Lolianului, ce
astii4T parte este golti, parte plantatil on vie si livede.
In catti time L terguiti Hush' a fostii pe loculti domnesct, eld se milrginea numaT in utt mic i uliciOrtt, aceia
ce se intinde de la miqlocult u11teT Episcupiei spre me45,-fli*); dertt dupii, ce s'a, datti EpiscopieT, tergulti s'a mtt-

rat si s'a formai uNa principall de Ia Episcopie spre

res riot. On ate procese ail urmatt intre tergov0 si
Episcopie cu tanguirT de asuprirT, sOrta acestorti tergo(*)

\Ted p1aaulit tl)rgalul do la 17841a finele clirtei

www.dacoromanica.ro

30
vetT a fostii rhvnith de tergovetil depe alte propriettili
particulare; in cAtti a ceia, AMA isT cereait drepturT, se

referati la posiiia tergovetilorti de MO ca la un model.

Cu Warm Basarabiei de Rust, comercialrt 1E10 lorii a
cqutti tare, mgrginindu-se numal in partea tinutului FglciuluT, remasit d'adrepta Prutulut Acestg impregiurare
a datil cea maT de pe Ulm;( lovire mortalti si tergului
Mill, situatti pe malulrt Prutulul, si de care Domnulti
Cantemir spune, el pe timpulit luT era onti tergii frumosti." (Descr. Mold. pag. 27.) Cu ocasia resbeleloril
de pe la finele viacului al 18-lea s,i inceputuld anal' 19
dintre Rosia si Turcia, mai mrdte familil Bulgare emigrandil de peste Dun ,re, fur primite de EpiscopT ca colonisti prin mahalalele 1-fusilorii, prin care se spori populaAiunea acestuT orastl. ColonistiT BulgarT ail adusti in
IItisi cultura dudilorti si a vermilorit de matasg, care M-

g, a remasil in ug stare primitivg pang asti9,

midi proportiunT.

www.dacoromanica.ro

si in

2. Administracia Hull lord qi funcfionarii antics: Consiliulil municipal,

Uriadnicula saic dregaoriulii, Vornicula de Hugs , Pdrailabulil, Pacharniculli, Cant narii, Varnefil, Deactnicii, Goftinarii , Bezmenarii,
Defugubinaril, GlObniciis Podoodarii, Old cariI, Concicarii Brcinifterii,

Clipitanulil de finutii, Parcdlabii de liana, Isprgvnicii de finutil,

Bulibafa de Huff., Turcagi-barl-aga, Bainiceaucii-aga, Ciochodar.
aga, Dabilari, Vel cdpilan de codru. Toiari zlotafi, Izbafa, Aprodii,

Copii de calla, Vornici de pdrta, Cepari, Bourari, Mamie vornieil

all lerei de joell, Telal-baca, Ufurgii, Vatadt.mari.

2). UriadnicuM
1). Consiliultt municipalei.
sea direyetoriulti.
Tergulii Husiloril din vecliime se administra de unit
consiliti municipal, al cgraia presedinte se numia Soltazii
erl consilieril Pargari. Afarl de consiliuld municipalq, in
IWO mai resedea unit amploiatu Domnescil, nurnittl in
drtile slavone LTriadnicti, adicd: dispuMtoriii, puitorin la
cale, orinduitoriti. In cgrtile romine se numesce Direebaud, alte-ori Ispravnicit. Ali se pare cit elii nu era Ail

ceva, de dal

tergului, seil cum se mai mania

odiniOrg: Ciipitan de tire.

Tote aeeste numiri de functinul le &lint' in

urmK-

Vire& carte Donmesel, (lath, in limba Romani. de Alexan-

dra 'Hasa Voevodti, in anulti 1621.

Not Alexandra Voevod sin Iliasti Voevod Bojiu milostiug ospodar zemli Moldayscoi. Scriemti Domnia mea
www.dacoromanica.ro

22

Diregetoriuld 1 Soltuzuld i PAgarilord i tuturord Ditbilarilord de tergil de HmT, deed, yeti vedea cartea Dom-

nid mele. Erti vol se avetT a Lisa Mile in pace satele

sfintel Episcopil a Huu1ui de podvode, de jold, de cal
de (After' i de alte angerit, de tote sit hie in pace. Ed
cisla lord bird ce va hi ei sit plittOscii, anume PlopeniT,
Ifrubenii, CArligatiT, Cretescii, 1116,seiT, Coziacil, Podenil.
Dreptii aceia i vol Debilarl de tinutii, i vol viitajl marl
dobitoculd lord printr'altl omeni sail printr'alte sate sd,

nu luatY nici sl. trageV, .Si ce vord hi ghibe feril IA ai-

trebit Molitva Sa VlIdica de linl. Erit de se va 0si niscare, furl tilharl, aceia impreunit cu pitrintele sal
bit

prindetT .i in Domnia mea, sd'l trimitett Asesta v scriemit. Mai multil. jalobil sit nu vie la Donmia mea. Intl.%
altii chipii sit nu facetT. IT Ias. 7129, Noemvr. 1. Sam
gospod. veleld. (Cond. A. f. 37.)
Insemnare. Dieerea Soltuzil este de orgind ger'nand: Schultheiss, ski Sehuldheis, i insemnii pe primariul tine comune.

Pargarii, sed duet pronuntia 33ulgarit Pralgarii, este numire de originit germand: Burger (cetiiten), erd la noT a treentit de la UngurY, care
din Burger germanit alt formatd alit lord Pol-

gar, tad on insemnarea de eetdten." Aqa ilea

numirea tie pargati este sinonimit cu : ceIAtent
Uriadniculd, ski diregetoriuld, era Anteiulti functionar
domnescii din INV , Old in citrtile domnesel , adresate
autoritAtiloril de Husi, totti da-una eld se nitmesce anteid,
apoi Soltuzuld i Pargarit MO reproducemil aid uit carte

de acestea tie la Gapar Vodit. din anuld 1719. Cartea

originalit este in limba SlavonA:
Io Gaspar Voevod en mila lei Dumnefjeti Domnil i6rei Moldovel. Scriemtl Domnia mea shigelorti nostre
www.dacoromanica.ro

33

uriadnicula 1) i goltuzuld si pargarilord de la tirgula

Husii, ditmu-v6 scire ch. Domnia mea m'ama milostivitti
si am data si amt miluitd sfinta Episcopie de acolo cu
poslusnict, precumti alt fosta de la altY DomnY din timpula mat dinainte : 2 cojocarY, 2 argati, 1 curelaria, 1
olaria, 1 butnarill si 1 mhzelara, ca sg, atbg, a sluji sfintel
Episcopil si sit fig, a eY poslusania (servitiula). Pen -

tru care (led vett vedea acestg, carte a DomnieY mele,

vol 81 avetY a IIsa fOrte in pace de pothrOdg si de joldd
si de alte angitrie de tote, si de camanit, numaY sg, albl
el a asculta de rugittoriulit nostru Mitrofan, Episcopula
de acolo. Me multit sit nu'i inveluiti. Alminterea sit nu
facep. U Ias. let. 7127. Aprilie 16." (cond. II. f. 6).

Acesta fella de Uriadnici erail si prin comunele sgtescY, precuma se vede din cartea slavonit, datA in anula
1618, WM. de Domnuld Gaspar slugelorg sale uriadnicilorg din Hu.,4 Fi din Steinilesei, ca el lase in nesuplrare satele EpiscopieY mat sushi numite (Cond. A. F.
36). ObservImti cg, in traducerile vechi 4icerea uriad-

nicu se traduce prin Ispravnicu. d. e. .,Ispravnicl de

HusY si de StgnilescY." Afarit de uriadnicu , sea direetoria, pe la sate mat era and unfit amploiata numitd
V dteiman, ca ajutoriti al uriadniculul. Acesta se vede din

cartea D -luT Antonie Ruset din 1676, in carea se pomenesce Direg0orinlif si Vatgmanula sell din siliste din
CretescY.d (Cond II, F, 96). Din cartea 10 Miron Barnovschi deg, in 1629, se vede cg, Vgtgmanir duceall ha,nil la Domnig,. Cheltuiala drumulul era pe conta sate!ora

(Cond, II. F. 22).

1).

De la if cerea uriadnicii," ce lnseamni orinduitoritl, disputaitorid,

puitoritu-la-cafe, omit alit trebeT, tfa formatii la noT ilieerea: vriad-,
Weil," seal vrednicil.

www.dacoromanica.ro

34
Uriadniculd sefi diregeloriuld, fmpreun

..cu

Soltuzuln

cu PArgariT, precumd se vede din cgrtile citate maY

mu, aduceati tntru indeplinire ordinile dornnescT privitore la sarcinile ce venea dela Domnig, asupra locuitorilord, precumd : podvede, caY de joldd, si alte anggrie ;
prin eY se adunat dgrile Writ, Domnie : camAna, glebeferie etc.
In o carte Domneset din 1660, se dice: scriem Domnia mea slugelord nOstre, i Uriadnicilord, si Soltuzilorf
(i uriadnicom i soltuzom ) i Pargarilord din ttrgultl
i

Husi.T." Pete cg, afar de Uriadniculd si Soltuzuld ttrgulu.T

email UriadnicT
pieT, ce era

i Soltue deosebitl pentru satele Episcofn marginea Orgului (Cond. II. F. 64):

PlopeniT, BrosceeniT etc.

Soltuzuld si PargariT flicead cislg pentru baniT biruluT,

iT stringead de la tirgovetT si dela locuitoriT mabalagiT,
si'l duceati la Domnig. Acesta se vede din urmliterea

carte a lul Miron Barnovschi din anuld 1629, daft in

limbs romAng, :

,,NoT Miron Barnovschi Mogila voevodti Bojiu milostiiu

gospodar zemli MuldayscoI. Seriemil Domnia mea la

SoltuzY si la PArgarT din targd din HusT, dgmu-ve scire
cg, DomnieY mele s'ad jgluitd satele sfinteY Episcopie de
acolo , clicendd inaintea DomnieT mele cg, le este cisla
intr'un locd cu a tArguluT, decY stringetT banil i nul
aducetY voT aicea la Domnia mea, ci tamiteti baniY pre
emeni si pre vrttgmanT din satele sfintei, Episcopie de'T
aducn ysi voY nu'T aducetT, ce muncitT Omenir? Pentru aceea

ded, yeti vede cartea DomnieT mele ier vol sg, stringeti
ianiY satelord sfintel Episcopie si sgl aducetT voT cu dajdea trtguluT sg nu maT muncitY omeniT slinteT Episcopie,
ce sg'Y lgsatT in pace, cg apoT voY stiti . , . Acesta vg

www.dacoromanica.ro

35

acrid Domnia mea. may multi sg, nu'r tnveluitY preste car-

tea Domnier mele. Ince ne ucinite 1) U las 7137, No-

emvrie 8. Sam gospodin velell. 2) (Cond. II. F. 22).

Soltuzuld era responsabilil la Domnie pentru neesactitAile ce s'artt fi intimplatd intim esecutarea ordinilord.
Acosta se vede din cartea luT Vasilie Vodt din 1645
pentru neamestetarea poslunicilorti EpiscopieT cu tirgo-

vetir, Cartea se incbeie aa : De va mar veni jaloba

la Domnia mea cg,'T inyeluitr, cu tine oltuze fmr void
intreba." (Cond. IL F. 45).
Dupre documentele EpiscopieT nu se pete liothri esact
numerulti Pargarilord ce compuneati consiliuld municipalu
aid Huilorti. In rnIrturia botarnicg, a Plopenilord, din

anultl 1673, se gtsesce subscrisd : Ion Soltuzd cu 6

phrgarr din targulti Huilord." Din monumentele istorice
se vede cg, pe la alte locurl numerultl Pargarilort era de

12; d. e. la Mrlad. (Uricar. p. 2. f 258).

Numele de Soltuzd i Pargarr se glisescd prin acte
pang, pe dupg, jumetatea veculur 18-le (Cond. A. F. 66).
Ca complinire la cele clise despre consiliuld orgaenescd
de la Hur, vecir inainte cartea de la finele anulur 1667,
adeveritg, de Episcopuld Joan , de Soltuzuld, etc. Deasemine in Apendice, la finele anulul 1590.
3). Dvorniculg sett V orniculzi de Hur. In cartea Episcopulur Mitrofan din 1617 se pomenesce de unit Horja
ce a .fostil Dvornied de Hu T. (Documentele vielord). La
1661 Stef'gnilg Vodg intr'o carte cgtre slujitoril domnescr pentru poslunicir EpiscopieT, intre aliir pomenesce

i de Vorniculd de tirg." (Condica IL f. 66). in Mr.

turia botarnicl a Plopenilord, titan, may susd, dupa, Sols
1)

Alt-feliii sii nu facet!.

2) Insuql Donmulil a poruncitti.

www.dacoromanica.ro

36

turd i PArgarY este subscrisd

Ioniid Vorniculd de

tire." tntfund zapisu din 1694, fgcutd in HuY , se a-.

duce ca martorT boeriT de Hu.1

anume : Pah,arniculti

de Hu$ , Zaharia Vornicu?ii de Hue , Bulbafa of

H10, etc. (Condic2 B. f. 100). Dintr'o carte a luT Vasilie Voda, din anuld 1653, in carea se dice : Scriemd
Domnia mea la Vornicii de tragti de HuT." (Condica
II. f, 54), sar pitre cd era mai mu1lT vornicY; ins mi se
pare cd, aid qicerea vornicT" este luatd in sensuld li,

terald (de la slavonulti DEopx, curte : curten i insemnit

pe totT amploialiT Domnesci , aril eratt insgrcinatT cu

stringere& dgrilord fisculuI, i li se poruncesce de a nu

invelui , nicT a prgda , nici a globi satele Episcopiet.
Min cuprinderea. cArtiloth, in care se pomenesce de VorMould , se vede c acesta era unti delegatd ald VorniculuT celuT Mare , care privegbia Justitia. Eld urmgrea
pe fgcgtoriT de rele , aduna glade , deugubinele etc
precum se pate vede intro altele din cartea Episcopuld
Mitrofan, maT susa eitatd, fn carea se ;lice et, Dvorniculd

de HO Horjea luase o vie, de la nisce fAcetorT de rele,

calif Mouse multe praiciunT ,,si au plltitd capetele sole
cu acea vil."
Vorniculd se vede c, avea sub ordinile sole alts servital : Globnici, Desugubinari, de carii se va vorbi maT
josh. Vornicula de Husi esista si in veculd al 18-le, precum se vede din cartea lei Grigorie Mica din 1733, adresatd la Vtori-paharniculd de Hur i la Vorniculd de
HuT. (Condica III. f. 51).
4). Peirceilabulft. De PArchlabT se pomenesce in done
dill ale luT Antonio Reset din anulh 1676, pentru soutirea colonitilord Episcopiei : Aijderea i vol PgredlabT
i GlobnicT de acelil iinutii" etc. (Condica II. f. 96-98),

www.dacoromanica.ro

37

In hotarnica Plopenilort

citatt deja , din anuld 1673

dupe, VorniculA de WO se glsesce subscrisfi : Ion

PArcllab." (Condica A. f. 31). Pgrchlgbia acesta era

unfi judetti comunalq, de ale cgruia atributiunl erag certele qi vinovgtiele maT mini, pentru care avea dritu de a

aplica la trebuintT i globe, arestgrl etc. Acesta se vede

maT llmurita din urmgterele cuvinte ale Chronicariulu! Nicolaifi Costin : Poruncise (Nicolafi Vodg) pe la judete la

tea , pe la Parcedabi ,

sg. nu fnchidg, dmeniT pentru fie

ce ving, ci care ar fi maT grele judecItT sl'I orAnduiasca

la IasT la Divan, cu sorocif de la PArcilabT". (Letop. t.

2. f. 94*).
5). Paharniculii. In zapisulg de vendare ahl luT Stratulat Aggricid, din anulti 1694, se pomenesce tntre boeriT
martorT D-luT Constantin PilatA Nharniculti de HusT."
(Condica B. f. 100). Acesta negresitfi era unit amploiat
Doinnesefi asupra vielorfi de Husi; elii uneorT se numesce
Vtori (alit doile) Pgharnicu (Condica III, f. 51) ; aduna
dijmele din vinfi , care erail fntre veniturile DomnieT.

Mateiti Ghica la 1756, hgrhind EpiscopieT dejma din locult' Domnescil alit Huilorti, care dejma se lua maT fnainte de atilt Doming. La articolulfi vielord dice: el dejma

din ele se lua maT nainte de cfarg, Vtori (2-le) Marnicu." (Condica A. f. 12).
Deasemenea Scarlat Ghica, fn anulti urnAtorig, fritgrind
aceeasT danie , dice : fled, Paliarniculfi air' 2-le ce era
obicinuitfi a stringe elti dejma Domnescit, sit nu se amestece. (ibid. f. i 7. VedT qi Descrierea Ilfoldovei de
(*)

Pieerea Piregtlabd4 se Osesce to Maim, ungureseA, in tnsemnare

de . plizitoriti de inchisoare, kerkermeister." Vedl lesieonulu de
Buda la dieerea temnieeriu." Credd eii. si originea aeesteT dieerl,
ca ei a. , hrgarilord," trebue a o Mut& totit in limba germanA.,
d, e, in Burgermann, Burgersleute, Burg -graf, Burgeradel" etc.

www.dacoromanica.ro

38
Cantimir f. 165

, despre Pabarniculd alt 2-le). Mi se

pare di Paharniculti avea de ajutorid to funqiunea sea

pe Pivoace lulu. Celt putind tntre martoriT botarnici aT

Plopenilorti din anulU 1673

dupil Parcalabuld subscrie

StratulatPirniceriuM," i dupt eld Gbiorgbie biv Piv(Condica A. f. 31). Sub ordinile PabarniculuT
maY erati Veidrarii, Poruucimd Domnia mea (dice Scarlat Ghica In cbrisovuld din 1758) prin brisovuld acesta i
Va,drarilord de la tinutulti FalciuluT ca sa nu aiba a supara Santa Episcopid, pentru vadraritd , nicY sit scrie eT
vinuld de dejmti.", (Condica A. f. 66). Deaseminea loan
Mavrocordatti , to cartea data EpiscopieT pentru apararea
de dejma vielord, In 1745 , dice : sit fie volnicd (Episnicieriti."

copula Ieroteiti) a'0 strange dejma de vind depe loculti

EpiscopieY , fhra supararea slujbailord vadrarY , dup. obiceiuld vechiti , precumd s'ar'i urmatd i maT nainte ,
pentru clicT s'ar'i jeluitd ea la vremea culesuluT iY facd
vadrariT suparare 6menilord ce strtngd, dejma , poprindu'i
sit nu Tea de Ia, cine se cade sit dejmuescd , i sli pagubesce Episcopia, qi acea volnicia n'ati avut'o VadrariT
maY inainte." (Condica III. f. 67).
6). Comeinari. Ada se numiall stringlitorii dabileT
nurnYta, Camana. Domnuld Cantimird dice , ca camitnaAuld sett camina,riuld strtngea qeciuela Domnesca din
cera. (Descrierea Moldova f. 164). CaminarT eraii maY
muliT, precum se vede din cartea, Domnului Alesandru,
din anul 1621, In carea dice : scriem Domnia mea credinciosilork nostri boerT Marilorti CaminarT BEnititma KAmiivapoma, dImuve scire ell Domnia mea m'amd miles tivitil yi amil miluitu Sfanta nostril rugl Episcopia de
HusT cu done cracime i cu unit macelarid, i unti cojocarit, ca sit fie pentru treba Sfantei EpiscopiT, i crAcY.-

www.dacoromanica.ro

39

mele sit fie pentru tears, precum at fosta de la Domnii

ceT mai dinainte aqa i de la Domnia mea. Dreptd aceea
decd, vetT vede cartea DomnieT mele, era, vol sa, nu maT
inv6luitT de Camanl, nicT pe crtioTmari, nici pe cojocaria,
nicT pe mkelarid. (Condica II. f. 14). Pe la anula 1769
la venitulti dmingriei era i o dare pe neguOtoriT ce
speculati cu beuturile, anume : trel leT de bute. (Archiva
roman, 1860. t. I f. 149).
7). V amefii. Acestia adunati tasele oranduite a se
lua In folosulti DomnieT de la cei ce aduceati in Varga
deosebite obiecte de vemjare. Domnul Dumitraru Cantacuzinti In 1674 adresezA acestora functionari urmtttOrea poruncl : Scriemil Domnia mea la slugele nOstre
la Vameii din HusT , damuv6 scire pentru c10-va poslunicT , call sunt aT SfinteT EpiscopiT , i pentru Slobozienii, cariT locuesca pe la Sloboziele SfinteT EpiscopiT, sl
ctiutati sit le da0 bunt pace , sl nu'l invilluiti pentru
vamit, ce vor vinde posluniciT sea i slobeqienii nimica
din ce q'or aduce sit vencjA , vama, sit nu le luaV , ier

candd vor aduce pesoe saa sane , voT sa le luaV vama

precum va fi adetiula. ler din altele orT din ce volt aduce
din nimica sa nu le luatT nicT seT vtimuiV" (Condica II.

f. 94.).
8). Desetnicii. Asa se numiaa stringItoriT Desetinelor.
866 cjeciuelelora de pane, de yin, stupl. Georgie Ghica in
anuld 1658 , scutinda de dnri pe doT PreotT i pe und
Dianna aT EpiscopieT , ordorl tuturorti debilarilora i
,desetnicilorii de stupi, i desetnicilorii de vino" a'T Elsa
in nesup6rare. (Condica II. f. 59). Era, Evstratie Dabija, In annul 1660, repelindt acela,A ordinii, adauge i

desetina de pine. (Ibid. f. 68).

9). Goroinarii, Acestia adunati veniturile Domnese
www.dacoromanica.ro

40

depe oile si mascuriT din tent In citrtile maT susit citate se amintesce de Gorptinari de mascuri; &X in asec,litmentulit filcutU de Michaig Racoviia, in anniti 1709
se pomenesce de -Gestina de of si de mascurT (Cond. A.
tr 69.)
10). Bezmenarit Acestia stringeati bezmenula ski dare) pe casele ce eraii pe loculii domneseU. Evstratie Dabija in 1662 d'A ordinil a mivariloru si Bezmenarilorii

cari volt ambla la MO la IIusi," ca sit lase in pace

de camitnI si de bezmentl o criicTing mare ski du0
mid, si una meserci6 (mAcelarin) si unA cojocariii, ce
suntii de treba EpiscopieT." (Cond. II. f. 70.)

11.) Depgubinarii ski fugubinara. Acestia esecutati

si adunail globele seu amendele pcntru desugubine, se6
crime, si erait deosebitT de globnicl, precumu se vede
din cartea DomnuluT Alesandru din 1618, pentru scutela sateloril EpiscopieT: Scriernfi Domnia mea slugelorti
nestre globnicilord Fi deFugubinarilorii, cari amblap cu
slujba DomnieT mele la tinutulu Milciului" (cond. II. f. 12.)
Reproducemu aid u.A, carte cittre DesugubinarT din anulU

1618, data Episcopulul Mitrofan pentru aprarea satelor

Episcopid de desugubinArie.
NoT Radulil Voevod Bojii a Milostiiu gospodar zemli
MoldayscoT. Pisemd sluzem nasim cotoriT hodite radi desugubine po vlost falciscom (scriem4 slugeloril nestre cari
ImblatT pentru disugubinl prin tinutulii FiticiuluT.) DImu-g scire c S'ati jeluitu inaintea DomnieT mele Orintele si ruggtoriulti nostru Mitrofan Episcopulii de HusT
pre voT, qicendU inaintea DomnieT mele cit invaluitT satele sfinteT Episcopil de desugubinXrie si le fatetT destulil
valil, si inc it amts maT &nal duo cIrtT a DomnieT mele la voT si tot i invitluitT. Si eta acmu ieritsT amii fit-

www.dacoromanica.ro

41

eutd ug carte a Domniei-mele. DecY Gel vetT vede cartes

DomnieT mele, erg, voT maT multd sl nu'T invgluitT, ce sit
Matt satele sfinteT monastirT Episcopie forte In pace, elt
apoY bine sl scitT el de va maT veni jalobit ca'T tnvdlu-

trgmite de vord face ug ruine de se va pomeni. Tac da znaete, inaco ne ucinite. Sam gospodin veleal
(a.la sl scitT, altminterea sl nu facetT, tnsuT Domnulti a
poruncitd). U Ias vlet. 7126. Iunid 16." (Kond. II. f. 3).
iT vomit

DesugubinariT aternatt de DvorniciT marl, din care cell

de tera de joss resedea in Berlad, erg cell de tera de

susti in Dorohoiti. Desugubinarii tmbla prin Org, clutAnd
prjkin't de globitu, anume: bat tT, furtiqaguri, omoruri.
curvarT si curve etc. si 'T amendaa, sed precuma se dicea atuncl IT globiati, IT ciobotiaii" dupre placd. La aseminea casurT aveat locd parele i clevetirile i resbungrile dufnInese intre locuitorT. Delugubinaril de aces-

te cautaa cita de multe, cgcT ele erad in profituld lord.

De aid trebue sg-T fi avendd originea dicerea roming :
eautg, pricing, cu luminarea." Paratuld sea vinovatuld
era pus0. In fere i schingiuitd red, ca sa plgtescg maT
degrabg si maT mgnosa globl; altminterea era trImisa
in cgtu1 la vornicie i decl nicT ,de acolo nu pute sclpa prin globs, negresita mai mare, apol in fine se tntmitea la Domnie. Spre a pane capeta necontenitelora reclamgrT contra Depgubinarilor, Miron Barnovschi in anal

1628, inpreung cu adunarea tereT a fgcutil tin agedamenta , in care a, stabilita intre allele ca DesugubinariT
sit amble prin terra, numaT odatg in anti , In luna luT
Septembrid. Altminterea vor fi slobolT a esercita meseria lord de jefuire numaT dada vor fi Insgrcinati dupre
o anume reclamatia a cuTva la Domnie s66 la scaunile

www.dacoromanica.ro

42

marilorti Vornici (Archiva istoric t. I. p. I f. 165, 166.

No. 259).
Intre documentele Episcopiel sfintd multe c5rcT domnesci

prin care se oprescu deugubinariT de a intra in satele

EpiscopieT, i se lasA Episcoi ilorti cercetarea i globirea,

la trebuinik a abaterilord 16cuitorilort, afar de ttilhd,rie

i uciderl, care erad de competii0 Vorniculul celuT Mare
i a DomnieT.

12). Globnicii. De GlobnicT ca de nisce functionarl a

parte se pomenesce in forte multe documente , d. e. in
cartes datA, EpiscopuluT Sofronie pentru scutOla Colonir
Word de la CretescT , In anuld 1676, Domnulti Antonid
Roset, fntre altY funcfmnarl pomenesce i de GlobnicT : Si
voT PIrcAlabT i Globnici de aceld tinutd , qi Deugubi-

etc, nime tntru nimica 81 nal invaluesel (pe colonitT), nicT and lucru all Domniel mele nu volt lucra"
(Condicd II. f. 96). Globnicii acestia erad functionary administrativY , cariT globiad din ordinile Parcillabilorti de
tinutd, pentru neinplinire de ordine s4d alte caduri ce provocal amandl dreptl sed nedrOptl. In vechime amploiailT,
ne avendd salare de la Statii, i le formal ei prin globe
felitirite. Asa administratia glObia sa ciobotia ; justitia
globia ; liiitmNnia globia, ba i Episcopiele i Mon4stirile
avead dreptd a globi In satele tor, i in pricinT duhovnicesci. Cu and cuventii, tote autoritittile globiad mai mult
self mai pOrtd, maY dreptti sati maT nedreptti
fie-care
dupe characteruld morald al functionarilorti. Tote aceste
autoritly fT avead i Omenil lord pentru asemine executdrY. BOY locuitori de multe on se disperati i luad lumea in capd ; llisaii satele pustii (Archiva istoria, loculd
cited). Globnicii de care vorbinid aid avead and efil ,
narT ,

care se numia Vornicii lilobnii." Asa in mArturia howww.dacoromanica.ro

43

tarns a acicerilord din arm% 1744 , Intre marturT

cell dintgid este subscris : NicolaitiTiron Vornica globniT,"
apoT Ionitg, Similian Vamesa" (Condica A. f. 102).
13). Podvodarii.) De acestia se face mentiune fn multe
14). 0/eicarii )ciirtT de scut411 pentru poslusnicil
EpiscopieT. D. E. Cartea luT Stefan Yoh din 1661, tntre altele Vice : asijderea si voY Olg,carT si PodvodarT....
Intru nimica stt nu'l fnvilluitY (Condica II. f. 66). CeT
dinthiti eral tnsg,rcinatT a executa clrlturile DomnescT ,

de fedi, de paie, de ghiatl, de lemne, etc., care tote se

fgceati de locuitorT fg,r5, nicT o plath, ; eraa socotite intre.

anggrie ski beilicurT. CO de ala doilea flick serviciulti

postalu, luAnda caT de joldI de la ceT ce tY aveal; cticT
nicT postele din vechime nu se intretineaa. de Stata.
15). Concrcarii. De acestia se pomenesce d. e. In
cartea luT Antonie Roset, amintitA la No. 12, unde titre
alte slugT DomnescT, dupg, PodvodarT si OfltcarT, se .porne-

nesca si ConticariT." Dicerea Conacii Insemng, : gazda,

cuartint ea singurg ne aratg, ctt acestY amploiatT aveati
tnsercinarea de a pregitti gasdi pentru Domnti , dada
esia prin terg, pentru boeriT ce mergeati pe la tinuturi ,

si pentru Tara trimisi in serviciele PortiT. Olieltala acestorti gtizduirT era tau pe spatele locuitorilorti unde se
Acea ggzduirea.
16). Breinigeri. Despre unit britnisteria Vice Constantin
Movilg, Vodg, in cartea sea slavonN din anula 1611: ati
venitil inaintea nOstrii si Snaintea boerilora nostri sluga
nosh, Gervasie Marcoviciti biv Brgnister." (traducerea
ve(JY Cond. B. f. 89). BrAnisterT erail maT mukt, precum
se vede din cartea romnuluT Constantin Rpcovitti din

1753, pentru scutirea uneT crisme din HusT a EpiscopieT. Intre slugele DomnescT porn enesce si de Brgui,sterT:

www.dacoromanica.ro

44

i care stringetT brankte" (Cond. III. f. 96.) BrgnkteriT avead un Id; c cl Intr'o carte Domn4scg, de la Grigorie Ghica din anuld 1737 se pomenesce de unto Ursula clpitan de brankte." BrInkteril erati tnsgrcinatT en
facerea fenuluT domnescu din brankte, ce era unit sestl
pe Prutti. ET executati cosirea, i strfngerea luT, care
tote se fgceatl prin beilicurY. Sub pretextultt facerel fenuluT domncscg era artincatg i ug dare pe crame (vecy
cartea luT Constantin Racovitg, citatg maT .susti,) numitg

Branifte, pe carea totti BranisteriT o adunag. Brilnkt6riT

erati sub ordinile Comisulul celuT mare (Descr. MoldoveT f. 160.)
17.) Ca'pitang de tinuti- Intr'o carte datg. de Duca
Vodg la anulti 1666, se pomenesce de tin Vasilie, ce
a fostil clipitan de tinutulti Falciuldf." Grigorie Ghica,
fn cartea daft fn 1747 judeluT de ciganT DomnescT, spre
a fi slobod sg, amble prin writ cu ciganiT se/, tntre amploiatiT

DomnescT, cgrora li se ordong, a'T lgsa fn pace, se pun:

PArcglabiT de tinuturT, vorniciT de prin sate, i Ceipitanii
(Coud. III. f. 76.)
Avesta era functiX ostgqescg., Domnula Cantemir ne
simile, cg era de fie-care tinutti cite unt Ctpitan, care
comenda polculti de Oste ce se afla fn acelti tinutti. ET
din vechime erati sub ascultarea Vornicilorti celorti mark;
era. maT pe urmg sub a HatmanuluT. CeT ce se aflati pe
lengg, otare, ptiziati granitele, erg eel din interiorulg O-

rd se trilmiteal de dire Hatmanulti

fn slujbele tereT

(Descr. Mold. f. 178, 1-79. Vety si Archiva Istor. t. I.

P. I.

f. 171.)

18.) Pareeilabii de rinutii. Ispravnieri de tinutti. In

aqeglimentulti Ilicutti sub Miron Barnovschi pentru mgrginirea abusurilortl ce Aceil amploiatiT DomnescT prin
www.dacoromanica.ro

.45

sate, se (lice : s'aii jeluitd (proprietariT satelord) pre

pelrealabii de finutu71 cA, le intd, in sate de le pradl
veciniT si'l ciobotesc At , isprav14 (Archiva istoricl T. i
Par. 1. f. 175).
Miron Costin spune , cl fie-care 1,inntii avea cite doY
ParchlabY. (Archiva istoricb, ibid. 171). El erad eel d'hn-

tel functionar1 Domnesd in tinutd : ceea ce suntil asMO Prefectit Constantin Mavrocordatil in a doua Domnil
a introdusit Ispray. niciI pe la tote tinuturile , si le at

data Onuturile cu slujbe in soma lora." (Letop. T. 2. f.

459, 460). Pirdlabif de t,inuturY art r6mast si dupl introdticerea Ispravnicilorrk, precuma se vede din art&
Domnesci dupl Constantin Mavrocordat , d. e. in cartea

D-10 Grigorie Gbica, din and"). 1747, citath, la No. 17;

din cartea lul Matheia Ghica anal 1755 in carea se poruncesce Boerilorit , Slujitoriloril , Pircillabilorii depe la
tinuturY, C5pitanilor, Vornicilor de prin sate" sit nu supere, sl
nu globescl nicl sa, se amestece la gilcevele ciganilor Domnesd ce imbla prin Ora pentru hrana lore. (Condica
III. f. 105). In cartea laY Ioan Teodor Voevodit , din a-

milli 1 760 se pomenesce de BoerY Ispravnicl de pre

la tinuturi si D-lorit Pircglabi," etc. (Condica III f. 151).
Pardlabif acestia , judecandfi dup1 coprinderea artilord
Domnesd, eraut judecItort
A4 in cartea din urmg ,se ordonl a nu se amesteca
in judecAtile bisericesd , care sunt de competent& EpisJ
copulul i a Protopopilorii.

Pe la anulq 1759 era la tinutuld nIciulut numal tin

Ispravnicq, precuma se vede din cartea D-luY Ioan Teodor Voevod , din acestrt anti , adresatl Ispravnicurul cu
aceste cuvinte ; CredinciosuluY boerii alit DomnieT male
D-10 Ispravnicil de tinutulit Fillciuld : Sitatate." (Cond.
www.dacoromanica.ro

46

III f. 142). Dar nu tArdid s'ad orinduitt1 cite del Ispravnici de tinutd. Asa in anuld 1768 Domnuld Than
Calimach &tires* o porunc a sea de hotIritura unorti
mosil a

EpiscopieT

Ispravniciloril

de Falcid

cu aceste cuvinte : CredinciusT boeriT DomnieT mele Dum.

,

Toma Luca biv vel Stolnictl i Petrachi Pitarid Ispravnicil

de tinutul Fleiulul, i credinciosi boeriT Domnie mele Dum.
judecItoriT de tinutd FAlciului." (Condica III f. i 89).
Din acesta totti-o-date, se vede ct urmase o reforms sn
ramuld judeciitorescd ; dui judecatoriT nu se numesctl
Pdrecrlabi, ci boeri judeccItori. de linutti. Than Neculcea
spune c judedtele se flicead de boeril eel marl de la,
tinuturT. (Letop. T. 2 f. 459).
19). Buliubafa de Hupi. Inteund zapisd de venderea
unel redesie din anuld 1694, se aduce -martorT intre alBuliubasa of Husl." (Condica B. f. 100).
iT
Acestia erad ()stall. Domnulli Cantemir dice, cS in lie-

care WO erat cite patru sett cinel" BuliubasT. (Descr.

Moldova f, 178). Bhicescu dice , c, Buliubasir fgcead
parte din SeTmenT(*) a i erad ImphrtitT in dece BuliubSsiT,

peste care era mai mare Bas-buliubasa de SeTmenT. Deaseminea spune c BuliubaiT, Sutasii sail Hotnogil, comandad u sutl de soldatT. (Magasin istor. T. 2. f. 38-41).

Despre until Dimia Bafbulubafg se ponienesce intend

zapisd de danie pe nisce redesie de la DolhescY. (Cond.
B. f. 43).
20). Turcagi-ba.-aga,Baf-ceaupaga,Ciohodar-.Aga.
Acetia erall functionarT Turd trgitori in terry, 1 call
judecall pricinile Turcilord, caril fIcead negoti in sierra,.
Intre Documentele vieloril se ell o serisOre cu data 1755,
(Area este int-Aria eu pecetT turcescl, qi tndreptuld pececl Ostaqi lefegiY,
www.dacoromanica.ro

'47

tilord ecrisd rominesce : Bas-ceaus-aga a Dumisale Turcagi-bas-aga; Cioliodar-aga a Dumisale Turcagi-bas-aga."

Donmuld Cantemir spune ca la Turd se soc6te mare p6catti ca unit crastind sa bata si sa, pedeps6sca pe
unti Mahometantl. De aceea DomniY tinead and Besli-agasi
qi cu may multi BeysliT, dintre TatarY sad Turd , pentru
pedepsirea Turcilorri , dndd aceaa vre o necuviinia.
(Descrierea MoldoveY f. 178). Dar pe Ia anulA mentionat
se vede, cd pentru acestd scopti era in Iasi unit Turcagiaga , carele , impreuna cu autoritOle localY cerceta si

punea, la tale casurile ce se intimplaA intre Turd si

locuitoril terra EIIj trimitea amploeatil set pe la tinuturY,

candil era vre o reclamalie asupra Turcilord. Functionarif

amintiti may Bust , venindh hi HusY , ad cercetattd fmpreun, cu IspravniculA , chestia unord vie ce si le im.
propriase Turcil de pe Ia Romid pentru datorie, i unul
din d voia sa vends, o via, , dupa ce o stapinise 20 de
any pentru o datorie de 18 ley. DelegatiY Turd ad rupt1
zapisulli de datoria, dicAndh, ca, de 20 de any se vor fi
platitd aceY 18 lei , si all opritd pe Turd de a poseda
via, fiindU ac6sta contra firmanuluY imp6ratesch.
21). Deibilari. Georgie Ghica in cartea de scut6li
a doi PreotY si unit Diacond de la Episcopie , intre alt1
slujitori Domnesd , carora le ordonli a'Y lam in pace ,
dice si de Dlibilari: Si voY totY dabilarY, cariY vetY ambla cu tote slujbele Domniel mele printeaceld tragh.4

(Condica II f. 59). Se intelege ca asa se numiati stringatoriY dabilelord sal a birurilorU Domnesd. In cartea
lul Alexandru Ilias4 din 1621, el se numesch deibilari
de finutil (Condica A. f, 37).
22). V el-Cdpitanii de Codru, adica : marele Capitand
de Codru. De acesta functiune se pomenesce intro carte
www.dacoromanica.ro

48
Domnesci a luY Constantin Mavrocordatd din anutd 1743.

In ea Vel-Citpitanuld de Codru impreunii cu and altd

boerid

se insiircina a cerceta nisce impresurni de

MoiX. Functiune militarl. Aeesta era dpetenia polcuri

lord ostIesd ale tinutuluY Flleid. Se uumia de Codru"
pentru d sub comanda lul eraii CodreniY, adid locuitoril
de la Codruld Tigheciulul, calif in vechime totY eraii ostaY

(Descrierea Moldovel f. 178, 58, 59).

Vel-Clpitnnuld de Codru avea reidenta sea fn drguld Flleid , unde era i Ispravnicia. i fn ordinea
ierarchic era alit doilea dupg, Vel-Cilpitanfild de Ial.
(Letop. T. 3 f. 193). Reproduce' aid o carte Dom'Asa din annul 1757 , din carea se vede el Vel-Clpitanuld lua parte la cercetitri, ce se rindniail de Domuil
prin tinutd.
Nd Scarlat Ghica Voevod Boj. Milost. Gospodar Zemli
Moldayscol , credinciosd boeriuld DomnieY mele Dum.
Georgie Beldiman biv vel sulger i Lupul Costachi biv
vel jignicerid, Vel-Ciipitan de Codru, 0 facemii 8cire cit
aid la Domnia mea , ad datit jaloba, redeiI de mo0a
CllmAtuiuld asupra, until omit eel (lied, Luca, fecioruld
Iudoni, ce se afll la tinutuld Fiilciulul, qicendti cd, aceld
Luca Ind este reqed cu deniY la moia CIImAtuiuld ,
dar ftindd i nisce bhltf de pesce pe mo iit , ar fi vrutil

se mergl ca sg,'Y is i el partea lord oath li s'ar face,

din pesce , erit weld Luca pentru ca sit nu is el pesce
din blItT , an push and Turch asupra MItilord , si qica
Ch's bttltile a Turculul i 4i nu le dea pesce , i mergendit el la bAltT ad sniff' Turculd asupra lord, i gonindul ad datti i Cu puca ca sii'Y fmpusee , de care
pe lard yeti intelege din jaloba lord , pentru care Mt
et 0 scriemil Dorn., luAndii cartea Domnid mele , sX'id
www.dacoromanica.ro

49

chematT de facia., pe acela Luca, i sit cercetatl pricina

forte cu amitruntulti i decit s'a dovedi c din pricina luY
Luca 'I-au gonitti Turculd pe deniT vrandil sal i tnpusce
de pe moia lord cat't pagub1 se va dovedi cit all re(40T, sg implinitT OM de la acelti Luca, i lul dup6, yina ce i s'a canea, sg'Y veniti de hact'i ca sit se veghi gi
altiT de a mai pone Turd, fn protiva recleilorttt lord,
erg fiind4 pricina tntr'alt chipti 611* sti'T judecatT gi sI'l
aedatT dupg, cumA a fi maT cu dreptate ca sh, nu maT
jeluesd, hotArindd prin carte, de judecatit. Acosta scriem
7265, Iun. 29. (Cond. III. f. 125.)
Vel-dpitaniT acead diferite esecutiunT i globe pe la
sate. Acosta se deduce din cartea luT Grigorie Ghica,
din 1737, pentru scutirea poslunicilorq din Cretescl.
Aijderea le-amd datU voe acestord poslunicT cu acestg, carte a DomnieT mele ca si, aibU, a se apAra de 04,tre vel-ca'pitani de Fedeiii i de slugele lort1, i de
pitrdlabT i globnicl" (Cond. III. f. 56.) Despre Vel-cgpitan ve4T Let, t. 3. f. 293.
23.) Boeri zlota0. De el se pomenesce fn aceaT carte a 10 Grigorig Ghica. Dreptg acesta poruneit dImo
i

dumilorq vOstre

boeri zlota#, earl vetT ambla onY

cti ce fent, de slujbe, 04end6 cartea DomnieT mele totT

sit 0 feritT i sit dati bud, pace acestor poslusnid." Acestia ocupari loculii dvibilarilortt din viaculil al 17-lea.
ET strAngeart dabilele ce

se impuneati pe terh, de la

DomniX.

Chron'carulti Nicolaiii Costin, vorbindri de dabilele impuse de Michaiti Racoviyg, , dice : erN, pe urma, ne putAndu-se strange banil atktia catii sl'sY Implinesd 16,comia cea nasatiit , eise porund, la ZlotaT sit arunce nit 4

www.dacoromanica.ro

50

pasty sl se imbrace totY banil dupg somele care vise din

visterig." (Letop. t. II f. 82, 83, 459).
24). Izkya. Intr'unI zapisti de vinVarea uneY redegie din anula 1665, intre marturY se pune facov Izbap, de Ciortesci." (Cond. B. f. i 11.) Intemul zapisa
de danie a uneY reVeqie din CabicescY i Bunesci, din anula 1660, se pomenesca ca martori cincY persone on
titlu de Izbaa." (Cond. B. f. 104.) Se vede cit Izbaii
emu unit' felt( de amploia# comunali. Ion Neculcea spune, cg la curtea lui Constantin Mavrocordatii era una
lzbaa, care primia jalobele de la OmenY i le scotea respunsil, fhra, Bid ug clieltueli (Let. t. 2. f. 460.) POte
cit pe la sate el erail unit felt' de judecatort de pace
in certele locuitoriloru. POte ca. de la functiunea Izbaqilora acestora, a remasa In limba romang vorba a ispaqi"
carea insemna pang astaclY la teat : a cerceta uci pagubei difunatei cuiva de vitele streine, ysi a lit:kart desgubirea cuvenitli
25.) Aprod. Inteunii ispisoca slavona de la Vasilie

Vodit, din multi 1644, se pomenesce de un Scripco

Aprodu." Intr'o resoluiie a Vel-logoil'ituluY din anul 1815
se Vice: Vel-Vornicula za AproVi. Sa se aducit pe duoY
trey dintre parity, cu inadinsa aproda." Domnulti Cantemir spune cit pe vremea lul erad 50 de AproVY de Di-

van, cari au datorie sit aducg la Divan pe cel parity,

cari nu se grata, la vadea, i sa Implinescg datoriile de
la datornicII IA de plata (Descr. Mold. f. 174.) Din resoluiia de may susa se vede ci. Aproclii eraa sub &dinile V el-V ornicnlui de .Aprodi, care may inainte se
chiama V ettafti de .Aprodi (Let. t. III, f. 293. Descr'
Mold. f. 170.)
26.) Copii de casa. In cartea Domnulta Constantin
www.dacoromanica.ro

51

Racovitg din anultl 1756 pentru scutirea EpiscopieT de

olact, intre altiT ce Arabia cu caT de ()lad"' se punh si
copii din casa (Cond. III, f. 117.) Domnulg. Cantemir

ne spune ca, acestia era slugT de la curtea Domnescl;

cg eT se trimiteati forte deal pe la boeriT ce se dia. la
terii si erati chigmati de DomnT. Fie-care chigmatg pigtea copilulul sese leT. ET aveati unq sefil numitti vatafii

de copii, cgruia eT fT da eke unii lea din eel s4se ce

Man pentru chigmare (Descr. Mold. f. 171.) ET Be trinitea si la executgrT pentru datoriT eItre visterig, etc.,
si atuncT plata ce luati de la executatti se numia ciobote
si candil glOba era mare, se chigma ciobote grele.
27.) DvornicA de Porta. In anulg 1756, Domnuld
Constantin Racovitg randuesce pe Credinciosd boeriulti
Mihalache Celian biv vel Medelnicerti si pe Grigoras6 Agariciil vornicti de pOrtti," sg otgrascg nisce pgrti de mosie ale EpiscopieT (Cond. III. f. 115.) Patru VornicT de
porta, anume: D-luT Vetres vornicti de Oral, si Georgie vornicti de portg, si German tij, si Dumitrasco tij" se
pomenescq, ca martori, intr' unA zapisti de danig din amulti, 1664 (Cond. B. f. 43.) ZapisulA este ftcutil la IasT.
Domnulit Cantemir spune cg, erati patru vornici de pOrtg,
cariT sedeag din afarg, de cute, desfliced acolo pricinile
cele midi. pedepseii curvele, etc. (Descr. Mold. f. 168).
28.) Cepari l LI carte a la Constantin Racovitg din

29.) Bourailjanulu 1753, prin carea se scutesce de

(IAA tig crasnig a EpiscopieT, este adresatg cgminarilorA
ceparilorti, beznignariloril, bourarilorti si brgnisteriloit.
(Cond. III. f. 96.) De unde se intelege cg Ceparil si
Bourarif erati nisce dgbilarT, cari stringed dabilele impuse

pe vin4area beuturilord. Numele lord socotti cg ne pots

da idea de insgxinarea loru. BourariT amblau, Fite tomwww.dacoromanica.ro

52

na, i scriead tote vasele cll lAuturit ce era in Ore

i putted bourulA pe ele, adicl pecetea domnestii, marca
OreT. Ceparil, inainte de a se incepe vasulti, de a i se
da cepil, se dada i 'lit coteg i primiati darea t e era

puss, pe numeral vedrelorti ce se coprindet in vasulti

care se incepea, i aa maT departe.
(:)). Mamie V ornidi alu terei de /OA. La sfiritulA
CondiceT II-a suntii cate-va cg,rtl pentru apgrarea satelorti.
EpiscopieT, date de 14 Iai de mariT Vornicl aT tereT de

josd dire agentiT seT din BIrladn. Reproducemit aid una

de Ia marele Vornicii NicOrl.
NicOrS, VelikiT, Dvornicii dolneT Zemli. Piem Sinovnm
naim Uriadnicom of Br61ad i deugubinari nlciTscoe
volost. (Marele Vornicii alts tereT de josii scriemil fecio-

rilord notri Uriadniciloru (Dreetorilort) de la Ihrladd

i Dequgubinarilorg de tinutulii FAlciuluT). Dec', yeti vedea

cartea nOstrI iarq voT sa avet1 a lasa in pace satele

sventeT EpiscopiY de HuT de tote deugubinele gi de moll

de omit cafe cart afla intr'acele sate a sventeT Episcopil

de Hui numaT sl le scrietT cate sa vorrt afla de usebT
i s ne datT cire la noT, iar maT multit SI nu 1nv6luitT
pentru ca ce le amit llsatli pentru voea parinteluT nostru SventieT sale lul Mitrofan EpiscopuluT de HuT, Toe
piem Inac ne ucinite (acesta scriemd , sg, nu facetT altminterea) U Jas. Iun." (Anulti nu este scrisU. (Condica II
f. 109). Din acestl carte se vede ca. UriadniciT qi DeugubinariT atarnati de marele VornicA , del iT numece

feciorT aT sit" Din alto carte de Ia alth Vornicti mare

(f. 111). Se vede ca i Uriadnicif i Deugubinarii dveail feciorii lord ," adica, agenti sub-ordinatT , pe cariT
iT trimiteall pe la sate peptru globe. VorniculA de lera

www.dacoromanica.ro

53

de josa avea reidenta sea in Blirladd ; cent de tera de

susti la Dorohoill.

31). Telal Bqa. Pe la Inceputuld viaculul 19-lea alit

se chiama amploiatulu ce publica mezaturile. Candil era

sg se 560, de vengare vre o moig, Mare le VornicA

scria luT Telal Bap ca sg publice meclatulii pe ulitele
capitaleT in curgere de 40 de dile. Acestu feliti de publicatig se filcea i la reBideiAa iinutului uncle se afla mosia
cea de venclare. Mezatulif se Picea In Divanulti iereT, i
se chiama Soltan-meat. (Documentele Rtecilorti. 0 Bedsore din 1818). Din vechime mec)atult1 se numia CochiTvechT." In ispisoculu luT Matheid Vodg din anula 1755 ,
pentru aperarea unorii moBiT boereqcT de peste Prut6 de

Ufurgii, se dice :

Bi

de eke od trimite Domnia sg

stringli, uprulii de N 'Nail, sell sg vinde de la CochiT-vechT

uprul : aceT uqurgiT mere. Bi strAngd qi dejma pe moiele dumilorg Sele Impreung cu panea cea domnescli,
puindu pricinI, ea, arandg Wadi pe acele moie Domnia
se cade a lua dejma , erg nu stgginiT moielorg." etc.
(Condica III f. 106).
32). U,surgii. TatariT de Bugiagt, ne avendti In de ajung, acolo locurT de hrang, fgeuse o convenOune cu guvernulg Moldovet, dupre carea le era permisil a arenda
pitmenturT de hrang In cuprinsulil MoldoveT (o distant,
de N hotarulti BugiaguluT cale de 2 ceasurT 1Mime qi
32 ceasurT lungime) cu cond01 de a da (jeciuelg.
Zeciuela din producte se numesce In limba TgtAresei
Uur." De aid decimatoriT , sea adunMoril upruluT de
la nitari, se numiati : upgiT (Veq1 ispisocula citatti mai

susti. Condica III f. 106-107).

33). Velajii mari, In cartea luT Alexandru Iliag din
anulu 1621 se pomenesce, dupli depgubinarT Bi globnicT,

www.dacoromanica.ro

54
de V eitaji Mari. (Ve liti vatajl)

arora deasemenea li
se ordina a nu SnvIlui satele Episcopiel. (Condica II F. 12):
,

Din cuprinderea unel alte c it T tota de la acesta Domna,

si totti de la acesta anti, se p6te tnchia , c vAtajiT ceY

mart eraa amploiaAT administrativi, calif eercetaa certele dintre locuitorT , prindeati furil , si talharil ,
trimiteati la Dolma. Voda , &pa ce opresce pe dabilarT si pe vatajiT eel marl de ama lua dobitocula
satenilora Episcopiel pentru altl 6menT , nicT a face Intro
el judecliti , nicT a'T globi , fiinda Risate aceste sate In
dispositiunea Episcopulul. apoT adaoge : Tara de se va

gag niscal furl awl aceia Impreuna cu parintele

.

trimitetl." (Contlica A. f. 37).

P6te el erati aceia ce maT Sn urma s'ati numita, Ocolag
Privighitori, Subprefecri
prindetT si la Domnia

sti'T

3, Dabilele 0 angariele, carora, chyle documentele Episcopiei, erail

auptifi Hufenii i cei alci locuitmi din fara , anume : ZloO,
, taleri, galbini, orfi , sulgia,
, until, bezmAii de caret, ialocite de
solifte, branifte, carre impaa:M.9d, bile (ghile), deice, camdna, joldi
qt podvecle, cai de olctoil, globe i defugubine , ciobotele, lucrula vielora 0 priveghiil, teslaria, ghiata, sea i miere, vama, ceparia , secerea painei Domnesci, , falcea Doranauca, dejma , Feria sail cheria ,
rEnduele, hartie, pecetluituri seu banii pecelilorii, fumaritulu, gorftina,
sea goftinci , desetina , napastea , vacaritula i runifa, mortasipia
banii stefguliti, mucarelii, raRurd.

Reproducernti aid o carte domnescit din anula 1676

pentru scutirea unorti colonisti. Din ea se Oda en de analruntulti felurite dabile si angariele ce se imps eati de Dom ni locuitorilort ieret
NoT Antonie Ruset Voevoda Boj. 7Vlilostiio Gospodar
Zemli MoldovscoT. Datama cartea Domniei mele parintehrt
si rugatoriului nostru Sf4eI sale Sofronie. Episcopula

www.dacoromanica.ro

55

de lith,! i dregetoriuluY i vIttimanuluT sea din Silite(*)

din CreleseT ce este pe Lohan la Onutula Rhin luT spre

aceea ca sit aibl a'1 chiema omen! streini de alt1 tern,
din Ora Turasel i din Ora Munteaseit , i din i6ra
Unguresel i din Ora Le6sel, i din partea Caz4cesca,.

Si depre alte pa,41 hie ce limbs vor hi sl aibit a veni

si a se strange cktu de multi. Si decX voril veni i se
vora aecla la cea Sainte , ce ma! susa scriema de la
Domnia mea vor

avea Sldboqia(**) Intr'un anti i volt fi

In pace de dajde i de z/ori i de lei qi de taleri si

de galbini i de orri si de i/421 i de sulgiii i de wet
i de bezmen de cerd i de ialovice de sil4te i de
branige i de care de fold i de bile -i de yseici i de
trite darile i anglriele cAte sent pre alt! miqei In Ora
DomnieT mele. Aijderea ci vo! parcglabi i globule! de
acela tinuta i derzgubinari i podvodari i oleieari i
coneicari. Nime intru nimiel s nu'T Inviiluesd nicY unti
Worn a DomnieT miale nu vorti lucra, ci de tote vor hie
In pace. lar tine se va ispiti s?i'T invalueseI preste cartea DomnieT mele bine sa. scie 01 de mare certare va hi.
Mac nebudet (Altminterea nu va fi). U las. vlet. 7184,,
Genar 12." (Condica II f. 96). Din acestit carte se vede
e locuitoriT patiati In ban! , sea In producte , sett In
munch, urnitithele dabile sett dljdiT(***) :
a). Z/ofi. Dicere slavonl ce trisemna, literalu : aurti ,
In popora a ramasa pink ast9 vorba zlotif, In Insemnare de : 30 parale.
,,locil de satfiu.
(*) ,,Seliste" dieere 81avonii, de la Selo--sat,"
(") De la Slobodia" sou libertatea de dArT, de cares se bucurail ColonistI la inceputil. picerea Slobodie" la Moldovenl este sinonimg cu
feoalocneisatii" 41E1,1'1 ccileeveonlotilninumile propriA a o mnliime de sate formate

do

CI

01, sou Slobodient

(.") Dajde." picerea SlavonA. de la Dajd1,"Imperativulii verbulul datI

davatt" dare

www.dacoromanica.ro

56

b). Lei. Domnulh Cantemir spune , el fil-care cash,

terInesa da In vreme de pads la visteril sate 80 de
aspri adich : unt left. (Descrierea MoldoveT f. 2 18).
c). Taleri. Domnulu Cantemir spune , ctt pe timpulh

lul talerulh avea val6re de 2 lei 10 parale (f. 172).

deaseminea , c. In timpulh descbiderei vre unuT resbelfl
fil-care era datorih sh dea cate o rublh carea flicea :

120 de aspri (60 parale) (f.. 218). Me a la

a cesttl

cash correspundh taleriT acetid.

d). Galbini. Acelaih autorh Vice , ctt la nevoig maT
mare, plhtiad locuitoril cAte unit galbinh , care avea va-

lore de 200 aspri, sett 2 lei i 20 parale. (f. 219).

e). a fl. Qicerea ortii este 1 asthdY to poporh 1 tn.s4mnh 10 parale.
f). Sul gilt'. Judechda depe functia MareluY Sulgerti,
care avea purtare de grijit asupra mt(celgrielorh si asupra viteloru de came pentru curtea donmesch (Descr.
Moldo. F. 161) ; deasemenea letopisetulii pomenece de
of pentru sulgeria iinparateseel (tom. 2. F. 461) : putell& presume .e5. Su/giuhr era o dare In nature. seii
hi banT, privitOre la Sulgeria CuliT Domnesci. adich In-

destularea cu came, sell, etc.

g). Jligu. Nu cid ce era acesta ; clar era f6rte vechie.
De ea se pomenece In anulh 1448, In chrisovulh (lath
de Petra Voevod pentru scutirea satelorh MonastireT Pobrata. In elit se Vice, utt satele acele sh nu plh,tesch
bins, nicT posad, nici podvat, nici ili,s, nici la moll sh
nu lucreze." (Archiv, istor. T. 1. P. 1. P. 20 No. 243).
Ore sit nu tnsemne: pescuitulh pentru curtea Domnesch,
dela unguresculti halaszPeseariu, de unde a,vemh. i :
Elesteic piscinh, .sett iaz cn pesce ? Domnulli Cantemir,
vorbindll de apele Moldovei, Vice el. Anti' pline de pence
www.dacoromanica.ro

57

prea frumosd, i osebit pitrgele acele care curg6 din

muntI at pescele cell mai cu. gusty, ce se numesce de
lacuitorT : P'dstreivu, Lost* i Lipeng, care la dilele cele de postil se educe tot6-dea-una vi6 pre cat pentru

mesa domnesa (Dew. Moldov. F. 20). Intrun zapist

dela 1761, se pomenesce ca martura Gavril VAtavula
de nlvodarT." (Cond. A. F. f 11, din dos). In Bucovina,
nu departe de Suceva, este uml Static' anume : Iliseseil.

Numirea acesta nu are ore obirsia sea in anticiT pescart domnescT ?

11). Untu. Negresitti totA pentru curtea DomnescI ;

pOte si pentru curtea $ultanuluT.

i). Bezmeni de cisrd. Acesta era o dare in cerA pentru luminarea cup donmescT. In Descrierea Moldovet
se spune, c Clm61asuM de lumini avea sema. birulut
de cerit i sApuna, ce se numesce haimeei (*); of till
eh eltueEce la lumanArl si opalluri pentru curte, (F. 172).
k). Ialovi e (**) de Sil4te, vacT grase tinute la sub atti,

Acestea se cereal pentru &tea turcesa, (AMA era In

exped4ie. Cetimt1 in letopisite: iar?1, poste vart viindil
Vizirulti la Dun Are la Cartalg , esitaA greIe ialoviie pe
Vffl, de 2 Ugri ce era in vistirie la baniT steguluT
o ialovitl, si chile de pane si de ordti In done treT An-

dre qi le ail dusfl la Vizidulti la CartaJ si la Hotin. si

art scosa si cinci civertuil intro acelti anti.i (Let. T. II.
F. 426). k4i'n in altti loct : ,,iar neva in tell era Invite,
de chile, de ialoviie, de cane- si de alte nevol nespuse
(pag. 446).
). Poate cl. de la dicerea haTmen," a Omits in poporil jicerea ,,haTtnena, Tin lueru se }ice cit e de haTmAna," cAndii nu este fAcutii en
toatA punerea, cu toatA inima; ci numaT de mintuelA.
414)
picerea nialovitA," se derivA de la dicerea bulgarA : ialota: st4rpa.," si insemnA : wick sterpk. {Arhiy istor. T. 1, F. 168. Malian
chrisorultd luT Stefan Dusan),

www.dacoromanica.ro

58

1). Branioe, Dicerea este slavong: Kw.: luptg, bitUlla; braniste: loch de bittitlig. -Credu cit la inceputd s'a
numitd braniste seciurile soil titeturile ce ocasionad resbelele prin codriT eel marl ce acoperead tera. Titeturile
acelea in -urmg riimftnead poeni de fanate domnescl set
particulare. Da aids( cu incetuld dicerea braniste" la nol
a luat tnscmnarea do poene pentru fenate s66 in genere
fenatg. Asa la t6te monitstirile era ate o braniste, adid: loch de fenatd. Domnulti Cantemir ne spune cit pentru
fenuld trebuitorid la Curtea Domnescit era ung sesd lam-

gl Prutti, mumitu Braniste." si care era in tngrijirea

ComisilluT celul mare (F. 160), Fenatile domnescl din
vechime le lucrad locuitoriT executatl de Com** trimisl

de Comisuld cell Mare (Cond. II. F. 30). In urmg cu

numele de Braniste s'a impus o dabilit pe ligutuff, carea
era venitd alg Comisiel domnescl, si consta pe la 1769
in impositulu de 3 Id pe butea de b6uturg. Archiv. rom.

t. I.1860. F. 149).
m). Carre impercilesci. Se intelegg transporturile ce Pcea tern! in timpuld expedithinilord turcescr, precumu si
pentriVrebuintele cetlitilord turcescl, depe Dungre, si ale
altora, precumti Hotinul, Tighinea, Vozia si. a. de care
Venitag Capegilar
adeseorY spunk letopisetile, d. e.

Chihaesi de la Imp6rittie cu poruncg la Grigori Vodit,

ca sit mergii la Nistru sit redice puscele, ce le ingropase
Muscalil, sit le Tea sit le dud la Tighinea
si ad inchreittti 500 de carre de glonturT si de cumbitrale." (Let. t. II. F. 446).
n). Bile, ghile, set grTndl Inge. Aceste se ceread
tot la trebuintele ostilorg si ale cetgtilord si ale marinel
turcescT. Din ele se thceati podurl peste apele, pe unde
aveatt A trkg ostile. LocuitoriT unit Wad leranuld la
www.dacoromanica.ro

59
munte, altiT ilfi scoteil, altil Slu drab. la destinatia

luT.

EitaA atund salahorY i carre la Yozia i cal implatect Tn done endue, sate patru sute de cal, 1 s'ad
ronduith totO atuncT 6menT, sh tala lemnt qi sh'IA scOtl,
i AU

t.

duck la Cattala pe Dunhre, sh fad podU" (Let.

II. F. 426).
o). Seice. Totli pentru

trebuintele podurilork4 i ale

transporturilor pe app,, pentru tern i pentru TurcT.

p), La flnit cartea Domnesch incheig !,, qi de tote d4-

rile

,si

angiriile. Prin acesta dh a tntelege , cn erat

And qi altele, pe care nu le a specificatil, adic atata clArY

Wesel, cata i in munch silitg, anghriT, beilicurT. An-

gitria este dicere grech AnaQsla,un serviciu impusil

cu sila gi cu nedreptuld. Angariele Sn urmh s'ati numitii
beilicu,l, adich : serviciurT silite i ne plhtite, tn folosulti
BeiuluT

cumit numiati TureiT pe DomnT.

In Documentele EpiscopieT se mai pomenech urmittOrele dabile i angttrie:

1). Camana. Acesta este o dabilh vechiit. De densa
se vorbesce in chrisovulu luT Stefan eel Mare din amid
1456 prin care inthrece d3toairile fitcute mongstireT Bistrita de Alexandru celu Bunh, i Satre allele Camitna
de cerh din tirgulri Badulu (*) (Archie. istor, t. I. p. 1.

F. 154. No. 244).

Din ace14 chrisovh se vede ch la Inceputit acesth dabuilt se platTa tn cerii. Din chrtile domnecT ce shntil la

Episcopia de HqT sh vede ch acesth dabil o plAtiau

(*)

Domnulil HiljdeA, reproducAndti ispisocultl IuY Stefan eel Mare, aid

citatd, traduce oieerea : Cornea, VoscuCanulnA, de cerit,"

prim

petre de corl." D -1uY cu gresalli amestecii. Ca,mlina" romaneselt cu

CamenI" slavonescfi, ee Insemit plata." Mal aproape de Intelestl

este a Mute, origina, dolma CamAnA" In dicerea romitn/l, Climinti
vatrA, cash, locuintA; in acest intelesk Camrina" esit o dabilit pe
fecare ekninti seu locuinik; eiLeT asa si era CamAna la inceputh.

www.dacoromanica.ro

60

dar crasmele plAtiail d6ue camine: Camana cea

mare si cea midi" (Cond. II. F. 78). Acesta cred ca era
totA acea dare, ce s'a pomenitA maY wig sub numire de
bezmAn de cerl. De. la viaculA al 18-le camAna se

top;

vede di a remasA o dare uumaT pe creme. Nicolaiu

Costin spune ca crAsmele din tOtA tera plAtiati Camana
i bezmAnulA cu cepAril; dar pe la tirgurT erati unele
crasme scutite de boerl, de Archierel si de MonastirT; Anse
MihaT Racovitil in Ant6Ta DominiA a desflintatA acele
scutele de pe tirgurT, si s'all adaos6 la venitulA DomnieT.

Tota atllncT s'a desflintatti CamAna domnescil depela crlsznele de la terA lAsAndu-o in folosuld st4AnilorA crA
smelora (Let. t. II. F. 58). (vedi si in urma la CAminarT).

2), Bezmen. Din cartea luT Duca VodA din 1666

prin carea se scutesce o crawl Anare din Husi in folosulu EpiscopieT, se vede ca crasmele afar de camAnA.
maT plAtiaa Bezmen (Cond. II. F. 78); de acest bezmen
pomenesce si letopisetultl to loculA citatA maT sus, precumti si de cep4rit. ,13ezmenulA era darea cAtit proprietariul loculul untie era crAsma. Acest bezmen ila phitiaa toil tfrgovetii, unde tirgulu era pe mosia domnescA
Beg boerescA.

3). Jold si Podvedi. Gaspar VodA, in 1661 aperA satele si scutelniciT EpikopieT dg Told si de podvode (za
joldu i. za podvode) (Cond. II. F. 4). Prig Jaldi (*) se
intelege
lua pre cineva to trebuintele domnesd, 866
ale cinovnicilorti domnesci, seta vita culva,
drepta
si fArA platti dicerea Jold se piIstrezh si panit astiidT in
popor ; candA se dice ca ceva sell cineva a ajunsii de joldi,
insemnA cc nu maT are odihnti, nu mai p6te dispune de sine,
(*)

wield" ered eii Ae dethil de la oiePreti Polonii ,,fond," ce thsemnii

Ouvernii, oeArmuire."

www.dacoromanica.ro

61

set de lucruld sett ci altiT fac cu el ce volt (*). Podvode

erad cgrAturile seu transporturile pentru aprovisionarea
curtif domnescY cu fenil vine, sare, ghialg ete. Qicere
slavonA: a cAra.
4). Cai de olad 1. Tomp, Vodi in anuld 1620 scutesce dol fontInarT domnescY ,?de jold , de podvadit qi
de cai de olacii , si de alte maccIturi maY mArunte."
(Oondica II f. 17). TransportArile amploia0orrt domnesci
gi a Tttrciloril ce trecead pe la HuT, in lips1 de posta,
donmescit se fAcead cu caT 'lull do jold de la locuitorT.
TirgoveiT spre a se uura de acest6 poverA, nesuferita,
une onY o intindead i asupra poslunicilord Episcopid.
Episcopil. at scosd 610 domnescY de ap6rare pentru
posluniciT lord. In timpurile mai din urmrt pe la juin&
tatea viaculuT ald 18-le tirgovetii spre a'T scuti caiT
de olacurile cele multe, IT indosart, i oltcariT erad silk(
a lua caT de untie gAsiad, nu numaT de to Omenii EpiscopieT, dar chiar qi de la EpiscopiA. De aicT at urmatd
tinguirT la Domnie asupra olacurilorit , atitil din partea
EpiscopieT , catti i din partea tirgoveOlord , pin ce in
fine s'a regulatil questia olacurilord , dupre cum se va
vedea.

Reproducemd aicT doue ctirtT domnescY in acestA, mg-

teriA, una clan, din 1750tinguirea Episcopiet asupra Ur=

govetilord , alt1 data in 1764 , duph tinguirea tirgovetilord asuprp olacurilord.
,NoT Constantin Mihail Cehan Racovitil VoevOd 130j,
Milost. Gospodar Zemli Moldayscol , de vreme ce ne art
date jalota cinstitil pArintele si rugAtoriuld nostru. Sfintia
(") Domnull IlAjdeii in ispisoculii luT Petru Von, No. 243, traduce cp..

ni u joldu tobi hodili; nie la jold tSi nu umble ," prin :

nieT in sold& ell nu amble: Vederatt neintelegere. (Archim istor.
tom. I f. 163).
cerea

www.dacoromanica.ro

62

sa -chir Ierotheil Episcopuld de Hu Y, pentru blacari cd

s supAra candit vind Turcil on olacd, tirgove0T de liuT
din cattl ar i putea , nu voril sd step. fatl , i fuel gi
ascundd call lord i olilcaril fiat' cail Episcopid i a
slugelord Sfintid sale. latit Domnia mea tY (land, SfinfeT
sale volnicia, prin acestit carte a bomnieT mele sa'T apere call Episcopid i ai" Omenilord seT despre toil card
Torii imbla cu olacluY Turd, Boerf, boerinaT, tirgoveT
de HuT. Copil din cant. Lipcanl( *). ArmaT , crunArasIT
1 altit orl cine art' fi nenArui calf de olacd sA, nu dea
de vreme c?1, acolo la MO mezil(**) nu este, nisi este
cu cale sl se supere Episcopia i dreptd acea sA, se apere, lard de s'ar ispiti cineva sh,'T fad, vre o' suOrare
peste pornnca cdrtil DomnieT mele, unit ca acela, s vor
pedepsi on grea pedepsa, , i certare , i vol tirgoveV de
HO 0 poruncimd clinda vinit Turd silnicl s stati on
total Po et nu dosiV c1t vom pedepsi. Intealtd chipd nu
va fi aceasta poruncimd 7258 (1750) Genar 17." (Cond.
III f. 79).
Noi Grigorie Alexandra Ghica Voevod Boj. Milost,
Gospodar Zemli Moldayscoi; facemd scire cu acestd carte

a Domniei mele tuturord cul se cade a sci pentru Urgovetii din tirguld HuiT , cariT (lanai jalobA, DomnieT
mele , cg la aeelti loe'd fiindd drumd mare , care toil
TatariT yi Mtrzacii(***) ce mere. la Blrlad i la Focgani , cum i citY vinyl din josit i mergd la Bender i

la Hotin i tote mezilurile ce sunt la acea parte de loc,

Lipeanii" era' TiltarY aqeqatY la Hotin in servieiult Tureilorii; se
nntniat Lip3ani (Litvanl) de la Litva, vechia lore locuinti. (Letop.
t. I. Apendice, f. 9 tom. Il f. 234). Lipeani eraft inrolatl i in ostea
tent (Descrierea Aloldovel f. 178).
(") Montle. insema post, ",
(***)Mirzacil" era' CApitenii set hoed tAttresel.
(*)

www.dacoromanica.ro

63

totd pe acolo trecu in susii qi in jost , qi sunt supgratY

cu mezil peste putinia lord, i cu bird inch, suntti incIrcall

peste dreptate i cerinda mild, de la Domnia mea ca

sri, se pue i el la o rinduelit sl path trgi la aceld locti
sit se pOrte i meziluld cu odihna lord, care argtindu-ne
i ohrisov de la Domnia sa Ion Theodor Voevod , ce li
said fostti data ca sd, aibg a strange 50 de OmenY streini dintr'-

alte Oil de loch, qi ace Omni a,,elenduse In tirguld

s fill seutiV de bird , ca sd, fie numal pentru
treba meziluluY , i din nepurtarea a lord de grijit said

HuiT ,

dintr'alte pricinY ad remasd de nu 'att mai adusti 6menT streinT i ad fostii tote in sup6rarea mezilulul, care
dinteacestd, pricing an rcmasil la prdstd, stare , decY
Domnia mea bine voindd odihna, i folosuld tuturorti de
Jbstie , m'amd milostivitd Domnia, mea , asupra acestord
tirgoveti de HuY , i ca sa, fie odihnd, i linite intre
deniY, printea,cestd, carte a Domniel mele hotgrimd din
tirgoveiil de Hu1 sit fie 40 de &Ilea scutiti de biruld
vistieriei tisinduse sg fie numaY pentru purtarea de grijit
a meziluluY cu cheltuela i call lord , iar cindd s'a Li-

timpla sit treed, vr'und Pa0 sad all AgY marl, atuncea
catg clieltuett mit face vor da izvodu ca i alte mezilue i ce a fi cu dreptate li se va plIti de la Vistierie
iard all locuitorY sail tirgove0 de acolo purtandu'Y biruld lord se nu se supere cu mezil la nimicg , ce numal
acet1 40 de OmenY sit fie datorY a purta mezil cu chel.
tuela i call lord, ce dar i Dum. Ispravnice al linutu.
lui veY urma dupg hotgrire i aeclarea ce aratg in car.
tea acesta , i mei 40 de Omera ce sad socotitd ca stt
fie pentru treba mezilulul , sg fie sco1 din bir, trim4ind
si izvodd anume de numerile lord la visterie iseglitd si
de Dumneata ca sal se scie care suntti de treba mezilulta ,
www.dacoromanica.ro

64
acesta insciintamii let 7 272 (1764y Noembre 20." 1Cond.
III f. 177).
5), Globe ysi Depgubine , seic qugubine. Aceste erag
amende, GlObele se aplicag de tote autoritatile asupra

Ele se luag sea in bani seq. In lumat marl sed Mal mid , dupre .vinovgtia acusatold i dupit Iticomia, globniculuY. Despre aceste dabile
se pomenesce in forte multe chili de scutelg date de
celorg vinovacf.

crurT ,

DomnY satelord i omenilorti EpiscopieY ; cititmg aid d. e,

cartea luT Miron Barnovschi din anulti 1626 (Cond. H.

f. 18), in care se opresce globnicilorh i deugubinarilorti a nu invelui satele Egiscopiel cu glObele i qugubinele" (za gloabe i za ugubine.) INcerea gldba este

de origing romans: deglubo, disponi. $i in adeverg el

glObele erah despoiare, unit jafil. pe tern, preening se
vede din o multime de reclamatiY asupra lord, pentru
aperarea satelord Episcopier. GlobniciT se vede el de mul-

te onT luati de glObg cal de pe la ornenY, i de mite

orT caY forte ordinarY i slabl, de la omenif nevoiaf, i
de aid a remasii pang, astgdY in poporg qicerea glObg

ca uni epitettI de oearg pentru ung call req. In cartea

luY Constantin Racov0 din anuld 1756, pentru scutirea
a 12 poslunid aT Episcopid, se pomenesce de glObe
isprIvnicesd T preIlgbesci." (Cond. A. f. 66.)
Defugubina sett uqubina suntg dicerl stricate din qicera slavong Dupgubie, Dtqegubina, care literald inBening perderea sufletului, adicg fapte de acelea care
dupre inveptura chresting aducti perdere sufletesel: pgoateIe mortall. La noY de,sugubina sett maT scurtg Fugubina, se chiama amends sett strafuth push de jade-

cittori pentru rescumperarea crime &anti de una oral

www.dacoromanica.ro

65
ft29 itb42?) adica criminalistli, perdatorli de millet, precumli : talhAria; uciderea, adulteriulti. Celli cadutli in a-

semene fapte, platindli desugubina sett amends ce i .se

punea de judecittoriT seT, de deugubinarY, sea de marele

Vornicli, scapa; erg ded nu avea cu ce se rescumOra,

ajungea chestia la Domni, i acolo nu se putea rescumOra, trebuia sh'Y is osanda. CeY cu putere da totil, via,
moiit, numaT sli. scape de judecata i osinda domnescit.
GIObele i deugubinele cele maT mid erail In folosulli
globnicilord i a deugubinarilora, era eele maT grase in
profitulli efilorli lorti: a mariloril VornicT,_ a Hatmanilor,

a marelui Logof0t, etc.

Reproducemli aicY uit carte a EpiscopuluT Mitrofan, din

anultl 1617, carea da lig mare lumina asupra amender

numitg deugubing; cartea este in limbs slavonit, dei

traducemli .rominesce.
,1Vlitrofan Episcopulti de HuT. Scriemli i dgmti scire

cu acesta a nestra scrisere pentru viele panuluT Dimitrie

Goia, marele ,Dvornicti alti 6re1 de josli, din tergulli
HuiT, ce de D-10 -s'ati cuMpgratd, erg, altele pentru da.

iugubine cc ail datil omenii de biina-voia lore pentru

grefelele lore. Mt vie la Drier', ce o a cump6rattt D-10
cu drepti1 seT banY de la fluid reposatuluY Barboiu, ce a
fosta mare Dvornictl de Ora de jog, i a vie dease-

menea la Dric, ce 'T-a deo feciorulit luT Patraco croitoriulli pentru ua dqugubind ce a feicutli Cu ua femed
si deaseminea nit via de la Horjea, ce a fostfi vornicti de
.
HuY, care via a fostli luta, de Horjea de la nisce
cetori de rele, carii facuse multe preideiciuni, fi air plcYtitiu capetele sae cu acea via. Dupg aceea Horjea a ca('i) picerea tsugubMil" a rgmasii pAnA, astkdi in poporti, i insemnii: on

onA perieulos5," de care eineva trebue a se feri.

www.dacoromanica.ro

66

cjutti eu ug muere fi a fticuto borfdsli (pintecOsi), efi

nu slaa pututa tndrepta, ci a pleititii defUgubina sea cu
acea via. Insg area vii, era pretuiti maY mita de cita
depgubina, ci Dimitrie Goia marele Dvornica s'a sculat
i a pug omens bunt de all pre uitti acea vig en citd
at gisitd 6menit bunt cg, treck peste acea deugubing,
erg Dvorniculd Y-a data Int banii gata.

galbeni gata.

deasemenea ug vii, de la Ionmcu Ciobotarult, &AO

pentru vine, de dequgubing pentru u femeg; i ug vii.
de la Malin pentru ug mOrte de copilti. Tote aceste vii

mat susa scrise all fosttl date de acel (bent de a lord

bung voii, pentru greplele lord dinaintea nbstri, i dinaintea Soltuzulut i a Pargarilorti gi inaintea Omenilorti
bunt i bgtrant, i acestea ma s'ad tocmitti. Pentru aceea not, ciinda qi Oclenda tote acestea, amti scristl aeesta zapisa, ca viele maY susa scrise sl fie de acumd
vii ale milostivirei stile Panulut mare Dvornica Dimitrie
tibia nesmintite nid-ui-dati, i nime din acett omeni
ce all data viele stile pentru vinadtiele lord, de va spune
altmintrelea si, nu fie cregutti nicilre. Erg spre mat mare incredintare amid pusd pe acesti scrisOre pecetea Sf.
Episcopif ,,i isciliturg cu mina mea. Pentru acesta serima i. mirturisima. S'a scrise in Hu,Y la letuld 7125
(1617) Maid 8. Mitrofan Episcopd de MO mgrturisima.
(Zapisuld este scrisa cu insgi mina Episcopului gi on
u

scrisOre frumOsg) (vetji documentele vielora.)

Satele Episcopiel eraa apgrate prin circt domnesd despre

glObe i deugubine mat mid , pe care le cercetati Eii

le puneati la cale Episcopil, precumti: bittgile i cer.tele
tntre locuitort. Numal omorurile, furtipgurile qi tilhgriele eraa lbsate in cercetarea i globirea amploiatilorti
www.dacoromanica.ro

61

domnesd. Reproducemd aid nit carte domnescd din anuld

1654, din carea se vede acesta.

NoY Georgie Stefan Voevod Boj. Mil. Gospodar zemli
MoldayscoY Scriem Domnia mea la slugele DomnieY mele

la pare labil de Fdlcitt si la dregetorif de trigh de HusT

si la alp' slujitorT( *) a DomnieY mele, catY veV Ambla cu

slujbele DomnieY mele la aceld ono la HusI si la Omit.

DImuv6 scire deed vetT vedea cartea DomnieY mele, iar
voT sit avetY a Illsa forte in pace satele Sfintd EpiscopiT
de Hu T. Intru nimica sit nu'Y fnvaluitY de globe de bltd1

sad de pitritturl ce sit fie fn pace numal de se vor face

niscare ,,morti de omd" sad alte ,desugubine" sad Jet"
sad tAlharY" de se vord afla tntr'acele sate ca sa, avetY trObit numaY cu aceia. lard en alte gl6be ce vor hi
sit maY vie jalobit la
Domino, mea. De ae,esta scriemil tntealtd chipil. sit nu
hie. IT Roman vlet 7162 (1654) Noembre 3. Noi GeormaY micY sit nu'Y fnvdluiti

nicY

gie Stefan Voevoda." (Condica II f. 55).

Reproducemt aid si o poruncd a DvoiniculnY de Ora
de josh nitre trriadnicil de Biirlad, carea cuprinde circumstance de ale desugubind. Cartea n'are annul ci nu
maY Luna Genar 11.

Estrati(*) Lupu vel Dvornic DolneY zemli pisem uriadnicom of Br lad (Marele vornied all terd de josd
scriemil uriadnicilord de la Blrlad). Ddmuv6 scire cit ad
jeluitd, pdrintele Episcopuld de Hud , qicendil ci, Ambld,
feciord vostri prin satele Episcopiel, fAcendu le nevoid si
invAluindit OmeniY Ara ispravit. Printru acea deed yeti
vedea cartea nOstrA, iar voY se datY invOtturd omenilord
vostri sit nu Amble fAcendil vain AA, ispravd acelord
(4.)

Prin ,slujitorT" to documentele veal se intelegli ostaiT ce erati tri

midi cu serviciurT prin Ora,

(*) Numele nu se pre pote ceti.

www.dacoromanica.ro

68
sate a EpiseopieT, iarti, ce se voril afla niscare desugubinT adev&ate sit nu hie menciuni tot s6 nu invAluitT nemien, numal sn, le scrie intru'n catastijelti si sit le aducn,
la ,voT : jar voT s trimitetT la noT , decT voin trimite ell
OmeniT notri de aicea de vorn socoti dupe, gresala lortl,
si li s ,vat face judetll cu dreptate iar, pre cuvinte
pre menciunT s nu fad, maT multn val. Acosta scriem

inaco ne ucinite (altfelin 85, nu facetT). U Ias Genar 11

Lupuln vel Dvornic." (Condica II f. 111).
De desubtil maT este o subscriere incureatl; pare a fl
Nicolall Cogalnicenu."
Din aeestn, carte se vede a) c t globniciT pentru Mold se trimeteati de la Barladn, unde era` resedinta vornicieT tereT de jog', b) cX vorniculn , ca membru alil
Div anuluT Domnescn, sedea in IasT , era vornicia o purtall in lipsa luT , uriadniciT sen dregetoriT de la BArlad ,
cariT trimitean Omenii lore sii, caute desugubine prin tinuturT ; c) ad aceI desugubinarT de multe orT luaii desugubine soft globe pe minciuni AT constatarea vino,

vKielorti.

6). Uneorl impreunll cu glObele se pomeffeson nCiobotele. Aqa, in chrisovulii luT Miron Barnovschi din anul
1627 pentru ap6rarea ciganiloru episcopal) i monastireseT, se opresce Slugelorn hiltmhescT r1i juqilorn domnescT de a lua ciobote i 'glObe" de la eT. (Condica II

19). Ciobotele 'aceste se vede d, era o platy ce se

arunca in genere asnpra locuitorilorn ce se visitau de
f.

amploiatiT domnescT , pentru cheltuOla drumuluY lord.

7). Lucrulli visIeru domnesci fi Priveghiii . In cartea

DomnuluT Alexandru Iliac din anuln 1632 , pentru ap6rarea de angll,riT a Opte meseriasi Pcisatl pentru trebuintele Episcopiel, tntre angAriT se pune lucrulu vielor
www.dacoromanica.ro

69

domnesci i9i priveghiulti, care erati In sarcina tirgoveVolt. Se ordinX uriadnicilorli si soltuzilort pi pkrgarilor
, de viele, domnescT
a'T llisa forte in pace de
ca se nu lucre, si de priveghiti -(za privegili) si de tote
angitriile maT mtrunte cite suntti pe ceTlaT tirgovetT."
(Condica II f. 32). Domnulli Cantemir ne spune c la

.....

HOC erati vii domnesel (f. 165), si c

vinulli de HusT
se califica dupe, celli de Cotnaxiii. Din acestli, carte yedemd, cli. ele se luerati de tirgove01 de MO. Priveghiul
era strlijuirea de nOpte , In timpulli cocereT rodeloral ca
sli, nu se fure; elli era totli in sarcina tirevOlorti(().

8). Tesldrie. In cartea lul Vasilie VodA din anulti

1645 , prin carea ap6r1 pe veciniT si posluniciT EpiscopieT de angitril, se poruncesce Soltuzului si Pargarilor
de la HuT a nu invOui la podvOde, la ollicgriT , la tes-

larii saq alto mtncaturi a ttrgulul." (Condica H f. 45).

Se vede c si lucrulli tesllirescli ce se cerea la acareturile domnescT, totli prin angAriT se flicea.
8). Ghiata. In cartea luT Vasilie Vod-g, din anuld 1650
citre SoItuzulii, pargariT si toV tirgovetiT de HuT pentru scutirea satelorti Episcopiel , intro alte angltriT oe
pune i

ghiata. 81 out

InvAluiV

on tragulti viol la

lucre, nicT la podvOde, Ind sit le lua0 cal de olacli, nicT

carre la finti, nicT la teslgrie, nicl la ghiatd, nicT la alte
lucrurT ce stint pe trg.gli." (Condica II f. 53). Gliiata acesta se ttia i se cIra la Domnitt pentru trebuitAele
ctirtiY pe varti.

10). Set ii Miere. Domnulti Iliad Alexandra In

1666, aperilndti poslusnicii Episcopiel de &Dile cite sunt
p este cisla loll de la Visterili,, intre allele pomenesce de
(*)

Priveghiti. Acestii, qicere se intrebuintodit i acum in poporil, i in-

a petrece noptea fArii soma Acestit felid de priveghiurl se

faeti pe la, ierti, And este mull in cash.
eemniv :

www.dacoromanica.ro

70

sett si miere." s, lasatY in pace poslusniciT Sfintei Episcopir de sett si de cell, si de cheltuelg, si de podvtide si

de caT de olacti si de miere si de alte mgruntisurT."

(Condica II I. 84). Swill i mierea se luad pentru trebuintele Curti( domnescY. Seulti se pune al turea cu
c4ra. In descrierea Moldovel, tipgritg in. IasY , la 1851 ,
la fila 172, mi se pare di cu greselg se dice , cg CImitrasiuld de luminT are sema birulul de cerg si de
sdpunii

. .

. .

si flu cheltuesce la Itimingrl si opaTturY

pentru curte." Sapunuld nu se Intrebuintedg, la luminge,

nicT la opaite; dar seuld se tntrebuint4d1 si la una si la
alta. Seulti dar , ca si era , se aduna din Oil pentru
curte , mg din vechime , in naturg , maT tirdid in ban(.
Mierea : se vede cit mai de demultd totT contribuiall la aprovisionarea Curti( domnesd cu miere , parte In ban%
parte In naturg.
11). Varna. Din cartea NT Dumitrascu Cantacuzin ,
din anulti 1674 , pentru scut4la poslusnicilorti si a slobodienilord (Colonistilorti) Episcopid , se vede , cit locuitoril plgtiad mind pentru obiectele ce aducead de yendare to tirga. Domnuld poruncesce vamesilord din HusT
sit le dea bunt pace, sit nu'i invglu4seg pentru vamit
. . . . din ce s'ort's aduce sit vindg. . . . far cand vor
aduce pesce seti care sit le iea vaung , precum va fi adetiulti. " (Condica II f. 94, 101).
12). Cepcirie, Prin cartea lul Duca Vodii, din 1683,
se scutesce o crasmii a Episcopid de Camgng si de
bezmM , si de cepgrig." (Condica II f. 107). Ved( in

urmit la cepari. Pe la 1831 cepilrit" ce numia dritulti

datil EpiscopieT ,

de a lua eke 20 parale de vadra de

rachiti ce se vindea in tirguld _MOT.

13).

Secerea rand Domnesci , ci facerea finultd

www.dacoromanica.ro

71

Domneseii. Acesta se vale din urmlit6rea carte DomResod din anuld 1632.
NoT Alexandru Ilia4 Voevoda , etc. Scriemli Domnia

mea la slugs nOstrd la dreetoriuld de Hugl i la Soltuzd qi la PargarT de acolo .qi la aprocy caret vetT
sc6te trAguld sa secere pinea DomnieT mele , i la ComieY cariT volt face finil Domniel mele acolo la trigt.
Deca veT vedea cartea Domniel mele , iar vol s avet1

a llsa forte fn pace satele Sfuitet MAnastirI EpiscopieY.

Intru nimica sd, nu le inv1114 satele EpiscopieT la neToile trAguluT. Ce trAguld sd'T 'Vice nevoile cum volt

putea". etc. U Ias vlet 7140 April 18 (Condica II f

Panea de secere, trebue sit fie geciuela din ogOrele celord ce cultivad plmentuld.
14). Dejma. Acesta era decima sed gecinela din producte : din pane, din vinii, din stupT , din fena0, din livecIT on pomT. Pe local Domnescd adstd dejmd era a
DomnieT , era la moOele particularea proprietarilord.
(Condica III. f. 112).

15). Feria , sad Heria , sad Fereon. Intend carte

de judecatd de la Ieremia Movill din anuld 1604, tntre
clone partigT de rec,eT , se dice de partida , ce s'ad gnsad la judecatd el are dreptate, si f'azi push lore fereon 12 zlori. Altuld de aid fnainte , ca sit n'aTIA a 'T
maT trage." (Condica B. f. 56, 57). Inteo carte de la
Vasilie Vodd , din amid 1646 , iar despre procesd , jur

decatt. la Domnid, se dice ca partea ce ad avutd dreptate 'a push. heria 12 thief in Visteria Domnesed ;"
Tara cealalta, parte all remasil dupd t6td legea terreT."
(Docum. Berbincenilord). Se tnielege dar cd, feria era e
tacsh ce pllitia VistierieT partea ce chstiga procesuld,
Partea, vinovatd pldtia globl. Pe la satele monastiresd

www.dacoromanica.ro

72

pentru chestitmile de judecittY PIrcklabilord le era permis

a lua nurnal feria , era gleba era in folosulit Monastirilorti. Celti putinti non a fostA regulatti de Miron Barnovschi prin agedlimentu16. din anulti 1628. Ore(jT Arch.

istor. t. I p. I f. 175, 176, No 259). Alexandru Magri

prin cartea de scntelit (lath satelord EpiscopieT In 1621,
lasn In folosulu EpiscopieT glabele si feriele;" pentru
judecatile dintre locuitorT
vor vittajT marl

si voi debilari de finutii

tragetl (la judecatn) ,

oil aibn trebn molitva sa. VittIlica de Huqr.". (Copia vedT in Condica A. f. 371.
nicY

sit

qi ce volt fi globe ferie

In aqe(llinAntultt fticutn EpiscopieT de Michaiil Racovitn,

pentru 20 de scutelnicT aT EpiscopieT , se pomenesce, a-

fan, de biro, de urmntOrele dabile.

1.6). it. Rinduele.

Aceste mi se pare el eran inchr-

cnturile ce se artmcan pe tern pentru acoperirea deficitnrilorn VisterieT , si se aruncati de atatea onY ping ce

se acoperia deficituln. Michaiti Racovitn, in cartea sea de

aperarea argatilorti EpiscopieT , anulti 1708, ordinal boerilorq si slujitorilord Domnesel de la tinutuln F IC1l1InY :
dupit aceste trey 7'1710121de ce s'ail scosti pentru, neajunsulti biruluT , c, le dall totT bun'A pace de tote ditrile i
angnriele de acme tnainte, cite sail rasa si din Visterie."
(Condica IIl. f. 1).
17). b. HMO. In cartea luY Grigorie Ohio, din 1737
pentru scutela poslupicilorn Episcopiel din satele CretesciT,
Vodtt, (lice cat i a ertatit de tote &Idle i angnriele, ,ce
numaT la vremea chtirtielorti (sti, deal de omit cute unit
galbenti." (Condica III f. 56). Ion Niculcea ()ice de Domnulti Dumitrascu Cantacuzin : Facntad acestti Domnn un
bbicein Yen .i spurcatil in tern, care n'ail maT fostti pink
atunci, de an datti ch rtiT de.scrin fetele emenilorti, the la

www.dacoromanica.ro

73

midi pintf la mare, care 4 remasil pomanii luT, de nu

o maT lasit nicT nail Domnti sti, se line aces pedepA a
sAracilorp." (Letop. t. 2. f. 231). Se intelege cA, acestu
Domnfi, pentru a nu da locA cu'l VA a se substrage de la
sarcina de a plAti bill a IntiodusA unfit fen de cata-

grafil sell conscriptil, candy trebuiait a se conscrie 4

locuitorit, i fie-care primia de la conscriptorT unit biletti
coprimptoriA de numele i fisionomia sea , pe care trehula s1-1A pAstrecle ca dovadit cA este inscrist la dare.

Biletulil acela se numia clirtia, si cine'lil primia plAtia

pentru IA unit galbenA. care mergea in Visteria DomneascA.

18). c. PecetluiturY sail banii pecetilorg . In cartea

Id Costantin Racovitit din 1752 pentru scutela .a ese
omenT ce 'ar gAsi Episcopia pentru slujba sea, CaninT

streint ce nu sfintil scrkt in visteril, se (lice : pentru

ca sit flit acett omens( eunoseuti dintralth ierI (adicA din
cei-I-altt locuitorT) li se vor da qi pecetluiturT rogiT pe fetele lortl." (Cond. III. F. 94). Nicolaiti VodA, in cartea
sea de scut61a pentru dece Omen't de acesta real,

1745, ()ice: i mgear di peeeT li se vor da i acestora,

ea, i la altA terg, dais baniT pecetilorii loril li sA vortl
redica de visterie." (ibid. F. 66). loan Neculcea, descriind6 ant6ea Domnil a lut Michal RacovitA, dice I atuacea a scosti Miami Vodtl ruptit pe terh, pPeetluiturl ro-

sii pe fata a totti omulti,

Omenit se temea sA

la ruptl, ca sA, nu sit tintiV 3CX civerturile, precumii

es1.
-se

iiimultise la Constantin Duca Von,. Ci ve4ind MicliaT VodA

all scristi ciirtt pe la sttipAnit sateloril, I pe la vornici

i pe la vettimant A scota, pre totT OmeniT la ruptit. cA
apoT pe urmil, aflinduse, or petrece reit capetele. WA mg
pe urmii unde gasia, zlotait ate unit omit ParA pecetluitil,

www.dacoromanica.ro

74

ild puma pe vorniceld sad pre vdtdmand in butuci si

ilu trimitea la last, si 'I purta pre WO prin ttrga, eget
!fad scosti amenil Ant 6itt la ruptg, sit 'sT fi luatu pecetluituff.
v6dinda el nicT ou aceea nu 'T trite speria sd
iasg, toti la ruptd, vendutati tote tinuturile la Cochit-Vecht

ciocoilord, ca gostina de oT pre Omenit eel fdrit de pe-

tetluiturt de rupta, de nit putea scdpa nict un becisnicti

.det omit pre nicdirl sl nu Tea pecetluitd" (Let. t.. 2 f.
3094 310)?
a Sipe a tntelege asupra cuT se aplica mesa dabild, trebue
malt Maid s1 scimil, ce era rupta i rupta5sii. Ruptit se
numia impositulic fix att. trebuia sit plittescl cineva

Inteunti and la visterid, si peste care nu i se maT putea

cere nimicl. Michat Racovitit, fn cartea de scutelit a 12
omenT stritinT, ce s'ar gasi Episcopia, datd In 1720, dice:

II void tocmi cu rupta tntru unit anti, 0 fOrte pe iusor

dupit putinta lord , . . . si acet but IT vord da pe
elferturt." (Cond. III. f. 40). Nicolaiti Costind vorbind de
usurarea ce a fictd Antiocliti Vodd Mondstirilor dice, cd
au hotdrit en totil cumti st nu mat flit amestecate la
(he cu tera ci sit 'st plritescI, rupta pe cTferturt" (Let.
tom. 2. f. 59). CeT asedati on rupta se numiati ruptafi.
Tott ar 11 doritd sg, flit aqedatt cu rupta, adicd sit Scid
hotdritoriti dtd are sit pldtescd pe anti. Inpovitrarea dd-

rilorit facea pe (he'll a se subtrage in felurite chipuri

dela inscrierea .ntre contribuabili, 0 dela plaid. Erit acesta imputina venitulti terei. And Antioch Vodd, fdcuse

ruptd, adicd fixase pretuld birulut dupl putinta 6menilord, si a introdusil bileturile cu peceti rosit domnesa
en fisionomia omulut contribuabild, 0 en jurdmentil el
nu le se va Ida maT multd de catti analogia pe patru
elferturT. Aeesta a plileut obstesce si &unit nu se mat as-

www.dacoromanica.ro

75
ctmdead; ci venia fie-care si primia pecetluit, adid se
inscria la dare (Let. t. 2. I, 293). Ansit MicliaT-Irodg RacovitA, fn a doa Domniit, a abusatd de increderea tent

S'a preacutlii cit va urma si eld eu luarea dgrilord dupre

ruptg in patru elferturl Si a ordonatd dare r de pecetluiturT la contribuabili,

cite ttsurt led de .pecetluitd.

6nenit s'a ti facutd socotelg, cit vor p1 ti pe and 4 leT,

si asa se bucura cd, este dajdea usorg, si es'ati la pecetluiturT." Anse dupg ce cu chipuld acesta 'T au inscrisil
si s'ad datri la visterie tablele contribuabililord; a exit
ordin ca tottt omuld ce are pecetluittl s maT dea cite
5 leT (Leto. t. II. f. 318). Dupg ce nicT cu modulti acesta n'a reusitd a tnscrie pe totT la dare, a datii la mezatii restuld celord ce nu s'ad aretatu a priori pecetluiturT, si antreprenoriT art luatd asupra lord dreptuld de a
cituta si a ggsi pe totT ctitT se snb-trgsese de la dare.
Din cele cjise despre hada si pecetluituri" se vede
cit ele erad o manierg inventatA de visterniciT din viaculd

al 18-le spre a putea sci cine a pl5titii darea, si cine

se subtrage de la acestg tndatorire.
19) d. Funtiritu/27. Nicole Costin spune, cg totd MichaT Racovit5, pe ling5 alte ditri, precumd : Pogoneiritata (cite tin galbin de pogonuld de vi1). Vardritulii
sett vedritutti (cite 4 banT de vadre de yin), ad scosd
si fum5ritil" de tort hornuld cite 2 ugri (galbinT), de
care dad art intelestiticglosil plmentenT, multT s'adstricatii
altiT risipia hornurile de prin dsciore:
clef cite hornuri avea, omuld in easele lut, de tot
bornuld da cite 2 ugri; si m5car cit era iarng, iara
bietiT omen( si babele si altg sgratime pustia casele si
cgscitirele

fugea in lame plangand." Fum5rituld inca s'a dat la

cochiT-vechT (mezat) Let. t. II. f. 64, 65. Din spunerea

www.dacoromanica.ro

76

Iul Cantemir se vede, c fumdrituld era si maT fnainte ;

dna era maT mied (Descr. Mold. f. 218).
20). e. Gonstina sell GoSina. AcOsta era o dabild
pe oT si pe maseurT. Vistieria si acesta o da fn .antreprig. Gorstina este nume slavon , formatii dela ropa
rnunte, locul unde cu deosebire erad pdsunile oilor si ale
porcilorti. Mesta ne d a intelege, ei acOstd, dabild la
fneeput se lua pentru pftsunatuld obit si mascurilorti
prin munti1 domneseT, erd in urml a devenitd comund
pentru tote localitdtile si pentru tote vitele aceste, orT unde ar fi avutd pdstmea lord.
-

21). f. Desetina. Dare pe stupT. Numele aratd

(AE-

CATIa- slavinesee insemnd: dece), ctt Domnia lua din dece

until. In regularea fdcutd in urmit Episcopiel pentru desetina de stupT, i s'au hoth,rtt a lua de la targoveti asa:

pAnd la numeruld de 50 stupl Gate o Ora de fiecare stupd; Ord pentru 50 de stupT, un stupti de sdmAntit," 4tii, an de bdtutil," adicd nu grasii, ci numal fa

stare de a

fi

productivd la anulii viitord.

Stupii

se

desetinail tOmna. Desetina domnesed, deasemenea se da

fa antreprisd, la cochil -vechl (Let. t. IL f. 63; Cond. A.

f. 69-70).
22). NOpaste. Iii documentele Cirligatilorii, cetim in-

tr'und zapisd din anulii 1717: Antall' acest zapis la

mina D-sale cdpitanuld Timircand, cd ni au flcutd bine
en 2 lei si dece potronicT banl veeliT de ne mit pldtitti de o ndpaste." picerea este slavora; fusemnA t a cadea
asupra cuTva ceva, aT veni ceva furl. veste. In inielesul
ale dabild , se numiad niipaste &rile nedi epte ce se aruncaii de visterie peste area regulatd, pentru acoperi-

rea neajunsuriloru la sumele de care visteria avea trebnintii , on pe care le niiscocia lItcomia Domnilor si a

www.dacoromanica.ro

77
Vistiarnicilord. Nem laid Costintl, vorbinda de Michat Racovitit, dice: ne putindu-se (cu pecetluiturile) strange banil atata, cat si'sY plinescI Ilcomia cea nesatig, , wise
poruncit la zlotasT sg, arunce aplifti, sg, so embrace to/T
baniT dup5, somele care wise din visterig.." (Let. t. IL

f. 82).
i Ounga. Din chrisobul lui Grigorie
Ghica, din annIti 1741, se vede c, vIcAritulti era o dare
23). Veiceiritulg

cat Se indrituesce Episcopia a souti:

pururea la vremea vklritului 100 vacY en boT si 30
cal cu epe." (Cond. A. F. 75) ; erg: in chrisovul Jul
pe boY,

vacT si

Constantin Racovit, din anulit 1756, acestX dare se nu-

mesce mild; se scutesdi EpiscopieT 100 bucate vita

vacT, boY, cal, de cunitL " (ibid. f. 66). Cunica Bed conit4 este dicere slavbal dela ROHk, calif. Din chrisovuld

WI Constantin Racovit, din 1757, pentru disfiiniarea acesteY dabile se vede, eti, ea se lua de Me orY pe anti:
vara sub nume de cunild, i tOmna sub numire de
viicarit (Archiva rom. t. I. 1860. f. 58-67). Acesta, dabill s'a fosta introdusil de Antioch Cantemir; ea s'a diefiintatil in maT multe rindurT cu mart. leglturl i blesteme, qi iar s'a introdusti de altT DomnY (vecli istoria vAcitrituluY in Letopi. t. III. 1. 182). Dinteinteiii se plItea
ale 90 banT, apoT a agiunsU la g leY si 30 banT de
vita. Precum se vede din chrisovulii luY Constantin Ra-

covitl citat mat sust., afarI de darea Wesel, inpilarea

cea maT mare PAceaA tereT multimea cinovnicilor ce am-

bla grin tern pentru acestg, dabilit; el sedead cu lunele

pela sate inpovorandti pe locuitori on cuartire, i cu intretinerea lo, care costad and pe atita pe catd dabila
pe vita. De aid strigItele 661e mail ale tereY, i blestemele cele grozave asupra vlichrituluT. Cel din urmIt Aliwww.dacoromanica.ro

78

tropolitd ce a afurisitit vIciiritultt a fosttt Iacov Putnenul, drilla 1 a remas spre pomenire fn terl acestil stichtt
populard : Iacov Mitropolitulti, ce a legatil vkaritulti."
Pela anulil 1770, se &aloe conita le,sesth. De ea se a2
mintece in memoriultt datil de boerT Generalului Elenti

in 1769, i se

4ice cd

consta fn darea ce se km dela

negutitoril LeT, i altT streinl, ce tineail vice in tend, la

vratu $i ernatit. ET plateaq cite 40 haul pentru vgratti

i cite 150 de ernatU pe fie-care vitg, : caT, epe, vacT,
bol. (Archiv. rom. 1860. t. I, 1. 147).
Apropo de ac4stX Conitti, , reproducem parte dintr'o
mIrturiX de judecat5, din multi 1773, ce se pAstrkg, intre documentele Cirligatilord.

-Sulgeriulti Costantin Jora, carele fn anil trecutl, la

vremele Domnilor (*) cumpa rand slujba Conipi la tinutul Cernclug , s'atl rugatti numitulli Diacon Vasilie
Hertu, de lati rinduitil la un ocolti stringItoritt de banT,
fiindt el atunci mirent1, i la s?ivirirea slujbeT all remas
Vasilie Hertul rem,itit on 43 leT din baniT slujbeT ce all
strinst elq de la ocolii, care banT ne av6ndtt
dea i

sl se istovesd,

'T

all pld,titit reposatuld sulgeriti Con-

statin Jora

iarX Vasilie Hertul all fugitti, ca sh

nu p16tesa banii en care era rei*itg, si dup4, 13 anT

ggsindulti sulgeriulti Constantin Jora l'ati apucat6 sd'Y
p14t4scb, baniY ace 42 de lei' cu dobanda for i cu cheltuiala ce au fltcutt en ciobotele omeniloril gospod, cariT
I'atl dust pe la IaY, i cu alte cheltuele care au fost in
eat vreme all eclutti Ika, poprelrt, pdr Fail plittittt de renittita lul la visterie, i Diaconul Hertul ne avend nieT
atunoT baniT sd'Y dea, salt rugatil
maT atepte done
lunT de dile i va pldti, i socotinda banil capetele 43
(e) AtneT Ora era oeupatit de Rue.

www.dacoromanica.ro

79

de lel i cu dobtnda for pe 13 anY it cu tote cheltuelele

ce maT fitcuse sulgeriulti Constantin. . . , , s'ad &rad
peste totti 86 leY, qi pe aceqtY banY all data Diaconult

Herta'', zapisti la mana sulgeriuluY puind Alogit i par-

t& Jul de moqil din 8 hotare.

24). Mortasipia. Acestit dabiI o a introdusd Duca
irodti. (Letop. t. 2. f. 21). Ea consta In o dare push.
pe OM marfa ce se vindea to ttrgurl cu m&mra &ii en
cumpana; se stringea de vorniculd de tire. (Descrierea
MoldoveY f. 172). Ea se numia gi parchliibie. (Archiva
romans t. 1 f. 149).
25). Banii Stegului. In cartea lui Constantin Mavrocordatti din 1742 pentru tnt6rirea dreptulul EpiscopieT
de a'i stIOni moqiele sele, se dice: $i OmeniT pre earl
i

all apucatd baniT SteguluY pe moqiele EpiscopieT, sa, nu

fie volnica nicl unuld a se clinti din loctl." (Condica III

f. 64). Din Letopisete se vede ca. , hair stkului" era
dares ce se arunca pe tell, candti venia Domnti noU ;
pentru ca sl'Y potl plAti cheltuelele ce flcuse la Qaregradti en cap .tares Domniel.(Letop. t. II f. 333, 415).
26). Mucarel." In cartea lul Grigorie Ghica din 1765,
prin carea tmputernicesce pe Episcopulti de Hu a fitrfn-

ge de la cleruld EparchieT dajdea pentru sae, se dice :

fiindti cat li sad ertatil banil ce da la Mucarel" in
totT aniT." (Condica III f. 181). Domnuld Cantemirti ne
spune , 01, Mucarelulti era tnoirea DomnieY ; eld se f6cea
la fie-care trey anY, i se chillma Mucarelul eel mare,"
care costa pe Domnd multh cheltuelX ; se maT ftteea acestl tnoire i la fie-care anti, li se chinna Mucarelul
eelti midi,' pentru di la elti nu se Picea atata cheltu414.
(Descrierea Moldovel f. 137). Cheltuelele aceste se a-

runcag pe tertt sub numire de Mucarel."

www.dacoromanica.ro

80

27). Rasura." Totd in acea carte pomnesca se dice

sit aibit a implini de la fieqte-care preot i Diacon cite
2 lei noY , i stringateriuld rasura cite 2 parale bans
noT, de tote leulil. (Condica III f. 181). Deaseminea se
pomenesce de ANA" in mat multe cariS Domnesci ,

prin care se imputernicescii hp a stringe dajdea de

la ciganT , adaugendd :
rasura sa iea dupa obiceid."
(Condica, III f. 5 , 12 , 20). De aid se intelege ca rasura era folosuld 63 se da adunatorilord dajdiei , preste

ceea ce se lua la Visteria.

Apropo de dajdea ciganilord reproducemd aid o carte
de la DOmna Casandra, soda luT Dimitrie Cantemir , data
until jude de GiganT , in 1711 , Ianuarie 6. Din ea se

vede 1) citd platiad pe and ciganil; 2) ea venitulil de la

dajdea ciganilord era in folosuld D6mneT.
Oospoja(*) Casandra Gospodia(**) Dimitrie Cantemir
Voevoda Boj. Milost. Gospodar Zemli Moldayscoi. Dat'am

cartea mistra le Constantin judele sa fie volnicti cu cartea nOW1 a stringe dajde de pe ciganiS eels la ceata luY,

de cigand cite 2 ugri,cinsa cariT ar fi maT cu prilej()

s dea maY multd, iar carif ar fi mai saracT s, dea maT
aduca
putind i cum maY eurandd st stringy, baniT
la Domnia astra , i rasurY s iea pe obiceid , acesta
scriernli, qi ciganiT streini unde i ar gasi sa le iea dajde

al se maY iuurede in acesti ant greueatT. U Las let

7219 Genar 6." (Condica III f. 12).
bomnita
(") Dolan&
(AnDlai nstfiritT
(4)

www.dacoromanica.ro

4. Monedele ce so mei4ionexd to doeuntentele Eptaeopiei , ca, oireurdedre N (erg 8n difcri(e timpuri. Commeroinlei fi mimic decadentei

1). Ortu. Din cuvintele lul Miron Costin , despre unti

banu gtisitii in ruinele mei cetittY , care era catd unit
ortit de mare." (Letop. t. I. f. 17), se intelege et ortulti era o moned?t rea11, tar nu nominall, ca in timpurile maY de pe urm4. Judeandii dupre insemnarea ce
pine astIlY dit poporulti dimreT ortii (dece parale) , puvalarea ortuluY era de 10 parale.
temil presupune

2). Ugri jolti. Galbini Unguresci. Toma Vodit , in

1623, a vendutii luY Ionacu Cehan satulti Volosenil pentru 6 caY i 200 ugri jolti (slavinesce, 6rit romanesce :

galbini Ungwesea. Pe timpulii Doninuld Cantemir, galbenuld avea valOre de 200 aspri , seii 2 leY i 20 rarale. (Descrierea MoldoveY f. 219). Inter) tidulX din amild 1775 (documentele Buneseilorii) se dice : 2 ug.
unguresci care facti 8 pol leY, adieu 8 leY i jumetate.
Vrea sit )(lid, atuncl unti ug. sea un galbenii unguresc

avea valOre de 4 lei i 10 parale. Ugii sat ugrii erati galbenY ungurescY.
3). Taleri de argintti. Intermit zapisii de vendarea

unel moil din anulti 1642, se pomenesce de 100 taleri

de argintti (talerY serebrenill). Cantemirit spune de etaleft nemtescY" i dice et valOrea talerului era de 2 lel
10 parale. (Descrierea MoldoveY f. 172). inteunii nricu
din annul 1611 , de la Constantin Movilit se pomeneseti
talerY licinii" (taleri de fa0,). Actsta credit et insgmnX,
ctt s'a plittitii in realitate en talerY , WA nu cu valOrea
lorti nominala.

4). F/orinci. Inteunii ispisocil de la Georgie Stefan ,

din antilii 1658 , se spune de florinit " ,Si p'al putt
6

www.dacoromanica.ro

82
s,i

feria 20 de florintI in visteriult nostru, ca sl aibl a'I

Linea ocina qi moia."

5). Costanda. Nicolaia Mustea, vorbindU de Antonie ,

pe care Muntenil 111 pusese Domntt in loculti Jul Grigorie

Ghica, dice ell da nafaca (dial* pe di cite 10 Costande." (Letop. t. III f. 9); ell Ioan Neculcea (lice, eX11

,da nafaca pe di de ebeltua eke 10 potronicl." (Let.

t. II f. 215). De aid putemti intelege eit Costanda era
totii una on potroniculti ,
valOre.

sett celii putinti aveati aceml

6). Potronici. Intr'untt zapisii din 1717 se dice : ne

ail anti% bine on 2 lel i 10 potronicl, bani vechi, de

ne anti

plittitti de o nitpaste." (Docum. Citrligatilora).

De aid se vede di potroniculq era o moned1 mIrunt6.
Ion Neculcea spune cit valorea unul potronieti era de
10 bad. (Letop. t. II f. 248).
7). Lei 1)&4 Iutr'unii zapisii de vindare din 1580,
se dice el s'a vindutil o redeqi5, drepai 20 de lei beitufi.
(Condica B. f. 105). Acesta vrea s1, diet , eA, pe atund
leulil era o monedl reald , &X nu norninall ca astadt
LeY bittutl in slavinesce se numescil : Lei Govannie ,
adiel fabricati , btituti on ciocanulii. Intr'unq zapis4 din
1725 se pomenesce de lei vechi bani gata. BanY gata
vrea st did in num6r5lore, &A nu pe asceptate. Vabirea
leuluT este cunoscutit. Se mat pomenesce de lei profti."
Leil proff se numiail aa sere deosebire de Id bittutY ;
el se compuneatt din moneda prostg, , haul de aramit.
Dinteunti zapistt de la 1665 , se vede el unit left bit tutti pretnia catil 4 lei de haul prot1--plei. (Archiva ist.
t. I p. 1 f. 79 No. 97).
8). Moti , zloti tataresci , zloti batuti. Dicerea zlotil ,
(slavinesce : , zoloto , zlato , 4 insemn6 : auril)" aratil di

www.dacoromanica.ro

St
ae,esta era o monedh de aura. In uricile antice din qua
al 15, 16, 17, Se pomenesce adeseorY de nzloff ththrescY,"
care insemnh, ca acea moneda, era thtitrasch. Val6rea eY,
judecanda dupit insemnarea ce are pinh asthdY in poporit

dieerea zlota, se p6te calcula : 30 parale. ,Zloti bAtur

se dice spre a se deosebi moneda realh, zlotii de cea nominalh : 30 de parale. Volf spine, cri, la inceputula yeculuT actuala, zlotula avea val6re de 45 creitari austriac
(pag. 135).
9). Rubla. Iii letopisete se pomenesce pe timpulii liY
Alexandra relit Dina de ruble de argintii (t. I. f. 107).
Domnula Cantemir spine ca, pe timpani. NT, rubla pretuia 120 aspri adiclt 60 de parale. (Descrierea MoldoveY
f. 218), duph cum phnh astitdi poporula dice no rublh,"
in loch de 60 parale. Volf wrath ch pe timpula IttY rubla
rus4sch Ambla in Moldova

fiorinii, 30 creitarT

10). Aspri. Domnula Cantemir ne spune ch inteuna

leis eraii 80 de aspri , prin urmare 2 aspri dreptii 0
Para (ibid.). Volf dice, eh aspu era cea mai mica, munedrt de arginta turcesch (pag. 134).
I). Tvitti. loan Neculcea dice ch, in a dotta Domnil
a Iii Mica s'a, theta radhuagit peste vlichrit cAte unit
Tulti de vita. 4 Letop. t. II 1. 443). Necolaia Costin ,
vorbinda despre rublele rusesol, dice , ch 5 ruble facii
50 de lei proti i unit tulta." (f. 112).
Tultulti dar era o monedh mica, , in carea se subdi-

Doctorala Volf ne spine ca pe timpula lui

Tultul avea valore de 22 f7.i jumelate creitarY austriacl.
(Opera citath. pag. 135).
vida le dif

*)

Volt trade a rnoapda ta014lovon6.:cli I cea austriaA: 1 Para -1 vi

itnnetate creitarl; 1 1eil-1 fiorinii. Prin urmare, 45 creitarT respontie la 30 pantie
zlotnIfi muldovonii ; 1 tiorinii , a9 ereitart .

la 60 parale, sea o rubla.

www.dacoromanica.ro

84
12). Copeice, Dutce i Tina. Aceste sunt monede ru
sescl aduse in Vr6, cu ocasia resbelulul lul Petru celt1
Mare. Nicolai4 Costin ()lice : altl banY nu prea era, fIrl
decitu copeice si dutce cite de patru bani si Timfi de
ceY not moschicesd. (Letop. t. II f. 128).
13). 5ctrel'i. Acesta este o monedl de aramA, , carea

sub Dabija Volt si Iliasg Vod1 , se titia in ter& Saadi'

avea o mist valOre : 4 saln then unit baniil. (Letop. t.

III f. 10).
14). liana Unimea monetarA si nume genericti alit
monedet Se gtsesce adeseorY expresia : nbanY bunt"
Din expresia lul Nicolati Mustea despre sale : 4 all
la unit bang bung" (locula citatti) , putemti inchia c4
prin bani bunt" se intelege : he de argintA ski de
aura; erl nu in aram4. POte cl, acestl expresie maT dg,
a intelege, el era in terg si monedg, rea, falsit, de carea
omenil tote-deauna se feread, ca sA nu se dea ocasiune
la procese, si invinovItirt
15). Punsfi de bani. Terming finarOarti, adoptatti de
la Turd ; se intrebuinta sere a exprima cithe marl de
bant In o pungl se numera 500 de let.
Intreunt1 zapisti reqesescti din anulti 1749 se pone.
nesce unit "Gavriil Blnariuhl." Epitetulti acesta ne aduce a minte , cI sub unit Dome din vechime in iera
wish . era btiniirie ," in carea se t1ia monedil, si meterii se numiati blinarl. Unulti din chronicarY, vorbind de

Domnia le Iliasti Vodg (1667), dice: ora badriei in

cetatea SuceveY, carea era de la Debija VodA, si fliceati
saliti de aramit, cariT numaY aid in tern, imblatt, 4 salitY

la unit bang bung." (Letop. t. III f. 10).

In genere se insema el, in vechime erail banil forte
scampi. Acesta provenea din pasta stare a comerciuluY.
www.dacoromanica.ro

85

Din lipsa banilor era segdutd i pretulg productelorg Orel.

Aa pe timpulii lul Dimitrie Cantemir (1711) viia se

vindea cu 4 lel (Let. t. II. f. 344). Dinteung zapisli
din annul 1717 se vede, cg, o persOng, ea s se pOtg,
inprumuta cu 2 leT pe termenti de done septImilne a trebuitg s pue Alogii rec,leia sea, cu condip, c decd la
veil nu'T ar int6ree baniT en dobandii , sh, remae moia
creditoriuluT spre despNgubire. La 1733, in o mare scum-

de fang , abia agiunsese stogulti la 10-12 id

(Let. t. II. f. 410). In anulg. 1682 un calg bung BO
pete

vindea cu 12 lei ; o vacg, en viield sea unit boil de negoVi en 5 leT (Cond. A. f. 52); doT boT cu 6 lei (Cond.
B. f. 24).
Domnulg Cantemir pune causa lipsei de banT in tern
intru aceea, ch, neguptoril eran streinl : Turd, JidovT.
ArmenT i GreeT, call cumpgrall turme de dobit6ce Cu
pre0 micil, le duceatt la Constantinopole qi pe aiurea,
unde le vindeati cu pre 11 tridoita i intreitil. Dar fiind-el
ei nu an voe a fi statorniciii in Moldova, baniT eel mai
inqi se petrecg afarit, de Oil, erg, preste Dun tire tnapol
vin aa de puOnl, incita abia santil cu indestulare pentru plata biruluT i a altorg cheltuele turcegcr. (Descr.
Mold. f. 244, 245).
Ca sa, ne facemii ideiX de causa paraliskriT comerciulul
nostru din vechime, reproducemg aid relaAinnile ce ni le

cb, Iacovacbi Rizu(*) in cartea sea fours de litterature

greque moderne" (pag. 108 i nota de la pag. 183),
despre pedicele desvolt6rii comerciulul roming.
Provinciele Moldavia i Valachia nu aveail libertatea
de a vinde abondantele loft producturi ; elle purtail titlu
(*).

Fest(' demnitariii iar tea sub cats -va Domn1 canariotl, pe la finele
villeului treentd qi ineeputuld aeestur presentil.

www.dacoromanica.ro

86

de ceimara a Su ltanului; i ac.estd vast it cdmard era

esploatatd de thine companie de negocianei turd, cariT se
aeolisiaa de tote obiectele de brand, en unit preen midi
cu tbligaeie de a nutri saraiuld si de a aprovisiona Constantinopole. Una din aceste companie purta numele de
neguciatori de faina, alta de negueiatori de unta. Cea
dintgid facea negoea cu cereale , riine si legume uscate ; ea avea unit intendenta, ce resedea la Constantinopole, undo se socotia unula din eel d'ant6ia funceionarY
publici. Adoua companid facea comerea cu until, brAnda,
sea plstrAmurY, etc. Aceste companie avea(' vasele for (',
al drora echipagiti era compusa din mateloti musulmani,
cea mai mare parte lufteY din litoralulit asiaticti al md-

rii Negre. Acosta era mai singura marind comerciald a

guvernenentului.

Companiile ayes(' corespondeneil lora

Turd asedael prin fortdreeele cele de- a- lungulti Dundrit
Acestia intrau iarna prin antandOue provinciele, strAbdteas tote 1istrictele si impltr iati arvonele lorit pe hi lerant La cele dintel ()He ale primdveriT, vasele celora

done companiT sosiati la Galati sj In Brdila, Schelele Mol-

david si a Valachiel pe Uttar, si se incarcaa In curgore de sese Itnit de tote produceiunile ce esploatati companiele. Acesti acolisitori exercitart asupra eerandora
schingiuirT neaudite, fard ca Domnii sit alba, putere a li
se opune; c ci aceste companie, mai tote compve din Ianicerl, avead la guverndrnentd unit credit(' nemdrginita.
Casab-basa ski sefula mlicelarilort din Constantinopole
dibpunea de numeral(' de berbed trebuitori capitalel, dupe
un ,rnemoria ce presenta el uverndmentului in fie-care

anti. Numerulti acelora ce trebuia a da =lair' Moldova

si Valachia trecea peste trel sute de mil. Amiralitatea otornand teigea deasemenea din aceste provincie tote cawww.dacoromanica.ro

s7

targurile i lemnItria mariner militare, tote lemnele de

lucru pentru cotiugele qi chesOnele artileriet Sarea fosilit
a ValachieY, articolul esential de comertd alit acestuT principata, se vindea esclusivti la negociantiY Turd. Ast-feliti
era comerciuld tn aceste bogate provinciT, i vaT de Dom-

unlit, care ar fi permis set negligiatd cea mar mica contra-banda : el o platea cu averea sea i cu capula. Ordinile SultanuluY In acesta privire erad aa de precise,
ca tn 1814 , candti Ungaria suferia de o fomete extrema, Austria n'a pututd dobandi eirea graneloru, de cat
prin mijlocirea Domnulul Caragea, care atuncY se bucura de unit mare creditii la Sultanuld."
Uuul din articolele de specula, ale comerciula Turcese
in teat era Mierea. Agentil antreprenorilord turd ras*cliff prin Ora, arvuniad de timpuria miere de pe la
locuitorif ce avead prisad (stupine), cu conditil ca la
termenuld push, catimea angajata, sit II la dispositia TurculuT rinduith. Romanuld ans6 neexacta in daraverile luY,
ca i astlt4T, putin gandia la angajamentele sOle, RI chiar

i cu Tur', care null crutad,

pana, ce da de 4iva

necacjuluY." Dact, din naturala apatia, sell din causa dalpula nefavorabild stupilord, mierea nu era la timpd pasa la dispositia Turculal ce o pretends, atuncY van Se
incepead schingiuirile Para crutare. Romanuld datoriii alerga In kite pIrtile, ruganduse de miere, ca sa, scape
de Tared, ce se Linea de eld grapa; da Omit la cama,1,

numal st scape. De ad expresiunile : a Iua banT pe

miere;" a da banT pe miere," ad devenitti proverbialT
la Romani. Chiar astagicjicerea : ,ada cuTva banY pe miere"
insemna : al face unit atacd, o necinste , o maltratare.
In documentele EpiscopieY se mentionesa multe castle de

suferintY din causa banilorti luaci pe miere i care se

www.dacoromanica.ro

88

fineati grin exproprialiit de phmenturile de brad, numaT

ca

sa,'1

scape

libertatea si

viata bietil luAtorif de

but pe miere." Reproducema spre exemplu un zapisti,

care aratit, ca. una reze,,tt a vendutil Ortea sea de movie, partea femeeT see i partea suroresa, pentru ca sa
capete 11 2 vedre miere cu care datoria ia, Tura.
Adica, ea Neagsula i cu femea mea Axinia feta luY
Dumitru zet CaxpeeT ot Pojoranl ot Botha solid si mgrturisesc cu acest zapis al meil Ia mAna preotuluT Si lia. Pre-

emit 'T am vendut partea mea a AxinieT femeiT mele i

a suroreT AftiniT ce se voril alege despre alt1 frail din

camp si din Faure 0 din terina si cu vadurT de moll

in &me iazurT, si cu vatra de casa in Siligte si cu etc( pomep

ail avuta Neagula si Axinia sora Atinii, tote le ama

vendtrta preotului.Silia de ni am platita de 11 vedre miere
pol dela TurcT el ne lua robs ca nu gasem miere ca, he
ail fosta stupilor reil atuna la Michai-Vod6: iar preotulit

au stricatil 28 stupi intr'acele vedri, ce scriam mai mil

si vadra umbla 5 ortl bunt vechT, si mi am Intrebatil
tote rudele si n'a avail nicT ua putere, ci as qisa vinde

ea gaserT si scete capnla teti i a femeiT din nevoe.

Vedrele air plata la Bea* ot Tigbinea, care s'aa tamplata de fatl Bogos si Mihnea ca platia si eT la acela
Tamil mierea. far Inteacesta tocmelit au fostti Durnitrasco
zet Petraco a Maritriii ot PojorenX i Stefan Ban Gligore
Bihul ot tam(*) si Basilie Brat ego(**) ot tam si Trifan ot tam

Fi LOqinschia ot tam i Apostol ot tam si Luchian ot tam

Cogea ot tam si Dania ot tam si Sultan ot tam 0 Docluta fata Ciorbagiu ot Costesa, i Mihul Orbul ot tam
si Ilena nepeta la Zgribos ot tarn cu tote fetile eT ca, au
fostii de fata, i alti Omeni cariT sail Prilejitti. din megi-

psi
,

eI Gavril Croitoriul cu oda au vazutil, si cu urechile

(*) de acolo. (") fratele hi.

www.dacoromanica.ro

89

an audit qi pentru maT mare credintit ne am pus degitele ca

sit fie de credin0,, vlet 7200, Aprile 13." (Cond. B. F. 63).

Insemnare. CA le-ati fostit refit stupilorn atuncT

la Michain Vodii." Din acest pasagiti fnchi emit cit
data zapisuluT cu greeR este reprodusil, 7200 (1692).
Michaiti Vodii, de care se vorbesce, nu pete fi altulil

de catil Micbain llacovitit, care a inceputii a domni

la 7211 (1703), vrea sit ()Jen, en I i anT maT tar4iti de la data reprodusl in zapisti. Depe neprosperarea stupilorti, amintitit aidT, putemti presupune
cit zapisuln este fiicutti dupit a doua domnie a lug
Michaiii, catT, dupit spusa letopisetulni, in acea Dom-

nie a mersa ren stupiloril. Inteacea vereme ariltatus'ati in Writ 1 locuste, numaT nu era multe ca
alt1 datit ; i pfinea Ind, se maT sui cu pretuln, stupiT se fhcurit re." (Let. t. II. f. 319.) A doua domnie a luT Michaiti a fost la aniT 1705-1707. Data
zapisulut day trebue A, fie dupit anulii, 1707.
Pentru ce zapisulit, vorbindn de neprosperarea
stupilorti, pomenesce i numele Donmului de atuncT?
Romani T,

totii ce se intempla in terii, bine sett

r6i1,

creden cg, vine de la noroculti sea nenoroctiln Domnuliff ce se intempla in fruntea tereT. Acest4 se \retie i din Letopis*, care forte adese-orT fac alusie la
noroculti sea nenoroculn Domnulul manifestate in
sOrta productelorn, i a, bucutelorti etc. D. e. Nicul&a, vorbindit de Domnia NT Constantin Duca 1692
dice: de ar fi avutil norocti i la boenI s).t fie en
minte i cu sfatu, comb era noroculd la sporuln
liraneT,

cit era beltigil de tote in qilele lul, ar fi

fostti ltiudatil numele luT." Si maT susn: cit stupil

si vinulil se theft bunts i multil, cii avea norocti

la belugri." (Let. t. II. f. 274). Are poporulti

ci

astitdi acestit, credinlit, si in ea este mare dog, de

ra0onamentA. Binele ierel forte mulai atarni de is

capacitatea i interesulti ce pune Domnulii in a face

Ora sea prosperg.
www.dacoromanica.ro

CHRONICA

EPISCOPIE1 DE HUI.
1. Infintarea Episcopiei de Hurl.
Infiiniarea acestel din vechime a patra Episcopiit a
Bisericel MoldoveT, dat441 de la finele viacului 16-lea.
Acosta resultit din urmdthele combinIri : a) Pang la

finele viacului all 16-lea orT unde se esescit scri1 EpiscopiT Ore prin documente, nicitirea nu se pomenesce
de alit Husiloru, ci numaT de alit RomanuluT i aid RIdlutilord, tmpreunt cu Mitropolituld. b.) De la finele viaculuT alit 16-lea se gasesce impreunds cu cot duoT Episcopi, i alit treileaEpiscopula Huilord. c) In sinodiculd
EpiscopieT de Hqf cell anteid Episcopu se pune loan,
contimporand cu Ieremia Movili, care a inceputd a dom-

ill in qecimea de pe urmit a viacului all 16-lea. d) Temeiuld celit mai mare este uriculd luT Ieremia Movill
pe care ild vomit reproduce maT josit. Prin eld pentru
anteia data se dad de la Domnia mosiT pentru tntretinerea Episcopiel, i Episcopia de Hu0 se numesce to eld:
nod iditl (adia creatit) santa Episcopie de HuT."
Motivuld infiintIreT acestel a patra eparchie in Moldova
an se arata in documentele EpiscopieT. Dar se intelege,
cit n'a pututii fi altultl de cItit inlesnirea privigheriT st
www.dacoromanica.ro

91

administratieT bisericescY in partea despre resarita a tereT,

carea, era mai multil amenintata de Mahometisma. Afara

de tinuturile eetatii Albe si Chiller, care caquse sub stapanirea turcesea inert de la 1489, din timpula Marelul
Stefan, la anula 1592 Aron Voda, pronumita vela r6ii,"
spiv a eapilta a duoa ra. Domnia de la Turd, le a me
e,edatil Benderula en 12 sate de prin pregiura (Descr.
Mold. de Cantemir. f. 2 9, 30. 1851.)
Iata, taloa. lui Ieremia, Movila, de care s'a pomenita
mai suit. Eli este in limba slayona, ,5;i este reprodusa
to condica A, a doeumentelort, 1. 19-22, impreuna cu
traducerea romana pe carea o reproducemrt i noY aicY.
Originalula atom nu se aflit intre documentele EpiscopieT,
dar &alit s'a reprodusil in condica era; copietoriula spun,
ea. uriculii era serisa pe pergamenta : uric de la Irimia Movila Vodil pe tote mosiele Episcopie Husilora, ce

este pe pergament,"

asst intitaleza ela mesa' uricii :

apoT ineepe a,a, :

In numele Tatiilui i a fiuluT si a Sfintului Dulta ,

Troitei SfinteT deofiinteT

si nedispartitei. WI eil robula

StaptinuluT mea Domnului Dumnecleil si Mintuitoriulat

nostru Iisus Christ sit si Inchinittoria SfinteT Troitei Ion

Iei imia Moghila Voevod : en mila ha Dumnecjeti Domna
terei MoldoveT. lata Domnia, mea bine amts voita

cu a

1140a bung Voire, cu mail si cu luminata inima, si on

Mai gandula, Si on tail sufletula nostril si on ajutoriula
de la Dumneqeit .,i en Sfatula si ea blagoslovenia a
parintilora nostri A Archiereilora Moldovei , kyr Georgie
Moghila Archiepiscop i Mitropolita Sucevel si kyr Agathon Episcop RomanuluT , si kyr Theodosie Episcop Ra-

dautulaf, si kyr loan Episcopa Huplaf , si cu sfiauirea

a Will Attila nostru , mai %mita tntru cinstea i slava
www.dacoromanica.ro

92

Domnuld Dumne4ett , fAciitoriului ceriuluT i a pA,m'entu-

i amti dispusti pentru mantuirea sufletelorti celorti

mai nainte intru fericire rIposatilorti , mo0loril i stiltinbilorti i pitrintilorti nostri, gi pentru a nOstrl siin6tate
trup4F01 i mAntuire suflet&cit , 0 pentru siiatatea
Eli mantuirea MaictT DomnieT mele MarieT ,
qi pentru
shetatea .,i mantuirea a D6mnei DomnieT mele , Si de
Dumnec,eti d5ruitilorti fiT Domniel mele Ion Constantin
Voevod i pentru WA casa mishit F,ii pentru pacea a 06
tera nOstrg a MoldoveT. Amit data i amtt miluitti a misluT ,

trit SfAntl, ruglt cea flcut1 nod, Sfantl Episcopia Hu-

ului, unde este bramulti SfinOorti Intru toot litudOlorti

ApostolT Petru si Pavel, cu aceste sate : Satulti PlopeniT
i satulti CozieciT
Ralescil si Silistea CretesciT i
SpariatiT , ce stint la tinutulti Illcittlui , ,,,ii ackceniT la
tinntulti LiipuneT, si cu morT la ThinOsa, ce stint la gtrla
PrutuluT, ce aceste maT suss scrise sate au fostit drepte
ale DomnieT mele si sub ascultare la ocolulti ttrgulul
nostru liquid, ca sg, fie de la noT SfinteT Episcopil neclltite nicT-o-diniOra in veciT vecilorti., ifinh, candti va sta
.34i

acea Sfantti, Bisericit, i cine vorti fi acolo preoti caluglirT

intr'acea Slantl Episcopil , en totit soborulti , sit aibit a

ruga pre DoinnulU Dumnedeti netncetatU ciioa i *tea,

pentru sNnetatea DomnieT mele 0 a MaiaT DomnieT mele,
i de Dumneclett dlruiti i prea iubiV flit DomnieT mele,

i pentru mantuirea sufletelorti nOstre .,i pentru ertarea

plicatelortt mo0loril , strAmo0lorti i a re'posatilorti Olin-

ti!orrt nostri. Tote acele wise mai susti ca sl ft, de la

noT uricit de acmu i pina dada va eta acea maT suss
numitl SfAnta Episcopil. Iar botarulti acelorit maT susti
numite sate, anume PlopeniT ,i Coziecir , i 111evii i
Silistea CretesciT ,i SpitrieiiT , carif stint la tinutulti F111www.dacoromanica.ro

93
ciulul,

i CActicenit caril Bunt la tinutuld LlpqneY, r i cu

moil la PlinOsa ce stint in gtrla Prutului , i ca sl fie

hotnirea acestorti moliT tuturorti dupI a lord cele vechi
hotare , pe unde din vecti art Amblatti. larI spre acesta
este credinta DomnieT mele celuT mai suet scristi Ion
Ieremia Moghila Voevod, i credinta prea iubituluf fiiulul
nostru Ion Constantin Voevod, qi credinta boerilorti nostri.
credinta Dumisale(*) Jul Ureche vorniculti de tera de

josil, credinta Dumisale Mete vornicti de Ora de susti,

credinta Dumisale Georgi PArcitlab IIotinulul , credinta
Dumilord sale luT Georgi si Ionacu PArcalabiT Nemtului , credinta DumilorO sale Carste yi Germanti Parc1labil Romanulta, credinta Dumisale luT Orer 'Tatman i
Parertlabd SuceveY, credinta Dumisale luT Orinovschi, credinta Dumisale luT Veverit1 SpItarid , credinta Dumisale

Ursula Mcdelniceriti, credinta Dumisale OirhYman Marnicti, credinta Dumisale, Simian Stroiciti visternicil, credinta Dumisale Gligori Stolnicti , eredinta, Dumisale luT
Vorcotariti Culls , ci credinta a tuturorti boerilorti nostri
a Moldovel , a mart i a mici. Iar t dup1 a nostr1 viata,
si mutare oft pre tine va alege Domnulti Dumneged sii,
domnesc1, oa din fecioriT nostri, ski din nemuld nostril,
sett orl pe sine va alege Dumneqed sh fie Dotund (ere
nostre a Moldovei , acela sa n'aibl a strica , ci 81 mai
IntIr4c1 la a mistr1 rugli Slitnta Episcopia

Iar sine s'ar ispiti a strica a no.strrt dania ci miluirea i

intitrirea , unulti ca acela srt filt blestematti de Domnulti
Dumneqeti , fitcrttoriulti ceriuluT i alit prtmentulta, si de
Preacurata MaTca lul Nasc1bIrea de llumne(jeti i de

SHOT Verhovnicil i intro tottl 11ndatif Apostoll Petra 81

Pavel, ci acelorti laltY Apostoll, qi de patra Evangeliti,
(*)

In Slavinesce totT ee numeseti PanT,

www.dacoromanica.ro

94

i de 318 pitrinti de la Nichea , sit aibk parte en treeletltlil Iuda i cut Jidovil cei ce ail rastignitii pre Christos
i all disu : sangele lul asupra nOstrit i asupra feciorilorit nostri. Acegii blestemtt sit fie asupra celorq, cariT
vorii strica i volt rumpe aces% scrisore a DomnieT
mete. Si pentru mar mare incredintare , Atrit adstit
adev&atil, carte a 'Asti% anvil legatil Si pecetia Domni4
mete. U Ias, vlet 1100." (1592).
7100 sea
Ins annare. Data uriculul lui Movila
1592 sulevez4 o greutate chronologi0. Chronicarii
terii intro o conglqsuire puny Inceputulit Domnie!

luT Ierimiea Movill in anulit 1505: Cumil dar

elit a pututti A dea uriculti domnescii in anulii
1592, (Audit tile& nu era Domnii? Pe de altit
parte nu putemii presupune, cA data uriculni din
copia ce se pitstretp in condica Documentelorii EpiscopieT ar fi gre itll; ciicT la hotilritura SOrieti111 ce s'a flicutii in .anulit 1756, sub Episcopulti
Inocentie ; boeril hotarnicT vel Pitharniculii Vasilie
&Wiesen. i Nicolaill CogAlnicena biv vel ciipitan,

spun eN, Episcopulii a infritoatii originalulti urictI alit

NT Ierirnia Movila, i aratit totti data 7100; iaca
cavintele loril : orittandune sfintia sa uu uric dela
Ierimia MovilI Voevodit din vlet 7100, care uric
Fait gttsitu sfintia sa la mai omit din Chiineit dAndii

samii multi c'ait (Matti la imam luT de la un Taro."

etc, (hotarnica SpArietilorti si a CArligatilorit, Cond.

A. f. 27-29).

Neputendil dar suppo,a greelit in data copiei uriculuT, si pe de ah parte neavendit temeiurT de a
re'sturna irulti ci}ronologic alit chronic,ariloril, trebue, i nevrendii, sii, intrgtnii pe calea presupositi-

unitorti. Anulit 1592 de la Christosit, sea 710Q de

la Adam, coincide cu restabilirea lai Aron \Toth, pe
fluor' de Turd, pentru cedares BenderuluT cu cele

12 Sate. Aron Vodii veluse din eercare ,

www.dacoromanica.ro

ci,

nu

95

pote domni en tirAnia si en jafurile, en care se semnalase Domnia luT de mai inainte, si care r6clicase
asuprl'T WO, Ora, de aceea dupe mArturia chronicariulul Ureche , at socotitA dupit atftta reutate ce
fAcuse, sit se curiltescit, si sl arate tent, el nu'l
din voea luT ce s'ail lueratti in f,er , ci de
Inse Antal ail socotitil dupti
sila Tureilorit
atatea reutitti ce house, sit se apuce sit fad vre
unii luau bunk sill nu'T fie en ostndit de tot0.; si
sau apucatti fn aniT 7102, (1594) de au (ziditilMonAstirea in t,erina Iasiloru. carea se chiamit : Aron
Vodit." (Let. t. I, f. 209). De ace6t1 bunt dispo-

sitil a Id Aron Vodit eAtre lucrurl bune, -se vede

cl a profitata Mitropolitulti Georgie Movilit, Indatit
dupit restabilirea 1uT Aron adotia kit pe thronil, in
1592 si a Menai propunerea de infiintarea Episcopiel Husilor, carea s'a ineuviintatti: Ai s'a si chirotonitii Episcopil pentru ea. rrma Anse neapAratii
dotarea eT cu mosiT, sere a se putea Linea. Anaforaua

sfatului atilt Domnii in ac6sta privire a pututil sit

fAcutl, din acela'T anti 1592. Dar pentru
Ore care impregiuritri necunoscute nu s'a pututl
IlitArT de Aron Vodit si a remas asa OM la suecesorulil sell, carele o a iatAritu si a dat uriculti
fi fostii

de maT susii. Scriitoriulti urieuluT Anse, pOte din

selpare de vedere, a trecutil si in uricil data anaforaleT. LAsarea, acesteT anaforale in pArA,sire maT
multu timpti a pututii fi causatit, intre allele, de ne
contenitele turburiiri politice ce s'ail urmat6 in
eursulii domnieT de a cloua girl a lid Aron ,
precum : rezbelulii cleclaratil de Turcia luT Sigis.

mundil Batori principele ArdialuluT, la care a tre-

buit sit in parte si Aron ; alianta luT Aron cu Mi.

chaiu Vitezulil contra Turcilorri ; resbelulti miff Aron

contra Turcilor din Besarabia, in fine detronarea lul

de Stefan Riizvan (incaiu la aniT 1592-1594)..

Pote ca si trebuintele de banT in acele grele timwww.dacoromanica.ro

96
purT, all

cntii pe Aron a mai =Ana indestrarea

Episcopier, carea nu se putea face de cati1 en sc1derea veniturilort1 domnescY.

In WU' cadulti Episcopia nn este fitcutit sub Ieremia 1Viorilt, ci maT nainte de elti; del uriculil luT

nu dice, a este fgcutl de elii , precum obicYnnescti

a dice uricile de ctitoriii, sett fundarea monastirilora
i a bisericilorii: ci numaY atata spune , ct1 Episco-

pia era nog filcutg"(*) adicl nu de multi' timpti.

Deasemenea uricul amintindit de Episcopulti Hu loril Ioan, nu dice, ell, atuncl ara fi fost flicutti Episcopfi , precum se obicinuesce in alte 614T domnese de miluire ce se da noilorti Episcopi dupe alegerea i instalarea lorti.
Aceste presuposiOuni ale mele nu impedic pe
altiT maY competentI de OM mine a deslega acestit
greutate chronologicl, in modulti cum li s'ar 'Area
maT logicii, si istoricesce matt temelnicil.

2. Eparhia Episcopiei Hufieorii.

Eparchia Huilora ce se compunea din : 1) tinutulii
FAlciiulni din drepta fii din stanga PrutuluT cu residenta

in Ma. 2) tinutulli UtpuneY, partea ce remilsese dupe luarea TigbineT sell Benderule ca cele 12 sate sub
sthpanirea turc4scrt, care mai nainte fcea parte totti din
tinntulit aceSta ; capitala tinutuluT mai nainte ftvese la
Tigbinea, erg apoT s'a striimutat Ia targuoruld Ltipuna,
uncle repdeati PiircalabiT domnesci , can administrati tinutult1 (Descrierea Moldovei, f. 29); totti in acestil iinut
era qi targurrulti Chi inctii. (Archiva istoric4 t. I par.
I f. 172). rate correspondint,i1 din anal 1793 vedemli
cl Protopopulti tinutului tT avea residelAa in Cllieneii ,
(*)

piterea. Novo-sozdanaia," nou Menai nu e poate raporta de atil

la latiintarea, din hoti a Episeopiei; iar no la zidirea Bisericel. earea
se Reid ea este Iltettfa de Stefan eelti Mare.

www.dacoromanica.ro

97

erA, in Lhpusna era Nemesniculti seu Blagocinuld. 3) Tinutulil Orheiulta , cu resedenta in tirgulti Or'neid , de Q
intindere nu prey mare (ibid. f. 31). 4) Tinutulli SoroceT, cu resedinta in Soroca, situate pe malula NistruluY,
cu cetate, la care se rinduiail de DomniX doT carmnitori.
Dupa, luarea Benderultil cetatea Solved( avea mare iasemdtate strategid, (ibid. f. 31, 32). Sub Inocentiel inr
anulti 1757 in Soroca Episcopia s'a &cuff' metoclit.
Mirontt Costinii no spun , cit judetulii FlIciultif se
intindea pint la Dunitre, in cAtti cuprindea tirgusOrele
ReniT psi Troianu(*). Acestg, parte de lord pe 1a 1769
forma anti deosebitti tinutti numitu HotarniceniT sell GreceniY, si era administrate de unit Capitanti. (Archiva rom.
t. I. 1860 f. 141) ; pentru care si tinutulli acesta se
numia pe la 1800, Capitanicr. In Cond. III f. 236. Se po-

minesce de unit Ionitg, Gafencu bivClpitanii de GrecenT," la anulll 1778. Deaseminea tinutula FXIciuluY
cuprindea Codrulil numitti Chigheciulil sell Tigheciulu,

(Archiva istorid t. I p. I f. 172), care era din stanga

Prutulul, si se intindea ping, la hotarulil BugeaguluY seu
alit Besarabiel, adiet pint la santulq luff Traian. Din vechime acolo loeniait peste 12 mil de locuitoft , carii se
aflati in necontenite lupte si supWri cu T5tari1 cle 13ugiagil (Descrierea MoldoveT f. 58). In timpurile maT din
urmg , precum ce vede din anaforaua AdunitriT obsterl
din anulti 1812, tinuturile de peste Prutil se moditicase :
Orheinlii si Litpusna se intrunise in unit singuril Onto ,
numitil alit LitpusneY, sett alt Orheinlul en reside* in
Orheiti , aT citruia diregXtorY se numiati SArdari. Geld
putinil
(*)

acesta se gisesce in documente tie pe la 1800.

Nu seid unde se fi fostd aeestd tirgusord; dar de pe nume se poate

conehide ed era pe santuld numitti pint astruji Trojan, care treee
pe aproape de Bolgrad. Poat.e cii Troianuld este numele marl 'maid
aid ordseluluT Greeenil, situatu ling & santuld luT Traian, aproape
de Colonia ValedneseiT de astitrY , unde i se vgdii ruinele. Yolf qice
cfi pe timpuldlui Greeenii erah and *tirgusord urita." (1 part. p. 79)k

www.dacoromanica.ro

98
Codru Tigheciulur deaseminea forma anti innta a parte

(Uricar. part. III f. 343).

bn curgerea timpulut Eparchia Haqi lord a suferita
maT multe schimbarr in intinderea sea. leremia Movill la
1596 , spre a'Y atrage amici0a Haute tatarescti , qi
prin ela a SultanuluT , care ordinase will alunga, pentru

ea ocupase tronulti cu agiutoriula Le iloru, a data HanuluT 7 sate moldoveneqcT din Bugiagti ca sal fia, de
eye , care s'ati numita sate hanerr.4 (Letop. tom. I.
f. 217). La anulti 1668, sub Domnul Alexandra Iliaqa, Turd
aa luata argula Renil, on tote loculti de prin pregiura, qi ail
lacuta acolo giamia. (Archiva romana t. II f. 360, 1860.
Ve4T de-aseminea Letop. t. I f. 253. Archiva istor. t. I.

part. I f. 26 , No. 29). Pe la timpula luT Constantin

Cantemir (1685-1693) Muir cuprinsesera, .tinuturile Orheiuld i Lapuqna de trade abia s'ati scosa de Antiochil
I,

Cantemir (1696-1700). (Letop. t. II

f.

43, 49, 292).

La anula 1712, Lupul Vornicul, in timpulil inferegnulur,

daduse Tatarilora o parte din Moldavia despre r6sarita ,
der o a renturnatti Michaia Racovita. (Letop. t. II f. 147,

396). La invoiela ce a incheiat Grigorie Ghica cu Tatarir de Bugiagti , in anulti 1732 , a fosta nevoitil sa le
maT dea din loculti Moldovel o intindere, cale de o Ora.
(Letop, t. II f, 408). Tote aceste ketirl ce treceatL sub

stapinirea politics a Tatarilora sea a Turcilord , se Instreinail i bisericesce , trecenda in Eparchia Proilabier ,
cares cuprindea tote teritoriile luate de Turd de la
RominT.

In anulti 17 71 , cand oqtile rusesel cuprinsesera tote

setAile ocupate in Moldova de Turd , cu oca,sia mor(ir
Mitropolitul Gavriil Calimachil a
lipita la Eparchia Huqilora tote teritoriile cetaiilora TurMitropolituluT Proilavti

www.dacoromanica.ro

a9

oesef de la Dungre Ili Nistru , afari1, de Hotinti , adicii :

Renil, Ismailulii, Chilia , Achermanulu i Benderia. Insg,
acestil mare intindere a Eparchiel Huilorii a tinutt1 numaY pini la tncheiarea plcil in anulti 1774, cand4 acele
cetgtT iarilT s'ail redatti Turcilorit i in urmare iaraqi s'a
restabilitii Eparchia turcescA Proilabia , gi Episcopia de
Hu.,T a remasit ca i maY Inainte. In anulti 1812, Rosia
luandti de la Moldova tOtN partea despre resttritti dintre
Pruttt i Nistru, tmpreun1 en Bugiagulfl ski Besarabia i
cu tote olaturile turcescT din acele pgrtY, a redusil Eparchia Hmiloril maY la totala desffintare

remilindu'T numal

partea din tinutulii Fificiuld ce este de a drepta Prutulul.

Spre a putea exista acestl, Eparchig, a. fostil neeesitate a
i se adgogi tintitul Vasluiulul, de la Eparchia Romanulul.

Acesta mi se pare el s'a Octitti la ocasia mortil EpiscopuluT Gerasimti in 1826. Cell putinti din annul acesta

se gasesce o scrisOre a Episcopulul de RAdtititi Isaia

BIliescu cAtre Episcopulti de Roman Meletie. in chestia
until preotil de la satuld Dumescil tinutulu Vasluiuld,

care, ca vechilti de Protopopil se adresase deadreptula

dill% Egumenulit de Sucevita. Episcopulii de RklgutT a
gAsitii acestit urmare a vechiluluT necanonici, i'lil acusl
la Episcopulii sett Meletie insI, fiind c't tinutult1 Vasluia
nu mat acea parte din Eparchia sea , recomandI acea
efisto15 Episcopulul de Hiqt (Acta correspond. en Epis.
de Roman).
La anal 1852, sub Episcopulti Meletie 'strati, s'aa maT adaosii Ind (Mite tinuturT. Tutova i Covurluiii, la, Eparchia de
, Mil de la acea de Roman, carea avea qese tinuturT , i

II4

on chipulti acesta s'ati &tat amandoue Episcopiele cu Eparchit egale in numernlA tinuturilorii, fie-care cuprinOndd eate 4 tinuturT. In anulti 1864 formAnduse nova Episcopia 4

www.dacoromanica.ro

100

DunlriY de josd , s'a data in acesta, din urrah. tinutuld

Covurluiulul, era. Ia Episcopia de HuY s'a alipituinutul
Cahuld , prin care er4T i s'a redatti o parte din locurile

de peste Prutti ce be avusue pintt Ia anula 1812.

3. Rangulit'EpiseopuM de Hui in ordinea ierarchieY.
Episcopulti de 114 in ordinea ierarchi a a Episcopilor
ocupa loculd du0 Episcopuld de RitdI utf, fiindti cg, Episcopia de HuY , ca cea infiintaat m al in urmA , se socotia inferi4ril, celorti lalte , i era maT sArace intro colegele sele. Locula cela d'anteid dupa, Mitropolita , la
Oracle tla ocupa Episcopulti de ROMariti , apol alti RadMitilord i to fine ald HuOlorti. La serbatorile cele marl
Audi,' se afiati totT EpiscopiT in Capitalg, precum: la Nascerea Domnului , la Botezti , etc. 0 venea Domuulti la
Biseria, Mitropolituld qi cu Episcopuld de Roman stain
laturea drept'S , ea Episcopil de BdituV i de Hu.,1 in
laturea, stinga. (Letop. t. III f. 297). La casurY de vacar0 la vre o Episcopie , obiclnuit se Odia acesta, regul : Episcopulti de 11u1 trecea la Red tuts, acesta la
Roman, el% Romanuld la Mitropolie in oath alegerea, i
cbirotonirea de Episcopia nal &lea pentru Episcopia de
HuT. Insa, acesta, regula, nu se urma totd-d'a-una on
stricte0,. Au fostit casurl canda Episcopuld de IluI a
trecutti immediatti la Episcopia de Roman, ba And i

dehdreptuld in Mitropoliii. Dupre narturia D-luT Cantemir, atattt Episcopulti de Husi, oath i cela de RilautT,
deli purtad numele de Episcopd si aveati chirotonia eanonid archieresca, , nu aveati voiX de a purta Mitra., remainda aceste prerogativa, numal Mitropolitului i Episovule de Romani. (Descrierea Moldovel f. 293, 1851).
Acesta marginire eu timpulti s'a desliin eta. Mitra i
www.dacoromanica.ro

101

engolpiulti Episcopului Inocentia , reposatti la 1782

pitstrecla pink, astacli la Episcopia de Ilust

ae

4. Episeopii ce au carmuitii eparchia Hupilorii dela

inflinprea ei pelnel asteicli.
I. MOAN I.

Anal 1692. Celli Matti Episcopti de Hus,1 este loan I,

precuma se vede atatti diu dipticha sea sinodicula EpiscopieT, Wit si din chrysovula de indestrarea acesteT Episcopii, data la annul 7100 (1592), in care se 'pomenesce
acestti Episcopti tntre Ierarchii Melt, anume : Mitropolitula
Georgie Movila, Agathon Episcopul de Roman, Theodosie
Episcopulti de Radaqi qi l,kyr loan Episcopa de HuT" vedi

acesta chrisova reprodusti in urma). Nu scim despre Episcopatultt laT mai multe amArunte, deckta acele cuprinse
in citatulti chrisova alit lui Ieremia Movilu,, adica ca sub
elti, Episcopia era din net Dicta, si pentru Ant&a',11. data
imjestrata cu ese mosiT, parte in tinutula Falciulut,
parte intr'alti Lapusnei. Ioan de la Husi a trecuta ApoT
la Episcopia de RadaucT, undela gAsima la anulti) 1607,

precumti se vede din citatulti de mai josa, la No, II.

II. FILOTHEIU.

Anul 1606. Sinodiculti EpiscopieT dupa loan ne arata pe Episcopula Filotheiti. Dar unlit i documente
istorice, care ne arata: ca la multi 1606, cu adevgratti
era Filotheiu Episcop de Hui. Asa in chrisovul bomnului
Simion Movila, data in acestti anti la 28 Tull, prin care
charazesce lacul Cavohulti (Calitilti) monastirilorti Bistrita

www.dacoromanica.ro

102

si Rkca , se amintesce Episcopul de Irusl

Filotheid,
Impreund cu eel -14 Ierarchl aY VITT. (Archiv. Istor. t. 3.

p. 68).
lined 1607. La tnceputuld tomuluT ant6id ald Letopisetilorn MoldoveT D. Cogglnicenu, vorbindd de manus-

criptele cu care s'a servitd la edarea Letopisetilort, ne

spune la No. I el unuld din manuscriptele acelea are
la stIrsitu done file ce tratkg despre aflarea piciorului
sffintuluT Joan Botezgtortild to Constantinopole, si de punerea acestuT sfibtil osti Sn monastirea Seculd de cgtrg
InsesY ctitorii vel Vornicu de tera de jos Nestor Urechie.
si sotia sa Mitrofana, In ad( de la 7,:direa lumil '7115
(1607), Augustd 29, In Domnia luT Simion Voevodu,
fiindd Theodosie Mitropo!itt Suceavii, Anastasie Episcopd
de Romand, Joan Episcopti de RgulgO si Filotheid Episcopil
n

de MO"
Antel 1613. Din Acestd and se aflg o scrisOre slavong de la Stefan Tomsa cu data 7121, Iunie 16, prin
care numitultt Domnd arafg ce anume ajutorid sg
se dea de la Domnig pentru hramulit Episcopiel din acent and. TraducemtI aicY area carte :
Cu vointa Tatglui si cu conlucrarea FiiuluT si Cu sgvIrsirea sAntuld Duchd iatg decT Ed credinciosuld stepgnului
melt Iisusd Christos, tnchingtorid ald TreimeT. Stetan Voevodd cu mila lui Dumneqed Domnd terif Moldovei am

Inceputd si am desemnatt acestg, scrigre pentru hramuld

sintuld corifeuluT si totti-IlIndatuld Apostold Petra si
Paveld la Episcopia de Bust. In anuld 7121, Ilmie 16.
2 butt de villa.
2 colodI (*) de Sacarg.
(*). neoloda" negreittl este o mitsurit; dar nu o po0 hothrt,

www.dacoromanica.ro

103

2 colodi sladd(*)
2 Pol(**) miere.

500 aspri pentru the

100 aspri pentru

On

Subscris : Stefan Tomqa-Voevodd.

IyI EFREMe.

Alu treilea Episcopd de Hus,1 in Sinodiculd Episcopiel

se pune Ffrotai. Ins, despre dinsulti uu se gisere nimicd pana acumd in documentele Episcopiel, nicY in al-

tele ce am percuratii. AtAta numaY am aflatd, cl la alma 1617 eld era trecutd la Episcopia RiidAutilord, precumd se vede din chrisovuld luY Radu -Yo&t din acesta
and pentru inchinarea Monastirel Galata (Uricarid. t. 5.

f. 216).
IV.

IOSIFU.

Din sinodiculti EpiscopieY se vede cn urmauld IuY E-

fremd In scaunulti Huilorti a fostd Iosif; darn despre

eld nu amil aflatii nimic pant acum insemnatd undeya.
V. MITROFAN I-IU.

Anul 1617. Pe Mitrofand 91n gdsimd In scaunuld

Huqilord la anuld 1617. DoCumentuld citatd mai susd
despre inchinarea MonastireY Galata, flcutl in acestd anti
de Radulii cell Mare Voevodulii MoldoveY , pomeneve
i pe Episcopuld Mitrofand intre Episcopil tteri1 ce aii
(*). "Sladfi" se numeseil greuntile de orzft pregfttite prin fermentatie

pentru facerea befit De aid se vede eft din vechime si la noT se in.
trebuinta berea, inainte de inmultirea vielorg.
(a) Miss pare cif pol" este: poloboc. Cel putinii in documentele Episeopiel se vede eft mierea se mitsura cu poloboeulfi cAtimea mai mare.
Intelegil cheltuielA. Dicere unguriseft.

(in Chelsugii,"

www.dacoromanica.ro

104
bine-euvintatl acestii, inchinare : Theofan Mitropolituld SueeveT, Athanasie Episcopti de Roman i Ifriml Episcopti
de RldguV. AcestU Episcopti, Mitrofan, cunoscea limba

slavong, precumil se vede dinteunti zapisti all sit pentru nisce vii, parte cumpgrate , parte luate pentru depgubing, de Dimitrie Goia Marele Yornicti alit teriT de josh,

datti de acestti Episcopti in anulti 1617, nu numal sub4crisd dar i escristi de ell, cu frumosit caligrafig. Acestil

documentl pentru insemdtatea Jul istoricg s'a reprodusti

in urmg, la dequgubiat"
Anur 1618. In acestti anti, Iunie 16, Mitrotan .scOte
dela Radu Vodg, o carte domnesch, cttre deugAmarii
de la iinutulti Fglciului, sere p, nu invglui satele Episcopiel. Cartea este in limba romang,, i s'a reproclusti in
urmg, unde s'a vorbittl de pre De,,ugubinari."
In acelmil anti, urmaplit Jul Radu, Domnulti Gaparti
ordinfi uriadnicilorti de Husi i de StAnilerT a nu se amesteca nici-de-cumll in afacerile Satelorti Episcopiel, ci
sa remAng, el e in ascultare lanai de Episcopig. (Cod. A.
11 36, slavinesce ; erg traducerea la f. 23).
Anul 1619. AcestaV Domnti, la Aprile 16. ording,
Uriadniculul, ,$oltuzuluT i Pargariloru din HuT, ca sg
lase in pace satele i scutelnicit Episcopiel , i sti nu'i
mal invgluiascl pentru jold, i podveqi i pentru tote cite
sftntti pe all locuitorl de acolo." (Cond. II. f. 4). Ed
prin altg, carte, totti de la acea daft, insciintez1 pe Ace-

alt aploiatT de HuT, a s'ati milostivit gi alt dat i au

miluit sfinta Episcopig, de acolo cu nkte poslupicT, cum
al fostl dela altT Domni de maT nainte : 2 cojocirT, 2
viicari, 1 curglariti, 1 olariti. 1 butnariti, 1 macelariti,
care sg, servescg Episcopiel, i sg, fig scutiti." (ibid. f. 6.)
La 4 Mail, Episcopulti Mitrofan capetg, dela Gapar
www.dacoromanica.ro

105

Yodi un ordinii clttr i podvodariT dela HO, ca gi lase in

nesupg,rare satele EpiscopieT. Cele hoe' dill de maY susii
ale Jul Gaspar .santu in limba slavorl) dar acesta este
fn limba .rom5..na, pentru care o si reproducemii;
Nol Gaspar Voevodil bojiio milostiio godpodar zemli
MoldayscoT, pisem slugam nashn cotoriT liodiat po tr5gii
I-IusT i po ocol IInsscovo uscoreiut podvoda. I insili -slujbe
onal podrobnih" (Scrim slugelorit nostre care urrnb15,
,grin thrgulii Ifusii si pe la, ocolulit Husiloril de gritbescti
podvoada, si alte sevicil maT m5rtinte). 05mu-v5, scire.

Orintele si rugatoriula nostru

Mitrofan Episcopulti de 'Inc. pre vol disati nainte Dumimele. &I are acolo Iepiscupia cite -va sAtcele. iar vol
&1, Domimele sail jeluitii.

le tragetl. la, podvede: si la alto. angAriT. to multe. cumil

nu iaste inviOtura Dumimele. nicT aveti voT treabl cu

satele iepiscopiel. Dreptii. aceea ded, yeti vedea cartea
Dumimele iar vol s5, avetT a Lisa fate. in pace satele.
iepiscupiel. Intro nimic5 sl nu le trageti. nici la podvede.
d0bitoculCi lore printealte sate, acesta v5, scriernii,
maT multii jalub5 sX nu vie la Dumneamea. Sie pisem.
nicp

inaco ne ucinite. Sam ospodin vele.] pis.

scriem altil-feliii 85, nu facetT. Insusl Domnult

ias (acesta
a,

ordinatii.

Scrisa la MO Mai 7127 MaT 4." (cond. IL f. 8).

Anul 1621. Alexandru Voevodil, succesorulu ld Gaspar, ordin5, Uriadniculd, Soltuzuld, P5rgarilor si tuturor
abilarilord de la IMO, precumil si Abilariloril de tinutii
si vhta;iloril celoril marl, a nu inv5lui cu ang5,riele satele Episcopiel, ci numal birulti sl iea de la ele si
flea globele feriT stt aThl treabl molitva sa Vilidica, de
HasT. Ra dad s'ar gsi fiscal furl, titlharT" sa'T prindI in intelegere cu Episcopulii si s,'Y trimitii, la Domnit (Cond.
A. f. 37). Satele Episcopiel ce se pomenescii in acest5,
www.dacoromanica.ro

106

carte stIntl : Plopenii, Hrubenii, Cdrligacii Cretepil,

Asefcii, Coziacii, PodAii; aceste erail fn tinutull naciulut Prin altit carte din 12 Glienaril face cunoscutii
[Triadnicilorti, Soltuzilorl i nirgarilorrt de la Hui, c5
sal milostivitl, art datit i alt miluitn" Episcopia cu 2
cojocarT. 1 vlicaril,' 1 butnariil , 1 curelarit, 1 olaritl,
1 -mgcelarig, cariT sl fie scutitT de podvOde, de joldit i
de alte ang5ril; ci sit aTbil trebl cu et' niimaT Mitrofan
Episcopull de 1110." (Cond. II. f. 10). La Aprilie 6,
ordinit globnicilor i deugubinarilorii dela tinutulu F11ciuluT sit nu 1101E168d satele EpiscopieT en globe i deugubine (ibid. f. 12). La 3 MaTil dit o carte ditrl cre-

boerl mart Clminarl," prin carea 'T insciintec,15,

di a miluitit pe Episcopia de 1-InT cu 2 crldme, care
dincioiT

flit pentru eera cumil all fosth i la DomniT

sit 'I
eel maT dinainte," i cu unit mleelariii i cu unit cojo-

cariii, cariT sit fie pentru trebuintele sAnteT EpiscopiT."

In urmare li se ordinl a nu'T inviiluT pentru cam6nit.
(Cond. II. f. 14).

Anielei 1622 La Noembrie 5, Stefan Toma scrie o

carte slavonit cittre UriadniciT , Soltuzil i PirgariT de
HuT , prin carea 'T insciintezrt el a confirmatU scutirea
meterilor, de care s'a vorbit maT sus, ca si flit de trebuintele
in pace de angitrit si
Episcopiei, i le ordonI a'Y litsa in
sit aibl trebl cu el numaT Mitrofanrt Episcopull de
Husj." (ibid. f. 16). La Ianuarie 8, scrie o carte in romlnesce cittre aceiaT amploiatT, prin carea 'T tnciintezl,

el a scutitii de alte angariT, earl de bit% pe doT fOntrinarl, anume: Iliaii i Palc5d, ce suntil de treaba fcinhind domnesci(*). Este insemnabilit finitulii acesteT elrti :
(*) Pe atunci nu se tntrodusese in limbs. noastrA turcescele
cismegig," ci se oieea: ftIntAnA" gi Mntlinariii,"

www.dacoromanica.ro

neismea"

Si

107

Bine sh riff cI dad se va strica Minna apol capetele vilstre yorti sci (Cond. II.

f.

17).

Totti pe la acestti anti se reportii chrisovul luT Stefan

Tomp, pentru dania ce a flcutti din nod ziditeT sole

monastirT Solca, miluindu-o cu unit iazer de pe Prutil ,

in care amintere de binecuventarea a patru Ierarehi al

Orei : Archiepiscopulit i Mitropolitulu Anastasie Crimco-

viciii, Anastasie Episcopuld RomanuluT, Ifrim Episcopuld

RikldtiVlorti qi Mitrofan Episcopuld Husilord (Uric. p. 5.
f. 267-269). Epit_4copatul luT Mitrofan incetezl cu anuld
1622, i la, InddtitT, unde obicTnuitti plqiad EpiscopiT de

MO la cazd de vacantil, in anulti urmAtoriti se gitsere

Evlogie. Trebue -sti inche,md cd, la acestti anti Mitrofand s'ad silver,,it din viatd, orT a paretisitd.
VI. PAVEL.

In Episcopatuld de Hiqt, 41 Mitrofan a urmatti Paveld. Acestil Episcopii este trecutti in amendoue Diptichele Episcopiel, i in acea de la, Episcopul Iacov i in
acea a Episcopului Sofronie; deosebirea este, cil, in acea
d'ant6id elti se pune dupil Mitrofan ; erl in adoua tntre
Mitrofan i Pavel se pune inchi, unit Episcopti Veniamin.
Mg monumentele istorice adeverescil in punctulti acesta
ardtarea DipticheLluT Iacovti. Pe de o parte in tote documentele n'amti &Rd nimica despre aceld Veniamin al
Episcopului Sofronie; ern pe de alta, unit documentd istoiled publicat in Atheneul Roman ne aratd, , el In anti)
1623, la HO era Episcopd Pavel , carele Impreunl cu
1VIitropolituld Anastasie Crimea, cu Athanasie alit Romanului i cu Evlogie alit RildiluOlord , ad luatit parte la

www.dacoromanica.ro

108

sfatultt teril convocata de Dommi la Stefan Tam, in diestia revoltantului Hatman Balica , i ail bine-cuqntatti a

se Ina de la,

satulti Verbia ce en nedreptula qi'la

titEmise prig rapire de la Monastirea Sucevita , i a se
reda Monastirei. (Atheneula roman 1861. Bropra Maiu
i

elti

Iuniti f. 13).

Anzthi 1626 Dintr'o carte slavonit a 10 Miron Barnovschi datit la 22 Iunie ca.tra globniciT si deugubinaril
de la tinutula FalciuluT se vede X Episcopulti s'a jeIttit
asaipra lorti , qi Domnulti le poruncesce ca sit nu invalama, satele EpiscopieT cu glObele si cu deugubinele ;
ci s t urmIrOscit numal omorurile. (Cond. II f. 18).
VII. Mani:WAN II.

Anulii 1627. In acesta anti era Episcopu de HuT

altil Mitrofan, precuma se vede din ispisoculti luT Miron
Barnovschi pentru scutirea ciganilorit monastiresd de
gl6bele , earora IT supunea slugele hAtmitnesd gi judiT
domnesci. In acesta doctimenta ce pomenesce Mitrofanti
Episcopulti de lItqf Impreunil, en ceT-laltf Ierarchi aT terei.
In elti se pomenescti anume CiganiT ce avea pe atuncY Episcopia de IMO*. Iatil ispisoculti , dupre un suret ce se
afl in condica II f. 19, tradusti din slavinesee de Ermonachul Athanasie rus ut ITql".
Noi Miron Barnovschi Movila Voevoda cu mila lei
Dtunnedeti Domnti teriT Moldovel bine amti voitti cu a
ntistra, bud, voice si cu inima, euratit si luminata, din
totti sufletulti i cu agiutoriti de la Dumnedeti scriemti
i dirturisima en ac,stit carte a nostril precuma ail venit
tnaintea mistra, i tnaintea a totT boeriT nostri : parintiT
i rugatoriT nostri CalugazT de pe la tote sfintele Mowww.dacoromanica.ro

109

nastiri i s'ali j6luitti cu mare jalobit : dicAndq c au

robT cigani danie i miluire de eel mai inainte de no
rAposati Domni : i ait i scrisori pe dinii dar nu'l
npotti Linea pentru c umba slugele hittmAnesci i ju4ii
ndomneser i iad de la denii ciobote i globe i in totti
anuld 'T aducti la scaunulti domne,seti : pentru aeesta
s'ail spartil i au fugitti ei printr'alte tell(*) i all rg,mast sfintele Monastiri fhrii de ciganT : decT Domnia

mea i cu blagoslovenia a patru Archierel a Moldovei

kyr Anastasie Crimea Mitropolitulti SucevscbiT i Athanasie Episcopti RomanuluT : i Evlogie Episcopu RAdlntului i Mitrofan Episcopu IlusuIuY i cu tots boeriT no-

tri eel marl anti sflituitti i aa mil aflatti el nu este nici venitti Domniei nici agiutorittt teriT pentru ba-

radii de la acel cigani numai saderl Monastirilord de

olujba lorti i not Inc nu nil Ind unti folosti : pentru acesta Domnia mea nfamti milostivitu i le amti ertatil
acele mai susU wise ca sit fill in pace bite sfintele
Monastiri : decT dat'amA i alntt miluitit i amti tnthritn

i a mista sfantl Episcopia Huplui uncle este hramul

sfintilorti slllvitilort Apostoli Petra i Pavel pentru a el
drepti robi cigani anume : Telincit cu muierea i cu copil

lui i Simion cu muierea si cu copii liii i Mara cn

muierea i cu copii Jul i Durnbrava en muierea 1 cu
copii lal i port-melt-nil ca de aemu inainte sll n'aibtt nici
o trebA, slugele hAmAnesci iict judiT domnesci sg nu
iea nici globe nici ciobote nici alto venituri hatmNnesci
(*)

Apropo de fuga Ciganilorii prin alte tenT : Ciganit ail se afiA, prin
cele mai depArtate gubernir ale Rosie/ se vede cA. Bunn fugiti din
Moldavia in deosebite rindurI; pentru a el se numeseil .pe sine Moldovent Poporulii inferioril din interiorulii Rosier deasenunea numesce
pe tiganl Moldovenl. De aid a urmatil cg, la Rust dieerea Moldovan
este sinonina cc: Cian fii este euventil de oearli ca si in not clicerea Ciganit!

www.dacoromanica.ro

110

nei s aibl alueriT a lucra on aY seT ciganY si numaY

eY : all stlpinescit ca pe nisce drepV robY cigani iarri
du0. viata Domniel mele etc. la Ias let 7135, Maiii 7"
(Originalulti slavonti se aflit in Condica I f. 1).
Anutee 1628. Mitrofan la 21 Iulie, scOte de la Domnulti Miron Barnovschi carte c'itrA Direetorialtl, 8oltuzulil si Piirgaril de Husi, calre Aproqii cariT scoteaA ttrgulg la skerea piinei dommnesci, si cAtre Comiseir cariT
&eel fijnulu domnescii la HusY, ea sit lase in pace
satele EpiscopieY ((pond. II. f.

2i).

Anulii 1629 Totu acestii Domnil a datti done ciirtY,

una la 8 Noembrie, alta la 11 Decembrie care Soltuzulti
si PargariY de Husl, dupii tiinguirea satelorti Episcopiel,
in cuprindere cit ele avindtt cisla la unit loaf cu tarp!,
Soltuzulti si PargariT de targti dupit ce string banit, nu 'Y
ducti singer la domniit, dupe datoria lint ci 'T trimitu
prin Urnenif si vAtginatiii acelorti sate. Donmulti ordinit ca

Soltuzulti si PArgarit sit duel, ba', si M. nu mai muncescA pc sltenT on acesta (cond, H. f. 22, 23).
Astute, 1630 Duph, Miron Barnovschi a urmatti forte
scurta Domniit a luY Alexandra fiulti Jut Radu. Mitiofan mijloceste la acestil Domnti si capetit dela elil o carte

Wei Ionascu Cehan vel Pitarirt, prin carea i se portmcesce de a stillpi satulq Broscenii , impreun'i cu alit
Oruent bunt si b6trilni." Satultt Broscenii era in marginea targulaY. AstA4Y compune una din malialalele Husilord. Elii fusese chilrAzit'd EpiscopieY de Domnul leremia
Movilg. De la tin timpti lkuitoril de acolo sThIcindit de
grelele dabile, s'ati imprtistiatti ven4Anduisi viele pe la

targoveti, cariT cu chipuld acesta Incepuse a se face

stipani pe mosia EpiscopieY, posedend acolo viT, more si
grAdinT (condica A. f. 1.) Ion Cehan, impreuni cu alte

www.dacoromanica.ro

111

persOne ce au luatil parte la delimitatia Brosoenilord, la

29 Noemvrie a trimisti la Domniii mIrturia hotarnidi,
dupli cares Domnul d i urmittoriulti chrisov in limba roman1 :

Not Alexandru sin pocolnago (*) Radu Voevoda

Bojiiu milostiiu gospodar zemli Moldayscot AdicI all yenitd tnaintea DomnieT mele si tnaintea boeriloril DomnieT

mele mad si raid plrintele si rugAtoriuld nostru Mitrofan Episcopulti de Hust de sad jeluitti cu mare jalobl
cum are impresurgurd, de targovetit de Wel de Hu1
nal impresorit hotaruld satuluT Broscenilord ce este
a sfintet Episcopil pentru aceia Domnia mea iam datti
nhotarnied pe credinciosil boeriuld DomnieT mele Ionascu

Ceban Pitariulti celti mare de all hotdritil si all adusd

nmArturia dela dinsuld si de la Gabler PArcglabulti si
ndela Tudori Comisuld si Tecman Uricariuld si Ursa
,Vornic de Hui si Sava Aprod si Lupin Diac si de
la multt Oment bunt si bltrant scriind i nArturisindd
intr'acel zapisd (alma ad hottritii si all stilpitti i all alesu hotaruld aceluT sate despre hotaruld tirguluT Husilord si all push semne si se incepe hotaruld sattilut
Broscenilord din sushi de gura drumului ce vine din
Lohan de cit pre drumd la dialti pang sub podgoria
preste capulil podgoriel din josh decii pogorI in Lohan
i de ace Lobanuld in sushi pant in valea Popil si spre
Crasna inprotiva Lolia,nuluT pant in hotaruld Crasner.
Din vatra satulul din josh in mijloeuld satuluT la casa

la/ Cia* din sus preste drishvgd in cea parte in dreptulti loculul la pomil MT Stan deciT pre drumuld luT
,,Covrag pe la casa RobuluT pre drumuld de dial pail
(*) Fittlil reposatulul.

www.dacoromanica.ro

112

in, obeiia laculul lui Dragti in obr6sia Drislavetului la

rgscrucT, din rescrud pAnd In obrtiia vdiT r&if in dreptuld laculljT presto dial pand in 17110n4sa undo se
impreand cu hotarulti Chirite,,cilorrt; dreptti aceia i Domnia mea amii datd i and inth,ritil pre acela hotar pre
unde sad sttilpitti stt albd, a tine Orintele si rugtitoriuld
nnostru Mitrofan Episcopuld de HuT acela sate ee se
nchiama, Bro,,cenif cu morT i en toff' venituld 0 fie a
sfinteT EpiscopiT en totd venitulti ne clltitl nisi-odinidrfi
,in vecT i sd aibrt a asculta aceld satd de pitrintele Mi,trofa,nti Episcopuld de Hus,T i alb sd. nu se amestece
Inaintea ctirtiT Domniel mele.
,8am gospodin veld. u ias vlt. 7138 (1630) (Cond.
A.

f. 1-2).
insemnare. 8atulti Chirgepi, este tots ulla cu
CretenciT,

precumil se vede din chricovuld luT Moisi

Movild, din anulti 1631, care, intdrindif chrisovuld

de maT susti, pomenesce hotarele intocmai, numal

in locti de Chirites,4 dice : Creteci. (Cond. A. f. 2.)Domnalti Alexandra dupi cererea, lui Mitrofanti, prin
cartea de la 29 Decembrie, confirmti, scutela meteri-

lord ce erad datT maT dinainte in serviciuld EpiscopieT

(cond. II. f. 25).

Deaseminea totti atuncT, iard Y dupd,

Mitrofan dd ordin dqugubinarilorti, de a

tinguirea
nu se amesteca la satele EpiscopieT, ci a 'Irma (MO artile Donmilorti de maT nainte (f. 27.) A ordinatti dregetorilorti de Hu T i de StilnilecT a Idsa In pace saluT

tele EpiscopieT, cumti ati fostti i la aV DomnY (cond. A.

f 23,37).

www.dacoromanica.ro

113

Dupa akesta scurta Domnia a urmatd Moisi Movila(*).

Acesta

Avgustd 20, da ordinti DiregatoriuluT, oltuzuluT

pilrgarilora de HusT, ca sa, nu invaluesca intru nimica

satele EpiscopieT la cheltuelele tirguluT, ci 81'0 der&

dice eT acele greutati, cumu volt putea flume cu tr4gulii" (Cond. II. f. 26).
Totd atunci a renoitd cartile domnescT pentru aOrarea satelord EpiscopieT de GlobnicY si de DesugubinarY
(f. 28) ; de secerea domnesca si de fenuld domnescii

(f, 29).
Anul 1631. Mitrofand rOga pe Domnuld Movila de
!Mari 9i elu ispisoculd datd de Alexandru Veda pe
hotaritura facuta satulul BrosceniT ; si capeta unit ispisoc
confirmatori6 acele hotarnicie. Atatd originaluld slavond
catil i traducerea sent reproduce in Cond. A. f. 2 i 3.

Iroda atuncT se afla la Hided, de aceea se pune data :

u Htrleli, vlet 7139,"
Anulii 1632. La 30 Octomvrie Moisi Movila recoWilda la cercetarea Episcopulul Mitrofand o cella, pentru hotarele mosielord StanilesciT i StarpeniT , intre boeriT Cehan Jigniceriul i Negriul cu Georgie Rocca Visternicul.(Cartea acesta se aria intre documenteleStanilescilor,
inpreung cu o mica adeverinca sub-scristi, de Mitrofan.

.Este reprodusa si in Condica A. f. 116). La 8 Aprilie,

(") Doom! Laurian in tabla sea chronologicA de la Anele manualuluT de

Istoria RominilorA din 1860 , f. 183. cu greselA, puns domnia lul

Moist Movila, inainte de Domnia luT. Alexandru Radu; bAcl atatii din
aceste done chrisove citate aid , celii dela 1630,, si celti de la 1631,
se vede cA, Alexandru Radu a domnitti inainte de Moisi MovilA.
Alexandru, fiiulii raposatuld Radulti Voevod," precumfi singurti se
numesce, se vede in documentele EpiscopieT domninda in anulfi 1630,
luna lui Decemvrie (Cond. II. f. 27); eri Moisi MovilA, pela Augustil acelasti anti (ibid; f. 28). Anal ansg pe atund se incepea
dela 1-iti Septemvrie. &twit Moisi Movilit in chrisovulii sets citatfi
I anulti 1631, dice di MitrofanA a adusti unA chrisovu (ispisoc) de
la Alexandra Voda,"

www.dacoromanica.ro

114
Vodii renoesce' artile de scutAlit, 'ale 8atelorii Episcopig ,
de secerea si finult1 doinnesch; precumil si a meseriasilord l tsatT Episcopiel. (Condica H f. 30, 32). De la acesth and nu se mai pomenesce in documentele Episcci-

pieT Klespre Mitrofanit Se pare ch, ell a trecutti la alai

Episcopie; iaril la Husi a urmatti ;
VIII. GEORGIE.

Anal 1633. Alexandra Iliasid la 20 Septembre, finsciint441 pe ChminarT eh a scutitti de camitn1 o chrcimit
mare, unti cojocarih, unit meserciti (mitcelarid) si 1 gostinariti, care stint aT EpiscopieT. (Condica II f. 34).
LuAndti Domnia larhsi Masi Movila , la 26 Avgusta
confirmii, scutelele ce aveah batele si Omenii Episcopiel.
T

(Condica II f. 13 36-39). Inch afianduse in Constantinopole noul Domntl, pe temeinlii mhrtnriei Episcopului de
Husi Mitrofan , d o carte ini Cehan Jigniceriulh , prin
care se mitatine acestuia dreptuld de Stapinire asupra
mosieT Sierpenii , reclamatii, de Visternidul Rosca , ping

ce certg nu se va trIta la Divanu domnescil. (Cond. A,

f.

117).

Anal 1635. Intre docuinentele mosiei ViritiT este o

carte domnesch din acestri anti, prin carea, Vasilie Voda,

tmputernicesce pe Episcopal Georgie a pescui o balth

de pe Prutti.
Anal 1638, La 22 Avgustti Vasilie Vodt ordinh
Phrchlabilorti de la' Fglciitl si diregetoriuld de Husi ca
81 in supere satele EpiscopieT cm globe de MIT sell de
phrhturi, sett cu alte globe mai mid," ci sg observe numaT mortY de omh, sah alte desugubine , salt furl, sati
thlbari." (Condica II f. 40).
www.dacoromanica.ro

11'5

.4nul 1639: Reproducemt aid o carte a MT Vasilie

Vodit, din 2 Iulie , pentru ap6rarea vecinilorti i a ciganilorti EpiscopieT :
,,NoT Vasilie Vosvodil Bojieiu Milostiiu Gospodar Zemli
MoldayscoT. Dat'amll cartea DomnieT mele pgrintelui si
JugatoriuluT DomnieT mele. luT Georgie EpiscopuluT de

HuqT. ca sX hie tare i puterniet Sfintia sa. cu acestl

carte a DomnieT mele. a tine

ap6ra. veciniT i ciganaif SfinteT EpiscopiT. nimenuT sit nu'T dea a'T trage.
pins nu vor sta de fatA inaintea DomnieT, mele. sg,'1
nintrebe inaintea DomnieT mele. en parintele. sat cu yeeiniT pre aceia eel vorii trage. orY tine va hi. silvaT
v1hdich, sail boeriti. said igumend. sat slug 6, domnescA.
nime sl nu cuteze a gri sail a lua. inaintea cesteT eitrtl

a DomnieT tele. el de mare certare va hi de la Domnia mea. acelul omit ce nu va asculta. de cartea DomnieT mele i intealtd chipt nu va hi. U Ias vl. 7147.
Iulie 2.

Sam Gospodin velel. (Condica II f. 41).

Anul 1640. La 28 Octomvrie Vasilie Voda insciint4z6,

pe CAminariT de la Hu0 a a scutitil Episcopiel doue

e'lrelme mid dreptd una mare, unti cojoe,ariti i unti mesercit (mAcelarit) (ibid. f. 42).
Anvil 1642. Episcopult Georgie a luatg parte en
ceT-lalti IerarchT Moldo-romanT gi en pgrintil greci i ruT,

la sinoduld adanata in acestt ant sub Domnuld Vasilie

Lupul, i tinutt1 in Biserica Sfintilord TreT-IerarchT, con-

ra falsel mkturisirY de credinth , insucitl prin intrigile

Tesuitice Patriarchulul de Constantinopole Cyril Lucaris ,
i cupringetOre de invetAtura Lutero-CalvinI (ve4T istoria
no &ulul din laT pe largt in Chronica MitropolieT Mol-

www.dacoromanica.ro

116
dover). Episcopatulit 10 Georgie la Hugi se sfiresce in

anulit 1645.
Episcopulit Georgie insit se vede di a paretisitil dela
seaunulil EpiscopieT

der ilh gitsimil in viatl la annuli

1662, Ganda impread, en Mitropolitulli Varlaam, deaseminea paretisitit , Med o certI intre Monastirile Panto-

orator i Dragomirna (Uric. p. 5 f. 230-232),

IX. pEDEON I.

Aiiul 1645. Dupii, Georgie a urmatU la Episcopil

Gedeon I. in anulit 1645, pe la inceputulit Inner Aprilie.
Acesta se vede din cartea Domneseit a Jur Vasilie VodN,

din anulq 7153 (1645) April 11, catre Soltuzil i Par gariT din targulil lInii , in carea dice : m'amit milostivial Domnia mean i amu miluitil on acelu scaun0 de
acolo pe rugatorialh nostru Gedeon Episcopulii. Cartea domnesd, mar departe ordinl acelorit dreggtorT a, da
indgreptit poslunicir 1 veciniT Episcopier cAtT se vorU fi

luatU la tare', i sX'T lase in nesuperare despre anariT,

i

alte mbetturr ale tragultir." (Condica II

f. 45).

Gedeon era dintre Monachir Monastirel Seculur. (Istor.

Mitrop. de Staretul Gerasim f. 10).
Auld 1616. oltuznlu i Cu tirgovetit de IluT Voiag
a'i litrgi hotarulii WOO pe conta hotaruluT satulul
Broscenil alit Episcopier, ce era in marginea targulur.
(Condica A. f. 46). EpiRopult1 Gedeontt nal a Ilsatd

Atatil o parte chit i alta s'ar'i jeluitit la Domnig. Dom-

nulU randuesce a se face cercetare la fata 'ocular de

oittre Toma Marele Vornicti alit terer de josh. Acesta
merge la Huqr, constatl hotarele vechi prin 4,6mehr bunT
i b6trAnr," i aflA cit nu este dreptA preteniia targovewww.dacoromanica.ro

117

tacit

Raport641i Domnulut CliiImatY fiindti din nott im.

pricinatil la Domni5, ,5oltuzult1 si tArgovOT nu s'atl pututa sprijini preteniia si 8'4 datU remasT. Episcopulti a

depusti feria 24 de zloti, si i s'a recunoscutti slitpinirea,

prin deosebitti ispisocg domnescil, datd fn limba slavonN,

in 7154. Atatti originaluld cats si traducerea stint repro&Ise in Condica A f. 5, 6).

La 22 Octomvrie Vasilie Vodl, scutesce de Cam n4 ,
pentru Episcopie, o drcTintt mare, unit cojocaritt si unit
in celariit. (Condica II f. 47).
Anal( 1047: Vasilie Vodit imputernicesce pe Gedeonti,

in 9 Avgustti, a cituta si aduce la urma sea pe un vecinu ce fugise din satulit Episcopiel (ibid. f. 49).
Anul 1649: La Octomvrie 31 acelastt Domnti insdint* pe aminariT si BesmXnaril de la IlusT cX a scutitit pentru trebuinO, EpiscopieT o clrchnit mare, doT cojocarT, unit mAcelariti si unit gostinariti (ibid. f. 51).
Din acestit anti , 1649 , se gisesce in archiva EpiseOpiet unit act de mare importanO, pentru Biserica ierei.
Prin elit se definesce sfera autorit6iii si a judecMiT bisericesci. Pe la finitulti Domniel luT Vasilie VodA, se vede
cit canonele bisericesci, privitOre la judecata personelora

din cleric, ce arq fi cOutn in vre o vinovAtie, ajunsesa

a II nesciute si nebggate in ging, de atilt autorit1tile ci-,
cite. La cash de abatere a vre unuT clericU , ilit prOda
sflti globia ori cine dintre fonOonarT apuca maT Welt" :
PhrcalabiT, GlobniciT, Desugubinarii, si on care alai servitoriti domnescit apuca maY nainte , in cAtti cleruld nu
marscia de ce at toritate depinde si unde sh'sT caute
judecata sea legalit.
Aceste auclindu-le Domnultile dupI jeluirile urmate din
partea cleruluT, in annul 1649, luna luT Februarie in 24,

www.dacoromanica.ro

118

a convocatil sfatulil terd, si ail clutatd la pravila bisericescl, ca s vadl ce se legiuesce despre modulo cu care
trebue sit se judece persOnele atasate in servitiulu religiunel, si la ce name judetn ; mirenescil, sett bisericese ?
Potrivitil ded en cele cuprinse fa pravila bisericescI ail
statornicit4 urmiitOrele

1). Marl de casulti de ucidere , care este reservatl

judecg.tiT domnesd , orI ce vinovItia, a vre unel persOne

din dell sl se judece ea judecata bisericesd.

2). Cea maT fnaltA judecatl bisericescl se compune
din MitropolitulU

i Episcopil eparchiotT.

3). Pe Episcopil lilt judecii, Mitropolitulil cu toti Epis4

copil impreunit.

4). Mitropolitulil si Episcopil judect cleruld. eparchial :

CAlugArr , Preoti, Diacon! i Tercovnicl (1), fie-carele fn
eparchia sea.

5). De compete* judeatil bisericesci atirnit tncit cestiunile de clAtoria, legiuit sett nelegiuitI.
6). In tote aseminea cestiuni se opresce amesteculil
autoritltilord civile de orT ce gradU : Boer! mart si mid%
ParcitlabT, Vital! tinutali, Globule!, Desugubinarl etc.
7. Se invoesce celuT asupritA de vre unit cliried a
prinde pe asupritoriti ysi all duce la EpiscopulA sett respectivt.
8). Judecittile Episcopal! sa, nu fie arbitrare, ci drepte
si dupre pravill.
Reproducemtt aid intregti chrisovulil luT Vasilie V013-i
vod, prin care promulgl acestA, legiuire.
NoT Vasilie Voevodtl Bojiiu milostiiu gospodar zemli
MoldayscoT. Adicii Domnia mea, impreung cu tot4 sfatul
(1) Gradele de mat josh ale seryitoriloril bisericesei,

www.dacoromanica.ro

119

nostril. cu boeriT eel marl i eel mid. pentru rtndul mgt.

torilord nostri, Ctangitrilorti. i a 0A1uggricilortt. qi a
P,reoporti i a PiaconilorU mirenesci, i a tote Clirosul
bisericil. catI Arita de besiarid cliricl. adic tercovnict

de care lucru , amit intelest Domnia mea. cum tine

sA, prilejiasce mainte. srt Inteleglt, de vre o greell. sd
fie Theutil vre unulil dibtru denii. acela i alergi mainte
del pradA i'l globiasce. orT piire labT. orT globnid. or
deugubinad. orl piece smut va fi. i nu seiti el is eine
vor miarge, sit'T judece. Cel trag In tote p stile. Intr'aceea
Domnia mea, fntelegind de jaloba lor. am dutat i mil caroath qi la Sfintaa pravill a besioricei. ce judetti va
argta sti,'Y judece pre null ca acetY ce maT susil scriem.
cu jude0 mirenescil, all en jiudeitt sufletescti. la boierT
J) vorti mearge art la vlitdicT. Deel sfinta pravill aia Nruncesce : i Inva d, Afar5. de IllOrte. Qrl dte greiale
vor hi. ;lid unil judetti mirenescrt sit n'albl treabli a'T
judeca numal carele va face mOrte de eel de besiared.
cu acela va avea treabh Domnia. Iar4, la alte vine 1

greiale sil nu OA nime nici o treabl eu denil. tart

numal vlildicil. Pentru aceea Domnia mea poruncescil.
tuturorti impreunO. boerilorti celorti marl i celorti mid.
pirellabilorti i vittajilorti de pre la tinuturT. i globnicilorq: i deugubinarilorti. sail fie tine va fi din. slitgile DomnieT mele, sail slugit boerescif,. sail tine va
de acmu inainte toti sti scie. cum sail socotitil i sail
tocmitti cu sfintaa pravili, i en totii sfatulfi DomnieT
meale. cu Episcopil. sd aib4 trealA Mitropolitul cu totT
Episcopit a Iti judeca. iaril cu C5lug5ril i en CitlugAritile. i en PretAiT 1 cu Diaconii. mirenesci. i cu Tercovnicii. ca sd aYbit treabli a'T judeca i al certa, i aT
globi citte'I dup4 deala sa. Pre eel din eparcbia Mi-

www.dacoromanica.ro

120
ntropolituluT. sa, albg treabii Mitropolituln, pre ceT din e.
,,parchia Romanuhil. Episcopulil de Roman. -pre eel din
,,eparchia Radlutilorfi , Episcopulil de Rlithinti. pre eel
din eparchia Hugilortf, Episcopult de Hugi. Altulti ninie

s, nu Ali treab5 nicT cu unit de acestia ce maT susti

hscriemii. nicT cu casele lord. mgcar cine ce greF,;41X va

,,face. Nime s6 nul prade, nieT sit'l globesc4, ce de se

Va ampla vre unti lucru ca acela , si nu 01 atepta
ae.elii MpAstuitti , de va aye nescine vre o nevoe ca
ceea. sl'ld princlii, pre unulti ca acela qi sIlld duck la
v1Adicult1 seti. fn care eparchia O. fi. Alit judece dupl
deala Sa, pre dreptate : i cu sfinta pravfig. 'lad altul
oime sa, nu allA treabft en denii. Aijderea i de cus.
grit qi de cumatriT. Ili de cununif, qi de &Inge ameStecatti, i de aceia ce petrecA din earl de leage. dupX
obiceiulti cretinescU. pre acestia pre toff, ca st aibit a
certa cal sfinta pravill, pgrintiT si rugAtorit nostff.
VlAdici ce mai susd scriq einesti eparfia sa. carele I
dupl, deala luT fie in ce loch va fi. on la ora11
off fn sattl domnesct. on boereset. sat' cAlugitresct.
sad fn slobocjie. sail fie In ce satil in Cara Domniei
mele , altultt nime sl flu aiba treabit. a'T judeca qi a'l
certa. Si adsta s'ati toemita si s'ati intitritti. nu intr'alt

chip. ce dupit cum scrie la sfinta pravila. i cii tot4

sfatul DomnieT meale. iarl earele nu va asculta. li va
dflca pravila i porunca Domniei meale. until ca acela
se va judeca ca pre unit cAlcItoriti de leage : intr'iltil

chipti nu va fi.
Sam Gospodin veleal (peceatea) u las
mesat fevruariti 24." (Condica I f. 3).

vleto 7157

(Iscalitura domdscN).
Hotarele mosid CAclicerii din tinutul 1,6puner nu &ail

www.dacoromanica.ro

121

bine determinate si motivat certe en megiesil : de aceea

, In 1649 , a cerutt botarnicT de la Vasilie
Vodg de at botgritti acea mosie, si apol pe temeiult ace
hotarnice a cripltatt si UIIt chrisovu donmesed pe numita mosie. (Condica A. f. 101-102).
Anul 1660. La 22 Genarie , Vasilie Vodg ordinti
Gedeon

, PrIrgarilorti si In totT tArgove0T din HusT ,

ca s, nu invItluescg satele EpiscopieT en anggriele tirdnlet, lgsgndu le numal in plata cu urea stint aselate la
Visterig. ( Condica II f. 53).

SoltuzuluT

Anul 16.53. La lanuariti 15 dupg tinguirea Episco, Vasilie Vodt dg ordinti Vornicilord de
HusT , ca sii mi prade nicl st globeseg satele Ffi veciniT
EpiscopieT (ibid. f. 54). In acestll ant, In Ltinea PatimipuluT Gedeon

lora 6edeon sgvirF,Iesee sfintita ceremonie a ungeriT hi

Domnig a luT Georgie Stefan, carde, cit ajutoriult Tranailvaniloru si alt Muntenilort, alungase pe Vasilie Vodg
din thronti
ocupase elti. (Archiva istor. torn. I part.
2 f. 74; Letop. torn. I f. 302).
Anul 16.54. Georgie Stefanti la Noembre 3 , ording

de la Roman Pirchlabilort de Mit si diregetorilord

de la HusT ca sit nu invgluesci satele EpiscopieT en
globe de WIT set pgrtturT , ci sit se mArgineseg numar
la desugubine. (Cond. II f. 55). TM atancY dg untt alt
ordin Soltuzu1l1T si Pargarilorti i ttrgoveOlorti de HusT
de a nu amesteca satele EpiscopieT la. angtriT '(ibid.

f. 57).
Anul 16.5.5 Gedeon a *torn eparchia Husilor pang in annul 1655, candt, cu ocasia paretesulul MitropolituluT Varlaam, remaindti seaunult Mitropoliel vacant,
Gedeon, pentrn deosebitele sele merite, set maY bine,

'Antra unit particularti favor% ce avea In Domnult Ge'.

www.dacoromanica.ro

122

gie Stefan, fu redicatil d'adreptulii la scaunul ti MitropolieT.

X.

SAVA I.

Ann: 1656.

Scaunulii Huqilorti dupl, Gedeonii . I'a

ocupatti ,Sava I. precumil aratg, sinodiculli Episcoprei. Insd elll nu a tinutil acest5. scauntt indelungq: do! in of

nulti 1656 Mt gitsimti trecutil la Episcopia, de BMA*

iar la nufiT gd simu pe Iorestti.
XI. WREST.

Acesta

se

dovedesce

din

drrisovulii

lul Georgie

Stefanfi datti fn anulii 1656, Aprilid 5, pentru ajutorulii ce avea din Moldova Biserica sAntuluT Nicolae de
la chel in Transilvania (vecIT acest chrisovt. in desertatia pentru tipografiele romane," 1. 84. reprodusg ffi

jurnalqlt Concordia" 1864, No. 69, f. 278). In aceM

cbrisovU se pomenesce Iorest Episcopulil de HEW, fmpreun cu mitropolitulu Gedeon, cu Anastasie Episcopulit de

Roman gi cu Sava Episcopulii de RadauV. Dar i episcopia luT Iorest a fostil scurtii, i se pare cl s'a m4rgi-

nit4 numal Iii HuT; de nu se giisesce trecutil intre.

EpiscopiT celoru alte EpiscopiT; ba din contra la RklAntT,
unde obienuitd se stritmutafi EpiscopiT de HuT, i sub

urmatlulii luT Iorest se gisesce tail Sava.

XII. THEOFAN.

Anul 1667. Sucpesorultt JO Iorest fn episcopati a

AAA Theofan, pe care ne 'la aratA monurrientele Worice
episcopindil in IIuT la 1657. Avesta se vede din cartea
www.dacoromanica.ro

123

de chirotonia in Episcopti, sityirqitg in 14 de Ierarchit

MoldoveT asupra lut Lazar BatanovicT Episcopuln de Cernigov. Cartea este datA i subscrisl

de trot Ierarcht at

Ord, la 8 Martin 1657, anume: de Mitropolitulil Gedeon,

Anastasie Episcopula de Roman i Theofan Episcopulti de
Hust, carit all i sevarqita acea hirotonie (ve4T Archiva
istor. tom. I. part. I. f. 15. No. 75.) Theofan de la Hut
a trecut la RtdtutT, precum se vede din chrisovul citat mat
josit pentr u inchinarea monastirel Illincea. Theofan de la
Rlidltuti a paretesita i s'a retrasti la monastirea Putna
unde s'a schimnicitil i a i muritil. In paretis la Putna
se amintesce de ela In doeumentele MitropolieT, la anula
1668, Maid 12 (Cond. Docum. moielort1 Mitropoliel 1.

459). Ela a murit In anul 1670, i s'a inmormantat MO altarula BisericeT, unde pfinti astacy se citesce numele Jul pe piatra mormintall (Archiva rom. tom. I. f. 418)

Anul 1668. La 20 Aprilid George Ghica, succesomu% lul Georgie Stefan In Domnie, renoesce scutirea de

art i angArit a dud Preqf i unit Diacon de la Episcopie. Reproducem a id acestl carte domnescA, carea ne
arat5, posiiia preoillora din lea pe atunct.
Not Georgie Ghica Voevod boj. milost. gospodar zemli Moldayscol. Adidt Domnia mea m'amii milostivita i amil ertatti pre rugatorit notrit pre duoY preoti

li unti diacon de la Santa Episcopie din Huf de dajde impirdtesch fi de dajde Vleidicesal fi de colaci ,Fi
de desiatinci de stwisi fi de desiatinci de vial i de
alte angIrit de tote cate suntil pre alit preotl in Ora
Domniet mele. Numal sa aib6 eY a p1zi sfanta biserld

gi 4ioa i *tea i a ruga pre

milostivuld Dui-111'10d t

pentru stnetatea Domniei meale. Derept aceia li vot totY

www.dacoromanica.ro

124
debilarT care vetY imbla cu tote slujbele DomnieY prin-

teacelti trig si vol desiatnici de stupT si desiatnici de

vinil i gogtinad de mascurl sil aveV al llsa fn pace
de tote cite mai susti scriemti, Intim nimicti sn, n'aveV
al invilui nicY pecetluitil sil nn le ceretY nicT cartea sir

nu le luau. Rid dobitocula si n'avetT a lii trage pentru altT OmenT. pentru aceia nimenT intru nitticl a, nuT
invaluitT priste cartea DomnieY meale end ail cIrtY de
i,ertare si de la a41 Domni ce all fostd mainte de

4,noi. Iar cinc I va invilui va fi de certare. Toe pilem

i,(acOsta scriem.)

611 las 7166, apr. 20. Sam gospodin veleal. (Conde

It 1. 59.)
Insemnare. 1.) Dajde vlddicesca. ToV preotiY,
diaconiT i daschliT plAteatt ni aare anualit fn folosuln EpiscopuluT. 2) Colaci vleidicesci. La serblltorile CrncinnuluT qi la ,Paste, cleruln era datorti a
duce EpiscopuluT Ore-care darurT din pruductele gos-

podariei loin sett cumperate din WO. Dicerea co-

la' ne dn a intelege , en In anticitate preoOT fncean parte i EpiscopuluY din colaciT sell prinOsele

ce se aducead la Bisericn. Mal pe urmn numele dg

colacT s'a datil darurilorti botitrite ce trebuian si
dea preotii Episcopilorti in sciute timpurl. Din acele

timpurl la I-14 pia astncli a remasn obicein tradiiionalti, cti preotii din orati, candn vial adoua di

de Pasci, sn felicite, pe Episcopti de serbittOrea InvieriT, aductl ore -care mid darurY, 'pe care Episco-

pub nu be pOte refusa. Asemenea dame la Pasce

fact! Olin astll4i MoldoveniT de la sate pe la persOnele cele mai distinse dintre denii. 3.) Oprirea:

a nu l"a cartea preoliloril, se ra,pOrti la maniera

abusive a dabilarilorti, en care eY, spre a strimtora pe preoV i a'Y sili sl le plilte,scn (brae mar
lesne, sett i alte angnriT, be luall molitvenicul, all
www.dacoromanica.ro

125

de care el nu putead sd, Avirsesdi datoriile lord

religiOse. Cd,rtile pe atunci eras forte rarT si scumpe. Pe de altd, parte era si ud, rusine mare pentru

preotd de a i se lua cartea cea &nth, de profad.

4.) Preotif scutijY se numiad preofi domnesci.

(Cond. II. f. 86.)

La 28 Aprilill Ghica renoesee cartea de scuteld a dud
fOntinarY ce Ingrijail de fOntana domnesca, din flusY (Cond.
TI.

f. 60.)

La Maid 25. Ghica dd ordin *'oltuzuluY si Pirgarilor

i tuturord ,tArgovetilord de HusT, de a nu amesteca satele Episcopiel la angitriele tergule (ibid. f. 58.)
Insemnare. Arnindoue Diptichele EpiscopieY, Pomelniculti Jul Iacov si Sinodiculd luY Sofronie, nu po-

menesce nimicd de acestl dad EpiscopY: Iorest si

Theofan; ci indatl dupd, Sava punt pe Dosotheiti.
XIII. DOSOTIIEld

Nu scimd anume timpulti, dna ea sfirsitd episcopatuld Jul Theofan in Husi. Punem Ina, de succesor a Jul
pe Dosotheik; pentru cd, Ili gitsim trecut in diptichele
Episcopiel. Dar si acesta forte pOnd timpil se vedy cd,

a episcopitil in Husi; cad in anulti 1660

ilti OW

trecutti la Episcopia de Roman, Acesta se vede din chrisovul Domnului Stefan Voevod, fecibrul lul Vasile Voevod
pentru inchinarea monastird Hlincea, in car& se pomenese totT lerarchit Moldovel, anume: Mitropolituld Sava

Dosotheiti al Romanulul, Theofan alt Raditu(ilorit si erafun. alit Husilord (chisovuld se aft/ in condica de. documente a Mitropoliel de IasY.)
Din causa timpulul sound, cAtd a petrecutii Dosotheiti
la IlusI, nu a remasti nisi ad amintire de elti In archiwww.dacoromanica.ro

126
va EpiscopieT. Putemd insa cu siguranVt intdri, cit acest
Dosotheid nu 'Ate fi altul de cat acela pe care peste puling timpd ilit gdsimil in scaunulil Mitropoliel, renumitul
Dosotheid Mitropolitul, a cdruia biografie o void scrie cu
peamdruntulti, precatii o cnnoscii panit acum, in istoria
Mitropolitilord MoldoveT.

Anul 1660. La 26 Decembre, anuld 1660, Domnul

Stefan , succesoruld Id (Rica renoesce scutirea de ca-

WW1 a clod crIcTme , a cojocariuluT. li a meserciuluT

EpiscopieT. (Condica H f. 62).

La 29 renoesce scutela mesterilord 16satT EpiscopieT

(f. 64). La 21 Februarie renoesce scuteala poslusnicilor
4iscupieT de anglriT (f. 66).
XIV. SERAFIM.

Nu putemil !load anuld in care Serafint urmaul NT

Dosotheid a inceputd a pdstori. Ceea ce scimtt positivit
este, ch, in anuld 1660. Eld deja era Episcopil. precum
se vede din chrisovulU incliinkii MonastireT Hlincea, citattl maT suet. Despre dinsuld se face amintire si in documentele EpiscopieT. Asa din anuld 1662 , Aprilie 7 ,
gisimit o carte domnescii de la Evstratie Dabija irvod ,
din carea se vede, cl, dupA, mijlocirea lug Seralim, acest
Domnii face cunoscutt DiregetoriuluT si ViitlimanuluT de
PlopenT (atuncT satu in marginea Husilord , ell asth4T
mahala a Husilorn), cm, a invoitti EpiscopuluT a'sT adtice

toloni din tell streine si a'T as* in acelii sated, si 00

scutesce de t6te (Wile cAtre stated ce ard fi pe ce1 14
locuitorl in curs de 4 anT. (Condica A f. 22).
Insemnare. Cartea luY Evstratie Dabija este reprodusI in Condica A ; dar letulti eT 71 01 (3pa),
www.dacoromanica.ro

127

adick 1593, este gresit ; del Dabija VodA a inceputd a domni la a,nulti t 662. Gresela provine de
acolo , a copistulti fn locti de 3po (7170) cum'
este in originalti, a wish 3pa (7101). Data 7170
sea 1662 , correspunde chiar cu anulti suirel luY

Dabija pe thronul terei , calla s'a si datti de dti

acea carte Episcopulul Serafim.
In Condica A, f. 46, se gisesce reprodusil (fArit dath)
una chrisovn de intariturg, de la Evstratie Dabija Yoe-

vodq pe o bucata de loci' din satniti BroscdniY , carea

six rccunoscutti ca este a EpiscopieY prin hotarnica PIcutii In 4 ilele luY Vasilie Voevodd (anuld 1646). Episcopal Serafim , descriindti Domnulul starea miserabill a
EpiscopieY , 1111 nigh ca sk redea Episcopiel dejma de
vinli si de pane de pe intrega mosie BrosceniT. Ccrerea
I se implinesce. Reproducemd aid claisovulh Domnesch
in fntregime :
Nol Evstratie Dabija Voevod Bojiiu Milostiiu Gospodar
Zemli Moldayscol. Adea ad venitil fnaintea nOstrk, si inaintea `boerilord nostri Mord marl si mid pkrintelea si
ruggtoriulti nostru Serafim Episeopulli de Husl si ni at'
arktath unit ispiiocd de la MolseY Movila Voevod pe satuld Broscenii carelea este a sfintel Episcopal langa, hotarulti targului Husilora precumti ni ali ardtatd si alte
drese de la Irimie Voevodu si ispisoch de pill de fat'
de la Vasilia Voevod si de remasd peutru o bucath de
rocd din hotarul acestui sail , dad avutd pill Episcopal
Gedeoan cu tirgovetiT de Husit de au fostil gicendd tfrgovetil deacolo c

acea bucatd, de hotarh este pe ho-

tarulii tirgulul iar Vasiliia Voevod neputendd alege acea

pfra , ati alesti pe credinciosd si cinstitd Toma makele
Vornicti de Cara de josti sk stringl (Slued bung megiesi
si sg socotescit peutru acea bucata de hotarti in ce parte
www.dacoromanica.ro

128
se vas veni in partea hotaruluT targului littului all in

parte hotaruluT satuluT EpiscopieT. DecT DumnealuY au

mersd acolo i all string oamenT bunT megieV. Si au
socotitu fOrte cu dreptuld i s'aii venitu acea bucatit de
hotaril in partea hotaruluT satuluT EpiscopieT Bropenilor.
DecY atunce nefiindif Beate vii pe aceld loch, Usti fostd

Wald acel be de era desprea Episcopia nesocotitd, far

venindd vreme in (plea nestre venit'ad pdrintele i rugatoriuld nostru Serafim Episcopuld de Hu1 de s'ad jeluitd cu mare jalobd cjicendil a all sltibitd i all meseFiat. Sfinta Episcopie maT tle totti i ad scd,clutd din tote

bucatile pentru distule ney9T

gi

prade i an remasd tarn

nimica i dupd, aceea ni ad rugatd cu mare rugdminte

pentru acea molia a Sfinte Episcopit anume Broscenil i

cu acea bucatd, de hotard ce s'ad alesd in parte hotaruluT satuluT Broscenilord qicendU cd
flcutu viT Ie
la o vremi incoace per aceld hotard cu acea bucatit de
locd, i Episcopia n'are nicT unit venitd. de 11 moia aceaea nicT din yind nici din pane nicT dintru nimicit din
venituld aceluT hotard , deci Domnie mea vecjendd cum
aceld satd cu ace bucatd, de hotaril esti ald SfinteT EpiscopiT data de ctitorT i DomniT cead fostd maT de
nainte de noT cu mare ble'stdmii SfinteT EpiscepiT yi rnmaindd i Santa Episcopid, la, lipsd din totd venituld. am
data pdrinteluT i rugdtoriuluT nostru Episcopuld de HuT

ca sa iea de a 4ece din vind i din pane i din tots venituld aceluT satd a Broscenilord , qi aceT bucati de petard precum spund i diresilea Episcopiel iar pdharnicul
ald 2-lea sit n'albit nicT o treabd, acolo la moia Epis-

copiel nicT se 4eciuesel din viile ce vor fi pe hotaruld

SatuluT aceluia precum le spund si ispisoacile in semne
pin pregiurd care all hotdritii boerinul ce maT susd scrie
www.dacoromanica.ro

129
Toma marele Vornicti , precum are Sfinta Episcopie i
intarituri de la toti DomniT. Pentru aceaea ca sa fie i
de la Domnia mea Sfintel EpiscopiT de HuT satuld acela

In semnea ce se chianA BrosceniT ace bucata de hotar

si cu veniturn a tote hotarulti din vial i din pane fill
din tot6 venitulCt ca sa fii i de la Domnie me dreapft
mina i moii i miluire i uricU i intaritura cu totti
venituld ne clItitd in veacT iar dupe a nOstra, , vi* i
Domniea pre eine va alegi Dumnegeti &t fie DomnU In
Cara mistra Moldova M, aTbl, a da i a intari, SfinteY Episcopil sa nu strice a nOstrl tocmell i intXriturX. Iar
cinear vre st strice a 'Astra. dania i miluire i intitritura unu1tt

ca acela a fie ne ertatd de Domnulii Dumneqeii .i de

Preacurata Malca SfintieT sail i de 318 parintY de la
Niehea i de toti SfinOT i se aiba parte cu Iuda i cu
trecletul Ariea in veciT veciloril in munci amino.
tJ
Las. vlet
. sam gospodin canal. (Condica A. f. 46).
La 27 Decembrie Evstratie Dabija renoesce cunoscuta

carte de scutell de caman1. (Condica II f. 70). La 28

a aceliaT lunT renoesce cartea de scut& a celorU dol
fontanari (ibid. f. 74). La 4 Aprilie renoesce cartea de
scutell pentru me teril 114 Epi)copieT, cariT sa, asculte
numal de Serafim Episcopulq de HusT , Orintele i kuOtoriuld Domnulul" (ibid. f. 72). La 7 Aprilie renoesce
cartea de scutelg, a doT preotT i unq diacog de la Episcopie (f. 68).
Anul 1666. La 20 'Janie Serafim cape ta de la acela6 Domna o carte, carea '14 imputernicesce a staptni
selitea RAsatil de la FlIcid. (Condica II f. 76).

Anul 1666. Duca VodX , la 13 Ianuariil confirm',

scutela de dart a melterilord lIsatT EpiscopieY i a tine
cracTme marl sett dote mid (ibid, f. 78), Totti acesttl
9

www.dacoromanica.ro

13q
DomnA la 25 Aprilie, renoesce scutirea celorti doT PreotT
1 a unuT Diacon aT EpiscopieT (f. 82). In acestil anti ,
urmindti 1a Domnia Basil Alexandru Voevodii , la' 2 7
fart renoesce scutela meterilorti i a crkTmeT EpiscopieT, precum si tp genere a tuturorti posluniciloril Epis.

copiel (f. 80, 84).

Anal 1667. Serafim s'a jeluitu noultiT DomnU Masa
Alexandru Voevod , cu slujitoriT domnesci asuprescq decall Eparchialii, La 26 0e,tomvriii , acelaft anti, Dom.
nulti Iliasii d urmatoriulti ordinu diregetorilorti domnescr
pentru ape'rarea cleruluT :
NoT 'basil Alexandra Voevod Boj. milost. gospodar
oemli Moldayscoi. Scriemti Domnia mea la aT nostri ores
vdinciosT boeril ceT marl. si la viItajii ceT marl. i la par-

cgabT de la tinuturT. si la dregittorT de prin tergurT, si

5,1a globnicl si la desugubinart si la alti slujitorl la totT.
si la slue boerescl. candti vets Ambla en slujbele Dom-4
nieT mele. prin Vra DomnieT mele. si prin tote targurile.

Damuvg scire. cl am intelesil Domnia mea. ca invaluitT

ctilugLii. de pe la SventelelVIonastirl. si de pre la mitoa-,
,,cele lore. i pre poslusnicil lord. si preoiil mirenescr. si
oasele lore. de'T globAT pre insiT. cum nu se cade. si pre
jicioril lorii si pre nlImitiT lore. cum n'aii mar fostri de
vacii. Iarit voT opritT veciniT vostri. de prin satele vOstre.

oil ap!tratT. nu pate Orintele. si rugltoriulti nostru kyr

Serafim. Episcopulti de Husi intitri legea luT Dumnedeit

i s o socot4sd in Eparchia Int. Sfintiei Sale. de &ilea

.ce petrecii WI de legea. cum nu se cade de singe a
mestecatii. de cumItrii de cununiT. i de alto ar de lege.
1,Pentru aceea diaca vetT vedea cartea DomnieT meale. iarl
5,voY sit aveV a Lisa forte in pace chlugitriT i
si preoiiT mirenesci. i casele loril. i fecioril lora

www.dacoromanica.ro

131

carii sint ne insuract i n tTmiciT lord ca sa nu'T globitY.

nieT sl'T giudecatT nici de o gresell. ce cu dasiT sg, aThl

treaba, al giudeca. ski al inv6ta ti a'T certa carer dupt

deala luT. paxintele i ruggtoriulif nostru carele maT sus
scriem. dupA, -cum iaste legea 6retinesc6. cu Sfanta pravilg, care'T vor hi Eparchia SfiniieT sale. si er r sg, alb4
,,a socoti de cum se Berle (*) de cumhtriT , de singe 'a-

onestecatti OmenT cine petrecti. flr de lege si ne cu

i,nunacT. i de alteflrit 1 leage. Nimi sit nu aTbA, treabI
-a'T opri sal al giudeca. ce cu giudetile lui Dumnedetl

spre omeni. ce volt petrece f tr t de lege. ca s

aTbl

tail pXrintele si rugXtoriula nostru. ce maT suet scrim

Pentru aceea nime maT mult ca sit n'aibi a'T Linea sau
hbpri. inaintea c4rteT DomnieT meale. 3a toe pisem. u Las
ylet 7175 Octomvr. 26. (Condica II f. 88).

In anul4 acesta 1667 se sfirsesce ,Episeopatulti luT

Serafim la HusT; cgcT, precum vomA vedea maT josU, la
Maiii 20 acestasti anti era deja la HusT altti Episcopil.
Serafini insI a paretisitii si a petrecutti in retragere ca
proin Episeop de HusT. In adstg, calitate ilti gNsim ine
in via in anuld 1673 Ianuaritt 15 , asistandtt ca mars
turd la vendare,a uneT mosii a Monastire Agapia. (Uric.
p. 5. f, 234). LuT a urmatti in Episcopatulti Husilor4
XV. IOAN

Anulti Gana a inceputg loan pIstoria sea la HusT se

dovedesee dintr'unti zapisti de vendarea unef viT, adeverit
de acestil Episcopti i tnt rixfi cu pecetea Episcopiel, si a
(*)

cii. trebue se fie gresaii: in loc de ',cunt se Serie" trebue

a ceti: ,Cuscrie." Celfi putiail in chrisovulti anterior alit lut Vasilie
Voda, se dice.: ae .cuscrie si de culnAtrie si de cununie Si de singe

DE se pare

amestecatt. eta.

www.dacoromanica.ro

132
tArguluT. Zapisuld

are data 7175 (1667) Maid 20.

(Condica II f. 86).
In interesul archeologic , reproducernd aid acestd zapisti In tntregime :

Adicl eel Beciul din Ploperif, si cu fetele mele cu

Tudora si cu Maria. &Amu si mIrturisimd cu acestti
adevdratd zapisd ald nostru. de nime siliti nice nevoitT.
ci de a nostril bona void, amil vendutd dereptl ocina si
mosie a nostril o falce si jumdtate de vie, din Plelia
Brosceniloril. Dumisale HatmanuluT Nicolae Racovitl. derept 40 leT bI,tnt1 ca sa fie Dumisale dereptI ocinI si mosie
neclItitI in vecY. erit din OmeniT nostri nime sa nu 81 a-

mestece sad sI se ispitesol sd, o rscumpere in yea

8i candd o amd vendutti. all fostd din nainte svintieT sale
Plrintelui Joan Episcopuld de Hirst si la tocmela nOstrl
ith fostd Iorest Dichiul dela svinta Episcopie. si Gelasie
clisiai chulu. si preotiT eel domnesel dela svinta Episcopie
anume Popa Platon si Popa Georgie. si $oltuzulti Peter.
si Dumitru Butucia si PavAlti fecioruld RAnjeT. si multi
tirgoveti bItranT. si Omen't bunT de Wei. si din megiasT.
si pentru credint/ all pusd sfintia sa parintele Episcopuld
Joan. peceatea svinteT Episcopil. si all pus oltuzuld peceatea targuluY. si noT catT maT surd sintemd scrisY toil

ne ama pusd pecetile si iscttliturile. ca sI se scie. vlet

7175. Msta maT 20 dni.
Insemnare. I. Pe pecetea Episcopiel cunt desemnate intr'unu model fOrte primitivd chipurile SAnti-

lord Apostoli Petru si Pavel, drora este dedicattr

templuld EpiscopieT, erd impregiurd scrisd Slavinesce : man crksii (in loch de cm ") Beason:$.1
Xstvickia. Pecetea este pusd deasupra subscrierel
Episcopului : loan Episcopd HusschiT." MaT departe,
In dreptulti subscrierei EpiscopuluT, stI pecetea ora-

www.dacoromanica.ro

122

ului : La mijloculd el se pare a fi desemnate, tnsl

forte red, o carte dischise, aqa cd o parte a cartel
vine dischist spre partea de sus a pecetet , ere
alta spre cea din josu. Pe marginea deasupra a
cartel dischise este semnuld unei cruel simple, in
partea dinadrepta a peceteT, deaseminea lAnge carte-

o cruce duple, ere in partea de josu qi in cea din

stinga, scristi dela drepta spre stanga C811111," CU
litere pre naive.
Sub Episcopuld este subscrisit : forest Dechfio."
in dreptuld lul :
Erodiacon Gelasie " Ecclisiarchuld, i sub isceliture o mice, pecete.

In dreptuld pecetei lui Gelasie, in al treile rind

stint subscri0 : Erect, Platon," apoT : nEred Giorgie." In rinduld a1 patrulea stint scrise numele :

Dumitru Butucea" qi Pavel RAnjea." Sub amendone aceste mime este semnuld cernelel in care
'ati pusti degetele. La marginea de desupte, ,ia
coltd este numele scriitoruluI Istratie Pis."
Soltuzuld nu este subscrisd , ci pecetea ormuluT
tine loculd subscrierel luT ; negreitd, pentru ce nth
scia carte.
2. Din ordinea subscrierilord putemd deduce ordinea ierarchice, a personagiuliii Episcopal. a) persena Anteia dupe, Episcopuld era Dichiuld; b) dupe.

eld venea Eclisiarchuld, ajar de ar fi fostd numaT

cu trepta de Diacon ; c) all treile PreotiT, cariT se
numiad domnesci, pentru scutelele ce le se fticea dela
Domnie.

TotA in acestd and la Iunie 20 , Alexandra MAO

Voevodd de o carte domnesce pe numele EpiscopuluT Iona
pentru scutire de dabile, in folosul Episcopiel, a doT gredinari,
doT go$inarT i tin a,parid. (Cond. A. f. 30). Ioan a repe0t6 la
Domnuld Diati Alexandra tAnguirea Acute maT dinainte de
Serafim la Evstratie Dabija Voevod pentru saacia EpiscopieT,
si

a apetata dela eld nod chrisovd interitorid dreptulul do

deciuPl pe satulil Broscenit (Cond. A. f. 48).

www.dacoromanica.ro

134

Alm, 1668. La Martie 20 Iliad Vodd, chIrdzesce EpiscopieY an sllal de ciganT din ciganiT domnescT, anume: Condrea ciganul ea femeea sea si cu fecioril for ". (Cond. II f. 90).

Anul 1069. La Februarid 26. dui% cererea luT loan,

Duca Vodl 'T dl ill carte donineseI pion carea '16 fruputernicesce de a aduce colonisti din terele vecine, si aT aseqa
pe Mosia EpiscopieT CarligatiT, promitendu-le slobocjie pe duoi

anT (Cond. A. f. 38.) Episcopuld Ioan , spre a asigura

Episcopiel venituld din deciuiara Broscenilord, clardzitti
de cloT DomnT mat dinainte, cere si capdtg, chrisovti fntAritorid aceleT mile domnescT , si dela noulti Domnd Duca

Vaevod. (Cond. A 1 49).

Ann, 1673. Ioan dinnoti se jeluesce si nouluT Domnd
Stefan PetriceTcu pentru sXrAcia EpiscopieT, si cap6tA, si
tBela eld chrisov Intdritoriti dreptulul de cleciuell q, satu-

luT Broscenif, precum si a vielorti ce se plantasse pe

acea mosi1,, la loculd numitu Ochid. (Condica A. f. 47).
In acelasd anti loan s'a jeluitti acestul Domnd cd ttrgovetiT Impres6rd, mosia EpiscopieT PlopeniT. Von, a tinduitd hotarnicT doT been ,
pe Sulgeriuld Caracasu
i pe Stolniculd Panhilie, cariT mergendd la fata loculuT
ad restabilitti hotarele Plopenilorti dupre chriseve si vechia
stAptnire, Pe temeiuld acesteT hotgrniciT Episcopia a dipetatd de la acestd Domntl unti nod chrisovd constAtltorid dreptulul de proprietate a EpiscopieT pe acea mosid,

precum si fmputernicire de a cleciui viele ce phtntase

tirgovetii pe acea mosid. (Condica A. f. 31-33).
Pe acele timpurT decretele domnescT, din causa deselord schimbilri ale Domnilorti , cu lesnire se negrijiad ,
Snciti1 p.irtile interesate pentru sustinerea vre uneT hotdriff Domnesci , erad silite a cere dinnod sanctionare si
fntdrire si la Domniele urmAtOre. Acesta s'a fnamplatti
www.dacoromanica.ro

135

i cu decretula domnescii data in 1667 de Domnula Iliaa Alexandra pentru aperarea cleruluT din Eparchia
Iluiloril de amestecul5 dregetorilort1 civilY in afacerile

dullovnicesd. In curgere de 5 anT acela decreta se paWise si dregetoriele tinutale erAY se amestecaa fn questiunile reservate autoritatiT BisericescT prin legiuirea ftcuti cu sfatula obtescil , tncit sub Vasilie Voevoda , si
jefuiaii clerula. Daps, ttinguirea EpiscopuluT Joan la Domnula Stefan PetriceTcu vvod, acesta , la 1673, Februarie

11, a promulgate dinnoa decretula de maT inainte data

de Iliaii Alexandru, fntocma cu aceleai cuvinte , deosebire numaT In numele DomnuluT ce dit decretula qi ale
EpiscopuluT ce s'a thnguita. (Condica I f. 5). Totii atuncT
Stefan Vod6 a data EpiscopuluT qi o carte de aperare
pentru meterii lasati fn serviciele EpiscopieT. (Cond. II
f. 92).
Dumitracu Cantacuzin Voevod , veninda cu TurciT i
cu T5tariT , ca s alunge pe Petriceica , care ocupase
faliT cu otele LeescT si voia a se Linea in domni t cu

puterea, a trasil la HuT , i de acolo a facuta dispositiunile resbeluluT ce a urmata la gura BohotinttlaT , i s'a
sfirita cu desfacerea oqtilorti luT Petriceicu. (Letop. t.
2. f. 13).

Dumitracu Cantacuzin, aqelenduse in domnie a aflata

scaunul MitropolieT vacanta ; cad Mitropolitulli Dosotbeiii

fugise cu.PetriceTcu Voda in Ora Leesa. La scaunul

MitropolieT s'a ildicata Theodosie Episcopulti de Roman.
(Letop. t. 2 f. 11, 12). Atund s'a permutata Ioan de
la Episcopia Huilora la a RomanuluT , drit la Hu,,T s'a
riinduita Sofronie.

www.dacoromanica.ro

136
XVI. SOFRONIE I.

Documentele ne '1U aratl episcopindil in luna MT Apriliil. Cartea data de Petriceico Irodg, luT loan, la 1 i Februariti, pentru apgrarea cleruluT, nu apucase a se pune
tn aplica0e, candu i domnia s'a schimbatA. Succedindti
NY Petriceico Dumitracu Cantacuzin, i la episcopata a
succedatti Sofronie. De aceea Soonie din nuot'i a intrat
la domnie en tAnguire tn chestia asuprireT cleruluT de
direetoriT civil( qi a opririT lorti de a se amesteca in
cestiunile reservate de lege autoriatiT biericescl. Domnula Dumitrmcu Cantacuziu, la, 22 Apriliti, d1 pe numele nouluT Episcoptt nit carte de aceea1 coprindere tn totula ca cele maT dinainte, prin care mttrginesce pe dreggtoriT civilT de la on ce amestecq In afacerile persOnelorti bisericescY, precumti i in cestiunile reservate jude6 iT bisericescY.

Insemnare. Singura deosebire in textulil cbrisovulul luT Cantacuzin de acelil alq luT Alexandra Ilia4, reprodusti maT susti, afarit de numele Dom niloril i alit Episcopilord, este el tn cbrisovulA luY
Cantacuzin, la sfg,ritti, dup5, cuvintele: rugitorula

nostru ce maT susii scriemU," adaoge: precuma le

scriti artile i de la ahl DomnT, cc au fosta mai
nainte de noT." Pentru aceea . . . . etc.
Cu schimbarea Domnie , tergovetiT 41.1.'1 all dischisd
pretenOile pentru botarele satulul PlopeniT. De aceea Sofronie, spre a se asigura de eT, a cerutd de la Domnie
hotarnicT, cariT ati flcutti EpiscopieT mArturie hetarnica, la

fata loculuT, en data de la 3 August11 annul 1673; apoi pe temeiulti 0 Sofronie a dobenditti cbrisovii domnescil de la Cantacuzin. Chrisovult1 este din anula 1674,
Apriliti 22. (Condica A. f. 35-36.)
Anul 1674. La 27 Martiii. Cantacuzin scutesce posluniciT i sloboqieniT (colonistiT) din satele EpiscopieT de

yam*, pentru obiectele ce vor aduce de vinclare la tergii,

www.dacoromanica.ro

137

afarl de sare si de pesce. (Cond. II.

1.

94.) Pe atunci

deja plantate multe viT de entre tgrgovet1 la loculd

numitn chili ln, care se afll pe mosia Episcopiei numitl
Broscenil, si care loch astitclY este punctuln can -maY renumitd alts podgoriel Husilorn. Tergoveiii, de si avean
viele acelea pe proprietatea Episcopie, nu voian a da,
tjeciuialn din productuln vielorti, sub cuvintti cin cbris6vele EpiscopieY nu pornenescn de acelii locii pe care sent
era

viele, si ell prin urmare ele nu ar fi pe loculn

satuluY

Broscenit

Episcopia pe atuncl se afla in mare siirlcie din desele prlic,IY, clrora era supusn , chiar prin positia sea topograficti, situate in calea ostirilorn strnine ce adese orY

trecki in mit si in josil pe Prutti.

Episcopulti Sofronie HO pe Domnulti Dumitrascu Vo-

eyed de a indatori pe tergovetir en viele de la chin

sit dea Episcopiet legiuita cjeciuialli , si totn-of -datI arati si starea cea tristit a Episcopiel. Ni s'a jeluitu, (lice
uriculti Domnescti datti la acestti ocasie, Episcopuld Sofronie en mare jaloba, gicendn, cn, an sl4bitn si ati meseritti sfanta Episcopie mat de WW1 si an sclqutil din to-

te bucatele, pentru desele neva si prn41 si au remasti

filet nimica." Dumitrascu Ia 31 Martin intnresce prin
cbrisovn dreptulti Episcopie de proprietate asupra satnId BrosceniT, precumti si dreptultt de a deciui viele de
la Odin , si tote -uti-dath , ca ajutorin , las/ in folosulti
el din veniturile domnesci qeciuela din vinn si din pane
si din tan venitulti satulnY Broscenit (vec,i uriculil Cond.

A. f. 3-4.)
Desele nevoi fi preiclile, de care s'a jeluitti Episcopal
Sofronie, el an slincitn de tutu Episcopia, s'an internplatil negresitii la ocasia resc6lelorii si turburlrilorn ce

www.dacoromanica.ro

138

fusese in tea, incependti de la Domnia a 2-a a Dual

VodA, de la anulil 1672. Asa ail fosttl:
1) Revo lutia fAcutit de tinuturile megiesite Husilori4

Orbeiulti si Litpusna sub comanda Mincescilorti, asupra

ful Duca Vodg, si a GrecilorU ce 'lit conduceti. Duca
VodA, pentru reprimarea revolutiuniT, a adusti In Oa
TAtarT, care erliqr au trebuitil sit trech pe la HusT, ma
ales? el si batglia lorti on insurgentiT a fostti la satulil
EpureniT, in apropiere de HusT.
2). In vara aceluiasT anti POrta a dischisti resbelti Poloniel, ca su, is cetatea Camenita. Trecerea ostiloru turcescI a fostti pe Pr utti , aprOpe de Hits/. Totil pe aicT
le a fostti si re'nturnarea.
3). In primgverea urm5tOre , ostile turcesclo sub Husein
Pap, dimwit ati trecutti la Hotin , iarAsi pe ling? Husi.
Dupe datinele de atuncT , prAdilciunile si totti felulti de
nevoT Wet' asupra locuitorilorti de pe locurile apropiate
de calea ostilora (Let. Mol. t. III. f. 218-227).
4). Dumitraseu Cantacuzino, fAcenduse Domnu in anultt 1673, i temendu-se de PetriceTcu Vod5,, ce fugise
la Lest si venea cu 6ste asupral, a intratil in tern cu
oste trtreescl si cu vro 20,000 de TAtarT. Calea acestore osti a fostti iarAsT pe la HusT, si cbiar batAlia box?
cu Lest( a urmatil la Movila ritbAeT , uncle tabitrise aiarAsT langI HusT.

ceia,

5). Dupl, ce TurciT cu MAT au biruitti pe LesiT luT

PetriceTcu si s'att Anturnatti la urma lorti , Dumitraseu,
temenduse de vre o nouPt nitvillire a lul Petriceicu cu Po-

a cerutti de la Vizirulti , ca sit ern* Tttari1 In

tea, pentru paza sea. Iata ce glee LetopisetulU de acestA,
lonil

urmare a lul Cantacuzin : Dee intratail Tharli in tern'

ca lupil Intel) turmit de oY, de sail ase4atti la ernaticn
www.dacoromanica.ro

139

,,grin sate, pe dmenii din Prutii pinl in Nistru , i mai

ous6 pad in apa JijieT , nim6ruT nefiindui nicr o mill
de Araca tern, eumti ar fi fostA tera fail de Domnil;
aa era jacu intrensa, cumtl aril fi fostii 0 slracii prycid, r&ititteT cumil ar fi eY straciY sfltuitil A vie Leil
cu dstea la Hotinii. CumU sail tnduratil a da tera in
pradl WA nicT o nevoid, numaT pentru frica cea hiestamltesca i chivernisela luY ail socotita de au ernatil

TatariT in terl OM in primlvera.

Mail suntil lupli apucltori, pradl, robescil, batil i
dsnescA re crOini, ne avendti grip, nici strinsare de
Marzacii lore. TttariY nu manand ce inland gospodarir eaSil, ci manancl totil came de vac i de ale,
de nuT pOte MT birueasd cu lirana, pre danqii i pre.
,,caii lorn , cit unii sac4 de ordit da pe di unuT call, i

cata nu putea sit manance unit call lute ji, na deerta din traiste, i'lei stringea deosebi ; 1 dad IT
sfilia betulti omit orclulii din gr6pI, earl Tatarulq 116
flcea pre omit d3 cumpgra orqulti cela ce stringea eld
din traiste. Mancaii totil i pane i dobitocu, i au j11
ouitti , totil pant la unit capil de atti, ; pre multi all i
robita furiqii ferneY, fete, copiT ; Mnanead bOT Omeni
numaT cu sufletele Mtutt i struneinatT, precumq era
mal WI i maY amarti, cunni nu se pOte nicT a se seriere nici a se povestire, caznele si ucisurile ce A avutti
de TatarT (Let. t. III. f. 228, 229).
Vodl Cantacuzinii in tuna luT Octombriil , dupt ce a

petrecutil pana, la Duntre pe Sultanulil Mehmetti, ce se

tntorcea de la resbelq en Polonia (Let. t. H. f. 14), a
venial 1a, IIRY. Aid PreoIiY de la Episcopie 14 rugatil
A le innoiasel scutela ce au avutit mai dinainte ; i elil
a data cartea urmatOre, la 13 Octombriu :
www.dacoromanica.ro

140
NoT Dumitrasco Cantacuziu Voevod, Bojio milostiio gos-

podar zemli moldayscol. Scriemil Domnia mea la totT

slujitoriT ctitT vetT ambla cu tote slujbele DomnieT mele.
DA,muv6 scire tuturora pentru PreotiT si Diaconil ce dint

la svanta Episcopie.

CariT

all citrtT fkute. si dela altT

Domdceati fostu mainte de noT, de scutell. numal, vinindu

impargtia in done renduri. si hiindil mare gra asupra IUreT. all datti si eT numal odatg. ate 2 galbenT la Mucaremea. far acmu vertejindune noT de dupit imp6rgtie din jog amu venitu aid pe la HusT. decT all ye-

juta

PreotiT si DiaconiT. de niati argtatti cktile ceg avechT de la, DomniT ceti fostil mainte de noT.

si ni s'ag rugatti cu marl rug5minte. ca sl le inoimg

drtile s1, nu striding obiceiulg eel betrang cell avutti.
,,Dec! si Domnia mea vedandil cgrtile altorg Domni cell
fostu mainte de not am socotitti. mgcar cg, au datti
numal la eel doT galbinl. di nan Acutg cu aceea nicl o
adaogere la nevoia tereT. si Domnia mea m'am milosti-

vittl si iamg ertatg ca sg, hie in pace de acmu inainte.

,,de tote darile 8,i angariele cite vor hi pe targ. mgcarg
oft ce greti are hi asupra tereT pentru aceea si vol sluPori cariT vetT 6mbla hie cn ce slujbe a Domniei meale
toti su, avetT a,1 Igsa Mtn] nimica nime 85 nu invg.luitt larg.

eine sare tinde sIt strice acestg obiceiti drele Domnia mea
,liama fkutg. cu asedare acela, sIt hie neertatu de Domnulg Dumnedeti si de hramulg ce iaste la acestg, svantg,
Episcopie. Acesta scriemti Domnia mea. din Husi let.
7183. Octo. 13. (cond. II. f. 95).
Anstlei 167.5. Episcepulti Sofronie , voindg a popula
Batulif EpiscopieT CgrligatiT, cere de la Domnulti Antonic Roset Voevod invoire de a'sT aduce colon! de prin
#1te t6,rT si

a'l aseda in acelil situ. Domnul, la 12 Ghewww.dacoromanica.ro

141

narie it da o carte dtre dreetoriuld si Vatamanul din

satulti CarligaVY, prin care aretandtt fnvoirea data Epis-

copuluY, le ordina de a lasa pe aceT venetiel in nesuperare

de darT in curgere de unti aril (Acesta carte este in

tocma cu acea reprodusa In urnalt, la capitulu despre
dabile).

Anula 1676. Sub domnia luT Antonie Roset5, tirgoveliT, urmandti practica indatinata, in tars, dupre carea
hotarirele domnescI anteri6re se puteati strica de Dommild suceesoril, iarasi au inceputti a tnpresura hotarele
mosieT EpiscopieT PlopeniT. Episcopul Sofronie a reclamatti

asupra lord la Domnia, Si a ceratil hotarnici. Domnulti

a ronduitg totti pe aceT boe1T, cariT hotarise acesta mosie in anulti 16 7 3, cariT dinnoti ati recunoscutti i t estabilitii vechile hotare ; era Domnulti a intarita acea hots-

ritura prin chrisovulti seri (Cond. A. f, 33-35. Totil in

acestil anti Sofronie a maT Ecosti ung chrisovg cu data 2 8 Decembriti , intaritoriii chrisovului de la Cantacuzin pentru drepturile Episcopiel capetate mar dinainte
asupra satuluY Broscenii, i a vielorti Si a tuturor5 yeniturilorit cedate EpiscopieT (ibid. f. 4, 5). La Decemvrih
28. Antonie Roset renoesce scutirea de 'vaina a poslusnicilotd ci a satelorq EpiscopieT (cond. IL f. 101). La
3 0 Decembrid renoesce scutirea mecterilorti lasati Epis
copieT (ibid. f 98).
LI 12 Ianuaritt Antonie Roset a Epscopulul Sofronle
o carte, prin carea ila inputernicesce A aduce colonistT
din teri straine s,;i. a popula Cu eT satulti CreteseiT, pro.

mitadu le scutire de darT si de angarie pe and anti de

Mile (Con. II. f. 9 6). Acestit carte este reprodusa in utma

la capitulu despre dabile.

Totil in acest5 anti o Monachia, anume Dorothea, a 4
ruitti Episcopiel fret dughene in Chisineti.
www.dacoromanica.ro

142

Anulu 1878. La 14 Fevruariti Antonie Roset scrie

Soltuzuld si tirgoveiilorii de Husi , ca, s'a jeluitu Episcopulti de Hu,,T pentru dol trey poslusnicT ce are la aceltl schitisorii" (la Episcopie), c t sfintU tra9T, la anga-

riele tirgulur, lucru ce nu fusese pYn t atunci. Domnula

ording, a'Y lgsa in nesupgrare ; apor (lice :

9i sit

fici in-

glduitorT pant la Pasce, and(' va veni pArintele aici la

dvorb#,, 9i atunci s t venitT si voT, gi viii st4 la divand.
DecT cuma va alege Divanulti asa va hi." (Cond. II.
f. 103).

Sfirsitultt Episcopid Iul Sofronie bade intre aniT 1676

si 1678. Anume nub petit hotitri din lipsa datelord.

De siguril se scig, cg la 1678, April in 26 era la gu91

Episcopti Calistru.
XVII. CALISTRU.

Acesta se vede din cartea domnescI a luT Duca Vodg,

datg, pe numele acestul Episcopti, prin areal(' imputer-

nicesce a With, si a aduce la urma lore pe poslusnicii

si vecinil EpiscopieT , ce fugise pe la alte mosir. (Cond.
II f. 104).
Anal 1679. Din anulti urmatoriti i 679, ggsimd in documentele vielorti EpiscopieT o danie a Monachului Rafailii
Tatomir , din 12 Decembriii , in carea acestti dgnuitoriq
slice, c la darea sufletului a data in man Sfi4e1 sale
Pazinteld nostru Calistru EpiscopulU de flusi" doue viT
on cramI, pentru ca% sI'ld pomenesch,.
Din documentele Episcopier se vede, cg, si in vechime

administralia Bisericesd a Eparcbie se facea, prin ProtopopT, prin PreotT inadinsit orgnduitT, set si prin persOne
aril se trimiteaU spre a inspecta Bisericele si
mirene
starea moral a cleruluY 9i a locuitorilord. Ace.sti revi-

www.dacoromanica.ro

143

sod avead dritd de a judeca , a certa i a globi pe cel

ce'T gasiati 'abAtuti dela datoriele legiT crestine. Dar se
vede, cd, adeseorl ,intimpinad greutXtT i, pedicT dela di-

reetorii domnesci, In esercitiuld misiunel lord. De aceea

la fie-care deaseminea excursiunT prin Eparchil era nevoid, ca Episcopuld sit scull imputernicire dela Domni.1,
pentru revisoril sed inspectoriT sel bisericescT. Cartea
domnescl se da imputernicituluT Episcopie i aka eld incepea in,spectitmea sea. Ca probd, reproducemd aci o astfelid de carte domnescit datd, la 7 Februarid 1679 , de
Duca Vodit Episcopului Calistru, rain carea
imputernicesce a trimite revisord in tinutuld Fdlciului.
NoT Duca Voevod , Boj. milost. gospodar zemli ,MoldayseoT. Dat'amil cartea Domniel mele rugitoriuluT nostru sfintieT sale Calistru Episcopulil de littT., i pre eine
,va trimite, oil Protopopil, oil Pop, oil slugd, ca sit He
volnici en cartea DomnieT meale a cerca singe amestecatd la tinutuld FAlciuluT, i cununiT, i alte lucrurT, ca

A Obit a le globi, i a le cerceta, carele,,T dup deals

luT, precum scrid i dr* altord DomnT , ce ad fostii.
mai inainte de noT. i nime sit nu cuteze a sta improtiva
eXrtiT DomnieT meale. U las, let 7187, februarie 7. Sam
,gospodin veld. (pecetea). (Condica II .f. 105).
Anul 1680. Sub Episcopuld Calistru, Alexandru Ramandi, fostil postelnicd mare, a :Mad Episcopiei moia
sea Toporulit , aflAtOre pe3te Prutii in tinutuld UpuneT,
in apropiere de MIT. Dania o intitresce Duca Vodd.
(Condica A f. 89).
Anul 1681. Pe timpurile vechT, unuld din resursele pentin tinerea Episcopilord era o dare anuall, pe toti Preotit din
Eparchl, sub nume de PocloniiVleidicescii. Darea acesta se
aduna la Episcopie prin anume trimiqi al Episcopului.

www.dacoromanica.ro

144
Poc lonuld acesta se vede ch, nu prea convinea Preotiloi;
scote cu c rtl si ameninWl domcad uneorl trebuia
ncsd. In acesta cuprindere se afla fntre documentele Episcopiei o carte domnesca, din i 681, Genarie 20, data
de Duca Vodi Episcopulul Calistru, prin carea imputernicesce pe trimi. iY Episcopulul , de a aduna poclonulti
vladicescii dela Preoiif din tinutuld F lciulul, si tot-odata
imputernicesce a face si cercettrl in questiunile de
jurisdiciiunea bisericesca, si pe eel abatuci &VI aduca la
Episcopia spre a fi acolo judecatt. In fine opresce pe funclionaril civill de a se amesteca in questiunile reservate
autoritatiT bigericescY. Reproducemd aid acesta carte domnesca in intregimea sea.
Nd Duca Voevod Boj. NIilost. gospodar zemli Mol-

dayscd. Datamd cartea Domniel mele parintelui qi rugatoruluY nostru, svintid sale Jul Calistru Episcopuld
de HusT, si pre chic vatrimite , Omeni1 sfintiel sale, se
fie volnicY cu cartea Domniel mele , sit OA a merge la
Preotil din iinutuld F11ciuluY,si s't stringi poclonuhl
Vlddicescii de pe la preotiT de acelll tinutd , precumil
este adetiuld , pentru dee svintia sa Inca are destula
dare si cheltuiala. Pentru aceea nime sa nul opreasca
ce este polconuld svintiel sale. WI care preota va sta
inprotiva, i nusi va da poclonuld , precumd este ade-

tiuld

bine .sa scie a va avea certare de la Domnia

onea. Asijderea sfi alba a cerca acolo la aceld tinutil

pehtru singe amestecatd, si care vor hi petrecendd fxhrl, de leage, pre unit ca acia s alb al duce la seahumid sviniid sale, i sal certe i sIY globes4 i dupi
,

curd' va veni canonuld pravilit precumd scriti cartile

ode vechY, dupre obiceiti. Asijderea i vol parcalabi, i
$441 slujitori ce vetY imbla acolo la aceld tinutd, A, nu
www.dacoromanica.ro

145

ve amestecatl la gbibele si la judeeittile ce simt4 V11diceseT, c apoT nu yeti pdti bine. i nime sd nu stea
In potriva cArtiT DomnieT meale. U las , vlet 7189 ,

gbenar 20 (Pecetea) Sam gospodin velel. (Cond. II.

f. 106).

Anui 1683. Intre aniT 1681 si 1683 se sfirsesce Episcopia luT Calistru in HusT ; cici la anuld 1683 , gilsimS in loculd luT pe Episeopulti Mitrofan

precumti se

vede din cartea luT Duca Von, cu data din 7191, glen.
data. acestul Episcopil , pentru cAti-va scutelnici
(Cond. II. f. 107). Calistru insd a paretisitti; ctcY in a11 ,

null 1688 ill gNsimd ca Proin alit Husiloru ,

1001 de Mitropolitl

martea Mitropolitulul
Ioan. (Cond. Docum. Mitropoliel. f. 969).
dup5,

XVIII. MITII0FAN

Acesta este unuld din putiniT Ierarchi aT vechimiT nestre, renumiti prin inv6iXtura lord. Spre piirere de red
despre elti avem patine nosqiunT. Se scie ping acum , ca
ca leromonachb , in amild 1680 , a tipilritti in lasT

in grecesca cartea Patriarchuluf de Ierusalim Dosotheid

despre santuld mormentd (Istor. biser. a luT Melet. tom.
III, part. II. f. 200). La anuld 1683 , ca Episcopil de
HusT, a fostti cell Anteiti conluerdtoriii la edarea Tesalonicului in limba greed, , in IasT, si a altorti scriitorY
Elini moderns (Le Quien. in Oriens christianus , Ecclesia

I pag. 1246 - 1256), precumd se Insemra chiar la sfirsituld acelel cdrtT prin cuvintele :
naps intaxonov Xovcriov KvQ1ov 111nrmpdvov."
Anul 1686. Mitrofan era Ind Episcopd Ia HusY ;

Moldoblachica t.

eitel ilil gitsimti insemnatti in documente la acestil and

10

www.dacoromanica.ro

146
tereT, cu Mitroalit RomanuluT i cu Mi-

imprenn4, cu cei-l-alti TerarchT

aY

polituld Dosotheiti , cu Sava

sail alit Rttd utilortt, anume to aqelementuld fitcutd de

Constantin Cantemird negutatorilorti din Ia1 , la 4 Maid

(Uricar. par. 2. f. 35). Dar in curendd Episcopatul luT
in HuT a incetattt. Nu scimd causa. Le-Quien, vorbindd

de Mitrofan, carele pe la 1690 se intitula HecOtv Xovlov, dice, el, eld sett a abdicatd, sett a fostti respins
de capritiulti PrincipeluT, lucru ce la Moldoveni audit cd
uord se face." (loculd citatti). Dad este ertattt In istorie a presupune, credit c amd gist causa In evenemintele politice intemplate in tea la anuld 1686, anume
resbeluld luT Sobieschi contra Turcilorti i ocupalia MoldoveT de acesta , la care ocasie s'a comprornisd red i
Mitropolituld Dosotheirt , in Mil a fosttt silitd a pKrasi

Ora i a se retrage in Polonia cu tote odOrele MitropolieT, 'um cc 'Y a atrasti toth, urgia luT Constantin Cantemir Voevod , per la aceea de a scos i carte de aft'.
risenie dela Patriardil, asupra MitropolituluT Dosotheid.
P6te c i Mitrofan s fi fostti banuitti on i compromis
in politica polonofil5 i silitti a abdica Episcopatuld.
OrT-care ar fi fostii causa depgratriT luT Mitroffin de la
HuY, elti a pgrAsitti Moldova, i s'a dusti in Tera-romgnescg, undo Domnulii Serban Cantacuzin l'a ins xcinatt1
cu reclacOa BiblieT romine, ce se tipria in BucurescT ,
Qi carea s'a publicattt in ands."' 1688, precumil se arath,

la sfirituld meld Biblil, unde se dice : A totd metequguld tipografieT i tndreptiffiT cuvintelord romanescr ,
ostenitoriti, de ,Dumnecleti iubitoriuld, Mitrofan Episcopuld

de FluT. Si s'ad tnceputd acestd Dumnecleescil lucru to

Jana luT Noemvrie , anulti dela inceputuld lumeT 7196
(1688), qi, s'ail sevfrit In Septemvrie anuld 7107 (t 689),"
www.dacoromanica.ro

147

Ca o scumpt reliquiti a acestuT prea venerabild Ie.

rarchii all BisericiT romane, nu me" poll opri de a reproduce si cpilogula prin care Mitrofan se excusa tota
acolo We cetitoriT Bibliel romane :

Pre tine Pravoslavnice cetitoria , cu umilinit te ru,,gamii, cetindii pre acesta Santa si Dumnecjeesch, carte,

undo veY afla niscare lunecaturT in lucrula acesta all

nostru, sa nu blestamT, ci ca un blind, i cu bunt 1nima indrepteag , si nu ne pune in ponosa , ci earth ,
ct si noT snntemii omenT

aseminea patimasT, 0141 de

slaba fire, carea nu last nici pre unit omit a remAnea

Jara gresall, eh, pre Ha amt pututii , cu nevointa am
lucratii, si precum mitt aflatil in isvodit asa amt data
si in tipariii, ce te rugamit , earth, ca si to se dobAndescT ertaciune dela prea puternicula Dumneqel , alti
carnia dar si mill , si noT ill rugarna et fie on tine
pururea. Acelasti carele scrie maY susa , cu totT aT
seT ucenicT te nigh."
Precum doresca sit sosesca la vadult cell cu adapostire, aril stint bAtutY de valurT intru luciula inareT,
asa amt doritd si el sa, sosescli la sfirsitula cartiI
acestia. Slave NT Dumneilea celul ce ni au ajutata duph, inceput, de am ajunsa si sevirsitula.
La asula 1690 Mitrofan a fosta insarcinatll cu edarea
Enchiridului, scrisii de Patriarchula lerusalimului Dosotheia , contra Luteranilora si a Calvinilora. Numele luT

Mitrofan in acesta opera se insemna asa : LtavOt Toy

Oeopaggdrov in-taxierov mcnaitv Xovniov Kvviov Mr4Tpoya vov. (Le Quien. loco citato).

Totd in acesta anti, la 10 Iunia, Mitrofan fu ales Fl

piscopil de Buzea , unde a phstoritii pina la mOrtea sea,

carea a urmatti in anulti 1702. Mitrofan a infiintata tipografie in Episcopia Buzeului , in carea a tiparita mail

www.dacoromanica.ro

148
multe dartY bisericescY, precum : Mineiul, Invist tur Preo-

tilora pe sound pentru cele eapte taine ale BisericeT

saritului , etc. (Desert. pentru tipografil : unde se citeza Condica MitropolieT de BucurescT).
XIX. VARLAAM I.

Urmasulii luY Mitrofan la scaunulil Husilorii a fostil

Varlaam I. Nu se p6te hotari anume timpulii candu

ell a inceputu a pastori Biserica Husilorii; dar la 1690
flu gitsimil aicY, precum se dovedesce dintr'o dania intre
retlesil de Dolhesci, ce o intaresce acestil Episcopil , si

carea are data anulii 7198 (1690), Mart. 3. Sinodiculti

Episcopiel spune ca elu era dintre MonachiT Monastirel
Seoul. Se pare ca, In anal 1688 Varlaam a cump6rat
dela Iftimia sotia VorniculuT Golia o relesia dela Cabice,sci, era, alta o a primitii dela ea dania pentru Slanta
Monastire. (Cond. B. f. 100).
Insemn are. Data zapisuluT de venciare in Condio
este greitit : 7176 (1668). Anse pe atuncY nu era

Varlaam Episcopq, ci loan De area, probabilti am

putt. data 7196 (1688) ce cade la inceputalti Epis.
copieT luT Varlaam,

Cea d'anta si maT mare ocupatie a luT Varlaam , ca

Episcopil de HusT , a fostil, nu pentru a intIri si a
inhunatati Episcopia, pe carea a lase maT de tote
in parasire ; ci pentru acI forma a parte o monastire

a sea, unde la impregiuraff grele st poth avea azilii. Acosta este monastirea , sou maY bine gicendii, schituld
BradicesciT, numitu uneorl si Bradulii," seri dela brad;"
dar adevaratulli nume este: Bradicescit dela satulti reqeesc cu acest nulne, pe a caruia mosia s'a facutii schitun', dar care on incetulq, parte prin venclarl, parte prin
www.dacoromanica.ro

149

dilnuirT a devenita tntrega proprietate a SchituluT, precuing se va vedea din cursula istorieT acestia.
Fiinda cil, sfintema la numele Brldicescilor, socot, el

nu va

de prisos pentru archeologia Orel a arlta

chiar origina de unde derivl acestl numire.
Brhdice,,eit se derivI dela Bradici2t, cela mat vechig
proprietariii ce a existatg pe acela loci, fnainte de anulg
fi

1432. Acesta se vede dintr'untt aricl'f vechia slavong, scrisui

pe pergamentil, ce se plstreql tntre documentele Brldicescilora. Este data din anula 1432, de frOt Domnt Die
i Stefan, flit lul Alexandra eels Bung. Iati, treducerea
lay.

Cu mila lul Dumnedeg Not the Voevod si fratele

Domniet mele Stefan Voevod, DomnT teret MoldoveT.
Facemil cunoscuta i cu acestl carte a nestrl tuturor

celor ce o vor vedea sea o volt amp. cetinduse. Fiind

cd, acesti adeveratt servitorT at notri Pan Moisa Dvornicula de glOtl, si fratele lul Pan Tador Spltariuld, niaa
servitti cu dreptate si cu credintl : dreptu aceea, not
vegindu'l cu dreptl i credinciesl, servire eatre not, 'I
amil miluitg en o deosebitri, grata a nostril qi le ama
data in Cara nOstrl satula cu numele Brldicescit pe
Crasna, unde as fostg Alba i Bradiciu. (*) qi altula din pusti5. DecT Britdicescil ce este din sus de Nicoreset pe Crasna a remasu sit fie a la lul Tador , erii, edit din
pustie alit luT Moisa Vornieula de glad, si Tador ne avendti
feciorl, rail data nepotilord set i stritnepoilora i restrepoDorl lor i tots 'Omaha for neruquita nicT-odinier6,
in yea Erb hotarula acelul sat (A fie) In trite acele vecht

hotare pe unde din vecilia as apucata. Erl hotarulg acelel pustie, este cilta pot sit trlesel, cilia sate OA la
(*) Dela Alba sP trag AlbeseiT," Si dela ,Bradiciii" BrkliceseiT,

www.dacoromanica.ro

150

satin. DX la ac4sta este credinta DomnieY n6stre, celuY

mat suss scrisa Ilie Voevod, si a luY Stefan Voevod, si
credinta boerilora nostri. si credinta Palm luY Valcea si a
Hord luY. credinta Panului Giurgea Fratovschi, si a fiilortt luY. Credinta Pantile Negri la, si a Holt laY. Credinta PanuinT Cristea Dvornicula si a Holt 114. Credinta
Panului Isaia si a fiilor luT. Credinta Panului Hudicia
Dvornicultt si a Holt ltiT. Credinta Panului Costea Dragasevicia. Credinta Panului Uncletti si a Hord IuT. Credinta Panului Stefula si a fratelul sett Panula Mindrea.
Credinta Panului Lazor si a fratelul sat Panulti Stanciulti.
credinta PanuluT Dima celil Negru (Ctranogo) Credinta
Panului Dima Isaescu. Credinta Panului Bogdan Stolnicul.

Credinta Pantilul Baciula si a fratelut sea Panulti Stefull. Credinta Panului Petru spatariulti. Credinta Panului
Albula Paharnicula. Credinta Panului Dienesti Spatariulti.
ai credinta ztuturor boerilora nostri marl si midi. Era, dupJ

viata n6str, tine va fi Doman tn Ora n6strt a Moldovel

sea din fratil nostri sea din semintiea nOstra,
va fi cineva , sea pe care Dumnedeti 11 va alege a fi,
si nu strice dania si tntirirea misfit Era, pentru maT
multi putere si Mrie a celorti maT susa wise, am poruncita credinciosulur boeriti Marele logofita a scrie, si
a atirna pecetea mistra la acestit carte a nbstra . . . .
La VasluT, tn anul 6940 (1432) (*).
Anula 1692. Varlaam se vede c tndatit dupi In-stalarea sea la HusY a tnfiintata schituld BrIdicescir,
prin durarea nneT micY Bisericute de lemna, carea exists
(.)

In documentun original% sunta mal multe locurl nediscifrabill din

C10511, vechimel, si a unord sterseturY. Dar se glisesee intreg reprodust to slavinesce i rominesce in condica B. f. 112, 133. De acestil,
copilt reamti servitu la complectarea lacunelorti. Observ6mti and, di
reproductitorult In Condici a modificath arbitrarminte unele pasage,

eri pe altele le a sAritu.

www.dacoromanica.ro

1St
plind astiklY, afierosith BuneY- vestirY a Male& DomnuluT ;

cdcT de la anuld 1692 s'ad si tnceputti daniele re4esilor

de BrAdicescY tn folosuld acestuY schitd. La 28 Decembritl
Maria Logofetesa, sotia reposatulul Nicola% Racovitg, a
chdrdzitd nolY monastirT fundatd de Varlaam /a BrIclicesdf: Silistea Brddicescilord, cu tote veniturile. Repro-

ducemd aici tn tntregime actuld de danid aid RacovitOeT,

ca monumentd aid anticeY pietittY romane, carea era motivuld tzestrdrii stabilimentelord religiose :
Iatd cu bunt vrere celui de sus DomnuluT nostrd
Iisus Christosd : carele ad tinsd bundtatea sa spre multi
dintru tnceputuld lumiT tnvetinduY tote lucrurile ceale
bune acela dar puterniculd Dumneqed iarlt au bi-

ne vrut

si

acmu maT pre "urml cu mijloculd sfintli

sali iubitoriuluT do Dumnecled si pdrintelui nostru celui

sufletescd kyr Varlaam , Episcopuld de HusI carilea

on darulti aceluea iubitorid de OmenT Dumue4ed find
luminatd iatd sad tmplutti de Dumnec,eeasca ruvna si all
binevrutil a zidi case si Bisericd luT Dumneld tntru mdrire si laudd Sfintei Troite, si tntru numele prea gfinteT
ndscdtereT de Dumnecjeti, pururea feci6reT MarieT. Care ca-

se sail numitd sdrbritOrea el Buna vestire a MaiciT Dom nuluT, pentru aceea iatd. si ed Mariea logofetesa a reposatului NicolaT Racovitd ceati fostd logoftitti mare vNind
acele pldeute luT Dumneled si Omenilorti bune lucruri
si duprt cumtit iasti obiciaiuld Omenilorti In lumea acestd

trecdtere, a tntdri si a ddrui pre uni case ca aceaste. ce

sint noao zidite. Iatit dar si eu am bine vrut cu a mea
bunt voia iard nu de nevoia ce mai multd avend si ett
thud spre acea sand, cast pentru oh sd, me glisescti si eu
cu pdrintiT mei wise la oltariulti sate Biserici acestia
tntru pomenire vecTnicd iatd am dat si am &mad a mea

www.dacoromanica.ro

152

dela pltrinlil met driapta, mosiea Sglistea care se numesce

BrgdicesciT cu tote veniturilea care se ell tnpregiuril
loch de belestea vad de moat% locurT de prislicT si cu
t6tli farina si mosiea Silistil acestiea pentru care lucru
si maT multil v6clind cat s'ail zidit 1VIgngstirea aceasta preloculti Silitii acestiea deel iatg, tote aceste learn dat si
learn Wait stintel monastirl ceamil 4isq me sus seT flea
dreaptg, mosiea, si dela, mine in vecl dania pentru pomenirea mea, si a pgrintilorti mei iarA tine sar ispiti din nepot( sail din flea care rude a mea a strica aceste ce sintil
tocmite de mine sl flea ne ertatil de mine si de Dumnedeti
si se aTbg, pb,rlt Inaintea luT Dumnecleti ea Doamna sistlpena easel aceastiea en Malca Domnulul Christosti, si
iatil clt amdat uricilea si alte scrisori si mgrturiT a loculuT acez,tuea cu carelea, s i poatg, birui si mosteni toate
locurilea carelea suit scrise intru acOle si sail dat aceste
dinainte a mulcT boiarT marl si a altorit OmenT bun' cariT
suntu iscglitY maT jus si pentru credinia iatg, sT noT am iscglitu : (Cond, B. f. 127).

Suliscrisg: Maria". Decentbre 28. 7200.

La finele Testamentului este subscris si scriitoriultI
lul: Theofan Ieromonach istoriografos." Epitetulti de Istoriografos ce'sT d;1, acest Ieromonachti, cred cI nu insemng mai multil de eftttt: logofiltu1ti EpiscopuluT. Epitetti
imprumutatil negresitg`dela usulil Patria,rchieT, unde pintre persOnele cancelarieT se gltsesce unul4 numit : Ipomnematografos.

Din chrisovul Jul llIateiii Gbica, ce se va reproduce la,

loculit sett, la annul 1756, se vede, cg, in mitt 1692 a

fostil unit mare cutremurfi, cAndti a cg.(lut turnurile BisericeY EpiscopieT, si a erlipat si Vet Biserica prin pregiur.
Toth in acestti anti ht Martie In 22 , redewww.dacoromanica.ro

153
-quid

Audreia,

si cu fratil

seT

cbitrazescii MnAstirei

Bradula iazula cell bOritn al Arm6senilor" (cond. B.

f. 79).

Anal 1603. Valium a luat parte, impreunit cu Mitropolitula Sava, en Misail Episcopula de Roman, cu Lavrentie Episcopuld de RAdautT, la adunarea tereT convocatit de Domnula Constantin Duca Voevod, in presenta
Patriarchulul de Ierusalim Dosoteln, din motivulti tanguireT
Egumenilora dela Monastirile inchinate, in chestia soutelnicilord monastireseT (Uricar. part. 2.

f. 92-98).

In acest anti re'dOta Grozava si en fratele sea Than qi

su Sanda nepOta lor, chic zescu MonastireT BradicesciT
partea lor din mosia 13rAdicescilor, ce o cumparase pe
un poloboc de miere. (Cond. B. 1 5). Deasemenea

altu rNesti Avrentie sin popa Stratula a Anna monastirei Britdicescilor partea sea din MAndrescY, 6 pitmenturi (Cond. B. f. i 7).
Anal 1604 La 6 Octombriti Constantin Duca Yoe-

voda du but VArlaam o carte priu carea confirms, jurisdictia bisericescit a EpiscopuluT, anume la persOnele bi-

sericesd ; pentru onT ce gresale, afarit de omora, 81 se

judece de Episcopulti lore repectivii ; erg nu la judecltile mireneset. Reproducem acestit carte, de si ea nu este de cat o repetire a celord legiuite sub Vasilie Vodti,
in acestit materia,.
Milostiu Bojiu Not Constantin Duca voevod gospodar
zemli Moldayscoi. AdecI Domnia mea ama data qi am
inttirita rugittoriului nostru svintieT sale. NtrinteluT Varlaamti Episcopula de Husl , pentru rOndula rug:Itorilorti
nostril, dilugariT i c Slug ritile. si preotil si diaconiT, cu
ficioril si faele lor, si en naanitil i nitImitele lor, asijderea si tircovnicil, si en toatu breasla for cAtI abate

www.dacoromanica.ro

154

clirosuld. sfintel Besearicl. De care lucru. Domnia mea

intelegAndd-pentru gresaleli ce sari face dintre acestT. de
mai sus scrisi. in t6tg, Eparchia a EpiscopieT de Husi.
oirguescd si trimitd boiariT si pgrellabit si globniciT. si
ay diregatorT mirenesd. del trag sil globitscd. si nu
este lucru alesd pentru greselele acestora unde sg. se giudece. Pentru aceia domnia mea am cdutatd la svinta
pravilg, a Besericii. Impreung, cu tot svatuld nostru fig
vedem cu ce giudetti aratd sit se giudece uniT ca acestia:
cu mirenescd. ad cu sufletescd. la boiarl au la VlddicT.
Dec! svanta pravill area poroncesce si Invatti: afarg
de morte, orT eke gresale volt fi. dinteacestI de

Beserecl. nice unit giude0 mirenescu sg naibl treabh

at giudeca. numal carele va face marte dintreacestia,
cu acela va avea treabti Domnia. iarg la alte vinY sail
greseale. la t6te sit Ad treabg numal vlildicil. Pentru acea Domnia mea, inpreung cu. tottl svatulti nostru poroncescti tuturord impreung boiarilord celord marl si celord
micT pdredlabilord si globnicilor si desugubinarilor. sail fie
tine ar fi. dintru slugile Domniel mele. tot! Ad sciV cum sad
tocmit cu svanta pravilg, cu episcopil sl alb g, treabg
ovintia sa Pgrintele Mitropolitulti. si Episcopil. sit albt

na giudeca cinesT Sutra asa Eparchie. pre chluggli si pre

cdlugdrite. si pe preotil si diaconii mirenescl cu Mora

si fetele lor. si tircovnicil pre mind scrie ma! susd lard
tntru eparchia unuia altulti cash nu se amestece. numal
eine* tntru eparchia sea sti giudece si sa, globescg: cinesi dupg, deala lul. jaiit alte giudete mirenescl sl nu se
amestece peste aceastg, carte a Domnii meale. nime sg
nui prade nime sdnu'T globascd fdrg numal pgrintele
Episcopuld de HusT. dupd obiceiuld svinteT pravile chres-

tinescT. Iarg, carile nu va asculta si va cdlca pravila

si poronca Domnii meale unulti ca acela se va giudeca
www.dacoromanica.ro

155

ca un dilator% de lege. Intr'alt chipd nu va fi. A:

ceasta facem scire, u ias. let 7202, Octomvre. 6. (Condica I. f. 9),
Varlaam a cumpgratti dela Comisuld Andre% partea
acestuia din satuld IchimesciT pe Crasna (Cond. B. f. 112),

dela Stratulatti Aerie% partea de moiti din

Clbicesd i Bunesci. (Condica B. f. 100). Varlaam se
certg si se tmpacg en reqeiY pentru o parte de pgment
dela 13,11,spopt. (Cond. B. f. 41). In acelalti anti Dumiprecum ,s,;i

trascu sin Vasilie Btirbosulti dh Bradicescilord partea sea

de moig dtn BotnenY. (Cond. B. f. 54). Este de tnsemnatil unit pasagiti din acestil zapisti. DInuitoriuld (lice

amd fostll datti gnteiti Piscul, dela Gemine in susti, ca

s se fact Miingstirea acolo , ci nail primitd reqeii , i
ed tnc dad, amil v64iitti aa c n'ad vrutti sti primesa
rticleii, amti P.cutti acestti zapisd pe moia mea In totd
loculd unde mi se va veni
ca sti fie dreptg min i
moia SfinteT MIngstirt" Se vede c regeiY cu dreptuld
,

se temea a, Montistirea o sa, le tnghitg. recleiele.

Anul 1696. Varlaam cumperg o reqeil dela Lazar

i sotia luY Nastasia din satulti Titlpigenil. (Condica B.

123). La Avgusth 12 Varlaam cumperg dela Postelniculd Iancu 100. pgmenturI din Bunesci cu pretti de
100 leY bani bunt" (ibid. f. 115).
Anul 1696. Maria fata Frgt4eY Armaulti , i sotia
luY Nania 'kern% la 18 Septemvrid dgruesce Schitulul
f.

BrIdicescilord moiea eY : Silktea Clibicescilord. Acta%

de dank, este o copig, cu micT modifiarY, a actuluT Lo-

gofetesei Racoviitt care s'a reprodusti la annul 1692.

(Condica B. f. 102 103).
In acel ad anti Varlaam cumperti dela Constantin Pilat

partea aceluia din Bunesci i din CAbicescT en 40 leY

www.dacoromanica.ro

156

btltuti." (Condica B. f. 104). Maria Logofetesa, 1u Nicolaiti Racovii,1

la Mart. 15

dinnoti mai clAritzesce

BrAdicesciloril partea sea din Respopi la iinutulti VasluiuluI

(ibid. f. 39).
Trel fraV redei : Neculaiti , Stefan i CArstea, , din
BotnenT , la 26 April(' chitritzescil Briidicescilorti p (rile

lore de moil din numitulti sate. fir, Agafia, fa,ta, PopiT

Istrati din Botnen't, la 23 Mitt , viude lust Varlaam partea sea din acela satii, drepta 30 lei. (ibid. f. 46).
Auld 1697. Grigoraii feciortila lui Pavelii, la 5 Mali"'
(11 BrAdicescilorti partea sea din BotnenT (f. 51). Maria

Logofetesa RacoviVi., la 15 Maiil a mai anuitii Bradi-

cescilorti o parte din mosia Re'spopiT. (Cond. B. f. 39).

Dintr'o botarnicA, fan data, se vede, cit Varlaam a scosti
dela Domnia botarnici , de all hoUtritii redeiele diinuite

in Respopi. (Condica B. f. 40). Marele Vornictt de tera

de jog" Vasilie Costache anuesce BrAdicesciloril partea
sea de ret)05, din Dolliesci. Obserdmil, cit in actulii de
danitt elu numesce acestA Monastire Br('dulescii." Obi3Tnuitti pe atunc) i a so numia Bradulti, seri Monastirea de
la Brad(' ; ci dela BradBriidulesci, insennAndil pe petre-

eltorii in ea , p. c. dela,NeamtriNemteni. Dar &pit ce

tote reqesiele Br5dicescilorU, parte prin danil, parte prin
cumOritturi, all trecutti la Schita atuncT rchitulu sat
Monastirea BraduluT, a luatti si numirea de BrAdicesci.
Marele Vornicti, in actulil de dania se espriml aa, :
Cu tote venitulit se fie a Sfintei 1171tnitstiri, pentru
sufletulti Pltrintiloru nostri. sit ne pomeneasca.. la Santulti Pomelnicti. Cglug riT. ce vor fi la Santa Monas-

tire plini cAndti o va cruO, Pumnedeil pe faia Omentului. Tart caril dintru Crtlugitrl s'arii tampla sit fie la
Sfhta Monastire i nu nior pomeni la Sflinttil Pomelnicti
www.dacoromanica.ro

157

acia DilugirY si dea same, de pXcatele pdrintilor nostri tnaintea judetuluY celuY dreptil a Domnulul nostru
lisus Christostl. (Condica B, f. 55).
Pelaghia Ieremiasa ddruesce Bradulescilorti and Toed
de prisad cu pometd la TAlpigenY. (Condica B. f. 123).
Anul 1698. Varlaam a asistatd impreund cu Mitropolituld Sava, cu Misail Episcopuld de Roman i cu Lavrentie alu Rddlutilorti , la adunarea terel, convocatt de
Domnulti Antiochil Cantemir , la carea s'a hotArit a se
trichina Monastirea romAnd Citpriana din Besarabia, Mo.

nastireY bulgare Zografuld dela Muntele Atos (nricar.

part. 3. f. 270--274).
La 3t Octomvrie Popa Calistrat i Diaconul Daniil din
Armd,enl dInuescti Brddicescilorti pIrtile lord din iazultl
Armilenilord. (Condica B. f. 79). Preotulti Calistratil (se
vede ca total acela) vinde lul Varlaam cu preid de 0
lel partea sea de moiX din NicorescY la Vasluid (ibid.
f. 23). Logofetesa Maria Racovich' i in anulti acesta a
ddnuitil IaY Varlaam pentru Monastirea sea cl6tri3 party
moid, ale el din Td IpigenY. (Condica B. f. 124). La .12
Fevruariti Nanie IJeriuld i cu sclia sa Mariaddnuesc
Brklicescilord patru redeie ale lord din BotnenY i alta
din Botnerit i din Dolhe.,:cY. (Condica B. f. 45). Ed o
rede,itX, anume Irina fata luY Vasilie Gapar, la 17 Ianid
a dInnitii EpiscopieY partea sea de pdinentil din Dolhescl.

(Condica B. f. 47).
Anul 1699. Varlaam cumperd dela Pavel Agdricid
cu pre;d de 20 lei o parte de moid, din BunescY i din
Cgbicesci. (Condica B. f. 101). Deasemine a cump6ratil
dela Chenan feciorulti Druzit din Bunesci o parte de plmentil din abicesd (ibid. f. 102).
Anul 1700. Varlaam a cumpe'ratil dela Toderacu

www.dacoromanica.ro

15$

nepotuld Fulgif, partea lui din Iazuld Arralenilord (ibid.

f. 78). La 25 Ianuarid a cump6ratil dela Daguta, fata
BuscitT, partea ei de mosie din Bunesci (ibid. f. 110).

La i Fevruariti Ruxanda din ArmIseni a danuitd Brlclicescilorti partea el din Iazuld dela ArmAeni (ibid. f.

80). La 22 Fevruarid Varlaam a cumperatil o parte de

pgmentil din Bunesci dela Alexandra fecioruld Buscai
(ibid. f. 99). La 30 Mart, in IaT , in presents luT Misail Episcopuld de Roman si alai Popa Simion" Igumenulfl dela Santa Vinery, Stefan ferioruld Id Palest dInuesce Britdicesciloii partea sea de moig, din NicorescT,

ce este pe apa CrasneT , " la tinutuld Vasluiulai (ibid.

24). La Maid 9, Fulga, Stratuld Strati fecioruld Huhull, Toderascu si Vasilache daruesed Jul Varlaam ,
pentru sufletele lord , ale parintilord si ale mosilord , "
partea lord din Iazuld de la ArmasenT (ibid. E 81). La
Iunid 9, Dumitrasco Cuza Vornicul daruesce BrIdicescif.

lord 12 stanjinT, partea luT din iazuld ArmAsenilor (ibid.

f. 80). La 11 Iunid Crucean, fecioruld Vorniculul de Budesci, vinde luT Varlaam ocina (patrimoniuld) sea din Dolhescf si din BotnenT (ibid. f. 4).

Anul 1701. La 3 Septemvriii

Dumbravi si cu feau vendutd NT Varlaam 8 stallmeea sea Stefania ,

jinT partea lord din iazuld dela ArmlenT in prettl de 8
lei (ibid. f. 82). La 28 Ianuar Preotuld loan Tutoveanul
charXzesce NT Varlaam pentru BrAdicesc1 recjesia sea
din BotnenT. (f. 51). Dela lorga $i sotia luT, Varlaam
cump&li, o retiesie din Bunesci , si CAbicescT. (f. 110).
La 16 Aprilid , surorile Axinia, si Irina danuescd Mo,

nastTrei BradicesciT partea lord din heleteulli Armle-

nflord de pe apa Crasna. La 16 Iulid , trey recjesT din

ArmAsenT vendd lai Varlaam 3 pArti din acelaso lazed ,

www.dacoromanica.ro

159

erd o parte 'Y o ddnuesch. Dela Nichiforil , ginerile luT

Ale*, Varlaam cump6rd, o re,deid in satul BrIdicesciT

cu 13 lel banT gata." (f. 14); end, dela Grozava , fats
luT Aleusti , cump6ra mosia eT din Tdlpigeni. (f. 124).
Grigorascu sin Irimiasa se Imprumutit dela Varlaam cu
i0 leT bdtutT," i pune amanetd mania sea dela TAlpigenT, cu conditid, cd, dad datorniculd nu va reda baniY
la Sfantu Nieolae , mo0a, sa, remand, a Id Varlaam. (f.
125). Se intelege c banil nu s'ati re'spunsti la termen ,
1 Varlaam a remasti stitpInti pe acestd amanetti;
el
altminterea zapisulti s'ar fi desfiintatti.
Dintre tnbun6tAtirile fdcute de Varlaam la BrAdiceseT
in anul acesta se pdstredd pind, astAdT o strand, ordinard. de
lemnd, pentru Egumenu; ea are spat acesta inscriptie:

Varlaam Episcop HussebiY. Leat 7209" (1701).

La 5 Inlid cump6r1 dela Vasilie a TomeY 5 i junA
tate stinjinT de mosid din ArmIsenY. (Condica B. f. 82).
La 23 Iulid , Nicolaill Greculti si cu fratele sell Stefan
dtiruescti prin Varlaam Brddiceseilord und locd de prisae (stupine) cu totti feliulil de pometd. (Cond. B. f. 81).
Anul 1702. Varlaam cumpdrdi de la Nastasia Zberoia
partea eY de mosid din satuld BrddicesciT, dreptd 10
leT bani gata" (Cond. B. f. 6); deasemenea cumperd, dela
Chenan edlugdrulll i de la fecioruld luT partea lord de
moid, din ThlpigenT, cu pretd de 9 lei si jumdtate (f. p9).
Maria fata popiT StAtulatli din TdbaldescT ddrueve lul
Varlaam, pentru BradicescY , partea eY de redesid, din
TillpigenT (f. 30). Patru redecT din DolhesoT : Mardarie
(")

Apropo de Lodi de Prima." Dinteunti zapisil din anultt 1700 se

vede cif loeuln trebuitoria uneT prisloT, in veehime se determina aria:

sta unit old inteunt meth, st de acolo arunea en topornlA impre-

giurti ; puneturile uncle ajungea toporulii hotarall eircumferinta Pri-

nted, Yell Condies B. f. 77 din dosti

www.dacoromanica.ro

166
si fratele serf Grigoraii, Arsenie

Ursul, vend *tile

lor din TillpigenT MonastireT Br dicescilorii, i spun, cl i

mama lor a fost d suite monastirel unit loch de prisacit

tote acolo (f. 125). Un Teodor a ditruitil Monastirel BradicesciT o vil de la Ochid.
Anul 1703. Dider feciorulti Huhuld vinde lei Varlaam partea sea din iazulit Armitcenilort (f. 76). Preotul
Ilie, cu familiea sea, inching Br5dicesciloril Schitul Poforenii de la i<inutule Lltpu.,nd (1. 63) Nastasia Zber6ia,
cu feciorul el GheorghiO, vinde lul Varlaam pgrtile sole
din moiele Bi dicescii qi TglpigenY, (f. 15 ; 2 9). Ionitl,
feciorultt Ioand, Ursulu i fratele sell Darie, din Giuz.gecY, druescii Brklicescilor pgrtile for din Iazul dela
Giurgesd (f. 67 i 70). loan, feciorulu lul Aleu1.1 din
TAocT druesce Britdicescilorii partea Iul de moiX din
TAlpigeni (f. 126).
Anul 1704. Varlaam cumpnit dela Iona11, nepotultl

id Lazar Buznea , OrVt de moiit in Bunesci i ClibicescT. (Condica B. f. toe). Dela Ionit4 Fulga i dela
Stratulatti Strtqu cumperI pitr(ile lorit din Iazulii ArmIgenilor6 (1. 76); 411 Elena, fata Chirilil IT dtinuesce partea sea din acela,0 Iazil dela Armrieni. (f. 77).

Chlugitrulti. Ioanichie i cu o nepOUt a sea , dnuescti

lei Varlaam pentru Britdice ci o parte din reqe,ia dela
Mandresd, #lnlltlllll Vaslllil11l1T (1. 17). Pascalii sin Mardarie vinde 1ni Varlaam partea sea re4eescit din Dolliesci i din Botneni (1. 49). Comisulii Andreia vinde Jai
Varlaam ocina sea dela Ichimesgi (f. 112).
Anul 1705. In anul a.cesla se pomenesce de Var(4) In Condica B. 1", 109 este anti zapisti Iltra

&U. din carele sc Veda

oil Varlaam a cuinperatti o rede;de din Bunesci

dot ginerT ti o RUA aI lul Berdila din Bunescl.

www.dacoromanica.ro

i CAbicesel, dela

161

laam impreunA cu ceia-laltY IerarchT (Mitrop. IVlisail ,

Lavrentie alit RomanuluT i Gedeon alit Riidluillord) in
cartea adunXril obqcesd pentru aqeclementuld Iltcuth spre
uqurarea ditrilor a 6 MonastirY inchinate SfantuluT Mormentd, In IaqT la 12 Septembrid, 7213 (1705), in qilele
IuT MichaT Racovitit (Uric. part. 2. f. 104-111).
alugitrulti Ioanie. ie feciorulti Id Mer5.141 }Litwin
chXrlizesce BrAdicescilorti o alta pale de reqeie din
Mindresci i alta din Dinteni (f. 18). Teodor si Chiriac,
Postolachi ei Vasilie
toV din familia Burghele,
vendti
Jul Varlaam partea for din DolhescY, 20 pmenturT, (*)
cite unit zlotd bItutd, preOlti und plimentd (f. 52).

Stefan, nepotul BleOeT vinde luT Varlaam 40 -1 Omenturi din Dolhesci. (f. 52) Vasilie feciorul Nechitel din Botned, vinde luT Varlaam rei)esia sea din acel sati4 care era
situate pe apa CrasneY (f. 55). Chirila cu soiia luT
cu feciorulti see Apostol, vendil luY Varlaam regeia for
din DolhescT (f. 47). Anisia , nepota Sorupulul , ddnu.
esce Bradicescilor partea eT din TAlpigenY (f. 27). Nastasia, fata lug, Grigorie Bermezd, .1 cu fratif el, dnaescti Brldicescilor o livadA cu pomT, loci de prisad (f. 15).
111

Gherghina Dimulesa vinde Jul Varlaam 30 plmenturi

din BotnenT i Dolhesci (f. 53). Dino, fata luY Sacotea
din Orzescl i cu sottild sell Stefan anueseti BrAdicescilorti Ortile lord de nmil din Orzesei, din Ichimesci 1
FrerOsci. (Cond, B. f. 113). Dela Evstratie Vrabie a
cumperatti 16 stinjini din Iazulti Giurgescilorti. Reproducernd aid zapisulti de venqa re, din care se vede scrupulositatea luT Varlaam i eircumspecta, in afacerile ell
( *)

Pile!ntfi." Este termen de in

insemna,o intindere de pgment
de 20 psi, soeotitil nasulu de 6 palme. Pimentulii in sensulfi aeesta,
se maI numea ei
gieere slavonA. ce imemnkimpArtitura
Cond. B. f. 60-61).
11

www.dacoromanica.ro

162

si maT alest cu acestti Vrabie , card& se vede

avea pllicere sl tnsele pe. Varlaam.
Adicd eti Evstratie Vrabie said si mArturisescd cu

redesiT,

acestd adeveratli zapisti al med la mAna SfintieT sale 131,rinteluT Varlaam Episcopulul de HusT. Precum cd clidend

eti la and grew marea cu Tohilat. i neavendd cu ce

me plati de densuld , avendd eti a mea dreptit mini 0
mosia la satd la Giurgesa M'amd rugatti p1rinteluT ca
o cumpere st'mT plittescti cspulii. i ne vrendti Pdrintele s o cumpere dicandti ca mane poimane de a veni
vremea sa biruescil eti pre Tohilat, cindti-va oT vrea sd
intorct, erti eti m'am apucatit de oT si birui pre Tohilat
cfindd-va si ceeas sae dela densulti alit meil sit fie ,
iar vendarea sit fie in veci vendare si danie (*) ear de
de Domnulti
oT tritOrce sit fill afurisitil si blestematil
onY
eti
onT
rodulti
med. Deci
,
Christosli si de 318 otetT
amt's vendutii 16 stinjinT din iazuld Giurgescilord si Sfinda sa plata deplind miati flicutd dinaintea a mulV OmenT
bnnT, Preoti, BoerT si megias1"(**) etc. (Cond. B. f. 73).
Cu tote asigurdrile luT Vrabie, eld In urmli s'ati cAlcatii
jurdmentuld , si a trebuitti prin judecatti Domnescit Ott
sili sd'sT finis, 1nscrisulti. (Vedf anuld 1707).
s

Anul 1706. Vasilie Botuld, cu sotia sea Sanda, vend

lui Varlaam pentru 50 lei o redesie a lord din TglpigenT; si in alit rAndit , totti pentru 50 lei iT maT vindd
o altd bucatit de pAmentii totd din aceld satd. (Condica
B. 27, 28). Andronachi si cu sofia luT vendli Jul Var(*)

Picerea Davie" este pusA, de Varlaam, cu seopu, i ne dtt a intelege

cd moala, ace& maT multu de atu baniT datT la nevoia, lul Vrabie.

Prin ea se lea pretextulti de a putea, in urmii ataca vendarea ea

silitit, orl aT sui pretulu, fiind prisosulti socotit ca danie i eharazire.

(4,45 picerea ,01(gea,si" este slavona dela "Alejite-: hotarulti sell linia ce
desparte doue diferite posesiunT Megiql dar se numescd aceia ce
posedti pAmenturT vecine, despax/ito unele de altele prin Mejit,."

www.dacoromanica.ro

16$

laam 15 phmenturY partea loril din DolhescY (f. 48).

Tudor si Antochie ditruescil prin Varlaa,m BrAdicescilorti
partea loril din iazultl Giurgescilorli si din Ciortescf
(f. 74).

Totti in acestli anti Varlaam , impreunit cu ceia-laltY

JerarchY si cu Boeril, la Mart 23, daft o carte de mlirturie Dominant Antiochti Ca,ntimir pentru cumperarea unel

plirtY de Wimentti dela unit reqesti din Chircani. DO acestti documentti nu privesce de a dreptulti pe Episcopil
dar pentru interesulli seti istoricu si filologic , 1111 reproducemti aid intocma dttpre cum mi l'a comunicatii Domfluid Generalii A. Mavrodin , carele 1111 posede intre documentele mosid sale Plotonescil dela inutulti 1411ci-

slut
,Se ubo Mi(i) Misail Archiepiscopti i Mitropolitli Sucevscliii, i Lavrentie Epi copti Roman chit', i Gedeon E,piscopti Radovbcbit, i Varlaam Episcopti- HusiY , i Antocbie Jora vel logofetti, i Ion Bulius biv vel logofet, i
Neculaiti Costin vel vornicti DolneT Zemli(2), i Iordachi
Ruset biv vel Dvornicti , i Lupulli Costachi vel vornicti
,.gorneT Zeinli(3) i Ion Neculcea vel Sphtariti , i Savin
,vel Banti, i Dimitrie Mavrodi biv vel cesnicil(4) , i Ilie
,Cantacuzino vel visternicti, i Ion Sturza vel stolnick, i
Pavel Ursuletti vel cluceriti , i Gavril Costin vel sulgiariii , i PavAl RuginA , vel jitnicPritt , i Stefan Luca
,Vtori visternicil, i Vasilie Pliaca g. logofetil(5), i Neculaili Bina, i Georgies. i Razniti vorniciT globnit Scriem
si dImii scire cu acetti zapisli de m5rturia la cinstita,
,

Lana Mgriei sale DomntattY nostru Ion Antiochti Constantin Voevod, precum s se scie c t ail venitti inaintea
(1)

TatA deci wiT. (2) Terel de jo,41. ( ') 'ferei d ;414. (4) Fostil mare pilharnieil. (5) Trel , alu treilea log oce0.

www.dacoromanica.ro

164
nd-strA, Iftodi fecioruld luT Gavrild, nepotd si strenepotd
lui Berevoi din said din ChircanT dela linutuld Mein NY
de nime nevoitd , nicea asupritd , ei all vkidutd a luT

dreaptI ocin4 i mosia, unri VtrAnd si jum&ate din sat

din Chircani Mid sale Domnulul nostru Antioclid Voevod dreptii cindecT leT bittutY. Carea acestil movie , sco-

lendu-se vend6t6re, sad socotitd Anteid cu porunca

MA-

rid sale Voa, de sad. botAritti de Toebilatd vi de Archirie Pivniceriuld de Husi vi de Glitinco, omenT betrthit,
si fmpreun't cu Amvrosie egumenuld de la, monastirea

Selisced. Si s'ad alesti un betranu vi jumetate, partea

lui

Iftodie , care maT susd scriemd, care cuprind3 giu-

metate din Chircani. Si intru acestri und betrand vi giumetate. said aflatil 60 de plmenturT, vi pitmentuld cite
de 30 de pa.T (*) in frunte , precum aratit, vi mlirturia
Hotarnicilord , care s'ad pomenitri maT susii. Si acesti
,mosie se liotitrasce din susd cu Timirlenil, iarlt din jos
cu LungeniT, carea vi acestli, mosie este cump6rat,1 de
,,reposatu rdrintele Inriel Sale, luY VodN, Ion Constantin
Voevod, mai din nainte vreame. Devi vi noT vMendil invoeala vi deplina platA, la mAna lul Iftodi, fecioruld lul
Gavril vi Str6nepotuld luT Berevol : iar6, noY Ind amil
ficutd acestil zapisd de mrrti. rie , ca s5'T fie 1115rieT
Sale Id \roc% dreapt6 ocinit ci movie in vecT. Si- sad
dattd vi uricul celd vechiii dela b6trAnul Stefan Voevod

care all fostil inthritura luT BerevoT. Si pentru credint4,

mud ei iscdlitd cu totiT , ca sit se scie , vi ell Axentie
Uricariuld amid scrisii acestil zapisd. Da znaetsi(**): u

Las vlet 7214 (1706), Mart 23.

(1) De area se vede
intinderea unul pAm6ntil nu era pa tots )o ulti
de o potrivit. Verg nota din urmit, rag. 161. (2) Ca sit se sale.

www.dacoromanica.ro

165
Urm641 iscAliturile MitropolituluY, Episcopiloril si ale
tuturortt boerilorti pomenitT maT susti.

Anul 1707 Varlaam eumperA en 13 leT pArtile redesescl ale luT Toader Grueanulti din BotnenT si din Dol.

hesd (Cond. B. f. 53); erA, dela Postolachi, si dela femeea luT Severina, cumperl cu 30 leT bAtuV" partea for
de re4esie din DolhescT (f. 54). Dela Kenan CAInglrulti
pentru o vacit cu viteltt , cumper1 o reqesie din satulil
NicoresciT (f. 23). Varlaam se judecA la Domnuld Antiochn Cantemir en redesiT din BunescT pentru a patra

parte din acelit Baal ce o cumperase elu dela lanculli

PostelniculU feciorul6 lnl Darie. RedesiT s'au tanguittl la
Domnie el venc,letoriulA arti fi vendutii EpiscopuluT maT

multi de catty era partea luT. La judecatA ati fosta citact atatti Varlaam cat si Postelnioula Iancu, si ati dat
1.61114 pe paritorT. Dreptulg de proprietate a luT Varlaam
pe acea cumperAturA s'a tntAritil prin cartea domn6scit,

dela 15 Ianuariti (f. 93, 94). Petrascu cu sotia sea Ghinia vendA luT Varlaam o parte a loril de mosie din Dol.
hesci dreptil 6 vedre (*) de miere (f. 44). Redesil de
multe orl erati silk( de marl nevoT a's1 vinde pAmenturile. CitAmU aid unit cast's, din carele se vede, ch. ul
biatA rNesitA veduvA, spre a pliti o datoriA de 7 leT la
unit TurcA, carele o ecsecuta, dtt pArpe de reciesiA. ale
ei si ale bArbatuluT sett din Dolbesci, Episcopulul Varlaam

carele 'T a data 7 leT, ca s scape de Turcu. Reproducemti aid acestg zapisti, carele ne dA, o 'mit& atat6
despre inima lul Varlaam , catit si despre arbitraritAtile
Turcilorq prin tern :
Adicit eti Irina, sotulti reposatului Mardarie din Dol(*)

In copie se ()ice: 03,9e devri de meri." Credrt eA este gre0111.

www.dacoromanica.ro

166

beset, said si mdrturiseset en ac6stlt adeverata serisOre a mea, precum fiindri datora Mardarie sotula mea
ea 7 lei le Mustafa TurculuT , si viinda Turcult nfaa

luta pre mine de grumazi sd me dud la casa Int :

ci ea m'amd rugatlt sfintieT sale Pdrintelut Episcopulul
de HusY, sd dea acestt 7 lel pentru mine, si parintele
veynda eu me duce Turculd aa data baniT pentru mine
si eti m'amti apucatii 1nainte a multi ement bunt s5
plAtesed sfintiet sale cu ce oid avea la casa mea. lard
,ne avendu cu ce pltiti, amil disci sd'st ea sfintia sa mosia
din Dolheset, partea Int Mardarie si partea mea.
la
,ac6std scrisore s'aa tnthmplata multi emenT bunt. anume
Tdnase Nisu si Georgie of Hust- si alti1, si pentru ore-

dintd aa push si Turculd multhrult(1). si et Irina am

,pusu degitula, sd fie sfiniiet sale de credinVi. vlet 7215
,(1707). (Condica B. f. 45).
Acesta metodtl de a face mosid mare, prin luarea 0,mentulut unel vdduve la ocasiunT de mare strtintorare ,
nu adnce (mere unul crestina . on atata mat alesil unul
Episcopt. Varlaam ne aratil prin acesta anti cbaractera
de omit pre interesata , si f ru charitate. Ela putea sti
scare veduva de silnicia Turculut . fdrii at lua pitmentul
et de brand , dad. ara fi mita consciinta de cbidmarea
sea, si sentimente mane.
Frat,it TOder si Vlasie venda luT Varlaam partea lora
din lazuli.' dela Giurgescl : erd, David feciorula Jut P.
miana IT vinde partea sea din Iazuld Giurgesciloril.
(f. 6 ). Ilinca, fata IVIdriOY Sdcatoea. face danie Jul Varlaam partea sea din fazula Giurgescilora (f. 74).
Varlaam se judecd la Antiocha Cantimir cu Istratie Vrabie

pentru 16 siinjini lazu din Giurgesci , pe carit Vrabie,

(1) Pecetea.

www.dacoromanica.ro

167

la o nevoe a sea lad vendutd lul Varlaam, dela care nu

se putea lua altdminterea banT. Vrabie insa, g&ndia sg,
fasele pe Varlaam, adicit A nul dea. nice banT ind6r6ptd,

Rid partea din Ian ; dar s'a amdgitd. Varlaam 'ia intentatd procest.
La judecatd, Inaintea DivanuluT preedutd de Domnuld
Antiochti Cantimird, Vrabie a trebuitd sd cedeze. Varlaam spre a se asigura. dupd, ce a edstigatd procesuld

'a scosd chrisov domnesed , prin care se fntdresee stitptnirea luT Varlaam asupra fazuluT , partea dela Vrabie,
catd qi pe alte redesie eumperate sed ddruite dela alcl
redesi. (Condica B. f. 71, 72).
Tiron , fecioruld luT Gavriil Agd.rieid , vinde luT Var-

laam partea sea de pitmentd din Bunesei (f. 101). Ieromonachuld Calistru dd Brgdicescilord pgrtile sae de
mosie din TalpigenT, Mtndreset, TodireseT, Tdoseit (f. 19).
Monaehuld Daniil ddruesce BrAdieeseilord redesia sea din
DolheseT (f. 48).

La Mart 15,

doT

fratT

din

Dolhescl, Gligorascu 0

Mardarie, vendd luT Varlaam ocina lord dela DolheseT

si BotnenT pe 26 vedre de miere, din care cent d'anteid

Tea 14 vedre i eeld de al doile 12. Zapisuld aratl 1
motivuld vendereT : amd luatti haul pe miere dela pdrintele, qi ne avendd noT sl &rat miere la vreme, niam
rugatil pdrinteluT de all primitd acestl mosie si niati dat
acestl miere , si niad fdeutd platd, de plind in manile
nostre." (Condica B. f. 5o). Aid iard,q1 se vede spiritul
speculanta ald luT Varlaam. Era specula en mierea, ca
qi Turcil; da arvond, pe miere de timpurid pe la recleT,
i arida nu o putead eT respunde la timpd plAtiad on
moqicirele lord.

Michaiti Zerulti Armauld, la 20 Mid, vinde lul Var-

www.dacoromanica.ro

.118
laam cilia sea din satulti Giurgeseilora. (Cond. 13. f. 70).

Anti hi 1708. Varlaamti seete chrisovti domnesca de

la Michaia Racovitti, de viaciniel, i neturburatA stepani-

re a BrAdiceseilorti pe mai multe din cumOrhturile i

daniele partiall Acute pinA arum de catre reclei In moia TalpigeniT de la cinutula Fa Mule (Cond. B. f. 19
si 20.)
Cu data din 8 Aprilia se gasesce o carte de la Michaiii Racovita, prin carea se Int1resee viacTnica robin,
a unuT cigana, ce de Mina vat s'a data robil Brldiceseilora. Ea meriai, a fi reprodusa, pentru bizaral cuprindere.

Ion Michaia Raeovith Voevoda Boj. mil. gosp. Zem.

Mold. Adiel ati venitti dinaintea nests. si denainte a tuturora a lorti nostri moldoveneseT boerT, a marl si micT,
cinstitti rugatoriula nostru Sfintia sa parintele Kyr Varlaam Episcopula of HuT. Si niaa aretata unit zapisu de
marturie
isdlita de preotT i de altt emenT burin de
Neguld ciganula. scriindti i marturisinda Cu acela adeveratu zapisti a lul la maim. SfinOi sale Plrinteld
precumti fiindti elti cigana din tera romAnesei,
i robindu'la Mail. din tera 1111 ati facuta la robia, cat(
va anT: i fiteendn'T Dumneqeti calea de ati seapata din
robia paganilora. Si nimerinda la Sfintia, sa Pitrintele Episcopula de HuiT
ati slujita vr'o patru dui ant Si
pre urma, de bunt voia sa s'aa (lath rob man6stireT SfiniieT sale Bradicescilor
i dupa, ce s'a easatoritti s'a dat
SfintieT sale. depreun on femea lui Sanda. Moldovencil.
Si cu copii lord i cu tots nepotiT s,i str6nepotiT lora. Ca
sit fie in viaci robl Sfintel monastirT Bradiceseilord
DecT ff,i Domnia mea dech, amti vequta acela zapisti adevgrata ama creguta. Intru aceia i de la Domnia mea
m'amti milostivita si amtt data i aina tntarita pre eel

www.dacoromanica.ro

66

si en fecioriT for
ciganti de mat susti numitti
si cu totl nepotit lora. Ca sit fie si de la Domnia mea
SfintiT monastirT Britdicescilorii drepti robt in viacl si miluirea i uricu en tote venitulq stiltittorit In viact de

viacl. Pcntru aceia si vot giudit de ciganif eel domneseT

si de ciga nit eel boerescT totT slt avec( a'T da bung pace acestuT ciganti, Sutra nimieti sit nu v6 amestecatl la
densuld
hivalui sat alit trage la ceva. C'apol vett
7216%
fi de mare certare de la Domnia mea
April 8" (Cond. III. f. 3.)
Insennzare. Causa, pentru carea acestt ciganti
de bunt voiit, se dit robe, trebue a o cituta in positiunea de atunet a Ciganilorq. ciganulti fugatid,
fitrh stIpanti, era lipsitq de orl-ce protecliune, i
espusq la cele mat brutale schingiurt 4i jacurt din
partea judilork i a servitorilorti HatmlEnie1, mit

amblatt %Wading'. citutand (tad( fugarT, si '1 seriia intre ciganiT Domnesci (Cond. III. 1 43.)

La 7 Maiti Varlaam sate de la Michaiti Racovitit nit

carte de scutOlit pentru vitcarit set (Cond. III f. 1.) Apoi suite hotarnict domnec1 de la acelasT Domn, anume:
pe Gavriil Vel-pharniculq , pe Bejan Iludiciu Votnicfi
Globnil, pe Postolaki Coescultt i pe Axintie Uricariulu
de 'T -all allesq tote redesiele cumptirate sell dilnuite, de
la Dolltesci si Botneni, si apol pentru sigurantit capritI i

chrysovu domnescii, la 12 Mitt (f. 60-62). Tot atunci

delimitOzg, cu hotarnict donmesci pdmenturile ce le avea
cumpitrate i diinuite, de la reqesii din BunecT i CAbicoecT ,

i'' sae chrysovil domnesclq pentru stgpAnirea

lord, de la 1VIichaiti Racovitit ,

la 20 Iuliu (f. 95-98).

Popa !lilt feciorulti Int Ostachi dqnuece luT Varlam o

parte de mosil din satulti BrAtenii , pe apa LIpuneT
(f. c6). tefanti Fratita biv-811rdariti vinde luT Varlaam

www.dacoromanica.ro

170
51 pamhturi din CitbicecT pe Crasna , cite unit zlottl
pamentuld (f. 103)). Varlaam la 22 luliu scete chrysovti
domnesca de la Mihaiti Racovitti. intaritoriti posesiuneT
selle pe pArtile cumparate qi dannite din Multi de la

GiurgecT (f. 72, 73.)

Anula 1709. La Noemvria 29 Irina Mardaresa daruesce luT Varlaam ua recleie a sea din MiirdarescT ; era,
alte done pailT de rnoia le caleza dreptii piart a 17
cu cariT datoria luT Varlaam (Cond. B. F. 18). La
8 Ianuarie. Stefan Fratiitt. cu fecioriT seT i cu Kenai' i
cu Popa Stratulat Agariciii, hark eseu luT Varlaam pentin BradicecT 7 pamenturT i jumatate din Silitea CabileT,

cescil, ce remtisese ne cump6rate de Varlaam. Satulil

acesta, precumil se vede din zapist, era alaturea de BunescT (f. 98).

In lima luT Ianuarlil se finebce episcopatulti lul Varlaam, precum VOM vedea maT dep arte. Presimlind ca nu va

fi indelung pe scaunul EpiscopieT, Varlaam tnca, din anula trecutu s'a asiguratti prin cbriseve domnesci pentru proprietatile ce flcuse Bradicescilorti. Varlaamti a pa-

retisit i s'a retrasil la Bradicesa uncle a trait pang la

anula 1711. Celli putinti de la acestil anti in documents
nn se maT pomenesce de el.
Acolo petrechdil, totti din canal in candti maT cumpera ate o redeia , seil ua priimea danie, d. e. la 15
Fevruariti acestaT anti , cumpera de la Ion sin Gaspar
din Dolhesci na reqeiti. La 3 Septembrie 1711 Varlaam a cump6ratil de la Dumbravii, i de la sotia luT
Stefana o redesiit to Armaeni. Zapisul este scristi la
Bradicesci, de un Cogalniceanu.
Varlaam cat a fogtq Episcopti s'a sirguitti numaT cu
tote chipurile a se inbogali pe sine indirecta , sub nu-

www.dacoromanica.ro

171

mac MonastireY BildlcesciT; erA Episcopia a lAsafo In de

istm it pgrAsire si pustiire, arsA, pradatA si ruinatil, care
Y-a atrasti publicA desaprobare , precumg se va vedea

maT josd. Dart nicl la BTAdicesel n'a remasti de la eld

nimicil afarll de o miserabill biserictO de lema. Nu se
bucura de opinia de mil drepth, si nedreptit(ile lul In
questiunile de judeelci ce i se recomenda de la Domnil.
all silitti pe Domnuld intiochd Cantimir, , carele iubia
judecata dreaptA, sti fact luT Varlaam o dojant publish,
forte atAcAtore: sA'r dick la and Divand, fnaintea tuturoril
Boerilord marl si mid : Popo! ce nu judecl dreptg, cftnd
itY via cAl tile mole ? TT-oT rade plettle" ! Ataculd a fost

asa de mare, In cAtd Varlaam a esitd din Divan

phin-

gendil si blestemAndd pe Donmuld celg mgniatd (Let. t. II.

f. 6?). Nelngrijirea luT Varlaam de Episcopill, Indatl dupg, paretisirea lul a fostd ofieial denuntatti prin chrisovuld

datd de Mihaid Racovi0 pentru ajutoriMele fAcute Episcopiel de Husl. C sine a fosth si Episcopt, slice chrisovulti, n'ag grijitti pe giurd dinsa nimica." VOT acestti chrisovh reprodusti mal .josti. Varlaamd , chiarg
f. i dupA mOrte , s'a atrasti desaprobarea Bisericei, prin
aceea, c prin testamentuld sett a voitd sti sustragA cu
total Montistirea sea de sub ascultarea ChiriarchieT Bisericesci, si o a IncredinOtg unel rude a sea,(*) Gavriil Miclescu. Dar testamentuld acesta ca nelegalti. s'a desfiintatd de sinoduld Archiereilor, precumil se va vedea, la
anuld 1713.

Varlaam cu dreptuld se pete numi rezerfagii; eld

sere a imbogAti BrAdireseiT seT, prin feliurite cAT a d6spoiatti de pdmInturi cateva sate reqesesd de prin pregiur:
(*)

C Varlaaux era rudit on acestii Mielescu , alai auclitil din spunere

traditional&

www.dacoromanica.ro

17i
BrAdicescit, DolliesciT, Bunescii, Botnenii, Giurgescit, Ar-

din care multi locuitorl ad trebuitti sit se

strImute pe alte recjeiY, dact" le vord fi maT avutd, sett
He remlnii vecinT, tidied : elticast
mliqenit , etc.

XX. S 0455

11.

Succesoruld lul Varlaam in Episcopatti a fostd Savva II,

pe care Sinodicul Episcopie! HA deduce dintre monachiT
MonastireT Piing/U.10T. Eld fu alesti la, Episcopath in luna

luT Ianuarid 1709, cu totd soborulti sfinteT BisericT"

cu tote sfatuld Domnescd," precum se vede din cartea
Domnulul Michaid Racovitil din 19 Ianuarid , prin care
fisciintezit pc IluqenT de alegerea nouluT Episcopt, gi le
ordinit
asculta; precum qi din altd, carte Writ Protopopuld de Soroca, prin carea, tnsciintbdull de alegerea nouluT Episcopti, IT ordond de a aduce la Episcopid.
pe totT Preotil din aceld tinutti, ca sd'T yadi i silt esamine4e. Se tntelege cd. asemine cdrtT se volt fi data la
top* ProtopopiT din tinuturilc supuse EparchieT Huilor. Re-

producemd aid aceste done cfirt1 domnesci, ca de mare

interest' istoricil, cdcT ne aratl Intre altele randuelele ce
pziau Domnii vechT la instalarea Episcopilort. Totd-odatd ele ne aratI c, EpiscopiT se alegeati de Soborulti
Bisericel i de sfatuld domnescd, de i uneorT Domnit se
esprimg to scurtd, ed, eT au numitu. pe cutare Episcopd,
sed eh s'ail milostivitia fi au niduitg cu scaunuli Episcopiel; precum d. e. dice Vasilie Vodt de Episcopatull luT Gedeon (ve41 anuld 1645).
,,Ion Michaid Racovitit Voevoda Boj. Milost. gospodar

zemli Moldayscoi. Scriem Domnia mea la totT ordanii

din Tirgu de HuT , ye Unlit scire tuturorti. Iatl ct
www.dacoromanica.ro

17a

Domnia mea amd socotitd cu tog! Soborulii Sfintei

Besiarecii de am pusd acolo Episcopd Ia Husl, prea
cinstita rugltoriuld nostru prea sfintia sa plrintele kyr
Sava. Pentru aceia , dad, vetT vedea claim Domniel
mele. Ear voT cu totii OrlsaniT sl avetT aid asculta Intru t6te obiceaeli ceale vechT. ca prea un Archiered. Asijdeari si pentru Omenii, cariT vor hi fort de a sfinteTEpiscopiT

si vor hi r6schiratT pintre voT. si pen alte Br;aalea ,

pentre viarl. sad domnescT
sad pentre boiarescT. salt
fiiastea uncle vor hi. Si aibli a'l stringia la sfanta Epis,,copie
vord avia milli de la Domnia mea Iarl, vol
,,Inc, 6meniT sfintei Episcopil sl nu'I amestecatT la nevoeli
v6stria. Nicia la cheltuiali v6strea. ce sit avetT al feri

dupl, cum ad fostd obiciaiuld ceal vechid

mal denainte vostrl pre cum .ad fostd altT tirgoveti aria
sit tinetY @i voT. i sl fiti ascultatorT. pe cum vI poruncimii d de a vini vro jalobl la Domnia mea sl scitY
bini el unil ca aciia vor fi de mare certari de la Dom-

nia mea. (Isctilitura domnesca,

pecetea). U las It

7217, Genar 19.4

Ion Mohair' RacovitI Voevod Boj. Milost. gospodar
zemli Mo1dayscoY. Scriem Domnia mea la rugAtoruld
nostru. Protopopul. de tinutul. Sorocel. careli iasti supt
ascultare Piscopii Husilor. itl facemd wire. iatl cl bini
vrend Domnia mea. i impreunii cu tot Sfatul Domniei
meale. am socotitil si am les de am nus acolo la Pis,,copie Husilor pre Svintia Sa kyr Sava. sl fie Piscop.
pentru aceea dad vii vedea cartea DomnieT meale, sl
cauti i sl dal scire tuturor preutilor, catT or fi acolo
la cel tinut. supt ascultari Piscopii. sl vl sculati. i sl
meargeti. cu totiT acolo. la Svintia sa Ia Piscopii. ca

www.dacoromanica.ro

174

stri vat

sit'Y

cerci. pentru vrednicie preotescg. si

carele nu va fi vrednicii de cinul pre*scii - Ott aibti

al judeca. dupg cum va scrie SvAnta pravilg. DecT ntn
mai sg to scoff. cu to Preo0i sl meargi acolo. Acesta
nscriem. U las IA 7217 genar 20 (Iscillit. Domnescil si
Pecetea)."
'ObservAinii, el in cartea cea d'anteiA IVfichaiit Racov0
slice cit a ales pe Savva fa Episeopig : cu toti Soborul
8,fintei Biserici : 4r1 in cea de a doila (lice cit Fa ales
impreun1 en tote sfatulii DomnieY." De aid conehidem
el alegerea IuT Savva s'a facutit prin o adunare compusit
din 'ArchiereiT si din Boiarii jereT, caril compuneati sfatul
Domnescii.

Savva a ggsitti Episcopia de Husi in cea maT miserabilg stare , seo maT bine , in cea de istovi pgrgsire :
arsg, prklatit, Pkg. ogradg , fttri1, casit, AA chilli," cu
ne avendit nimica nicT pe din lguntru,
unit cuventtl
nici pe din afarg." Cite, dupre cum am veclutit vial sus,
Varlaam a ingrijitil numal a mgri mosia, BrAdiceseilorii,
De acea Savva indatg a espusil la Domniq starea Episcopiei si a cerutti ajutoriti pentru restaurarea ei. Domnuld Michaiti Racovi(ii , pe Tanga alte ajutore ce an patuttt face dela sine, a convocatil sfatnlit leriT spre a se
consulta despre modulti, turn s'ar putea maT mnito ajuta
Episcopia. Dar din (Ansa multeloril nevol ce erati pe
tern, Domnttlti si sfatult sett nail pututil a'T face alto
ajutoriil de alit at acorda 20 de scutelnicl dupre aseqementulit fitcutil Monastiriloril inchinate la Iernsalimit ,
carii- sl fig spre ser% mitt i a cgrora Gosting si Desetin't
sit fig in folosulti Episcopiel. Cattea Divanulul este bit
cuprinsg in uriculil Iul RacoviO, ce se reproduce mai

Jost, afar/ de inceputulii el, In care se arata pers6nele

www.dacoromanica.ro

175
din care atund se compunea sfatuld sea divanuld_ Domnescd. In interesuld istorieT teril, reproducemti aid inceputuld west el call, sett miirturie de starea EpiscopieT :
Se ub o Mi (1) Gedeon Archiepiscopti si Mitropolitd
Sue& sail. i Pachomie Episcopd romanschil. i Calistru Episcopti RadovschiT. i Savva, Episcopal Hu,sschiT. i Antochie

Jora vel logofeitii. Ion Bullusd biv-velti logofiitti. Lupuld

Costachi vel vornicti NijneT Zemli (2) i Manolachi Ruset
vel vornicil Visnei Zemli(3). Dumitrascu Racovill IIatman
i PIrdlabil SucevschiT. Neculaid Ruset vel Postelnict.
Deadiuld vel Sphtarid. Cuze biv vel Sphtard. Savin Banull. Ion Sturdea vel Pitharnicil, Gavriil biv vel PA,harflied. Neculaitl Bacot vel Visternicii. Stefan Ruset vel Stolflied. Constantin Costachi vel Comis. Pavel Ruginit vel
Jitniciard. Constantin Zbiera Vtori Logofittti. Stefan Luca
3. Logollitti. Si alp Boiarl si Mazi1T(4) din curtea Miirid
Sale ha VodN. facemil scire cu acestli miirturie a nilstrA,
etc. . . . (Condica I f. 15). Totti restuld diliT intr5, In
urmittoriuld uricti datd la acestg, ocasie de Domnulti Michid RacovitI : (Originalulti se aflil, in aceeasti Condid,
f.

15. erl copie in Cond. A. f. 69).

Bojiiu Milostiiu : Ion Michait RacoviO, Voevod gospo-

dar zemli Moldayscol. Bine vrendd Domnia mea, a urma

bunelord i feric itelorti lucrurt ce au filcutd si all lucrat
altl fericiii si reposacf Domni ceall fostti mainte de not
de au miluitil si all intitritti Sfintele MonastirY. cu viniturl
din viniturile 1omnescl. volnicT fiindti ca nisce stiipAnitorT
acestul ptmentil a Moldavel. ca s6 le An& in urma
(1) Tat , decT not

(2) Terel de josa. (3) Terel de 6Usrl. (4) MazilI se

numiaa boeriT seosT din functiuni, sea boerie. In acestil carte boeriT se
desyarth In done eategoriT : ,,boiari cu boeria, , si boiarl mazilT de
tera." eel mazilT, dupit cc esisa din slujbe, 41faceat viata la tell pe
la mosiele lore.

www.dacoromanica.ro

176
veadinica pomenirea. Socotindg dar i Domnia mea tmpre-

ung, cu totg sfatulg nostru. Pentru Sfanta Episcopia Hukdlorg. fiind art i prgdatg, i &Intl la mare slgbiciunea
de nepIcT i rgscale ce at fostil inteacestg Leta din zavlstie diavolulul. cat au remas numal peatra. nici case,
nicia ogradg, flier chuff. i maT alesg ne avendg nimiel
hici din lguntru, nici pe din afarg. Cg,- cine au fostil i
Episcopu nail grijitg pre giur dash, nimicu. DecT acmu
puindusg altfi Episcopg, i fiindg cam silibiorg(1). Domnia mea m'am milostivitg, i Yam agiutoritii ditruniali din
cat niag fostri putinta. i iam fgcutg i acestii testgmentil
maT vartosg pentru poslunici carea cu agiutorinl lul Dumnecjeg

i cu blagoslovenia a patru a teriT n6stre Sfinci

Archierel. Sfintia sa Pgrintele kyr Gedeon, Archiepiscopu1 i

Mitropolitulti Suciavel. 0 kyr Pachomie Episcopul ot Roman.

i kyr Calistru Episcopul ot RgdtutY. i kyr Sava Episcopul ot Hul i cu totT boieriT MoldoveT a marl i a mici.
Bine amil voitg preacumg sa cade, i precum placia, lul
Dumnegeil cu dreptate. am fgcutil aedarea ca sa aibg a
Linea Santa Episcopig, ot Hu T. P oslunici cu numerg
fiete candg 20 de OmenT din vccinil gad EpiscopiT(2)
i dintealtI 6menT streinl ping, la aceastit soma. Dupg
testementuld pe cum tint i Sfintiali mitngstirT IerusalimuluT cu ruptg. Si aceasta amt socotitti pentru nevoili
tereT. la ce neputintg at remasg In qileli nostre sa dea

cu ruptg, eke 3 ugri de omit intr'unti ang vistiiti. i acetY banl sg'T dea pe 4 ciferturt Iarg altg, nicT mal
multg nicT mai puting peste ant sa nu dea. nicY la bir,
nici la rtnduiali. nici la, chgrtil. niel la pecetluiturT. nicl
la fumgritit. niel Culgiil. nici
nici la alte onY cite
(1)

Sthloutti. (2) Din Colonktii arlaff pe meOele EpiseopieY.

www.dacoromanica.ro

i7
ar m aT esi , gi s'artt izvodi pre alth,
larl acea0t
poslu0ticT a SfinteT EpiscopiT la nimiet, sit nuT amestice

nimia. Si aceasta am ftcutti ca doar aril milui Dumne46, slt ajungg. Sfanta Episcopie la statulii set vial maT
de mainte. ca doar sar putea ehivernisi en aceT poslusnicT. pentru toati triabilea cearl trebui pe giur SfAnta Episcopie. A0jdiari 'damn milostivitil Domnia mea, tai
pentru desiatina de stupT. si pentru gor0ina de aT. i de
mascurl. prea eke bucatea voril avea acia0I poslu0ticY
de maT susil pomenitT. CACI vorti fi anume la izvodulti*
de ruptit la visterie , aeqatT. Area totT si alL1 oi go0ini
i ale lua desiatina , Episcopult carili va fi la Santa
Episcopia. Iar go0inariT i deseatniciT de t61 s5, naTbit treab?t

eta Domnia mea amt e i tatti acestil vinitti ca sit fie de

agiutoriti la Santa Episcopie * A0jdiari intr'ace0T poslunicT a SfinteT EpiscopiT. nicT unit' fialti de globnici sit
nu Intria. nieT vornieT. nicT pAreglabi. nicT pgebarniculd
2-Ie. nicT altT OmenT domneseT nicT boiareseT nicT stT gindece nicT sti,T globasei. Strut numai P5r;ntele Episcopul ,

sit le fie ceratoriii i giudee5toril sit certe pre ceT vinovatT. Osebitil de sit va intimpla vro greaPt mad , cum
moarte de omit sail furtkagii. Carea se cuvine a sit cauta
en divanulti domnescli. )1.e.;diari dela ace 0T pomenitT pos-

nimea s t nu aibl, a lua caT de olacti. sail podvotp. nicia conacia. nicia alte angeril ce aril fi prea alti
ten. ce sit fie de tote in pad. Ar catu pe cunt sail legatil maT suet cate, 3 ugri de omit intrunii anti. Si nieT
o data in Wel altg, darea sit n'arba a da nic,I maT melt
Inside).

nicT maT putinil pe cum sail gisil maT susil* Infra aceca
dari i in urma, nostril, tine va fi miluitil CA Domnia
teat n'stre a MoldoveT de Milostivult1 Dumnecleil. poflim

en glasti de rug% s. nu strici aceasta a iistra. putin44

12

www.dacoromanica.ro

178

mila, st as,egare. nicia sit afle pricing din timpliirili vreamilord, ca sg clAteascl a nostril mecjarea. Ca sit nu caqa
Santa Episcopia la lipsit. A,S7, va cadea pe urma pacut,
qi rqinea pi blastianii. sprea Cara mistral. fi sprea

not sprea ton. did ;i noT

in aceastit datit in multe

greutitti, si datoriT ne aflatnit. Iarit incit si pentru chivernisala Sfintei EpiscopiT area amti legatii* lar chic sar
ispiti sit strice, si are vrea st clqeascit , orT mita onl
putinii. aceastit tocmelit. si intilri tir:1 Sfintel EpiscopiT.
on acme sail dupit alte vreami. on Donnai.. on dintru
ArchiereT. orT din Boma sail si carili ari sfatui sprea

stricarea, sit adaugit orT multil orT putinii* unit' ca aceia

sit fie trecletT(1) si blestematT de 'Patin. si de Fiala , si
Sfiintuld Ducllit. si de Maica Preacista. (2) si de patru
Evangelistit si sit fie legatT si afurisiti de 318 Pilrinti,
din cetate NikeeT. si de tus septe sAbOrit a toatil lumea.
si de bmearenia nostril, Arebiereilorit , calif niam numitu
maT sus, si niam iscilitl mai josh. Parte sit Obit cu

bib si cu trecleatulii Ariia. het in viata luT sit dobilndeasch cutreamurulii luT Cain. si sugrumaria hide yenqetoriulii de Cbristosil. si inerulii luT Dunmeqeil &Ail goneacl ill trite qile viiateT lora. si totil prilejulii (3) lord
sit arqii in focti. lara dupit made lord 66, mostenescit
foculii vial nestinsu. si viermii cel ne adormiti. in veacTnicit mud,. Amin. u las , vleato 7217 vtorago gospod-

stva."(4) Subscris : Micliaiti Racovitii Voevodit , Gedeon

Mitropolitii: Pachomie Episc. de Roman si Calistru Epis.

de MIT.
(I) Le till

orb

biesten.ali:

()lue siatil. (2) VLere slavA,

iiisiAnnA:

P reurat a." (3) )icere slavii. is)6(sA( eiretunstare, cc Etzi Irapeke' cua; ilia: na v e r e, star e." (4) A doua Downie.
www.dacoromanica.ro

179

Insemnaraa I-a. Pin acestli chrisovd se vede respectulU ce aveali betranit notril c trlt institutinnile
religiOse, precumit i datoria ce le impunea simtulti
1 rit cbretinescil, de a le tine in buni stare, ca pe
nisce locaurT consacrate la nemurire 0 la fapte

pthcute lul Dumnedeli; a drora pgrilsire i dellsare

farit ajutorittlii trebuinciosil devine pecatii, aduce rufine pentru tern, i urgia lui Dumnedeil asupra celett ce le lag, in pKritsire.
Insemnarca 2-a. Asupra onultelorli greuUtti 1
datoriT ", in care se afla tera sub Michaii RacoviOt,
eat1 ce cetimli in chronicele nOstre: Michaiii Vodl,
Reuse i clieltuialh la POrtI, la luatulti DomnieT si
era cu datoria cea veclie a visterieT impelittesci, i
silea sli, le plateascg; et all inceputil nevol a sae
grele in terl, i all scosit clihrtii, i pre chartist n-,'Asti, clod, randuri de nitpil:ti; i au scow de varit
pecetluituri cu iscaliturile botarilorli, sli. dea toff' o-

multi sate unit lett. meat se bucura el este u,rI

dajdia, i eia la pecetluiturT ; iarlt mai pre urnA
dupe ce jail scrisu pe UmenT i all data tablele la
visterie, all mai scow sg, dea cafe 5 lei de pecetluitii, cuT dedese pec,etluituri. Mai adausaii si cafe

doT bani de vadra de vinti v4drhritil, s t dea tlixanii,

dar nu boieriT. FIcutaii i altli obiceill nor], care nu
mai fusese in tent, asupra boerimei i mazilimel, i
a Monastirilorit stingere , de all datti de.:etina de
stupT i de mascuri , eke 2 potroniciterenesce"
(Letop. t. II f. 318. La fila 63 i 64 acela1 total,
se descrili mai pe 'argil dahilele cele grele ce tin pusese terei Racovip, i resultatele cele funeste pentrus locuitorT.)

Anulii 1710. In ae':stil anti Fava miilocesee la noul

Donmil NicolaT Mavrocordatii, si la 8 Fevruar dob'ndesee

inOritura dinnoii a eelorii cuprinse in elirisovulii de mai

sushi in folosulii Episcopiel (cond. I. f. 19.) La 4 Matti
Nicola/ Mavrocordatil recomandit in cercetarea VlAdicif

www.dacoromanica.ro

180
de HuT" tanguirea Int Georgie Buciumati asupra Tirgovetilorti de HusT, (Aril it remilsese datorT cu 4 lel de
la ven4area unul cal. Dail. el nu numal nul pliltescti datoria, ba Inca 'lit all scosU pe dinsu datoriti cu o remit,

i l'ati ecsecutatti inekil a fostil silitti a lua de la

Turd 6 orV cu camat5. BaniT acestia elti i a datti mut
Dragomirti Simanulti ; insi s'a aflatil ea acesta nu 'I a
ita,

datil la r&nitsitii. Deaseminea , eit Ion Babiciil Simanulil

't a luatti nisce grail dintr'o grOpil, i all fostti merta atuncea 12 mil'," Donmulti (lice : Sit secotesci Svintia ta
si MA judeci cu HusianiT, precut-nil a hi dreptil . . . . i
sa'T aseciT si precumti. vet afla Svintia ta mat direptil sit

fact mitrturie sit dal la man cuT sa vini. ca de sorb

trage aid sit avemti scire." (Cond. III. f. 9).
Totil atunci Sava scOte de la Domnti uii, carte Oh%
Roiarinulti Radul biv palyarnicti,4 ca srt indatoreasel pe
Huent a'sT tocnii rpiistorti la vite, ca sit nu maT strice
Carina parinteluT, ca apoT oral plitti indoitti." (ibid. f. 10.)

Aunt 1711. Inlocuindtt la Domnia Dimitrie Cantemir

pe Mavrocordatti, Episcopulit Sava cere, si la 6 Ianuariii
dobindesce i de la acesta Domnti intarire aeqiimilntulut
pentru ceT 20 de Ecutelnici (Cond. L f. 19.)
In acest an,templanduse nenorocita alianta a lut Dimitrie Can-

temir cu Petra eelti Mare, a venial asupra tereT o mare

urgia din partea TurcilortI invingetort. Atunei i Episcopia de Rust, situata, in apropiere de Stanilesci. uncle a
urmatil Willa , a fostti dinnoil arsa i priidata, de Tiitart. Vrea sa qicii, totti ce all fostti Acid. Sava ptinii aomit, spre restaurarea Episcopiel, erV s'a nimicitil. Si
elti dinnoti a inceputit a cere mila domnesel, dupa liniscirea turburArilorti i aseijarea Domniel.

Jim, 1712. Donmulti celti mil Nicola,i1 Mavroordatt

www.dacoromanica.ro

181

milcatti de tinguirile EpiscopuluT Savva , la 31 Maiti

scutesce de d5rT catre

20 OmenT , ca sg,
remanit numaT de servitiuln Episcopia. Cartea domnesel
se esprimit aa : Milostivitumamu Domnia mea pentru
sfanta Episcopia de HuT , carea la vremele de rescolit
forte s'ati prildatti de TAtarT , si fiindti ritmas1 la mare
sigbicinne, catti nicT (heti( de posluanie ne avendti , ca
sit posluesel ce aril fi trebele Episcopiel, etc. (Cond. A.
f. 72.) AcelaT Domnii Mavrocordatti, spre a ajuta Episcopia a se restaura din cilderea eT, la 26 Avgustil IT chitvisterie

riteisce din 'culla domneseii partea numitit Pleea , en

unti loci" in laturea Huilorit despre retotil venitulti
sitritit dela medadi spre m0d1-nOpte. Iatit cum se esprimit cartea domnes0. pentru acesM daniA : Adicit Dom -

nia mea amu socotitit pentru Sfanta Episcopie din WO

din HuT, carea , fiindu la aceste vremi de resc011 , ait
arso ThtariT si aq desbracato de tote ceati avutti , i ati
remasti la mare slAbitchme. Dec -, vitdilndti Domnia mea
sltibiteiunea el la ceati remas, i fiindu acolo o bucatit de
locti domnescii ce sit chianti' Flew, in mijloculti altorti
moi1 a Episcopiel : Iatit Domnia mea m'am milostivitti,
dintr'a nOstrit osebitit mill, i am datil acestii bucatit de
locti sfinteT MonastirT EpiseopieT ,
afll acolo, ca se fie si de la

cn tutu venitulil ce se

Domnia mea miluire

neelittitl in vecl

" (Cond. A. f. 103).

Sava inpreunit cu Mitropolitulii Gedeon, en Pacbomie
Episcopulti de Roman, 11 en Calistru Epigcopulti de R5&IT assistti, la adunarea terel, convocatl de Nicolal Mavrocordatti Voevudti pentru desfiintarea desetineT i a got.tineT, impuse de Michaiti Racovitti Clerulul ci poerilorti,
contra vecbiloril aecleminte ale tereT (tTricar. tom. 5. f,

248-249.
www.dacoromanica.ro

182

Sava cere si dobtndesee de la Mayrocordath seut415

de dill la 6 argati (4 Deeemvrie,) i apoT la 12 vier!
at EpiscopieT (April 25) (Cond. III. f. 13. 16).
Ault( 1713. Var laam fostulti Episcopil de Ilu0, prin
unri testamenti eantrariii legilorii si eankelorii bisericeseT, a voila a siistrage MonAstirea BritdicesciT de sub
autoritatea bisericesc5 , 0 a trecutiiu drepturile sele de
findatorti ciare fostulii mare Vornieii Gavriil
Acesta dupl mOrtea Ini Varlaam, in puterea ameba le,;taraentii fraudulosii. s'a fostil institaitil stilpanti alit aceleT MonastirT si deplin diposator de averea et Sava ara'll
tote aceste MitropolituluT, carele convOcil Episcopii i iau
in tratatie acestl questig. Gtisescil testamentulil InT Varlaamii illegalil gi pretentiele MielesenInT, ce se baza pe
acel testamental, netemeiniee ; desflintazit testamentnlii si
botifrUcti, ea Monaslirea Br clicescif, carea este fondatit
si inzestratl de Varlaam in puterea antorittitii i a miiI1Cceloril EpiscopieT de INi T. sti re'mAn'l pe tottideamia miReprodecemi aicT cartea Mitobil alt aceT Episcopil.
tropolituluT i a Episeopilorii, prin carea se desfiintez4
testamentulti Jul Varlaam, si se dail Braclieescif In stitplinirea EpiscopieT :

,fiedeon en mila InT Dumneqeti Arehiepiseopil i Mitropolitii Sucevei , si a t(itil Moldo-Vlaellia , prea cinstitti
i Euarebn , din preunti c t de Dumne(leii inbilorit kyr
Paelunuie Episcopnlii de Roman i kyr Calistrn Episcopulii de Rildi-inV, facemi scire tuturoril mil se cade a sob
pentrn sfAnta ,Si Dumneqeiasca Monastire antime BradieesciT, ce este in tinutulti FtticiulnT, carea este zidiiii si
filcull de pomenitulii ritposatulti Varlaam, ce all fostii Episeopil la litiT, care intilmplAnduse moartea EpiscopuluT,
en are care soeotealg ail fostii Will area monastire Dim
www.dacoromanica.ro

183

Gavril Miclescu biv vel vornicii, ca s5 fie supt ascultaree Dumisale, si fiindn'T pe manl, .asa, cum ail vrail ail
f cute cu tote lucrurile aceT case. DecT ala pre Hilda si
cu amiinuntid cereandil sa aflImil en adeviirattl, de ace
monastire este data de Oposatulii.Episcopil D-sale Vorniculul Gavriil. Si asa en Dumnedeeseti giudetil, en mare
dreptate si cu prea bune dovcdT si credinciOse mArturii,
la ariltarea tuturoril s'ai'l doveditil, ca RIM cale, en mestersugii au fostil lnatu vorniculil BeidiresciT. Pentrn care

lucre cu dreptil giudetil si cu Sfilnta si Dumnedeasca

pravith, tmprennit en tote sfatulil nostru, socotimil si gindecamfi , ciE nu este cu Cale a tinea vorniculti Gavriil
BriidicesciT, fiindil si chipu mirenescil nu trebue a fi stgOral sail maT mare SfinteT Biserici, ci prea. cu mare
dreptate Taste, acia .Monastire sll fieva EpiscopieT de HusT.

MT scan Episcopti, de i au fticutil acestil luau , iar

puterea toatti, nevointa si agiutorulti- alt fostti de la acelii
scannti , de care ve'dendil si unti testamentil, care s'ati
&nth' cu greall, de Episcopuln Varlaam , scriindii si

blestemfindii, ca sl se tie acea M1n6stire singuit sa nn

fie McMillin rliciiiure. luatnlam asupra nostril a BisericiT,

si am stricatil acea socoteath; did vadindti Sn plmantulil

nostru minunate MonastirT, si acum riimdindu maT de

dar trid aceasta videmii , c t singur4

nu se va putea tinea intro Sntimpliirile vremiloril aces-

totil la pustiire:

tora. lath darit socotitamil. si anti datii acea mNnitstire

Brtidieesej In sama Mtn] Christosil iubitil frateluT nostril

kyr Sava Episcopal de 11usi, ea sl o tie si sit o diverniseseit intru tote lucrurile si cu tote moiile si ce ar ayea, tot-dea-una en Episcopia s f se tie. Si pre care aril
alege Dumnedeti a fi Episcopil aceluT SCR1Mti la IW',

acela sA aibit forte en nevointil a elute, de tote lucrurile

www.dacoromanica.ro

184
aceY case, i asa in vecY sa He tdtit suet ascultarea Episcopiet Dec de acmu inainte cine s'ar ispiti sit strice

buna tocmaltt si aseqarea ac4sta, unlit ca acela. on in

ulna mistng, Arebieren, sail cine an hi, sit fie blestematti
de Domnulit Dumnecjeit ci de MaTea Precista , i de 12
Apostoll i de 318 tett de la Nikeea, Gi de totl Sfintit
i dela smerenia nOstrit sit fie aftisitti qi neertatil Sn
viacti , i datti anatema ci de acmu inainte Vorniculti
i altt semintie a Dumisale sit nu ilia aibit treabit cu acea Mitdstire , nict cu lucrurile el% si dopit a ncistiA
Eocote15., sit atil, fratele Episcopulit a'I face i dresii
ca sti fie acea Mrinqstire a Episcopiet nec15,tiM si ne rusuitit in viaci. De aceasta scriem. IT Ias,
It 7221, Noemvnie 2." Unmezit isc liturile: Gedeonti
Mitropolit ulu Moldovlachie apoT toth inainte, ceva, maT
josh : Pachomie Episcoph RomanuluY;" Sn rAndulti alit
doilea, sub Pachomie .Calistru Episcoph Rildovscliii."
Episcopia, de IIus1, prin sthruinta luT Sava yi prin ajutorulti Domnului NicolaT Mavrocordatti, in eurindti a inceputil a se restabili din pustiirea la carea a fostti redus`t Sn timpulit resbelnluT Ruilor cu TuniT la StitnileFT
domnesch

S'a acoperitti Bisenica i s'a reparatti ca din noil, s'a

cutil casele i ingrilditura, precumil se va vedea din
claysovulit Domnesch, ce se va reproduce la awn ur-

XXI. 10111ESTU.

Anul 1714. La sfinitulti anuluY trecutti 1713, seil

la inceputulti anului 1714

Sava a trecuth la Episcopia

de Roman in loculii luY P achomie ; erit la IInsT fu aresi
,

www.dacoromanica.ro

185
forestii( =.). Sinodiduhl EpiscopieT ni spline , clf Iorestii a

fostil en metania dela Seculii. Judean-Ida spunerea Sta1'010 Gerasim in istorie ce face ell"' llioniistirilorii Neam-

turn si Seculu, a dela anulit 1691 pints la 1714 a fort

Egurnenrt la Secul forestil, iaril dela acestii anti s.'a ales
altulii; putemii inclieia cri Ioresttt noulit Episcopil al Husilorii nu este altulii decatil fostulii Egnmenii alu SeenhiT,
de care se vorbesce ill Istoria luT Gerasim. (Istor. Monastirel NeamtuluT si a FeculuT f. 6).
,Se vede ctt dupa cererea nouluT Episcop, Domnul Memlairt Mavr,cordat dinnori intitresce EpiseopieT asedem6ntul
pentru ceT 20 k eutelnicT , fticutii sub Michaiit Racovitii.
Findu cit, in elirisovulti seri Mavrocordatri , intre allele
spune si de intempthrile Episcopiei in timpuIrt resbelultil
trecutil, precum i tie ajutoriulri ce a facutii el i la restan-

rarea eT, reproducemit aid o parte din elti :

Jacemii scire eu aceastg carte a DamnieT meale tuturorti cuT se cede a sci pentru Sfiinta Episcopie a Hugiluril , tiimpliinduse la vremea re'scolei , la veldt 7219
(1 711), carea fiindri tnprejma ostirilorit au arso de prad6,
dart an r masu numai piatra in jeriste( 'i`), si venindii
Domnia mea la Moldova cu a. dona dorrinirt .i ini,eleghd
cum este Sfiinta Episcopie ars?f si pustiil,
Malta
( *)

In actulii de danie ce face nuiniistireT Nemtulul Logofetesa Elena ,

sotia Ln,frofAtulta Nicolaft Cost in. la 17 4. Mart. 1. se amintescii ca
marturi tus patru lerarcliii terel, hare earii eelil de MO se numesee:
,,Theodosie Episcopie Husschil." Insit acestil nume an se affil trecutii
aid in diptichele EpiscopieL nicl in vre unuld din doeumentele EpiscopieT nu se amintesce de elk Pin contra document/4e in acestil timp

ne aratA Episcopti la limit pe forest inainte de 1 Marte, anume la

28 Decembre. (Vedi mai josh eartea Jul Nicolaii hIavrocordatti, datA

pe numele lui foretil la 28 Deceiribre). Trelme dar FA incheemti eft
en greselA este reprodusfi in condica Documentelorfi MitropolieI, in
'restamentulti mentionatii, numele EpiscopuluT Theodosie. in locil de
forest. (Condica Doeum. Mitt. f. 920).

(") J eris te" se numesee loculA devastatii de incendifi. (vedi Letop.

t. 2. f. 203).

www.dacoromanica.ro

186

din tote eugetulti nostru . i emit socotitti impreunq en

tog% sfatulti nostru ca sg nu rrnie acelti seatmg la rgsiph, i ea sg, nu se stingti, pomana Domnilorg celor b6tr ld( i ctitorilorii eelorg veelii. 5i aa luandil dela Dtimnetleit ajutoriti , din tag osirdia nostril niamti apneatil i
o amil toemitti ea de iznovti en acoperementil i en de

altele ce all trebuitg pregiurti Santa Episcopie. en case

li en Ingrgdittilit pin pregiurg, i en ce ail trebuitii, cum
pe dill lAnntru aa i pe din afaril." Frrmezi1 apoT confirmarea milelorti din ehrisovulti luT Racovit,ii pentru poslnnicT. (Cartes este data la" 28 Decembre; originalnlii in
Cond. I f. 21. CopieCond. A. f. 72-73).

Apropo de prada ce s'a Aerial pe la IIiiT i vecingtate, In rese6la lul Cantimir, eetimti In Letopisetulil ContimpuranuluT Nieuleea : Deer Ong in saris In acea di
de Dilminecit totil vinea TurciT virtostl din josh i se aHase pe coastit la dialii: iarg TIttirimea totti trecea In
snsti spre IIIIT dreptti pradh pe la bejenil(*), ea Mp' ,
cum aril trece nisce loeuste , ma', trecea de multi (Let.
torn. II. f. 355). 8i in altil locii : Iarg de foeurile Tut.eilorti i a Thariloril era. cuprinsg, t6tit costia ping sub
pildnre, totti egmpill acela pang In IIiiT" (f. 356). Deasemine spune , eg. dupg acelti rezbelg sera era stricatit
reti de TItarT, de Miscall i de tgllittritg" (1. 376).
Totti atunel, la 28 Decemvrie , Nicolaiti Mavrocordatil
a datil voig, Jul Iorestif a'I ggsi 9 CmenY streinl 1 aT
angaja la servititilit Episcopiel, aniun : trel argatT,1 1
plugarti , 1 vieriii . I vilcarig , I pileurarig (cioban).; i
bergbeligiti i I porcarig ; ..ii IT scutesce de tote Artie i
anggriele (Cond. III. f. 21). Iorest se amintesce ca Epis(1 B ejon ri." picere slaTA f ti gari A, f u g A" aid InsktnA : locorile mule se asctutsese eel co fugise de prin sate, de Heil.

www.dacoromanica.ro

187
copn Unshorn, tmpreun en Gedeon Afitropolitulil, en Sava

Episcopuln de Roman si en Calistru Episcoptilii de

in chrisovnli1 Doninulut Nicolaii Mavrocordatil, dat

la 20 Decemvrin pentru desfiintarea dabilet pe vii, numitri : Pogoniiritulti (Uric. part.

1.

1. 42-45).

La 3 MB NicolaT Mavrocordatu reeomAndn, Episcopulut Iorestil a cerceta ehestia furitriT mint calil tie la Linn

1.600 din CtirligatT.

Aim/ 17!.S. Iorestn fileadn cereetarea recomendatl,
Id de Domnii in annul trectitil, la 2 Septemvrie a datil
suplicantnle urnAtnrea mtirturie de evle ce a eonstatat :
forestti Episcopulil de Ilust f:lcutanin scrislwea mistril, la
myna lut Ion Romascu armastilti. precumn all venitil en
cinstilii cartea Aliiriet Sale lnt Neculal \Todll. la not el
aid ,indecatn. pentru unit caln ce iail furatil \Tashi feeiortilii Int Savin Polet de la Cirligatt. deer dovedindusn. en bun dovad'i preeumn iatl furat eln caluln. Tut
Ionic Romascu. deci iatti si martial Pit adnsil Romascu.
pre Timus vorniculii din Girla Vilidic iC). si pre 111ichain Sanduln Vorniculii de Stanileset si pre alp' 6merit bunt. de Fin pregitirn. Carit acestt Omni all sciuttI. si ail pretuitii caluln liff Rommel]. pentru c'ail pretuitn. calulu. dreptil. 30 de lei. end ail fostil cal(' bunil.
pe cum all datti sam,l. acesti ilmeni bunt. precum ail
fostit calulti burin. Deet Ion Romascu. nail g?sitii nimicit
sti is de la acelil talhariu. fitr catti. s'ati gnsitn. nisce
movie. de pre parley miliiesa. la Carligatt. si la valea

Jul easel. si prea lure uncle va Iii. ca asa iaste. si poronca Midi sale luT Vodll. sti, se popreascn acele mosit.
en totil venitnlu. pint iar plilti caliilil, si not am flicuta
( r)

unri satii pe Prutti, care astAdi nu nial eesistii

tirupulii rephelulul ruseseil de hi 1711.

www.dacoromanica.ro

stricae. fiitutii din

188
acestg miirturie la maim luY Ion Romacu. ca sa aibh
credintg. vlet. 7223. Sept. 2, Iorest Episcopil Hulschit."
(Cond. III. f. 25.)
Insemnare. De pe subscriere tntelegemti c t miir-

turia este serisg chiar de Iorestg. preening stilulti

asa 4i cbiarti seristirea este de tag preisti , si ne
arat el Iorestil era slabti eiirtararia.
In acestti anti, In lima luY Innie, a venial tn Moldova
Samna Patriarchul de Alexandria, pentru a stringe
spre a putea plgti datoriele Patriarchiel.
AcestI Patriarchig pgnA atund nu avea vre-unti venitu statornicti din Moldova. Nicolaiti Mavrocordata a ho-

tgrtai sg inchine aeeY Patriarchil vre o monastire de ale

tereY. S'a frith-Oath toema atuneT a se trata un procesti
alit Monastirel Haugh pentru dime moiT , Miltetescil i
Miinjeseit, pe care en nedreptulg i le Insiiise Visternicesa lui Ilie Cantacuzino. Nicolaig Vodg, a convocatti Divanulti tn preseina Patriarchnlift Samuilti, a Mitropolitupt Gedeon, a proin MitropolituluT Sava i a Episcopilorg
terel, Intre caril trebue slt fi Fostti i Iorestti al Husilor;
dupg trgtare, ggsindu-se preteinitmile Vistericesel ne tntemeete. s'at1 re'ntorsii proprietgtile Monastirel ; erg, apoi
Mongstirea en tutu averea el o ail inehinatii , en conning, invoire, Patriarchiel de Alexandria (Letop. torn. II.
f.

185-187).
Anirl 1710. In acest an a urmat certti lntre Iorest E-

piscopul Huilor Gi Toanichie Proilavul ski Mitropolitul Brlfi-

leY, din causa hotarelor Eparchielor a.cestor done scaune_

Certa era pentru nisce sate milrginase, anume: DulasariY, ce sunt pe malniti stIngti alu Nistrulul, Sultan-Oplasi, si Musaip-Cilasi.(*) ce era pe botarulti Moldovel
(*)

Despre positia

f. 207-209.

1i

origina aeestal satil , rely Uriearalii, parteA HT.

www.dacoromanica.ro

189
despre Bugeagti. DubasariT, de i afar a, de hotarula MoldoveY, prin urmare i de Eparchia Huilorfi, dar, ca locuitU de Romani i ca maY apropiatil de 1iusT, dectitti de
Braila, locuitorilorti

le vinea multu mai lesne a se a-

dresa la Episcopulti de HuT, in questiunile bisericescY,

i Episcopulti de HuT nu voia a'T respinge. Preavulti
reclama Dubitsarli numaT pe temeiti, ca, tote locurile o-

cupate do Turd, atatti pe marginea DunariT, catti i inlanntrultt Beserabiel, precumil i acele de peste Nistru,
trebue sit fie sub ascultarea unui Episcopit tottl din
olaturile turcescI. Celelalte dOue sate, fiindii pe botaril
intre Moldova i posesiunile turcetT de la, Stu lull]. Be.,:a-

rabid, se credeati indritil ale posede ;;i o parte i alta.

Huianulti Sn puterea dreptulut istoricti ; cad Ore dna.
tote Bugeagulti era de Eparchia ha; celalalt in puterea stpanireT turcescT. Ioanichie a venial in Iasi i s'a
tanguitti Domnulul Mavrocordatti asupra luT Iorestil in
acesta questie. Mavrocordatti a data casulti in tratarea
Patriarchului Samuil. Patriarchulti, in presenia sfatului te
reT qi a partilorg litigante, debatAndil questia , a &jai
cu cale, ca, DubilsariT, nefiindtt din hotarula MoldoveT, sit
temanit, pe viitoriti sub jurisdictia EpiscopuluT de Braila,
ATI a se maT amesteca Episcopulti de 114T in trebele
bisericecT de acolo, niel a da Mint" , nicT bine-cuvintare. rata celelalte done sate a, remana, sub ascultarea, EpiscopuluT de IIttT, cum att fostti i Oita acumi'i.
Cu acesta hotarire impacanduse amandOue p1rtile , 'ati

datti inscrisurl unulti altuia, Episcopulti de 11T i Mitropolitulti de Braila , adeverite de Patriarchulti Samuil
i de EpiscopiT litigan(T. De pe inscrisulti datti de Episcopula Ioresta MitropolituluT de Braila in acesta questie ,
se eistrezit in Archiva Episcopiel de HRY thine copi( ;
www.dacoromanica.ro

190

una, adeverita, pentru intocma, de Grigorie Proin Archiepiscopri Achidon, de Neofitos Uggrovlachias, si de Metodie

Episcopulii de Buell. Altao copie de pe cea d'anteiti ,

in carea se dice , &t copia cea d'AntNn s'a trimisii de
Mitropolitulii BINA adeverith de persionele de mai sus
&t este intocma; ea are data 7253 (1745).
De aid putem deduce; ca DubtisarR earaY se adresaii, pe

la acest an, la HuT in questiunl bisericescY; pentru care

Mitropolitul de Braila a renoitii amintirea drepturilor stile
asupra Dublisariloril.
Reproducem aid acel inscris dupre copia d'anteiti, ce se
plistrexpi, impreunit cu a doua copia, in Cond. III. f. 3 0-31.
Deasupra el' este adeverirea Patriarcbului Samuil , in
Huth grecil, cu litere cyrilice : Alexandrias Papas ke
patriarc'iis Samuil epivevei."

Smeritulti Orestti Episcopulii de MO, facern6 scire

en acesta carte a Episcopiel n6stre precum fiindu not
megi4 ctt Area o sfintitulii Mitropolitii de Braila kyr
Ioanichie, anlil clIntii la pricinq cu Sfintia Sa pentru satele care sintil litre hotara. Dubasaril cariT south de
cea parte de Nistru, i pentru Sultan-Nlasi , si Musaip-Calasi , card santti pe hotarulil Moldovd Deci
venindii Sfintia Sa Plirintele Ioanicbie aid la Iasii art
OM la Maria Fa luminatulii nostril Pomnit Nicolaiii Alexandru Voevod i Maria Fa !Ilan poruncitil s t mergemii
la fericitulti Parintele Papa i Patriarcliii dela Alexandria
kyr Samuil, ca sii ne indreptamil , i mergandil inaintea
Sfin;id Sale fiindti acolo i Dumnealorti Iloiaril eel mart,
i lubdune seama Ffintia Sa Parintele Patriarchulii newt]

aeqatti fraiesce i cu pace intracestq' cbipil, cum pentru Dubtisari sit lipsescit de suptil a6cultarea a Episcopie de Hull, i sit remae suptil aseultarea a Mitropo
www.dacoromanica.ro

191

lid de Brilila ne fiindti pe hotaruld MoldoveY , nicY sg le

anti Mirulti nicT Blagoslovenie. Iarg pentru Sultan-C1Iasi i pentru Muzaip 01lasi ca sg fie totti suptti ascultarea Hupilorl pe cum ati fostil i pitd acum, qi ala

nag priimita amtindoi pre acestg aetjare de impgrtela ,

pi cu multumita. i pentru adeverulti anti datti dela noT
aceastit mArturig cu iscitlitura nostrg, , i atnu luatti pi
noT alit mgrtilrie dela Sfintia Sa Pgrintele Mitropolitulti

of Brgila ca sg se scie. u Ias vlet 7224 Sept. 29."

(Pecete) Orestti Episcopti IluschiT.
0 Arcbiepiscopos proin Acbridon Grigorios.
Ungrovlachias Neofitos (Wed, grt &TV/ 10011 WUpaXkarrov.
Methodic Episcop Buzeti.
La 10 Martie Michaiti Racovilit , ce urmase in Domnig , renoesce luT Iorestil cartea de scutell dela Mavro-

cordatil pentru eel 9 ornenT streini angajatT in servit,iulti

EpiscopieT. (Condica III. f. 27).

Anti' 1720. Vide remase dela Varlaam in stgpInirea

MonastireT Brildicescilorti , remgse-e in phrgginire , precum i Monastirea venise la o mare desolatitt , din

cau:za negrijirit Chluggriloril de acolo i a lipseT de discipling. Iorest cere la Mitropolitulti Gedeon a se da EpiscopieT acele viT. Mitropolitultt, consultanduse cu Episcopil
Georgie alit RomanuluY i Calistru alit Rldgutitortt , la
14 Februariti incheiu unit acttl, Kin care vide acele se

del in stgpanirea EpiscopieT. Vorbindii de CgluggriT de

BrIdicescT, actula se esprimit aa : Wit aunt la vederea tuturoril este, orT din nesocoteala Citlug riloru, sati
de avutti strimbItate intre d6niT , ne ascultAndit unit de
alt,iY, lag ati remasti Man'stirea a;a. de totti la pustiire ,
Catti eT nit santil vreduicT pe vlata lor.4 (Docum. vielor).
www.dacoromanica.ro

192

In acest anti Iorestti se tanguesce la Dom ini Michaitt

RacoviO, cit maT multY dintre locuitoriT de pe moiele EpiscopieT, call aii vii, le lasit in pitiitsire anT indelungaCY

dela 15 Ong, la 3 0inat nu aduc nicY un fo-

1811, i dad, Episcopulti dit vr'o una de acele viT pgrgginite cuTva sit le lucreqe , rudele fotilort1 sttip nY dupii,
ce le qdit aduse in stare bunil, se scOlii cu preteMiA de
clironomY.

Prin cartea sea. de la t Main, Domnulit liotitresce, ca

tote viele ce vorti maY remitilea paraini in curgere de
trey ani , afarit de cele boereseY , Episcopulti sit aibit
dritil a le da altora , ca cu moduli" acesta .proprietatea.
sit nu remanit ne productiva (Cond. III. f. 38.)

Iorestit dobAndesce de la Racoviil o

carte doinnescit , prin carea se indrituesce a'Y gitsi i 2
Oment pe cariT promite al trece intre rupta.T, ca sit le
flit ditrile maY usore. Ileproducenitl aici acestil carte, in
interesulti archeologicti aIti teret
La Maiti in

11

Ion Michaiil Ritcovitit Voevoda Bojiiu Milostiiu Gospo-

dar Zemli Moldayscoi. Datamtl cartea DomnieT meale.

SfintieT Sale Pitrintelia kyr
(Vesta Episcopulti of Huit i Ispravniculut seti(1) ca sit

einstitt1 rugittoruluT nostru

fie volnicT on cat to DomnieT mealia cbiema OmenY striiint

din olatul Turcesc,

dintfalte prirtT de loch sail neicar

i OmenT de tail,. cariT skit :nstreinatY din taril de tin an,

i din ceY me de demultil. OM, In 12 Omen sit fie po-

slunier sfintei EpiscopiT. ci ace Oment vorti avea

de la Domnia mea pail in ese lune-- nemAruia natal.

tin banil nu vorti da. Iarit &pit cia se va plini cisla(2)
eitrtit iY vom tocmi cu nipta. intr'un anti. i Orte peitirr dupit putinta lorti, ca pe nisce OmenT streinl ca sit
(1) Vechilultd, plenipotentulul.

(2) neido": Anyone.. liv.-6mpat lamer%

www.dacoromanica.ro

'93
p6t1 a sluji i la trebile sfinteT Episcopii. i ace hal.
vorti da pe eferturT. .d nime din tocmela lora nul va
scOte. lid cu alts, tart, la nimicl nu vortt fi amestecati.
nici bucateli pentru altiT nu li se vora trage. i de nim e
nu vorti hi calcaAT. cad Sfiniia Sa P6rinteali. li va purta
de grijia lore. de atilt Domnia mea. Drepta aceea dart.
vaginda carte DomnieT miali. s venitY pe cartea DomnieT miali. i sit via apucatT. sa flp poslunici SfinteT Episcopil. i pe cum va, flgAduima, sat sciti cu bunt fn.
credintari. c t vom sta la:cuventa. de yeti avea mill, en tocmall
1 Cu aeclarT. intarith, dela Domnia meaprecum scriem
maT susti. Drept'aceea dart. poruncima. i la boiarT. 1
la totT slujitoriT vglind cartea DomnieT meali. toti sI Vit
feriV de aceti poslunicT. precum scriema maT sus. CA

tine s'arti ispiti a le face vre un vat& on cita de puOtt peste carte DomnieT meali. uniT cacia vora

fi

de

maxi certari de la Domnia mea, intealta chipil n'a hi.

aceasta scriema. U Ias let. 7228 (1720) MaT i 1."
(Iseilitura Domnescli, i pecetea). (Cond. I. f. 40.
Anul 1723. Dumitracu Barbosul in anul 1691 PA-

cuse danil, partea sea din rnoia Corlatele pe Crasna,

logofatului 31e Michaiti i sotie1 sele Sanda; tnsa, maT pe
[Irma. ne mulVimindase de purtarea logofatului , a data
acea movie danie luT Varlaam Episcopul Ilitilora 1 ctitorul BrAdirescilorti. Inst actulll de dania cea dintXiti a

remasa in manele Logofatulta Michaiti. De aicea, a ur.

mate, c t acea moie se pretinda acum i de chlugarit
de la Bradicesci, i de clironomiT luT Michaia. Procesuld
s'a ourmatti la DJmniX prin cattea data, de Michaiti Racoviia, la 12 Ida, in faverea MonastireT Bradicescii. Reproducemti aid acesta carte , pentru et din ea se vede
13

www.dacoromanica.ro

194

atatd moduli de procedurit at judecItil domnesd, ctt11 pi

circumspectia, lul Varlaam in daraverile cu redeiI.
Nol Mihaid Racovitd, Voevod Boj. Milos. Gospod. zemli.

Molday. Adicd sari paritri de hp, tnaintea Domniel meale

i a tot sfatul nostru, rugdtoriT nostril chlugdril , de la
sfanta mtingstire, Brddicescil, cu Ion0 sin Lucaci6e Clucer6e, pentru a moid Corlatele de pe Crasna, told partea
luT Dumitraco feciorul Iul Vasilie Bilrbosul i a femei
sale Dochii ardtAndd Ionitd, sin Lucdci6Y, und zapisd, de
dania de la aceld Dumitraco Bdrbosuld , i de la femeea sa Dochia, din vlet 7199 i cu iscAliturile a multi
boerY marl i mid, scriindd i mdrturisindd , Inteaceld
zapisd , pe cum Dumitrwo sin Vasili Blrbosul qi cu
femeea sa Dochia de bunt voia lord, all datil danie
tOtit partea lord, de moiit dintr'ace silkte, de maT sustl
numitd, i cu vad de mtird In Dolhasca , i din totil lo-

all data lul Michaid ce ad fost logoatd al treile,

i jupdnesd sale SandiT i pe acelti zapisit acmu Ionitit
culit

sin LucadOe , trage ca skt stdpaneascd moia lard, CA,lugitriY, dela Mrtndstirea BrildicesciT al6 dederd saei, cd
adeveratd, aceld Dumitrwo , sin Vasili Barbosula inteirt
all fostii datd danie , acea moia lul Michdild Logofet :
dar apol, pe urmd, acelii , Dumitraco sin Vasili, Barbosuld de iznOvd, ad fdcutd altd danie de all datd toff' acea
moid, reposatuld VladichY Varlaam, carelea all fostd acolo la Brddicesd, precum niad aretatd Calugarg, pi zapisd de Dania, dela Dumitraco sin Vasilie Bdrbosulti ,

fdcutrt maT pe until, de catd zapisuld ce all fostd datd,

luY Michail Logofetd : scriindd i mitrturisindd : intracel
zapisti, cunt aceld Dumitraqco, BArbosuld, maT inainte au
fostd datd acea moie de maY susd , ntimitd, lul Michdil.

Logofetuld, dar apol pe unad neavendii, nicT o socotintd,

www.dacoromanica.ro

195

dela Michnil LogofOulii : at socotitti si

as data acea

mosie de me suss numitit , toatn, , parte 10 si a fitmei

sali eilti se va alege, ail datti Sfintii sali PArintelui Vladial 10 Varlaam, pentru mufflt socotintit si grijit avAnd
despre Sfintia sa.
dupti zapisil de danii ce neat arXtatd, Cnlugaril

dela acelti Dumitrasco Bitrbosuld

Ind

than. me ariltatd si o mnrturii dela Popa Tofan din Podoleni, care Preutil iad fostil Duhovnicti, acelul omit luY
Dumitrasco 13Krbosuld , si sail template, la rarte alui
Dumitrasco , si totti intracestil chipti all mitrturisitil la

moarte luY, cum ei me inainte ail fostd data 10 Miclinil

logofhtuld acea mosia iarit apoT pe urnia neavendil elu
nici o socotintn,, despre Michniln sail socotitn de as datti
acea mosin PltrinteluT Variant', pentru cifcT Sfintia sa laD
imbrncatd , si lad grijitii , si multit socotintn, as avutit
Pentru aceea data amti v&jutti c I. dania MonastireT este
me pe urmn, si adeverinduse cif este adevnrata daniit pe zapis
de daniit si pe mitrtuia ce ni aiit aretatil, amu socotit Domnie

me, impreunn, cu toot sfatuld nostrn , et celce dit volnicil este, a lua iar inapoY, ce allfindusn, set data, acea
mosia dania maY pe urmn, 111Annstirei, asa amti judecatil
ca sit tits Cillugarii mosia en toot venituld pe catd le
Belie zapisuld iarit Lucilcioia Cluceroia si fii Dumisali, all
nu se amestice , tit iam datti Amasi din totit judeca'a ,

si le sail luatil si zapisuld, acel teat avutti de dania de

la, liana lord, cii, dania acea de pe urmn sd tine in saml , si de aceastA pica, sit nu se mai pirascti , peste
cartea Domnii mele, viet 7231. Ulu 12," (Cond. B. f.

59-60),
Anal 172.5 Din acestil anti, Noemvrie 2 se gnsesee
o carte a DomnuluY Racovita , prin care insitreina pe
Episcopuld Iorestti i pe Ctrste Iamandi vtorl paharnioil

www.dacoromanica.ro

146

de a cerceta o eel redeseseti, dela Cirligati. (Docum.

Cirligatilorii). La 28 'unit"' Iorestii, impreunti on Calistru
alt. Radautilorti, assistti ca marturi la actulil de danie
ce a acutii Mitropolie Monachia Seraphima Silion4sa.
(Condica Documentelorti MitropolieT f. 834-835).

Anul 1727. La fneeputuld anuld acestuia tdmna

Grigorie Ghica a succesti fn Domniti, lul Midair' RacoViOt. Iorestd se rOgii, DomnuluT celui not a'i confirma li
eld asedementuld datd de Racovitti, pentru viele llsate
fn paraginti. Ghica conger', Divanuld si renoesce acelil
asedementd prin cartea sea din 23 Ianuarid. (Cond. III;
f, 48). Episcopatuld lul Iorestil Incurendil dap, acesta
s'a finitd; del fn anuld urmittoriti se gasesce unit altuld
pescaunuld Husilord. Iorestd pre. cAtt`t cunosed panl acum , nu se vede sti fi trecutri dela Husi la alto Episcopie. De unde putemil India, cti, ski a muritti fn HusT)
s &t a paretisitd.
XXII. GEDEON 11,

Anui 1728. Lta Iorestd a succesti Gedeon alit II-le.

La 20 Maid ild ghsimil asistAndd la o fnvoelti, facutti
fntre nisce'redesi din Leosci ( Docum. Leoscilor). Gedeon,
precum se vede din Sinodiculd Episcopiel, a fostd cu metania din Monastirea SeculuY. Acesta o adeveresce si Staretuld Gerasim, 'in Istoria sea despre Monastirile Neamtul

si Feculd (fila 6, din dosti).

Antall. 1729. In hotArirea data de Mitropolitul Geh
deon si on EpiseopiT in questia supuneril Monastirei Bradicescilord la Episcopia de Husi, se dice la flnitd, cd, Episcopuld , pe temeiuld acelei hotAria bisericesci , srs1
604ta chrysovo Domnescti. Ins unit aseminea chrysovd
www.dacoromanica.ro

197

nu se glisesce intre documentele Episcopiei panA, la anul

acesta. Episcopulii Gedeon se vede, c fntimpina ore care
opositiuni din partea citluggrilortirude ale luT Varlaam,
din MilOstirea Britdicescil , earl): tindeati a dispune de
averea eT, Ca de a lora , in puterea drituluT imaginaril
de clironomi aT lui Varlaam. Acesta a slat pe Gedeon
a cere la Domnulti Gliica Vodt carte domnescii, , Maritore drepturilorti EpiscopieT asupra aceleT MonastirY, qi la
22 Apriliti dolAndesce o aseminea carte, a driea, cuprindere este I) cit Varlaam a Post litsatti acea moniistire,
dupl mOrtel sea, in stitpinirea Ore-cifrortt cillugitraT din
neamul sett , la care sthpftnire s'ait amestecatti si alte
persone, i aa s'ati prifpiiditti i rifsipitii tote avutul aceT MoniistirT. 2) Domnul pentru aceea o dtt in soma EpiscopuluT Gedeon, ca sti flit Mitocti alit EpiscopieT. Insit
pe dlugitriT din nemulti lui Varlaam sit nu'T alunge, ci
sift athiposteseit acolo i de acum fnainte. (Cond. B. f. 7).
A,ml 1732. 0 parte de reqeT de in BunescY pretind
de la BrildicescI nisce reqeil cumpifrate de Varlaam Episcopul de Mull; fn BunescT. Certa s'a tratatit la DomRill. Nicanor Egumenul Britdicescilorti a ariitatti citrtile
de cumpitaturii si de Intiiritur/ domnescY, si de judecittY,
prin care s'a constatatil nu odatit drepturile lilt varlaam
asupra acelorit redesiT in miirime de 105 pilmenturT. ReqeiT au remasti
Grigorie Gliica prin cartea sea
din 9 Octomvriii, descriind procesul acesta, confirmit din
noti dreptulti BrAdicescilorti asupra acelorq OmenturT din
Banes& (Cond. B. f. 94, 9 5),
Tottt atunci Nicanor s'a maY judecatti cu recjeiT Britdicesd din VrithienT, cariT pretindcati o jumMate din satulil BrildicesciY. Inuit Nicanor a aretatit ispisocul domnescil, pin care s'a constatat cg, t(4, aLea parte de locil
www.dacoromanica.ro

198

era 44 cumpiiraai de Variaam, seil dilnuit5 Jul de re441, Judecata erilY a &tit dreptate Egumenulul. VegY
cartea 1tiY Grigorie Ghica, datit tot la 9 Octomvriit. (Cond.

A. f. 8. 9.)
Anil' 1733. Grigorie Ghica Voevod, in antilil de pe
urml aid DomnieY, negreitd, c t dup5, mijlocirea luYGedeon, la 4 April renoesce aeqementul Episcopiel pentru
poslupicr, i totilodat5 aratti c Episcopia tricli nu se
restaurase cu desevirqire din sAra,cia la carea o adusese
prAciele din trecutil. Iattt cuvintele chrysovuld:
InsciitOre facemii cu acestil carte a Doruniet miale
tuturoril cuT sit cade a sci pentra sfanta Episcopie a Hu01orti c5, iat5 acest5 Episeopil fiindii la acela Ioert inprejma otilorti in vreamile tie riiscOle mal in trecutil ani
precumil intelegemii ail fostil arse de prttcll OM ait fostii
remasil ntimaY pea tra Si DoinniT cid fostil naiute de noT
veqindil acestri scaural la risip5 i ea stt Liu se stingit
pomana Domnilor celor b5trAnY ffi ctitorilorti celorti vechY
ail flout Fait tocmit de is:1161,5 cele clan. trebuit omit Si

Domnia mea am intAritil cti cell ce mall datii liana

Dar Mel nicI pintf acmu in starea el precum ati fostil
maY inaite Wart venial avendii multe trebuintele eY Ce v6-

own. Domnia mea nea.junsu rile sfintel- EpiscopiT, 0 pentru inttirirea

eT Pentru ca s5 avemil si noT vecinica
pomenire .Si uuri10 p5catelorii 116.qre Am socotitil si

dupli testamenturl vechT de milt dart avut i dela all

DomnY"... (rurniezh aeqementulti. pentru scutelnicY , ca
qi in cele de maT inainte. Original u Cond. I. f. 23. copia : Cond. A. f. 73, 74).
Insemnare. Arderea lipiscopiel , de carea aieY
se amintesce , este acea de sub Dimitrie Cantimir,
1711. DomniT, de care se (lice aici di au restituwww.dacoromanica.ro

199

itd Episcopia dupti ardtre sitntii : Nicolaid Mavrocordatd i Michaid Racovitit to 3-a Domniti.
Gedeon se jeluesce luY Ghica, asupra dregAtorilord din
IIuY, ca trap la dgrile domnesci pe scutelniciT EpiscopieY. La 7 Apriliti Domnulti dtt ordind de a se Pisa In
pace scutelniciY EpiscopieY.

Schimbtinduse Domnia , Ge-

deon capiltl la 6 Maki o carte domnescii de la nould

Domnd Constantin Mavrocordatd , prin carea se tndrituesce a'1 adnce 10 OmenY streini i IT scutesce de dtirI
(Cond. III. f. 49, 51).

Anul 1734. Constantin Mavrocordatti, la 9 Ianuarid,

to vederea sArticiel EpiscopieT, fT clarAdesce anuald pen-

tru tot-dea-una die 4 oca untdelemnd

o litrti de Ottmtil, de la vama cea mare domnescti (Cond. III. f. 53).
In Condica I. I'. 24, 25, se pstre(pi, rind chrysovti
din acestti and cut data 30 Maid , prin care Don-mid
Constantin Mavr000rdatd scutesce pe preotT de dabilele
terel. Estragemti cuprinderea intregulul chrysovd, ca dovadl despre privirile forte favorabile ale acestuY Domnd
asupra Preotiel, i tot-o-datd, prea creqtine, din punctulti
de vedsre dogmaticti, i morald.
1). Domnuld C. Mavrocordatti tncepe ehrysovuld sett
cu Intiltimea moray a servireY preoteser. Acestl frOltime
eld o privesce , din partea dogmatica , ca o consacrare
spre servirea luY Dumnedeti cea mare si trial% prin carea se produce i se sustine chrestinismuld ; ca mijlocire

Intre Dumneded i 6=0 ca apropiere Intre cele ceresci

si ce!e plmintescY :(*) De vremea ce ceata cea de cinste
a preotiei , dice elti, ca und lucru ce iaste CUracjitti si
plAcutd luY Dumneqed. i prin rostul Imptiratului. ipruo(*)

Chrisovulii se incepe cu obieInuitulii titlu dontheseil : hNoi Constantin

Nieolniti Voevod Bojio Milostiio gospodar zemli Moldayseot lat3t day.,.

www.dacoromanica.ro

200
roculuT. et cinstesee (Panda

multti cacti cinstitti pre eel

eel iubeset to Dome. Pentru ct dupit adevitrti. aceste

suntq. eel ce sit apropie. de lumina ce neapropiatt. adeci
preotil luT Dumne4etl. care celi maT de taint sfinte invrednicindusi. a tntra. si sfinteli. celi Aril, de singe. a
jertvi. si maT Ortosti ca totti n5rodulti chrestinescti prin
sfinteli lorti rugT. cittrg MAntuitoriulti nostru alctituesce
si in tote ()lido necontenitti. pre eel multti milostivti Dum-

netjeti. eitrit ertarea gresielilor nostrea a imbliincji. sinttt

rugttorT. si mijlocitorl*"
2). Do la acestI narime a servireT, ce tacit Preotii in
omenire, Domnulti Mavrocordatti deduce inebiare generath
c si chrestiniT suntti da,torT a 'Astra dad, preo1T unit
simt5 de recunoscintit si a le rsplitti Ore-cum prin binefacerT, t i prin aceea a'T pune in positiune, ca eT in totul
sIt fie devotatT inalteT si mantuitOrei chiiimArl a lorti, pen-

tru progresulti chrestinnittiT si al lumii intregi.

Ce dal% pe unit cariT s'ati invrednicitti. acestiT slujbe. cum It nu se caclit dupit dreptate. ca pe nisec slttjitorT aT luT iubitT si tainelorti sfintelorti mistre Bisericesci

poslusnid. cu totti feliulti do cinste. cu darurT. si cu facerT de bine ell ocrotimti. si sill odihnimti* si in totti

chipulti sit purtitmil grije. pentru a for ha stare* Pentru ca fiindil eT apilrati. de ciltrit tote lumescile imprejmufti. sit se afle intru ne supltrarea. si en totulti sa se

apropiia bang! vitai Dumnecjitulti. si sit slujasei en ferbintea si sirguitoriti duchti. rugtnduse pentru pacea. si
sufleteasca mantuire. a tnturorti pravoslavnicilorti chrestint. si pentru pace a Ott lumea*."
3). Din acOstil consideratiune si Domnulit Constantinti

Mavrocordatti s'a indemnatti a scud de greutatea (Vie-

www.dacoromanica.ro

201

lord pe Preoti si Diacodf, care diljdie le plItiad ei panti

atunci la vistirie de &Sue on pe ant', tmpreuntt cu lltcuitorii birnici. Aratti ed adstit dispositiune se Meuse si
de catra reposatulti pltrintele sett, Domnulii Nicolaiti Mavrocordata , carele si dilduse chrisov1 to acestti cast'.

Dar se vede el, nu se aplicase IAA acumti, old Dornnulti Constantin vorbesce despre ac4411, scutire ea despre

o me'surti auti a sea, pte carea discoperindu o MitropoMulti( , Episcopflorti si Boerilorti , totT o at' aprobattl si
s'atl bucuratil de ea. ,Ce dart si Domnia mea den vreme ce cu mila lui Dunmedeti. si sortulti obliiduirii pravoslavniciT terei aeestia amtt Matti
socotindti tote aceste. dupre cunt Insusi Dunmedeti
(') cu
Sfantu darulti sett. Pentru seta preot4sct. carele sti dn.
si st va afla. in 01 de Dumnedeti fericitt Cara aceasta

si pentru cti cinste si evlavie are Intru ei

. . . . cu darulh set'. (CM al luT Dumne(jeti Slujitorl
mai). Amti socotitil chemAndti ctitrti ajutoriti m (tna ce
dintrun ntiltime. Ca cu agiutorintti. si obstasct facere
de bine stir miluescti. de suptti greulti dtijdilorti scotindul,
pentru ca Meru neeuviosu iaste. si mai vArtos nedreptu.
cinulti preotescti s l lie supusti dajdilorti. si suptirati de
man mirenilorti. cersindule (thjdi pre anti. ettrora maT
multti kit dreptate, sit cade. dela noT s Tea. dupti cum
si Sf(nta Scripturti slice. hug nu sti si (lea. Aceasta dark
ca tutu lucru plltcutti lui Dumnedeti, si iubitu, pentru cn
cinstea ce 8il face. clitrli eel de Dumneqeil tubitY. Writ
InsusT stiipanulti sit face, si pentru aceste cu dreptate a&Ina. si reposatulti pururea infra pomenire PArintele
Domnii male. Nicolae A]ixandru Voevoda, cinnitt Preo(*)

Aid chrisovulti este arsii. Aepastg arMtur# a nindeitil cilteva euyints

iu done liniL

www.dacoromanica.ro

202
tescil ,

cu cbrysovil tie dajde fail

fostti iertatil.

care a-

masa socotelg Suda' ()Tamil descoperit'o atata SfinieT sale

Pgrintelui Mitropolitulul. alit nostru pre cinstitu duhovnicescu Pgrinte, OM si (de Dumnajel iubitti( *) orilorl ,
Episcopii tinuturilord. si tuturoril cinstitilorl. Si credinciosilorii boiarilorti Domnii meale, nu numai cit ail litudat
acestil lucru plitcutil luT Dumnec,let. si toV bucuriinduse,

ce fuel si. dupg cum sl, cadea, ca cu unl.glasit ail multilmitii. cunoscandl lucru foarte cu cale. ca preotii si
slujitorii le Dumnecleil. de supta jugulii dljdelorii visteriil sit se mftntuesci.* Pentru aceea darii, pre acestil alit
nostru domnescil cbrysovu. aeclitndil hotitrimii. ca de acumii inainte ceata bisericeascit din toatit lera Moldovla-

cbie. caret da de daori tntrunii anti dajde la visterie. sl

fie de totit nesuplraii. Atitta preotii. dal si ierodiaconil.
nicT-de-curnii. sit nu se bantuescl cersindule dajde. ci sit
fie slobo41 de birti Su veer' ca sg poatg ruga pre Dumnetjeti celti milostivii i sit slujascit luY. cu osArdie. pre
bine cunoscandl. i aceasta. cit ce aceasta mill. si ciltre
dinsii. facere de bine. IT are indatoritT a se ruga totiidea-una , si necontenitti. pentru a,ceastit de Dumnet)eit.
piizitg lett pentru not si pentru toV boiaril. si narodulti
acesta* Pentru aceea darii mil cugetatil aciasta. ca dupl,
cum noT de ce maT susti numitg dajde. pe dAnlii iaml
ertatti. ase si el cittrii Dumne4el mat cn cgldurii. rugandusil. iartare gresalilorii noslre dela mila inperatului
cerescii. sit earl. resplgtinda faceril de bine."
4). Domnulti C. MavrocordatiL aratit calitinile morale,
en care trebue a fi inzitstraV pre(Aii, si tntoarce luareaaminte a Mitropolitulul si a Episcopilorii ca sit nu afrotonisascit de catl pers(Ine vrednice de acestg inaltd chil(.) si aieT este o spiirturA. envintele din parintesil se presupunti.

www.dacoromanica.ro

202

mare, Wit liatirii sari ale motive ItituralY, prin care se

tnjosesce Preotia ; amenintindu'l pentru urmare contrar5
cu tnfricopta judecat5 a luT Dumnege5 :
Si voimit dark. 8i nal (ca preotiT) cu cinste. 81 Dirk
de priliank 85 petreacI, pildk flicenduse celoralaltT. Sutra
bone fapte. Mill do preget5. 81 sirguitorT sli fie ditr4 skvAr8ire tuturor5 bisericesciloril slujbe, nesOmutinduse.

din ()rap ill ora85. 81 a sta in Mani f5r5 biserici. ca s5

fie tudestulaty. pe la 15ca8ile ,8i ormele 101.5. SndireptAnda

cuvAntul5 adeOrtile. di 8i poruncimil Doninia mea. 81

aceasta. ca an fiia8te cum sA se chirotoneascA preotil ,
(*) i trebue atuncia sI se chice cand5 soli
rotoneascil. ins5 dup5 porunca SfinteT pravile. bisericeseT.
Socotindil ca sli fie vrednicY 'intru viatit cinstit5. fir defliTmare. sit Ric carte sh fie slujitT. 8i pedepsitI tntru
bunk petrecerea. pentru Oa', unit( trebue sk fie ceT ce sit

apropie di cele prea curate. 8i aceast5 purtarea de grijit

alb1. pre sfintitulfi Mitropolitil. carele duph vreml g'.1,
va tntempla a fi, Impreun5 cu iubitoriT de Dumnecjeii Episcopii tinuturilerii, cavil In WM chipulil 85 se nevoeasc5.
sti,

Soc,otinclil cli ochiulii MT Dumnec)ell cell neadormitti

is

aminto. 8i tote cele ascunse be veclea,* 81 a8e dupg cum

maT susti mil qisil , cAndii 85 va cklea. sk preotesc5.

pre ceT vrednicr , 1185 nu cu liatilril. sail cu alai feliti
de pricini, dnp5 graiulk Dumneqeescil ce (lice. Nla Santa
Evangelie. nu &III Santa citTniloril. nicY viIrsatt mNrg-Aritariulii vostru inainte porciloril. ce de8ertAndii mirulti
cell Sfantil in va85, curt te. ca o bunt mirezmil , sin
aduca ciitrk viulti Dumneqeii. adeci curati fitrA prichant,
81 cu totil feliultl de fapte bone impodobiti. Ca priimidii
Dumnecleii Sfinteli loll Slujbe sit trimitil din lrica8ulti Jul
(*)

Sprat u rA .

www.dacoromanica.ro

204

cell Sfautil intro ()rapid acesta si intru OM Ora. si

tuturorit boiariloril si supusilort1 pace. si totti binele desitvhsitil , si eel maY marl al BisericeT. la tote aceste me

se urm641, sada en adeOratti. el la qua infrieoatului giudetti. de voril face intealtil chip vor da saint
tnainte nefhiarniculuT giudeciltoria , si stitpanuluT nostru ,
Is. Hs.* Pre euratuluT Arebiereti*."
5). In fine Domnulil C. Mavrocordatii, adregnduse
eAtre fiitoril Domni aT leriT , iT Indemnit ca Sit nu strice

acestit dispos4inue a sea pentru scutirea de birti a tagmeT preolescl, ci mai virtosil sit o piSzeseit en nestrilmntare In vecl, pentru a'sT atrage bine-euventarea luT Dumnecleti asuprille, si a scApa de osinda ameniniiltoare ce-

lort ce aril cuteza a impure dinnou bill asupra preoiimeT : Ce dart pentru acestti luau plitentii luT Damnecleti poftimti Domnia mea si pre Dor,,niT eel carer In
urma, nOstrA orti veni in scaunulii tereT acestie, preeum
nor chrys6vele. care mil giisitil Monte. de eel fnainte.
pravoslavniciT DomnY, le amil Mau. si nestriimutate le
mil pitzitil. asa si Domnia lorti gilsindri acestil dirysov
all nostru. de aceastit mill. a cinulul precOscti. fndemllama. si poftimil. ea tote eke sit cuprindil Intrensulu ,
sit le intitrescii. si sille adevereze neingldnindii. nicT InWant' chipti. a sit strica. si a sit pitriisi mila aceasta*
ce maT virtosil. en cugetti pliicutti lul Dumnajdi , sii, se
sileascit la aceastit facere de bine, cittrii, preutT sit re!alit in veel necliititti , si nestritmutatil , sit nu sit calce

acestti Meru plAcutil luT Dumneqeti* ce dart fntitrindil aceste .dupit cum sail dish maY suit , ne Indoitil in reel,
voril avea pre blAndii. pre stitpAnulii aristosil , si pre
aT MT poslusnici fierbinV mijlocitorT. ,i catrit densulti rugAtori , si stilpinia-lore va fi pacinicit , si neclittiti. WA

www.dacoromanica.ro

205

de vorti urma intrialtd chipil (care Dumnedett sit ferescit

sit nu sit intiimple) si iarg4 de iznOvi pe preotY suptti
sarcina birulul 11 vorti supune, si ne,cigindul le vor sere
dajde. Atund eY suspinIndd volt striga. cltre StApanuld
Christos. si ascultandui pre densit sit va mfini (cit aT
Iul slujitorl santh) si sine va suferi pentru c6, infricosatti
lucre iaste, a intra cineva. fn mAna Domnulul, precum
dice prea Santulli Pave lti Apostoluld. di eel ce sit ating
de Dumneqed* Pentru acea earlsY poftimu. si rugitmil cu
dragoste Dumnedeeasci si crestineasci. ca nimene dintru
eel din urma nostrI. Domni sit nu sit abatii, a strAmuta.
aceste. care noT. cu mila lul Dumneded bine le mid o,
randuitd. pentru care sal flcutd. si sae intlritti acestd
alit nostru Domnescti chrysovd , in anuld alit doile. alit
Domniil mistre* u Ias vlet 7242 (1734) Maid 30."
(IScitlitura domnescii. Pecetea).

Insemnare. Din chrisovuill luY Grigorie Ghica

datti in a treia Domnih, pentru scale , flitmu c4,
pand, la Anteia luY Domni6 PreotiY pined pe anti la
vistirie cite patrn galbeni. Ghica au redusil darea

lord la unit galbenti pe anti, si aceeapentru tinerea scOlelorti: Constantin Mavrocordatti prin chryso-

vulti de maT susti a scutitti pe PreutY i de acea

dare, puindit tinerea sc6lelorti in sarcina functionarilord. InsI Ghica in a treia Domniit, viidAnda ca boeriY se supilra de acea dare, si scOlele se paralizati din lipsa de mijlOce , iarttsl a mil dajdea pe
PreutY i Diaconl ate unit galhenti pe and pentru
tinerea ScOlelorti (Frio. part. II. f. 59. 60.)

In anulti acesta 1734 se finesse Episcopatuld lul Gedeon la I-141. Din Istoria Mongstirdi Neamtuld si Seculti
se vede cl1 acestit Episcopti a flteutil cchitulu Sicligstria

www.dacoromanica.ro

206
Seen

(f. 6.) Gedeon a treeutd Ia Milt Episcopie;

in anuld 1736 ill1 giisimd la Rothand.

edeT

XXIII. VABLAAM

LuY Gedeon a succes la Episcopat Varlaam II-le dintre

monachiT MonastiriT Nemtu luT, dupd arAtarea. Sinodieulut.

Se pare el eld a fostii Egum end la Monastirea NemOlui

Celia putind tntre IgumeniT aces monastirl se glsesee un

Varlaam, carele a igumenitd de la 1716 pant la 1720.

Dacd, acestd igumend este tot o persond en Varlaam al Hu-

ilor: atuncT trebue a presupune, cll elli a traitti ca la i 5

aril ca ex-Egumend, pAnd ce s'a Theta Episcopii la, 1114
Ann! 1736. In o carte domnescd a luT Constantin
Mavrocordatil, daft din acestil anti, Genarie 30, pentru
o danie, se ()ice, cd, a venial Ia Divanti sfi0a sea kyr
Varlaam Episcopuld de MO. Ins Episcopatolti luT Varlaam in IIuY a fostd forte scurtd ; c ci totil in acestil
and, la 6 Martie, Varlaam se gdsesce subscrisd ca .Episcopii de Radiinti, in actuld grin care BeTzad4 Grigormd
inchinit Mitropolier Monastirea Mavromolulii din Galati'. Iara,
impreunX en eld adeveresce meld actii Episcopuld de

Roman Gedeon, i aceld de H4T Theophilti, succesoruld

luT Varlaam (Cond. Mavromol. f. 6, 7.)
XXIV. THEOFILU.

Scaunuld Episcopalu de 1-luT s'a ocupatri de Theofild,

a earuia metanie, dupre Sinodicii, este Monastirea Nemtultd. Coinbinandii aratarea staretuluT Gerasim in Istoria
Monastiriloril Nemtul( si Seculti (f. 3), di la 1725 TheoDI era stareVi la Monastirea NemtpuT. putemit deduce

www.dacoromanica.ro

207

a Theofild , care la 173 5 s'a alesti Episcopri la HusT

este acelasT ce fusese staret4 ski igument la Nemtd. Cum

cd Theofild era Episcopd la HusT in 1735, se vede din

documentulii citatti maT susrt, unde la 6 Mart. acestti
EpiscopA este subscrisfi ca marturti; deaseminea dintr'o adeverintit din acestti anti, del la 19 Mufti, in carea Martin Ungurul din HusT aratX di a priimitd de la
Svin0a sa PA,rintele Theofiltl Episcopulil de HusT 38 de
leT bani noT ", pentru o Ira ce o venduse elti MitropolituluT (Cond. III. f. 54.

Anal 1736. Domnulti Grigerie Ghica recomandit ILA

Theofilti cercetarea uneT certe radesescl de la Bunesci
(Documentele Bunescilorti).

Anal 1737. Theofilti scOte de la Ghica Veda, o carte

pentru apltrarea scutelnicilorit din CretescY de tote &idle,
,,numaT la vremea chi<rtiiloru sit dea sate unit galbenA
de mitt." se poruncesce boerilorri ZlotasT a'1" lAsa in pace,
precumil si Vel-dpitanulnT de Fiticiiti , Piirchlabilorti si
GlobnicilorU (Cond. III. f. 56).

Anal 1730 f i 1740. Moldavia s'a ocupatti de stile

rusescT. Prade cazitcescY, tnrcescl

tatitresci in terit.

Cu acestl ocasie dinnoti s'a prAdatti Episcopia de avere

pitnN, si de objdiele bisericescT, precum se va vedea mai
josti. in anuld 1740 TittariT ati prtidatd i Schitulil BrIdicesciT, ysi ati luatti panel qi c' ry soy e, atAtti de ale Mon6stirel , catu si de ale Episeopiel , ce emit asigurate
acolo.

Anal 1741. Dupit inchiarea phciT si retragerea ostilorit streine , Episcopulti Theofilti , descriindtt luY

Tod

Ghica starea de misera , la carea prild5clunile de mar

suit ati redusfi Episcopia, cere mila i ajutoriulii luT, qi
mai ales4 sere a i se da altti chrysovii pentru milele ce
www.dacoromanica.ro

268
fllcuse elti cu Episcopia, fiindti Ot ;weld dinainte Fait rilpita 'Marl( ce au prldatti Schitalll BritdicesciT, Domnulll
Ghica, la 12 Septemvrie, (la chrysovulti sell, in care descriindti suferinIele Episcopiel, IT confirms dreptulti pentru 20 scutelnici i pentru scutirea de dabile a o enml de vite ce ar avea Episcopia. Reproducemll aid acestll chrysovti , ca documentil istoricti , pentru cele fn-

template hi Oa fn timpulti ocupaliuniT rusesd din anti

1739 i 1740.
NoT Grigorie Ghica Voevod, Bojiiu Milostiiu gospodar
zemli Moldayscol. insciintare facemil tuturorti cul se cade
a sci de vreame ce Svintele MonastirT , gi Bisiarici ce
santti zlldite de fericitil DomnY i de allT iubitorT de lhcaur1

DumneqeescY, nu potti a sll, chivernisi: Ara mila Domnilora : i maY virtosti , cll. i insu0 Dumne;lell Ziditoriul
a toatit fliptura aia ati tocmitil pentru Svintele BesiaricT,
prin carele 81 Averesell , Svintele rugY sit nu sll, chi-

vernisescI cu alai mijlocti : flru numal cu milostenie

Pravoslavnicilorti Chretini : Dreptii aceia darg precumti
cu alte M nllstirT, multe mile, amti fllcutti : cum arata,
chrysOvele nOstre socotitamll gi pentru Svanta Episcopie
a Huilorti care Episcopie i maT dinainte vreame fiindll
i maT slabll, : de vinitulti eY , de caul alte Episcopil : i
maT virtosii cll, acmu in vreamile acestorti ttuburarT dall
fostti : sail intemplatil de sail predatti. de toate bucatele:

i de tote odlljdiile BisiariceY. de otile ce sail petrecutti

pe acolo fn susti i in giosti. fiindti drumil mare Turd,

TIttari. Mad

alte limbY i remaindti Episcopie de tot,

neput.nduse chivernisi : nicT inteunll chipii. ca
am fostii
pot& Odica sit ajungl, la stare ce sI, cade
intAritti
cu
unto
chrytwat Domnia mea. mill, : 'amll
1490 alit nostru ca sii aiba SvAuta Episcopie a mg o
gi

www.dacoromanica.ro

209

samX de bucate sl nu de nemict pe bucatele acele ca

dintru aceli bucati : sg, fact agiutorintl : de ehivernisell.
sg, cuprindl : ceali trebuitoari. Dark acmu niati jeluittt
Sfiniia Sa cinstitti plrintele i ruggtoriulti nostru kyr Theofil Episcopulti de Hu.,1 precum i acelti chrysov : alti nosIn trecutulti anti
tru iarg,T acmu mat pe urml,

s'ati robitil de Marg. denpreung cu altele clail fostg mat

remasti. dela Mangstire dela Brg,dicesel

i rugandusg,

Svintia Sa nirintele Episcopuln : ca sg nu re.diclmti aceeac mill. cTati fostti avutti Episcopie dela not ce ca
sI facemti iarit mila aceea. namti inglduit Domnia mea
a sg. pgrlsi mila nOstrl deasupra Svintei Episcopil gi
sciinda nol el sl affil la mare lips6 intru tote celi trebuitOre. dreptg aceea iargT niam milostivitti Domnia mea
cltrl Svanta Episcopiea i jai, ca, din osgbitg, mila nostat. 'iamti der' acestd chrysov : cu Guile sI aTbg, a scuti

purure la vreame vlcitrituluT 100 vad , cu boT : ili 30

de cal, cu iape, i la vreame desiatinel i a go.teneY 500
matce de desiating : Si 500 of de gotinl. pe aceste bucate pe tote nicT unA banti. sg, nu de , pentru el i amti
iartatti Domnia mea ca sit fie de chiverniseala EpiscopiT,
Aijdere i pentru 20 liudi (*) , dal. afla Svintia Sa 131rintele Episcopulu , Omenl streinT WI biril : i Ail, elceavl
ca sa, fie poslunicY. la Episcopiea iarg,1 m'am
milostivitti. Domnia mea. i iamti iertatti pre acel OmenT.

ca sI aYbl a da numal cate 1 ugru. la vreame chgrtielorti. iarI cu altele sg, nu sI supere nicT cu cTferturT ,
nicY. cu chile, nicT. cu ialovitg. nici cu boY impgratesci,
nieT. cu miiare nicT cu until, nicl cu podvodY. the cu co-

nace. nicT cu altele cu nici unit feliti. Intl% toti sl atbl

buns, pace
pentru ca sti fie numal de posluanie
0 nLiudi" Slavinene inseam& ; noarnenT,"

14

www.dacoromanica.ro

210
Svintei EpiscopiT. i dreptti aceea porunciet Domnia mea.
i Dumilorti vOstre botarT i voou. slujitorY. carer vitY tm-

bla onT cu ce felti de slujbe la tinutulti FiticiiuluY. top'

s aveti a urma pentru acesti bucati. i pentru poslunici. precum anvil hottiritil mar susti. nime nice Wit de
putinti suOrare sti nu datT. c caret sar ispiti a face
mar multti valti. unel ca aceia vorti fi de mare certare.
Aijdere yi dupA a nostril. viat i. si Domnia in urma ne)sta pre tine va milui Domnulti Dumnedeti. cu domnia
aceteT terT : on

din fii notri orY din neamulti. nostru

sail &Walla neamil streinti pohtimti pre luminatiT DomnY

ca s5, nu surpe acestit milt. i inttiriturX a nostrtt precumti nicY not n'amtt stricatti daniile. i miluirele altorti
ce mar virtosti le amts intifritii. Abe
luminatT Domni
i Domnia lorti vedendil acestil clirysovg a Domnii meale.
de acestit milt(: IT rugilmt cu dragoste Dumnediliascii.

ca s

aibtf a da ci a milui , i a intAri pentru a lorti

veaclnica pomenire acesta scriemti. vleat 7249. Sept. 12."

(Condica I. f. 26. reprodus ci in Condica A. f, 74, 75).

Insemnare. Done pasage din acestq chrysov cu

deosebire atragit atentiunea : 1) acme in vremea
acestort1 turbuila dart fosttl," 2) fiindit drumtl
mare" pentru trecerea otilorti in susti i in giosti.
1) Prin ecspresiunile cele d'anteiti chrysovulti negreitti face aludiune la resbelulti declaratti Porter
otomane de Rusia , i intrarea otilord rusescY in
Moldova sub generalulti Minich, in anulti 1739. Ruii att biltutti pe Turci aprope de Chotinti, i acesttt
cetate a capitulattl. De acolo Generalultt a venitii i
a ocupatil Iaii, uncle parte din boerT, i in fruntea
lorti MitropolitulU Antonie , s'att datti in partea Rosiel. Ins Domnul Ghica, dupti ce mai antAiii a luat parte

la resbelti cu TurciT in contra Ruilorti, s'a retras

i)este Dunilre, 1)easeminea

cea mar mare parte

www.dacoromanica.ro

211

a Moldoveniloril sta intend, prudentt rezervd, adu-

eindu's1 aminte de funestele urmdrI ale aliantel Cu

RuiT din timpuld lui Cantemird. Acesta a infuriatu
pe Genera lulu Alinichti, in dal a datti ordinal sa, se
prade tera. Cu Ostea rusescd erati si doT fil aT luT
Antiochil Cantemir, Dumitrasco si Constantin, aril
aspirad 1a Domnia toil prin cucerirea eT de Rosia.
Acestia se intrecead in prtdarea t eriT. Beizadea Dumitrascu, cm ranguld de Maiortl, a prAdat ti tera de
susd; erd, fratele sed, Beizadea Constantin, in rangu de Brigadird , a prddatil tera de giosti. Totd
despre acestd din urnid ne spune chronicaruld Niculcea, cd, a fostli ronduitti de Minicht cu Ostea la
Hui, ca sd stea in calea Tdtarilord. Dupd, incheia-

rea plcii, Beizadea Constantin s'a dusd la Iasi, ca

sd, se consulte asupra purcederii ostilorti din tern,;

dar la Husi a Ilsatd de strajd o parte de soldati.

In lipsa lui ad ndvdlitd intuit si all ucisd mai
multi' de trel cute de soldati Rui (Let. II. 1. 447
453. incaig t. III. f. 295). In aceste vAlmIsele a
fostti prldatd, Episcopia de HuT , precum allude
chrysovulti luT Ghica.

2). Calea ostirilorti turcesci si tdtdresci, in resbelele cu Polonii si Rusii, la Chotin si la Camenitd,
era pe valea Prutului, ce se incepe din giosd de
Galati i trece in susd pe aprope de Husi. In acestd cale , pArti din urdiele cele nedesciplicate ale
Turcilord, Ttitarilorti, etc. se abdtead pe la HusT,
si prAdati tota ce nu apucase sell nu putuse omenil
ascunde. Din traditie se spune, ed., prelele , mai alesti ale TItarilori1 , erati aa de desse i WI de
veste la Husi, in cat Episcopii tinead deapururea
und observatord in clopotniVi; i preste Prutn aveall
Omeni pusi inadinsti , ca s dea semnald indatd ce
von sin* de ndvdlirea Tdtarilord. Dandu-se semnaluld sciutd, se da alarmd, en tragerea clopotuluT,
i atunoT locuitorit din Hull , unif. se retrtigeati in
www.dacoromanica.ro

212
pildure cu ceea ce aveati, altiY se punea11. In positiune de &Ware. Huii erati incungiuratl de codri
mart EpiscopiT, Sn aseminea incursiunT barbare , se
=dad, cu lucrurile cele maT insemnate , la Briidicesd. Insl dela un timpA TittariY ail nemeritti i
Bradicescii , precumti vedemti din chrysovulti de
maT susti.

In acestti anti 1741 DomnulU Constantin Macrocordatti,

in a doua sea Domnili , in ae4ementulfi sell de adminis-

trare a tereY, intre altele, pune ore -care regule i admiministratiei biserisescl (Uricar. part. 4. f. 396-408).
Ecstragemti din 6111 pasagiulil privitoriti la administratia
biseridsch,, fiind-cit privesce i pe Episcopia de HuY.
La Mitropolie i la trey EplscopiY, cariY vord fi s, Yea
cinulu preotescti ,
conti,

pant nu s t va face nu numaY Dia-

s, pitqesd, cat .va vreme, i si se invete de obraqe

invNate care voril fi ronduite de la Ostoril norodulul,

nu numaT cele trebuinciose ale pravoslaviel, care are trebuint6 mare fiete care cretin6 ale sci , ci i cele ce
santti ale acestul sfantil chill preotescil, adicX, cum i in
ce feliti sit cade a dirmui pre cretinii, fill lor5 ceY sufletesci.

La Mitropolie i la Episcopil i la toate Monastirile

s'ail botAritti sit fie Dascall qi cop la invAtAturX, fiete

care dupt putinta sa.

Mitropolitulti i Episcopil la Eparchiele lorIl pe la tirgurT i pe la sate marl' sA, aeqe preotY de isprava , 61
invetl copii i intgeai daft all invete ruga i credinta,
adic5, cele 12 punturY ale cbretinqUitil ce sg, cuprindit
la Veroio , adicti creel intru unulti Dumneleti , i cele 7
tame ale BisericeY, si cele privitOre la Dumneqeq, i a-

ceste, nefiindti ostenealX multit s i le Inv* pe intelesti,

i EIVI Inv* a Berle,
Se li se de
www.dacoromanica.ro

213
CAlugitriT sl nu acjg nicY de cum pela alte Wei pin
cosi& WI, ci totl pela Monastire sg, aclg.
C5luggriT nici decumtt sl nu se facg WI sciTea MitropolituluT.

,i de vreme ce Cillughril, Igsinduse de ale lumei ,

se dug la Monastirt ca stiql plzasca ruga

sh,
,

el sg, nu fie vilcarl , aft prisitcarY, au pitcurarT , i alte

ca aceste.
EgumeniT PIA, cale sg nu se schimbe, ci sit fie pang
la mOrtea sa, dar dada va avea vro pricing , cu mare
cercare sit se dovedescg i Insorisu &incluse, sit se lipBasel.

Egumenif dela nimene altulg sit nu se aleagit, ci cu

scrisoare dela CitlugAriT MltnitstireT aceea sit se aleagg a fi

EgumenT, dar candii nu se va afla cu bung dovadit omit

vrednicu din Monastirea lorti, atuncT sit se aleagg de aiure.

A fiete cgrue venitil i clieltuelg la vremea sa sit se

aritte fn scrisil la soborulii MitnitstireT i fiinclit cu cale
priimitti sit se iscitleascit cu totiT, de vreme ce toti aft
parte la adaosulti i folosulq M5nilstireT." (pag. 400-402).

Anvil 1742 La 23 Ghenarie Theofil capetg dela noul

Domnil Constantin Mavrocordatti mill chrysovii, prin-care
se confirmg tote driturile Episcopiei date de Domnil ceT
maY dinainte pe Moiele eT ; mune : Episcopulti sit pue
VornicT prin satele 841e; emeniT sit asculte de Episcopie,

on de ce treptg i bres15 ar fi ceT ce locuescii pe acele

moiT; Episcopulti sit ia dejmlt din tote dupre vechinlii o-

Omenil pe cariT 'T au apucatil basil stegulut pe

acele moii nu all voig a se strAmnta. (Cond. I. f. (34).
Anul 1743. Medi ia parte impreunit en Mitropolitult1 Nichifor , en Gedeon Episcopulii de Romani"' i
en Varlaam Episcopulu de Mid:Intl , la Divanula tibiceiti ;

www.dacoromanica.ro

214
nutil fn IasT, la ocadia venire/ PatriarchulnY de Ierusalim Partenie , si la care se face und nod asedementa de smell Monastirilord Santulli/ Mormantd , si
i se reinchinA patru MonastirT : Probota, Tazlitulti, Casinul
si Soveja , pe care Patriarchuld Dosotheiti renmOse a

Fula grill, de ele, pentru di erad slrace; dar acum se

restabilise sub Igumeni roman/ din terl. Tote aceste sant
ecspuse cu deamlnuntuld In chrysovuld 10 Constantin
Mavrocordatti, data la acestl ocasie (Uricar. part. I-a,

f. 49-55).
s

Domnulti C. Mavrocordat InsIrcinezl pe Theofil, impreunl cu vel Clpitanuld de Codru , si cu Ispravniculti

iinutuluT Fllciulta a pune la cale o cert1 redeseocl.
Cu finituld anuluT acestuia , sea in cell urmttoriti, se
finesce si Episcopatuld 10 Theofil la MO. Elti a trecut
la MO, Episcopie; eicT dupti anuld 1742 flu glisimti trecutti In lista Episcopilorti de Roman, unde a episcopitti
pang la 1747. Ca Episcopti de Romand, dupre aretarea
StareOluT Gerasim , in Istoria Monastirilorti NealAulti si
Seoul! (f. 3), a facutd zidiulti inpregiurulil Monastire
Nemitild si und randti de chili/. La HusT s'a alesti :
XXV. IEROTIIEIU.

Ierothea , dupti arltarea SinodiculuT , era cu metania

dela Putna. Elti la 27 Iuliti , anuld 1744 era deja Episcopti, precum se vede din cartea domnescit a lul loan
Mavrocordatti, ce portI acCota daft , si este scOsl de acestti Episcopti, pentru aperarea de fnpresurare a MosieT
Toporulil, proprietate a EpiscopieT (Documentele ToporuluT). Totd in acestd anti, la Avgust 17, s'ad scosd dela
Domnie botarnici pentru mosia CdciceriT, -- totti la iiwww.dacoromanica.ro

215
nutuld Lappet uncle este si Toporulti. (Cond. A. f. 102).
Anul 1745. La 10 Ianuariti Domnulti Ioan Mavro.
cordatti d EpiscopieT dritd a'T chuta i aduce 10 (Smelly
din terele vecine. pentru servitiuld EpiscopieT, si fT scu-

tesce de bang pecefilorii, de si peceti sit vor da i acestora, ca i la alta tarn, dar baniT pecetilort li se vor
r6dica dela visteria." (Condica III. f. 66).
La 24 Apriliti Ierotheit sc6te carte domnesca, dela aMast Domnti , prin carea se tnputernicesce Episcopia a
lua dejma din viele ce se aflad pe proprietatea eY; 6ra
vedrarilord se ordinh a nu se amesteca. (Condica III. f.
67). La Iunid 2 , capeta, mIrturia dela Ispravniculd de
Fiticiiti tntru unit procesti ce avea Episcopia cu reqeiT
de Bunesci. (Documentele Bunescilorti). La 10 Iuniti a
cerutti i a dobanditd dela Domnil a se orindui Stefand
Ruset Ispravniculd de Vasluiti
cercetatorid la fata loculuT In procesuld ce intentase EpiscopieT nisce recleT
pentru 100 de pamAnturT din Bunesci, cumOrate de Varlaam. Ispravniculd a esitil stapAnirea EpiscopieT basata,
pe documente puternice, i s'a prommtatil contra pretentiuneT reqesilorti. (Condica B. f. 117, 118).

Anti! 1746. Ierotbeiti sc6te de la Ioan Mavrocordatd

carte fmputernicitore de a face cercetare seti revicjiune
prin tinuturile EpardieT. Acestti fat de cartY erati neaparate In ecsercitiulti revisorulni, care dupre obiceiuld
timpuluT de atuncY pedepsia pe culpabilT, ST globia, IT In-

chidea. Se intelege, ca avea nevoia de autorisatiune domnescl , spre a nu intimpina opositiune maT alesd pe la
sate boerescl si monastirescT. Reprodueem si acesta carte
domaseit carea ne ara0 maT indetail sfera ,indecatit Bisericesci, qi moduld curnd se ecsercita ea pe atuncT.
Noi Ioan Nicolas Voevod Boj. Milost. gospodar Zemli

www.dacoromanica.ro

216
Mo 'dm-scot. Datam carte Domniel mele cinstit pgrintelu

gi ruggtorulut nostru Svintii Sale kyr Erothel, Episcopal

de HuqY , si pe tine va trimite. sg fie volnictl. cu carte
Domnii mele a cerca fn Eparchiele Svintii Sale. Pentru
pentru Preuit si DiaconT mirechluggrT gi cgluggrite
i
pentru
feciori
bite seri fetele lord mare i
neascY
i iatots clirosulit Besearecil caret sintil necgsgtoritt
rgst sg, maY cerce pentru eumgtrit gi cuscrit i ennuniT.
i pentru singe amestecat. i pentru eel ce gd ne cununatT gi pentru toate care sg, fug afar de leage si din
i pe unde s'ari afla gre;;ele
vgthtura Sfintel pravile
ca aceste, orl pe la Miingstiff on pin sate domnescl orl
boeresct, orT egluggreset pre tote sa aib5 a'T giudeca, i
a'T certa. i a'T canoni pe fleste care cu sfanta pravill
Earl, alit nime sg, n'aib5 treab5 en unit ca acetie ce scrie
mat susg. niet at giudeca nicl at globi. nicl boeriT. nicl
ispravnicil de pre la tinuturt. nicl pgreglabt nicl ugubinart, nicl slue boeresci. nie nemesnicl pgrcitl5beset. Ce
numal Sfintia sa Episcopulti va ave treabg cu denqit

de vreame tit pentru unit ca acetie poruncesce Santa

pravi15, se nu se giudice cu gindein mirenescu. Ce A, se
giudece en giudeth sufleteseg. FIrg numal de sari ttmpla
merte de omit sail furtuagti aceste sit, vor eguta en giudecata Divanulul domnescii. si nime sit nu ste tnpotriva
drift Domnii meale. Vleto 7254. " (Cond. III. f. 68).
Cglug5rulh Luchian din Armgsent dgruesce Episcopiel
4 pogoane de viii, en casg i livadg i cu partea Jut din
campti, ce i se va veni la Smpitlelg, cu alOT (Cond. B.

f. 83).

Luchian asigurg dania sea in urmlitoriulli modg : lar

care sar scula din neamul meu, sail sar ispiti sil stricea,
acestit danie sit fie ne ertat de Domnulit Dumneded , i
www.dacoromanica.ro

217
de Maim Precisth, i de 12 apostolT , si de 318 phlinY
caril all fostd la Sfantuld Sobord la Nikea si de SfintiT
pgrintY cariT or fi Episcopl la Sfinta Episcopia Husilorti.
Asijderea, si de un p5c5tosti ca mine sti fie ne ertatd la
Sfantuld giudet5. Piatra, herul sg se strice iar trupuld
acelue sit Arnie Intregii, sit dobandeascg cutremurul luY
Cain, s5 aibg parte cu Daftan si Aviron , iar carea ar
tnt1ri acestil danie mea sit fie ertatT si blagosloviY, de
totY SvinOT p5rinti si de mine pliciitosuld, si la acestit danie sad. IntImplatu mulct omenT. de cinste call mat giosti
s'ad isc5litil : anume Pgrintelea Nicanuld. Egumenuld ot
Beidicesci si Protopopuld Vasilachi ot IIuT .
" Sermanuld. Luchian ! Elit se temea numaT de rude; dar nu ar

fi pututri crede, c5 va veni timpuld , candil Sn genere 6menif nu vor mat respecta daniele f5cute de bgtranT In
folosuld stabilimentelord religiOse.

Aim! 174'7. Se recombdil de la Domnig luT Ierotheiti in mat multe Andurl a cerceta questiuni de neunirT Intre redeqt Episcopuld cercetezg , qi dl m5rturiT
de cele constatate , pentru Inaintarea proceselor la Diva-

nuld domnesed. In una din aceste narturiT pentru hotarulil Voloseniloro, Ierotheid asa se ecsprimil despre sine:
Chemandil Inaintea SmerenieT mistre
ad mgrturisitd Snaintea SmerenieT nOstre."
Monachul Nicodim, fratele luT Lucian, d5ruesce EpiscopieT,

prin Ierotheiti, reqesia luT din ArmitsenT. Intre altY marturT st aduce si EreT loan Serban protopopd." (ibid.).

Anul 1748. Intre documentele cu data din anuld acesta se gilsesce unit zapisti prin care and Ioan face
danie la Schituld CretesciT, partea sea din Silistea eretescii. Acestd. Schitd se afla pe moia numitit cu acelas1

www.dacoromanica.ro

218

nume. In zapisti se (lice c Scbitulti era inch inatti Epis

copier, qi se amintesce numele lul Ierotbeia.
Ierotheid a luata parte, tmpreunh, cu Mitropolitula Nicliifora, en Iacov Episcopulil Rhdhutilora gi cu Ioanicbie
Episcopulil Romanulul, la adunarea convocath In acesti
anti de Domnula Grigorie Mica, la carea s'a Pinta aeclhmenta pentru scOlele din Moldova, precumti arath
cbrysovula acestuT Domna, cu data 7266, Decembriti 25
(Ve(lT Ifricar. part. L f. 58-64*). Find a c regularea
fheuth, atuncT pentru scOle privesce i pe EpiscopiT, so-

cotima a nu fi de prisosti a cita aid pasagiuld pentru

scOlele Episcopale. Duph ce legiuesce pentru scOlele din
LW, clirysovulti ()ice : Irish socotinduse ca unele inuturT fiindti dephrtate , nu potti ajunge toll locuitoriT cu
copiil lora la sc6lele dela Iasi, i maT .virtosti eel Arad
fhrh putintii, i pentru ca, sit cuprimpt sh se SmphrthOsch
toV de acesta, milli , sail socotita la treT Episcopi a terit
sh se maT aple treT sae slavenesel i romhnescT, la
treT EpiscopT, la Roman qi la RhdhuiT i la HuT. pentru
care sit alba, purtare de grij5 SfinOile sale Episcopil a
gasi daschlT tnvetatT la slavenie , orT si la romanie , on
din ceT eiti din c6lele dela E0., orT dintealtiT, gi sh ae;le la fiete care Episcopie cftte a bc61h, de tinVtura
copiilora, i acel treT daschIT dela acele treT scsle sh fie
datorT a se sili cu hivkiitura copiilorti , atfttti cu Sirbia
cata si on Romftnia, si leafa lora sail rtnduitti eke 80
leT de daschlti pe anti , care banl sit'T iea pe giumkate
la, Sfantulti Georgie, i pe gium6tate la Sfantula Dimitrie,
tnsh Sfintia Sa Phrintele Mitropolitula sit dea acel ball
din banil Preoiilora , ee arath maY susa , la mAna Epis(*)

ObservAmq , cit Uricarinlii din greOlii nimbi( numele

in ,Dorotheiil,"

www.dacoromanica.ro

Terotheiii"

219
copilor, i Episcopil sh plitteasch daschlilor, i aceT daschlT
sh albh qi scutelg, de birul vistirieY, nici un ban sit nu dei,

numaT sh piizasch slujba lord , grijinduse de invetiitura

Sfintiile Sale Episcopit sh fad neconcopiilord, qi ear
tenith cercetare scolelord, adese luindule seama, cum invatit copii i la ce sg, sporesct, ca 1 dascgliT sit se 8ileascl, i copiiT sh se procopsesch cu tnqatura." (f. 61,
62). Pentru tntretinerea scOlelorti chrysovuld impune dare
Preotilord i Diaconilorii ate unit galbend pe and, cariT
haul adunknduse la Mitropolie , de acolo si, se dea pela

stole, athtit cele din capitaa, eat* ,.,i dela Episcopil.

Presupunem di F,4i in timpurile mat dinainte trebue sh
fostii c6le pe la Episcopil, celti putind pentru cartea
bisericesch, fdrg, care cleruld i Biserica nu p6te exista;
pentru care gasimii acestd felid de cOle en multii maT
inainte, chiar pe la Sate. Caracteruld piosii al Moldovenilord le impunea a face , precatii BisericY i MonastirT
pre atgta i cOle, pentru inzestrarea lord cu preutT bunT
Fli cu cantdretT. Chiar no! am apucatii, inainte de infiintarea cOlelord publice de astii4T , multe de aseminea
stole bisericeci pe la satele boerescT , acute i intretinute cu cheltueala Boerilord proprietary. Ed insumI, dupg,
ce am OM din seminariti la 1841, am fostii invittittorid
la o sc6Ii sittesch boerescii, la Serbesci in tinuttild Nem-T
tulut Proprietariuld Iancu Cantacuzin zidise nisce inciiper
forte bune laugh Biserieg. Aveam dela eld masa, salard
de 600 leT s,i 100 prgjinT pgmentii de aratii. Si WI concursuld Boerilord , Preotit de pe la sate, qi cu unit din
locuitorl formad pentru copii Ion unit feat de c61e provisorie, maT ales* pentru timpurile de iarnii. Angajaii pe
larnit, cu o mica platg, cite und chlughai sell qi mirend:
unil fella de dascglY ambulanti, carii tmblati din loch In
fi

www.dacoromanica.ro

220
locti, unde se puteail tocmi pe iarn5 a invitta copil. In
copil5ril i eU am inv5tatU la unti dascalA de acetia
unit b5trantl anume Nicolaiti , serbA de 'Anti ; elti era
totti-o-datl ,i legittoriti de dill, dart gi forte betivii, 1
b5tea reit. Indecomunti cu invMarea copiilorii , pe la
sate i oraqe se coupe' servitoril bisericesci inferiorT
ponomariT, ceteciT, cantlretil. Pentru aceea aceste servirT
bisericescl in gura poporulul ati devenitu sinonime cu
profesiunea de dascali, adicl invNtitoriti, OM, in qilele
nostre.

Ceea ce este 'WI de niel o indoelg

de la timpurile

aceste la Episcopia de HusT tot-dea-una a fiiniatti cOlit;

precumil se vede din planult. acestei Episcopil; &WU de

Iorestu Dan ce ail fostit Dichiu sub Episcopulti urmItoriti, in care se aratX la No. 15 casa de c615,, tnprejma Episcopiel despre resIritti. Acolo totti-dea-una a ecsistatfi Fella, precum OA minte cbiar contimporanii, pang,

la incendiulti din arnat 1847, dud impreunI cu oraul

a arsti i casele cele de ,scOlit. Ele art remasti In 'Tina
mai mulct aril, fiind-c5, s'aU cumperatti de ciirmuire alte
case de cOlit. Acum easel acele vecliT de qc615, art de-

venial proprietate a D. Anastasie Condrea, care le-a reparat, i trAesce in ele.

La Iunie 18, Ierotbeiti se tinguesce lust Constantin Mavrocordat Voevod, a,supra tirgovetilorti de Ilusi, c, contra cArtiloru domnescl de scute15, iati cal de olacti de In
poslunicii Episcopiel. Vod5, ordon5, a se Lisa poslusnicil
in nesup5rare (Cond. III. f. 77).

Ain't 1749. In

acestti anti Ierotbeiti a luatti parte,

impreunit cu Mitropolitulii Nichifor si en Iacov Episcopul
de Roman, la adunarea ierii, ce s'a fAcut sub Constantin Mavrocordat in Iasi
in questia vecinilorti. Acestl

www.dacoromanica.ro

221

adunare s'a linutd la 6 ale luT Aprilie , Joy in a doua

septeming dupg, Pasce. Fiindti cu totiT adunaV , cleru ,
boeri si alte stArT, in Monastirea Triierarchilord la o pro-

cesiune cu sfintele MOste ale Pre Caviesel ParaschiveT,

,,s'ati fAcutd intrebdciune pentru pricina vecinilord si toff
ad respunsd, X veciniT nu suntii robl." S'a hotdritd relatiunile vecinilord Writ proprietary, si acea hotarire s'a
supusti la sancOonarea Domnulul Constantin Mavrocordatd.

Hotdrirea s'a isdlitd de Mitropolituld, de Episcopi, de Egumenl, de hoer); Si altiT (Archiva rom. Editia a 2-a 1860.

f. 94-99 sett Magazin Istor.

t. 2.

f. 288-291).

Insemnare. Cu nedreptil unit din scriitoriT moderni

insusescd luT Constantin Mavrocordatti epitetulti de
disrobitorizi alit eranilorii. TeraniT in Moldova
nici-o-datX n'ati fostd robT. Unit dintre proprietary,

ce e dreptuld abusad de drepturile lord asupra locuitorilorti asegaV pe mosiele lord. Asupri(il s'ad
tanguitti la DomniA, si Mavrocordatd, informanduse

de adevIratele driturl ale proprietarilord si ale lera!Ilford, ati mArginitti abusurile , prin promulgarea
hothrirei adunitrei amintite maT susti.

Anul 1760. La 13 Noemvr. Ierotheiti, impreund cu

Ioanichie Episcopulti Romanulul, cu boiariY, cu EgumeniT
Monastirilorti tereT, si cu celalaltti cind bisericesctl," a
luatd parte la adunarea ce a alesti la scaunuld MitropoEel pe Iacovil, pronumittl Putnennlz7, Episcopuld Mautilord, in urma paretisulul Mitropolitulul Nicifor Greculd
(Condica santd, a Mitop. Moldov.)
Un Ioan danuesce schituluT din CretescT cu hramul Sfantulul Nicolaiti, partea regesescg a doT frail din Rosiorl (Docum;
Folescilor). La 17 Ianuarie Ierotheiti capOX ordinti domnescil
db.% tirgovetil de Husi, de a purta el greutgtile olaculul, ern

iu a le Lisa pe Episeopie (Cond. III. f. 79). Acestit carte

www.dacoromanica.ro

222

este reprodusl in nrml , in articoluld dabile qi anglriY," la No. 4. La 20 April Ierotheid capiitii, de la Constantin Raeovitti o carte de renoirea dreptuldf, datti EpiscopieT asupra vielord pdragine (Cond. III. f. 82). Din
o mftturie (lath, din acestd and IuIid 25, de doT Monachl
de la BradicescT i de un Sergie de la BusescY, se vede,
ed Egumenuld Brldicescilord Rafail , dupl mortea lul
Varlaam, glsindit unit zapisd de datorie de 20 leT a lul
Constanti n Frdtita din Raspopi atilt Episcopd, in urmarea supliciT date de Egumend la Michaid Racovitl, s'a
displgubitfi cu 20 pAmenturY de pe valea Brildicescilord,
care s'ait adaosii la proprietatea MoniistireT (Cond. B. f. 9).
Ierotheid se tanguesce Domnului Constantin Racovitl asupra Taculul Frittita , cl'T plscuesce iazuld de la Brldicesci ; capltl carte domnescl de apArarea iazulul cu

data 27 Iuliu. (Cond. B. f. 78).

Anul 1251. La Avgustil 4 Domnuld Constantin Cehand Racoviil scutesce unu liudi (ma) streind , pentru
serviciuld SchituluT CositutiT de la tinutuld Sorocel (Cond.

HI. f. 86).
Anul 1752. Septemv. 6. Capetl de la Domnuld Constantin Racovicit fnputernicire de a lua cite 2 leT de cash,
de la nisce locuitorl ce se ae4ase in HugY pe loculd EpiscopieT i nu voiail a da Episcopiel nicT und ajutorid.
(Cond. III. f. 97.) Preotuld Gavriil Hirin de la CarligatY,
cu fratele sell Darie i on Ioan sin Goescul, face danie
EpiscopieT partea lord unit Beitrdnii(*) anume FrAtiesciT,
din moia Dobrenil la gura LdpuneT. Dupil ce actuld
de danid, descrie hotarele aceleT ptirtT de moil (lice :
('l)

PainAnturile redepsel se hipartiail dupre bgtranl , ,died &pi capil

familielorii, din 'Ara se reagent' recle*iT pi dela earl! el clironomisin

pamenturile ce posedati,

www.dacoromanica.ro

223
DecT noT arnA datti partea nOstrA bltranuld frAtiescii
SfinteT si Dumnecjeescif EpiscopiT HusuluT, pentru ca sa
ne fie nod, pomant, si pentru sufletele pXrintilorq nostri
si mosilord nostri, si in urnit sl fie pomanit si Hord

nostri si nepotiloru nostri si strenepoiilora nostri in veci

si anti datA poman/ de a mistrA bunA, voe ca sa fie la
Santa Episcopie, cAcT anal avutti si noT mill dela Sfintia
Sa (dela Ierotbeiti) pentru unit scbitti careld avernA la
CarligatT (Condica A. f. 96).
La 11 IanuariA Ierotheiti capetl imputernicire dela
VodA a numi Staroste de bresle in HusY, pe temeiuld yechilorit asepaninte , care dag acestfi dritA Episcopilorti.
ReproducemA aid cartea domneascl :
,NoT Constantin Michail Cehan Racoviiit Voevoda. Boj.
Alilost. gospodar zemli 11foldayscoT.
De vreame ce aT nostri cinstiiT phri4 si rugAtorT
numitir ArchiereT , dupl testamenturile vecbT. all avutil acia volnicil a pune Staroste de bresle la tirgu-

rile pe uncle sintA EpiscopiT cumt1 si aicT in IasT pune

Sfintia Sa PArintele Mitropolitulif, Care randuiall se pa,zesce si pant astAcIT atata in Iasi. catd si la TargulA
RomanuluT si la HusT. IatA dart dupl alegire Sfintii sale

PArintelui EpiscopuluT de HusT. pe cine va socoti a fi

omit ca acela de ispravl. vrednictI de StArostiX 1111 volnichnii si Domnia mea cu carte aceasta sAsT piizascl
randueala sa dupit testamentulil breslelorii
si tote sa
urmeze dupA obiceiulti yeah'
si altulA nime sA, nu
se amestece. vlet 7260, Ghenar I I." (Cond. III. f. 91)
Intru o carte a Id Constantin Racal*, dela 25 Ia-

nuariti se slice : De vreme ce Sfanta Episcopie a Hu01011 fiindi1 lipsitA de ciganT , si insciiniandune Domnia

pea pentru oinstitti pArintele gi rugittoriulti nostru Svint.ia

www.dacoromanica.ro

224

Sa kyr Ierotheid Episcopuld de HusT, ca. unit Qigand a-

nume Sava omit streind cu Qiganca Id aqinail de cltitva vreme acolo la Episcopie. MIX el Domnia mea m'am
milostivitil si amd datd danie SfinteT EpiscopiT pe acestd
Sava Qiganu cu Qiganca i cu totT copiiT lord, ca 81, fie
dreptT erb1 a SvinteT EpiscopiY." (Condica III. f. 88).
In acestd and, la Maid 10 , Ierotheid , slOitil de betranete, paretisesce dela Episcopia. Reproducemd aid
chiar paretisuld, sett dimisia luT, dup5, cum se pgstrec15,
in condica cea santl a 1VlitropolieT.
Smerituld Terotheid cu mila luT Dumneqed Episcopli
HusuluT.

Clutand si socotind se pociii cumisce, ce este omuld,

si alai n'amii socolitd, nicT amil cunoscutd, WI catd
prat' si cenusg , si anti intrebatii i de Eclisiastuld , si

acea socoteala 'Mad adeveritti. Dreptil aceasta amil socotitd s5, nu morn, ci sit inviezti, si alai socotit5 sit me
ducii la pocaianie , fiindil cuprime de slitbiciune si neputintt. Arad indinatd omoforulit pre Sfantulti Prestolii ,
si paterita intru mAnele prea IuminatuluT i de Dumne4ed incoronatuluT si prea inAatuld Domnd Jo Constantin
Michail Cehan Racovit5, Voevod , cu mila, luT Dumneqed
Domnd tereT MoldoveT, si cu scirea si blagoslovenia SfintieT Sale Pitrintelul kyr Iacov MitropolituluT , si a Mai
SfintituluT Sobord, si cu voia a tad blagorodniculul Senat
a MArieT Sale- Domnulul, si mila luT Dumnecleti sa. fie cu
toff.

i me roe a totd noroduld Chrestinesdi Pravos-

Iavnicd sg me erte,' si Dumneqed sn erte pre kit Amin.

vlet 7260, Maid 10.
XSubscrisii) Ierotheid Episcopd Rust"

Observamg : 1) Se vede c5, era o formua de

paretic pentru Episcopi; del paretisulq acesta este
www.dacoromanica.ro

225

intocma din cuventt in cuventti cu acela alt

luT

Calistra Episcopulii de RAdhuti, paretisitti in 1729C').

2). In paretisulti acesta se deosebescti done feliurl de prerogative intrunite in persona Episcopului:
darulil Archieriei, care vine dela Dumneuna
(jert prin alegere i chirotoniq, i se simbolizazli prin
avtoritatea steipairei , carea se
Omofor ; alta

dt de Domnti i se simbolizaz1 prin Pater4 (cirja)

ce o dt Doninulti in mina EpiscopuluT. De aeeea
-paretisitultt Episcoptl depune omoforulti pe SIntulti
Prestolii, ca cum, in !allele luT Dumneqeti, de unde
a i primal darulti ; er5, paterita o depune in manele DomnuluT, dela, tare o a i primitti la instalarea sea.
Ierotheiii, ca paretisitti , a me tr!iitti pueing. In aces ta categorie flu giisimu subscristi cu Episcopil terit in
bothrirea sinodullif adunatti in lai de Mitropolitulti Iacov I,
pentru constatarea autocepbaliel BisericeT Moldovet (Veql

cartea Sobornicescl in ricariti part. 2. f. 241). Ins, Ierotbeiti a muritti curendii; cad intru o mArturiA , datl
TaculuT Fratita, din Bunesel in 1753, in procesulii ce avea acela cu BrldicesciT i cu a4T recleT din Bunesci,
se amintesce de Ierotheiti numindull reposatti. (Doom entele Bunescilorti i CAbicescilorti).

Totti in luna lul Maitl, acela0 ant 1752, s'a fleutd

alegerea altul Episcopti la IInT.
XXVI. INOCHENTIE.

Acesta pant acum, in calitate de Ieromonachti, fusese

Dichiti alit Episcopiel R5dguiilorti, i, dupre sinodicul EpiscopieT, cu metania dela Putna. Se pare c5, loculti nas(4)

Foita D. Hajdett, 1860 bait prig. 66,

15

www.dacoromanica.ro

226

ceriT lul a fostd Cdmarzanii, lAngl FllticenT. Celd putin

spund betrAniT, cd acolo avea eld rudeniT. Unit frate ald
lui, Preotd de miry, s'a cdlugdritd la Rtca. In condica
cea SLIM a Mitropoliel de Iai se pdstreazd actuld bisericescti, incheiatti to Biserica curtit domnesci de Archiereil ce l'all ipopsifiatu. Eacd weld actit :
prea Santa Episcopie a Huilord remAindti fard, de
Archiered , de vreme ctt Archiereuld ce ati fostd intru
densa, kyr Ierotheiti , din pricina Utranetilord, i pentru
cea trupeased a sa boalit , all Menai paretisis Eparchie
Sale, de a sa voe i nesilitd, precum se aratd, din prejmd
Intru aceasta, Santd Condicd scrisit i cu pecetea domneased pecetluitd , acea de voe i cu a sa mAnd isc lit
a SfintieT Sale paretisis(*), noT , cariT ne afldmd aid din

preund frati archierei, prin voia i porunca i indemnarea i sloboclenia a Area indltatuld , pre blagocestivulul
i prea chrestinesculuT nostru Domnti i St6pAnitorid a
tomtit Moldavia Io Constantin Michail Cehan Racovitd Voe-

vod, adunandune intru prea Santa Bisericd domneascd, a

prea SfinteT i de o fiintd Troite in curtea domneascd, i hoMiff canonicesci puindil tnainte spre aflare i alegere
cinstituluT i vredniculuT brazil, ce este se primeascd
duchovniceasca ocarrnuire a Eparchid i Episcopid acetia , ant6id dar am pus pe prea cuviosuld intre Iero-

monachT kyr Inochentie Dichiulti SfinteT i Cinstitd EpiscopiT Rdditutilord

alti doilea pe Ieromonachuld 0-

restd , i alil treilea pe Ieromonachuld kyr Gedeon , i

s'ad scrist numele lord. Anuld dela Chs. 1752, Maid 27."
(*)

De aid se vede, cd Episcopula seu Mitropolituld ce paretisia da paretisulfi (dimisiunea) in mina bomnului 6'11(10 depunea tii aria.

Dontnula daei 'I primia dimisiunea , oerea dela, Mitropolitulb condica

Slim% *i lipea acea dimisie pe o filk cu pecetea cea miet domnesett,
spre pastrare.

www.dacoromanica.ro

227
(SubscriT doY Archierel grecY ca plenipotentY al Episcopilord Ioanichie ale Romanulul i Dosotheiti all Mautilord : unulti se titluesce Sardeon;" erg, numele celuia-

lalttt nu l'am ptitutd discifra.

Insemnare. Ipopsifiarea(*) aceasta este o formula,
de alegerea Bisericeasca a Candidatilord de Episcopia. Ea se face pang astaclT ; insa, face parte din
chirotonia Episcopulul alesd deja , fgrg vre-o insemnare reap(. Dar are unit mare intelesll istoricd:
ea ne a conservatd forma, oum se facead alegerile
Episcopilord in anticitatea chrestina. Cu o t i inainte,
se aduna sinoduld Archiereilord (de aceea i astagi
ipopsifiulti se face in qiva ce precede chirotonieY) gi
chibzuiati, care pers6ne din clerd aril fi maY demne

de a se alege la cathedra vacanta, de Episcopt.

Dupg deliberare uninduse asupra a trey candidatT ,
ce intruniati insu irile canonice de Episcopatti , in
jiva urmatere, fiindd poporuld adunatti in Biserica
se propunead numele ipopsifiilord , sett ale candidatilord aleF# de sinodti; poporuld in tacere, Odica ma,nele(**) la pronuntarea numelul aceluia , pe careld
doria sg fig Episcopti. Unanimitatea sed majoritatea
semnuluT de aprobare decidea alegerea. Alesulti marturisia credinta, gi da inscrist c o va plstra i a-

Ora; apoT indatg urma chirothesia, adic, consacrarea celul alesli, prin Sfintita punere a manelord Archiereilora prezenti i chiemarea SantuluT Duchd asupra celuT alesd.
Cu trecerea timpuluT, aprobarea, sett alegerea
unuia dintre candidatil propuT de sinodd, a trecutti
la Domnitoriti, precum se urmeza i astql in Rosia
i Grecia.
()

Ipopsi6u" vra sii dica: persoani ce este hupw.ii la soarta alegerlY,

la yogi; candidate de Episcopu.

(") De aid: Chirotonia, set redicarea, intinderea minelorli, carea acum

iuseinnA randueala SfintireI in treptele Ierarchice, b'a confundat6 cu

chirothesia" sett punerea minelorti, prin care se consaerli perroanele

mesa in treptele Ierarchiel bisericesd.

www.dacoromanica.ro

228

De si la nol alegerea Episeopilorti a trecut prin

deosebite fase, precum vom vorbi fn alai loco, totusY Biserica a pilstratti Ong astiklY cu nestrifinutare formula cea vechid, a ipopsifiulul, ca o teremonid, ce face parte din chirotonia Episcopulul.
Inochentie, ca Episcopti de HusY s'a distinsii prin mai
multe bune calittC, dar cu deosebire prin o mare abilitate gospodti.rescd,; a imboghlitti Episcopia cu maY multe
mosiY si o a impodobitit cu Biseria nod, si case , pre-

cue" se va vedea in cursulti anilorti vutorl. Eld a episcopitil 30 de ant, panic la mOrtea lui.
La priimirea EpiscopieY de Ia Ierotheiii, elti a priimittt

si und izvodit de oare-care datoril ce erati de plItitit :

insg, s'att gitsitii maY multi datornicY, cariY, cu dreptuld
oa nedreptuld , reclamati indestulare de la nould Episcopti. Acesta a indemnatil pe Inochentie a suite o carte
domnescl (dath din Maid 29) de la Constantin Racovitd,,

prin carea se autoricp, de a pldti mime datoriile acele

ardtate prin isvodulti datil de proin-Episcopuld (Condica

IIL f. 92).
La 23 Avgustti Safta Irusoae ditruesce EpiscopieT par-

tea sea de plmentti cu liveql din mosia Purcisenit (Documentele Porcisenilorti.)

Auld 1763. Noemviie 30, biv vel pricharniculd Vasilie Costache chdritzasce EpiscopieY unit s'ilasti de ciganY,

In num&it de 5. In actuld de danA se esprirug asa de

EpiscopiX : Slanta Episcopie a H1010111 se aflk Ia multi,

sldbiteiune atatil din prilejuld vitelorii, chit si din slujba

easel si socotindr[ cii, avernd mare datorie, de vreme el
se afld, Match a tuturorui bisericilorit iistre, a celord ce
se atilt suptit Eparchia sa, a o agiuta fiesteacare cu eft

ne anti da mina si iatd dar m'am socotitd din preuni

cu fii meT

" (Cond. III.

f. 9 0).

www.dacoromanica.ro

229

In acestd and Inoulientie a luatti parte la adunarca

bisericescd, seti Sinodulti linutd in Mitropolie la 1 Ianuarie, pentru constatarea autocefaliel Bisericel Moldovel precum se vede din subscrierea lui in cartea sobornicesa

a SinoduluT (Uricarid. part. 2-a f. 236-241).

Insemvare. In Archiva rom4nd i fn Uricariii,
data &kit( sobornicescT este 7260, Ianuarid 1. Insa
data 7260 correspunde anuluT 1752. Dacd Inochentie
s'a alesd Episcopti la acestil and Maid 27; apoT se
intelege dela sine ca nu putea figura ca Episcopti

In acelti Sinodti, dad eld s'ar fi tinutti la 1 Ianuarie 1752. De aceea fnchiitmti ca data fn originald
trebue sit fie maT mare, mdcar cu unti anti deckti
7260. Cum cd, aceld Sinodti n'a pututti sit fit, maT
departe de anuld 1753, seri 7261, Genariti 1, inchigmti de acolo, cit dad, s'ar fi tinuttt in altti anti
maT departe, atuncT n'ar fi pututd lua parte proin
Episcopulti de, HusT Ierotheiti, carele deaseminea este
subscris in cartea Sobornicescil, , ctcT el a reposat

in anal 1753, precum s'ati ard,tat in urmd. De

aceea cu tOtti siguranta se pOte restabili data Sino duluT MitropotituluT Iacov : 1753 Ianuar. 1.
Totti atuncT Inochentie a renoitti la Domnid dreptuld
ce avea de maT nainte Episcopia de scuteld pe o crasmli,
din HusI (Cond. III. f. 96).
Anal 1754. La 28 Septemvrid, Inochentie scOte hotarnicY domnesci de la nould Domnd Matheiti Ghica : pe
lie Costachi biv vel Stolnicti si pe Iordachi Costachi vel
Medelniceriti, ca sd, hotdrascd, mosia EpiScopiei HrubeniT,

de la tinutulu FxlciuluT, pe apa PrutuluT ce se tnpresura

de mosiele vecine: PlichnesciT, Duda si EpureniT. (Cond.

A. f. 104).
La 9 Eevruariii, In urma anaforaleT vel LogofauluT,
care a constatatti drepturile Episcopiel asupra amanduror
nialuritord pnituluT la mosia Toporulii , Matheiti Ghica
www.dacoromanica.ro

230
tncuviinteza cererea hit Inochentie de a face podd peste

Prutd, pe vadul ce avea la acea mosia (Cond. A. f. 95.)

La Iunid 5. dobindesce de la acelasT Domn o carte de
apararea poslusnicilor de Itnga Episcopie, si de la Cr*seT,
de angariele, cu care IT asupriad tirgoveiiT (C. III. f. 102).

Iuilid 20. Inochentie eapata de Ia Domnuld Matheid

Ghica and chrysovd tntaritorit scuteleloril de dArT pe nn
numerd de vite si pentru 12 scutelnicI. Reproducemti
parte din acestti chrysovti.
,Cu mila luT Dumnecled Io Matheit Ghica Voevodd,
Domnd leriT MoldoveT. Facemtl scire en acestti chrisovd
a DomnieT mele , tuturord cul cade a sci pentru Sfanta

Episcopia Husilord, nude se cinstesce si se praznuesce

hramuld SvinVlord si intrutotd lludatilord ApostolT Petru
Si Paveld, la carea vaclindd Domnia mea chrys6ve de
miluirea cead avutd acestd Svanta Episcopie, atitti de la
reposatulti tarn fericire parintele DomnieT mele Maria sa
Grigorie Ghica Voevod, efttn si de la alV luminatT DomnY,
pentru care avendd Domnia mea multa, caldura si dra-

goste catra Svintele ale luT Dumneqeil lacasurT, spre ale

intitri milele si darurile ce aii avutd si de la alit luminatT Domni, n'am putut Domnia mea, treacea en vederea
lid pre Svinta Episcopia Husilord, ci lath ca, am ficutti
Domnia mea mile, si intarimti prin acestd chrysovd altd
Domniel meale , ca la vremea desetineT s aiba a scuti
pant la 500 StupT, si la vremea gostineT sa alla a scuti
pins la 500 de oT, aseminea si la vremea vacarituluT sa
alba a scuti una suta, vite vaci , bol , caT. Pre aceste
bucate nimaruT nicT and band sa, nu platesca. Asijdere
si pentru 12 omenT strainT, ce s'ar gasi Ara bird In vistirie. si Para name la. vre and satti, Slid se fia scutiti
pe capetele lorti, ca nicY data nicT unit band sa nu dea;
www.dacoromanica.ro

231

clid Tam lilsatd Domnia mea sh fie numal pentru paza

si poslusania Sfintel EpiscopiT" ..... (Urme4t1 formula sciutit, cu carea se tnchiae chrys6vele. (Cond. A. f. 65.)
Anul 1755 Inochentie si cu ceialalV Archierel Tati
parte la Divanulg iinutg la 25 Septemvrig tn IasT , la
care s'a botArttA a nu se mat lua pe sema Domniet
/.7furg, (dejrnA) de la ThtariT ce tnchyriail piimAnturT de

hrang, pe mosiele boerilorg de peste Prutg to vecinAtate

en 'MA; cis se lase acelti uurii tn folosulti proprietarilorti. Din cbrysovulg datti la acestA ocasie de Domnul
Matheitt Ghica, se vede di era o conventiune tntre guvernulti Moldovei si cu TiltariT de BugiagA tn puterea
elreia Tittarilorti se tnvoia a cultiva pitmenta pe teritoriult MoldoveT tntr'o mArginitA Intindere de locn , si cu
condiO de a da DomnieT dejmg, din tote productele. Usurgiit, sets amploialiT domnescT, cariT stringeati usuruld
de la TAtarT nu se mArginiati uumal pe locurile , care
erat domeniT alle StatuluT , ci dejmuiah si ogorele ocupate de Tlitart pe mosiT de ale particularilorti. De aid
jalube la Domini hi tot! anil. Matheiti Ohio, prin drysovuld amintitti a pusti capetti acestul abuzg. Reproducemti aid acestii chrysovtl pentru interesult1 seu istorich: suretti 866 copie de pe elti se aflg to Condica III.

f. 106, 107.
Facemu scire cu acestA chrysovii, a Domnie meali :
cA, viindh in nainte Domnii meli Dumnalor cinstitT i oredinciosi : boeriT Domnii meli : dumnalor : Iordachi Canta:
biv vel logofet : i dumnealui : Radul Racovitg, vel logofettt: i dumnealuT Manolachi Costachi vel vor : si dumne,alui : Stethnitit Ruset Biv vel visternicti : si a,41 boerl.

si ne jAluirl 4icandti c all mosil peste Prutu de la mosil si strAmosiT Dumilor sali. si aceli moiT celi maT mule

www.dacoromanica.ro

232
nu agiungii in cell doui ceasurT ee want botgrit de lIali
Pasea ca sit fie de bran Tittariloril : dar twill santil si
intraceli : done ceasurY :

si de eke or

trimite Domnie sA

stringy usurul dela Tiitari sail sit vindi dela cochivechi

usurulti : acel usurgii niergil si stringil si dejma pe mo=
siele dumilor sali tnpreimit cu pgnea cea domnescg : pu.k
indil pricing cif arandU tittariT pe aceli mosil domnia sl
cgde a lua dejme iar nu sti,pfinii mosiilorg : si mlicar
cit domnie le da dejma dumilor sali : orT cu pecetluiturT:
gospod: orT cu c irti gospod de s'att luato dela usurgiI
dar Sn top' anT trebue acesti boerT sit supere domnie cif
sIt li fug eitrft sail pecetluiturl: si cu acestg pricing, u,
surgii Meg ggsea vremi de le tggidue dejma dumilorti
sali : sail ii da pane stricatit : sad pretn maT putintelil
decattl sit Vinde panea : si le pricinuesce multa pagobit :
pentru care nu am suferitii Domnia mea acestil strambltate a o prAvi : a sit. luoa vinitulii boerilorg di pre mosiile loru : de vremi ca DorriniT miluescil si dgruescit pe
boeriT earii slujescil cu dreptate : nu este en dreptate a
sit mai supgra : Peel am filet Domnia mea acesta ca niel
de emu sit nu maT fie niel o datil : cg am socotitti insumT Domnie mea : el all marl dreptate a 's1 stgpani mosine : De vreme ce, aceste mosii unile sftntg dati miluirl
dela veelliT reposati Domni ce all miluitil pe mosit si
stremosiT dumilor sali pentru driapta lord slujbh si. credinth 3 altele santti cumpiteiturt : iarAsT a moilorg si strg-mosilorA durailorii sali : si mitcar de ar'S sail eosescil Tit- -

tart si Turd sad orce limbl : acel venial si dejmit a mosiilorii nu este cn dreptati a o stringi in sama Domni
si Domnie sit le de cu cArti Domnesci sail en pecetluiture : ce on dreptati esti ca sli'sT stringy fieste-care
din Dtunnalor viniturile dipi mosiile cine ce are : Pentru

www.dacoromanica.ro

33

acee dar i domnie me cunoscindti a dumilor sali dreptil

cerere : Domnie me fug am hotgritti cu acesttl chrysovu
a Domnii meli. cii de acumti inainti : Domnie or de ar
vindi qurulti : or In credintit, de va trimite meal gospod: sN nu maT fie volnicT a dejmui usurgiff acestor numiti boerT : ce stngurT Dumnealoril sit fie volnicT a 'q trimite oameniT Dumilor Sale i a 'T strtnge fiii-care dejma

de pe moie sa dupg obiceiti : di de vremi ce aciT veal

i reposatt luminati Domnt at miluitg pre moil i stremoii Dumilor Cali : pentru dreptit i cu credintl slujba
lorg i i altT luminati DomnT maT din coacT au Intifritti
milli : i daniili i, cumpAriiturili acelorti veal luminatT
Domni : Domnie me Ind vgdindti a dumilorti sali dreptg
i cu credintit slujbit : Domnie me Ind dArriti i intilrimg
toati aceli chrisoavi veal' ,,i maT noul : ca sits stgpiniasel dumnealorti moliili i sit i li dijmuiascit dupil obiceiti:
i sil lipsescii, acestti obiceiti ceati fgcutti de la o samit
de vreme dili dijmuia domnie sit nu maT fie In vecT nicT
sit se mak porneneascii, la vendare uprului cu mosiili boerilorti : i poruncim i Dum. vel vister. i Dum. vel el-

mgra ce viti fi dupit vremi : nicT decumti dna va fi

vremi uurului or cu vendari de va fi or fncredinti di sit
vorg trimiti OmenT doninesci. Ail de moqiili boeresci
sit sit vendit : sail s5 sit stringii uurull : iar la moliili
boerescT nick Intent' cliiMi sit nu sit amesteci : ci Dum.,
nalorti sAnguri s5 stringy viniturili dupit obiceiti : ca dipi
drepti mosiili Dumilor sali :. dick care ar strica sail ar
striimuta ispisocul Domnii ma : s5 fii ne ertat i bilist5matti de Domnulti Dumnedet i de precurat MaTca
Sfintii sali i di totT SfintiT : i poftimti i pre alti luminati DomnT : care Dumnedeti IT va alege dupit noT : or
din ,fii nostri or dintraltii streinT di vorti fi sit sA int41

www.dacoromanica.ro

234
reascl chrisovuln acesta : iar sg nu sg strice precum nid
noT n'am stricatn : nicT am strgmutatil a altoril luminatT
Domni : ci hid am intliritg i la acasta esti credinta insumT a Domnii meli: Ion Mate Ghica VVda: i a prehibitT
fiilor Domnii meli: Gligori vvda i Georgfi vvda gi credinta a preosfintituluT pgrinteluT nostru duhovnicesen pgrintele
MitropolituluT tgraT kyr Iiacov i a Svintii Sali pgrintelnT
nostril : kyr Ionichie Episcopulu RomanuluT : i a Svintii
Sali pgrinteluT nostru kvr DosotheT Episcopul Rldgutilor ;
0 a Sfintii Sali pgrintelut nostru : lonichentie Episcopuld
Hulilorn : i credinta a cinstitl si credincio0 boeriT Domnii meli DumnaluT Iordachi Cantacuzino biv vel Logo-

i Dum : Radul Racocitl vel Loge& : i Dum: Manolak Costak vel Vor : de Cara de giosif : i Dum :
Ion Bogdan vel Vor: di Cara di sus : i Dum: Dimitragcu
Ptilad Hat. i Pgreglab Suc4vschiT i Dum: NicolaT Sucio vel
post: i Dam: Aristarchtl Chrysoskoleon vel Vist: si Pum:
Vasili Rust vel Splt: i Dum: Niculaki Carage vel Ciimgnar:
IZt

i Dum: Iordak Canta vel Pgch: i Dum: Costak Duca vel Stolflied: i Dum: Manolak Ipsilant vel Comisu i credinta tu-

i s'an scrisn chysovulti aturor boerilor marT i

cesta intru Mtge Domnie in anuln al doile : in Scaunulfi
Domnii meli to Eq let. 7263: sept: 25.
La 23 Noemvrie, Inochentie, impreung cu Mitropolitul
Iacovn , cu Ionichie alit RomanuluT i en Dosothein ald
Rgdlutilorn se pomenescil in chrysovulii lul Mathein Ghica,
ca marturi si intgritorT celorn statornicite prin acel chrysovn pentru veniturile lgsate to folosulu boerilorti sell maHord demnitarT aT terii. (Uricar. part. 2. f. 267-278).
4nul 17.56. Noemvrie 4. Calistru Egumenulti dela
Brldicesci scOte hotarnicT domnescY, pe Ionit Miclescu
vel Medelnicerin gi pe Aggriciii Vornicn de OM , spre
www.dacoromanica.ro

235
a hotart gi alege despre rec,leT mo0a TillpigeniT dela tinutul
VasluiuluI, proprietate a BrAdicescilor. (Cond. B. f. 31-32).

Inochentie a gAsitil Biserica EpiscopieT tntr'o stare, in

catti nu se mat putea severi In ea SAntele Servirl.
Ea fusese reit struncinata de cutremurulil intimplatil la
multi 1692, sub Episcopultl Varlaam I. Prin reparaiiele
oe i se fAcuse dupl aceea tot durase pan5 la timpul luT
eAndti devenise cu totulfi nepracticabilg. Innchentie, cu ore-care ajutoeurT dela Matheiii Ghica, qi prin

Inochentie

ale sele miplee, a rsipitu pang in temelil Biserica vechit fAcutI de Marele Stefan, ,,i o a theut6 de iznOv1t.
Nu 'ati push insti numele sell pe ea, ca ctitorti, nici al
altuia cuTva, i a repusti la loch deasupra user petra en
inscriptinnea vechig a Iii Stefanti Vodl. Dup1 isprlvirea
BisericeT cu tote cele trebuitOre , in anulfl acesta , la 9
Ianuariii. Domnultl. Matheiti Ghica dA unit chrysovti EpiscopieT, In care dupe ce face istoriculti rezidireT BisericeT, chlraz:isce EpiscopieY nisce pArtl din loculti dontnescit alit Huilorti, precum i dejma depe celalaltil loctil
domnescti alit Huilorti. Reproducemt aid chrysovulit in-

tree, care este de mare insemnAtate atAtti pentru istoria

EpiscopieT Mil i pentru evseviesele idel ce concine.
Chrysovulit Incepe mat AnteitI cu unit proimiti, In care,

maT pre susti de tote yirtuiile se pune milostenia sail

bine-facerea atitti emenilorti sell:Mail, oath i Bisericelorit lni Dumnecleti.
,Cu mila 1411 Dumnegeti Not Matheiit Ghica Voevodtl,
Domnil terel MoldOvei.

Celli ce face fapte folositere de sufletii i bine pllcute luT Dumnecleu, nu numaT el elscigI laud, i mlrire la aceastl viatI, ci i dupl mOrte remane numele
luT nemuritorid , i sufletulti luT remane cu alit drepOlor.

www.dacoromanica.ro

236

Este adeveratii c, multe fapte folositoare Anal indestule

ca si spasascit sufletula. Dar maT presusa este milostenia , carea se face nu numaT la s6racT si la ciidui ; ci
si aceea , carea se face pe la Bisericile lul Dimmedeii.
Aceasta, milostenie este o faptit , carea covirsa,see pe
toate alte bunliNT. Deschide ceriurile si agiunge Oa la
scaunula Dumnedeescil mark.' , si dit sillasa in ceria si
face pre milostivula imp6ratieT ceriurilora mostenitorid ,
precum scrie SfAntula Joan Zlatoust pentru milostenie ,
carea slavesce pre omil."
2) Domnula , maT departe , se recunoake datoria a
multemi lul Dumnedeii ,- pentru cit l'a inaliata la aceastI
mare treaptil a DomnieT; apol trece la istoriculil Bisericel

Episcopiei.

,,Deci daril, si eii robula Jul Diunnedeil , Not Matheiil

Ghica Voevod, cu mila Jul Dumnedea Domnii si oblNdui.
toria terii acestia, datoriil fiinda a sluji luT Dumnedeil ,

eu carea ne-a dame' notiii bunatatea Sfintiei Sale, luatamii sama pentru Santa Episcopia, Husului, la care se
cinstescil si sil, praznuesca Sfinti preasla,v4iT tntru tottt
laudaiii Apostoll Petru si Pavelii, care este zidita, din

temelia ei de r4osatulii Stefan Voda, celii bunt, si fiindch, la vlet 7200, timplanduse cutremurula celil mare aid
in tarn, din carele multe IVIanastill all foal crapatil, dad'
Sfintel EpiscopieT acestia nu numal eh, turnurile all fosta
ciidutii de tote, ci incii, si toga, Biserica , fiindii crapata,
pin pregiura , era numaT sit cada, , de care pricinii, , de
frica, incepuse a nu se sluji Rid Dumnedeeasca liturgie.
Deci insciinVndune Domnia mea de una ca aceasta , si
mlicar di dupit starea tereT acestia, si dupa grele datoriT
la care ne aflAmil, namii pututil agiutora dupe bunii cu-

www.dacoromanica.ro

237

getulti Domniel meale, dar earaq1 nama pututil rebda

a se afla aceasta Sfantg Episcopia, la aceasta stare."
3) Chrysovulti arata, ce a flcuta Matheiti Mica, pentru restaurarea Bisericel, adicg ce mile domnescY 'Y a chlrazitii , dupre staruinta Episcopulut Inocbentie , si totti-o-

daft arata, ca Marele Stefan, canda a ziditti Biserica nal

Anse nicl -o inzestrare , ne dandul dritti de propietate
nicY macar pe locula unde era zidita.
DecT prin bunts gandil si nevointa DomnieT meale,
strtngendui o soma, de ban prin purtarea de grija a prea
cinstitulul si de Dumneqea iubitorului Sfintia Sa kyr Inochentie Episcopa IluOorti , rasipinduse de tote din temelie, sail acid% alta Episcopie maT intemieata si maY
frumoasil, dupg cum ail fosta maT Snainte

inpodobinduse

i en cele trebuincioase ale eY. Dar fiindil el rgposatuld

Stefano Vodit cela bunti , ziditoriula acesteY Sfinte EpiscopiT (*) nu numaT ca nail hujitstrato cu allele , ci hid
nisi loculti pe care este zidita, nu este alti el, fiinda boa
domnesca, care aratanda cats, Domnia mea Sfintia Sa
Episcepula : lath, dar ca, si noT , ca unil ctitora ce Santee' , amti socotitti , impreung cu tots Sfatula DomnieT
meale, Dumnealora velitilorti boiarT , i iata ca, miluimti
aceasta, Santa. Episcopie cu aceasta maY giosti aratatg,
mild : Adica IT damil danie loculil domnesca pe care este ziditg Episcopia, en tool loculti eta cuprinde ograda
MIngstiret MaY damil danie SfinteT EpiscopiT din loculd
Domnescil ce este din dosula ogrilljiT EpiscopieT in spre
apusti, care ambll in Iungil si lath , dupg hotarnica en
sail Nutt' din porunca DomnieT meale de catra
Ispravniculil de Falciti , i de clitra.
Vornicul

()

Prin Episcopie intelege! Biserica,

www.dacoromanica.ro

288

de Poartit, ca sti, fie i acestil loot dreaptA ocinl i moie dela Domnia mea, pe care loch cAtT timenT volt ed4
din poslunicir EpiscopieY sA, nu ath nicT unit amestecti
cu tirgovetil HuuluT , ci sA aTbA aT plgti biruld lord
deosebT
sA aYbIt a poslui EpiscopieT dupit
obiceiultl celoril ce edd pe moie MitnAstireascA. Darti
iarlT hotitrin,4 Domnia mea i aceasta din poarta E-

piscopie! pia in vatra targuluT , i Cu toatl vatra targuluT, Episcopia intru nimic t sl nu se amestece, ci targovetiT BA fie volnici aT face case, dughene, 1 alte ce
learti trebui, ne fiindd suphratY de cAtre Episcopie, fiind
cA, Adii pe loculd Domnesed. Aijdere m'amd milostivitd
Domnia mea on Santa Episcopie, 1 iam (lath daiiie tout
dejma, catA sl va face de pe loculd Domnescd, insl numaT dejma, iarit nu i pAmentuld, care dejmit maY inainte
se luoa de catrA, Domnie. Adicti alt is dejma din tarini
cu plinT , din fAnate , din prisltci on stupT, din livecy on

pomT, din dejma de vii, care dejml de vii se luoa mai

inainte de cAtrA vtori paharnicti. Si poruncimti Domnia
mea vout tirgovetilord din HuqT 1 altord ce ad vii sad
altele pe loculd Domnescti , sl aveti a urma la Coate
dupi hotArirea DomnieY meale."

4) Eirmezl und pasagid , din care se vede credinta

crestineascA a DomnuluT in rugAciunile ce se facd la
Sfintuld Jertvenicti, i in pomenirea la Santa Liturgicl :
DecT dar,, pentru ateastl mill ce amd Ilteutd Domnia mea cu aceastA SfAntl Episcopie , datorili sit fie i
Sfintia Sa de Dumnecjeti iubitoriuld kyr Inochentie Episcopulu Huqilord , catd i altiT din vrerea DumnegeeaseA ,
dupl sevirirea SfintieT Sale s'ar invrednici a lua pAstoria aceasta, a pomeni purure la Strintuld Jertvelnied numele DomnieT meale, qi a prea iubiteT 1)&31nel noasterl
www.dacoromanica.ro

239

a, prea iubitilord flit Domniet meale, rugandd pre milos, i ertarea

tivulti Dumneded pentru sanetatea
*ate lord reposatulut intru fericire PgrintelaT Domnid
meale Grigorie Ghica Voevodd."
5) Urmeaz1 incheiarea cbrysovului cu forma sciuta,

in carea se aduce credinta a tret fit a Domnitoriulut, i

a boerilord. (Condica A. f. 11, 12).
Tot-atund s'a reparatd i Biserica de la Britdicesci,
deaseminea prin Inochentie i Matheitl VodA, precum se
vede din Pomelnicul de acolo, in carele se dice : vlet
7264 (1756) s'aiI innoit aceastit, Sfant1 Manlistire." Apoi
dedesubtd se trece numele lit Inochentie, i in And Cu
eld Matheid Ghica.
In acelaT and succedendd la Domnie Constantin ilacovita, la 23 Aprilie intaresce chrysovuld data EpiscopieT

de Matheid Ghica in 1754, Iulie 20, pentru scuteala de

dabile pe o same, de bucate, i a 12 posluqnicr. Totd-odat5, lag in folosuld Episcopier dejma (uquruld) din 01

panea ce ar face Mail sett on clue pe moqiele Episcopid de peste Prutd : Toporuld cu Dobrina, care nu Intel, In distanta cedatg, pentru agriculturg Tatar lord (Cond.
A. f. 66). In Condica III f. 108. se phstred5, 1 cartea
domnescA, en data dela 29 Aprilie, cltra uqurgil , prin

carea li se ordina a nu se atinge de uguruld depe mentionatele mosit ale EpiscopieT. Totd la acea dat5, Inochentie a bobinditd dela Domnuld Racovith , and ordind
de scutell pe o cralma a EpiscopieT din HaT, &I altul
OM boerg Mich5lachi Cehan biv vel Medelnicerid qi Vorniculd GrigoraT AgAricid

ca sn a14g4 i A botiraseS

nisce prt,1 de moil ale EpiscopieT, din tinutuld FlIciului,

ce se impresura de redeqi (Connd. III. f. 110, i 15). Ra-

www.dacoromanica.ro

240

portulg hotarnicilorii de constatare se aflg in Condica A.

f. 89-91.
La 9 Inn% Vel Pgcbarniculil Vasilie Bub item' si biv
vel Cgpitanul Nicolaill CoggInicenul, ce fusese insgrcina#
de Vodg a hotgri done mo01 ale EpiscopieT, SpgrietiT si

raportezg, de cele ce all constatatii la fata locului, i cum all stabilitil hotargle. In interesul ArcheologieT tereT reproducem aid acelii raportil in tntregime,
CirligatiY,

dupre cum se aflg, in Cond. A. f. 27-29.

4Insciintgmil pe 1VDtrie to el din luminatg porunca Mll-

rieT tale mil mersa la mo0ile SfinteT EpiscopiT a Masilord anume Sphrietif si CgrligatiT ce sintil algturea ca

alegemil si sg, hotgramU pe scrisori ce va ave Sfanta

i dupe stgpinire i dupg mgrturie a OmenT betranY cariT cum ar sci s'ar mgrturisi de vreme ceail jg-

Episcopie

luit4 Svintia Sa Plirintele Episcopal Husului kyr Inochentie cg dresele EpiscopieT ceail avutii pe mo0T cele maT
multe s'ail prgpgditii la vreme de nepace. Argtandune
Svintia Sa un uric, de la Irimie Movila Vodg, din vletu

7100 care uricil laic ggsitil Svintia Sa la un omit din

ChiqingtI, &Mit sami ()mild cg, au cg4util la maim lul
de la unit Tureil in care midi scrie clt Satul, SpgrietiT
este danie de la insusT Mgrie Sa din hotarulii Targului
Aqijdere i pe satulit CArligatiT iarg0 ail alittatil Svintia Sa cg,0 Domnesci de stgpgnire intuit o carte
de la Gagar Vodg din Vieth 7127 i altg carte. de la
Alexandru sin Iliesit Vodg. din vlet. 7129-0 altg cartea
de la Alexandru sin Radul Vodg din vletu 7131-0 altil,
carte, de la Duca Vodg din vlet 7176: de slobqie ceahl
avutil Episcopie la satulil Cgrligatif si osebitd au adusg
Svintia Sa ptrinteli Episcopulii inainte nostril doT cgluggri
betranT de virstg pa de 70 de aT anume TheodAe Pante
Husilorti.

www.dacoromanica.ro

241

si NicolaY caril ad mitrturisitd', cu sufletele lord, cd, aceste mosiT sad stdpanitd de cdtrd, Episcopie totii cu pace

de dud find el minte. de 50 de at si el all fost Anduitl

dela Episcopie dejmarT de ad strinsil dejma acele locii
si scid si de la pdrintil lord cd, si maY nainte s'ad stlpAnitii de cdtrd Episcopie tofu cu pace ardtandu ne si loon% oddilorti si a prisAcilorti , cead avutil Episcopie la

Carligatl si niad artitatil si hotaruld acestord sate MNgatil, si Spdrietil, pe unde s'ad stIplinitd si s'ad dejmuRd de Writ Episcopie. Tug Crligalff despre apusd s'ati
stIpinitd, pdrd fn pdrdul vaiY ce se numesce &rata si

totil *Auld In giost Oa In prejma uniT petre ce este

pisti &rata disprea amiadd, di sari niad aratatil un onad

Fosse ca dintra ce piatrg in giosti se fncepe mosie le

pe care mosie scrisorY nu niad ardtatti, ca sl dovediascd,
cum sl numesce mosie lul. iard. hotaruld SplriOlord din

giost niad artitatd 'iar ace CdlugIri ca sa fnfundiaet fn

piscul luT Epure iar de OW, resaritd bate coasta SrrieVlord In capitile Stgailescilord si a Volositnilorti iar de

WA, tirguld HusiT sa hotdrescd aceste doug, mosil SpdrietiT si Cdrliga0 cu satulti Plopenii ce este mosie Episcopie precum sad doveditd din hotarnica Plopenilord, In
care scrie cd, mergd Cd.rligatil aldture cu PlopeniT iar s-

cum, de 5 anT incoace sad sculatd acestI omen anume

Andre Vorniculd fordaki Focse i Constantin BddIrld i
Popa Ion Hirtu i Toader GAscd si alti rudenil a for de Inpre&kg mosiili Episcopii CSrligatiT si SparieiT pentru care mer-

end not acolo la locul eel cu pricing si fmpreung cu ace

dmen1 am vOutii starea loculuT si am luatu sama si pe
scrisorT dovedindd si stdpanire si fntrebandu

si pe ace

&lee ce ad-a respunde. el all arltatd un uric vechY de

la Stefan Yob, eel bun qi alte scrisorl Mute totti pe 41

www.dacoromanica.ro

242

celd uricii in care sad aflattl scriindii ca, sframosif lord

Leoa si Petru all cumphratil de la Naste nepoata lul Michaill Buzh si dela Marina fata Iiusului o bucatii de phmentii pe Shrata parte ce este despre Eland pi din giosti
de hotaruld TirguluT care duph. cunoscinia mistra, pe numele aceluT Leoa sail numittt acea bucatg de lord satul
Leoscil si iaritsT mal aratarg ace l OmenT. de maT susti
numq neamuld din Leoa si din Petru unit zapisd din
vletu: 7131: a mtOmosilorii lord Georgie si Simeon si
Liavuld scriindil eh ad vhdutd eT satuld Leoscil din oberia Shrlitil GhenghiT ceail fost vel logofht: drept 100
(alert si iar ail maT vendutii si o bucath, de locti, ce
esti maT din giosil de Satuld Leoscil pe Shrata, despre
ash,ritd dreptil. 30 Id, totd logofetuluT Ghengh4 si aceT
vendetorT nArturisescil, eT in zapisuld lord, el acest loch
a lord a fostil luoat domnescil. si phrintiT lord lad fostil
rascumparatil

dela Phtru Vail si ail

Patru Vodh dart"

a,celil

ispisocd

si ispisocd dela

acumil nu se aft

la mAna acestord oamenT de mg susii numitY arl

numaY zapisuld cu care venduse mosiT lord, GhengheT
logoatuluT si ispisocd , de intariturg eel sad Inthritd logo-

Mit Ghenghea pe aceld zapisd de la Alexandru Vodg

din vletu 7141: sad aflatd, la mAna lord 4icendil eT ca,
sad rescumphratd mosie ceaZi fostd vAndutI de strhmosiT
lord, dela P4Asculd ginerele GhengheT logof6td mgcard

cit zapisil de la, Prifjhsculd iar nu s'ad aflatd numaT adevereaet si alte done ispisoce ce s'ad aflatd la, mina
lord, unuld dela Cantimir Vooh din vlet. 7200: si altuld
dela
V'odit de part ceat avutt redesiT de LeoscY intre
sinesi, si cumch, sad rescumpgratti eT Saturn Leoseil, de
la PrhjAsculd, sit dovedesci, iar de ace heath, de local
nemicii nu pomenesce intra celi ispisoace , pentru care
vercetAnd noT cu amitruMul pricinili am Intrebat pe acel
www.dacoromanica.ro

242
OmenT reciesi de Leosci cu ce dovadti ter Satuld LeosciT,

si mar cull osgbitti si ace bucatg de loci din giosti de

Leosci despre resgritd de vreme el de la uriculti de la
Stefan Vodg pe satul Le sell nu scrii fitrtt numal pe ace
bucatg de pAmenta si eT all ritspimsd el cerd aceli mosir
cu uricul lul Stefan Vodg si cu zapisuld mosilord lora
cell de vendare, ce scrie cat 'vendutu Satulti LeosciT si

ace bucati de loch din chysovultil ceaa avutd eT dela

Stefan Vodg, si fiinda cg ail push el temelie totd pe aced urica a lul Stefan Vodg, precum mosil lora candn
ad venduto ase si aeestie 6menr mai susii ntimitY told on
acelti ,urica cerendd 2 mOii i Satulti LeosciT si anti, bu-

catg de loch, osebitil dar acestg cerere a lora sad aflat,

far% de tale fiindu aeve dovadg ger mosir lord mgrturisescil la acela zapisa a venderir cad avutd acele mosir
satula LeosciT si ace bucatg de loch , din uriculd lur
Stefan Vodg si la uricd nimieg nu pomenesce de Satul
LeosciT flrg numaT de ace bucath, de pgmentd. ce scrie
cad curnpgrat strgmosir for Leoa si Petra dreptd 47 zloil
tItgrgscr si totd aceastg bucatg de pgmentd ad fostd din
eeputa si selend pe densa Leoa sad numit LeosciT. Asa
all data cunoseina nestrg si pe uricul lord ce dovedesci
cg dintr'o mosie sad facutd doug nor learn data In stgTanire numal mosie ce sg, numescg LeosciT din *Auld
vai Saratir fata despre apusd. Wit In hotaruld Schiope-

nilord care si la uricula lord scrie parte eel de catre

Eland iar preste pgrga fala despre resgrita, In hotaruld
CArligatilord, eT si, nu sg amestece precum si 4n hotarul
SpgriOlord, iards1 sad aflatd eti nail flier o treabg m4.
cart call mar argtata si aceastg pricing ca stgmc4uld
lord Ntru ce este aratatd numele luT la uriculd luT Ste.
fand Vodg, an ft avutd iazd pe hotaruld Spdrietilord care
pg, numesce gi phM arum iazul lul Ntru gi on aceag
www.dacoromanica.ro

244

pricing all vruttl el sg cuprinc,11 si o parte de locd din

hotaruld Spgrietilorl dar cercend nob s'ait aflatit cl ace!
iazti este pe hotarull Plopenilortt ce este danie Ante
Episcopil de la Irimie Movila Vodt care sat este si hotgrit
Snpregiuru, i fiindtt c'al fost acel laza pe loch Domnescd,

nu leant datl. ascultare ne avgndl eT ispisoctl de danie

dela vre tin Donmil pe acel iazti Ind i aceasta s'ati
doveditl el unde ail descglecatil acestl Omeni SatU dineeputtl sail chematii totti satuld Cgrlightii precum nicT el
nafi pututtl tgggdui si era pripusl ca, sar fi inpresuratil

o parte de loaf de Cgrligatl. en hotarull Leoscilortl. fiindcg Satul boat sil chiamg Cgrligatii numal noT dupg
stgpinire am data hotard pat-gull vgi SgratiY si pe hotgfire nostrg at rgmasl Satuld fata despre apusti, pe hotarull Leoscilortt. Algrturisindl si el el sthphnire, despre
ambe pgr(ile ping in pgrAl s'ad stgpgnitu insit pentru
Satulil Leoscil sail priimitil acestY rgdesT sa tie hotaruld

Virg in pgritull Sgratil dar pentru. acea bueath de loch

ce mai certi el A, li s maT dea ne odihninduse eY pe

socoteala i hotgrirea nostrg. learn dat voe sgsY caute ju-

decata la luminatit Divanull Mgriel tale si cum va alege

Divanulti, asa sg remge aceasta insciint mu. pe 'aria
Ta : vlet 1756: Iun. 9.
(subscrisi : PlecatY robil MgrieY Tale : Vasilie Buhges-

eul vel Pah. Nicolae Cogglniceanu biv vel Cgpitan).

In aoestti anti Domnul Constantin Racovitg, chgrIzesce
EpiscopieT din locull domnescl alu Hu ilorll, o parte de
loch ce se numesce Cornil, unde astgc,ll este satuilt ce
port aceasta, numire , colonisatli de EpiscopT in urmg Cu locuitorT veneticT din Ungaria . Cu hotgrnicia
acestuT loc,4 au fostl insgrcinatl tote acel doT boerY

de maT suet, variT la 16 Mitt ad raportatti. Dom.

www.dacoromanica.ro

245

niel, di au hotarith loculti si lati datt in stlphirea EpiscopieT. (Condica A. f. 13).

In chrysovulh data pentru aceastl danie, Domnulli C.

Racovitl inthresce dreptulti cedatti EpiscopieT , de a Ina
dejma din producte de pe told loculti domnescil dela Hufff.
Chrysovuld dup. titlulti domnesch, Incepe asa :

Bine vrendh Domnia mea a urrila bunelorh si fericitelorh IncrurT, lee ati Picuth si as lucrath alV fericiV
ili luminati DomnT mat tnainte de noT , de art miluitil si
as intArith Sfintele Panastirl : unit cu veniturl din viniturile Domnesci, altii cu obiceele cele bune lean agiutat,
volnicT fiindu ca nisce Stlphitorl al acestuT ptimenth, ca,
s, le renew vecInica pomenire. Drepth acea si Domnia
mea, pentru evlavia si rivna ce amh avutti Writ Santa
Episcopie a Husiloril , uncle acmu se afll Episcoph de
Dumnecleil Iubitoriul al nostru prea cirtstit printe si mac,
I'M kyr Inocbentie, si bine vrendh cu cele ce ne ar da

mAna sit o agiutorimh, de vreme ce este si mat slabl si

lipsitl death alte EpiscopiT. Wit dar c, ne arnti milostivith Domnia mea, si din osebith, milli, a wistrti o amt
miluith cu o bucata de loch gospocl din hotaruld Tirgu-.
lui Husilorh, care loch tae in curmedisT 56 Stiujini, mat
giosh de poarta EpiscopieT". . . etc (ibid. f. 14, 15).
La 15 Ittlid Inocltentie cumpMi unit Viganti bucatarid
dela Vel Stolniculti Vasilie Ghetica , in preth de 40 lei

(Condica A. f. 110).
La 25 Ittlih botamiciT Michalachi Cehan si Agiriciii
rapOrtX DomnieT de constatarea hotarelorrt n3osielorti Rasescif si Hrubenii ale EpiscopieT. (Condica A. f. 106-108).
11104116e a asistath impreunX cu Mitropolitulti Iacov,,
cu IOnicbie Episcopulti Romanulul si cu Dosotheiti Episeopulti de RticlantY, la adunarea leriT, pentru desfiintarea

www.dacoromanica.ro

246
dabileY vAdrituluY , care
(Letop. t. 3. f, 182).

era o mare tnpilare pe telt

Inpreunit cu aceiaI _Archierei, Inochentie deaseminea

a Matti parte la adunarea eonvocatl de acelaT Domntl
pentru desfiintarea indrettturel la v6dMrit6, ce cu dreptuld se numia neipaste ; citcT v&JrariT, la cotitul vaselor,
la fie-care 4ece vedre , ma,T adftgati d6ue, ca s 4sn mat
mare numerul de vedre, i prin urmare s t OM luainaT multi
WT. Aceasta se vede din cbrysavula Domnulut Racovitii,

din 20 Avgustii, 1756. (Uricar partea 2. f. 67-71).

Antil 1757. Constantin RacoviVi, prin chrysovula de
la 8 Septemvritl, cutesce pe Episcopie de v&lMritq , adica, impositulti pe vinulti de dejmA ce strangea dela viele
,de pe moia Episcopiel dela llusg. Socotitamti Domnia
c i stt cade a nu fi Santa Emea, ()ice chrysovulti,
piscopie suOratii, acestti scaunti Arcbierescii, cu aceastg
arrgitrie a WitrituluT." (Condica A. f. 68).
La Septemvriti 9. InocLentie cap6tN, chrysovii Domnesc
pentru stgpiInirea moielorti Ritescit i flrubenii, .dupg,
hntarnica flicut5, de boeril comendali de Domnie, Michalachi Cehan i Grigora Aggriciti.

Iata acelti Cltrpovti :

Ge'ian Iiacov0 Voevod Bojiiu
Milostiiu gospodarti Zemli MoldayscoT. Facemti scire cu
acesttl ispisocti alt DomnieT meli ca totti tine pre denNoT Constantin

sulti va Oath. sau cetindti pre elti va asculta

cit

tail

Aida inainte Domnii meli i dinainte, a cinsticT i eredincioT boeriT Domnii meli, eel marl aT divanulul Sfintie
Sa tie Dumnecieti iubitoriulti cinstitU Orintele i rugitoriulti nostru Episcopulti de HuT kyr Inochentie au alltatil mtrturie hotarnicX dela credincioit boeriT Domniei
meli Michalachi Celi4n biv vel MedelniceriU i Grigoraq

www.dacoromanica.ro

247
igaricid vended de pearta din aniT 7264: Iulie 25. Seriind
ca din porunca DomnieY meli ce lemma scrisa carte ati
mersd la mosia SfinteY Episcopil a numi Rasitscil si HrubeniT ce santa totd Intrund hotara la t,inutuld Mein luY

pe apa Prutultil poruncindulisa ca sa hotarasca aceste

mosit pe scrisorT ce va avea Santa Episcopid, : si dupa
stapAnire , si dupit, marturie a 6metif lAtrAnt De vremi
ceaa Anita Domniel meli numituld Episcopa ca dresele
cead avutd Episcopia cele mai multe sad pritpadita la
vreml do nepace. Caril mergendu la numitele mosiI si
stringanda dmenr bunt anume pre pupa Ioan Praviiit de
la Biserica din Cozmesct si pe Constantin Gotca si altiT.
Ati aratata Sfintia Sa Plirintele Episcopula unit ispisocti
dela Erimie Movila Yodel din aria 71 00 : tntru care arata cat aceste mosiI sAntil date EpiscopieT de Domnie Sit
WA nu scrie semnile impregiurd sad mat arOtatii numituld Episcopil. o hotarnicit dela Domnealord Ilie Costaclie
biv vela Pacharnied si dela Grigorasia Razuld biv vela
Pitarii. si dela Ieromonachil Grigoriea EgumOnitlil de
BursucY intru care seriea cit sit hotarasci satula IlrubeniT pi din giosti cu mosia Sided( a LupulitY Costachi
l'"t MOT all inceputa dintro piatrit ce desparte intre Hrubent Mosia luY Toader Jora biv vel Stolnicti uncle se hotarasce capulti Rits6scilora parte din susa la care hotarata sail t:mplatd si Dumnealui loader Jora fatit pe cari
nnmita boeri intrebandula hotarnicit de are scrisorT ad
respunsa ca rare scrisori nicY hotarnica. DecT all esita
Popa Than Pravila preotti bOtrAnil ca de 65 de anT att
mftturizitii ca fiiiida elil pusa dela cfttYva Episcopi de
Ifus't dqjmarl la aceli mosil I-Irabenil si IiasesciY, si priimindusa si Toader Jora ca cum va marturisi Popa va fi
otlihnitil i Dumnealui fiinda ca acestil preota lad fostil
www.dacoromanica.ro

248
si Dohovii!el. had i Nuttt pe Moia JorAY. Ati purees
Preotuld fnainte de alt ardtatd despArtire hotaruluT si pe
uncle ad ardtatd Preotulti pre acolo all pug( si hotarniciT
pietri hotard , despArtindd Rds'esciT Episcopii de atilt

Mosia JorAT si all push piatra aldturea en drumuld cell

mare despre rAdritrt pe din surd de o movild mid. De

acolo la vale pe podisd spre r6sdritii pe din giosti de

Dike aril en gropT intronit piscd art pusii piatrd de acole la vale tot spre rsdrit piste qesul Prutultil fn malul
PruteOld indreptuld until plopd sad pusit plata hotard.
si de acolo maluld Prut*liti fn giosd pad, fn apa PrutuluT uncle se face unit cotrt mare titre Prutelt si apa
Prutuld care se numesce cotuld ClirdusuluT numaT este
totd din hotaruld Rdsescilorti , si de acolo apa PrutuluT
in giost pArd fn gura PrutetuluI ce sg numesce Porcea,
si de acole malulil PrutetuluT in giosit pang la mijloculd
PrutetuluT undi sail gdsitd piatrd hotaril pusd, de Iliia
Costachi Pach. care hotdresee Intre SulenT si intre HrubeniT EpiscopieT si de acole dreptil piste sesit spre apus
sad, maT aflatil 2 pietri hotare piing supt dealti puce totti
de hotarniciT Pitch. Ilie Costachi si deasupra in dealt a-

Idturea eu drumuld cell mare din vale de drumd in

piatra ce este pod, iarits1 de Iliea Costachi Pach. de
unde alt inceputu a hottirf si ace ad incheiatti totd ho-.
taruld acestorit done mosil a Episcopii Hrubenit 4i Rdsescii. Asijdere ad maT ardta u Sfiniia Sa numituld E.
piscopd ed mai are Santa Episcopiea, treT coturT. de Mosie ce sd numilseti Prutete piste apa Prutulul despre, LIpupa, pe unde ail urnblatd Prutuld de vacd, si mutan-,
duse Prutuld ad ruptd din Mosia Raseseilord de sad PIeutd acele coturT si mergandil numi01 llotarnicT acolo au
enhoscutit cit adeve'rattl santrt rupte aceste coturY din ho.

www.dacoromanica.ro

249
tartilU Ri4escilorti si -ail dat6 malula despre tinutulil naciilortl ca sia stitpheasel Episcopiea iarl maluln. despre
tinutulti LitpusneT va fi stApitnit despre alft re4es1 ce voM
fi adevIratT mosinasT. Dreptit aceea si Domnie me dupt

alegire si hotarlrea aciasta amA intitrita stitpftnire Sfintel

EpiscopiT ca s fie si dela romnie me drepte ocinT si
mosiT si ispiSoca de miluire si de intiiriturit cu totil yenitulit lord si cu toate hotarele ce sail push necliitita ne
rusiitil(*) nieT odinioarl in vecT si atilt aceasta este credinta DomnieT meli de maT susa scristi Ion Constantinti
Michail Cehan Racovitit Voevod si credinta velitiloril boerT
Dumnialoril Ion Bogdan vel logAtti Manolachi Costachi

vel vornicil de Cara de giosti Iordache Balse vel vornicu de Cara de .sust. Dumitraseo Paladi vel Visternicti
Vasilie Razulii Hat. i Pitrettlab SuceveT i Vasilie Rusettl
vel Spatariil Ion Cantacuzino vel Ban Constantin Sturzea

vel Nell. Iordachi Costachi vel Stolnid , Iordachi Ballsachi vel Caminaria Iordachi Chrysosculeo vel Camis si
credinta tuturorti boerilora a marl si a mid. Scrisusati
de Tanasiea Mgeitresculti biv dmilrasti de izvoade :

In Eas 7285, Sept. 9.

La 14 Octomvriti Irina fats GutuluT, si en vary sea
Ioana, nepoatele lift GolAe , d5nueset1. EpiscopieT unit W.
tiling din satul LungasiT(**) ce- este pe Lohan(***) tinn-

tulti FiticiuluT, pentru ca sit fie trecute la Pomenicultt EpiscopieT tnpreunit cu pitrintiT si masa lord. (Condica A.

f. 57).
picere slavonk Inse.mnit: necitIcath, nestricath.
(") Aceastit mosie se aflg, intro Cretesci si Budesci. AstalT ea face parte.
din trupulfi Cretescilorfi. Ea s'a agonisith EpiscopieT de Inochentte
parte prin daniT, parte prin cumperaturi.
('u) Lochan se numesce dealulh despre apusulti EpiscopieT. Toth acesth
(*)

nume poartit si 01101 ce curge pe lAngit acestil dealt. Aid se inlelege phrhuifi,

www.dacoromanica.ro

250
Eparchia Hu Olord cuprindea i tinutuld Some , care
era tocmaT la marginea terif despre Polonia. Din causa
lipser de mijhice hi a depitrtitrir, EpiscopiT cu gred qi rar
putead vizita mid tinutil. In vederea acestora greutiltr
Inochentie cere i dobandesce dela Constantin Racovilit
Voevod o parte din local domnescti alit ttiguld Sorocer,
uncle sil'qr fad. unit metochil pentru Episcopiii , si sli aqecle unit numerd de 6min't streinT, carii cu serviciuld
lord i cu veniturile ce arty produce pe aceld loci. , sit
inlesneascd pe Episcopil in timpuld, cAndd eld se va duce
la aceld tinutd In trebuintele eparchiale. Chrysovulil domhived pentru aceastt daniii are data 8 Noemvrid ai glilsuesee asa ;

Ion Constantin Michaid Cehan Racovit,1 Voevod DJ

MiIostiio gospodar zemli MoldayscoY. De vreme ce an arA-

tatti Domnier meale cinstittl print& i ruggtoruld DomHier meale, Sfintia Sa kyr Inochentie Episcopuld de Hus,1
cum c't aceastit Sfantd Episeopie este mar slabit 1 mar
fdrit venitd de Wu celelalte Sfinte EpiscopiT, care se atntru aceastit pazitd de Dumneqed tail. Si flier odatti
cu veniturile el uu se poate cuprinde; ci totil deauna se
aftd, insdrcinatd cu datorii ; ariltiindune Sfintia Sea ct i
Eparchia este depdrtatd, de Episcopie. Omit i tinutalit
SorociT, fiindd suptd Eparchia acesteT Episcopie, de neajungerea cheltuelei i din depdrtarea 'ocular , sa ttnipla,
de mere' foarte rand EpiscopiT la acelti Onuttt pentru
cercetarea noroduluT chrestinescu i a EparchieT sale.
Si de i mergti ate odatit EpiscopiT la acelil iinutd , de
nichirr nail flier unit agiutorid, ca sa, le vie cele trebuinci6se ne avendd Episcopia acolo vreund sate salt moie,
railcard eh flier la alte tinutuff nare sate sail poslupicr
afarit de eV Anal la Episeopie. Deer, vHendil Domnia

www.dacoromanica.ro

251
mea , cit ateastit Sfanth, Episeopie se afla mg tidal din

toate veniturile death alte EpiseopiT, i vreuntt venith ea

acela 0 se poatii chivernisi, de nicitirl dare. Iatit m'amti
milostivit Domnia mica, qi deosebit de milele ce am fticut
en aceasta SfAnta, Episcopie , mit maT miluito i cu co'
bucatit din loculh gospodh din loculh TarguluT SoroceT,
care loch se incepe despre apush drept din hotarul Liubenilet mosia Dumisali Aristarho biv vel vister(*), 0 merge alitturea cu hotaruld TarguluT SurociT pe din sUsti de
.

tire% pe and pitetuVi ce Oath -velniiile jidoveSer), si

toth pitrittqulh la vale OM In Nistru , qi apoT malulh.
Nistrulut in suss pAnh in hotarulh Cositutilorh, moia luT
Nicolaitt Racovith biv vel Medelnicerig. At(ita One bucata

aceasta de loch. Deci de acum inainte se fie aceasta buoath, de loch dreapth davie si miluire , cti tote venituld
SfinteT Episc piT. si pitrinOT EpiscopT sit AA a,,T face
poslulniel din 4menT streinT, onY cat( de multi pe acea
bucata de loch. Si nicT odath, in birh cu targoveiii de
Soroca sit nu fie amestecaiT. NO In birti , nicY la alte
cheltuele a targului sh, Rath nicT unh amestech. CI el
singurl deosebitd sh,s1 poarte birulii loch vistirieT i nevoile lorti, ca si e 0 fie de slujbh, i purtare de griA
a Episcopilorh, canal vorti merge acolo. Si on din targovetT , orT din alV amen( streinT, earl( vor lucra pe acea bucata, de loch 0 aTbh, aT da dejma din toate, pe
obiceid SfinteT EpiscopiT. Si poftimti Domnia mea i pe
salti lumina# Domnl, ce voth fi in urma DomnieT meale,
orl din neamulti DomnieT meale, onT dintraltiT, sl nu sur-

ge, nisi sa strImute miluirea i dania ce s'all tent cu

aceasta. Slanth, Episcopie
(*)

ci Inca, cAtil le va da mAna ,

Prescurtare din qieerile slavone: BiviT Velikilu: fostti mare.

(") JidaniT de multti timpil speculezA pe Romkni ou raehiuln!

www.dacoromanica.ro

252
s si maT adaugh, pentru a lorii vecTnich pomenire. vlet

7265. Noemvrie 8." (Condica A. f. 97).

Odath cu chrysovulh de maT sash , loth la 8 Noemvrih, Constantin Racovith Voevod, a maT data altulil, prin
care, in vederea tots acelorh consitleratiunT de lipsa si
shrlicia EpiscopieT, tr chArAzesce si brudina(*) sell yenitulft Podului de peste Nistru , totti la Soroca. Dupi
ce si acestti chrysovh Incepe cu proimiulti celuT de mat
sush, apoT continue asa : Si fiindch podula de piste Nis-

tilt dela Soroca umblit pe o bucata de loch team afit3rositti Domnia mea asupra SfinteT EpiscopiT. si iam data
si brudina podulul ca sil o iea Episcopia. La care de acumtl tnainte sh aibh a pune pArintil EpiscopT omuld Episcopiel, ca sh, string% brudina poduluT ce sa face, duph

obiceih. si Chpitanil set marl de Soroca, cum si Ispravnicit ce vorti fi , sa natbh a se amesteca la brudinl ci
shisT is flume obiclnuita pArchlAbie de la trechtorT. Dar
si podulh , dud s'ar 1nvechi sell s'ar strica , Episcopia
sh fie datoare a cheltui sal fach si sal dreagh din agonisita brudinel, si niel odath sh nu dea zAticnire trechtorilorti. si mAcar de s'ar si tntimpla duptt, vreml sa se
mute podulti de la bucata aceasta de loch aiurea pe loculh. TArguluT, brudina poduld a5 o is toth Episcopia si
sA fie SfinteT EpiscopiT miluire si afierosire stAtAtoare In

viach." (tnchierea ca si 4n chrysovulti precedenth). 7265

Noemvre 8 (Condica A. f. 98)
Insemnare. Din Anaforaoa Mitropolituld Gavriil
Calimachti WO. generalulh Fonstofel, din anul 1769,
se vede ch Parceildbia era venitulh Poste,nicieT oeY
marl si a SthrostieT. Ea se numia si Iffortasipid
(Archiva rom. t. I. editia 1860. f. 149). Din cartea
(49 Brudina: lieere'slavonll, (le la Brodll" Vadil,

www.dacoromanica.ro

25.3

IuT Racovitii, datg, la f Mart pentru brudina PoduluY

de Soroca (Cond. A. f. 99)- se vede c5, p'drcallibics

se da in antrepriz1 , qi el antreprenoril de atunci aT

acestul venitti, dupl ce s'a datti EpiscopieT poduld
cu brudina, fAceail pretentiune, cg li se cade lord
Brudina. Cearta a ajunsd la Domnie, i prin Divanti
s'a. constatatti d brudina aceea a fost intre venittirile domnesci, en care niminea altuld nu ad pututti
avea trebg, i e t Domnia 'Ate s5 o dea cuT voesce.
Inainte de a ceda EpiscopieT acesttl venitd, Domnu1
Racovi(fla dedese vel Stirdariului Manolachi , care

paint acum se folosise de eld, precum se vede din

porunca domnescg din 25 Noemvrid , anuld 1757,
diet Dediuld Codrenuld SIrdarid Ispravniculd margineT tinutuluT SoroceT (Cond. A. f. 99).
Regefiii de SpdxietT Qi CarligatT, ne multdminduse cu ho-

tarnica facutg la 1756 de BuhAescu 1 Coghlniceanu, ad

ceruta de la Domnie altI hotarnicY ; dar i aceia ad gd.Eita adevdratd, hotarnica de maT inainte i sad rostit tot
In favoarea EpiscopieT. La 20 Noemvrie Domnul C. Racovitti aprobg acea hotarnid (Cond. A. f. 24-27)..
Pela a.nuld 1757 reedinta tinutulul Fdciului era Titguld Fad& Acolo reedeati Ispravnicif de tinutti , precUmd i Cgpitanulti celIl mare de Codru. Domnuld Dimitrig Cantimir spune, cg,, pe timpulh luY, -1111ciiul era unit
tirgg frunzosa, situate Mnga. Prutd; erd, de HuY glee d
era unti tirguord , care nu avea altd, InsemnItafe , de

cite 01 in apropierea luT s'a urmatd la 1711 resbeluld

tare RuqI i Turd (Descrie Mold. f. 27, 28. Editi. 1851
lai). Dar pe la acestd and autoritatile tinutale all pd,
rd.sitti Fglciuld celti frumosti, i au preferatd ne'nsemnatultt pe atuncT targuord HuiT. Causa nu 'Rite fi alta, de'
-sate ca celti dint&d, fiindti situate in drumuld mare, pe
uncle se ptirtaii necontenitil TurciT i Tataril in espedi
www.dacoromanica.ro

54

tiunile lord militare contra Po Ionia si in amblIrile lord

pe la cetAile din Beserabia, Benderuld si Hotinuld , le
fIcead marl necazurT si nu le da rtazd nicr-de-cumt,
trebuindd ele de apururea a fi la ordinile neimpacatilord
poruncitori.

P6te

66 Maciiuld sl

fi

cAdtitd din sta-

rea luT de maT tnainte Cu ocasia resbeluluT dela 1 7 1 1.

Cel putinA din documentele EpiscopieT se Nede, el atuncl
Sate intregY, precum d. e. Satuld numitd Gtrla 1715dicIT,
s'aA nimicitd pentru tot-dea-una pe Valea Prutului , pe
unde s'ad bututd stile Turcesci si rusesci. Autoritittile
tinutale decl s'ad credutA maY scutite strilmuttmduse la
HusT, care vine maT retrasd de la drumuld cell mare,
in depgrtare ca de o OrS. Insd, cu stremutarea lord hi
HusT el all adusd greutAT nu mid Episcopiel, cares era
silitI a conlci diferitT slujbasT domnescl si Turd , ce viniall In trebuintele domnescl si ale lord pe la residents
tinutului. Pe lingl aceea servitoriT EpiscopieT erail luati
la feliurite beilicuri si ang6riT ale cirmuirel sell ale autoritlitilord tinutale. Episcopia insasT, dupd, multele prAdl-

ciuril si nenorocirl ce trecuse peste ea, era nevoiasg. Aceste inpregiurArT all silittl pe Inochentie a se tingui la
Domnig, si a cere stremutarea autoritItilord dela HusT iavechea 'Ord resedintd. WI cbrysovuld
r511 la FlIciid
datd de C. Racovitg. VMS in acestd casd :
Ion Constantin Michaid Gehan Racovitl Voevod Bojiio Milostiio gospodar Zemli Moldayscoi. De vreme ce cinstit PArintele si rugAtoriul DomnieY mele, Svintia Sa kyr Inochentie Episcopuld de HusT , all datil jalobS Domniel mele,

cum cd, de la o vreme incoace nu de multll Ispravnicil

tinutului Falciulul se obicinuise a sidea cu siderea lord
in tirgul Hasilord, ears nu vrea s sadl. in tirgul Me

ciuld, unde at foal obieeiuld de all 014 atAtd eXpi

www.dacoromanica.ro

255

tanuld celd mare de Codru, chit i IspravniciT. i dintlacestg pricing, a ederiT lord Ia HusT este Episcopia ne
odihnitg, cum si 6menir Episcopiei supitratT i necljitT in
toati vremea. Iat cl si Domnia mea facemd botg,fire
pentru aceasta prin acestd chrysovd ald DomnieT meale,
ce amd datd SvinteT EpiscopiT , poruncindd cu tgrie ca
de acmu inainte, onY vel Cgpitanil de Codru, orl Isprav,
niculd tinutuluT, in targulil Husilord sg nu sadit , cumin
n'aU fostd volniel sit sada nicT maT inainte vreme ci siderea lord sit fie in tirguld FlIciuluT , cum si maT denainte, cg, acolo este scaunuld tinutuluT si este si mezild
i Santa Episcopie de astgli inainte g, t sibs buns pace,
cum si poslusnicil EpiscopieT Ia nicT o poruncS de a Ispravnicilord sit nu asculte. Asiiderea cu poslusnieil sit nu
albs treabg IspravniciY tinutuluT, nicT aT judeca , nicT aT
globi, dupre cum asa botgrlscd i testamenttuile ferieltilord i r6posatilord DomnT celord betrge si maY vechT,

ceati fostd inainte de noT, ce orT ce judecatl ar fi pri

cing an avea poslusniciT unuld cu altuld, sl le caute Sfintituld Episcopd si slY indrepteze. Afar/ mime cindd s
Va intimpla moarte de mu sad furtisagd , care aceste
doul pricini se cuvind a se judeca cu divanuld domnes& Si dreptti aceasta poruncimil Domnia mea i .Dumilord vOstre JspravnicT de tinutd, i 1uT vel Cgpitand de
Codru , sa. vs rldicatT din HusT, i sl mergeti ss sidetT
in targuld F t1ciuluT, unde all fostd obiceiulti maY dinainte

vreme, si cum hotgrimd asa sg se urmeze , pl4induse

porunca nestrgmutatg. Intealt4 chipd sit nu fie. Scrisusad.
de TInasl, biv C,minar. jn IasT. vlet 7265 , Noemvrie

2 O. (Cond. A. f. 81, 82.)

In urmarea chrysovuluT de mai sued autoritAtile tinu.
tale s'aii stamutatti earAq1 la Fgleiid, Dar in acelq and
www.dacoromanica.ro

256
1757, schimbgnduse Domnia, se .vede ch. autoritglile men-

tionate aril fi incercatil a reveni la HusT cu resedinta,

sal rite cg, pentru a preveni o asemenea cugetare a lore,
Inocentie intgresce chrysovulti de maT susil prin unti altuld data (la 15 Septemvrie anulti urnAtoritl) de nould
Domnh Scarlath Ghica, tote in acea cuprindere (vecIT si
acesth chrysovti tote in aceasi Condict. f. 82.)
Dupg, aceasta resedinta tinutallt a remash in Ma.
ping la anulil i 83.2, c5ndii s'a aplicath regulamentuld
.

organich.

In toamna anuluT acestuia Inochentie scOte hotarnicT

dela Downie pentru hotgrirea mosiei LungasiT. HotarnicT
au fosth : Georgie Beldimanti biv vel Sulgerid, Aggriciil
Vornich globniT, yi Neculaitl Bagnulh Vornich de pOrtg ,

precumh se vede din raportulu lorh cu data din 15

Decemvritl. (Condica A. f. 62-64).
La 2 Decemvrit, dupre cererea lui Inochentie, Domnulh Constantin Racovitg dgruesce Episcopid de HusY o
bucatg, de loch domnesch, numitg, Mocra , .din Braniscea
dela. Ocoluld Ia ilorh1, 4si carea consta din loch de camp,
si din Lund. Destinatia acestul loch , apropiath de Iasi,
era de a face acolo tint metochd all Episcopiel, de unde
Episcopulh

sg, se OM Inlesni cu cele trebuitoare , in

timpulh petrecereT sele in capitalg, pentru serviciuld puFlied. (Condica Docum.. Mitrop. f. 150).
Inochentie la 2 Martiti , scOte o carte dela Donmuld
Racovitg, prin carea seimputernicesce a'1 aduce colonistT
streini si a'Y asecja pe onT care din mosiele Episcopiei
a voi. (Condica III. f. 134).
La 23 Aprifie Postelniculh Luca dAnuesce EpiscopieT

unti Wring din moia Lung*, pentru pomenirea sea

1 a priniiiorti seT (Condica A. f. 61.)
www.dacoromanica.ro

257

Succedendii la Domnitt Scarlata Ghica , in loculli lul

Constantin Racovitil, Inochentie, la 26 Itmill sclite de la

elil o carte domn6scit pentru apttrarea poslusnicilor Episcopiei de Angtiriele Targovetilor de I-ItiT (fond III. f. 132).
La 28 Iuniti Inochentie, prin judecata domnescit caq-

tigl unil procesil cu nisce cigani , ce se pretendaii a nu

fi robl al EpiscopieT. Reproducemil aid anaforaoa veliti-

lord boeri, ctitrI Domnulll Scarlat5 Ghica , cu data din

25 filial (Condica III. f. 127, 128.)

Prea Intiltate Diane!

D:n luminatit porunca Mitriei tale , fiindil ronduitii la
noT, Sfintia Sa PArintele , kyr Enochentie Episcopulti de

Hul, lam luat sama cu Iordaki, ciganti, Giudele, si cu

(rate sell Sandulii, fecioriT Jul Burch, cligann Caldriraritl,
pricina, tntr'acesta chipil, sail doveditil. Acestil, Iordaki
Vigann Giudele, gi frateseil, Sandulii, cu niamulil lord, all
data jalobti la Milria to , precum 01 el santil feciori lui
Burcl Wigan 01(trail, .a1-1 fort a11teT, dreptl robi, a lul
r6posatu , Iordaki , Toma Cantactizino , i pe urmit yenOndti pe Wing lord, lul reposatti Constantin Costachi biv

vel Cornis. la vlet 7217 sail rescumptiratil de la Constantin Costachi Comisti: intorcandui banil acei 50 let ceati
fostii datti: i s'ati sciutti Clod( sloboz1 : artitanduni i
Zapisulii , lui Iordachi Toma , si maT arAttinduni i
o carte dbmnesc5, dila Mtiria Sa Ion Vod5: NeculaY, din

vlet, 7244 de giudecata ceail avutil. eu Toader Carpu

Medel. ginerele ltil Cluirmuz Gialipil : ci scrie intr'aceastit
carte a Ririe Sale Ion Vodi : cti sail doveditil, cu zapisulit de rescurnpe'rare, a lul Constantin Costache comis:
din vletu: 7217 i on trei c rti gospod: de aptirare, cum
ctt aceI5 Burg ciganulti Cillditraru tatul acestora , eau
17

www.dacoromanica.ro

258

i rail datd sa, fie in pace , i slobod: de

cats Toaderti Carpu : Acum all jeluitti ciganil, ca, iar fi
rescumparatd,

tragenduT, parintele ,

Episcopuld

in

stapilnire Sfintiei

Sale, DecT la aceasta s'ari tntrebatd , si pe Sfir4ia Sa

parintele, Episcopul , ce respundi asupra acetil prieini, qi Sfintia Sa all aratatd inaintea nostril, una zapisd
earaT, de la Iordaki Toma Cantacozino, din vlet : 7216
cu un and maT vechit1 de catii zapisuld, cu care all cumparatd , Constantin Comis: care se afla, la maim Ciganilord, In care zapisd a pitrinteluT Episcopuld , aerie cum
ca, Iordaki Toma Cantacuzino, all vendutil pe acel Duca
ciganu Caldararu, cu ciganca i cu fecioril luT: luT Churmurtl Gialipul , i pe urma Omort0 , nepoata luT Churmug Gialipulii, au data danie pe ciganiT acqtia, fecioriT Iul Burcit Caldararid, la Sfinta- EpiEleopic, en zapisul
sell_ care salt v uttI, i inaintea noastra, din vletd 1754
ati maT respunsd, parintele Episcopul, precum ea de atunce de cand sari rescumparatd ciganiT dela Constantin
Costachi Comis: sail inchinata singurT, la Domnie; i iad
stapanitd Domnie de atunce, i paril acum, jai% acum maY
pe urma, jaluind: parintele Episcopul. la Maria Sa Constantin Voda: Racovita, pentru ciganil ace0e aratanduT i
zapisul , luT Iordaki Toma Cantacozino, cu care all v6ndutd luT Churmuzii Gialipd yi maT aratandd i zapisuld, de
danie de la nepoata GialiptiluT, qi spuinda Episcopild, Marie Sale luT Constantin Vodi: cum ca ciganiT nce,tiT v'eqinduse sloboqi. sad inchinat domnescY, Maria Sa Constantin
Voila : tnea0 ca pe nisce riganl Do.iinescl, rail datil da-

nie, Sfintel Episcopil

cu chrysovuld MarieT Sale , care

lau aratatd i inaintea astra din vlet 7264. Deci la aceasta land noT sama cu amIruntu, si mkar el In m4.na Ciganilorli, sad qdutti carte 11111rieT Sale Jul Ion V00:

www.dacoromanica.ro

259

de giudecata ceati avut en Toader Carpi ginerele Gialipulta , ci scrie cif laic datil remasil pe Toader Carpi,
dar aceasta sit eun4sce, ciE cu gre;:alri: fileendit, stemWitate : neamuluI 1u1 Clitirmuz Gialipulil ,

all giudecatti,

ad nu sari socotittl de giudecaM viil atul zapisilorti, de

a MY Iordachi Toma, fiindil cif tiite1, all yendata Iordachi Toma , 1uY Churmurti Gialipulti , i piste
unii anti mai pe urnA, att vendutil i lul Constantin Costaclie, Comis: iarZi,1 acetY, ciganY, i de sail rescumvenqare,

p6ratil, de la Constantin Costache, Comis, red i flirit de

cale sat. rescumOratil, fiiudti mai dinainte, currip?iraST de
Churmuzii Gialipul, cicY dupI obiceiul Serif i dupil boafire, SfinteT, Pravili, sh, tine in said, cumpliatura, cea
dintel, de alai cea, aldoile, de pe urid. Al doile, ca, mgcar, i rescumpArare ciganilorti, de s'ar i Sine in said,
dar find ell eY dup;I ce, sail rescumpiirat, sari incbinatii
iarW Domniel, i totil Domnie iari sthphitil de atuncY i
pdrd acum, i Mliria ca. Constantin Vodil : RAcovit,5 , ca
pe nisce drepSY cligan't domnesd , iau datti danie Sfintei
EpiscopiT: dud, cum IT scrie la chrysovul Mgrid Sale: cu
toatit dreptate. socotim cd este cu cale, clt f iganil acetie,
Aida, drepti, a Sfintel Episcopil. ci iam datti de rumazi
s,1 sthpnesc?1, , Santa Episcopie
iarit hoftirire cea de
sitvirt`iitti remane, In pre inalth inSelepciune a

Plecati slugile Muriel Tale

(Subscrii ese BoerY marl),

Ririe Tale.

vlet 7265 Innie 25.

RezoluSia domneaeli,

Ion Scarlat Ghica Voe od Brjiio Milostiio Gospodar

Zemli Moldayscoi. AceastA Anafora cetindute i inainte
Domniei mele , 1 am eunveuttl i Domnie me ca bine
si cu dreptate all hot?iritti Dumnealorti velitil

poruncimti yi Domnie me ca srt is Episcopulti pe ciganl

www.dacoromanica.ro

260
suptii stNpAnire sfintd EpiscopiT: ca pe nisce dreptY rola

aY seT, on tottt neamulti cAtU sa trage din Burcit Ciildhrariuld :

(L. Sigil.) Vlet 7265 Iunie 28:
La 2 IuliA Inochentie sae de la Doninig, o nod, carte
cXtrl ETurgiY, spre a apilra de eT moiele EpiscopieT de

peste Prutil (Cond. A. f. 84).

In 10 Iuliq Lupu Costachi biv vel Jigniceriti , &Innesce EpiscopieT unti oigand, pentru care a rugatil pe Episcopulii ca sit pue la pomelnicil numele lul i al pitrintilord seT." (Cond A. f. 110.)
Reproducemtl aid o carte domn4sca cltrct Ispravnicul
de Fillciiu , cu data din 20 Avgust ca modelii de reua
credint, cu carea persOnele interesate i rapace se siliaii a profita de neesperiet0 Domnilorti noT; si cu cats
condescendentli se arilta asupra lorii Just4ia de atunci
(Cond. A. f. 7).
NoT Scarlat Mica Voevod Bojiu Milostiiu gospodar
Zemli MoldayscoT. Credinciosil boerulii DomnieT mealea

Dum: Georgiea Beldiman biv vel Suler i Ispravnidi dea

linutulti Montilla itT facemil scirea, c niatl arAtatil cinstet credinciosii DomnieT mealea DumnealuT Radul RacovitX vel Logofetii: o cartea de la Sfintia Sa Pilrintelea
Inochentiea Episcopulti de ILO scriindtt c tr DumnealuT
vel Logofetti: c t avend0 Episcopia o moiea la carea moiea in anulti trecutii ail luatil hotarnicT pe Dum: Med:
MichAlachi Cehan i pe NeculaT CoggIniceanulti Pit: i pe

NeculaT Tiron Vornic de phtil, de kill hottiritti moia de

citri altea moif de pin preagiuril fiinda si Steihni0, Iamandi de fatI cand iail hotiritii moiea ci fiindd
hot6resce mosiea EpiscopieT cu moiea MiinitstireT DanculuT alt fostil si pririntelea Sinadon la halritti. yi hotlrindd moiea Episcopii cu pietri de toatea pArtilea , EtA
www.dacoromanica.ro

261

data qi mdrturiea hotarnicd, qi Steidnitit Iamandil nemic

n'ad cjisti : de ad avutil vro moiea a luT a sI hotart cu
moiea Episcopii dar mai tntrecute ciilea china and rd,vad, Domnii mealea prin carea argandil marea Jalobd,
ed. la hotitrituld cead hotdritil hotarniciT, de maT susti aiar fi fnpresuratd o moie a luT fn moqia Episcopii, i dupI Jaloba luT am scrisd cartea DomnieT meale
la Dum: ca de ianoavd, s mergT srt hotdrilsel acmu viindti, cartea Sfiniii Salea PdrinteluT EpiscopuluT la Dum:
vel Logolati, ardtAndil_cd, moia luT Steaniid, IamandiT
nicT st hotiirdsce aldtorea cu moiea Episcopii , nici sa
lovesci fn capitea ce este al treilea hotarti i chernAndd
Dumnalui vel Logofaii : pe NicolaT Cogllniceanulti ceati
fostri hotarnicil, i eld ati mdrturisitil, inaintea Dumisale
vel LogotNti: ctt moiea Jul Steflinitti IamandiT nicea este
altiturea en moia Episcopii nici sd. lovesci fn capitea ce

esti de la mo.,ia Episcopii pestea trel hotarl i de area

Stefdni0, IamandiT a s

hotArt cu: Cogdlniceanulti area a

stt hottiri iar nu cu Episcopia din carea sad cunoscutii

c Iamandii ail jAluitti pe strimbiltatea i amblt flra. de
calea pentru carea jail cdtT scriemd Dum: s chemi pe
Stefdniid, IamandiT i cartea DomnieT mealea ce este la

mana luT sl eat Dum: si dejma ce sad string' de pea

mosiea carea aratd pdrintelea Episcopuld 01 este popritl
de Dumnalul: sd, o daT pe mAna Episcopii, ca sd, si o ea
i s clieT Episcopulul
trimitd hotarnica aicea , ca
sat ddmli futariturl de la Domnia mea de vreme ce sail
doveditd, c Iamandil fmbld, Aril de calea. Aceasta seriemti : vletti 7265 Avgust 25.

Ai't 1758. La 1 Noemvriti Inochentie sae claysovti domnescii intitritoriti hotarnicel fIcute moieT ToporuluT, de cittrd bieril hotarnieT, Rlichtilachi Cehan, Nico-

www.dacoromanica.ro

262

laic Cogalniceanu si Neculaiti Tiro. (Cond. A. f. 92-95)

La 15 Noemvritl Inodentie renoesce chrysovulti ce
capatase de la Constantin Racovitit pentru o bucata de
loch domnesca si pentru scuteala de vedrarita pe vinultt
din dostl.)
ce'ltl lua din dejniti (Cond. A. f. 68
Decemvria 15. Sc6te chrysova donmesca pentru pacTnica stapanire a unel parV de !Manta, numita bkranulti
FrtitesciT din mosia Dobrenil de la gura Lapusnei. Acesta parte de mosia Episcopia o avea dania de la Preotul
Gavriil IIirtu si.dela fratele sea Darie impreuna cu Ion sin
Goescu.

In Chrysova se descrie asa tntinderea acesteT mosiT :

4i se tncepe mosia de iasta parte de PruttI din mijlocul
sesuluT din balta SimeT din giumaate de toana(?), si enprinde o baltita II5jd6i1 si alta baltita noun din susti de
Hitjati, ce sati facutit, si in gio.sti Oita to CraciT LunguluT. Si trece peste Prutti, pe din giosti de cotulti PrutuluT celti adincti, si esa la dealt" in spre r6sarita pe din
giosti de capula dealuluT LapusneY, si apnea drumulli la
diald in spre r6sltritti pin iarina Oita in satulti Tatarasca
in Giadtir si pe din cold despre resarita apnea dialulti in
susti si sa Intoarce inapoi pe din susti in spre apus pin
movilele gemene, si sa pogoara peste I2Ipusnita, si trece
peste Lapusna tota In spre apusli , si cuprinde capulli
dialuluT cell pe din susti de apa LapusneT si se pog6r1

pe din giosti de Santulli la apa Prutului in girla carea

se hotarasce cu Cosciuga, si de acolo trece peste Prutt
In iinutulti FAlciului." (Condica A. f. 83).

Ianuarie 7 Calug6rita, Negraia, fata luT Dumitrascu a

MirloeT din StanilescT charazesce Episcopiel unti b&ranli de
mosia din Satulti Saratulti pe apa PrutuluT in tinutulti Lapus-

neT. Danuitoarea dice in zapisit: Din partea mea daruesca

www.dacoromanica.ro

263
SfinteT MAnttstirT a HuOorti, clicT pgrintiT meT si ed Antemd fncinati SfinteT Monastirl Husilord(*)." (Condica A.
f. 85 din dost).
10 Ianuar Cgpitanuld Ionit4 9i sortisea Anita, fiT CfiIugritit NegraeT, i Ioan fiiuld Anita dAnuescd Episcopier o giumaate din clironomia ce avead eT fn Satuld

Sgratuld (giumdtate de sate era clironomia lord) ; erg,

cealaltg parte o vendd lui Inochentie dreptit 30 leT W.tutt " (Condica A. f. 85).
1VIdattstirea BrildicesciT, sub adrainistratia unuT egumen
netrebnict, anume Nicanor, a ajunsd In cea maT de A-

in stare. Dupg ce prin netrebniciele luT se perduse odoare i lucrurT de ale MonastireT , a datd neamurilord

selle, recleilord, pang i documentele Monastirel de cum-

pgrhturi i daniT, din care se formase moia MIngstirei,

erg chrysovul Domnulul Racovitl, , prin care se recunosceati acele ca moiT ale MgreistireT, lad aruncatd In foctt,
incatd Brgdicescii remNsese fart nicT unto documentd pe
moia fncungiurgtoare MIngstireT. Inochentie a pusti egumend la acea MIngstire pe Ieromonachuld Sava, carele
judecanduse cu recleiT ce'T apropriase moia MgngstireT,

o a restabilitt. BoeriT judecittorT : Radu Racovitg vel Logofetil, Lupu Balsa vel Vornicd , Vasilie Ruset vel Vornict , Filipd Catargiu vel SWitarid In cartea de judecatt
data. la 20 Ianuar Egumennlui Sava, aa se esprimt despre conduita tnT Nicanord , proin-egumenuld : Carele
din blestemItiile lul, avendd multe lucruri necuvioase i
de card, din care cu faptele luT ail prilpgditti multe odoare i lucrurT a MonastireT , attad din Iguntru catd i
din afarg." (Condica B. f. i 0-11).
(19

Espresiunea nsantema incinati" via

click ell, Math ea AM i pilrintir er, la betrAnete, au primith cAlugAria in Episeopia

www.dacoromanica.ro

264
Calistru Egumenuld Badicescilorti, la 21 Mart, cap M,
chrysovti dela Scarlatti Ghica pentru stAptinirea moieT
ThlpigeniT dela tinutulti VasluiuluT, dup. liotarnica Dicutit
in 1756, de Ionitl Miclescu biv vel Medelniceriti i de
Grigorasa Agilriciti vorniculil de poartti. (Condica B. f.
33 -3 5).
Mart 27. Inochentie scoate dela Searlatil Ghica urmXtoarea carte domneascg, prin carea 1nputernicesce pe ProtopopT de a face revizie prin tinuturT.
Ion Scarlatti Grigorie Ghica Voevod Bojiio Milostiio
Gospodar Zemli MoldayscoT. Datam cartea DomnieT mele
einstitti plrintelui i rugtitoriului nostru, Sfintiei Sale kyr
Inochentie Episcopu de MO si protopopuluT ce va avea
la tinutulti
, sA, fie volnicti cu cartea Domniei
meale a cerca pentru calugarT i dlugttrite i preotl i
preotese, i diaconi si diaconite , i pentru feeiori si fetele lorti, aril' &Int ne insuratT i trAescti in casele pIrintilor Ions, si tercovnicil , aril ar hi chirotonisiti ipodiaconT i anagnosti, cuff santti deapururea ne lipsitT de
la paza Bisericilonti. Aijderea sit cerce i pentru cumtitril
i cuscriT i cununil si pentru eel ce sAdti necununatT,
i pentru singe amesteeatit, i de toate Cate si facie afar,
de lege , si candti ear a fla vine de greale ca acestea,

oft Fin sate gospod , oil Fin sate boeresci, oil 'AntistireseT, pre totT s6 nibs Sfintia Sa a'T giudeca cu giudetulti Sfintei Pravile , canonisinduI pe fiete care du0,
vina gresalei sale, pe care s5,'T si carte, ear nu sit'T globeasd. Dar IspravniciT de pre la tinuturT si Nrct'LlabiT ,
cu uniT ca ace.stia maT susti arAtati, stt nu aTb1, treabit ,
dupl hotilrirea , carea sati Acutti , aleg6nduse cu sfatti

de obte, ca toate gresalele celoril maT susti numitT sl,

se caute cu giudetil sufletescti, kit cum asa poruneesee

www.dacoromanica.ro

265

Santa Praviili. afar de moarte de omit si de furtiagil,

care aceste doul pricinT se cuvine a se giudeca en divanulit Gospod. fel de sar ispiti Ispravnicii timiturilorh
sall PAreMabil a face orT-catll de puiiia fnv luealtt vro
unora dinteacel maT susit arMatT : Protopopa, care va fi
push de Sfint,ia Sa Episcopulll , fndattt se tnsciinteze pe
Sfintia Sa , cine santh acei etilchtorT de porund, si fhce'nduse scire, vomit trimite del vorti aduce, si vorti
luoa certare de c'itrit Domnia mea. Dar si Protopopa ,
si altil de srt, vorll tntinde a pine mina pe alt,T cineva ,
cu care n'all treabit iarls1 sit vor pedepsi. In altit chipu
sit nu fie. vlet 7266 Mart 27. (Condica III. f. 138).
Insemnare. Estragemil din acea,sVi carte domneasc1 urmittoarele notiuni: 1) ServitoriT bisericescT

inferiori, cetetiT si cantitr01, primiau dirotliesil, de

Ipodiacon fi Anagnostii , dup., cum ordinit canenele. MOM all inceputll a se admite in aceste serviciuri persoane laice , arii, canonica chirothesie ,
dupre moda Greeiloril , cariT all pitriisitti in multe
discipline canonical. Si cu aceasta s'a fiteuth rail ;
eV( cu incetulii aceste persoane all perdutii characterulll loch celti sacra, si alt devenittt ca simpli mirenT. 2) Pela acestti timpll s'atl luatti autoritaiiT bisericescT dritulii de a globi pre eel vinovaV. Prin
aceasta s'a fAcutll bine; ci(cT in puterea aceluT drit
credit di se vorll fi Lentil multe abuzurT. La dutare& priricinelorll bisericescT nu trebue sit fie motive materiale , ci numaT morali. 3) ProtopopiT se
puneall de EpiscopT , si erail datorT a raporta acestora despre necuviirOle si pedicele ce eT intimping"' in esercit,iulti functiunel lord. Episcopulll hotitra singuril pricinele ce i se raportati, i dad, intimpina vre o pedicA in executarea drepturilorll sele,
fgcea arlitare Domniei, carea pedepsia pe eel nesu p usT.

www.dacoromanica.ro

266

Inochentie, la 7 Aprilitt, rescumArd dela Constantind

Bosie cu 170 leY banT noY, mosia BerbenteniY, pe apa CrasneY, carea se megidsia eu Cr*sciT EpiscopieT. Bosie o

eumperase dela Maria, fata Comisuld Tudori , dar Inochentie, in drituld vecinAtdtil, a protestattt cump6rAtura
lui Bosie, si acesta o a cedatit EpiscopieI. (Condica A. f.
56). Zapisul cu care cumperase Bosie acea mesa, cu descrierea eT, se at tottl in acea Condicd si pe aceeasi
flit.

Dintr'und zapisd cu data dela 26 Aprilid

se vede

cit Episcopia a cdpdtatd daniit unit Cigand bucdtarid de

la Vasilie Ghedca. Sora luY Victoria, carea dit Episcopiel actuld de daniit, dice cit fratele set la darea sufletuld cu limbic de moarte(*) fait data SfinteY EpiscopiY
Husului, pentru sufletuld lul si a pitrinOlord laY ca sit
se pomeneascd, la Episcopie." (Cond. A. f. 109 din dos).
La Avgustil 1. Inochentie scoate dela Scarlatd Glica
'unit ordind card, Usurgil dela tinutuld Grecenii(**), pen-

tru a nu lua usuruld de pe aritturile ce facd Tittaril pe

trey mosil ce are Episcopia acolo. (Cond. III. f. 136).

Anul 1759 Dupit Scarlatd Ghica urmase in Dom nit loan Theodord Calimacht. Nould Domnd a datd ordint a se m&ura loculd domnesctl dela HusY , cu care
ocasiune s'a mgsuratd si o bucatit ce fusese cedatit EpiscopieY. ThrgovetiY de HusT si a1 Y locuitoY ce'si &eau

hrana pe acea bucatit de locd temenduse ca Domnia se

(*)

Espresiunea: Ambit de moarte", inseanull: disposiliunile ce face ci-

neva inaintea mortiT. In poporif acea dicere are o putere moray, ,

aka, de mare , c ce este datfi sail lasatil cu limba, de moarte" este
inviolabile.

(") Tinutult Grecenil se numia i Hotarnicenil , pentru cl servia de hotarit all Moldova despre TltarT, si in elii era permisti ntariloril a
face agriculturA, pliltindil usuruld sel dejma la Domnitt , or1 la proprietarT.

www.dacoromanica.ro

267

nu iea dela Episcopie acelti loco i prin urmare sit nu

cearg i dejma dela et , nu voiad a mat pl.ti dejma la

Episcopie. Inochentie, la 11 Mart, scoate dela Domnd un
ordind cdtr. Ispravniculd (le Fiticiid, in care dupg ce hothresce cg aceld loch remane OW a EpiscopieT, tY poruncesce a indatori pe tirgovert i lAcuitorT a da dejma la
Episcopie ca i maT inainte. (Condica III. f, 1 42).
Totd la acea datil Vasilie Costachi biv vel Stolnicd i
cu fiiT seT, ehdrIzesce EpiscopieT o fatd de Cigand pen tru vecTnica lord pomenire i a reposa0orti set pdrintY."

Actuld adaoge : De care amd i rugatd pre Sfint,ia Sa

Episcopuld aceste! Sfinte EpiscopiT kyr Inochentie, ca sit
ne scrie numele noastre in pomelniculd SfinteT EpiscopiT,
pomeninduse la toate Sfintele i bine primitele jertve ce
se fac pentru sufletele fdcdtorilor de bine la Dunmeqeescile ldeaurT." (Condica III. f. 146).
16 April. Dupd cererea 1ni Inochentie Domnuld Calimaelid rAnduesce pe Georgie Beldiman biv vel Sulgerid
Ispravniculti de Fiilciiit, i inc. pe unuld (numele luT nu
este pusti) ca sd aleagd i sit hotdrascd, nisce daniT , i
cumpgrdturT ale EpiscopieT._ despre a1 T regeT, la linutuld
(Condica III. f. 140).

La 28 April. Dup. jdluirea luT Inochentie c. nisce moit ale EpiscopieT de pe Crasna i de pe Lohan s'ar fi
inpresurandd de reqeT, Domnuld insdrcineazd pe biv vel
Pitariulti Nicolaid Cogalniceanu , ca sa. stabileze hotarele
moielord dupg documente (ibid. f. 144).

Anul 1760. 26 Mart. Dup. cererea lut Inochentie,

Domnuld loan Calimachd orinduesce pe boerit vel Stolniculd

Georgie Beldiman, biv vel S1trariuld Vasilie Adam. Vorniculti Grigorad Agaricid , pe maziluld Statulatd Oltenesculd, i pe Grigora Burghelud, ca sd aleagd i sd
www.dacoromanica.ro

268
hotArasett despre altY rec,19Y nisce prtT de mosil ale EpiscopieT, la tinutula FtileituluT. (Condica III. f. 153).
6 Apriliti. Inochentie scoate dela Domnul loan Theodor
Calimachtt carte de revidia Eparchialti. Cartea aceasta are

aceeasT cuprindere cu cea reprodusti to urmtt la 1757.

Deosebirea este , ca la, personalult1 supusti jur2dietiund
bisericeseT, adicit elerulti bisericeseti , en fiil si servitoril
lord, se adaugli si breslele de prin tdrgii. (Condica III.
f. 148).

Insenznare. Breslele sea corporatiunile industriasilorit din vechime erati puse sub protectia Bisericel.
Din cartea domneascil, a luT Constantin Racovitit ,

din anta i752, reprodusil in urmti se vede eit Mitropolitulti si Episcopil aveart dritti a denumi in resedintele lorti pe primulit Staroste alit corporatiunilorti sea breslelorti.
Institutinnea breslelortt seil a corporatiunilorti este de originit germanit, si la noT a venitil prin Polonia. Iatit ce cetimil despre aceste corporatiunT tntr'untt jurnalit ruseseit :
XEIKOHCKiA gnapxiAmmiA
Btp,omocTii" No. 17. 1864 f. 135-163.
Se scie ctt in Rosia Apusentt (Polonia) multe orase din vechime se bucurati de asa numitulit Arita
Magdenburgicti," a egruT esentie o putemti representa asa : Thrgovetil unuT orasti, pe temeiulti dreptuluT Magdenburgicti, formats o comunitate, carea avea a sea lluntrieg organisare , alit sett judetti
administratiune. Administratiunea se ineredinta Burgomistrilorti si Ratmanilorti (consilier1), era, autoritatea judetiarI era incredintatl Voitubii(*) si Lay, asesorilorrt juratl. IndustriasiT fiecAreT industrie insemnate se intruniati in corporatiunT , sett
assotiatiunT. Corporatiunile aveati ale lorti deosebite
*)

Volta se numia eitpitenia sat presedintele judetului. Voila se numia

din vechime, pe la 1615 si oltuzul'u sett primarulti dela Chotinti."
(Condica Docum. Mi tr. Iasi f..686).

www.dacoromanica.ro

269
regulamente , ai lord cApitanT , case , arme qi attenante. Corporatiunile aceste in unlit sail numitti
Brastve" adicit fatimY (dela 4icerea Slavonri, Hpara:
frate). Bratstva corporationalg se compunea din persoane de diferite confesiunT, i avea altarele set bisericile stile , la care , tot,T , de ,,i deosebiti In credintele religioase, afierosiati o sclut5, catime de banT
din veniturile Nil comune. Intre alte fndatorirT ,
Brastvele , pe laagA, tinerea Bisericelorti lord , trebuiati se tinA, bolnitl, sit dea ajutoriti fie-cilruT frate
Aracti din causit de boalit seti altil, nenorocire ; sg,
sustid, religiunea, sit asiste la servirea dumnecjeeseN,
i la inmormentarea fratilorti. Cu unil cuventti, Brastvele aceste, pe lAngil characterulti lord commertiale
i industriale, aveati i un character religion." Dupa,
ce s'a ivitii lupta intre Orthodoxi5,i catholicismti, acolo
sail. formatti, Brastve sell frAtimi , cu scope esclu-

sivil de a aOra orthodoxia. Una din aceste a fost

i Brastva de Liovil, la carea ail luatti parte yi unit' din DomuiT MoldoveT.

Dela Brastvele sal assotiatiunile industriali Germano-Polone sati formatil i la nnT BHslele (zicere
formatil, din Slavonulti Brastva) meseriailorti, dupti
care on ce class, de meseriaT forma o comunitate,

societate a parte, o confriltie $41 breaslit, sub eonducerea, uneT cripitenii numitil Staroste(*)." Elti
stringea birulti dela, breslaiT seT , regula intre eT
mice'e daraverT , etc. Breslele aceste indelungatil
timpti ati piistratti i la noT ceva din characterulll
loll religiosti primitivil. Aa d. e. grin resedentele
Episcopale StarostiT breslelorti se numiati de Obit
Mitropolitti seti Episcopti ; fie-care breaslit '1 avea
Biserica sea, pe carea o intretinea cu cheltueala comunI a bresleT , pentru care chiar Bisericele cape tad numirea dela Bresla ce o intretinea , d. e. In
IaT, Biserica Curelarilorti. Biserica T5101arilol; a
(") picere Slavonk earn inseamng ; Seniorulgi set"; celtl ma/ betrAal

www.dacoromanica.ro

270
Macelari Torn. (Sf. Dimitrie Misaiit din T6t6raY) ; a

Branqarilor. (Sf. Vasilie din Tht Ir4: a Aproqilor).

(Sf. Voevoqi din Tht'ir4), etc.
Dintr'unti &refit (copiii) de pe cartea domneascl amintitg mai sus , qi subscristi de Episcopulti Inochentie
se vede , cd Episcopult1 comunica copiil de pe aseminea
eirtT domnesci protopopilorti , spre a le servi ca dovadli,
de autorisatiunea ce ati dela Domnili, a exercita fie-care
In tinutulti sett jurisdictitmea bisericeasca f rlt nicT o inpedecare. (Condica III. f. 151).
Episcopulti Inochentie avendti zilbavil, in IaT , negreOM in trebele terei, Domnulti CalimachiS, prin cartea sea
dela 16 Apriliti , imputernicesce pe Ieromonachulii Sava
Dicltiulit Episcopiei , a purta trebele EpiscopieT , ca sit
nu sMbeascit Episcopia din viniturile
" Cartea se inchee cu ordind clad, poslunicY, si Oita totT ceialaltY, de
a da ascultare DichitzluT in trebele EpiscopieT. (ibid. f. 157).
11 Milli. DomnulA Theodorti Calimachti prin cartea

sea inputernicece pe Inochentie a apgra pe poslunicil

Episcopiel de asupririle ce li thceati TargovetiT de Hui.
(ibid.

f.

15s).

Totti in acestil anu Andreiti Marele Doftorti," grail

de natiune , precumti se vede din subscrierea luT greceascti , .diinuesce EpiscopieT anti ciga,nti , celti avea i
elti daniti dela loan Bogdan biv vel Logoft. (ibid. f. 155).
Amid 1761. La 11 Septemvriti , Macarie Egumenulti
13radicescilorti dolmindesce dela Domnula Joan Calimachti
carte inputernicitoare de a lua dejma depe nisce pdrtT de
recjeie dela tinutulti F lciiuluT , care a ariltat5 eld , ell
sAnt6 ale MT depe socrulu sell: si le st5paneseg altT reJe T, thrit a'T fi dat6 0116 scum ceva. (Cond. III. f. 165).
La 14 Ianuaritl? Inochentie dobAndesce intnirett DPIA

www.dacoromanica.ro

271
nultii loan Calimachll pentru mila ce se da EpiscopieY

dela Varna cea mare domnesca. anual, ate patru oca tintdelemnti i o Writ de themte , fiindll Mantistirea saraca ,
la slabI stare ; pentru ca sYr fig, pentru candele tnaintea
Sfintelorti chipuri dumnedeescT (ibid. f. 163).
UniT din megieT faceati ttteturT arbitrare to padurea

din pregiurulrt Schitulul Bradicescii, Inochentie, spre a

stavila acestil aburti, sate carte de aparare de la Dornnull" loan Theodor Calimachll. Citarnti o parte din acea
fiindll ca se arata to ea destinapnea ce avea acelti Scliitti in raportti catra Episcopia.
Niall spusti, dice cartea domnesca , cinstitti parintele i
rug5toriul nostret, Sfintia Sa kyr' Inochentic Episcopulti
Huilorti, curnca are SlAnta Episcopia unit mitochtt anume BradicesciT, la tinutulll FalciiuluT, facutll de und reposatti Varlaam Episcopulti, care numitil Episcopll ace
mosie, unde ati fostll acelti mitochil , ati cumparato cu
basil in mijloculg unuT codru. s'ati facutd acea Biserica

carte domnesca

fiindu Episcopia la margine, si este acelti San unli loci

de aretti(i) SfinteT Episcopil, fiindti la padure
Pentru aceasta iatit da.r dam Domnia mea volnicie numituluY
Episcopll i calugarailorti ce vorll fi lacuindti acolo la
acelti Schita,.... ca sa pue semne prin pregiul Schitulul,
sa, fie apera'turh, i padurea sit fie intreaga, sa, fie de aretll i de sprijineala, fiindll locll de margine.",,.... (Documen. Bradicescilorti.

0 reqe0, anume Maria, a danuitti EpiscopieT pltrtile

sole de pamentti din BorzescT, Frentec1 yi IchitneFc".
Episcopulll Inochentie, in acestll anti se invoesce cu

Logofetulii Stefan Bosse, a't da Satulu Pojoriluca en va

(1)

www.dacoromanica.ro

272

dull poduluT depe Nistru la Targull Soroca, care fusese

chhrAzite Episcopiel de Domnull Constantin Racocitl (vecji

in annul 1757), in schimbl pentru mosia SthnilesciT cu

MaicaniT si StAxpeniT. Episcopia s'a rezervatrt dreptulti de

a Linea podul pe Nistru din sus de Soroca la mosik sea

Cosluiii. Causa ce a motivate schimbuIrt , n'a pututit fi
alts decatd apropierea Stitnilescilorrt, cariT se inn tote de
una cu mosiele EpiscopieT din rregiurul llusilor. Schimbuilt acesta s'a Muth' inaintea, Mitropolitulul GavriiIii Calimachil si a boerilorit divaniscT (Cond. A. f. 111).
Insemnare. Fiind cIt este vorba de Stilnilesci, sh,

dlinti aid despre ell ore-care notiuni istorice, ce le

gilsimil in doctmientele EpiscopieT respective la acestX mosie.

Dintr'unit Suretit (1) de pe ispisocul serbescit all

luT Petru Rarest-I, cu data 7035 (1527) Martie 15
se vede cit, numirea acestuY Satii se
unit Sainilit ;

del in acell

trage de la

ispisocil se pomenescii

tolT HT aT aceld sthim. Prin

urmare numirea StntilesciT nu este de all nurnele

mai multe persone

colectivit 4110 tuturoril urmasilorii luT strtnilq. Acesti

Stanilescl, dice Ispisoculit, all vendutil unit mai alit

lord pe Prutii, anume Berbescil, cell aveal din
dreptil ispisocull lord de la str6mosull Domniel mole,
dela Alexandra Iroevod." Vra sit qicq numele vechil
all Sainilescilorit a fostii: Berbescil.
Dinteunil uricti dela, Miron Barnovschi Vodl, an.
1627, se vede cit SthilesciT , sub nu nice de ,,Siliste Stithilescii" all fostit satil domnescti; dar acestil
Domnit l'a chArilzitil vel PitariuluT Ionascu Cehan,

pentru servitiele luT si pentru unit call bunit cell

chlrAzise Domniel, in trebui*le unel solie la Cra-

(1) topiii.

www.dacoromanica.ro

273

iulfi de Ardealti. Uricula are data 7135, Martie 13.

Tota asa nArturisesce si cartea de intaritura, de la
Alexandra Vod6, (Cond. A. f. 113).
Dinteuna uricti de la Vasilie Voda,, data din Iasi

in 1640, Noemvria 1, se vede, c. Stanilescil as

fosta dlruiti mai Antal nu de Barnovschi, ci de Stefan Tomsa lul Ionascu. Prin urmare uriculti lul
Barnovschi arti fi numal ca anti acts de intaxiturl.
Deaseminea se vede , c., dupit iniirtea Iul Ionascu
Cehan, Stgnilescil iarg as remasti proprietate domnesd; si Vasilie Voda o charlizesce boiaruld sea
Racovic1 Cehan Logofelti" (Cond. A. f. 114). Este
de insemnatti titlulti lul Vasilie Voevod din acesta
urica: Ion Vasilie Voevoda Bojiio Milostiio gospodar zemli Moldayscoi i VlachiTscoi." Adid : Domni

al terei Moldova jsi al Valachiei. Aceasta ne amintesce planurile ce avea Vasilie Yoh , de a supune Tera-romanesca , pentru care si incercase in
&Sue rtinduff a dethrona pe Matheiti Basaraba cu
puterea armelora. (Letup. tom. I. f. 282).
De si nu isbutise cu. arme, ela pe timpul acesta
(1640) isl urmitria planulti prin intrigtt, si era asa
de sigurti de isbanda, ca nu pregeta de a se numi
Domini alit amandurorti terilorti, precuma arata, 1Jrioulti de fatti. Mathein insa, totti-dea-una a fostil superiors Jul Vasilie, si in campula lupte si in alti
diplomatid. Vasilie n'a pututti realisa planula de a

cuceri Tera-muntenesd. si a remasti numal cu aspiraOunea, carea se vede si in titula de maT suss.
Vasilie Veda, dupg ce a charazitti prin uriculti
de maT susa Satula Stanilescii, boiarinulni sea Racovittt, face cunoscutti prin o carte domnesd si SItenilora din Stanilesei, si le poruncesce s. asculte
de noul lora proprietariti. Cartea este data, din FocsanT, acelasT anti, Noemvrie 12, si porta, acelasi titlu
pomposa. Fiinda scurtI, o reproducem aid intregl :
Ion Vasilie Voevod Bojiio Milostiio gospodar
18
www.dacoromanica.ro

2T4
zemli MoldayscoY i VlachilscoY. Scriem Domnia Al 6a

la Vatamanul i la to' sete.... (rupt) din Stanilesci,

damuva scire , ca, Domnia mea I. n'am milostivitd i
amt. miluitd cu aceld Satti pe boiarinuld nostru oredinciosa Racovita Cehan Logofetuld all doile. Pentru aceea dead vetT vedea cartea DomnieT meale,
iar voT toff sa, avetT a asculta de boiarinulti nostru
ce maT sus scriema qi de omuld saa, carele va trimite acolo, intim totil ce va va da invatittua. Acesta
va scriema Domnia mea tntr'alta chipa sa nu facetT,
Sam gospodin velel U FoceniT, Let. 7148 Noem. 12.

La anula 1755, proprietariula Stanilescilorii, Nicolaia Racovita biv vel Medelniceriii, fiindd impovarata de datoriT, a venduta done sate, Stilnilescii i
MaicaniT, LogofetuluT Stefan Bosie, In pretil de 1,000

let (Cond. A. f. 113). Cu acestil Bosie a facuta

Inochentie schimbulti, i de awe' tnainte Stanilescif
all devenita proprietate a Episcopiel.
V olosenii. In trupuld moieT targului Hui arum
intra 1 moia VoloseniT, ce se marginesce cu Stanilescit Din vechime VoloseniT era sate a parte; astadi Satula acela nu maT esista. Pe timpula luT
Torna Voda, Satuld Volosenii apartinea la ocolula
Stanilescii. Toma Voda a vendutd acesta Sata luT
Ionacu Cehan pentru 6 cal i 200 galbenT ungurescT. In chrysovuld data de Vasilie Well la 1653
pentru VolosenT, se dice ca a miluita cu ela pe vel

Logofetuld Racovita Cehan, care Satd laa tinutd

aceld cane ne ertata Stefan Sardariuld, i aceld Satd
all fostd de mai dinainte vreme a Jul Ionacu Cehan, ce all fostd unchiu Dumisale Racovita vel Logofeta." ApoY se scrie ca Domnula Vasilie Lupuld
s'a milostivitd i a luata a,cell Sata de la aceld
cane de Stefanil Sardariuld, pentru ca, sad radicata
asupra DomnieT meale, i lam data acestul boiarin,
care maT susa eerie." Stefan Sardariuld fusese amestecatil in complotuld lul Georgie Stefan, qi diswww.dacoromanica.ro

275
Operinduse, fu omoritti de Vasilie Vodit tmpreun
cu CiogolesciT pe candd Georgie Stefan venia asupra luT cu stile transilvane i muntene. (Let. t. I.
f. 299-300). Logofgtul RacovitA stApinia si Satuld

StgnilesciT. De atuncY dar VoloseniT sail intrunitd cu

Stanilescit

La 15 luliti, Inochentie sccite de la Domnulti Grigorie

Ioan Voevod (Calimachti) hotarnicT spre a'T alege si stalpi
despre alte mosiT loculti numitri Mocra. (Cond. Docum.
Mitrop. f. 150).

Anul 1762. Inochentie sate chrysovti domnescri de

la Grigorie Calimachq Voevod pentrn schimbulti de mosil

ce &use on Bosie (ibid. f. 112).

Episcopia a c5pAtatti maY multe danii

de pe la re-

un Gavriil a dilnuitti o reqesil din Lewd. Preotulti Ioan a &nail partea sea din mosia Vtritultl. Pro.

zesT :

topopulil Ioan Serban a danuitti o reqesie a sea din mosia SoptrleniT. Monachulil Macarie a dhuitti BrXdicescilorti retlesia sa din mosia RosioriY. Ioan Cretescu, inpremtg, on ttotia sea, a thinuitti EpiscopieT o reclesie a lora
din mosia DobreniY. Dimitrie Talpisti a danuitti partea
sea din mosia Leoscit
La 30 Apriliti, Inochentie se invoesce cu vel Pitariula
Georgie a'T da done pogOne de vii ce avea Episcopia in
podgoria SocoleT langI via PitariuluY, si primesce de la elti

unq ciganti robe Ionitti DOue-lemne si cincY fine de viA

to podgoria dela HusT, la Ochiti, in hotarU on via Epis
copieT. Actulti de schimbil 114 intiiresee Mitropolitulti Gavriilti. (Cond. III. 1. 167).

La 25 Iuni5, Inochentie scOte hotarnicT de la Domnulti

Grigorie Calimachil, pe boeriT Dumitrache PIrchlaba Ispravniculti de FNlciiil si pe biv Satraritilit SandulU Mi.
www.dacoromanica.ro

276
ca sit aleei i s hotArasei, despre redei nisce
pdaff ale EpiscopieT dintre tinuturile FlflciiuluY i Vas luclegcu,

hat (ibid. f. 116).

Anal 1763. Doi redeY din Fatuld Obilenil tinutuld
BpuneY, anume: Fratii Stefan i Ionit, Ara, scirea rudeniilord, ce avead dreptil de comproprietari, vend acel

satti lul Inochentie, cu pretii de 100 lei. Rudeniele vedindd ed vendetorii nu voiad a le face i lord parte din
preiuld mosieY vendute, se dud la vel Logofetuld Manolacbi Costachi, ca sl'i judece i sdl pue la tale. Acesta, vedindd desbinarea redeilord , au voitii a profits
de ea. I a intrebatii, cu ce pretil s'a vendutii moia, si
le a mai adaosd 60 lel peste preiuld luatti de Ia Episcopuld. Redeii, bucuranduse de catigii, all Theut zapisd
de vendarea Obilenilord pe numele Vel Logofetului, 11sandii Ia o parte vendarea fitcut?i, EpiscopieT , ca candd

n'ar fi fiintatil. Dard spre a putea justifica inaintea legit

acesta, nOuit vendare, data acestord din urnA, zapise s'a
pusii maY dinainte de Mil acea din zapisele EpiscopieT.
Episcopuld n'a vrutd s priimesc baniY indnliptd de la
redesT, sciindil cl cumpitrAtura sea este legal. Ne dumerinduse de acest ii. schimbare neateptatX a rec,eOlorg, Inochentie nu putea
afle dela ei adevArata causl a scbim-

Brit lord; eici ei VigAduiaii noua vendare. In fine spre

a'T sili sd spue adevIruld, a datil asupra lord o carte
de blestemii : cartea fu cetit5, pe Ia casele redeilord in
cestiune, sl el vedindd blestemuld archieresed asupra
caselord lord, s'ad dusd la Episcopuld, i 'T ad descoperitd adeOratele impregiurari. In urmare Inochentie a induplecatd pe,redeqi a priimi de la eld aceT 60 lei ce le

(Muse maT inn Tel Logoktuld. Totd-o-datX le a maT

epust cg, mare parte din acea mode este fgcutg danil
www.dacoromanica.ro

277
Episcopiel de alV redeT de mai denainte, ale ciirora nume le au i argtatti scrise la Pomelnicg. Rede01 prin acesta incit maT multti s'ag induplecatti a confirma yen-

(jarea cea d'anteig, i a strica pe a doua cea dtrit Logofaulg, dandti din nog zapise EpiscopieT , cu adtarea
tuturorti acestorti impregiurgrY, aditogendti la urmA , cl
jumgtate din acea mo06 o dati pentru baniT luMT de la
Episcopulti, iar jumatate o danuescii, ca sit fig i ei pomenicf, cu pgrin0 i mo0T lord (Cond. B. f. 142-144).
Manolachi Costachi s'a jiiluitu la Domnilt; darg judecata
Fa remasg, precumg se va vedea la aniT urrnittorT.

Insemnare. Final cit s'a amintitti maY susa de

carte de blestemll, dttmu aicT cateva forme de aseminea cttrtY, ce se ggsescg in documentele Episcopiei. In de indecomun mat inteiti se espune chestia pextru carea se dg cartes; apol urmedg blestemulti.

1) In o carte a Mitropolitulni Sava , din 1697,

ggsimg acestit formulg de blestemg : Unit ca aceia
(call n'ar mrmrturisi dreptg) sit fie afurisAY i hiestemap de Domnuld Dumnegeti, i sit aTbit blestemul

a 318 oteV, ce au fostg in Nikeea. Herulg, Petrile,

sit se topascit i sl se rgsipeascl, ear trupurile for
sg, stea intregT,.... Iarg de ar spune dreptg i arg
vldi, sg fie ertatT i blagoslovitl de Dumnedett i de
blagoslovenia nostril....,,
2) In o carte de blesterng , datii, de Episcopulti

Ierotheiti in 1745, se blestemg aa UniT ca aceia

as fie blestematT i afurisiti de Domnulg Is. HS. i
de MaTca Precista i 12 ApostolI , de 318 oteV of
Nikeea; a0jderea i de smerenia nastd, sit fie daV
anatema amaranafta, i sufletele lord sq albg parte
cu procletulg Arie, i sit'T tnglliVt Vimentulti de vii
ca pre Dathan si pre Aviron. Tad, InpiicAnduse, i
spuind, eine..... sl fie ertalT i blagoslevip."
www.dacoromanica.ro

278

3). lath Inca o formula din cartes data de Episcopuld raeovd, la 1786: picemti, unit ca acestia
sa fie blestema0 de Domnul Dumneded si de prea
curata Sa MaYea si de eel 12 Apostoli si de 318
SfinV ParinO, ce all fostil la Soborulti NikeeT , sit
fie vinovati foculul celuY vednicti si hulk( IaduluY

celul Pita de sfaxsitd, si prodeli si neertatl. Petrele,

herulti sit se topasel si sit se rasipasel , jai trupurile lord dupd mOrte sa stea tntregi. Sal mosteniasea bubele luT Geezi si sugrumarea IudeY, sa fie
suspinandd si trenffirandd ca Cain, sa snipe pamentultt si sal Ingbita de vii, ca pre Dann si Aviron. Averile lord i ostenelele lord sa fie blestemate
si spre perdare. Procopsall sa, nu \raga In toata

viata lord. Muerile lord sa fie Wave, si copiii cersetori, si toga mania lul Dumnedeti sit vie pre capetele lord. Iara arittandd adev&uld In frica hit
Dumneded, sit fie erta41 si blagosloviti, Amid."
Mitropolituld Gavriil Calimadd , in Luna Decemvrid,

Inseiintada pe Inochentie; ea a tipliritd Evangelia de carea era lipsit pe la mai multe locuri, si ca spre tipdrirea 'el a Matti ban! cu dobAndif. Trimite si Episcopulu!
de Husi 115 exemplare, cu pretti de 7 leT unuld , afla
pofteste ale impali si a'T trimite banir ca sa pal in graba plati negutitorilord , spre a nu mat spori dobanda.
(Cond. III. f. 169).
In acestd and all facutii danii Episeopiei : Vasilie Gir-

dea, impreuna cu soda sea, partea lord de mosia dela

gura LIIpusnei; Calistra,partea ei din mosia Cirligatit
La Mart 13, ,Fofronia femeea, In! Theodor Dane inpreund, cu fill se! Stefan si Ionitii all vendutti EpiscopuluT Inochentie redesia lord din Satuld ObileniT pe Prutti,
In tinutuld Lapusnei, in pret,d de 100 lei. Dana in zapisd se dice , c pretuld nu correspunde en valora mo-

www.dacoromanica.ro

279
fiindt1 c. d ad voitd sl fie maT multd danig ,,pentru sufletele OrinOlord gi a mogilorq lord, de la cariT le
all remasd gi altg mogie: pentru ca su aibl i sufletele agieT,

celora parte." (Cond. B. f. 146 din dosti).

Anul 1:64. FevruariA

8.

Inochentie wag de la

DomnulA Grigorie Calimachu hotarnicd pe Stefan Ruset

biv vel Logofatd, spre a'T alege i botgri nisce redegii.
(Cond. III. f. 175).
In anuld acesta lug Domnia lerei Grigorie Ghica. Spre

a vedea in ce stare a ggsitti Ghica Clerulti gi administraOunea nostrg biseriascti, reproducemil aid ehrysovulA
acestul DomnA dad. la 15 Iuliti, prin care a voitd a pune
capetd mai multorti abuzuri. (Uric. part. 1. f. 147-157).
Cu mila lui Dumnedeti NoT Grigorie Alexandru Ghica
Voevodti Domnu flerei MoldoveT.

Aceea ce toate, cu purtarea de grijg , gi cu mare inielepciune Dumne4easca pronie , bine all oranduitU pre
cult din trupti ca vedutti , i inpreung cu sufletil neveOM, ysi cuventgtoriti ca unit dobitood in doug firl tnpreunatil spre indoitti sfir itu , adicg , unulil spre cele trecg-

iarg altuld spre vecinid dolAdire ,

mai presusa de lume. Aceea bine all voitti din ceputa ,
de sail hotgritd i pravile indoite , spre iconomia amandurora a petreceril gi a sfirgitului folositoare omului, i
capete ca nisce virfurT, pusatt preste elti , spre paza si
ocirmuirea, a acestorti pravile, pre unii ins g spre lucrutoare i lumescY

rile , cele politicesci au rAdicatti ca sg fie, ighimonii , i

boerii i purtgtoriT de gripe, dar pre a101 spre cele bisericeseT iad tnvrednicitti, pre fiegte carele dup't starea sa.
La acestT politicesci si bisericesel despralire fiindu intre
dengiT,

iad adunatti ca cbipti sit, se pitzascg neturburate

amhdouti sth rile , Lotarele dreptiltilord: acea bisericeaseit

www.dacoromanica.ro

280

stttphire, si tnilltimea, starea miniii avendti, st giudece,

si st orAndueaset ceie spre mAntuire si folosinia norodulul. Iart cea politiceascA Domniea , si m?:trirea , ca ochiult cell de grab') privitoriil : neadormit6 fiindtl spre

cele necuvioase ce curet, si ca o puternicit mftng i de

grabt lucrttoare, agiutorindt pre celea en legea, si poprindrt tot(' chipultt nelegiuirilort, amandoul una cu alta
agiutorindrt vor lucra , si vor sitvAri toate cele spre tnplinirea a Dumnedeescilorti poruncT, si pravile, dup5, cum
de obscie, si sufletulrt, si trupultt tnpreunate fiindti , totti
tntr'unq loch". restat, spre stare i spre Inplinirea a unuT

dobitodi maul cuyintiltorit. Pentru aceea dar dinteuntl

ceputil, i legea cea fireasca, : pe preoVe, Inpreunl i pe
Imp6r5tie tot(' la 'multi , si la acestii omit , all adunattl ,
i art fnAAatO, si dupe aceea i acea scrisl legea, aduna, si inpreuna, pre egimonT , pre osteni, i pre giudecAtoriT noroduluT Izrailtenescil, cu ArchiereT spre buna i
sevirsita unire. Si ImperatiT IudeT cel maT alesT David, si
Iosie si Ezekie, nu numai si acestia, dub, spre iconomia si
purtarea de grije lucrurilortl scaunuluT boat, ce i ale cortuluT, si ale BisericeT spre mare silinO, , si rIvna st nevoea. Si cea mai duph, urmrt si InpiirOT nostri ceT ore-

dinciosT, i iubitorT de Cbristosti dela Constantin cel Mare,

i Anteiti OM la Constantin celti dupt urm6 , purtandu

grije de ale inperAtiel , nu se lenevea , nicT de ale bisericiT, ce fncit si soboart adunandrt de cuviosT ptirincl , la
acele intreLqie, socotinie, si giudecitt1 bisericeseT ce odrifslia,

avea cea maT inaltg sildere , si liicasurT Sfinte , spre a

luT Dumnedeg inchinare redicandil si cu inperAtesci afierosiri, si odoarA inbogNindule, si hotarg, cildute, si tomurT,

si poruncT, si nearale, spre inpodobirea si infrumsetarea,

si starea Otrl ceT legiuitorT, adese dAndri alt ltsatu pildl

www.dacoromanica.ro

281
Dumne4eeascX, i credinci cash. end, totT ighimonii a pravos-

lavnicilorii chretinT. Citd i la acestia este curmata datorie, ca sl pronoisascl, dupe, puterea lord, i sl poarte
de grije pentru buna pAstorie , i tnpodobirea a stitril
Sfintel Biserici inpreuntt Adtoria Acenduse , (dup, cum
dice Apostolulii) a pitstorilorU celoru DuhovnicescT iarA,
lucrittorI i resplatitorT, cu cutitulu acelil dela Dumneqefi
poartg, spre Merea ,i spre dsipirea aceloril ce, ati cu

lenevire, au cu tnbolditurT, i meteuguri rele a viclea-

nuluT all inceputfi ca A strice, A stdmute

i sl pre-

facii, botarele , poroncile i legiuirile a credincioasd , i

Dumnei,leescit noastre legiuirT. Pentru aceste dar i Dorn-

niea me , cu mila le Dumne4eii , tnvrednicindune a fi

Domnii, oblAduitoriti, i ocarmuitoriii, strilmoesculuY Scaun

al ighimonii acestia a Moldovel , dinteunceputulii Domnid meale indatl bine amii voitil, pentru dreaptit legiuitoare , i folositoarea stare , ,i indreptare a supusulul acestuia norodti : ce ni sail incredintatii noun, i 1(ingli aceste politicesd, ii cele din afaril, necontenite sup6riiel i
purtiirT de grije, intru care ne aflamil invNluitT , i cuprinT, intorsamil cu neadormire dup6, datoria noastri, i
ochiT nostri cel sufletesd , i la aceste lucrurT a Mewl
noastre, a BisericeT, i veyndq multe striimutila i th,rit
de cuviint.1 lucrurT, fapte i necuvioase stitrT, i orfinduele,

carea vremea i lenevirea, i cea ctitrit cele Dumnecleescr

rcealg, nesocotintit, i nebAgarea de said, ce din putin

in putinii all adusil Biserica la o vedere , i la o tanguita aflare ca aceasta , care nu cu putinl durere i
tanguire a inimel noastre , amu vruttt ca sit o aducemii
spre t5mgduirea i tndreptarea cea puternicl, i cacjutI,
avendii urm6toriu, i revnitoriii, la acestti credinciosti, i
Dumneqeescii cugetulti nostru, qi pe Prea-o-Sfintitulti Mi.
www.dacoromanica.ro

282
tropolitg a Moldo-Vlachiei, ald nostril Pdrinte fntru Chris-

tosd, kyr Gavriilii. Ce dar fnVid i aceld maT mare din

lucrurile cele necuvioase si needlute ce s'at fmmultitil
dupg cum sad disil la Bisericg , socotitamg cd este fmMulVrea Preotilord dintru care sit afl foarte MinT la
numeric, care dupe cum sit cade tntrg prin usd fn staululfl acesta, iard, eel maT mull, santa aceT ce sg sue pe
aiurea si titlhdresce , din caril pe uniT fT Indeamnit nevrednicia , tiellosia i lenevirea ca sa ritpeascit si sit apuce daruld PreoiieT, a cgrora road este neaverea , sgrAcia, i supdrarea , neavendit de aiurea altil venitii de
chivernisealg alti ciistiga maT lesne i fgrit de ostenealg,
fart numaT pe Biseric t , si pe Oltarid , iarl pre allil TT
Inviteadd, iubirea de argintg, i nesitOoasa avere, din care fart de lege i fiird, de credi0 , negulitorindg cele
DumnedeescT, i ca Simon vrajitoriuld fnteiti cump6rdndd

aceste Dumnedeesci dela eel ce le vendil , &Tit aceea

vendendule cdtrg eel ce le cumpM cu multe feliurT, si
chipurl diavolescT, i amdgitoare, si vrgjitoarea cdtigg si
dobandescd venitii , din pricina necunoscintei, a sufletelor
acelord protl, i lesne credetorT, nesocotindd nicY -decum
acetia , en acestd chipd preoVp cit santd , cu adevnAta
nepreotitl , dupl alit 29-lea canong a Sfintiloril Apostoll
orT-care Episcopd va lua si
ce dice tntr'acestil chipg.
va clistiga vrednicia , si darulti acesta prin banT , said
Preotd sag Diaconti, i acelti ce all chirotonisitd, i acel
ce sag chirotonisitil sg fie catherisitti si de toate sg fie
lipsitd, si deplirtatd de adunarea ca Simon vrajitoriuld, i
dupit cumg dice i canonuld alit 22. dela Soboruld all
qesele : el eel ce pre banT se chiroton;sescii catherisitl sit

fie i o parte i alta. Aqijderea i Vasilie cell Mare, i

Genadie, si Tarasie, Patrier,sil Tarigradului, died, cit maT

www.dacoromanica.ro

283
suferitt este Makedonie , i necredinciost eresuld pnev-

matomachiloril decfitt aceT ce euteag de cumperl darul

SfantuluT Ducht.

i aceste (vaT) nicT -decum negandindif

i nesocotindt, indatt, fact pre denif sloboclY, eqindn de

suptil stlphirea 1VIireniel, i de dajdia cea legiuitlt, carea
este a se OW cu datornict datorie la visteriea cea Domneaset , cu care WO amPigindii lumea , nu socotesc ctt

iad in est , i cumct bulesct maY nainte multi( pe acestil neamtigitil Dumneqet, i arAttnduse el ctrmuescd
starea bisericiT , i slujesct TaYnele cele infricoate , 0
sawn acei mai mu1t1 omenasY uratl , i pAngtritY dupe,
fire, i de tot5 nesocotitT, i netrebnicT, i (le nimicit vrednicY, fiindti de Mt lipsitY de minte, i de crierY varvarT

cu totult, i netnqtact nu numaY la credintl, ce nicT la

propoveduire, dupt cumtl poruncesce alt 88 canonti all
Apostolilort , nici cunoscandi1 ce vra sa qicl credinta ,
nicT aducenduql aminte de cele equte , dupt cum both,Asce alit 18, canonti dela Soborulil CartageneT , ce incl
nesciindt ce Mutt Soboarele, i eke Mutt i dupt, cum
hottrtsce alt 19 canonti din Trula , nu numal ca nu arata en invettturt,, si propoveduire in Duminicile din Sfanta
i Dumnei,leeasca Scripturt, ce tnca sa afla lipsitY de t45t1

priceperea a Sfintelort acestora Scripturf , i celt degviritt, nesciindii a ceti i cele proaste , oranduelY bisericeseT, nu cunosct starea, i slujba Sfintei LiturgiT, i
a Efintelort Tem, de care greescii , cu vArvAria qi cu
neinvetiitura lora , i la acele maY tt,inuite, i necuprinst,
de minte molitfe a Sfintel Liturgbit i batjocuresctl (vat),
i hulesct i blesttnia, Art de Dumnegeeasel credintg ,
si curl aceste pre infricoate , i maY pre mist de fire,
tam, i dogme, din care se strtmutli , legiuirea i batjocuresee (
) Duninedeensca , curata i netntinata
www.dacoromanica.ro

284

credintl, pentru aceea dar spre tnprotivirea unora ca acestora Preoti en adev6ratu al ruineT , puling au fostii
Ana proroculuT Ilie fnarmatii en cutitulU : decT spre poprirea, i tndreptarea acestuT cumplitti lucru, poruncimtt
i hotgrimil ca de acmu fnainte , aceT ce volt vrea sq.
fie preotT, anteiu : sa, se cerceteze foarte en silintii, i cu
privighere, de singuni IVIitropolitulil sett, sail de Episcopula sett , iarg pentru eel streinT , i dintr'alte pgrtT de
locurl i Eparchil, ce vintt Ca sg. iea Preotia , as aducl
fiete carele dela Mitropolitulit sal , sail dela Episcopulti
sett, mgrturie fneredintatg a vetuiriT, i a petreceriT firilorg lorti luT, i Inteacestil chipti fUeendusit dela Archiereil anafora atilt Domniea me. Anteiti acelit ce va sg se
chirotoneaseg, sl se deosebeascg de stgpanirea politiceascg
i sa se scoath i din catastivul vistiriel domnescT, i aa
dupg aceasta prin cartea DomnieT mele sit va trimite
dtrg Ardiereula cela ce va srlti ehirotonisaseg , i sit
va tnvrednici la starea i dirosulfi Bisericescil , i ace
ce din plmtntenT, cariT aice neputandusl ca sit se tnvredniceascit pentru vre o pricinit , sit is darulti Preotiel , i

volt vrea ca sit margit la alte EparchiT streine sit fure

pe supt cumpail, daruld SfinteT PreotiT, unula ca acela
allAnduse pe unlit , orT de Mitropolitulti , oe de Episcopuld, ca pe unit full de cele Sfinte : dupit hotgrirea alit
54 canona dela Soborult1 Cartagenil : el EpiscopiT aceT
ce volt priimi dintr'alte EparchiT aid, qi voril chirotonisi la supusele lortti Biserici, pre aciea tT hotitrIsee sit
fie lepildatT , i de tote darulti preotescti instreinatT , i
supuT blIstgrauluT anathemeT, citcT ca dice, pre aceT ce
vorU veni dintealtg parte, nicT decum sit nu'T chirotonisascit fiindu de totil neeuvioT i Aril, de lege, ce numaT
pre aciea sit chirotonisascit carer MAUI dintru a sa E-

www.dacoromanica.ro

A.

parchie , pre cumd poruncescd si hotgrescd Dumnedeescele canoane a Sfintilord Apostoli , si a soboruluY , iard

care se vor chirotonisi cu acest chip sti, se catherisascl,

si apol s4, se dea la politiceasca pedepsh, si aceste pentru aceT ce vor de acmu inainte s, se chirotonisasd poruncimti, si hotirtmd. Ald doilea nesocoteall , si nerindueall nu maT mica, si maT puOnl decitg cea de susd,
amd aflatd cS curgea despre zidirea bisericiloril ce se zidescd asa fieste-cum si unde vord, WI de trebuintS, cu
repecjirea nesocotitit, si cu cugetil Ilia de treaba, si necuventatorid a multoril chrestinT , din care uniT dintru aciea din mandrie, si de desartit sltivire umflanduse, si de
fantazie biruinduse, poftescil cu acestd chipd, ca &t castige lauds vecTnici, si in viatg, si dupg, moartea lord, si
cerd maT multh slava lord decitd slava luT Dumnecleg ;
iar altiT din nesocotitti, rivna lord, sad din sfatuld celord
neinOtacT, si fig de minte si cu adev6ratti orbT, indemninduld agiungil la ipolipsis , gresite , si vitImStoare de
sufletd, socotindusl, nu cu cuviintd, si cu evlavie, ce cu
necuviinia, , cum c atita numai agiungea ca sa, se invredniceasd spre ertarea Ocatelorg lord, tale grele care
ad lucratti , si ca 61 se intraripeze , sI, meargl drepth
fgrA osteneall la tale ceresd, de vord zidi pre Anent,
unit locasd Acutd cu mina, nesocotindd citd de putintl,
pentru alord 166,0, adeci pentru Mord sufletd, din-care
sa pricinuesce de se inmultesch Bisericile, si paraclisurile tale proaste, si la acele deobste licasurT, nu sl face
aceea de obstie adunare a norodulul, ce este rugg units
a chrestinilorti si lul Dumnajeti plgtutS si primitg, find c, unde este adunarea la biserid , poate s gici fiete.
care din chre4tinT, cu proroculd si inOratulti : in mijlo(Au multului norodd to void auda Doamne.
www.dacoromanica.ro

2116

fart immultirea Bisericilorti pricinuesci ca si se pustiascit acele vechY bisericY , i sit remie 1aca4urT drumetilord , sad tglhariloril , sad cuTburl dobitoacelorb , p3,n1

cindti din vreme in vreme lenevinduse grija lord , volt

agiunge i acele nod Acute spre pustiire, din care curge
i imputinarea afierosirilord , odoarelortt , i a vetmintelorU celord Sfinte , ce se dat ekta Dumnedet , en care
se inpodobescti Bisericile, i milostenie cea WA, sNracif
PreotT, in multe pIrcT inpartinduse. Pentru aceste dar nesocotite i pricinuitoare de stridciune, si de vatimarea celord cittrZt Dumnedetl llcaurT , nesuferindti Domnia me ,
si urmandil dupit canonulti a1u cincilea a Soboruld dela
Gangra. Si dupg, canonulti alt 2 5 de Laodichia, (ce dice):

uncle ajungea unti Preott , Episcopit sit nu sit fad , qi

unde suntit bisericY de ajunsti , biserid nod sit nu se
zideasd, ca sit nu se micurede a bisericil adunare i
numele. lath, vomit i pentru aceasta , i poroncimd , i
hot rimil de acum inainte nicY unult A nu cuteze sit zideasd din temelie bisericit nouit Ai% de scirea i voea
MitropolituluT, c c1 intracestil chipt i canonulti alit 4 al
SoboruluT a toatti lumea aeve hotXrhsce i dice : nici unult s nu zideasd, la vre unti locti Inca d Ph% de scirea
i voea EpiscopuluT. Ina aceste se cade A, fie , i in-

purtarea de grijit a Archiereulul ca sit nu A dee voea

s zideasd, flete-tine bisericT, i acel ce n'ati putere ca
sit tnzestreze biserica en cele trebuincioase veniturT i

Sfinte odoarl ce sAntd spre tnpodobirea caseT luT Dum-

spre chiverniseala la acea din tote dilele a

i a slujitorilort ce se afiX intrinsa; dupg ald
17 canont all 7 sobord ce dice : Aceld ce va A zideascit m4n6stire , aijdere i biserici , de nu va avea
bed&

Si
pre,otilord,

toate cele trebuincioase, spre intemeerea lord, s se, pc.

www.dacoromanica.ro

287
preascg de Episcopi. Aceste dard i pentru bisericT , si

pentru zidirea lord hotgrimd. Iar ald treilea nesocotitd ,

si WI de cale lucru amd aflatd cg sg, pricinuesce de
Gem cele ce se dad lul Dumnecjeil afierosirT, la mthils
tin i bisericT , fiindil c 1 putini santd ceY ce aducd jertfe, deAvArsittl bune, si luT Dumneled plgcute, Ca Avel, lard
ceT maT multi gnat cariT urmezi luT Caind, gi maT multd

de cats Cain, de vreme cg cu nedreptate el aducd dai pentru ca sit ea platg, el a insgrcineazg cu fOrte
gred pgcatu , urkr i goniti fgcenduse de cgtrg DumnerurT,

ded, cgcl cg uniT pentru pizmg,

pg,timitbrea vritjmgsie,

ce all Mil ceT on lege al lord dreg( clironomr, afierosisal parte din averea lord , pentru ca sd Arnie lipsiV
acel ce dupg lege si dupg pravilg, said clironomi, i dgruescu lur Dumnecied cu anti cbipti , ca acesta , ca sd
disbrace i sg goleascg pre a lord mostenitorT, ce all eltrg eld pizmg i vrgjd.tsie, dar altil iarasi on viclesugd,
i cu rea socotintg, dgruescti la biserici nu alese ale
lord sciute, ce acele ce sintd cu pricing de giudecitT ca
sg, lipsasci er din giudecAT, fii cu oare care vedere a eZ

vlaviel sd, fad, strambltate celuT de aproapele sed, din tru care sg pricinuescd multe feliurT , i necontenite si
necurmate giudecgir necunoscandd, i nesciindd giudecgtorii ce sg fad din did. adecg , s plizascl dreptatea
i sa, le intoareg, acele ce r66 sail derositd, cg,trg Sfintele MIndstirT, (care dupg cnint4 se vede este flrg, cale)

si pricing de scandalg, ca sg, ea inapol cele ce sad de

rositd luT Dumneijeil. sad lenevindusd, i IgsAndd dreptate
pentru voea mgngstirilord sg, facg strimbltate la giude-

cata, dreptgtir, care si aceasta este vdtgmltoare gi pra,

pgditOre sufletulul, si de totd stricgtoare poruncilord COlord Dumnejeescl i omenesci. Ce dar pentru tote Wee
www.dacoromanica.ro

288

necuviose afirosirl', hot stmt i poruncimti de acmu Inainte, all n'aibg nicT unulit voe ca sit afierosasclt ceva
la Sfintele Mgnitstiri, i bisericT ftirg, scirea DomnieT nide;
pentru ca Inteitt sit se cerceteqe de &Atilt Domnia me,
1 de va fi afierosirea aceea dupg pravile dreaptl cuviinciOsg, i lui Damneder' plIcutlt, i bine primift , atuncea
sg, se afierosesd, i aceste toate de mai susti numite, i
arittate spre pada i nestrgmutata intgrirea a Dumneleescilord pravile, i a bunel i dreptel ortmduele, sati hotaritd spre tnprotivirea acelord ce pang, acmu flial de
tale, CArg, dreptate , i maT virtosil AA de credinig. sad
lucratd; iar care sg, va argta inprotivnicti , cgtrI aceste
ce bine, 1 cu legiuire sad oronduitd, i sad hotgritil de
cgtrZi, Domnia me, acela de va fi din cataloguld Preotescd, dupg, Santa pravilg, sg, se catherisescg, i de tote
of se golesdt de adunarea bisericescd, dar de va fi mireand i la starea vrednicieT, acela sg, se instreinecle de
cinstea luT, i sg, se coboare la starea protilorti ca unit
vaimalti a adevgruluT, a pravililorri, i a dreptgtiT. l o6-

sta facemii scire, 1764. Iulie 15.

(Subscrisit : Grigorie Ghica Vovd.

(Loculd Sigil.) Vel Vister. Procitelnom.

Inochentie, la 20 Iuniii , scote dela acestrt Domnti o
alege nisce ciganl ce
carte cg.trl Stefan Rusetd, spre
se oploise 1 amestecase cu Ciganil mgnitstirilord DobroVetuld i Capriana (Cond. III. f. 171).
Inochentie, inpreung, cu Mitropolitulii Gavriilii, cu Ioanichie Episcopuld Romanulul i cu Dosotheid alit Rldluthud, iea parte la divanuld convocatit in acestil and de
Domnuld Grigorie Ghica pentru regularea vgArgrituld,
seA a dabilel pe viT, i desfiiniarea abusurilord ce se introdusese de stringgtorii acestel d irT, in marea daung, a
www.dacoromanica.ro

289
t ultivatorilord de viT. ArchiereiT legit hothrirea DivanuluY
prin blestemil asupra celord ce arti cuteza A o strice.

(Uricar. part. I. f. 130-140).

Episcopia In anulti acesta a c6p6tatd daniT : de la loan
o vie ; dela un Gavriil
o parte de recle0.1
Pandele
din mo,,ia Germhescil de peste Prutil ; dela FraOT GotculescI : Manuil, Constantin, Vasilie, o recleih a lor5 din
moia CrIsnii,enil; dela Ursul Gotdo alt1 recje.,ie, tottl
din CrIsnhenT; dela Jigniceriulti Stefan Iamandi -- deasInainea o parte rele,,esc5, din Critsnlenl.
Anul 1765. Manolachi Costachi, nemultemitti el Ino-

chentie 'T a datti pe fall vicle,,ugulti, cu care cercase a

strica cumperatura EpiscopieT, de la recjeil de ObilenY,

cu tote c5, judecata l'a datti remasti, elti nu s'a linktitti,

ci a vrutti Ore-cum silnicil sA, se vire acolo, A Acutti
satti ili mOrg, pe acea mosi5, , ca sit OA, avea cu timpulti mai multe titlurT de stil,pinire. Instt nicY Inochentie

nu l'a Igsatti in pace :- S'a tAnguitil asupra luT la Domnul5 Grigorie Gliica , carele prin chrysovultt sett din acest5 anti dinnoll a int5rit5 stqpinire,a EpiscopieY asupra
aceluT Baal. (Cond. B. f. 148). INN, Manolachi Costachi,
intru ateptarea unuT momenta favorabild pentru eld,
a urmg,ritti acest5 procesti pNni la inOrtea sa, i chiarti
dup6, mdrtea luT l'a urnittritti inch, catva timpti un5 nepotti alit sett, precumti se va vedea la anulti 176'8 (Cond.

B. f. 145-140.
Pela anulti acesta s'a infiintatti Schitulii Averescit, de
unit C5lug5ril anume Sava, ce era acolo Egumeng. Acestii Sava era recle5 din Averesci, i cAluggrinduse, a
flcutil Schitisord pe redeia luT. Dar inainte de 2'15 sfiri
l'a inlocuittl in egumenie unit Sofronie, care a isprIvitd
Bisericuia. Aceasta se vede din dania unor5 re4e,11 fg19

www.dacoromanica.ro

290

cuts. Schituld in anulti acesta, in carea se ()ice , di atuncY se &ea Schitulti.

ObservAmd, cl fn secululd trecutd, si fn acesta pe la
multe mosif redesescY s'ai'l fAcutd deaseminea schitulete

de Oita uniT din redesT; si altiT le dqruiad pgrti de pitmentil, livedi, vii, etc.; apoT le Inchinad Episcopid; frig
tote acele Schitulete Incurendti s'ad desfiintatd ; erg, mosierele lord ati intratil in proprietAtile Episcopiet
Daniele din anuld acesta : redesiT
Daniilu , Nicolaiti
si Andreid ati dgruitti SchituluT Averescii partea lord din
Rosiori. Georgie Gotel a darnitil Episcopid partea sea
de redesig din CrAsnAsenT. Preotesa Theodora a dgruitti
EpiscopieT partea sea de pgmentd din TtitgrenY. FratiT
Georgie i Porfira ad dgruitd Schituld BrAdicescif reqesia lord din moia ThlpigeniT.
La 20 Octomvrie Inochentie scOte carte domnesed dela

Grigorie Ghica, pin carea se Inputernicesce trimisuld Episcopiel a aduna dela clerulti Eparchiel dajdea pe semestruld de tOmnd pentru Intretinerea ScOlelord , anume
ate 2 leT noT de fiecare Preotti si Diaconu. Reproducem

aid Intregg cartea domnescg :

Nd Grigorie Alexandra Ghica, Voevoda, bojiio, Milostiio, Gospodar, Zemli, MoldayscoT, Datam carte Dom nieT mele , ca pi cine va trimite Svintia Sa Ptirinteli Episcopuld de Husti ca sg, strangg obicYnuita dajdie de Svete
Dimitrie pentru bad scaelorti, sg fie, volnicti sl Impli-

2: lei
neascg dila fiete carea Preutil i Deaconti, eke
noT, dap, orandueala ce s'ail fAcutd acmn, cu chrysovd:
gospod , fiindd cg. li sad ertatil bird ce da la mucarel
fn toti aniT dupg cumil maY pe largd s6, volt Insciinta
dela PArintele Episcopulti, de mila ce am flcutd Domnia
mea decT dupit izvodil ce sail trimisti dela visterie on
Vecete, Gospod, sg aibg a inplini de la fieste care4.114rc
www.dacoromanica.ro

291

nth i Diaeonfi cite: 2: le noY

sit

e i stringitorult

cite 2: piirale banT nor de tot leu, cum qi piste numile

ce sintti arlitate fn izvodti cif( preuV mai mulff se vorii
afla si inplineasci1 dela to i dela fiete care asiminea
cite: 2: Id, noY nerimaindt1 nime scutitti mticarti i ciirtI
gospod, sag VlAdicescT de va avea cineva de scutiall sit
nusX tie in samti, i pinii in 15 Bile a 10 Noemvrie sit
fie totT built inplinitT i trimiT aicea Aceasta poruncimtt
(Cond. III. f. 181).

(L. S.) vlet. 1765: Octombre 20.

La 12 Iuliti Inottentie scOte hotarnicY intre can Nicoll biv vel ITer Ispravniculti de FiSlciit1, spre a alege
nisce redeiT ale EpiscopieT , de la tinutulti
(Cond. III. f. 179).
Multi din locuitoril Satelorti se deprinsese a vagabonds
de pe o moqiA pe alta , sub felinrite preteste , erg prin
acesta se pigubiati i pe eT i pe proprietarl. DomnulU
Ghica, spre a curma acestli abusti, a ficutti aeqementa
in tOmna acestuT anti, spre a stabili pe locuitorl la unit
loci]. In condica III. f. 183 se pistreag porunca domnesci data dal% locuitoril dip tinutulti FalciiuluT , prin

care iT insciint6e1, ci este opriti strimutarea de la unu

satti la, altulg. Iati acea carte :
Not Grigorie Alexandru Ghica Voevoda Boj:. Milost:
Gospodar Zemli Moldayscoi. Scriemil Domniea mea la vornicei, qi la totT licuitoriT de iinutulil Filciiulul ve facemd

seine pentru prefidtorT i invItati a sI striimuta dip loaf

in loch de nu numaT lorti IT pricinuesc6 Wade, i ad
Winne ce i altora dali tulburare i pricinT de ne,odihni
pentru cari vrendt Domnie mea a lipsi i a si impedeca tiniT ca acegtie prefktorT, am hotgritO ca dila OS.

Ore ce sail flicutu asti toamnii la luna Int Septemvrie

www.dacoromanica.ro

292

nime A, nu fie volnicl a sit mal stramuta ci fikticari

undi lad apucatti asedarea acolo A Mlle statornica si
di a i indrazni cineva a sit clitti din loculd lul porunca
sail dat tuturor voila vornicilor ca sit nu'l primitT ce indata
aratanda la ispravnicu tinutuluT, legati sa'T dea tnapoT la

satula de unde art fugitii, s'aceasta, porunca, esti botaral

cu statornicie A se pilzascii. Dar aceT pref1tc6torT si o-

men! din fire rea maT virtosa ceT ce Anal prin satele
boeresd v&Yendrt ca se piizesce hotarirea nestritmutarif
cu statornicie neama insciintatti Domniea mea ca, facts
scorniturT de vorbe rasuflate aducanda felurl de fe-

lull de cuvinte la mijloca ca sit poata, giisi chipa de

stramutare dandti o indemnare en minciunile lord de a
sit rasvrati totT cei ce Bantu pe mosiile boeresci care aceste minciuni ce li au scornitil unit din vol nesuferinda
Ddmnie mea ale atuji iatit en aceasta, carte a domnii
mai ve insciintrimti A nu 0 potrivitt la scorniturl de
vorbe Osuflate ca aceste, ce sit paditT numaT acele ce
vi sit scria de catra Domnie me fiinda ca. or! cc lucru
iasti de folosula i apararea voastrt nu Melina Domnie

mea a nu 0 insciinta iar caul a 0 stramuta orT de pe

moil boeresd or! Mhastiresci nu priimima Domnie mea

ci fiisti tine undi sail aflata Ia aedari cc sail facia Ia

luna lu! Septemvrie acolo A fie s6detori on pe a cul
mosie va fi, platindug birula vistiriel iar cari va indrzni
a A strAmuta din loculd luT iatit porunca, sail data la
totT ispravnicil tinuturilorit pe nisce fheatorT caceia Bier

prinda, i pniudul in butuel sa'T trimita, aice ca sit A

pedepsasca cu urgie domneascti, cum si vornicil satelorti
care vord primi preficgtorT ca aceea fii nord merge indata ca sit de scire ispravniculuT de tinuta si volt aceperi .aseminea pedeapsa vor lua ce dar parAsitiva de
ninciunl i scorniturl de vorbe ritsuflate ca aceste si pawww.dacoromanica.ro

293

gitT numaT cele ce 0 scril pin cart& Domnii meali ca

sit nu cldetT la pediapsii, i tine undi sit all egltoriil
acolo sl rImae i WO caute de hrana i agonising, ne.
supitranduse maT multil din hotitrirea ponturilord gospod
ce Anal date la IspravniciT tinutuld iar cand vitT ave
vre o supg.rarea maT multa din hotlfire ce esti pin ponturT d6 ciftrl orT tine sit vinitl A jiiluitY i vitt afla dreptatea vastrl aceasta poruncimu. 1765. Iul . 14.
Insemnamtt aid, cu dela anulU 1765, din timpull MT
Grigorie Ghica , s'a adoptatil In chartiele oficiale era de
la nascerea' Jul Christosa , In loculti celeT dela Crearea
lumeT. Aceasta se vede de acolo , cl drtile domnescT ,
pAnNla 1764 OM era vechil; iarl dela 1765 inainte era nouil .
In Condica III. f. 185 se p5streazl o copil de pe cartea.
DomnuluT Grigorie Ghica , ctrl Georgie Beldiman biv

Ispravnicti de Fllciiil , pentru buna orbdueall chrestineascit atAtti a cleruluT , catil i a chrestiniloril In genere. Totti In acea carte se pomenesce, el
Domnul a scristl 1) o carte atilt lilcuitorT In aceastit
privintl, pe carea Ispravniculti sit pue a o ceti In auqul
tuturorg , ca sit tnteleagl cu totil , cl este vointa Domve.1 Stolnicti

nieT a se llsa de obiceinrile cele rele; 2) alte cliff eltrl iubitoriT de Dumne4t1 EpiscopY , indemnandul ca sit,
orandueascit protopopi omeni cu sciintil , pela Eparchiele

lorti, pentru aceastl treabl ca sii cerceteze atatti pentru

PreotT ce se vorrt afla pe la tinuturY , Mit ci Bisericile
i sit indrepteze toate, eke vor fi trebuintit de Indreptat."
Aceste clrti, de care aid se pomenesce santti negreOM atatea circulare domnesci prin toatit Ora. Neavhdii
circularea ciitrit locuitorT, precum i cea cltrl Episcopi ,
vomit Inpitrtli aicT numaT cuprinderea circuThrel cItrit

IspravnicT carea s'a plstratit

www.dacoromanica.ro

294

1) Circularea aceasta incepe cu descrierea stAril morale a PreotimeT : ItT facemti scire, ctt tntre alte obiceiurT

rele si arit de cale ce se urma , pe care cu ostrdie ne

silimit Domniea mea a le desritdkina. silindune ca st
dAmti obiceiurT butte si spre folosulti de obstie , plilcute
si lul Dumnedeti si oamenilorti lutindti aTinte si pentru
cele bisericescT , adica pentru rAndueala Preo0oril , care
sail din nesilinia Indrepttitorilorti, sail din lenevirea lord,
aril cAdutil la o deprindere (*) cu totulti, tnprotiva poruncilor6 SfinteT pravile , IndestulAnduse numaT a se numi
PreoV , si neavendti maT multti purtare de grijit ca stf,

se fad cu adeverulti Preoti. dupl cum poruncesce maim

noastrif, Santa Bisericg, ca stl poatti, da pildil bunit spre
sufleteascii, tndreptare a noroduluT de obste."

Domnula acesta doria , ca to privirea religioasit ,

at dea altil directiune , maT convenabilg, , atatg cleuluT
aft' si poporuluT : Pentru acea dar, vrendq Domnia mea
cu tota dinadinsula a se indrepta aceastit necuviintti si a
21

face sa,sT schimbe politia (conduita), atAttf preotiT cAta si

norodulA de obtie : iata, sail scris cartea DomnieT mele..."

3) In circulara dtr6, EpiscopT tT indemna de a pune

protopopi vrednicT si a'T trimite s reguleze toate Bisericele EparchieT, sg, cerceteze abuzurile si sl le indreptede. De aceea indatoresce si pe IspravnicT a da acelora
tota concursulti lore. DecT si D-ta, aflandute dregAtorit1
aceluT tinuta s daT agiutoriuhl ce va avea trebuint4, omuld ArchiereuluT , ce va imbla pentru aceastl treabA, ,
ca s p Mit cu tnlesnire a pune la bunti, orandueall indreptarea ce st cere de ch,tre Domnia mea , silind6 pe
aceT nesupuST si netnieleg6torY, cn chipulti ce se va el(*)

AdieA la o stare inoraltl

www.dacoromanica.ro

295

dea, a da ascultare la invetilturele cele ce se vor6 da."

4) Preotimea era degradatit nu atilta din ignoranta, ,
catty din maniera neomenoasti cu carea era tratatl War
de guvernii i de amploiatiT set. PreotiT erati supuT la
feliurite dabile ca totT 15cuitoriT ; erati maltratatl ca totT
litcuitoriT de Writ stringetoriT dabilelorti : teraniY prin urmare IT priviaA ca pe nisce persoane in totulil de conditia for i nu aveau Wry eT niel anti respectU. PreotiT
i trliad cu totulti o viatit egalit cu a stratulut celuT maT
de josh alu societati1, i fiicesce i moralicesce.
Domnnle Grigorie Ghica credea , ca unulil din mijloacele prin care s'ar putea redica Preotimea nOstrit din injosirea el morale , era tratamentulil onorabilti din partea
amploiatiloru guvernuluT; cacT prin aceasta pe de o parte
se va deqtepta filotimia prentilon , era pe de alta i litcuitoriT se volt deprinde a le areta respectultt cuvenit6.
De aceea tnvatA eln pe IspravnicT, en ce maniera se tritteze pe PreotT , arida i se volt infleoa cu vre o pricinit : Cum gi insuT D-ta sit'T indemnT (adieu pe llcuitorT, pe poporti in genere) a cinsti pe PreotT dandil pildtt cu cinstea ce veT face Preotilorti, candil voril veni innaintea D-tale, on cu ce pricinti a fi, sit Ii socotesci cin-

stea ce li se ode , ca unora ce sant5 aleql si rinduiti

spre slujba SfinteT BisericT, st, dupit cum clicemil, venindll

Inaintea D-tale vreunil din Preot/ , ail singurT de aril fi,

sail intovexiiiti cu lecuitoriT, sill puT sit .dada, cinstindul
dupre cum se cuvine , ca veyndti i 15cuitoriT , sit is
pildl dela D-ta aT cinsti i aT socoti, ca pe nisce obraze
ee se cinstescil i de D-ta, dregetorig; i eT inch, veclinduse cinstitT, se vorti tndemna a se feri de tov5ritiT necuvincioase, paclindu0 cinstea lorn".
5) Domnulil Grigorie Ghica, scia canOnele. biseric esci
www.dacoromanica.ro

296

qi le respecta. Scia el cleruld kT are institutiunile sole ,

organismultL sen , constitutiunea sea a parte , care, fill%
a jigni intim ceva legile civili, santn ca unit suplimentn
ca o indeplinire a lore; cli, autoritatea civill este in drit
numaT a privighia la exacta lord implinire. Deacea , in
spiritulii canoaneloril elil hotliresce , cl autoritatea civile
&Ida va vedea pe vrennti Preotti flicendn ce nu se cuvine chilmAriT sale, sl nu Tea asupra luT dela sine nici
o mesurli, represivl, ci numaY sit fact cunoscutu faptuld
necuviinciosn autoritiltif bisericescl :
Si candti vre-unit
din PreotT nu volt urma cuviintil cinuluT lord ce li se
cade, sit tnsciintezT D-ta pe Archiereulii EparchieT , sail
de va fi departe de Scaunuln Archiereului, s'l insciintezT
,pe protopopulii tinutuluT, ca sii,T tndrepteze."

6) Canal autoritatea, bisericeasc , voindn a indrepta

yreunn aburti moraln intre locuitorT, vre-unuln din eT nu
and voi a se supune pov6tuirilorn bisericesci, autoritatea

eivile trebue WI vie tntru ajutorin : Cum i pentru IIeuitoriT ce volt fi inprotivnicT, dandii cu indlirltnicia for
pildl rea qi celorlaltT, i ariltAnduse de ciltrl Protopopa
la D-ta, dupe doveditele lord inderatniciT sl'T infriinezT i
WI certezT de va fi trebuintl, ea sit se tndrepteze.
7) Autoritltile sl ingrijeascl , on Bisericele de pe la

sate st nu fie lipsite de servitoril neapIrati pentru 0virirea Sfintelorn ServiciT, i aceia sl fie scutiti de dArT:

Si Enda cl pre in Bisericile de pre In sate este trebuintt de anagnosti, pentru agiutoriuln preotilorn, la care
biserici nu vorii fi din fecioriT Preotilorn seal a Diaconiloril (pentru earil avetT porunca dela Domnia mea ca
sa, nu fie sup6rat1 on birulti) A se aleagl din copiiY po-

porgnilorn, call se volt socoti vrednicT ca sl se Mel

www.dacoromanica.ro

297
Anagnosti , si ac estia sit, fie fa pace de bird

dIndd po-

roncl Sittenilord sd, nu se cislueascd to bird."

8) Datorinta morale a preotimeT , de a fi ospitalierd ,
Autoritliile locale o prefdcuse to aburt, din care adeseorT se pricinuia preotilord tnpoverare peste puterea lord,
sdraciii si suferin0. SlujbasiT domnescT ce viniad cu poruncT pe la tinuturT , pe la tArgurT si sate to feliurite
trebT ale DomnieT ; amploiatiT Ispravnicielort si alte persoane trecdtoare : IspravniciT, seu, chiar si aceia singurT
dela sines obicTnuiad a pretinde ca preoiiT sit'T gdzdueased to timpuld petreceriT lord pe acolo. Purtarea acelord musafirl SmpusT, negresitd nu era modestd; pricinuia
Preotilord feliurite superdri si a datd motive de tanguiri
mare. Domnuld Ghica voesce a scdpa pe preotT de aceastd, suferinid, : $i pe la PreoT de pe la TfirgurT cum
si de pe la sate, ce sad obicinuita a glizddlui musafirT
sad oranduitT de diregetorT sad din voia lord, aceastit obicTnuire poruncimil Domnia mea sd lipsascd, si D-ta sd
aperT eagle Preoiilord de aceasta superare a musafirilor,
ca A, fie InliniscitT a'sT cauta trebuintele preotescT, si la
toate ate se poruncescd de critrd, Domnia mea atatd prin
cartea aceasta, catd si prin cea chtre IdcuitorT, sd, fie en

privighere a se urma si a sd pdzi la toate pre deplin."

9) Una, din cauzele , Inpedecdtoare moralizeril Preolilord era coruptibilitatea Protopopilord, cariT In locd de a
lovi abuzurile en asprimea legiT si a le curma, gdsiati In ele
un mijloc de agonisitd , impuind seu tnvoind vinovatuluT
a rescumpera vinovdtia prin mite si a sc?ipa de pedeapsa legall. Domnuld Ghica tntoarce si la aceasta serioasa luarea-minte a IspravniculuT, fndatorinduld a privighea ca cer-

cetdrile Protopopilord st nu degenereze , In loch de In-

www.dacoromanica.ro

2P8

dreptare , in acoperirea

incuregiarea abuzurilord : " Si

pentru cercetarea ce se va face de ArchiereT prin protopopT , t T poruncimti sl albT tare purtare de grijl , ca
nu cumva oranduitil cercetetorT, aducAndd lucruld asupra

clstigului lord, s pricinueascl vre o superare pe'ntreguld, sad ford de dreptate, attita preotilord, GAM si 11cuitorilorti , qi , inlocd de a se indrepta , se vie la ma/
mare necuviintl lucruld."
10) Domnuld Grigorie Ghica , Sutra intelepciunea sea
de omd de Stattl , scia de ce mare tnsemntate este in
educatia morale a poporuluT Biserica cu institutiunile sele
religioase. Biserica desceaptl si fntretine spirituld religiositltii,

izvoruld sentimentelord nobile;

pe orad datorintile moralt , prin care till

ea invatl

prepart cetrl

ordinea familial, i ceteteane. Din acestd punctti de yedere Domnuld Ghica voia a deprinde pe locuitorT sl merge la Biserict in toate Duminicele i serbtitorile anualT ;
sl poarte grill cu cele trebuitoare pentru buna intretinere a Bisericelord , si a se purta cu respectd GUM,
PreotT. Despre toate aceste elti a vorbitu pe large in circulara cetrl locuitorT. LocuitoriT obicTnuiad a escuza nemergerea lord la Biserice cu dOue pretexte : a) uniT eu
depertarea locuintiT lord de Bisericl, precumd suntd ceTce locuescd prin mice cotune. depertate de satele cu Biserice ; b) cu trebuintele de a se maneca de dimineatl
spre a se duce la TirgurT dupe, nevoile lorti casnice.

Domnuld Grigorie Ghica respunde in circulars sea celor

d'anteT, ca se T strilmute locuintele in locurT ce volt fi
maT apropiate de Bisericl ; ere celord de all doilea , ca
se nu se duce. la Targurl pine. dupl esirea din Biserick
adicl dupl. ascultarea Sfintelord servirl.
Spre aplicarea acestord mesurl, Domnuld propune Iswww.dacoromanica.ro

299
pravnicilora done milloace : tumid al autoritittilporunca,
si altele morale : sfittuirea si exempluld : $i Wit ve
scriemit si pentru aceasta , cs . a se indrepta noroduld

din deprinderea lore cea rea , este trebuiriO, a se urma

in done chipurT : adicl la unile en porund , si la altele
cu indemnare, precumil este a se muta ceT depitrtal cu
litcuinO, de BisericT , fiindit cu gra. asT stritmuta a.seclarile lord, precum si de aT opri de mergerea lore la tilrgurT pinit nu volt merge la Biserid fiinda &AV hid,
dacinaV tntru acesta , obiceiii a se maneca la targurT :
la aceste este indestula aT indemna ariltandule folosuld
ce poate a eitstiga , urmanda aceste ; ca prin indemnare
sit se deprinzit a revni unula altuia pe incetti incetid sit
se deprinde a le urma cu voia lord. WI cata pentru altele, precum este pentru BisericT, ca sit fie grijite, si indestnlate de cele trebuinci6se, si a se plizi cinstea Preotilord despre mirenT , si altele ce scriema cittrit lbuitorT
si cittrit D-ta, la aceste sit lucreze porunca Domniet intocma precum scriemd, cliibzuinda si D-ta la fiete-care
madea sit to aducT cu chipuld ce sit va ddea, unde fndemnandul cu euventulti , unde cu pilda ce le veT da
cumti si cu orescare ingrozire , pe unde vora fi de trebuintit, si la altele puinda cliiard in faptit porunca Domniel mele, ca cu chipurile aceste sit intre la rands ealit
buna deprindere ce o poftimu Domnia mea sit o vedemd
intru intern, ere desevirsitil : aceasta scriemil."
1766,
Mart 31.
Insemnare. Acumil vine tntrebarea : De unde
seinai el este Grigorie Ghica Domnuld, care cu atata tnielepciune politiclt si zela chrestinescd a fiLcuta circuldrile aceste pentru indreptarea moravurilora Clerulul si ale poporulul romAnti ? cgcT co-

www.dacoromanica.ro

301)

pia ce o averati tnainte se titluesce numat : Suretii

de pe luminata carte Gospodii , i la urml Inchide cu data 1766. Mart 31 ? Singura data acesta
este Indeagiunsti spre a ne incredinta , cd, Domnul
acestd vrednictl de pomenire pentru Biscricd este
renumituld Grigorie Ghica, tntemeetoriuld scoalelor,
exemplulti de moralitate alit supuilorti , qi martiruld apdr6rif drepturilord tereT ! De i data 1766
coincide cu inceputuld DomnieT succesorulul sett Grigorie Calimachd In toate listele chronologice ale
Domnilorti MoldavieT; Anse i Domnia Ghicd1 cuprinde maT bine de jumeta,tea acestuT anti. WI cum
Idmurescd aceasta chronicarit tereT Spdtariul Ioan
Canta dice In Letopisetta sed, cA Ghica a Domnit
doT ant qi qese lunT , incepandil din anulil 1764
(Letop. t. III. f. 187).
Enache CogAlniceanu aratit chianti luna anulut
1764, calla s'a tnceputd aceastit Domnid,
Februariti , i di a continuatil mat treT ant
(ibid.
torn. III. f. 260). Dupre amAndeue spunerile aceste
sfirituld DomnieT luT Ghica cade fn anuld 1766

dupd luna luT Iuliti. Dar data Documentului nostrn

este 31 Martie anuld 1766 ; vra sd died cu patru

lunT mat tnainte de sfirituld AnteeT Domnit a lul
Ghica.

Marl de aceea , chiar cuprinderea documentuluT

este foarte potrivitt cu caracteristica ce face aces tut Dornnitorid chronicariulit Joan Canta, numindu'ld

foarte inleleptal i invtlatii; cd a fdcutd scoale i

oranduele dascdlilord i ucenicilorfi. (Letop. t.
f. 187). Unit aseminea Domnd organisAtoriti nu a

pututil sA tread cu vederea nict organismuld religiosil alit sotietItiT noastre de atunet.
Inochentie avea mare creditti la reqeT , precum i la
Domnid. De aceea se vede elti cerutil i oranduitti, cate
cu unti amploiattt domnescii, fn multe chestiunT de certe
tntre rec,eT. In anulti acesta Grigorie Ghica trimite la
www.dacoromanica.ro

301

ercetarea luY chestia de cearth, intre o preoteasit i cu

reclesiT de ItrinescY. Pe Tanga, esperienta luT in trebele
gospoditrescr si in relatiunile reglesesa eld s'a atrasd fncrederea poporuluY prin dreptatea luY i prin simplitatea
traiuluT s6d. Traditia betranilord spune, ca Inochentie

Ambla prin sate &Aare, cu desagiT pe sea; intra prin

casele retie iloru, vorbia cu eI despre trebele gospoditrieT
petrecea cu el, le boteza copid , etc. Eld era asa de

popularit, in dal toll alergad la dansuld in nevoile lor,

pe totT fT ajuta

si'T povgtuia.

Anul 1768. Din chrysovuld luT Grigorie Calimachd

datd la 20 Ianuarie a acestui and, se vede, c Inochentie s'a jttluitd acestd Domnd, di in aniT tiecutT intimpldnduse ciuml in HusT, eld la acea ocasie s'a retrasti
din HusT; dar in absenta luY s'ati furatil dela Episcopie
documentele de proprietate pe tirgulil HusiT , care erad
tote pecetluite intend toed. Prin urmare a rugatd pe
dea nal chrysovd intdritoriti de stdpani.
Domini, ca
tea EpiscopieY pe totil loculd domnescd alit Tirgulul Hurata aceld chrysovii intregil :
Cu mila luT Dumneqed No Grigorie Ioan Calimachd
Voevodil Domnd TereT MoldoveT. Bine vrendd Domnia
mea, cu a nOstilt bud, invoice , din curatd, i luminatl

inim,, si din tote sufletuld nostru amts socotitd. De vit

me c sfintele Biserici i MandstirT Bantu %cavil dumneqeesd, infra care de a pururea si sevirsasce jertva cea
fdra, de singe a DomnuluT nostru Is. Hs., earele cu prea
Sfantuld i prea cinstitulti sAngele sed au redicatti p6ca-

tele a tad lumea. Nat vrutii dar Dumneled sa chivernisescd Sfintele rugY cu altd mijlocd : Aid catd cu mi.
lostenie a pravoslavnicilorti chrestinT, precum este vede-

ratti luau la tott Pentru Sfintele BisericY qi monastirT ce

www.dacoromanica.ro

302

Anal zidite de luminatir i dposatil DonmY ceati fostu

maT inainte de noY, caril unit dintre denif, dupl ce le
all ziditd, le ati 1 miluitt cu moir, cu bucate, cu odoare,
i cu alte darurT. Iara altir le at tntlritti cu obiceiurile
cele bune , cu veniturT din veniturile domneser ; volnicT
fiindd ca nisce Stlpanitorr a acestuT pamentil a MoldoveT,
ca sit le remfte in urml vecinich pomenire.-- Pentru aceea dar luatam aminte i pentru sfanta Episcopie a HuuluY, unde se cinstesce i se prtznuesee hramul SfinVloril
SlIvitilor i intru totti lhudatilorti ApostulT Petru i Pavelti;

care ac6stl sfAntl Episcopie i Dumnedeescil Wash, aflanduse la loch ca acela, i fiindif i cea mai s1ab Episcopie decath cele lalte ce se aflit inteacesth de Dumnecjet plzita tart , dela care Sfantl Episcopie viindh inaintea DomnieT meale iubitoriul de Dumneclet i al nostril
duchovnicesc ptrinte Sfintia sa kyr Inochentie Episcopti, i all
adeverit cumel tot loculti thrgului Hui ce au fost domnesch
au fost dath danie sfinteT EpiscopiT dela altr luminatr Domni
ceati fostti maT inainte de noT, i'11 are i acuni in sttipanire Episcopia. Dar la 14t
(*), tamplanduse boala
ciumeT la Hull, i lipsindh Sfintia sa cathva vreme de
acolo,

Ah avuth scrisorile loculuT Huir la tint loch pe-

cetluitt, i duph venirea Sfintier Sale la Episcopie, flicendti

cercetare pentru cash, i pentru scrisorT, dupl cum alte

multe luerurT ce jail lipsith: ah lipsitu i scrisorile loculuT Targulut Huulur, care panh astall nu se gisesch.
Si pentru ca dupl vreme sh, nu se estiriseasch Sfanta Episcopie de stela loch, niat rugath Sfintia sa sa facemd
mill cu sfAnta Episcopie, sl'r inthrimu stlpinirea loculul
(*)

Anul nu este push. tetopisitele ne Spuntl , ct a fosth ciumt mare in

tart, tn. bomnia lui Grigorie Ghica, care a domnith intre anil 1764, ti
66.

(1.41a p. 192-193).

www.dacoromanica.ro

303
i cu chrysovuld DomnieT mele. DeoY incredintind Domnia

mea, din insu1 gura Sfiintie Sale, adevgruld, u'am trecutil cu vederea cererea i ruggmintea Sfintiel Sale. Si
iat printracesttt chrysovd ald Domniel meale, dupt afierosirile 41torti luminap Domni , i Domnia mea (Mind i
Intgrimd Sfintel Episcopil st6pAnirea pe tottl loculd Targului Huil) sg, fie volnicd a stgpani tot aceld loco, precum i Inainte lau stgpanitii, luandd i dejma pe obiceid,
catd se va face pe loculd acela. Si de acum Inainte sat
fie i dela Domnia mea dreaptg wing i moie cu totd
venituld neclgtitu i nestrtmutatil In veer, i poftimd
Domnia mea i pe alp frail luminati Domni aril vord
fi ronduip de Sfantuld Dumnec)eil ou stdpinirea gi oblgduirea in urma nOstrg ScaunuluT terel acetia, all din

neamuld nostru, all dintealtii, sg nu surpe, nici A strice dania i afierosirea mistrg. Ci mai virtosd, pentru a
lord vecinicl pomenire , s intgreascg en a lord Domnescl chrisoave. Si spre aceasta este credinta a insuT
DomnieT meale Grigorie Ioan Calimachu Voevod. i ore-

dinta a cinstip i credincioT boeri eel marl al Divanulul

Domniei meale Dumnealord Manolachi Costachi vel Logofetd, Lupu Bal ii vel Vornicil de tara de josh, Ianachi
Constandachi vel vornic de tara de sus, Vasile Raz. Hat,
i Pgrcglabd Sucevei, Costachi vel Post., Constantin Sturza
vel Vist., Constantin Roset vel SpAtarid, Stefan Ruset vel
Band, Iordaki Balqd vel Mar., Vasilie vel Stolnicd.... vel
Camin., Scarlat Sturqa vel Comis. i credinta tuturord
boeriloril marl qi mid al Divanulul DomnieT meale. Scrio
susad chrysovuld acesta in anuld dinteid, Intru al doile
Domnie a terif Moldovel.
(Subscris) Io Grigorie Calimachil Vvd. (peoete) 1778,
Genar 20."
www.dacoromanica.ro

204
Urmasuld 1uT Manolachi Costachi

nepotuld sett Gaya Costachi continua pretentiunile mosuluT sett asupra

Obilenilord. In acestd anti, dupit, cererea luT Inochentie,
chestia dinnoti s'a trltatil la Mitropolie de sfatuld Ore
sub presedinta MitropolituluY Gavriil , si dinnod s'a recunoscutti dreptulti EpiscopieT, si s'a confirmatti de Gri-

gorie Calimachd Vovd. (Cond. B. f. 145-146).

ROOT. Joan, Vasilie si Sava in acestil and ditruescd
EpiscopieT partea lord din mosiele CloscariT si Skeea. La
Iunie 5. dupd, rugImintea luT Inochentie, Domnulti Gnigorie Than Calimachti orenduesce pe Toma Luca biv vel
Stolnicd si pe Petrachi Pitariuld IspravniciT dela tinutuld
FalciiuluT, si pe boeriT giudecItorT, ca s t alegl si s t hotdrascd, nisce 041 de mosil ale EpiscopieT, parte bastind, parte danie si cumplirlturd, care se impresurad de
redesT (Cond. III. f. 189).
Totti in acea lund (lunie 2) cloud, surorT lanculesd
chlritzesc EpiscopieT tin cigand. Reproducemti aicT acestil
actti, fiind-cd, in eld se aratl, intre allele origina SchituluT Hinculd din Beserabia, :
,,Adicl ed Lupa dinpreunit cu sora mea Catrina , fetele reposatuluT Miron Hiinculil. Adeverimil cu aceastl
scrisoare a nOstrit ce am datti la maim SvintieT Sale Pl-

rinteld Episcopuld de Husi kyr Inochentie, precumil sit

se scie cit noT de a nOstra, bunit voe de nime silite
Hid asuprite, ci numaT avendd noT durere de inimd pentru reposata sora astrd, cea maT micl anume Sinica, earea Inc fiindli necasittoritd, ail mail in vrdsta tineretilord, si la boala el, si pand la ceasuld celti maY de pe

urn* numal noT neam intemplatil lAngi densa , nigh.

dunise, ca sit ne fie mill de sufletnl eT, si dupd, mOrte
tmpltrtimti ale eT milostenie, multd putind cear area.
www.dacoromanica.ro

305

Asijderea si partea de mosig si de Oia,nT, ne afl. qisu ,

cit sit le &mil dad: pela Mgngstia pentru sufletult1 e.
Si avendil not' unit sebitisora, filcutil de mosii si pgyintit
nostri la tinutulti LtipusneY in Eparchia Sfintei EpiscopiT

Husului, care schitU se numesee Eingstirea HaneuluY,

rnde sanai tngropatT mosii si pArinV.Inostrii cum si numita sora noastrit , socotitamti dar dupll datoria ctitoriel
cum cit ni se cade a agiuta Unreal audit Stain schitil,
unde gnat astrucate toate neamurile noastre, si neavend
en alta en ce fiiudti ci, anal remasil nigee fete sgrace,
dupit cum este sciutti de to T, ci numal din partea Sinicgi
remAindii unit ciganti anume Toader Mugaitl Herar, lam
data danie Sfintei Episcopil IIusului, fiindit cit sebitulil
nostru Haiti ail fi.pututtt stgpani , aflanduse la loett de
margine, rugandune Sfintii sale pgrinteluY Episcopului, ca

sit scrie num& i.posateY suroreT noastre Siniciti la pomelniculti SfinteT Episcopil , si sit aTbil purtare de grijg,

si pentru acelil schitirril alit nostru, ca sit fie ate und

preutil, sit pomeneascit toate sulletele rttdeniiluru noastre

ce santti ingropute acolo cum si al1I EpiscopT , ce vor fi

in urma Sfintii Sale sit

aTb

aceastit purtare de grijit

pang, canal va vrea Dunine4eil s5 stea acelli sehitu. Inse

sit se scie si aceasta : tit noT numal pe Toader ciganti,
en partea lul de copiT, lam datil Sfintei EpiscopiT, iarb,
Ciganca lul Salta este Ragvitaseg, , si pentru mg mare
cred4, amil data aceastit scrisoare a noastrit la mina
Sfintii Sale PgrinteluY Episcopului intru care neamil si
'aii maY isc litti si alte obraze. 1768. Iunie 12.
Subscrise : Eti Lupa si Catrina. si alte isciilituri de marturi.
La lunie 7 Inoehentie cumpi'rg, dela Catrina fata Hancului doT Cigani Herarl, in pretil de 120 leY. Actulil de
20
www.dacoromanica.ro

306

venc,are, este subscrisii de mal multe persoane , i adeveritti 41e Mitropolitniti Gavriilti. (ibid. f. 203).
La Julie 5, Domnulti Grigorie Calimachti , renoesce
scuteala uneY pivnite din HuV, nde camiinl, de bezmen,
de bourti, de ceMiritti, de branisce i de tote alte angarit
orT cite aril fi pre alte pivinite." (ibidem f. 205).
Antil 1760. In acestti anti o,,tile rusesci ail ocupatti
principatele. Intre alte ordine i dispositiuni ale GeneraluluY Elem a fostti i aceea , de a se trimite cite o deputatiune, din amandeue principatele, compuse din representanti aT cleruld i aT boerilorti, spre a merge la Peterburgil , slt multemeascii impertiteseT EcaterineT , cA, a
trimisti ostile sele, ca sg, isbIveasei aceste terY de jugul
robiel turcesci, si st cearii dela, ea on ce von"' voi pentru tang. In fruntea deputatinnei trimig, din Moldova era
Inochentie Episcopulti Hugilors. Alte persoane din clerti
erati doT Egumeni Archimandritulil Vartolomeiti
Milzgreanulti Egumenulti MiingstireT Solca i Benedictti
Egumenulti Mtin5stireT Moldovita. Iar1 dintre bowl alt
maT

fostti : Joan Paladi biv vel Logofetti

i Enachi Milu biv

vel Spittariti. BaniT de cheltuealit pentru deputatiune s'a,ti

increclintatil EpiscopuluT Inochentie.

In absenta luT Inochentie, elti a incredintatti administrarea, Eparchie HuOlorti EpiscopuluT de Romanti, Leon,
precumil se vede din cartea Mitropolitulul Gavriil, data
la 20 Noemvrie acestil anti, ctitrtt clerulti teriT in genere
si in particularti clita celti din Eparchia Huilorti.
Iatit acea, carte :
De vreme cit frittia sea, iubitoriulti de Dunmeqeti Episcoptt a SfinteT EpiscopiT Hu ulnT, kyr Inochentie, salt
socotitti

cn Sfatulii de o4tie , ca sit meargti din partea

bisericeasca la cea de Dumnecjeq pazitk cetate Petersburg,

www.dacoromanica.ro

307
cittrn, prea puternica si milostiva noastril imp6rAteasn pentru trebuintele tereY , si maT virtosti a phrtiT bisericescY ,
nail cutezatti a trece cu viderea ocarmuirea si purtarea

de grijn, a Episcopiei si a Eparchiel Sale, ci ca !inn legiuittl Episcopti , socotindtt neapitratit datorie a pitstorie1
frntieY sale, din vrerea si alegerea sa all litsatti Epitrop
pe fatia sa inbitoriuln de Dumnedeti Episcopti a SfinteT
Episcopii Romanuld , kyr Leon , dandui in said, atatti

purtarea de grijn celortt bisericesci a EpiscopieY si a Eparchiei Husului, elan si a Iconomiel caseY, pang candti
en ajutoriulti hiT Dumnefleil se va intoarce numituln Episcopti all Husulul, de uncle s'ati snit a -cnlatori pentru folosulti acestel tea. Dreptn aeeca poruncimil molitvelorn voastre Protopopi de pre la toate tinuturile , si
voun, slugilorti noastre si tuturorti oamenilorn a celoralaltY

Episcopi ca eu totil sit ve feritY de flfeoil st Diaconii ,

ce vorti fi din Eparchia flusulul , intru nimicit vain sail
supe'rare sii nu le facett Osebitil poruncimn fit molitvelora voastre , Preoti ysi Diaconi , ce santetY din Eparchia
Episcopului Husului, ca totY sit ve' supuneti frittieY sale
numitului Episcopti, pe care lair liisatil Epitropti in local
shit frittia sa Episcopulti kyr Inochentie. DAnduve si bidnuitulti poclon si baniY scoaleT la oamenii ce va Andui
stringetorY friitia sa Episcopulti de Romani' acesta. "
(Archiva romann ediiia 1860, f. 151).
Deputa0a moldavn, luAndti dela sfatniti iereY mai multe suplice st serisorl : cats ImOritteasa , cats. synodil ,
cittrit feldmaresaluln Rumiantof, entrit ministru, a plecatti la Peterburgit in luna lnT Decemvrie. si a ajunsti

la 9 Mart ambit urnatoriti.

2Inul 1770. La 28 Martie s'a inNosatti la impergesa.
piva de 28 Mart, canal s'a Pacutti presentarea , era ill
.

www.dacoromanica.ro

308
Duminica Floriilore. All fostti presentate daft amandOwe
deputatiunile Prineipatelor. Li sari trimis carete crate cu 6
cat, (la i ati dusil mat Ataiti la Biserica curtii, unde ail.
ascultatil Liturgbia ; apoT inpreunit, cu toatft, suita Imp
r6teasch, au fosta IntroduT in salonulii numitti Cavaler
gvardeiscaia.` Venindii imperateasa acolo , maestrula de
teren3oniit i a presentatil deputatiunele romane. DintrInteiti
a rostitti Inochentie oratiunea din partea deputatiloril Moldovent , apoT s'aii data impeatesel scrisorile din partea
terei i deputatit 1 art srirutatti mina. Deaseminea sari
urmatil si din partea deputatiunet muntenescl, in fruntea
cltreia era Mitropolitulti Grigorie. In urml imperhteasa a
declarata amilndurorti. deputatiunilorg , prin Vite-cancelarittlu, cli primesce sub st(Vanirea sea annindoue terele
romane.
Iteproducema aicT ci discursulti rostitil de Inochentie
cats imp6ritteasa Ecaterina , dupre cum ilu gAsima. in
Archiva rontana, f. 197.

In fruntea discursulul prestail, ea terra, aceste cuvinte :

Toatit fapta cea bun , fiinclu insIT de sine sla,vA, i

!audit, nu poftesce nice o laudit." Oratorulti apoT urmezli

ala
Scimti, ci nicT tie, nicT "Tule tale, Hid unit cuventit
de laudit nu'ti trebuesce, de vreme c1, intro toate laudele
escT imbeluatA, i impodobift nu numaT cu faptele cele
butte , ci i cu intelepciunea , ea a luT Solomon , ett de
Duiiine,leti bruit:i.
CI 110T aducenda senmulit osirdiet noastre, invrednicindune a sta inaintea StilpAnirei eel fticiitoare de bine a imp6.5tlet tale, i11 incliiniluiil mult6mirile noastre cele smerite ;i nevrednice. Pentru ca to singurg n'ai suferitil ,
pentru milostivirea miler tale, a vedea pre Humid chreswww.dacoromanica.ro

309

tinesert neckjinduse de pisidtaritii vrt1jma Y ai credin0

noastre, Tu net isbhvitii de subii, cumplitulii jugn alit robiei Tu nee primitil sub acoperementulii Sciptrului Tett
celuT imperAtescii ! Tu , ca o meat milostiva, near lasat
Sntru toate oranduelele si obiceiurile cele vechi ale noastre.
Vomit marturisi buniltatea , vomit vesti mila ! Nu vomii

tainui facerea ta de bine. La tine citdemii, tie iar sT cu

deadinsulii ne rugamii , sa, nu ne parilsaseT, nice s i ne
tall, ca sit venimii Infra cea deseviritil peire: si sit nu
ne rusinamil Mtn nildejdea isbAvireT noastre. ce am pus,
dupit Dumne4eit , la prea inalM imperMia ta : ci off en
ce chip va gasi intelepciunea si milostivirea Ta, slt fim
mantuiV panit in sfirsitii. Ca si nor , si tiitit obstia t,erii
noastre sit ne numitramit in randulii altorii robT si supusT
ar ImOrMieT tale.
i deapururea sit rngitmti pre tnduratulti Dumne4eil neincetatii, pentru intreaga silatatea si

indelungimea de vi* a inqimei tale , si pentru ca sit

supue subil picioarele tale

toff'

vra,;masulii si pizma-

phi ,

si sk arate pre impt4i11,ia ta izbiivitoare si mantultoare a tuturoril credinciosilorii Pravoslavnici cresfig en slavI veciniclt. Amine."

Insemnare. Stilulii este icoana Lcriitoriulta. Engomiele ce face Inochentie imperatesei suntti intbr!icate in espresitmi inprumutate din rugliciunea catra
Prea Santa Treime , carea se cetesce la Aghiasma

cea mare in pia de Botezulti Domnulut Dad, Eno.

chentie Rid la o asa de imposanta solemnitate n'are
alte izvore pentru cuventulil sett, decrial Molitvenicult"' Preotescii cauza o credo cit este lipsa lui de
o culturit mar Sutinsit , decatil sera cariitorri servitinlui Bisericescil. Se vede in elti numai o intele,

gentit natura16, disvoltatit prin practica viet,ei; o umilinta mare, provenit1 pre catil din simplitatea inimeT

www.dacoromanica.ro

310

luT, pre atata i din relele inipregiurgri ale tereT:

o mare idel despre majestatea impern,teasel , pang,
la a se esprima despre ea , cu espresiunile ce le
adreseazl Biserica. Santa Treimi. Aceasta provinia
poate i dela ntideldele cele mar! ce lattnian pe atune! RomaiiiT, ca i top' Chrestinil din Orientn, Oi-

ta Rosin, ca cltrit izblvitoarea lore de jugulti cell

nesuferitn alu Turcilorti , incatu jugulti

or! dal

'Merl chrestine le se plrea fericire.

MaT incheilmn, eq Inochentie trebue stt fi mos-

cea slavicutti limba 'weasel, sett cell putinn

neascit; cicT credit , ctt nu va fi rostitn eln discursulti sett romanesce Inaintea curciT ruseseT.
DeputaVa Moldovei a petrecutti in Peterburgti OM la
17 hilt'', adicl 5 hint, a.,teptilndti respunsurT la scrisorile

ce dusese din partea terel.

In acestti timpu deputa(iT an vi jitatu toate locurile i
lucrurile Insemnate ale aceleT capitale. Unult" din deputatii Clerulu! Moldove!, anu me Archimandritul Vartolomein, a ft:lentil si o mica descriere a acestu! voiajti , de

i in cea maT mare parte foarte seacl. Inochentie a plecatti din Peterburgn la 17 Iulin ; ern. ce! doT EgumenT
au maT remasn pitnl la 27 Iulin, pentru a dobandi dela
imperitteasa vestminte, odoare si citriT pentru Mitnilstirile
lorg, pe care le an si dobanditii , anume : ate treT rendurY de vestminte, arti i vase de argintn. La Episcopia

de Husi se spune tradiOonalti, cl si Inochentie a dobandittt dela imperlteasa unit rendtt de vestminte Archiereset', dintre care se pnstreazI i 0111 acum : Engolpiul
(uniculti ce are Episcopia), o mitrl de catifea visinia, cu
finifturT, i un sacos de buhur rou cu fluturasT galbeni.
In timpuln petrecerel sole in Petersburgn, Episcopulti
Inochentie a indemnatn pe Archimandrituln Vartholomein
Milzerenuln Ignmenulti Solar qi collegulti sett In missiu-

www.dacoromanica.ro

311

nea politick, a traduce fn romanesce Liturgia archieresck

cea Slavond, dupre carea liturgisescd ArchiereiT In Rosia, i carea, era in usti qi in Moldavia. Liturgia acesta,
tradusit i scrisk de Vartholomeid in Petersburgd, precumd singurti eld mkrturisesce la inceputulti eT, se Ostreclit pitnit astii4T in Biblioteca MitropolieT de IagT. Var-

tholomeid o a Intitulatd: Cinovnicd al sfintitd SlujirT archieresa " Acesta este cea d'Anteld liturgid, archierescd
in limba roman, ; dar Ana netypkritit Oak, In pia de
astit4T. Ea cuprinde Liturgia SantuluT Ioan Chrysostomuld,
cu detailatd typicd despre tote anduelele serviciuluT diving archierescil; apoT rOndueala Chirotonielord qi Chiro-

thesidlorti In tagmele ierarchice i bisericesci.

Reproducemd aid propriele cuvinte ale traducktoriuluT
qi scriitoriuluT LiturgieT :

Intru slava eel deofiintit, de viatk-fdatOre, i nedespArtiteT Sfintel Troite a TatIld, i a FiiuluT , i a SantuluT Duhti;

In pre norocitele Bile pre blagocestiveT ins4 stkpanitoareT MareY Doamnel noastre Ecaterina Alexievnd imperatritk a toath, Rossie. Si diadochuld eT binecredinciosuluT Domnd cesarevicid i mareluT Cnkt" Pavel Petrovich'''.
Dupa, archieresca ostrdik a preo-sfintii sale kyr Inochentie Episcopti HuquluT sad tdlmiicitd de pe slovenie 0

sad scristi pe moldovenie acestd Sena Carte Cinovnicti

a Sfintitei slujirT arcliierescT, in Sfinta imp6ratescd cetate
Sanctpeterburet , in aniT de la Christosti Mantuitoruld

nostru 1770, in luna luT April.

De smerituld i mult pecdtosuld Vartholomeiti Mdzerenulli Archimandritulti Sfintel MonastirT Solckf din Moldoldava."
Archimandritulti Vartholomeid, in descrierea sea, se

www.dacoromanica.ro

312
titnguesce,

cl intlircerea 10 si a colegul0 sett Venedictd

a fostii cu mart greutrtti, si periculOs1 , atilt din causa

botilord si a chime, eiltd si din aceea, ch Inochentie, la
plecarea sea din Petersburgd , le Iiisase putinT banT de
clieltuia15. (Notinnile de acestti ctil toritc si misiune zuntil
pe largii publicate In Archiva t omanli, t. 1).

Anitl 1771. In anuld acesta

a muriEti Mitropolituld

Daniilu alii Proilaviet Fiindti cti eparchia ProilavieT era

o anomala, provocatit de ocuparea mal multorti locuri de

Writ Turd pe teritoriuld principatelord, care locuri se

isolase de centrurile cirmuirei romAnesci, In privirea atat
politico cat si bisericescl; si iiindit ctt acum Turcil se alungase de stile rusesci din tote cuprinsuld teritoriulul
rombescit: de aceea Mitropolituld Gavriild Calimacbd cre(lend Turcil depiirtati pentru tot-d6unn s'a inteles cu Mitropolitul Grigorie al Ungro-vlacliie spre desfiintarea. ProilavieT,

si re'ntegrarea, vecbilor eparchifronAne cu tinuturile ce se

luase de la ele Urecilndti si formase acea eparchia turcesc6. S'a regulatd dar ca tinutulti Brl1ilei stt se re'ntome la eparchia Buzeulul; tinuturile : Ismailull, Renil,
Cbilia, Achermanulit si Benderuld la Eparchia llusilor,
precum au fosttl si mai inainte de infintarea Eparchiel
Proilaviel, erg tinutuld Chotinului s'a redatd eparchiei de
Radio t.

Acestil dispositie amand0 &IitropolitiY o aii su-

pusil ca raportil Grafulul Rumiantovii ; dard deli dati

primitti dela, eld respunsii aprolAtorid OM in anul 1773,
Mitropolitil au si aplicatu hothrirea lord. Din anuld acesta 1771, s'a pAstratti cal tea Mitropolitului
prin carea dtt Jul Inochentie administratia bisericescit a
maY susii numitelord tinuturi din Beserabia. Wit acea
carte :

www.dacoromanica.ro

313
Gavriil en mila lul Dunmegeil Archiepiscopti, si Mitropolitd a t(Itit Moldavia :

De vreme ce Eparchia carea se (Amnia cu !Astoria cea bisericescil , dup5, urmarea vremilorl de WM,
fr5tia, sa, Proilavulil, socotinduse dintru Inceput6 a fi din
hotarulti pamentuluT si din pitstoria, Moldovei. Mum dupit
pronia pre puternicu Jul si atot binele saqrsitoriuluT Dumnecjeti
tnvredn;cinduse a sciipa din jugulli celti silnicd a Oto-

manilorti prin armele cele nebiruite a monarchicesciT marill a prea 1V1ilostiveT nOstre ImperatritiT RosieT, fnsit r&-

maindil fiir de pIstoriq bisericesd pravoslavniculii norod

ce lilenesce tntru acestil Eparchie, precumii ne arnA tncredinlatd , socotitamil si nor a nOstrit ArchipIstoreasel,
neapitratit datorie

ca eel ce unlit tnvrednicita prin

Dumnecleesculti darti a prea sfantuluT si de via

riului Mitt a fi

Adto-

Archipastoriii atot pamentuluT MoldoveT,

si ca sit nu ne osindimti de dtrit bunulii piistoriti si Marele Arehiereti Domnultt si Mantuitoriulti nostru lisus
Christos pentru vre o lenevire salt nelAgare de samit,
ca pilstoriT acia drora nu le este mill de cuventgreata

turma lul , n'am trecut cu vederea purtarea de grija, a

acestiI Eparchil, ce prin bunavointa n6strA, aflanduse fratia
sa kyr Inochentie Episcopal HusuluT aproape la acele pArtT
de loc. Iatit, l'am 1nsitrcinat poftindul ca sa aTba purtare
de grijti, la numita Eparchie, si s Ostoreaset cu privi-

ghere, si cu toatit ostrdia atat partea bisericeascI, cat si

partea politiceascit, tndreptandul si povAtuindui atilt cele
sufletesci spre miintuirea lord.
osebitg de Eparchia
Chotinulul ce sau (lath supt6 ocarmuirea frAlieT sale EpiscopuluT de MILO kyr Dositheid, toata, ceealantl Eparchie s!t fie intru purtarea de grijit, a numitulul Episcopil

www.dacoromanica.ro

314

de HuO, pang cand s:t vorti linisci lucrurile re'maindd

intro pacinica stare, i atunce se va pune la cea dese-.
virsitti bung rOndueall, decI molitfele voastre preoti 1
toti pravoslavnicil chrestid ce santetT la cuitorl inteacea
Eparchie, dupit chrestineasca voastra datorie, sa ye supunetl ronduituluI Episcopti al HupluT la ceale Duhovnicesci

ce sae' spre a vOstrg apgrare i sufleteascg

mantuire, cu toat?t caduta cinste i evlavie ce sa cuvine

Archieriel sale, aceasta insciintamii," 1771. Genar. 10.
(Subscris Gavriil Mitropolit Moldovel). Cond. III. f. 207).
In acestti anti done redeite, Serafima i Stefana , alt

dgruitti Bradicescilorti partea lord de moig din RoiorT.

Antil 1772. Din acestil anti se ggsesce unti zapisti,

din care se vede cg Inochentie a cumprat unti Cigand.
In zapisti este subscristi ca marturtl i Leon Episcopulti
Romanulul.

NT redesT: Pascal si Daniil, on pronumele Pantae, a

dgnuitd EpiscopieT partea lord redeescg din satulti IItgreniT.

Anul 1773. In acestd and Mitropolitulti Gavriil, priimi respunsulti GrafuluT Rumiantovti la adresa sea din
anulti 1771, in questia desffintgrel Eparchiel Proilaviel,
In cuprindere , cg incuviintazg acea despositie provizoricesce , pang la fiitoarea botgrire a autoritgtei

ceT

maT

inalte. Scrisorea MI Rumiantov romanesce i rusesce, sg

pastreza in Condica III. f. 209 , de unde o reproducemti aid :
Prea o sfintite Archiepiscope i Mitropolite a Mol-

davia
Al meti Milostiv Archipastoriti.
Dupg socotinta insciintgrilorti Prea o svintiiT tale , i
a Prea o svintitului Mitropolitti a Ungro-Vlacbid, pentru

www.dacoromanica.ro

315

Epare,bia Brtilei, si ell aa socotescii, d ping se va face

botgrire de la marea Stitpanire poygtuirea cea dahovniceaseg a acelorti tinuturT, a IsmailulaT, a Renilorti, a ChiHO, a AkermanulaT qi a Benderiulal , s'au fost datti EpiscopulaT de IIus1. Iar tinatul BrgileT

EpiscopuluT de

qi Prea o svintia
to bine sg voescT a scri celuT maT mare pov('tuitoriti a
Razed. DecT Ultra inplinirea acestora,

Eparchiel aceea, dupg botgrfrea bisericesel i politicescg.

Iar eu pentru lnsciintarea la comandirit acelorti tinuturT
am scristi.
Al Prea o svintieT tale plecattt slugg.
(Subscristi Graf Romiantov.)
1773. April 25.)"
Mitropolitul, in urmarea acesteT Epistole, insciintazg pe
toatit tagma bisericeascg i pe totT cbretinil orthodoxT de
starea civillt, din tinuturile anexate la Eparchia de Hu1,
aflame : Izmail, ReniT, Chiba, Aebermanul i Benderulti,
cl dupg intelegerea en Graful Petra Alexandroviciti Rumiantov, prea luminatulti general(' feldmareafil , eT pe
viitoriti all a asculta fii cele bisericesci de Inochentie Episcopal(' sfinteT EpiscopiT de Husi.
Reproducemil aicT acestg Enciclicit a MitropolituluT, carea intre altele descrie fOrte chiar atribut,iunile canonice
ale EpiseopuluT.

,,Gavriil cu mila luT Dumnedeil Arehiepiscopti i Mitropolitt" Moldavia

CuvicOile voastre Archimandritt i EgumenT, Molitfele
voastre PreotT i DiaconT, i toatA partea bisericeascg.
Dumneavoastrit PravoslavnicT Chre,,tinl, parte politiceasel :
ce ye aflatT llicuitori in tinuturile, Ismailulu, ReniT, Chiliea, Achermanti, si Benderulti, de la Milostivulti Dumne'lea ye rugitmil chili milli, pace sAnetste, viatg curatg,

si sufleteascti sp5senie iarg de la smerenia nestrg mo-

www.dacoromanica.ro

316
litifl qi archiereascit blagoslovenie de ohte 0 trimitemil.
COM aceasta va tnselitna ma , cii dupl. moartea reposa-

tului Archiereil Daniil Proilavi, remftindii acea Eparchie

PArl de pdstord si purtittord de grijit la trebuiniele Bisericesci i DuchovnicescT. NoT dupl archipastoreasca NO8trl. datorie. n'am trecutd cu vederea a lea aminte i a
purta grijI, pentru deplina padit a AnduialeT BisericeseT
la pIrtile acealea. Si arittandd prin reportil mitrieT sale
Prea luminatulul General Feldmareal i a feal de fealid
de ordine cavalear Graf Petra Alexandrovicid Romiantov,

trebuir0 cea neaparat a pitstorieT aceT EparchiT , amd

cerut ca sl se dea supt purtarea de grijit a frltieT sale
Iubitorulul de Dumdeded kyr Inochentie Episcopulil Sfintei EpiscopiT Hu ulul, fiindd i aproape de Eparchia frittieT Sale. Carea cerere gitsinduse cn cale i de cittrl Mdria
sa, prin luminat order near' data voe ea pin se va ho-

titri de cltre inalta yi marea stitpanire in ce chipil sit se

urmecle rOndueala plstorier aceT Eparchii , sit sl dea a-

supra fritiiei sale numitulul Episcopd. Deci dupit urmarea rOnduelet sfintelorii Canoane, iatl sail datd aceastit
Eparchie suptd purtare de grijit a frdiiet sale EpiscopuMT de IfiL,T kyr Inochentie: Citritea IT dilmtl voe a sitvirgi acolo toate cele ce sh cuvind ArchierieT. Adecit sit
judece i sit cerceteze a doua orit toate pricinile biseripurtittorT de sfenice sit insemneze. Ipodiacon si diacon sa stivir,,ascit , i sit sue i la
rondueala Preo0e1 pre eel vrednicT. Duhovnicesci pdrinti
cesci. CeteV Cantitrect

1i

aede prin ale sale citrct de Duliovnicie. MonachT i

MonadiT sit facit, chip mare si chip midi, Dumnedeescile biserici sit sfitnesc5. i sit Inv* pe pravoslavniculd
norodd piirintesce totil lucre ce este de sufletd folositoriii
si mintuitorid, ocirmuinduT la cele sufletesci facerT de bine.

www.dacoromanica.ro

317

Si oil' ce va legs sg fie legatrt, i ce va deslega sh, fie

deslegatii, dupg pravilti. Si tote cite sg cuvinti ArchierieT sg le sivirsasca precum sail disil. Dreptil aceea,
toVI cc! ce ye aflat,T in Eparchia aceasta pravoslavnicT
chretinT, parte bisericeascg i politiceascg, datorl sit fiti

a da friltieT sale toatg, ciduta cinste i buna cucernicie

fii priimire. Stt'l ascultatT i st i vit supunefi ca unul
Archiereti si piistorti , nearlitindtt nicT o inprotivire. si
toate ceale ce s cuvinti veniturl bisericescl i dreptiti
intregY dupg obiceiulti EparchieT , sit i s dea. i sg sg

pomeneascl numele frgtfieT sale Ia toate sfintele LiturgiT,

dupg, pravilg. Dec! pentru maT marea incredintarea datusail acestuT de Durnnedeil iubitorig Episcopil kyr Inaclientie fratele nostril i Intocma slnjitoriu aceastg arcbiereasci carte, cu a 'testa ischliturg isciilitg, i cu pecetea SfutteT MitropoliT,

pecetluitg.

Arita de Ia Chris-

tosti: 1773. (fond, III.. f. 211).

(L: P:) (Subscristl: 0.avriil Mitropolitti MoldoveI).
Tot in acest anti Inochentig se orinduesce de Donmulti
Grigorie Ghica, inpreud, cu IspravniciT de Fhlciirt a cerceta unit procesii de moig. 0 Calugiiritg se tinguise
Dortinului , e t r4osatulti Illanolachf Costachi , si dupg,
densulg unit nepotti alit lur, iati rgpitti nmia , i schimbindu1 numele, o stgpinesce cu nedreptulti. (Documentele Stanilescilorti).

DaniT din anulg acesta Ant: 0 femee Agatkona a anuitii Episcopiel partea sea din RgzlogT. Diaconulti Vasilie, inpreung cu alt1 redesT, art dilnuitg EpiscopieT redeiele loll din mosia Curi,negri.
Dintr'o carte a Divanulni tereT cu data din 1773
Maiii 21 , (lath, pentru a se ecsecuta lOcuitoril din Cozmesci, Podolen! i Germgnesci, ca sg, plgtesci cite 70
www.dacoromanica.ro

318

parale de cash, 10 Inochentie, se vede c

elti blase
in posesie acele mo0 de la Egumenuld de FrumOsa.
Llicuitorii dNduse dejma obicinuitli, dar nu se supuneali
a plitti i'i darea blinescX de case, dupre obiceiulli proprietgtii. Divanulii ordonit 0 cine nu va plitti, sit se Indatoreseit de cittril IspravnicT a lncra 11 Mile din anulti
trecutli (Cond. III. f. 213.)
Aim, 1774. In acestil anti, la 10 Iuniii incheilinduse

la Cuciuc-Cainargi pacea intre Rust si Turd , dupl retragerea, Ruilorii, Turcii ia,1110 au ocupattl tinuturile du-

'Anne i besarabiene, pe uncle erati cetAii; iaril, grin aceasta s'a re'nfiiniatit earilT Eparchia ProilavieY. Eparcbia Huilorti a remasil earilT in starea sea de redu-

cere, ca i me inainte.
Anill 177.5 In acestil anti s'ati infittoatii Episcopu10 Inochentie feciorii 10 Simion Turbatulti, dela tinutulu
,
spuindul 0 tatlilii lord , fiindit in viatli , a
fostit ditruitti o parte a sea de reqeili din Runescl MitnAstirei Brlidicescilorti, dar nu ditdrise incli, documentele.
Actunti insA, fiindii saviriti din viat,ii i tathlli i muma

VasIniu10

lorii

il ei adusli scrisorile pentru acea moie ca sit le

depunii in mAnele Episcopula, Inochentie vHendu'i pe acetia orfani i siiraci, n'a primitli dania pXrintel0 Wit,
dar le-a props, 0 dacit el' vorii voi sit vendA acea re4eili, elti o va cumpe'ra. Clironomil s'ati invoitil a vinde
reqeia in cliestiune , si Inochentie le a datti pretulli ceMil. (Documentele Bunesciloril). Aceastii faptii dovedesce
in Inochentie unit characterli de dreptate i de umanitate,
calititt:i emineminte clirestine.

In acestai anti anti monachti Theodorti, impreunit cu

feciorii sel, au ditnuitli Episcopiel unii betrAnti de moOli
din Davidesci.

www.dacoromanica.ro

319

Anal 1776. La 20 Octomvriti Grigorie Ghica scrie

lul Inochentie urmiltoarea carte pentru adunarea banilor
scOleT, dela Preotii din Eparchia Hu ilorti :
NoT Grigorie Alexandra Chico, Vvd. Bojiio Milostiio
Gospodar Zemli Moldayscol.
Cinstitil iubitoriule de Dumneqeti i alti nostril duchornicescti PArinte Svintieta kyr Inochendii , Episcopulti HuuluT sNn6tateli poftimii dela Dumneqe11 , st fad sciri
Svintii tali fiindtl -ct acmu au venitti vremea de a sh

strange baniY cOlei de pela Preuti i Diaconi de sveti

Dumitrii, iatt scriimti Svintii tale ca s randuesci sit se
strangii. banii de pela Preoti i Diaconi din Eparchie Svini ii tale , i strangandusit banii slit trimeti aicea la
Dumnalorti Epitropii colilorii, facandti i tabla anume de
totT Preotii i Diaconii, i ischlinduo Svintia to s o triimeti inpreunit cu banii cum maT in grabh, aceasta scriem.
1776. Octomvrie 20. (Condica III. f. 2 1 7).
Diaconul Vasilie, impreud cu sotia sa, dati danit EpiscopieT tote pgrtile lord de 1.005 din Cirligati.
Anui 1777. Din cartea Domnului Grigorie Ghica ettrii Episcopulti Inochentie, in questia legiuireT flicutit de
adunarea terei pentru Cigani, se vede ca DomniT se serviati de autoritatea bisericeascii pentru respandirea i aplicarea in tern a nOuelor dispositinni ce se Introducea in
administratiunea terei. NOuele legiuirT, pe langa aceea ca
se comunicati Ispravnicilorti tinutalT, se trimiteati tottt -o

datii i Episcopilorti Eparchioti, spre a le comunica Monastirilorti, Protopopilorti i Preotilortt , i a le esplica

cum mai bine s?1 se aplice ele , pentru ca preotiT apoT
s poata din partele povittui i pe locuitori , la cash
de trebuintil. Reproducemti aid cartea Domneasca a lui
Ghica.

www.dacoromanica.ro

320
NoY Grigorie Alexandru %lea Voevod Bojiio Milostiio
Gospodar Zemli MoldayscoY.

Iubitoriulil de Dumnedeti si rughtorinlil nostru, Svintia

ta kyr Inochentie Episcopulti Husilorti sildtate. Insciintatfi escY Sfintia ta, cit intru cealan trecutti Domnie
noastrl , soborniceasca adunare ceati fostil la Santa Mitropolie , toatit partea bisericeasc6 si politiceasa , a,li fgcutg bot),trire prin 10 ponturI, pentru robiT ce se numescD ciganY , si pentru MoldoveniY ce se amesteca in
partea cigh.neascg, , si alte pricini ale ciganilorti. De
care hothrire cu anafora Insciintandune atund , nu
numal tit anaforaoa sat intlritil de Domnia mea , ci si
ctt osXbita chrysovil aseminea si domnia mea amtl botlMit si anti" inthrittl , ca de atund Inainte si in \Ted sd
se urmeze de ctrl, totY pe deplinil (MO, aceasi soborniceascit alegere si hothrlre. Acum domnia mea earAsT fzi-

cendti cercetare chrysovulut de mg susti arttatti , sail

aflatii c cu tale si cu dreplate sau Plcutti atuncia acea
botartre. Pentru aceea si cu al doilea chrysovii am inarta asemenea , precum ietit si copiit de pe al nostru
Domnescti Claysovit satl trimisil SvintieY tale. DecY Svintia ta nu veT Lisa a nu da inscristi si pe largit archiereascl porunch, nu numaY la Egumenir MAn6stirilorti, ci
si pela tot1 ProtopopiY si Preotil , ce santti pe la tinutu-

rile EparchieT Sfintiel tale, invetandul indestulii spre urmarea hotariteY rondueale ce se cuprinde la chrysovil,
precumil si de cAtrit domnia mea osebitil sail (latt'i porunct tare la toti IspravniciT tinuturiloril, ca sii, dea aseminea scire la toatl partea politiceascI , spre urmarea
isobornicescil hotilrirY , si fiindti c de Will toatg, partea
bisericeascit si politiceasch iaste datorie a se pgzi de obste acestti hoUirire ca o Svant4 pravila. Svintia ta si mar
www.dacoromanica.ro

821

pe urmli veI adaoge iarhsT a da porund , si pentru insciintarea maT multd, si lesnirea de *tie, aceasttt hot11.tire am poruncita sll se dea, si in tiparia , iarg dupit
acesta , pentru paza si urmare deplin poruncil mistre si
a hotitrireT sobornicesa osebittt nu vomit lllsa si Domnia
mea a nu face cllduta cercetare. Aceasta scriemti. 1777
Julie 28." (Cond. III. f. 219).
Insemnare. 1). Pe acela timpu carrnuirea politi.
cll. nu se amesteca de a dreptula in sfera admir'stratiuneT bisericeseT; ci namal prin EpiscopiT respec-

tivT, cariT aduceall la indeplir;re cererile armuirei,

privitoare la dell. In timpula nostru insl, din ne

norocire, nu maT este ordinea acea secular canonic
in administraiia bisericescit. Ministerulll, asa numita.
de culte, se crede cape alit Bisni eT si face cel
place cu Biserica si en Clerulii, flirt a consulta autoritatea legalll, bisericesell, din carea a remasil nu.
maT o mar g.
2). Asedementula pentru ciganY, de care se pcmenesce in cartea lul Ghica , se Olt in intregime
citata In Cundica III. f. 225-229; deaseminea la

f. 280-285.

In acestll ana s'ad Menai EpiscopieT maT multe daniT

din partea redeilorii. Theodor Clima a dllnuitii .EpiscopieT
partea reposatuluT sell frate Trofim din Thtllren'T. Un Joan
a dllnuita MonastireT Briklicescilora nisce pomY din mosia
Bunescil. Iordachi Bllnalaca i cu allit all d'iruita EpiscopieT partea lord din mosia, coparleniT. Monachia Sera -;
fima si Preoti:sa Iftimia all &mita pIrtile lora, din Giurgesci. Iftimie Done .7i cu fratele sea Joan as (Mita
partea lora din mos,ia DobreniT peste Prutti la gura LltpusneT.

In acest antI Donmul Constantin Monza, la 18 kohl,

Qrdia SArdariloril de Orcheiti : Constantin BA,scanu biv
21

www.dacoromanica.ro

322
veld Spittard si Darie Donicid biv Vel Pitcharnicd, cit dupd
cererea EPiscupuluT Inochentie, urmandtt a se hotitrt moOa Episcopiel Obilenil dela tinutuld Ldpusna, se orondu-

&el Mazill la acea hotitrire. (tacit nu yard putea merge

MO (Cond. III. f. 231).
Totti atuncl Domnuld, dupit cererea Episcopulul, a ordonatd Ispravnicilorit de Fdlciiti : Constantin Greceanu biv

vel Band, ii Grigorasd Costachi biv vel Pitcharnicd, ca

sd, hotitrascd mosiele Episcopiel, cumpitrate oa danuite in
aceld tinutd. (ibid. f. 234). Acestit din urmit hotArnicire

s'a zddiirnicitti, din canz4 cit redesil ad totil amanatu de

a lua parte , pad, ce in anuld urmiitorid s'a orbduittl
de la Domnie alai hotarnicd
Vorniculd de OM loan
Gordulti.

Mosiele aceste erad : LeosciT, Virituld sea Zugravuld,

Tabdra sett Meiji, 1161bele, Scheea, Chircanil, Negrii,
IvanesciT. liotarnicil erad tndatoritY ca it alegd pdrtile
EpiscopieT, sit le botiirascI, si pre catti se va putea sd,
le intrunescit la unit locd, invoindu-se cu redesiT, si On-

dule alte pdmenturl pentru acele ale lord, care s'ar Intrupa cu piimenturile Episcopiel. Pe Ivitnesci, ce se nuinlet si BuburuzY, Inochentie Meuse Sail. Asa s'ati for matt mosia Ivdnescil de pe S5rata, cu pdrtile ce are acolo Episcopia. La aceste hotitrnicil si alegerl a pitmenturilord Episcopiel Inochentie a fostii representatti. prin
Dichiulti Episcopiel Iorestti Dania. Hottirnicirile aceste s'ati
ispritvittl in anulti tirmittorid (Cond. A, f. 131-139;
Cond. B. f, 139-141.)

Aim, 1779, Din cele spuse mal susil se vede modulo cu care Episcopia si alte persOne isT mdriad mosiele,
prin aglomera re la proprietiOle marl a micelord proprie-

tqf redesesa Cumerad mal anteiti pity Y mid de pe la

www.dacoromanica.ro

X23

re4esY in deosebite locurl; altY recteql PAcead Janie *tile

lord din deosebite motive. Dupd, ce inmultiad asemine
plilY izolate printr'alte proprietAtY relesesd : atuncY se scotead dela Domnid, hotarnicY, caril, mergendil la fata loonluY, le stilpiad , i prin invoeld cu recleFii1 pArtile acele

apoY se grupad la und toed, incatd formal und trupd de

lima. Re4esii primiad, spre despdgubire, alte pftrtY de
mosie ecuivaleute on acele ce se tntrupase cu min proprietate mare. Apol se scotea de la Domnid, chrysovd de
veeinicit stdpanire, Acesta se urma treptatd, panel, ce re4esif, de void, de nevoid, perdeat tad mosia lord si devenial locuitorl pe moth streind , dad, nu le mai remdsese alte re4esiY, uncle sd, se petd strAmuta. Cu moduld
acesta s'ad formatd mosiele Episcopiel : Dradicescit Bunescil, Cretescit 'Oneself, Hrusca.
Acestd, manierd s'ar pdrea c;ondemnabild, , ca una ce
tindea pe tncetuld a absorbi micele propriet5tY re4esescr.
Inse causa acestuY r6d in mare parte trebue a o data,
atatd in greutdiile cele marl ce era pe terd, si care siIlan pe re4esi a'sY vinde pdmenturile spre a putea intimpina nevoile ce le sta de multe orT la capd ; predtti si
in aceea, eh pe atuncl putind, valord, avea pdmentul, i re-

4esiT nu erad nici-decumil solidari intre et Dad n'ar fi

cump6ratd Episcopia , reqesit ar fi vindutd pdminturile
lord altord persOne , si tote acelaT resulted ar A avutd
reqeiele lord.

Insemnare. Dichiuld Episcopiel Iorestd Dand era

dintre retied. Fusese cdsdtorittt, si apol s'a flcutd
alugIrd. Se deosebia prin activitate si capacitate
in administratia- averilord EpiscopieY. Dichiuld era
advocatuld Episcopiel in tote procesele. Vredniculd
gospodard Inochentie a sciutu a'sY alege si and Dichid vrednicii in persona luY Yorestd. Acesta a CODwww.dacoromanica.ro

324
PAptuitd forte multti la sporirea venituritord EpiscopieT, prin cumpdrAturT de pdmenturl de pela recfroil
megieol, i prin aperarea intereselord materiel ale

i pe la Domed. Spre oarea Int trebue sa tnsemndmil c elti n'a perdutit

flier unit procesti , fiindd cd nu a. recursd la judecIti, deedtd spre a apdra causele drepte. Dupd morEpiscopieT pe la judecMT

tea luY Inochentie eld a continuattl serviciuld sed

sub Episcopuln Iacovu. Mail, de lucrtrile luT pri-

la procese , de Ia eld a remasd maY multe

planurT de mooie, dintre care unuld al EpiscopieT 1i
vitOre

al Huoilorti, acute de elti, deoi arit de nicY o art

sciintified; Sod suntn de mare pretil pentru cunoset* ce dad despre positia topograficd de atuncl a.
Iorestd se bucura de o build opinie. Acsta- se
vede, intre allele, of de acolo, cd la alegerea de
Episcopil, dupd mOrtea lui Inochentie, la 1782, of
to alegerea EpiscopuluT de Roman in locul Jul Leon,

la 1786, numele TeromonachuluT Iorestd Dicbiuld

Episcopiel de Huoi, este trecutti in condica MitropolieT intre (TT trey candidatl ce se pund la ipopsifiare.
( Condica SfAntit). La annuli 1786 Iorestd era
tproin-Dichiti", adica, nu me ocupa functia de Di-

chid; ins se vede cd, Ia casurl maT grele totii eli

representa of apdra intepsele Episcopiel, prectund
se aratd din botarnica Folescilorti din acestti anti.
In acestil anti ati &tail danil Episcopiel : o recjeoita,
anume Elena, a clairdclitd o parte din mo,oia Leoscil. Diaconuld Nicolain a ddruitti 30 stanjinT pdmintd din LeoseT
Si 15 din BuzescT. Preotuli Pamfilti a ddruitd partea sea
din magi& Florescit Diaconul Manuil, inpreund cu altiT ati
dnruit 60 stanjint pdment din Buburuzl, 45 stinjini die BuzescT.

Anti, 1780. Findd-cd amti vorbitil maT suss despre

moduli formitril proprietAtilord celord mall din cele mid
Odese,5,a reprociaceniti aid Q carte &mesa din. acesta
www.dacoromanica.ro

it
and, din earea se vede cum se proceda la alegerea pltmenturilord cump6rate sett anuite din moiele redeslescl.
NoT Constantin Dimitrie Morudi Voevodil Boj. Mika
gospodar zemli MoldarscoT. Cinstitd , i credincioT boeri!
DomnieT mele, Dum. Sandal Miclescul biv Tel ban, i . .
IspravniciT de tinutuld FdlciiuluY, i la boeriuld nostru Ion Gorduld vorniculd di Fourth. Se faci scire
Dum. cl, DomnieT mele, ad arittatu , cinstitu pAridele
rugittoriuld nostru, Svintia Sa, kyr Iiiochentie, Episcopuld
HupluT, arhtandd , ca arena ateva pitrIT de moqie , la
tinutuld FillciiuluT to eaten botare, daniT, i cump6riituil,
to trecutuld and. ad luatd cartes Gospod en vornicu ire
p6rtit, ca sitT botitrascil , si sitT deosAbeasd, phrtile sale,
dupit scrisorT, si mergendti rorniculd di poartii, la stares
moiilord, fiindd de fatA i totT redeiT dila toati
ad mitsuratit mosiili si din fie,,te care botare , impArlindule pe lAtrAnT, air fgentd isvodd , de cate pNrIT are sl
iea Episcopia, din fiete care botard , care isroade , lead
iscalitd , atatil vorniculd di portil , catu si redeiT fiindti
sciute, i drepte, pitrtile ce are Episcopia to fieste care
botard. hi vrenda vorniculd di poartA, , casl, diosgbascl
partite Episcopii di o parte din pIrtile redeqescT, ear redeqiT, n'ari primitti, lungindii cu vorbe , din di in di. Acum cerindti pitrintele Episcopulfi, ca sAT aleagli, i sl's1
dioshbasel, piirtile Episcopii , di o parte, iat t ve randuim
pi Dum. luandd cartel( Domnii mele, sit 0 sculatY srt
mergeti acolo la moiele acele. i striingeti pe to(T redeqii
dela acele moii i sa facetT cercetare en amiiruntul atatd
dupX scrisorile Episcopii, Gatti si duplt scrisorile ce se

vord arAta din partea re4Olord. qi pe catii se rot% dovidi drepte, pitrtile Episcopii danie i cumOrAturl se le
mesurati to stanjinT, i sit le alegetT de o parte, qi sI le
www.dacoromanica.ro

226
stAlpitY cu petre botare, despArtindule din phcile reclesilora, InsA adttArnd Dum. si aceasta, care din recjesT nu
vorti vra sft vie din voia 101.6 la m6suratult mosieloru.,
sX'T aducetT fitr de voia lorti , ca sl fie de NA. sit iea
sfirsitti, si pe hotitrirea ci viti face, 4, daV milrturie in

care nArturii sit argtaii pi largit ; si sl iscitliV Dum. si

tott reclesil si altii tine se vorii afla adunaV ca mArturiT
aducenduse aict si cereetanduse de Dam. Vel logofetti,

de se va gasi facut4 cu ca'e si en priimirea tuturord

sk se int4reasa si de catrl Donna mea satpanirea E-

,,

piscopiel. Aceasta criem6. Let 1780, Iunie 13." (Cond.

III. f. 237).
In acestil anti Vasilie GArde a anuita EpiscopieT 20
stfinjinT p5mentrt din Buzese, 23 din Cilpotesci , 10 din

Peniia, precumti si partea lul de relesi6 din Closcari 0

DobrenT.

In anulit 1780, loculd numitti Mocra , ce fusese ditnuitil EpiseopieT to anulti 1757 de Donmulti Constantinii
Racovitit, fu recla,matil la DomniA de Vel-logofetulti Vasilie RazulU, carele a doveditti , el aceltt loeti mai dinainte fusese dilnuitti de Michaiti Racovip, 1t Costadi
Conachi, si acesta l'a schimbatil en reclamantulti. Domnulti Dimitrie Moruzil a cerutti dela Inochentie el. rysovnItt de saipttnire, ca datil cu nedreptulil, 'H1)&1 ulterior;
sett la* din contra sti, vie la Doming spre a'si justifica posesiunea acelul loco. Inochentie a cedatti Razului. (Cond.,
Docum. Mitrop. f. 160).

Arndt 1781 In mai acesta Episcopultt Inochentie a

data mosia CosA41 cu vadti de podia in Nistru si cu
Batt' la tinutulti Sorocei, aprOpe de tirgulti Eorocei, Hat-

www.dacoromanica.ro

327
manului Searlatachi Sturza(*) , in schimbtt pentru moia

Tglgescil dela tinutuld UpusneT, area era aprope de Episcopig. Schimbulti s'a fgcutd In luna lut Iulid, inaintea
MitropolituluI Gavriild i a catorva hoed; erg Domnulfi
Constantin Moruzd l'a intgritd prin Chrysovti. Acestg, mosig Talgescii ping in acestd and fusese locti donmesed ;
dar Domnuld Constantin Moruzd acumti o chlrgzise Hat manulul Sturza pentru serviciile fgeute de elti Domniefsi
TereT. Hatmanulti, indatg ce o a dobenditd, in acestasiti
and i lung, Iuliti, aii schimbat'o cu Inochentie. (Condica
A. f. 125-130).

Daniele cc s'al't flicutti chtrg Episcopit fn acestti and

suntd : 0 reqeitg aniline Maria, a dgnuitd julatate de

rec,lesia sea din Scheea. Unti recjesu Nicolaiti

impreunit

on alte rude ale sele, ad (DUTRA 46 stinjini pgmentd

din Leosci, 20 din BuzeseT, 18 din Scheea, 23 din Cgpotesci si Closcari. Preotulti Arsenie din VutcanT, impreung
cu altii , ati dgruitti Episcopiel jum6tate de re(jesia lord
din Chicivoesci. Iflimi Done a mar ditnuitil Episcopiel si

in acestti anti dune pgrti de rejesig din mosia DobreniT.

Doctorulti Andreas Volt' ne spune , eg in acestti and
Episcopuld Inochentie a fbstil otrgvitti de bucgtariuld sett
on unti felid de bucate , din care i s'a causatti o bell
periculOsg ; dar l'a vindecatti elu. Doctorulti Volf se ocupa atunci on adunarea materialului pentru opera sea
statistic:( si istorieg, despre Moldova, pe carea a publicat'o
di amnia 1805, la Ifermanstadt, sub titlu : Beitrage zu
einer statistisch-historisch en Beschreibung des Fiirstent hums

Moldau,' Sn done tome. Cu ocasia curer, Volt' a cerutti

notiuni istorice dela Inochentie despre anulit fundgrei E(")

Aee-tti Senrlatii Sturza Pete tatAlti rentunitulta Alexandru Shim de

la Ode n

www.dacoromanica.ro

028
piscopid de IlitY, i o list6 despre Episcopit ce ail phs-

torah acea Episcopitt. Dar. dorinta lu`t nu a fostl satisflmat. Ei it cum relateazil despre acesta clilar Volt*: Totd

ce alai pututit Oa in anal 1781 dela Episcopulti de

Iltiqi de atuneT, cu numele Inoclientie, este urmilterea mica

notitil cal'ea ansl se basazh pe simpla traditiune

Thainte cu cateva I3ute de anT Nicea ell) trebue sit fi
locuitti in IluT mai multl UngurT decata Moldoved. Pentru ceT d'ant6ii, din ordinulti DomnuluT Stefanl cell Mare,
s'a, ziditu o Biserich papistl , carea in fine cu trecerea
timpuluT, i in curgerea maT multorii turburtirT resbelice
s'a ditrilmatil din temelih. Fiindii eh cea maT mare parte
de. UngurT all fugith, eril numilrull Moldovenilorh pe fiecare anti totti s'a mitritil , de aceea pe ruinele foster Biserice papiste, s'a ziditu lid noil tenOu , adiel actuala
Biserie1t CathedraM(*)."

MTh acesth notiune forte seat hull rugatti st'm1 comunice cell initial o listl de EpiscopiT de IIiiT, cum ail
urmatti eT unit dupii altil, dam i cu acesta nu miamn pututh ajunge scopull." Doctorulti inchiae , el Inochentie,
dad aril fi sciutil ceva despre istoria Episcopiel, negreOa '1 aril fi comunicata i luT, fiindu'T datoril cu recunoscinta pentru &t l'a insithiltoptil. (Opera citatl a NT

Von' part. L pag. 155, 156).

Aim( 1782. Acesta este annul morteT EpiscopuluT Inochentie; dam, spre pilrere de reh, tocma acesta s'a In.

semnatil printeuril nth, care a lilsatti in memoria tirgovetilorii de HuT unti stiveniel nefavorabilti pentru numele Id Inochentie. Acesta este fatalulii chrysovh, midlocal de ell 'i dobinditil dela Domnulli Moruzii, prin care
(*)

Notiunile istoriee ale 10 Incehentie (lave WO ,ant -me ai

aid o bazli.

www.dacoromanica.ro

flirt(

829

se face proprietate a EpiscopieY i vatra argului HuliT ,

cir tottt loculu ce mai remlisese prin pregiurd. Pind aemit tirgovetiT, de i viele qi locurile de hrand be aveati
pe proprietatea EpiscopieT , erad stilpfdt pe casele qi dughenele -lord din targd, fiindt1 pe loch domnesch; dar de
amid fnainte i aceste devind proprietate 'particularti.
Acestil chrysovil a provocatd in urrnd necontenite certe
qi procese Intre tirgoveti i Episcopie, qi cu tote cis, unit
Indelungatti timpd hotdrIrile domnescT all fostd totd in
favorea Episcopiei; Ans6 la cea de pe urmli, fa 4ilele
DomnuluT Michaiti Sturza, anulit 1847, tfrgovot,ii au elltigatti procesulti , i all ddbanditil o mare parte de pitmentd ca proprietate n oraphilo mie de Idle (*). Iatit
acelil chrysovit fn tOtit tntregimea sea :
,Cu mila lul Dumne4ed Nol Constantin Dimitrie Moruz
iroevodd Domnil terei Moldovei.
Fiind cd Sfintele MonastirT din ace,astIt thretinescd
tent, cele maT multe, de clltrd o samd de luminatT Domni

stun zidite, i maT apoT lead miluitll cu moil, vii i altele dintru cele ce au fostil drepte domnesd. Jam, altiT
lead Malaita cu bone obiceiuri, toff lasinduT fn urml
vedmicil si nernuritore pomenire,

dupre cum prin ale

Domnialord sale chrystive se afid. Cd, ap, sail urmatii

dintru inceputti pia acumd. Spre aceeas,1 dart i Dornnia mea, din cesulti ce niati miluitu Sfantuld Dumneled,
(le neamil snail la acestil aid nostru domnescti i Ighimonicescd scaunti alit Domniei acetei tee, purure cu
(*)

De conscquentele claysovuluT luT Moruzil eon izbAvitd &send abia

dup 86 de aril, in /multi espiratii 1868, (ndd guvernuld MAriel

sale DomnuluT Romanilord Carol I-id, qi corpurile legiuitoare ad IA-

cutti legea, prin carea se indrituescii Hurnd de a rescumpera dela

static loculd pe care este ardatil rapid gi cu toate viele fii gradinele din prejma luT. De acumil MOT word deveni mid din orarle
libore ale RomilnieT.

www.dacoromanica.ro

830
neadormitd cugetit si privighere anal fostd si suntemil,
nu numaT pentru Sfintele DumneileescI lgcasurT , pe care
in tota chipulq learn agiutatit si learn intgritu , pre catu
ne all fostri nod cu putinVt dupre vremT, cant si de ani

adust Ora acOsta la cea maT bung stare si intemeare.

DecT, afar, de alte lucruit si bune a,seclerT, care amil
fitcutq Domnie mea si suntg sciute tuturorg , luatam aminte si pentru Sfanta Mitnlistire alit EpiscopieT Husilord,

si adeve,rindune, cg din vremea rezmiritilorg ail remasti

la prOsta stare, fiindti cit osebitti de alte pagube, !mg si
de focil s'atl arsti si de tote cele de prin pregiurti sad
lipsit6, pentru care mitcaril c5 iubitoriulti de Dumnalett
Sfiniia Sa kyr Tnochentie Episcopulli HusilorU, in catty all
fostg prin putintit , sail silitil si ditt. cele lipsite hicrurT
din pricina foculuT si a rezmitiOlorit, all fitcutti la locti

atm; dar inch multe nicY ping acumtl nu s'ati Mould.

Dreptii aceea Domnia mea, de aceasta insefintindune, n'am

trecutti cu vedere, ci cu a noastrit milostivire, din curatit

si luminatit inimg, si din totti sufletultt bine voindil, si osebitil de alte mile a nOstre, iatit cit din cele drepte mosiT a nostre domnescT ce ail mat remasti nedate de alti
Domnt nimcYruT, aid in terif, amti datti Domnia mea daniit SfinteT Episcopil a Husilorti totii vatra tirgulni MOlord, cu loculti ce are impregiuril ca dupit cuing locultt
de prin pregiurti este Truluire SfinteT Episcopil acestia de
la alcif luminatT Donnif de mat tnainte, pre cumil chrysoavele aratii, ap, si vatra tirguld cu totti loculg ce are
inpregiurti sit fie iaritsi alit Sfintel Episcopii MOT danie
si afierosire dela Domnia mea, si dreaptg ocing si mosie
cii totti venitulti din totti loculd in veet. i chrysovulti acesta sit fie SfinteT Episcopit acestia de danie pe mat sus
numita mosie si dreaptg afierosire dela Domnie mea stawww.dacoromanica.ro

231
tornicd, neelAtitd .0 nerupitti nici o diluent. In veel. Intru
care clrysovil amA pnsti i a nostrti, Domuescl ischliturg
i pecete. Poftimu Domnia mea si pe alV luminatl DomnT,
pe cariT Sfantulti Dumnec,eti va orandui In urrna nostrl
la Domnia acesteT i.eri , ca precumti not , chrys6vele de
danie 0 miluire ce amil gilsitu flicute de alV luminall
DomnT ileamil fntlrittl ki nestritmutata sail phzitili asa 1
Domniele sale, aflaudti acesta chrysovt de danie si afietosire, sl'Iti SnUtreasd si sA milueascl pentru a Domnielora sale cinste si vecinicA, pomenire. Spre aceasta este credinta a InsusT Domniel mele. NoT Constantin Dimitrie Moruzg Voevoda , si credinta a prea itibl Hon
nostri Alexandra Voevodi1, Dimitrie VoevodA , Georgie
Voevodd, si credinta a cinstiOlorti si credinciosT boerilorti
nostri cel marl al Divanulul Domnier mele , Dumnealorti
Ioan Cantacuzino vel logof6tti, Stefan Sturza vel vornic0;
',twill Costachi i effi vornicti, Nicolaiti RusetU velti vornicti, Ionitii Cant, vel AO, Georgie Sturza vela vornieti,
Searlatadi Sturza Hatmana , forgachi vel postelnicti j
Ianadi Cant. veld vornicti , Nic,olaitt Hangeri N elii Spatariii, Constantin Balsti vel Banti, Sanduladi Sturza relit
COLIliSti , Thoma tell' Ctimftati , S. erbanU Buliui1 velti
Pitharnieit Iordacbi Balsa N el CArninarti , Constantin Cant.

vel Sardar, Stefan Baotit velu Stolnicti. Si credinta tufurorti boerilorti nostri marl fii midi. Sa,ti serial cliryso,
vulti acesta la scaunulil Domilici mele In orasulti lasiI,
intru cea dinteiti I omnie a mistrit, la Moldavia de eredinciosU boeriulti nostru Damitraclii Vtirnavil vel Cluceritip
la all' cincilea anti a DomnieT nostre, 1782, Ghenar 9."

In ac(stti anti Ion Oracti a aruitti EpiscopieT o parte

din mo0a IvAnesciT.

In toamna acestul anti la Oetomvrie 1, s'a sevirOtti

www.dacoromanica.ro

832
din viatd, Episcopuld Inochentie, si s'a inmormtntatd in

Biserica Episcopiel, in laturea dreptd, MAO strana Archieascii. Pe mormentul luT Episcopal Iacov succesoruld sea

a visa o plata de marmord, en urmdtOrea inscriptiune,

carea se cetesce pinit astdc,IT : AcestA Ord, o all inframusetata kyr Iacovd Episcopuld HusuluT r4osatuluT kyr
Inochentie Episcopuld HusuluT. 1782. Oct, 1." De aseminea i se pAstrezit In Episcupie si portretuld, zugrAvitd
in t6td, statura, singuruld portretd ce a remasd dela top
EpiscopiT ce Fit pdstoritil acestit. eparchie. Inochentie a

pAstoritti la HusT in curgere de 30 de alit si 4 MA si

cu dreptul se !Ate numi: parintele acesteT EpiscopiT. Ne pare
red, el documentele EpiscopieT nu ne ad pAstrat multe scirT

despre cele lucrate de Inochentie In administratia pdstorail a EparchieT sole; dar in ceea ce privesce administratia materiald, a EpiscopieT, eld este restauratoruld EpiscopieT din ruine , InzestrAtoriuld el en mosiT , agonisite

parte prin cump6rdturT, parte prin daniT, dela EvseviosiT

chrestini, earl! pretuiad virtutile luT pastorale. Eli era o
persOnA cu deosebitii renume in cleruld contimpurand, si

totT ild respectaii, dela mare OA la midi. Una singurd

defectil se intrevede pintre bunele lul calitAti,

o prta

mare iconomilt si prea multi stdruintl de a inbogAti Episcopia. Acesta deli In sine este unit merits , la unit
Episcopd 'Ate fi imputabile din punctuld de videre strict
evangelicii.

Acesta defectd alit luT Inochentiii, and autoriti contimpuranil cu densuld , Doctoruld Andreas Volfd , in scurta
sea descriere despre viata MitropolituluT Iacovd :
l'a
exageratd , pia, a face din el(' idealuld until Episcopd

red, avant pind la estremitate, si carele nu a ganditd In

viata sea deekil a aduna bans, pentru imbogatirea until
www.dacoromanica.ro

33R

ideald cu taunt opusd luX lacovd ,

carele se tngrija nu atata a strange , precatti a cheltui
Domnd fanariottt;

maT multd veniturile bisericescY. Iatl propriele Int cuvinte:

Predecesorele seil (alti lul Iacovd) Inochentid lame

tete edificiele episcopal) Intro o stare aa de ruinath, in
catd din 4i in 4i ameninlad en Were. Intinsele acarete
ale gospodariet, loeuinlele , gelnarele , fonthele, etc. --,
tOto erad ruine , lerinele i grAdinele erad necultivate ,
viele

cele renumitepldginite; in swat tea refledinla

episcopall representa o frapantl icOnl de o eulturl ph.NOM. Inochentie era cunoscutti ca unil omit avaril la
extremitate, carele in curgere a cinci-spre-clece sed pe,sespre-clece ant, catil a episeopitd , nu a gjnditis deccItil

a gritmldi la unit loch pe mamona alti sed, Earl a cu.

geta el indatl dup1 mOrtea sea unti fanariotti nerecunose6toriti o se pill stlipanire pe eel 300.000 let aT set,
li el nu 'i a fostd de nict unti folosh i aceea, el mat
ascunsese intr'und loch ticinuitd vro cateva sute de suveranY de aurd." Asupra acestut cash autoriuld promite

a da relaliunt mat detailate; dar nu le a dath. (I. Theil

seit. 278).
Vomit observa mat anteid, el Volf nu avea cunoscinti
exacte despre viala i activitatea lut Inochentie. Aceea ce
mat inteiti de tote frapiza, pe eunoseetorit, este nesciinlo
autoriulut nict chiar despre timpulti catti a durath episi
copatuld tut Inochentie. Nu cincl-spre-4ece set sese-spree
Jece ant; ci treY-4ecY de ant a p6storitil Eparchia Huqi.
lord acesth demnti blrbatti : periodd cu atata mat de insemnatti, ca nu are altti exemplu in istoria Episeopilord
de MO. In privinla administraliund economice, documentele Episeopiet ne dad cu totuld altl idee despre !nom
ehentie, Elti a reziditit Userica Episeopiel din temelie, a
www.dacoromanica.ro

834
inclestratio en tote cele de trebuinta fn launtru si afara,
a restabilitt gospodaria EpiscopieY, a %,cutt case episcapall si incaperY pentru ceialaltY servitorY, a re'noitii Schitulti BradicesciY, a sporitt forte mult mosiele EpiscopieY,
a intemeiatt in HusT scola , pe carea mil att insusit'o

Iacov. Ca dovada despre starea fn carea a lasatt Inochentie Episcopia de HusY n'avemt decatt a reproduce
descrierea eY, dupre cumt se afla In planult EpiscopieY,
luY

&nal de Dichiult lorestti Dant , in cel d'int6it anY aY

EpiscopieY luY Iacovii , si in care Ant insemnate tOte aeareturile EpiscopieY cu ar1tare de ode Acute de Iacov,
prin urmare tOte cele-lalte at remasil de la Inochentie.
Iata-le aniline, dupe desci ierea din acelt plant : 1) Biserica EpiscopieY, de care scimil ca este facuta de Inochentie pe planult celeY vechY, cu ajutoriult lul Matheiis
Ghica, precumil s'a aratatt In urma. Biserica este cu
done turnurY, unuld

clopotinita, altulti

cupola, la mij-

loot," 2) Cismeua cea mare;" 3) Cismeua mica pentru cuhne;" 4) Chiliele cele vechY;" 5) Casele de piatra ce s'at fatutii aemu pe beciuri." Aceste suntt casele episcopalY, Acute de Iacovil negresitt In locult yechilorti case episcopalY. 6) Ctihne si pitarie de piatra tij
aemu acute ; 7) portia in gradina ;" 8) rimnicti de
piatra, pentru pence;" 9) jicn4a;" 10) Chilil vechY prOs.

te;" 11) POrta:" 12) PortiO, In livada;" 13) fOntana

in livada, adusa pe Ole;" 14) Clopothrie"
o ehilie in
livada, in carea sedea clopotariulii. 15) Fah," afaril,

de Eiscopie. La 28 grajditl; la 29 surd." Numerile de

la i 5 pAnit la 28 descrit localitatile Husilort, afara de
cuprinsult EpiscopieY. Episcopia este ingrhditg, livada este
deosebitil, de ograda EpiscopieY cu gardti. Gradina Epis.

Copiei de lane, easele episcopale este mal illicit, de Mal

www.dacoromanica.ro

335
i livada; localurile lorti s'ad largitti maY
in urma , sub Episcopulti Sofronie , precumd i ograda
(curtea). Pe unde este astagY ceiuriulu EpiscopieT, atuncY
era padure.
Citd despre celle 300,000 de lei, i and, cate-va sate
astitclY, precum

de Suverani de aura de care ne spune Volt ca / a gasitd. i 'i a luatd dupa mOrtea luY Inocbentiti, unit Fana-

riotd, credti ca, autoriulti nu 'i a numeratd, ci a luatti acesta sett din zvonti publicti, care tot-de-una este neexactll
in scirl maT alesd de acele privitere la cifre, orT a incarcatd singnrti soma, pentru ca sa fad, maT multll efecal ideea emisa de elll despre extrema avaritia a luT
Inochentie. Si In acesta, privire, spre a restabili adeqrulii,
trebue st ne reportamll la doeumentele EpiscopieT.
Insu0 Episcopul Iacov succesorele lilt Inocentie, persOna a-

tat de laudabile, marturisesce, precum se va vedea maT

josd, ca, Domnulti fanariotti de atuncT a dispoiatll Episco-

pia, cu ocasiunea mortei fostulul Episcopd, de OM averea eT micatere qi ne mieittere, atatri propria, a EpiscopieT, dal i a particularilord , cariT obicTnuiati a luredinta Episcopilord spre pastrare micele lord capitalurt

Iara, Fin acesta a lasatti Episcopia datOre en 75

pungT de banT, care facti 37,500 leY, pe cariT a trebuit
sal platesca succesoruld sea Iacovd. Nu mi se pare
justti a invinovati o persona ce a inbogatitti en ostenelele
sale o cash,, pentru ea acea ma a fosttt in urma jefuita,fia, cbiar i de guvernti. Ratiunea dice, ca trebue
a invinovitti pe jefuitoriti, era nu pe cad jefuitti.
Dela litl Octomvrid i pina in luna luT Decemvrid E
piscopia a fostil vacanta, in care timpd guvernuld fanariotd

a card jinta principala era de a prada i jacui,

orT cAndti i se infacola ocasiune favorabilti, o a despoiatd

www.dacoromanica.ro

326
do tetI averea, panel ci de acternuturile din casele episcopale, 16sandil numal scandurile.
Fiindg c suntemil la casuld spoliiireT EpiscopieT de
unit Domnit fanariotti , si fiindti-eit cazulti acesta s'a repetitg de multe onT, si dupti incetarea Domnielorit fanariote, ba Met este la modit ping, astg,di, ci are apitrAtoriT seT chiar tntre somitglile juristilorg nostri, precumg a
doveditg casulii Episcopulul de Buzeti Filotheig : apoi socolt de trebuinta a ne opri pucing asupra casuluT, a yedea rationamentele lorg si a stabili punctulg celti dreptg
de videre to acestl questiune.
Iatu cumil rationezit autoriulii biografieT MitropolituluT
Iacov asupra spoliereT, Acute EpiscopieY de 114 de Dom nulit C. Mavrocordattl :
Codulg Civile alit MoldoveY, in congbsuire cu dritulti
canonicit ci

cu edit romanit dice ( 769) : Monacla

n'ag voe sg orindueascX pentru celle castigate din alte

prilejurT, dupg, alegerea vieteT monachicescT, chci acele
cotote se cuvinit Monastirei." Sub nume de MonachT,
de la sine se intelegg i treptele mai
mentedg, autoriulti,
inalte alle acesteT tagme, adicg : Mitropolitif, EpiscopiT i

Egumenil. Iarksub nume din alte prilejurT," legislatorul

iiktelege tOtg, averea , afarA de acea ve,nitg. monachuluT
prin moctenire de la rude. ( 766 din Cond. Civ.), i care
se cuviith Monastirel unde monachulti c'aii avutg metania,
del de unde aiurea ar fi pututIi ail a o dobindi ? tar
metania Mitropolitului, a Episcopilord i Egumenilorg filucid Statul, del el IT orinduesce la aseminea posturl inalte,
apol totg Statuld le ci este clironomulti. In timpuld Fanariotilorg fie-care Domng dicea ca Ludovicil XIV': l'etat
c'est moi ! (Statulil Banta eti). Totti ingItimea lorti darit,
i5e i constituarit ClironomiT miversalf e NitropoNilor6,

www.dacoromanica.ro

337
al Episcopilorti i aT Egumenilor din Moldova, ca uniT ce

se secotiail metania lord. Aceste obicinuintT ad contenitti

numal In arm% 1843 ; de atunci motenitoriulti marilorg
dignitarl aT Clerului este Departamentuld Bisericescii."
Vra sit died, autoriuld acestorti cuvinte tneuviintazg, in
principit faptuld spoliarel Mitropolielorti i a Episcopielord
la ocasia mole Mitropolitiloril i a Episcopilord; dar nu
incuviintazi numaT aceea, ca acestit operatie sd se fad,
de unit Domnti Fanariotii , ci de cittrit Static prin Mini sterulil Bisericescd. Insil, ()MIR este cliestia de ,spoliatie
nu scitt dad, inaintea justitieT spoliarea, cuiva devine
faptd tolerabild prin aceea, di spoliatoriulti nu este unit
Domnil Fanariotil, ci unit ministerti romanescti, sea dna
ea este comisit nu de unit individd , ci de colectivitatea
individeloril
&ea , seti mai bine de cite -va individe
puternice
in numele StatuluT. Dad, acestit spoliare se
urma sub DomniT fanarioti, eT o exercitati dupit maniera tarcescti. 011111li Picea en eT Sultanuld, asa fticeati ,,i eT en

altil. Cumii IT spolia Sultanulit, qi la punerea in domniit

i la depunere, totti asa spoliati i eT in terd i pe BoerT
i pe Mitropoliti, Si pe EpiscopT, i pe Monastirl, indatit
ce li se infittia ocasilt. Dart este intrebare : pentru ce
omeniT actuall, Carii strigii, asa de mild contra Fanariotilorti, urme4it abusurile introduse de denii ? pentru ce

se silescg a le da masa de legalitate i de dreptate?

Insit sit venimit la rationamentele quasi legali ale acestei uriciase spoliatiuni a Gerului i a Bisericel romane. 1) Coduld civild alit MoldavieT la- 769 legiuesce

pentru Monadii Simpli de prin monastire, cd averea ce

vord cl,tiga dupd, ce s'ati edlugdritii, sd Amanit a MonastireT. Erg la, 766 invoesce Monachilorti a dispune
de averea ce vord cAtiga, dept eillugilrie, prin mote22

www.dacoromanica.ro

338

nire de la rude; en conditie ins' l clt dacit la tntrarea for

in Monastire n'aii fostil datil ceva in folosuld 0, atunci
Monastirea are dreptd la a treea parte si din averea clironomisitl1, remkindil volnicil Monachulti a dispune dupl

plitcere de cele done treimi remase. ObservAnati, elt .

aceste nu stintd in cliestie , did vorba este de and E-

piscopil, de are dreptti sell nu de a testa; ertt legile aceste suntil relative la Monachil de prin Monastiri. Autoriulti his t( nu eiteg 761, prin care Archierei se esceptd din clasa simplilord monachY si le se dtt dreptuld
a dispune dupit plitcere de averea ce ail avut'o inainte
de primirea darulnY Archieriei, precumti si de clironomia sell legaturile de la rude: insit cele castigate din averea Episcopiel sell din alte veniturY ale Scaunulul, la
Torte remand Scaunttlui Episeopalti. Dar chiar amestecandti pe Episcopi en Monachil, precumli o face autoriuld, 8i precumti se pare a fi intelesil si autoriuld Codicei civile la 769, unde vorbesce de Monachi , dard
citeazg, canOnele respective la Episcopi : unde se vede
aid indrituitti cine-va, chiar &TA Codulti Civilti, a spolia pe unit Episcopti sett o Episcopie la mOrtea Episcopulni; still o Monastire la mortea Egumenuld ?
2). Venimti la CanOnele ce le eitezi. atatti Coduld Civile catti i Autoriulti la pasagitild reprodusil mai susti.
a) Canonul Apostolic 38 gillsuesce asa: A tuturor bisericescilorti lucrurY Episcopuld aibit purtare de grijti si
ocarmuescitle, fiinelta Dumnecleti cercettitoriti. Insit s nal
fie Id en putintA a reslui ceva din ele, seti rudeloril stile

a dlrui ale Id Dumnetjetit Earl, de arti fi sitraci, deele

ca unorti sitraci, dar nu sub pricinuirea acestora s ventlit
ale Bisericei."
b). Canonulti 40 Apostolicti : Pie arittate propriele lm
www.dacoromanica.ro

339

crud' ale Episcopulur (dace, WA are ale sele) si argtate

cele kyriacesci (ale Cathedra leT, seti BisericeT episcopale),
ca sit aTbg stgpenire Episcopulu pe ale sele, sgversinduse, cgrora va voi si cumin va voi, a le Igsa, $i nu on
pricinuire .de bisericescT lucrurT sit ca4g, ale EpiscopuluT,
audit va fi avAndti muere si copiT, seti rudeniT seti cast.

CI dreptg este inaintea luT Dumnecleti si a omenilorti, ca

nici Biserica sit sufere vro pagubit pentru nesciinia lucrurilorti Episcopulul, nici Episcopulti seg rudele la on
pricinuirea Bisericei, sit se jefueascit, sett sit si cap, in
vorbe OrneniT Jul si mortea luT cu ocArT sq se imbrace."
c). Canonulti 22 al SinoduluT al IV Icumenicti : Nu
fie ertatti Cliriciluru, dupg. mortea, EpiscopuluT lorii, a ritpi lucrurile cele cuvenite lui, precumil si de veehile cawine s'ati opritti. Iarg cel-ce facie una ca acesta sit se
primejdueascg din treptele lorti."
d). Canonulti 35 al SinoduluT VI Icumenicti : Nu fie
ertatti vre unuia din toti Mitropoliiii, sgvirsinduse vre unit
Episcopg, ce ar fi supusti ScaunuluT sett , lucrurile let,
seti ale Bisericer luT a le lua, sat a si le insusi; ci fie sub
paza clirosulul BisericeT, al direia reposatulg se afla inViti-secletoriti;" etc.

e). Canonulti 30 al SinoduluT de Cartagena

opresce
pe Episcopl s,i CliricT de a nu litsa prin testamentil ceva

din avei'ea sea la ceT de altg lege, cbiar rude de'T ar fi.
f). Acelasi Sinodg, Canonulii 40 : Aid plIcutti ca Episcopil, PresviteriT, Diaconil, sea si on care Mid,
avendtl, dad sporindit in timpulti Episcopiel ski al
Cliricatului lorit , ar cumpitra tarine ski onT ce sate pe
numele lorti, sit se invinovAtescI , ca unit ce ati 111,cutti
rapire asupra lucrurilorti satpinesci; de nu, dupit ce aduandu-le-se aminte, le volt aduce Bisericel. Tug de le
www.dacoromanica.ro

340

ar veni lord din ddruirea cuiya, orT din mostenirea nudeniel, din acesta volt fa e ceea ce are vointa lor." etc.
g). Al acelueas# canonuld 89 opresce sub mare amenintare pe Episcopii, de a nu'O face clironomd din eretici sed pent
Tote canoanele acestea, precumii vedemii, ail intelesuld,
cu Episcopuld este datord sit piistreqe averea BisericeT, s5,

nu o raluescit chnlizindti-o culva; sit deosibescit averea

sea proprid de acea a Bisericei, pentru ca la mOrtea lui
sit nu fie confusie, incatd sit nu se pOtit sci , ce e propria a Episcopului i ce a EpiscopieT ; c Episcopuld

averea sea propria este indrituitii a ,o Elsa la rude ski

i altora, afar, de eretici i O
Erb nici-de-cumti, cii,
Domnuld , seri SI atuld ar fi tndrituittt prin ele a lua pe
sOma lord totti ce rem the dupit mOrtea EpiscopuluT , fie
a luT, fie a Episcopiei. Ba incit canOnele citate cliiar oprescii i tindii a ingritdi abuzuld de a riipi lucrurile Episcopului sub pretestii de bisericesci (lit. b. qi c.) Din
acestil pundit de vedere Sinodulti al IV Icumenicil, Canonuld 26, a legiuitil ca fie-care Episcopii s albii Iconomii din cleruld sed , to sama chruia sit fie dal pastrarea lucrurilord bisericesci, spre a nu se perde, nici a
se amesteca cu ale EpiscopuluT, i carele sit fie marturd

despre buna orOnduelii, in Iconomia Bisericesct.

Sofisma Fanariotilord fnainte , qi a advocatilord astle,11
pentru spoliarea, Episcopielorii la mOrtea Episcopilord se
bazazit pe confundarea demnitittiT Episcopale cu starea
monacbuluT simplu, ca s5 plat apoi aplica i asupra Episcopilord legiuirile si canoanele respective la monachi

in genere, a cNrora avere se smite a Monastirel dupg

moartea lorii.
Inst FanariotiT i Advocatit nu aplich nicT acesta en

www.dacoromanica.ro

341

sinceritate, nici la EpiscopT, nicT la MonachY, chef, ajar

aqa, ar trebui ca averea Episcopilora sa remae la Episcopie, eel, a Monachilorti la Monastirile unde'sT ail metania , adid unde ati priimit eilugAria. Dar nu , apgrltoriT spoliatieT Bisericelorti, all nIscocitti urickisa sofismA,
ca Metania marilorti demnitarT aT BisericeT este Statul,"
qi prin urmare Statulti 4T clironomisesce. Pe acestii temeiii
se spoliazti, regulatil si Mitropoliele si Episcopiele i Mo-

nastirile; averile hut se tnstreineaz?i, cheltuinduse pe asIn interesele

celor ce se clic c represintl Statul ; era Mitropoliele, Episcopiele, Monastirile i Bisericele remand in ruine si in
desolatiune. Dupit asemine resonementil maT multri de
cat6 comunisticti , totT locuitoril din tent, cariT tritesd in
cunsil, Ara nici unti folosti pentru Statti ,

statulti romanti , potil lesne a se spolia de averile lorn.

ET Domniloril ! nu sustinetT nedreptatea in Biserica, dad
doritY ca dreptatea sit princlit rade'cid in tern; nu pledatT

in favOrea spoliatiunei Bisericel PArintiloril vostri , dad

nu ye place &A fitT i vol spoliatT la randulti vostru , i
copiii vostri reduT a ceritori dela altiT panea cea sprefiinta(*) !

(*)

Acestu fell de spollerT, aplicate la, clerulti Si I3iserica nationally, eredemil cit s'ai fAcutil periodnlil lord; stint astAIT unit anachronism&
byzaril In midloculii ideeloril de justitii, ce a inauguratft in teat spiritulii eel& bunil alil civilisatjuneT chrestine. Ca dovad& la acestii
credintil a nostril amintescil unit casil recentil:
In anulil espiratti, unit elilugilal din CAldilrusani, la darea stifletului, a Incredintatil unit midi capit<tlil alil seil comitetuluT administrativil alit MonastireT; ca Sal facii, grijele eltrestinesel dupil moarte,
IA sit dea ceva din Oil si la done surori ale luT, deasemine Monachie
vietuitoare in Monastirea, CigitneseiT. Ministerulil de culte, in care se
continu& incit traditittnea remas& dela epoeha Fanariotilorii , cum se
inform& de acea sumA depttsfi la Comitetulti Mona:-tireT, pusii liana
pe ea, si o trecu la veniturile, nu sciii ale cui. Surorile reposatuluT

Anse recurse la justitia general& a terei;

o glisirA, la iniiltimea el.

Conritetulti Mona4ireT Cu indatoritil a respiinde re.lamanteloti elironomia fratelni loril. Ali s'a spusil c& CAltigitriT ait trebuitii se dispA-

www.dacoromanica.ro

342

Nu potti inclieia, Nit a observa. eit in punetul acesta

moralitatea justiOel la noT nu a progresatti multii dela
trepta in carea ea se afla in epocba FanarioOlorti, Cu
untl secolti to urmii. Si astitqi omulti ce ralioneazit nu
pote g5si unit temeiti logicti i legitimti acesteT spoMrT

gi se mitt de ea, precum Volfu, In anulti 1803, chat

stria de acesta in opera sea istoric, se mira de mesa
arbitraritate, i nn'T putea g1si veunti temeiti legitimil,
decAtt to lkomia fanariotieit Iatit propriele lul euvinte:
Dupii mOrtea Archiepiseopului i a Episcopilortt, Voevodulti ce domnesce devine,
nu sciti en ce dreptii,
elironomulti absolute a WI motenirea, i nu (15, nimicii
nil celoril maT de aprope rude , nicT Monastirea orT Biserica nu capetii nimica." (I Theil. Seit. 148).
XXVII. IACOV STAMATE.

Neavendit alte thAituff despre viaia luT Iacovti , anteribrA EpiscopatuluT, nenArginimii a reproduce pe acelle
transmise not in Opera Doctoruld Volfti :

Iacovii s'a Oman in anulti 1748 to Transilvania ,

din pArintT fOrte slracT si ne'nsemnatT, de care a ansI
nici-odatl nu s'a rminatti , ci maT virtosti ii pomenia de
multe orl cu unti sufletil reennoscOoriti ditrit provide*
divind. Cfindil era elu copilii in virsta, de 12 anT, in anulil 1760 , a trecutti in Moldova , si intrandii in serviciuld unuT Monachii, a inveiatti dela elti pueinti a ceti i
gub6scit pe reclamante din propria lore avere, del MinisterulA de
Cline a tinutu bine ceea ce apucase o datA!
Nedreptatea trebue OM in fine a recunoasce imperiulii moralitAtii
a se supune justitiel, cad atunci omenirea ar trebui sit dispereze
dio puterea progresului,

www.dacoromanica.ro

343

a scrie. Fiindfi inzestratil dela, nature, cu buns talente'

negresitil ell arts fi Mott; considerabilti progresti fn
sell*, dad, noroculti i aril fi Acta pane, A, fi ddutti
pe mfna unoril omen( inteligentT, carit ard fi ajutatn disvoltarea lut. Ins 1 fn zadaril s'arn fi chutatil aceste In
Moldova; i eld trebuia sit mu1t5meascii, ceriuluT, c In

anuln 1765, fiindd june de 17 ant, s'a invrednicitil a fi

InbrAcatil Sn schima monachicesd In Monastirea NemtuluT(*). Aid s'a aplicatil eld cu deosebire la ramuln eco(*)

Din spusele Jul Volf despre foarte narginita educatiune a Jul Iaeov
cadfi de sine tote cele cc s'aii vorbitil de mil din scriitoril modernY
despre eruditiunea Jul Iacovb: despre procopseala Jul in limbele Slavonit, Bien& si FrancesA, cApetatA in Monastirea Neamtului. Ed unul

toema de aceea pretuese mai multii pe [any, ca litrit Grecesca, WA,

S/avonescA, si WA, Frantozesett, ci nnmai cu putina carte romitnescit,
Cu educatiunea religioasa, romAneascn, , cu bunulit simtil romknescil,

cu talentele sale naturali, cu virtutele sale evangelice, si prin capacitates administrative,, a devenitil unulit din eel mai renumitT plistori
al Bisericel noastre.
Pe anclit inveta Iacovu, limba Slavonit nu o mai Invitta nime, pentru-cit numaT avca in Moldova nicl o valoare, {limn isgonitn de poste totil locn111, si inlocuitit cu cea romAnn. Este adevkatil en cu venirea Staretulul Paisie aceastit limb& a ciipetatil insemnittate in mo-

nastirile Nemtulti si Senn; dar cAnda a intratil Paisie in Seculii,

la 1775, lacovii era deja Dichita la Mitropolin.

CAM despre limba elenn, set positivil din spusele lantrinilord , ca
Mitropolitulii [acorn avea tAlmaciti do aceastit limbn, pe Archidiaconulti sett Kyriln , fostuld In um& Egurnenti aid SlatineT; cu dinsula se servia Mitropolitultt spre a vorbi en GreciT. Apropo de acesta
mi s'a comunicatii anecdota, umittoare: Linn CAlugArii green, cu renumb de cuviosiii, venire dela muntele Athos in Iasi, ssi doria set verj't
pe Mitropolitulit Iacovti. Avesta nu era acasit, ei dust' la o mosin,
Sineseil. Oaspele a purcesti sit se due si elu acolo. Pe cale IntAlni pe Mitropolitul, carele se intorcea impreunn cu Archidiaconul sen.
La intalnire cu visitatorul Mitropolitul Oise Arehidiaconului: ,,Spune
Pitrintelul en amil fostit la mosin ca sit vedil, cunt mergil holdele si
gospodaria." Gremlin 1ua un toms de moralistit si respunse Archidiaconulul, ca sit spue Mitropolitultif: Dumnetleil n'are snlu intrebe de
holde si de gospodnrin; ci de pAstoria suflotelorii." Mitropolitula aimtindu tonultr.arogantil alit acestul predicatorti intprovisatu, se adresit
cu neritbdare entrn Archidiaconul cu intrebarea: ce (lice? ce dice ?"
Mitropolitulii cu Indignatitme ordintt tAlmaciuluT sit spunit Greculul
sit se duct cntil mai curendii de unde a venial.
Ceea ce s'a (list( despre sciinta limbeT franeese , este nurnal o sumpill pArere a unul Domnit literatorii modernii . carea nu are valoare

www.dacoromanica.ro

344
nomicti cu asa norocitil succesti , c intre 500 de Monada' nicT unulti n'a pututil a'T disputa preferinta. Acesta
a indemnatU pe Mitropolitulti de atunci Gavriilti Calimachti,
in multi 1774 alit chiAma la Iasi , si alit numi protosinchel (fl(ozocrOxeXXog) alit Yitropoliei. In ac6sta miuh
direetoriti a aretatii Iacovii asa de multtt sirguintti, in-

bire de ordine si fidelitate, incAtti inaltulil sell protectoral

Calimachti ilit trItta cu o particularit distinctiune st stim5,
iT da preferintif, inaintea multorti altorti person din der.
Si in anuld 1782(*), dupg, moartea EpiscopuluT de Husi
Inochentie, l'a numitit succesorti alit 10 in aceast'l deni-

nitate." (I Theil. seit. 278).

Este interesantti pentru sciinV1 a relata aicT notiunile
ce ne tht, Volfu despre modulit rediattreT In trepta Episcopiei pe la finele viaculuT trecutti; prin acesta se va ltimuri si asertiunea de maT susit a ltiT Volru' , clt Mitropolitulti Gavriil a numitti pe Iacovtl Episcopti la flusT.
La privilegiele archiepiscopall (ale MitropolituluT) apartine si aceea, cN, la cash de vacantti la vre una din
cele due Episcopie a Romanului si a Hasilorti propane
o persoann demnti, aria apol Voevodulti iT dtt confirmarea. Ans6 aceastti gratiit princiarit Candidatulii trebue st
istorieh, ci esprindi maY multi' unit sentimentii de inalth, stiinh pentru
suvenirttlii deinntilui Arehiphstoriii lacovii.

Este loculd a observe aieT eat in Biographia modern& a MitropoTacovh suntil multe exageriirT si neexactillitT istorice. Asa d.
e. se dice eh klitropolitulti GavriiliiCalimaehil s a sevirsitti din vialh

lituL

la 29 Pebruariii 1776; ct atunci 'i a armatil In loch Leon Episcopulii de Romanh; si a sub Leon Mitropolitulti s'atti fi facutit lacovil

Episeopii la HusT; eh In 1784 ar fi inurith Inochentie Episcopulii HusDorit. Toa,te aceste suntil neexacte. Gavriilh Calimaehil a archiphs-

torith pInh la 1786, dna 'i a urmath Leon. facovii s'a redieat la

Epiccopiii sub archipistoria lnT Gavriilii Calimachil , si Leon era &tune! and. Episcop de Roman. Anul morte! lot Inochentie si al alegeril Id Iacov este 1782.
(*) Volt en grescalli pine data aceasta 1784.

www.dacoromanica.ro

345

o plateascl en 15 pink la 20 pungT , pe care bueurosti

le depune orl care competitorirt , pentru bogatele veniturY
ce suntrt legate de aceste posiOunT. Att i fostti casual,
In care me multi coneurentT speculanti , s'aq IndatoritU
bucuroT a depune o asa Insemnata, sumX inainte de a fi
signer clt vorti dobendi aceste positiunt Ffindii-cd Episcopia de Romania este mai lucrative, , de aceea la emu
de vacantit ea devine parte a EpiscopuluT de HuY , clef
acesta are in mane maY bogate resurse spre ajungerea
scopuluT sett, decatti ceialalft ArchintandritT. La Scaunul
Episcopalit de IItt,,T obicYnuitti se inainteazil unit Egumen
indigen sett vicariul MitropolieT (Dichiul, r/Qoymaii7xeDzic).

(I Theil. Seit. 147-148).

Obicinuitti Condica, Santl a MitropolieT da acestorti acte

aerulti eanonicitqd. La ocasiunea aleg4ei succesoruluT

lui Inochentie , ea spune , clt ati fostit propu,,,T trel candidati : kyr Iacovu Dichiulit Sante MitropoliT a MoldoveT,
Ieromonachulg Maearie Egumenulti SanteT MonastirT Slatina,
i Ieromonachultt Iorestit Dichiulit Sante! Episcopi! Hu-

uluT." Dintre eT sorta ciitjtt pe celrt d'anteiti. Totti Condica Santii ne spune ce, alegerea cea Canonici,, adich.
Ipopsifiulti lu! Iscovrt s'a PAcutU de unit Synodti de trey
Archierel, convocatri In Biserica MitropolieT, cea dedicate,
SantuluT Georgie. ArchiereiT ce comptmeati Sinodulil emit:
Unit green
Matheiti alit Myrelorti , Leon Episcopulti
de Romanti, i Amfilochie Episcopulti de Chotinti. Acestfi

actq s'a facutti la 9 Decembriti. ApoT In qiva urmkore,

la 10, Mitropolitultl Gavriilu, cu ArebiereiT maT susti numitT
a severitti chirotonia inT Iacovti la Episcopatula
de Hu0', 4n Biserica curter domnesci.
In archiva MitropolieT se piistreaa Praxisulti, adica decretulti de Episcopatti data lul Iacovit de Alltropolitulii
www.dacoromanica.ro

346

Gavriilti Calimachd. In eld se inseamng drepturile spiritual( i materiali ale Episcopilorti , anume : cercetarea i
judecarea cestianilorti bisericesd , denamirea servitorilord
bisericescl celonti mai de jog , chirotonia Diaconilord i
a Preotilord, alegerea li.decretarea Ducbovnicilorti, tunderea in Monachismd , saniirea Bisericelord; a inveta pe
poporli phrintesce la cele de sufletd folositoare, atatii prin
graid, oath qi prin fapta; a stiip1ni averile Episcopid i
a se ingriji de bunk- stares i sporirea lord ; a certa qi
a aforisi pre eel vinovati i pre eel protivnid ; erit pre
eel plecap i pocgitY al erta fli a'Y bine-cuventa. Bisericai1 i poporeniT eparchiel Jul sunt datori a i se pleca
intro tote, precumd se plead si old Mitropolitulul. Numele Episcopulul sit se pominescg la tote serviciele bisericesci din Eparobia Mi.
lacovti se instalg in Episcopig la 18 Decembriti. Cea
anteid impresiune , candil a intratil in casele episcopalT ,
a fosthi jalnica stare, in carea le lgsase Fanariotulti spoliatorti. Iacovd, in indignatiunea sea sufleteascg, a portmcad st se fad and Pomelnicti mare de lemnd. In elti
a scrisd numele Episcopilorti i ale Domnilortt , cad( all
fundatil i indestratd aceastii Episcopig , precumti i ale
altorti Chrestinl miluitori. Earl. in fruntea Pomelniculul a
scristi cu litere marl fapta cea boteascg a luT Mavro-

cordatti, spre sciinta i deflimarea el in tote generatiunile viitoare. Eatg acestti passagiti din Pomelnicti :

Pomelnid a fericipilerA ctitorilorii a Sfintei Eriscopii Hzqii. Ce sat prefeicutA din poronca Preosfinciei Sale Kyrio kyr Iacovii ceindzi all intrati7 Episcopi i , la let 1782 , Decemvrie 18 , in vremea ccindli
Alexandru Constantin II lavrocordatii Voevon, la mar-

www.dacoromanica.ro

347

tea frateldiEpiscopli Inochentie, al) preidatli Episcopia

Hui pind in scandurei, gi a aruncato in grea datoria
de 75 pun gi de bani(*),
Din tonulti acestorrt cuvinte se vede cli, Mavrocordatti
dusese .jafulti la escesil , in dial aseminea faptX nu maY
avuse exemple. Iacovrt nu putea crede , cif prilaciunea
oficialit a CleruluT qi a Keericel are sl devinn obiceirt i
slf iea formI de legalitate. FanariOT art incetattl de a
maT domni in Romilnia stint aprope 50 de ani; dar exem(*)

Pemelnicul acesta este o tablA de lemn, hula ea de unii cot si jum6tate, si latA de unit cot. Are forma uselor ImperAtesei dela CatapetezmA, si done Wane prinse In balamale, care se Inehidii. Pe taUI], este lipitA chittih, si ye ea sunt Raise numile Episcopilor si ale
Domnilor Of itori.

DupIi titlu de mai sus tirmeazA numele Episcopilor:

Georgie,
Varlaam ctitor la
Sava,
BrAdicescl.

Thant,
Efrim,
Mitrofan.

Pavel,
Gedeon,
Dosotheiii,
Joan.

Calist,

NB.

Iorest,
Varlaam,
Erotheiii,
Pilotheiii,

Serafim,
Sofronie,
Mitrofan.

Iosif,
Veniami n,

Gedeon,
Theotil,
Inochentie, ctitor ce a
molt Biser. si BrAdieeseil

Sava,

Mai cunt] si alte nume adaose de altil in urml:

Iacov, ctitor, ce alli facut easele si clopotul eel mare, Impodobind

Biserica cu CatapetezmA, si cu alte podoabe din lAuntru si din afarA.
Archiepiscopul Gavriil din Iasi, Episcopul Paehomie din Roman, Arcbiepiscopul Leon."
Luminatil Domni si fericitiT CtitorT:

Stefan Voevod, Maria Doamna si flit lor.

Bogdan Voevod, Ana Doamna si fiii lor.
Istrati Voevod, Maria Doamna si fill lor.
Ieremia Voevod , Maria Doamna si fiii for : Constantin , Marina
si en tot nearnul lor.
Matheiil Ghica Voevod, Smaranda Doamna si flit lor: Georgie,
Grrigorie, Nicola], Zoita si tot neamul Ior."
NB. Pe oblonul dinastAnga mar sunt si alte nume Insirate, negresit ale
deosebitelor persoane ce ad miluit aceastit Unfit casA, Intre care se
vede trecut si tin Episcop Varlaam.
Pomelnicul acesta se pAstreazit in Biserica Episeopiei.

www.dacoromanica.ro

348

plele cele rele snntu molipsitoare, i efectele lord durezk

multti.

Nu numal facovil prin Pomelnicult sett a denuntatd

viitoriultd uriciosa fapth, a MI Mavrocordatii; dar i tera
tntrega. l'a inferatti cu epitetnlii de Parle-Vod6," atatti

pentru di tote casele pe uncle locuise elu au fostt devastate, Or lite de foct(*), Gatti si pentru jafurile comise de
elti cu aT MY fn tern, fn timpult domnirel.
Iacovt to eel dinteiti anT aT episcopireY lift a acutti ca-

sele cele marl de astitdi ale repdinteT episcopale, de

io doue etage , deaseminea culmea i pit6ria,
tat de petrA. Acesta sa vede din planult Episcopiel, fdeutt de Dichiulti Iorestii Dant, in care descriindil
Insemnate In plant , numesce aceste acareturT :
Acute acmu." Deaseminea au vgrsatt din not clopofuld celd mare, care esistA pAnd ast5dY, i are urmdtOrea inscriptiune : Acestil clopott sail vitrsatt i sad
fiteutt en ebeltueala PreosfintieY Sale Pitintelui Episcopil
Sfintel Episcopit Hmulti kyrio kyr Iacov, In qilele prea
tnitatuluT Domnt loan Alexandra Constandin Mavrocordatti VoevodU, let 1782, audit tii Preosfintia Sa au stitpetrA, qi

tutil lnteitt Episcopil alit acetiT sfinte Episcopil. Intru

cinstea Sfintilorti Apostoll, a clrora este cliramultt Petra

i Pavelii. Pavelti Clopotariult."

Anid 1782. Se vede c Huenif, nemultiimitT di sub

predeeesorulti luY Iacovt devenise embaticarY aY Episco-

pieT panA yi cu casele i dugbenele for de pe vatra Ur(*)

Dintriottsiii el a loeuit in curtea domneaseA; dar in al doile an al

DomnieT, acel palat mAret fu prefAcut in eenusA. S'a mutat apoT in

MitropoliA. dar nu tArqiu tii aceasta deveni prada flaarilor, dela

care a seilpat numaT Biserica. De acolo PArle ea mutat in Monastirea, Galata; In eurend pArleala isbucni si acolo. DupA aceasta peste puein timp iT veni si mazilia. (Volt: Il Theil, seit. 201-202).

www.dacoromanica.ro

349
guluY,

se fncerca a strica chrysovuld 10 Moruzil sub

succesoruld aceluia, Alexandra Mavrocordatti. Iacovd a-

puc1 Inainte si ceru la acestti Domnti Intftirea aceluT

ehrysovil. Fanariotuld, spre a acoperi fapta sea cea uritl
a, prlditeinneT acute EpiscopieT, se face acum a o milui,
dandifT si eld ceea ce 'I dNduse predecesorulti sea
vatra tfrgule. lath, cumd fncepe chrysovulti acesta alit
10 Mavrocordatti, dupe obicYnuitulti titlu Domnescti :
Facemti scire cu acestti chrysovti aid Domniel mele
tuturorti cuT se cade a sci, di viindti fnaintea DomnieT
mele si a tool Sfatulti nostril iubitoriuld de Dumnecicd kyr
Iacovti Episcopulti de ITV , niad ariitatd und chrysovu
al prea iubitd verulth nostril, Domnia Sa Constantin Moruzu Voevodti din anul 1782, Gbenar 9, prin care chrya
solid asa scrie Domnia sa , ca, Wanda aminte
( Urmeaa, cuprinderea chrysovului Jul Morurti despre
dania vetril Tirgulul Writ Episcopie); o intAresee Ili elti,
si fnchee chrysovuld on forma obicTnuith, si cu s'ad

scristi chrysovulti acesta la scaunuld Domniel mele fn

orasulti Iasi( Intru cea dint6ti Domnie a nestrii, la Moldavia fn annul al doilea, la anil 1783."
Daniele acute fn acest anti siintd : Nicolaid Huhule a
dXruitil SchituluT AveresciT, devenitti in iirma, proprietate

a Episcopiel, partea sea de reqesiA din Cioricescl. Ionill

Eusuiocd din Dolhesd, fnpreunii cu alte rude ale sale,
a darnitti Episcopiel o parte relesesdi a sea din Dolhesci.
Anul 1784. In acestd anti, Episcopuld Iacovti contia
nua cu facerea caselorti si en reperatia Bisericel, fneepuse a zugrIvi catapiteazma. Dar era nevoiesti de banT.
De aceea fn April 30, se adresh, on jalubl la Domnulti
ce spoliase Episcopia cerendd a ehartizi EpiscopieT din
veniturile Domnescl venitulti mortasipiel tirgul0 HusiT pe
www.dacoromanica.ro

350

Ode de tirgA. Yob, iT tndeplinesce cererea numal in

parte, adic!t if ehkrtizesee numal mortasipia depe vendarea
vitelorti; i prin chrysovula datii la 20 Maim, intkresce
Episcopiel pe totll- dea -una acestil venittii. Reproducenad
aid atatil jaluba luT Iacovu, pe carea o privescti mai multil

ca o satiril la adresa lui Mavrocordatli, pre Gatti si airysovulk acestuia, Intre altele, ca modelk de ipocrizik fanariotick a acestul Domnii, carele dupk ce a predatti ark
milk Episcopia, Tea acorn fond de Ctitoril i de compktimitoriil cu skrlicia eT.

Ptea Inkltate Domne!

Dupg nemkrginita mila Inkltimei tale ce s'ati reversat
asupra acestel Sfinte Episcopil a liquid cu dkruirea loculuT Ttrgului, datoria mea, este pururea
i va reniknea statornick, i la alti EpiscopT in urina mea, spre a
pomeni la Santulli jertvelnict, i a raga, pre totii-induratulil numnedeil, ca sk intilreasek stilpenirea luminatu10 Scaunii. en lungimea fericitelork dale intru multi anT
al inkitimei tale. Iar4T lilizuindil la inalta milostivire a

Inqimei Tale, dail suplirare i on lacrAmi m roe,

Oct

dupk eumii alte Sfinte monastirT sail inpiirtkitil en luminatele mile domnesei ce all priimitIl tirguri en totti ve-

nitulil, de all qi Mortasipia dela cei ce'i facil negutktofile sale, si fie i aceastri Santit Episcopie miluitil de
ektrk Iniiltimea ta ou acestii venial ale Mortasipid de pe
loculu targului numal de 4ilele de tirg'd, spre intemeierea el, cand cu ajutoriului luT Dumnedeii i din mila 11111timei tale, s'aii inceputa a se zugrkvi si catapeteazma
Bisericel, care i nlidIjdueseil ct in fericitele Bile, din
mila si ajutoriulil InalVmer tale va lua sfirsitil, clunk si
toat6, podoaba a toatA casa, voindtl to ltimea ta a'iT face
www.dacoromanica.ro

351

vecinicg si nemuritoare pomenire, pururea voill remanea

rugittorig ca anil ingltimeT tale dela Milostivulit Dumnegettt sit fie multi si fericiti. Al ingltimei tale cltrg Damne4eil smerit rugittorig-- Tacovd Episcopit HupluT, April
30. 1784." (Cond. III. 247). (Observitmg, cg, din iscglitura lul Iacovti se cunOsce cl, elii nu era caligraft).
Insemnare. Catapiteazma Acutg de Iacovil in Riserica Episcopiel, a esistatii pang in timpulg Episcopului Sofronie, audit 1849, candii s'a tnlocuitii cu

alta mitt, ce este si acumil; erg, acea vechig a lul

lacovil, s'a vendutii Bisericei dinnoti Acute in Ilusi
In onoarea Santilorit Arcbangell, unde se vede Ong,
astitgi.

lath, si Claysovulit lui Mavrocordath :

Cu mila lul Dumnecleil noT Alexandra Constantin
Voevod Domnit terei Moldaviel.
Cunoschdu-se o neapitratit datorie a oblgduitoriloril
Domni, can din Dumnecleeasca pronie se oronduescil Stg-

penitori, a fi cu luare aminte cgtrg toil eel de sub a sa

stgpenire, si a nu dep1rta de asupra Ion agiutoriulg milelorii stgpenesci prin chit se cade. Aseminea dar Domnia mea bine voindii nil numal a ne argta uringtorT celorii maT nainte de noT fericiti Domni ci si a mai adgogi prin Gatti s'ail citqutg, dupre cuing prin lucrarea fapteT de cittrit toti se vede. DM pe liingg altele luatamil
sama si pentru Episcopia MOT, carea din intamplgrile
vremilorti remaindil de multe din cele trebuinciOse lipsitg, si socotindii Domnia mea cg, se cade a fi agiutoratg,
cu ores -care a nostril domnescli milli,, si fiindit ca, tirgul
Huii este pe loculti Episcopiel, ggsimit a fi cu cale pentra Mortasipia ce se Yea la acelti argil de pe vitele ce
se vendg, ca sg se fac't venial acestiT EpiscopiY. Si Wit
prin domnesculii nostru chrysovil hotgrimg , ca sit AA
www.dacoromanica.ro

352
a lua Episcopia IlusiY venituld MortasipieY de la tirgulti
Huit, care este biennial de se Tea, (Ate 24 banY noT

de call', iapg, boil, vacg, ce se va vinde in argil adicg

12 banY dela cumpergtoriti qi 12 banl qela vengetoriti.
Iarg dug vre unit din streinT, orl ventletoriti, orY cumpergtoriti de vite vorti fi din ceY ce treed vitele peste
hotard in tarp, streing, acia sg, nu se supere a plgti Mortasipia. Ci pe vitele ce vorti vinde, orl vorti cump6ra unit ca acia, sh, se iea banal MortasipieY deplinti , adicg

ate 2 4 bani de vita, dela partea care va face acesal

aliverkti en de'nii. Si fiindt cat phrg aeumd acesat venial alit Mortasipie se Ina de cgtrg Vameulti, hotitrimil
Domnia mea, cat on in vein)are de va fi vama, sat in

eredintg de se va da, vame0 s, nu aibg a se amesteca

ca st stringt Mortasipia de pe vitele ce se vorti vinde
la acestti argil , ci Omenii ce vorti fi ronduiti de atilt
Sfintia Sa. Episcopulil de INT In acestd s'n.jbl, sa aYbg
a strange acestti venitil in toatg vreme, dupg botitrirea
Chrysovule Domniel mele. Si poftim Domnia mea qi pe
alit luminatT NV Dome, caril din pronia Dumnetleeascg
vorti fi Anduitt in urma n6strg in semifluid Domnie aeste terY, sg nu strice aceastit pitting mill, ci mai virtosil sit adaogg i slt tntheascil pentru a Domniilord Sale
veenicit pomenire. Scrisusati Chrysovulti acesta la, Scanfluid Domniel mele in rapid IaiY, intru cea dintgiti
Domnie a nOstrg la, Moldavia 1784. Maid 20."
Insemnare. Darea numitg Mortasipie s'a introdus
in tent de Duca %Todd (Let. tom. 2. f. 2 1). Ea dupre -esplicarea Domnulni Cantemird , consta in geciala ce plittiau comerciantii pe totd marfa ce yindead In orw en rnMare i cumpAng. In ormele
Domnesci acestg dare o stringeati Vornicil de tire
(Descrierea Moldovel, f. 172). In timpurile mai din
www.dacoromanica.ro

353

urmd, precumd se vede in chrysovuld de fatd. sub.

numirea de Mortasipie se intelegead si ddrile ce so
luati dela venletoriT si cumpdratoriT de vite in gilele

de ttrgd, care se stringead de Vamesuld domnesco

In ttrgurile domnesci.
Anus 1785. Schimbinduse Domnulu Alexandru Constantin Mavrocordatil, fn Inlocuitd de Alexandru ban Ma_
vrocordatd.

Iacov iea parte, inpreund. cu Mitropolituld Ga.vriilu, en

Leon Episcopulu de Roman, cu Egumenii si cu boeril divanistY la stabilirea regulelorti pentru cdsittoria ciganilord,

precumd se vede din anaforaua cdtrd Domnuld Alexandru Ioan Mavrocordat, dela 12 Septemvrie (Uricar. part. I.

f. 168-169),
TirgovetiT din HusT, dupg ce vatra UrguluT a devenitd
proprietate a Episcopiel, ad fostri asupriff peste obiceid

i peste puterea lord cu durT mart si cu alte

Certa, precumti se vede, provinea de awl ,

impildrI.

a nu era

botAritil prin chrys6ve, cu ce anume si catil are dreptd

a se folosi Episcopia de la TirgovetT. ET se jeluird, nonlet Domnd Alexandru loan Mavrocordatd cerendil curmarea abuzurilord din partea proprietdtiT.
Domnuld dddu questiunea in tratarea Velitilord boery
al DivanuluT , si dispositiunile opinate de cY le promulgl

prin cartes sea domneascd, la 2 Aprilid , pre carea o

reproducemd aicY intocma :

NoY Alexandru Ioan MaVrocordatd Voevodd Bojiio

Milostiio gospodaril zemli MoldayscoT.

Fiindd-cd, prin jaloba ce au data Domniel mele Urgevetii din tirguld HusiT ad ardtatii cd Sfintia Sa kyr laova Episcopulil de HusT iT supgrd, fdrd, dreptate luau.
dale din tOtd dughena cite 2 let ; si apoY le maY iea si
23

www.dacoromanica.ro

a54
eke altY 2 leY pentru ct edti in dughenii din dosit, cum

gi pe dughemale cele ce le deli en chirie inca le iea din

10 leY unnlii, i dela femeile silrace, care n'ati nicY bitrbati nicY feciorI, fua iea cate 2 leY , qi dejma din vinn
o iea en vadrA mat mare decAtil vadra cu carea vendq
et pe la negutitorY, yi dejma din pliptiol nu o Yea toamna
tandil eY culegti pApueoiT , ci o Tea primAvara , uscatT
gata. cum i dejma din stupY earAY nu o Yea la vreme

ci la vremea desetinel dui% ce num6rA

apol candt1 sA vie sA o lea dejma , fT hereaz i

dupil obiceiti ,

stupit
IT lash la eel en stupiT phlit in primitvarA, hi apol iY Yea.
Deer pentru aceste strimbAtAtY cerendti jelnitoriY dreptate

dela Domnia mea ,

'1

arnu ronduitq la aT nostri

einstitY

credincio,,Y Dumnealorti velitiY boerY aT Divanulut Domniel mele ca s cerceteze, en deamAruntulii jaluba lorh
i sA indrepteze pentru toate, ca sit urmeze i la tirgulil
,

Hugif aseminea dupa cum se talilea i pe la alte Urger din tera aceasta , ce vorti fi asemine daniT pe la
MonastirY. Pentru care Dumnealorti velitiY bee , spre a
severi porunca Domuiel mele i a indestula pe jeluitorT,
catti si pe SfAnta Episcopie cu dreptatea ce se cade, dupI
ce all eitti amAndoult pArtile Inaintea D-lorti Sale, all
intrebatil : ce le este cererea ? i arandouit pArtile cu un
glasti all cerutti, ca sh. li se hotArasca , cath s dea pe
anti la Episcopie bezmeniilti loculul de casele i dughenele
boerY

ce au pe

tirguluY Hap. Si D-lorti velitiT

Oclendti eh cererea lorti este en tale , pentru ca
loculti

nicY Episcopia sA se pAgubeasett de venitulti locului, niel

tirgoveliT birnict sa. nu se asupreaseA peste dreptate , Si
maT virtos6 cif darea avaetulnt pentru loch nu se urmeazA la toate tirgurile , ce santh dad( pela MonastirY ,
totO intr'untl chipti , pentru ttrgulii acesta Iluqii ce este

www.dacoromanica.ro

355

datti Janie la Episcopie, foarte cu amIruntuld all cercetatti ysi all luatd sama. Si dupd, cumti all socotitil cu
dreptuld sd, dea pe and la Episcopie venituld loculul a

dreapti vatra TirguluT Hus', ce sg, va afla duptl cercetare si hoftritura in semne si in sttnjini , ce vorti face
D-lorti Spdtariulti Constantin Greceanuld i PAliarniculd

GrigorasT Costachi dupa cartes DomnieT mele ce Ii sad

scrisd se aratd in joss. Adieu din suma chirieT a fieste
aria dughene sd, dea stIpanulti dugheneT la Episcopie
pe totti multi bezmenulti loculuT , din ddci bad( unuld ,
cum si de totti gospodariulti ce va fi septoriti pe hotd,ritd, vatra ttrgului sif dea numal crate and Jell, dupd cum

si la Galati ceT ce all case pe loculd MiintistireT

SfantuluT Spiridonti. Iarii de carsniele ce se vorti alege
data

de ronduiiiT hotarnicT pe dreaptd, vatra tirgulul, de vreme ce ad aretatti tirgove(iT cd atata este chivernisala
lord, sad socotitii sd., nu dea nimicd. Si pentru baniT bezmAnului de loculd dugheneloril si a gospodarilorti iarasT

A nu fie siliti de dad, Episcopie Mrd, de voia lord ca

se lucreze , ci sd, dea banT dupd, cumti s'ad ardtatd maT
susti. Iara, femeele grace , care nu vord avea bdrbatT

nicT feciorT, nu vorti da nimicg , dupa, mud si Dichiuld

Episcopie) sad primitd. Si dejma de vinti sd o dea cu
vadra ce vord vinde la negutitori, i Episcopia sa, o dud

numere la
vreme, si de nu volt fi intfo prisad, 50, va lua Episcopia cate o para de stupt, erg, de vord fi 50 , sa, Tea
unti stupd de seine* , earl nu de bAtutd , si intro
acea toamnd, sxld rddice din prisad ; dejma din pXpusoiti , candti se vorti incepe a culege pIpusdele ,
sd atbI a trimite Episcopia sit mesure cu prIjina
unde va vra. Tart nu tirgovOT.

StupiT &CT

fieste care ogorti, fiindd de fait omulti cell cu ogoruld,

si din 10 prdjinT va lua una, dupg obiceid, si cite pra,www.dacoromanica.ro

356

,jinx se vorti veni, s

le, iea iutr'unti capettt, i earhT Episcopia sill culeagg .Si ski re'dice de pe ogorti. Cumti
1 pentru mesernitile ce vorti fi pe vatra tirguluT earitO
nimiel sit nu dea la Episcopie bezmenti. Acesta fiindh
hotgrirea D-lord -sale velitilor1 boeri, care cercetinduse
i de eitri insuT Domnia mea , sati aflatil eti, este en
tale i cu dreptate. Pentru aceasta dar i Domnia mea
hotiirtmii,

ca

si se urmeze pre deplinil cu darea avae-

tuluT, ceT ce voril fi pe dreaptg vatra tirguluT, dupi cumtt

se arath mal susti prin cartea aceasta. Iarg ceT ce vorti

fi ecjetorT pe moia Episcopid, care gnat afari din vatra tirguluT , voril da venitulti moiei &pi obiceia , i
dupg ponturile ce sintil in visterie en pecetea gospodu.
Dar dejma din vino, din stupi, i din piiptioT, vorti da
ca i tirgovetiT ce vorti fi pe vatra tirguluT. Dreptti a-

ceea sati data aceasti carte a domnieT mele la mina

tirgovetilorti din HuT. Acesta poruncimil. 1785, April 2.
(Oriinalulti se pgstreza la primiria 1-Inilorti.)
Insemnare. 1.) Desetina, de la clicerea Slavong :
AECATb , mseinnezi qecitielg. Aid In cartea domnesclt insemni daiea pe stupT , ce era botiriti a plgti
propriettitiT ceT ce aveatl prised. Timpulti, candfi
dupi lege trebuia st se iea desiatina pe stupl , era
tOmna. Se lua sett in banT sea in naturi. In casuln
din iirm1, Episcopia IT infera stupiT ce'i se cuvinian,
i'T 'Asa tote in prisecele locuitorilorti in in primivaa, se vede, pentru ca sg nu le aTbit grijea
pe iarni : aceasta era o povarg pentru locuitorl.
Desetina se da in antreprizg la deosebite fete, care,
platindti baniT la visterie sea la proprietate, i'T scotea
apoT en citigti dela eel cu prisecele , prin anume
slujbaT Desetinarl.

2.) Mesernite, dela qicerea slavont MACO

Insemni carneirie ski maceldrie,

www.dacoromanica.ro

came,

357

3.) Stupz1 de semengi, iar nu de bdtutii. Adid

sit nu Tea din cei mai gra4T, cariY IA rernanX hi
folosulti gospodariulul; ci din aceY ce vorU avea atata strinsOre cittti sti INA trgi peste iard,, qi sti fie
produdtori la anulti viitoriti.

4.) Priseaca, de is qicerea Slavod : nioickKATh

a ta'ia, tgeturit In Odure; de aid qi vorba Seciii,
piidure tengrit i &I ce se r&lid, in titilturg,. Dicerea Prised'," ne amintesce pos4ia priseeilora din
prin 0(1'0. Celti ce voia a'i face prianticitate
sed, tlia o parte din piidure, i aeolo In Metal%
10 aeqa stupil.
5.) Dzyma sea delmei. picere stricata din vorba
romad decima a 1ecea sea cleciuelcl.
Dupg rugliminte,a lit lacov, Domnulti Alexandru loan
Mavrocordatti, Intilresce i elti dania mortasipiel flicutti
EpiscopieT de predecesorulii sett'.
In mesa"' anti s'ati fAcutti urinliterele &AT in folosulti
Episeopiel : Diaconulti Vasilie a ditruitti Episcopiel partea
sea din BuneeT i Ciibieesel. Ioni(1 Cereliezti a elitirl-

zitil partea sea din moia Saratuld. Archive Mardare a

dAruitti reqeiele sele din Illtnesci, din Seheea i Tabgra.

Aim' 1786. In acestti and murindti Mitropolitulti Gavriilti, Leon Episcopulti de Roman trecu la Mitropolie,
era la Episcopia vacantti, prin intrigile fanariotice se alege and Egumend fanariotti dela Monastirea Barnovski,
anume Archimandritulti Iaocv,contra blestemuluT Sobernieescti din anulti 1753. La Ipopsifiarea ha , ce a urmatt"' la 1 Mart, all loath parte Episcopul Iacovti i doT
Archierel Greet'.

Tam are procesh en re'qeil din Dolhesei. Domnulti

Mavrocordatti ilia indreinezii a cerceta. hiprendi eu IspravnieiT de tinutti, o certh req*seil.
Daniele ce s'ail thcutti In acestil anti : unit rec,le0,
Constantin. Inpreun5 cu Oil. clar;izegen Episcopiei Orwww.dacoromanica.ro

358
tile lord de pdmentt din CtipotescT. AltY redesT : Theodor.
Athanasie , Gavriil , ddruesca Schitulul Averescif partea
lord din mosia RosioriT. Una Antonie, ditruesce EpiscopieT jum6tate de b6tranti din DolliescI.
Anad 1787. In acesta and Iacova agonisesce Episcopier and mare odorti
Santele moasce : o mind a

sante Chiriachi, carea se prbznuesce de Biserica orthodoxit la 7 Julia. Acestti odorti Episcopula Iacova l'a cumperatd cu 100 leT dela Genadie Archimandrituld LavreT
dela Athon, la care flit depusese amanetd pentru acesti
banT ,

and Archimandritd Moldovana

Meletie Ghica. A-

cesta, dupre cuma insusT spune, capease aceste moasce

in dar dela Domnula Constantino Mavrocordatii Voevoda.
In cutia en Sintele moasce se pristreazit pink, acumt documentula acestora &trite moasce , in limba great , on
data acestul and. Ed amts pusil pe profesorulil de limba
greach dela Seminariula de HusT de I'att tradusa romanesce. Ela este unit testamenta alit numituluT Archimandritti Meletie, fAcuta la 1 Decemvriti 1787 si urmat de
adeverinta Archimandritulul LavreT despre primirea a 100
leT dela Iacovti pentru aceste moasce, scrisd In Moghilev
la 1 Iuniti, totti acela anti.

Atesta Testamentd ilti gdsescti vrednica de Insemnat,

ca documentti istoricti , atatti despre Sintele moasce ce

se afld la Episcopid, cata si pentru alte notiudi istorice;

si pentru aceea ilu reproducti aicT In intregime , dupre
mentionata traducere :

Treime mai pre sus de fire, carea in unime esti inchinata. dd intelepciune lora, 06 rogil. Testamentuld melt
ald Int Meletie Ghica.
Gandindd In sine la aniT vietil mele eel din tinerete

pind acumti, si la cele ce se Odd si se audd, adicd 14

www.dacoromanica.ro

359
moartea a multord Impgra,tt, PrintT, Patriarchy , MitropoRV, Episcopi, Monachi, si Mirent, si a mat multora prietent si rudenit , si a altora nenumgratT. Socktindii ca si

mie se va tritampla aceasta neaOratt; de aceea prin aceasta se face cunoscutg , el allandu-m6 din tntemplare
In politia Smirna, spre a'mt clstiga vindecare de o WA
a mea chronicit; si avendti o Santa Comoaril, adicA Santa
mad. a SanteT MartyreT Chyriachi, afierosita de pururea
pomenitulg Constantino Mavrocordatti Voevodg , si pentru
cri to timpulti de fat4 are mare nevoid metania mea, adica Area marea Lavrit, carea este la Athon, dupre Dumnedeeasca ProniA s'a aflatg aicT ung confrate prea-ctiviosulil intre IeroncionachT kyr Cosma , si convorbindil des-

pre marea nevoe pentru o datoriA ce are metania mea ,

m'a Indemnatti cu dullovnicescI ffigOduintt , si 'i am dat
Santela moasce , de care s'a qisti , ca sit n4zueascii la

mila Chrestiiiilorti; pentru ca prin aceasta se ajuttiing si

not, catti e cu putintl metania noastrk pentru care i s'ati
si trimisti scrisorT dela Santa Monastire pentru Eparcidia
Sftntului Efe,:iti. IRA cti asttifeliti de condii6 , ca sit
amble exarchicesce pentru fret hint iniinaT , si In aceste
kW catti mile va strange dill ajutoriulti Chrestinilortl, adicit pomelnice , liturgliit, sarendare , aghiasme , sett altit
milit , sit le impqrtimO in deue , jumetate sl tag eg i
jumgtate prea cuviosia sea, si fieste care sit dea _Monastirei partea MT, sclqind cheltuelele ce se vor intempla 'in
timpulti unireT noastre , si dad, se va intempla la vreu-

unlit din not vre o neprevecjutit si ne asteptatl moarte ,

neamil legato asa, ca sit posteneascit imulti pe altulg, si
celg ce va remanea sit fie ins4rcinatil 84 caute de sufletulti celutalalttt la metania noastril, si &gilt timpti s4 flit
datoriti a ingriji de cisele hit. faril dacit se va intempla

www.dacoromanica.ro

360

moartea en mintile tntregY si en bung sfirsitii, atuncT se

va urma fie-ctruia dup. testamentulil ce va its& Iart

dad se va, intempla moarte ftrit de vreme , pe mine ,
Meletie , st m6 mosteneascit metania mea , si pe Santele

MOsce st le duct la Monastire Smpreunt en averea mea,

ca st se gigrijasct de multil pecittosuld melt sufletti ; si
penpe iubitulg meg Matheig sillg duct la Monastire,
tru iubirea de Dumnecleil si a Santelorg MOsce, sitlit Ondueascit la Ospitalg, ca bolnavg , sg, 'Mance o bucittict
de pane acolo , pint candil sit'sT dea si elii obstesculti
sfirsitg. Tart teneruld Gavrii16 , pentru el me servesce
din mica luT copilitrit , dact va voi a remanea la metania mea , st'T dea 250 de leT si din lucrurile mele elite
vord socoti; 4rg, dace nici-de-cumil nu va voi st se fact
Ctlugtrg , ci sit se duct, sit i se dea numal 100 lei si
armele mele. Si pentru 1000 lei , ce ainti datit la prea
marea Monastire a Ivirulul pentru SAntulg Vasilie(*) ,
fiindtt -ct nu mi a priitg positia aceleT ChiliT , amg scristi
IF,si

vechiluluT meg Dasciilului kyr Meletie Romftnulti, ca sit

Yea zapisg pentru acestY 1000 leT cu procentg de 25 lel
la pungg, si SfintiT ptrintT st vendt Chelia la tine vroeseg.

fart ceT 1000 leT sit se fmptrteasct dupt urmittoriulti

modg : Metania mea prea marea Lavrit, ca una ce este
maY preferabilg, , st Yea totti ce este alit meg, emit de
partea Manila Gavriilti , si dupre doveqile ce amg sit
Tea eel 1000 leT dela Iviril si sit tie 400 lel pentru
hrana Cuconulul Matheig, si sit lase Iyirului 200 leT si
A., nu le cearg, dobandit banilorg , si sit scrie in pomelniculg lord tote acele nume ce amg la pomelniculg Lavrel , si 100 leT sit se tie la Monastire pentru biteatulti
(*)

0 Chiliii Cu acestil nume

www.dacoromanica.ro

361
Georgie , pe care l'amil recomendatd la dasellulii kyrii
Chipriand , carele 1ml este datoriii cu zapisil de 180 leY

i 5 galbenT unguresci, si neavendd ca sit mi'T dea, mi

a flgitduitil tnaintea Jul Dumne4e5, ca sit ingrijeaseit en
1nv6tatura pe fiiul med cell de suflet Glieorghieii, in treT
ani i jumetate, si in aceastl diastimit, dacil va propli

destuld la inqtlturl, , apol sit se dea aIci 50 de leT, ca

st maT tnvel;e 1ned und and, si dupl ce se volt s6veri
patru anT i jumeiate,

dea bleatului ciealalti 50 leT,

ca sit se duct la maica sea ca sit Tea bine-euventarea

el, i sit se 1ntoared la metania mea, pentru el prevedd
el dupl. vreme IT va fi de folosti. Iarl eel 300 leT ce
remand , me rogu , pentru iubirea de Dumneqed , ca sit
se impitr(ca,cit pentru ticitlosuld med sufletti la &bang,
adied : aid &Intel Anel , alt CapsecalivuluT , la Schituld
not, la Santulli Dimitrie dela Vatopedd gi la Schitulil ILogiotatuluT kyr Meletie RoviruluT , i 50 de leT
manuld Epitropuld med, ca sit stea pentru cele de maY
susil , impreund cu Preotuld Cosma. Si candii metania
mea cu Epilropii nu mil urma dupre aceste de fatit, sit
dea euventii in qiva judechtil , carea dorescil sit nu se
intemple, CbristOse Imp6rate I Pentru ct eit amblandii icT
colea din pricina bold mele , gasesed peste totii loculd
scumpete i pricinT de multe ebeltuele , 1 pentru acesta
se Anduesed ace%1 1000 lei , cariT am' data la Santa
Monastire a IviruluT , ca sit se caute slraculd med su-

fietil; pentru -et in WI viala mea n'ama pututii st odihnescd pe prea Sfantuld Dud' alit lul Dumneqed asupra
mea. Pentru aceea roe' pre hibi ii mei Santl PtrintY aT
Lavrei i ai Ivirulul , ca , pentru prea Santu numele a
iota bunuluT DumnecTell, sit le flit mill de sufletuld med.
0 mied, truce de aura en petrieere de diamantd , sit se
www.dacoromanica.ro

362

atirne la lama Ma Ice lul Dumnqed-Trielierusa , care.

(truce) in oilele mele mi s'ati data de pururea pomenitulil Dascaluth Cosma Trapezuntea,nulti. Iarit celelalte in-

crurT ale mole sit se vencp. Cu cattl se va putea, ca sit

se foloseasch, metania mea ;. pentru-cit capitala de bans
nu se va afla dupit moartea mea ; citci m'amit deprinsa
a triti cu fndestulare si acuma abia me chivernisesca ,
fiinda-ca de atAta creme tota amts cheltuitii , si nicT nail
bane n'amil agonisitd. Are sit Tea incit metania mea
200 let , pentru care amil data po145, fostulul Igumenil
Grigoracbi

care s'a dust In taxidt(*) la Moldova ca

sit le Tea dela kyr Ignatie , si cu aceste sit se indeplineascit cele lipsite. Tara pentru lucrurile mele , care ail
remasil la Santa Episcopil alu fi5d5uiilora dela Moldova,
on care aril fi (Episcoptl) c ndii s'ai.a aritta acolo vreunit
confrate, sit voiascit a le da pentru ajutoritild Monastirel,
pentru cif eli le mil dpetatti cu ostenelele mele, si stint
totT citt fugirea mea de acolo a fostil , pentru cil reama
gasitti de cuviii45, sit, se striae obiceiurile patrieT si rOndueala BisericiT r6sitritene. Si amu plecatti , sands unti

mare Imp6rata tint f5gdduia cinste si tlirona , si nu paVa, plath, si m'amil multArnitti sit trilescti Arad, deeata
sit primescil vAtilmarea prea dulcet mele patrii , si pen
tru tit, prevideama nebilgarea de sam5 a stitret duchovnicesci. Dar canda, din contra, nu vord da lucrurile mele,
pentru sufletula meti, la metania mea, spell a vorti
timi si et totit aseminea. In scurtil roga Pe top' prieteniT
si vrajmasit si cunoscOT din patria, sit me erte din totil
sufletulti si din OM inima, pentru tit si ail ca una omit,
care amtl fostil si unti prea mied. stiipend s'ait Inter .(*)

Dupil milostenii

www.dacoromanica.ro

863

platd de amil arnitrftit pe mulct, si amd ocitritd, si mit

zavistuitri , si amt nedreptdtitti , dar tote -dea-una pentru
folosubl obstieT m'amti sirguitti, si pe ceY bunT i mit
iubita cu tad sinceritatea , iar pe ceT reT m'amd sirguit
totil-dea-una a'T sf tui si a'T Impitca. Pentru aceea pe totT
ceT cunoscuV , r61 si bunT , IT ertti din totti sufietulti i
din tote cugetteu med , cu tote cd sunta nevrednicri i
de cAti.1 toV omeniT maT pe'cltosti. De aceea las6 multii
pil.clitosult1 met suflettl la nemarginita mild a Prea bunuluT Dumnecjeti , i la rugticiunea Prea-CurateT si a tuturoril SfinOord, Amind. Auld 1787 Decemvrirt 1-id , In
politia Smirna. (subscrist :) Meletie Archimandritti Moldovan (Bogdanos)."

Sub acestil testamental este adaosl, la 1 IuniU acelasj

anti, urmittOrea adeverintA a ArchimandrituluT Genadie

Egumenulti LavreT, despre venqarea acestott 1VIOsce EpiscopuluT Iacov : ,,Prin aceastil de fatit isciilith scrisOre
se face cunoscutti pentru 100 leT ce
e datoriti Sf.
Sa Archimandritulti kyr Meletie cu zapisti din partea luT
si cu amanetti mina Siintelorti M6sce a Santee Chyriachi'

pe care ast41 le amd datil In manele iubitoriulul de

Dumnecjea Episcopti alit Husilor kyr Iacov, Si amu luat
dela Prea Sfintia Sea intocmaT baniT ce mi'T datoriti pro -

free kyr Meletie, carele si prin scrisoare imi ordond, a o da In manele SantuluT Stdpenti, (dar pentru cl
de-ocamdatd nu era de fa0, zapisulti) dati aceastl cuitantil de istovire, ca dad, vreodinioard, se va gdsi zapisuld, sd, fie de totti neputernicti i ca o chdrtie nescrisd,;
disulu

qi pentru sigurantd anti hal aceasta, adeveritd de mina

mea, sd, fie spre arItarea adeveruluT : In Mogbilovultl Poloniei. Innig 1-ii11787. (Subseristi :) Genadie Arefiiman-

www.dacoromanica.ro

364
dritg LavreY
verezti."

amit priimitg cele de mai susti si ade-

insemnare. 1. Acestg testamentti alli luT Meletie

Ghica este o dispositiune provizoricg, pentru easulti,
candti s'arg Intempla moarte dprasnicg, vreunuia
din dol tovarlisT ,
elii si Cosma , in curgere de
trey lunT a tovilrgsieT lord 1a adunare de milosteniui
cu SAntele MOsce ale Sante( Chyriachi. Dar se vede,
cl cele treT lunT au trecutil cu pace ; tovgrItsia s'a
isprivitti, man SithteT s'a renturnattt luT Meletie, si
testamentulg aeelti provizorieg a remasti numaT ea
unit actti istoricti pentru acele Mosce. Se Mielege ,
mai departe, din adeverirea luT Genadie, a Meletie,

In strimtorarea sea de boalg si lipsti , a fostg nevoitil a pune Moscele Santel amanetg la Lavrg pentru 100 de leT care s'a Imprumutatg de acolo. Dar
neavendti altu mijlocti de a plilti se Intelege, cg, s'a
adresatil la Episcopulti Iacovg

cunoscutti alts sets

de mai Inainte , cu ruglminte de a rescumpera acelg odorti dela Lavrg, prin plata suteT de leT. lacovg, primindu propunerea luT Meletie, acesta sense
1ui Genadie Egumenulti LavreT, carele se afla duple
milostenig, pela orthodoxiT din ptrIile PolonieT , si
avea cu sine aceste Mime , ca sg, le dea EpiscopuluT de Rust Episcopulg se vede c a trimisg un
omit alit sets la Moghilev, uncle se afla Egumenulil
LavreT , si plttindu datoria lul Meletie, a primitti
dela elg Sfintele Mime , impreung, cu testamentuld
de maT susg, ca dovadg , cuing an fostg ajunsli acele MOsce la Meletie , si cum cg, sunti1 cu adeverata proprietate a MT, de care poate dispune.
2.) Cine a fostg acestti Meletie Mica ?
Din acest testament se vede, cit elti este moldovang,
cgcl numesce Moldova Prea dulce patrie a sea." Epite-

tul Ghica" aratg cit era din familia Ghiculesd, ce a

domnitg In atiltea OndurT In Seri. Elie s'a clilugArit la
Muntele Athosg; del numesce Metaiiiii" a sea Lavra

www.dacoromanica.ro

365

cea mare de acolo. Pe urnag venire ca cglugArd In

Moldova, i inainte de luarea Bucovinei se vede eg
era Egumeng la vreuna din Monastirile de acolo,
preening aratg chiar titluh luT de Archimandritg,"
carele pe atuncT se da numaT la cati-va din Egumenil Monastirilorg celorti marl ; deaseminea cuvintele : am fostti i eti unit prea mid stApenti,"

pentru folosulg obtieT m'am sirguitti."(1) Cum

Meletie era o persOng insemnatg in Clerulg Moldovel pe atuncT , se vede de acolo, cg la 1777,
candg s'a luatti Bucovina, i s'a filcutti alarmg mai :

re maT alesg prin Monastirile de acolo, ce'T pre vedeail aorta, i multi din cAluggil, Intre cariT renumitnlg Staretii Paisie en Dragomirenil, fugiati in
Moldova

guvernulg austriacg se silia a trage la

sine cu mtigulele pe eel maT insenmatY din Egumeni,

Intre cariT i pe Meletie Ghica. Elti ne spune , in

testamentulg de me snag , ca Imperatulg it AOduia cinste i throng (episcopal) i nu puting platg;"

dar a refusatti tote , neputendti suferi viitgmarea
Area dulceT sele patriT," i s'a multemitil maT bine
sg trgeseg shrug , fiindtt a previdea , intre altele, dispretulg tagmeT spirituale sub ung guvernii
papistg i sub influenta propagandel eel atatti de
i putea Ore sg facg altg fella
inimice Ortodoxiel.
Archimandritulti Meletie Ghica, c ndu consanenulg
seg Domnulti Grigorie Ghica 'ati pusg capulti in
pericolg , protestindti contra crimeT Austro-Turce,
carea a sfgiatu Moldova Inteung modil ala de revoltgtorg?

Meletie a fugitti pe ascunsg din Bucovina, numaT

en scirea EpiscopuluT de RU MAT, Dositheiii Herescu,

la care 'a Ilsatii in pgstrare, maT multe lucruri.

Eli, se intelege, de frica AustrieT, carea a persecutatg pang !a mOrte pe Domnulti Grigorie Ghica
(1)

Dup1i spusa until betritud, Meletie Ghica ar fi lost Igutnenft la Mo.

nastirea Ili eseiT din Bucovina, vi Exareliti preste Monastirl,

www.dacoromanica.ro

366

pentru eit s'a opusti la darea Bucovinel, n'a pututil

remanea to Moldova, ci s'a retrasti la metania sea
dela St. Munte. Acolo a petrecutti in lips, din causa
bold de carea suferia, i de care ilg gisimu pAtimindU i in acesta anti 1787, la Smirna, unde se
dusese pentru leciiire.
3.) In Testamentil se amintesce de unti kyr Meletie romanulti," dasciilulii, pe care Meletie Ghica
alit avea old de incredere, i care petrecea ca monachti la Sf. Munte. Acesta negreitti trebue sA fi
fostti vre unti eAlugtirti din Tera-romaneseft.
In acestil anti, Iacov fanariotulti, ce apuease cu viclenil Episeopia de Roman, a muritti in Foeansf unde a fost
inmormentatti. ca nevrednicti de a avea mormentti la mill
keit on EpiscopiT legiuitY : aa a fostil de mare indigna-

Oa Clerulul asupra Episcopiei NT ! La Romania s'a alesti

Antonie Proegumenulti Monastird Putney. La ipopsifiarea
Id in 19 Iuliti, a luatti parte Iacovti Episcopuld de HuT
InpreurA en doT ArchiereT Greet.
In acestil anti Episcopulii Iacovti primesce o daniii de
la Dolhesei. Deaseminea unti rec,leti Grigorie , inpreunit
cu fratil set, eliiirilzbee Episcopid 14 stinjinY de moiii
din IvAneseT.

ToM in acestil anti, la 24 Avgustil , a izbuenitti resbeluM intre Rosia i Turcia , care a avutti consecuentile see qi in sOrta EpiscopuluT de HuT Iacovii.

Anul 1788. Imperatulti losif alit

AustrieT

intrunise

Principatele se ficurg Genotile stile cu ale Rosiei,

trail luptelorti. Domnulti Moldovel Alexandru Ipsilantti fu
prinsil in IaY i trimisti la CernAuti; ertt oearmuirea teNI fu Incredintatii until Divan alciituitti din boerl sub preedinta Generaluldi Austriacti Elmpt.
Iae.)v continua ocupatiunile stile gospodgresci la Episi

www.dacoromanica.ro

367

copia sea. In acest and doY regell, unul Georgie, altulti

Andreid mogilde , ad dgruittt Schitulul Avereseil, celti
d'anteid Ortile sele din Averesd si Rosiorl, 61 cell de
aid doilea o parte din RosiorY.
Ante( 1789. Monachia Iuliana en Mild el Georgie
Bosie a dgruitd Episcopiel pn4le lord . de pnmentd
din AvereseT ,

Rosiorl , SoricenY si TalpigenY. Preotulti Antochie en solia sa Anna ail dXruitt Schitulul

Averescil piirtile lord din Averese si Rosiort Ieromonacbuld Sorronitl, fondatoruld Schitulul AveresciY, a fnebinatd acestti Schad en OM averea mut Episcopiel, ca sIl
fie metochil, si Episcopia sn, aIbn, a ingriji de elii ca si
de sebituld BrndieeseiY, pe tot-dea-una. Cartea Jul Iaeovil,

prin carea intAresce acestti danil se pitstreza intre dom.m entele Averescilord.

Anal 1790. In acestd and s'a inmormentatd hi Biserica EpiscopieY unit poleovnicil rusesed, anume Alexia

Srebriacovd, ce a fostd ucisd la asediuld Ionailulai sub

comanda Id Suvorovd. Eld este inmormentatii in laturea
dreptn, in urma mormentului lul Inuchentie. Pe mormental WY. este o petrn, de marmori ea inseripOunea urmatOre in limba mesa, : Sub acestii Oil, este pusii
Alexia Srebriacovd Poleovnied al ostiT de Donn , carele

s'a ucisd la 11 Decemvritl la asediuld eu care rapid

Ismaili s'a luatu de stile rusesci sub comanda generalulu! Grafuld Suvorov Rimnicski. S'a inmormentatil de

Episcopuld de MO, la multi de la Nascerea lul Christost1 1790."

DoT fratY al reposatuluY Polcovnicd, anume : Majoruld
Vasilie ,i Porucieuld Stefand, spre pomenirea luY ad

acutd unit chivotil de argint pentru MOscelemana Santei Kyriaki , in care elle se pastrezit pann astnly. Pe
kivotd este urmatOrea inscriptiune , in &Sue limbe, de o
www.dacoromanica.ro

368

parte rominesce, de alta rusesce : Intim cinstea; daruld

i slava neputreclibilelord mine alle maneT Santa Martire( Kyriaki, acestit kivotu s'a fdcutil priu osirdia fraillord de unit singe Premier-majoruld Vasilie, i Prapor&tad Stefand SrebriacoviT, spre pomenirea frateluT lord
Polcovniculd 0tire1 de Donn Aleaiu Srebriacovii, carele
fu ncisii in anul 1790, Decembr. 1 i la asediuld de luarea CetAteT Ismailu , de otile rusevT, i s'a Inmormentan" de Pre sfintituld Domnuld Iacovil Episcopuld de HuT
In templuld Sfintilord Apostoll Petru qi Paveld, in Santuld 10001 alit EpiscopieT de Ht.LT, in Moldavia, in tergulli Hui1.(*)
Fostuld Protopopit Ioan , in anuld acesta a chdrdzitit
Episcopiei partea sea de moiii din Floresd.
Volfd ne spune unit incidentit, intemplatii cu Episcopuld Iacovii, incidentit care de i deodatd, T a fostil defa-

vorabild, dard in urmd a avutil consequente forte avantagiOse pentru densuld : De i facovit retrasd (la HuT)
continua a'I implini datoriele sele i a bine-face aprOpeluT , totqf nu a pututil scdpa de sageteie celle otrdvite
alle unord inimicT aT seT MoldovenT. Ina, elle nu lull nemeritd, i calomnia a trebuitii sa amutescd. Adicd, in ultimuld resbelit turcescd, candd Ausiriacil i Ruil ocupad Moldova, Iacovd fu acusatil cd, ar fi inendit taTnice
corespondente en TurciT, i pe acestil, pal% falsd elit fu
dus'd in lageruld Nemtilord la Chotinti. Dar aicT a sciutii
ellit aa de convingetord a representa nevinovAtia sea, in

catil cu tOtd area fu anturnatil la Episcopia sea. Ca

unit fidelti supusti, elit rescumperase dela RuT maT muliT
(*)

Traducerea romAng de pe Kivotil este ao, de rea, in cAtil cu greti

se pote intelege sensulu. Ell aid am Meath cu totul0 altit traducere
depe originalulti ruse, il,

www.dacoromanica.ro

365

prisonieri Turd , &Rid sume insemnate , fdrd a gandi

atuncl, cd acestd faptd philantropied va fi causii, de Inaintarea luT." (I Theil. seit. 279).
In anti loot, acestasd autord aratd m al explicatd aceBM din urmli, impregiurare : In tim pull cellul din urmd.
resbeld russo-tured, candti lacovti era Episcopti de EinY
ad adusd RusiT multt prisonierl dela BrAila, dela Ismaild,
si dela alte fortzirete turcesci, pe cariT Episcopulti 1 a
rescumOratd cu 32 pungY seri 16,000 leY, si 'i a expediatd cu cheltuiala sea la Constantinopole sub titlu de
presentii" (ibid. seit. 145).
Descriindd Damni a laY Alexandru Monad

Volfd din

nod revine la casuld acesta, si amintindd in scurtd casuld rescumpdrdrel prisonierilord cu 35 (in locd de 32)
pungY, aratd si recunoscinta ce a avutti eld de la Sultanull : Pe la fin de acestuT din urmd resbeld, Episcopuld
de HusT Iacovii a. rescump6ratd cu 35 pungY de ler muliT
prisonierY Turd si Turco dela RusY, si '1 a espediatd ca

presentd la Constantinople. Pr in acesta elld a dobenditd

la marele Sultand o deosebitd, more, pentru care a priimitt' de la Indltimea sea chine epistole gratiOse, in limba

turd." (II Teil. Seit. 209-210).

Anal 1791. Nisce recjesi Samson si Andreid ddruescd
SchituluT AveresciI 011ie lord din mosia UosioriT.
Ieromonachuld Methodid a ddruitd SchituluT BradicesciT par-

tea sea din mosia Itcanil. In acestil and s'i inchiatd pacea intre Rosia si Turcia, la IaqY, in 29 Decemvril.
Fiindd cd santemd la finele EpiscopieT luY Iacovti la
1-Ini, voiti a tncheia istoria episcopireY lul cu cele relatate de Volfil despre petrecerea si imbundtdtirile ticute
la HusT de acestd Episcopd : Insufietitd de sentimente
filantropiee i ingestratti eu idel juste despre ordine Itil
24
www.dacoromanica.ro

26
iconomid, eld a concentratti actund tote puterile sele, ca
din acesta grdmadit de mine(?) erW sit fad, unit campii,
folositorid F,ti infloritorid, si slt restabileze loeuintele eelle
stricate self eitclute. Cu unit cuventd, elzt scia asa de bine
a uni celle pliicute en cello folositore. In cattt pant, astit4T aeestd, resedi* episcopala este o podebit a Moldo-

va. Afarit de acesta eld s'a datit osteneld a infrumuseta

acestil loch destinatii pentru locninta until omit civilisatti,
cu feliurite arangiamente folosit6re , d. e. fontanY saltatore, apilducurT 5i altele deasemine." (I Teil. SO. 278

279).

Iacovit in HusT a duslI o viat't puoinil turburatit, fn

carea elti a pututd a tntrebuinta activitatea sea la lucruri
pitteute lui Dumnecled i folositore omenirel. De aceea
elti si in urmii, ca Mitropolitil, eu plkere amintea de traiuld sea in IItt 1. AdeseorT Mitropolituld racovit in 1)6lele sele,
miirturisesce doctorulil sett Volfd,
se exprima on Orere de red pentru indltarea sea la acea positiune; cil in HO', ea Episcopti, era elti yi maY sdnetosti si mai linistitti; ca acolo nu avea a se lupta on a-

tatea Vielonit meschine i eabale de alle CurteT," i altele."

(I libel seit. 279).

Arvid 1792. Reproducemil din Condica Santa a MitropolieY din IasT urmdtorea notitit despre evenimentele bisericesci contimpofane : La annul 17.... (*) mutanduse

din aceste vremelnice fericituld Intru pomenire kyr Leon

Mitropolituld la celle veciniee, in vremea de resboiti fiindd
intru acestit patrilt armele ImphMieT RusieT, si ocarmuitoritt ostilor marele Feld-marsald 'Grad Petra Ivanovicid
(*)

Anulti nu este ftsemnatu deplinu, dar se seiX din fiite imam tit
pioartea Mitropolitulul Leon s'a timplatti in 1758,

www.dacoromanica.ro

367
Rumiantovti, ail remasti Santa Mitropolig, intro vgduvi,
apol viindd pre strglucituld Cniazll Grigorie Alexandro-

vicid Potenkin cArmuitorid 0tilord, au adusti ca sine pe

Preosfintituld Archiepiscopti alt PoltavieY kyr Amvrosie,
pe carele l'ati push Exarchd acestE.1 Mute Mitropolil, carele avendti pe lgrigit sine pe prea cuviosuld Archimandritil kyr Gavriil (de nemulti sell Moldova* (*) , Fait
chirotonitti prin imp6rgtesculd iTcazil , cu blagoslovenia
Sfiniituld Sinodtl , Episcopti AkermanuluT, iar la 1792,
dupg, tnchiarea paceY tntre impergjit ronduinduse Domnti

ierel de cg,trg,impatia othomanicescd, pe Mdria Sa Alexandra Moruzil Voevcd : maY susd numituld Arcbiepiscopd, fara, cirea DomnuluY teret i Pia obqtescg, alegere, all suitti pe scaunulti Mitropoliel pe maY susti numituld Episcopd Gavriild. Peel intr'acestd anti , Maid ,
dupg, ducerea qtifor rusescY dinteacestu pamentti, Santa
i mare BisericI a Tarigradulul catherisinduld, all scris
&Ara, Maria Sa, i chtra, ArchiereiY pgmentuluY, ca sa, alegg legiuitd Archiered i Mitropolitd , i prin alegere

deobte all mutatd pe Preosfintia sa kyrio kyr Iacovt de

la Episcopia Husuld la acestrt scaund ald MitropolieY,
pentru carele i ecdosis patriarascl all venal"
Volfd ne spune ca, Domnuld Alexardru Moruzi, dupg,

(*)

Prin Moldovana se intelege: Pominn. Volft1 cu gresalg face pe Gavriild ,,de origine greca"; cAd ad a fostii romand, precum se va aritta despre cid in Chronica Mitropolitilord Moldova Alts detailurY
despro Gavriil, imprumutate dela, Volt' suntd urmItoarcle: Gavrilld
era und bArbatil inv6tatti i probd, dar invetetura nu'T aducea fn
Moldova niel unit profitd. Moruzi indati dupit sosirea sea la Moldova
a poruneitd de l'ail arestatd, 01 'so dus la Constantinopole, uncle Patriarchuld 'i a propus cea mal buud positiune in imperiulti turcesed,
data, va renunta pentru tot-de-una la Mitropolia Moldovel. Gavriil a
respins acesti propositiune, i s'a dust's la Ode', undo Rusil Fall fficutti entaxono; yoe.ects. In anuld 1801 eld In Peterburg fu numittl
Qavalertt altt ordinulu! Sant. Andreill." (r. Than. Salt 146 ,

www.dacoromanica.ro

368
inchiarea ORO, fusese destinattl .de Porte pentru Domnia
TereT-muntenescT; dar casulil neregularitAteT filthy late la
Mitropolia MoldoveI cu nutnirea lul Gavrin deadreptula
de clitrit Exarchulti rush, Mitropolitul Ambrosia, a determinat6 pe SultpnulU alit denumi pe chttva timpti Domnia
in Moldova, sere a regula cestiunea Mitropoliel. Sit, ascultamii chiar spusa luT Findit-co P6rta nu putea suferi aceea, c t RusiT, Inainte de retragerea for din 1VIoldova, pusese acolo unit Mitropolitti : de aceea Alexandra
Moruzi, care propriti fusese destinatti pentru Terra-rominesett,

a priimitil ordinti de la Sultanuln a lua Domnia

Moldovel, a depune pe Mitropolitulti Gavriilit ; a chi ma

la lase pe Iacovti Episcopulii de IIus1, i a'T incredinta

Mitropolia. Asa liar in lung lul Maiti, anulit 1792, Moruzi a venitti la Ia1, a executatil ordinulti SultanuluT,
i apoT la finele lunel Decemvritt a trecutti la Domnia
TerreT-muntenescT."

(II Theil. seit. 209, 210).

Questiunea depunerel luT Gavriila i a rklicAreT lui IaCOVri la Scaunulit MitropolieT a fostil regulatit la Constantinopole, i politicece tii bisericesce. Moruzi a adua o
carte de la Sinodulti patriarchalit de Constantinopole, prin

carea indemn1 pe Episcopil terreT a allege Mitropolitg.

Vomit reproduce maT josh acestl carte. Volf ne spune
ca. la acestA ocasiune Sultanulti ar fi data i unit firman
in puterea Ornia Iacov fu r%dicat la Mitropolia terel, i
ca acelu firmanit se 'Astra la Iacovii, cu carele eld se
ap6ra la timpurT grele (I. Theil. Seit. 145).
Iatit cartea patriarchalit mentionatl maT suss, adresatIt
Episcopiloril alit RomanuluT i alit Huilorti; ea este copiatit din Archivas Mitropoliel de IaT.

www.dacoromanica.ro

369
Neofitil en mila *ail Dumneqeti Arehiepiseopa Constantinopoleos, alit RomeT noult si ala lumeT Patriarcha.
fubitorilorti de Dumneqea Episcopi aT SfintiteT MitropoliT MoldoveT , Romanulil kyr Antonie, si HuE,4iula kyr
Iacovii, tntru Duchula Sfilnta iubiti fratT si tmpreuna, slujitorT aT SmerenieT noastre , charm si pace fie \Nit dela
Domnulti. Fiinda-c4, cea tntru toate nAdularile alcatuita si
impreunatii si supus?t Sfintitlt Mitropolia a Moldovel la acestti dela noT Sfintita Apostolesca si Patriarchicescti alts
lumeY Scaural dintru tnceputa dupl canoane , se alit tn-

veduvia, si lipsita, de drepta 'Astoria si Archiereti si plinirea chrestineasch, dintru sine sta, si se aft to isterisilt
de Archiereasca purtare de grija si duchovniceascI umbrire , carea este trebuincioasa la tote bunti-credinciosula
si pravoslavnicula noroda, spre aceasta noT, ce dupl mila
luT Dumnecieti neamti data tndreptanda cirmele a Sfiniitulai Apostolicesea , Patriarchicesca ala lumel Scaunti ,
cu sfatula deobste si altt celuT din pregiurula nostru
Sfinta si cuviosil Sinoda a SfitOlorti tmpreunl-fratT SfintY
Archierel si Preacinstiti tntru Duchula Sfanta iubitT fratT
si tmpreunA-slujitorT, dupe, cele dintru inceputti cuviinciOse

si prea slitvite pronomil a lumnicesculra(*) Scaunti seriinda prin aceasta a noastrit Patriarceasca. si Sinodiceasea
Ecdosis, tndemnama si dama voe vOt iubitorilorti de Dumnoc,lett

Episcopi a SfinliteT MitropoliT acestia , ca to vre-

mea ce en ajutoriulti Iva Dumnalea prin socoti* a prea

taltatulul pro, buna- credinciosuluT si prea crestinuluT
Domnti siStlphitoria a toata, Moldovlachia, kyriu kyriu loan
Alexandra Constantino Moruza Voevoda, 'infra Christosti
Dumnegeti flit multi' iubitti si_doritil all SmerenieT nos(*)

icumeniculut

www.dacoromanica.ro

370
tre, celuY dupit lege oblAduitoritt a chres;tind stilpenirf a-

cestia, sA va face dupe cele dintru InceputA obiceiurt a

ptimentuluT cea dupA lege si canoniceascl alegere a unta
obrazii temtloriA de DumnecjeA mgrturisitA si ispititA la

cele drepte si bune credincioase dogme, Intru Sfant5 cu.

viint i Impodobitil atatit in trupeasca asNare cat5 si
Mtn' sufletescile obieTnuinte, ysi vrednicA intru tote i cuviinciosA spre duchovniceasca oblAduire acesteT Sfintite
Mitropolil, fAcendA chiitmare si acelort ce se aflft acolo
SfinV ArchiereT a aceT dela noT SfinteT Biserici a luT
Christosti , c1ic1 se cuvine dupg, canoane atatit chirotonia,

dttl yi mutarea sl se fad cell maT puiint de treT ArchiereT sA asecjap pe celd ce se va alege dupit cea dintru inceput5 bisericeascit or8ndueal i canoniceasd Inchipuire , dreptii dupA, pravilg, si canoane, Mitropolita acesteT Sfintite MitropoliT a MoldoveY si duchovnicescil a
eT aretuitoriA , cu darulA si puterea a prea SfAntuluT Qi
inceOtoriuluT Duchti, fiindtl indatoritA a pomeni canonicesculA si PatriarchicesculA nostru nume la tote Sfintele
seversid si slujbe, precumd sad legiuitu, si a da datornica ascultare si supunere dtrg. cell dela noT Sfinp
apostolicescA, Patriarchicescil all lumeT scaunD, ca o
dulare a sa adeveratl i nestrAmutat a pAzi pronomiele ce
are acesta Patriarchicescif Scaunil In tOM Eparchia sa ,
i sit a,seqe to condica SfinteT MitropoliT Canonicescul sell
pomelnicA, cg, spre aceasta sad datu aceastg, Sfintg, Pa-

triarchiceascl si Sinodiceasd ecdos , la veleta 1792. In

luna IaY Aprilie, indictuld 10." (Hrmeazt iscdliturile Archiereilorti membri Sinodulul in numeric de 11).
Insemnare. Ecdosuld acesta patriarchalil de alegere de Mitropolit5 , este o easeptie dela datinile
iereT, duj$t care Ora dead reptulA pgsesce la alegewww.dacoromanica.ro

371

re, fgrg a astepta motiva de afarg. Darn fostil motivata de anomalia ce urmase la Mitropolia Moldovel prin denumirea 10 Gavriild Mitropolitd de cgtrg guvernuld rusescd. Patriarchuld, precumil s'a
clisti , a caterisitti mitropolia 10 Gavriild ca ne canonicg, si prin acestti ecdosti Indeamng pe Archierel
a' face alegere Canonici de Mitropolitti.

Dupg ce Iacovti s'a redicatd la trepta da Mitropolitu

In luna lut had, Episcopia de Hust rause vacant, numat cate-va clile , si Indatg fu alesti Ieromonachuld Ireniamind, Egumenulti Santule Spiridoati din IasT.
XXVIII.

VENIAMIN COSTACIII.

Ipopsifiarea MT s'a acutu la 26 Iunill, In Biserica Mitropoliet Stantuld Georgie ; afarit de elti mat erad duol
CandidatT : Teromonachuld Athanasie , Egumenulti MonastireY BOgdana cii Ieromonachulti Iosaf, proegumenuld Mo-

nastiref Neamtulut. Archierel asistentY at fostd : Antonie

alt Romantile si Ind dot Archieret Greet. (Condica Sfantg).
Momentele cele mat insemnate din viata acestuT no'fialeg Episcopd he Imprumutamd chiard din spunerea 10 ,
ce o ggsimd fntr'o Insemnare dela sfirsituld calla , Intltulatg : Funig Intreitg," tradusit de Mitropolituld Venia-

min, si tipgritg In last la 1831.

,,S'a ngscutd In luna hut Decembrid anuld 1768 , diri
pgrinti bine-cinstitorT : Grigorie Costachi, ce se poreclea
Nigeld, si din Maria Canta,
trupesce; iarg duchovni-

la qi int6ia a lul Ianuarie 1769, de Elena Costachi primit. Iarg la anuld 1784
(adicg la vIrsta de 16 an!) a fosta tribrticatii In schima
cesce

din Sfantuld Botezti

Monachicescl In Santa Episcopie a Husulut si chirotonitd

diacond de prea Sfintitulti Episcopil al et Iacovtl. Tarp, la

anuld 1788 (la virstg de 19 ant) dupg ce mat anteid ad

www.dacoromanica.ro

372
fostd trasd la SfAnta Mitropola de Preasfintituld Mitro-

politil Leon, s'a chirotonisitd Ieromonachtl. La 1789 (in

virstit de 20 ant), Mart, s'a ronduita Egumend MonastireT SantuluT Spiridon din Iasl. Apol la 1792, Iunie 27,
(in virstit de 23 anI si jumeta,te) s'ad chirotonisitd Episcopd Husuldt de staretultt sett acelasid Iacov, provivasinduse Preasfintia Sa la Scaunulti Mitropoliel."
Domnuld Nicolaiti Istrati n.e cid Ere -care amdnuntiml

din viata precedentd a Episcopdlui Veniamind , In a se a

Biografia Mitropolitulul Veniamin Costachi." Le reproducema aid In ?rescurtare :
S'a ndscutti in Decembrie anulti 1768 la satuld pdrintescd RosieciT ((inutti F6IciuluI), primindd nume din Botezit

Vasilie. CeT AIM an aT pruncieT i au petrecutil in Monastirile Seculd si Putna , unde pribigise pIrintiT seT de
spaima nIvAlireT pe de o parte a armatelord rosiene sub
comanda CneazuluT Valitind, si pe de alta a Ordelord de
SpachiY si Ianiceri, In resboiului intreprinsil atunci intre
Rosia si Imperia Otomand. Dupl inchierea plciT salt sta-,
tor nicitti cu pArintif seY In Iasi, din pricing, ca asetjarea

dela ROM

ca maT multe alte sate si rase, se prefAcuse In cenusA. Ffindti-cu pe atund era la modit limba
Gred, Veniamind, 45, ce until loghiotatosti In casa pdrintes d flit inqtase putind grecesce, in doT trey anT, In
dat apoT in sc6la Grecescd din Trey-IerarchT, unde n'ad pututti urma cursuld invetAturiloril, decAta pAnd in Domnia
lui Constantin Moruzit , pentru-d pe atuncY sistema filo-

s ofilord ce paradosia era de a yid cu falanga cartes In

capetile copiilord, si pentru-d, intre pozderia de streinT ,
Eit pKmAntenilorit aveati de a suferi feliurimY de neajunsurY i prigonirT, dei scOla se Linea cu cheltuela pattid.
DeeT Veniamintl, trite() TiOpte, tmpreuna, en situ -cokg14 at

www.dacoromanica.ro

373

sea, ad fugittl, cu scopti de a merge in Monastirea NemtnluT la Staretuld Paisie, de carele auclia vorbinduss , -FA
a se clihrhzi vietit monachicesci. Duph o chletorid, ostenitoare ambit scolarT ghzduindd la unit jitarit din satuld
VolintiresciT, tinutuld Romanulul, adoua qi Veniamind, a.

tuna Vasilie, se trezi ftirh sotuld set 0 filrh moneda i

strlitile ce avea cu sine.
In ochiT copiilord tote se pang maT vii, decata 1n aT
omenilorti trecutl prin food i prin aph; prin urmare faptuld sceleratuluT sotti numaT decAtil Mt phtrunse pind la,
lacrimY. Jitariuld, induioqatd de plAnsetele pdrhsituluT co-

l'a opritti lAngh sine, intrebuintinduld peste varl in

lucrulti cAmpului, duph ce maT nainte l'a desbrdcatti biniord de chainele boeresci ce'T maT remlsese. Jithrita
era o femee chrtitoare, o femee, chria nu'T mai putea niminea tntra in voirt; decAte orT se ciudea pe bhrbatuld
sett, trebuia sh se ritzbund pe copild. In tote noptile de
teamng flit trimitea in ogoarele locuitorilorti sit fure ph,
puoT, fn tote cjilele tilt muncia cu topirea canepeY, pind;
cAndu a incetatd tote lucrulti campuluT si s'ati inceputd
ingheturile de ernh; atunci gold i desculttl, cum se glsi,
lati gonitti din coliba lord." Eld scia ceva carte rota=
Resod, qi cateva din rugdciunile bisericesci le scia pe derostd in did luT i sad pdrutd eh Fite fi trebuitorid ca
ditscdlati la Bisericuta din sate. Aceastit ideti l'a indemnatd sh se infdtoqeze PreotuluT de acolo, carele II primi
cu_ dragoste bang, sine , iT dete unit sucmgnaqd i'ld
inchlth, cu opinci , intrebuintAndulti la slujba sea. Dupd
vr'o dOue lunT , nimerindti in Volintiresci mild din trimiii dela casa phrinteasch , l'a dusd cu sine la satuld
PrigoreniT, tinutuld Cirlighturd, i schimbindul hainele ,
pilti,

www.dacoromanica.ro

374

de aculo l'ag trimisa prin IaI la casa pitrinteasd din

RogiecT.

Toth -dea-una insit cerea la pitrinitiT seT Invoke de a

se ettlugitri, i totg-dea-una cererea i se infrunta , plait
oindu nava sea logofeteasa Elena a isbutitU prin multi
stAruinilt a indapleca pe pitrintT la dorinta eopilalui ; i
atuneT fu trimisg la Episcopia de IIuT , unde dupI o
meg, petrecere s'ag eillugtiritg cu nume de, Veniaming,
i s'ag chirotonitg Dimon la analg 1784 de EpiscopaIg
Iacov Stamati. Cu prilejula maziliel Domnulul Alexandra
Mavrocordattl, mergendg Veniaminti , impreung. en Episc3pulti la IaT , s'a insiircinatg de Mitropolitulti Leon on
Archidiaconia MitropolieT i. la 26 Septemvrig 1788 s'aa
chirotonit Preotu i s'ail tnsiircinat cu postal de Eclisiarchti.
Pe atuncT Grafulg RomianOvg , etXruindil sit se dea

vacanta Egumenie a Monastirel Sf. Spiridontt until c6luglrg grecg, Archimandritulti Zacharia , carele in resboiulg urmatg mai nainte cu Poarta, slujise la o flotA sub
comanda Grafulul Orlof, EpitropiT ca sg, nu se compromit1t In dill inalteT PortT, cg, amploia,zit in patriii instrumente streine , s'atl gritbitg pe o parte a raportui Gra,falai, cg acea Egumenie este mg dinainte ocupatA, i cA,

pArintele Zacharia sit mai ingiduea,sch pentru altq prilejg; erit pe de alta ag intitritg la 1789 pe pitrintele ireniaming de Egumeng la Sf. Spiridong. De aici peste trey
anY fu r6dicatu la tmaptti de Episcopal alit Huilorti."
Reproducemg aicT dupre condiel, santk cartea, sea decretuld de Episcopie, d6ta Id Veniamin de Mitropolitulit
fac,ob in 27 Iunig, (pa chirotonireT acelula.
Cea maT pre sus de ineepaturit, i maT presus de Inmind, i mai presusu de fii0, i maT presusd de tatl

area, WI asemMare prea WA fire ceea ce ne desplrwww.dacoromanica.ro

375

VW se inparte dupre ipostasurf, si to treT fete se laudg

si se unesce fgrg, de amestecare dupg unimea fiintel:
candit dup cea, negrgitg si fireascg a el bungtate a scos
vStg zidirea dintru nefiintg la fiintg, se vede cumg-cg at
ziditt adicg cu gandirea podOba cea inteleethe a Angerilorg precumg dice celt dupre numirea Bogoslovie Gnigorie, ca Ant6ig gandesce si gindirea fapta all fostg. Wit
cea-laltg cu cuvintult, precumg dice Psalmistult David:
cu cuvintalil DomnuluT cerTurile s'ail 'Mara. NumaY pre
omit, pomult celil cerescg, cuprinderea firer eel v64ute,
adunarea tnpreung a tuturorg puterilorg celorii din lume

dupg care si mid lume se numesce: prin sfatt si 6recuing prin socotelg ne graith tit sevirsesce, pentru cg,
dice: sa facemil omit dupit chipult nostru si dupg asemgnare. Trupulg cu manile zidindult, precumii se ()ice,
terena luandil din pgmentg all ziditt pre omit: iar cu suflarea puindu tatr'ensula sufleta cuventgtoriii. Pentru ca,
ate suflatg Intrensult Duhu de viati, precumg este scrisg.
Dreptii aceia este si maY tnaltti de catg tote zidirile cele
in parte ca celd ce este cuprin4etoriti tnpreung a tutu rortl.

i se osebesce de catra tote, ca celu ce singurt

are celg du0 ebipultti luT Dumne4et si dupg asemgnare

ci si pureirei de grijg eel foarte multe sinecontenite este
bine tnpgitinitt de cgtrg aceastii, fn trey luminittoari Dumne4eire, firesce fiindg emgnata tntru dgnsult, si din afarg, cu porunci este pgclitil si cu legI poviituitg, si ca
celd ce este minunea cea mare a tnsusi ziditoriulul Dumne4di si Domnulg nostru Is, Chs., celuT ce s'ad facuta
in chipti de cunt, si chipult robuluT gall purtatii, s'ad
mantuitg aceastg, cinstitg jiving omulti prin tnsusT rondueala cea intrupatg, a omuluYsi Dumneclet liens, si cu altele multe pricinuindg mAntuirea luY, celii Mtn' adevArg

www.dacoromanica.ro

376
mantuitorn alti tuturorti, i mil inainte de catti totY. Ins't
chips covirOtoril ati metacherisitil cu adevitratil fapta preotier, spre mAntuirea 1tiY, i spre paza cea de acolo inainte
si spre petrecerea vietil eel duchovnicesci. Pentrn care i
dupit randueala 1ttl Melebisedecti fecAnduse Archiereil o-

mula si Dumneqeq Iisus cu prea curat trupnl siin i cu

cinstitula singe, zidirea cea euvAntAtore, ce are nNdejdea eY eNtrX taina Aduelel, cu primirea o ail tndestulat:
cele ce Mines duchovnicesce qi intrupeaei inpreunX Cu
instO Christosil pe eel ce se tripArtAbscil en credint4
.ne indoiat ca nisce mddularY cu capulti. Dreptil .aceea
dice : aceasta facetl intru pomenirea mea printeacestti
cuventil arittitndil none trebuinta cea neaOratit a Preotia. Deel i noT prin vrerea cea Dumnedeeaseit, duph, in
urmii primirea imulil althea bine inpitrtilqindune aces tuT tiara i flindti purtiitoriii de Archiereacca Wing, a
Mitropoliel Moldavia: folosinta cea de atilt (lema tuturorti cbretiniloril, pre dal ne este in pntintA, ne silimii
a -o detepta, luAndil aminte inprejuril en privighere, ca

st nu fie nisi una din epachiele ce Arita sub seaunulti

Mitropoliel nostre, intru lipsirea daruluT celni duchovnicesca, si ne tnplrtitiei folosintel acestnea. Dreptti aceia

si santa Episcopie a MOO, rAmaindti intro lipsa aperittoriuld el celul adeveratti Arehiereti: fiinda ct noY iusine, ce ama episcopitti intru dasa, prin alegerea i cererea deob.te a Ortil bisericesci i politicea , cu in-

preunI vointa ci primirea a Prea InliltatuluT Domnulul

nostru Alexandra Constantin Moruzu Voevoda, ne amt
suitil la scaunulii Sfintei mitropolii a Moldavia. Si fiindu
ne-aperet trebuinte, ca tarn zAbavit st se aecle la aceastl Eparchie altU Episcopti i Astoria duchovnicescti,
spre mAntuirea, ocArmuirea i purtarea de grijii a cuwww.dacoromanica.ro

:317

OntitreteT turme ceT dintru densa. Cercatam dar i amd

aflatd pe prea cinstituld Intro IeromonasT Veniamin Egumenuld Monastirel SfantulnT Spiridon, vrednicu la toatg
sciinta i plecatti tutru viata calugareascd, cuviosd, sme-

rad, tnpodobitd cu blandete yi cu alte fapte bune, tem4torid de Dumnedeti i ispititO intru vrednicia sa, pre carele l'amti chemattl cdtrit rondueala ArchierieT, si dupd,
pravilg on sortT s'ail alesd de catrd, Archiereir earl! sad
aflatd la noT sfintia ca kyr Nicodim Sinadon, Sfintia sa
kyr Grigorie Ierapoloos si iubitoriuld de Dumnedeti Episcopd alit sfintel EpiscopiT RomanuluT, aT nostril fn Christosti iubitT fratT si fnpreung slujitorT, cu tnpreund plecarea
yi primirea a prea blagocistivuluT i luminatuluT nostru
Domnti Alexandra Constantinti Moruzu Voivoda pe numitu

Ieromonaclti kyr Veniamin, cu (Unit' i puterea i std.-

calm a Prea sfhttiluT si de -viatg

flictitoriuld

Duchd,

l'amti cliirotonitO Episcopti la sranta Episcopie a HusuluT, in biserica curtil Gospod a Sf. Spiridon. Drept aceia
datoriti este acestti de Dumnedeti iubitorid Episcopd kyr
Veniamin all nostru In Christosti frate si Suprema sin jitoriti, ca sit meargl la acea sfantd, Episcopie a Husa-

luT, care i-sati incredintatd de la Dumnedeil A marmueaseN, sufletele pravoslavnicilord, ce se afld intru a sa
eparchie, si sit sa,v4rsascl toate Gate se cuvin ArchierieT
neapdratd. Sit judece si sit cerceteze a doua Ord, toate
pricinile bisericesci: ceteT, cantdretT Fi purtktorT de sfesnice A insemuede, Ipodiacon gi lliacon sit cbirotoniseascg
si A, sue si la orandueala PreotieT pre eel vrednicT. Duchovnicesci pdrintT sd asede prin asele cd,rti de duhovnicie, Monasi ci MonachiT 0, AO, chip mare si chip
mica, Duninedeesci bisericT sd sfintescg, si se Inv* pe

pravoslavniculit norodd totit lucrulti ce este de sufletti fQ

www.dacoromanica.ro

378
lositord

i mantuitorid, nu numal prin Inveldurile cele

din rostuld gureT, ci maY virtosd prin povgcuirile i pildele cele bune ale vietiT sale; toate tuturord thcanduse
dupt Dumneqeesculd Apostold ca pre toff eel maY multi
sg'Y dobAndeascl, i s111 inNioseze fgrg, priehang, inain-

lea luY Christos la clina cea infricosatt a judecii0T, ed

stgpeneascg, toate afierosirile acesteT sfinte Episcopil,
poarte grijg pentru starea i adgugirea lord. Asemenea sg,
stgOneaseg, i slt adune toate veniturile eT cele drepte
dupg, obiceid , i tote cele-lalte st le sgvArseascg, die
se cuvind ArchierieT, precum sail dish. 5i orT-ce va lega
sg, fie legatd, i orY-ce va deslega sit fie de,slegatd, dupg,
pravilg. CertAndd gi aforisindd pre eel vinovatY si inprotivnici. Iarg pre eel plecaV si poe,gi(T sit'Y erte I sg,1
blagosloveascg. DatorY stintti drepttt aceea si to(I ceT ce
se afig, in eparchia aceasta, PreotT i Diaconi, i deobsce
partea bisericeasa i mireneascg si foal norodulii pravoslavnicd, locuitoriT Eparchiel acestia, ca sg'Y dea toatg,
cinstea i bum cucernicie gi primirea, si srld asculte si
sg, i se supue, ne argtandd nicY o inprotivire egtre frAtia

sa, dandd on supunerea frglieY sale 4i toate ode ce se

cuvind veniturY bisericesci i dreptV tntregi, dupg obiceiuld Eparchiei. 5i plecAnduise Intro toate preening si
cill smereniel noastre. Si sh, se pomeneascg numele frgtiel sale cell canonicescg la toate sfintele liturghiT gi

slitjbe bisericesd dupg, pravill. Ded pentru maY mare

credintg, datusad acestul inbitorid de Dumne4ell Epiccop kyr Veniamin fratete nostru ysi intoemai slujitorid
acest1 praxisd , cu a noastrg isegliturg isollitg, i cu pecetea NitropolieT pecetluitg. In antild de la Christos 1792
Tunic 27,4
(Pecetea Mitropoliel, qi subscris: Iacob Mitrop, Moldova)
www.dacoromanica.ro

.379

Veniamind, dupg..ce s'a instalatd la HulY, a ggsitti acolo dischisti procesulti intre tirgoveti i Episcopig. Se
vede cif Episcopia nu era multImitg, cu dgrile ce I se
hotifrise , prin cartea Domnescl din 1785 a lua dela
tfrgoveV , i pretenda maT multit , gi'l silia i la clIcY
Vechilil Episcopid pretextail , cif eY nu cunoscti disposi-

tiunea flcutti la 1785, cficY la Episcopig, nu este and. hoWire &masa , decatti , chrysovuld prin care tirguld
este fticutti &mid EpiscopieT. Cartea din citatuld and a
fostil datg pe numele tirgovetilord, i se vede cg, nu se
comunicase formale Episcopid. TirgovetiT s'ad jeluittl din
nod la Domnie fn acestil and, canal i DomnuId i Episcopuld erad noY, cerendd a li-se hotri dinnod ce trebue sit dea Episcopief; din ce articule, i cktd anume are
dreptti a se folasi Episcopia de la denit. Domnuld a recomendatti cestiunea in cercetarea DivanuluY. Dare fiindtl
cif Velitil boerT all opinatd a se mentinea cele legiuite
maf inainte sub Domnuld Illavrocordatii; i pe de o parte
tirgovetif cereati uurare , er pe de alta Epiiscopia cerea sporirea venitulul, in considerarea datorielorti EpiscopieY i a grelelorti eY cheltuele cu aggrlicurile(*) ce,
fiindd pe acolo drumuld mare, n4,vglescd la Episcopid.
Domnuld a poruncitd dinnod a se trata aceStA cestiune la
Divand sub preedinta sea, in fiinta vekiluluY Episcopiel
gi a jeluitorilord tirgovetY, i s'ati intgritii dinnot cele
legiuite prin cartea Domneseg, de la 1785, mai adluggn-

duse yi darea pe crame, de carea pang acumil fusese

scatiTt. Reproducemit aicT chrysovuld domnescd data la
25 Mid.

(4i )

Slujba,,iY turcepY,

ryi

domnescY trimiqI in teliurite miming gi angitril

bell beilicur; prin lerit,

www.dacoromanica.ro

'380
,,Cu mils luT DuninecieU NuT Alexandru Constantin Moruza VoevodU Domnti tore/ MoldoveT.

Dupl multi, pars i judecatl ce afi tirgovetif de Husl,

ce santA secjetori cu casele i cu dughenele lord pe vatra ttrguluT Husit cu vechiliT EpiscopieT HusuluT, pentru
statornicie i buna asecjarea loru, pentru care osebitg de
alte a lord multe i necontenite jalobe ce as data maY
nainte, acumil prin dioslbitl jalobl ce all datti DomnieT
male, s'ati rugata s fie pusT la cale cu statornic ase-

()are, Ara pggubirea Mite EpiscopiT. Dupl. a cgrora jalobg Domnia mea, precumfi la altele binevoindti cu dio-

sgbitg, a nostrl domneasd rivng a le pune la bud cale

qi ortindueall, aseminea si pe acestY tIrgovecf ce de multg

vreme se vedti nemuAlmitY la cele ce peste cartea gospod, ce avea eT, se afla supgrarf cu cererl osebite. Domnia mea rinduindul la D-lorti VeliiiY boerY , ca s cerceteze si s ne insciinteze precumil voru afla cu cale de
a se urma cu amandoug pArtile, ca de acumti tnainte si
se pue la cea maT bung. i temeTnich rOnduiall, si s reMae muligmite amandoug pgrfile. Ne insciintazl prin a
D-lord Sale anafora, cg Fin cite claysoave gospodil are
Episcopia. Husulut nu se hotgdsce ce sit ea dela tirgoyeti venial, filrg nuniaT cli afierosesce la Episcopie vatra
tirguluT Husit Dar tirgovetif de HusY ate argtatti cartea
gospodg dela Domnia sea Alexandru Joan Mavrocordatt
Voevodti din 1784 April 2 , prin carea dupg cea de atuncY cercetare , ce din porunc prin tidulg gospodti au
fostti rOnduilT velitiT boerT , all botgritti ce venitti au A
dea tirgoveiii la Episcopie pe fieste-care anti , cumt pre
largti aratg aceeasi carte, improtiva curia neputendti Divanulti face ilia o schimbare , all remas6 botgrirea la
Domnia mea. DecT daril Domnia mea amil poruncitti de
www.dacoromanica.ro

881

said scosd defatg, la Divanil inaintea Domniel meale qi a

totfi sfatulti, atati pe jeluitoril tirgovetl, cAta si pe vechi.
lulfi Episcopie. Care1e argtandg ct, in vremea aceasta
Episcopia se aflg, la proastg, stare, supust sub grele datorii, din pricing, cg, or' in ce vreme sg, internplg, trecere
de aggrlicuri, fiindti pe acolo drumulti celg mare , toci
la EpiscopiX ngvglescti , si Episcopia edict toatti greu-

tatea, si alt casual ca sit se facg, adthigire venitulul Episcopiel, precumtl all si a1t1 stg,penitori de locd, pe care

suntd tirgurY. In protiva cgrii cereri pe de altg, parte si

tirgovetil alt cerutd usurare din ceea ce cartea lord cuprinde. Dupg, cea dard cu amdruntulti cercetare , ce cu
deplinl luare aminte sail flcutd de cgtrg inns/ Domnia
mea, atatd chrysoavelord EpiEcopieY, dal si cgrtif gospod

ce at tirgovetit cum si cerereY ce all (cuts amindke

pgrtile. Preening sad socotitti cu tale si cu dreptate, hotgrimti prin acestd chrysovil all DomnieY meale ca tirgovelii din tirgulti Husii sit albl a da nestrgmutatd pe
tottl anuld acestd venitg la Episcopia Husulul. Adicl pentru totg vinuld si rachiuld ce vord vinde in carcimg, tirgovetif Chrestint Jidovi si altil , mIcarti cg, pr;n cartea
gospodd ce ad el li sa hotIr6sce sg, in dea nimicl. Dar
socotindusg, c si Episcopia trebue a fi inOrtgsitg, dintru
acestu castigg ce facts tirgovetil, hotgrimd s Obit a plati
Ia Episcopie Me 2 bani de OM vadra de vind , ce sa
va vinde in cracYme, aseminea si eke und band de tag,
oca de rachig , cuing si pentru venqarea dohotulul sad
hotgzitt sg, fie numal a Episcopiel. Asijderea din soma

banilord chiriel a fieste dria duglieni sg. AI a da stipenult"' dugbenel Ia Episcopie pe tots. anulti bezmenuld
loculnY din 4eci bawl unuld, cumg si de totti gospodariuld

ce va fi se4gtorid pe vatra tirgulul sa dea mime ate

25

www.dacoromanica.ro

382
preournd dad si la GalatY cei ce ad case pe
loculd MonastireY Sfantulul Spiridonii. Insit pentru bezmenulit de locii din chiria dughenilord , si a gospodarilord,
nici-odati sd nu fie silitY de catre Episcopie fdrd, de voea
lord ca sX lucrecle , ci sit albd a da bani, precumd sad
ardtatti mai susd, lard, ferneile sdrace, care nu vor avea
bitrbatI, nicY feciorl, sit nu dea nimicd. Cumii i dejma
unfit led

de vinti sit o dea cu vadra ce vorti vinde la negulitorY,

i Episcopia, sd, o dud, uncle va vra , iard nu tirgoveg
Stupil sd,'T numere la vreme, i denu vorq fi la o prisach,
50 stupl, sit lea Episcopia cite una para de stupd, iarit
de vord fi 50 stupl, sit, lea unuld stupti de semAntd, tar
nu de bdtutil, tii Intr'acea toamnd, sli'ld Adice din prisacd.
Deima de pdpusol , came' se mit incepe a se culege
piipusOile , sit albd a trimite Episcopia, s m6soare cu

prdjna fieste-care ogord, fiindti de fait si multi cell cu

ogorulti, si din 10 prdjinl va lua una, dupit obiceid , fit
cite prItjinl s'ard veni, sd le lea inteond cap6td, si eard.sI Episcopia sill culeagd i sit'T ,r&lice de pe ogord.
lard pentru venqarea cdrnurilord i a pesceluY i a lazanitrilord si a panel, fiindd pentru brana si indestularea a
t6t1 obstia, sail hotdritil sit fie slobodit tuturorti de obsce,
avendd fieste-care neopritil fdrd, a fi supdratl i supusT a
da, vreund venitd la Episcopie. Iard pentru clAcY si al-

lele ce au ardtaal cd siintd superatf de OM Episcopie,

de acumii inainte tntru nimicd sit nu fie suOraV, cumti
la tote aceste sad priimitti acuind inaintea DomnieY mele
amandoue pdrtile. Drepttl aceia dard , dupit aceastd de
mal susil ardlatd ronducallt, si a noastrit domneascit- ho&ire, poruncimii intocmaY sit se urmeze, atatil de cdta
tirgoveti, catii i de cdtrit Episcopie, cdria sad -dell acestil aid nostru Domnescd chrysovil , intdritd si cu a
www.dacoromanica.ro

388
nostrA isdlitur4, i pecete.
Scrisusail chrysovuld acesta la scaunuld DomnieY mele in orasuld Iasit intru
cea dinteid domnie a nostili la Moldavia, la anuld dinVin
1.7P2 Italie 25."
(Isdlitura domneasch. Locu Id Sigilulut).
Am 11 1793. DupX cererea EpiscopuluT Veniamind ,
Domnuld Michaild S*111 renoesce chrysovuld datii Episcopiet de Alexandra Mavrocordatd la 1784 , pentru venituld MortasipieT. Este de insemnatd proimiuld acestul

*poll; dot definesce sensuld dogmaticii ald Bisericet

in societate, pentru meld reproducemd aid :
Cu mila lur Dumnecjed Michaild Constantind Sutuld
Voevodn, Domnii tent Moldaviet.

Foricitd lucru este sevirsirea faptel cel bone , pentrucl se atinge de folosuld sufletulut , iarn, Inc acele ce
cauttt spre podoaba si intlrirea Sfintelorii lut Dumneqed
lIcasurY, cu multI aaugire prisosesce rodirea lord. Mt
pricina pentru care sad ziditti omulti an fostd numal ca
sl slitveasd numele ziditoriuluT. Dreptn aceea i omulti
este supusit a urma datoriel sale. Si devreme ca, numele ziditoriuluY se savesce in adunarea Sfintelord sale
Biserict, se cade dard ocLiuld fiete-drui chrestind acolo
sn, priveasd si sn, arUe cea despre partea sea neap&
ratil datorie. Pentru aceasta si not avendd asupra acestel
datoril multi, revd, , dintru inceputn neamd silitd ca cu
cele prin putintI mile sn, ajutlirnd si sg, inMrimd stares
Sfintelord lut Dumnecled lne,asurt"

etc.

In resbeluld ce fusese in anir precedents, intre Rosia

cu Turcia, unit din boerY. compromisT prin and prea mare
devotamentli la demarsele RosieY , dupl, inchierea plcii
necreynduse sigurt in patria lord . s'ad stamutatd in
Rosia. tirrmld din acestia a fostd si Hatmanuld Fcariatachi
www.dacoromanica.ro

3g4
Sturza pKrintele 1111 Alexandra Sturza dela Odesa. Hat manulti Sturza era datoriq Episcopiel en 5 sAlase de Ci-

gatir, hid dela schimbulti ce Meuse en moia Coslutit

Intre documentele Episcopiel este o carte donmeasc?i, dill
anul6 urmhtorig, daft de Michailii SutulU la 3 OctomvriA
1793 , to care carte Hatmanulti Scarlatachi Sturza se

numesce Ateneraluld Scarlatti Sturza," ce arath viderat,

06, elil era in tera rusescii , i purta title rusescti. Cartea este scoash dela DomniA prin vechilulti Generaluld ,
i se cere lid armasii , ca sit carte acel ciganY , i de
unde tr va gAsi et'Y aducit la Episcopie(*). (Condica III.

f. 252; qi 258).
Dintr'o scris6re a Protopopulul Toma dela Cliiineti
ctrti Episcopulii, datA la 29 Octomvriii, se vale, ell, prin
tinuturT, pentru ajutoriti in administratia Bisericeascii, Pro-

topopiY aveati cite unit Preotti cu title de Namesnicd ,

precumti i nisce servitorY numitY fecinrY, prin care la trebuinte se esecutati ordinile. Namesniculti tinutuluY U.pu9eY la acestti anti era preotulii Ioanti. Fecioril servitoff la Protopopulit de Chiin6ti se numia : Michalachi
Tiple i Vasilie Samsonti. (Condica III.

f. 254-257).

Reproducemil aid raportulii ProtopopuluY de Chiineg :

Preosfintite ci milostive st4Ane, cu prea plecate mesrautti prea-cinstitil i blagoslovitere

dreapta Preosvintiitale.
Cu prea plecaM scrisoare insciinVizti c5, viindu'mY blagoslovitoare porunca Preosvintiitale din Octomvrie 19 intru
care mi se pornncesci ca sh punti total chipulti de silintA
pentru CriiganiT ce suntti datY de D-luT : gbiniirariuld Scar-

tanii fncbinAndu-m

(*)

Insontainth, ert in Arehiva, Episeopiei until o multime de acto pentru ciga,n1, MatcriaM bogattit pentru eine aril vrea, sg, se ocupe en
islorta acestoril nenoroeiti oameni.

www.dacoromanica.ro

385
latachi Sturza Sfintet Episcopie/ ea dupa porunca Preo-

svintiitali ama pusa tota chipula de silinta pentru Adicarea aceloril QiganT ant6ia amu mersa la D-lord : Sardaril s'ama scosil carte D-sale catra nemesnici/ aceld ocola i catra Mcnitorl ca sa fie many de ajutoriil spre
prinderea acelorn ciganT si cercetandil pe supta cumpet
pentru ciganT la ce sata salt fi aflandil cu sidere tnsciintandu-me de megies1 si de prietenT care la ce loca
sa afla ama trimisa pi nemesnicu i cu ung dia,contl si
cu fecioriT Michalachi Tiple i Vasilie Samsona si cu armasalu eine/ Omen/ ca sa cuprinda de o data la tine/
locurT unde era ciganil si mergenda i as aflatii pe ciganT pe tot/ dupit cumil era adeveriV, si aratandule carte
gospod : si porunca : el sanguri sail plocata si incarcand
pe cat/-va ail prinstl de veste unit Capitanii Gavril CAM-

manti si Indata as pusa pe cigani la 01 ca. sa nu sa

dei si r&licandil vro 50 de ciganT fieste-care cu sopa
in many as tnceputii a bate ant6I pe Armasela piny as
data si peste feciorT as inceputa al bate si pe densil
pinit lean sparta si capetele apucAndU si pe preottilil Ionita Nemesnicula si pe diaconulit de peptil i all suduita
si i au batjocorita 4icendule si aceasta
va ucide da
tota si va trece Nistrula si nu potil sat fact nime nimica si scapAnda feciorit de acolo en fuga alt venita la
Chisin6a si mail insciintata i indatit ama facutil si ea
insciintare D-lora sale Sardarilora si D-lord trimetindti

laa adusa pe numitula Capitana si laa intrebata ma

de au indraznitil peste porunca gospod de all batuttl omulti domnesca si omenii SfinteT EpiscopiT ela as rtts-

punsa 0 niel carte nu scie si nail avatil vreme canda'

se ceteasca carte gospoda, ear la re'sboici act avuta vreme sa fad si act aratata si aceasta ca elil este pusa ye-

www.dacoromanica.ro

386

chila de patru boerY SturzescT asupra acelorti cigaul are

poruncl i cartT domnescT ca sa nu dee nimarul nicT un

cigana fir de scirea boerilora, dar cu tote aceste D-lor

boeriT SardarT lei data la tnchisoare vrenda ca sit'la $i
bola qicandul eit-la vord trimite la ET i ela ati tncaputa a sa ruga D-lord sali boerilora ca sal pue di de
soroca sd meargit la ET care all data zapisa care zapist l'amtl trimisa la Preosvintia ta cit pall: la Noemvrie:
21 sit va afla la Eqt1 sit r6sptin44 si lipsinda vreuna
ciganti dintr'acWe va rspunde en altT ciganT de potriva acestora cu aceasta tnsciintitzttl pe Preosviniia ta qi
Alta a PreosvintieT tale prea plecatii slug," (subscrist
Toma Protopopti).

Una re4e1a, Iona, ati daruita Episcopiel unit bell de

prisacit din An-114ml.

Amtl 1794. La 15 Noembre a reposata fericitula Intru pomenire Staretula MonastireT NeMuluT , Cuviosulti
Paisie. Episcopula de II41 Veniamina fu orenduita de
Mitropolitula Iacov, ca sit inmormente pe Staretula repo-

sata, i sit aleaga alta Stareta. Nada a ajunsa Episcopula laMonastire, Staretula era de,*a immormentat de So-

borula MonastireT. Episcopulti a severita Sf. Liturgil i

Panichidl , i dupa trecerea de cate-va ()lie s'a facuta
alegerea de Stareta, In persOna DuchovniculuT Sophronie.
(niwriE mcw. CTApLIA AHCiA pag. 96).

Dintr'o carte domneascit din acesta anti pentru aducerea unora ciganT a EpiscopieT dela tinutuld PutneT, se
vede el ispravnicii de Putna, se numiaa Starosti de Putna.
(Condica III. f. 262).
Daniele Acute EpiscopieT In anult1 acesta : o redegiti
Anastasia a daruita partea sea din moia ChircaniT. Diaeonula Ioantl Agitricia, tmpreunl cu altii, ati ditruita pitwww.dacoromanica.ro

387
menturile lora din mosiele LeeseT , Yfritulea , Tabitra si
IvInesciT. Oeorgie Cercheza a dAruita EpiscopieT partea
sea din mosia LApusna.
Anul 1796. Episcopula Yeniamina la Octomvrie 20 ,
decreteg una jade de ciganT. Reproducemil a,id acesta

decrett, care ne aratA puterea ce avea judele asupra ciganiloit de sub ela, precumil si modula cuma se administrati el de proprietaril lora.
Yeniamina cu mila Jut Dumneijea Episcopa Husului.
facema stire cu aceastA carte a EpiscopieT nOstre la mftna
luT Yasilie cigana Herariii, precuma iatA Varna orenduit
si l'ama push giude si purtAtoria de grijh asupra optil
salase de ciganT, carele dup1 voia ce i sail data de cAtrA
noT ca sl meargh cu aceste sAlase pin tariff, sAsT eastige
brana si chivernisala cu mestesugula lora sA albd tats
purtarea de grijA pentru densiT aT povAtui si aT invAta
spre a se purta cu tOtA dreptatea , fArA a se abate la
cftta de putina tillhusagu vreunulti dintrensiT , si sal abl
a da saml pentru fieste-carele clintr'aT sill si ori-carele
din ceata hiT dacI se va rezleti orl i a fugi aiurea inWahl ceata streinA , sA fie volnicti all lua orl dela ce
loca, fiindu dreptY ciganT aT EpiscopieT luatI cu schimbd.
poftima pe D-vOstrA boerl dregAtorT de pre la tinuturT,

ca pentru strimbItNile ce va arAta numituld giude cA

trage ela , sail ciganiT ceT din ceata lul , de WA, v,ornicula de cigani, sail de cAtet giuzil domnescl, boeresel,
sail MonastirescT, ulna si de chtra al(T zabeti aT D-lord
v6stre , sAT datT maul de ajutoria , ca sil nu fie asupritY
saa rapitY de altiT, fiinda-cl sunta dreptI ciganir EpiscopieT, si voe li saa data a umbla numaT in Ora aceasta,
iarA peste hotarti de voru umbla se tread, , in legiituri
si alba asT lua dela dresIT trimitit aid la Episcopie.

www.dacoromanica.ro

388

peril tinuturilort avast la mina. dada vort trece dinWont cinutt intealtult, iar a trece peste hotard nicT insit dea. Si diosabitt i se da voe
giudeluT ca ela sA'1 giudece ciganiT luT, elil stT cerceteze. qi sal globeasca dupit vina lort. iarit altil nimine
sat nu se amestece fntre pricinile lor5, Iar asuprincln si
fitandt giudele strimbatate vreunui cigant din ceata luT,
sat vie Ciganult acela la not sit se jalueasca si noT pe

tent chip sat nu li

giude dupit vinovigia luT tit vomit certa. Si voila Ciganilort aT ceteT acestia ye poruncimil ca sit datT numituluT

giude t6ta ascultarea si supunerea la cele ce bine va inqa si va sfatui, ca unlit maT mare alit vostru giude si

poquitorit, cid carele se va arata tnprotivitorit, i sat

data roe pe unult ca acela salt certe cu batae. Si i
sat data de cittra noT aceasta carte ca siti fie de ade,
vhatit credinta. 1795. Octomvrie 20."
(Subscrist Veniamint Episcopil HusuluT).
Anul 1790. Murindit Antonie Episcopult de Romani,
Cu bine cuvAntarea Preosfinlitului Mitropolitt aid tareT
kyrio kyr Iacovt , prin alegerea de obsce si prin buna
vointa a iubitoriulul de Christost si bunt credinciosulul
Domnulul Nostru Maria Sa Alexandru Calimacht Voevodt , sat mutatt Episcopult HusuluT kyr Veniamint la
aceastit Sfantit Episcopie (a RomanuluT)

tntru acesta,T
ant, diva int&ii a lune! Iunie." (Condica SfAntit).
Episcopult Sofronie , in Sinodiculd set, spune di dela
Veniaminil at remast in Biserica EpiscopieT : o Evangelie timbracatit cu argintil , si policandru celit mare de
llama, ce suntit si astai,IT ; deaseminea unit aert cusuth
en sirma , care MA, numat esista acumu.
La HusT, in 16.01116 luT Veniaininil

s'a alest Dichiult

SfinteT Mitropoli! Ieromonachult Gerasimt.

www.dacoromanica.ro

389
XXIX GERASIM

Ipopsifiuld i-s'a fneutd la 2 In% to Biserica MitrepolieT a Sf. Georgie . A fad de elu ad mai fostu pusT
doT candidati: Chirild EKumenuld sf. Monastirl Risca, si

unt altd Gerasimii Egumenulii MonastireT Precista de la

Roman. L'at ipopsifiatd doT ArchiereT GreeT, inpreunn cu
Veniamin Episcopu de Roman. Chirotonia Jut s'a &Oil la
3 Iuniii. (Condica sfAnt6).
Despre origina luT Gerasim aniti enpetatti urinntarea
relaliane din spunerile until LAMA: Eli era din Buco-

vina, fiiuld until Preutd cu familia Clipa, din satuld Vicovuld de susd. S'a ctilugaritd in Miingstirea Putna, uncle

a si

trAitri

pnnn dup. cltderea BucovineY sub Austria. La

esirea lul din MilOstire si venirea in Moldova a contribuitti frica lul de Episcopulil de RiidnuV Dositheiti Citerescu, carele la o serbntore, Slid ameniniase in Biserica
MInnstireY, cu cuvintele i121 voii inveta eel!' rostite de

Episcopuld cu rani% did Gerasimn la ordinuld ce i-se

(incluse de a data Cheruviculti, a respunsti, c nu scie. Se
vede cu Gerasim scia cu amenintnrile EpiscopuluT Cherescu nu stint glume; si asa a elitd. din Bisericl tnainte de
finituld liturgieT si a luatil drumulti la Moldova; s'a opritd la Monastirea Slatina, uncle a petrecutd mal multd
timpd,

si a devenitd si Dia% alt Monnstirel sub Egu-

menuld Sofronie Rticinsanuld. In turd, fu luatti la Mitropolie si push Dichiti. Intre aliT, la ddicarea Jut A ()ice
on a contribuitti multi favoarea until boerti- puternicd pe
atunci
Paladi cell Mare.
Gerasimd instalaiduse in Episcopia de HusT, la 24
Iunid cumphit o dc,6sie de la, Dolliesci Apol priimesce daniele Acute de call - va reciesT : Toma Oanit

www.dacoromanica.ro

390
din

Iordachi Green lb, totti de acolo, ati

&mita plirtile Iorti de reclesil din mosia Shratulit 0 re400, Anastasia a daruitil doT belranT de pUm6nal din
CArligatT si

MOOR TimirleniT si Oanil.

Anula 1797. In acesta anti Gerasim primesce daniele urmaore: Preotulil loan, inpreunit cu alte rude ati
dInuitu EpiscopieT un lAtrAnU de p6mentil din mosia LeesciT. Preotul6 Agariciti, Inpreunti cu alt,T reciesT, au (IIruitd. 12 StinjinT din mosia HOlbele. Iara done recjesite
Iftimia si Elena, ail daraitil patru pUmenturl din DolheseT.

Amel 1798. In acesta anU sag flcutt urmetbrele daniT: 0 femee, Maria, a dttruita EpiscopieT pArtile sae din
mosia Sitratu16. unn Chariton a dltruitil partea sea din
mosia Dolhesd. Unit alit treilea
Andreiti , inpre-

unl cu sotia si cu fecioril el a dAruit6 partea sea re4es6scl toff' din DolhescT.
Anuli 1799. Episcopia se judeclt cu regesiT din eras-

ngseni si din Dolhesci, cariT s'ad tanguitu, el stintti inpresurap de mosiele EpiscopieT. Si In acestii and unit retjesd anume Simiona a dUruitii EpiscopieT o bucatl de p4'Beata.

Anula 1800. Episeopuld Gerasima face schimb4 cu

Cluceriuld Constantin Roset, dAndu'i mosia Averescil, ce
o avea Episcopia prin dania schituluT AveresciT, pentru
alte 041 de movie din alt loc. Acestl urmare a luT Gerasim
a indemnata pe relesiT
urmasiT luT Sofronie, carele
inchinase acelti schitii, a face EpiscopieT procese In maT
multe rondurT.

Insemnare. Devi in fine Episcopia s'a recunoscutti vinovatit la judecata &WA de Mitropolitulil Ye-

niamin In 1805, si schimbula s'a anulatU (Uricar.

www.dacoromanica.ro

391

Part. 2 f. 19); darn tots n'a ingrijita de acela salt.

me in urma l'a desfiintata cu t Auld, r6mainda numaT bisericuta de lernati, ca biserick de sata, qi apoT, sub Episcopul5 Sofronie, sere a se curma certa
dintre Episcopie i loan Bosie, ce representa pe clironomula lul Sofronie ctitorula schituluT, s'a redata
acesta schita luT Bosie in schiniba pentru alts parte
de pamentil cedata de ela EpiscopieT din mosia Dolhescii. Prin actula de schimbil Bosie a hiata asupra sea Indatorirea de a Linea acea bisericuta, din
satula AveresciT, dAnda anuala salaria preotoluT, i
1NsAnda livado de MITA biserica In folosula acestuia. Darti nicT acesta n'a tnplinitil angajamentula
sea; i asta-c1T acea bisericuta se Oa in cea maT
presta stare. Nerespectula citra testamente i alte
angajamente morale de demultti a devenita until din
viciele societatil nestre! (Anaforaua DivanuluTeu tota
istoricula cestiuneT schimbului, i anularea luT se
afla in Cond. I f. 28-29.)

Anulu 1801. Se continua procesula cu CrasneeniT,

ce se credeaa inprosuratT de Episcopie. Domnula Constantina Alexandra -Ipsilant renduesce pe boerultd Mateia

Costachi, ca 0 aleet o parte din mo,,ia Crasnasenil, ce

era a EpiscopieT. TratAnduse procesula la Divana inaintea DomnuluT, pretentia recjeilorti s'a gasitd ne temeinica
(cond. III. f. 265.)

Anulii 1802 Gerasima continua procesula cu reclefiT din Dolhesci. Preotuld Bakal, inpreun't cu fratil seT,
as daruitti EpiscopieT reqeiele lora din moiele Baltenil,
Scheea, PaulesciT, Ciortovele, Ciipotescil, Eii o recleie peste

Pratt'.

Anulu 1803. In anula acesta murindti Mitropolitula

Iacov, In loculti luT a urmata Episcopula de Roman Ireniamin, la 15 Martin; era, locula acestuia l'a ocupata Ewww.dacoromanica.ro

S92
piscopuld de HusT Gerasim . De la acestit Episcopt nu
se vede st fi remasti la Episcopie vre-und lucrn fAcutti
de el, deli a episcopit mat septe anT. BetrAniT spun des-

pre elti cd, era de and character forte gravy si neced6toriti; demnitatea si autoritatea 1ul personald eras inpun6t6re; MA. totd-o-data mAndru,

aprigd si luxosil, din

care cause, a ldsatd multe datorir. Meletie, care 'Iii succedase la Episcopia de Husi si la cea de Roman, de
multe onY spunea, ctt n'a gasitd pe urma Id de cdttt datorit, pe care a trebuitd sti. le plittescd, si la o Episcopie

si la alta.
XXX. MELETIE I.

Dupg, permutarea lut Gerasim, s'a alesti Jeromona(laid kyr Meletie din sfanta Mitropolie". Ipopsifiulti i-s'ar'i
flicutd in Iliserica SAntuluT Georgie a Mitropoliel, de
doY ArchiereT greet si de Episcopulti de Roman Gera-

sim, la 27 Martin. (Condica sfantd). La ipopsifiiuld luY

nu se mat pomenesce de alit candidatt, ca la alegerile
din urmt. lard, acesta ne aduce aminte de ceea ce amti
au4itti traditionalti, cd Meletie fa r&licatti la Episcopie
prin until favors esc,eptiona,le alit DomnulnY de atund Alexandra Constantin Moruzu.

Meletie deaseminea era bucovineanu, ca si Gerasimti;

ngscutd in Suceava; pdrintele sett se poreclia Brandaburulti (*). Dupd obiceiulti mat multord tineribucovinenY, fn
juneta sea a trecutti in Moldova; a primitti Monachizmuld
in Mitropolia de Ias,i, uncle sub Mitropolituld Iacov a devenial Archidiacond dupg, Veniamin. Candi% s'a Adicatu
Intru o ndirturiii din multi 1773, intre alt1 tuarturI liteuitorI din Suceava se gAsesee qi unD IonitA Brandaitrul" staroste de ciocli (Cond.
Doeum.mitrop. S. 909)

www.dacoromanica.ro

393

la trepta EpiscopieY, elii avea numaY -25 sat 26 an (tolf:

I Theil. seit. 148).

Tn cei dint T aril al EpiscopieY, Meletie a prefacutti Biserica, carea fusese fOrte struncinatl de cutremuruld

numitd fn genere de popord celti mare." Meletie a dxrImat6 turnurile i ziduld IAA la ferestI , si a flicut'o
de isn6v5, dupit cumd se vede ast1-4Y, tIrX cupola de

la mijlocd ce o avusese, mai inainte, ci numaT on unto

turnd
clopotniia; &X fn loculd cupola o cubea trash
din acoperementd. In acesttt forml, a stattt Biserica Ora
la anultl 1863, candd la renoirea acoperementuluT s'a
desfir4atit aces, cubea, ce da BisericiT o forml nepl5cutl.
Unit reqesd Paveld a dlruitti EpiscopieY p role site
rlqesescY diri PlulescY, Ciortova i cttpotesd.

Anulii 1805. o reqesitX Ioana a dlruitd

EpiscopieY

partea sea de plmentd din LeoscT.

Anulai 1806. Meletie cere i dobandesce de la Domnitt invoire de a aduce i asetla pe mosiele EpiscopieT 40
de OmenT streinT, de peste hotard spre a fi de ajutoriuld i inlesnirea trebuintelord EpiscopieY, afllnduse lipsitI in vremea acesta de oment." Acestorti OmenT (Auld
li-se invoesce a fi asecjatl cu darea intre ruptele visteriel
spre mai multI a lord inlesnire i spre folosulh Episcopiel (Condica III f. 273).
Pe la finele viaculuT trecutil Papistil avead fn tirguld
Husil o capelit cu cimitirii, aprtipe de Episcopie, pe maluld din fata RAesciloril; ea era invechitli,. pentru care el
ant fi voitd s o fnascI in timpuld cAndd era Episcopd
Veniamin; dart' acesta nu li-s'ali permis6, sub cuventd
el in HusT nu este trebuinth, de o aseminea bisericti,
fiind ch, acolo erati tr5itorT numaY vro cAllva Omenl de acea confesiune, i totti-o-datit eT maY ad o bisericK in

www.dacoromanica.ro

304
marginea Huilord, la satulti. CorniY. In timpuld Episco-

puld Gerasimd a arsd de tad acea capelh, vechil; dart

tottX pe considerantele de mar susti i acestii Episcopt iT

oprise de a rezidi acolo bisericd. Cererea de a se rezidi

acea bisericuO, s'a renoitd i Episcopulul Meletie de delta Prefectorulti,(*) dud 5i eld 'i a refusatd. Prefectoruld tote atuncY a cerutd voih, la Episcopti de a preface biserica din Cora i acesta 'T a invoitd s o fach

catti de mare". Papistil, spre a nu'sY perde pentru viitort drituld de a'Y face biserica, in 114, aducead mortY
de aY lord de pe la ale locuri i- it inmormentad pe localuld fostel capele. In acestd and Episcopulti Meletie,
observand acesta, a oprit de a se maT Inmormenta acolo
morl1 streinY. Prefectorulti de la Ia0 s'a jeluith de acesta DomnuluT Moruzi; Domnuld hist, informanduse- de

adeverata caush a oprirel, a dath ordinu Ispravnicilord

de Onutil , de a nu ingdui sh se may ingrOpe to aceld
loci morti streini, ci numaT amid s'ar int<impla s mort,
vre-und papistd trilitorid in HuY (Acta cimitiruluT Papistil).

Anuli LSI I. Episcopia se judect cu retie

din Dol-

hescY. Theodora soda Preotulul Ioan chArzece EpiscoploT o cast Cu liveqY qi partea eT de rec,leiit din ells-

npeni.
In asestil anti, profilAndd de ocupaiiunea rusescI Prefectoruld Papistd din Iasi iard a sulevatti cestiunea bisericeY papiste de la Hu1; ins prin intrevenirea consululuY Austriacii. Acesta s'a adresatd atilt presedentuld de
atuucT al Divanurilor Principatelor, TaIniT Sovetnic Vasilie
Ivanovicid Krasnimiloceviciu, aretandn'Y prin nota sea, el
(4)

AO. se nuinia superioruiti clerului papistii, ce reqedea in TaRY.

www.dacoromanica.ro

396
Aupd, privilegiile ce au catholiciY in sera acesta, an numaY di siintd slobogl a preface bisericile seale cele risipite sett arse, ci potii et zidesct si de isnOv5, de va
cere trebuinta, orY unde artt fi". ApoT aratt. a Mitropolituld Veniamin (in acelil timpii paretisitd) fiindd Episcol-id de HusT a inpedecatd a se preface biserica din HuV.
Presedentuld scrie despre acestt cud MitropolitulnY
Exarchd Gavriil , cerendt Aciintit de inpregiurtrY. Exarchul cere asemenea sciintt, de la Meletie, carele a
datd lucruluY fata cea malt si cestiunea s'a finial totti
cu resultatuld de mar inainte.

Anulii 1812 Anil din unlit, ce nu se vedd insemnatT prin nimict in analele Episcopiel, ne aducii aminte
cit de la 1806 i Omit la I 812 tera era ocupati de o$tile ruseqd, ,care se bttead cu TurciY. TOM activitatea tereY era concentrate numai la purtarea greutiltilord celord
marl, ce santd nedeslipite de ocupatiunile militare si de
cruqimele resbeluluT. Resbelula acesta i cu ccupatiunea
a tinutt aproape 6 anY. Dar la 16 Maid, acestd and s'a
finial prin pacea incheiatit in Bucurese intre puterele beigerante. Pacea acesta insit a fostd cea mar fatalit atatd
rentru tOtit Moldova in genere, cAtil si in deosebT pentru
Episcopia de Husl. Moldova a perdutil jum6tate din teriBesarabia; ea Episcopia de Husl tote titoriulii 011
nuturile de peste Prutil, din care se inalleia Eparchia sea,
anume: LIpusna sett Orcheiulii, Soroca, Codruld i Greco-6f, si a remasti numal cu tinutulti FAlciuld Cine vra
WO fact idet de mlirimea acestel perderl pentru Moldova, ci politicesce c4i materialicesce, st citescli, anaforaua
Divanulul Domnescii de la 2 Octombriu 1812 MM. Domnuld Scarlatii Alexandra Calimachil Voevodii. In ea se
tlescriii i suferintele cele marl ale ere din timpuld 0.

www.dacoromanica.ro

396
cupatiuna qi aid resbeluluT: Cunoseutg este in lume Barcina ce a fostii asupra acesteT mici Eparchil (tereT) intru adsta, epochg de ese any, cglcinduse de ostl nestlrsite rosienesci, i fganduse privilegea resboiuluT cu necontenire, Olinda cele trebuit(ire, slujindg, muncindd en
manilei cu dobitdcele, cu pggubire din tote pgrtile pgait
la ingenuchiarea sea";
yi ne asteptarea tereT de a se
videa dupg pace sfgsiatg, spre resplgtirea gre,lelorti serviciT:

intru desngajduirea intimpingra, candd a sositd

lumina mantuirei prin facerea pacB, vedAndd c din trupuld Moldova, partea cea mai bung, qi tnsufletirea hraneT qi inputernicirea, s'ad deosebitil";si tntinderea si insemngtatea cea mare a 1001110 perdutd: Me fl mai mult
de &Ltd jum6tate de terg, inteund ouventd tote cimpuld
si inima tera . . . . , acolo este isvoruld vitelord . . .
magazia tereT i comertuld vitelorg; cla de qi nu tag
acea parte de loch era sub stgpanirea Moldova, dart'
aflanduse tntru stgpanirea prea puternicil impgrAtiT (a SultanuluT) era indemanarea i adgpostirea pgmentenilortt in
inlesnirea vietuireT lord $i intru a brand indestulae gi a

vitelord pgsciune." (Uricar part. HI f. 343-357.)

Anaforaua adsta este subscrisg de Gerasim Episcopull Romanului, de Meletie Episcopuld de Hugi, qi de
12 boeri mart. Actuld lagril Besarabia, atAtil de ne-aqteptatii de Romany de la o putere protectore a lord, a
recitd inimele extra Rusia ysi treptatd a prefgcutd simpatiele coreligionare gi traditionale in antipatif nationale gi
politice ciarg &Ansa. Dad, Rusia nu and fi smuisd neseserabia de la corpuld romanesed, prin care totd-o-date
a aprobatil tii gpirea Bucovina de cgtrg Austria on 35
anY inainte: ea ari fi avutii netgggduite drepturY la ug,
perpetug recunoscintg din partea Rominilord, pe care ea
www.dacoromanica.ro

397

i-a sclpatd de prldlciunile Ditari lord, si de barbariele

si crucjimele Turcilord, si la a clrora organisare Muntrick In urml a contribuitd multi].
Anula 1813. Episcopuld Meletie are procesd cu reclesil din DolhescY.
Pe MO marea nenorocire ce suferise Episcopia Huilorti
Eparcbia el remAsese numaT cu tinutulti Fllciulul, fiindri cl cele-l-alte trey tinuturl era In Besarabia cea acumd instreinatl de la Moldova, si prin acesta i se inputinase de toot resursele;
in erna acestul and suferise si altl nenorocire ..-. arsese casele Episcopale. Datoriele vecliI erad hid neachitate.
In urmare Meletie propune i 1.60 pe Domnuld Calimachu al spori veniturile tergului Huilorti, Ca si la alte
tergurT, adiel dlrile asupra tirgovetilortl, ca o mill pentru
sustinerea Episcopiel. Milli Pacutii EpiscopieT de Rosia
se sparge in capuld sermanilord HusenT f Domnul d acestI
propunere in tratarea MitropolituluT si a Velitilord boerl, call glsindd cu cale cererea EpiscopuluY, propunii. prin anafora sporirile ce as cregutd putinciOse a le face. Dom-

null le aprobl prin chrisovuld datd EpicopieT la 13 Iunid, casele gllsuesce in urm&oruld modd:
Cu mila luY Dumneded Ioan Scarlat Alexandra Calimachd Voevoda Domnu terel IVIoldoveY.

Se face scire prin acestd chrysovd alit Domniel mele,

cl prin jalba ce nead data cinstitd iubitoruld de Dumne(led si ,ald nostru rugittorid, Preosfintia sea kyr Meletie
Episcopuld sintel Episcopil de Husi, all arItatd, el, din
pricina intempl/rilorti ce all venial asupra acestel Epiccopil, atatll cu plgubirea eel mai marl plrti a eparchiel
stile, Wiz si cu arderea caselord, care spre a se face
dinnod, dupl neaplrata trebuintI ce are Episcopia de case
urmeazX a se pune nu putinI cheltuiall, si alai chip ne
26

www.dacoromanica.ro

398

avendil, trebue sit se inprumute cu surd, de banY. Apo

pe langl aceste mai avendg si datorie veche, plata de dobendT

si cheltuelele cele curgetore dupg vremea de acumg si

neaperate a easel, se aflg, Mtn' eea maY simtitOre strfm-

In oath nici ung chip nu are spre a fntimpina

tote acele greutAtT, intru care se afla cuprinsl. Ati fitorie,

cutti cerere si rugiiminte ca s. ne milostivimg Domnia

urea, spre a'T face ore care agiutoriti, pentru inlesnirea

sea intru aceste greuthtY; si fiindti clt Episcopia are mosia tirguluT Hush danie si miluire de la luminatil DomnY
de mai fnainte, si dupg, chrysovulg ce i-sati data de eltrI luminatulti Domnti, fratele nostru Alexandra Moruzu
Voevodg, cuprindetorig cu botIffre de veniturile acestul
tfrgg, precumg se aibl a le lua Episcopia, nu pike avea
folosulti celg dreptg, si care s'arti c5dea, precumg este
legiuitil prin chrysoavele gospod, de se urmezI si la alte
tirgurl boerescY ;i Monastiresci, Otimindti vederatu pagubire
asuprire, dupg lotthirea acesta, a pomenitulul
chrysovg, care este cu multi, osebire de scAdere de cum
se urmeazit luarea veniturilorti pe la alte tirgurY, aceste
venituri a tirguluT sea IlusiT, au ricutti cerere Preosfintia sea, s t se intqrescA, prin chrysovulg DomnieT mele,
spre a le lua aseminea psecurnti se urmeazti si la cele lalte

tirgurY. Deci bine-voindg Domnia mea a agiuta aceastl

santg, Episcopie prin mijlocirea a insIsT dreptItilord Bele
Mtn' starea acesta stramtoritg, in care prin cereetarT ne
amg Incredintatti cg, au venial din pricina a cunoscutelora intemplde, mutt oranduitti ca prin obstesca adunare
a, PreosfintituluT illitrupolitti a terei si a cinsticf si oredinciosi boerilorg velitI al divanuluT Domniel mele se se
cerceteze arittArile si cererea ce face sfanta Epipcopie; se
Socotescl chipulg edit maT inlesnitoriti mai folositorg
www.dacoromanica.ro

399

pentru buna stare a acesta sfinte Episcopir, si se insciin.teze pe Wei Domniel mele; dupl care primindU anafo-

raua sea iscglitl si pe !argil orinduitere de lucrarea ce

all filcutd in urmarea porunceT Domniel mele, ama yeOM on, maT inteid afi intrata in cercetare asupra &Wel
acestul tirgu, ce o are Anta Episcopie, si atAta din chrysovuld Domnuldf Constantin Dimitrie Moruzil Voevod din

letu 1782 Ghenarie 9 eatii ci din altd chrysovil de la

Domnuld Alexandra Constantin Voevod din Mtn 1783,
precumil si din alte dovelT c?, ari arAtatd fatl, s'art yedutu cg, acestil tirgii alit Husului cu vatra si cu totii lo-

cult deprin preginrii ce nu era panil, guild datii danie

de vreun Domnu, sail datil danie si miluire sfinteT EpiscopiT acestia, ca e.i'T fie dreptA cid si mosie cu totu venitulii din toot ldculii in veal; ins prin aceste drysove
nu se hothrasce si pentru venitulif vetrir tergalui anume
in ce chipu sI se is de Episcopie; erti prin cbrysovuld
de mai end pomenitil a Domniel sole Alexandra Constantin Moruzil Voevodu, care este dintru cea inteiu Domnia sa la Moldova, din letu 1792 sail v6clutil anume ho-

Mita pentru luarea venitulul in ce chip sg se arm*

de c4trA Episcopie, care venitil dupI arl1tarea ce all fhcutil Preosfintia sea iubitorulii de Dumneded Episcopt,
c6 este multi" mal scilqutil de. cumii sa iea pe la alte
tirgurl, sari cercetatil cu tots, luarea aminte si potrivinduse on veniturile ce .suntif intarite prin chrysivele si
nine luminatilor6 Domni pe la alte tirguri, sari aflata
cu adev6ratii multIl mal scOute si mai imputinate, si el
la acesta dup5, obstesca socotint6 ce sail ftcutu, sfanta
Episcopie (flinch"' i acesta una din casele cele intgid a
PatrieT), de vreme ce sail cunoscutU a avea dreptItile
sae, gi se ann astg-4Y i fn prestit stare, ti oath spre a
www.dacoromanica.ro

400

tnttmpina sarcina greutItilord sale are trebuinch, de and

ajutord cu simtitOre folosin0 on totuld ca. dupg, dreptate
s'art1 cldea se aiblt intoema gi deplin folosulti venitulul
tirguluT sed Hugir, precumtl se urm&g, i pe la alte
ttrgurl, dar pentru ca nici locuitoriloril tirgovetT sg, nu
le cad cu ingreuere a plIti deodata, veniturile sporite
dupg, rAnduela ce de pe la alte tirgurl, niel Episcopia se
remaie pggubitit fn protiva dreptgtilord sale, sail ggsitii
cu cale ca pe langd dejma obicTnuitg, dupg, hotgrirea pon-

turilord visterieT din campd i din apd, din vir i din livecIT, sg, se fad, i fn venitulti vetreT tirguluT Oreqcaie

sporire, spre indreptare numal a scgderer cu care ad

fostil pInti, acumit
Dreptii aceea Domnia mea, giudecandd intim amgruntul

tote aceste prin anaforaua obtesceT adungrr cuprinse a.

ratari qi socotinte, i ggsindu-le si noT a fi cu cale i ctt
dreptate, hotgximd i Intgrimd prin chrysovuld acesta al
Domniel mele, sfinteT Episcopil Huului, ca sI aibl a lua

de acumd inainte venituld din vatra tirgulur sed Huil

tntru acestd chipd, precumii sad insemnatd prin anaforaua obteseer adunge, i dupg, cumd i Domnia mea am
ghsitd cu cale. Adiel: 5 parale se iea de t6th, vadra de
vino ce se va vinde prin crime de egtrg, or/ tine fn

cuprinsuld vetrer ttrguluT. 20 parale sa. ea de WI vadra de rachid sad borilcg, ce se va vinde erAT de clitra,
orr-eine in cuprinsuld vetrei tirguluT, i niminea s nu

incepg. vase cu yin sad rachidhorild ca sa, venqa, fdr

a inseiinta mar inainte pe Episcopie.
Din chiria dughenelord, pe suma care vord fi date pe
and, sgt aibg, a lua din 10 banT unuld pe and de la toci
eel ce vord avea dughene, atitd de la cer ce le vord da

cu kyrilt, card i de la eel ce nu le vord da i le vord

www.dacoromanica.ro

401

Linea, pentru aliqveriquld lord, de la cariT se aibh a lua

dupa analogic celorti I'alte dughene cu kyrie. Fielte care
gospodariti trditord la mahala sh aibd, a pldti pe anti crate
2 leT ca uniT ce nicT (pie nu lucrec,11,

loch an mat
chtti acel cu

multi cu prisosd cu ogrd41 si altele, de

dughenele. Oranda plcureT si a dohotuluT ce se va aduce
fn tirgulti acesta, precumd sad urmatd qi phnh acumtl
se fie numaT a EpiscopieT; odd aceste fiindd din metalurile tereT si din lucrurile cele de finteia trebuinth, nicY
o stinghirealit in obstesculd aleverin nu se pricinuesce
de a fi ldsate numaT stdpaniloru celord cu tirgurile. Inteacestd chipn darti nimenY se nu fie volnicd a vinde plena qi dohotu fn tirgulti acesta, precumti acesta deobte
se urmeazd, i la cele-l'alte tirgurT cu stdpenr, gall, de
Episcopie, sad aceT ce se vorll fnvoi cu Episcopia. De la
negutitoriT streinT i altiT ce aducn marfl de intindd la
iarmaroce, la tote iarmaroculn sd aibl a lua ate 40 banT
de o intindere sad tarabh; iard la 4ilele de firgll de poste
and la ttith qiva ate 12 bani aseminea, niminea din tirgovetT sell altT streinT se nu fie volnicd,

l'Ard

scirea si

invoiala EpiscopieT a face cash sad dughene pe loculd

EpiscopieT, fish scirea i invoeld, asijderea si eel ce vor
voi a vinde dughene, case, sell vii, se fie (Woe a face
maT fntisitl scjre EpiscopieT. *Tenclarea cdrnii, de vreme
ce acesta este and lucru din cele dinteiti trebuinciese a
noroduluT, va fi slobodd, ca sh-o tie orT tine va voi din
tirgoveti; insh fiindti cd, prin venqarea cea deobste slobodh a cdrniT, cele maT adeseori se tntimpind lipsh, si
ne indestulare, erd, mat alesd fn vremea erneT i intim
alte tntempliirl grele, candti fieste care nu pate avea in
lesnire slut fach glitirea caviinciash, i pe ANA acesta
fiindd ch adunarea tirguluT acestuia este acumil maT muith,

www.dacoromanica.ro

402

Episcopia va avea purtarea de grijA, ca in OM vremea

se aTba si tirgov01 i trecittoril indestulare de carne bunk
si cu cata se va putea mal eftinit, Phi a avea Episcopia Intru acesta, made a vendAriT carniT vre-un interesil
de venitil, ci numal privigherea cuviinci6sq, spre fndestularea locuitorilora de came bunit i cu prettl cuviinciosa
fo`a-dea-una. Velnite niminea s nu fie volnica a face fn
cuprinsula tirgului Pard scirea i tnvoeala Episcopief. Venitula Mortasipief, precumil l'a avutil pad, acumu, dupa
vechiula chrysova, si precuma pAna asti14,11 sail urmatil

aseminea se'la aibt si de aci tnainte. Dejma sit aibl a

o lua dupI obiceia deoblte ce se pdeNe, intocma premind se hothrasce prin ponturile visteriel, din campii, de
apI, din vii, din livecIT i din totil locula. Si spre ne clltit

statornicie a acesteT indrepUirT ce amil fticuta Dom-

nia mea veniturilor sfintel EpiscopiT din tirgul acesta dupa

drepth4ile ce saa cunoscutti a are, sail data acesta alit

nostru domnesca chrysova,

Witt

cu a nOstra domnesca

iscAlitura si pecete, dupa a can% cuprindere va urma

sfanta Episcopie strangerea venituriloril iard acele de mai

tnainte chriseve si dill date asupra venituriloril tirgulul

acestuia, r6mAnii s6 nu'qi maT aibti, lucrarea lord.

Poftima daril Domnia mea si pe eel din urma nestrl

luminatT DomnT fratiT nostril, aril din pronia Dumnedeesca se voril orandui la Domnia acesteT terT, nu numaT

sl nu strice aceste hotitrtte drepte folosurT a sfinteT Episcopii, ci maT virtosa se intarescit i sit adaugit print
cele ce voril fi la putinig, spre tndreptarea st6reT sele,
i spre vecinicl slavit si pomenirea Domnielorit sale.
Scrisusati chrysovula acesta la scaunula DomnieT mele
fn oraqula Iaii, intru a doua Domnie a nOstra, la Mol-

davia, In anuld dinteill la Nu 1813, Iunie 13' (Subwww.dacoromanica.ro

403
scrisd: noT Scarlatd Ca limacliti Voevod (L. S.) Sturza
vel Vist. procit.
SaU trecutil la condica Vist. Constantinti Veisa) (vedT copia chrysovuluT in cond. B. f.
159).
Insemnare 1. In acestO chrysovil glisimti Intleaqt-datn epitetulti de PrepsfinOtt1", prepusti numeluT EpiscopuluT. In timpurile de maT inainte atatti

Mitropolitilor6 cat6 1 Episcopilorti li se da in Moldova Epitetulil de ncinstitU sfin(ia sea". De pe la

jumaatea viaculuT alti 18-le s'a tntrod:!sti epitetulu
de Preosfintitil", adicl: Prea sfincia, maT anteitt

la adresa Mitropolitulul, apoT maY pe urmI i la Episcopi" dnpre datina RuqiIorti i a Grecilorti. MaT
fn urml sub Mitropolitulti Veniamin s'a introdusti
i ressuperlativulti Inalttia la epitetula do Preosfintitti" in titula Mitropolitilorti,tote dupit usul Ruilorq i aid Grecilorti(*).

2. nigubirea cei mai mare Orli a Eparchiei

Huqilorg, de carea se vorbesce fn acestil chrysovU,
constt fn aceea, c tinuturile de peste Prutq, care
Oa la 1812 &mg parte din adstti, Eparchie, anume: tinutulti LIpunei seti Orheiulti, alti SoroceY,
aid Codrulul qi GreceniT (vedT anaforaua DivanuluY
amintitl mai susti), cuprinclenduse fn partea luatl
de Ru0 sub numire de Besarabia, s'au incorporat4
cu noua Eparchie rusescit, formatit in 1813 sub numire de a Chi4ineuluT i a ChotinuluT", i cu titlu de Archiepisoopie,
negreitti in on6rea celul
el) CAluglirif Greel top se numescfi: A g i o i, Situp: erlt ArchiereiT: A g i-

o tat o 1, foarte ski prea sfintt La Ronanr, celii patina in Moldova,

preotil se numesc: sfinti tI si s fi n t i a ta, care vra sit ()id: consacrare

la un serviciu sint. Archiereil se numes; pr es fi ntit f, pre sfinti a

t a, pentru cA posedfi acestfi, consacrare in unfi mat mare gradd. Este
vederatfi ctt intro sfantfi sefi santa, si intre sfintitfi sett consacratfi
este mare deosebire. Doresc6 ca clerulit rominfi sit 'Astro& titlurile
sole cele modeste: sfintit gi prsfinti t, find tot-o-datfi @i logice; dar
si nu se improvizeze lhrit voia lut Dumnedefi in Anti seu agiost mentionati. Cfindfi cineva nu dit, lucrurilorfi propriele lorit nume aria.
prin acesta a no cugetii, n'are idee de adeverata lorfi valoare, ignorAztt aceea despre care se esprimA cu gore,

www.dacoromanica.ro

404
dinteid Episcopd alti eY Exarchuld Gavriild , care
fusese Mitropolitd de Kievd, i apoT Mitropolitd peste

atnAndoue Principatele romane. Numirea, de Cho-

tin" s'a dat acestel Episcopil, pentru a in ea a intratd i iinutuld ChotinuluT, care duptt luarea Bucovine de Austria, remAindd isolatd de Eparchia RddttuOlord, la carea aptirtinise, se formase acolo o
mid, Eparchil, numittt a Chotinu/ul, aid citre/a cel
inteiti qi cel dupe urmtt Episcopti fusese: Amfilochid .

Eparchia Huilord darti renAsese numaY cu tinu-

tuld Fdlciiulut Derd in unnti prin satruhOle Episcopula Meletie , s'a mai adaosii tinutuld Vasluiului
de la Eparchia RomanuluY.

3. Arderea easelorg Episeopiei. Se spune ca incendiuld acesta s'a intemplatti erns, pe druid Episcopuld se afla in ImY. S'a intemplatti din negligenta
ctimArapluT de atunci numitil Kirilasti, nepotuld Jul
Kirilil fostuld egumend de Slatina, pronumittt i Barb5,-

lune., carele candd a OrtIsitil Moldova

a tre-

cutti in Besarabia dupd Exarchulti Gavriil, tncredinase pe aceld cttlugitrti nepotd alti sad, Episcopulul
Meletie. In urmarea incendiuluY, Episcopuld a congediatti pe aceld cdlugArti citmXrati.
4. Prin cuvintele chrysovuluT: adunarea tirgulul
acestuYa este acumd maT multd," se face aluqiune
la colonisarea in eld a unul numerd de familiT huh

gdrescI ce emigrase din Turcia cu ocasia resbeluluY ce fusese Intre Rosia i Turcia.
Anulli 1814. Sporirea ditrilorti ce chrysovuld din urDA a impusd tirgovetilorti din Hu1, 1 a tot:1114M amar

ci eY ne maT averuld ce face, s'ad hotIritu a se opune.

Meletie spre al linkti, le a maY redusd ditrile de cumd
erati ele fixate prin chrisovd; deril tirgove0 tote nu sail
invoitli. Meletie s'a jeluitd Domnulul Scarlatti Calimachil
asupra nesubordinttrit Huenflord; pentru care Domnia orwww.dacoromanica.ro

405

doted Ispravnicilord de tinutii a merge la fata loculut si

a face cu cuvAntuld" pe ttrgoveci sd N supunti, maT alesil cd Episcopia de la sine le a mat scitclutd din dd.rile cele hotdrite. In fine ordond, ca pe protivnie
silesd a plNti".
Reproducemd aid done acte din anuld 1814, luna Inlii5, una o suplicit a unul tirgovetti din HusT, anume ban
Closed, sed Folescu, grin carea se tanguesce DomnuluT de
atuncT Scarlatd Calimachd, ed. Iconomuld Episcopiel cu

amNgire a luatd de la a nisce documente vechi ale tir-

gulut si le a datd pitcharniculul Dumitrachi Tamandi;

alta-cartea Domnescl WI% Episcopilld Meletie si cdtrd
Ispravnicl, ca sit cerceteze acestit fraudit, sit iea acele

acte si se le trimitl la Domnie.

,,Prea tntltate si mult milostive Doamnel Jeluescd mit-

rid tale , et fn anil trecutt , dupd, moartea tatitluT med ,

miad remasti and ivied vechin sirbescd si 34 file cbitrtie cu slove nemtesd serial ; tnsit cusutd la unit loch si
la toatN, fila de desuptd cAndu se tntorcea fila era o pecete a Husulur, ce au fNcutd tirguld 1Tu iT, si una a Episcopiet , pecete cloud, la unit Iced si 14 zapisl ce sunt

cupriadetere pe vatra ttrgulur Hus' , pentru care simtindd Economuld Eni a Sfintei Episcopit din HusT, si che-

mandume tntr'o sarN, m'ad Matti on fell de felid de en-

vinte, ca sd i le ariltd si sd i le dad, si *dune miail

datt si sinetd, ca candd le void cere sl mi le dee , pe
care fn urniN le amd si cerutti dela Sfintia Sea si miati
clisd asa cd suntit nisce clArtit netrebnice, si n'ad vruta
sd mi le dee, si pe urmit oblicindd si D -luT pIcharniculd.
Dimitrachi Iamandi ce se megiesesce on mosia tirguluT
HusiT, si chemandume la D-lut, mat push la tale cu chipurl de amilgire fIgNduindusd cd, and va face si elpitan
www.dacoromanica.ro

406

de ttrgt(*), numaT sl'T fact luY unt zapist cu veleatuld

vechid gi se, serif fntrensult cg acele scrisorl le all fi

luatt dela unt vgtavil a tatIlui D-sale, i tntrebandult

et ceIT suntd de trebuintg scrisorile, miati spust cl are
WO hotgrasd, moia i pe urmg mi le va da, i et crec,indult i amt facia zapist dupe, cererea sa qi sculandusg cu zapisulti acela amt merst la Iconomult Eni i
chemAndume, miau cerutt sinetult celt avemti dela konomuld Eni i tat ruptti i miat datt altil sinett cu iscglitura Dumisale , care scrie fn sinett cN, cArtile sing
a piirinteluT D-sale, fqtelindt sinetult ca sa, se argte ve-

chit, i pentru aceastg amggire ce miat Acta cu luarea scrisorilort amti ptitimitt i bgtae dela lgcuitorii tirguluT 11uii , tnsh fiindt d tott acolo algturea amt o
parte de moie asupra citria amt scrisorl urict 1 carte
Domneascg i hotarnicg acutit prin carte de blestemt la
fats loculuT de vorniculti Georgie Talpit primind6 Efi
giurgmentt dmeni betranY din cincT sate cunt pe largt
arata, aceeaT miirturie hotarnica. , deosebitil ct maT anti
,,i pall bating allturea cu moia EpiscopieT HuuluT, 1

in uring ph sit ()id, Episcopia el i aceastg parte baqtina mea art fi a EpiscopieT dupt scrisorile mele i sinetuld cell amt la D-luT PIcharnicult Dumitrachi Iamandi. Dard :mit cg aceastg parte este dreaptg a me dupt scrisorT , earti nu a Episcopiel i de candt mi sail
Matti scrisorile dela mina mea de dbl. D -luT Pgcharni-.
cult famandi i Iconomult Eni at scost i prevelegit 1
obiceiti not to ttrguld Huplui cu asuprire neguOtorilor,,
cariT pentru ace asuprire ce o pltimesct negutitoriT strigl
asupra mea ci . ce cuventt amti datt scrisorile hi mina
D-sale.
(*) Politaifi.

www.dacoromanica.ro

407

Pentru aceasta me roe Mild tale , ca dupg dreptate et fig pusg la cale, sa fie luminata, porunca InallimeT Tale a mi se da scrisorile la maim mea precumg
leag primitil dela mine , sag rale sail bane de voril fi
ca sil scapg i eu dintraceastg suparare ce o patimeseg
despre locuitoriT si tirgovelil Huqului ; cad miamd par-situ casa, femeea qi copiil i umblu fugariii, ca, de n'a1
fi fugitg era srmi repuT i viala , i mare pomang, a fi
MarieT tale.

Robulg MilrieI tale Iong Clowl eel

()Jo i Folesculti din ttrgulg HuiT.
Sa, maga, InUtimei tale ca sa fie luminaft porund de

a i sg, da scrisorile ce i all luta de okra, D-lui Pg.charniculti Dimitraclii Iamandi i Iconomuld Eni din tir-

gulg IIusulu1 en vicleugg, ca nu cumva fn urmg, sil i

se iee 1 partea luT dreaptil de moie In stapenirea EpiscopieT.

Porunca Domneasca.
D-ta velti logorelti cereeteaza, 1 pane la cale tnplinire
dreptulul jeluitoriului 1814 Julie 26.
Noi Scarlatil Alexandra Calimacbg Voevodii cu mila
lul Dumne4eil Domnil lerit MoldoveT.
Iubitoriule de Dumneqeg i alg nostru rugitorig Preo-

sfinlia to kyr Meletie Episcopg Sfintel EpiscopiT HuiT ,

cinstili i credincio0 boerl D-ei mele, D-vbstrI IspravnicT
de linutulti FalciinluT san6tate , prea largg veIY inlelege
din Jaloba aceasta a numitulul jeluitorig, Ion Cloca. arktare i cerere ce face ; decT sil scrie Preasfinliel tale i
D-v4stre tettisindult1 cu D-lui Pacharniculg Dimitrachi
Iamandi si cu Iconomulg Eni se tntrall fa ce mai cu amaxantulg cercetare, si fiindg jaloba adevgrata, numal de
catg se apucali pe Iconomulii i pe Patharniculg Dimiwww.dacoromanica.ro

408

trachi Iamandi se deie scrisorile acele ce arath jeluitoriult , ctt le aril fi luatd din maim sa , i puindule fn
plied suptd pecete , s t le trimiteV la D-lul veld LogoM
de #ara de giosti tnpreund en mhrturia de tnsciiniare, ca
sh, se vatjA, pentru ce suntu i ce cuprindere all.
1814 Julie 27.
Originalele acestord acte se afld la PrimAria rapid
HuiI.

Se spune, ed la cercetare atAtti Iamandi a juratti ct

nu scie nimica de documentele ce le pretindea Cloqed ,
catd qi Iconomuld Tani a contestatti ardtitrile aceluia,1

chiarii sub Omoforuld Archieresch. Tradilia tnsh, a pdstratd o suvenire uritd despre acestd Iconomu, ca nedrept
i rdpitoriti ; i se ()ice despre elu , ca Aida lut Dumnec,led l'a ajunsd itch aid pe pamentri , pentru multele
inselheiunl cu care riipise maY multe proprietAT reqqesd,
din care 41 formase moid proprietate. Mosia aceea nu
tarcjiti a perdut'o , casa luY a fostd arsd de focd , Sofia

'i a muritti stacitd de trdsura resturnatd peste ea, in

calea dela Hul la mosia acea nedreaptd; i a muritd si
dol copiT ce avea , Ineatt la elti in totulil s'a implinith
cuventult blestemulul prorocescil asupra celuT Ard-delege : tntru and neamil st se stingli numele lut."
Mal mulct recle,,I din Dolhesd in anulti acesta dhnue,seti
EpiscopieY phrtT de plimentti din mo0a lord. Asa : unulti
Coma , a dhruitti 62 stanjint de moih, ; Preotulii band

a dhruitd partea sea de plmentd din acelii satil ; deaseminea and Stefand i Diaconuld Georgie ; iar diaconuld
Simeont a ddruitd o firth, de via.
Anul 1816. Meletie are procesil la Domni'1 cu r6cle-

it din Dolhesd, cu calif Episcopia prin danii era eonproprietarh.

www.dacoromanica.ro

409
Daniele : Unit Vasilie , fnpreund, cu Preotuld Stefand ,

ad ddruitd o parte de regegid. *din DolhescT. Preotuld

Dimitrie a dkuitd partea sea din moiele recieqesci Crlsngqenif, Todereasa, GusariT i Sarata. Michailu Mara a
dkuitd partea sea din DolhescY.
Preutif fn mare parte eraii dedatT la beta i provocad
scandale. AceastI conduift regretabile a pdstorilord poporuluT a hidemnatil pe Episcopuld Meletie, a adresa, la
2 Mart, o epistold, pAstoralg Writ totY preotiT din Eparchia sea, hi carea se sirguesce, prin cuvintele Sf. ScripturT , i prin rezonminte din viata practicd, , a con.vinge
pre ceT abatutT dela datoriile preotese i a'T aduce la
calk cea dreaptI. Reproducemii aid aceastii, circulars, ,
ca unit monumentri de literaturti, din timpuld acela, maT alesd , cd, Episcopuld Meletie se numera fntre dascaliT aceluT timpd , atatti prin cunoscintele sale , cAtd 1 prin
orecarc dispozitiune oratoricd. Regretamd cd aseminea mo

numente de zeld archipastorald nu ne sad pdstratd 1 de

la alti EpiscopY anteriorT.
Meletie cu mila lul Dumnecled, Episcopd Hu u1uT ;
Datoria archieresciT male plstorie, care cu Dumnegeescile judecAti mi sad fncredintatd, i Sfintele ScripturY cele
pouf, qi veal fmi poruncescd sl nu tact's, i de a6 tads

mad asInad,na cu cell ce ad ascuns4 talantuld DomnuluT sn. De care lucru temandum6 nu void fnceta , ajuandumT pre puterniculd Dumne4ed

de a 0 sfltui i a

0 Indemna pre cucerniciile vostre , ca intru chemarea

voastrl. precumd vi se cade se petrecetY. Pentru c Sf.
Apostold Paveld poruncesce Sfantulul TimotheY aka Propoveduesce cuventuld. st5, asupeile, cu vreme i Ard, de
vreme. MustrAT, ceartn, roaggi. cu tOtX rfidarea 1 inviltIttura. Ind iarAT i la proroculti Izechfild stria aa.
www.dacoromanica.ro

410

Alward Domnulti graindt cu proroculd sed i Vicendul.

fiiule alt omulul straja teamd datit pre tine casT lul
Istrailit Ca sit ascultY tu cuventulti din gura mea, i sal
ingrozescT pre el despre mine, audit voiti grill et celul
fara-de-lege : Pacatosule, cu moarte veY muri, iard tu nu
veT spune luT , nicT fT vet' Vice ca sit se intoarca aceld
fitra-de-lege din calea lul ce ra , adicit sit fie elti vid :
decT pecittosulit acela de va muri intim fitrit-de-legile sale,

apoT sangele Jul din mabile tale flu void cere. fart de
veT spune celuT filra-de-lege si eld nu to aril asculta ,
i nu s'arit tntoarce din fara-de-legile sale , i din calea
sa cea nit aceld fart -de-lege, adicit intim Para-de-legile sale

va muri : iar tu iff vet isbavi sufletulti tail din pierzare,

fiindt cit 'i aT spusti. De aceste adeverate ScripturT , i
ett temandume atata ve suit aceste putiue sfatuirT , acurad deodatii, pfnit amid ne va da mina, sit 0 scriemt
maT cu deadinsuld , invetaturT , i indemnarT. Cii scimt
prea bine, eh multe lucrurT sfintd, intre voY avhdil trebuinta de indreptare, i cu multit ostineala i silintit. ore demtl ca sit volt indrepta , iart de i nu s'arit indrepta
uniT, el 'sangurT vort da samit fiindt cit et miamti facutd
datoria de learnt spusti i nevinovatil stintt de perzarea

lord. Dupa cuing Donmult prin proroculti me luredintezii , iari, ceea ce amil a 0 sfatui aceasta iaste ,
fiindt cd, aloe In tart, foarte mare vatamare, i nespusa
pierzarea lord de sufletil pricinueasce. matt, patima betieT. ca o boalit cumplita. inradacinandusa maT alest intre
partea preuteascit : care nu numal se stricit gi'ii perde

sufletult gi trupult , i casa cu copiil, fT pustiesce i'T

face de bajocura noroduluT : ci i mare scandelit sit face.
nu numaT la toata obtea cretineasca. ci i la altia limbi
streine. Dart maT alesil la jidovi vriljmOT lul Christosti;
www.dacoromanica.ro

411

i numelul chretinescd risil i bucurie. Pentru care scandela dice la Evangelie; cit maT bine este unit% ca aceluTa sit's1 spinzure de grumazl o piatra de moart, i st
se arunce in mare , decatd st sminteasct pre aproapele
std, Eli la aceasta iath ct ve arltd, nu vreo scornire de
mintea omeneascit , ci luminate dove4T din scriptura cea
vechit i cea nowt, ate stricaciuni 1 perdarY au pricinuitil betia. Cit Noe imbhtinduse sad dezgolitil in casa
sa. Si Ham fiiuld lul radandti de eld sad blestemati1 de
tattld sad, iart pe Lotti lad adtpatd cu vino fetele
i elil imbAtanduse li

sit Mtn lord btrbatd Iii locd de

Tart
tats. Ve4Y rodurile betieT cite suntil de cumplite.
Domnuld dupit aceea poruncesce 1111 Aaron qichduT vind
i rub% nu vet( bea to i flit tel cu tine. Candd veT
merge Ia cortuld miirturieT, i dna te veT apropia de
jertveanicd. Si nu vet( muri pltziudd legea aceasta. Ainrea
iarasT dice nestAmptratd lucru este vinuld. Si simeatt
este betia. Apol sfittuindii dice nu fitT betivi. Nu. te Intinde la sfaturT i Ia 'Adele : 61, totil betivuld va strati
sufletesce i trupesce : la cine este vaid, la cinil gilcevt:
la clues judecttY. La eine"( intristare i intunecare in su.
&tit , la cines sdrobiturile pint la moarte in eidart1 , la
cines ochiT vinetY i umflati , au nu la, ceT ce st zabovescd la beuturT, i eartsii sittuesce Scriptura 1111 ye imbItatT de vinii. ci vorbitY cu omen( dreptT i cucernic1 ,
el de te veT da la pithard , apoY veT remanea gold ca
unit pilugd. oh : mare ruine, si deft:hare , ptstoriuld ,
imbetandust. in locil sit'sT invete oile la casa sa din Sfin-

tele WV eld esindii din Biserict, st duce la critmt

imbetandust face ghidusil maT multd decatd mascaragiil.

0 milostive Doamne pint candil veT rtbda ptgine,scile

ode. Pentru aceea dard i eu sptimantandume i tnfriwww.dacoromanica.ro

412
cosindumg de primejdei gi perzare cumplitk aceasta. Si
jale fiindumT. fT tinguescii pre inselatii aceia preoti. qi-

cendule cu proroculd Isaia, vaT i amard de ceT ce scold.

dimineata d
eargh, sk se imbete. zbovinduse pink W-

O. c1, vinuld IT va arde pre eT. cad ch, unit ca aceia

au rfficitd din pricina betieT. Si sad sugrumatti cu imbltarea cea multi,, qi cu altd prorocti le OA ca cu vie
igi vind, i imbktare au priemitd norodulit meti in inima

lord. 'ark nu daruld Sfantuld Duchti. Dreptd aceea cu

Evangelistuld 0 roe'. S, 0 luatT aminte, ca nu cumva
sk se tngreueze inimile voastre cu inbuibarea i Cu betia,
i fkrk veste sti vie preste voT 4ioa aceea a mortiY, fad
cu apostoluld 0 indemnd ca sk umblatT cu bunk cuviintk,
ca fieY lumineT nu in ospete i in betiT ci sit 0 imbrIcati
in Domnuld nostru Iisusd Christosfi : a druea chipd purtatY, cd sAntetT Preotie Sfantk, Neamd Impkrktescd, deer
nu trebue sk ockratT randueala Dumnecleeasck. C scitY
bine ch, Dumne(led nu se ockrksee. Din pricina betiei remaindd fecioriT ceT de preotT neinOtati, di maT protY de
cater tkranit, c cl ck, in serbktorT nuT silescu plirintii ca
se citeasck pre citrtT, i sk se deprinqk a intelege Scriptura, i a vetui cu .cinste ca nisce fiT de preutd. ci 11sinduT pustil : pustil gland de tuft rAndueala chretineasck, i de invktaturk care acea neinvAtaturk si prostime maT multil In Moldova nOstra. ca o leprk sad Nitt.
incatd despre multe cinstite fete , cumd si despre alte
terT samtimd o mare deflamare. Si mlicard ce felid de
coale.

i de invIthturl st se skrgueasck, feciorilord de

preotT a face. iY totti trebue sk urmeze pkrintilord lord.

Vita de va fi bunk. si ml ditile vor aduce road, dulce lark
rkdkcina fiindd pralureatk si maditile vord rodi aseminea acrime de strepezitd dintiY. Si vedeti noT jicemd aicea,
www.dacoromanica.ro

418

mime pentru sminteala ce se pricinuesce feciorului dela

phrintele sht. lard Sfantulti Apostold, poruncesce pentru
ori-carele din chre,tini dicandd lath acumd amd scrisd
voul , sit nu 0 amestecatT. Audi cumd poruncesce Apostoluld sh nu 0 amestecatT : dice : de va fi vre-unit
frate : adich ori-ce chrestind , orT curvarid. orl lacomd.
ochratorid. orY betivd. orT rhpitorid, cu acesta nicT sh
mancati impreunh la mash. lath porunca ApostoluluT hoon

With iaste. Vedeti toil eh poruncesce, ca niel sh, 'andel la mash, cu betivu. iard bietulti fild ald preotulul
betivd. nu numaT mAncandd ci i petredndd i'mpreunl
cu densuld de unde va putea tichlosuld. ca sh fie ceva
maY bung. ci numaY trebue shi urmeze la aceasta judecata cea groaznich a Apostolului care cu hothere dice ,
ch niel furiT nicT, lacomiT. nici betiviT nicT ochrltoriT. nicT

rtipitoriT : imp6rAia luT Dumneded nu o vord mosteni. is

sama dar, ch numaT una de aceste ce slt died de Apostoluld , de o va avea omuld , hothrhth judecath id face
ch fmp6ratia lul Dumneded de nu se va pochi nu va

mosteni i iarhsd maY poruncesce dicendri sh nu 0 imWail de vind intru care este nestImphrarea, ci ye umpleii de duchuld : i iath ch estT plind de duchuld. cindt
aT esitd din Santa Biserich dela Dumnedeeasca Slujbh.
Atuncea mergandd la casa ta. itT fh datoria cu tOth odihna in cash,. Cu cele ce aT dela Dumneded mincare
si cu beuturh mesurath to liniscesce cu cetania Scripture si asa veT avea mare mangaere sufleteasch. Si nhdejde de mintuire, i ajutorid din Sfintele i infricosatele
a lul Christosit Thine, ce leT priemitti, iard nu osandh.

$i nici ti se va dice aceld infricosatu cuvent6 iath sh

lash casa ta pustie, dee acumd catd miad fostd prin puintl. Si en ajutoriuld, luT Dumneded, vamt1 pusd inainte
27

www.dacoromanica.ro

414

aceste saituiri si IndemOrT duchovnicesci

din Sfintele

ScripturT ca sl ye punqi la orandueall, si sl facqi plf5f3ire de acele naravurT pierytoare de sufletti si de via

Ian candy scrisoarea aceasta si sfAtuirea, nu va putea

sit q foloseasel i se ve indrepteze , apol bine sit sciV
cit avemil si toeagti pentru ceT nesupusi si neascultnorT.
IaV sama o preote ce lucrezT. CA, tel invrednicitii, a lucra
unlit lucru atata de mare. Ca,tU nici angeril nu s'aU invrednicitd sillU lucrede adieu a sluji Sfanta Liturgbie.
Indestulq, cif de vinA si de radii" niminea nu te opresce,
tnsit in casa ta. cu randueala cea cuviincios!l. precumit
urmeazlt i toil eel ce sag obicinuitit in easa sa. cu randueala cea euviincioasA. Precumil urmeazit si toil eel ce
sati obicinuitil a intrebnit0 mandrile isi beuturile en randuealI cinstitA. Wit la citrcimX afarit de eitlAtorie deptirtatl , de vet merge la beututit veT fi socotitil , ca cell
ce pre fiittlil Jul Dumnedeil tiu vindT pe vial in chreTmX,
precuniti Iuda laii vendutii pre banT la jidovi. cumti poti,
si cu ce inina nemilostil It i netemittoare de Dumnetjett
sgAI last mai alestt praznice mare, casa cu copiil i cu
sotia pustil si sit te duel la crireTei; mai alesti priemindti
pre Cliristosti : Prin Sfintele i de viatit Aegoarele Talne.
Datorit1 fiindit a le phi mai multil dectitii lumina ochiu-

lui. DecI sit priemiti aceste inv*turT en dragoste , indemnandu-v6 pre vol proroculd Davidil : priemiti : (lice :
invittAturN, ca nu cumva sit se manie Domnuld, i d6r1
nu yell rAtAti din calea cea dreaptii, candil se va aprinde

degrabil mania lui , si (led aceste sf?ttuirl ce se daA

voue dela nol le yeti primi en dragoste. Si le yeti implini en osardie din inima mila Jul Dumnecleti yeti cgstiga si anOsta blagoslovenie se va odihni pre vol. Iaril
de salt afla cineva neascultittorid i inprotivnica i de
www.dacoromanica.ro

415

nu sard drepta. ci and cgrti aflAndd pricini de Ocate

unuld ca acela sAngurd va vede ce felid de judecatg va
lua ca and per4gtoriti de sufletuld sAti i smintitorid noroduluT."

1815. Mart 2.
Anul 016. Episcopuld Meletie se Aluesce DomnuluT
Scarlatti Alexandru Calimachti asupra, strimtorareT -i datoriel Episcopiei , si cere a i se chdrdzi i Jenitulti co-

tuluT" din tirgd, ce se lua dela m6surittura vinuluT i a

rachiulul, care se consumad acolo.
Domnulti incuviintazd ; i prin cartea sea din 1816,
Mart 18, hotdrdsce ca sl aib Episcopia privilegiuld de
a Ina die 20 parale de butea de racbiti sed horilcd, i
carte 10 parale de vapid de vinti , dela tote -vasele ce
se vord mesura cu cotuld In acelti tirgti, indatorindd pe

Episcopilt de a avea inadinI cotari, cu coturT drepte, 0i

sd fact nAsurgturd dreptd.
Meletie se tAnguesce Domnului , cd, mal tote moiele
EpiscopieT suntti Inpresurate de megieT ; cere hotarnicd
pe veld Vorniculd Theodorit Bald. Domnulil totti atunci
dd ordinti acestul boeriti a merge la fala loculul i a
hotdri moiele dupt docnmente i a da mgrturie hotar-

nic, de cele ce va constata. (Condica III. f. 275, 287).

Fact danig Episcopiei : Monachuld Genadie,
sea din moia Negri; DiaconiT Ioni d i Vasilie
lord din moia FloreseT.

partea
partea

Anul 1818. Meletie cere la Domnig hotgrnicirea unord re4eil dela Dolhesci.
Diaconulti Grigorie i cu fratele sett Gavriilti all dgruittl EpiscopieT partea lord din moia Cdpotescil sell
DeleniT.

Aunt 1819. Prefectorulit Papistglescd , nu se putea

www.dacoromanica.ro

416
linisti pentru nereusita lul to chestia bisericiT din HusT.
In inulti acesta a venial eltI tnsusT la Episcopulil Meletie,
en propunere, cti, dacti nu'T fnvoesce a face bisericL pe
loculn sciutui , apoT mlicard sal invoeseti a face acolo o
ellsutit pentru sederea until ptizitoriti alti CimetiruluT. Aceastl cerere i s'ati invoitn , &incluse IemeTnicit. Insl

Prefectorulti era ambitiost , si Linea cu orT -ce pretti st

triumfeze vointa sea : de acea, in urmiltoriultl
Anul 1820 failsT a renoitti pretentiunea sea la Domnil, din care motivii iartisT s'a urmatti corespondeniti, Intre Mitropoliti si Episcopiti. Meletie si acumil a statti in
aceeasT fermitate, arAtandti MitropolituluT, el nu trebuinta

de bisericl papistit in Husi face pe Prefectorulti a stXrui in pretentiunea sea; ci numaT ambitiunea, de a. triumfa

vointa sea en orl-ce pretti. De atunci chestia aceasta s'a

dnitti, si papistil din HusT, earl( si astgclT suntti tntr'unii
ntun&U forte midi, pgstreazI cimitiriulii, si spre a nu se
da unrit si a se desfiinta dela sine , facti in totT miff
procesiunl religiose dela CornT , in qioa de Joia-verde,
Gtistiscti fOrte demnX purtarea Episcopilorti in acesta, ches-

tiune. ET, ftirti a vtittima onoarea romilneascii, in chestia

toleranteT religiose, au reprimatd pretentitmile ambitidse.
Potti in acestii anti o reqesitit aflame Maria chtirkAsee
EpiscopieT partea sea din LeoscY.
Anil 1821. In acestti anti , templftnduse revointia
greceasd, fn tort, cunoseutil in genere sub numirea de
eteria greceascit," s'ati retrasti din terti, maT totT boeriT,
impreunl si Mitropolitultl Veniamint si Episcopulti de Romad Gerasimli, de frica Volintirilor4 si a Turcilord. Episeopulq Meletie ins a statti pe loe6 , si a condusd afaegrile nu numaT ale EpiscopieT sae, darn si ale MitropolieT. (Istor. M. Neamtuld, 1. 8).
www.dacoromanica.ro

417

Apropo de revolutiunea dela 1821 a coreligionarilord

notri ElinT , la Episcopia de HuT amt ggsitit in originalii Gramata PatriarchuluT Grigorie, datit dela Constantinopole in luna Marta , impreung cu Sntregulu Sinodg

PatriarchalU, cittrg Mitropolitulti, EpiscopiT, boeril, i cgtrg tote stitrile din Tera-romilnescit(*). In aceastg carte,

Patriarchulit i Sinodula set' , negreitg cg dupit impunerea guvernuluT Porter, disaprobit fapta luT Midair' Sutulti Domnulii MoldavieT i a 10 Alexandru Ipsilante, cariT se represintg ca capT aT midriT ; numesce pe Sutul
nerecunoscetoriii, pe Ipsilantefugarig, pe am5ndoTInelgtorl, cariT cu numele Rosier au dusti natiunea in AMoire, firtr ca Rosia all fi avutii de aceasta vre-o sciintg,
dupit declaratia AmbasadoruluT eT din Constantinopole. In-

deamng pe Mitropoliti1 i pe EpiscopT a intrebuinta tote

mijloacele duchovnicescl spre a scoate poporulti din aseminea r6titcirl i amilgirl ale revolutionarilorg, pe cariT
ti blestemit i afurisesce. Desleagll pe ceT ce se mit fi
angagiatil cu eT prim juritmentb. In fine amenintit pe Mitropolitil i pe EpiscopT cu argosig i caterisire , dad ,
contra acestorA indemnurT , arti consimti i conlucra cu
revolutionariT. In interesulit istoriel contimporane reprodu-

cemti aid o traducere depe acea gramat5:

Grigorie cu mila luT Dumnecjeii Archiepiscopti ConstantinopolieT Rome nowt i Patriarchil Icumenicti.
Prea-Sfintite Mitropolite alg-UngrovlachieT, prea-cinstite
(11)

Causa pentru carea aceasta gramatA. Patriarchalri. se gAsesee la

I-14, este lesne de intelesti; cad Episcopulti de Husi in aceifi timpti
administra qi Mitropolia. Dart' vine intrebarea,: pentru ce ea este
datA, pe numele MitropolituluT de Ungrovlachia, i nu pe aid lul 17eniaminfi alit MoldavieT? Se vede, cii, Mitropolitul Voniaminil fiindil
compromisti la Constantinopole ca partizand Eteriel , Patriarchulii fu

nevoith a se :Lab, oil, nu are comunicatinne cu old. in urmare a indatoritil pe Mitropolitulii UngroviachieT a comunica gramata i BisericiT Moldavia

www.dacoromanica.ro

418
si 1oeotiitoriu all Cesariel
CapadochieT, Prea iubitorilorn de Dumnajet EpiscopT, cariT apailinetI acestel pre Sfinte Mitropolii, itibkilorn nostri

si Exarchn al0 Plaiurilortl

fraV Sntru Duchult'i gain si Conliturgisitorl, Prea NobiMorn boerT, prea onoraAilorn negOtorT, prea folositorilor
Cilpitenii a bine-cuventatelorn rufettirl , si toiT ceialaltT
bine-cuventaV ChrestinT, de orT-ce stare si grade, Chart
vot si pace dela Dunmegen.

Este mal luminatti decatil shele, ct unuln din acele

dinte fundamente ale moraleT este a purta, si recunoscinla c ttr t bine-fncetorl; iara, carele a priimitil bine-facerT

si nu recunosce este cell mat retS dintre totT ameniT. Acestn vitiii Slu videmn lovitn de Sfintele ScripturT in multe
locurl, si neertatn si de InsusT Donmuln nostru Iisusti
Christosn, precumn avemti exemplulii luT Iuda. Si candn
nerecunoscinia este tnsOtil, si de unti spiritti fnce'torin de
rat si rescalittorin contra puterniculd si nelnvinsibiluluT
imperin, comunulul nostru bine-fncetorin si nutritorin , atuna fapta este contrar si la! Dumne4en, fiindil-cn, nu
este, ()ice, impernlin, si putere , decatn numaT dela Damnajeti aseqa.tg , si tote cell ce se opune acestui puternicii imperil dela Dunineqeil asecjatn asupra nostrA, s'an
opusti poruncit luT Dimme4e11. Aceste done datoril esenOali 0 fundamentali, morale si religioase, le ail Weill,.
precumn nu se cuvinia, Cu o nepildniUt cutezare si arogantn,, ronduituln Principe de Moldova Micliailn , sit din
preunii en Alexandra Ipsilante. Tot t nfOunea nostril, eanesee nenumeratele mile ce lean versatil acestuT run -voitorin Michell izvoralu cell nedesertatn alit puterniculal
imperin : din midi si simplu l'a Odicatil la cinurT si marirT, din ne'nsemnatd si fnril slavA l'a Inaintatti la gloril
si onorT, l'a InavuOtti, l'a protegiatti , fn fine l'a onoratii
www.dacoromanica.ro

419

si cu prea stralucitull thronit de principatit si l'a asec,at

boeriil alit popoarelord. Acesta inset Bina din fire relvoitoril, s'a aretatu monstru tnsufletitil alit nerecunoscintiT si conglgsuinduse cu fugariulit Alexandru Ipsilante ,
ambiT disperatT , egalminte aroganV , iubitorT de glorig ,
seti maT bine-clicendti , desertti-eugetiltorT , all proclamatit

libertatea natiuneT , si cu aceasta voce aii atrasti si pe

multT de pe aicT , trimitindti si emisarT fn diferite pgrtT ,

ca sit insele si sg atragg la propria prgpastie a plmjeril

si pe multi aliii din neamulit nostru. Iarl ca sit pdtg incuragia cumva pe ceT ce vorti asculta , au tntrebuintatu
si numele puteriT Rosiene, propunendti, cg si aceasta an t
fi de acordit cu cugetgrile si miscgrile lord ; propunere
cu totull falsg si f1rit esistenig si productit numal alit
proprielorti lorti deserfe engetgrT.

Pentru-cg pe ling

aceea cg unit aseminea pasti este moralminte imposibilit

si atricgtoriti pentru imperiuld rusescil, insusi Ambasadorull imperiall de aicT intrebatig, a informatu inseria,
cit puterea rnsescl nu are nicT unit felig de scire
sell parte In acestil lucru , si all Infruntatil maT cu
semi, si all opritit dela acestil lucre uritg, until de
Dumnedeg si neconsciinciosit, voindit aicea s turbUre li-

nitea i pacea natiuneT nOstre,

a credincioselorti raele

ale puterniculuT imperil, de care se bucurg acestea sub

tntinsa umbra a luT, dupg multe allele si en preferintg in-

tru cele ale religiunel astre carea s'a p6stratg si se continug nesmintitg piing astg-qT spre folosull nostril sufleteseti. Si asa, to bell de iub:torT de libertate, s'ad argtatti uritorT de ea, in loca de iubitorT de nemq si de religiune, urItorT qi de una si de alta, si contrail lul Dumnetjeti,
Optaindti, vaT! neconsciinciosit cu desperatele lore miscgrT

mania puterniculth imperil, si gr5binduse se aducI perwww.dacoromanica.ro

420
dere generalit peste tot5 poporulii. Aceste dect au4indule
.not si t6t1 frAtimea de pe langl noT gl tott piosil mem-

brit a/ nemulut nostru de aco'e de VA starea, ne wit

tnpluta de multi tntristare, de o mortalit durere, si ne
intUrcjiatU amil procesil din pitrintesca iubire si din ingrijirea bisericeseit sit v6 inspir tmii cele mftntuit6re. i asa
scriindu0, manditmu archierieT v6stre si ye rugitmil Ca

si MOO si prin impiegatit vostril, Egumenl, clirici sfinIAT si plirinir1 duchovnicescT, se deelaratt inselitciunea gigilorti 6ment rert-voitorl, si se informatT pe cbrestiniT fie-

citria stUrT ce se aflit sub spirituala protectiune a vOstrit

la pit4irea cretlinciosuluT raialidi, la complecta supunere
si servilit ascultare acestuT puternicil imperiti dela Dumne4eil rAnduitii asupra n6strl, si en spiritualele argumente
ale adeveruld se sthriimatt latufile acelorii 6ment perduti si sVf doveditt de corump6tort comuni si desertit-eugetatort , fiir ca Archieria v6strI. seu euventiltOrile vOstre turme sit datt vre o atentiune la el. si la miscgrile lor;
ba chiarit sit't uritt,
.despretuitt, tntru eiltn si Biserica si natiunea IT uritsce si grUmildesce asupra lord cele
mat mortali blesteme, IT tae de la curata si siinkasa fntregime chrestinit, ca pe nisce membriT putreqt, ca pe
nisce crilcittorT de legile divine si de ordinile apostolice,
ca pe despretuitorit sfintei ungerT, a recunoscintit si a
multilmiat cUtrit bine-flicetort si contrarl legilorU morali
si politice si ca unit ce neconsciinciosii au pregiltitti peirea inocentuluT si neresponsabiluluT nostru neamil, suntq
afurisitt , blestematT si neertati , dupt mode nedeslegatt
si supust anathemeT si mtnieT ceT veelnice. Petrele, lemnile si ferule sit se sfrirame, darit eT nict-o-datit -se nu
se disave; loveseit'l Domnulti cu r c61a, cu frigurile, en
stricarea aeruluY pi cu gilbinela; facl-se peste capetele
www.dacoromanica.ro

421

lorh ceriul de aramh si phmentulh sub pici6rele lore de

ferii; taese fhrh timpti din viata presenth si sit se phgubesch si de cea fiitore; cad peste capetele lorti trhsnitele mftnieT Dumnedeescl; fie bunurile Wit tntru deskvarsith nimicire; remae copit lore orfanl si femeile loth
vilduve; Mtn] unh nemil sh se stingh cu suneth numele
lore, si s6 nu r6mftie lorti petrit, pe Oa; Angerulh Dom nulul cu salvia de foal shit gonesch; fie preste el si
blestemele tututorh sfiOloril din Well si ale tuturor theoforilorh phrinV; precumil si preste aceia efttY le au urmatti
fitrh ehintit sett in fiitorh le vorti urma.

Cu aceste 11 blestemhmil, l s ndu phraie de lacrimY

din 0010 nostril, plie fiindti de o dr6pth ramie asupra

lord. Earl, fiindh eh pe lane altele s'atl fAcutii cunoscuth
oh eel ce 8,11 bolitil de .satanica cugetare a resculAriY de
poporil, formftndh o asthfeliti de eterie intre el, s'ah con legattt si en legtitura jurAmentulta, canOsch c jurhmentull lorti este jurhmilntuld inshlhciund, este nechibzuith
si aseviosh (impiti) aseminea jurhmentul0 lul Irod, Carele pentrn ca sit nu se arIte chlegtoria de jurhmenrulii
s6h, a decapitatti pe Ioan Boteeitorulti. Dad, s'arh fi chloath jurilmentulil Mil Wit judecatti, pe care l'a nhsco.
earl fapta 10 cea dobitodscit, aril fi vietuith atunethumnedeeseulil Promeretoriii, asa in oath de la remanerea
in aceste fah de jurhmenth a atirnatil mOrtea PromergebruluY; asa si remanerea in jurAmentulti acestel partiqi de a Linea cele juruite, face esentialii peirea unel na0110 4ntregl; si pentru aceste este vedutil oath este de
perdethe si uritOre de Dumnedeii. Din contra, lephdarea
de aceste jurilmenth, care scaph pe poporulii nostru de
nenum6ratele rele venite asupra 10, este si iubitore de
Dumnecjeti i mantuitOrg. Pentru acesta Biserica cu cba-

www.dacoromanica.ro

422
ruin prea sfintuluT Due lin dislegh jurtimentuld lorti si

priimesce si erth din inimh pe ceT ce se vord chi, se

volt Intorce si vorn milrturisi Inselilciunea de maT tnainte si volt inbrAtosa cu sinceritate credinciosuln raialicn.

Adresindune cuventuln to particularity si chtri Archieria vostrii, declaritmti ch de nu veV phsi In cite sfiltuimn intru Duchulti sfintn bisericesce prin acesta, de nu
vetT dovedi in fapth sirguina si dorinia vostrh de a nimici
vicleniele, a milrgini abuzurile si disordinile, a inttirce Pe
cel retilciy, a NOAH mijlocittl si nemijlocitil asupra celorti ce yoril reminea In c,ugetilrile lorti cele insurec-

tionale si a le resbuna. De nu yeti' fide o cugetare on

Biserica, si inteunti cuventti, de 0 yetT purta en orT ce
rnodti contra comunuluT nostril bine-flicetoriti, puternicu-

luT imperiti; ve vomit socoti argiis de lucrarea Archieequal din trepta

resch, si cu puterea sfltntuluT Duchil
ArchierieT, lephdatil din sfiOta ingradire, golti de charuin Dumnecleescil si vinovatil foculul gheeneT, ca unit ce
atT preferatti si atT alesn peirea nemului nostau. Asa dar

iubitilortt frati, desteptOve, pentru Dumnetien si face

precumti ye scrienati bisericesce si vty poruncimii; chd
Ingrabh astepthmti buna tnplinire a celoril wise; si charuin luT Dumnecleti, si nenumeratele mile- sty, fie cu voT

cu to'. 1821 Martin.

S'ati subscristI sinodicesce pe sf mash de moderatia
nostril, de prea fericituln, si de to' ArdiereiT".
(SubscrisT: Al Constantinopold Grigorie. Patriarchul IeT
rusalimuluT si altT 18 Archierei):

Anul 1823. Preotuln Stefanil a

dhruitti Episcopie-

trel sttnjin1 de pilmentti din mosia Harbujii.

Un Vasilie a dttruitil partea sea din mosia Lunca-Banului.

Annl 1824. atm, persOne din Husi,

www.dacoromanica.ro

Gavriilil Mi.

423
losn, Costachi Sendre, Dimitrie Iuga, inttiritti obstea tirgoveOlorti de a nu recunOsce Episcopiel drepturile acor-

date et asupra arguluT. Episcopulti capatil de la Domnie

poruncX pentru dep?.irtarea din Orel fi, instigatoriloril, carit

nu de multi' se asedase acolo. Ins i Episcopulti nu pune

ordinulti acesta, in lucrare; fiindil cti aceia de fried s'ati
linistiti' si ati linistitu si obstea. (vedi la anulti 1831).
TM in acestti anti Donmulti IereT Sandulu Sturza prin
cartea sea pune In vedere Episcopulut de Husi Meletie
dupre Inaltele porunci impe'riite -ci este opritti streinilorti a se ctigtori cu fete de ale Omentenilorti, pe tec

cti aceia, candti aril voi sa se dual, din Meru, nu

potti lua cu sine femeele romane si averea lorti de zes-

meiti,

tre. Se poruncesce a se privighia prin Protopopi Widirea

acestel legiuirt. (Firmanulti la care se face aici alushine este publicatil in Archiva romanit, tom. 2 f. 3 77
2 85 ) Forte intelept1, dispositiune, carea a fostti o puternick ingriidire a nationaliNii si a proprietiiiii romane.
Aleut 1825. Doi redesi Constantin si Teodorti ati duunit Episcopiei o parte a lorti de plimentil din mosia RangesciY..

Anulei 1826. Mertea Episcopului de Romano Gerasim, tntituplatii, in acestti anti, a datti ocasiune la permutarea lui Meletie de la flusi la Romani', era la Husi
fu cliamatti Ierornonachulti Sofronie Miclesculu, dintre
monachim Monastirei Nemtului

Reproducemil aidY dupre

condica sfanta documentele relative la acestg permutare

si alegere, spre a se vedea modulti, cumti se fticea pe
atunci alegerile de Episcopi. Aceste Documente constati
din anaforaua clitrA Domnii, subscrisl de Nitropolitulti si
de 10 boert divanistt si din rezoluia confirmatere a Dorn-

nultif .de atunci Sandulti Sturza. Din anafora se vede ca

www.dacoromanica.ro

424
alegerile acestea ad fostiI ordinate de Domnd prin o ti-

duld a sea de la 26 Maid, cdtrit Diva* Deaseminea

se vede, cd in acestd actd avea mare insemnataie opinia MitropolituluT.

Prea Inal(ate Dome!

Dnpd luminata domn4sca iiduld din 26 a urmdtOreT lunT,

Sn pricina vilduvite/ EpiscopiT a RomanuluT, ne mil adunatd la sfanta Mitropolie, si socotindit maT tnteid de
cuviintd chemarea iubitoruluT de Dumneded Episcopd al
HusuluT kyr Meletie la vIduvita Episcopie a RomanuluT
pe MAO altele maT cu dinadinsuld pentru tnatosata icomidsch sa petrecere la, Episcopia ce art Costa, care cea
maT cu dinadinsuld o cere acum nevoea acesteT lalte Episcopil a RomanuluT, dupd povara datorieT in care se at% din intempldri si peristasurile trecute, s'ati si Plcutd
a,cestit cbemare prin Preosfintia sa pdrintele Mitropolituld
intru care uninduse si primindll theofilia sa kyr Meletie
intim fligada sirguintii pia iT si a rdSuirei a tOtd, datoria
la care este supusd acestd Episcopie, prin cele maT iconomicose si osirdnice chipuri a theofiliei sale, cu Mit
va putea maT f aril prelungire, tirmectd cu intdrirea tndltimeT vOstre mutarea sa la Episcopia RomanuluT. Amd in-

tratd apoT si in cea laltd socotin/d, si alegere de trebuitorulil nod Episcopia a Eparchiei Husului , si in totd felulif chibzuindii ne amd mdrginitii dupd ineungiurarea lucruluT, a se aduce din pdrintiT cdlugdri aT Monastirel

NeamtuluT pentru acestd insdrcinare si pdstorie, pe care

Preosfintia sa Archipdstorul Sl va socoti enaretos(*) si destoTnic

invrednicirei acestia, si asa socotind si aleend Preosfintia sea

(*)

Virtuostl,

www.dacoromanica.ro

425
pe sfintia sea Ieromonachuld Sofronie, intru WI incredintarea, potrivirea, i a destoinicieT primire loculuY mutatuluT Episcopti de IluY la Roman, neam unite i noT in
socotinta PreosfintieY sale tntru a se orthdui Episcopti de

Hui pe pomenituld mal susti Ieromonachulti Sofronie de

care i facemd cunoscutd prin acesta a nostra plecata

anafora, spre a indltimei vOstre hotarire i intarire. A
inaltimeT vostre cdtra Damneder' smeritd rugltorid Veniamin Mitropolituld MoldoveT. Plecate slugT: (umeda, sub-

scrierile a 10 boerT).
Resolu ;ia Domnesca:

NoY Ioan Sandal Sturza Voevod cu mila luY Dumneneded Domnd tereT MoldoveT.

Infatoindunise anaforaua acesla a PreosfintituluT Mitropolial a tereT i a Domniilord sale boerilord qi pdtrun-

*dune de cunoscinta eT gasimil de caviinta i de Oa

lauds, atatti socotinta mutariT iubitorului de Dumnec,led
Episcopti kyr Meletie, de la HuT la Wavita, Episcopie
a RomanuluT, Gatti i alegerea noulul Episcopti pentru Episcopia Huplui, a cuvioid sele Ieromonachuld Sofronie din parintil calugarT a MonastireT NeamtuluT, pe incredintarea data de Preosfintia sa parintele Mitropolitulti
kyrio kyr Veniamin, de areti (*) i destoinicia pomenitaluT Ieromonachti spre insarcinarea i 'Astoria acestil
EparchiT a HuuluT. Dreptti aceea unindune cu acesta
placutd, socotinta, hotarimil atAtil mutarea TheofilieT seale
EpiscopuluT de HuT la Roman, catd i chirotonia i ron-

duirea cuvioiel sale Ieromonachuld Sofronie la Episcopia Huiplui. Spre care sit i intaresce anaforaua acesta

() Virtutei

www.dacoromanica.ro

426

cu insui a ruistrit isdlittnit si pecete. (subscris) Nol Ion

Sturza Voevodti. 1826".
Ipopsiflulti luT Sofronie s'a Acut11 la 2 Iuniii in paraclisuliu Mitropolid de dtrit Archiereii: Meletie Episcopulu
de Roman, Inochentie Iliupoleos Egumenuld PApA,u0orti
i Varlaam Sardeon Egumenulti sf. Spiridonu. IA cum
se descrie acesti reremonie in condica sfanPt a Mitropoliei:

Prin voea, indemnarea i sloboqenia iubitorulul de

Christosil Domnulul nostru Sandulti Sturza Voevod, cu ble
goslovenia PreosfinlituluT Mitropolitti a tout Moldavia ky-

rio kyr Veniamin, i cu sfatulil a tuturorti aleilorii" de

bun neam boerl patriofi, de vreme ca eil smeritul Episcop
ald 1Iuuliff Meletie, amti fositi claematti Si mutatil la
Episcopie a Romanului, Oduvindti de Ostoriulti el fericitulti intru pomenire Episcopulti Gerasimti. Si dupre urmare aseminea prin voea, indemnarea i slobotjenia in ltimeY seale i a PreofirOeY sale, i aseminea, cn sfatulti
a tuturoril aleOlorti de bunil nea,mil boerT patrioti, s'ati

hotaritti chemarea i rinduirea de altti Ardiereti in loculti melt la sfiinta Episcopie a HuulaT. Dreptti aceea

smeritulti Episcopulti Romanului Meletie, inpreunX cu eel

lakf fray ArchiereT, aseminea en voea indemnarea inalf
sale , en blagoslovenia Preosfinfie sele i on toil
sfatulti boerilorti patriot, adunandune In paraclisulti sfinteY Mitropolil, unde se cinstesce. i se praznuesce Hramulti tuturorti Sfintiforti, 5i hotllriri canonicesci puindti
inainte, spre aflarea yi alegerea cinstitulul si vrednicului

ce este se primesd duchovniasca ocarmuire a

Eparchiel i a Episcopiel ace,tia, amu pusti pe cuviosul
intre Teromonachi kyr Sofronie Miclesculli, i s'ati scrisii
numele luT intru acestit srantN, condi&t a prea sfintel Miobrazil,

www.dacoromanica.ro

427

tropoliY a Moldavia 1726 hmie" (subscrilY) Meletie Episcopulti Romanului. Inokentie Iliupoleos. Varlaam Sardeon.
XXXI. SOFRONIE II. MICLESCUL

Sofronie s'a chirotonisitti Episcopli la 3 Iuniti, precum

se vede din inserip0a din Altariulti BisericiY, pe dosula
Ichei Mantuitoriulg.
Noulli Episcopli Sofronie, fntrebX pe Mitropolitulli Ire-

niamin, prin scrisOre, cu ce rinduelit :A se sfinOscg Antiminsele ? Mitropolitulli prin scrigrea sea de la 29 Sept.
it respunde, cis, mai inainte cusute fiindli pungulitele
pentru punerea sfintelorli mdsce cu aromate, in vremea slujbeY Dumneqeescii liturghiY, la vAchodulli celli mic,

in vremea citireT troparelorli, va aduce Eclisiarchulli pe

o tabla antiminsele, i fncependuse urmarea de la stropirea meseY on app, de trandafilli, sit se mirueascli on
pornitduitoriulli fiete care Antiminsli, i apoT sit se incepg, indatI trisagion spre sitvarirea liturghig. Derii punerea sfintelorli mOsce se 'Ate aeda i la alto vreme
de EcleiAarchulti. Cu acestti chipti sfintinduse Si iscalinduse de frAtia ta, sit se inpartI pe la bisericile ce se
volt da, 1nsemnanduse IIramulti i pentru care bisericit
anume". (Acta pentru sf. Myril.)
'Atli in acestti anil s'a adusti de la Constantinopole sf.
Myru. Costulti lul a fostti de 3,000 let, care inpNOnduse
pe EparchiY, in partea Episcopulul de Hu1 a venitri analogia de 80010.
Dintr'o adresit a Mitropolitulul c6trl Episcopulli Sofronie din acestti anti se vede, cu AM asprime se pilziati

www.dacoromanica.ro

428

canenele ce preset' pe Erie de a da chizhsie. lath ce

se dice in acea adres, :
Pentru Iconomulti Iani, &Kin a art indaznitil, fnprotiva datorieT sele, lucruld ce cu totulti este opritU de
a da chizA.sie o fatit bisericesd, asa, derii dupit canonul
20 ala sfintilorti ApostolT, remine catherisitil, opritfi de
tote lucritrile preotieY". (Acta administr. Eparchiale).
Amil 1828. In HusY se convertise la Orthodox:ill, catIva dintre locuitoriT papistY de pe mosia Episcopiel CorniT.
Misionaril papistY din fast ail datti alarmit mare, all pfeta pe Episcopuhl Sofronie la Consululu ruseset" din Iaqi
carele gera i consulatuth Austriacti, ca. art" fi silnicinda pe catholiciT din Husi a se converti la Orthodoxift.
Mitropolitulti fn urmare , priimindtl de la ConsululU
notI in acestit cuprindere, o trimite EpiscopuluT inapoT,
i in adres, cere relatiune despre adeve'rulii set neadeOrulti casuluT aatatti prin notA. Dad, este adeveratti
aatarea, dice mitropolitulti, atunci Episcopulti 0, se si-

lesel a liniti lucrurile la faia loculuT, spre a nu se fn=

tinde maT departe; ea dad cele aatate simtii neadev-rate, atuncY s, cer5, cercetare la fata loculd, spre a i-se
face satisfactiune. In tota casulg
s6.'T respundl, pentru ca sit se scie, ce se intimpine la nota CosulatuluT. In
fine incheie cu satuire, de a nu se intrebuinta silk, la
convertirea Apuseniloril, ci numaT sflituirT, i -acele la

timpg qi loch oportunil, ca nu alminterea, in loch de folosti, sa, adud vatXmare. (Acta pentru eterodoxi.)
Intr'o corespondentit a MitropolituluY Veniaminti cu Episcopulil Sofronie in chestia convertireT a doT catholicY
din HusT
bgrbatul Cu femea sea, gasim urmXtoarea opiniune a MitropolituluT despre moduli' primireT Catholieilord la Biserica Orthodoxl. IatA povAluirile ce clii, Mi-

www.dacoromanica.ro

429
tropolituld EpiscopuluT in acestil east' : Sit chiginT pre
amandoi, si duchovnicesee
sfeituescl, maY virtosti pre

ea, ca st primeascg a se boteza en desevirsitulti botezri;

del biserica carigraduluY, precumil si cele -lalte Patriarchil ale credintiT re'sgritului cunoscd botezulti apuseneseti
cu totuld stricatil, si pre toti aceT cariT vinti dela credinta
apuseneasch, egtrg anostrit a resgritului, se boteazg on desgvirsitti botezti. Iart neprimindd , spre a nu da pricing
de scandglg , se va, urma numaT forma ungerel Cu Sf.

Myrif, eget' asa se urmeazg en asemine in Rosia , dupit

cumti aratg Molitveniculti tipgritti in Episcopia Ramniculti

la annul 1793 , la fila 355. Si sad va primi a se boteza en desevirs,itti botezti, sad nu, acumd toot sg nu se
urmeze lucrarea, ci postindil acestd postti amAndoT si infrgnanduse ping in ajunuld Sfintilod ApostolT , Ganda a-

tuna se va shirsi lucrarea sad a shirsituluT botezd

(de va primi), sail numaT ungerea cu Sf. Myrd
1ioa Sfintilord ApostolT

se volt

si cununa."

si in

(ibidem).

Vra sg, diet primirea, prin Botati sou numal prin Myrdungere, Mitropolituld Veniamind o lasg la vointa convertitilorti; erg cununia dinnod o prainde. Sfatuld , maT ales
in casulii din urmg este netemeTnicti , dupre principiile
theologice.

Aunt 1820. Din anulti trecutd Ora er6,0 s'a ocupat

de ostirile rusescT, si ergsT s'a inceputti angitriele de tot
feliulti. Dintr'o serisoare a MitropolituluT Veniamia din
acestd anti egtrit Episeopuld Sofronie se vede ea ii Preocii erad eseeutatT a face cgrgture de podveciT pentru ostY.
Mitropolituld Veniaminti a fostd stgruitti la generaluld
Joltuchinti, plenipotentuld si presedentulii Divanurilord a, ca sg scuteascg pe Precl de
acele podvoll; daril n'a reusitd deeatd intru atata, ca a-

TrIndurorll Principatelord

28
www.dacoromanica.ro

430

nalogia chritturilorti ce va chdea asupra Preotilor sh se

fad, de direetori in presenta Protoiereilorti , si acestia
apoT sh indatoreasch pe Preoti la indeplinire, fieirh, a se
amesteca esecutoril civilT (Acta hicrhrilora guvernd. din
timpula ocupatiuneT).
Mitropolitulti Veniaminti comunich Episcopulul, ch a adoptata socotinta Vice-presedintelui generalulti Theodora

Mircoviciti, privitoare la module cuma trebue a se adresa

la guvernti persoanele bisericescl; adich, ofinda vreunulit
are avea trebuinth a cere ceva dela guverna , sh adreshze maY tint6iri cererea sea la Mitropolitti, si apoT acesta,

dad, o va ghsi cu cale, va mijloci la guvernti. (ibid.).

Din corespondetile urmate cu Episcopulti in multi acesta pentru cutia milelorti dela Mitropolie, se vede , cX
primiati mile persoanele schphtate. Constatarea celora vrednicT de mitd se flcea prin Protopopl. Episcopia de Ilusi
plhtia anualil 400 lei. Ps langh aceea Episcopulti noa

alesti plhtia, 500 lei in folosulii aceleT case.

In anula acesta iarhsT s'a adusit Sf. Myra dela Constantinopole. Episcopulti de Husi care plhtia mai putina ,

fiindu'r Epardia maT midi, a pltitti in anuld acesta 30

galbenT. ce vede ca din punctula de vedere alti Iconomiei, in acesta anti Mitropolitula Veniaminil a rugata pe
Grafu]iI Palinti Presedentuld Divanurilorti

ca sit mtjlo-.

ceasch a se da pe viitoriti Sf. Myra pentru Moldova de

la Biserica Rosier. Grafulti a promise ca va face a se
da dela Moscua ; pentru care sh se trimith din partea
Mitropolitului unit omti inadinsa acolo.

Mitropolitulti a

rugandull , su trimith la Moscua pentru Sf. Myra pe und Archimandritil

scrisd ArchiepiscopuluT de Chisinea

Nicanord din Besarabia i IT va plhti cheltueala drumulul.

Anut 1830. Din o adzes, a Mitropolitului MA Ewww.dacoromanica.ro

431
piscopulti de HuT, dela 4 Mart, se vede , ca, plenipoten-

tula Chisilev a fosta regulate a se trimite pe la MonastirT tot1 calicil din Iasi. Darts fiindti-ca, aceasta dispositiune nu s'a pututa aplica, Mitropolitula a propusti si s'a
admisa , ca, spre a Sneeta dela cerptorie, sa le se dea
ate 30 parale pe 4i de persoana, i sa, remAe pe la casele lorti. Suma banilora trebuitori s'a analogisita pe Mitropolia , pe Episeopil si Monastiri. Episcopiel de Hu0 i

s'a venita a da pe Luna 75 de lei.

Episcopuld Sofronie cere socotinta Mitropolitului Su ches-

tia de neunire casnica Intre doT casatoriti din HuT, cariT

nu voiati a mai trai irnpreuna , i'T daduse unulti altuia,
dill de dispartire. Mitropolitulti Veniaminti 11 respunde
in urmatoriulti modti : fiindti-ca, biserica net pUte silnici
la, aseminea intAmplare , vora remAnea despartitT unUla
de altulti , fiindil-ca 'aU data i insuT cart)* unula la
!liana altula ; insa cu aceasta hoof Tire , ca nicT elu nicT

ea sa nu .pOta trece atilt alta inso(ire; ci lui de'T va trebui femea, dandti chizaia vrednien de credinta a se va
parasi de tote relele urmarT i va trig cinstita cu sotia
sa, siguripsindul i viata ei , va pute vetui cu ea. Aseminea i ea, dual va trebui barbatti , numaT pre numitulti ilti va putea avea, fnvoinduse cu elu, earn altula nu,
catti va trai acesta" (Acta : cbestiuni de judecata biseric.).
Reproducema aid o adresa a Mitropolitului Veniaminil
catra Sofronie din anula acesta, in chestia Scopitilord, pe
cariT Mitropolitula Veniamina se hottirise a'T face OrthodoxT, Ara sa alba idea de nepilduita lora ipocrisia, cu
carea sciti eT a'i ascunde ritula lore cela bidosa.
Cu in Christosa fratasch dragoste inbratoema pe fratia ta. Inca dela 20 a trecuteT luni Genarie dischiqinduse prileju att priusti a se cunOsee pe tMY aceI din socie-

www.dacoromanica.ro

432

tatea Scopitiloril (EvnuchT), d cu rea crediqi intrebuinta

chipuri a hiela biserica noastei en mererea in Biserid, i 0, implinea datoriile chrestinesel, earil in ascunsil
se Linea de urituld lord eresti. Asa darn dupit alegerea
ce s'ati flicutti tuturorti acestora , acia , carit ail anathematisitIt eresulii si dinduse sail lipitti en credinti de
malca 'vista Biserid amts poruncitil de tuturorti aces-

tora li sail data carti din partea nostrti la mans, spre a

fi

eunoseuV de drepV christiant , inplinindti &call. densit

tote datoriile, cite se caving pentru nisce (Omni ce) din

retileire on zdrobire de inimit ail venitti atilt pravoslavnica eredintX. Dreptti area facemti eunoseutti si frMiet
tale se bine voescl a porunci in tail. Eparchia Protopresviterilorti tinuturilorti, ca sit aibil, treazit luare aminte atatti prin tirgurT, Ma si pin sate pentru unit ca acetia,
caril nu vorti avea scrisOrea nostril, la mad orT unde si
in ce loeti s'arti ivi vreunulti , sit nu fie primitil Ia Biserid i ilia cunoscutti de ehristianti , ca se le lipsasci
chipulti celti necredinciosil a mat insela Biserica, ca ping
actuti. Cu aceasta indatorinduse de eiltril ProtopresviterT
pre toV PreoliT Bisericilorti de prin tirguri si sate, spre
intocmaI urmare si punere in lucrare. Atepfilinti respuns)
fiindtl alit frilliet tale in Christosti frate."
rota in acestil anti Mitropolitulti impreunit en EpiscopiT

EparehioV ail hotiiritti a nu se dlughri nime Ai% prealabila invoke a Episcopulul respectivti. (Acta privitOre la
Ciiluggri).

Anal 1831. Tirgoveit din nust ,

conduT de aceleg,T

persOne, ce s'ati amintitti Ia anulti 1824, iarAst s'aU re"dicatil cu tAnguirt asupra mat multorti nedreptAtiri , ce
le s'arti fi fostil Pieendti din partea EpiseopieT. Intre al-

lele, la punctuld 12-le, se spunea, 0 In INT nu e lid

www.dacoromanica.ro

433

o autoritate civile, la care sg, se judece locuitoril Sn certele lora reciproce , precuml Sn cliestiuni de loeurT , de
tngrildiri, etc ; pentru care judecata se facea la Episcopig, prin Dichin, care pedepsia pe vinovatT , en Inehidere
la grosti i punerea in butucfl. JeluitoriT ceril a le se &rand u i

o juded,torig politiceaseg ; cg eT Isprgvnicia

fiindti

la Rica, este departe de IImT tale de opal ceasnrI(*).

.Divanulti judeeittorescl all Cnejiel Moldaviel," arida
tirgoveliT ail adresatti tanguirile, ail rOnduitti comisarT doT

boerT, pe Vornicull Iordaehi Costachi i pe Aga Alexandre Rosetl, dupre cererea Episeopului, carts Sc cerceteze
i sg, raporteze despre adeveratele tnpregiurtiri ale des-

gullet Din raportull Comisariloril, en data 21 Mart, se

vede cg, aeusgrile asupra Episcopiel erati pornite maT
multi" dintr'uuti spiritti de intrigg , i Snpihtrile , de care

tirgovetiT se tAnguial, intru dal ele eral adeverate, proviniati mai multit din partea posesoruluT moieT, Pad:tr.
nicull Gavriill Milusu. Tall emit ComisariT tnchige raportull lorti : eereetAndl darn en luare aminte cuprinderea ponturilorti a jalobeT maT susti Snsemnate , i ineredintindune de a loril tneungiurtirY, dupg, dosloirile In-

semnate a

egrui pontl se va pliroforisi cinstitull

Divanti de curgerea a tote pricinilorti. Tugt aceea ce se
atinge de tntinderea jalobeT si pornirea eT, dupg catg, II=
murire sail pututti lua , este numaT o alehluire de cornplait a sate -va fete, ce poartti, aiel fiintg, de boerl, isclfiete

prin pomenita jalobli , targdnduse unull en partea

boereasett, CA,minariull Georgie Vasiliull, altnlu eu par-

tea stgrei negutitoresci, pheharnieull Gavriill Miln u, col

lalti en tneredintgrl din partea noroduluT de oNtie Clu(*)

Cu tritsure se merge 4 ceasurI pint, to Metal. Prefecture s'a strA=Wit in MO (114)6 aplicarea ItegmlamentuluT organicti.

www.dacoromanica.ro

434
ceriuld Ioanii Mardarie , si SArdariuld Dimitrachi Iuga,
earA cela-laltd Pdcbarniculd Costaclii Sendre, to acetia

de a cdtiga dreptgil cu slobo4enie la pgdurile SfinteY

Episcopit , precumti i la locurl de bran't , qi a tntra si
in dreptiltile Igcuitorilord supu.;T moielord , numat pentru

catigarea cu indestulare a bra,net caselorti lord , a pgqunet ardurilord de dobitoace , ce au pe imaquld tirguluT,

si a prindereT de livecy ai viT dupit inbelugarea, care

a lord vointil arts cere , scotindt in iveallt drepthtile locuitorilord si strigarea norodulul de ob0e.
Adunarea acestord fete de Oment, i mat alesd a iscoditorilord jalubel argtate, Phcharniculti Milusu, Plcbarniculd Sendrescu si Serdariuld Iuga, se ggsesce dela o
scurtg epocbg aict in tirgii , dela, inceputuld fiintet lord
din logofett scriitorT lipiti pe inglt dreetorit tinutulut i
osebitT boerT , cariT ad avutd a lord osebite trebuinti prin
acestil tire", i et lipitY pe langg unit si altil pind and
ad gdsitil incliipuirT a se a,eqa in acestd Orel. Apol socoteascli, cinstituld Divand i cuventuld lord in jalobg ce
aratg stare i inlesnire Sfintei Episcopit, catil este de InvilfgtOre lord i nebAggtoare in sam1, de ce persting se
atingit , i care apt totti acetY ardtatt maT susil si la
anuld 1824, ispitinduse la aseminea pricinuirT de supgrgri Sfintet EpiscopiT , sad fostil slobo4itd porunca stbpe-

nireY a se depilrta din tirgulti acesta , pentru ca sg le

lipsasei o gAndire, ce insg o au, de cArmuitort folosulul
o4escil , i agiutorid de invitgrile , cite and voi kg le
face,. 1831. Mart 21." (Raportuld acesta se aflit, intre
chrysoavele Episcop. pentru tirguld Huit).
In anuld acesta unit boerid a luatti in dsgtorig pe o
rudenie , anume : nep6ta de sore a cumnatuluT seri , si
s'aii cununatil in Monastirea Probota de und Ieromonacbd

www.dacoromanica.ro

435
si cu unit Ierodiacontl din acea Monastire.

Dupl ce Mitropolitulti in Wait a intrebuintatti sfltuirl pentru a indupleca pe dletitoriulil de lege a se disp5rti de acea neleguitg insotire , i a aforisitti pe amAndoi. Iatii ce (lice
Mitropolitulti despre aceasta in adresa circularit, catrA, Episcopulti de HusY : De care nelegiuire insciintAndune ,
canonicesce pe numitiY preotY
arnti disbritcatil de Sfintitulti Darti , remaindti ca nisce monacla prosti , pentru
ingiduinta, ce au datti la, cele ce D-lui leati pusti inainte,
cetindul si cununia , si pentru cg D-lui dupre datornica
sfltuire ce prin Protopresviterulti tinutulia 'Y amti Acta,
n'ati fostti urmatoriti a se depArta vecTnicti de aceastit nelegiuitit insotire. si a'i cunosce gresala , pe temeitilti apostolescilorti canoane l'amti aforisitil dinpreunI cu acea

ce s'ati alesti de sotie, oprindti si pe preotT a nu le intra

nici-de-cumti in casA , si nici prinosele la Bisericit a nu
li se primi, pink, ce nu's1" vorti vein intru cunoscintI, si
nu se volt despiir(i cu totulil unulft de altulti." Apoi indemna pe Episcopti a publica aceasta si in Eparchia sea,
pentru sciinta Preotilorti, spre a se feri de aseminea abaterl; si la intAmplare a urnia si Episcopulti aseminea.
(Acta pentru administratia Eparchiel).
Din o alit', corespundeinil, tote din acestti anti se vede
modulti de procedare , cAndti unit blirbatil ski o feme5,
legiuitti insotiti prin nunt6 , voiaq a se trage la Monastire, cu invoirea si acelialalte piIrtT. Episcopulti respectiv,
dupg, ce prin mat multe sflituirT nu putea induplica pe 0

aseminea persoanii, a remanea la convietuire cu sotul0

seti, iT invoia retragerea la Monastire, unde se supunea
la o ispitire de 3 ani , si dad si dupli trecerea acestui
timpil rtuAnea statornieil in dorinta de a se eAlug5ri, a-

www.dacoromanica.ro

436

tuna se dispilrtia formal' de sotia sea

i se admitea,
difinitivtl la Caughriii (Acta pentru CillugnrT).
Ante' 1832 Dintr'o adresn a Mitropolitulul Veniaminti
atilt Episcopulti de 11qt' se vede ,
, sdre a se acoperi una deficit' alit vistiriel, Divanulti a hotnritil sit impue dare si asupra biseric4lorti , analogia smile de
124,855 leT. Mitropolitulti s'a opus i nicT a voitii a lua
,

parte la aseminea hoWire, a refusatn chiaril a da, concurs' la adunarea aceT sume prin ProtoiereT. Ins5 4ice ,
cat a data ordinii acesfora de a sthtui pe bisericaT slt
nu se opunn c5rmuirei, ca sn nu cad' sub judecata politiceascq ; sthtuesce si pe Episcopulti de a urma qi elil
aseminea (Acta Incr. guver. din timpulti ocupatiuneT).
In anulti acesta s'a promulgatu regulamentulti orga,nicti , care a pus' basele organisnif noueT SocietiliT Homane. Precumil in tote ramurile SocietntiT, asa si in administratia Bisericei sail fncutil modifidri radicale. Scopulti principal' alu acestorti reforme era Inbunntlitirea
sOrteT cleruluT

cultura lul si mnrgmirea mime in sfera,

spiritualL Dacn acele principiT s'arti fi aplicatti on consciintiositate, in adev6ril ctt s'arti fi fitcutti unti mare bine
BisericeT i religiuniT; din nenorocire ins' ele in cea maT
mare parte all remasti o Merit moartn !
Pinn la Regulamentti , la jurisdictia bisericeascn era'
supuse i prdcesele pentru clironomin. Aceste, ca i cestiurule de dispArtire, se trAtati prin ProtoiereT, cariT la trebuintn , redicati cu puterea pe acusatT dela casele lord ,
ii inchideati, i1 globiail. In anulti acesta, s'a aplicatti Regulamentulti , care a Matti dela jurisdictia Bisericeasen
chestiunile de clironomie i le a datti tribunalelorti civile.
FBA uniT din Protopopi tote continu' dating de maT inainte. De aceea Departamentulti din Inuntru mijlocesce la

www.dacoromanica.ro

437

Mitropolitulti Veniaminii a se opri Protoiereit dela aseminea urmgri. 1Witropolitulti din partea sea scrie Episcopilord., de a mArgini pe Protoierei in atribuOunile prescrise
jurisdictinnei bisericeseT prin Regulamentultt organicii, pe
care Fail subscrisii attint Mitropolitulit cant si Episcopil.
(Acta concurs. Episcop. la trebile glivernultti).
Reproducemil mill pasagiti din o adresil a Mitropolituld Writ Episcopulii Sofronie din acestil Anti, din carea
se vede, cif legile bisericesci rhriAnii nelucrgtOre,- dad
nu se respect si apitrg de guvernulit politicii: Ocarmuirea Ducbovnicescg aid in patria, n6strlf, precumii si

in megiesita crestinescil stilpaire, si in vremea vrche a

pravoslavniciT 111'10610T grecesci, purnrea au fostit spriiinits, de od.rmuirea politicCseg intru implinirea, trebuir0-

loth acelora care a,tirng de agiutoriuln

stUpeniri, pentru O. multe pricini ce se intiimplg, care spen4urg numal de cercetarea si Lotra'rea Duchovnicescg, i
urme4g a se aduce intro tnplinire prin zapciPcula
dad nu va fi agiutorulit stfipeuirei politicesci, remanii 'Ultra nes6verire si se Cacti multe nerOnduele inprotiva canfineloril si a lee dupg cumii sati i inceputil
in acestg epochit de vreme, fijisu, fine bitgare de semg
a se face cglcqri de canone" (ibid).

Auld 1833. De la acestU anti s'a incepunt a se aduce sf. Myr de la, Kievri; pentru cit era maT cu apropiere si costa mai pup adusulti luT. Analogia plg;iT trausportuluT in acestil anti a cgqutil in partea Episcopiel de
Huqi 20 galbeni; erg la 1835, candii s'a PAcuto alto
numai 15 galbeni. Inset-110m aid, cA, aducerea sf. 1V1yrii de la Kiev a continuant Wing la resbelull"' de Crimea, egndti iargsT s'a inceputii aducerea lq
de la Biserica cea mare din Constantinopole.
transportit

www.dacoromanica.ro

438

Ann' 1834. In aeestii and s'a facutd Domnti teriT Michid Stnrza. HniT ad devenitd capitala de tinutd, cu
Isprdvnicid, judecatorie, Eforie, qi en o qc611, primara,
dupre uouele principiT regulamentare.

Anul 1835. Mitropolituld Inpreunit en EpiscopiT legiuescti, ca calugarTY i calugaritele sit nu es1 de min
MonastirT fitrit biletulti IgumenieT; nicT sit se mute la alts
Monastire fitra cartea Episcopulul respectivd. ProtoiereiT
ss privigheqe, i candti vord afla vre unit calugarti sed
edluaritit fitrit aceste indreptarT, sit'T trimita la urma lor,
unde sit fie canonisitT.

mid 1837 Din o adresit a MitropolituluT Veniamin

cabs, Episcopulti Sofronie, din anulti acesta, se vede ea
Patriarebuld de Constantinopole s'a Inseiintata ca propaganda Lutero-Calvinit luereg in Orient spre adimenirea
Orthodoxilord. Patriarehia, spre a se opune acelorti Meerearl ereticesel, a constituitil o epitropie, carea sit urmareseit uneltirile propagandeT i sa chibzuesca m6surile ce
trebue a se lea spre apararea OrthodoxieT. Aceste espunendu-le intro circularti, card. totT MitropolitiT i EpiscopiT din Orientil, Patriarchulti a comunicatti o asemisea i
MitropolituluT Veniamin, Indemnftnduld a institui si tn Moldova o aseminea Epitropie. Mitropolituld mnsa neveYndd
urgentil, a amAnatd pentru alta-data instituirea Epitropiel.

Darti tn adresa cqtra, Episcopti aratit datorinta de a privigbia pentru Intregimea turmel eel cuvIntatore, si cere
ca tn puterea canOnelord. EpiscopiT sa se tntrunesca la
Mitropolie spre a se sfMni despre trebnintele BisericeT.
Iatii propriele lul cnvinte:
Infiintarea tine aka Epitropil se Wisnesee pe altd data:
Tara datorinta la care i fir f pomenita lipitropia pastoriuluT sufletescii, de fnsui Mantuitoriuld Chistosd incewww.dacoromanica.ro

439
petoriulil ArchierieT, de sfintiT seY ApostolT si de sfintiT
Pltrinti purtAtorl de Dumnedeil, eel -ce en a lorti invetI-

turT silnetOse, cu a lorti eanene insuflate de Dumneded

si in sfirsitti cu a lord sange Orsatti pentru Orthodoxi5,
suntil predanisite si in3cristi puce asupra mist% pe care
Duchulil sfant0 ne ail suite pe tbronulti BisericeT Jul Christon, si ne ail incredintatti toiagulil a piIstori staululti men-

titterei sale turme, si ne poruncesce a privighia deapururea cu ochiu neadormitt1 de raviilirea lupiloru ganditorT.
Acestg datorK ce din minutulti in care amts pusq la
sfantulti altariti giuritmentulti credintei ciltrit bisericit si
al eel cu sfintenie pgzire a Mveltiturilorti sale, stA ca o Eddie luminittere inaintea Omenilorti si inaintea cunoscintei
cugetuluY nostru.

De acesta indemnatil, inp4rtilsescti friltiet tale, ca celuT en mine inpreunil lucriltoriii si sujitoriti in trepta archierescil WistoriT, ca potrivitti cu canonulti 37 all sfintiloril Apostoll si cu canOnele sfintelorti sobOre, precumti
legiuesce canonuld alti 5-le a soborulut antMti, canonula
19-le all soboruluT all patrulea, canonulti 8-le alit sobo-

ruluT alt seselea, canonulti 6-le all soborului all septelea si alte canone ale sinOdeloril localnice, in tote anula
mticarti o data, a se aduna ArchiereiT Eparchiilorti inpreun't cu Mitropolitull lorti, a se sfiitui si a face chibzuirile putinciOse pentru sporiulti theoseviel Si crescerea
bunelorti OravurT, sail moralitgtil evangbelicescT intre
credinciosii bisericiT, ca nicY credinta thrti de faptn aid(

fapta fitrX credintti &I se vadil rema4

Dreptii acesta qi fritia ta, adunandil sciii0 de starea
bisericilorti si a enoriilorti eparchielnice, cite nu veT putea indrepta InstitT, la intAlnirea nostril in sfintele serblWI de ernh, sit ne sfiltuim6 Inpreunl. si se ceremti fiind

www.dacoromanica.ro

440

de nevoe, i agiutoriuld ocarmuire, potrivita cu legiuirile statornicite. Alit PreosfintieT tele In christosii frate
Veniamin Mitrop. Moldove, Maiti 16.
Anut 1839. Certa dintre tirgoveti i Episcopie nu

s'a curmatti prin cercetarea comisitmei din anulti 1831.

Lucrarea ace comisiuni a fostil protestant de tirgovep:
ca partinitere EpiscopieT. Dupa care au urmatti alte cereetarT. Despre urmarea acestorti certe i cuing s'ati fi-

nite ele, pe largti se arata in ellysovulti DomnuluT Michell Sturza din 21 Iunie acestti anti , pe care flu reproducemti aict:

Cu mila lei Dumne;leti not Micliailil Grigoriti Sturza

Voevodti Donmu terei MoldoveY.

Domnesculti nostrn Divan prin anaforana din 26 Maiti

anulti curgatoriti 1839 en No. 2023 art adusti la scirea Domniel nostre, ea intre obstea 01.0.0 Huii i intre Episcopia de acolo urmandti pricing, de judecata dupit

pretentia pornita de cel dinta asupra ce de alit doilea

pentru adetiurT si altele, la trecutulil anti 1831, Genar
8, tote sterile lgcnitorilorti din targulti Huii qi Mahalalele, prin jaloba ce au datti comisieT alit doilea reveduiOre, ati Acutti aratari, ca moia tirgulut IluciT au fostil
din vechig a tirgovetilorti, data miluire de Writ luminatit Domut de mai inainte qi ape iargi din vreme in vreme luanduse parti de locuri i trupurT intregt s'ar'i datil
miluirT uncle Episcopiel, iarg altele altorti fete, de la care
in ulna salt intorsti en afierosirT iaritV cltre Episcopie
remaindti tirgovetii numaT en vatra tirguluT, pe care le
este lacuinta en privilegiuri ca tirgovetii
aiba hrana
en indestulare , ape in vremea DonmuluT Moruzil Voevodil, s'ail afierositti EpiscopieT si vatra tirgultif en chrysovti gospod, Intgrinduse acesta afierosire i en alte clayshe ale Domuilorti din urmll. ca sa alba a Na adetinlii
www.dacoromanica.ro

441

de pe vatra tirguluT, dupre cue prin acelesT chrysOve

si cit la anulil 1792 Domnulil Constantinii
Alexandra Muruzu Voevod, inoindii chrys6vele de maT

se arid,

inainte, ail maT sporitii putinii venitulii EpiscopieT peste

adetiurile cuprinse prin chrystivele de maT inainte, erh

la anulti 1813, in vremea DomnuluT Scarlatti Calimachil

Voevodil, Episcopia Hush dandii jaloba cu arXtare, clt E-

parchia eT au remasii la inchierea

pitch in

a stanga

PrutuluT si altele, all ciistigatii unit chrysovii inpilatoriit

norodulul, pe care vrendii alit pane in lucrare, tirgovetiT art si pornitU jaluba, candii atuncT sail rOnduitil pe reposatulti Vornicii Nicolaiu Chrysovergbi de all urmatii

cercetarea la fata loculul, invoindu tirgovetil cu Episcopia, cu care all remas linistit1. lath Episcopia, pgsindii peste

acele invoell, au pusii in lucrare nu numaT cuprinderea

clirysovuluT Donmului Calimachil darn si alte dinnoU asuprirY, strimptorilff si impillrl norodulul, ruginduse ca
sl, se fad indreptare tuturorii ponturilorIl cuprinse prin
a lorii jalobg asupra celorii cn catachrisis urmate ,
care jalobg recomenduinduse destlintatului divanti jude-

cgtorescii de care acea comisie spre punerea la cale,

acela la 11 Martie 1831 all insgrcinatii pe D-lui Vornimbi Iordachi Costachi si reposatulii Aga Alecu Roset
dupg cererea EpiscopieT, ca in fiinta vechiluluT Episco-

pieT si a jeluitoriloril sit cerceteze fie-care pontil alu jalobeT kilt, si pentru acele ate vorii fi inprotivitOre cuprindereT chrysoveloril EpiscopieT sit li-se fad, cunoscutd
jeluitorilorh, cg chrysOvele nu se potil jigni intru nimict
din cuprinderea lore; iarg acele eke se voril dovedi osebite asuprirT si cererT din partea EpiscopieT, care nu
vorti fi legiuite prin chrys6vele ce are, cercetandule cu
pittrundere, stt le insemnede- cu llmurirl in mgrturia de
cercetare, cu care intru nemultamirea ce aril argta vre
www.dacoromanica.ro

442

o parte sill soroceseit ca 6N, vie la Divan; iara jeluitoril

tirgovect la 21 Martie acelaY anti 1831, prin jaloba ce
ati data Writ fostulti atuncY Vice-Prezedenth s'ati thguitti ca acea cercetare sail facutti cu partinire, fiindti
di boeriT rOnduitY suntti rudenie cu Episcopulti de MLA

uncle putea a se sevtri acea cercetare abia in 15

Ole, numal In patru thud ati safirsito in nefiinta a celor
b6tranT i a celoru ce mill adeve'rulti pricin;lorti, ruganduse ca acea cercetare se remae Wit lucrare, si eerend
gi ci1

ca sit se ronduesea pe D -luY logofetulti Costachi Conachi spre a urma cercetarea cuviinciesa. Acestit jaluba
cu predlojenia fostului Vice- Prezidentti din 6 Aprilie, sub
No. 2529, sail indreptata DivanuluT judecittorescil, ca intrandtt In cercetarea pricinei, sit faca jeluiturilorti euviin-

ciOsa indestulare, dupa care acela Divan ail fitcuttl citemare atatti jeluitorilorti tirgoveV, cati1 ,i Episcopiel de a
se infiitoa la ela cu tote dovei-lile ce vorti fi avendti. In
urma logofetia dreptNtil prin otnoenia din 18 Iuniti 1832,

sub No. 3818, all certitti de la acela Divan dela pricineT spre a lua dintrensa o trebuitere pliroforisire, in care
dupit luarea aminte ce ati Aetna ati giisitti urintiterele.
1). Ca, pricina dupre tanguirea jeluitorilorti are fiinta
el de a se cerceta maT intal la fata loculul, i 2) cit
acesta o era li eT AnsuY i Preosfintitulti Episcopti; i
apol se vie in cercetarea Divanului , seriinda Divanului

prin otnoenia din 22 Iuniti 1832 su No. 3955, ca se

rOnduesca localnica cercetare prin judeciltoria tinuale ea-

rea va urma dupre dislegarea cireularnicit ce are In acestti predmet, In cuprinderea calla la 4 Julie aeelati
anti, ati trimisa judecitorie de Fiticia OM dela pricineY
seriindu'Y ca sa pasesca eittra cercetare Fin inflitoarea
ambelorti parti en doveclile ee vortl avea. Dupa care powww.dacoromanica.ro

443
menita judeMtorie, &Amid chiXmhxY fetelord prigonithe

spre a se infiltoa cu dovecjile, ca sit se 1)60, urma cercetarea poruncitg, i dupit indestuR perepisd urmatd i jalobe primite de la am'endoue pIrtile, la 4 Martin auuluT
1836 ad inchiat resolutie in cuprindere, c, spre descoperirea fiinlii adeverului asupra jeluirilord intinse din partea obtiel tirgulul asupra Episcopie de H41 sad socotitti de cuviintd, a se recomendui dela unuia din cilenuri
care in flinta prigonitOrelord pArti i a doveqilord 1nfIttoate, se cerceteze cu piitrudere si luare aminte tote acele ponturi ce nu stint cuprinse in clirysOvele domned,
i incheindd socotinO, sd predstavlisascd, dela cu tote
indeplinirile cuviinciOse, spre cea maT de pe tirmd, lucrare.

tar apoY la 4 Maid anuld trecutii 1837 logofetia dreppe l tngd otnoenia de sub No. 5412, . ad trimisti
domnesculul Divand tat?t dela pricineY, ca o ingrAditA, on
tAtif

acturi, spre a'Y da legiuituld cursd. DupIpriimirea aria

sorocinduse autarea procesulul prin clasificatie, la 13 a
trecutel luny sail luatii pricina in tratatie intru sMruirea
de fat1 in presutsfia a polcovniculnY Grigorie VIdtin i Michalachi Rotarid qi Vasilie Ciubotariuld, formalniciT ye-

chili rOnduitl de atilt o samd din tIrgovetY prin vechilimeoa din 3 Maid 1839, i a cuvioieT sale Ierodiaconultil Antonie, erW vechil din partea Episcopid cu vechili-

meoa din 8 Martie 1838, sad cerutd maY inteid de la

vechilif jeluitorilord dovecjile ce ad, i prin opisuld ce all
1) 1785 Martie 2 4
datil as Infittoptil urmdtOrele.
anaforaua velitilord hoed cuprind6tOre in ce chip all glsitg cu cale ca sl dee tirgovetif de pe vatra tirgulul ce

se va afla cit este danie de la Domnuld Constantind Moruzu Voevod, pe flete care and Episcopid pentru venituld loculuT, adicit din suma chiriel dughenel de pe VA.
www.dacoromanica.ro

444
tra ttrgulul, sX dea stApanulii dugheneY din 10 banY unultl,
cum si de total gospodariulti cafe unit leti, darti femeele
stirace, care n'aii feciorT, se nu fie suptirate , ern din

casmele si mesernitile ce vorti fi pe vatra tirgulul A nu

dea nimica, int'iritit fiindti anaforana si de Domnulti Alexandra loan Mavrocordat Vood, la 1 April acelueas an, spre

intocmal urmare. 2) 1785 April 2, cbrysov al Domnulul

Alexandru Ioan Mavrocordat Voevod, botAritoriti, ca eel ce
vorti sedea pe vatra tirgului se dea pe anti din chiria

dughenelorii din 10 banl unlit si de cast cate anti let

de fieste care gospodariti, iarA eel ce vorti avea vii el
dea dejmit cu vadra ce vorti vinde la negutiaori, si Episcopia siclit dud, unde va voi, si de crasmele ce vorti
avea sr, nu dee nimica; din semtinMurile ce vorti avea
la campti s dea din 10 prtjin1 una , mesuranduse In
fiinta loll" , si Episcopia se fie datore a culege si a'sT

redica acea dejrd, pecumti si eke una para de stupti

se dea acel ce vorti avea panii, la 50 stupl, ial, avendU
50 EA dea unulti de sementit, iarll nu de btitutti, redicandultl Episcopia tOrnna din prisacN; iaril, femeele sqrace
fdrti, krbati si f5,11, feciorY, se nu se supere intru nimica

3) 1791. Julie' 10. cartea Divanului cneajiel MoldavieT,

datg, la mana tirgovetilorti, cuprinetore ca Episcopia se
mil supere mai multti pentru adetiulti tirgulal peste cuprinderea chrysovului Dorimului Alexandra Joan Mavro.
cordatq Voevod din 1785 Aprilie 2 allitatti mai susti la
No. 2. 4) 1792. Mlle 28. chrysovu gospod a Domnulal
Alexandra Constantinti Moruz Voevod, prin care inthrind
adetiula ce are a urn Episcopia de la tirgovetl, cuprinsti
prin chrysovulti de mai susti a Domnulul Alexandra Ioan
Mavrocordat Voevod, artitatti mai susti la No. 2, ati maT
sporittl peste aceea ce se hoUtrise a da el EpiscopieT, awww.dacoromanica.ro

445

dick: eke 2 banT de vadra de vial i eke and band de

man de rachiti ce se va vinde pe la crlmele

du-

ghenele lord, i vencjarea dohotulut sg, fie a EpiscopieT,

iaril cu alt cu nimicti sl nu fie suplrati, dupl, cuprinderea cluysovuluI de maT susti. 5) 1813. Augustti 19.
cartea gospod a DomnuluT Scarlatti Calimaclig Voevod catra reposatulg Vornicil Teodorti Bultu0 (fiindg atuneT Me-

delnicerig) dupl jaloba tirgovetilord cuprincletore sl se

cerceteze pentru tote asupririle ce se Pluesed el aril fi
stiferindd de ciltre Episcopie la adetiulg tirguluT, i ce
se va dovedi ca all luatil maT multi" peste cuprinderea
chrysoavelorg sl inplineasel i ,sti se dee inapoT, sail neputendu'T pune la cale acolo , 81 inseiinteze pre largg.

Aseminea sa cerceteze si pentru strimtorirea ce aratl

tirgovetil el li sad anti', incatu nicT loch de hranl nu
le aril fi remasti , i sit insciinteze. 6) 1814 , Decemvrie 3. Cartea gospodil a DomnuluT Scarlattl Caliniachti
Voevodg tij catrn Medelniceriuld Vdert1 Buhuti, in do.
suit"' jalobeT tirgovetilorti de HuT , poruncitoare ca sa
meargl la tirgulti Huil , i dupl, copia ce i s'ati data
atatti de pe ehrysovuld ce are Episcopia pentru venituld
tirguluT , dal i dupl., ponturile vistirieT, precumti yi de
pe aratgrile inscristi ce au datti jeluitoriT tirgovett , sit

fad, cercetarea poruntita prin cartea din 19 Avgustti afatatii, mai susti la No 5, puindd la cale pe jeluitori ,
ca sit remae odihnitY. 7) 1815 , Genar 23. Cariea logofetiel entrl, Medelniceriuld Toader Buhud in dosuld alobe tirgovetilord de HuT, urmatl din poruncl gospod,
ca potrivitd poruncilorg domneseT de maT nainte , fora. a

maT prelungi sa meargl, numaT de dal , spre a urma

cercetarea cupring prin acele doue &IT gospod de maT
susti. 8) 1815 Aprild 10. Cercetarea ce din porunca
29
www.dacoromanica.ro

446
gospodit sad' &mai de Writ reposatuld Vornicd Nico-

laid Chrysoverghi a pricinilord urmate intre tirgoveiiT de

Husi si intre Episcopie, cuprinOtoare in 32 pontuff , si
cit la tote ponturile fAcenduse hotArie in ce chip are 0,
se tirmeze, cu priimirea si multemirea amindurort pariiloril, sad Pacutil trey asemine , din care una s'ad datd
la Episcopie i una la mAna tirgovetiloril , earl una sad
datd in vistierie.
Iara vechiluld EpiscopieT , cut aseminea, opisd iscltlitu ,
all infgiosatil tirmAtoarele : 1) 1782, Genar 9, Chrysovulit
Domnulul Constantinil Dimitrie Moruzi1 Voevodil, prin care
face Janie si miluire EpiscopieT Husului tOtA vatra tirguluT
Hui intarindd si miluirea ce are dela eel maT dinainte Domni

pe loculti de prin pregiurulil tirguluT, spre a ti dreapth,

0614 si mosie cu totd venitulil din total loculti. 2) 1783,
Chrysovuld Domnuful Alexandru Constantind Voevodil, a-

seminea intAritoriii pe vatra tirguluT HusiT si pe locultl

de Kin pregiurulil tirguluT cuprinsil prin chrysovuld de
mai susil. 3) i813 Maid 27. Anaforaoa obscescil aduniIrT, cuprimpitoare de adetiuld ce s'ad' socotitd a da tirgovetiT la Episcopie, cuprinpoare ca pe lang1 dejma obicinuitl du$ hottirirea ponturiloril vistierieT, din cAmpd,
din apg , din vind , din liveql , 0, i se sporeascd a maT
lua si din vatra tirguluT de acumil inainte aceste vealturT, adid : 5 parale de vadra de vind, ce se vinde prin
clime, in totti cuprinsulti vetreT tirguluT, 30 parale de
vadra de rachiti sail holerd, , si niminea 0 nu inceap5,
vase cu vino sail cu rachid a vinde PAra scirea EpiscopieT, din chiria duglienelord din 10 banl unulii pe an,
dela totT aceT ce vord avea dughene, Matti dela ceY ce
volt da cu chirie call si dela aceT ce nu Is vord da si
le vord Linea pentru alisverisuld lord, 0, AI a lua dupl
www.dacoromanica.ro

447

analogia celord cu chirie. Fie.tecare gospodarid trgitorid

la mahala slt albg, a pltiti pe and die doT lei, fiindil-cg,
ad iced maT multu cuprinsil cu ogrOile; oranda peurel
ce se va vinde in tirgil , sit o albit Episcopia, precumii
au avut'o ping, acumti; dela negutitoril streini i altil ce
adued marfg de intindil la iarmaroace , la tad iarmaroculd sg, aibg, a lua eke 40 de hanY de toatg, intinderea
sad tgraba ; iarI la OM diva de tirgii de peste and 12
bani. Niminea din tirgoveV sad alOT streini sit nu fie volnicT, Parg, scirea i invoeala EpiscopieT , a face. case sad
dughene pe locultl EpiscopieT. Aijderea i eel ce volt
voi a vinde dughenp., easo ci siY , oii fiv datui Y a fauc
scire Episcopiel. Casapil sg, fie in purtare de grijlt a Episcopiei, si numai aceT casapl s t tae came , eariT prin
zapist se vord indatori a avea noroduld i tredtoril ins
destulare de came in toatg, vremea i cu MO se va putea maT efteng. Insg, aceld zapisd sg se ineredinteze i
de WI% dregetoril tinutului, ca candd el nu vord fi urmItori intoemai, fiteendu argtare Episcopia sg, albg, al pesupune a urma dupg, zapisuld lord. Velniti
depsi i
niminea sg, nu fie volnicT a face fgrg scirea i invoeala
Episcopiel; venituld mortasipiel , precum l'ad avutd ping,
mind en veehiti ehrysovd , i sad urmatil ping, astg4T,
aseminea, st7d alb), i de acumii inainte , intgritg, fiindd
auaforaoa i de Domnuld Scarlatil Calimacht Voevod la
30 Maid acelueaii and, spre intocmai urmare en acesta
Lug, cg. la pontuld rachiului sad a holercel mime cite
20 Orate sg, p:Iteaseg la vadrg, , i la pontuld cgsg,piel
Episcopia sg alb purtare de gri.,1 , ca prin aedare cu
contracts sg, fie in toatg, vremea indestulare de came

bunt, i cu pretuld ce se va putea mal giosd. 4) 1813

Iunie 13. Chrysovii gospodt a Domnulul Scarlatt Caliwww.dacoromanica.ro

448
machh Voevodil, hi care hottrasce si tntilresce SfinteT EpiscopiT HusiT ca s alb , a lua de acumil inainte venitul
din vatra tirgulul sell Husii tnteacestil chipll , precumu
sau insemnatil prin onaforaoa obstesciT aduntri , si duprecumii si Domnia sa an giisitn cu cale, adict (urmezt,
cuprinderea clirysovuluT). 5) 1814, Mal 18. Carte gospodil a DomnuluT Scarlatii Calimachii Voevodil Wei Ispritvnicia de Flilciu, poruncitoare ca in cuprinderea chrysovuluT gospodit sit fact urmare intocmai cu hiplinirea

venituluT dela toff ace ce se voril aritta inprotivitorl, si de

urmare sit Insciinteze. 6) 1816 , Mart 18. Carte gospod
gonriatii Aipynndrii Calimachu Voevodti, datit
EpiscopieT, prin care o imputernicesce a stringe si venitulit cotultil pe tang cele-lalte adetiurT, cuprinse prin
chrysovii, adicit cite 20 Wale de butea de rachiti sail
,

horelcit, si ate 10 ptrale de vasulil de vintii, dela tote

vasele ce se volt niZ1sura cu cotnlu acolo in tire, pri-

vighindri Episcopia spre a face m6surlitore dreaptit, Art

hisitrcinare sail asuprire catI1 de putinii , cu unit bang
Thai multil peste botNrirea artitatt. 7) 1831 Mart ii. Adresulti DivanuluY CnejieT MoldavieT cAtrt Vorniculti for-

dachi Costachi, si Aga Alecu Rosen, ca sit fact cercetare in flinta jeluitorilorii tirgoveti , yi a vechilulul EpiscopieT, fieste ctruea pontiff a jalobei , si pentru acele din
ponturT cate voril fi inprotivitoare cuprinderiT chrysoaveloril ce va avea Episcopia, sit le fact cunoscuth jeluitorilortl, clt claysOvele nu se potit jigni nimid, din cuprinderea lord ; jai% acele eke se mil dovedi osebite asupriri , care nu vorti fi legiuite prin chrysoave, cercetandole sit le insenineze in mit' turia de cercetare. 8)1831,
Mart 21. Mtrturia rOnduitilorii boerT, cuprinqetOre de cer-cetarea ce all &nth tuturor ponturilorh cuprinse prin jawww.dacoromanica.ro

449

/oh tirgovetilorU de HusT , din care tncredintinduse de

a lorti tncungiurarl dupl deslusirea fnsemnatl la fieste.
care pontu, o supune Divanului. 9) 1831, Mart 21. Raportuld rAnduitilorti boerT cercetlltorl, pe ltinga care predstavlisesc6 DivanuluT judedtorescli mtirturia de cercetarea
PlcutI la starea loculuT a tuturorq ponturilorti cuprinse
prin jaloba ttrgovetilora 10). FM veleta, jaloba 15cuitorilorti din satulti CorniT atilt boeriT cercettitori, cuprinclet6re, et eT nu ati nicT o sciintil de jalobele pornite de

Wrt ttrgovetii de HuO, In care jalobl se vedti puT i

eT, tn vreme candil eT nicT unti fair de jalo1.4 asupra Episcopiei Wan pornitti.
In privirea drorti acestorti de
maT susti docum enturi , Divanulti, du0 cu deamtiruntulti

si petruncletoare luare aminte ce all Acutil InpregiurArilorti acestei pricinT, all venial tn ThmurirT , clt asa precumil prin claysovulti Domnului Scarlatti Alexandra Calimacliti Voevodti din 1813 Iunie 13 se legiuesce Episcopiei anume adetiulti ce are a lea dela tirgoveV .i mabalagii , fiindt1 dtlnuitti eT prin chrysovulti Domnului 1110-

ruzil din 1782, Genar 9, atAM vatra tirgulul dal isi tot
loculti de prin pregiurti, de pe care urmeaz1 a se ,i folosi Episcopia cu adetiulti eT legiuitti prin pomenitultt chrysovil a Domnului Calimachti , pe a cAruea cbrysovii te-

meiti aceastl pricinli at si trecutti deadreptulti tn cercetarea acelul Domnescil Divantl , ca tngiAdit!I cu actti
Domn escti, apoi i Domnesculti Divanil botltrilsce, ca jeluitoriT ttrgoveti sli urmeze cu darea adetiurilorti ciltrit Episcopie Intru tote intocma precumti prin cbrysovulti DornnuluT Calimachti se cuprinde , fUrA aT asupri intim crate

de pucinu maT multti Episcopia cu Mare de abugite adefine peste cuprinderea acelnea, neavendti nici unti enventti jeluitoril tirgoveii de a pribtlni acestil chrysovti ,
www.dacoromanica.ro

450

fiinda acesta push in lucrare $i dupil care e gi astacll

urmiaza cu darea adetiuluT, arattinda multamirea lora i
cu MHO' jalobele lora din urmit aratate prin opis , prin
care nici damn nu se tAnguescil despre asqementula enprinsa intrensula , death pentru obijduirile ce in acea
vreme Ii se prieinuea de MIA posesorT peste cuprinderea luT; iarit apol intru cea ce se atinge de ponturile cuprinse prin cercetarea VornieuluT Nicolaiil Chrysoverghi,
din 1815 , April 10 , ci in 'Irma a VorniculuT Iordachi
Costachi i Aga Alecu Roseta, pentru luarea de dejmurT,
nude, parl, lemne i altele deaseminea, necuprinse in a.e4ementula ce urmeaza prin chtysovulil DomnuluT Cali macltii , maT susil aratata , fiinda-ca aceste nu stInta de
competentia acestuT Divanii, in cea ce vorn avea jeluitoriT
dreptate, in cata acelea.1T ponturT nu vora lovi nicT cum
chrysovulti DomnuluT Calimacha , fkir \Torii cauta prin locull cuviinciosil ; iarll Minn cele ctiprinse prin chrysovit
sunta eT datorT a urma neaparata flira cea maT mica inprotivire. Drepta acea Domnia nostra in temeiula legilor
statornicite dupre noula wqementil, prin acesta chrysov
on a nostril iscalittua ci pecete intarimn boatrirea maT
susa scrisa a DomnesculuT Divanti spre vecTnica curmare a procesuluT. in temeiula articoluluT 3(4 din organicesculil reglementa; urmanda intru aceasta credit-0 boerilorii DomnieT nristre

, mildular1 a PomnesculuT Divanii ,

iscalltT in anafora. D -lorti Logof. Costachi BOO, Vornicula Ioanil Luca. Vornicula Lascara Cantactizinii, Vornicula Theodora Ral0 i candidatf D-lord Aga Manolachi
Radovicia , Aga Ilie Cogalniceanu , i Spatara Andreia
Bacot t, pentru care portincima Logofetid dreptMil, ca prin
Iocula cuviinciosit sa aduca intru implinire hotarirea araTata. Scrisusail chrysovula acesta la scaundil DomnieT ip

www.dacoromanica.ro

451

()rapid IasiY, in anuld alt 6-le ald DomnieY astre. Anu1i 1839. Luna Iunie 21 Bile."
Cu t6te aceste certa dintre tirgovetY si Episcopie s'a
urmatd si duplt acestit chrysovd , si nu s'a potolitti OA
In anulti 1847, cAndil s'a deosebitil pentru totil-dea-una
phmentuld trebuitorin orasulta de cealalt1 proprietate a
EpiscopieT, si s'a stabilitti si celelalte drepturY ale amtindurord pitrtilord intr'und modti maY justd, precumil se va
videa din chrysovulti Domnescil din acelti and.
Anvil 1844 S'a infiintatd Departamentuld averilorti
bisericescl, prin legea votat1 de obstesca Adunare in sesiunea agestuT anti.
In urmarea acestel leginirT ttdministratia averilorti Episcopielord si a Mitropoliel treptatti s'a Matti cu totuld
dela EpiscopY si s'a concentratti in acelti Departamentn.
MitropolituluT si Episcopilord s'ail destinat subventitini din veniturile scaunilor lor respective . anume celui d'Anteid eine
septimY din veniturile MitropolieY , celord de alit doilea
ate patru septiml din veniturile Episcopale. Thisosuld
veniturilord Episcopale s'a regulatti a- se intOrti in
trey prtl , din care una slt se intrebuinteze in reperatiunT si zidirY dinnod de BisericY , binale , acare-

WO pe mosii ; din adoua parte s5 se pidteascii pe fie-

care and 95,000 leY , ce se da si pinii acumil din veniturile Eparchiali pentru intretinerea Seminariului dela
Socola ; rest uld din aceastn parte sit se intrebuinteze in
alte bine-facerY ; partea a trea s'i se intrebninteze la intretinerea Departamentulul dimwit infiintatd. IiOnduirea,
personalulul trebuitoriti la administratia Eparchiabt , este
16satil, in dispositia MitropolituluT si a Episcopilorti , fie-

care pentru Eparchia sea, cariT vorti urma potrivitil datinelord si trebuintelord BisericeT.

www.dacoromanica.ro

452

Totti prin acea lege, se decide, ca, spre curmarea abusurilorti qi a ney6nduelelorti ce se fticeati maT Inainte,
Egumenit A, fie numiti pe viatA qi cu tnt6rirea Domnescl.
Se hotitrilsce a fi cate dol ProtopopT to fie-care tinut ,

cu salariti de 2,000 leT pe anti i osebitti 300 leT pentru cheltueala cantelarieT.

Darile bisericaqiloru la scaunile Eparchiale se abolai.

Vorniculu averilorg bisericesci to tote dispositiunile privitoare la administrarea averilorti cleruluT Sri genere va
lucra prin contntelegere cu Mitropolitulti si cu EpiscopiT
respectivi.

de EpisSeminariele vorti attrna de Mitropolitull

copiT EparchialT respectivI , eariT vorti ingriji de bunAstarea lorA tnpreunt cu Vorniculti Bisericescu.
Privighiarea pentru regulata tinere a condieelorti mitricale se pone asupra Vorniculul Bisericescil; elti le va
esecuta cu ajuturiulti MitropolituluT i a Episcopilorti.
CandidatiT de preota sl nu fie dintre birnicT, nicl dintre aceT ce nu volt fi finitti cursulil to Seminarie.
Privighiarea pentru atributulti ant6iti se dti, VorniculuT Bi-

sericescn; fart pentru cell de alit

doilea

Mitropoli-

tului i Episcopilor. AcWI candidatT se apara de orl-ce

dare pentru luarea Preotiet, fie la dregAtoriele bisericescY,
fie la cele politicesci.
(Pe larg se 'Oa tote cele legiuite pentru administraIn
tia Biseriedscl, maT-cu-semA a piirtiT materiale,
legiuirile: pentru Departamentulti Bisericescil, i pentru Insuirile Vorniculul acestuT Depaltamentri. Manualulti ad-

ministrativti tom. 2 f. 26i 267).

Ann! 1846. Filndti cg, numerulg trebuitoriti de PreotT
nu se putea Indeplini cu eleviT ce finiati cursulti In Se
minariulti de Socola, se simtia trebuinta de a indeplini
www.dacoromanica.ro

453

locurile vacante prin chirotonire dintre pershe flirX instructiune seminariaK casi fn timpurile dinaintea Regulamentulul. Ind, mai de nainte se luase dispositiuni ca
niste aseminea candidatT, spre a se putea chirotoni, sl
fad unti mica cursil preghtitorid la seminariuld de Socola. Cursuld acesta consta din; Catichis , Istoria Sac)*
Scriserea si patru lucrgri simple de Aritmeticl. Dupl depunerea examenului, li se da und certificatti de la Seminarie si apol puted fi chirotoniti. Venirea acestord candidatT din tote tinuturile si petrecerea lord mai multi
timpti la Seminar% era Intovn.5sitA de marl greutnti pen-

tru el : De aceea Epitropia Seminariulul a regulata a

se tnfiinta sae chatichetice prin resedintele tinutali, pentru pregitirea celorti ce voiad a Snbratosa chiemareabisericesc?i. In urmare, la 1846, s'a SnfiintatU o aseminea
sc615, si In HusT, Profesoril catichetT se oranduiad dintre
Preotil Seminaristi.
Trebue sli InsemnImd, spre lauda Episcopulul Sofronie,

cit de Ia fnfiintarea scolelord catichetice, eld nu a mai

admisti la preotie alte pers6ne, earl de candidatiT ce finiail cursuld fn scela caticheticl a resedintel Episcopale,
si apol depunead examen la seminarinlii de Socola si
primiati de acolo certificatu.
Anula 1847. Anulti acesta este renumitU In analele

Husilord; did In curgerea Jul s'a sfareitti pentru totddea-una indelungatuld proces dintre tirgoveff cu Episcopia, pentru drepturile de proprietate. .
Certa acesta s'a eurmatd prin o Invoelg, primita, de amandoue pirtile, dupre initiativa Episcopulul, si propusa,
la Incuviintarea Ouvernului. Din partea Guvernulul s'a
comendatii spre constatare la faca loculul Vorniculti Vasilie Beldimand si Directoruld Departamentulul bisericescU.

www.dacoromanica.ro

454
Costachi Burgbele. cariT tntruninduse la HusT, aii sthruitti

a se maT spori ,avantagele tirgovOlorh, qi ail formulat

urmhterele puncturT de Invoe

1). S'a deosebith din trupulh mosiel Huslorh o mare

bucath de loch, dtstinath pentru imasulu ttrgului, fn fn.
tindere de una mie f3161,
maT mare de ehth la alte
ttrgurT.

2). Lticuitorit de pe intinderea vetrit tirguluT vor plhti

gi pe viitoriti df,rile Writ proprietate. acele bothrite prin
chrys6ve. CeT de la malialale, cariT 'ague pond acumti
Bile de boeresell, vorh lucra si de acinnii, pentru care li
se vorti da locurT de branh. Boerir ce vorti fi asetlaiT pe
locurile acele, uncle locuitoril fach boeresetl, vorti plhti
Wei proprietate numaT bezmenulti.
3). Pe imasulh ilisatti tirguluT, nu este slobodh nim6nul a face sem6nAturT, 'bate, a Linea vite de 'leg*,
on alth, speoulatie a face; ci aist phsuna numaT vitele
trebuit6re pentru casele lorti.
4). Venitulti de la phsunatulii viteloril ce se aducti de
vhdare, precumt1 i plata pentra imasult posteT, Episcopia 114 afierosesce spre tntretinerea cismelelorti din oras6.

5). Drain de a da locurT de cash hi cuprinsuld orareservh Episcopia si pe viitoritt.

6). Pe loculit cedath tirgului Episcopia tO. reserve, en

uluT 1i la

Ere -care ingrginire, dritulti de a avea morT de apt

grAdinT fn intindere de opal al&

Cu tote cil, o parte din tirgovetY pretendail a li-se maY

spori avantagele; tug ne ghsindh temeinice pretentiunile

aceste, atAtil comisariT, chto si Ouvernulit, 8'4 adoptatll
propunerile de maY sush, i fin anulti urinittoriii 1848, s'ati
sanctionatil prin done chrystive, din care unulil datti E.
www.dacoromanica.ro

455
piseopieY, 4rii altuld EforieY tirguluY. (Vedl chrysovul acesta publicata fu manualulti administrativii tome I f.

248-252).
Anul 1849, Episcopulii Sofronie fn acestti anti a isprIvitu fnoirea i reparaVnnea intreprinse de elti la Inc perile qi atenatOle EpiscopieY, anume: a flicutil mural
de cltrAmidl Inpregiurulu Episeopie, a ziditd de isn6v1
tote chiliele din curte pentru locuinia personalultiT EpiscopieT; s'a fileutti o Mutt catapetesml. s'a vilpsitil i acoperitti Biserica. Iarit Archidiaconulil Calinia , (*) a
fnfrumuseati1 curtea gi grtidina Episcopid en plantOit.

de feliuriV arborl, din cult o mare parte esistii, i astit -dr.

InsernnAmil aid, cii foal de la Episcopult Sofronie dategii i Pomelniculti ski Sinodicultl Episcopidt, en numele
ctitorilorti i ale Episcopilorti ce ati pgstoritil asestit Eparcitiii. Elii este formatii dupre modelulti Sinodicultit MitropolieY flicut4 de Mitropolitulti lacovti Putanulil, de la
care a 1 imprumutatil procuOntarea. Pomelniculti luY Sofronie are preferinV inaintea Pomelniculd remasti de la
Iacov Stamate, intru aceea cA In elii este maT exacta reprodusti irulii Episcopilorti. Lucru ce dovedesce, eat Sofronie s'a datti ostenelli en cetirea amIruntli a doeumentelorti Episcopid.
Reproducemti aid dupre acestil Sinodicti numele Episcopilorti, in ordinca cumti se giisescti In elti.

1 loan

5 Mitrofan
6 Veniamin

2 Filotheiti
3 Efremti

7 Pavelti
8 Georgie

4 Iosif
(*)

Actualulil Mitropolitii alit Moldovet.

www.dacoromanica.ro

456
9 Gedeon

10 Sava
11 Dosotheiti

12 Serafimd
13 loan
14 Sofronie
15 Calistti
16 Mitrofan
17 Varlaamid

18 Sava

10 Iorest
20 Gedeon
21 Varlaam
22 Theofil
23 Ierotheid
24 Inochentie

25 Iacov
26 Veniamin
27 Gerasim
28 Meletie

Anui 1861. Mitropolia MoldoveT prin mOrtea MitropolituluT Meletie, intImplatd, In cholera din 1848, remitsese vaeantd, ptt'nd, la inceputul acestra anti. Nould Domnti

Grigorie Ghica, ce succesese luT Sturza, dui:A o prealabile cotntelegere tntre puterile suzerana i acea protectore, asupra moduluT alegerel Ierarchilorti din ambele
Principate : a convocatti Divanul adlioc ce era substituit
Adunaril obtese prin conventia de Balta-liman, i maT
adlugendil i cate-va persOne din clerti cu drituld de a
legetort au alesd i confirmatti la scaunuld MitropolieY
pe Episcopulti de HnT Sofronie; lard, pentru Episcopia de
Hu0 s'a alesd totti atuncl
XXXII MELETIE II-LE ISTRATI

Carele s'a chirotonitti Archiereti la 12 Februariti, i la

31 Mart in SAmbdta MT Lazar s'a Instalattt In Episco-

patti. Elti In anil julletil se tunsese In monachismu In

Monastirea Doljescit apoT peste cat-va timpti fa luatti de
Mitropolitultt Veniamin ca Diacon; nu tar liti fu tnaintatti
la Archidiaconie, In care calitate a servitti pAni la Inceputuld anulul 1842, candti a paretisitti Mitropolituld Veniamin, i atunci dinpreunt cu staretulti stiff, s'a retrasd
www.dacoromanica.ro

457

l Meletie la Monastirea Slatina. Marti prin paretisuld

sal Mitropolitultt Veniamin, cerendg la Domng a i se da
Monastirea Slatina spre a's1 petrece acolo remAsita vietiT,
tote-o-datg

s'a rugatd de a se numi Egumen alti ace-

leT Monastirl Archidiaconulq Meletie. Domnulq Sturza

tncuviintandil aceste cererl, Meletie fit chirotonisitil Preotti
i

onoratti on rangulti de Archimandritu toff' de MIA

Veniamin. Ca Egumenti alit Slatinel a servittl Meletie cat

a trgitg acolo Mitropolitulti Veniamin, si apoT pang la rgdicarea luT in trepta de Episcopti.
In acesttl anti Domnulti Ghica a promulgatti o noug
legiuire votat?t de Divanulti Adhocil , pentru organizarea
inv6taturilorti Bisericesci.

Prin acea legiuire, la alit

2-lea se decide a se infiinta cate unti seminariti i pe

la cele-lalte dod EpiscopiT, cu anti cursil de tnvetIturg
de patru clase pentru Preotil de pe la comunele rumalt, erg pentru pregItirea clerulul inaltii, Seminariul de
la Socola, afarg de cele patru clam inferiOre, va maT ayea unit cursti de patru clase superiOre, pentru sciintele
theologice. Prin 8 administratia cultureT i educatiund
clerulut prin Seminaril ci scOle 13isericesci se incredintkt uneT Epitropii compusg din Mitropolitulti si EpiscopiT

Inpreung on Ministrultl averilorti bisericescT; in ajutoriuld

EpitropieT se institue comitete specialT pentru fig-care seminariti. La 9 se legiuesce ca dupg ce Seminariele

eparchiali voru incepe a produce tinerT capabill de a se

preoti, volt inceta cu totuln chirotonije dintre candidatil.
ce se preghtiaii la scOlele catichetice. Scolele catichetice
yogi urma si pe viitoru, insg, numal spre a pregati elevT pentru cursurile seminariale (Veli acestg legiuire in
Manualulti administrativii", tom. 2 f. 276-280).
Anuki 18.52. Pang la acestti anti Episcopia de Husi
se compunea numaT din dou6 tinuturT: alti FiticialuT ri ale
VasluiuluY. Dupg stXruinta EpiscopuluT Meletie, Mitropoli-

tall inpreung cu Ministria averiloril bisericescT all flicute propunere la Domnti de a se lua doug tinuturT de
la Eparchia RomanuluT, cares avea sese, i a se alipi la
www.dacoromanica.ro

458

Eparchia de Hui. Domnulti Ghica a dath acesft propunere In desbaterea DivanuluY, i s'a hotirith ca tinuturile Tutova i Covurluiulti sl se iea de la Eparchia Romanulul 0 sA se intrun4scl cu Eparchia Hu0lorh.
Toth in acestd anti Meletie a push inceputh Seminariultif de Hipp ; de-o-dath in inelperile Episcopiel, &X
apol in nisce case cumperate inadinsh pentru Seminariil in preth de una mie galbed, plittiti din averile bisericesd.
Insemngind el Domnulti Grigorie Ghica in ceY dintel
anY al Domniel, vizitandh orauld 1-141', a lAsatti i aid
o neterei amintire de generositatea inimil sole: a chtiragit
din caseta sea una mie de galbeni, pentru indestularea
ormuluT cu apX, duptt care s'a Dicutti tote cimelele cite
suntti astA-d4 in HuI In deosebite pArti ale orauluY
Toth atunci a (lath ordin MinisteriuluY Bisericesch de
acumpgra Disco roue inclperY pentru sag, ; fiindh-dt acele vechY arsese incl de la incendiultt intimplatt in HuY

la anulti 1.847. Casele cumpgrate atuncY, 0 care smith

din cele mai bone ce posedit scalole primare din tea,

servesch Oil astit-d1 de indpere

ti coley

primarie din

Hu1.

Anul 1866. Seminariulti din 1-141, prin buna vointA,

a Episcopultg, in acestd anti a Math o prefacere radi-

cal, prin stricta aplicare a legiuirei pentru Seminarit,

area s'a amintith maY suet; i de acumh a inceputti
a produce pe fie-care anu cite unh numerti de elevY absolventl. In anulh urratord,
Anut 18.57, s'a inbungliititti budgetulh Seminariuld,
prin care s'a dath mijlOce de a se Linea unit maY mare
numgrt de elevY i a se OW maY bine profesoril.
In acestd and, 31 Inn, a rgposatli Episcopuld Meletie, dupg ce a pastorith 6 anY. 5 luny i 20 de Bile; s'a
inmormentath in Biserica Episcopiel, in laturea dreptg, al
treilea loch de la mormentul le Inocentie. Inmormentarea WI a fostti insotit6 de o mare multime de poporh 0
de

de multe lacrimY.

www.dacoromanica.ro

459

De la elti a rewasti EpiscopieT biblioteca ce o posede

ast1,4)T, precumil i und Amid de veminte Archieresci.
Toth In timpuld luT s'att flicutd dinnod
Inclperile pentru buditarie, pitgrie qi spAlittorie.

Ell era unit omd fmjestratti de la naturX cu o iniml

burl i dispush, spre lucrurl bune. Wilma luT in fhirea
vieeT, la virstg, de 40 de anY, 'ia provenitd din sup,r1,rile causate de lupta partigilord politice, ce disbinad pe
atund Ora cu ocasia ideel de unirea Principatelord. Fratele sett, carele conducea partida antiunistl, i care avea
forte mare influint morale asuprri, l'a atrasil in partida
sea: derti prevederea de neisbutire i nelinitea sufletOsca,
'ia escitatti o bola, chronic ce avea la instestine i i-a
curmatd vista.
Aceea ce a micoratd intim cat-va stima public Oita
acestd Episcopd este c6, nu a pututd a's1 regula, Inca
trAindd , plata datorielord , provenite maT multd din o escesivit dttrnicig. Dup4, mortea luY o parte din creditorl all
pututti a se disOgubi; era, eel maT s racT, b6trAnY qi v6duve, all perdutii comandurile lord.

Dupd, Meletie Istrati, Mitropolia In intelegere cu guvernuld climAcamuluT Vogoride, a insttrcinatti cu loco-

tener0 de Episcopal pe Archiereulti titulard Genadie

Tripoleos, care a i venial indatit dupl mortea luT Meletie,

i dupN, ce l'a inmormentatti a remasil aid, gerandri trebele eparchiale.

Curendd dupl acOsta all urmatii alegerile pentru Divanulti Adhocd, la care dupX decisiunea puterilord garante, aveat a se rosti dorintele din partea MoldavieT, pen tru organisatia eT politicl. i socials. Totd atunci i la Episcopia Huilord, sub presedinta loc,otenentuluT Episcopd
s'a flicutd alegerea, deputatuluT cleruluT Eparchiald pentru Divanuld Adhoo. ApoY Archiereuld Genadie, inpreug
cu deputatultt cleruluT de la HuT, ati luatd parte la edintele DivanuluT Ad hoed.

Anul 1858. Seminariulti avea mare lips1 de Inc6perT,

fiindd cu totulti deneajunsti acele cumOrate sub Melewww.dacoromanica.ro

460
tie Istrati; de aceea Genadie a cedatid SeminariuluT nisce
chilil din cuprinsuld EpiscopieT ce erad langd Seminarid;
deaseminea a mb,1 cedatti i o parte din localul EpiscopieT,
spre a se maT md,ri localuld Seminariului.
D. Dimitrie Cantacuzind, ca Ministru alit averilord bisericesci, a datd totd concursuld sal la zidirea nOuelord
incdperT pentru Seminarid, care se hotdrfse maT dinainte

a se face din iconomiele ce and resulta dela Budgetuld

Seminariului, i prin o subventiune dela Ministeriulti mama BisericescT.
Genadie a geratd afacerile EpiscopieT ping, la 8 Noemvrid, candd fu fnlocuitd de Archiereuld Calinicil Hariupoleos.
Nould Locotenentil de Episcopil a administratd Epar-

chia pita la finele anuluT 1860.

Anul 1860. Schitulti BrddicesciT, carele pind, acumd

se intretinuse de Episcopid , i apoT de Ministeriuld averilord Bisericesci, ca and metochti aid EpiscopieT , i ca

locuintd a unuT mica numerd de monachi , cariT trdiad

mai multd din roduld munceT lord : fn anuld acesta. s'a
disfiintatd cu totuld prin votuld Adundrei legislative, impreunl maT cu tote schiturile din Ord, mitrgininduse cdlugdria numaT .in Monastirile ChinoviY.
Anul 1863. Domnuld Nicolaid Racovitd, deviitorid dintru o anticd, &maid, roman, din Moldova , familia, carea

are multe nume wise tntre bine-facetoriT i inzestrdtorif

EpiscopieT de HuT :
fiindd Ministru de Culte in acest
and, a destinatd din fonduld bisericescil o sunlit, de

50,000 lei, spre reparatiunT i inbundtltiri la acesta Episcopid. AtuncT s'a acoperitd Biserica cu tenechia, s'all
.

fdcutd sfeclnicele dela icOnele

maT multe randuri de vestminte preotescT i diaconescT, i alte lucrurT

trebuitoare, atatd in Bisericd, did i la casele EpiscopalT.

Incheiamd Chronica nOstrd cu o tabeld hronologicd de
EpiscopiT ce all pdstoritd acestd, Eparchid , Si de DomniT
contimpuranT cu fid-carele din ei,

------61ORDEXZESeq=1-.
www.dacoromanica.ro

461

TABLA CHRONOLOGICA

DE EPISCOPII EPARCHIE1 HUILORt

7t DE

DOMNII CONTIMPORANI LORU

INCEPND DE LA FONDAREA EP1SCOPIEI SI PANA ASTAlg.

No.

Numele Episeopilor

Numele Domnilor

1 roan I-iii

Anil

Aron tiranuld
Stefan Resvan

1592

Ieremia Meal&

2 Filotheiu.

Simeon Movilg.

1606

Radu Michail

1817

Timpul episcopirel
3 Efrem for
acum este
4 losif
obscur.

5 Mitrofan I-ili

Gaspar Gratian
Alexandra 1V-lea

Stefan Tomo, a 2-a brit

6 Pavel

1623

Radu Michail a 2-a brit

7 Mitrofan II-lea

Miron Barnovski
.

1627

Alexandra Radu
Moisi Movilli

Alexandra Iliasti
Moisi Moviltt a 2-a Or&

8 Georgie

1633

VaSilie Lupulti
9 Gedeon I-in

1646

Georgie Stefan

10 Sava 1-iii
11 Iorest
12 Theofan

1656
1657

Georgie Ghica

Timpul episco13 Dositheiti IpireI luI scurtil

i obscurit

www.dacoromanica.ro

482
No.

..Yuntele Episcopi lor

14 Serstfimfi

15 Loa 41-lea

Name le Donator

An

Stefan Lupu
Eustra tie Dabija
Duca
11iav5 Alexandru

1660

Duca a 2-a bra,

Stefan Petricelcu

... .

..... .

1697

Bumitra;lcu Cantaeuzin
16 Sofronie 145

Antonio Ruset

Duca a 8 -a brit . ,
. .
Damitraqeu Cantacusin a 2 bra

17 Cali6tre
48 Mitrofau

.....

1678
16861

Constantin Cantemir

a Tar loam 14U

Constantin Duca
Antiochli Cantemir

1690

Constantin Duca a 2-a bra

......

410 Sava ll-lea

Michaili RaeoviLit
Antioch Cantemir a 2-a bra

Micha Racovita a 2-a bra,

Nicolaili Mayrocordatli
Dimitrie Cantemir

1709

Alia* cu Petru cel mare 1711

Nicolaili Mavrocordat 2-a bra,

21 torsit

Michaiil Racovita a 3-a ora

Grigorie Ghica

22 (*deo 11

Constantin Mavrocordat

31 Yarlaam 11-1ea

24 Tcsophilii

3 krotheiii

1714

.
.

Grigorie Ghica .
Ocupatinne rusesca 17,19
Constantin Mavrocordat 2-a ora
.

loan Mavrocordat
Grigorie Ghica a 3-a Orit
Conet. Mavrocordat a 3-a bra
Constantin Cehan Racoviia

2,6 illUdiellthe

Matheiti Gbica
Constantin Racoyita a 2-a bra,
Scarlatli Ghica
Loan Theodor Calimachli
Grigorili Joan Calimachtt
Grigori0 Ghica,

Grigorili Calimacht a 2-a bra

Ocupatiune rusesett 1769-1774,
Grigoriii Ghica
Constantin Morurti
Alexandru C. 2davrocordat4

www.dacoromanica.ro

1728

1734
1735
1744

1762

46g
No.

Aortae Eyiscopilor

27 !ROT

28 Vcniamin Costaki

Anil

Nutnele Domrdlor
.

Alexandra loan Mavrocordat*)

Alexandra Ipsilant
Oeupat, ruso-austr. 1788-1791
Alexandra Moruz
.

1782

1792

Miehail Sata

Alexandra Calimadii
29 Eterasim

Constantin 1psilant
Alexandra Moruz

30 Wale I-ig

..... .

Sear lat Calimachtl

1796

1803

Constantin Ipsilant
Oeupatiunea ruseseit 1806-1812

Searlat Calimach5
Miehail Sutu

loan Sturza

31 Sofronle II-lea Mieleseu

32 Metier II-lea latrati

1826

Oeupatiunea ruseseg 1828-1834

Miehail Sturza
Grigorie Er bleu
..

Oeupatiune ruseseg, si apol a-

1851

ustriaeg, 1863-1856
Caimacamii Theedorti Ba lsil,
VOgoride

Catedra EpiseopieT vacant to curgere de mai multi any, i adminis&mtg. de ArehiereT titularl, ca locoteninti, de la anal 1867 ptng. la 1861,
dada s'a orAnduitg Episeopd legiuitu si eanonied, ca tog Episeopii preeedeatT aretat! In aeestil tabelg.

(a)

Table ehronologiett a Domnilord, de la Allele Manua lului de Istoria

Romaniloru a D. Laurian, edit. 1860, aid este greitg. D-sea dupit
Alexandra Constantin Mavroeordat (1782-1785) pane indatg pe Alexandra Ipsilante (1786-1787). Insg, atatg documentele EpiseopieT, et tti
i Volfti, dupit Alexandra C. Mityroeorda., pati pe Alexandra ban

Mavroeordat la anil 1785-1787, apot vine Ipsilant, pe care, dugs ug,

seurta domnig de an an 1 cite -va luni,ilfi destitue oeupatiunea Rttfia-au,striael.

www.dacoromanica.ro

A PPENDICE
LA

CH RONICA HUSILOR
DIFERITE NOTIUNI ISTORICE,
ESTRASE DIN DOCUMENTELE EPISCOPIEI DE

1111111

qi DIN ALTE MONUMENTE 1STORICE PUBLICATE

fN TIMPUL MODERN.

I. Relative la Istoria Limbei rometne.

Dimitrie Cantemir in capitulul de pe urmA al operel
selle. Descrierea Moldovel", iata ce ne spune despre literatura romina, i despre introducerea limbei slavone

In Moldova: Mal inainte de Soborul de Fiore* avea

Moldovenil litere latinesci, dupre pilda tuturor celoralante popore, a cArora limb, Inca este alcatuita din limba cea romans, era apol dupA aceea unindu-se la acest Sobor Mitropolitul Moldovel cu Latinil; i diadochul
sea Theoctist Bulgarul , Diaconul Jul Marco Efesanula,
pentru ca sA lipsesca aluatul Latinilor din Biserica mOldovenesca, ca sA redice prilejul O. nu OM ceti amAgiturile for Omenil cel tinerl, all Indemnata pe Domnul Alexandru cel Bun, ca nu numal pe emenil eel ce avea
cugete streine la credin0 pravoslavnicit, ci Inca i literile latine sA le lipsascA din Terra sea, qi sit piimescit
www.dacoromanica.ro

In local for pe celle slavone, i cu rivna acesta prea

mare i fArA de vreme, s'ad fAcut end urclitorul cel dinMil al barbariel intru carea se aflA Moldova acum.a
Din tote celle Oise aid de Cantemir este adeverat numaI ideia de pe urma , ca limba slavonA IntrodusA la
Roman!, '1.a tinut In barbaric".
1). Nu este adeverat el Mitropolitul Theoctist 111 en
Alexandru cell Bun ar fi introdusfi slavonismul in Mol-

dova; caci autorul dice cA acesta s'ar t fAcut nemijlociti1 diva Synodula de la Fiore* ; InsA pe candil s'a
tinut acel synod, Alexandra cel Bun era morta de mai
multi aunl. Deaseminea Istoria nu ne aratA aid unit
Mitropolitil Theoctista contimporand cu Alexandru cel,Buti.

2). Nu este adeveratil cA slavenismul s'ar fi introdus

Anteia data In Moldova dupa Synod') de Florenta , ea
o precantiune contra Latinismului; 0i cA pant atunci In
Moldova s'ar fi servitil eu literile latine la scrierea romAnA, a) pentru cA nu se gAsesce nicairi vre-unit documenta, din care sit se p6th dovedi, cA Moldovenii Ina-

into de Synoduld mentionatd, adica viina pe la annuld

1440, ar fi scrisd limba lord en litere latine; b) din
contra stint monumente de Literature slavona in Moldova cu multi' mai anteri6re Synodului Florentin, care
aratA, ea on camel pe la Inceputuld ante a 15', sub Domnula Alexandra eel Bunt, dar i mai Inainte, in viaculd
aid 1401 slavonismuia era in mods, ca i dupA aceea.
Annuli:11392. In Archive istorica a Romanieia, Tomul

18, Nr. 19, se publicA lint ispisoct slavona de la

Romand VodA, din annuld 1392, Martie 30 , data de
end din Orauld Romend : Vrea sA did cu 48 de an!
I,

1.

mui inainte de finele Synodului Florentine (Synoduld acesta s'a spartA In 1440).
www.dacoromanica.ro

Annula 1407. In coleqiunea mea de documente istorice i eti amyl anti Ispisoct de la Alexandra celU Bunt
data in limbs slavona la Suceava, in annult 1407 , a-

did cu 33 de anni mai vech;a de cata finele SynoduFiorentino.

Reproducii acestii Ispisocil in originalula slavond, du-

In!

pre cum lima copiata din Jurnalula Societapi Archeologice de Odesa, dada studiamil Theologia in Academia
de Kiev. In o sub inseamare se slice cA societatea 'la
posedt de la unapt din membri! sOl D. Nadejdin, carele
l'a capatata in Moldova in tiropula calatoriei se1le.
Coprinderea lul este : Dotanula Alexandra cell Rana
remunereza bunele servicil alle boiarinalui sat Michaila
Popp, cu done sate :
?I

MMOCTil0 &Min. MW AAEKCAIIMA BOE-

goAa. r o c n oAaph ;EMAH momaKcHoii. 11

gpairz POCEIOACTKAAAVI
HANZ Korponz.
;HAEMO 4111141W6 CHAA% HAMM ANCTOM%
oycnmz. KTO NANh oy;pwrz NMI Ero 0y
Cilh111111T8. ()ME TOTZ UM 111111k111 cAyra
HAIM. mum nonwa MHXANAB. CAVZNAZ npEAROM HAIIIIIMZ flpA11010 H Br1pN010 cn1(m6010

A AHEM CArKIITZ HAM

13411010

Ero

cnyrnKoto.

npasyto

110MAAOKAAll

T110.

AAAII

Tthanz

Mhi

f1pAK010 H
1111A*BWE

srkpnyio cmfmgy Ao HAM.

ECM111

ECAAhl

EPO

EMI(

0006EN010
oy

MHAOC-

nawEA ;;EMAH

oy MOAAABC1i0171. ABA CEAA. CO oyctmn monwww.dacoromanica.ro

MN craptitivui K o Tap a M N. KAKI 11;Z KikKA

li'bl NM. NA HAW omiosty cEmr C KO p 4E 11l.k 11 OTZ 9Epuar0 LIOTOKA. A ApyroE HANKOR11,11 1
WTO KhIWE isiaA yrEp ti OTZ mr&puck. TO EMy o yp 14 tsz co oyckniz Ao-

xoAomz NA litKkl Rii`111 111/A. 11 ArkTEMZ HO.

otturtairomz Ero. H gpATiAMZ Ero. N ovtirtaTomz 11 tipctotrurtaTomz Ero.
ryaLptopATom% Er0. 11A IAKItl KrbINIAIA. NH
11

14

KOALA NH K7 tiopywalliE. NA TO wkpa MOA

KIAIWEMICANNAr0

AAEKCANApA

IrkpA ATEA MOHXZ.

Fl

KOEK0A111.

11

11`kpA KpATA MOE-

ro mionatia gorAatia.

ti

K`kpA NANA

KpaTEil Ero.
mto p mA CTApOCTIA1
ArkTai Hxz. H IrkpA NANA CTANHCAAKA po'TOMIlalA H AltiTEil EN) H 11`kpet NANA A p a11

routa OTZ NEMIlA H ArkTEil Ero.

NANA MHXAHAA WEliA

pa LIANA rptINKOBA

11

11

11

1rtipA

ArkTEA Ero. ti KikAikTEil Ero. H 11'kpA

11

NANA MIOMETATE HONA. 14 ArkTEA Ero. H Irkpa NANA KAAAA A 11 0 p N 11 K A. 11 6pATEii Ero.

H KrkpA NANA wanApa OT 'A HEMUrA 14 A.kTEri

Ero. 1,1 trkpa NANA C 11 NA 6hIpAH9A N ATEA'
Ero. 11 Erkfat NANA KAAAA C H pAThcliaro.
kt

A*TE1711 Ero. H grkpa NANA MENA mopwww.dacoromanica.ro

'OJ3

YY

VWdOINL H

Vd

VI1VLI

0,10139Vh

TOHOIHV

0.11,4V '0J3

11310

11

VM 1/1.14110d3V0,1,
1251MVM 3 ,L 0 V 11

Vd VHVL1
11

14

HVVV3

JIO

VHVL1

.111T1(101011

V1.1493HOIN

'On

YlO.L3 11 V

1,11

11

11

1.13.1,4V

V5111H9V313011

V OU

`YXITIVVW

VOW

VilY09

T143A0

-vu

0151 Y,114W11 NIIT19

J 0 -0E13

Y10

111,1,V(19

'110N311VVVOIAT

011.

MWH

'Yi9HVV

olJuid1,2

YX14

NI(.1VV0L130.1

11 V

JA199 -J1d01.1311
Oini1V11 d3111.110

3WAH F1W33 %Int

ivy

VHVLI

VC/413
VHVH

,V N3,1,

V3V11Vd

ZJ,O 0.13MV11 '3H3W3VL1

HVH

T9H3VIN

VHVL1

Vd*H

HVHM 0.13MVII

N V

gX115114V39

q dill 0 oJ,

Nits

V44.11

Vd1,11

1,,honau

ZXHINVH

JIB

14

413

V5111Hd011Y

Vd4,11

'OM

VHVI1 VIIV13

Vd1,11

ZXH}1311VV

Vvd

11

VNHHNIV310(11.1

'0,13

mularn

VHVL1 VNVO

V(.14,11

-1,11

11

VIIVL1

Vd11,11

93,11.At '0,13

11

'0,13

11

'EJW1911
11

V11051

Vd31.13

'OJVS1311H0

0J3

1131,

VNVU

V411

uved

"7.VVH ****

-vdu
V

ASTAV3

Z,11.

HV011

%33
-odu

'YXH 919110110L 19901M zVI99

Y.LVV51 Y,L0 VIV01130J *V,109 H Y.1,0 u d h3 314

H19

1v1

PILL

Alr

0J3

YX1914110X

14(13,1,VW

18

Y10

El

'ZVO.1,301.1V H QJ,O

J,

19

-dad

INJ, YX1c1IY/113

www.dacoromanica.ro

OTEIIZ

IINKEr1CH14)(Z.

TIIIXZ.

11

TAKOINAIri

11 OTZ oycikxz CBAw'roKhI

TA.

II o A 0-

nponwromy
11 muAogomz Tro pERMI NA tptic-

KENZ .twwk npi:AATEMO

Apho.

MAIMS

Kp01311

EI'O

11

NA NAM N

NA

XZ

NA NOTREpME11111 irkm% ovoimz.

BEAM Ecmili cAIGH NAWEMIr KpATE10 AOr0.0,ETtr 1111CATH ti 41113*MM 11.k 4 A T 11
11XZ.

11

NAWA KZ cEmy /miry HawEmy. or Cy4Awk. 11Z ArkT0 WECTOTWCA4NOE AESATIs COTE
41

EI. MApTA IL"

Iatd i traducerea romanci.

Cu mila lul Dumnedeil. Not Alexandru Voevoda

Domnuld Terre' Moldavet. i fratele Domniet mele ju*lull% Bogdand. facemil sciutil cu acesta Carte a nostra, tnturorit. tine o va vedea sett o va audi. fiindt-ca
aceld adeveratu servitoriti ant nostru. Panuld Popp Mi',hal a servitd predecesorilord notri cu dreptd i fidelft servicitt. iar acum servesce not cu dreptd i fidal servicid. de aceea not vedendd ald Id dreptd i fidelft serviciii catre not. lamd. gratificatd cu o particulaa mill. 1-amil (lath In tera nostru a Moldovei. clod
sate. cu tote vechile lord hotare. ca din viaculd vecieT.
i numele unul sate Scorteutil de la paraultt Negru era
altuld Pancoutil ce este ma! insusti de la CAlugarii de
la Dumbrava. acesta mud datti MT uriefi cu tad yenitulti In veciT vecilortt. i copiilord luT. i nepotilortt luT.

i fratilord luT, i nepotilord i stranepotilorti lul, i re-

www.dacoromanica.ro

strenepotilorti lul in veeil vecilorti. Ca al nu se strice

nici o data. la acesta este credinta mea mai susd scrisulul Alexandra Voevoda. gi credinta Hort me!. gi credinta fratelui met Jupanulul Bogdanii. i credit* Panului Giurgea Starostile. i a fratilorti Jul. gi a fiilorti
lord. gi credinta Panulul Slanislavu Rotompanu. gi a fitlord iui. gi credinta Panulul Dragogt de la Neamtu.
a fiilorti lul. gi cr dinta Panulul Michailfi Seva. gi a copiilort Jul. gi credinta Panulul Grincovu. gi a Hort 10,
gi credinta Panului Jumetate Ion. gi a Hort lul. i oredinta Panulul Vladt Vornicula. gi a fratilort Jul. gi cre
dinta Panului andru de la Neamp. gi a fiilorti lul. gi
credinta Panului Sind Barliciu gi a Hort Jui. gi credin-

ta Panului Vladd de la Siriatii. gi a fiilord lui. gi credinta Panului Speni Giurgea gi a copiilorti lai. gi cre
dinta Panulul Speri Giurgea gi a fi
(lipsa) gi
credinta Panulul Valuit. gi credinta Panului To.....
lora Inf. gi credinta Panulul Oana Vorniculd de Suceava

gi a Hort lul, gi credinta Panulul latcan gi a copiilorti

Iui. gi credinta Panului Ravas Litovoit gi a Hort lul.
gi credinta Panulul Iugga Toderovici. gi credinta Panulul Manevici Ivacu Stolniculti gi a Hort lui, gi credinta Panului Procelnictl Stoiant gi a fiilord lui. gi credinta Panului Stand Postelnicult gi a fiilorti lui. gi credinta tuturort Boerilorti moldovenesci. gi a marl gi raid.

Era dupa viata 'Astra eine va fi Domnt in Ora n6stra a Moldovel. din fratil nogtri. set din semintia n6s
tra. sdti on -cine. el sa nu strice dania !Astra gi Intl
ritura ndstra. pentru cif o amfi data lord. pentru serviciula lord celd drepto gi fidela. lard dad vre-unti
Domnti ar lua-o de la el fait vre o vinovatie a lord
unuld ca acela FA fie blestematti de Doman Dumnewww.dacoromanica.ro

i de preacurata lui Mina i de sfiutiI Corifel 12

Apostoll. si de eel 318 slincl Pgrint1 de la Nicheea. i
de top Sfin;iI. i unuld ca acela sg fie asemenea cu luda
venclotoriult. i cu blestematulg Arie. i cu Jidovii ce
afi clisd asupra lui Christosg. sangele lui asupra 'Astra
i asupra
Era pentru intarirea tuturord
acestora. amg poruncitfi servitorulul nostru Brateig Logofatuld sa scrie i sg atarne pecetea nostril de acesta
carte a nostrA. la Suceva. In annuli' sese mil noue-sute
i 15 Martie 8."
Annuli, 1432. Domnii Ilia o i Stefanie, fiii lul Alexandru celd Bung, In annuli' 6940 (1432) dad din Vacleg.

sluig !mu uricd slavond, prin care se dd pentru servicid sa-

tuld BrAdicescii fracilorti: Pang Moisa Dvornicu glotnii

i. Paull Tadorli Splitarn.
Traducerea lui este pusd, In
Chronicit la annuli' 1690, f. 149.
Annuli 1434. Stefano fluid lui Alexandru cell Bunt,
In 1434 prin mid slavonti dg Boiarulul sell Blaje satuld Rosioril i alto bucliti de moil.
Annuli, 1464. Marele Stefang. dd urmetoriuld urica
slavont, pe care '10 reproducemfi in limbo Jul originde.
1, iliNAOCT40

k'ONiii0 M111 CTE0147k KOEK0

me rocnompb. ;EINA14

MOAMECKOr1. ;name

U NTO %MUM 14 CrkMA ANCTOMA NAIMAIMA

KZCikAllet KTO NAN11 GptiTz NAN Ero vow
MATZ ITr114. KOANME Toro KOMt( noTpEgn

;Ha

mrAETK. NNE

ripimowa opEp NAM

np.4A% tictimu NAI1INM11 KO/ApE KEMIKIIMI1

11

MAAIsIN141.

CTAINIMI1 N moAomiNui M y w a

www.dacoromanica.ro

HINVI1

VNVU V3V3.1,11311

Z3

*VV.111133V3111

1119N

pilau

W 3

YIIVN
NNO

11VON

'140113011

3V

VU

010Nd31.

NV313401113
'113VOIV

11WI1HNOV

0,13111V11

V5111A

.11

*VV3V10

HMV

010511.0V

-0

V&L3U
11

NW11093
3

Will

orb liVVW11 Z.1,0 ZXIgmvu VI05IV3(11.1 Z.L0

VI1VN11

11

013083

Vhff13,1,

ZWA110113VV

11.13

19 11

11V199

VV33

30J,

1ONV4)313

h zXti ZWAti9OV

VN

'.11(111W

liclao

VII

11

NY010011

U I

J,

-192

31V111111(11.1

ZXITINFIV311113M Z11031V3411 ZXITIMVN NVAN11.111

Y,1,0
isi 1113Ztill VNITD V233V3INVU 11 .1131,1V1.1

iAd

0J3

NVON

'1111TIAW

1,,L3Z(151

Zd3Wi1 Z539 V11191Y

11

I,110}13

zvvuh

0 31V14111161 '%WV1,1

0 JIMVN 01J81OILI AN111.10 3N ZJOW U 0 8 11

3 ILL
4.VJ 911,33 01111 11W ITIMI1V1111 11113

01113V3,14V ZXIgm1ON

dwom .z v zXii

ZXNB 'INIMV1W3W 3WV VJ,OJ, ZX11

%.1,0

ZXIIINVN "L9051V3d11 Orb

vu

01133

111191f133V31111211

'111/.4111,1

V NW

YHVH

NNO

It

11VVV

14113W

VNV11

ION

30.1

VIVI,

Z d 'Y.

"Z.LOIA8J,3c1V3.144493
141113V31344113

NVNVd311,1,4e01.1

30NNV3111113MI18 OV33 FlEf133V31,111211

Villa

VNV11111161

14VVW14

311:051V.1, OU ZX11. k10111/61

W05110.1, 3V

vdu

19W33
1211

Z3 ZW113A :VVOX0V
1Y3V3INVLI 11
113
11,1,3

N1,1,33

www.dacoromanica.ro

30,1,

'11d30
NMAW
J1d.11311

01

'AVAM33V3i10 H 11d3ItIV
H

'ZXH

'ZXH

11

191431. H

113

YVVILIN
YwolvkAnhydu

SWOJ.VhANh ZXH

1,d.hrinniu zwoi ZXH

'ZXH oi,4

VANN

Avvalh AVOd

9.1.0 90.1, 11.1,3V1. AINOM

9133 1/11H1.10

MOM

VII

0.1351H11

HN

HVON

V V 3

111%1NWHVBHVN

Z.L3VA9

VI 01051 V

HU

'11;1511,11

ZtVrld ZW3HVHIIH411 VV 311 ZIENOW 1130V

HIVII V11 313 3MV11 '3IVH911411 V X 0 Via d
v 9133
.41701 .433 %,1,0 YX113.11 7.N0d0,1,3
ou Awodv,L3 oldv.LoX vidh51 ZH 11311,11 119 -h
11

J0

VVIIV411 W

3MITI9

LL3
11

HVVIINWO

I'

dAld11

9133

OJ,

1711

0J3MVN -VOLI30J

11

OJVI111V3HU

V.L3H151091

ZdAM

VSTOB ZXHINVI1 ZNVII VIA/AV

%NMI '313
YHVH HONVW V

't

Win

'ZVASIIIVVII
YHVH ZM3113Vd11
'ZkH110111/V
Jid,L31.1

Y/

ZMINOLI

ZHU

111951113Vii

ZNVIOil

0 W V

%NMI

V V

"%NOM/dB

"'

ZNVII

051111313

%Mid()

ZNVIJ

Z111711

011 N Z

YAWN

hit

9 *Z

YHVH

HO

1Y117311

*ZMANNVWVV

hW

ViiO3

YHVH

V111911 '3

d V V

YHVH

111M3NHIOX
ZNVLI
1.1,3051

%NVII
OMVOX 7.1.11113t13V51

3.1,3051

*ZdV.1,11113

(4)

ZIIHNdOlIV

%DM

NV0113011

VNV4:03,1,3

VIIIV000dINW 0J3MVN

V173111V3E1

H13

www.dacoromanica.ro

-31i

ZNVII

ZVA 3HU
%NMI

-V

31

*Z

YM35IV3

(IV 11

H M

11

NANZ HAWK NOCTEANHKZ. (UM N Erp H

A 1111 TIAK apuHs z. NANZ cgiark CTOA
MIKZ. Nan i 0 11 b KOMHCZ. H NNbiI1 ycH
HAWN KO/ApE MINN H MAAH. 410 npH TOMZ
EWAN. A NA 60AWEE NOTRprbiKAUNE BEAM
ECM1s1

rimy

natty AoRpymf aoro+ETy

11V1ATL. ElpHRECHTH.

11HCATH H

KZ CEMV

nawEmy. nHc..r omay sacayii saikirz

'miry
B 140

(6972) lion Ai."

Traducerea roman&
10u mila luT Dumnecleil not Stefant Voevoda Domntl
tend Moldovel. Sciutti facemil cu mesa carte a nes-

tra tuturorti care o vora vedea sea vora auOi cetinduse, candy cine-va va trebui sa, scie nests. Fiinda-ca ad
venitd inaintea nestri i inaintea tuturora boiarilorti
nostri marl i mid , Mild i tinerl , Musa Pania*)
Panulul Penteleil secra lu! Petru Otelesculd , cu fiica
sea Cerna Paula luT Petru Otela, si cu martorT i en
al seT megiasi omen! bunt. Art dresuri ce as avuta dela predecesorii nostyil de la unchiula nostru Ilie Voevoda i Stefana Voevoda , cumea as avuta la el pace
build si gragiesa pentru satuld Panteleescil pe Ezerti.
Dara acele dresurl ale supra-scrisilora predecesorT al
nostri le ail perduta din mainele Jul Christea fiulfi lul
Panteleu si a Panic! lui Mu ria, candy Christea a cdclutil de pe mid si a murita far/ limbi, i despre dresulil dreptel nostre patrimoni1 n'a pututa a ne spune unde
este. Decl noT veclendtl marturia boeriloru nostri, 10 a

Demaa, Scotia.

www.dacoromanica.ro

12

dreptilorg megiasY al lort, si ca acele dresuri ale

Lora

de la predecesorii nostril, ce at avutg pe acelg set pe

Panteleescl la Ezerti, asa le-at perdutti preening el marturiseseg. Era not deasemenea dupre a lorg drepta marturie deaseminea amg datg si amg Intaritu supra-scrisulg satti Panteleescil pe Ezerg, ca sa fia uricti cr totti
venitulti Musil femeel Panului Panteleg si ginerelui ei
MI Petru Otelescu, si fetal el Carnal si fiilorg lora si
nepotilorti lort si stranepoWorg lorg, si restrAnepotilorg

lore, si ht totg nemulg lorg, tine le va fi mai d'aprope , dad, din acea parte aria va fi patrimoniulg. i
deasemine nime nisi -odata in veci sa nu OM capeta vreung drest paste acesta drest all nostru , fiinda-ca si

dresele cele vechi s'at perdutii, candg a muritg Christea, del erag in manele lug, precum scriemg me suet.
Era hotarulti acestul sate din t6te partile sA fie dup.
vechiulg hotarti pe uncle all apucatti din vecultl veciel.
Era la acesta sunttl marl si drepte marturil ale Domniel 'Astra eel supra-scrisa Stefang Voevodg si a MitropolituluI nostru Kyrt Theoctistg si a boiarilorg nostri
Pang Duma Braevicig, Pang Manoilti, Pang S t e. . . . .
(lipsa), Pant Vlaiculg , Paug Toiante) de la Choting,
Pang Crasnesu Vorniculg, Pant Costea Danovicitl, Pang
Toma CA,nde, Pant Petru Ponicig, Pang Albu, Pang Lazi,

Pang Hodko Caeceviel, Pant Isaia de la MI*, Pang

Stqco Damaneust , Pang Costea OHO , Pang Radult1
Piscu, Pang Tong Buciumg, Pang Sachest Spatarg, Pang
Sopa Vistiarnicg, Pang Pasco Postelnict, Pang Negrila
Paharnicg, Pant Sbiarea Stolnicti, Pang long Comisg,

si altil si toti boiarii nostril si marl si mid, ce at fosta

la acesta. Era spre mai mita taria amg poruncitil Pa*) Laura de la inceputuld aceatul name nu se cundsce bine In origina14.

www.dacoromanica.ro

13

nulni Dobrult Logofttult sA scrie i sa atirne pecetea

nOstrA la acestA carte a n6strA. Scrisat Toma la Vas lui

in annult 6972, Iunie 11."

Orl de dada s'ar fi introdust limba slavoni la Romani, lucru ce se va stabili fara indoiala prin descoperirele ulteriore pe campult Istoriei nationale: este ne
contestabilt ca la Romani limba slavona din vechime
era numal limba carpi, limba invetatiloro, limba RiseHeel i cea oficiale a cutlei; era nu si a poporulul, carele de-

apururea a avutt limba sea, romanesca. Acea limbs o

vorbiad in viata comuna tots Romitnii, de la mare panii
la midi, de la invetatt panA la simplu setenti. Spre a
ne convinge intru acesta n'avemii de catt :a ceti on
care documents slavont scrist in vre-o parte a Romania. Prin limba slavonA se strevede cea romans, in
familiele romane , in numirele romane de pers6ne i
locuri, In formele gramaticale romane aplicate la dicerl
$i frase shvone. Sa adunamt d. e. aceste urme ale
limbei romane ce se zarescri prin slavona uricilort reproduse mai sust. Aa suntii in chrisovuld de la Alexandru celt Bunt numirile : Giupanii, Hotan , Scorteup, Calugari, urici , Giurgia , jumetate , Ion, Oand.
In uriculd de la Marele Stefan, : Musa (frum6sa) , 0teia, Ofelescu, megia0, unchiu, Panteleesci, Ezara, mcir-

tura, Mancini, Coste, Toma Cdnde, Petru Ponici, Albu,

Badulti Piscu, Ionti Buciuma, Sopa Vistiarnicii, Pacu
Postelnicti, Negrila Paharnica, Sbiarea Stolnicii,Dobrulti
Logofeini, Stant&

DecA tine -va ar putea aduna tote Oicerile i frasele

romane ce se gAsescu respandite prin documentele ala-

vone, ar putea forma nal bunt lexicons de Mint ro-

www.dacoromanica.ro

14

mina, cum ea era in gura poporulul pe candt cartea

romanesca era cea slavonA.

Studierea documentelort slavone ne arati, cA In timpult domnire! slavonismalu! In scale , Biserica i cancelaria romilna, at intratd in limba romans pe nesimsite o multime de vorbe i forme gramaticale slavone.
Aa feliii vedemt din uricile de maT sust, cA au remast in limba romans urmatorele dicers
numirl slavone: Gnspodaria, jupana, Bogdanii , sluga, MO, sluj19(
Dumbrava, Staroste , Dragoqa , Nianata , Pada,
Vornica, Stolnica, Stoiana, Postelnica, Boiara, procleta,
Precista, svanta (in loct de sautt) , podoba, Jidova,
pecete, lets sea veleta, Iazu set Ezera, povesti, Inegiqa,
Cerna (nume de persona), Voevoda; Duma, Vlaicu, Lazi, .Hodco, Step, Dobrula (numirl de persOne.)
Despre limba slavone, a anticelort documente literare moldovenesu!, insemnamt ca ea este slavone plantata la noT din Rossia apusanii, carea din vechime era sub
Polonia, precum arata dicerile polone preserate prin ea.
Se vede ca dascalil slavonT vineall la noT din Galicia,
unde pan& prin viacult XV-le era Episcopie ortodoxa;
i apol din Lloyd, unde s'a str6mutatt Episcopia orto&al, set i din alte locurl unde locumt Ortodoxil.
P6te cA i din tea se duceau acolo doritoril de a se
procopsi

In limba slavone, dart anume intre

cretinT

ortodoxl ; del acesti limba, carea era limba cultulul ortodoxt, nu se putea inveta, dupr.: spiritult viaculul de
atuncl, de eitt numaT in ortodoxi. Dart candil Iesuicii
cu unia lora at cuceritt Galicia i Malorosia, atunci s'a
coprotnist ortodoxia slavenilort de acolo in ochil Moldovenilort, In daft el nu at maT primitt nicl dascall de
acolo, nici in el nu s'ad maT dust nime din MoldovenT
www.dacoromanica.ro

15

sA Inv* slavonesce; si asa, precum se va vedea In urma, limba acesia s'a coruptii, a ajunsil a fi multora ne
suferitg, i a trebuitd
iea loculg cea roming. DomniT,
Mitropolitil i Boeril at confliptuitg a sustinea Episco pia ortodoxl din Liovg, cu asociatiunea (brastva), scale
si tipograpfia el; dart truda a fostg ziidarnica :
ajutatl de guvernuld Polontl, all lovinsil; si celt1 din urma azilif sill Ortodoxiel din Galitia , a clIclutti in manile Uniatilort.
Nu este Indoialg ca eel ce 111000 carte slavona,
acrid i romfinesce In trebuintele lorg particulare , precum: In corespondentile familiare i amicale, In trebele
gospodiriel , etc. Dart indatg ce veniail cestiunl de inSlavonel.
teresil publict venia rolulu Umbel oficiale
Une-orl chiar si Domnil corespundeail cu subalternil lord
In limba romans; precum vomu vc dea mal joss.
Annuli', 1495. Celg ma! vechiu documentil de litera-

turg set scrisere romans, descoperitt pang acum este

,Izvodulg Spitariulul Clangii;" sea scurtg istorie despre formarea i organisarea antic a t.erilorfi romane,
dupg retragerea legienelorti romane preste Dunare, tradusg de Splitarult Cignat de pe latinesce in annuli 1495.
Cu tote cA uuil -altil at ganditd sA pung, In IndoialA antenticitatea acestui opt de mare importantik pentru viata nationala a Romanilord; et Ili creda forte autentiell
i ca cea ma! preciod reliquig a gioriosulnI noitra trecutii. Acestg dolt meritg (HID studia forte seriosb si

nu se va putea face de eta de vre-unI1 blirbatu en a&Ind sciinta archeologica, istorica, si limbistica. Critics, esplicgrile i traducerea in limbs moderns , ce a
flicutu aceste opere D. Gr. I. Lahovari, in Revista rowing' din annuli 1861, suntg departe de a fi satifAcetere.
www.dacoromanica.ro

16

Spre a dice ce-va in trecatd in favorea autenticitAtiy

acestel piese, ed intorcii luareaaminte numal la cite-va
puncte :

1) Familiele boerescI ce se pomenescti in opera lui

Mail ca au administrate tera Moldovel, dupe retragerea legionelorfi romane, le gasimii cu aceleI nume in
documentele cele vechi ale VeriT din viacult alt XIV-le
XV-le, i XVI.

2) Spataruld Petri Clad dice ca a tradusti acesta

opera in Vasluid, unde se Mitt venitii cu Stefand Vodd,
in annuld 1,195. Luna lui Aprilie 13.

Dinteund arid reprodusd in urmi la pag. 14, 15*)

putemii incheia cd Marele Stefand in aceld aunt a ernatu la Vaskiii, fiindt-ca de acolo a data uriculd la 20
Genarie, in care litre alts martori se aduce i credit*
Panului Clandfi SpAtarulti."

3). In documentele de moil din viaculd alt XIV-le

i XV-le hotarele moielord se determind aa : pe unde
OT& Biwa etunaro;"
acesta ne d a intelege ca tern era de multe viacurl

ad apucatt din viaculti viacilorti:

locuitd, cultivita i organisata: acesta organisare, administrare, locuire a Moldovel i a altorii terrI romanesci,
ne-o arata documentuld in cestiune.
4). Limba, prin amesteculti cuvintelort slavone, arata
di era epocha domnirel slavonismuluT In terra; prin fra-

sa cea grea i nenaturale limbei romane, arata a este

traducere din limba latina ad-litteram , i pe range aceca intro limbit nelucrata, tepand, carea gred se m14dole, 15.ri forme gramaticale stabilite ; cu und cuventil
una din cele Anteiti incercari de a scrie romb.nesce o
materie seriosi. Exemple de feliuld acesta ne presinti
*) La Incepatola chronicei Hufilorn.

www.dacoromanica.ro

17

alte c tradueeri posteriere ; d. e. Cazania din, 1580,

precum se va vedea mai josh.
p) Unele particularititti ale limbei potty apartini chiar
autoriului , carele silitti flinch a traduce, 'Ate cg, s A
fosta nevoita a fabrica unite cuvinte, din slavinesce, sea
din latinesce...Aa d. e. Licerea duperare , induperare,
pe care tin ama mai gIsit'o nici inteo scrieKe vachig, din
ate ne4na cAduta la manit, a putut'n forma de la: ad
i

i operare, In Bend" de: ajutorire, cooperare; conlucrare.

6). Limba acestui document" are multa asemitnare cu
aceea ce se vorbia in Moldova cu 30 anni in urmA,

precum se vede din cartea lut Stetana Vodit, cela Teneki din 1526 , carea se WI' reproduee mai josh.
7). 0 multime de cuvinte din ti cestb. (Teri, care astitill
nu se mai Intrebuinteza Ir scris4, ate remasa in popora
1 se aunt in conversatiunile stitenilora moldoveni, P.

9. poiade, toipd, sarad, arms, hlaidui etc.

8). Cuvinte latine ca campodux, consu, praetoriani, etc.
arattt la originalula latinii.*)
V)

Vomnulii Hajdai, analizfindh partea limbistick a chrisovnlui id Roland

Du@anii, principele Serbiel, (lice eh in viaculii :117 I Wall, Rombni
atfith de dincolo cats ei do dinette de Dunare nu `cunosceati Inca I mn-

lath; qiceati d. e. article, in loch de jurechie. Do alai face conolusiune

ea ar fl UFA Chronica lui Horn; pentrq ca limba el, de Qi se pretinde
a fl din viaould %Ve, Intrebuinteza tuyintele cu I mpiatfi, d. e. 4icc

urea' era nu urecle- (Archly. later. t. 3. f

190).

La acesta rtispundem 1)-bat eraditului nostru Areheologh @i Filologd,

ca acesta arguments nu este satief5catord spro a Tepune unit mono,

mentd istoricii de rata valere ca numita Chronica. Sunth dovec11 Jimbistice. ferte autentice, care arata ea pe timpula Marelui Stefand in limba romans a Moldovei era deja tunoscutil qi intrebuintatii 1 mulath. Aqa

fa ur;enla acestra Domnii, data in annuld 1464, Mica cu 31 aunt mat

veciiiii de cats limba lui ClAnall tradueetornlil Chronicel Hurulul, intenipinamd caro:fluid uncial, fdri 1, precum so esprimi eld pi astat11,
era an In forma anti* undo (de la avunculus): riIITO UMW OM

IMMIX% Hpe4HoHs 0Th yoga Hatuero Lila HoeHoim u CTe_

ellaHa Hoes0414. De asemine, pe timpulli Marelui Stefand gasimil gl
alte (peed Cu 1 mniatri, preCUm: nupeqe, iar nu ugae it e: ,01)04ann

Czsrams 11811111MS ban u t1 p es e.ermaps;ae s it a p.s, iara nu

esHals. (Archly. istor. I. f. 150, n. 247)
fn Chronica lot Huru gasimu Qt cuvinte cu 1 nemniatil finch d. e.
popolii, In loch de popord; bosk , o familie boeresch , carea credd ca
este: bosis, slim, slimuire, In loch de: seim, kimuire, 0i spot admire.
in anulii 1526 deja se mat gicea slim, In loch de seim. . Vedi la acoati and cartea Domnului Stefan, catra parcalabula de lirasluid).
Ala dar adevernlil este, ca pc timpulii Marelul Stefan in unele cuvinte I nu era Ana mulatii; dar In altcle era deja do demultd.

www.dacoromanica.ro

18

6). picerea codii-vecki

titlu ce acestii documentt da
consilierilor Domnului, sdtl divanulul t6rre1, adunarii omenilor cu minte i esperienp, pAnd nu de multfl se da in Moldova Divanulu!, sett adunArii Boerilort administrator!, Inaintea cArora se faceat mezaturile, set licitatiunile publice
pentru antreprisele statului set pentru averile particulare
ce se scot eat la venlare publics. picerea cochii-vech!"
In Moldova este proverbial/ i se intrebuinteza candtt
vrea cine-va si arate, o anticitate fabulesa : nacesta e
de candt cochii-vechi."

10). !Jut documental istoricti ce posedt eh, cu data

din 1448, de la Petru Voevodil; dovidesce, cA in adeirerfi sera era impArtiti In gimp, sea giudele, dupre cum
aratA Chrodica lul Huru.
Petru Voovodt resplatesce pe adeveratele i credin-

ci6sele sae slug! Cernatfi Ploscarit i pe fratele set

Stefult" cu ma! multe sate, silisti i brdp pe dearnandoue laturele Prutulul; der sere a determine mat bine
positiunea acelort localitAtt numesce i giuslii in a cArora jurisdictiune se aflad ele. Aa se amintesce a) giudele 11114: ntii Smulp pe Sohuluitt i my1 giost nude
este giudele Uliu. b) Giudele Dragoqa : i mat giosti
Silitea luT Flefonin i a lul Radu i a lul Redid, unde
este giudele Dragoqii ; c) Giudele Dragani : 7,0 Mutt,
pe Crated uncle este giudele
nele Jul Cucu
Dragana.4 Aceti giudt siutti negreitu giuclii de vi din
Chronica lul Huru.
Reproducemti aidT, ca probl de limbs, exordult i eIzvodulul Spatarului ClAnAt

I;goA Ark MWW1111 NWACTpE picHAS NN

TpatNA AAKirk ARMS AIWAA013A NSMikipliC
KSM A WANOCZ WN KSM X21AZASH KS ANN
www.dacoromanica.ro

19

tHAE TkAE KS AA0p CAAE noikAE Rapti +HE-

RZ virrptipmn wk nape A NOCTpZ pzmAtIMANT iftnzpzquE ANN 6p8An pomz Ai;BAUM WI MAN AAKik liZilt Hill pzirt3 NS
nSvkpz.

IcT8 iwvA ilt `Irk unpz T744 Ap68pE XATMANS 1.110 .60AASp RWIAIHK WH Aim-

1WW KWINIHKS WH IIWCTrk HAXAputiK Ann

pz;gum um 418rzpu PE A/AW .1114 1114111AA
9E AESM

AA KWApS KO;MHNSASi

+HIT l't

Efh nwp Wil TWATZ nwAwnwk npzAz um

zpotpu AIPAZA CKpHNT HE AZTHNNH ANMKA NWACTIVii Tk RzTpznz AE x8p8 `IAA MApE
KALliZAAp AASI1 Aparww BOAS AA KSpT
oy
8u MApE 6W/Ap AIAWECKS RHWNWCKH ANN
ANWK WH 41118KZA AparOw gwpnnut; KApH
fl

XHHNA TZTZpZCKS cwniran NSA FISTS npu4ang mApp WH VILMA KS mune nAmoTENNI' AEFIE CIATSCS ANNINTpAWKW winepEMES AATHAMHH

11111 !SMSA 11Z;SH TIWX-

THH AA CKNINTH NE MWAAWKEIMN Hill MS

NWXTH UM KSCKpS Aparww AN CKpliNTH WH
ASH CSNATSA ECTA

KApE CKWCSAA ATWKMA

AN nu `IAA HWA CKpHNT AE ppti EzTpAnS

ASsine;z8 nomununzn KS nunzczp% wipe

www.dacoromanica.ro

20

AE RZTpZHHAE AATHHH A MWWHH HWACTAE

UM XHHA .19ZCS(PAS AIMS 11114 Jil DAME

AE TWATE nziniu CKWCSAAM AN nu /WITHHMI WH CKpHEITSAA KS MZHA Mik +TIAN'S

4tH BACASH BAHHT XHHA KS Anzfurk CA AWM-

sl/AA ma' .ift

AHW ;. r. mAcqa &NIA Ir. wu cnE KpAppu AM HCKAA WH AM ngc Mt IIVIATk
NSA HWCTpS 111E+AH BOAR

wk. IIETpS KAZHZ8 IAA cnivrapd

(Rdprodusti dupre facsimile din Revista romans.)

Din viaculti aid XVI-le limba romans Incepe a str-bate i In cancelaria Domnescd. Incept a se rata mai
anteid ordine domnesci, sett card domnesci in ramurile
administrativil i' judetiard ale Orel, reservandu-se limbil slavone numal actele cele de o mal mare important 6,

precum : uricile de moil i christivele de danii. Spre

dovadd citOmd aid done caOuri de felinlii acesta din dom-

nia lui Steland Pod& celd tonerd, fecioruld lui Bogdand

conk a domnitu is annil 1517-1527.

Annulti 1518. Acestil Domnd in anuld 1518 dO, and
nricd in limba slavonki prin care Intarescq lui petre si
surorilord lul stepanirea pe mosia lord Penteleescil la
inutul A Tutovel.

Uriculd Neste data in Vasluid, 1 scrist de Glavand.

Annuli', 1526. Totd acestil Domnti, dit and ordind (*Oa parcillabulti de Vasluid Cdrdbutd, ca sa marginesca
pe streini, de a's1 agonisi proprietAti in Vasluit. Ordinull) este (lath In limba romb,n1, In urmarea tanguirei
negatitorilord Vaslueut Reproducefriti aid Intregli awww.dacoromanica.ro

21

testa ca, to domnesch, fiindd-ca panit acumti ea este ald

doilea monumeotd de litteraturh romanit antich , duplt

Izvodulo lur Maul de i syntaxa el este cu multii mai

aprdpe de syntaxa limber romane a Tiaturilorti urinetore de tittd a luT Olanati, Diferinta acesth provine negreitd de acolo, ca acestit din urmit este traducere, prin
urmare limba el silith, pe chndti cea d'anteid este limba
originalh, liberh. Ed amti Oclutt chiar originalulii acester carp la Domnuld Stefanie Anghelutit de la Vasluill.
Ea este scris6 pe chartia, i in vr'o cAte -va locurl rupth de vechime. AicT o reproducii dupre o copiti trash
de pe originalti de o persona in adinsd comendath pentru acesta.

lloi eirotau GoEgoA Hom. MiAOCT. rocnotkap ;EMAII MOAAAKCIC014 4)AHNM tpupi A6M-

HA nit AA goEpiSA norrpS Kzpumiti napE7nAg8

AN

EacASio Atitin flpEKSM A4ECTE KpE-

AintioaccA8yine noacirpE Mixo9to SWEp10,A KSptkii

Aomuorri ANN flacA8K) wi RoK80 rizxzp-

IMMEA WI nzpicznas8 rizprapio WI KoTai

M0E01) WI VIAOTE KSE1E48 EZTOIllii Tzpr8 ASIO RACASIO

`111 BIM KS goitii4ii2) AE

WACTE A TzprSASi AA TARZpA noacirpz

AislE

gt npicrouliwE3) AINAKOBSASi Wi KS MApE

OKiA84) 11AZUCZ CZ JrtAiNTIA tioacTpz wi
+NAiNTE A no!) nocTpi MOAAOKEHElpi KOEpi
') Negntitoria.
4) Supirare.

2) Ostasil, de la gam resbeld. ') Adapostd, tablq.

www.dacoromanica.ro

22

HE A(iMEHii Wi MZAORii Wi rpViii Kapi c%

aKono 4 Tzpr8 WHAOUli HpEKSM MSATE IA-

y8Hcgpi Wi naroirii) Kzw8naniap AA TOO

A AOp vzprogEgi KZ CZ RAM AA TOATi KSHELkiiAE MOAAOKEHHAOp AA KApE 9E1

CTpEiHi

HAS AEpEfITATE DE AEyiA Rzirpma MECZp-

Hi1472) KZIMOME Wi IIHTZpii A OA KSM

AKOAO 4 4EA Tzprg Iiiii MA KSAARZpZ JEtKZ
WI AOK8Pi WHINE AE KACZ Wi AE (1)ZHE4E

Wi AE opicmi ail AE KAASpi AE 11)6KZE3)

LUi OH Wi AORiTOPIE KSM LOH TOO Tzprogni,ii AA KapE LLIOATtiV3 Wi nzprapii napTE ap liiHiA PHA Op CTpEiNti Wi rikrzASianz

HiCTE AEyiA `MA KZTpZHZ WAS 4EpWST CZ

AE 4)HEM AipEllTATE HE AE1.1iA 6ZTpZ116
Wi nE SpiKSA AE AAHiE 'SEA AS AEAA `SEA
MApE CTRIMH 130A% MOWSA AOMIliEi MERE
ASMHE;ES HOMEHiACKZA KApE MOWSA AOM-

HiEi MERE KSM i;'EZHAi `NA MApi EZTZAill

MM pAKOBA Wi RiH9H nE TSp4i WI HE

MSHTEHi Hill 41p7ficz Wii 418Mpi HENTpS
HAMEyrjA4) 9Ei IBEHMEAi KtNnzpz HE RAUH
CZ' TOATZ MOLUA AEAA 4Ei 6ZTpZili MOW1) Hariti, maroTa, slavinesce InsemnI: gold, goliciune Aid inadmna: dis
poere, diebricare.
2) Mieelaria,
') Mora. De aid' verbuld a pi.
edlui. 4) Alenwrii.

www.dacoromanica.ro

HEN1

1111 (pZKS 0 CIMITZ p8rX WI

AOMNiACKA

KSiere

WI AAZKZCZI) Tzpr8 PHA GA-

CASIO KS 4E1 ROHN 41011T1141 Wi

AN .EZTZAll Wi Awzpi Tzprogeqi

CAST1141

Wi 16AN1

'AIME A K8nEgip* 1111 TOATZ MWWZ'l W

BAKS A )(Lurk TZpl'OREAziiSipz wpm%

AE

.711

141A0p MOAAOKENN .KApi CZ IllNkli KS TSp4111

A KOAO Wi 8oini4Etpi CZ ASOTZ AE 1106EA12)

ATZTA MSAI141ME AE rarzain 1E 11Z11ZAlC7i

JIM u,apz.

KSM

nv3m Aomuia

KOEpi AOMNiEl MEAE

ME 1.111 TOO

SpiKSA 9EA AE AANiE

AE 4TzpiTSpz
AEAA nzphirrk AOMNiEi MEAE llorAcm flop A8LytWi ANTS SpiK

NgES nomiNiACKZA KA CZ ANC? A4E1 TzpMELO MOAAOREN1 WI TOT poA8A WI CZMi 1114Zt Aop AiN 111AM

it

141AM

Inn 4%

A%1E MOWN + TOT AOKSA KS TOT KENiTSA AiN HAMS in rmASpi in Tp ADZ Wi AiN clymiEgE WI Ain
SAKS A CTZNZ1111

ASIP11 Wi AiN AOKSpI AE

gar=

1111 KS BA-

TIM TZprSASi BOUM AWN ASA BENiTS in

TORTE KA AEnu ApianTz A A0p 09111? 1111
MOWZE NSMA flE AE1611A AA013 RATE Tzpr Spi
cz aigz AA BpEME AE NM KzAzpi BONN AE
Pote:

adaosa. -- 2) Ilivinsi.

www.dacoromanica.ro

24

WCTE A Atipiki) mEtTii.02)

KS TORTE tIlEAE

TP`kgb AA EZTAE KSM Wi ARMS AS KOJNl4ii Aop RIME .1f TA6ZpA noacTpz LI 1 i KZ.
;MIA AOMN irk ME nAzncOaptk cASykop 1104CTp E `di MAl c8c CKpiwi Wi A TOW TZP-

AE

rOKELIri A0p Ails" NACASIO Wi ARKS EM;SM W

SPIMiAE %MAE gwrpauE Luz IISMA 4E11,/ CKpIM
W

Tap Hill nop8n9 im KSM A MZUZ EE Ni-

gitta

KAP`Ink AOAAHl Ei MERE CZ

'IS

1lTPAAT

(PEMO (1A911 IISMA 4E AE czpr8 CZ KZ tTpBN-

y
KS WOATS;S WI KS mpopii wr CZ
KEMALki nE TOO MEl cirpEini KSLIEU,i AI ME
wi rpE4i wi mmogi CZ AE ASAIV CAMA KS
ME AipEcz KtImnzpz
'UN AOKS )I AE MAO)
Wi AE (117sNE4E Wi AE opimn Wi AE 4ApNNE

wi KAASpi AE (EZKZE Ltd ALMA Al-.

Map xnprk CZ AE
ASALti AE AA MINA AOP Wi Ci AE TpnmE
PECZ

CZRAII3)

AOMHELpil

T111.0 AA AOMN irk ME KA CZ AE p8M111ENi kz

RAS AEyE A pmEuin Wi mzAogii WINNE A tiznEprk

JI1

LIZMUITSA HOCTO MOAAOKIINECKS

KS ATApE TOKMAAZ Wi AERIE

410cTAS }MIA/

I) Dad. nu va tl prin gree314 eeriei in load ae a dare, atunc Weyerbuld adire; a merge unde-ra 2) De is M e T 0: lea insomni: a II
localisati, atlegatI, due. 3) Macar; de la latineseuld sive. 4) Datil,

www.dacoromanica.ro

ts
flpiMiI4i AE CTPZMOWSA AOMNiEi MEAE 67,4'
"TpZUSA AAEKCANApS ITOAZ IEA USN TZNA
'IECTE

MUNI

KSpCZ

JftTZi

tOcirp8 MOAAOENNECKS

JIl

11ZMZNTSA

(jSr%pioii AiN topA

Sur8piacKz i1Ji AiWipAATE LI,Ep5 NENTPS

aEy.1; mop czi frApiNIAI KApE Ai Ct AETE
BOI

Wi AEIE AEAA AOMNIE

1111 AEAA pp%

KS cum') AE own AW Nriffk AEyEAE 114

Wi A (pamg KEpi-NE KSHERZI 4)74PIE MEi
CZPNitlib WI KZpNIME Wi NiTZpii A NS l4$-

Irk

KA

MS

KApE KSMSAWiAE

nE

KpElpiNi

CliSp9E KSM AATiNA "Op AP KN wi nEirrp8

SHA KACTA iAT7 TAPE RZ 110pSN9lAi AOM-

Ni'k ME KA AE czpr8 nE TOLki tiEi CTpEiNi

Wi MZA011i TAPE tzi nporrrigi A
(Pcouprk KSFIEtilii KS KZIPIME KEpi KS MEApMENi

czpuio KEpi KS niTzpii nSma Opie

rpE-

9ii KApi al) gpa A$ 1 i0gli1NiE APIECTE KSnEtiii MA WsINNi NIME gEpi KApi cTpEigi
xgpiap wi rpER NAPE BOANisiNN /It

FrAM7,11-

TSA IIOCTpS MOAAOSENECKS A VOA gEpi A

EZTptNi
OMNI Wi MOWNENi KApI arogicz n8an7l1
TSA ECTA KS czNyHAE AO!) fn OHS WACA
6lipSH

KZ

1148

AEVI

AEAA

9El

1) Adunare, neimti.

www.dacoromanica.ro

26

Arriersi) LUNA NZETJA MOWZi Appik UEIITpS

poAS aop wi NENITp8 CZAANN4ENirk Aop num+
SAKS KZ NSW Kzpcapz CZNyEAE A0p NENTp8 4Ei

Has Sp

CTpEiNi Kapi

Ni

SN fZC FIENTp8 MO-

WiiA NOACTIA KSM WI 1101 EIZNZ

;look

ei,EAC-

TZ;i LONEMSNE MOWHA KS mirk Wi

KS

CZNyEAE NOCTpS Wi HENTpA9Erk TOO CTpEi-

Nii 4Elpirk ApmENi Wi nizAogi wi rpEtii

_Ktim cz AEA,E AEyE aiawiAop wi p8WiA0p
Wi SHrSpiaop Wi ESArapiAop KApi SENN Ai 11
Aopti A0p AE CASMi ri1 gaps noacTpz AA

WCTE Wi SpSpz

ETENTpS REWSI'S EIZAAZN-

TSASi A CZ A410A2) Wi A )(7SAZIAISi3) AA NOi

C&Wi Arouicoan KS Willa gEpi KS KSI1E141E

IOTA A0p AIN LONE KAM WI AOKSpi IiE

FIZAAZNTS

SUM ap nSTE rzci

KS NZAAAAZ

AEU MOWNENi Awzmmpik AEI1IE AEA,Ecz. Wi

ECTOpA

WI ASMNATA A+AZNA

VI/

WW2-

ISZpATE AE sEpi Kapi CTpEiNi NSMA 4E CZ

AE LAI ;AlliCZAE .Wi CZ AE ../110pKZ TZp-

rogatii 'mil KYiI4,i Ap cKpiE ptiiciaE wi

Rpm CTpEINIi 4irk A IZAZASi AK0A0 Wi
TINE `RAE AOKSpi CZ CE +KOlACKZ KS Tzp3

a apara, a reaboi. 2) A se face de aci , a se uvula ad. 3) A

seipa, a izbuti Yu o afacere.

1) Slay.

www.dacoromanica.ro

27
COSEILkil K8 NZMAAZ A

AE

gitrk till Kapi Ap

(ENTO A Aop KACZ A 484nzinSHE CI AE nE cap% !WE

Kpa AoRiTOPIE

Nik 11ENTPS
811

Sr AA ENCEpIKA AOMNiACKZ. Wi MA1 MEAT

BAA nS Ai

Uni A
AIN

CS

OAKS KA

)(ZAZAS1

41

EIZAAZNTSA UOCTpS Wi

aronici AlliTA AOp

;AO a

MATZ Uli 118-

CZ

WI RIPS MEC

AA UM TOT ANSA

AWZ-

AA KicirEpirk AOM-

NIACK% Eli RANI! rriarSASi -A NIETZgli BAcASto awa nopStNimSgi nIpK1Aage' wi KATS A AA ACKSATApE, Annum; AA nopSnKa
NOACTpZ

Wi

ikTSpNANASNE

Ail)!

MiAA ASi

ASMNE;ES KS CZNZTATE AA CKASNSA NOCTIIS C7 HE +AMU 1.11NpE AE TORTE `METE

slE

CZ

11AZNCZ fiACASENii

NSCZliii

KA

Wi NOV AEU

Wi KSM Jilli
1101

KAAE

CZ All AZM

Wi CM MiASiM Wi CZ AN IlTzpim Aanirk

WI MIASIpIA mowSASi noerpS wi a nzpinTEASi nocrp8 ASMNE;E8 110MENiACKZH

KS

SpiKS NOCTO 41T7piT KS `)EA mapE A

noacirp% NEWTS Wi KA MAI NS JrtiA,pZNE;Z rupi Kapi AnpErzTopio A KZAKArk

AEyrk 6Z-Tpum Ark et rzASirk KSIIEgii KS

KZp`IME Wi MECEpHilliZ WI niTzpii apmEni-

Aop Wi azAosiAop wi mime a

www.dacoromanica.ro

KSmnzpa-

28

p'k gepi Kapi c,TpEiuti AE poA8 momosEl

NECKS + rizmzuTSA uocTp8 WI wi MO
Wilk NOACTpZ flOpSH1iTM IllE AEy`k 6Z
Tpzin SNIT KAtiiIQ KS crizu;8pvroapE cz
C& omoape KApE A TAPE 110011K8 AATSAM
,Ar0Ailiirk ME ispEAiNmiowi 60Epli nocTpi KAT
maN8A8i wi `1EA0p mapi gopinimi A ippii
AE HOC 1111 A Emil AE CSC CO 11ANHiACKZ
FISMA AMT. GAM r0C110A. KEAEAA.
(Loc. Sig.) OTZ TOU11PIE1114 8 MEAT
3AA Ark CliA CMITEMBpi K.

fl Ea norosi)
czp AM CKplifIT.

(rapt). h MOKHAA 1111

Asenanare. Originaluld este ruptii in vr'b Oece

bilcOti; din care caned unele locuri nu se potil

discifra de pe eld, de cats cu ajutorulii unei covie, &cad de pe elh ma! dinainte.
Despre autenticitatea acestuI documenfi ne putemd
coniinge f

1), Din arnTenia.luT cu istoria terfe1 Asa eld arata

el in anuld 1526, Septembrid 20,E Domnuld Stefand
cell teard era in tabdrit la Milcovd, In campaniit le
resbeln. thronicariuld term!, Vorniculd Grigorid tirechik rne spune, a 14 Februarid 5, Stefan VodA a flat
resboii mare lug Rada VodA Domnuld terrei Munte
nesq; el a trecutd cu ostire pand la Tirgusord pritandu terra, i nime n'a cutezatd Bel stea imprOtivii;
si CO Itadu Voda a fosta silita s cell pace. La Towww.dacoromanica.ro

29

piicenI dark unde se afla Stefand Voda en lagaruld, si

de unde a datO cartea de mal susti atilt PArcitlabuld
de Vaslu;d, la 20 Septembriti 1526, adiett 1a inceputuld anulul, elti era ocupatt cu pregAtirea de resbeld,
cu stringerea terra!, precum se esprima Chronicariulii.
De aceea si betraniI Vasluiulul 1 an dusti acolo voThici
de Este.
bruariti.

PregAtirile at urmatd dins fn luna lul

F-

At AM cartea domnescli pentru Vasluit , (Atli

resbelulu ce coincide cu ea s'at lntAmplatd cu unt

an inaintea mortil lnT Stefanli. (Letop. t. I. pag. 156).
2) Limba romanA din acestA carte correspunde epccher. Multe diced si frase sdm6n1 in totulti en documentuld precedents, en Izvoduld lnT ClAnati i cu altele urmAtore, ton din veculd acesta. Asa sunt Slicerile nagote,
funa, vinge, fransd, fugdri, vinceld, moqneni, past; misti, scival, nugg, teind, linghi, eursd, seim
i

deobte, datina, a reitui, moia (patria), acute, haleidui,

atare, script, etc.
3) Din chrysovuld Domnulul Georgia Ghica din a-

nulfi 7165 (1657), prin care acestti Domnti intarindd

stitpAnirea VaSluenilor pe mosia tergulul, pomenesce de
ispisocele ce aveat el dela Dolimil vecbi, gi intre alti1
pomenesce si de Stefanti Vodti celd tenerd, si de ispi-

soculd datti de elf" Vashienilor, ispisocti ce se promite

prin cartea datA din tabtira de la Topliceni, cu occasia
inturnarel la Vasluit. (Chrysovuld acesta este publi

WA de D. Petalh).
4) Amenintarea ce face Stefano VodA diregetorilord
cu spancluratbrea pentru calcarea lege!, se potrivesce
bine cu ceea ce spune Letopisetulti Jul Urechitt despre
fires acestul Domnd: Era omit mAniosti si prd lesne
versAtorid de singe.' (Letop. t. I. pag. 156).
www.dacoromanica.ro

30

5) Desele repe ;irl a aceliagi ides deasemenea este

sigilulg anticitatei , pe cand nu amoral scriitoril alit
modelg de scristi, de can Biblia.
6) Numele Carabata, ce se da parcalabului de Va.
sluiti in acesta carte domn.escl, este numirea unia din
familiele boeregcl ale tend, p:ecum ne arata gi alte
documente antice. (Vedi inainte, documentula de la .ama 16C5). Deasemene numirele familielor negutitoregcl ce se amintesca in carte, exista pan& astadi la
Vasluiti, d. e. PArcAlabu, Cotae, Chilote.
7) Cartea domnesca ne arata ,ca Vasluiula exista gi
mai inainte de a fi zidita acolo Marele Stetana Biserica gi curtea domnesca. Uricula data din Vasluia In
anula 1432 de Domnii Iliaga gi Stetting, confirms anticitatea Vasluiului, (Chronica Hugilor, aupla 1690).

Anulil 1530. IMO monuments de litteratura roman de pe timpult domniei lui Petru Rarega, carele a
cartriulta terra in doue ronduri, intre anil 1547 gi
15461 este: Letopisa.tuld moldovinescg," de care ne
spune Vorniculd Grigorie Urechia in predoslovia Letopisetului sea. Mesta opera n'a ajunsa phi la noi; dar
Urechil o a avuta, gi s'a servita cu ea, Nu scim Did
!Akar tine a fost autoyiula acestui Letopiseta, Urechitt
ne spune numai, ca era forte pe scurtti, gi venea nu`mai pana la domnia lui Petru VodA Raregti, de unde
putem conchide, ca autoriula a fost contimporan cu acesta domnia.

Anul0 1546, Maia 14, Petru Harega da din Hugi

ung Chrisova slavonii pentru cumperarea satului Seretenil de catra I6n Harea de la aprodulti Giurgea Boldur. Chrysovula este reprodusa in Chronicit, introducere, pag. 21.
www.dacoromanica.ro

31

Anulti 1580: De la finele veculul alit XVI-lea, litteratura romAnit is unit sbor5 mai mare. Yorniculti Urechi5.
scrie Letopisetulti sett Chronica 1.erre1 in limba romimi,
si maI complectu de dtil acelu amintit5 ma! Bust. Incepti a
se. typAri carp romitnescl. Cea ttnteiu carte rotnanit ty-

paritit, celil pulinu. pre cat5 cunoscO ed, si pe carea 9

si posedfl, este Cartea ce se chiamil, Evangelic cu inveiliturA," typtirita la Brasov5, in anulti 1580. Ca =dela de limb& reproduce nit aia frontispicitilt clirtil $i
una din Evangeliele de Duminid
5,11ApTik Ie CE KthM2K ggAIWEAiE KS 4

SZ1V6TSplii AE/K TSCIIATO BEAHrEAHcTiH

AACIfi. 11114 AEX MSATE A01/MliE;EElpil GKplifl-

TSpli. 11114 AileM RECTkpliliEli ASH A01/MHE;ES 4 TORTE ASMHHIPIH A CE I1ETH. A

wrimAEps Wit AA ASMNE3EELI1HAE npapHle,
WH AA AAE AATwp c+HH,H. cope 41gukxTSp1fi lipE11111HiAWp WAMEHHI ICZTp21 AgpErt-

Taprk.

c00AETSASH WH TpoynSASH. WH

KS AMON'TOplOA% AS AoyAIHE;E,.,
g THIlitSpHTN%

C+XIITI6 KApTE g-saHrEnis Koy

4gzip*Spirl. 4 AHill WO 4 ;HAEAE MI6AllACTAS

pia,

AS EATZpll Kpfigiog, KS MHAA AS Aoym-

HE;E8 &MOMS 4 TOATAS Erma ovurSptCK/ii, Wit 4 ApiVkAZ. WH 4. TOIAH CZK81114. WH 4 ;HAEAE MApEASH AE AbymNEsES AOVMHH01'I ApxiEnicitonS ASH rEHAwww.dacoromanica.ro

82

ME IiikS +OCT% CHIA TOTh AEC1101(CSAI

MZPIEN ASHp_ KS MHAA AS ASyMNE;ES kcpz-

nurropio

AEI.IHEH

KPELIIHIACKR:,:

ATo1(ll9E

Epa AEcriSuTopio irt TOTZ liApA pSM1PiN'kCKrR 601/11SAII KpElpHilh WH AOVAIIE AIHXH`k
GOHK9A/R'

mu cope

AEC110yCSAZ AOMNiEl ASH

tcpzAimTgptip AEyiEft KpElpHHE MapEAE GE-

'6

KS amorropSAz
AS AoymngES WU KS ROA AIIECTOp ToypAqH1MZ5 ARIEHiCKSHSA.

TSpop

W11 A C+ATSASH MIES,

Top.

68 mormuSA% xpzrnitAz

m0vi,E4SA 6pAWOBSASi.

WVI AAZAAoyKamh

WH A TOT IONS-

TSAW 'EpbCENt HilfiASHH WH AEAb AEAE

vi-

ru6pIo , 4 AASAA TATZASH, WH VIOASH,

IlipTAT'k
WH AOYXSASH C417fiHT71.

Rpawonv, UIK
crkS /1/49E118771 A9ACTX KApTE A CE THnifipu Aoym ivrpSnaprk 4HIOASII wrr KorIMNTSAlt AS AoyAmE;ES AA W AniE (1)11, A

HSTSASi Annuls,' mrkAE

WT 6HTHA ;OH, 11/4 ASHA AS AEKEMBpil, Ai,

ANSI Wit CtS C7.11pZIPHT71, AotriipSAw. AA w
MI E,

AS

dma. A WT gHTHA

;11.0..

/ft ASH

IONIE. KN. ANZ. AASWEMSME 68 orrouirm,

HCZEpZWHTH LAFO HWAHSWEMS,

www.dacoromanica.ro

GAAKA.

33
slECTis

flOKAOHEillE 131 RECKONVINIA

Eli-

KN, AMIINZ::"
Evangelia din Dtiminica Vemeolul i a Fareseula
AWN WAMEHH, AOTCEp/fCE 4 REC`kpEK76

CZ CE poayE, oyHSA aAnS ()apicEto, ialva AhTSAh Alwramo:: CPAplICEIOAZ CTZTS AWA.
4HirpS EAS wH CE pSra. AOAMFIE AASAA
OE AAS. KZ NS CZFITii KA AAAM411 WAMENI4
pziurropH NEAEpEfIL1,11 KSpEapH. CAS KA `MTh
MHTANO:: flOCTECKSMiti AE AOAW Wpli

CliinTliiMXWK. WN A#wk AAS AE

TOT

KZTII AMS:: lApiiS AluiraptoAL XTA AEllApTE,

11S

Kfek

4Epto,

N11411 KIM

CZI1

CZI1111 pzAtptE AA

IE oy;smAirk niEnT8At ASH rpziva.

AoAAAHE MHAOCTHKh 4IN MI6 flZKiiiTOCSAK.

AAERZp rpZECKZ KOAW. KZ AEL1111110E A4ECTA

AEpenTATz
KACA ASH AE KAWb. 4ECTA
AAAAT. AEpEwiE K' TOTE& KApEAEWII +WA141K CHHE ilAKZCE. lapx KApEAE CE nArkKA3'
411ZAI4fiCE::

IatA unt passagiI din Tilcuirea la acdsta EvangeliA:

./Ik4EnSTSA% TpS+EA.Aocx1AHRE AptvricE. KZ WKZpatilE npE AAAALliti Wi ifturrpS w

NEMIIK/ii NSII coliorrkwE npE PHA. KZr oy3

www.dacoromanica.ro

34
NTH

AMS

arkcEphi, Apo. g') AMAIN AE p8-

Ax pirk , IApaK amuriti K7 118 ./FAZAEM WH

npaini napSucE: g am410

NE4EpE111411 WH

1AK/fiTOW141 KZ mizpzfipE EH PIE11111A TPACK

JUTE. WH flpE EAStitu CENApE IISMAN KS E
nrk mifitiApS 2) WH 4J4EAEUTb. AE p8Aas
E8uu6 WU ROrATA. riSvkpmfitz WH AEpEllTZ,
WH MAN mapE AE TOIVI WAMENTH WII MAN

68HZ. WI BA CPA WH mizpxprk

T0ApE Tp84)E11. IAprYi Tptkpa E sirk CAMIfilllyfi
IA A WliffipApEH. AEpEFITS PiikA pwa 4thht
Map* A AS AotramiE;ES. IGCXNAX apE A4)PIE , cripE T01411 AoczAuToplu WH TpS(pAWIn. wit S IfattricTopIN 11ZKATEAWp AEripESHAI

mStPlitin (inigwp, num ApATA1

)4HCEIOAK KFINSAK CZS CTANAK WH npik

VIZA4Aprk AASHWK Wit Tp84:1A NE AKrk. WH
KSININTEAE ASH 4E JIVIENSTk AlVk MINK AE

WMb R&M WH AE 411EAEFITZ. KZ rpzam

ANIS AOAMNE M814,EMECKSEVI. iApiR ASFI/ii A-

NikCT`k KATE .;11Trk TORTE rip* KS 41173AIppE Wil KS Tp84)1fi 4111ASTE Epa. HS *.;11`k AMS. KZ TS .MAI4 (PZKSTA AOAMNE. WN
KS AMSTOpIOAA TZS CA060;ECKSMX AE T0A1) $i

2) Sapinete. De la ala0on. inpemsmnifi.

www.dacoromanica.ro

35

TiR NEAEpENTATt WH AE pznupE WH AE

,AAAATE. ptAE. HE TORTE HCIVAKEAE nzprk-

LICE KZ KS EISTEA ASHWL KZ ArkS ticnpxGLITZ. TOTh WMSA AMS LJ1HpE CZ AH616.
KZ (1)zp2K A2KST0pi0nS

AS ASAANGES

us-

110ATE HU-111MM N11411 ovv% ASKI)S 6SNb, rp7.-

AWE XplICTOC, KZ 4np1R AE motiE Fib nSTEU11 4A9H NEAAHK/ii: WH npopoKSAS tapx
rpzimpE, KZ AA' NS BA ;HAII AOMNSAS KAtd, .TarrpS AE11.1EpTS CE nwp -Tp8414 `NA
4E W ;HAECKZ. WH Anocromin ;149E KZ
NS '911Nikpifi

Bp k NPVIE AAEprZTOpt0A8

HE

KApEllat MHASINH AE ASMNE;ES. WI raivfi

NS ES , 9E ASAThip AS ASMNE;ES KAIrk E
rrarrpS MUNE. WH tAp/fi ASMHE;ES JACTE AE
Aolitsrkpi +HITS NON. WI AE NE BA BA

cSWN AsKASE. g cz l) AMS CZ WH KS

BOA notivkialtpulAwp `MHO ugh +limn..

/twin Opx AE AMSTOplOAK `NASA AE CSCit

WPM /toy AS98 irt KAArk BiELtIEH A9E1111IA
USTEMh
KZ

CZ (1)ANEMK.

NSE. WMSASH

KZ OS AMS ;NE,

KAA`k ASH.

NH411 AArkpyE

KZpRATSAK CZWH HCEIViciACKA

I) Dad. De la latin. Si

www.dacoromanica.ro

Al`kfiyEpik

36

CA, AEpENT PlEA AMS CZ NS NE.CE nivE KZ

NSMAH JIMMIE 1CF1plfiliHM11 NEKOHNLkA EH
p8npEn.- KZ ANOACTplii ACTE `UWE KA Kph
WH CrA CE NEROACK1R cnpe Wkht MAN ESN3.
lAplfi A AS ASmne;ES IACTE, trkAk 4E CK0A-

TE CripE ASKI)SAZ 4EAA RoynSAz KS norra

TkA 68117t WH KS orcp%Ale. lAp2R %IEAA

HE

NS NOATE AWk ripe 4upe. 9E AE .Tft &SimTATE HA CAW npinnykomi, WH rpzmpe jsz
WH
W HMO AdgifiNAH. A`irkACTE Tp84
AASAlfi.

NE

AMS ;11`1H KZ AN 1E NAN ASATZe

g CAN 1) MI ASATh, !UNTO

`IE

TE AAS;H

KZ NAN ASATh."
Observamd In trecatil ca limba acesteT cat i, cu tote
ca ulterior& limbil lul CIAnafl cu 85 de an!, are mare
semenare cu ea, atatd in cliced vechl, cafe i In forma
fraselorli,
In Intudecimea stiluluT, In catd are nevee
de o Doug, traducere pentru Romanuhl modernu. Acesta provine de acolo , ca amandouo aceste opere sunt
traducerl, i autoriX torceza limba romans dupit a .originalelorit

Anulti 1590. Pe la 1590, Marele Vornicli prechia

a scrisli despre Domnil Moldovel 1 vista. lorti.a
Reproducemil din

acdsta opera Predosloviaa sed

procuventarea lul Urechilt, ca modeld de starea limbil

romans In Acelti timpd.
1) E s'al si luatd: Si dacd ai fi Julia

www.dacoromanica.ro

37

vlipeitocloBie 1) .

NISAUFN cHpiriTopit CAS NEKOiT8 AE AS

atpitt pzfitiA8A Wi 110KECT* gzpifinop WN
AS A1CAT 11 RO4 ripE SpMZ WN ESNE Wit
pZAE CZ pZM/rvE ottrtiopinop WN NE1101AZA0p,
CZ AE XIE 3i*AE RSNE AE +NKZ4ZTSpZI rap

TkAE pzItE KA CZ CZ 110ATZ 4Epit, Wit CZ CZ

COKOTtCKZ, Wit 9EAWp 6SNE CZ SpAirk;E.
WN AALkill nit;mSitHA, WN .TtliCZMNZNA WN

tHpiHHA, [ON wit ES rpHropiE Chirkut,

Hata AEN MHAA ASII ASMNE;ES WN M

MM-

NSASN MES AM 400CT 110pNIIK MApE, KS MSA-

TZ NEBONNIO AM `IETNT KZp11,11AE WN PG

BOAAEAEI WN AAE HoacTpe, UM 4EA0p

crps-

litlE, Wit AM ACIMAT KM1 Wit immEnzTSpz

mowititwp 41,E SHE AS H;Ropiivr 44. gapz,
Wit CAS .1tAISA4ZT 1 wit CAS AZWIT SSA a
HS a 41/411ENIE

ANiN

HEN TpEHSgit ATOATE

ropHnE; WN anal CS HS a MATZ Lim 4E

a CZ ACEMiNE xitEpzAwp UM
AW6iTOPICIWp 9EAWp METE , wit (Itzpz
CAS ASHpair ,

MUTE.
MI)AZ

FIFA SpMZNA, WN mzisap KZ CZ

Wil AE AALlfiN .11lNCZMNATE ASKI/SpiAE

1) Procaventare.

www.dacoromanica.ro

38

147%p1mi N1WAAWKW, ANSKATSMAM WH ES A

cKpiEpE +144ENZTSpA5 WN AAAOCSA, MAN A-

NON WN CKZA,Ept, KApE CZ BEAE KZ AS KE-

NN' +N ;NAME NOACTpE5 ASnz KSM AS

+NTZIOA owl WN EIZAIZNITSASH
(1)OCT
Hourpti A NIWAAWKill. KZ KSM CZ TZAANAZ
AE .CZpr WH AAAoyE noxoloA AKIN, 11111 ra-

pzwit AE apr CKAAE UM CZ .itunSumwk-

;z

AWA cat; AAAWC Wil N1OAAOKA,

KApE

MAN Anon AEAAATE ppm CAS AECKZAIIKAT,

WO ca8 AZ4HT AE apr LIJN 4 zp AE ;ZIyEAE 9EfcZNA AE AM 1NApE11TAT
KABZ.
KS NEKOiN4Z1
NOCTpS5

911

KZ NS NSMAN AETOMICEIASA

Wit K191411 CTIANNE AM 9Ep-

KATI KA CZ nt3TEm ACIMA AAERZpSN, 4cA CZ

NS MS A(PAS cKpiwrwp AE KSKNNTE AEwap_VE, HE AE ApkwrE, KZ AliTONNCE4SA

Horrpg 4EA N1OAAOKNNECK AWA CKpIE AE RE

CKSp!P, KZ NU'IE AE KiAup AWMNHAWp KApE AS (PWCT TWATZ KacpAna HS AArklilE,

NEKSM ASKpSpHAE AEU Az8wrp8 a artikrz,

UM OE CKSpT cKpitillA W11 JIMICZMUZFIA AE
AA ilIPIENST [MHZ AA AOMNi/A ASN ilzirpti
fioA. PeipEw, L1tH CAS CT/nNC; KZ AE MIME
+NKOPIE HAS MAN CKplig IMMENrk. 111INE
www.dacoromanica.ro

39

ECTE A CA nuipapE, KZ CKpiNTOpill NOCTpA

HAS HST AE SNAE cirpznyE tam; K71 AE
AA AZISSIITOpill AMMO HAS +AT cKpiiCON'', KZ NAS. AZCAT, KA HEIIIE WAMIINII NEAUMpliN, Ll114 MAN MSAT ripown WN NEnpT8papH, 4E' WH Ell AS CKplIC MAN MSAT
AEH RACHE WN AEH 11011'kli1115 slE AS AS;IIT
EMI AATSA.
&ISA
lap aipicopting cTpzit-

rump CKpiS lark AAjw WH AE dyStic, KApE

AS +OCT pZBNNTOpli U114 XEp611111411 NS NS-

MAN AAE CARE CZ ClipiEl IE Wit slikAE CTp7.

1114E.
IIIN AE AKOAW ASZNA MSATE wN ANFINNASAE

KS An NOACTpE optmu noTpn-

miNA, NW AM CKpHC AIECT ANTOMICE49 KA-

pEAE um AE NS CE BA noTptisti HE AA (MATE*AOKSpli, `NA %IE BA X1/1

lit3 MITE, ram-

AEcK KZ NSMN BA BLUISH; KZ AE MSATE

WpN WMSA .1\NCSWil AAE `IE litAE KS WKIN CZti NS AE IRATE CZ AE 11SE NE WA,
WN MSATE ;mitri-LpE, WN AS crISHE MAN
MSATE, AS MAN USIANNE; AAp IrkAE AE AEMSAT WN pzcS(fmaTE AE ATZTA gptmil AE
LIE ES KSM AM ACIMAT, AWA AAA AANN.

pITAT.

rpuropiE 09Eni flopuits MapE."

www.dacoromanica.ro

40

Din ma! multe, zapise de vendare de movie pintre

redevl , scrise la inceputulti viaculul 17 -lea, i care se,
pAstrOA intre documentele Episcopiel de Huvr, inchiamti
ca limba slavonli se intrebuin4 nu .nnmal in Biserica
i in cancelaria domnescit , dar i in scrisorl particula-

re, dad se nimeria pe acolo scriitoriti procopsita in acesta

; sea Ma putinft unult care sit scrie ame..
stecatil slavinesce-rominesce: La inteniplare do lipsA a
unorti asemenea procopsiti, se serviati Cu limba romana. Cel mid tinda vi 41 a imita pe eel marl in tote.

Ca vemplu de scrisore in limba -amestecata, reprodacti

aid o marturie a oltuzulul de HuvY, fara data; carea
tota-o-data De' aratA
i oltuzula de Huvl nu voia

a se lase de tots josa in procopsela:

GE SRO MN illOATS; WT X8111 11 MOAN
OT AEAENN 11 nikirpE I47I &N
MRPHX
CHZT WT CTPOE11111 11 MAKCHM WT TZW
WU 4:OZTSA WT CTPOELJM H 4A0Fil
WT KOLVklith
k noptinir 11 MZTEIO
1j1 N 9

annornAtoAn I1HWEM

kl airkAHTEA
CTKSEM, =OM npinArk .npzAnac, CTA1PHOA
WN WAN14A WN 101p11AA 1W1 MZPHKA WH
CO4siiA WH ANA /IA OPill ASH CHANIAIN I NE....
0101 ASH ilEKOAN pLcrionz AE NiAS AnzpMOA

11

T8pnctr,

toinA

AS sznAST

W W4117t A.1111

CAT ANN penult,' ANN IINOMZTATE AE CAT

napyk- ANN CSC Ap ENT N TAAEP11. 4E110

NON MHZ AM BAST A lop R&M TOKMAAZ
www.dacoromanica.ro

41

NON AEAM +AKST ;atmc AE AlzpT Spiro, KA

CA AE (1).11A AE ApENTAT`k
WU AS liEHiT

WH KS AAT ;AIM, AEtlel AATrk MApTSpiN.

AE AMACTA Anzi)TScHicHAI KSM AS nuAtsT
ASH ASAAHTpS ANN pzcnonn
MIWN AE AKOAO.

AS14 ON
AE AlACTA MApTSpliC11A1
WN

KS c84)AETHArk Hootcryli."

(KonA. H. 4). 37).

lerimia MoviII Voevod.
Anula 1592. La anulii 1592, lerimia Movila a data
uricult slavonii pentru inclestrarea Episcopiei de HuI
0u ceks d'ant0 movie domnes01, Lste reprodusti romanesee in Chrouica Huilor, pag. 91.
Anula 1604 Uriculii slavona de la acelai domud
i alle
intru o certa recleesel pentru satulti Dolhescil,
sate. (Cond. B. f. 56. 57).
Anulti 1605 Zapisii scrisd slavinesce pentru venclarea unel recleii din Bunescl.
Anulti 1609. Iarai unu zapisii recleescd scrisii sla
vinesce.
Uricu slavonil de la Constantin Movila )4Toda, priu care

iiitaresce yenclarea Liner parti din satulu Berbelitenii pe

Crasna. (Cond. A. f. 30).
Anulii 1610. Acela0 Downii prin uricii ii.lavonti adeveresce ea visternicelula Nicora a vendutii ocina sea
din Berbenteni Marelui Postelnieti Dumitraki Chirita
(f. 40).

Ile Bliciocii Vorniculd, Glieorghie i Lupuld Dragol,

Gheorghie Bale i TOder Dragol VornieT de porta, Vra,
www.dacoromanica.ro

42

bie Postelnicult, Vitovt Logofetulu si Constantin Roeca biv-ceasnica 1). daa narturie in limba slavona, ca
Fratiman Parcalabula a venduta o 1.6cleiti din Berbin1,enT Marelul Postelnica Dumitralii MHO. (cond. A. f.
41); era Constantin Movila Voevod adeveresce acasta
prin mica slavona.

Constantin Movi la Voevod.

Anulti 1611. Constantin Movila Voda prin uricli slavona adeveresce ca Gliervasie biv Branister a cumpet atti o reclesia de la Stefania fata 1111 fillip. (Con. 13. f. 87).

Prin alto urica slavona adeveresce ca Craciun Visternicelula a cunipaata o reclesia de la Bunesci (ibid.
f.

1)

Anulii 1612. Unii rOcles,ti a nume Zasul din Leesci

prin zapisti romaneseti adeveresce ca a venduta ocina
sea din Bunesci lui Neniuta. (Cond. B. 1. 87).
Anulii 1613. Una zapisti r'eclesescti scrisa slavonesce.

Tonitzia-Vodii.
Torna Voda scrie slavinesce piny i una isvoda de
obiectele ce a afierositti la hraniula Episcopiel de HusT,
iu acesta anti.

Nadu -Voda.
Anula 1617. Radu Voda, Milinea prin uricti slavonti
intaresce dreptula de proprietate ala lul Stoica Armavia asupra unor reclesii cumporate de el(' in BradicescI
(Cond. B.

f.

1 3 0).

Mitrofan Episcopulu de Husi, prin o carte slavona

marturisesce, ca Mamie Vornica Dimitrie Goia posede
1) Fobtu Piharnicu.

www.dacoromanica.ro

43-

nisce vii la Hus1. Traducerea este reprodusl in Chronica Huilor pag. 65.
Anula 1618. Radix" Voda in anula 1618 da o porun-

ca in limb romans catra, Deugubinaril de la cinutula

Falciiulut
pag. 40.

Ea este reprodusa

in Chronica

Husilora

Gatpar-VodA.
Tota in acesta ant Gapar Voda ordonA prin scrisore slavona Uriadnicilor de HuI i Stanilesci ca sa

lase in pace satele Episcopiei (Cond. A. 1 36).

Ariula 1619, In anulu 1619 Yoda da o carte Uriadnicilor de Hu1 i StanilescI , de aceemi cuprindere ca
i cea precedents; apol done porunci cAtra Soltuzula
i Pargaril de la 114, pentru aperarea scutelniciloru
Episcopiei ,
tustrele aceste ordine sunt date in limba
slavona. Dar in Luna. lul Maui acelma unu , yoda emite o porunea in limba romans Card podvodaril de
la tinutula Falciiului, pentru ap6rarea satelorii Episcopiel. -Cartea romans a lug Radu Voda din anula precedentti, i acesta a lei Gapar, chiar prin forma lor arata cu ce grea se in.troducea limba romans in cancelaria domneva. Logofatula Slavona pare ca nu se indurA a se lassa de iubita sea limba cu carea este deprinsa din copilarie Ii este poruncita sa scrie roma-nesce ; elii incepe slavinesce ; i tocma dupe v.'o ateva rendurI de slavona slutita, da in pirtea romanesce1.
In fine, grabesce a se renturna era la rutina veche i
!lichee tote slavinesce De 'i este reprodusa i acesta
carte in urma Ia anula respective ; dar pentru exactitatea ortografica, o reproducemii dinned :
www.dacoromanica.ro

44
11011 TIAWFIAp flOEROA,A ROMHO MHAOCTIIO

rocnomp ;MIN AIOAAACCKOH. EIHWEM CASram NAWIAMZ. KOTOpiH xoykir no 'rpm

XSWHH no OKOA XSWCKOKO. ScitoptioT noittBOWL H PINWHXZ CASMKE. MAH 110i906HHX.
AzmSgz IJJHPH. KS ASMII M'IAE CAS MEAT
ElZpIINTEAE. WH p8r7fropiSA nocTp8. IVIIITpo(ban lEncKonSA AE )(Sum. npEgoN ;11caS HAHHT`k ASMIIM`kAE. KZ ApEl AKOAO. 1E-

ricKtinia
111E411.

liZTEKA CZTlikAE, lap BON AE TpAAA 110AR0AAE. WU AA RATE. AurEpiu

AA MSATE. ION HS tACTE ./ftlingzirSpet ASMIWhAE. HFIE ABEIAH KOH TprkKZ KS CATEAE lEfICKSHiEH. AEpEFIT. A`ItA 45,1kKZ BMA

PFAli Kapvt ASMI1MtAE. rap KOH C7 AllE411

60ApTE. 4U1 FIPIE. CArrEAE. IEHCKSA n7,2
AE TpayEum.
[HE. .1111TpS flHMNKZ Cti NS
Awl)
HIM not noAgoam. HINE. AosirroaA.
n1)141,19'0

RATE CATE.

ArACTA KZ CKpiEM.

CZ HS ME AA ASmut
wk. GiE DHWEM. MAK HE S`IHINT. GAM
rocnomin IlEArkA. HNC. S CAC. AT 3pK.;

MAH MSAT MAA0611

Mau A."
Anul0 1620. In 1620, Aprilu 11, Gapar cla und
www.dacoromanica.ro

45

ispisoct slavont., prin care adeveresce a zumper5turzi

de r6cleiA din Berbenten). (Cond. A. f 42).

Alexandra Matti Voevod.

Alexandra Iliafl Voda, ordon6. prin scris6re slavonit
Uriadnicilor de Husi i StAnilesci, pentru ap6rarea satelor Episcopief. (Cond. A. 1. 37).
Anulu 1621. Tat de Ia acestil Domnt, din amid
1621, sunt patru ordine catra autoritAtile din HuT,
pentru ap6rarea satelor i a 6menilor Episcopiei. Din
aceste numaT unulti este datti in limba romanit. (Cond.

A. f. 37); cele-l-alte sunt in limba slavontt. (Cond II.

f. 10-14). Celt romint este reprodusti in Chronict,

Ia pagina 31. Este i tint Chrisovti slavonti de Ia acestti Domnil i din acestti anti.

Tonita Voevod, a doua Ora.

Anu TO 1622. Tom,a Vodl la Noemvrie 5, dPi. EpiscopieT o carte de aperare, in limba slavonI; erg, la

Ianuarit 8, acelni anti, d o carte de scutela la doT

fonthari, in limba romang.
Reproducemt i acest5 carte:

113.4 GTE(pctu TOMWA GOEVAA 1107Ki10

MHAOCTiI0 rocnomp ;EMAH MOAAARCK011 OH-

WEM FOCI1OACTKAMH Sptil,HHKS H WOAT8;8

H nzprAptim, OT TpYr X8ui. ARKS

BEAik KapTik

liEllill

ASAAHMikAE tAp KOH CZ AKE1411

A AMA 4tH 11PM AE TORTE AARHAEAE. W11

AE TORTE atirEpinE. Wit AE MOAA WH AE
1110450E0AM WA AE KAH AE OAAK WH AE AAwww.dacoromanica.ro

46

TE MZ11741KZT8p14. MAN MZpSFITE AE' TOR

TE KITE CIIMFITS. npE AALV1 MI WEN A AS-

'vim TpzrogE4ti.

AII1M'hAE

npE `1E11111 A011

(I)ZNTZI1Ap11. ANSME littitAW Wil IIAAKZS `IE

EN cHAITS AE Tp'kRA (PANTZNE11
AOMIlill
A11kAE. .1iIITp8 1411MIIKZ CZ 118114116ZASN1411.

CZWII 11AZT`hCKZ AA6iAA KSMS ROp

NSMAN

XVI. CKRIWN. rixp AE AATEAE CZ )(NE .illN NAIIE

AE TORTE MZNS1114/1Wilpt1AE. KITE CKplIE

MAN CSC. AEpEEIT PIECA MI AoRnToRSA Aop

J11111SZ CZ NSA Tpayakti npinTp8 AA14I1 WA
MENU Uhl `Irk KApLkill ASMIlMrkAE. RUNE CZ
11111411 KZ AE CE RA CTINIKA (PZNTZI1AA A11011 KANETIIAE ROACTpE 110p W. 1111AK NE8111NNT.

rocnoAnn

rm. 8." (KonA. II.

REA.

(I).

17).

VAC.

AT.

3pA.

Anula 1623. Uricile date de Stefan Tomsa in anulfi

1623, stint tote in limba slavona.

Radu-Voevad 2-a rfi.

Anula 1624. In domnia lul Radu Voda uricile ce dart
tutu slavinesce.
Anul0 1625. Radu Veda in anulii 1625 prin unit

acid din
Iuniti dat5 din Hada, in limba romana, (IA
WI Ionaseu Cehan VorniculS de glatg done' vadurI de
morn la Prutti.
E3

www.dacoromanica.ro

47
Arturo 1626. Din acestd and 1626 se gases( c unu

zapisd seristi romanesce

Miron Barnovski Votvod

Miron Barnovski dd.' uricilc in slavinesce. La 22 Iunit', eld cla o porunca domnesca in limba slavona prin
carea opresce pp globnici i pe deugubinari de a se
amesteca in satele Episcopiei. Scriitoriulti e) este Ionacu. Obsarvam ca i la Domuiele precedente cartile
slavone ad logofqii lord deosabiti de aT celord romane.
Intre documentele Bunescilor este ud zapist scrisd
slavinesce, pentru o daravera rdcleesca.
La 10 Iunit Miron Barnovski prin and actd slavond
intaresce lui Cehan posessiunea vadurilord de mora de
la Prutti.
Anulii 1627. Miron Barnovski da and ispisocd siavond pentru apdrarea ciganilor Episcopiel. Traducerea
se AI In Condica II. f. 19. era, originaluld Condica I.
I.
Anuld 1628. Acesta1 Domnd in 1628 da o carte
romanesca catra ySoltuzuld i Pargarii din Hui, pentru
f.

a scuti satele EpiscopieT de strinsulti pane i a termini domnescd. Scriitoriuld el este Kiriac.
Acesta, carte este mai romanesca de dal cele precedente, fiind-ca are mai putina slavona, a nume: titlu
domnescil, la inceputd; i la urma e frasa ce aratA cal
poruncA domnesca, i data.
Tata i acestA carte:

11011 nip" lizimogoifil Alornet BOEKOAA

KOMi10

mnourito

rocrioApz ;EMU

MOAAABCKOH. CKpiEM AOMIllA Airk AA cASra

www.dacoromanica.ro

48

NOACTpZ AA Aupurwropion AE X8wit WU AA

LUOATS; UM AA npzrapn Aiwrpzr AE AKOAO

1.1111

AA Aripon KApill BERN CKOATE Tim-

rSn CZ cikpE ') rizurk Annuli EN whAE UM

AA KOAMILLIEN KAOH 130p +AIN 4anS AOMMIEN MikAE

AKOAO

AA Tpu8 AKA BERN

REA KApTik AOMNNEN wkaE. rap B011 CA

ABE411 A AMA +0ApTE .1\11 nom CATEAE
+NITS LINMIIKA CA NS
CATEAE gricKSniEti AA NEBONAE

CBIINTEN gFICKSIliE
JilNEZASPILIM

TpZFSASII IE TpzrSA cm A7kpATIPIE NEBONAE KSM BOp EISTrk. rap CATEAE CIINNTEN

gricKSniE CZ xiE AE TIANEAE ucKSniEn. rap

AE NEBONAE rrpzrSASA CZ XI (inapTE +IN
IIPIE. KSM AS +OCT MN !UNA AKMS. A`IACTA KZ cKpi8 Aomuia wk UM MAN MSATZ MAAORZ CZ NS BiE AA AOMNiiii Mrk UM
,VITpAATS KIM CA NS (1)001E414 flpECTE KAp-

Trk AomnisI MtAE. 8 CAC 3pA5 RUE KA.

GAM rOCEIOAHNA KEA'kn.
Anti 10 1629. In anulA urmAtoriti acesta1 Domni dA
Episcopiel in &SO rondurl dull domnesci In limba romb,na catri amploiatiI domnesci, pentru aporarea locuitorilor din satele Episcopiei. Una este scrisA de Kiriac,

alta de Larion. (Cond. ll. f. 22-23).

I) Trebue s fia : et gep e.
www.dacoromanica.ro

49

Alexandra Radii Voda.

Anulti 1630. in annlii urnhitoriii venind6 la Donniii
Alexandra fiulu NI Radu VodA, la 29 Decembriti, din
cantelaria domndsc5 se d5, ordinii in slavonescc Matra
autoritAtile de IMO' pentra apararea scutelniciloru Episcopici. Scriitoiulti este l'iitraco. InsI in aceea,T di
esit, loth din cantelaria doninesca i until ordinu romanescri, scrisii de Apostolu, atilt desugubinarii de la Fillcht", spre a nn invalui satele Episcopiei. lath acesta carte domnesca :
1,1101,1 11AESAIIAp8 KOEROA

C117.

DOKOMIA-

ro pi,IASAA RoERoAu FOfiiIO AAAOCTil0 rcimApy,

;EA1A11 AIOAAARCKOH.

nuLIJEM

CAS;I: tin1114M

KOTOpill )(OMIT. pAAH AEwSrSumE. 110 KAOCT.

(1)AANIiI1CKOM. AZAISRZ UlTipE KZ CAS MASH'.
.11111.1A1411Ti: AOAIIINE14 ArkAE. 11741111TEAE HUI

pSrzTopiSA uwcTpS. MI1Tp0(1)All. gfIlICKO1-15A AE Oulu. upE KON .,311KMIAS ..Tmanirrk

A041111141. KZ .1lIIKZASHWI CATEAE 411TEI1

fliCKOfilE. AE AERISrSualimpiE, W14 AE (1)P1E14il

AEcTSA RAA W11 .111RA AAI AMU 4nRST. A0AW
K74 1114. A

Awml i II AlikAE. AA BON. 11111 TOT

Ii .11ARZASFILIli.

1111.1

EST. W KApTE A
KEArk

L T 2 AKA1S lapzw AA1(1)-

lilt', Al`kAE. AE111 A`k-

liApTrk

AlrkAE

LAp

Rwu nth AISATS czuSu VIGZASH1.1,11 ME

CZ

ISA

10E11,11

ACA1111 CATEAE C(1)11TEll A1751173CTip11

4

www.dacoromanica.ro

1/11111CISO-

5,0

()OpTE .TN NM. NENTp8 K77414 AS

K74 ir W N AEAA AMAN AOMNN. KZ ANON DI
NE CA 4MM KZ AE BA MAN BENZ MAAWGZ
[NEN

WAN +11BZAS148,14, RWM TpUMNTE AE BWIJ (PA

W W pSwimE AE CZ RA nomum. TAK AA

;NUT. NIIAK NE SWINNTE. CAM rOC110ANNZ
BEAtkAZ S

II.

fACZ BA ; p A N. AEK. KA.. (KONA.

4). 27.)

ObsArvAroa ca ortografia Iimbel i chiar formele gramaticali eraii arbitrare i depindeatt in totulti dela capritia, ignoranta, on procopsela in alte limbi a logofti
tutu!.

De aceea vedemu dill mai contimporane

na in multe una cu alta.

i nu semli-

Alexandra Vocla, Walla la! Radu, incepe a da ma! bunti

esemplu de iubirea limbet romane. Elu dti unu ordinti
,,BhpuoMy 6a3kpanonr" alti s6u, lonacu Cehanti Velti

Pitarti, ca sti hotarasca satulti Brotenii al5 Episcopiel,

despre a cAruia inpresurare do cAtrA tArgoveV se jaluise JugAtoriulti geti Episcopulti Mitrofanfl." Boiarinulti
Cehanti raportezti Domnuld totA romanesce despre re
sultatulti lucraril sele; apoi pe temeiulil acelu! raportti
Domnulti da Episcopie! Mei inteii uricu ronulynescii ce posedii, Episcopia,
pentru hotartile satuluT BrosceniT. U-

riculti este reprodusti in Chronica Huilord, pag. 111.

Oar totti din anulu acesta este i o carte slavonA a
acestul Doninti, cAtrA Uriadnicii de 1-1T i StA,nilescr pen.
tru ap6rarea aatelorit Episcop'.." (Cond. A. f. 23.)

www.dacoromanica.ro

51

11 loisl Mop ila Vovd.

In acestas1 anti a oeupata Domnia Moisi MoghilA sou

MovilA, si la Avgustu 9 mite trel dill domneseT pentru apararea satelort Episeopiel, dou6 romaneseY chtrA
DiregatoriulA, oltuzuld si PArgaril de HusT; alts slavonit
Mai globnieft si desugubinarii dela tinutulA FAlciulul. Reprodueemt una romaneselt.
NMI MOWN /1/10r11AA KOEBOAA Mil MAO-

rcrima ;EMU .141WAAAKCK011. CKpiEM

Aomuia-mrk cA8yEu NOACTpE. AupErzfropioCTilti

ASH AE pm. W11 WOATS;SAS11. UM npzrapimp. AE AKOArk. ArkKA KE414 gEArk Kapgrk
AOMNIIIM'hE. rap BON CZ MINN A AMA (papTE ./Il -1100111. CATEAE CRIINTEN E1111CKSIIIII +11-TO DEMUR?. CA NS AKElill A AE +1111ZAS11.
M KEATSIMEAE Tp %MAO. siE CZ RA A97.-ANKA411 BON ITESTATA. KSM 11E1411 11ST`1. KS

TpuSA. tap CATEAE ErmaiSnIEn CZ xis: +

Kt luz 11A111 KSM AS +OCT. W11 [WIZ ARMS.
AtIACTA KZ cKpiEm. U111 MAN MSATA YKAAFORZ

CZ NS HIE AA Amnia mt. ilTpAAT K1411 CZ

NS 449Eurri. S IAC KA. ;p A IL AB. .O. CAM row
REAtA. (CSRCKpIC:) IVO AIWNCV 11101'11AA HOE -

"AA."
Numele logofAtulul romA,n5 nu se nil, fiindu rupti

cartea in partea de josu, undo biennial logofe0110 pima

www.dacoromanica.ro

52
aumele. Iar pia sktvona se numesce: Michalcea (Cond.

II. 26).
Ana la 1631. Moisi Movila in 1631 prin urica slavonti
intaresce dania unel redeii din Banesci, facata de pops
Bazga feciorula 1u1 Ion Ciortea, Vorniculul de 'Arta Npa-

niult. (Cond. B. f. 88.)

Toth prin urica slavona, data dela Malt, dulia cererea Episcolui Mitrofanti, Moisi intaresce sttipanirea
EpiscopieT supra satulul Brotenil dupa hofaratura famita sub Alexandra Vodit, amintita mai susti (Cond. A.
f. 2).

Intro documentele Leoscilora este mid zapisil roma

nesca data din anula acesta.
Anula 1632. La 22 Octombria, Moisi Movila scrie o
carte romans cu inceputula slavona, catra eaminaril de
Hu1. (Cond II. f. 31).

La 24 Octombria Moisi Movila prin urica romanesca,

charazesce una vadu de molt Monastirei luT Goliea din
Ia1.

Prin urica slavona intaresce o cumparatura de recleie dela Bunesci (Cond. B. f. 91). Din Octombria 3,
este o scrisore romana a accluiai Domnt catra Mitrofana Episcopula de HuT. 0 alts scrisore romans a laT
Moisi Movila, data din Tarigradil (Cond. A. f. 116, 117).

Alexandra IliaA a 2 oat.

Succesorula iuJ Moisi Movila, Alexandra Iliasu la 18
Aprilie .da EpiscopieT douse ordino domnesct. Uriu>a Mmanti
catra Diregatoriulu, Boltuduld, Pargarii, A
prop, i Comipii dela Hui, pentru ape.rarea satelorti

Episcopiel; altula slavonti, caul autoritaOle dela. Aui,

www.dacoromanica.ro

53

pentra apgrarea me,,terilorti IgsatT pe sama EpiscopieT,

Logofdtulg amandurcr ordiuilor este Dumitraco" (Cond.
II. f. 30 32).

Anulii 1633. La Septembrig 20. Domnulti dg o carte

romang, tristi inceputg slavonesce, catra Cgminarif de la
HuT, pentru aperarea zneseriailoig Episcoptei. Logofe-

tali este Lupulg." (Cond. II. f. 34).

In documentele Leoscilorg este ung arid., de la a
cestil Doinnti, scrisg in limba slavong.

Moisi Movili a 2-a Ora.

Saccesorulg lul Alexandra, Moisi Movilg in a doua
bonmig, la 26 Avgustg, dl o carte slavona clitra oltuduld, Pargaril i tirgovetii de HaVi pentru scutirea
licit Omen] Igsati pentru servicialg Episcopiel. Logofetuld se numesce Icon. Totg in acea iii a datd i alte
doue cgrti, insa in limba romans, cgtrg, autoritatile de
HuT, pentru aperarea Omenilord Episcopiel.

Logofetii
la una Twiocae;" la cea Yalta: ,Tecticenulil " Repro-

ducemg aid cartea cea slavona , ca probl de coruptia,

in care ajunsese limba Slavong in cancelariele Roma
nilorll.
,,HON MONC11 MOrNAA 1i0E110AA KOMi10 MA0-

erio row ;EMAII MWAAAgCKON.

1111111EM.

rocnoAcTga MN SprkA1111KOM 11 WOATS;OM

ripzrapom WT Tpzr Om. II KZAM SROrim NA11114A1 Tpzrompoom WT TAM.

8;pwrE fec M1CT

FARO

roCr104CTIlat M11 1111M AA

11MAETE WCTA1111TE Brkito SM9NO CHMH Mil-

www.dacoromanica.ro

54

cut crib

EHHCKOHiE.

BAHOMS KOMOKAp.

H EANN MECEp`NS. H EAHN KpZ4MAp. N EAHH

Kpoti Top. H A itSpZAAp. H AKA WAApH. ;a

MOMS. H ;a noAgoam. N YEA KOHN ;A WAAK. H ;A ENNOrpAAH FOCHOAApCK1H. AA C`k

HE pAKOTAETE. H YA npngErio. 11 p ncikp

aurEpilax MAN HE Ap06NIN. UMW! CST HA
HNWHX Tproviodiox KZ HIPINCOM M HE BA

AAETE, TZIKMS M pflAATHT WHN HX M6HAVI KSAKO 6SAET TIAROKH. H HOCASWENiE

crku Emu KorfiE. A HHKTO CZ KAM 68AWE

HA NHX AAC NE' HprkKArkliETE NHm KAAORATE

rivkii, CHM AHCTOM rocnoAcTsa MN. CAM roc-

FlOMINZ KEA'kA. S CAC BA.p ; ma AK. KS."

(Scriitorulti

Icon. '

Traducerea :
NoS Moisi Moghila Voevodd cu mile luT Dumnecleri
Domnd Orel Moldova Scriema Domnia-mea Uriadnii PArgarilord de la tirgulti Huil.
cilort 1
tuturord bietilord tirgoveti al nostri de acolo. Da-

vit vetT videa acesti carte a Domniel mele, lard vol sg

aveti a lgsa forte in pace pe acesti mesteri al santeT EpiscopiT: and cojocarid, and mgcelar.d, unto crac;lmarid, i unti
croitorid, pi unti cueelariti, si duos olarl: de joldd i de podvoct, i do cal de olac si de viele domuescT, ca O. nu lucreze;

$i de priveghiti, si de t6te angdriele maT marunte cats

www.dacoromanica.ro

55

santti pe alti tirgoveti, intru nimica sa nu'i invilluip,

numal sit's1 platesca dabila lord catd le se va cere. i
ascultare (sit fad) la sada Episcopie, era altuld nimine din voY mai multd sa nu'l trageti nici sa'T invaluiti
inaintea acestei carp a DomnieT mele. Insup Domnuld
a poruncith. La Iasi, fn anuld 7141. Avgusto 26.'
La 28 ale aceiasT luni , Moisi Movila scrie o carte
slavona catra desugubinarii de la tinutuld FalciuluT, prin
care le ordona a 'Asa in pace satele Episcopiei. LogoMulti se numesce Curamon." (Cond. II. f. 33-34).
Moisi Movila prin uricti slavond intaresce curnperarea unel aclasie din Bradicesci (Cond. B. f. 120).
La Februariti 28, Marele Logofett Ghenghe i cu alai
boerT, dad marturie in limba slavona, de venclarea unel
reclesiT din Bradicesci (Cond. B. f. 121).
La 8 Martie Moisi Movila da unti ispisocil In limba
slavona pentru o cumperatura de recle0e din satulti Bradicesci. (ibid. f. 120).

Toth in aceiasi iii Ghenghe Marele_Logofett, Ionascu

Cehanti, Marele Vornicti aid terel de josti, Constantinti
Hatmand i Parcalabt de Suceava, Dumitrasco Soldand
Velti-Spatard, Dumitrasco Buhusti Veld-Vistlarnict, Fortuna Veld-Postelnicii, Grama Veld-Stolnicd, Tautulti alh
2-lea Logofetd , LupulI Prajesculd Cluciart, Mierituld
Veld-Sulgiard, Vasilie Roca Veld Jignicerti, Gheorghie
Roca Visternicti, Patrasco Ciogolea Logof6td. Nianiuld
i Gavrilti Mirco Vornicti Globnii i a1t1 boiari i os-

ta0 inaintatr) din curtea domnesca: dad marturie slavona de cumperarea tmei reclesii de la Bradicesci (Cond.
B. f. 3).
SA resumamd acumt notiunile despre starea in care
11) Bo Mrs npeAnili.

www.dacoromanica.ro

56

a fostg ajunsg limba romans la epoca domniret lul Vasilie Vodd, intro catg putemii deduce acesta din documentele Episcopiel de HEW. Din datele inirate mat
susil se discopere :
1) Ca pang. la Inceputuld viacului alg XVII-lea limba rom6nit era limba vorbitore a poporulul; ca In ea se
scriag lucrArt private ale persOnelorg ce nu sciaii Mtg.
MIA, sea ale 6menilorg InvlitatT, emit se conduceag de
sentimentult iubirei de patria i limba lord, precum d.
e. Spatariulu Clanali , scriitotiulg vechiului Letopisetg
moldovenescli, si Vorniculti Ureche. 0 singurd, esceptie
s'a descoperitg rand atom, din care s'ar putea crede ca
i in viaculg ald XVI-le se gdsiail Domni carora le piacea a scrie roinanesce ordinile domnesci. Acesta este
Stefano Vodd, feciorulii lul Bogdang.
2) Ca limba oficiala a curtit domnesci , in carea se
da ordinile administrative, hotdririle judecatoresci, uricile sea chrysovele; deaseminea limbo cultultt 1 a Bisericil ingenere: era cea Slavond.
3) Ca i particulariT, pand i simplil reclei, in daraverile lord, in tnscrisurl de venclori i cumperfituri unit
de la altil, se serviag bncuro5t cu limba Slavond, SadatA ce se gasia intre el ung sciutorig de a scrie zapisulg in slavonesce.
4) Ci in viaculg aid XVII-le celu inteia documentg
de scris6re romans in Archiva Episcopiel de Hui este
zapisulu recleplut Zasuld din Leesci, data in 1612, p6te pentru ca nu se Intemplase pe acolo vre- unit pricopsitu in slavond; cad negreitg., rlicleulii, care firesce are
pretentiuni de boerilt, nu s'ar fi llsatg mat josii de dad
eel marl, cull pe atunci incl tots se seryiati cu acea
limbd.

www.dacoromanica.ro

57

5) Ca in 1618, Radu Voda a introdusa in cancelaria domnesca limba roman, pentru ordine administrative,

fare insa a cuteza sa, parasesca limba slavona, carea

continua a'i linea rangulu de snperioritate. Toth aseminea tirmeza i Domnil armatorT: Gapara , Alexandra
iliast, Toma, Mirona Barnovski. El din canda in candid
1I aduca aminte de limbo. romans, i dalI i in ea cate
o carte domnesca catra autoritatile administrative; darn
totii ma! multa se serva cu cea 31avona. Acesta provinea negreitti de acoJo, ca partida slavonismului era paternica, i Domnil crag prea slab!, i timpula domnirel
lore prea scut ti, in cata orT cats buns voinca are fi arata catra. limba romans, nu puteaa i nu aveat candu
face -Mal MUltti.

6) Radu Voda, care in anteia domnia dada-se romanesce o porunca tetra Deugubinarr la 1625, in adoua
domnia, da, in limba romans, anti acta de dania lul Ionocu Cebanti. Acesta este unit progress pentrn limbs
romans, i tott-o-data patema incheia ea acesta Dom"
a protegiata limba romans contra particle! slavonisMului.
7) Alexandra fluid lui Radu Voda Inca se pare a fi
protegiata cu deosebire limba romata.
In 1630 ela a data ordinti romanesce lul 1onacu Ce-

hand, do a hoar' o mola a Episcopie!; Ilotarniculti 11

raporta. romanesce, i Manual(' da Episcopiei cell inteal Urica in limba romans.
pare ca s'ar Iii multamitti
AmanduoI aceti Domni,
de a pun limba romana in Honda cu cea slaVonA , pe
and piciorh egale, asa ca una sit nu se crdcla mai de
cinste de cata alta, i fie -tine sa eerie in care din do0
limb! va avea placere.
8) Moisi Movila, iar a balanOta tetra partida Sla-

www.dacoromanica.ro

58
vonA. T6te uricile lul suntil date In elavonesce ; sAnttl
InsA si cAte -va ordine romAnesci. InsemnAmA, cA in genere

la tot! Domni1 Movilescl nu se zAresce simpatia cAtrA

limba romAnA.

9) Limba slavonA din Moldova, In timpult dinaintea

lul Vasilie VodA, pe la InceputulA viaculul IVII-le, se
corupsese forte, precum se va vedea $i din docnmentulti
ce se va reproduce mal josh.

Epocha lull VasIlle Vodh.

Anulu 1635. Vasilie Voevodti , la lanuariA 5, anulA

1635, dA unit urich In Habit SlavonA; insA limba SlavonA din eld este asa de corupta , in Wit trebue altt
reproduce, ca o viA dovadA, cA ac6stit limbA t 1 sfirsesce
domnia el In Moldova, si cA vine timpuld ca ea slides
loculA celel romane.

JUN flACHAiE ROEKOAA ROMTIO munoctrito

rocnompz ;EM1141 MOAAARCKOH. OME npimE

flpikAll HAMM H rifekAz HAWHMH BEAHRHMH
H MAAHMN R0A'4119 ROAthplINS HAM riOprE

MIR glicTitaptitin CZ EANA MICTZ

OTZ minim ErkpEnz ROA`kpHHZ KSHiRZ MIR

pOWICA

KEA. AllOpHIIKZ H OT ASK, RNR IMAM 611RWIN

xoTaputPui H OTZ

morn mop

H cA8rH rOCHOAApCKWX2i H KOMM

AORpli

who NH

TAKO ONH 1111CA10111H KAKO ORprkTOW`k m.kc-

TO

CIAO

CTEKIENTH

KZ ;HAMELIN OTZ KZ

1111WHXZ CEAOKE OTZ KZ CTZHHAElpH

www.dacoromanica.ro

HNQ

59

TAKO 11;6pAAZ NMZ CEAO cTipirkuimz. ca

K STon anSurbiorva `1TO ECM, KoArkpnuomz
!MUM rHOprE pOWKA OCT. CZ BECZ Sraio
H pSTOBH OTZ 1111111Z N CTZAHOKHAZ HAM H

BA qapHuz Ff HZ RATpA CEAO. N TAKOMAllpE

60AOTH

`1TO

ORp`klpETC'k HA arkciro

CEAO

cTEpnEntim% OTZ rAAI1Z CEAO OTZ AOArk 110 AOBNNA OTZ OVA ROAOT A 110AOHNHA OT
41,0A11 ECTZ CEAO AAZHKAHIIMZ OTZ ASHrSAZ

EHWZ ECTZ 60A0TA CHAIM' A OTZ TOAt MAN

HHINZ ECTZ KOAOTA illipAMOKII, A OTZ Tat
MAN SHWZ ECTZ rzpao apiryaogn A OTZ TOAik

MAN B11W71 ECTZ 60A0TA patina KZ rAAliZ

Tapa OTZ BIAIWZI A OT? AOA`k ECTZ xoTap CEAO CT.EpflEHHAAZ AO &pop flpSTE-

LOAM!. TIN liZC`k 60AOTZ CSTZ KZ BM`ITO CST HA

arkcTo Toro CEAO CSTZ OTZ HZ ;AllAAA.
TOKZ A &MOTH CTZHHAELIIII1

Vim pap TOTH E0AOTH 11

BE CTEpAllf 11

CZ

MiliCTO CEAO-

KSTOBE MSHT`kHOESZ 11

MZFIKAIIHMZ M ECTZ R0Arkpl1HS HAM fiEtIWII

niummomS rioprE pow

DMZ 1111CrkpllifliZ
CZ IMC`liMil XOTApAM11 H AoxoArtmH , KAKI
HAAZ 1c6pAAZ H XOTApHAZ rifekApviamHxz
KOA"kpli, H 60AWE AA HE HMAETZ MAN imp
www.dacoromanica.ro

60

ream% gOivkpvitn, 11AW7 HEXANE AROpilliK71

H

rilOpTE pOW KA

RUCT1411111SZ3

A`I TN Hxz, NZ TAISO AA

NA

grkithl ,

HAIM

ECTZ

AA NE

NN 0111/1y Nil
CZETABAENN

SNINUIAETZ.

IAC 7143. ramp 5. CAMZ rocnomitiz RE

ivkAz."
Pentru ca and Romand ce nu sell slavonesce sa'sI
fad idea de coruptiunea Umbel Slavone din acestd actti,
trebue sa'1 represinte pe scolaril ce invata o limba streina; pe cariT, dupe ce ad invetat o cAtime de clicerl i
ad memorisatd mai multe frase, Profesoruld 11 8ilesce a
compune ce-va in acea limba, de pe limba lord materna. Se Intelege cA juniT compungtorT , imiteza formele
limbic lord, nu nemerescd numerile caclurile, genurile; nu
sciti regimurile verburilord, si ale particulelord, etc.
Asa de procopsitli a fostd logofkuld Slavond ald luT
Vasilie Voda, carele a compusil acestd uricd. Elii n'a
Invetatu acesta limba la dascalti; elti s'a format'o singur
dupti tipuld celel romAnescI , prin ceti.re de documente
i alte scrisorT Slavone. Uncle nu'l vinia in minte cuventulti Slavont, eld punea pe celd romand, dandu'l o
fisionomie slavona prin adaosuld de vre-und finald sla-

vont, precum : ov,ve, etc.

Acesta dovedesce ca pe atunci slavonisrata la curtea
domnesca se pastra numai ca o rutina de cantelaria; dar
nici de cum ca o necesitate. Logofetii nu mai invItad
acesta limbli la vr.3 o scold,, ci numai din practice, pentru carea ei i1 i formase o slavonesca a lord propria;
pe carea cu tad dreptuld o putemd numi Slavono-rromand.

Acesta stare a limbei Slavone provinia de la totala lip-

www.dacoromanica.ro

61

sA de stole si .de DascalT. Mitropolitulti Varlaamtl ne

spune In procuvAntarea CazanieT s61e, cA pe la inceputulti domniel lui Vasilie Voda, era mare lipsti de dascall i de invettiturA. i cA 'lime nu invdta nicT atata
cb,tti se Inv 60 mai inainte."
Anulis 1636 Vasilie VodA da o carte de judecatti in
limba romans, intru und procesti all luT Bosiocd Diaculd cu Popa CrAstea din ArmasenT (Cond. B. f. 85.)
Anulil 1638. Vasilie Voda trimite carte domnesci in
limbo romcinel, catra, ParcAlabil de FAlcid si Direetoriuld

de Flusi pentru aperarea satelorti Episcopiei de Globnici

Desugubinaii (Cond.. II f. 40).
ObservAmd, cA t6te ordinile, sett cArtile domnesci, da,
to in domnia lui Vasilie VodA catra autoritatile de la
Richt' si IIIIT in favOrea EpiscopieT, suntti date in limba romans, cAndil la Pomnil de maT naiate se da aseminea carol in amandoud limbele. (Vet; 11 acele ordine in
Cond. II, 1. 40 54).

Anula 1640. Midi data de Vasilie Voclti in limba

Slavond, prin care dtiruesce satulti Stitnilescil, ce se lease domnescd, lei RacovitA Cehanti.
Ordind. votneinesca eatrA vAtamanuld si sAtenil dit.
StAnilescT, pentru a da ascultare noulul proprietard (Cond.

A. f 114).
Anulti 1642. Zapisil de venclarea unel mos)I , scristi
slavonesce in IaT.

Anulii 1643, La Rini(' 1643 Mitropolituld Varlaam

tipiiresce in Iasi prima carte bisericescl in limba romanA. Acosta carte elti o a tradusfi din limba slavond,
i o a 'Duman: Carte romanesca de invertturA dominiale presto anti si to praznice impdrAtesci, i la sViinti
Mari."

www.dacoromanica.ro

62

Reproducemti proimiula arta, i ca probiL de limbo

lui Varlaamll, 1 Ca documents istoric6 pentru literatura ruining,

R6filiT, JN11Petitilt.
HZTpZ TOAT;fi CEMEFILOA pwAnEurkum.
Hp* ASMIIHAT wituTpS flpAKOCAAKiE. Dill
KpEAMPIOCZ .11111TpS

11ZplillTEAE

NEWACKST.

WN +11TpS cphon AEAA EIZNINTEAE

MAUNTE AE

TO4H

tlICKST

WH .101rpS AXSA

CRZNT AEAA FINAINTEAE ru8p4E;wropio, 11.111

H E (1)ipm opxutropEo. CKZNTA Tp01114Z oy

uoyA aAERZpAT AAgzS ;HAwropto W H (pifi-

Kwroplo TSTSpop EZ;STEAOp WH HE KZ

VTEA0p.
Iw 13ACHAIE 130E110A. KS AapSA ASH AMNE-

;ZS 14.111T0p101 WU 619811T0p10. WH AOAANZ

A

TOATZ topa AlomogEH Aap Wit MNAZ,

Wil

flAIIE WH CRCENiE A TOATZ CEMEHLOA

pomzurkcHz npETSTHHAEpik HE CZ A+AZ ryaS OCAM111411 ikuTpatiACTA Aidi1M6Z. KS TOATX

Hi 1111MA

TkpEAA AE

AA AomuSA AAApS WH

HCRZBUTOpK)A HOCTpS IC. XC.

Aii+TP S

KTIST

CAS ithASpaT AmuEpS

1./rapS AAHAA CA AE WkS AZpSHT AZI)811M

11111 NON PIECT pp Antall pOMMElpH. Kapwww.dacoromanica.ro

63

TE npE AHAAKA pOMINtCK% +TM AE AASAZ

ASO AM;718. ASEIZ

prk

AE JilKZLIMLTSpZ WN

AE 410A0C CS+AETEA0p npaKocnainmn. CZ')

lACTE Wil AE 118141111Z flpELkZ rap% KOH CZ
0 flpillM111411 NS KA Sit ASKpS flEMENTECKZ `IE

KA oynz wAopz IlEpECKZ.

Wit npn .f1cz2)

IlETHHAZ FIRE HON HOMEH111411 W 11 +TO pS-

fA KOACTpZ ripe HON US oyeapegn LIjN VIVI CZNIZTOW11.

GMENITSA Yip )(imam%

fiapnaam Wit nisi

Tpononwroy AE gap monAoKen, KSEZNTII

KATpZ NIETHT0p10.

AE MApE MikAE WI! AE MARE munSne

ASKpS LUTE, W IOKIITE NETHT0p10. WAIIA15,
TORTE (PAFITEAE 4EplOASH Wit A nzniznTSASH, +RAZ Will Mayrk TORTE KAptIBEI AA
COpOKSA Wit AA MAp1111111A CA AA Kaprk 4114E-

AEEPISIA `IA IA`11111KX AtS (I)ZKST. W11 WM

EISIVINZ NS CMENTECK6 NIPIE rpewecK8 ufinn

Nol(A CZS. NSMAH cifinrSpb. Anizpwr8m1 WMI%

9E11 1)(1%1ISTII npe wgpa;Snii um ripe KH[ISA TROpEL4SAS1113) CZS. KS MEHTE Wli KS

rpm() AE AA
1) ,De, data, deei.

AZHCSA 91INCTIITh AOMNII Will

2) Pre Mee. 3) Ficgtorialu1.

www.dacoromanica.ro

G4

RlipSHTOp10 FIZMZUTSASII Wil

M1RpEN. HA-

CEpliA0pk W14 AOKIITOPIEA0p. flE11114A0ph WN

TSTSpOph

(1).1.EplIAOph.

KSM

rpzkupE

Wil

KZ KS 11841111EAb. +Mx MIIKLILISpZ

111,41/tCh MAN MURK AE KZTb. 4tyEpliti AAERi
flpE WM11. liSMAN KVIII1 KS Tp Srik rapz KS
c84)AETS'ak rACTE Itap;6 AE MOApTE KA WEI
rippRSA6

+111Epfil. AA KApE MApyl4HE Wit AA KApE CO--

pont EACTE (4)z,KSTk AE Ang%8 CZ maprz.

Jrt AOKb. 9.kpE XN ce.%

FACKZ 11119E

rptiMACIVii UM CZ HERO-

ArkKZ CZ HSCMEHT'kClial (ME

CZ CZ CKAllE AE PlEAA MMNk. t'ApZ

EAh

AEflApTE prISMZNE. 111N THKZ14141:41E C1K CKAI1Z

K1 WN AIWI1pE AE BA COK0'111 WMSA, W4I

AmikuipwrSpifi N813A A(PAA AVM CZKZpWliTh
KEMZpENCAAE CAS AATZ MAp111141,1E (13Ap
NSMAK

FallrA AM* BECTUITN% WU KSHZpOKI:t

KACUITAL Kph CZKA141) KZWWN A0pECKL11

WU WOOXTECKZ TOIVI WAMENiff rapt% :ft KApE

ASKpS CTN% WI4 CZ 1414HE ATLI ilfirau,. oy014 K TOTS% NSWh gals 11141E BQph CZ
1114. M14111 apE nSvk CZW141.114 rapk Ell AE
ESNZ BOA A0pb.7 KZWTZliAk NSIIZAls MIAS111,11All NS +111EAErk c111TpEilli CZBAll KZ Wit
1) Macarn.

www.dacoromanica.ro

65
LOS WN KtiiiA,115 WM KS Apank W HOXTECKK,

Ii ph ASKpSpUAE WkAE AE TprkKlirt IE AUK

AA sirk/A anti" NS Hopis CZAE (PAKZ. NEW

Tpa9t AfirapSivrzio, 'AS 4,0C111 EZp6A1411
111SpT1fiT0p14 AE Ax81111 CKZNTK. SHIN 41,,Snifi

AMIN WH nhSNB AKAAS T0414 AS OyCTENHT11.

CKP.IHNAh Wit TZAKSHNAIA CKEHTEAE acptin7

TSint AtS 44gzu[arril WAS apzTATK wmSAtitt

fi

TOATE KHHSpHAE. KAU. KApt AS9E AKO-

AO. KSM RAC% HS rpEWACKX XI E Wh TE4HHE

mapyHut WH CZKpZWHTSAll ANIEAA CilpE KApEAEH 4),AcKSTII. KZTpATk WAATAS ovITE.NHJIllVii CAS AAAOC CI9EA01411 gZpEcur

nSp-

TXTOpli AE 4A,XSAII CKZHTL KZ4H K7RM1prztipsh AEcSch + yocK, WH +rithpitarrwicE

AN

WAMENH JilliEAECSAk CKENTEA0ph CK54111-

TSpH. ArkS KAIWTATII A noropz. WH CRZN TA acpurr8p76 9*0TI1 MAN opE IlLtEAECSAII
WAMEHHAOpIN 117sHAS VIENSTK A CROATE CI

W'kWH 4HNEWII npnumga CA nEtrrpS KACZ

J1114sukrx xiE 411HE CG C/fi 4 13t1.4E. WH CZ MJRp-

TSpuc1

MHHSHATE ASKpSpHAE ASH AmszS

KS MSATII MAN spzirons AMARA HOACTplii pamzirkom 4E HapE MATE HpE 111416A CA. KS

HEKOE CUTE A 4u4EntyE KapTii AMON

5

www.dacoromanica.ro

AHM-

66
Kai 11111 11111 riEnTp8 AlffiCA AACKAAIIA0p11 111$

iultu,wrSpEn.. KZTIA, AS 1110CTI1 1111ZIONAf4

MAN AE M8ATZ KirkME. ARMS WPM ATVriA

MIME NSI1/41010 11ENTpAq`k Are Begot was'

4)0CT12.

KA oynh AATOpNNKII NIEC1114T6 AS14

AM;ZS KS TAAANZTSAII IE MIAS'AATI1 (V,

minwik tinzirti AtiiroplA mcuoph AEKVIV
11Z14Z

KACA Is lik AE Asens

ill

14SNLICASKZ

ill

A1011.111A0p1s MIEN. AASNATAM N1urr61.0 irtlikor

RIIIIIiili CKENTEll gl3riall AACKAAN REA0119.1414

110ACTpE Wit Arkumb CKNICk. ApZTaTAM%

MZpiEli CARE npallOCAARIMKSAS14 AomNix liw
gACHAIE KOEg041,8All KS M14AA AS11

AM;ZS Ad Ao
nyAb. qzp2,14 MonAogEH. nizpiA ea IA -OVA%
AOMNS KftE1111111k

gArOsITHKEt

11111

101Ri43

TOpp AE KEctoiKN- rpiiitnuNix

KA

r1ib4

Cgraii1Z111%

11114

KSFIL% AE

400A0CSAII wonoph iSW

Xt. fithiSman, 'fIEWITS

W11

11ENTpS

sltAE

`I` AE TOSI1E111111

iii'

CS+AE'VE11114 M bytiiki

CZTIrSpis Amg78. RS mzuti al 'i1 fiSTikpal

NAKX. AS ApaiTATIs MZ,1411 caitt tripE 414
4ECTA ASKO *Algormirespio. npth'wtgEinkuTSml. TIA91111TE HETpS Mai1AA (1)140pli xi
Aomm8) AE mSAAbilit ilp)(411K11Z 11114 MIITOVA
1-10A11Tli KIOKOTA01(11 XAANSAiiii 11114 diTaket

www.dacoromanica.ro

67

pociA KApEAE npE 1-10CfeTA AAZprElf CAAE, AS

TpLIMIICK irrnnaph,Ab. KS TORTE mEtpEwSrgpHAE KITE TpEISECKb. cnpE KApE ASKO; 1mp1A CA AOMHSAI1 `IECKpIE MAN CSC13. IW GA -

CHAVE noEgoAsA RsmapsAk ASH AAA;zS AomNSA ii/W1 MOAAOREH. KEATS1AA/fi HE t3KO` IITNI CHIA

TOM ASKpSAII TL1 Th IEN AS-e

AATIi. WI4 ALA KS AApSALt ASH AM.;ZS ASnx .rpmEnSTk AM KZ5STIA WEI CliprAWHTSAls."

latii si poezii de ate till miaow,

1. Stilluri 1 a sterna donmesea
1,AEWH BE:;14 KAIIAKA CAVINK rpo.vaik
CZ HS TE MiEpti ux,u,v1 CZ apaTAT-1 fIST`kplitilth
RZ HSTikpliIIKSAb. IIST'kpLIAb, .1\
wle CAZEHTSMs IlAiNOARAMI cas;mrlitpe)
Kant% AE KS/Y.;'.11 WH AA AOMHIH MOAAOBEHEIJIHI

KA UST kpA PIEHH xiapn CY, AICOKOTELJIH.,

AE SNAE MApH AOAAHH CURE AASArli WAS

(1)ZKST KAAE1

ArkKono WO flACHAiE 110A ASIEHST ASKpSfainE CAAE.

KS VIZIOTSpH ME

.1%

Ippix Ca TEMEMOCALIJE

NEMSpHT0p10 NSAIE npE ASME till N .;HArlittlE.

Forinza.

www.dacoromanica.ro

68

2. La finale cel din unnik cazanie.

rflAASpH MSATE pacANK/ii (1)8pTSHA npE mapE,

MAH KpZTOC rzaii8A wm8Atia 41aTp8 ASKp8 4E Apo

118 ATZTA rpanu WH (1)pHKA +9E1ISTSASH

KIT rpamA WH npamEmAik cszpwaTSA8a

XIE HE VlEHSTb. AE (1)0A0Ch HEROHHIJOAK
ApAT/fi

rap2K CfiZpWHTSAk ATOT ASKpSAK Ill HAATX

ASAAT/ii CIXIE A ASH Angz8 n8TikpE,

Kap* A8nx VIEFISTK AS MTh wa
utzpwapE."
Biserica in moldova pana acum remasese privitore indeferenta la lupta intre limbs romitud si cea slavona,
Ears indoela pArtinindd eel din urma , in carea se afla
tota cartea bisericdscii gata facuta de alp , pe candy
limba romans, precum spu1e tii Mitopolituld Varlaamd,
nu avea carte, i trebuia a o face dinnod ; dry a face
dinnoti nn se prea gasescii multi meteri. Celd putiuti
pana acum nu cunoscti nici und documentii de .literaturg, bisericdsca in limba romans, produsu in Moldova,
mai vechid de catd cartea rominescilli a MitropolituIn! Yarlaamti; gi de aceea ed 1111 privescii ca pe cel an,
teiu pastorifi romauti, care a introdusii cuventuld roma
nosed in Biserica Moldovel. A remasil inca multi) de
tlicutti in favorea rominismuluT ; cad afar de cazania,
carea se citesce 'obicinuitd la finale liturghieT, totd serviwww.dacoromanica.ro

6t
child divinti, amid, li

ililnictt , Mitropolituld Varlaamit

l'a lasattt tots in limba slavonit , si s'a urmatd In acea

limbli neprecurmatd, fare a se atinge cine-va de ell, pend la Mitropolituld Dosotheitt.
Din cuventulti lu! Varlaamd reprodusti mai sus se
ye:de :

1) Cit pe timpuld tut Vasilie Voda romdnismului s'a

datd ma! multit Intindeie, prin infiintarea de sal si de

tipografie.

2) Ca indemnittoritt la desvoltarea romanismului, si ajutatorid la infiintarea tipografie! , Basilie Voda a avutfi

pe Petru Moghila , Mitropolituld Kievului, de origind
moldavit, i fiiti de Domnd.
Anulii 1644. Vasilie Vodti a data unit ispisocii Slavonia.
Anulu 1645. Carte romitudscit de judecata, de la a-

Ulasil Domnfi (Cond. B. f. 122).

Anulii 1646. 1.11 led domnescu pentru satuld Broscenit
data in limba SlavonA (Cond. A. f. 5.)
Anulti 1648. Zapisil romanescii, prin care and re-.
clet1 din Bunescl vinde o reilesid SpittaruluT Thule , ca
30 lel Mug si unit Wu band biciluitl"4 (Cond. B. f. 116).

Deasominea and Zapisi4 romanesa, prin care o reclesitit din Ciortesci vinde reclesia sea din Bunescl $i Ma-

limed Spdtarului Darie dreptu 5 lel (Cond. B. f. 107).

Anulii 1649. Vasilie Voda prin uric u romeinesca intaresce dreptuld de proprietate alit EpiscopieT pe mosia
CAcficerilord. Data se insemni in modulit urnatoritt :

1,8 liC BAT WT CIGMINiE MP ;p1c. WT

p0MAECTRO Van JO( M .0.."
Totti din acestd and este Chrysovulti romdnesc4 prin
www.dacoromanica.ro

70
care SO Stabilesce sfera judecittiT biseiicescY.

Ester re-

produsd In Chronica Huilord, pag. 118-1201

Anulu 1651. Este und Urici Slavonic de la Vasilie
Voda.

Anulu 1653. Prin pried rom'anescd Vasilie Vod6, druesce Logofatului Racovita Cehanti satuld VoloseniI,
contiscatd de la acelii cane de tefanit Sardariuld, pentru ,cii, sad tOdicatti asupra Domniei."

Georgie Stelanit Voevodii.

tefand da ordin.il romanescii ca.
trit Parealabii de Falciiu i Diregetoriuld de HuI, pentru .,aparayea satelord EpiscopieT de glObe,1.1.1. ,(Cond.
II, f. 55); deasemine scrie la oltuclii, la NI-gall i tieguvetiI de HuI, toth pentru aperarea sattelord EpiscoAnulis 1654, Georgie

pieT (ibid. f. 56).

tided romanescd de la acestad Domnii pentru dreptulii de proprietate aid luT lonacu Aleud asupra unel
redeie dip BradicescI, ce q reclamad alp (Cond. B.
f. 128).
Zapist yonainescii, prin care p recleita, cu 1naT triu4
rude ale el vinde SpItarului Darie recieia lord din Bu.
nescl i din Cabicesci (Cond. B. f. 108.)
Anulii 1655. Datina cancelariel domnesel de ,a Incen
i a sfari actele cu frase slavone de 1 -coprindorea
lord ar fi scrisa; romanesce, s'a adoptatil i in actele boeriloril., ale clerului i ale particularilord. Reproducemily
aid d. e. o marturie a boerilord din anuld 1655.

GE y i 0 Al bit)

lotqwKS p8c8A KEA Nore(1.

1) lark decI no!.

www.dacoromanica.ro

7t

;EMU')

111E44114 GOSA BEA AR0p1111KS AOANIA

GaCiAiE FETMall i nzpRzAAK GS`laRCKH

ICTpATi Aa Rinb REA ARoptiiR B I W 11 rk a
E MA 142), lAiE IIIEllTiANS BEA HOCTEAlliK
rAiropiE pSCSA BEA GrivrApiS, 00A0M011

fi'ApAZA,EAllSA

BEA

BiCTiapHiK

NEKSAal

AlOrAiAMA KEA `laWHiK3), i /Wpm HS9oR

KEA ctittyiap , I mipoti goron BEA KAS91ap
i

IIEKSAal GSXSW TpETI noro+wr ,

AS-

miTpawRo 110CTEANiK, i ASMiTpAWKO pOWKA i pSyitiAi i flaCiAiE FIEAME AKopulik FAOTH11111

11 NH XZ KO

pH N BO 411111 0 '1'

ARop roctioAEnz, Ero munocm4).

GKp1EM WI wApTSpicim KS a`lECT ;e1fliC AA
HOCTpS, KSM AS REIliT 4 11AitITEa tioacirpz
(ppaTEnE HocTpS A-AS1 riopri POWKa `1E AS
+OCT KiCTIAPNIK, AE NIME tIEKOiT 11141 AOnpiT, 11 AE A ASI R&M BOLE AS gifinoir
aC01, APEAFITZ, 09iNZ, TOT CaTSA vrAprrktiii,

IE MIT qui giuSTSA ihoSamEi, HE

AllA

ripSTSASI, KS

11E-1

WI KS RZALloi AE

WTE WI KS TOT RENiTSA , 4E PIECT CAT

CTZpIrkNii IAS +OCT ASI A.ANIE 111i AliASipE
I) Mare vot lea am (erit do josh 2 Mu tart' de eueu. 3) Pabaruied.
4) y5i altoru bead gi ostagi din curtea Dortn6at I a milost vire] alle.
(Adiel: a Domnulufl.

www.dacoromanica.ro

72

AEAA pZ110CATSA AAEKCANApS BOAZ CFEMO-

Eop. ii`lEAA CAT AAR KZNAST

ASMiCAAE CPpATEASi nocTp8 ASI AApiE KZpZ6ZI4S MApEAE KOMIC ApEnT 0 c8Tz WZIITEWil AE 01 mapi, 01 AE Az El W 11 A, Wi
ApENT 0 CSTZ AE KZpAANI rap AE &NSWNA, Wi CAS CKSAAT ASMNEAASI AApiE KZpzuttig KomicSn Wi AS AAT A9ECTE 01 ME
MAI CSC CKpIEM TORTE AA MINA ASMiCAAE
AS1 riopri
pOWKA MAR +OCT KiCTiApNiK7
pSA PaASASI

180 o1 mApi, 01 AE ihnSum, Wi 100 AE

lawn' ,

AiNAiNTEA NOACTpZ

A TSTSpOp.

AE91 NO oGinA AE mot) 6SNZ K0E TOKMAIM Wi AEDAIN ILIAT/6, 41ZKSTAM AEAA N01

PIACTZ NapTSpie ASmicau ASI AApiE KZpmz48 KomicSA KA CZ CIE ASMiCAAE AE

KpEAing,z, CZ AIKZ ASMNiAAS1 AWIIME AE
npE PlEACTZ AAMpATZ mpg SpiE A no-

cTpz Wi ApECE AOMNEWTII. IlENTpS KpEAiN4Z iCKZAiTAS .114NTZiS ASMNiAAS1

flop-

riE POWKA 9AS 410CT BICTIApNIK. ASIA A%NA AM iCKZAiT Wi 1401 T0141 KZLki MAI CSC

CZNTEM CKpiWI, Wi ES KONTSW AM CKpiC

CZ CZ WTIE.

1AC. AET.

7163

MECEN,A MAN

30 ANN." (RONA. 4. 4). 118.)

www.dacoromanica.ro

73

Romang, in seculara predomnire a slavonismuluT, se

deprinsese cu frasele, cu vorbele , cu numirele Slavone
asa de tare, in cilia Ii se 'Area a fi si maT puternice
si mai convenabile de MA cele romAne; de aceea nu se
puteall lesne disbAra de ele. IDA acesta era numal o
ilusiune, pe carea timpul a nimicit'o.

Georgie Ghica Voevodii.

Anulii 1658. Georgie Ghica prin poruncA rotnanOsca

opresce pe Soltucli, pargariT si tIrgovetiT de HusT de a nu

Invalui satele EpiscopieT cu angaril (Cond. II, f. 58.)

Deaseminea prin o carte tots romfinesca, scutesce de

dajde pe duol Preotl si unit DiaconA de la Episcopie
(f. 59). Prin o a treia carte, deasemenea romAnA, ordonli. autoritAtilortt din Huci a apera pe duoT fontAnar1
(f. 60).

teirinita Voevodii.
Anuli, 1660. Stefant VodA feciorulti luT Vasilie VodA,

prin carte romanesca cAtra camAnaril de Rust scutesce

done crAsme ale EpiscopieT (t. 62). Prin o carte Slayowl intAresce scutirile meseriasilorti !Asap Episcopiel

(f. 64). De aid tnainte tote cArtile domnescl de scutire ci ap6rare. a Episcopiel si a omenilorti el, sunt totti
In limba romanA, sub top Domnif ureetori.
Anul0 1661. Carte romand pentru scut.rea poslusnicilorti EpiscopieT (Cond. II, f. 66.
Uricti Slavonfi. i alte duo romeine (Cond. B. f. 116;
Cond. A f. 5S). Zapisd romdnescii de o tnpAcare rO
OesescA (Cond. B. ft 111).
www.dacoromanica.ro

74

Evstratie Dabija Voevodu.

Antal 1662. Evstratie Dabija prin carte rontinesca
iudatoresce pe boiariuula 4a. FratiO a cerceta la fata
locului fp carte xedeesc4 (Cond. B. 1. j,12).
Zapisti romanesc4 de Janie redadsc6. (f. 104).
Alta zapisu romditescii pentru vendare de redeia (Cond.

A. f. 60).
Carte domnesca in romanesce , prin carea inputernipescq pe pumitrapo Ramandi a'i st6pini o reclairt din
kiungaT (ibid)
1a

multe carp Dornnesci de scutela Episcopiel, Ote

rpmdneqpf (Conti 11, f. 68-76),

Anulu 1663. ,Evstratici Dabija etc un urica Slavonit

Zapiaa romanesca de vendarea unei redeift de la I,

liiinespl (Cond. Rk t. 111)k
Carte romcinescd de la Domnia pentru ca Episcopia
WO pots apara moia Rasescii (Cond. A. f 104).

Duca Voevodfi.
,Anulu 1666 Duca Voda, prin carte rombesca inthq
resce acutirile tie maT nainte a,1

rEpiscopiel (Cond.

11$

f. 78).

ninth Alexandi'u Vovdit.

Pownulii Iliaa 4lcxandru da, o porunca rotneind de
apararea poslunicilora EpiscopieT (Cond. A. 1. 78)1

Anulu 1667. Acelaa Donna prin carte romans rniluesce Jpiscopia cu 2 gradinari, i unit apara (Cpnd A
1. 30).
www.dacoromanica.ro

zx

erin Mica Slationa intaresce mosiele Jul Dario fos

tutu vistiarnicti.
Di airi ineinte tote documentele Episcopie! sat sdri
se in limba romans; atilM uricele domnesci cetta i izam
pisele particulare, Canoe laria domuOsca de actini a deEmile cu tptulti rurnani.
Diu datule precedente de la, inceputula Dornniei lot
/male Veda si pans la finele Domniet lui iliak Alexan,t

dre, adia incurgere de 35 de AA deducemu urmittOt

vele notiuni relative la desvoltarea Umbel romMiei
1). Vasilie Voda a protegiatil limba ,romans. So ve4
de de acolo a) ca tote- ordinele administrative etnise de
taxi% simta date in limba romans; pe cAndil la Donmil
anteriorI, gi ordinele administrative cole mai mutter dad
nu, tote? eraii scrise Slavonesee; b) Vasilie Voda da 11.1ricele deopotriva in amandone limbele; era prin ackst4
sea vede ca in Lurtea luT limbs Slam& nu se credea superiod' ceiel romitne,
2). P3.11111111'1 filoslavonu, negresita barlinimea ;onser.,
, era tare macs; Si nu ptitink
furls i se da prin aceea, c4 'Slavona era limbs, cliltulul,
facea parte din obiectele religiose, sUpuse tauatismului,
care an ratiolieza, Acesta ;We sa fi fostticausa, pen.trn care- Vasilie- Vod5, cu tots favOrea sea pentru re,
manisrnii revine adese on la limba Slavona,, i invest4

vatore Earn rationamentii

in ,halna Deis bpi cad de ,sfasiatii de ignoranta romftnefica,

acte domnesci de prima importanti, precum santii

Un

Eice1e4

3). ( ancelaria domnesca, dupe introducerea limbeA re,

mane in actele se16,, a pitstratu inca multu timpu Orecarb frase curet in limbo, Slavon4, Asa simtu a), titlu

www.dacoromanica.ro

76
Domntilui de la inceputit : Ito s'ad Hot, cutare Voeveda,
rocnoAaps semAn biosAancaoL'

b). Inchierea : Toe numems. HHO neyrnmawre. Cam rocnomms Bowfin.

c). Data locului i a timpulul: d. e. y Lac. nAisra...

Titlu domnesc slavon s'a pastrat panel pe la anul 1780.
Inchiarea Slavonit a.continuatil panA pe la 1710 dull!
apol s'a Inlocuitil cu espresiunea romfinescit: acesta

scriemil.' Data slavond a continuant pand pe la 1765,

de candit se pare di s'a inlocuith si era de la crearea
lumel, cu acea de la nascerea lul Christosit.
4). Particularil all continuant si sub Vasilie Vodit a
sale zapisele in slavonesce, numai dad sciad acea Jimbit logofetil, i gad persdnele cu daraverurile voiad sa's1

dea si aerit mai boerescd, fiindu-c romAmesce scialt tot!

t6ranii.

5). Georgie Stefano si Georgie Ghica all dant dr

tile lord domnesci numai in limba romttnit ; ba Inca
boeril in timpuld lord scriad rominesce acte , care
mai inainte le facead Slavonesce.
6). Fecioruld lul Vasilie Voda, SteMnitit Voda, in privinta limbe!, tine linia de conduitit a tataluI sod, adieit
intrebuintezit in actele sole amandone limbele, se vede
ca spro a'I acoperi alto p6cate eu masca conservatismulul.

7). De la Stefanitil Voda intre cartile domnesci administrative, ce glad in archiva Episcopiet, din secululd
XVII -le si aid XVIII , in mare numerd , tote santd In
limba romans.

8). Tote zapisele reclesescl de &stiff , de venclirl si

cumpgritri, or! schimburi de mosii, dupe epocha lot Vasilie Voda, Banta in limba romand.
www.dacoromanica.ro

77

9). Dintre Domnil urmetorT, numal de la Evstratie

Dabija gi de in Iliafin Alexandru se aflA ate unit ITnett in limba Slavona.
10). Aga dar, dupre documentele Episcopie! de 1141
putemil Incheia, cit de pela 1670 limba SlavonA a cliclutti
en totuld din fntrebuintare In cancelaria curtil domnescl.

Dar a r6mast In Bisericli in tOtA puterea.

Illitropolitulii Dosothelit.
Anulii 1680. Celt Antein dintre Archipastoril Biserice! MoldoveT, cariT an lucratn pentru a romaniza cultult rominesca , este Mitropolitult Dosothein. Elti a
tradusu In romfinesce Psaltirea , gi cele-l'alte pArtT din
Biblia, ce se cetesdi la servirea divinti, a grbAtorilorit
anuall; parte din rugiciunT, precum gi din Middle Bisericesd de la serbAtorT; liturghiele etc. Randuela AghiazmeT eel marl de la Aretarea DomnuluT, gi ronduela
Aghiazmel eel micT. Pe urmele lui an mersd gi altil,
continuandu opera romanizarii Bisericel, in curgerea via culu! XVIII-le.
Reproducemfi aid, de proba, cate-va piese din literatura bisericesca romanA a neprefuitulul Dosothein.

I.

in IlcarripE. [IMAM 36.

Hoy p7EIIH INKAAHHAOp 9 11111E czpzx

HElpil 4EA0pA 4E +AK (pzpz AAyill. ApEHT

`IE KA HHIVE tApR/6 AE ca4Jrz cop8cKa, WH
KA1/4031 AE WTARZ AE mprz . gWp
KZAA. 11EAEmA8ampe copE Aomu8n, WH 1:1%
KA 111141E

www.dacoromanica.ro

78

6SliZTATA. WN CZA%WASIA59;
WN 11ZWETEREN

./rt

IrlZM%N'TSAhl

KOrzuvivx AS117 AATE

4%,

Kt-ALVA KS 40MHSA, WN AMA 41E EptHEplAE

MIEMEN TARE. AtEeKOHEpe itirrp% AoititrStiit
KAA'kTA lull HEAEMASAWE (ripe 4tcSztk; 11111
PHU CPAIIEKA. WN CKO'rEliA KA ASAIWA Ai-

pEllTATt TA. UM yroA,EKATA Tit 'KA amiA;A

rtS9Hpic,p7zire AomuSASH , WH poarzAK
2,0%.
neE .pcSAh. liS pzxuit 9EAS1 `IEWb. CMpALJJE KS &IA CA, WMSASI4 9E +PIE KZIA-1

KApE neyfri. Ilzpciarpe

AE

Mai Hig, WH AS-

DIMEair& KZ 11E1A 9E (f)AK11. KIJKAELUSib. pzc

rilApAeczgwpti : rapi6 `IF& 4E paRANI ripe
AomritiA, AtlEA W`MHAKOplt riZM1iI'I'S1b. `11N
+KA EISHMEAk, WN NS KA CPU ilEA3, 1116pTOO., Wit 9EpKAKEH AOKSAN ASH Wil HSAk
BEN mpna. mph EA7fill;11 w9HriAgop
fZL
C1I1

Spyihk: NS p'AXHIli

11,'k

(PA`lEp/X

mSnoime
AE Eh 9E. RZSTAKA HIZKATOCSA CSIVA AN

M/fillTSA117 WU 4ASAIIIICZKOJA

pEI1TSASN, Wit CKZpWkKAKA tSripoi

AS14 KS

CZ11,171pZ Nomilsn 0' ,EL AE .TtcsAh,

KZ ripzucAe , KG EA KUM .S.A1.) ASH. GA=Y

A11141011

FIE ?;AASAC%pRI 1171KM00fU1d, IltHHCij),Z hpt.

1) Ca pi la 1Clanid: zule

www.dacoromanica.ro

79

KSALt Awpk, CZCAillIATE MliWEASAIN LLIN NEA-4

RSTSAK

CZ

',mull npE

Enio KS

MEH

[MERL GARIA Awpk .D.rpE ./rt NNI1MA AWp1s/

WN laptlEAE Awpk (i)purzcAk MAN 1:811814
1181414NTEASA AnpEn.r8A8n, AE KAiTh
UlefRA

601"Ar

fIZKZT0111141Mplx Irk MSATZ. KZ gpell

4EAE 1117iIAZTOWNAWpIx v,,poEtICZEWpis, .1%.T70.

pEIJJE Mpx npE AipEnucin ApAlutink. Kz KS*

NOALIIE AOMNSAk ISZNAE 11E1111110101411MVpl:q 1.1114

MIMI Mph Jr IlikKZ ()NBA. IIS CZ hop cTup,4

411pAME KSMCIANTiR : WN Jil;;ME AE GOAT
METE cvrspACZBWfibd KZ IlZKZTOLLall Mph
rapt'. laph (111.;MAE11114 AtvinSASH .ropEtinAV
4E CZ Mph ElpOCAZHN WN KWpNZALOI CT411I
rifillASCA ICA (1)8M8Ak CZ CT/fiNCZpiii: mAtt-np8AI8T,u nzilwroctinkl NMI NS 4104)4E:
Mph. AnpEnTSAk MNASALVE (1114 pt. KZ IlEA
RARZC1171 npE4c8Ak W11ThelgWph NZMAiNTSMI
rttpk `11EA

slEM1

AEA& AOMIISAll

RACICT'AM

1 1A11.1i171 WMSASPI

CERWph, 11114 11A/M M

BA

puniApAEcwpz4
glAHPEHTAJ

RpAKCI (1)0tAir1'E. KNINAti

KZAA, 1J8 CA RAI ZAIA. IVA AminSAk calm-)

aznnupE Aumia,
11114

AAp,

A814. TNNEpEMA (POCI'AMit,-1

4RZ IKANNTAMh : INN

;STk AtipEnTSAk FIZKACNITIlt

NAM 11Z,1

11119E VAMPfir11-1

www.dacoromanica.ro

SO

1.0 ASH tlEpWHNAk nmuE. TOATZ via MH-.

ASAIJJE Wit flpSMSTAC AHpENTSAk 1 WH CZ-.

MAUNA ASH 4 CABENiE (1)HBA. ABATETE AE

AA pz8 WH (1)Z 6HNE, WH TE CZAZWASAIVE

4 IrkKk AE BikKk. KZ AOMNSA 106ALIIE knoAntk, um HS BA IMplACla firkKSKiWWIH CZ119

HikHz 4)EpHczsopk. 111ph IIEH 4apz AAyE 1 ;r0NHCZBOpk: WH CZMNANA NEKSpA-

LyKAWpk pzcniApAECZBA.

AupErnifil AApifi

WIIHNAROph NZAV6NTSAk Wit [Mph CZAZWASH

4 BrklIZ AE B*KZ npE AxmcSA. pocTSAz AFI

pENTSASCI

AEIVIINAEBA

AHMEA ASH rpZHBA

414ZAEI9IONE 9

1,110AELlik.

WH

Aay/A A8M

Hz;78ASA ASA 4 HNEMA Asa, Wit Hs copk

iitniEAEHa naufiR ASH. KH6,;8AUJJE IlZKZTO.
CSAk npE `NM. AlipENTZI WH IlApKti% CZAk

Smoapx. 9E AOMNSAk NSAk BA AZCA npE rittz

4 MAiNSAE ASH, NH'IE WH AkBA wcaHAH npE

+cz, IVRNA BA ySAEKA ASH. PABA16 npE

AOMNSAk . WH 4EphupE KAM( ASH : wit 4
NZA144,ITEBA CZ IANHNE;ii 11ZMNSNTSAkI KZ1lAk
CZ

BON% MZTSpA EIZKZTOW111 5 BEAABEpH.

OZ ;810 npE NEKSpATSAh, CSIVZNZALIANASC76

WH CSHNASCia

KA HEApfa AHBANSASH. WH

nirknpoanE TpEHSto ,. UM AAEK/K NS Epa :

www.dacoromanica.ro

81

WH IlEpKATSAAMZI WH HS CAS A+AAT1. AOKSA AS6. CinpimpE HEpZSTATE, WH RE;11 Ai-

pEflTATE, KZ JUTE pzmzuiutif, wm8ASH nz!apt& KZAKZTOpIH nEyiii Anzatipa111011Th.

cwpb. KSTOTSAII , pzmzW141.1,EAE HEKSpALVfi
nop nEpngwpb. K8TOT8Ab. GfI7GCEHi/M1 Aaph
AupEnu,nAlivph AEAA AOMHSAII. W11 CKSTI1T0-

WO Avopb. AE ACTE AA KpAME AE rpumE. WH

aykOTAAERA AOMHSAII 9 W11 1GKZBIHKA flpE
.11,1Wk, WH CKOATERKA MINI. IlZKZTOW1.1 WH

MifiHTSHEA flpE +WM KZ CZ HEAEMA1OHpZ

COPE +c8nk."

II Din rugheluni.
,,A8M1111/ic AHH111 ACBHTrSi CAAII7R5 A 4171.

pZ MOApTE 11ZpHHTEAE 9EpECK1., CUITAI. +E

ppium, IC. XE. I1E KEHHM ivrpa COApEAS11

CKMIZTATZ, AE KZ;SMI. ASAAIIHA AE CANR,
AZ8AZM1. npE 1174H11TEAE +110A WH CHTAlt

A-xi, A-;z8. KAAECTIS THHE .1'1 TOATZ lilaMI A KliclITA KS l'AACSp11 KSIIHWACE. 4110AE

ANsti 4-;z8 grAgz 4E Ami. ApEllTPIAA

ASMA TE CAZILALI1E."

www.dacoromanica.ro

82

GnoAoRn

IRAN.

GtioAoRixtpE A, -NE 4 CApA A4ACTA, (1)ZpZ rpEWAA:ri A LIE ()Epu HpE NON. EAKIITZ
EIJIh A -Nt A-;zsAh. rizp[mupwp Heipptil
mu AZSAATk ELM OpOCAZKIITI. NSMENE T7,5

JilK`klk. OE A-HE MUM TA cupE NON OPEgtiM IlEAEMAIOHMI. CUTE THULE. GAAFOCAOINT

Elph AHE ,VIAL1,7.M?& 1MiipE1ITZpFlAWpINTAAE.

EAKUIT mu. AOAINUITOpFOAE., im,EnErnvaijigni

+AnpEnTzpunwp TARE.

HALUIT NM UM-

TSAE ASMillit;ZAVil, KS 4A,19EfIT7 IAIAE TARE.

ASKpSpNAE NViiA-NE MI1AA TAU +111kKI.
uSAwpk TAAE NS AE Tp'k'IE.

lliE

Cl

KS-

RUNE AASAN, 144 CZ KSKillE KiMITApE, lf,IE

CAABZ CZ KSKinr. TATZASO WN doiK)ASii I1141

CNTSASil A-xh ,

ARMS

WII

nSptipik mu

Erk9711 AE 6'k9 k."

Hnik

WT118WAELL114.

41MS cnoRo;Eilik npE WEp6SAk T'ZS AomlitITOplOAE, ASITA I'SKRANTSAh TZS KS HATE.

KZ cz;8i),1 Nail mai mMT81411(14A TA, KA^.

Fork W r%TAwit. itTpE (PALO ATSTSpOpk nz
pootAEnwpk. ASmntm +AECISOHEpEMMITh rizwww.dacoromanica.ro

8
1'261111AVVp.1%,

Lint CAAB/6 nonopSorii TA8 A8ri

1;pafink."
T p 14 C T 0 E.

GNTE A-;z8, CUTE TapF, CUTE ctapz

MOApTE munSAgnme."
ripik CNTZ rrpoini" MIIASAWIME, A-MHE
(JUNIN , 11ZKATEAE NOACTpE 5 ANNTOpIOAE

tapTffi, 4:apzuyiinE tioacrpE, CHT8AE NEpW14

TZMZA8AII1E NEFISTNINEAE
4ETAyii
HoacirpE, narrpS NSMEAE TZS, A-11E MHASAITIE, rip.

GAAKA 111111`k.

plINTEAE ourpS NEAR 4E Mph

1)100.

ChIltACICAC16

44E....

USMEAE T&8. Gib [CIE 4

impzdifix.ra. CA (PE EINATA, K8M811 ./rt 4Eph,

AMA UJDI ripE

flZMNSI1Th. IllfHNJA NOACTph

4hk AE cati,18 AlcHE ACTZ;h. MN NE lApTal

AATOpINAE NOACTpE, KSM LUN Nor] EpTZMZ
AATIA/plIAIATI.

notppu. ILL NS NE AtNE M

PICEUITAI, 4E NE CKOATE AEU fASTATE:

11 LIF.E

A 11 O.

A-Nps liZCKZTOApE C1)11910Api9 68KSp8www.dacoromanica.ro

84

TE AE AAph

NAIThlii

kH81%

TIME.

KS

HAKIITNt TS .ift +EAAE171 11111 &MTh NAOASAI.

I1 lfiNTE9EASii TZS, KZ maiwr8wrop10 NZCKSWk CCIDATEA1Vph NOACTpE :

METANIE, A. GAAKA.
GOTE;ZTOplOAk ASSN XC. 111pETINLIV NIA Hai

nomEnixylE, CZNE 14;6ZIMAAk AE

gyhpznyu-

AE NOACTpE, KZ OE CAS AWN. AAPh ApSra

nEwrp8 non :

METANIE,

14

14 14 rk.

PSrAL1,1% NENTpS 14014 cw.kh ADOCTOAI,

POW%

npo-

MN M4E111141*, WI4 T01411 CHOI KA CZ

HE IGRZEMMI. AE flpUME7KAWI WN AE CKpZKII.

KZEIpE BON KAA.;Lt AK0p6dT0p14, KZTpZ

MXII-

TSIITOp10Ak A0gifiNAI4Mh,

METANIE.
GSfiTh ATAMNAOCTIIKIVE, 11Z;814Mk AN;ZS

lIZCKATOApE, AAE NOACTpE pSyk NSAE Tp*`1E AA NEKOE 9E AMA HIMME7KAIM IG66BALWENE, itcurh nykKgpairlii 4CZ141. RARHT/iS.
AMNE MHASIMJIE. M. GAMO

14

www.dacoromanica.ro

11H'k.

85

11 11

urn rk a

W A Ak.

,,MAN 9IINCTLITA AEISAIT xEptiumn W14

MAN CAZINITAi NENOTIMINIT AE KXT CEpA4:011MHNI HAIM (1)74)Z AE CTVIKAT npE AwG7,8

KtiumiTSAk AAN NZCKST, AAEnpAT/ii AM;Z8

NZCKZTOApE flpE TIME MiSfAIMIts
ES FISMEAE AMASH RAKALIJE FIZNINTE.

IlEpECKSAE.IlliZpATE, npEtIpEAnnwwk quiz11ZpT890WA;Z. KpEANNIIA 41TZpai_rin

num

p/HIJE, ANM611AE .1Il6A2fitqalliE

ASMA

Inz-

%no];upE, CNTrYi AZKSNNIVfi AtIACTA DINE W

1)E1)11111E, npE HEN AE MANNTE Oink nzpump WN INALqii

./tCZAAWEAE AHpE111411AWpk AWA;Zii, WU npE NON

./I1

flpA-

110CAMINKA KpEANNIAZ NE flpNNMALIIE KA SNI.

68Nh WN 106NTOINO AE WAMENN :

MATE

CNTSASii g(PpEm

A-NE WN AOMNPITOINOAE

evpunk.
BIEll,III

MLIAE.

A-XI. AE MANE WN AE ticnNTAi,

NROCTE
AE KOEpIE WN AE rpatopn AEwApTE US MN
AA.

Mo. A-vA AE munTENTykrifi, WN AE

AparocrE AzpSratimmi tnEpR8/611 T78. ABA

A-NE .riinzpaTE AN)SimpEmli czm gz,sk AM/AA'E

www.dacoromanica.ro

86
CpEWAIAE,. W11 CZ F18 WCIEHAECISh ripe (1)pcx-

TEAE MHS KZ 6AKIITli Ella Ill Bt`111 AMHHZ:

AOMHHTOplOAE

4-;'Z8AE TATZAh TOT

118T/LpH114E, AOMHSAE, 421110AE CASHrSph NZ-

CKBTh It. Xt. WH CHTMA A-Xh, 81,12fi

pupE,

A-

SH/ii FIST/XpE MHAS/AlpEMAS ripE wEp-

68Ah TZS. KZ EAArOCA01111Th ElpH

.11%

Grbia

AE Wk911. AMHITh.

(La sfiritult Psaltirel, f. 207 208).

III. Din Ololitevnicii." Din acesta carte

posedii numai un fragment, ce cuprinde
Aghiasma mare ti cea mic6; ti este
legat la finele Psaltirei.
Aeproducemti aid Ectenia de la Aghiasma cea mica

5,11S HAW AMH8AS11 CZ HE pSrAcmk.

flarrpS ATA AE

CSC

11PIE WH CHCEHiA

C8+AETEA0p HOACTpE AMHSAS11 CZ HE pS-

rzmK.
ThuirpS 11AIA ATOAT76 ASMA &Sin CTApA CEHTEA0p ASH AAANGZS KetAp1441. um
eaSTSpopa SUH9SNE AMN8A814 CZ HE pSrzmK.
IIENTpS CEHTA KACA P1ACTA WH Kapfu
KS 19E414111os, um KS ES1176 EErApE, WH

www.dacoromanica.ro

87

cpputu ASH AAAHE;z8

JD, Tptliymicac

&DT+ /6

AAAHSASH CZ NE pSrzivih.
11E111'1)8 iipxi*EnucKnAk HorrpS N M P. 4NNCTUITA flpEOWISME JIi XC. ill,IA1101114ME ATOTZ

KANI)SA WA nonopSA AAAHSASH

CS HE p8

rzmk.
IIENTpS 6Ar04ZCTRIII 11111 FlpAKOCAAKWHIN
AN 110141p41 +11ZpAlUrk

WPI AMI111 1.wauk Limp.

goEsoAa. WA -AASII 414NCTIITAS AMNifi HMI).

LIMN
Anap 1-061410 +WI iWAN HAp. flENTpS

TOATZ flOAA'TA, RoApIri, Wil wHrkrtinkl ASH

AMNASII. CZ NE pS1ZMk.
nEuTpS CIINTSAlk wpawSAk A4ECTA TORTE

opium tkzpit

11114

CATER

WH

opin twirl

KpEAIILI,A AZKSECKk +TNYINCE.,, AmHSASH

KS
c

NE pSrzAnk.

HENTpS uSHir% cwfimrizpApix imHTSpH

Aop 4EpIOASPI RSNZ p0AAA IllinTSpuitop nz.-MifiNTSASH Wil THAnnSpH KS nau, maNsAsa
CZ HE p8r7Ank.
HENTpS
60AECKh, CZ
61E

4E1,t

4E

NOATAI, KZAZTOpECKk,

TpSAECISh

WH

4EA 46C 490-

Wil AE MMITS111114A A0p

NE pSrmAk.
1) Ostea.

www.dacoromanica.ro

AmuSASH

CA

$8

llEHTpS MEAL ME CZNTh pznzwcagii +poiLIAR HOLppH JI1TOTh CIIRi AIOAh T7nMilAATX-

nop MOApTE rpA6HiKZ, KA AMN8Ak AMH;ZS

CZH WAHXH*CK/ii LIM CZH MHASIACK7ii, AMHS-

ASH CZ HE ptirzmk.

IlarrpS CZ CZ csuickcgai ADA PIACTA,

c8nia giumpA CKHTSASH
A-xh, AMNA811 CZ HE ptirznik.
KS 118TApA1 1 WU

IIEHTp8 CZ cz noroapx CZ KIE Alibi AMEIIIIA KSpzuirrroapAi c8ripmfmmtkaTEH Tp0Hip 41A9EpE, AmuSA8u CZ HE p8rzmk.

ilarrptl CZ (VIE AHA AIIACTA, TZMZASHTOApE Tp8n8pHAop Wit c(fATEAop Wit ATOAT/fi
HpOTHEHHKA ntkrApe FOHHT0ApE, AMHASH CZ

HE ptirzmk.
IlEnTp8 KACZHCZ TpHMHLIVfi AE cSck Aa-

p8A n;szsuntifii,

Lll II KABEHIA 10pAAHSASH,

AMHASH CZ NE pSrAMk.
IhtiTp8 TOLI,H Kapi 11/4Wk TpERSECKk AE
AA AMFGZSAh AyKyropto, WIl cripumwknx,
Amtimiti CZ NE pgrzmk.

flurp8 CZ HE ASAIHHZMh NON KS A8MHHZ`HOHJA KSHOIJMN4EHI

[vim

Tporiu,E, Amtintiii CZ HE pSrzmk,

1) Cos do o Binta,

www.dacoromanica.ro

omooyclA0)

89

IIEHTp8 HA A,MH;ZSA HOCTI)S1 CZ HE AtipE

RATE

NON

(1)in Wit moimitim +nzpz-

CAAE rim A ADEN AktEtpliA rtgrrapE

WH Cip0E1HpE, AMHASH CZ NE pSrzmk.
1.47filii

IIENTpS Cl HE H;6ZBACK2I ripE NON AEAA

TOAT/R crpifincoapix Spilbx IIJU NEVA, AMUASH CZ HE pSrzAnk.
GElpiMHHALIIE, MOMITSAIIJE, MHASJALJJE

wit

nE4)Ep1upE Ancz8 KS AATZS Mph.

AE tlyk UINTA KSpATA opt RAIIHTA CAZMITA AECE1814T0Ala HOACTIA AMH;ZS NMHZTOApA Wit ilSpSpAk qmploapifi NIApk, KS
TO441 CHInkftsi HOMEHHHAk , flpE +WINE Wit
01(Hirt npianaiwpk Wit TOATAS HIALIrA tIOACTIV
ASH

Xt. AMH;ZS flpE CAMZ CZ AZMh.

Ilona:
RZ.Liki

CZ

KSKHNE TOAT/ GAAHAI 11H-

CTA WN JilKHHZ`HONA, TATZASA WH (().fionsii

Wit CgHTSASH A-Xk AIMS Wit riSpSpA tut,'

+Ethel,' AE 'Amu."

IV. Din Liturghla reproducem urmetoriul pasagiti de la fila 20.

Rs suerocAogEuict GIPHIAid CAAE HapTEHiE npEackpimiTSA wi cltaINTSA ilzpiuwww.dacoromanica.ro

90

TEAE HocruS, oRnA,SirropiS tui cTznzu 5

114112 Wi Hoorpiapx AE 4ETATEA 9EA MApE
AAEKCANApiA , WI A TOT gyinTSA, AiniEi,
ilEwranonsiSASI, gTi011i-Ei, 11179iNTEAE nzpiNiiinop, rizvropi8 incTopinop, AACKAA 4AC
KAAiA0p, AA TpEicripE;E9E Ain AnocToni wi
mSAERzTopiS ElpECTE ASME. ASZHA AEAA
G+ililLkiA

CA

BOE 5

`MMI1AZIliA,SCE

414

IAL111

ilpEa ecteiNgia CA, AM TillZpiT ONEACTZ

C(()ZhIT7 KApTE, CZ Jil 11 tizitrkrz Kp E 111 i
N 1 i Gl) i HT EAE Yr AiN E: A GOWilEi CANE MAi MiNZ cA8r7, VS c8epnETEcK8-1 CMEpiTSA Mil-pot-10MT AE MOili1rAlliA AOCITEIS."
La finituld cgrcii se lice : ntipd,ritusail In casa Sfin-

tel Mitropolii In 14, let 7191 (1683), lunie 16, Tiparniculd Nicolaiu,"
Contimporanu cu Mitropolituld Dosotheid, 1 conostenitoriii pe campuld literature) romitne , a fost4 marele

Logoftitti Miront Oostind. De la eld ne-a rernast: Car tea pentra desatecatula dinteiil a terii Moldova qi neamulti moldovenescu;" deasemine: Letopisetulg terii Moldevil de la Arena Veda made este pordsitii de Urechi Vorniculn,' F3i pa.n1 la mortea lui Stefanita Vodd, adica:

istoria Orel in curgerea until periodd de 67 annl. Ell

sfiri viata prin morte silnica in 1692.
Reproducemd aid Illlg pasagiu din Letopisetulti lui
Mirond, dupre unu manuscrisfi vechid, in care so Slice'

www.dacoromanica.ro

91

di, este scristi, de pre isvoduld lul Mirond Costint Logoietulfi."

Mmnia ASII ipEcPan go,N, TOMWA

CAS riEllST
.itliZpczpu AE CifirlIIIE

KSM

TOT
AWE AS 1.011ST11.: Allt SNh LliNrANk-KAAZS,
AAiKZ niEp;vropto AE WAMEN171. INIirANb rpWC
WN

MApE AE Tp8nb: ANEAA cirpnra AE MSA-

TE Wp11 4tNAiNTE. ASN. ApZTZNAli. FlpE KOApt!. CAS JilrfaLlIATK AOAMNE 6EpzKE9Iii
6S1114 CWITb. AE 11110NrATk. lj1E+AN BOA pAE

AA PIECTE liSKIIIITE WIN AZpSE KANN 414rANSASH::: LIE 11pEKSMk A TSTSpOpb. TNpA1111A0p6 A AEgzpzczTopirtop m ClfiNb.111A AA

TOATE UtZpZAE .11 ASME SpayrK IACTE CTZrizufiE. AWE WN A TOMWEN KOA: AAS (POCTIA.

SpliSTk WI4 60EpIii, KApIN mcocaph K71 EpA

MAN TOIJ,N AE KACA ASN, AlISME GEAAWMAN

AorognT8m. 67pEOK) KORINKSAk, GT8p;rk

IOSA gl4CTEpNNKSAk. mph EN
TOTh
(tiapz rpiata MOpI4lN hIS EpA. NE
NACSAk .I1KAA KSMII CZ ;NNE KS ;14AEAE A
MMIZE WY1 4IEIj1E K;MlAk SNAE racTE +pH-.
KA NS liKAl1E ApArocTE, IIEIITpS ANEA JikTpEKZFIZAk Silk ./1V1ZpAT6 npE Silk AACIMAK
KSMk Apll +14 411Z.pal k CZ CPNE ApArk TS-

xaTmanSith..

.11't

www.dacoromanica.ro

92

TSpcpb: AS p%cn8nc% AE NS BEN ()H rpo;11i1{11

4n7paTE nEmzp8ii. 4Episik4i CMITIt

PHA A0M1111. KZpOpA liZpZAE nop AE CAS

MZCK11. Ailik AparocTE NS AE 021)piKZ, KZ

+OKA 4/P1E

SpS911011E

KZT1.

AE T1P4 ;i8

-TOM 11;6SKNEWE: AWA CAS flpHAE4MT1. WU

OHNZAk
60Afa KS rpiME, CAS 110pORIITI. KS TO111171
AS Timm NE TORN C&SMIITOpill , 4'
W14
flApTE CA. WO npE wagm.pn. INN .1IlTp0
NOAllTrk AS EMT!. KS TOLkiii AA CATk AA
AA TOMWJ% BOA. Jik TOATE .;'11AE

KSKSTENH., WH AE AKOAO AS flOpSUPIHTh ASN

11.1E(1)All BOA KS GIME CZ CAM AHNk CKAWNIt.

KZ MIME N8 110ATE AN 014Epn AOMIIIIE ASH.

KS AT&TE 11Zpzcflili

AE

canyy."::::

Anulti i688. In Bucuresci s'a tipdritil Biblia romans,

la carea ad cooperate mai mu41 barbaV literati romanl,
intre caril
Mitrofand proin Episcopuld de Husi.
Anulti 1714. Pe candd logofdtuld 3-le .Vasilie Damiane, garele logofetii Theodosie Dubeu, i apoI Marcie Logofeld Nicola!u Costind, fecToruld lui Mironti, se
=Tail cs scrierea istoriel torei, continuandd de uncle
Ilsase Mirond Costind; pe candid geniosuld i prea eradituld Diniitrie Cantemird stria operile stile istorice, politico si morale in limba latina 9i rom&ua" : birbatii BisericiT romAne, in viaculd aid 18-le ad intrebuintatd multd, sirguin15, de a romlniza in totulti Biserica, inlocuindii
www.dacoromanica.ro

93

limba Slavonl cu cea romans In tote partile serviciulul

divint, atAtti publicil cat(' i particular ('. Sub Nicolaiu
Mavrocordatti in Monastirea santulul Sava din Iasi s'a
infiintatti tipografiA, unde se tipariati cartile ce se traduceall in romanesce. Asa la 1714 , sub MitropolituM
Gedeon s'a tiparitti Sinopsis." Acosta carte coprindea:
1) Acatistul(' Malcel Domnultg, 2) Paraclisul(', 3) ExaPsalmii, 4) llepnbift tiacs , 5) Pavecernita cea mare. 6)
Pavecernita cea mica. 7) Slujba sfintel Pricistanil. 8)
Randuiala lunilord. T6te aceste Evchologil suntti In roma-

nesce, :,farA, de Pavecernita cea mare, In carea rugliciunile tote sinitA slavouesce , numal tipicurile suntu romanesce.

Anulti 1726. Mitropolitulti Georgie a publicatil Antologiulti," adictt o carte In carea se coprindea(' servirile grbAtorilorti anuale , si ale Duminicelorfi. Mitrepolitula n'a cuteclatt a face editiunea deplin5 romans;
chi a pastratti stichirile , can6nele si cele-l'alte gintArl,
In limba slavonit, ca si in editiunile vechi, dart) a tra
dun romAnesce: Parimiele, Apostolil, Evangheliele i tipiculit. Cu tote aceste partitulit filo-slavonti nu privia
bine progresiva introducere a romanismuld in Biserica.
Acosta se intelege din cuvintele Mitropolitulul din prefatti, prin care dandir opera sea sub protectia Piincipelul
Michaiii RacovitA, core ap'erarea el de hulirea zavistnicilor ca lucrurile cele tinere 5i dinna ivite in lunge
tare scutelet yvi acoperegrentti le trebue.
Dacti decI lirrba romans Si arum, dupA unit spatid mai
bine de una sutli anl , si dup5, unit progresti nu micil,
tote -avea zavistnici caril o Salina: catti de multi, 1 cat('

de tali trebue sa fi fostti acestI zavistnici hulit ori al

limber romane, cu unit viacil in urmii , i cats peded
www.dacoromanica.ro

94

n'or fi push el desvoltarei limbel nationale ! Aceti zavistnicl stint negresitd aceia ce nor arati numitil partituld conservative, filo slavonti. Dace Mitropolituld Georgie, la 1726 era ingrijitu de hulirea zavistnicilorii, pen-

tru o carte publicata de elti,

numal pe jumetate romanesce , era cea-l'alta jumetate
slavonesce: catd de
mare trebue sa fi fostd hulirea zavistnicilorii asupra Mitropolitulul Dosotheid, cu 40 de an! in urma, mole a
publicatil nu o carte romandsca bisericesca, ci ma! multe, i nu pe jumetate numal, ci into egT in romanesce,
carele celd aoteiti a invetatd pe Romanic din Moldova a
se raga lul Dumnecled rominesce, .convingendu'i ca acele rugaciunT sAntti ma! placute luT Dumnecled !
Sum mar multti de catt sigurti, filo romanismulti luT
Dosotheid a ingreuiatu multi posiciunea acestuT Mitro-

politu i l'a inpinsti In aventur!, Se 'Ate ca si pe Mitrofand sald fi inpinsti de la HusT, i din Moldova, tow
hulirea zavistnicitori pentru protectiunea limbil nationale, gi tendinta de a o substitui in Biserid, celel slavon e.

Pe calla inteleginta moldava, se nevoia pentru cultura, desvoltarea gi introducerea literature! romane in
tete ramurile societticii: se intreba: ce facea massa poporuluT, multimea, carea se conduce secule de obiceiurl
traditionale, i la care tarclid strabatil reformele; i mar
alesti, ce Wee cleruld, care din nature sea, este celti ma!
conservatorid?

Dimitrie Cantemird ne spine, ca in clasa boerilord,

and, i pe la inceputuld viaculuT XVIII-le nu se inveta
alts carte , de catil cea slavona , a nume: copiil de amtindoae sexele invqati derostd in slavonesce, Ceaslov aid
gi

Psaltirea, apol li se tilcuia, tad in area limbs, Evanwww.dacoromanica.ro

95

ghelia, Apostolulli i cele cinci carts ale 10 Moisi. Cetirea i scrierea romanesca era edqtigii celul ce fame
cursulti de invelatura Slavona.
Cei ce doriati sit tntre in serviciultt preotesctt , pe
MITA Ceaslovuln i Psaltirea, trebuia s mai Inv* Osmoglasnieurd, adica cant'arile duminicale pe 8 glasurl ; podobiele sda prosomiele celort 8 glasuri; Eothinalele sea stichirele Invierei: tote acestea
slavonesce. Unu grads mai
su0 de inv6tatura se socotia : Gromovniculi lui Ira-

die imperatii, sea prognostics timpului, dupa data tunetului (rpm] ii); 111(ina lus Damasehinn; 72 numiri ale
lui Dunanqlea, i vro sutd de nunziri ale Ndsee'torei de
Dumnedea
aceste ca unit feliti de Theologia. InsA
In
atattt nutnele lui Dumnecieu catti i ale NAscetorei
romanesce. In urma
limba Slavona; dar Gromovniculti
vino colaceiriele, seu discursurild, ce se tins la nuntl.
In viacuiti alit XVIII-le
Re MOT Dascali st preoti
romaul a ciclutti altA belea: pe Tanga slavonesca. ar6tat, trebuiatl sl. invete si unele &Aar! grecesci. Grecesca
era pretutindenea la modA. IatA cate-va grecesci , cum
Fe scriati i se pronuntat de dascalii moldoveni:
XC. MINCTOIC EK unmpo .0.411ATOC .0.ANOTOC

veritumccic. KE irtic ETU ;EMNC NAANC ;ON

VINICiromE140C.

Ariwc. ariwc. arrwc. Knpnwc GAKAW.0.. npnpnwc W oypotnoc. KEN rwruc AOKCNC CS. WCANDI
rn AMC 4TICTI1C. ESAMMENNOC W EpXWME11-

HOC EN WNOMATH Knpin. WWI.% W EN AMC

12411CTI4C.

GEN MHOMEN. GEN B110r0MEN, GEN EKVAwww.dacoromanica.ro

96

plICTSMEN. KIVIE KE AE WME.04 CS. W.O.EWC

IJMWN."

Cum c acesta era sfera procopselil Preotilord Moldoven1 pe la inceputuld viaculuT XVIII-le se vede din
Manuscrisuld lui Popa Toderd de la Bodesci, in care

so coprindd tote aceste de mal sued, si sfinta legate la

until loch cu Sinopsulli tipAritti la Sf. Swa in 1714.
Preotil gi Dascalii carturarT, ca Popa Toderd de la Bodesd, scriad cartile trebuitore bisericasilord, care nu end tiparite, si le vindead, la cei ce avead trebnintI,
orT le daruiaii de pomanti, precum se vede din o thsemnaie, ca a %edit Popa Toderd cu manuscriptulti men tionatil, in anuld 1725 in Ode luT Michaiu Racovitli
Voevodd.

Tad in manuscriptulti luT Popa Toderti este la urma

o rugAciune slavona, ce o cedar, Preotil femeilort dupl
ce ntiscead. Acestg, rugaciune este forte interesantd, ca
modeld de ignoranta Preotilord de atunci; de aceea o
reproducemd aid :

NlOANTRA KZNAS NATE 4)EME]A

AE AA flpEOT C7 ;UNE :

,rN.

HpSNKSA.

ICE XE KM*114 NA papogrk rop.h BS

iihmkTE NOR`kTE. NOBrk CTOAWE MENA 14 RAA

CSAIAWEC

AA pomyrz AA pVIET. rH KE MON

`ITO MA ECU WCTARNA. TPFAA rk KZ flOCAA

KZ NEA Arrna K7 ciH HERikrrk Act mil.

Agog) Agap Agap NAHRANKA NANRANKA NANHANKA. CZKRIJE KpCTZ NA MUI KpCTE RZ CTAwww.dacoromanica.ro

97
11.11X7 MON B% NEApAX MONX. gp.cirom nporo-

414 CAROM WT pARA HOMill

II MEp: AMNN WTHAN ANAKOAE wr cEro xpama
HAA WCTZMIN

wr erkpb, ErO WT paGhl Miii, ;AE EC KpCTZ

700. ;AE EC MTN APINNK 700 NEINITA. /I ADZ
NOISACINEACA quit Crtiii WTI4S 11 CNy 11 CTO-

MS Ax

N Milk ti npuo N KZ Bt KW erk-

ROMA MIN.
Atha rugaciune este monumentult mon struosel igno-

rante despre ale religiunel; ignoranO, In carea zAcea

clerula i poporulu romant sub domnirea 1.mbel Slavone.
Nesciinc . de limbiL, 40, de ideT , necunoscinta de istoria

religiunel i de InvetAtura el; pietatea inlocuiti cu stiperstiVa. Acosta rugaciune semena mai multil cu acele
frase bizare i neintelese, ce pronuntii. babele la desdntece i vrajt,Ide cats bu ruglciunea unui preoth chrestint,
carea trebue sl esprime lui Dumnecleti sentimentele animeT, acele sublime, ce se producti la ocasiunile ce motivecla rugaciune.

Spre a sin* oil- ce romans hidositatea acestel tno sa, ne cercara a o traduce, de i stintfi locuri,
care nu producii nici unit sense.
Winne Iisuse Christose ale lei Dumneclet pe munhitve ,

tele RarAulii I) in chivotulfi luT Noe. Sta femeea lul Noe

i suspina mincindti s5. ma sa, clica. Dome D-sleult

met ce mal Wan, atuncl Domnulti Dumnecleti a trimisti
la ea ingerulti la acestA nevasti i cli: Lazarii, Lazard,
Lazart, ilivanca, ilivanca, ilivanca. Insemna cruce pe
41) Rarauld este und mute in Moldova, tinutuld Suavel.

www.dacoromanica.ro

98

mine fa truce pe fnchig,turile mete pe s;nulii med. Cu

crucea alunganda s'a departatt diavolult de la robula
lu! Dumnecled cutare: amint. Fug! diavole de la lacapit acesta , de la credinta luT, de la roaba Jul Dumnetlet. Aiel este crueea lul Christost. AicT este mama
muceniculul Jul Christost Nichita Si et me inehint Bisericei ceT saute Tatalur i Fiulul si santulul Dacha. 8i

acum i purure9 i invecii vemlort arnina.'

11. Relative la Chronologici.
1. Tote documentele antice poi ta Is dhte era de la cre-

area lumei, sea anii de la Adana Avesta s'a coutinuatli

pang, pe la jumetatea viacttlui VXIII-le. De la anult 1750,
pana. la 1765, ze glseset IntrebnintatE, amandoue erele,
adiell in unile documente se intrebuinteza era de Ia Chris-

tog], in altele cea antica. Dart de la anula 176-1, de Ia

dotunia lul Grigorie Ghica, devine generale metoda de a
intrebuinta la data anil de la Christosa.

2. In tote documentele anuld se incepe de la 1 -ill

Septembrie, dupre Chronologia bibhca, adoptata de Biserica chreitina. Acosta se 'Ate vedea forte lamuritt din
Chronica , unde adese orT se incepe anula cu Septem
vrie , Octomvrie i asa maT departe J. e. anula 1701.
Insa anula civilt si din vechime se incepea tots de la
anteia Ianuarie. Acosta se vede atatt din ceremoniele
ce se faceat atunci la curtea domnesca, cats i din colindele populare.

3. Calcularea anilora de Ia i-ia Ianuarih se vede ca

s'a introdusa de o data cu era de la Christosii, in domnia lul Ghica. Acosta se deduce din conferarea datelort
unora din documentele reproduse in opera acesta. D. e.
www.dacoromanica.ro

99

2 Februarie 1769, data actului din condica Anil pentill allegerea lui Leond la Episcopia de Romand, cu 20
Noembrie, acelast anti, data carte Mitropolitului Gavriild

Ca limachd Mil cleruld Ore!, prin cares ingrcineza pe

Leond cu administraOthea eparchiel Husilort, in abseila lui Inocentie dusd la Peterburg. Dad inceputuld
anului s'ar fi calculate atunci de la 1 -ill Septembrie,

cartes Mitropolitului nu putea O. fiA adresata luf Leon,

carele pe la Noembrie Inca nu era Episcopd Videratd
este dar cu anuld in documentele aceste este calculetd cn

incepere de la Liu Ianuarit,

4. Una Ansa i dupA jumetatea viacului XVIII le continued a calcula anuld cu incepere de la 1-id Septembriti.
Aces:a se deduce din combinarea date! 18 Decembrie
1782 , dud(' s'a instalatd Iacovd Episcopuld de Husi,
cu data inscriptiunei do pe clopotuld Episcopiei , facutil
de Iacovfi in anulii 1782. (Vegl in ChronicA la finele
anului 1782). Dad, clopotariuld are fi calculatd anuld

de la 1-in lanuarie, atunci nu putemd pricepe cum Iacovd instalatd la 18 Dectinbrid, a avuttl timpil panA la
finele anului, in curgere de 13 clile, a comenda facerea
Clopotului, si clopotaruld alti si ispilvi. Greutatea a cdsta pere, Judea, ce presupunemti a data clopotului trebue a se calcula cu inceperea anului de la 1-id Septembrie.

III. Diferite notiuni archeologice, istorice, geografice,

filologice.

1. Vetatea Craciumi sell Craciuna.

Intre docameutele Episcopiei de Huai se aflA und suretu romb,nescil, tradusd de pe ispisoculd serbescd data
*

www.dacoromanica.ro

100

to 1484, Matti 13 de Stefang celg Mare. In elt se pomenesce de cetatea Critciunt si de parealabulii et n At
vendutti acelti sate credinciosg boiariuluT nostru Mihulti
Parctilabult de la Craciunt." Mihulu a cumperatt satulti
Galesescii de la StanciulO sin Fedco Starostesculti cu
105 zloti tataresci.
Doinnulti Dimitrie Cantemirg ne spune, ca, pe timpulg
lul, la piciorulti muntelui Vrancea, apr6pe de Monasti-

rea Mira se &lei ruinele unei cetati forte verhi, si

acelu locO se numia de locuitori Craciuna (Descr. Mold.

f. 25,26 edit. Iasi 1551).

2. Cetatea noun sea Novogradulti.
Inteung chrysovg datg de Stefanu eel(' tenerti la 1518
(7026) to Vaslui0, intre alte marturil se aduce si raiipa

mina IleTpaira a natia Timepa HonorpaAcuix." (Credinta Panulul Petrica si a Pauului TOdert (Parealabil
de cetatea noul). In viaculd alti 15-1e la Romant era
o tortereta, carea se numia Cetatea noun, era slavonesce:

Hosorpao, (vetli Letop. t.

I,

f 168-169).

3. Genealogia WI Stefan cal mare.

In chrysovuld (lath de Marele Stefand la 1464 In
Vasluig, pentru dresurile satului Penteleescl, (vetli in urmA, pag. 9): acestu Domnil numesce uncial al sel pe Ilie
i Stefand Voevotlii, fiiI 10 Alexandra celg Bung, calif
at domuitu tntre anii 1432 si 1447. De aid putemd
deduce, di Bogdant tatalil Marelul Stefanil a fostil fra-

te cu domnii Ilie si Stefanu , prin urmare fiig lui Ale

xandra celd Band. Cum-ca Ilie si Stefan mai avian
www.dacoromanica.ro

101

frail se vede din uriculti lord datti In 1432 Panulul Moisi

Dvorniculd de glen, gi fratelaI sell Panulul Tadort Spa tard pentru satuld BrAdicescil (reprodusu In ChronicA,
la pagina 149) , unde acegti Domni clicti: era dupA

viata nestri tine va fi Domnd terii nestre Moldovel....

orl din fratil nogtril
Prin urmare genealogia ce face Vorniculti Urechia
Domnilord urmAtori de la fratirIlie i Stetanti pang. la
Stefand celd Mare, nu este esactl. Dupre eld, Bogdantl
tatAlil Marcia! Stefano vine feciord lul Alexandra filuld
Jul Iliagti.
lul Biagi], prin urmare nepotil de feciord
In aseminea casti Marele Stefand videratti este ca nu

aril fi 'naafi numi unchi al set pe Iliagti gi pe Stefand.

Prin acestA descoperire se scapA tote -odatti memoria

lul Bogdand de o mare patA ce'l pune Urechil, di s'ar

fi sculatd asupra tataluY sed Alexandra VodA, l'a Watt'
In mal matte ronduri gi l'a alungatti din scaund gi din
tell, remaindd eld Domntl.
Bogdand a pututd O. aIbil, aceste resbele ea Alexandra; InsA aeeld Alexandra, pe care Urechie tld arata de
flit alt NI Iliagti, nu era tatAld In! Bogdanti, ci nepottl
de frate, gi dupe mdrtea fratilord set Stefand gi Masa,
Bogdand a pretindatd tronulti pe drituld frAtiel ca fogtil
Domni, gi a respinsti pe nepotuld sell, care se baza pe
drituld clironomiel fiPscl.

Cu dreptulti editoriultl Letopisetilord nestre la spunerile lel Urechilt despre rescola lul Bogdand contra PArintelul sell pune in parentesd semnulti tntrebitril (?) diadd
a Intelege ca aceea este greti de admisd (Vecli Letup.
tom. I, f. 113). Chrysovuld citatd ne convinge, eli, Out

ma! esactl istoricil Leg!, mit fad pe Bogdand fill lul

www.dacoromanica.ro

102

Alexandra celg Bung (vecli subinsemngrile la Letopise014 lui Urechig).

4. Illioseni.

In cbrys6vele vechl se ggsesce Intrebuintata clicerea

Mofenl, in loco de refleqi. picerea acesta ma! pe ur
ma s'a prefAcutti In lilopenY; dar dreptg este a se dice
i acum: Mopni, de la mosia, adicit proprietarig de moOa, omit de basting, de origing, romans din mo1 i strgmop. (Vecll d. e. In documentele Bunescilorg, cartea
In! Constantinil Racovitg, din 1753).

5. Satulii Ciorteseii in tinutulii Vasluittlui.

Din documentele Episcopie! de Hui se vede cu satul
Ciortescil a fostti re0eescg, i s'a luatu numirea de la
primitiva familia re0eesca, pronutria Ciortea.

6. Satulil Girla VliidicAY, pe Prutii in tinutulii

F: lciiulul.

Intr'o botarnicg din anuld 1757 se citeza o mgrturiA

scrisit la 1754, pastrata la Inocentie Episcopulg de Hui
In carea se spune: cg. ma! Inainte de venirea MoscaMord celorg de demultu, (inn all venitg cu Petru Imperatt , fiindg sate mare pe 71oia Coziecii, in esulfi
Prutului , se numia numele Satulu! Girla Vladicat i
pe numele satulul fY licea i moieI tag Girla VladicAY, i dupe venirea Moscalilorg pustiindu-se acelg satil
s'a numitg 1 Otet6ea, pe numele unel fontanY ce ag fostti

Otetg, 1 de la Petru imperatd

facuta de ung omg
totg Otetbea s'a numitu.'
i pang acum
www.dacoromanica.ro

103

7. Movila Babaca.

Intr'o suplica a unuT mazila Mil Toda , WA data,

se dice: made umbla podu!A peste Prutti la movila RiiNet " De aid putemu deduce ca movila Mad nu
era de cat o fortereca de pamenta pentru paza la trecatore peste Prutt , spre Inpedecarea Tatarilorti i a al-

tort pradatorl de a trece Prutult cu forta.

8. Fontana. FOntanari.
In vechime nu era cunoscute la Roman! vorbele: Ofmea, Cipnegiii; ci in locult Tort se intrebuintat : Fontana, Fontanarid. In cartea lul Georgie Ghica, din a!mit 1656 se spune ca in HuT era MAO, domnesca.
Domnia scutia dud fontanati, pentru a ingriji de acea
fontanti (Cond. II, f. 60).
9. Buda.

In o carte de la Duca Voda, din anult 1678 se pomenesce Oicerea Budd. Cartea doronesca, vorbindt despre cautarea i aducerea vecinilorti fugitT de la Episcopia de Husi, orT-unde s'ar afla, dice: nor! in targt, orT in
satult DomnieT mete, or! in sate boerescti, orT cAlugarescti, orT in slobocliti, or! in Budd, orl hie unde 'i volt
afla." (Cond. II, f. 104).
Buda
clicere Slavona
insemna o locuinta retrast, in padure, tin(' e locuescu ciobaniT, set padurariT
set lemnaril; aceea ce maT in urma s'a numitil la not,
odae. Numirea Buda, a remasti pans asta-c11 ca nume
proprifi la matte localitali. Acesta ne da a intelege, ca
www.dacoromanica.ro

104

odiniara pe acele locuri fusese cite o locuinta retrasi

In padure, adica o budet sett Maid.
10. Bement-1.

Este licere slava: 6eacmtnnutt, insemnit: unit lucru ce

nu se schimba, nici se instreinaza. Bezmend In Moldova se numesce plata ce iea proprietariuld anualmente
pe untt loch ce rat trecutti altuia in posesia numai
pentru usufructd, fait ca sal fi data i dreptuld proprietatil definitive, care remane neschintbatii i nealienatii. Celd ce a luatd null locd on bezmenti nu pate
altI schimba on instreina, fttrtt voia proprietariula
11. RetieIL.

Intr'o poruncl de hotarnicia, data in anuld 1754, de

Matheid Ghica Vodtt, cetimil urmaoriuld pasagid:
nIata niad venitil jalba de la Sfintia sa cin3titd parintele i rugatoriuld nostru Kyr Inocentie Episcopulti
1111010rd, 'Panda ca are Episcopia o mosia anume Hrubenil acolo la tinutuld Falciiului pe apa Prutulul, i se
inpresora de catra. Pahnescl, moia D-sale Visterniculul
Stefinita, Rusetd, si de catra Duda, moia Lupului Costae Stolnicti , si de catra Epurenil Paharnicului Stefanita Iamandi , qi de catra a1 refleg,a (Cond. A. f.
104 din dosit).
de la latina
pi cerea refle0 este vechia romAna,
haeredes, eredes, apoT redesii, si insamna mostenitorid,
clironomd , celd ce are mosia sell clironomia de la parintT. In sera muntenesca redesil se chiama mo. ioni.
Reclesil dar din vechime, precum se vede si din pasagivlll
www.dacoromanica.ro

105

citatu mat sust, se numiat nu numal micil proprietari

ci si ace! marl, call! erat bAstinasi i avead moil set
proprietati clironomite de la mosi i strAmoT.

Dad el

ocupad functiuni set boerii, atuncl devineat si se numiat Boeri or! Boiari; eri cei neboeri(i remAneati numai cu epitetult de reciesl, adicA morni set proprietarl de moil.
12, Protetil.
In limbagiult documentelort Episcopiel, Prutett in-

semna: unt cott set o bucatit de plmentt, ce rumpe

Prutult din vre o mos% , candt 11 strAmutA cursulti,
Locult aceld rAsluitu de Prutu, de i Amanea de ceea
parte a riului, dar se privia tat ca parte din mosia atria apartinise mai nainte de strAmutarea cursului ape!.
Ihteo hotarnicii, a Risescilort din 1756 cetimt: Aij
derea niat mai arAtatil Sfintia sa Episcopulti , cii, ma!
are Episcopia trei coturi, ce se numesct prutefe, peste
apa Prutului dcspre LApusna, pe nude a Anblatil Prutult
de vacs , i mutandu-se prutulg, at rumptt din mosia
111escilort, de sell flcutt acele coturi." (Cond. A. L
106 din dosd.)
13. Voevodii ').

Titlu de Voevodi , ce se da Domnilorti roman!, este

clicere slavA, derivatl de la: BA prescurtatt din Bolina
a duce, conduce.
resbelll , si de la verbnlil B0411Tb
1) Din Voevodd", Roma/111 prin preacurtare alt tormatil 4icerea Vora", cares litteralmente inadinna: Duce", adici: cold cc conduce di-

tea gi tad ter&

www.dacoromanica.ro

106

Prin urmare Voevodd litteralmente insemna: Conductorula resbeluluI, sed mai esactd: Campoduce, precumt
Huru In Chronica sea numesce pe anticil Duel sed CApitain 0 RomAnilord din Dacia. AcestA numire ne aratal
ca In anticitate, destinatiunea i ocupatiunea principald
a Domnilord notri era .Resbelutti, pentru apttrarea patrieT, ce era IncungiuratA din tote pArOle de inimicI politicl, i de prAdAtori, contra drora, cum se esprima tint
documentti istorictl anticil ceY betranl DomnY, 1 monenI.. ...... ptimentuld esta cu sangele lord Ild tinu i
arAtue, iild plistrit moia a firea pentru roduld lord i
pentru semintenia lord DMA in viacaa. In urmA, pag.
25,26). Domnulti era Voevodu: campoduce; functionaril

erad Boiari: luptatori; Ora da orl dna se cerea, volnici: omeni de resbelt, resbelAtorY.

IV. Episcopiele de Romanu gi de liddauti, qi Episcopii de cariI amil gasitii amintiri in documentele
Episcopiei de Hu# qi in alte monumente istorice.
Domnuld Alexandra cell Bunt, pe la Inceputuld viaculla 15-le, se pominesce In Chronicele tore ca cell Anteiti fondatord alt reedentilord Episcopali i alit eparchielord Moldova Eld Implqi administraciunea bisericesca pe trei Eparchil: a Mitropoliei de Sucdva , a Episcopie de Romand, i a celel de RAdAucl. Partea de
micllocd a terei , panA In Nistru i Dunhe , compunea
Eparchia Mitropolie!. In Eparchia Romanule Intrad o
parte din tinuturile Ord de susd i de josh,
acele

de pe Magi muntI, i *a la Dunare.

Eparchie! RA-

dAutilord aparciniad tinuturile terel de sushi despre PoIonia.

Biserica Episcopiei de Romand actuale este zidita de

www.dacoromanica.ro

107

Domnuld Petru Rarest, i de fiiult Ott Mast, intre

anil 1542 si 1550, precum se vede din inscripOunea
Slavonl de pe zidult Bisericel.
Domnult Aront Pumnu, in opera sea despre proprioacne Monastirilort din Bucovina , publicata In 1865,
vorbindu despre proprietatile Episcopiel de RAdiutl, la
pag. 78 dice: ca Episcopia de RAdaup, precum i aces
de Romant, s'at fondatu de evlaviosuld si Marele Domnitorifi alo Moldovel Alexandru VodA celt Bunt, la anuld 1402."
Damt aid ci o list& chronologici de Episcopil Romanu-

luI si al Radlutilort, dupre cum amt gasitd de el a

mintire prin diferite documente istorice, care amt avutt
ocasiune ale ceti pitnt, acum.

ANIL

Episcopil Episcopil
de
de
Romand. Eldiuti.

N0T1UNI I5TORICE.

A luatt parte impreuna cu

1466 Tarasie.

Mitropolituld Theoctista la sfatult domnesct , cancld Stefantl

celti Mare a fAcutti mal multe
charazirl In profitult Monastire'
Pobrata. (Archiv. istor. T. 1
1470 Tarasie.
1499 Vasilie.

1515

.... ..
Pahomie

par. 1, Nr. 161).

A asistatti la sfintirea Putnel (Archiv. istor. T. 3, f. 7.:
In clilele lul Stefanti cell
Mare.

La 18 Fevrearit acestt apt

elti a cumpgratu o parte dire
mocia Berchisescil ci o a dtiruitu Monastirel Moldovita (A-

rout Pumnu In opera : Pro.

www.dacoromanica.ro

108

ANIL

Episcopil Epiaeopil
de
Romani].

1531 Macarie
1538

de

Radautl.

INC:MUNI 1STORICE.

prietatile Monastirilord Bucov.

f. 50).
Vedl analisul inscripti., la 1550
Se pomenesce in Letopisett
de tint Vladica Anastasie, care

aflandu-se Impreuna cu Petru

Rarest In cetatea Ciceiuld, ar
fi conspiratt cu Simeon Para,labult cetatei, contra vietei fostuluT Domnt Rareii. Conspiratia s'a descoperitti si el all
fostal alungatT din cetate (Le top. T. 1, fil. 165). Nu se scie

de la care Eparchia, ar fi fosttl

acestA Anastasie, Episcopt conspiratorti.

1542( Macarie
1550(

In chide luT, intre anil 1542

si 1550 s'a ziditt Biserica EpiscopieT de asta- di, cu cheltuiala Domnului Petra Rarest
si a Hort lui, si cu ostenela
acestui Episcop. l) Acesta se vede din inscriptia Bis. episeopali.

') Reproducemtt aid acesta Inscriptiune, find interesanta pentru istoria Pere! din multe privirT. Ea este In
limba Slavonti; dar aid se da o traductiune, facuta du
pa o copia in limba originals, comunicatii mie de prea
sfintitulfi Isaia Diocliasti, Locotenentele de Episcopti aid
Romanului.

Cu vointa Tatalui, Cu ajutoruld Fiiului , si cu perwww.dacoromanica.ro

109

ANIL

1544

Episeopil Episeopii
de
de
Remand RAdautl.

.... .. Georgie

NOTIUNT ISTORICE.

La 14 Octombrie a daruitti
MonAstirei Varonetului ung nal
anume SuhlineulU (Monast. din
Bucovina, de Pumnu f. 100).

1551.

Mitrolan

Stefanil Voda VIII ii dAru

feqiunea Sintului Duchti. InchinAtoriulii Treimei si`credinciosula Io Petru Voevoda , cu mila lui Dumnecleti
Domai t.erei Moldovel, cu.de Dumneclet cununata sea DOm-

na, Elena i cu de Dumnecleil daruitele sele odrasle...

Stefant si Constuntinii. A Inceputil
acestil santt Teniplu de la celle mai de pe urml rAdAcinn , in numele cuviosei Make! nostre Parascheva,
in ain't]. 7050. Dar neajungendu pAna la se'virsire a
reposatti intru Domnulti cu somnuki celil lung , asteptandti inviarea cea comung. Vecinicti lui pomenire. Ea
dupl sfirsitulti lui, mai mail numitulii sed fiiti

cu mila Id Dumnecia luandu scipetrultl

si thronulti, si cu iubitorea de Christosu Muma sea Elena si cu prea iubicii Bei frail StefanU si Constantino
l'a ziditti si l'a gvirsitd, spre memoria sea i a pArinploru si a fracilord set Ira din ordinulfi i comanda
evseviosulul lorii imperiii ingrijirea de executare s'a Incredintatti mie smeritului tufts sfintiiii Episcop! Macarie
al(' acestuT pAzitil de Dumnecleil ...... .

.... ..... ... Si a-

Oeste s'au scrisil aid, gi tote aceste all Matti sfirsitil in

') Adica: chiar de la temelii. Moduld de a se esprima figuratii este o
particularitate a apiritulul lui Macarie, precum se vede cli din esprimarea datel fondfirel Biserieel.

www.dacoromanica.ro

110

ANIL

Episeopil Episeopil
de
de
Romand. Ridauti.

NOTIUNT ISTOAICE.

esce 4 V, Mc! de via, ce le

confiscase de la Spatariulti Iurie , pentru revolts. Archiva

Istorica Nr. 180.

1552

Efimie.

Alexandru Lapuneanuld II

anuld de la facerea lumel, carele se va capeta aduarida la mia inseptita tint! de cincl or!, i de cincl
ori cinci simple , si pe optd ald duratei. ') Era de la
u
nascerea lul Christosd 1550. Luna
Din analisa acestel inscriptiuni culegemd urmetdrele
notion! istorice :

1) Biserica actuale a Episcopiel de Romani' este inceputa de Petru Raresd In adoua domnia a sea, la anuld 1542, cu patru an! inaintea mortiI la Eli' nu a
apucatd a o ispravi film% in viata; de aceea fiulfi sell
Mast, care a succesd la trhonti in 1546, a continuatil
opera parintelul sell, si o a ispravitd in anuld 1550.

2) Petra Rarest a avutti soda pe Damna Elena, si

trel fecioa: Masa, Stefand si Constantind.
3) Numele lig MO Voda, ctitoruld continuatord si
sevirsitoriuld Biserice!, se cunosce ca a fosta amintitil
in done locuri ale inscriptiunel ctitorescl, dar din amandone locurile este tersil in urma , si desertuld
enpath cu stele. Cum-ca a fostd ce-va scristi in acele lo-,
curl, se cundsce de pe semnele de prescurtare si de aspiratiune , remase intacte d'asnpra locului uncle a fostil
(I Adica : 7058.

www.dacoromanica.ro

111

ANIL

Epiecopil Epiecopil
de
de
Remand Radauti.

NOT1 UN1 1STOR i CE.

dA o sums de bad., ca A pornenescd, pe Postelniculd Maxim

HrAboriuld , pe acaruia mosia

scrisd numele: Iliasd Voevoda." bra cum -ca anume aceste cuvinte all fostd scrise, ne aratA atAtd contextuld
cAtt si istoria tereI.
Cause, acestei intentionate stergerl a numelul Jut iliasu
Voevodd din numerulfi ctitorilord se esplica forte lesne
SA ne aducemt aminte de nebunesculd actti , cu carele
elii a finitu domnia sea: renegarea Chrestinisemlui i adoptarea islamismuluX. Scaodaluld negresitd a fostd for-

te mare in Cork cAndu s'a veclutd, a und Dome' pit

rAsesce thronulii MI Stefano, aill lul Bogdand , si Raresd , i renega Chrestinismuld pentru o lege necuratA,
numal ca sA OVA fall hid i fArA mustrare a se deda
la tote brutalitAtile unel junete corupte. Episcopuld de
Romany Macai ie, carele cu duo! and in urml scrisese
pe Iliasd intre ctitorif Biserice! , spre veclnica lul Pomenire; acum fu nevoit a'ld terge nu nutrial din pomel

mcult ctitorescd, ca sl nu se maI pomenesci la sAntele servid, dar cbiar si din inscripCiunea fundarei.
Acum cade de la sine greutatea ce se intempinli in
vechia traducere romans a acestel inscriptiunI, Melia
de und cAlugerd din Monastirea Nemtuld sub Episcopuld Meletie. Calugeruld traduatorid a socotitil, di ar
implea desertuld diu lacuna adoua, prin substituirea envintelord: iard0 Petru; adicA, ca due mortea lul Petru
www.dacoromanica.ro

112
Episeopil Episeopil
A N II

de
Romanti.

de

Riditutl.

NOTI UNT ISTOBICE.

Lapusnean nig o vendu-se, i pretulg 1111 1rnpArtise pe la Mon5,-

still pentru pomenirea reposatului. Archiva istor. Nr. 181.

Raresit aril fi success Ia throng unli alts Petru. Acesta intercalatiune arbitrary punea inscriptiunea In contraclicere cu Istoria tares.

Alta greseli mal e In acea traductiune la passagiult

unde se (lice de Petra Raresg: najungendil !Ana la sevirsitg all adormitg
" In originalt se dice : 6rA neajungendg penA Ia sevIrsire a repausatg
" Mai suntg
Inca. i alte neesactitAll In acea traductiune ; dar celil
pqing ele nu product confusiuni istorice.
4) CA de la 1542 si pens la 1550, catu a durata
zidirea Bisericei, la Romans era Episcopt omeritulg intre sfincipl Episcopi Macarie", organulg prin care Domnil all executatg zidirea Bisencei. Numele orasului uncle
episcopia Macarie lipsesce. Aid Incit este ung desertg
ocupatd cu o stea; dar cuvintele: Boroxpaimmaro cero:
acestui plizitg de Dumnecleg', presupunli qicerea: rpaAa: orasg." Pe timpulg acela orasulg acesta avea done
numiri : Romanuld," si Cetatea-noug" (slavinesce:"
ollouorpa,a"). LAsarea numelui orasului pare ca ar
presupune in primula scriitorig alg inscriptinnei o amAnare, provenitA din nedecisiunea: pe care din cele done

numirl se prefere. Din uitare sal alts circumstanli la,

cuna nu s a mai 1mplutg.

www.dacoromanica.ro

113

ANTI.

Epiecopil Epiecopii
de
de
Remand. RadAutl.

IN OT1UNT

1BTORICE.
...,...........

155$ Macarie .... ..

Eli a murita in acest ann.

Letopisetula spline , ca eli a

fundata Monastirea Itasca , $i

a dirigiata Eparchia Romanu-

lui 27 de ant; s'a InmormenAnastas. ..

......

tata In Monastirea Rasca. (Letop, t. 1. 1. 165).

In locula lu1 Macarie a nr-

matil Anastasie, pe care Letopisetula flu numesce omit

destoinica de a primi servirea
pastorale' ," i spline apol ca
ela a episcopitd la Romano 14
an!, dupg, care a fostii i Mitropolitt. (Letop. ibidem).
5). Moduli". figurate cu carele Macarie iubesce

a'1

esprima ideele, ne arata In elti unit omil de spirit"., si

nu WA ore-care cultura, care se constata Inca si din
puritatea limbo! slavone , cu care este scrisa inscrip
ciunea.

Letopiselula spune despre densula ca a pastorita eparchia 27 de ani, i ca a murita la. 1558 (Let. t. I.
pag. 165). Dec! scadenda 27 din 1558, aflame anulu
cand Macarie s'a Instalata la Romani, 1531.
6). Macarie, esprimandu-se despre Down!, nu intrebuinteza titlurile : Domnia lor, Maria for : rocuoAcTno,
Bungle; ci imperiulic, see imp6rlitia lor: Evseviosa for
impe'ratia: 62tarotiecusoe nx& 'ppm. Deasemenea
despre Inceputula une! none Domnil se esprima ,,a
8

www.dacoromanica.ro

114
4.1.=112111

EINii

Epiecopil Episeopii
de
-de
ROM11121
Radautr.

1560 knastas. Evtimi(

NOTI UNT IS CORICE.

Se amintescg , impreunii cu
Mitropolitult1 Grigoriu in Chrisovulii lui Alexandru 1.46punenuld, datu in acest5 anti Mo-

nastirci Vatopea, pentru m1561 Aneetce., Efiniie

scele Capula SAntulul Grigoriu

Theologull
El impreunti cu Mitropolitulu Grigorie seviresc5 sfintita ceremonie a ungerii la domniA a lui Eraclide Despolu.

(Letop. 't

I. f. 179).

luata scipetrulfi i thronulft." De unde se vede c pe

atuucI Ronahmil nu fliceati nicl o deosebire intre Dom uir
i intre imperatiI i regii altor natiuni. Domnul(' era uapb : Insgrata ; avea napalm: imperig; avea Skipetron qi edea pe throne, ca 1 tot! Regir i
imp6ratii.
7). Epitetulu ce dit NIacarie Damnel Elenel: de
Dunmecleti cununata," ne aratl, credinta biblica a poporului roman (', cu prin casatoria legiuita femeea se
0, de la Dumne0ea biirbatuluT: principiti, sublime, carele pune o temeliti olit:16, faniiliei chrestine. Pease-

menea epitetulu ce se di copiilor, nb,"scutl din asemine

Odrasle Elamite de DumnetletI4 are originea
sea in doctrinele biblice, dupre care copia stint fructulti bine-cuveliairel DumneOeesci: Muierea tea ca o
ViA roditti in casa tea; flit tot ca nisce tinere odrasle imprecastitorii .*

,?

www.dacoromanica.ro

115

ANIL

Episeopii Episeopil
de
de
Romamn
Raddotl

NOTIUNY ISTORICE.

Letopise015 pomenesce de
Theofan uceniculii luI Macarie,
ce fusese Episcopal din tinerete, i ca la acesta 81111 La-

1565

pundnul l'a redicate la trepta

ltitropoliei. Nu scimt
1572

Isaia

la ce

Eparchia fusese elli Episcopal,

(Letop. t. I. f. 1,88)
incaY spune, ea acesta Episcopti a subscrisll giuramen-

Mil de crediuca Metall Leilora de Ivonia, la ocasia reintornariT ChotinuluTin posesiunea Moldovenilor. (inc.
S
t. II.
1. 226),

giurult mesei tet(e: iata aa se va bine-cuventa 0=16,

ce se teme de Domnula." (Psalm. 127).
8). Mortea, dupre.Episcopuhl Macarie, este un soma
lungs, intru ateptarea fnvierei comune."
9). Cuvi6sa Paraskeva avea templur! in Romania,
inainte de a i se fi adust Sante le ei m6sce la Molder-.
va. AceSta ne amintesce despre strinsa legitura spiri-

tuals ce a existatt din vechime intre Romani cu correligionarii for SlavenI de preste Dunare. Santa Para skeva, s'a proslavitu la Slavenil de preste Dunare. Monde eI aa fostu anteiti depuse in capitala Tirnove!, apoT lu Belgrada, de acolo la Coustantinopole, i in fine
la 1649 s'ai'l adusu de Vasilie Vodi la Ia1 Dobendirea for a costatti pe Vasilie Voda 560 pungi de ban!.
www.dacoromanica.ro

116
1:02.171M.

In =0

RI

Episcopil Episcopil

ANIL l

de
Romauil.

dd
RAdilutr.

NOT1UNT 1STO.,ICE.

Pe la acestil and s'a templat(' tragiculd sfirsitu aid EpiscopuluI Georgie, ce a fost
anti de vid , spre a'l lua aye-

tea, de catra loan Voda Tirafluid. (Letop. .t. I f.

192). Nu

se scie la ce Episcopie a fost

elti.

1573

Isaia

A fostd trimisd (i 6 misiu-

ne politica de loan Voda la

caruld de Moscva. (Opera in-

titulata loan Voda" f. 58);

autorulil mentionate1 opere, spu-

ne ca acestd Episcopd , clop&

martea Jul loan Voda, aril fi
fostd scosd de la ERiscopia, si
Inlocuitd ,scu Georgie Movill
(f. 170). Ins& dupre datele urmatore, acdsta nu semand a fi
1576 Istratie Isaia
1577 Istratie Isaia

adeverata.
Contiporani cu Mitropolitulu
Anastasie.
La 9 Iulid, Petru Voda Schio-

coda MonastireI Panga

raplor o oilisste, cu bine-cuventarea Mitropolitulul Anastasie
i a acestor dot Episcopl. Archiv. istor. No. 296.
Georgie
Impreuna cu Vorniculd IeMovill remia Movila i cu fratele sed
puld

1580

Pacharniculd Simeon

Movili,

cu Hatmanuld Balica si cu alp

hoed, ne mai putandd suferi

www.dacoromanica.ro

llf
Episcopii Episcopi1

ANIL

do

Homanii

do

NOTIUNI 1RTOTIICE.

Radauti.

tirAniile luT Joan Sasuld Voc-

vodil, sub cuventU a se dun

la sfintirea Monastirel Sucevita, zidita de Movilesci, au pribegitfi in Polonia. (Letop. t. 1,
1583

Georgie

f. 201, 202).
Augusta 4,

elil

ImpreunA

cu Mitropolitulu Theophanli i
cu sfatulti Domnescii apr6ba chardzirea caselorrt lui Petru Vodg, din laI CAlLgarilor

de la Sf. Sava de lama Ierusalimil , spre a'1 zidi acolo o

Bisericti. (Archiv. istor. No.

155).

1586 Agaton Georgie

La 10 Ianuarifi, el impreuna lu Logoratulil Stroitl impaca pe Michailesculu Uricariulti

inti o certa de mosiA cu Monastirea Moldovita. (Opera D-lul
Pumnu dospre proprietatile Monastirelor BucGv. f. 49, anulti
1865).

ContimporanI cu Mitropolitulii Georgie Movild.

Impreunl cu Mitropolitulu
1592 Agatou Teodosie
Georgie Movilti, se amintesca
In ispisoculu lul Ieremia Movila Voevodd pentru inzestrarea
Episcopiel de IlgY, dupg In&
intarea el. (Yelp In Chronic&
la acestil anb).
Se amintescfi impreunit cu
1597 Agaton Atnfiloeb.
1589 Agatou Teodosie

www.dacoromanica.ro

118
=1.i.amalitMeMm....e

1101VVIMM

ANIL

Epieeopil Episeol ii
de
de
Remand. ItAdguti.

1111.WIMMELINSI>

NUTIUNI J*TORICE.

Mitropolitulil Georgie MovilO in

Chrisovulti lul Ieremia Movith,

(lath la 1597, Augusts 2, prin

care dttruesce satulti Ulmil Mo-

nastirei numite Mitochulti Si

naiWer. (Archie. istor. t. III,
1. 76),
1606)
loan
1607) Anastas.

August11 29.

Ve01 Chroni-

ca Husilor la acestl ad..

La 9 Ianuarie a scristi Boe-

1612

Efrem

1613

rilor i locuitorilor din pregiurulu helesceulu1 Covur .dojauti

archieresca gi auienintare, ca
sa nu mat cuteze a.. pascui acelti lads, ce 'era proprietate a
Monastirei Moldovita. (Opera
D -lul Pfinanu despre propriet.
Monastir. f. 67).
FiloteiD
La 11 Ianuarie a daruitti

Monastirei Putnel o proprietate in Bucovina, numita Crasna-jumOtatc. )opera eitato. 1.

95)..

1617 Atanas. Efrem

1622 Atanas. Efrem

Cu bine-euventarea for si a
Mitropolitului Theofauti, Domnulti Rada a inchinatt Sf. Mormentti Monastirea Galata. (Uric. t. 5, f. 216).
ImprennO cu Mitropolituld
Anastasio Crimea bine-euventeA intreprinderea Domnulul Ste-

www.dacoromanica.ro

1-19

ANII

Epieeopii Epieeopil
de
de
Romani's. Rad UV.

NOTIUNI ISTORICE.

fanti Toma, de a zidi Mona1625

Evlogie

stirea Solca.
ImpreunA cu Soborulti Monastirei So lca facti uti schimbil
de moilt

lett'.

cu familia Murgu-

Iat de la acesta satulli

Solca, i ii dais satulii Michalciulti din tinututh Cernautilor.

(Archly. istor. t. 3, f 218).

Se pomenecti to actul6 datti
de Miron Barnovschi in acestti
anti, pentru scutirca ciganilorti
monastirescl de dArile cAtri
Domniti. (Cond. II, f. 19).
Se pomenescu impreunA cu
1628 -9 Atanask Dionisie
1627 Atat a eie Evlogie

Mitropolitulti Anastasie Crimea.

Se gAsescA amintiti la un6
locti cu Mitropolitulu Athanasie.
Ati lua-tu parte la Sinodulu
1642 Evlogie Anastas.
adunatu In la1 contra Luteranilor. (Le-Quien. t. I, cap.
1631 Dionisie Evlogie

XIV, rag. 105 -108).

1656 Anastas. Sava

1657 Anastas. ..

......

Se amintescii Impretinl cu
Mitropolitulti Gedeon in Chry
sovulti de dauil ce a fAcutti
Domnulii Georgie Steianti 131sericeI Sf Nicolas din cheia,
la Braovii. (Desertatia pentru
tipogra. rom. fil 84).
Se amintesce in actult1 de
chirotoniA a Episcopulut de
Cernigovti Lazarti Baranovicl.
(Archly. istor. No. 75).

www.dacoromanica.ro

120
....

Aral

Episeopil Epistopil
de
de
Romand. RAMuti.

1660 Dosoteiii Theofan

1662 Eviogie Anastas.

NOTIUNi ISTORICE.

Se amintesca in ,Chrisovula
D-lui Stefan Voda, pentru inchinarea Monastirel. Hlincea.
(Cond. documen. Mitropoliei).
Se amintesca in cartea de

judecata data de Mitropolitulu

Varlaam ,

Mtn' o certa ce a-

vusese Monastirile Pantocratort' si Dragomirna. (Uricar.

t. 5, f, 230 32). Trebue a

presupune ca Evlogie si Ana-

stasie acum er' in paretist la

vre-una din Monastirile ce se.
certaa, precum i Mitropolitulti

Varlaama era petreatoria la

Monastirea Secula.

1663
1670

......

Theofan
Theofan

A murita si s'a inmormen-

tail in Monastirea Putna, unde fusese calugarita i schimnicitil mai nainte de a se fi

ri."-idicata la Episcopie. Lang
altariula Bisericei, dinafara, se
cetesce urmatbrea inscriptiune
slavonti : Oen uarpo6nblit Ka menb compumyca 6bi Oeo(pany EIICRO111 Ptomain, uponBS C704151111102 OT% llyTlifl, time

it npeAcTanuca 131 2ItTO 7178"

(1670). Archiv. rom. t. I, 1.

418. Adica : zaeesta petra mormentale s'a facuta lui Theo -

fana EpiscopulA de Rldttq,

www.dacoromanica.ro

121

ANli

Epiecopil Episcopii
de
de
Romand. Radauti.

NOT1UN1

1STORICE.

Proin schimniculti de Ia Patna , care a si reposatit in a-

twig 7178."
1673 Teods sie Serafitn

Contiporani en Mitropolitulg
Dosotheig.

1675 Teodosic

.....

'_675 loan

Seraflin
Misailg

1686 Sava

1693 Misailii Lavrent.

Se face Mitropolitif in loculfi lid Dogotheid , carele fugise in Po)onia.

Se pomenescg impreung en
Mitropolitulti Dosotheiti In aseilementulg fltutg de Constantin Cabtemir negutitorilor din
Iasi. (Uric. t. 2, f. 35).

Se amintescii impreuni cu
Mitropolitulii Sava in aseclem6ntulfi facutti de Constantin
Duca VodA , pentru apgrarea

scutelnicilor Mona,stirilor San-

tului Mormentg. (Uric, t. 2, t

93--97).
1698 Misailg Laurent.

Jmpreung. cu Mitropolitulg

Sava se amintegcti in actulI,

cu care Domnulti Antiochg Can-

temir a inchinatd Monastirea

Cgpriana Monastirei Zografului de la Muntele Athosg. (Us
ric. t. 3, f. 271).

1700 Misailt

Martie 30. A asistatti ca

martor Ia actulti de dania, fitcutti in Iasi, grin care Stefan
feciorulii lui Palig a (MmHg

www.dacoromanica.ro

122
assmoiemmamosolus

ANII.

Episeopii Episcopi!
de
de
Romanii. Rada*

NOTIUNI 1STORICE.

BrAdicescilor o.re0eia din Ni-

coresci. (Cond. B. f, 24).

1701
Nicolal
1701 Misaild

1701 Nlisai1ti
I701 Avrentie

La 10 Septembrit adeveresce unit zapisd de venclare a

treT pArtT din satulti Arenii de
la tinutuld Sucevei (Cond, docum. Mitrop. 1. 790).
A trecutil 1a Mitropolie:
Fu trimisti de Domnulti Con-

stantin Duca la been! fugiti in

Polonia, Bogdan i Iordaki
spre al' indupleca sA se interne in patrie. (Letop. t. II , I,

sou

Lavrent.

297).

1702

Lavrent. .

..

La 22 Iannarid ,

impreunA

cu Mitropolituld Misaild ,1 cu

boeril pre adeverescti un za-

1704 ...... , Gedeon

1705 Lavrent. Gedeon

pisd de cumperaturA a moiel

Arenii. (Cond. docum. Mitrop.
f. 793).
Impreuna cu Mitropolituld
Misaild i cu top boerii OM
propund Dombului Atioclid Can-

temir un nod aseclementd pentru scutirea Monastirilord Sf.

Mormentil, Cu ocasia venires in

tea a lul Dositheid Patriar

chal d de Ierusalimd. (Uric t.
2, f. 104).
1706 Lavrent.f Ge0 eon

Se amintescd impreunI cu
Mitropolituld Misailil in cartea

www.dacoromanica.ro

123
Episcopil

A Nil

Episcopil
de

de

NOTIUNI ISTORICE

Romani': Rad Anti.

,

Divanulul ioreT, prin carea se

adeveresce ca Domnuld An
tiocht Cantemir a cumpiirata
o reftvid din Kircani. Vecli 'h.cestd acts reprodusd in Chro1709 Pahomie Calistru

nick la 1706.
Se amintescd impreund cu
Mitropolitulit Gedeon in agecle-

mentuld de scutelit flcutd, EpiscepieT de Hu1 de att.& Domnuld Michaid 'Racovitd. (Vech

in Chronica la mild 1704.

1710 Pahomie Calistru

Impreund
Gedeon.

1711 Pahomie Calistru

Martio 21. Se amintescil ca

marturi in actuld prin care ed.lugdrita Anisia daruesce Mitre-

Cu Mitropolituld

polituluT Gedeon moia Penio-

ra. (fond docum Mitropol. 1.

175),

A sevIritil sfanta ungere a-

1712 Pahomie

1712 Pahomie

supra maul Domnd Nicolal

Mavrocordatti. (Letopisetd t. 2,
f 144).
Se amintescd , impreund cu
Calistru
Mitropolituld Gedeon, in Chrisovuld datti de Nicolau Dfavro-

cordatii pontru rildicarea desetineT

i a gorscinei deasupra

boerilord Ei a clerultd. (Uric.

t.

1713

Pahonlic

Calisti u

5,

f. 248).

Se amintescd In cartea lerarchilor Ord data Episcopiel

www.dacoromanica.ro

124

Arai

Epieeopil Epieeopir
de
de
Romani. RAdauti.

NOTIUNI 1MR' CE.

de Hui, grin carea se di, acesteia In stapdaire schituld

Bradicescil. (Ve01 In Chronicd,

la acestfi ant).
1714 ...... 4.. Calistru

Impreund, cu Mitropolituld
Gedeoa sufere multe nevoi de
la generaluld Polouti Voevoda

Kiovski, ce se afla in ter. cu

Vile Polone ce luase partida
iui Carold XII si a lul Stan:slava, Lepinski. Eli pretinda
de la el o desplgubire de 15
pungi de haul, pentru nisce lu-

cruri ce li se furase de Mus1714 Pahomie

call. (Letop. t: II, f. 172, 181).

A paretisitd 1 s'a .retrasti
la Monastirea NeamtuluT. De-

spre Pachomie &lulu in istoria Monastirel Neamtalur ur-

mat6rele notiuni istorice: S'a

push egument Monast. Neam tulul Parintele Pachomie Ieromonachuld, la 1702. La 1704
a paretisitd din egumenie , gi
aucliudd de renumele Sf. Ditnitrie alt Rostovulta, s'a dusd

In Rusia spre a se iuvrednici

de bine-cuOntarea lui .i a'l
asculta Inv6titurile. La 1706
Pachomie s'a reintorsii din Ru-

sia, i s'a saltisluitd in pustie

lAngd Muutele Kiriacti , nude

acum se aflut schituld Pocrowww.dacoromanica.ro

12

ANII

Episeopii Episeopii
de
de
Romanii. gadauli.

N0TIUNI 1STORICE.

vula, i se nevoia acolo In o-

La 1707
In luata de acolo i r6dicata
cupatiuni asketice.

Ia trepta de Episcopti alit Romanulul. Dupli 7 an! i trei

lunT, adicil, in 1714, paretisinduse de la Episcopia, s'a retrasti ertii la sichlistria sea,

unde in acelmi ana 1714 a

fundata Schitula Pocrovu (1ator. Monast. Nearatulfi i &cult , de Staretula Geiasima
f. 3).
Dintr'o carte, ce cuprinde
descrierea locurilor sante de
-la Kievii, estragem urmat6rele
despre Pachomie:

La 1717 Pachomie s'a retrash in lavra de Ia Kievil,

Pecersca, unde a vietuita 8
i acolo s'a sevirita viata, in anulii 1724. Ela a dusa
cu sine la Kieva degetula aan!,

ratatoriti alit Sf. Archidiacona

Stefan , ce se afla mac nainte
in Monastirea Nemtului, i da-

p mortea lui acesta santi reliquia a remast Lavrel, carea

.o pastr6zA pane astacli, ca pe
null odors forte pretiosti, Intr'unti sicria, miumbrita de un
baldohinti aurita , ce este ageclata dinaintea altariului latuwww.dacoromanica.ro

126
MNI!111
A Nl1

Episoodil Episeopil
do
de
Remand. Ridauti.

NOTIUNI ISTORICE.

ralg despre nieqa-cli, in Bise-

rica cea mare, eonsacrata Sf;

Archidiacona Stefanii.

(hut-

3aTe.lb CBdTkintl H enatuemmx%

AOCTOMMHTHOCTen Mena 1850,

f. 23, 24).

(Veld despre PaIn anula

chomie i maI josh

1714).
1714 Sava

Calistrn

Decembre 20. Se amiutesca

impreuna eu Mitropolitulg Gedeon in Chrisovulg lui NicoIan Mavrocordatfi, pentru' desfiintarea pogonaritului.

(Uric.

t. I, f. 44).
1714Sava

Calistru

Martie 1. Se amintesca impreuna cu Mitropolitulg Gedeon

in actula de dania ,

ce

face Monastirei Nemtuld Ele

na sotia Logofetului Nicolau
Costing. (Cond. documen. Mi-

trop. f. 920-921). Dania acesta a fasta facuta prin Pachomie, i iui s'a incredintata
documentele algid danuite (Pi-

scaniI). La 2 Aprilie Pachomie

capela o carte de la Nicoiau

Mavrocordata in o chestie de
judecata pentru acestit moia,
(ibid. f. 921).

In 1715 Julie

5 Nicolau Mavrocordatil recun15sce lui Pachomie, prin carte donmesca, dreptulti de stet
pinire acupra Piscanilorti. La
www.dacoromanica.ro

127

A N1Y

Episeopii Episcopii
de
Je
Romano. R4dAuti.

NOT11.1111

ISTORICE.

1716, Maid 28, Pachomie se

jaded la Domnulti Michaiti Raeoviti cu Rubina Iorgulesay ca-

rea pretendea mosia Piscanii,

si cdtigit procesulti.

1715 Sava

Calistru

(Ibid.

f.

922 23).
Cu Mitropolituld Gedeond.
La 28 Octombrie , asista ca
marturi , cilndu Mitropolituld
Gedeon cump6rd o ciganca in
pretti de 30 de lei. (Condit.
ciganilor Mitrop. 1. 2).

1716 Sava
17.18 Georgie Calistru

Aprilie 24. Se aminteseS in

adult, pun care Michaid. Racovica desfiintezI ,solarituld de
la linutuld Sucevei. (Uric. t.

f. 254).
La 26 Aprilie. Miehaid Racovitd. a ins6rcinatii pe acestu
Episcopti sa mdrgd, impreunii
cu doi amploiati civil! sa stri5,

1718

Calistru

ce casele ce Campulungenii fd,-

cuse arbitrarmente pe mosia

Moliastirei Moldovita

(Opera

D-lul Pumnu despre propriet.

1719

......

Monast. Bucovina f; 50).

Calistru

Aprilit 15. Miehaid Racovita 115 insarcineza a cerceta

impreund, cu dol hoed cella
dintre Monastirea Moldovi ;a si
CAmpulungeni. (Opera citati, la
loculd

www.dacoromanica.ro

128

ANI1

411=1MM11
Episcopii Episcopii
de
de
N OTIUM ISTORI CE.
Romanli. Radantl.

Cu MiGedeon actal0 prin

Subscri0 imp.reuna

1720 Oeorgie Ca listru

care se dal in stapanire Episcopiei de Husi nisce vii ale

SchituluT BrIdicesciT.
(Docum. viiloe Episcopiel de 1:141).
1724

15 Mail. A dIruitil Monastirei Putna satult Tereblecei

Calistru

in Bucovina. (Opera D-lul Pum1725

1729

nn, f. 96).
Iunie 28. Impreun1 cu foCalistru
rest Episcopulfi Husilo atestii
dania ce face MitropolieT cAlugtirita Serafima Silioneasa.
(Cond. docum. Mitr. f. 834835).
Dimisionea. Dimisiunea se0
Calistru
.

paretisulil sea este intocma cu

acea reprodusit in Chronica Episcopiel de Hu1 la anul 1752.
Dimisia laT Calistru este publicat0 in Foita" D-lui flAjde'il, 1860, Maim, pag. 66. Calistru s'a retrasti la Monasti-

rea Putna, uncle a traitu Indelungti ; cad la 1762 Noembrie 2, ell charazesce ace! Mo-

uastirl satall

Sloboclia RobeiT

in Bucovina. (Propriet Monast.

1731 Atanasie

Bucov. D. Pumuu, f 97).

Angustil 26. Este subscris0
ca martor : Athanhsie Proin
Episcopii RomanschiT," intr'un

www.dacoromanica.ro

129
11111111110 1111
ANI I

Epieeopii Epieeopii
de
de
Romani'. Radio ti.

NoTruNI ISTORICE.

zapisd, prin care se adeveresce

ca Mitropolituld Antonie'a cum

peratd de la Ilie Septelici nisce parV de mofa. (Cond. document. Mitrop. f. 839).
lti
1733
1735 Gedeon Varlaam

Mart. 6. Impreura cu TeoEpiscopuld de Hu1 sub

serif' actuld prin care BeIzade
fild

Grigorad

inching. Mitropoliei

Monastirea Mavroirolu din Galap. (Cond Mavrom. f. 67).

4 Augustd. In actuld prin
care Mitropolituld Antonie cum-

1735 Leon

Ord, de la Preotuld Ioan ni

see redei1 , este aubscrist ca
martur i : Leon Episcopt Romanschil.' (Cond. docum. Mi-

trop. f 737). Mi se pare

ca

cu gredla este trecutfi in con-

did. Leon", in Lodi de Gedeon": cb,cl In euhrica i mai

susd i mal giosd se gitsesce:
Gedeon.

1736 Gedeon Varlaam

1738
Varlaam

Cu Mitropolitulg Antonie.
18. Aprilie Subscrie ca marturd actuld prin care monachul

Daniilu Mihne danuesce Mitropoliei moia sea Jalobovulti.

(Cond. dorum. Mitrop. f. 1009).
Cu Mitropolitulu Nichifor.
1741 Gedeon Varlaam
1743 Gedeon Varlaam
Aprilie 20. Se pomenescd,
impreuna cu Mitropolitulti Ni9

www.dacoromanica.ro

180

Anal

Episcopil Epiecopii
de
de
Romanti. RAMO.

NOTIUNI ISTORICE.

chifor, in aseclementulg de scu-

t611i ce s'a ant(' Monastirilor

Inchinate Sf. Mormentfi sub
Domnulg Constantin Mavrocor-

datt. (Uricar. t. I, f. 53; Letop t. II, f 117).

1744

Varlaam

A infiintatit tipografie in Episcopia Rad Autilorg. Se vede

din Catavasierulg tiparitfi acoio in acestg anti, In clilele Dom nulul Ioan Mavrocordatg , ale
Mitropolitului Nichifor,, i ale
EpiscopulUI Varlaam. Tipografia Episcopiei se numesce: noud.
(Disertat. pentru tipografi; rom.

1747 (Teofilii

Jurnalfi Concordia No. 71, 1.

286 an. 1864).
Dintre monachiI Monastirei

(Ionichie

Nemtulg. A episcopitfi pang, la

1747, cand 'i -a urmatg Ioani-

clue la 15 Septembrie. Elg a

fAcutg zidulti impregiurult1 Mo-

nastirei Neintulul si unti road

de chilli. (Istor. Monast. Nemt.
si Secu. de Staretulg Get asim
f. 3 din dose).
Ioanichie la
1746 fusese alesti Staretd Monastirel Netntului, &ii din acest
postg In anulg urmAtoriti , la
15 Septembrie, fu reclicatti la
trepta de Episcopg alit Roma nulul.

1748 Ienichie Iacovil

Decembrie 15, Se gasescii

www.dacoromanica.ro

131

ANIL

Episeopil Episcopil
de
de
Romanfi. Radiuti.

facovt

1749

NOTIUNI 1STOR ICE.

subscrisi cu Mitropolitulti Nichifor in aseOementult ftieutti

pentru scble, sub Domnul Gmgorie G-ica. EUric. t. I, f, 64):
Iunie 1. Se gAsesce sub-,
scris nIacov Episcopt Roma nulul", in actult de desrobirea vecinilor. (Magazin istorica
-t.

2, f. 291). Insa cu greSela

Iacov se titluesce acolo Episcopt la Romani ; cad elii

deadreptulti de la RAdituti s'a

redicatti la trepta de Mitropobtu , precum se vede din ac-

1750

1750

Ion i chie

tulti alegerii lut Dositheiti ce

se reproduce mai giost , .1a amilt 1750,
Noembrie 13 ImpreunA ca
Episcopulti de Husi Ierotheit,
ipopsifiazi la MitropoliA pre
Iacov Episcopult de Radauci;
si apoi in aceeasi oi Mitropolitulti celti not , impreunt en
aceiasi Episcopi ipopsifiaza pe
Dositheit la Episcopia RadauWort. (Vecli Condica Muth).
Actult inopsifiarei lui DosiDositeill
theiti

ilt

cetimtl In Condica

Wang. a Mitropoliei :
Prea Santa Episoopie a RAdautilor remaindii fad. Archieret, de vreme ce Archiereulti

ce a fostti mai nainte

*

www.dacoromanica.ro

1ntru

132
azraaana.rasaCes..... acomifts11 MIralommli
A NIT.

Epiecopil Episeopii
de
de
Remand. Radautl.

NOT1UNI ISTO .110E.

(Masa, Kyr lacov, s'a Inaltatti

dup. socotdla mutaxi1 In scannula Prea - Sfintei Mitropolil a
MoldavieT, nol cariT ne aflamu
aid dinpreun6. frati Archierel,
prin voee i porunca-, i In
denvarea i slobodenia a Prea
Inaltatulul, Prea Blagocistivulul i Prea Cretinescula no-

stru Domnil i sananitoria a

OM Moldova Io Constantint
Cehan Racovip, Voevoda adunandu-ne intru Prea-Sfanta Biserich Domnesca, a Prea Sfintei 1 de o flinta Troita. . In
curtea Domnesca, , i hotaiiri
canonicescJ puindil inainte spre
aflare i alegere cinstitulu! i
vrednicuhil olirazu ce este sit
primesca duhovnicesca ocirrnuire a, Eparchiel i Episcopiei
acetia, India darit amii pusii

pe prea-cuviosula Egurn6nii a.
sfintel i cinstitel Monastirl a

Putnel Tara Ieromonachi Kyr

Dositheia, i alit doilea pe leromonachula Kyr Lazor...., i
alii treilea pe Ieromonachula
Kyr Gedeon.... , i s'at scrisa
numele lora Intim acestit

Sf.

Condia a Prea-SfinteT MitropoliT a MoldoveT. Anulii de la

www.dacoromanica.ro

133

1,1
AN11

Ep tempi! Epiecopii
de
de
Romanti. RAdauti.

NOTIUNI

1STORICE.

Christosti 1750, Noembrie 13.

(SubscriI) Iacov Mitropolittl
Mol doveT.

joanichie Episcop
Romantilul.

Ierotheia Episcop
1141.1'

A cumperatii d.. la Monastirea NemOluT una locii in a-

1751 IOnichie

propiere de ea, i acolo a fundata Schitula ovedenia. , pe

care apol inzestrandu'la Pa Inchinata monastirel, pentru potnenirea sea. A finuita Monastirei epto pogone de via. A
facutd clopotulu edit mare, care a Omit(' DMA la incediula
din anula 1863, cttnda s'a topita , impreuna cu tote celelalte. Este inmormentatil In
pridvorulfi Bigfaricel Marl, a1Aturea cu predpcesorula sea Theofilii, (Istoria Monas. Nemtu i
Secu. f. 4).

1752 IOnichie DQ iteiii

Ianuarie 1. Asist6 la Sinodula couvocatu de Mitropolitulu

Iacov, pentru oprirea streinilor

de a ocupa scaunile Ierarchice,
1 pentru constatarea autocefaliel Bisericel Moldavie. (U1753 Ionichie

ric. t, II, f. 241).

......
Maia 1. Adeveresce nn zapist , prin care tin, ciganil se
www.dacoromanica.ro

134

ilimil
ANTI

Apiseopii Epiecopii
do
de
Romani'. RAdanti.

NOTIUM ISTORICE.

da de bunA void robti MitropolieL (Docum. cig. Mitrop. f.

2 6).

1755 Ionichie Dositeiu

Septemv. 25. A asistatu la

divanulti domnescti , calla s'a

hotdritd , sub Domnuld Mateia

Ghica, de a nu mg lua dijm4

din pane de pe mOsiele boe
resci. (Cond. III, f. 107).
lOnichie Dositeiu

Noemvr, 23. Se 'amintescu

In Chrisovuld lul Mateid Or hi-

ca pentru regularea venituri

lor boerielor Vrei, (Uric. t. II,
1.

1756 Ionichie Dositeiti

277).

Ati asistatd la Sinoduid care a legatd vActtrituld, nib preedenta Mitropolitului Iacovd.
(Letop t. 3, f. 182).

1756 IOnichie DosMii

Augustii 25. Prin blesternd

Archierescd 160 incArcatura la

TadrAritii, pe carea o a desfiintatti Domnulu Constantin Racovita prin Chrisovuld de la

20 Augusta. (Uric. partea II,

f. 70, 71).
I6nichie

......

A ziditd Monastirea Precista din Romanti. Ea era gata

in anulti 1756, and a venitti
a doua ora la Domnig, Constantin RacovitA ; cad in acel
in giva de Buna-Vestire,
nould Domnd a ascultat Sfanta LiturgiN, in noua Monastire
anti

www.dacoromanica.ro

135

ANTI.

Episeopil Epiecopil
de
de
Romanii. Radiutl.

1758

.N. OTIUNI ISTORICE.

a lul Ioanichie. A dAruitg i

Domnulu Racovita ace Monastir! vestminte, candele, moii,
vii, cigani, etc. ; erA la purcedere a tmbraeatti pe Episco
pull cu feregea blAnitA cu samurii Domnulii Racovitti, a hoitt] O. fad, i ( la o monastire la Focsani, in onorea Sf.
Prorocfi Samuilo, i a insarcinatit pe Ionichie en esecutarea acestei hotArirf. (Letop. t.
3, f. 237).
Dositeiti
A sfintitu Biserica dinnoil
facuta la Sichastria Putneit(Archiv. romA. t II, f. 420).

Aprilie. Subscrit impreunI

cu EpiseopulU de Hug!, actula
alegerei Mitropolitului Gavriil
CalimaciA la Mitropolia /ere!.
(Condica Sant).
Ianuar. 6. Se &este sub1761 lOnichie
scrisii ea unarturil inteo dania
facuta Episcoplei de Husi.
SAnt subscrii in cal tea de
1764 Ionichie Dositeifi
1760 Ionichie Dositeiii

cu carea se intAresce Chrisovult Domnulul Gri-,

blestemil,

gorie Ghica pentru desfiintarea abuzurilor iirtroduse la ve"drAritti, (Uricar. t. I, f. 110).

Dupa mei-tea Id Ioanich e,

1769 Leon
.

fu alesti la Episcqpia de Romani] Leon Protosincheluld Mi-

www.dacoromanica.ro

136
=mIMMII1111
A mi

IEpiecopil
de
Romani'.

Episeopii
de

Ridauti.

NOT1UNI 1STORICE.

tropoliel. Ipopsifinlg Iirl s'a flcutii in Biserica Mitropoliel, la

2 Februarig, de doi Archierei

Gred irnpreung cu Inocentig

Episcopulu de Husi. La acestg, ocasiune s'ag scrisg in Coa -

dica Santa urmatorele :

Prea Santa Episcopig. a

Romanului remaindti ill de
Archieret , de vreme cg, /.,rchiereulg ce It fostg intru densa Kyr loanichie, s'a sevirsitg
intru Domnulg. Nol caril ne
atltimg aid dinpreuna frac): Archierel, prin voia indemnarea
si Sloboclenia a Blagocestivului,

itibitoriului de Christost Domuulul nostru i z..tlpinitorig a

tots Moldavia Ioan Grigorie
Calimachg Voevodu adunandu-ne in Biserica prea-sfintei
Mitropolil undo se cinstesce
si se painuesce hramulii Stretenia Domuului nostru Iisusg
Christosg. i hotaxid canonicesci puindn inainte spre aflarea i alegerea cinstitulul sit
vrednicului obrazil, ce est3 sA
primesc6, duchovnicesca carmuire a Eparchiel si a. Epic
scopiel acestia, anteig dar am

push pe prea-cuviosnlg intru

Ieromonachi Kyr Leon Proto
www.dacoromanica.ro

137

ANII.

Episcopil Epieeopil
de
de
Romanil RAdautl.

NOTILINT ISVRICE.

sinchelulu Sfintel Mitropolil, i

alit doilea pre Ieromonachulit
Antonie Egumenti
visa ,

de Pilo ldo-

si all treilea pre Iero-

monachulfi Veniamin Proegumenu de Solca. Si s'att scristi

numele lorti tntru acesti. Sfan-

tA Condici a prea-sfinte Mitropolil a MAlavieY. Anil de

la Christosti 1769, Fevruar, 2."
La 20 Noembriti Leon priimesCe administratiunea Epar-

chiel Husilor On& la reinturnarea lul Inocentit le la Peter burgti.

Aprilie 1. Se gitsesce sub scristi ca marturtt Intr'una zapist, prin care Inocentiti Epi
scopti Husilor cumpori un ci-

1772 Leon

gan it.

1777

eherescu. Eparchia RAdau-

Dositeiti

Olor

se instreindzi de la Bi

serica Moldova prin luarea Bucovinei de Austria. Din acea

EparchiA a remasu numal tinutulfi Chotinulul, carele cat va timpti a formats .o mica.

Eparchil a Chotinulul, pe numele ctireia s'a s chirotonitti

anti Episcopti.
1781 Leon
i

Iea parte cu Mitropolituld

cu Patriarchulti de Ierusa4

Emil Avramiti

www.dacoromanica.ro

ce se. afla In

138

,...........,
AN1T.

Arommwat

Episcopil Episcopil
de
de
Romand. R:!ddli.

NOT1UNI IzsTORICE.

Ia1,

la chibzuirea mesurelorg

spirituall, cerute de Domnulil

Constantin Moruzg , a se lua

contra luxurei ce se introdusese mat alesil In clasa de sus

a societatel. (Volf. II Theil.
Seit. 199).
Impreung cu Amfilochie Episcopult de Chotinti , face ipopsifiult lui Iacovg Ia Epi
scopatulu de Hui. (Condica

1782 Leon

Sfantli).

1783

Dositeiii

A strAmutatil reidenta Episcopala din RAdaut1 la Cerng.1)ti, capitala provinciel.

In 12 Septemvrie. Se gase-

1785 Leon

see subscrisg i'mpreunA cu Mi-

1786 Iacovg

tropolitulg Gavriilti i en Episc6pulg de Hui in anaforaua

cats .Domnti , in care se propunt regulele pentru casatoria
ciganilor. (Uricai.. t. 1, f. 168).
Greco, Archimandritti i Egumeng Monastirei Barnovski.
ProfitAndu de vacanta scaunuMitropoliei, prin rnortea
Mitropolitului Gavriilg, contra
blestemului Sinodalg *din 1752,
numaT prin mainatiunile fana111

riotice fu redicatg la scaunulg

Romanultd, Ipopsifiulti lui s'a
facutfi Ia 1 Martie in Biserica Monastirei Dancului, de clwww.dacoromanica.ro

139

ANA

Epiecopil Episeopil
de
de
Romanu. Ridintt.

NOTIUNI 1STORICE.

WI, Iacov al Huilor, Impreuna,

cu dol Archierel Greci. Dar a

episcopita numal una anti. Din
traflia se spune, ca ela a mural la Focani , unde s'a i
Inmormentatii. Dara templanduse atuncl prada tatarasca In
FocanT , fu pradata 1 mormentula acestul nenorocitti Episcopa , i ela aruneatti dart
i espusti pericolulul, de a fi
mint.ata de cani, pentru care
cine-va din chretinI alt" amid
pe o andrama, pans -ce fu din
1787 Antonie

not" inmormentata.
Ela. fusese Egumen alti Put-

rid , dar se retrasese. La 19

Iulie acestul anti fu ipopsifiata
Episcopa de Romanti, In Biserica Mitropoliei, de Episeopula
de liuI Iacova , impreuna cu
dol ArchiereI Greci. (Condica
Sfanta). Andreas Volf se esprima, aa despre Antonia: E-

ra de la Radauti, uncle neputanda cape'ta nicl unit posta

Insemnatt, a venitti In Moldova" ; ca a urmatti in episco-

patti dupe Leon, i ea a .mu-

raft In 1796, in virsta de 70

ani. (I Teil. Seit. 149).
1788 Antonie

Tera fiind ocupata de stile

austro-ruse , principele Saxco-

www.dacoromanica.ro

140
Epiecopil Epiecopil

ANI1

de
Romanil

de

NOT1IINT 1STORICE.

TZAdjutr.

bnrg $'a pus cuartira de era, in Episcopia de Romans.

Doctorult Andreas Volf, relatanda acesta cast, observi, ca
Episcopia avea 1ncaperi destu-

le, In cats cuartirarea principelul austriacti n'a silita pe

Episcopultl Antonia a'si cauta
locuinta
1789

Dositeia

afara de Episcopilt.

(loc. citata).
A murita. In timpulti acestuY Episcopt s'a desfiintata de
guvernulti austriacti 21 de MotastirI din Bucovina. S'a infiintata cela tinteia Seminaria
pentru invhlarea Preotilor, In
Monastirea Horecea MO Cer-

ant!. Acolo a fiintatt acela

Setninaria pang la 1800, ctind
s'a stramutatti

in

Cernauti.

(Proprietat. Monast. Bucov. f.

78).

1789

Daniilti

Vlacboviciu s'a nuinitii Epi-

scopa In locult lul Dositheiti.

Sub acesta s'a infiintatt cam
,

pe la milli 1798, una fondti

pentru grad. (Opera D -]ui

Pumnu).

1792 ntoni e

Aprilie 10. Antonie si Iacova ala Husilorti pnmesca o

carte Patriarchala, prin carea
se tudetrina a alegc Mitropolita
www.dacoromanica.ro

141

lifNil,.......m.M..
ANTI

Epiaeopil Episcopif
de
de
Remand. RAdluti.

NOTIIIIii ISTORICE.

reposatulul Leong.
(Condica Slang).
Mart. 25. Impreung cu' Mitropolitult Iacovg, $i cu Veniamin all Llusi lorg legal cu
blesteml pizirea aseclementulu1 ficutil de Domnulfi Michail
Sucul pentru cigauil domnesei:
LingurarI si Ursari. (Uric. t
in loculti

1793 Antonio

1, f'129).
Murindu Antonie, II succe-

1796 Veniam

de Veniaming Episcopnll de
Husl

la

Iunie.

(Condica

Sfin tit).

1798 Veniam

......

A fundatil in Romang ung

spitalii; l'a proveclutl Ca unti
medicii i cu o spi ;eria. Fiind

el, veniturile Episcopiel nu ajuugeat pentru a intretinea si

spitalull, Episcopulg s'a inda-

toratii cu 80 pungl de haul a

conto fiiterelorg stile veniturl.

Insi a trecutti de la acesti Episcopii, inainte de a fi plitiitti

datoriele. Din acesta a urmat

ci, principele Morurt a seguestratu veniturile Episcopiei pipit la plata datorieT, nada Episcopulu1 numal o parte pentru intretinerea sea $i a Episcopiel; (Vol f.
.

1803 Gerasim

1.

Theil. loc.

citatl).
S'a permutatii de la Episcowww.dacoromanica.ro

14g
'1,=111,"

Aral

Epiecodii Epiecopil
de

de

Remand.

Radiutt

NOTIUNI ISTORICE.

pia Husi lor la cea de Roman.

(Condica SfAutA).

1814 Gerasim

1816 Gerasim

...... .

15 Malt. Este subscrist in

anaforaua CUM Domnult A.
Calimachti, pentru fixarea biruin! peril. (Uric. t. I. f. 42).
30 Aprilie. Este subscrist

cu ceialalti Ierarchl in lee.mentulti Archieresct , cu care

se tnthresce Chrisovult Dom nulul Scarlat Calimachti, pentru fixarea gostinel oilor. (Uric. t. I, f. 177).

4822

Isaia

BAlAsescul,

a urmatt in lo-

cult lul Daniil Vlachoviciu. El

a episcopitt in Bucovina Oa
la anult 1834. Sub elt s'a
infiNatti institutulti theologict

din CernautI, la anult 1826.

1822 Gerasim

.....

(Opera D-lul Pumnu).

In timpult Eteriel Gerasim

a paritsitu Episcopia i Ora,
lasandd administratia Episcopie! Ieromon a chulul Miletie
pronumitu in urmt Burdujenul.

Turcil au ocupatt Principatele, nrmtrindt pe EteristY. Neafiandil el pe Episcopti fn EpiscopiA, all denumitti Episcop
turcesce pe mentionatult Iero-

monacht, i at poruncitt de

Pat chirotonisitti nisce Archie-

rel Grecl de peste Duare, in

www.dacoromanica.ro

143

Aria

Episeopil Epieeopil
de
de
Romanit Ridkutl.

NOTIUNI ISTORICE.

(=pia Tarnova. Urgia lui Gerasim a fostti nemarginita contra prodo,tulul Meletie ; indig
natia lui a mersti pang acolo,
ca a arse vestmintele i alte lucrurl bisericesel cu care se servise Psevdo-Archiereulti Melelie , pe care elti 1111 numia

hla."

Caterisirea sta dea-

supra capulul lu! Meletie ; nu-

maI indulge* Mitropolitulu!

Veniamin i 1ntrevenirea D-lui

Ioan Sturza ad isbavita pe acesta nenorocita de pericolula

ce'la ameninta cu dreptate. El
a remast argosti pana la a'lulu 1826. Mimi dupa micllocirea D-lul Ioan Sturza, Patriarchult l'a recunoscutti de
Archierea , i a cedata i MitroSolitula Veniamin, dupit ct..
mat anteiti a luta de' la ela
declaratie , ca. se priv6za de
drepturile de clerica pamenteant ; nici va avea vre-o di-

niOra aspiratiune la vre-o ca-

tedz a episcopal, din tea: lata. propria Jul declaratia :

La anulti 1822, in vremea

turburarilor ce all Intimpinatt
pamentula acesta ale MoldoveT , lipsinda ce1 ma! antaia
dintre patriot! pentru groza Inwww.dacoromanica.ro

144

ANI1

Epiecopii Episeopil
de
de
Remand. Radiu(1.

NOT1UNT 1STOR10E.

templariT,
Sf.

ed afiandu-me in

Episcopid

a Romanului,

unde eram slujitorid Iernmo

nachil, navAlindd ostile imperil-

tesci in pimento('). Si aflandum6 pe mine in EpiscopiA, lip sindu pArintele Epscopd la ape, m'ati silitti ca sa primesed
chirotonia ArchierescA pentru
Episcopia Romanului , i asa
cu grAbire m'ati 1i trimis peste DunAre la Tarnovd , unde
firs scirea Prea-Sfintitului Patriarchd am fostd chirotonisitu
Archiereti de trei pArinti ArchiereT , pe numele Episcopiel

Romanului, apoi viinda la EpiscopiA , am stAtutd prea puini vreme , i pe urmA mot
fostd lipsitu, . viindd legiuituld
Episcopu in scaunulii se'd , si
amil fostd opritu i de SfA,nta
lucrare a ArchierieT ca un peste canone chirotonisitu : DecT
mai in urmg, dupa ale mele
rugAminp ce am fAcutd cAtra
Prea-Inaltatuld Domnd i cA,tra Preo-sfinIitult Mitropolitil
Moldavias a mijloci la PreosfinOtuld Patriarchd , si impreunA la Prea-sfantuld So(1) to Ord.

www.dacoromanica.ro

145

Arm

Epiecopii Ep lecopil
de
de
Romano. Mint!.

N0TIUNI 1STOR10E.

born alu Bisericei resarituld

sloboclire a lucrArit archierescl,

Biserica mdelungt socotind, aft

iconomisitu si au %cat pogoramentA a slob,* mie acesta

void grin Preo-sfintitulti Mitropolittl ,

insa sub nume numai

de Meletie Archierett. a -- Pen -

tru aceea dar eil de la sinerni

am hotArttb, pentru OM viata
mea a fi si a m6 socoti strein
de pamenteni , fArA a putea
vre-o datA sub or! ce cuventt
a cere la plimentenT, la vre-o
intemplare de schimbAri, vre-o
Episcopie a locului , si nici a
cuventa mAcar.
Deci spre obstdsca sciinta a
acestil de insumi fAcutft veci-

ilia hotarire , der acestir 1nscristi , Intru care fAgAduescil

cg, voit r6manea pang, la cea

ma depe urmA a mea r6suflare linistitti si multAmitt pen-

tru mila ce s'a aratatt

cAtrA,

mine. 1826, Noembrie 1."

Peste unu anti, Mitropolitult
Veniamin a rugatti pe Dom-.

nult Ioan Sturza de a miOlocita la Patriarchie, a se da acestui Archiereti un titlu, spre

a nu se confunda cu elf' actualula Episcopti all Romanu10

www.dacoromanica.ro

146

ANll

Epieeopil Epiecopii
de
de

Roman.

Radaup.

NornuNI isToaicE.
lul Meletie, av'endd amandol
totd unli name i fiindo, chirotonis41 pe acea1 Eparchia.

Patriarchulfi Agatangel in urmare 'I-a conferitn titlu de

Stavropoleos. (Cond. Santa).
1826 Meletie
Murind Gerasim, se permutA la Romanu Episcopulil Huilor Meletie. (Cond. Santa).
Gerasim a lasat dupe. sine marl
datoril. Redicarea lul Meletie
la Episcopia Romanulul a fost
conditionatA de plata datorielor predecesorului seal, pe ale
carol datoril le platise i la
Hull. (Veil anaforaua Divanulid in ChonicA, anulu 1826).
Evgenie
1835
Hacmanti, Sub acesta s'a imbunAtetitt starea clerulul e-

parchialt. S'a introdusil limba

romans in institutulfi theologicti , unde inainte se predase
sciintele in limbele latinA i
germane.. S'aIl infiintatti mal

multe stole nationali romane ;

s'at imbunatatitt onorarile serviciilor clerulul; s'a ziditfi o
marete. BisericA episcopate In

CernautI; in anulli 1864 a inceputfi a se zidi la acea EpiscopiA anti palatfi episcopalfi

marep, pentru a caruia isprlvire s'a fixatfi din fondult biwww.dacoromanica.ro

147

Axil

Episeopil Episeopii
de
de
Romand. RAdautl.

1844 Veniam.

.....

NOTIUNI ISTOR10E.

sericescd suma de 721,521 florin!. (Opera D-lui Pumnu)

Rosetii. A inlocuitu pe Meletie, carele s'a permutatti 18

Mitropolie. 2 Fevruarie s'a i

popsifiata in Biserica Mitropo
lie!, de Archierei! Meletie Sta
vropoleos ii Athanasie Sevastias. (Condica SfttntA).
1851 Veniam.

1855

A muritu. De aid Episco.

pia a remastt vecluvd de cano
niculti et pastorit pang h
anulti 1865. adielf in curgen
de 14 an!. in acesttl intervalt
a5 administrath acesta Eparchig Archiere! titular!, Ca in
cotenenti: 1) Iustin Edesist

la 1855. In acest6 in
tervalt unii Ministru de Cult(
a stricatti done) rondur1 de ca
se episcopali, cele vechr si ce
papa,

le Mu& pentra ca sa a!b

1864

pretextu a prelungi vacanla

2). Nectarie Hermeziulu Soti

riopoleos. Oa la 1864, cAni
s'a orOnauit Episcopu legiuit,
si canonicu, ca i Episcopii ac
taali ce precesese.

www.dacoromanica.ro

148

V. Eparchia Chotinului i a IfiOn6'ului.

Etna la 4nulti 1713

cetatea Chotinulu, si tinutuld

cu aseminea numire , in privirea administraciunii bisericesci, fAcea parte din Eparchia Radhutilorti. Dar atunci cetatea ChotinuluT cu tinutula sea luandu-se de
Turd, s'a ocupatii de garnizona lor, i s'a preflicuta in
pasalica. (Let t. II, f. 171 , 174 , 178, 380 Archie.
rom. t. II, f. 362 (1), Chotinula cu olatula sea, in urmarea acestuI evenementa a formatt o deosebita Eparchia, administrate une-ori de una deosebita Episcopa,
alte-orl de Mitropolitula Proilava, carele avea in administrap sea tote Bisericele din coprinsula cetatilora
ocupate de Turd, pe Dunare si in Beserabia.
In cartea Mitropolitulul Gavriil din walla 1771, pentru Eparchia ProilavieT, se dice : Osebita de Eparchia
Chotinula, ce s'a data sub ocirmuirea fratii sale Episcopului de Midlutl Kyr Dositheiti." (Vecil acest6 carte in Chronic la anula 1771). Din aceste cuvinte inchiAma ca Chotinula facea o EparchiPi a parte..
Pe la anula 1770 acestft Eparchia se administra de
Mitropolitula Proilavii (ale Brailel) Daniil. Dar in 1771
murind Daniil, i Principatele fiind ocupate de ostile rusescl, Mitropolitulfi Gavriil, in cointelegere cu Gratulti
Rumiantovt, desfiintanda Eparchia Proilaviel, a reincorporata Eparchia ChotinuluI la vechea el tulpina
Eparchia RttdauVlor, ce se administra atund de Episcopulu Dositheia Cherescul. (Vecll citatula de mai susa).
,

(1) In Archive data 1725, este gregita. Luarea ChotinuluI s'a efectuatil
In domnia lut Nicolau Mavrocordatu, dupa hainia Jul Cantemiril, Qi pentru
a servi de avanpoctli contra liugilar, earli de la Petrn eelil Mare s'ail fitmita amenintitor1 pentru Turcia. Nicolau Mavrocordatti a deua bra a domnita numaI pana la 1716.

www.dacoromanica.ro

149

Dui:a Inchierea pacil intre Rossia 1 Turcia, in 1774,

retrAgendu-se o tile rusesci din Principate, tote cetAtile romine au fostti dinnoti ocupate de Turd; In numeruld for i Chotinuld , prin urmare Chotinuld iar a
devenitti Eparchid, deosebita, ca i mai nainte de resbeld.

Se vede ca de aci inainte Eparchia Chotinulul a avutfi aid Bed proprid Episcopt, i nu s'a mal alipitd la
Eparchia Proilaviel. Celu putmd in anuld 1782 , Decemvrie 9, gAsimil In documentele istorice un Episcopd
Romilnd cu titld de aid ChotinnluI." Acesta este sciutuld Amfilochie. La anulti citatil, Amfilochie, impreunA
cu Leon Episcopulu de Romani i cu und Archiereu
Greed , facii ipopsifiuld lui Iacovil la Episcopatuld de
114, in Biserica Mitropoliel, cea dedicatA Intimpiatiril
Domnulul. (Condica Santa).
Chotinuld fiindti sub st/pinirea Tureilor, Amfilochie

nu reedea acolo, ci avea reedenta sea, dupa spuheri

bdtrAne, In Monastirea Zagavia Tanga Harled, unde era 1 Egumenti. De aceea Andreas Volf pune pe Amfilochie intro Archiereil titulars, ce nu ad Eparchid. (I
Theil. Seit 162). Totti acestti autoril ne spune , c in
anulti 1795 Ep:scopuld Willard de Chotind Amfilochie
a tradusu din limba italiand Geografia Generale a lul
Boufieur," pe carea Mitropolituld Iacovu o a typttrit cu
cheltuela sea in typografia MitropolieT de Ia1 (Ibid.
pag. 284). Din acesta incheigm , ca Amfilochie poseda
Ore-care gradu de culturl intelectuald.
Dupd. luarea BesarabieI de 1141, cu invoirea Syno-

dului Rule, in anulti 1813, Mitropolitulu Gavriila

ce

fusese Exarchd pe amandoud terele romane in timpuld

ocupatiunii Priucipatelerd de RuI , a formatil o nOul
www.dacoromanica.ro

150

Eparchig rominesca, cu resedenta in Kisineil , $i cu

ranguld de Archiepiscopig. Ea fu intitulata: a KisineuluI si a Chotinului," ,:i cuprindea , dui de mica
Eparchig a Chotinului, tinuturile de la stAnga Prutulul,
ce formase maI nainte Eparchia Husilor, anume ; Lipusna, Codrult., Soroca ; parte din tinutuld lasilor ; tote olaturile sou tinuturile cetatilor dupe teritoriulti Mol-

dove, ocupate de Turd: Benderuld, Achermanulg, Kilia, Ismailuld, ReniT. La acesta Eparchig s'ad adaosd
i satele i orasele romgue aflAtore bite Nistru i
Bugu.

Mitropolituld Gavriilii infiintg fn resedenta sea unit

Consistorid, carele se presedea de Vicariult sets Archie-

reuld de Achermand si de Bender" Dimitrie. Totil atunci a infiintatd acolo si unit Seminarid pentru inv6tgtura si educarea fiitorilor pgstorl bisericescl; o typografig pentru typgrirea cgrtilor tisericesci romine; organizi noua Eparchie dupre cum II inspirg zeluld sal
cell pastorald si dupre legile Bisericel Rusiel. Elu administrg acesta Eparchie pang la mild 1821 , Martie
30, tend se sevirsi i se inmormenta in Mbnastirea Cgpriana, pe carea a isbutise a o lua de la Monastirea
Zografulul, unde era inchinatg ; dar carea sub succesorii seI 61.41 o a dobenditd caluggril de la Athond.
In loculd lui a urmatd Vicariuld see Dimitrie Sulima, Episcopuld Akermanulul si alit Benderulul. Eld fusese chirotonitt Archiered-Vicarit de Mitropolituld Gavriilti, pe tend acesta era Exarchd in Principate , la
1811, in Monastirea Goliei. Acesta era Malo-rust; Ina scia bine romanesce , si catt a episcopitd la Kisine'd a fostd cu multg priintg rominismulul, i unit Arcbiered cu multd zeld chrestinescii. ELI, lug ca Viwww.dacoromanica.ro

151

carit , a ajutatu pe predecesorula see la organizarea

Bisericel i a CleruluT, la talmAcirea ci typArirea cArtilor romkte ; d. e. Abecedariul russo-romant, Catichisalti
pe scurtg, Instructiuni pentru Blagocinf, Psaltirea, Mi'actual deobste, Molitvenicula, Molebniculi; Invelliturlt
lerarchicesca, Slujbele la deosebiti Sfinti , Invqaturi despre datoriele Calugarilor, , Instrucfii pentru colony tilt
Bulgari, etc.

Archiepiscopatult lul s'a finite la anulti 1844.

Alt treilea Archiepiscopt all Kiin6ulul, i alti ChotinuluT all patrulea, i succesor alt 1uT Dimitrie, a fost
Irinarchti,

rust de napne. Ell a administrate acesta

Eparchiti pant, la 1859. In timpult luT s'a ziditti in

Kiinet o Catedrala mAretA, i tint frumost palatd episcopalti. Ell a imbungtAtitt multi Monastirea Charjeuca, ca pe o locuinta a sea de predilectiune.
In timpulti acestuT Archiereii ,. in anulti 1856 , prin
tractatult de Paris partea de m.40.A-cli a Beserabiel s'a
reintorst MoldoveT, mime: din tinutuld Kiin6ului
29, din all Akerma2 Biserici , din ale Cachululub
nului
8, coloniile bulgare i romine, cu 37 BisericT;
tinutulti Ismailului cu 18 BisericI.
In annul 1859 , Archiepiscopult Irinarcht fu permutatt de la Iiiineti in Eparchia Camenip-Podoliel. Jai%
in loculti luT fu strAmutatu din gubernia Oremburgulul,
de la Ufa, actualult Archiepiscopti de Kiin6fi i Chotint Antonie, deaseminea rust de naOune.
La anuld 1864 tinutult Cachululul s'a allituratti la
Eparchia Huilor, ere cealaltit parte, impreunA cu Pauturile Covurluifi i BrAila , au formatti noua Eparchit,
,,a DunAril-de-Josti', cu reede* in Ismaili.
romana

www.dacoromanica.ro

152

VI. Eparchia Proilavid.

Proilavont, sat Proilabumt , se numia din vechime
orault Braila. De aceea numirea de Eparchia Proilaviel , este sinonima cu: Eparchia Brand Dup. ce
Braila (pe la jumatatea din urma, a viacului 15-lea) s'a
ruptii de la tera rom'anesca, ii s'a ocupatil de Turd,
devenindu fortereta a lore cu o pururela garnizonit de
pazA, i administratia bisericesca ne mai putenda-se acolo exercita de Kyriarchia bisericesca romana, s'a for-

matt oEparchia a parte, sub numire de Proilavia" 1

Episcopii ei se numiat: Proilavi."
Celt mai vechit documentt istoricii, ce wilt gasitt
pana acum, in carele anteea data se amintesce de Eparchia Proilavia , este actult, prin care Patriarchult
de Constantinopole Ioanichie, impreuna cu Sinodult set,

in 1641, Iunie 2, redid la rangulti de Stavropigia Biserica Sf. Nicolat din Ismaili", pe carea voiat a o renoi 1 a o face metocht alit for calugarii de la Monastirea Caracaltt de la Athon. In acestil acts Eparchia
acesta se numesce Mitropolia Proilavului gi a Ismailului." (1).

Reproducem aid in intregulii set acestt documents

pretiosil pentru Istoria terei nOstre ci a Bisericel:
Ioanichie cu mila lui Dumneclet Archiepiscopii de
Constantinopole, Roma nOua i Patriorchil lcumenict!
Cunoscutil este obtesce la tots poporult celti numit
cu numele lui Christost, ca acesta mare BisericA a lui
(1) 0 copiA depe documentulli acesta, in limbs greca, mil gasitil la
fostuld superiorii aid Bisericel Sf. Nicola!, din destiintata fortere(5 a Is-

mailulul, care Bleed* pana la secularizarea Monaetiriloril, a instil me10055 aid Monasfirel Caracalil de la Sf. Munte.

www.dacoromanica.ro

153
Cathoticit i Apostolica coviresce i este
mai anteit de tote Dumnecleescile i prea-sfintele Mitropolil i Bisericele lore subalterne, cu alte cuvinte,
Dumnecleti

mums i isvor nesecata i arbore alesti i cu frumosa

umbra , i limanu linistitu i mantuitoria , decl ea in
multe chipuri economise-Ice interesele ale fie-carel Biseriel ale diferitelura natiuni , ce voesca sit aiba legi
pentru admioistratia perfecta, i hotariri care se dea
una resultatti definitive, sett prin vointa regescrt sea patriarthq16, precum la construirea oraelor, Mitropolielor,
Bisericelor, i alte multe aserninea acestora , ce contribuegcti la folosulu sufietesca in genere i in partieularit. Pentru acesta este in use, ca prin permisiunea. autoritatea i vointa patriarchala, sit se faca stabilimente
patriarchali 1 stavropigiali pentru cainta i inliturarea
vitiului i crescerea virtutii la mai multe Eparchil ale
Mitropolitilor, Archiepiscopilor i Episcopilor, fundate

prin decrete ale Patriarchilor dupa, vremi, care stabilimente scima ea s'ati facuta i se tine bine, cu iubire
de Dumneclea, neschimbata i nestritmutatil fie-care din
ele. Aa dar fiinda unit templu in Eparchia i Mitropolia Proilavului i a Ismailului, dedicatti in cinstea Sf.
Nicolati, care este invechitti i deramata, i cu un cuyenta , nu are nici o parte In buna stare, i are trebuinta a se construi din temelia, din norocire, pe neateptate, prin nastavirea lul Dumneclea indemnati, prea
Cuvioii parinti de la Sf. Monte din Monastirea Caracalti unde se cinstesce memoria Sfintilor Apostoll, vorti
a restabili din temelia acesta templu cu a for cheltudla sub nume de Patriarehalt i Stavropigiall. aa ca sa,
tuna in acesta templu numai numele Patriarchului i sit
se proclame mai presusa, fiind ca acesta templu la rewww.dacoromanica.ro

154
stabilire a devenitfi stavropigig patriarchallt (1),

In

eltl nici und Archiereg locald i de dupe vreme sa nu

se amestece nicT la sfintitele lucritri, nici la sfintita chirotonig, nici la cercetarea sufletescilor gredle ale Ieromonachilor i Monachilor din Monastirea Caracalg case vor afla le acelti templu, nici Intr'und chipti , nicT a

le cere canonicele darT, cad chiar de aril fi consacrati

(ierositl) acolo, el totuI vor fi i se vor numi patriarchall i vor fi supuI ExarchuluT ce se va trimite de
la Patriarchult pentru drepturile sole, i'l vor plati oCacT acolo unde 1311 vord fi
fundate stavropigil patriarchale, Archiereulg locale de
dupe vremT are putere i 1::1 apartinesce Anaforaua (Avacpopa, raportg), sigiliulti, cercetarea, veniturile canonice, chirotoniele, dare de polite i venclarea for i onT
ce alte pronomi! episcopale. Era stavropigiele patriarbiclnuitele darT canonice.

chali, fiind aternate de autoritatea patriarchale , voimg

a remanea neschimbate i nestramutate. Aa dar susti
numi iT parintl aT respectabilel Monastirl Caracalt, aretandg dorinta for de a redica acestu templu. all cerutil
de la moderatia nostra permisinne i autorisatiune patriarchald ca sa intreprinda acesta lucrare fare ludo&
16, i moderatia nostra nevoinda a trece cu vederea cererea lor, ca una ce este bine motivate (ERko-rov) 1 legale , le-a data invoire 1 putere prin acdsta a nostra
carte patriarchale sigilata sa pun& temelia 1 sa, infingi
Santa Cruce dupre orenduela mareT nostre BisericT 1
a construi Biserica sub nume de StavropigiA Patriar
chala,, ca sa fie acdsta de acum i inainte nerobita in

(1) Frasuld milli din urml sate forte inepreatil in originala eopii.

www.dacoromanica.ro

155

viaci, in totulti liberit i necalcatg , i pgrintii ce var fi

inteensa dupg vreme sit nu fig datorl a da nimenul nimicg, afarit numal, spre semng de subordinatig, la ma -

rea Bisericg a luT Christosd ate 40 litre de icre, Beg

10 ocale , i sit pomenescg in Biserica numele nostru
patriarchalti , dupre obiceiulg bisericescd ce se tine din
anticitate prin stavropigiele patriarchale. CA,nd va fi trebuintg de chirotonia a unul Preot, sea Ieromonach,segIerodiacon, pgrintil Be chiame pe Archiereul local ca se serve-

sea in ac6stg Bisericg patriarchalg 1 stavropigialg, fitrg

insit ca sit Wit in sfintitulg sinthronii. Tote aceste eFpuse in documentuki presentii voimg a retndnea neatinse, neschimbate i neatacate in tote-deauna, Archiereulg
locals de dupg vremi neavendg nici o permisiune, precum s'a clisu mai susg, nicl a sevirsi sfintite lucriirl nefiindil chigmatg de pgrintil de la scestg Bisericg , nici
a judeca, nici a argosi, nits a aforisi, nici a cere vre
tint dritg de la el, fiindg liberT, i neesecutabill, greelile cgrora voimti a fi dependente nuraal de moderatia nostrg , i a nostrg va fi cercetarea , i raportarea
(avacpopa), oprirea i corregerea greelelor. rug, dacg
on

tine art voi a calca acestg a 'Astra carte sigilatg

patriarchalg in cares scriem, despretuind si batjocorind

majestatea (ReiaXtot(c) nostrg, patriarchale i autori
tatea , si art supune robiei in dauna si stricitciunea
acestei Biserici patriarchale si stavropigiale consacratit
numelul Santulul NicolaT, sell Archiereti , sea Preotil,
sett din altit tagmit, i ordine i societate , sit flit afurisitu de Santa cea deofiintg, facetore de viatg si nedispArtitg Treime si de la unul Dumnecled celt neconfundatt in unitatea fires ; i sit fig blestematd i neertatil,
i dupg m6rte ndislegatg in viaculil deacum i in celg
fiitoriil ; i sit AD, blestemurile sfintilor celor 318 purwww.dacoromanica.ro
,

156

tAtorl de Dumnecled PArinci de la Nicea i al celorlalte

sAnte Synode , si partea for sA fiA cu prodotuld Iuda.
De aceea pentru dechiArare si asigurare s'a fAcutil actuld presenta sab sigiliuld de plumbd si s'a data Monachilor de la Cara cald, trecutd i In Condica cea SAntA a Mare! BisericT a lin Christosd.
In anuld 1641
(a x m a) Iunid 2.
(SubscrisT: Ioanichie cu mila lul Dumne4eil Archiepiscopt aid ConstantinopoleT, Romei n6u1
i Patriarchd Ecumenicd.
Anthimt Biziculd.
Parthenie Samuld,
Pangratie aid MironieT.
Porfirie aid Niceel.
Climenta alu DidimotihuluT.

German aid Elasonului

Daniild ald Senior.
Grigorie aid Rodosulul.
Neofitii alu Adrianopole!.
Damaskin ald Mesemvriei.
Gavriild all Naupactel i Artel.
Cornilie ald Me timnei.
Diu acestd documentd deducemd :
1). CA Eparchia Proilaviel se administra de un Mitropolitd, si se numia Illitropolia Proilarnaul.
2). CA la ea se numera si Ismailulu, care ad Augia
la titlu Mitropolitului Proilavic i pe mid de Ismai
[dull (1).
(1) Numirea 3e Eparchia Proilaviel" amu gasiVo serial deasupra cartii
Mitropolitului Gavriiiii din 1773, serial en aceeasi scrisdre, ca si cartea.
Iara pe cartea acelniast Mitropolitil din 1771, este scrisil Eparchia Proilavului." De aid inchiAmb , c ea se nunna fn cldua feluri Eparchia
Proilavia," fi Eparchia Proilavului."

www.dacoromanica.ro

157

3). CA acesta Eparchia i cu Mitropolituld sed depindea de Patriarchia de Constantinopole. Prin urmare
Kyriarchiele romane nu avead nicT o autoritate asupra
acesteT Eparchili , de i ea se compunea din pArtI ale
teritoriuluT roman a.

4). Ne aratA vechimea cetAtil Ismailulul. La anuld

1641, cand s'a dat actul, Biserica St. Nicolai din cetatea
Ismaili' Id se Invechise si se ddrAmase , pentru care cllugeril de la Monastirea Caracald , de la Muntele Athonil, s'ati cerutti bine-cuventare de la Patriarchuld de
Constantinopole spre a o reconstrui, si a o avea de
metochd ald lor. Prin urmare data fundArel lsmailuluI
prin actuld acesta se reduce In viaculti ald 16-lea.
5). CA Ismailulil , de i ocupatd de Turd , a avutti
locuitorT chrestini,. in tote timpurile existentel sdle.
6). DocumentulA ni da idee despre privilegiele ce dobindia o BisericA, ori Monastire, candle devinia Stavropigie see PatriarchahT. a) La serviciulti divinti se pomenia numele Patriarchulul, de si Stavropigia era situate in Eparchig, streind ; b). Archiereuld localti nu putea
sa fats acolo nicl o dispositiune, nicT sA cera vre-o dare, Did sA canonis.escA, nicI sit chirotonisesca, nicT chiar
sit liturgisesca, de cAtti numai candti are fi fostd chiamath de Proistosulti StavropigieT. Tote drepturile canon ice acolo le avea numai Patriarchuld , 5i In numele
lei Exarchuld PatriarchieT. c). Archiereuld locale, cad
dup5 chiLimarea Pro:stosului Stavropigiei , liturgisea In
Biserica stavropigiale, nu avea drat a sedea In Sin thrond, in respectuld Patriarchulul, cAruia era reservatd aceld loci. d). Stavropigia, pentru privilegiele sele, de care se bucura , plAtia anualminle ceva la Pawww.dacoromanica.ro

158

triarchia. Aa Biserica St. Nicola! din Ismaila era datore a da Patriarchiel 10 ocale de icre pe anti.
inseninare. In terele romane Patriarchia nu 'a facutil stavropigil, fiinda ca nu a avutil drepta ; cad
Mitropolitil Romaniei se priviaii insi! ca Patriarch!,
In cuprinsula juridictiunel kr. De aceea, in Moldova,
t6te Monastirile cele mar! din tern, or! In ce Eparchia
arty fi fostil situate, ele se priviaa ca unit fella de stavropigil ale MitropolieT.

Archimandritii sea Egumenil

for se puma i se depuneati numa! de Mitropolitula.

D'aicl se deduce usula, dupre care i acum In Moldova
Episcopil eparchiotT, candil vor sa gratifice pe vre-unit
Ieromonacha cu rangula de Archirnandrita , cert binecuventarea Mitropolitulul. 0 singura exceptiune In timpurile moderne se gasesce in Moldova In raportulu acesta: 0 Monastire neatirnata de Mitropolitula. Acosta
este St. Spiridonu din IaT. Dar ea nu atirna nic! de

Patriarchia, ci de o specials Epitropia a Spitalulu! de

acolo, caria este incredintata administrarea avere! ace -

ste! Monastirl i a mitecelor stile. Mitropolitula nu p6te singur face nicl o dispozitiune acolo , ci in conintelegere cu Epitropii. Pentru pastrarea acesteT independent!, superiorulu aceste! MonastirT, maT tot-deuna a
fost Archieret

Intinderea Proilaviel.
Mara de Braila i lsmailulel, in cuprinsula Eparchief Mitropolie! Proilavie! Intrall urmatorele localitati:
.Renii, Kilia, Akermanulii , cu t6te satele ce formaii
Bugiacula tatiresca, sea partea de mega iii a Beserabid, de la antult-lu!-Traianil spre Dunare 1 Mareawww.dacoromanica.ro

159

Negra. Benderula i Chotinulii cu olatele lor. Acesta

se vede din cartile Mitropolitului Gavr!ilti, pentru disfiintarea acestei Eparchii. (Veils Chronica Husi lor, anuld
1771 i 1773). Mal cuprindea Inca Dubdsarii impreuni cu teritoriulti ce fusese Inca neocupatd de Bus! peste Nistru , pana la pacea inchiata in Iasi in anulti
1791. (Vecll Chronica Husilor, auulti 1716).

Befedenta Mitropolitulul Proilaviel, era Braila, ce se

numia din vechime Proilavong sea Proilabunali (1). Mitropolia et a situate pe maluld Dunarii, apr6pe de locult' nude acum este fabrica de pane. Biserica el era
dedicate Santilor Archangel! si a existatti pana la anuld 1846, &Ida , parte pentru vechime, parte pentru
amenintarea de surparea maluluT, fu parasite i stricata. Acum loculd Mitropoliel Proilaviel se con6sce numai prin resturile de secrie, i de pe 6sele mortilorft
ce stet infipte in ripa malului, deasupra carnia a fostd
curtea Bisericel cu cimitirulis. Vecinil disfiintatel Bise
rid pana astacli Inca arati loculti unde era pridvoruld
si clopotnita. Parochienii foster Biserici a Mitropoliel
in loculd el ad fundatd mal departe de Dunare, actuala Biserica in on6rea Santulul Spiridon. Suburbia unde a fosttl Mitropolia, se numesce pana astacll: Mahalaua Bisericel vechi" ; i strada ce duo la loculd un-

de a fostti Mitropolia, tad de aid se numesce: Strada vechia." Cartile i alte lucruri bisericesci ale ProilavieT, s'ad permutatti la Biserica St. Spiridon. In cartile romane i grecesci remase de la Biserica Proilavid,
e a amti gasitd mai multe insemnari si date istorice, pe
care le void reproduce mal giosti la ronduld lord.
(1) Opera Ion Veda, pag. 101.

www.dacoromanica.ro

160

Mitropolitirt Proilavi
1), Cell anted Mitropolittl Proilavt , de care amti
gasita amintire In documentele istorice ale terel este
Ioanichie , carele la anula 1716, s'a judecata la Domnia In Iasi cu Iorest Episcopula de HusT pentru hotarele Eparchielor, a Husilor i a ProilavieT. (\TOT Chronica EpiscopieT de HusT, pag. 188 191),
2). Daniilg Acesta a murita in anultl 1771. Dupa
ell Mitropolitulti Gavriilii Calimacha , in Intelegere cu
Mitropolitula Grigorie all Ungro-VlachieT, i cu consimtementult Grafului Rumiatova , a disfiiqata acesta
Eparchia , Impartindu o pe Eparchiele romane, din ale
carora corpuri ea se formase. Asa Braila s'a data Episcopulul de Buzet ; Renii, Ismailulu, Kilia , Akermanula , Benderula , cu tinuturile for
EpiscopuluT de
HusT; Chotinula

EpiscopuluT de Radautf. (Vecli Chro-

nica Episcop. HusT, la aniT 1771 i 1773, pag. 312317). Acesta stare de lucruri insa, a tinutt numai 'Ana la inchiarea pacil, de la Cuciuca- Cainardgi In 1774,
dada l?roilaVia iarasT s'a restabilita.
3). Dupa restabilirea Eparchiel, la 1777, gasima administrandti acesta Eprxrchia Mitropolitula Ioachinzg
Acdsta se vede din inscriptia de pe unit Antiminsa ye-

chid data de acesta Mitropolitt, si care s'a pastrata in

o Bisericit din tinutul Covurluiulti. Wit area inscriptiune: OucnacrrilpEov eerov, xathepoftet irapcl TOF)- navtepouttoo
MirrponoMiou flpoAcipou xo" Iwaripou: Ev ETEI atoripho
acpoC: Ev [opt arcpaCco, EvSkcctovos

4). Din traditia se spune, ca la 1788, dna terele

romane al fosta ocupate de RusT, fiindti Exarcha peste
Mistropoliele romane Amvrosie all PoltaveT, la DubasarT

www.dacoromanica.ro

161

resedea un Mitropolitd Proilavd anume Kiri lit. Despre

acestd Kiri lfi se amintesce in Revista romana", anuld
1863 pag. 304, In articoluld : Eparchia Iiiineulau
Dar acolo numele Eparchiel Proilavia ", autoriulti din
nesciintd. l'a slavizatti in Proslavia." Tradicia mai spune, cu acestd Kirild se rivaliza cu Gavriilti Banulescu
de la onarea de a deveni Mitropolitt MoldoveI , dup.
retragerea Rusilor, prin influents lul Amvrosie. On6rea
acesta frisk ci cu tristele el consecuente a fostu pitstratd. lul Gavriild. (Ve01. biografia lui In Chronica Mitropoliel Moldovel).
La anal 1791 , Benderuld si Akermanuld de vino
pronume sed tituld Archierescd. Gavriild Banulescu, ce
venise din Rusia cu Exarchuld Amvrosie, fu chiroto,

nitd de eld Archiereti cu titlu de old Akermanulul $i

ald Benderulul." Dupti eld a purtatd acestd titlu Dimitrie Vicariult Archiepiscopulul Gavriilt. La anuld
1812, in urmarea plea de la Bucurescl, inchidetd Intre Turd si Rusi , tote tinuturile cetAtilord BesarauieI
de la gura PrutuluT spre gurele DunariI, tsi acele din
interiorulti Besarabiel, ce se ocupad de Turd, si A--

cead parte din Eparchia Proilaviel, au trecutd in std.penirea Rusiei, si all intratil In noua Eparchid ce s'a
formatd In Besarabia. Prin urmare de acumd inainte
Proilavia se mArginia numal In Braila cu tinutul el, si
negresitd

di tat la ea apartineat

si celelalte cetail

stitpenite de Turd pe termulti tieril romanescl, precum

Giurgiuld, Tumuli', etc.
5). La anuld 1814 era Mitropolitd Proilavti Calinicii,
In Mineiuld hind lul Ianuarid , de la Biserica St. Spiridond, gitsimd urmittorea adnotatiune romanescit pe fila din urniti: Sli. se Wit de candd m'am chirotonisita
11

www.dacoromanica.ro

162

ed Preotuld Neculai sin Popa Dumitru otfi Braila, Protopopli Brailei , i m'ail chirotonisitil la chramuld hi
Sfeti Nicolas, la Biserica la Versatura (1) Proilavuld
Whiled. La vileatti 1814, Ianuarid 13." Totd din acestd and, 19 Maid, gasimu o insemnare in Mineiuld
lunei Maid, care ne da Ere -care idee de moduld administrarii eparchiale: SA se scia de candd all data pomud Phintele Apostolaki Iconomulu Braild prig OM,
raiaua la tog Preocii de prin sate : all adusd finteid pe
Parintele Ioan de la CuptOre (2), i l'ail push de a slujit
Sfanta Liturgie o saptamana , ,i pe urma, all adusd
Preo01 din totii inutuId Raialei de lad cercetatt, si pe
truth: nu scia 'I-ad invetatit Mudd s'a dusu ParinteleNiagu la Isichilia (3) , din Braila, amd insemnatti ea
Dascaluld Dumitraki, Primichira (4) a Mitropoliei Brailei, 1814, Maid 19."
Proilavii, pe aceste timpuri erad totd-o-data Mitropolici de Silistra, precum se va vedea mai josh. De
aceea ei nu avead locuinta stator nice in Braila, ci venial acolo a timpurea , Iii iara1 se reintornad la Silistra, sea Drista. In Mineiuld lui Avgustil la inceputd,
se gasesce acesta insemnare : SA se scie de cA,nd s'au
dusd Parintele Ioan Archimandrituld cu Parintele VIAdica la Silistra, 1818, Augusta 28."
6), La anuld 1821 era proilavd Mitropolituld Angina Toth in acelii Mineiti gasimu urmatorea insem(1) Satuld Versatura este care de o Or de la Braila, pe Danko in sus
(2) Satuld acesta astacp na nista In judetnid Bade!.
(3) Trebue a intelege: Iski-Kilia. Acdsta turcesee Insemna ; Kilia ye
chill. Ala se nnmesce Ili astacp nnd eats situatd in dreptuld Kiliel mauler
pe terfnuld tureen'''.
(4) Primiehirin este nun din oflciele Bisericel patriarchate. Erad doi
Primickiril, a)utatorl protopsaltulul.

www.dacoromanica.ro

isa
nare: SA se scie de and m'amti fAcutti anagnosta....
de MitropolitulA Atimos, veleta 1821.a Elu a administrata Proilavia 'Ana la finele resbelului dintre Turcia
1 Rusia, in anulti 1828. Dupi 1nchiarea Wei, ela s'a
retrasti In Rusia , fiinda compromisd la Turd. Acesta
Anthima fusese mai nainte Mitropolitt la Dimoticha In
Rumelia, dar deveni Proilava, se slice, prin schimba en
Proilavult predecesora Calinica. Acesta se cunosce dintru o Insemnare ce se gAsesce la finele Mineiulu! Ia

n: SA se scie cand a venita PArintele Ignatie de la

PArintele VIAdica Calinict de la Mitropolia Dimoticha
in Ora grecescA , care acestii Calinica mai Inainte era
aid la BrAila Mitropolitt Dristii qi Proilavii, i apoi
pe urma s'a !lentil Dimotichan , 1 VlAdica Kyrio Kyr
Anthim, carele mai Inainte era la Dimoticha Mitropolita , s'a geslata aid la BrAila i Silistra, la care se
slice c aa fictita amandoi schimbt. i acesta mai sus
numitti PArintele Ignatie n'a voita ca sA ma! 641 la
PArintele VIAdica, i Sfintia sa fiinda om5 de tera romanescA, n'a 'Muth a se deda cu 6menii i cu locurile
depe acolo, fiinda tamana In vremea rezmiricii. 1822,

Witt 8."
mita depe Protopopulu Nicola! i depe Iconomula
Apostolaki, de call! s'a pomenitti mai susa, cats i
depe acesta PArinte Ignatie, Intelegema, cA clerula Mitropoliei Proilaviei era romanesca, de i Mitropolitii erail Greci.
La Inceputulu Mineiulu! grecesca Aprila, se gAsesce
serial cu litere chirilice , de unit Romima ce na E-Cia
grecesce, Intrega titlula Mitropolitulu! Proilava: AnOhl TtO Ilatiti wpoTaTy ice Eteampoaany MaTpoitoxiTy
TBC ariuvraTos MiTpono2tecot odpecTa ice lipoiaaaya Enep
*

www.dacoromanica.ro

164
Till xe Excapx news. napaAynany,

TIMOR

ileapetai xe

aecnory noxa Ta elm. 1822 Iynie 2."

De aid se vede forte lamuritd ca Mitropolituld Proilava in timpurile mai din nrma era Mitropolituld Si listrel, si ca de acolo venia numai a timpuro la Braila,
precum s'a observatd i mai susd, i precum se va vedea i din o alts insemnare mai de josil, Eparchia MT
se intindea dealunguld Dunarif pe de amandoue termurile, pe uncle era ocupatd de Turd termula rominescd,
era de la Braila in josii pima la gurele Dunaril I numai pe termuld turcesed ; ceea ce arata i cuvintele :
Ke excapx natmos napaityeasy." (Exarchd 01.01 de
preste Dunare).
In acelasi Mineid la fine se insemna : SA se scie
de candd a venitti Panierotat ke Theoprovlit aghiu Mitropolit Dristu ke Proilavu Kyrio min Kyr Anthimo. Ati
venita la let 1822, Ianuar 5." ,Ad venitti Mercuri , i
Joi in 4iva de Boboteza, ad slujitti Sfanta Liturgie PArintele Vladica." Subscrist : Niacsu Dascald $i aprincletoriti de candele."

Si era in vremea rezmiricil Irani din pricina Greci

lor, trecuse and and toctna ; lard. candd Emu insetnnatu
aid pe foaia acesta era vara in luna lu! Maid 30 de
One 1822, in desara, pe la ichindie.
Din altd insemnare ce se gasesce la inceputuld Mineinlui romAnescd pe Aprilie, scrisa de Logof6tuld Mitropoliei, se vede ca si Logoletuld Mitropoliei din Braila era Romand, se nnmia Constantin, era dascald , feciord aid PreotuluT Nicola! Singeluld, si era aseclatu in

Braila de la 1816.
La finele Mineiului romanescd Aprilie se Insemna :

Acestil Mineid este aid Sfinte! Mitropolil , nude se

www.dacoromanica.ro

165
cinstesce

se priirmuesce Sfintii Archangel! Michaild

Acesta a dat'o Maria Sa Voda milostenie

Mite! Biserici, i a data Impreuna tote cartile cele ce
stint obiclnuite pentru treba Bisericel, i all data tate
ale Preotiei i a Sfantului Altarid, pentru ca sa fie pomenire in vecil vecilor." Din data s'ad pastratil pui Gavriild.

ma!: Maid 1."

Intr'o Evangelie romans, tipariti la Buda, in anulti
1812, se citesce urmaterea iusemnare: Acesta Sfanta
i Dumnecleescit Evangelie s'a daruitu de robuld id
Du-mnecled Dimitrie la Sfanta Biserica de aid! , Mitropolia Ibrailel (1) , unde se cinstesce i se praznuesce
chramuld Sfintilor Voevocll Michailii i Gavriild, i tine

se va ispiti.... etc. Si amt scrisd eft robult In! Dumnecled cu maul de terina, pentru ca mama putreclesce,
era cell ce citesce tote me pomenesce. 1825 Nic. Dascaluld aro TOD virpolOac."

De aid inchiamd, ca In Mitropolia Braila de i administrate de illin Archiered Greed , serviciuld divind
se facea In limba romans, de preotI i dascal! Romani,
i pe carp romane, charazite de Domni! Roman! i de
alte pers6ne romane, din tera romanesca. Deaseminea
putemd deduce, ca Domnil Roman! ajutandd i sprijiulna cultuld Romand din Eparchia Proilaviel, prin aceea 10 exercitart asupra Romaniloril de acolo o influenta morali. In cetatea Alba este o Biserica zidita do
und Domnd Romand ; In Kilia se pgstrezli pAnA astacli
deasupra uiI Bisericel Santulur Nicolal o inscriptiune
(1) Turd! din Prollavd, numele vechid alti Bride!, ad Mad Ibraila,
ca cum tear derive de la numele turcescd Ibraimd. Totd asa ad Muth el
en numele romanescd ald oraeulat &tau sa simita, l'ad schimbatil in Tomei% name arabd, usitatd la Turd.

www.dacoromanica.ro

166
slavona, din carea se vede, ea ea a fostti zidita de

Domnula Vasilie Lupula, la Emil 1647-1648.

Mal reproducemg aid In interesulil lstoriel done Insemnarl din cartile fOste! MitropoliT a Bad lei.
La finele MineiuluT romanescg Maig se spune despre
arderea Galatilor in timpula resc61e1 Grecilor de la a-

nula 1821: Sa se scia de dada s'a arsa Galata totti,

i s'a Matti atata multime de omen!, pita si copil au
taiga , de Turcil acest din Braila i din alte cetatT,
1821, Aprilu 29,

Iscalita Nicola! aprincletoriula de

candele."

In alta insemnare se amintesce de Biserica rusescci

din Braila. Dupa cercetarile ce ama Stag amg aflatg

ca asa se tumia, pe chip& anulti 1828, Biserica Santulul Michaila din piata cea mare a orasuluT. S'a numitt aa pentru ca ea a fosta prefacuta, de RusT din
giamie in Biserica chresting., In dou'6 ronduri, si Inzestrata cu cele de trebuinta, , data In ocupatia de la

1806-1812, dupa care ea iarasT a devenitt Moschee,

si a doua 6ra , definitive la 1828, canda pentru totadea-una s'ail alungatil Turcil din Braila. Biserica acesta s'a consacrata Santuld Michailii in onerea Principelul Michaila Pavlovici, sub a caruia conducere s'a

luata eetatea Braila Dinteantela serviciula diving In

acea Biserica, se sevirsia In limba rusa, precnm atesta
cartile serviciulul slavone, ce se ph,'streza pana acumg
la ea.
La enulii 1828, Rucil ocupandaPrincipatele, 19. 18
Iunit all luata Braila , i prin tractatula de pace Inchiata la Andrianopole, s'ati reintorsti teril romfinesci

tote forteretele dope ripa stings a Dunaril, Impreuna

cu tinuturile lore. Dupg aceea s'a disfiintata pentru
www.dacoromanica.ro

167
UM-den-11ml 1 Eparchia Proilaviei, dAndu-se fie-care
Iocalitate la Eparchiele romane , de la care ele fusese

i aa Proilavia de atunci incetindti

de a exista in realitate , i uitatlt cu totals de generatia noug a Brailel, totuI exista In memoria betranilor.
i ell prin aceste Insemn4r1 amd doritti sa o scar' din
odiniord rupte.

totala 'Mare.
In fine inchigmd spunerea n6:trA cu o clicere proverbiald romans, formatd, de la traiultl Proilavilorti. Acestd proverbti era forte familiar in secolulti precedent.
Und Archimandritil betrant de 70 ani hill spuuea, cd.
In tineretele stile , chdil cine-va voia se esprime trainn" unui oniti indepedentti, indestulatd, Iicea: Par clt
e und Proilavti." Erti, acesta ne da a intelege, cd, Mitropolitil Proilavi, sub stapenirea turcesca, se bucurad
de niece privilegiuri particulare, se priviat ca capil i
representantil chretinilorti din Eparchil , dispuneati de
miclloce materiale nu mid, avendti In administratia ]or
o Eparchia de o mare Intindere, nu cu patine veniturl
directe i indirecte.

YLL Dubeisari4
Este und tirguorti pe malulti stingti alti Nistrulul
in Ucraina actuall Eli era din vechime, i pans astilc1I, locuitt de Romani ; 'Ana la 1716 se tinea de Eparchia de Hu1. De acolo primiati chirotonia, Santuld
Myril, Antiminse, etc.; dar de atunci s'a hotaritti a fi
sub ascultarea Mitropolitulul Proilavd.

Pe la 1790 in Dubbarl se gasesce un Proilavd liyrild. Aasta ne dit a intelege ca DubAsaril cells pupa
In privinta administratiunei bisericescl era centruld a
www.dacoromanica.ro

168
t6ta partea sudic3i dintre Buga i Nistru pita la Marea-Negra ce nu fusese Inca ocupatti de Rusi pttni in
paces de Iasi.

In anuld 1794 in Dublisari era o tipografia ronittni,

proprietate a lui Michailti Strilbitki, ce se titluia Protoierea alts stApOnirilorU Moldova sti Valachiei gi aid
Besarabiei." Acestti titlu se vede cl eta, ila dip6tase
de la Exarchala Amvrosie, carele administrase Mitropoliele romane intro anil 1788 i 1792. Acestti Strilbitki !a anuld 1785 , sub Mitropolitula Gavriild Calima chit ,

dovel

era tipografa i Exarcha aid Mitropoliel MolAcosta se vede

din frontespiciult

Molitveni-

cului tiparita in acea Mitropolia la anulti citatd , nude

se dice: S'a tiparitd de Popa Michaiti Strilbitki ,

Exarchd din Mitropolia Iasului." Judecanda dupi 6re

care date, tipografia lul Strilbitki de la Dubasari , se
p6te crede di este tiporafia Mitropoliel de Iasi. Popa
Strilbitki era tipografa de meseriti. In art& tiparite
de eltl gi stampele sent scnlptate de densult i portA
numele lui. Tipografia Mitropoliel de Iasi era lui incredintata. Dupti retragerea Rusilor din Principate, pests dol ani, &hilt pe Strilbitki tipografisindti in Dubasari ; dar tot-o data in Synodiculd Mitropoliel gasimu
inseinnatt , c Archiepiscopulti Amvrosie ce fusese Exarchti in Moldova in timpulfi ocupatiunei rusescl, redicandu se de aid eu stile si trecendu in Rusia , a
luatti cu sine si tipografia Mitropoliel. Dupre Ere -care
impregiurari se vede ca acea tipografie s'a opritti in
Dub sari , impreunit cu tipografult sea Strilbitki. La
Poltava resedenta Jul Amvrosie, nu se vede sit fi fosta
vre-o-datti tipografia. Acolo, in 1794, Strilbitki tipari

www.dacoromanica.ro

169'

unt Ceaslovu romand dupre modeluld celoril rusesd,

Ontru InsuI a sa tipografid."
Dap inceperea resbelulul intre RuI i Turd , la
1806, Mitropolituld Gavriild , carele era In retragere,
pensionatt i petrecdtorid la Odesa, veni la Dublisad,

1 aid atepti Oa ce'l veni de la St. Peterburgli denumirea sea la Exarchatulti Mitropolielor din Moldova,.
i Tera-romandscil, carea a urmatt la 1808.
Insemnamd aid , ca peste Nistru, afar& de Dubasarf
Ant Inca i alte tirgurl romanescl, precum: Ocna, Bal-

ta, etc., i o mul(ime de sate romanesd; tote coloni

zate In deosebite timpurl cu bejenarI din Moldova, caril pArAsiad patria for de groaza ciocoilor i a jafurilor
nesfirite ce devastad biata Moldova , mal alesd sub
Fanarioti.

Dar o mare parte din el qi acolo ad data

peste necaziI, ad devenitd Crepostnol al Panilord Le1

1 RHO; i nu puteati nici sd, se IntOrne Inapol; ci se
sventad de dort , precum se Ott incheia din urmAt6rele strofe ale unui cd,nticd populard, de la RomAnil
din Ucraina, ce l'am auzitd de la unit betrand, careles'a nascuttl i a copillritd in locurile acele:
De calla m'amil r6dicatti
Multe ted amil maI Amblatd.
Ca Moldova n'amd atlatti;
Ca Moldova
i Craiova
Tara bunit i blajinft
De pliginT Ware hodinl.

Cu! II voia sA doresca,

TrecA 'n Ora MuschicAscA,
SA ve41, i sA doresca ;

www.dacoromanica.ro

.170

SrsT faca casa pe maid,

Sit dud dolt cu amard.a

Und altd canteca totti de acolo ni-a pastratd tradicia despre unto Vasilie Cananati Sardariulti de Orcheiti,
carele tainict cointelest cu Tatarii , %sea pradaciuni
prin Besarabia , devastandu satele i targurile. Nime
nu era in stare alt discoperi , flindu ca, la iv4la pradati Tlttarii; si eld lua numai parte din pradd. deagata. Insa simtuld poporului l'a discoperitt si blestemuld
lu! ilt urmaresce pe totfi-dea-una:

Frun4 verde de chirati

De Part bate DumneOeti
Pe Vasile Cananad !

Ca, de dna s'o sardaritil

IVIultil norodd o saracitil ;

De la Nistru pans. 'n Prutd

A remasti negru pamentti."

VIII. Arclzieria litulara in Moldova.

In Moldova, pan& in anulti 1819, din cleruld rornand
nu se rddicad la trepta Archieriei alte persdne, afar&
de Mitropolicil ri Episcopil Eparchiott. Archierei titular!, cu Eparchil nominal!, erati numai Grecl, dintre

caril nail erati Egumenil de pe la Monastirile asa numite inchinate. Ca argumentd la acesta, citamti aid tin
pasagid in acestd sujetd de la Doctorulti Andreas Volfd,
carele a traitti i a scristi pe la inceputulti viacului
presentd;
Se afla, in Moldova ca,V-va Episcop! Grecl, earl! Aorta numaT titulti, dar nu stint investitl cu nicl o direeetoria bisericesca ; caci locurile locuintel lord de ma!
www.dacoromanica.ro

171

inainte si Eparchiele lore In presentg stInt proprietate

a Turcilor. In mtigulit6rea aspiraliune, cit la frapregiurad favorabil!, aceste locurT fdste ore-candg Episcopie,
potg veni erisi sub stApenirea Grecilorg , se continuA
astir -felit de Episcopi, i candg mire vre-unult din el,
Patriarchult pune Indata ung succesore la aceste demnitati sArAcAciose. Se at% In Iasi caci-va EpiscopY de
acestia : celt de Ierapole, de Sarde, etc. , earl! se Intreting de Mitropolitil Moldovei, de Episcopil indigent
ci de troll din boiari, cu ban! si cu alte necessarie nu
din obligaOune, ci numal din bine-voint6, IncA obicinuescil a se servi cu acesti Episcopi la mal multe trebi
spiritual(, d. e. BotezurT, Cununil si Inmormenttie, adese-ori cu o recompense considerabiI6. (I Theil. Seit.

161-162).
Cell anteiti Clericg Romanti ce a cerutii Arcbieria
titular* or! mai bine nominate, a fostu Inocentie Igumenulti de la Paptiutl, fostii Eclisiarcht stir Mitropo-

Cana' ant4ia 6r6 la 1819, elg a arkatg acea

dorin0 Mitropolitulu! Veniaming , aducendg esemplult
liel.

Egumenului Grecfi predecesorg , carele fusese Archiereil, Mitropolitului s'a pErutg cererea asa de estravagantit, ca si audit art fi cerutg disna0onalizare , perrnisiune de a se face Grecg Mitropolituig nu a cedat,

de catti dupa ce doritoriulg de Archierie titulars a dat

declaratiune Inscristl el se esclude din clerulg Biserieel Moldovel, ea, se num6ra in clerulg Patriarchie! de
Antiochia , Dncle este inchinatit Monastirea sea; si cs
nici-o-datft nu va avea pretentiune a se Inainta la vre
unulg in Scaunele episcopale ale tereY. (Vecli declaretiunea aeesta In Condica Sfant5.).

La anulg 1826 s'a chirotonisitg aid doilea Archiereft

www.dacoromanica.ro

172

dintre Romani' Moldoven1: acesta este Archimandritulg

Varlaam Cuza Egumenult Sf. Spiridon. Eiti se Meuse
Egumeng dupre cererea si recomandapa Mitropolitulul
Greet Nectarie Sardeon, ce fusese Egumenft la acea
Monastire, dar acum ajunsese la slabiciune si 661A. Tot
acesta Mitropolitu a micllocitt la Patriarchia ecdosisti
pentru chirotonia lui Varlaam in Archiereu titularift pe
aceeasI Mitropolie Sardeon ca i predecesorult. Acdsta
s'a flicutt deaseminea WA bine-euventarea Mitropolitulu1 Veniaming , In puterea drituld stavropigialg alit
Monastire Sf. Spiridont. (Condica Sfanta).
In acestasi ant se recunosce Itil Meletie Burdujenuld
titlu de Archiereg titularit , iarits1 cu conditift de a se
leptida de drepturile de elided pAmentent, a se privi
In tdrA ca streing , i nic1-o-date a nu aspira la vre-o
Episcopitt a Moldova (Condica Sfantit).
In cele depe urmli a cedatu si MitropolitulA Veniamint, si la 1832, Insus1 a mijlocitti ecdosisft la Patriarchia de Constantinopole pentru chirotonie in Archieret titulariti a Archimandritulul Athanasie , Eclisiarchulti Mitropoliel. Reproducemti aid din Condica San-

d jurnalulli ineheiatt de Archiereil Filaretti Apamiast.

i Meletie Stavropoleost la ocazia ipopsifiarel acestul
Archiereti :

Dupft trebuin ;a ce at urmattt aicea In cathedra polities orasulul EsiI de Archiereu titularnicti, flindil hpsa de Archiere , spre Intimpinarea sufletescilor datoril
a pravoslavnicilor .chrestinI. Inalit Preo-sfintitulft st6.pang si Mitropolitg

a toti Moldova Bpi Kyrio Ye-

niamint, avendtI buna-vointi a alege la treapta titular nicel Archieril pe Prea-cuviosia sa Archimandritult Kyr
Athanasie Eclisiarchult Sf. Mitropolil, prin aretarea si
www.dacoromanica.ro

173

cererea thscristi ce at Medd pentrn acesti trebuintit 1

personh inaltil Prea-sfintia sa la 2 a corentel luni Avgustd : a urmatoriulul and 1832, dad. Prea-sfintitult i
a totti lumea Patriarchd Kyrio Kyrio Constandie, gitsindli de cuviinIti acesth cerere, atf bine-voittl a trimite
chtra Inaltd Prea-Sfincia sa Sinodicescti i Patriarchicescd ischlitd Ecdosisti totd in acesta and i lung, Avgusta 20, cu blagoslovenie de a chirotonisi pe numitul
Archimandritd Archiered, cu titluld Episcopiei Sevastias.
Dec! adunAndu-ne not frail Archierei in Biserica Sf.

Marelul Mucenict Georgie din Sf. Mitropolie. Duph

canonicesca hothrire, amts chiamatd pe fratele Kyr Athanasie Archimandritt ca pre und cinstitti i vrednicd
obrazu de acestil sfintu i mare dart ce are a priimi
sub numele mai susti pomenitel Eparchil Sevastiasd.
Chruia i s'a trecutd numele in acesth Sf. Condich a
Prea-sfintel Mitropolil. 1832, Septembrie 3.
(IschlitI) Filaretfi Apamiast i Meletie Stavropoleost."
Dar i dupa, aceste concesiuni, in Moldova s'a pazitd
cu stricteth datina, de a nu se r6dica dintre Archie

reil titular! la Scaunele ierarchice ale erel.

Mitropolitil urmatorl Meletie i Sofronie at abuzatil
de acesta novismd in Biserica Moldove!, Inmultindd fAra trebuinch numfiruld Archiereilor titular!, i introducendd in tagma Archieriel une-ors chiar i 6min1 nedemnl de ea.
Si reproducemd aid in fine, spre sciinth, i and ecdosisti patriarchicescd, ce obiclnuesce Patriarchia a da
Mitropolitilor Roman!, chndd el cerd bine-cuventare de
de a chirotoni vre-unti Episcopd titnlariti. Copia este
trash de pe unulti din ecdosele date in 1861 de Pa-

www.dacoromanica.ro

174

triarcbuld Ioachimd, cAtra Locotenentuld Mitropolie! de

Ia! D. Kesarie Sinadond :
Joachimd cu mila luT Dumnecled Archiepiscopd Con stantinopolel, Rome! nouil. i Patriarchal Icumenicd.
lubitorule de Dumnecled Episcope aid Sinadelor, Locoteninte aid Sante! Mitropolii Moldaviel, inbite Intru
Duchuld SALIM frate 1 conliturgisitorid aid SmerenieT
nestre, Domnule Kesarie; chard theofiliel tele i pace
de la Dumnecled. Din pretiosa scrisere a fratie! tele

trimisd net cu data din 28 a trecute lun! Noembrie,

amd veclutd cele ce cu socotintd evsevi6s1 i iubitere

de Dumnecied arm* Mare! nestre Biserici a lul Christosd , adica cugetarea seriosa provenitii din reposarea
a patru Archierel titular!: a luT Mardarie Apanaiasil, Athanasie Sevastiast, Irinachil Diocliasu i Genadie Tri-

dupd care se simte o mare lipsd in necesitaOle duchovnicescl ale turmel evsevidse de acolo, i In
privirea aria at! cerutu i ap primitd incuviintarea MinIsteriulul bisericescti i a Pre-InAltatulul Domnd pentru a restitui pe ArchiereiT reposati prin bArbati cu
sciinta bisericescd , cu purtare nepatatk i distin1 prin
virtute, dintre cari! ni-at! qi recomendatd de und aseminea pre Prea-cuviosuld Archimandritd Domnuld (N)
i ni-as! cerutti a nostril bisericesci invoire de aid
Mahal la Malta demnitate a Archierie! cu numele onoroficd alit Mate! Episcopil (N) , renumitA Ore-cAndu,
pentru ca sl servesca archieresce la trebuintele duchovnicesci IntemplAtere ale poporuluT chretint, orthodocst,
poleosd ,

ce se aft In acea 'Azad de Dumnecled Eparchid. Veclendd decl acesta cerere a Theofiliel tale correspuncletore seriesel vestre Ingrijiri bisericesci, pentru inlesnirea duchovnicesca a evsevioilor cbretinT, i aprobanda
www.dacoromanica.ro

175

zeluld vostru iubitorii de Dumnecled si ingrijirea vredflied de laude a Theofiliei tele in privinta acestui obiectd esentiald, o amt priimitil ea multamire si seriindil oferimii Theofiliel tele invoirea 'Astra bisericescd,
ca invitandit doi set si mai multi din santii Archierei
local!, sell si dintre iubitoril de Dumnecleti Episcopi ai
Sfinte! Mitropolii Moldovel, O. fact in sfintita Biserica
a Mitropoliel alegerea canonic! (1) cu preferinta numelui a clisului Archimandrita Domnului (N) in Condica
Santa , carea se va subscrie de catra Theofilia ta si
santil Archierel conalegetori, i in ori care cli vei voi,
aqua conliturgisitori pe ace! santi Archierel, vei seversi Dumneqeesca gi sfintita Mystagogia cu tot! Oremduela canonic! i cu invocarea gi charulul Prea-santului gi incep6toriului sevirgirilor Duchd vei prochirisi pe
alesuld candidate Domnuld (N) Atchiered gi Episcoptt
titularid alit renumite! ere-cOndd Episcopil (N). Apol
ni vei trimite gi copia intocma de pe memoriuld (67E611-

v-riz() ce se va face, ca s5 se depuna in Condica edesiasticA de aid a memorandelor, spre neincetata dove& Spre acestd scopd deci vi se gi inaintesce acestd
ecdosil Patriarchald in forma de epistola. Era charula
Id Dumnecled gi nemarginita MI mil5, fie cu Theofilia ta

1861, Decembne 22.

All Constantinopoliei
In Christosd (rate.
FINE.
(1) De aid Be vedd forte chiar , ca Patriarchia, prin alegere canonic&
nn inlelege de crate actuIl Ipopsiflarel, care se face in sera eiilel precedente consacrarel, add ce face parte din randuela chirotonfel biaericescl.

www.dacoromanica.ro

Ai 1 - y-

7 to,-1)

e,)3

it! ma

:I 9a:el(t4i;k15 != .11:4y 8 t
\ 71q, PIA4 Gra 4, 119 i za )4's, az4 ,

7 (J4i) 611;1-6
275. a) V" e,5A-3
e
1::
.W\-77-41r-A-41.ficuedr1-)
yLt.7s

A Ac' 43- A Jtv 114 &-,Au

it 4 111 41_13,
A4 a
rA6-1/5
afi4-lat J6---241744i
---)
el

/ 7 --9%)

\-JE3

) -51)

) 22 1
iJ -r-

4.6, A A
AO. IN ./N-,
aA

")/ A.e.A.AAAat

1)

eszzura
74 -Of

5HC

4 /tom`

,t)

Ro

.:44491Lo' 3.

R.)

2-11,
trio AA1

2ft4 z24 2 /

ti

64,

--t7A

kt,i jittl:L6reddl

"

azs..

A4.406 `"

''

4a Ct GNAA

4)

16.
A

,st

4:2.4
A4

'

e
11,

44,011XL-

4A

4.5J

J7O o A 4
t v Amy,
24.x, frs I tAzelz>v5,c,t
6
p..c.tx

A,e3 act.A.

(711Lt 9A
ZN,

rs

-) Y

<S>

..6'64):1;:(16

AP A"

2 G.

A...

4:

a-

ot,

,r**.bi L--

.46 ZS -^),

"

;..e)

z>.

A A..

r""'

,Z> 25

A.2.

-=',1-1.2::,_2L

11,,,,'FA'

oucuaie

g.

"6"

6 rs.

.11111.1P

-A-

cr,43

/ Acti -_-_ 61,5 af 51 tot,

-11-1

/t'c( :211- Z I
4-6t- ---7--Zi- 7-11(14-11:')

r.) _.pu.

.72-e-r144
41.41ct. `6j 411 - 4.44- 71

r,;9811
,..

.1'5

Acc.:::- 6 -;..- frvvii sofa

41

7ri-sZifti rtai-li .1*-4

%,...21 a

ifAct- 7-1.1 7- -72A Z1; 1 j get y yt

cn, 2s

cd,

...01f zir-i 2,0-p if

e'l

,.t%

""/ '''' 6--)'1-`''' 7 z' 1 615 v-P-u i

1,4_,

ACt ::: t i := , 1 ex a

::::

tli -6

cl-t 6 7: AA-

---)

PI

9:-_-jos I-0 _Eh

Al

21

'tek,,

iilwzrills/ L ..ZAJ 7.42( 6yr

CC5

(I
--""i 6 7. 1 (14 672,47,5iri4
--a-5 ci 6 .74Q.._ -z2-7 ; /1,14-= J = b4-34 i Aa..-g
0..--i
'TIM 222 cc
4-4c( = (1-:_. 72-o a-Z27...m.
../t-5 ea- ? /1,0(- -=-4 3 : 7,,,,
zz/s2,irc
"'
2
J
2
z
44
.e--is)
7. C- 1
1

k.

'--

z-,...,
.111.

yfrto

21

t..0 a.,

....,..

) /1x 7 1 4-

pXx Act-36C ZT C 4AA

e. ,--i,

11,0 /4,)

_Ar 4,4x- tile./

g -erf

2`1
04 14 :

-ii

A-a:9 '

,- c---0---"--74; Oa
13 kr Act_ I

--:- 41

'v

4.X_

Ws )i-t,szytd 1

25 9 4,

:;
nizt:-ts

_A-t,

(1

ass

ri/40'79

-4..

A5
541-04v =J

Act.

-4....A.,t,...

J9%

isisonisommirm-1;6

-203
OkA" TAZ. '

A. A .6-

1047

j,44,ax,aAx4-w ory,

=-2.13 =TN

el .4.,c:.

P444,

A,0)041,/
1-4.v

I A- f 424

093Z

%)rt4-4jr21

Ay(

93/ 1/2 / ___2

p:r

Kt, /4

j12.3

(AA) feL1-5

"

Nr-1 I

JA-

I.;

1,044

'4-'1/3V

1-- er

4-a- 7-10 )12) Put -_-_

rJ

--)

__.a) /La_

v/i.a_ kti,c(tt 0

)41 cf_21

c9.6s,6

cP 31,

501_10TE:\
I-

',1 'TC1P:ULUI

www.dacoromanica.ro
r

943
6,f459:11Nljti
iftec

).119

ca

-1-00-rztn:hrk_gf4,a
4,1 )i-L52 ok3,.

4O

TABLA
MATERIELOR COPRINSE IN MONICA I IN APPENDICE,
....ewhirmanne--

INTRODUCERE.
Pagina

Numirea 9i originea Huqilor

Flugit ea punctu strategic qi reqedinta domn6scli .
Stares generale a Huqilor In viacurile 17, qi 18.1e

1
.

10
26

AMPLOIATI DOMNESCI ANTICI.

Consiliuld Municipal aid Hu lilor, gi Ihiadniculd

Vorniculd de Huql.
Parcilabuld
Pacharnienlii II-le
CdmiinariI
Vameqii.

38
Desetaicil.

Gorqtivarii
DequgubinariT, add ugubinariT

.
Bezmdnarit
. .
Globnicit
BrdniqteriT . .
Podvodari! qi OlAcaril.
CoudcariL
Cdpitand de tinutil. -- Pdralabil de tinutd
Turcagi-baqdaga. Bagel-ceauqdaga
Bulinbaqa de Iluql.

VelCdpitand de codru

Dibilari.
Boerl ZlotaqI

Copil de clad
Cepari qi Bourari .
Dvornicil de Ora.
Mande Vornicd alit tereI de josd
thfurgit -- VdtajiI-marl
Telal-Baqa.
lzbaqa.

81
36
86
37

Aprodd.

www.dacoromanica.ro

89

40
42
43
44
46
47
49
50
51
52
68

DABILE

I ANGAR17.

ZlotT. Lei. Taleri. Galbini. Sulgid. Iliqd. Until .

Bezmend do all. Ialovite de eiliqte
Braniqte. Care imOrittex et Mile add Bile

Pagina
54

55.57
58

qeice. Camind
Bezmend. Joldil qi Podvesti

59

Cal de olacil
Globe qi dequgubine, add qugubine

61

Ciobo to

60

Lueruld vielord domneseT

Ghiata. Sea qi micro

Varna Cepitrid
Dej ma. Feria add Heria
Rinduelo. ChArtii

Pecetluituri, add banil pecetiloril.

FunAri tuld
Deeetina. Ndpaete
Vitcdrituld qi Canita. ,
Mortaeipia. Bang stdgaluT. Mucareld

Insure

64
68
69
70
71
72
73

75
76
77
79
80

MONEDA ANTICA, SI COMERCIUL.

Ortd. Ugri jolti. Talon. Florinti

Rubl/ Aepri. Tultd

Copeice. Sala. BanT. Pungit de haul
Lipea de banT ql starea comerciuluT

81
82
88
64
85

Mierea qi TurciT

87

Coetandii. Potronici. Lei bAtuft. ZtOti

CHRONICA EPISCOPIEI DE HU8I.

Infiintarea EpiecopieT de Hui

I
Eparchia Episoopiel Hugilor.
Bangui Episeopulut de Huql in ordinea Iorerchied
gp iscopii ce ad eftrmuit Eparchia Huqilor
I. ban. II. Filotheill
1p frein. IV. Iosifd. V. Mitrofand I

www.dacoromanica.ro

90
96
100
101
108

VI. Pave lil

VII. Mitrofan II.
VIII. Georgie

IX. Gedeon I.
X. Sava I. XI, Iorestil,
XIII. Dosithei6
XVI, Ssrafimil
XV. loan II
XVI. Sofronie I
XVII. Calistru
XVIII, Mitrofan III

XII. Theofan6.

107
108
114
116
122
125
126
131
136
142
145
148
172
184

XIX, Varlaam6 I
XX, Sawa II,
XXI. Iorest6
XXII. Gedeon II.
XXIII. Vali:mai IL

196

206
214
226
342

XX1V 'rhea' Iii

XXV. Icrotheiu
XXVI, Inochentie

XXVII. Iacov6 Stamate

XXVIII. Veniamin Costaki
XXIX, Gerssim

871

380
392
427
466

XXX, Meletie I
XXXI. &ironic II. Micleecu
XXXII, Meletie II,

Istrati

Tabla chronologien de EpiscopiI de Huff cu Domnil

461

contimpuranl for
A PPE N DICE.

Nutitnil istorice relative la istoria limbel rouiaue.

relative la Chronologa
.
.
.

98
99
106
148
182

archcologice, istorice, geografice, filologice

.
.
Episcopiele ei Episcopii de Romanii ei de Rildinti
Eparchia Chotinului el a K1021(.111211
Eparchia ProilavieI
V ubilsariI

167

Archieria titularil in Moldova .

www.dacoromanica.ro

170

ERATA
Pag.

32
48

Rand,

27
13
1

49

32

54

8
8

57
70
97

Eratele

Coreetiunile

anut a

Husiiil
Acesta
anulti

nasatia

nesatirt

awl lua
stag

a nu lua

Hsitit
As6sta

sata

2t

to tirgtt

la ttret

29

ce numia

se numia

31-36

In Ionia notinnilora date in notip

despre tirgusoruld Troianfl, sa se substitue urmatOrele: ;Valid ne spune, ca pe timpul0 ma
Trotanulu era Linn satti in districtula CovurIniulut, pe termuld ostiett alit Prutulut. nu de-

parte de Galati (I Mel seit. 76). Oupt eercetlArile facute awl allatii. et. acestti tirgtor,
sk sattl, era situatn lAnga sanvdtt Troiant.
undo acesta dit in valea PrutuluY, tutee sat&
Vadultt-luT-Isacti i Coliba4it. Pe loculti yechiuluT Troiana astacjI este Orin& Colibailora. Tra-

ditia spune, ea satula Troianil s'a sparta de

115
117
119

144

reulti Tittarilorti.
noduluT
32
oldie
25
cu Unsil
20
polcomilti
23

Synodulut
eivile
Cll ntuiiT

vinionulti

www.dacoromanica.ro

Pn.
153
177
211

224
269
302
333

/1 kid .

12
8
11

27
18
22

32

17-19

CareLtiunile

Era It4e

au Sands
gorstina de aT

cu Sands,

oT goatini
nedisciplicate

aT goatini
nedisciplinate
cuprinsd
nol
Letop. t. III.

cuprime
nnT

goratina de or

betila
In loch de cuvintele:

,,$i cd uu i
a fostd de nici und foIosti ai aeeea, -0 BAT
ascunsese intfund locd thinuitti vro-cateva auto de stiveranT de auru:- st se citescd, :
.,,$i nu 'T ar fi fostd de nici and folosil ai
aoeea, d4cd ar fi fostd ascunsti in vre-und
locti tlinuitti vre-o cite-1 a Bute de suveranT de
aunt."

357
382
405
412
438
442

27
16
31
4
21
27

Iaocv

pajna,
maT pusti

a eargi
o asernise a
tinuale

Iacovti
prkjing

mad push
ai mergd
o aseminea
tinutale

APPENDICE.
7

20
34
35
46
67

26
20
20
20
15

89-90

Slanislavu
Cdrdbutti
Mswmtemstm

.oy

Stanislait

Caraltil
MenticmicKtiqm
4--TI

ce dad
se dad
noon&
noAoag&
Fragmentulti din liturgic lul Dositheid din erore este reprodusti cu cirili0; de aceea ortografia nu correspunde epochet

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro