Sunteți pe pagina 1din 16

Introducere

Viata si activitatea oamenilor sunt guvernate de un ansamblu de norme sau


reguli, mai mult sau mai putin conturate, care indica ceea ce este drept sau nedrept,
moral sau immoral, licit sau illicit, legal sau illegal.Ele stabilesc zona de
permisivitate a actiunii si comportamentul indivizilor.

In numeroase cazuri, oamenii, prin ceea ce spun sau fac vin in contradictie cu
ceea ce majoritatea considera a fi comportament acceptabil.Prin urmare in viata
soc se manifesta nu doar conformitate (respectarea normelor) ci si nonconformitate
sau devianta.

Orice societate se confrunta, intr-o masura mai mica sau mai mare, cu
manifestari de transgresiune a normelor, care in f-ctie de anumite criterii, pot lua
forme de devianta.

Astfel in lit sociologica a fost afirmata idea conform careia comportarea devianta
poate fi def ca orice tip de comportare care esueaza sa raspunda asteptarilor
grupului particular.

Potrivit lui Andrei Stanoiu, “devianta poate fi def ca acel comportament pe care un
nr de oameni il respinge ca fiind dincolo de limitele admise”

Un alt om de stiinta, M.Cusson, sustine ca sociologii clasif actele deviante in 7


categorii:

1) infractiunile si delictele

2) sinuciderea

3) consumul de droguri si lumea toxicomanilor

4) transgresiunile, deviantele sexuale

5) deviantele religioase (vrajitoriile, sectarismul religios)

6) bolile mentale
7) handicapurile fizice

Pe baza studiilor lui Merton si Moscovici, Cusson distinge 4 categorii de


devianti:

1) deviantii subculturali pe care ii numeste conformisti, iar Merton


minoritati active.

Aceasta categorie pun in discutie legitimitatea normelor pe care le violeaza si cauta


sa promoveze norme si valori substituente. Ei isi asuma devianta si isi verifica
legitimitatea.

2) transgresorii sunt cei care violeaza deliberat o norma a carei valabilitate o


recunosc.Ei nu actioneaza din principiu ci din interes, opportunism sau
pasiune

3) indivizii cu tulburari de comportament (alcolicii si toximanii).Ei


actioneaza in primele faze ale evolutiei lor in mod voluntar, apoi
dependenta se izoleaza sin u mai pot fi complet liberi.

4) Handicapatii in cazul acestora nu se pune problema actiunii voluntare.

Formele de violenta cele mai des studiate in sociologie sunt: infractiunile,


sinuciderile si toxicomaniile.

O alta proprietate a deviantei este relativitatea care se exprima prin 3 lucruri


diferite:

1) un act nu poate fi izolat de situatia in care el se produce

2) un act va fi sau nu deviant in functie de rolul autorului sau( de ex


omorul este o crima destul de grava darn u si pentru soldatul aflat in razboi)

3) devianta dep de contextual normative in care apare,Astfel ceea ce este


condamnat in cadrul unei culture sau epoci este adesea tin alte locuri sau in alte
vremuri.

Relativismul este o perspective necesara a sociologului sub raport metodologic


darn u trebuie acreditata idea ca totul este relativ.

Term de “devianta” a fost utilizat pt pr data de E.Durkheim in leg cu starea


de “anomie”.Prelund de la Durkheim cinceptul de anomie, Merton va evidential
leg stabilita intre devianta-anomie, considerand ca orice act deviant isi are cauza
intr-o anumita stare anomica a societatii.

Fenomenul de “devianta” este conceput de teoria sociologica in 2 sensuri


diferite:

1) un sens restrans, prioritar normative, care acorda actelor de incalcare


a legii si normelor semnificatii exclusiv negative

2) un sens larg, care valorizeaza pozitiv actiunile de eludare sau


schimbare calificandu-le ca actiuni inovatoare sau revolutionare.

Intre formele de devianta, delincventa sau infractionalitatea prezinta gradul cel mai
mare de periculozitate deoarece afecteaza cele mai imp relatii si valori sociale si
incalca normele morale sau juridice si regulile care orienteaza comportamentele
indivizilor.Pornind de la ac caracteristici o serie de autori sustin ca trasaturile
specifice delincventei sunt:

1) violarea legilor care interzic comiterea anumitor actiuni

2) manifestarea unui comportament contrar regulilor morale de


convietuire

3) desf unei actiuni antisociale care pune in pericol siguranta


institutiilor si grupurilor sociale.

Din p.d.v juridic,delincventa juvenila reprez totalitatea delictelor dintr-o anum


societate savarsite de tineri inainte de a ajunge la varsta majoratului.

Dupa parerea lui Shuterland, comportamentul infractional prez urmatoarele


caracteristici:

1) are consecinte antisociale, prejudiciind interesele intregii societati

2) face ob unor interdictii sau constrangeri formulate de legea penala

3) urmareste un scop distructiv

4) imbina intentia cu actiunea deliberate

5) fapta este probate juridic si sanctionata ca atare


TEORII DESPRE DEVIANTA
Pot fi grupate in 3 mari categorii:

1) teorii biologice (care cuprind t.biologica, t.comportarii subnormale,


t.comportarii psihotice, t.nevrozelor si t.evaluativa)

2) teorii sociologice despre micro-niveluri (t.populara, t.controlului,


t.etichetarii, t.anomiei, t.transmisiei culturale, t.asocierii differentiate)

3) teorii sociologice despre macro-niveluri ( t.tensiunii


structurale, t.conflictului, t.reactiei soc sau de marcaj)

Factorii care determina un act de nonconformtate sa devina deviant sunt:

1) semnificatia atasata normei care este violate

2) situatia particulara in care actul de nonconformitate se petrece

3) caracteristicile personale si sociale ale celui ce comite actul de


nonconformitate

TEORIA BIOLOGICA :
autorul teoriei biologice despre criminalitate este Lombrozo care a lucrat mai mult
de 20 ani in inchisori.Din masuratorile pe care le-a efectuat el a descoperit ca
criminalii ar avea anumite insusiri fizice asem cu ( frunte lata,par pe corp ).

In anul 1896 la al –IV-lea Congres International de Antropologie Criminala,


juristul antopolog Julien a prezentat forma frecventa a picioarelor
prostituatelor.Continuand-o Lambroso a spus ca ac obs arata ca morfologia
prostituatei este mai anormala decat cea a criminalului, in special datorita
anomaliilor de natura anatomica.

In anul 1949 Sheldon a afirmat ca “tipul anatomic” are leg cu criminalitatea si a


descries criminalul ca fiind un mezomorf (musculos, dur si atletic) decat un
ectomorf (inalt, slab, fragil, delicat) sau un endomorf (scund, gras, moale si
rotund).

Prnind de la clasificarile acestuia sotii Glueck au comparat 500 de delincventi


juvenili cu un esantion de 500 de indivizi oarecare si au obs ca tipul mezomorf
predomina in grupul delincventilor si au ajuns la concluzia ca tipul de corp
impreuna cu alte caracteristici personale pot dispune anumiti oameni spre crima.

TEORIA COMPORTARII SUBNORMALE


În cadrul acesteia se folosesc expresiile de “redus mintal” sau “deficient
mintal”.pers subnormale se clasif in in functie de iq-ul lor in 4 categorii:

1) idiotii care nu reusesc sa invete nici cele mai simple cerinte


ocupationale, nu sunt capabili sa foloseasca forme minime de limnaj

2) imbecilii care pot atinge un nivel de dezvoltare corespunzator varstei


de 5-7 ani

3) cretinii care prezinta tulburari de infatisare (gusa), aspect de


imbatranire precoce, dar daca sunt educati pot duce o viata relativ
normala

4) retardatii pt care masurile sunt de ordin educational-social nu


juridic

TEORIA COMPORTARII PSIHOTICE


in cadrul acestei teorii psihoticii sunt def ca personae desocializate care au fost
candva relative normale dar care nu mai au ac calitate.

Multi dintre ac psihotici manifesta trasaturi de comportament ce sunt periculoase


lor sau altora, comportari ce pp dezorientare, confuzie, tendinte de sinucidere,
omucidere precum si alte incapacitate de autoamenintare.

In lit de specialitate sunt cunoscute 2 tipuri de psihoze:

1) organice care au o baza cunoscuta si sunt produse de infectii, de


intoxicatii, de alcool, raniri prin accident etc

2) functionale care nu au o baza organica tratamentul lor fiind strict


psihologic.
Specialistii mentioneaza 3 tipuri de psihoze functionale:

1) psihoza maniac-depresiva care prezinta ca simptome: schimburi sau


cicluri emotionale si care pp trecerea prin 2 faze: cea violenta maniaca in
cadrul careia pacientul este supraactiv, vorbaret si aproape imun la
oboseala si faza depresiva in cadrul careia pacientul este intrat in
depresiune si profound melancholic

2) paranoia care prez ca simptome iluzia grandorii sau a persecutiei,


interpretarea gresita a evenimentelor reale a.i. ele sa sprijine iluziile
afirmate

3) schizofrenia care prez ca simptome pierderea contactului cu lumea de


afara, subiectul fiind “impachetat” in propria sa lume interna

TEORIA NEVROZELOR
În cadrul acesteia nevrozele au un debut insidios si se manifesta prin simptome de
intensitate redusa care nu afecteaza insertia individului in real. Existenta nevrozei
se bazeaza pe dezacordul dintre dorinta-posibilitatea de realizare. Cand se
instaleaza deplin boala provoaca tulburari care se fixeaza in trasaturile de caracter,
invaliditate psihica, conduite deviante.

Psihologul P.Janet considera nevrozele ca maladii ale personalităţii si distinge


2 categorii

1) isteria care se caracterizeaza prin sugestibilitate, autosugestibilitate,


demonstrativitate, imitarea inconstienta a unei boli

2) psihastenia care prez un sentiment de incompletitudine,perceptie lipsita


de perspectiva, meticulozitate, autoritarism

TEORIA EVALUATIVA
Promoveaza 2 cai de definire a comportarii normale si anormale:

1) statistica

2) patologica

Adeptii statisticii (E.D) def normalul ca fiind cc este cel mai obisnuit,cel mai
frecvent si sustin ca anormalul este orice devianta semnificativa de la medie.Spre
deoseb de acestia adeptii caii patologice def normalitatea ca o f-ctie relativ normala
a organismului, iar anormalitatea ca fiind o deviatie nesanatoasa de la aceasta
norma.

TEORIA POPULARA
Are in vedere ipotezele cu privire la cauzele crimei si delincventei. Cercetatorul
Wooton a examinat 21 de cercetari dintr-o bogata lit criminologica si a retinut 12
factori , considerati in posibila legătură cu delincventa:

1) marimea fam delincventului

2) prezenta unui delincvent in fam

3) apartenenta la un club

4) frecventa bisericii

5) cartea de munca

6) statusul social

7) saracia

8) mama angajata sa lucreze in afara gospodariei

9) absenteism scolar

10) familie dezorganizata

11) sanatatea

12) rezultatele educationale

Combinand ac factori unii cercetatori au sustinut ca pot prevedea delincventa cu o


precizie de 90% din 5 factori decisivi ai vietii de familie:

1) disciplina impusa de tata (aspru, respingator, excentric)

2) supravegherea din partea mamei (indiferenta)

3) afectiunea tatalui (lipseste)


4) afectiunea mamei (rece, indiferenta, ostila)

5) coeziunea familiei (neintegrata, lipsa de caldura)

TEORIA CONTROLULUI
Are drept autor pe Walter Reckless care imp cu colegii sai si-au pus problema “D
ce in zonele cu criminalitate ridicata unii tineri nu ajung delincventi ”?

Explicatia lor a fost ca dezv unei imagini “bune” despre sine a unei persoane il
ajuta sa se fereasca de subcultura delincventa inconjuratoare.

Cel mai general p-ct de vedere al teoriei se refera la comportamentul criminal ce


rez din lipsa unui control intern, efectuat de individ, si in lipsa unui controlextern,
efectuat de soc.

Ideea de baza a acestei teorii consta in faptul ca ceea ce trebuie explicat este
conformismul si nu devianta intrucat ac rezulta din mecanismele de control intern
si extern.

Cercetatorul Harschi a avansat ideea ca leg puternice prez 3 caracteristici


definitorii”

1) atasamentul care implica leg puternice cu anumiti indivizi din societate

2) angajamentul pp investitia oamenilor in societate

3) implicarea in activitati nedeviante si cu oameni nedevianti.

TEORIA ETICHETARII
porneste de la perspective relativitatii deviantei afirmand ca o pers sau un act
devin anormal numai daca eticheta de devianta a fost aplicata cu success de catre
alti oameni.Adeptii ac teorii sustin ca procesul prin care oamenii sunt etichetati
devianti sin u actele lor treb sa intereseze sociologia.

Becker si Lemert au remarcat faptul ca in mod virtual fiecare se comporta intr-o


maniera devianta intr-un moment dat sau altul, cea mai mare parte din aceasta
comportare fiind temporara, minora inscriindu-se in categoria de devianta
primara.Un deviant primar poate fi un om de afaceri ce prezinta gresit venitul lui
instantei ce percepe impozitul, un tanar care copiaza la examene.Ac gen de
comportare poate sa treaca nesemnalata indivizii neconsiderandu-se devianti insa
in cazul in care ac acte sunt descoperite si facute publice situatia se schimba in
mod radical.

Potrivit lui Garfinkel pers care incalca norma este acuzata in cazul unei
ceremonii de degradare de comiterea actului deviant si poate fi pedepsita si fortata
sa recunoasca superioritatea morala a acuzatorilor.Din ac mom pers respectivaeste
etichetata de catre altii ca fiind devianta si isi schimba semnificativ conceptia
despre sine, despre identitate, se degradeaza si se obisnuieste cu eticheta pusa, cu
ipostaza de deviant.

Prin urmare etichetarea s-a dovedit profetica si devianta devine obisnuinta iar
sanctiunile au drept efect intarirea tocmai a comportarii pe care ele au intentionat s-
o elimine.De acum deviantii traiesc sub spectrul etichetei ptc ei nu au avut alta
posib de alegere si sunt angrenati intr-o cariera de devianti.

TEORIA ANOMIEI SI TENSIUNII STRUCTURALE


Termenul de “anomie” a fost introdus in sociola de E.Durkheim in 1893 prin care
se definea starea de confuzie existenta la nivelul individului si al soc cand normele
sunt slabe, conflictuale si absente.

Sociologul R.Merton a modif conceptul de anomie si l-a aplicat la teorie


comportarii deviante.El a privit devianta ca un produs al balantei intervenita in
sistemul social.El a aplicat conceptual de anomie la analiza situatiei in care se pot
gasi oamenii in raport cu scopurile si mijloacele.In cadrul acestui raport Merton a
gasit 5 mijolace deosebite:

1) conformitatea in cadrul careia oamenii accepta atat scoputile aprobate


social. Cat si mijloacele aprobate soc.Conformistii muncesc, strang bani si
in gen folosesc mijloacele acceptate in satisfacerea scopurilor chiar daca
ceea ce fac nu va fi incununat cu succes

2) inovatia in cadrul careia oamenii accepta scopuri aprobate, dar folosesc


mijloace dezaprobate social.Este cea mai comuna forma de devianta

3) ritualismul in cadrul caruia oamenii abordeaza scopurile ca fiind


irelevante vietii lor,dar insa accepta mijloacele si le utilizeaza ca pe o
obligatie.
4) Retractorismul sau marginalizarea pp abandonarea atat a scopurilor
aprobate cat si a mijloacelor acceptate pt atingerea lor (vagabondul,
consumatorul de droguri)

5) Rebeliunea este un mod de adaptare prin care pers nu reuseste sa


accepte scopurile si mijloacele aprobate social si le inlocuieste cu alte
scopuri si mijloace dezaprobate de catre societate (revolutionarul, cel care
protesteaza pt dr civile).

Mertona a dat o schema a celor 5 căi diferite variabile

Moduri de adaptare Scopuri de aprobare Mijloace de aprobare


sociala sociala sociala
conformist + +
inovator + -
ritualist - +
retractor - -
Rebel -(dar creează noi -(dar creează noi
scopuri) mijloace)

Comentand aceasta schema sociologul si juristul F.Harey a considerat-o prea


limitată si a propus sa fie completata cu inca 2 situatii:

1) indiferenta (sit in care oamenii se incred in alte scopuri si in alte


mijloace pe care pot sa le foloseasca pt a le obtine)

2) ambivalenta (un conflict care ar putea avea la baza o stare emotionala


sau un calcul rational.

Teoria anomica a fost aplicata cu success dif forme de devianta dar indeosebi celei
privind gangurile de delincventa juvenila.Conform lui Albert Cohen gangurile sunt
in general compuse din tineri care fac parte din clasa de jos carora le lipseste baza
sociala si educationala necesara pt a obtine success pe cai aprobate social ce sunt
succesibile tinerilor apartinand clasei de mijloc.

TEORIA TRANSMISIEI SI ASOCIERII DIFERENTIALE


Punandu-si intrebarea de ce ratele criminalitatii s-au mentinut la un nivel inalt in ac
invecinatati ale orasului Chicago pe o perioada de 2 decenii, cu toate ca in anumite
privinte s-au produs schimbari cum ar fi de regula componenta grupurilor, Mc.Key
si Shaw au ajuns la concluzia ca devianta care deja exista ca un model cultural se
impune intr-o anumita comunitate prin transmiterea catre noii veniti.Cu alte cuv
comportarea devianta se invata printr-un process de asociere diferentiala.

Se remarca existenta a 3 factori esentiali care determina influenta cea mai


puternica in domeniul asocierii:

1) intensitatea contactelor cu altii care pp ca este mai posibil ca o pers sa


fie infl de catre prietenii devianti sau de catre membrii fam decat
cunostintele mai indepartate ce sunt deviante.

2) Varsta care exprima ideea ca influentele din copilarie si adolescenta


sunt mai puternice decat cele ce se petrec mai tarziu in cursul vietii

3) Rap dintre contactul cu deviantii si contactul cu conformistii

Efectuand studii pe loturi de delincventi sotii Clark au ajuns la concl ca viata de


fam a copilului este aproape sg factor imp in producerea delincventei.

In teoria asocierii diferentiale, criminalitatea este un rezultat obisnuit al prezentei


unei subculturi deviante prin care oamenii invata norme si comportamente ce ii
inping la acte antisociale.

TEORIA CONFLICTULUI
Situeaza cauza si explicatiile deviantei la nivel macro-soc.Autorii ac teorii pornesc
de la ideea marxista ca in soc capitalista actele calificate drept deviante isi au
originea in propr private asupra mijloacelor de productie.Ac teorie sugereaza
modalitatile prin care structura economica a soc influenteaza sfera politica,
indeosebi in definirea anumitor acte ca fiind criminale sau deviante.La fel ca teoria
tensiunii structurale, ea localizeaza sursa comportamentului deviant in cadrul
structurii sociale si nu in individ.

TEORIA REACTIEI SOCIALE SAU DE MARCAJ


porneste de la nevoia de a clasifica anumite actiuni ca fiind potrivite sau
nepotrivite.Desi este asem cu teoria conflictului in privinta deviantei, aceasta se
bazeaza mai putin pe sfera economica decat pe puterea indivizilor sau a grupurilor
pt a eticheta comportamentul.

Argumentul principal prezentat de teoreticienii reactiei sociale (Becker,Erikson)


este ca nici un comportament nu este inerent sau in mod automat deviant.Imp pt ac
teorie este si faptul ca, desi din cand in cand toti oamenii se angajeaza in acte care
sunt definite de soc lor deviante, ac acte nu sunt intotdeauna observate, sau daca
sunt observate ele sunt considerate comportamente gresite temporare

Ac teorie este utila si in prezentarea deviantei ca un process social mai degraba


decat un process moral.De asem, ea constituie o modalitate utila de a privi
comportamentele definite ca violari atat a normelor legale cat si a celor sociale.

FENOMENUL “ COPII STRAZII ”


a devenit vizibil in Rom dupa anul 1980.Ac a existat si in per comunista dar era
tinut sub control de organele de militia care interveneau prompt adunand din gari,
sau alte locuri pe copii fugiti din familie sau din institutiile de ocrotire.

Fugarii erau incredintati centrelor de triere care-I reinstala in fam sau in


institutii.In gen copii reprez categoria cea mai vulnnerabila a societatii,Istoric
vorbind acestia au fost considerati de-a lungul societatii ca facand parte din
categoria cetatenilor de clasa inferioara si fiind in proprietatea unor pers care aveau
toate dr asupra lor.

Copilaria este cunoscuta ca fiind o etapa particulara din viata unei persoane
motiv pt care i se acorda o atentie speciala si un raspuns la nevoile lor specifice din
cauza a 2 motive:

1) copilaria cere o atentie speciala in ceea ce priveste alimentatia, ingrijirile


medicale di dezvoltarea psiho-sociala

2) o ingrijire inadecvata poate cauza intarzieri in dezv psihica si cognitive a


copiilor cu efecte immediate sip e termen lung asupra societatii

Dupa def adoptata de diverse organisme internationale, copilul strazii este orice
fetita sau baiat care nu este sufficient protejat, controlat sau indrumat de adulti
responsabili si pt care strada in sensul cel mai larg al termenului a devenit locuinta
obisnuita si/sau mijlocul sau de existenta..Altfel spus copii strazii permanenti sau
ocazional sun minori cu varsta cuprinsa intre 3 si 18 ani, cu sau fara parinti, fara un
climat familial si care nu mai au leg cu scoala.
Expresia “copii strazii” nu este unanim acceptata ci este considerata mai
potrivita exp “copii care muncesc” deoarece acopera 2 aspecte ale acestei
realitati si anume:

1) majoritatea copiilor strazii nu supravietuiesc decat prin mici munci


cotidiene

2) exista copii exclusi de la o copilarie normala, care muncesc pt a-si ajuta


familia

U.N.I.C.E.F a studiat ac fenomen la nivel mondial si a elaborate o tipologie a


copiilor strazii pe baza a 2 criterii:

1) relatiile cu strada

2) relatiile cu familia de origine

In f-ctie de aceste criterii U.N.I.C.E.F a distins 4 categorii de copii:

1) copii pe strada – cei care au legaturi permanente cu familia, ei nu


frecventeaza scoala si isi petrec aproape intreaga zi in strada incercand sa
procure bani prin diferite mijloace iar seara se intorc acasa pt a se
odihni.Copii din ac categorie prezinta un risc inalt de abandon al caminului
familial din cel putin 2 motive: fie ca vor ajunge si sub infl altor copii din
strada la concl ca banii procurati li se cuvin lor, fie vor ajunge sub presiunea
exercitata de parinti de a castiga si contribui cu mai multi bani

2) copii in strada –cei care au leg sporadice cu familia, multi dintre acestia
au tendinta de a mentine numai leg ocazionale cu fam separandu-se de
acestia treptat pe masura adaptarii la viata din strada.Factorii care conduc la
ac situatie sunt:vagabondajul, mizeria, prostitutia etc.Acesti copii se ataseaza
repede grupurilor de copii din strada acceptandu-le fara prea mare
impotrivire regulile si conditiile de viata.

3) Copii strazii – cei care au pierdut orice leg cu familia sau cu institutiile de
ocrotire.Ac constituie gr de copii abandonati de toti cei care in mod legal ar
fi trebuit sa se ocupe de cresterea sau educarea lor.Traiesc permanent pe
strada, supravietuirea lor fiind reprezentata printr-o adaptare continua si este
sg scop in jurul caruia se concentreaza intreaga energie ori disponibilitate
afectiva.Atitudinea lor fata de famile e confuza iar singurele lor amintiri sunt
legate de instit sau de viata in strada.
4) Familii cu copii in strada – sunt cel mai afectat grup social datorita lipsei
masurilor de protectie reala.Aceste familii prezinta riscul cel mai ridicat de a
fi in saracie sau de a se plasa sub minimul necesar de existenta.Alte cause
care conduc la ac situatie sunt: somajul, taxele ridicate de intretinere si
naivitatea unora.Odata ajunsi in strada parintii sunt nevoiti sa recurga la dif
activitati ce nu fac parte din perimetrul legal determinandu-si copii sa
cerseasca indifferent de varsta pe care o au.

Definind “copii strazii” sunt copii sau adolescenti cu varsta sub 18 ani, care
intr-o perioada de referinta data se afla pe strada, se deplaseaza dintr-un loc
in altul si au propriul grup de prieteni si propriile relatii sau contacte in
strada.

Acestia sunt acei copii care:

- sunt trimisi de acasa de catre parinti sa munceasca sau sa cerseasca

- sunt copii care nu vor sa traiasca in familie

- nu au pe nimeni si nici unde locui

- doresc sa traiasca in familie dar parintii nu au locuinta.

MIJLOACE DE INREGISTRARE A CRIMEI


O sarcina de natura empirica a sociologiei criminalitatii este descrierea tendintei si
modelelor activitatii criminale.Ea furnizeaza date esentiale pt a putea explica relatia
dintre criminalitate, structura sociala si cultura societatii.Una dintre cele mai
discutabile probleme in leg cu statisticile criminalitatii este cea a “cifrei negre a
crimei” sau a “crimei ascunse”.In Anglia inainte ca legea avorturilor sa fie abrogate
in anul 1968 numai 250 de avorturi ilegale dintr-un total de 100 mi au fost cunoscute
de catre politie.

La intrebarea de ce nu sunt raportate toate crimele ? s-a raspuns prin interm mai
multor ratiuni:

1) multe crime nu sunt cunoscute decat de catre criminali

2) criminalul poate fi prieten, ruda caruia victima nu vre sa-I provoace rau

3) crima poate fi potential incomoda pt victima, in cazul in care este


cunoscuta
4) deseori oamenii se tem de represalii dip arte agresorilor lor

5) crima pare mult prea neinsemnata pt a justifca consumul de timp si effort

6) existenta unei atitudini de genul “La ce foloseste decl crimei”?

7) deseori nu exista o dorinta din partea unor segmente ale publicului de a


intari anulite legi

8) victima nu vre sa aiba de-a face cu politia deoarece nu doreste sa I se


descopere propriile actiuni ilegale.

Crimele formeaza un “index al crimelor” structurate din 7 categorii:

1) asasinat sau omor fara premeditare sin u din neglijenta (crimele de


homicid, incercarile de ucidere, de sinucidere, moarte accidentala)

2) viol prin violenta (viol prin forta si incercari de viol)

3) spargerile (orice patrundere ilegala cu scopul de a comite o crima sau un


furt)

4) jafurile (furturile sau orice alta insusire de valori prin mijlocirea fortei)

5) atac grav (atac cu intentia de a ucide)

6) furtul (furtul propr sau articole de valoare fara folosirea violentei sau a
fortei)

7) furtul de autovehicule (toate cazurile in careautovehiculele sunt luate si


abandonate dar aceasta exclude autovehiculele luate pt folosirea temporara
si readuse de cel ce le-a luat)

Crima inregistrata in indexul crimei nu acopera toate tipurile de crima, cid oar pe
cele facute de indivizii din clasa mijolcie .

In lit sociologica exista si crima clasei mijlocii denumita si “crima gulerelor albe”
cum ar fi:

-crima comisa de corporatii si alte organizatii mari (reclama falsa,


eliminarea necinstita a concurentului)
-actele incluse in codul informal al unor profesii (mita, insusirea gratuita
aunor valori)

-incalcari ale legii de catre salariati, in dauna patronilor (furtul din


magazine de catre vanzatori)

-criminalitatea informata (introducerea de date false)

O problemă deosebit de importantă semnalata de sociologia dreptului este cea a


veridicitatii cu privire la marimea si dinamica diferitelor forme ale criminalitatii .
Nu intotdeauna insa datele statistice crescute indica si cresterea reala a
criminalitatii intrucat pot exista si alte cauze ale cresterii datelor respective
precum:

1) perfectiunea procesului de inregistrare a crimei prin inbunatatirea


cooperarii pop

2) nevoia de a influenta organele parlamentare pt a spori bugetul politiei

3) interesul unor grupuri sau mijloace mass-media de denigrare a natiunii

S-ar putea să vă placă și