1987 Patimi Ale Duhului-DEPRIMAREA Si Tamaduirea Ei

'rl("t ' 'L@Odrctis rondritrrtj:i;
) t 2
rut AA, oe vreme ce aceastaa apirut, s_a f5cut cunoscuti 9i ne-a infricogatin acesti".ot. lnrj nu s-a manifestatprima dati in veacul )0(. ln acestveacat angoasei, at afegiunitor psihice9i neryoase, depresiasau deprimarease aratl ih mod precump5nitor deoareie se transmite ta mii 9i mii de oameni ca o epidemig, ca o boati infec!ioas5. Aga am cunoscut-o 9i noi 9i au cunoscut-o 9i doctorii. giincearc5, studiind-o, $i au incercat sl o cunoasc5 mai bine pentrua o puteaeradica. Farmacigtii din Tntreaga lume creeaz5 in taboratoareo grEmad5 de medicamente antidepresive. pe care [e consumEdin abunden!5 nefericilii acestei lumi,cu bunEvoin!5, cu mareincredere 9i cu sincer5 n5dejde. Insi de deprimare s-a ocupat cu multeveacuri gi a[ trupuritor Tnainte un att doctor a[ suftetetor 9i esteOrtodoxia, nu a renunlatniciazi.Acestdoctor viala, Sf6nta Scriptur59i credinfa,?nv5!5tura, Tradi[ie. 5f6nta
pri_ mgldie der cideain aceast5 gr"i uo.ij'a sufle_ truputui. Agputea-o numiboata secotu_ l:ltjji a.
. N.ugtiu dac5suferi de deprimare. gtiu insl ci, rafer.ca.mine
Ficat"f ;#;ii.liiJil.,in
l U
iffieffiflihABEA ilirgag[* ,..

i invititrira
E I E
9.
u
r!
L
a nt
)|!
E
l/). (I'
L
(u
rlt
L
E
o-
q)
6 s
6
J
UI
I g
!t 'tr
CN
ct
E "tr
Arhim. SPIRIDONOS LOGOTHETIS
DEPRIMAREA 9I TAMADUIREA EI
in invifitura Bisericii
Traducerede Pr. SerbanTica
Tipdritd cu binecuvAntarea Prea Sfinfitului Plrinte GALACTION, Episcopul Alexandriei gi Teleormanului
Mullumim Cuaiosuluip drinteArhimandrit Spiridonos, egumenul SftnteiMdndstiri a Schimbdrii la Fald a Mhntuitirului, Nafpaktos, pentru generozitatea dea ntefi aco t dieptul de traducere gi editarea cdrtilor saletn romilnegte.
u Ftiu dacd suferi de deprimare. $tiu insd c d, l a fel c a m i ne gi c a tol i

oamenii, 9i tu egti in primejdie de a cddea in aceastdgrea boald a sufletului pi a trupului. Ap putea-o numi boala secolului XX, de vreme ce aceasta a apdrut, s-a fdcut cunoscutd pi ne-a infricogat in acest secol. Insd nu este apa noud precum pare. Este o boald foarte veche, Precum veli fi incredinlali citind aceasti carte. Nu s-a manifestat prima datd in veacul XX. in acest
DEPRIMAREA SI TAMADUIREA EI
mAhnirile noastre, in problemele gi nevoile noastre.Nu esteun Dumnezeucaresd locuiascd in cerurile indepdrtate, fd'td'a avea legdturd nemijlocitd cu viafa gi cu faptele omului, cu fiecareindeosebi. Iatd de ce SfAntul Simeon Noul Teolog scria atAt de frumos astfel: ,,$tii mullimea riutdfilor mele, gtii bubele mele Pi rdnile mele le vezi...Nu se ascundeinainteaTa Doamne Dumnezeul meu, nici picitura de lacrimi, nici din picdturd vreo parte."
(Rugiciune la SfAntaimpdrtiganie)
Iatd de ce psalmistul spune in SfAntaScripturd,:,,$i cAnd mi necdjeamam chemat pe Domnul gi cdtreDumnezeul meu am strigat" (Psalmi 77,7). $i Domnul rostegtecategoric:,,Cu tine sunt in necaz gi te voi scoatepi te voi izbdvi" (Psalmi90, 15). $i precum de multe ori scrie Psalmistul despre prezenfa lui Dumnezzeu in ceasul greutdlilor, a9a ne gi incredinleazd:,,Sda strigat gi Domnul l-a auzit pe el pi racul acesta din toate necazurile lui l-a izbdvit" (Psalmi33, 6) . Dumnezeu este cel dintAi care impreund pdtimegtecu omul in suferinfele9i durerile lui. Dumnezeuesteprimul doctor al omului, carese striduiegte sd-l eliberezedin deprimare. El
SPIRIDONOSLOGOTHETIS
DEPIUMAREA 9I TAMADUTREA EI
urmdregtemereu si-i ddruiascdomului bucuria gi pacea gi orice i-ar fuce viala imbucurdtoare, orice i-ar aduce o viald lipsitd de deprimare. La acestaspect se referd intreaga literaturi patristici gi aghiograficd, care s-a ocupat atAt de omul deprimat, cAt gi de deprimare. Aceastail ajuti pe om si cunoasci premisele gi posibilitS;ile pentru o viali ,,in care nu este durere, nici intristare, nici suspin", intr-un cuvAnt o via!5 lipsiti de deprimare. S-au gdsit pi leacuri in acestscop pi ele au fost diruite oricui vrea pi are incredere in Dumnezeu Timdduitorul, care folosindu-le fie reventiV fie curativ, ,,va primi vindecare". Deci, dacd te intereseazdsi afli inv5liturile Ortodoxiei cu privire la deprimare, citegte paginile ce urrneazn.Nedniduiescpi md rog ca dumnezeiegtile cuvinte ale induhovnicililor scriitori ai Sfintelor Scripturi si ale Sfinlilor Pdrinli ai Bisericii noastre care-fi vor grii - de la aceptiadeci, gi nu de la mine - in acestepagini, s5-!i diruiascd p avd,zaimpotriva infrico gitoarei deprimdri gi vindecarea de ea daci deja te-a lovit aceastd boald aducitoare de moarte. Precautiile obipnuite in medicina profilacticd (preventivd) nu sunt, precum vei observa, la fel in medicina curativi deoarecesuntem incredinfafi cd mai mare folos are prevenirea decAt vindecareabolii. Altfel spus,in celece urmeazd
pi tdmdleacurilepreventive sunt de asemenea duitoare. Le vom numi preventive numai din cavzaprefuirii Pe care o acorddm prevenirii bolilor (medicinii Preventive)' Arhimandrit SPiridonos 30 ianuarie1987 Praznicul Sfinfllor Trei Ierarhi
DEPRIMAREA il rAvaoumne
El
Prezentarc clinicd
deprimarea
epresia se caractetizeaz6' de obicer prin tristefe, insolitd insi de teamd,
d vedem, pentru inceput, ce spune

medicina despre deprimare. in mod general, medicina desemneazi deprimarea ca boald. Din timpul lui Hipocrate, care a numit-o melancolie (cdci credea cd e generatd de o crescutd cantitate de fiere neagrd in creier), gi pAnd in zilele noastre s-au fdcut nenumdrate incercdri de a clasifica starea care este numitd in general depresie.
10
sentimlnte de vinovdlie 9i remugcare,mAnie' urd, plictiseald,oboseali, dezgust, descurajale' disperare, stdri care redau dttrerea sufleteascd sd le lpsinica; 9i pesimismul. in general,putem ca stiri de indispozilie' Sunt c.aracterrzdm provocatesau, mai bine zis, sunt insolite de un numdr desimptome negative care au de-a face g4e;gla cq f unellile s uf letegti tr -tnrPe$ti 9i c11-inaiUa-ulri: tulburdri de respirafie, tulburdri de digestie,peristaltice,lipsa poftei de mAncare' tulburdri psihomotorii' slibirea sau ingrdgarea, diminuarea tonusului de via!6',a capacifililor de decizie, de lucru, a sexualitdlii 9i, la femei' foarte des,de amenoree. periculoaselegAnduri de Sunt caracteristice sinucidere Pe care le poate avea bolnavul de
11
"rt
SPII{IDONOS LOGOTHETIS
DEPzuMAREA 9I TAMADUIITEAEI
depresie.Acesteasunt insofite gi alimentate de se n ti me n te l ed e i n u tilitate, de lipsa valor ii proprii, de vinovdfie gi de persistentele gAnduri despreboli incurabile, catastrofeiminente, care pot veni ca staredelirantd pi nu rareori ca iluzii. Alteori existi ohp,'saa.gdndurilor,o mare apatie (revista ,,Lumea medicald,,,iulie 'J.gg6, +g, i. referat P.Hartokalli, catedrapsihiatrie). D e p re si a e ste o b oald foar te r dspAnditi, conform cercetdtorilor contemporani. Walter Poldinger (medic Aef al clinicii cantonului A, Elvefla,9500WR SG) spune: ,,frecvenfa depresiilor este estimatd de cdtre specialigtii Organizafiei Mondiale a Sdnitifii la 3% din populalia globului. in Elvelia, in lgZg au fost diagnosticate 22g.000 de noi cazuri
n e cu n o g cu ti . D i fe ri !i cer cetitor i suslin cd 35-60%din totalul bolnavilor cercetafi in cadrul medicinii generale prezintd simptome psihice, indeosebi anxietate gi dispozilie depreiivd. O cercetarein domeniu a ardtat cd g0% dintre me d i _ cico n si d e rd cd numdr ul bolnavilor d.epresivicrepte incontinuu. Conform celor pre,?entate de specialigti,cregterea anuald, in 20.000 de observafli,esteconsiderat d.de 7'/".
t
Din 15.000de medici intrebafi, 42'/" menlioneazddepresienedeclaratdla 5"h dintre bolnavii lor. AqeaEtahoalase ascundedeseori in spaprecum sunt: "r, ' " tele simptomelor somatice, - afecfiuni cronice: dureri de cap, dureri de mijloc, suferinle circulatorii; - afecfiuni cardiace; - afecfiuni respiratorii; - afecfiuni gastrointestina le; - afecfiuni urogenitale. Rareori bolnavul merge la doctor in mod special pentru depresie. De cele mai multe ori prezintd tulburdri somatice, care constituie " simptomele unei depresii nedecl_?rate. Aceste observalii sunt completate de afirmatia cd bolnavul poate suferi de depresie atunci cAnd suferd de simptome care se regdsescin rdspunsul la urmdtoareleintrebdri: -!9 durata ztler vd simflli epuizat sau extenuat ? Simtiti vreodatd nevoia de a plAnge ? in ultima vreme v-a!i simlit in mod special apdsat ? Simflli o greutate psihicd sau fizicd ? Acuzali o stare de pesimism mai accentuati decAt de obicei ? AJelt_gre_utajiin a lua decizii ? in munca voastrd gi in timpul vostru liber, Iuati mai pufine-iniflative decAt cu cAtevaslptdmAni inainte ? intAmplirile zilnice anunlate in ziare sau emise la radio sau televizor vd intereseazi mai pulin decAt inainte ? Vi simlili mai des
13
1,2
LOCOTHETIS SPIR]DONOS
DEPRIMAREASI ]AMADUIREA EI
psihicd sau anxienervos ? Simlili des tensiune ? Ve trezifl mai ,"i" I Avefi probleme cu somnul a inceput boala devreme ca-de obicei ? De cAnd ? In trecut voastrd vd simfili mai rdu dimineala afi trecut prin lungi perioade de melancolie ? Membri aifamiliei voastre au suferit de ceea ce suferifi azi? Yd' gAndifi uneori cd nu meritd sd trdifi ? Vi cuprind gAnduri negre ? Vd gAndili la sinucidere ? V-afi gAndit in ce mod ? (Cu cAt sunt mai amdnunfite gAndurile sau pregitirile, cu atdt mai mare este pericolul !) Acest fel de gAnduri v.i-vin-.v_oit ? Aveli sentimente de inferioritate sau vinovdlie ? in ultimul timp muncili mai mult sau mai pulin decAt de obicei ? Suferiti des de constipafie sau diaree ? Rdspunsuri afirmative la unele sau la toate aceste intrebdri ne avertizeazd,Si asupra unei serioase depresii. Cu cAt mai detaliat va fi tabloul clinic de mai sus, cu atAt mai gravd este depresia." (Editura Roche Hellas) LryQlqdo{e, descrierea depresiei nu diferd mult, de aceeanu credem de cuviintd sd respingem constatdrile medicale. In mod special, Ortodoxia considerd dgprimarea inspiratd de urmdtoarele: 1. Se$tlnen,Le de plictiseali 9i dezamdgire. Citim in Vechiul Testament si in special in E c c l e s i a s td e s c r i e r e a s u c c e s i v d a s t d r i l o r d e deprimare ale bolnavului. Bolnavul insugi se t4
autodescrie: ,,Am zidit case, am sddit vii, am fd,ctttgrddini pi parcuri... am cumpdrat robi pi roabe... arn strAns aur gi argint gi numdr mare de regi gi de satrapi, am adus cAntdreli 9i cAntdre!e... gi tot ceea ce doreau ochii mei nu am dat la o parte gi n-am oprit inima mea de la nici o veselie, cici inima mea s-a bucurat de toatd osteneala mea... Apoi m-am uitat cu luare-aminte la toate lucrurile pe care le-au fdcut mAinile mele gi la truda cu care m-am trudit ca sd le sivArgesc gi, iatd, totul este depertdciune gi vanare de vant.pi firi nici un folos sub soare,, (Ecclesiast 2,4-ll). ,,Depertdciunea depertdciunilor, totul este degertdciune" (Ecclesiast 7,2)- in nimic nu a gdsit satisfacfie, niciunde nu gi-a gdsit odihnd inimii. $i a ajuns pe punctul de a zice ,,$i am fericit pe cer ce au murit in vremi strdvechi mai mult decAt pe cei vii care sunt acum in viali. Iar mai nefericit 9i decAt unii, gi decAt algii este cel ce n-a venit pe lume, cel care n-a vdzut faptele cele rele care se sivArgesc sub soare" (Ecclesiast 4,2-Z). 2. Melancolie pi tristefe. Un alt suferind se autodescrie precum scrie in psalmi, in special in P s a l m u l 4 1 : , , F d c u t u - m i - s - a ul a c r i m i l e m e l e pAraie ziua pi noaptea... Pentru ce egti mAhnit, suflete al meu, pi pentru ce md tulburi ?... Pentru ce umbli mAhnit cAnd md neciiepte
15
SPIRIDONOS LOGOTHETIS
DEPRIMAREA 9I TAMADUIREA EI
vrdjmagul meu ? CAnd se sfirAmau oaselemele md ocdrau asupritorii rttei" (Psalm47,3-L3). Aceastd mdhnire de nedescris este catastro' fali pentru s-initatea omului pi chiar citim in Vechiul Testament minunata pildi: ,,Precum mglia strici hainele pi eariul strici lemnul, aFastric4 giQ$1i-91 inima omului" (Pilde 25, 200). 3. Sentimentul inqlngq.rdrii. Omul deprimat zicAnd:,,Asemdmonologheazdin Psalmul'10L, natu-m-am cu pelicanul din pustiu; ajuns-am ca bufnila in ddrAmdturi. Privegheat-am pi am ajuns ca o pasdre singuraticd pe acoperip" (Psalm I0I,7,8). $i in Cartea lui loa citim: ,,mAncam singur bucata mea de pAine'l (31,n. Dupd Sfantul Ioan Gurd de Au+ omul ce suferi de singurdtate suferd cel mai mare riu. $i zice: ,,Nu existd nici un alt rdu mai mare decAt (Omilin 79). sentimentuI singurltd 171" gJr;[[. Erica de relele ce pot veni este asupra acestor oameni mereu, precum spune $fAnhd Io,"anGur,n flg Atrr: ,,Frica celor ce ndddjduiesc este sporirea relelor. Acegtia au pi frica de moarte, precum scrie Sf6nful Vasilecel Mare. Ecclesiastul scrie in SfAnta 5_._Insomnie. Scripturi despre omul care suferd, zicAnd: ,,nici ziua, nici noaptea ochii lui nu vdd somnul" (8, lui lsus Sirah std scris, de 16). in Lnlelepciunea asemenea,despre acegti oameni care suferd:
76
alungd somnul" (31',2)gi mai apoi: ,,boala-g{ea ,,pulin ca o nimica este odihna lui, iar tr somn se zbateca in timpul strdjuirii" (40,nin SfAnta Scipturd este descris rutSX:ngplu clasic "deiepre,sie in cazul regelui Saul, cel care incercasi o firdepdrlez.einveselitgi alinat de citre gi chitara sa (I RegiL6,17'23). David cu c6ntecele M.ai tdrziu, aceeagisuferinfl il lovegte pe insugi David, care insd ii va gdsi gi leacul pe : care cu tofii il gtim: pocdinla (II Regi72). gi in mod general,scrierile.Sfinfilor Pdrinfilor Bisericii se referi la depresie numind-o: rlrAt, durere, mAhnire, tristefe, fricd, disperare,apatie. $i intre acestehotare gdsim toate referirile din ; textele aghiografice.
DEPRIMAREA9I TAMADUIREA EI
nagtedeprimarea
marea ca pe t{nllieJne care roade inima omului (P.G.79,1453D-1,4568). De asemenea, 9i Cu=zice: Antioh viosul ,,Deprimarea este viermele care se nagte in*inina pi-gi minAncd ndsci89,1509 A-C). toarea"(P.G. Aceasti concluzie este acceptatdde intreaga depreliteraturd teologicdortodoxd.Localizarea siei in centrul psihosomatic al omului indicd gravitateabolii, dar pi importanfa diagnozei. Locagul deprimirii estedeci inima sufletului. Acest ,,mictob" duhovnicesc,acestvirus, dacl vrefi, atacd organul considerat cel mai important al omului.
redinla noastrd ortodoxd considerd deprimarea ca o boald a sufletulgi cu
cqlsecinle pi asupra trupulqi. Este boala care dduneazdindeosebisufletutqi, precum Fi-ininfii, qe3rlrulqufletului, dupd cum o numim noi. intr-un foarte vechi text, P-fistorul \ui Herqr4, c i ti m: ,,T ri ste l e a se sdldgluiegtein inim a omului". Cu siguran!d, aceastaeste qgnt_rul s-ufletului gi al puterilor sufletegti ale omului. La fel spune pi $-fa,ntul Nil, care prezinti depri18
P DEI'RIMAREA 9I TAMADUIREA EI
Izvoarele gi cauzele deprimirii
are esteinsi, dupd credinla ortodoxi, ca u za g i suslindtor ul acestei boli

sufletegti gi care sunt pricinile ei ? inainte de a ne referi la toate acestea, trebuie sd reamintim cd nu urmeazd, sd,ne referim la elementele medicale sau privitoare la trup. Nu este o temd medicald. Nu vorbim despre microbi, virugi sau imunitate, ci este vorba de o temd cu adevirat duhoyniceascd. Astfel, credinla noastrd il considerd ca principal respons-
al bolii pe diavol gi puterile bil Fi intrefind.tor. sale,iar deprimareaca pe o acfiune diavoleascd. Citim in SfAntaScripturd despre depresia lui Saul, care Proveneade la un duh viclean (I Regi 76,14-75). SfAntul Ioan Guld dg-Auf sPune: ,,Ceamai ddunitoare dintre aetiglil-e diavolepti este covArgitoarea s-tar,e -d'9!4IAt", infelegAnd prin aceastadeprimarea, gi continud: ,,pentru aceasta diavolul pe cel pe care-l stipAnepte p"tin aceasta-l stdp{4egte" (Barrille, p. 380). Evanghelia este de acord cd diavolul este izvorul -deprimdriigi scrie:,,diavolul intristirii... orice bucurie a sufletului" (Filocalial, ia pi u-s-ucd p.50- 51) . SfAntul Casian intdrepte faptul ci existd un diavol al deprimdrii 9i n9-ln{ealanasi luptam impotriva lui zicAnd: ,,O importantd nevoinld este de a ne impotrivi diavolului deprimdrii" (Filocalia 1,74-76). Scriegi Sfand Dorofei: ,,...Sigur aceadeprimare a fost din cauza inrAuririi diavolilor gi ispita aceea a provenit din invidia lor" (P.G.8&1681). Scrie SfAntulNil: ,,Vicleanul duh al deprimdrii... irngfacd D)..Siffeel sufletul" (P.G.79,'1,453 Antioh adaugi: ,,Nelegiuitul diavol al deprimdrii a-puca giprinde sufleful" (P.G'89,1509a). $i ca sd nu mi intind prea mult, trebuie si insist asupra faptului cd toli pdrinfii ortodocgi
27
DEPRIMAREA Sl tAlralounra
Et
sunt de acord in aceastd privinfi. insd Ortodoxia nu se opregtela.aceste observafii,ci cerceteazd,gglLefiggg'te omu l gf lgegf a p ricinuito la rului bolii, a diavolului, gi eum-reastione-a_zi aceastd expunere. Aga, spre exemplu, ggltd_cag4 a deprimdrii care il aduce pe om sub influenfa diavolului este gi-s,gntinentql de vinovifie sau musharea gi a congtiinfei, care apare dfap.-nginagregeli-lor p;{-catelor sivArpite gi din lipsa unei corecte acfiuni care si le indepdrteze, a cdinfei pi a $p-,4,vedaniei. Aga persistddepresiain mod intens pi conduce chiar gi la sinucidere. O pildd cunoscutd ni se prezintd in Noul Testament,unde ludg. i cd se ldsasecoplepit de sentimentele 414_p_ncit vinovdfie, s-a ldsat impins pAnd la sinucideft re, h timp ce exista posiinla pe care insi nu a dorit-o (Matei 27, 3-5). O altd pitdn grditoare despre depresie ca urmare a sentimentului de vinovilie o gdsim in lgchiulTestamentprinpr_im,ul_wiga_p*.E_iJratri$id de pe pimAnt, Cain. Cain nu s-a sinucis, dar a trdit q.-yjafi chinuite de o infricopdtoare s_taJe__ d-edeprimarc. (Facere 3,1-76). qc+rargl vorbeste despre &pffAfqs[lllegt a simtdmAntului de vino.vdfie: {nare ca W ,,Existi deprimarea care izvordpte din ingreunarea congtiintei, cauzatd de mulgimea picatelor; omul triiegte intr-o mAhnire de nesuportat,
s-a umplut intru totul cu mullimea redeoarece lelor sufletepti. Mai ales din cartzaacesteigreutnfi aJgsenlimentul ci se scufundd in-adAnsul 88, 1032-1033). disperdrii" (P.G. insd nu numai sentimentul vinovifiei pi mustrdrile congtiinfei sunt cele care provoacd deprimarea. Existd 9i alte cauze-De cea mai mare importanld este egoismul-omului, adicd m Andr ia lui g i i ngAm far ea, pr ec um s pune SfAntul Ioan Scirgrul: ,,Existd gi deprimarea care ni se intAmpld noud, oamenilor, din cauza mAndrieigi a egoismului". foarte serioasda deprimdrii este O altd cauzd, v-iafacomodi, viala trdit; pentru pl5ceri. OricAt ar pdreade exageratla prima vedere,invdldtura ortodoxd a Bisericii postitoarepi nevoitoarestdruie gi spune prin gura de aur a-S-f..al!qlU"i.Ioan: ,,Yialatrditd in senzualitatepi pldceri il-ducep-e om la deprimare.Cu atAtmai mult cu cAtaceastd viald de pldcereg$!e deprimareaca tristele, cu a_f,19$!e, cu boli gi, in afard de asta, de multe ori flrd sd existevreo cauzi..." (P.G. 62, 604). Acelagi sfAnt ne vorbegte de a-alte cauzd a
deprimdril:Lip-ss-uneiocupatilJjpsa-ggrrpgrilor,.lg.nea^.cgallg cuvi4!g, zicAnd: ,,Dar ce? Crezi cd nu pdtimesc deprimarea aceia care trdiesco viald fird de lucrare? Gregegti."(ibigi p_uterea dem).Ca pildd sustine cg_bognJia gi sunt elepricini ale deprimerii. tn mod special
DEPRIMAREASI TAMADUIREA EI
frica pe care o au bogalii de a nu-gi pierde bogdfla, pi puternicii de a nu-gi pierde puterea gi scaunul. SfAntaScripturi face legituri intre bogifie pi care au ca o consecinld evidenti de1gg-_o,mrue, primarea, zicAnd: ,,Priveghereacelui bogat topepte trupul lui 9! grija lui stricd somnul. Grija privegherii gonegteafipirea pi ca o boald grea alungi somnul" (IsusSirah3'J,,L,Z). O alti pricini care nagte deprimarea este licomia omului gi nesafiul de a dobAndi alte gi alte bunuri. $i ori pitimesc deprimare cd nu le , pot strAnge, ori pitimesc cAnd, odatd strAnse, apare indesfularea sau sifurarea Fi cprutatarq? ' cdgflgqfl nu s-a sdturat de vreme ce grabnic se obignuiegte cu bundtdfile. $i sfArgesc fir ceea ce am spus la inceput din Vechiul Testament: ,,Degertdciunea degertdciunilof, totul este degerticiune" (Ecclesiast l, 2). Este grditoare intdmplarea pe care am auzit-o intr-o cuvAntare gi pe care gisesc potrivit sd o adaug in acestloc. Un luxos iaht a ancorat intr-o dupd-amiazd intr-un micuf port din Grecia. Cei care gedeau la cafeneauadin port s-au minunat de bogifla lui. Pe prora lui stdteascris:Melancolia. Oamenii au agteptat si iasd cdldtorii, insd n-a iegit nimeni. A rdmas cinci zile iahtul in port. Doar
24
de doui ori a iepit un om trist, dupi cum igi trdgea pagli, gi a mers pAni la primul magazin, a cumpdrat cina aproape nezicAndnimic pi s-a intors pe vasul sdu cu acelagimers deznidijduit. Frumosul pi luxosul sdu iaht de care poate se plictisisenu a putut sd-l scoatl din deprimarea care-l chinuia. Pilduitor, alte cauze ale deprimdrii sunt invidia gi gelozia. Omul care e gelos gi invidios pe a aproapele sdu pentru bunurile materiale sau duhovnicegti ale acestuiaeste nefericit. Thiiegte mereu in tristefe. $i nu va iegi niciodatd din aceastafird sd iasd mai intAi din celelalte doui. poate cddeaiardpi in invi$i chiar dupd aceasta die 9i gelozie. SfAntul Ioan'Guri de Aur zice: ,,Nimic nu e mai riu decAt invidia gi geloz.1a". ,,Nimic nu e mai rdu decAtsd fie lpggcat, ars sau topit dSlrltldie omul cd altul trdiepteh belgug" (P.G.59,23). 9i ln altd parte zice: ,,O, invidie... careepti $S-AEUSJin inimi. Cdci ce cui se-nfige atAt de mult gi gfripunge inima ca invidia ?". Zice gi M ar ele Vas i l e: ,,D e c e te m Ahnegti , omule, tu, qel ce ai in-1.-idia inlduntrultelr?" O altd cauzd a deprimirii pe care o cunoagte Ortodoxia sunt pgLi!+il-g-gg_t+Iui, numite in mod curent vicii: alcoolismul, jocurile de noroc, neinfr Anar easex ual i , l dc om i a pAntec el ui , iubirea banilor, seteade glorie (iubirea de slavd)
25
DEPRIMAREA SI TAMADUIREA EI SPIRIDONOSLOGOTHEIIS
gi, in ultimii ani, drogurile. Aici inserdm textul Cuviosufui Nil, cel care frumos scrie: ,,Nu poate e > l i s t ad e p r i m a r e a t u n c i c A n d p a t i m i l e n u existd... Acela care izgonepte patimile izgonegte gi deprimarea. Pe cel pe care nu l-a biruit pldce_rea lumeascd, pe acesta nu-l biruiegte nici deprimarea. Deoarece acela care scapd de pldcerea patimilor nu poate fi stdpdnit de deprimare" (P.G.79,7456). in sfArgit, cad pradd deprimdrii din cauza impirfirii, imprigtierii sau a scindirii interioare oamenii neincetat extrovertifl, oamenii fulburali din exterior, de imagini, impresii, cdlitorii, cunoFtinte, priveligti, ocupafii etc. Despre aceFtia griiegte Cuviosul Nil Ascetul cd ,,pdrdsesc lpcul unde locuiesc, il schimbi repede, nu pi deprimarea inimii lor... Cu nimic nu o micgoreazd. Ba dimpotrivd, O"bndneSc pi o cresc, o intdresc pii {eg-It"g"l.!p foq4n_e_" (P.G. 79,189-192). ,,Nu vor iegi spre bine cunoscAnd din toate 9i trdind nestatornic... 9i schimbAnd gi locuinta din loc in loc, din pat in pat, semdnAnd cu iepurii,, (p.G. 79,224). intocmai cu cei care au p-atima flecire-
nu au comuniune cu ceilalfi oameni gi trdiescin singurdtate,doar cu propriul sine gi cu cele ale sinelui. Deci putem spune cd de deprimare suferd toli cei care nu au credinfn gi nddejdein Dumnezeu.
tlt-{barfidili-njerioare Fi q gandurilor rele, despre care spune SfAntul Pimen: ,,Cred cd tac in timp celnj,ma,lor ii osAndegtepe ceilalli. Acestia nu tac, ci neincetat pdlivrdgesc ir adAncul lor,, (pateric, p. 88). Altfel spus, e vorba de cei care
26
DEPRIMAREA st rAvAoulRna et
Urmirile deprimlrii
rmdrile deprimdrii sunt infricopdtoare. Si vedem observatiilegi constatdrileBisericii Ortodoxe despre acestea. Scrie SfAntul Casian: ,,Duhul deprimdrii intuneci suflglgl gi de cum rdmAneasupra vreunuia, nu-l lasdsi gdndeasci d*rept,ci strAmb, 9i il impiedicd prin orice fdpturd... De asemenea, nu-l lasd sd studieze gi sd-i invele pe allii. $i numai e om rdbddtor 9i blAnd, ci cuprins de nerv_o;ite.te. Simte urd
28
i n... pentr u fiecare faptd bund. $i s fAr gegte disperare. Omul se indepdfteazd de orice buni intAlnire gi urmdregtesingurdtatea gi nu accept; sfaturi nici chiar de la prietenii adevirafi... De vreme ce depri:rrarea preia sub controlul ei intr egul sufle t, i l um pl e de am i r dc i une gi nepisare. $i il indeamni pe om sd-i evite pe ceilalfi oameni pe motiv cd acegtiasunt cauzele faptul rdvdgirii. $i nu-l lasd pe om sS.recrrnoased cd nu din exterior, ci.-dinl.furntrulsdu igi trage rdddcinile boala". $i continue Sfand Casian: ,,Urmdrile deprisunt {eza: mdrii vin de la duhulviclean 9i acestea urai contrazicerea,deznddejdea,nelinigryrdgirea, Si ne luptdm deci impotriva te? i. fqgeg-i"g.Ae. acestui duh al deprimdrii pentru a-l indepdrta din inima noastri" (Filocalia 5r.,vol.1,7+76). Despre urmdrile deprimdrii vorbepte Quviosul Nil, zicAnd:,,CAnddeprimareabiruiegte sufl etul' omu lui, p {alizeazd vioiciunea pi rdbdarea lui gi-l intunec5. Deprimarea este o piedicd in caleaoricdrei izbAnzl" (P.G.79,1453D). Si vedem si descriereaunui sfAnt care a cunoscut in viala sa deprimarea. Este Ay.ya-_D-/4rccare continui aici o istorisire a sa' ,,in timp JLrgi, ce eram inci acolo...am suferit pentru prima datd de o deprim4re insuportabild pi simfeam o enormd sila gi strAmtorare ca gi cum ag fi inceput sd-mi dau sufletul. Desigur,aceadeprimare
29
SPIRIDONOS LOGOTIIETIS
DEPIUMAREA sl lAvePumE,q et
a fost din cauza lucrdrii diavolilor pi acea ispitd venea din invidia diavolilor. Md simfeam foarte ingreunat, intunecat, nemdngAiat, neavAnd nici o odihnd, qi_depgsl,eto_t simteam intristare, simleam cd md sufoc. Din fericire, a venit repede harul lui Dumnezeu in sufletul meu, pentru cd trdiam ceva ce nimeni nu poate suporta,, (p.G. 88, 1591).
De urmdrile deprimdrii line gi akedia.Despre aceasta vorbepteiar SfAntul Casian cAnd zice:
,,Duhul_ak9dlgi este legat gi lucreazd indeaproape cu $uhul deprimi{i. Este infricogdtor gi greu acest diavol 9i lucrea.zain_p-msldbiciune si molegeald pi ingrozire 9i il umple de scArbd pentru lqc_glunde locuiegte gi pentru casnicii gi frafii sdi gi pentru orice lucrare; pAnd gi pentru citirea Sfintei Scripturi. Aduce in mintea omului gAndul de fugd 9i peregrinare... Aldturi de toate astea i.i;tA5nggte o foame imensd... il face nesta_ _tornic,visdto4, leneg gi nelucrdtor... Acest senti_ ment foarte greu de suportat il cunoptea foarte bine $fAntul Apostol pavel, ca un doctor infe_ lept, pi dorea sd-l scoatd cu rdddcini cu tot din sufletul tuturor. $i ne-a ardtat cauzele din care ia nagtere, zicAnd urmdtoarele: <Frafiloq, vd po_ runcesc in numele Domnului nostru Iisus Hristos gA.Vaferili" de orice frate care umbld fdrd ds-Iand-ulalg Fi nu_dupd predania pe care afi primit-o de la noi. Cdci voi ingivd gtifi cum tre_
buie sd vd asemdnali noud, cici noi n-am umblat fdrd rAnduiald intre voi, nici n-am mAncat de la cineva pAine in dar, ci cu muncd pi cu trudd am lucrat noaptea gi ziua ca sd nu impovdrdm pe cineva dintre voi. Nu doar cd n-avem putere, ci ca sd ne ddm Pe noi ingine pildd voud, spre a ne urma. Cici 9i cAnd ne aflam la voi, v-am dat porunca aceasta:dacdcineaanu area sd acelanici sd nu mdnknce.Pentru ci auzim lucreze, cd q!.ii de la voi gmbld fdrd,rAndqiab, nelu3,6-71)crAnd nimic, ci -iscodjnd" (lI Tesaloniceni invdlStorul neamttrilor, propovdduitorul Evangheliei, lucra ziua gi noaptea, cu silintd 9i osteneald, pentru a nu ingreuna Pe careva. Deci ce trebuie sd facem noi atunci cAnd vine pi ne cuceregte akedia (sila) de orice lucrare ?... Apoi ne aratd limpede p4ggpa care ne vine din akedie. Deoarece di3 nelucrare (datoritd akediei) ia nagtere curiozitatea, gi din curiozitate neorAnduiala, pi din neorAnduiald toate relele.'. $i aceastao spun Sfinlii Pdrinfi, cd acel care se indeletnicegte cu lucrarea de rnulte ori se luptd cu un singur diavol gi il biruiepte pe acesta.Insd cel care suferd d"e akedie gi rdmAne nelucrdtor (fdrd sa se indeletniceascd cu vreo lucrare) este luat in stdpdnire de mii de diavoli" (Filocalia gt. vol. I,76-78). scrie despre akedie, -SfAntul Ioa_q -Sc4ra,rg.l gi acelea simptome cu. dep rimacare alq,ap'-reap-e
in sfArgit, cea mai gravd pi infricogdtoare urmare a deprimirii este moartea. $i moartea sufletului, dar gi moartea trupului prin sinucidere. Spune Apostolul Pavel: ,,intristarea lumii (lumeascd) aduce moartea" (ll Corinteni 7, L0)' inainte de a trece mai departe, trebuie sd subIiniez cAt de corecte sunt observafiile invdfdturilor ortodoxe despre aceasti boali, deprimarea: ele sunt valabile de 1500-2000de ani gi pAnd 1q!ez| precum se aratd gi din aceste pufine texte. Diagnosticul ex4qt-al simptomelor, Precum s-avdzuf, nu diferi mult de cel al medicinii moderne, cdci cu cAt citim din insemndrile medicale contemporane legate de aceasti temd nu gdsim nimic in plus.
redinla ortodoxd nu face irsd doar constatdri, aga cum nici doctorii buni nu
prln dout diagnosticul, ci trec mai departe la practicaterapeuticd(a vindecdrii). Apa pi Biserica: intrebuinleazd leacuri pi vindecd deprimarea' Deprimarea, Precum am spus mai inainte, este cbnsideratdde cdtre Ortodoxie ca o boali foarte gravd. insd nu incurabild. $i aceastadeoareceMarele Doctor al sufletelor pi al trupuria ddruit 9i bucuria' Bulor noastre,DumnezelT, curia vine din urmdtoarele:
33
DEPRIMAREA 9I TAMADUIREA EI SPIR]DONOSLOGO'THET]S
insupi Iisus oferd obosililor 9i dezamd'gifilor acestei vieli odihna gi vindecarea ca Pe un dar pentru tofi cei care I-au cerut-o apropiindu-se he El. ,,Veni1ila Mine toli cei ostenili 9i impovdrali Fi Eu vi voi odihni pe voi" (Matei 1I,28)' speci$i nu se opregte aici. Ddruiepte leacuri fice acesteiboli sufletegti. *" Pdruiep-tg-pacea de care au atAta nevoie cei deprimali: ,,PaceaMSa o dau vqgd, nu Precum dd lumea vd dau Eu. Sd nu se tulbure inima voastrd, nici si se infricog eze" (Ioan 1'4' 27)' - Ddruiegte dragoste, ca tdmiduire a fticli, zicAnd: ,,in iubire nu este fricd" (I loan 4,I8). $i comuniunea persoanelor, exprimare a dragostei' Spune SfAntul Ioan Casian: ,,Pentru vindecarea deprimdrii, Zidltortrl tuturor 9i Doctorul sufleteDumnezert, singuml care cunoaptebine rdnile 1o1, sufletului, ne indeamnd nu sd rupem legdturile cu oamenii, ci sd tdiem $l*Lq gdsite in interior' Deprimarea se vindecd prin cercetarea oamenilor gr. vol.I, PP. 74-76). evlaviopi" (Filocalia - Ddruiepte bucuna.insugi Hristos diruiegte bucuria Sa ca pe ceva negriit. ,,Bucuria Mea sd fie in voi pi bucuria voastri sd fie deplind" (Ioan 75,1I). . Ddruiegte credinla, zicAnd fiecdrui deprimat gi infricogat: ,,Nu te teme, crede numai" (Marcu 5,26). , ,Ddruiegte nidejdea, sfdtuind prin gura SfAntului Apostol Pavel: ,,Bucurafi-vd in nidejde" (Ro-
mnni72,12)pi in altd parte:,,Sdnu vd intristafi,ca ceilalfi,carenu au nidejde" (l Tbsaloniceni 7,13). - p4ruiepte rugiq|urp,a pi din rugiciune incredinfarea de ajutorul dumnezeiesc,zicAnd gi promilAnd: ,,Tg4t,e*j4te yeti ce[e, r.ugAirdu-rd gt] " vefi (Matei primi 21, 22). crcdigfe, Ddruiegteviafa virtuoasi. Zice $ffint{Jpgn Gurd de Aur: ,,Existdo singurd cale de a scipa omul din aceastdboald, deprimarea: vig!_uirea Z 604). ft1virtu.tg",(P.G= -. DUh_ul Sfant cu roadele Lqi, care t Ddruiepte sunt: ,,dragostea, bucuria, pacea,indelunga rdbdare, bunitatea, facereade bine, credinfa, blAndefea, infrAnarea, curd.tia" (Galateni5, 22-23), aceleacnre-ii-lipsesccelui deprimat. Deprimarea, spune SfAntul Casian,se vindecd,c_q rggdci-u4g,_-c-u nddejdea la Dumnezeu, cu citirea cuvAntului lui Dumnezeu pi cu buna intovdrdgire" (Filocalia gr. vol. I,pp.74-76). ', *.Diruiegte harul, mila gi iertareapdcatelorca leacuri contra sentimentului de vinovifie gi izbdvfueade greutatea coplegitoarea "cg*tfrrylei vinovate tuturor celor care cu pocdinld se apropie de Dumnezeu gi de ThineleSalein Bisericd: Tg13g_ftgygdgntri (a mdrturisirii) urmdrepte iertarea pdcatelor pi impdcareaomului vinovat cu Dumn e zeu; &ire -S_fin-tgijpqpa,1lggniispr" ,,lisarea pdcatelcr gi viata de veci", in unirea rdstignitului Dumnezev - plindtatea vietii si a
sdnitdtii in comuniunea oamenilor singuri cu aproapele, cu toli frafli, membri ai Bisericii; &ina $fAntului Maslu, spre ldsareapicatelor 9i minunata vindecare a fiecdrei boli 9i, bineinfeles, gi a deprimirii. Pocdinla gi credigta prin care bolnavul participi la Taine sunt izbdvitoare. Este cunoscutd IgpliSe D-orR4qluiIisus Hris|os, Cel care o rostea durr-4 figcare minunati vindecare: ,,C39di3!-3 -ta te-a mAntuit" (Matei 9,22). -1 '-. \ Diruiegte pociilfa, unul dintre cele mai puternice leacuri in vindecarea deprimdrii. Tofl deprimalii care au experimentat pocdinla, adici intoarcereaadeviratd, s-au vindecat cu desivArgiregi chiar degrabd. '' '* Ddruiepte invdldtura conform cdreia cunoatterea de sine sau, dupd Dumnezeu, osAndirea de sine sau plAngereade sine, asociatdcu smerenia gi amintirea de Dumnezeu, dezleagddepace pi alinare, precum primarea gi d-druiesc spune SfAnlgl Isihie: ,,Atunci cAnd ne intristeazd multe gAnduri ir4lionale, vom gdsi upuraregi bucurie cdnd ne plAngem pi ne osAndim pe noi ingine cu sinceritate gi ugurinld sau cAnd le des' coperim Domnului la fel cum le-am spune oat'nenilor. $i cu siguranjd vom gdsi odihna in vol. I, p. 203).$i incuoribaresituafie" (Filocali.a, vlinleazd SfAntulGrigorie Palamaci ,,plAngerea
r1, l,
de sine... umple sufletul de o fericitd bucurie" (Filocalia gr. vol. IV, p. 109). -Diruiepte Biserica gi viala bisericeasci nu doar ca simplu medicament,ci ca pe cel mai actual gi desdvArgitloc de vindecare, pentru gi mai ales pentru toate suferinfele.sufletegti deprimare. Ddruiegtedumnezeiescul cult ca un balsam impotriva deprimdrii. Sjdnta fiturghig, toate sfintele slujbe gi rAnduieli sunt ocazrtale adevdratei bucurii gi sirbdtori a nefericitelor suflete. Sunt prilejuri de alinare gi vinde.careprin harul dumnezeiesc care se imparte ca dar bolnavilor iubitori de slujbe. * Ddruieptevindicitorii, care sunt pirinfii duhovnicepti. Acegtia au fost ddruili de Dumneze1J,a1)fost binecuvAntali de Acesta ca sd vindece pe cei suferinzi de suferinlele sufletegti. Numai cd acegtianu sunt foarte mulli gi este nevoie sd fie cdutafi de cdtre bolnav. * in sfArgit,ddruiegteminunea. Minunea vjndecdrii care vine p_e_1rggfodrte ca har dumnezeiesc, ca dar al lui Dumnezeu-atunci cAnd toate leacurile materiale sau spirituale nu pot lecui deprimarea. $i bine va face omul si agteptqminunea lui Dumnezeu. Sd il vindece Dumnezeu miraculos ca pi pe mulli alli suferinzi, orbi, paralitici, $Jrzi, mufi.
37
SPIRIDONOSI.OCOTHETIS
Scrie SfAntul Isihie cdtre Teodul: "Atunci cAnd suntem ill stare de deprimare, de disp-e-rare pi dezndddjduire, trebuie sd facem ceea ce a fdcut gi David, adicd sd incepem rugdciunea noastrd citre Dumnezeu 9i sd descoperim dep-rimarea noastrd Domnului. Tiebuie sd ne mirlqr[sira lui Dumnezeu deoarece poate cu in!elepciune sd rAnduiascd starea noastrd 9i sd upureze povara noastrd gi sd ne izbdveascd din coplepitoarea deprim are" (Filocalia, vol. l, Ed. Grddina Maicii Domnului, P' 203). Aga are Biserica noastrd leacuri din belgug pentru a vindeca oamenii deprimali, care singuri renunld la medicamente 9i se restabilesc deplin.
cum insd ne vom referi la o temd destul de sinuoasd, aceeaa prevenirii
deprimdrii. Ortodoxia nu se limiteazd doar la a vindeca boala. Se ingrijegte in special sd o preintAmpine, folosind leacuri la fel ca gi medicina preventivd. $i care sunt acesteleacuri de prevenire ? Sd-i propuni omului sd nu se ingrijoreze, pentru a nu se deprima ? Sd se distrezegi si fie indiferent ? Nu. Medicina preventivd a Ortodoxiei ne propune ceva care, la inceput, ne pare
39
SPIRIDONOSLOGOI-HETIS
scandalos:intristare, indurerare 9i fricd ! insi intristarea cea dupd Dumnezeu, indurerarea imbucurdtoare dupd Dumnezeu,frica lui Dumnezeu. Propune inci, dupd Dumnezeu gi pentru Dumnezerr, lipsirea, ldsareagi refuzul societdlii de consum. Propune nevoinfa, postul, cumpdtarea, suferirea celor rele, sdricia, amintirea morfii, ticerea, linigtea, lepddarea de sine, o sA n d i re a d e si n e . D e asemenea,ofer i ca mijlqace profilactice credinfa pi nidejdea in mila lui Dumnezeu, dragostea, pocdinla gi mdrturisirea sau spovedania.
7. Tristefeagi plfrnsul
n credinfa ortodoxd este cunoscut foarte bine faptul cd omul, in mod firesc, se intriste azd., se firdurereazd gi se teme. Sunt in firea noastrd gi nimeni nu poate si le indepdrteze. Aga cd Ortodoxia se ingrijegte si cq,r-4lgasciduhovnicegte gi intristarea, gi plAnsul pentru a nu mai dduna omului, ci, dimpotrivd, pentru aJ ajuta sd se izbdveascd.
Spune SfAntul loan Gtudde-Aur: ,,Tristefeaa sddit-o Dumnezeu in firea noastrd nu spre a o folosi nepotrivit gi uguraJiqin cazul imprejuririlor nefavorabile din viala noastrd gi nici spre sldbirea noastri, ci spre a cAgtigamul;ime de foloase. Cum le putem cAgtiga? Atunci cAnd o folosim [a timpul potrivit. Vremea potrivitd pentru irrtristare ngg$te*at-ufrsicdnd suferim din cauzarelelor ce ne-au asaltat,ci atunci cAnd noi f$elgJgJe. Noi insn schimbdm aceasti ordine gi vremurile potrivite, cdci in:r-remea cdnd fdptuim mii de rele nici micar pulin nu ne intristdm. insd afirnci cAnd suferim chiar gi puline rele, de indatd plAngem, ne tulburdm, ne mAhnim pi ajungem in punctul de a vrea si scdpdm de aceastdviala" (Bareille,vol. I, p. 380). Precum vedem din acest text reprezentativ, invdfdtura ortodoxi invald si ne intristdm cu pocdinfi pentru relele fdcute in fiecare zi gi nu pehtru greutdfle viefii. Mai mult, SfAntul Apostol Pavel rostise cu mult inainte acea,,nebunie" pentru mentalitatealumeasci: ,,Md bucur de 1,,24). suferinlele mele" (Coloseni de mare valoare pentru prevenirea leac Un deprimdrii esteintristarea pentru pdcatelenoastre sau intristarea cea dupi Dumnezeu. MAntuiegte sufletul pi trupul. Despre aceastavorbegte $fdntul Apgstot P-avel:,,Cdci lplrisjareA cea dupd Dumneze,uaduce pociinli spre mAntuire,
41
SPII{IDONOSLOGOTHETIS
DEPzuMAREA SI I'AMADUIREA EI
in carenu estepdrere de rdu" (Il Corinteni7, 70) gi SfAntul Vasile repetd:.,,intristarea cea dupi Dumnezeu aducemAntuirea (P,G. " 31, 7272A\. intristarea dupd Dumnezeu esteizvor de bucurie gi de aceeaSfAntul Ioan Guri de Aur ne indeamnd ,,si ne intristdm cu aceastd intristare, cea dupi Dumnezeu, care estemamd a bucuriei" (P.G. 62,7AD. CunoscAnd toate acestea, Sfinfii pdrinfi ne sfdfuiesc sd ne intristdm cu intristarea cea dupd Dumnezeu la fel de mult ca gi cel care plAnge. Sd avem deci plAnsul dupd Dumneze,r,pl6r,rrll pentru iubitorul Dumnezeu pe care l-am pier_ dut. Nu pentru cd Dumnezeu ar fi un moit pe care-l plAngem, ci pentru ci npi ne gdsim, din c1Vzapdcatelor noastre,,,in latura gi irr umbra morfli" (Matei4,16). SfAntulGrigore palama spune: ,,pentru aceasta gi aceia care plAng de dorul puternic simlit pentru preacuratul Mire Hristos aratd in modul potrivit Strfletului tinderea citre unirea cu Iubitul sdu. $i plAng cu durere gi cutremur cerdndu-L gi chemAndu-L pe preaiubitul, ca gi cAnd ar fi plecat fdrd nddejde de intoarcere. P1.A ipgeputul plAnsului este acesta,sfArpitul lui este desdvArgita unire a sufletului cu Dum_ nezerr" (Scrisoare cdtreMonahiaXenia, cap. 26). Se poate spune cd nu trece mult timp de la inceputul plAnsului pAnd la unirea cu Cel iubit.
42
Distanla intre tristele gi bucurie estefoarte micd la cel care plAngedupd Dumnezeu.AtAt de niicd incAt nu putem vorbi in mod separatdespre tristele pi bucurie. Pentru creptinul ortodox tristejea9i bucuria nu sunt doud lucruri diferite, ci unul singur. Pe acestail numegtepredania ortodoxd cu numele de fericita infrisfare. De irdatd ce plAngem cu lacrimile inkistdrii cd am pdcdtuit, cd ne-am indepdrtat de Preaiubitul nostru Dumnezeu, atunci vine 9i nidejdea cd Dumnezeu ne iarti gi cd ne primegte iaripi aldturi de El. 9i de indatd ne usucd lacrimile. Se lumineazd orizontul irurourat. $i bucuria i-pirdlegtein suflet. Spune gi SfAntul Ioan Scdrarul:,,!ine strAns d.efericita intristare, cea care provine din binecuvAntata smerenie.$i nu te opri a o cultiva pAni nu te va inilfa gi te va ardta curat inaintea la Hristos" (CuaLntul7, cap.17). Aceastd legiturd a intristdrii cu bucuria, in intristarea cea dupi Dumnezeu gi in bucuria ceadupd Dumnezeu,se aratd limpede in fericir,iJe rostite de Domnul in CuvAntareade pe munte. Atunci ii fericegtepe aceia intristali in aieastd viafd.,care plAng, pe cei prigonili, gi le vor mogteniimpirdfia ceruripromite cd acegtia lor; tot El le fdgiduiegte,zicAnd:,,Bucurafi-vi gi vi veselifi cd plata voastri multi estein ceruri" (Matei5,72). O pildd grditoare a legdturii dintre plAns 9i bucurie ne-o dd Domnul in parabola fiului risi43
I,OCOTHETIS SPIRIDONOS
DEI)IIJMAREA9] TAMADUIREA EI
pitor. Ne-o dezvdluie aga cum a simlit-o si a sd-l ascultrdit-o chiar fiul. insi despre aceasta tdm pe SfAntul Grigorie Palama, carezice: ,,Sdfolosim in legiturd cu plAnsul pi altd grditoare parabold. inceputul plAnsului seamini cu intoarcereafiului risipitor. De aceea, cel care plAnge se umple de mAhnire gi plAnsul il face sd pomeneascd cuvintele fiului risipitor: .,Pdrinte, gregit-am la cer gi inaintea ta gi nu mai sunt
El il sdruti pe acesta.$i de vreme ce intrd in casdimpreuni cu El, mdnAncd impreund cu el gi se veselegtede desfitarea cereascd,, (Scrisoare cdtreMonahia Xenia, cap.2T).
$_uviosulPimen, care l-a vdzut odatd izvo_ iand atatealacrimi, i-a spus minunAndu_se: . - Mult fericit egti Arsenie cd plAngi apa de mult, pAni ce vei gdsi desdvArgita tucurie.
44
Dopd cum vedefi, terapia preventivd a Ortqdoxiei nu seamind cu nici o alti prescriplie sau sfat lumesc. Deoarecetoate celelalterelete sPunr ,,Distreazd-te,danseazd,rdzi, bucurd-te, ca si nu suferi de deprimare". Prescripliile Ortodoxiei suni in mod contrar: ,,Plengl,intristeazd=te dupa.Dumnezeu, niddjduiegte ci lacrimile tale gi plAnsul tdu vor fi rdspldtite cu bucurie 9i apteapti darul lui Dumneze{'. $i acest tratament este pi folositor, gi fdrd Breg,in timp ce prescripFile lumegti sunt nefolositoare, cdci nu este posibil sd dansezi gi si te distrezi neintrerupt, ci lipsit de sens, cici cei mai mulfi dintre cei deprimafi, inainte de a se imbolndvi, se distrau gi rAdeau 9i petreceau gi tot s-au imbolndvit. Sd ne arate cei lumegti mdcar un singur sf6nt czuea plAns gi s-a intristat dupi Dumnezeu gi care a suferit deprimare. Noi putem si le ardtdm o mulfime de pdcdtogi care s-au ingrijit si petreacdgi sd rAdi 9i care au cdzut in deprimare. Binecunoscutd este pilda lui Molidre. Acesta a fost cel mai mare scriitor de comedie din Franfa, dramaturg gi poet, mare petrecire! gi om de voie bund. intr-o zi un om necijit a vizTtatun doctor pi s-a destdinuit cd suferd de ani de zile de deprimare gi i-a cerut medicamente ca si se vindece' Doctorul i-a zis: - De astdzi, sd mergi si vezi comediile lui Molidre gi vei rAde din toatd inima. Te vei face bine astfel 9i nici nu te vei mai imbolndvi.
45
DEPRIMAREA SttAtrleoumge gr
$i bolnavul i-a rdspuns: - Doctore, eu sunt Molidre. Marele petrecdre! si comic, care ficea lumea sd rAd5, era doborAt de deprimare. Nici petrecerile, nici rAsul nu vindecaserd sau preveniserd deprimarea lui. Dar sd mergem mai departe gi si vedem pi , alte mijloace de a preveni deprimarea, pe care le indicd terapeutica duhovniceascd ortodoxd.
2. Amintirea mortii
Dumnezeu nu suferd de deprimare. u"uurtu $i deoareceglndul cd va *rrri gi se vor dezlega chinurile acesteivieli ii va crea o neintrerupld b u c uri e a n d d e j d i i ci se va gdsi in cur And aproape de preaiubitul Dumnezeu Thtd. si Cel
na dintre acestea este amintirea morlii. Cel care are amintirea mortii cea dupi
in orice condi;ii, vremeaDumnezeu agteaptd, unirii exclusive gi depline cu Dumnezeu. Cici nu poate fi deplind decAtdupd moarte. aceasta in acestfel neintrerupta amintire a morfli este o neintrerupti bucurie. G6ndul permanent la moarte indepdrteazd cu siguranld frica de moarte, care este una dintre importantele cauze ale deprimdrii, apa cum am vdzut mai devreme. Nu este dominat de flicd, nu se impuflneazd sufleteptecel care are amintirea morlii ceadupd Dumnezeu' sd aibd Citim in Pateilc:,,Omul care reu9egte neintrerupt moartea in fala ochilor biruiegte impulinarea sufletului" (P. 131). Amintirea morlii aiutd mult omului pentru a -gimli deperticiuneabucuriilor materiale,vrelor. Cum sd-l biruiasci melnicia lor, stricdciunea gelozia sau nemulpmitea, ldcomia, aviditatea, invidia, care sunt sigure cauzeale deprimdrii, pe cel ce are mereu acestgAnd? ^ Amintirea morlii firtdregteomul. Ii dd putere cum sd nu cadd in pdcat,pentru cd se gAndepte cdlcafiecare va rispunde lui Dumnezeupentru re a voii Lui. $i esteclar cd pe mdsurd ce fdptuim mai puline pdcate,cu atAt sunt mai puline de vinovdmustrdrile conptiinlei9i sentimentele fle. Aceastainseamndcd sunt cu atAtmai puline posibilitdlile de a suferi deprimarea,de vreme ce, precum am vdzut, mustrdrile conptiinlei sunt cele care o creeazd..
47
46
SPIRIDONOSI,OGOTHETIS
l)H'l{lMn lttlA Sl ln MAI)LJIRIlnl:l
Scrie Avva Isaia anahoretul: ,,Cel care reuge9te si-gi zicd siepi in fiecare zi: <<Aceasta este ultima zi din viafa mea> nu va mai picitui".
3. Linistea
iniptea o inlelegem in raport cu urmitoarele: -- Linipte a fald,de zgomotele exterioare, de strigdtele oamenilor, de asurzitoarele sunete ale maginiloq,ale instrumentelor muzicale etc. _ Linigtea fali de mulfimea oamenilor, de manifestdrile mondene, de conversafli, de intAlniri, de polemici, de tulbql|ri, de tot felul de ispite. Liniptea fald de lucrurile interesante, de tre. buri, de aspirafii, griji, cilitorii, revendicdri. - Linigtea fald de tulburdrile interioafe, sufle_ tepti, de contradicfii, fantasme,indoieli, neclari_ tdfi, monologuri interioare, judecifi gi porniri interioare. Omul liniptit este ferit de multe rele pi depri_ mare. Din nefericire, oamenii ne fuIburi cu pa_ timile lor: cei nervogi cu nervii lor, cei vorbireti
48
cu limbutia lor, cei invidiq;;i cu relelc lor, de-pravalii cu provocdrilelor trupegti etc. lgirrttlg . i patimile l o r s t i r n e s c p a t i m i l e n o a s t r " e$ noastre,odatd stArnite,indepdrteazdlinigtea. Triind astfel iLtfe oameni pdtimagi care igi pi le cultivi, ne,tulburdmgi picriubescp_atimile dem liniptea sufletului-nostru, adici legdtu :a noastrecu Dumnezeupi viala curatd. pentru care nevoitorii, Iatd un motiv serlo__g gi monahii, lasi lumea pe cele lumegti gi se retrag in mdnistiri sau schituri pi acolo trdiesc ai dobAndeschunitiFb finiptii care sunt alinarea, pacea,bucuria, sfinlirea gi desdvArgirea. inq"$ Dumnezeu indeamnd la linigte. Citim in viala SlQnlgl Arsenie cd in timp ce se ruga intr-o zi in palatul regal, unde era dasal prinfului mogtenitor,cerAndu-ilui Dumc;11 gdsi mAntuirea,a nezeu sd-i arate i_139-!o*9-va auzTt glasul lui Dumnezeu zicAnd: - Arsenie, fugi, taci, liniptegte-te. Fugi gi mAntuiegte-te. urmdtoarelesfaturi frumoase Qitim in Pateric gi infelepte:,,l,imiteqZi:Ii legiturile cu oamenii, sfituiegte Av v a D ul as , c a s d nu s e tul bur e .mlntea-ta de ispite 9i amintiri 9i si pierzi astfel libertatealiniptii." carea gustat dulcealaliniptii o cautd ,,SfAntul si o afld pretutindeni gi neincetat.Nu din uri 9i
49
s l ' l l { l l ) ( ) N ( )Is( x ; ( )I l l l i l I S
l ) l i l ' l t l M n l { l r A S l I n M n l ) t J l l < l l Al i l
desconsiderare fa!a de oameni, ci din iubire fald de ei", spune Avva Teodor din Termis. $i Avva Macarie zice: ,,Depdrteazd desele intrebiri gi convorbiri cu oamenii. Iubegte ljUiptea singurdtdfii, ca sd cAptigi smerenia pi lacrimile". Un monah incepdtor l-a rugat pe Avva Ruf sdJ invele ce este lir,riptea pi cu ce-l ajutd pe om. - Liniptea, rdspunse pirintele, este sd stai inchis ?n chilia ta cu atenfie pi frica de Dumnezeu, indepdrtAnd din sufletul tiu por4irea relelor gi pdrerea inaltd de sine. Aceastd linigte nagte multe virtuti si pdzepte sufletui tde atacu.rile celui viclegn. Un sihastru imbunetAfit s-a invrednicit sd primeascd de la Dumnezeu darul de a vindeca orice boald. Faima lui a ajuns pAnd la Constantinopol. Odatd, a fost chemat de impdrat in palat pentru a-i da binecuvAntare. Acela a mers binevoitor, a vorbit cu impdratul, a primit darurile oferite, o grdmadd de bani. CAnd s-a intors, a cumpdrat un teren gi a inceput sd-l ingrijeascd. $i pierdea destul timp cu asta. intr-o zi au adus un demonizat sd.-lfacd bine. Sihastrul l-a certat pe diavol sd plece, dar acela nu l_a asc_ultat. Si i=a zis cu obrdznicie: - De-acum nu te mai ascult, cdci nu_mi maj este fricd de tine.
- Cum a;;a? a rdspuns mirat sfAntul. - lqntru cd t_e;31 aqep{L4lq-e_lpde_lli, a rds-
puns vicleanul duh. Aj *gl-Ue!_lbplqq p_i gfija dggqflglul.!g!t,pentru a te ingriji de ale pdmAntului; ca pi ceidiqltr$g ,,Cu neputinld sd aibd inimasa neintrerupt la Hristos ogrul !5rd l!419te, smereniepi rugdciune Leilrsetati", obignuia sd zicd Ay.ya_Mqige. ,,Iubegteticerea gi- linitlea, frate, sfituiegte alt pdrinte sfAnt. E_libereaz4-te _de rullql_g Criji. Indeletnicegte-fi trfntea,cu inlelesurile dumnez-_eiepti. C-glcd-lepi. cu frica lui Dum-UeZeStgle nu te teme de nimic, nici chiar de 9i !.e*Zeu diavol." duce de multe ori Ia depriMUIIa 11o_fbtfe mare.Din contrd,ticcrea il feregte de aceasta pe qmul tdcut. D e ac eeagi pr edani a or todox d pr opune ca m i j l oc de pr ev eni r e, al dtur i de ligisJepi tdcere,depdrtareade vorbi.rie. Un tAndri-a mdrturisitsupdratlui Awa Matoi: - Multe necazuriimi provoacddeseori"hb-u mea, pdrinte. Mi-e imposibil sd mi-o infrAnez, sd nu-i judecpi sd-iosAndesc pe frafii mei. - Dacd-fi pare imposibil si-!i stdpAnegti limba, atunci depirteazd-tede intAlnirile cu oamenii, l-a sfdtuitbdtrAnul. Limiteazd-te la tine. Nei1f_rAnarea pi, de limhii esteo boala contagioas.d aceea, periculoasd.
51
SI'IIttDONOSLOCOTIIETIS
- CAt de greu imi e sd-mi infrAnez limba, i-a spus intr-o zi un tAnir lui Avva Nistqr, foarte supdrat. - Atunci cAndconversezi, gisegti odihni ? - Niciodatd. - Atunci de ce conversezi ? invafi tdeerqa. - Cu siguranfd,cAnd zicem tdcereinfelegem gi fuga de pdl5vrigeala din afard,, dar gi de cea dinlduntru. Cdci sunt destui oameni care nu vorbesc mult, care sunt tdcufi. Din nefericire insi, tace doar gu_r4 lor. induntrul sufletului lor este o cu totul altd stare. .ppq1o_vd!gg$ neintrejqdecd gi conde_11gi rupt, intreaga lume, ii bArfesc pe toti. ii suspectea zd pe tpfi, ii invald pe to!i. $i dupd to-ateacest-ea cad deprimafi. Sunt biruili de melancolie,mAhnire pi deprimare. La fel ca gi cei ce sporoviiesc cu gura. Sunt cei pentru care zice SJintul Pim93' ,,Ei cred ci tac atunci cAnd _inifna_lor osAndegte pe ceilalli. A cegti a n u t ac, cl _n_e in_t1e"r_gp ! p dI i v r dg esc iniuntrul lor" (Pateric, p. 88). adeyirqJieste pdrisirea vorbdriei, Jdcerea atAt a celei exterioare,cAt pi a celei interioare. Este c,onvorbireacu Dumnezeu. Tacegura pi se roagd Eufletut. ln aceastdticere nimeni nu e in p eri co l d e a fi d e p ri ma t. .Acelq gare invqfi-qd tag_a gdsegtepeste tot odihna", spgne Awa Pimen.
4. Spoaedania
It leac profilactic al deprimdrii este LSgdtgla-deasd cu {eesa"SppVgdanie. Taina Pociinfei, cu harul Duhului SfAnt,care nq lasddescoperitsuflehrl fali de iartd pdcatele, mAhniri, remugcdrisau vrdimagi.Dacdajung sd creptinul se se arate,de indatd dupd sp-oy-gdenie liniptegte.Dac d nu fol os egteac es t l eac de prevenire, mustrdrile conptiinfei se intelesc ai mAhnescmult omul, chinuindu-l ani intregi. Sunt mulfi aceia cdre s:ilu ldsat qt4paalJi dq deprimare din cauzalipsei spovedaniei. C u n o s c A n d v a l o a r e a S p o v e d a n i e i ,m u l g i psihiatri gi psihologi, cregtini, eretici gi atei, o f o l o s e s c( d e f o r m a t ) d e s e o r i c a t r a t a m e n t preventiv sau terapeutic. in continuare voi adduga o intAmplare din viala Sfinlilor Parinfi, consemnatdin Pateric,,Pe cAnd eram tAndr, povestepteintr-o zi ucenicilor sdi unul dintre marii perinli ai degertului, am fost luptat de o patimd a sufletului. Auzisem de la frafii mei ci Avva Zinon era bun duhovnic pi folosise mult cu sfaturile sale tuturor celor care s-au spovedit la el. M-am gAndit de multe ori sd md duc Ai eu sd-mi spovedesc patima mea, dar md impiedica ruginea. Sufe-
E'IIS SI'II{IIX)NOS I.O(;O1'TI
I )l:l'l{ltvlAlilln $ l I A M A I ) t J l l i l r Al 1 l
ream insd gi md chinuia conptiinta. M-a coplegit deprimarea. "$tii ce trebuie sd faci. Ce-!i trebuie sfaturi ?, mi-a zis Be-dul. Pentru ce si mai dezvdlui gi altora cele ascunse ale tale ?', Altddatd iat cAnd md hotdrAsem sd m[_spovedesc, am simfit ugurare de la rdzboiul iSp_f!e!9r, megtegugul diavolului si md impiedice de la singura vindecare. Am mers de multe ori pg3a_Lg chilia bitrAnului, dar md intorceam mereu, neimplinind gAndul. Acela m-a infeles, dar aptepta sd md smeresc Ai sd mdrturisesc singur patima mea. Poate s-a pi rugat mult pentru mine, cdci intr-o zi, fiind luptat foarte mult, mi-am zis: "Nefericitt'.1e, ai doctorul aproape si incd stai nevindecat, in timp ce altii au venit de departe gi s-au folosit ?" Apa a zis inima mea pi am pornit cu hotdrAre sd md spovedesc fdrd intArziere. Pe drum au inceput insd.iar ezitirile. "Dacd-l gisesc singur pe bitrAnul, imi voi zice cd e voia lui Dumnezeu sd md spovedesc gi le voi descoperi pe toate. Dacd insd are oaspefi, md intorc inapoi gi nu md mai spovedesc niciodatd." I--am gdsit singur. M-a primit ca intotdeauna, cu mare bundtate. M-a pus sd md asez lAngd el pi mi-a dat sfaturi neprefuite. Eu intre timp iar de blestemata de rupine. MAhgr,am step,.Antt
54
i
[irea domnea in sufletul metu.Am inchis gura gi n-am mai scosun cuvAnt. CAnd a tdcut pi acela,m-am ridicat sd plec. S-a ridicat pi el sa md conducd pAnd la poartd 9i a luat-o inainte. L-am urmat cu pagi incefi. Eram de plAns din pricina fuplei care se dadea induntrul meu. BdlrAnul a intors o clipa capul 9i, vdzAndu-md apa chinuit, m-a comPatimit. A venit lAnga mine pi, punAndu-pi binecuvAntata mAnd pe pieptulmeu, mi-a zis cu bundvoinld: - C-e, Om la fel de a!. fiul meu, de--te-:chinui? pdtimitor sunt gi eu. Am crezut in acea clipi cd mi s-a sfApiat inima in doud. Am cizut la picioarele lui si i le-am udat cu lacrimile mele' - Miluiegte-md, pdrinte, i-am zis intre susPme. - Spune-mi, ce ai ? - N-ai inteles, avva, ce md chinuie ? - Ig-i*lgli trebuie sd-mi dezvdlui ca si gdsegti upurare. Qu multd relinere i-am mdrturisit patima mea. - De ce atAt de mult timp nu mi-ai descoperit-o?, mi-a zis cu compdtimire. Nu sunt trei ani d e c i n d a i v e n i t a i c i c u a c e s t eg A n d u r i p i a i pregetat sd le mdrturisePti ? - Da, avva, i-am zis. Dar aiutd-md, pentru dragostealui Hristos. M-a ridicat cu bundtate.
st'llillx)N()s l.()(;o'l Ill;'1ls
l)lil'l{lMn l{lln 5l InMAI)Ull{}14 [l
- Nu-i nimic, mi-a spus, o sd treacd.Nu pdrasi rugdciunea gi nu ldsa galdu! lgg td judece alt *o_m,_ M-am intors in chilia mea cu inima upuratd. Scipasem de patimd. MAfu1irya plecase pentru totdeauna din sufletul meu Fi em simft o mare bucurie pi o nemirginitd pace. Md vindecasem." fuove4ania este'un leac foarte puternic. $i cu urmiri deosebite pentru toli cei care o fac cu adevirati sinceritate gi pocdinfd. Este nevoie gi de duhovnic bun, pe care mereu sd-l caute cregtinul, pi pentru a preveni suferinfele, pi pentru a le tdmddui.
5. Dragostea
ragosteaesteinci un mijloc preventiv. Doar cd ft4go_slgadup{ Dumnezeu nu seamdndcu dragostealumeasci, obignuitd. C e l ca re tfg _ i e l t_ ie n .d r agostea cea dupi pumnezeu nu suferd de pericolul deprimdrii, in timp ce acela care are dragostea eea dupiJume este in fiecare zi in primejdie de a fi mAhnit gi
56
deoarece deprimat.$i aceasta eel care iubegte dupa Dumnezeu se ingriiegtesi=i iubeascd-pe ceilalli, se ddruieptecelorlalfi gi credec5:celmai bun gi mai sfAnt lucru este si ddruiegtigi sd te d i r u i e g t i d e c A ts i c e r i p i s d p r i m e g t i . N e SfAntaScripturi, carezice: amintegtede aceasta 20,35). ,,Mai fericit erte-aja decdt a lua" (Fapte Rar se vor gdsi piedici din partea aproapelui gi se ddruiepte.Aga se pentru cel ce.iubepte in dorinla sa,adici bucurd neincetatcd reugegte sd iubeascS. re .igb*ep-t_ecere neDimp otri v i, cgl_qa lq4g pt_e incetat sd fie iubit de allii 9i ca ceilalti sd i se este rareori posibil, ba ddruiasci. insi aceasta De aceea ii vedem pe acegti chiar imposibil. oameni mAhnlli deseori,melancolici pi deprifnati, cdci,precum spun, nu sunt iubifi, nu sunt inlelepide alfii, nu sunt susflnuli sau ajutafi. o mullime de tineri astdzicare au invdS,-unt lat de mici, din ingrijirea primitd, din preabinele pe care l-au avut, sd fie in centrul interesului inseamni tuturor pi careau infelesci dragostea gi sd !i se dirudoar ca ceilal;i sd te iubeascd iascd.Astfel ci, in momenful in care cineva nu le face pe plac, sunt mAhnili gi deprimali pi se imbolnivesc. Qpgos-teainseamnd ddruire. De la mine pi de inseamni jertfa mea la tine spreceilalF.Bragostea gi a ta pentru ceilalli. Dragosteare Domnul care
57
s l ' l l { l l x ) N ( ) s t , o G ( ) ]l l t i l l s
I ) l i l ' l { l M A I { 1 1 n5 l I A M A I ) l . J I l t L A F . l
s-ajertfit pentru noi. Dumnezeuare atAtabogalie de dragosteincAt esteinsdpi Iubirea. ,,Dumnezeu esteiubire", spuneScripfura(I loan4,16). este aseSfAntulloan"Seirarul scrie: ,,Igb_irea mdnareacu Dumnezeu,atAIeAtii_este cu putinld omului... Qel careil iubeptepe Domnul l-a iubit tnaiidei pe fratelesdu" (P.G. 88,1150-1160). Pe scurt, cel care il iubepte pe fratele sdu il i ub e p teF i p e D u mn e zeu pi se aseamini lui Dumnezeu.Iar cine se aseamdnilui Dumnezeu nu suferdde deprimare.Dumnezeunu a suferit gi nu va suferi niciodatd de deprimare.
6. Ndddiduirea tn mila lui Dumnezeu
xistd pi un alt mijloc care previne depresia, pe care-l folosegteorice
creptin.Desigur,nu doar impotriva depresiei, insd cu siguranld si impotriva ei. Este un leac d e o s e b i td e p u t e r n i c : n i d e j d e a i n m i l a l u i Dumnezeu. Aceasti nddeide ii dd omului calm A F - U -l i n i g te . ce a sth n d dejde aduce pace gi
sufletul tulburat gi rdscolitsau, mailinigtegte nu- l l as i s a fi e tul bur at gi r ds c ol i t. degr abS, nu-i permite sufletului sd suferegi sd Nddejdea fie deprimat. in ajutorul, mila gi iubirea de oaNiadeidc.a meni, in nespusabunitate, in deplina infelepciune pi putere a lui Dumnezeuestecel mai puternic leac pe care-l are la indemAndomul credincios. Acesta prateieazdpi vindec5. Oamenii zilelor noas tr e nu o c unos c ,di n pr i nc i pi u. Oamenii din vechime,pdrinlii gi bunicii nogtri, o aveauinsd. $i se pdzeaucu nddejdeain Dumnezeuin orice imprejurare.$i spuneauin inima lor: ,,Doamnemiluiegte" pi agteptaucu nidejde mila lui Dumnezeu,ajutorul Lui pi dezlegarea problemelorlor. $i se incurajau unul pe altul zicAnd:,,Are grijd Dumnezeu" (,,FticDumnezeu" cu increajutd").$i se iinigteau sau ,,Dumnezeu dinlarea cd bunul lor Pdrinte,Domnul, le va inpradd deprimdrii. dreptape toate.$i nu cddeau $i unii $i nu aveau nevoie de medicamente. sdrdmai ales din cauza mii de probleme, aveau ciei. $tiau pi ziceau din inima lor, chiar neptiutori de carte fiind: ,,Nddejdeamea este Tatdl, meu este mea esteFiul, acoperdmAnful scdparea !" Tieime SfAntd, slavdJie Duhul SfAnt, - Astdzi, cei modeuri cred in binele propriu gi in propriul eu, in calitd;ile lor, in naddjduiesc lor. $i am putea zice diplomelelor, in gAndirea
sl'l t{lDoNos LocoTHEllS
I)l1l'lilMAl(lrA $ l I A M A I ) l . l l l t l r Al r l
si in sfinfenia lor. Urmarea? Cad neincetatpradd deprimdrii. De ce ? Pentru cd singuri nu pot rezolva uriageleprobleme ale viefii. Deoarece singuri nu pot scdpade cursele diavolului pi ale lumii. Deoarece singuri nu pot dobAndi iertarea gi pdcatelor curdfirea inimri de ele pi nici vinde-cgreade bolile sufletului lpr. Nici nu pot dobAndi sfinfenia,nepdtimirea.$i de aceeasunt mAhnili gi deprimafi. Rallonamentuloamenilor esteingust. Cunogtintele lor sunt sdrace,la fel ca pi putinlele lor. Sunt ingrozitor de neputincioasedescoperirile tehnicein a le rezolva problemele.Fdrd mila lui Dumnezeu nu se face nimic. ,,Fd.rd. Mine nu (Io a n p ute l i fa ce n i mi c" 15, 5) , spune insupi Dumnezeu. Bisericanoastrd a ndddiduit dintotdeauna in mila lui Dumnezeu.$i in intregul ei, gi fiecarein parte. in toate*rugdcilrnile, in sfintele sluibe, la dumnezeiasca Lifurghie se spune pi se aude de sute de ori ,,Doamnemiluiegte", ,dupd. mare pi multd mila Th", ,,nesfArpitd mild,, sau ,,miluiegte gi ne mdntuieFte pe noi". La fel gi sfinfli noptri s-au sfinfit dupi mila lui Dumnezeu. $i nu sufereaude deprimare deoareceptiau si scapemereu Ia mila lui Dumnezeu. Iatd de ce scriu Constituliileapostolice cd ,,lie, Dumnezeul futuror... Tie !i-au fost aduse toate nddejdilesfinfilor" (Const. Ap. 7, 33.2).
60 I
Astfel,toli sfinlii s-au folositde rugdciunea nidejdii, de rugdciuneasfinfilor pirinlilor noFtri, de rugf,ciuneaminfii: ,,DoamneIisuseHristoase,Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-mi pe mirugdciune s-au ne, pdcdtosul".$i cu aceastd de intristare salvatde.deznidejde,de.disperare, pi de deprimare.$i au ajunssfinli. Sd-l ascultdm pe un astfel de sfAnt,pq Ioaft $cdrygul,care vorbegtedespre naddjduireain mila lui Dumnezeu. ,,\ddejdea esteavereanevdzutei bogafii. NadejdeaestesiguranladobAndirii comorii inaintea dobAndirii ei. Nidejdea este odihna gi alinarea.Aceastaomoard dezndesteinconjuratd aceasta dejdeagi disperarea... de mila lui Dumnezeu.Cel care are nidejde omoard tristelea (akedia),biruind-o cu sabia -7760). 88, 7757 nddejdii" (P.G. ScrieSfAntu!Ioan Guri de Aur despremAngAierea.pecare o primegtede la Dumnezeucel ce esteinare nidejde: ,,Acelacare ndddjduiegte alinarea ctrnunatde Dumnezeu'..Care-iddruiegte obositului pi irtristatului sdu suflet" (P'G'59,665). $fQntgl Grigore dg Nazil4z scrie: ,,in supd35,965C). riri, lprgl estenddejdea" (P.G. $i SfAntul Ioan Gurd de Aur scrie iaripi: ,,$i daci vin mii de intristiri gi suferinfenu vom pdrdsi sfAnta ancord a nidsjdii, ci vom rdmAne statornici in nddejdealuptei Salealdturi de noi in alti pargi a ajutoruluiSdu" (P.G.55,707).Iar
61
sPtRI IX)NOS t,OC;O]'HE]'lS
{LrA l ) t 1 l ' l < l MIn S l I A M A D U I I { l : nt 1 l
te declardca o sentintd,: ,,in nimic altcevanu ne punem nadgjdeadecAtin mila lui DumnezeLt" (OmilieIa Ea.dupdMatei5,4). zd:,,Fericitacela... $i.mareleVasilecompletea a cdrui singuri nidejde este la Dumnezeu" (P.G. 30, 549C). Desigur, gi lumea oferi nddejde. $i diavolul oferd nddejde. insi aceastdnddejde conduce la deprimare. Deoarece nidejdea in lume, in oameni, estein mod evident lipsitd de rod gi mincinoasi. Oamenii pirdsesc repedelucrul in care au ndddjduit gi ajung dezndddjduifi. ,,Vai de acele*s.gflete care pi-au pus ndd_eldga in oameni.Cdci se vor pierde pi vor muri impreuni n{dejdile mincinoase.Si atunci vor rdmAne sufletelelipsite de price nddejde"(S.C. 51, g!-gi). Si Cuviosul Nil scrie: ,,Diavolul il ingaldpe aproapele nostru pi il face sd pdrdseascinddej_ dea in mila lui Dumnezeu si sd-giimprdptie pu_ terile in griji moarte" (p.G.Tg, 493C). $i adaugd SfAntulIoan Gurd de Aur: ,,Diavo_ lul incearcdsd ne deprime cu gAnduri de dezni_ dejde pentru a ne dezrdddcinanidejdea din Dumnezeu" (p.G.42, 277). Bucuria este a aceloracare ndddjduiescin mila lui Dumnezeu pi vai de aceiacare au pier_ dut aceastd nddejde.pe acegtia ii ameninld de_ primarea gi mulfime de alte rele. in timp ce pe cei ce ndddjduiesccdtre Dumneze, ,,r,id"jdlu
62
lor nu-i va rugina", precum zice SfAntulApostoi' i ,5). P a v e l( R o m a n5 Bucuria e a acelora care nddajduiesc in mila lui Dumnezeu. Seamind cu acea corabie care are o ancord mare gi rezistentd. Ea nu va fi in primejdie de a fi scufundatd de valurile mari sau de a fi azv|rlitd pe stAnci. Aceptia nu sunt deprimafi, ci au indrizneald pi simt mAngAiere. Nddejdea in Dumnezen ,,o avem ca Pe o ancord a sufletului, neclintitd pi tare" (Evrei 6,19). Toli cei care nu doresc deprimarea, ci sdndtatea, siguranfa, Pacea, mila lui Dumnezeu vor nadejdui de-a pururi in Hristos, Care este pent r u n o i , , d e s i v A r p i t an a d e j d e " , d u p i S f A n t u l Ignatie Teoforul (CdtreSnirneni 70,2). Tofi cei care nu doresc deprimarea, ci doresc sdndtatea,siguranfa, Pacea,mila lui Dumnezeu sd-i.asculte pe Sfinlii Nectarie pi Teofan, care zic lor ,,Nici o nddejde nu aveli in in Testamentul de Hristos. Acesta este reazemul nostru 9i af.ard. viala vepnicdpi supremul bine..' dupd nesfArpita Sa mili" (Slujba Sfinlilor'.. SfAntul Mdn' Varlaam,p.27). $i togi aceptiabucurogi pi purtdtori ai nddejdii vor striga impreund cu sfinlii mucenici: ,,Hristoase,nddejdeacelor dezniddjduili !" $i nimeni dintre acegtianu va pdtimi deprimarea vreodatd.
DEPRTMAREA st tluAPulnen
El
a) Pdcdtogii
duiesc ci aceastd mili a lui Dumnezeu va ierta toate pdcatelelor, oricAt de mari le-ar considera gi oricAt de multe ar fi. Cunosc cd Preamilostivul Dumnezeu este indelung ribditor gi mult milostiv gi ddruieptecelor ce se pociiesc ,,ldsarea pdcatelorgi mare mild". Cum va putea sd uite pdcitosul care ndddjduiegtein mila lui Dumnezeu atitudinea Domnului Iisus Hristos inaintea aceleifemei pe care o prinseserdin adulter ? igi amintegtemila Lui, datoriti cireia a fost salvatd aceafemeie de la lapidare gi de la osAndd9i niddjduiegte cd la fel se va intAmpla pi cu el: ,,Iisus... dimineata iardgi a venit in templu gi tot poporul veneala El gi El, pezAnd, ii invdfa. $i au adus la El fariseii Si cdrturarii pe o femeie prinsd in adulter gi, agezAnd-o in mijloc, I-au zis Lui: invildtorule, aceasti femeie a fost prinsd asupra faptului de adulter; iar Moise ne-a poruncit in Lege ca pe unele ca acestea si le ucidem cu pietre. Dar Tu ce zici ? $i aceasta ziceau,ispitindu-L, ca sd aibd de ce sd-L invinuiasci. Iar Iisus, plecAndu-Se in jos, scria cu degetul pe pdmAnt.$i stdruind sd-L
intrebe, El S-a ridicat gi le-a zis: C-elfdri pdcat dintre noi sd arunce primul piatra asupra ei. Iardgi plecdndu-Se,scria pe pdmAnt. Iar ei auzind aceastagi mustrafi fiind de cuget, iepeau unul cAteunul, incepAnd de la cei mai bdtrAni pi pAni la cei din urmd, gi a rimas Iisus singur gi femeia, stAnd in mijloc. $i ridicdndu-se Iisus gi nevdzAnd pe nimeni decdt pe femeie, i-a zis: Femeie, unde sunt pdrd.sii tii ? Nu te-a osAndit nici unul ? Iar ea a zis: Nici unul, Doamne. $i Iisus i-a zis: Nu te osAndescnici Eu. Mergi; de-acumsd nu mai picdtuiegti" (Ioan8,1-11). Cum ar putea uita pdcdtosul carendddjduiegte in mila lui Dumnezeu parabola fiului pierdut ? A fiului celui pdcdtos,a nefericitului, nerecunoscdtorului fiu care a cheltuit averea tatdlui ? (Luca15, 30). Pe careinsd mila cu desfrAnatele cu neribdare sd se intoarci l-a agteptat Tatilui pi l-a primit cu o bucurie de nedescrispe cel pocdit gi l-a pus din nou tr starea dintAi, zicAnd slugilor sale: ,,Aducefi degrabd haina lui cea dintAi gi-l imbrdcafl 9i dali inel in mAna lui 9i incdlldminte in picioarele lui 9i aduceli vilelul cel ingrdgat pi-l injunghiafi pi mAncAnd sd ne veselim; ci acestfiu al meu molt era gi a inviat, pierdut era gi s-a aflat" (Luca75,22-24). Nu estedeprimat pdcdtosul,ci zice:,,Agamd vei mAntui Doamne gi pe mine ca gi pe acesta, cu nemdrginita Ta mili". $i se linigtegte, fdrd calmante pi tranchili zante.
LOGOTHETIS SPIRIDONOS
DEPRIMAREA9] TAMADUIREA EI
$i igi amintegte gi de mila lui Dumnezeu cdt-re pdcdtosulpi nefericitul tAlhar,cel rdstignit mild impreund cu Hristos, care I-a cerut aceastd Doamne,cAnd vei veni zicAnd:,,Pomenegte-md, in impdrdfraTa" pi a auzit o singurd rostire, el singur de la Dumnezeul-om Cel singur: vei fi cu Mine in rai" ,,Adevdrat zic fie, astd,zi (L u ca 2 3 ,4 3 ). ,,Multmilostivul Dumnezeu" are,,nesfArgitd mild cdtre toli pdcdtopiide pe pdmAnt"; toli care nu vor cddeaniciodatd ndddjduiescin aceasta deprimali.
b) Sdracii
drac,ii care ndddj{giegc in mila lui Dumnezeu nu cad pradd deprimdrii. Cunosc cd DumnezelJ, care se ingrijepte de izvoarele cerului gi de verdeala pdmAntului, le va da tot ceea ce le lipsegte gi de care au nevoie. Cer de la Dumnezeu ,,intAi impdrdlia lui Dumnezeu" (Matei 6,33) pi mai apoi agteaptd bunurile pe care Dumnezeu le ddruiegte din betgug copiilor Sdi. i9i amintesc neintrerupt cuvintele lui Hristos:
,,Nu vd ingrijili pentru sufletul vostru ce vefi mAnca,nici pentru trupul vostru cu ce vd vefi imbrdca;au nu estesufletul mai mult decAthrana gi trupul mai mult decAt imbrdcimintea ? Privifi la pisdrile cerului ci nu seamind, nici nu secerd,nici nu adund in jitnile, gi Tatdl nostru Cel cerescle hrinegte. Oare nu sunteli voi cu mult mai presus decAt ele ? $i cine dintre voi, ingrijindu-se, poate sd adauge staturii sale un cot ? Iar de imbrdciminte de ce vi ingrijili ? Luali seamala crinii cAmpului cum cresc:nu se ostenesc,nici nu torc. $i vi spun voud ci nici Solomon, in toatd mdrirea lui, nu s-a imbrdcat ca unul dintre acegtia. Iar dacd iarba cAmpului, care astdzi este gi mAine se aruncd in cuptor, Dumnezeu astfel o imbracd, oare nu cu mult mai mult pe voi, pulin credinciopilor? Deci nu duceli grijd spunAnd:Ce vom mAncaori ce vom bea, ori cu ce ne vom imbrdca? Cd dupd toate acestea se strdduiesctoate neamurile; gtie doar Tatil nostru Cel cerescci avefi nevoie de ele. Cdutali mai intAi impdrdlia lui Dumnezeu gi dreptateaLui ;i toate acestea se vor adduga voud. Nu vd ingrijifi de ziua de mAine,cici ziua de mAine se va ingriji de ale sale. Ajunge zllei rdutateaei" (Matei 6,25-34). $i iardpi: ,,Cerefigi vi seva da; cdutali gi vefi gdsi;bateli si vi se va deschide.Cd oricine cere-ia, cel care
SPII{IDONOS L(X]OTHETIS
caute afld gi celui care bate i se va deschide. Sau cine este omul acela intre voi care, de va cere fiul sdu pdine, oare el ii va da piatri ? Sau de-i va cere pegte, oare el ii va da garpe ? Deci dacd voi, $i fiuld, ;titi sd dafi daruri bune fiilor vogtri, cu cAt mai mult Tatil vostru Cel din ceruri va da cele bune celor care cer de laEl?" (Matei 7,7-I1) Foarte multe minuni s-au intAmplat cu sdraci pe care mila lui Dumnezeu nu i-a ldsat sd le lipseascd cele de trebuinfd, deoarece au nddijduit in aceastd mild gi nu s-au tulburat. Ci s-au linigtit, siguri cd acelea de care au nevoie li se vor da. Poate Fi hr, care citegti aceste rAnduri, sd fi triit astfel de minuni a preabunei mile a lui Dumnezeu. Fiecare dintre noi cunoaste astfel de minuni. $i bine am face sd ni le povestim unul altuia ca sd nu ne mai irtristim. Sd nu ne mai mAhnim. Si nu mai dezniddjduim. Sd nu mai cddem pradd deprimirii. Am considerat de folos sd redim tr acest loc o povestire din Pateric, care aratd nu doar intervenfla minunati a milei lui DumnezeLL, dar gi nidejdea plind de siguranld a Cuviosului Moise Etiopianul: ,,Avva Moise a hotdrAt odatd si locuiascd intr-o pegterd inaccesibili, pe marginea unei proeminenle abrupte a muntelui. Urca gi gAndea in sine: - Toate bune, dar unde voi gdsi api in acest loc uscicios ? A zis-o gi a riszis-o pi a inceput si govdie. Atunci a auzit r15'r glas care ii zice:
68
- Continudfdrd de griji si lasdastair grija mea. A prins curaj gi gi-afdcut locuinfa in pegterd. Mai tArziu, dupd pulin timp, au venit sd-l vadi doi nevoiagidin schit. Nu a gdsit decAtun sd fiarbd mic ulcior cu api pe care o strAnsese atunci sd A inceput pufind linte ca sd-i ospdteze. si iepeagi intra pi il ruga pe se nelinigteascd Dumnezeupentru pulind apd. Deodatd, acolo unde nimeni nu se aptepta, un nor adus de vdnt s-a oprit deasuprapegterii ca sd se pi a revdrsatatAtaploaie c-f! era nece.sAr
umple ulciorul lui Moise. Pdrinfii, cdrora nu le-a scdpat nelinigtea Iui, l-au intrebat dupd ce au mAncat: - Ce pilisei dimineald de te vAnturai aga de tulburat ? - M-am judecat cu DumnezelJ, rispunse cu simplitate Moise. I-am amintit cum ipi asumase ingrijirea mea gi cd acum trebuie musai sd-mi gdseasci apd ca si bea robii Sdi. $i iatd cd Bunul StdpAn a fost nevoit sd trimitd."
c) Ceitndurerali(tndoliafi)
ei care au pierdut pe cineva dlag lor 4dddjduiescspre mila lui Dumnezeu gi spr e impd r dl i a l ui D um nez eu gi nu s ufer d
69
T,OGOTHETIS SPIRIDONOS
DEPRIMAREA SI TAMADUIREA EL
de p ri ma re . C re d n e cl intili in bundtatealui Dumnezeu gi ndddjduiesccd persoanaiubitd este mai bucuroasdaproape de Domnul decAt aici, pe pdmAntul plin de chinuri pi suferinfe. Aud cuvintele Sfintei Scripturi carezice: ,,Fralilot, desprecei careau adormit nu voim sA fili in neptiinld., ca sd nu vd intristafi ca ceilalli care nu au nddejde.Pentru cd de credemcd Ijsus a murit pi a inviat, tot aga (credem) ci Dumnezeu pe cei,adormif.iintru Iisus ii va aduce impreund cu El" (l Tesaloniceni 4,13,74). $i continud spunAnd cum va veni ziua aceea i1 care: ,,Iisus Domnul intru porunci, la glaqul arhanghelului gi intru trAmbila lui Dumnezel), se va pogori din cer, si cei morfi intru Hristos vor irvia intai. Dupd aceeanoi, cei care vom fi tdmas,vom fi rdpili impreund cu ei in nori, ca sd intAmpindm pe Domnul in vdzduh, gi apa pururea vom fi cu Domnul. De aceea, mAngAiaflvd unii pe altii cu acestecuvinte" (I Tesaloniceni 4, 16-18). Mai apoi igi amintegtecel ce a pierdut pe cineva drag de invdfdturile Scripturii pentru vremea pdrdsirii gi a plAnsului: ,,Fiule,pentru cel mort varsd lacrimi Fi, ce 9i cum ai fi pdtimit grele incercdri, incepe plAngerea.$i dupd cuviinld tu accperd trupul lui gi nu trece cu vedereainm<lrmAntarea lui. Amard plAngerefi pi fierbinte tAnguire" (Infelepciunea lui Isui Sirah98,16,77). Amintepte-li cd apacum a venit azi ziu4jude._ll]i p"f,trq -el, aga va veni pi pentru- tine..Iar
dupd ce cel mort s-a odihnit, odihnegte-tepf tu de vreme ce de trista amintire gi consoleazd,-te g i s e g d s e p t el A n g i sufletul sdu a plecat Dumnezeu. E cu neputinld sd cadd deprimali cei intristali care urmeazi indrumdrile pi leacurile de prevenire ale Sfintei Scripturi.
il Bolnaaii
ei care suferd de vreo boald nu se lasd deprimafi. ]51ldaiduiesc in mila lui
i n m i nunata l or Dumneze u 9i de as em enea de minuni este in bogdlia vindecare.Deoarece harul lui Dumnezeu.Minunea in Ortodoxie este ceva obignuit pi nu se petrec minuni doar in biser icile gi m dnds ti r i l e c unos c ute,c a c el e inchinate Maicii Domnului sau Sfinlilor tdmiduitori ca SfAntul Nectarie sau SfAntul Dionisie 9i SfAntul Gherasim, SfAntul Spiridon sau SfAntulIoan Rusul, ci se petrecin fiecarezi, in multe casesau spitale. \Sddjduiesc cei bolnavi in mila lui Dumnezeu pi se roagi. Iau agheazmd.Merg la SfAntul
Maslu dupd sfatul Sfintei Scripturi, care sPune: ,,Estecineva bolnav intre voi ? Sd chemepreolii Bisericii gi si se roage pentru el, ungAndu-l cu undelemn, in numele Domnului. $i rugiciunea credinlei va mdntui pe cel bolnav gi Domnul il va ridica, gi de va fi fdcut picate, se vor ierta lui (...) rugali-vd unul pentru altul, ca sd vd vindecafi, cd mult poate rugdciuneastdruitoare a dreptului" (lacoa 5,14-1.6). Creptinii bolnavi naddjduiescspre mila lui Dumnezeu pi nu se deprimd. Nu deznddajduiesc pi agteaptdcu rdbdare vindecarea.Iau gi medicamenteleprescrise,ascultAndu-lpe doctor. Deoarece existdporunca lui Dumnezeu care spune: ,,Cinstegte pe doctor cum se cuvine, cd gi pe el l-a fdcut Domnul" (infelepciunea lui lsus Sirah38,77). lgi amintesc mereu cd gi leacurile gi doctorii sunt ddruifi cu dumnezeiescul har pi cu atotputernica Sa mili spre a-i vindeca bolile. i9i amintesc ceva ce spune Scriptura: ,,De Ia Cel Preainalt este harul gi de la rege va lua dar (doctorul). $tiinla doctorului va inilla capul lui 9i inaintea celor mari va fi minunat. Domnul a zidit din pdmAnt leacurile gi omul inlelept nu se va scArbi de ele. Au nu din lemn s-a indulcit apa, ca sd se cunoascdputerea Lui ? $i 4_qjst oamenitol fgglte, ca sd Se mdreascdintru leacurile Sale minunate. Cu acestea timiduiegte gi ridicd durerea.Spilerul cu acestea va face alifii72
le. Nu este sfArgitlucrurilor Domnului gi pace de la El este peste fafa pdmAntului. Fiule ! in boala ta nu fii nebdgdtor de seami, ci roag5-fe Domnului gi El te va tdmidui. Depdrteazd,pdcatul pi tntinde mAinile spre faptele drepte-gi de tot pdcatul curilegte inima ta (..) $i doctorului di-i loc, cd gi pe el l-a ficut Domnul gi si nu se depirteze de la tine, cd gi de el ai trebuinld" (infelepciunea lui IsusSirah 38,2-12). Uneori atAt de multd este credinla cregtinilor 9i atAt de multd nddejdealor ir mila lui Dumnezeu, incAt nici nu iau leacurile altfel binecuvAntate de Dumnezeu, ci se predau cu desdvArgire Lui, avAnd deplind increderein mila Sa. Iatd ce-i sf5tuiegteSjentslEfrem Siryl, marele dascdl,pe monahi'. ,,Frate,dacd se intAmplS si te imbolndvegti, nu scrie in nici un caz rudelor sau cunoscufilor sau prietenilor tdi ca si-!i trimitd leacuri sau hrand. Deoareceag? te vei invdla s_i_ scapi sub proteclia oamenilor, cu alte cuvinte vei cere un ajutor lipsit de viafi. i4corgpre Dumnezeu speranfele tale. Rabdi de1z_i apteptAndmila Lui si le rAnduiascdpe toate. Acela care a,ingdduit pentru folosul tdu sufletesc sd te irnbolnlvegti, fii sigur cd se va furgriii de tine. Nu va ingddui niciodatd, o sPune Scripispite mai mari decAtai putea tura, si !i-irr-c-9ree care se sd le duci. ingrijegte-te sd placi .A.celuia p. 75). ingrijegte de tine" (Pateric,
73
DEPR]MAREASI TAMADU]REA EI
$i acum md intreb: .esteposibil, dupd toate acestea,sd cadd deprimat cregtinul care ndddjduiegte atAt de mult in mila lui DumnezelJ, atunci cAnd se imbolndvegte de ceva ? $i rdspund tot eu: cuneputinld ! Insd, pi invers, gunt Fi mulfi oameni care_nu Bindesc astfel. Nnddjduiesc in sdnitatea lor de parcd aceasta ar fi ceva care nu se poate pierde, sau ndddjduiesc in puterea pe care o au medicamentele gi, in ultimd instanld, nddijduiesc in lanii lor. in acest loc amintesc o povestire din Pateric, qpre a vedea consecinlele unei astfel de necugetate speranfe, care in final conduce pi spre deprimare, gi spre alte pagube: ,,LIn cregtin intr-un sat avea o miculd gridind. O cultiva gi dupd tot ce fdcea pdstra numai atAt cAt sd supraviefuiascd.. Cele rimase le impdrlea la siraci cu milostenie. fnsd intr-o zi diivolul, pentru a-l impiedica ir binele pe care-l fdcea, a inceput sd sddeascd confuzie ftr sufletul sdu. I-a goptit astfel fir minte: - Pune ceva bani deoparte pentru bdtrAnelile tale. Poate sd te loveascd weo boald pi si nu mai fii in stare sd muncegti. S-a ldsat dus omul de gAndurile sale. A micporat incet-incet milosteniile sale ca sd facd ceva economii. Cu timpul, a umplut un mic vas cu monede de aur. CAnd i-a ingropat intr-o groapd din grddina sa, spre a-i avea la bdtrdnete, brusc l-a lovit o boalS glea gi i-a putrezit piciorul. A dezgropat deci vasul in grabd pentru a cheltui
nA
pe doctori, medicamente; ceeace economisise fdrd folos irsd. Piciorul seinriutdlea gi doctorii au hotdrdt sd i-l taie. Atunci l-a dobordt o mare tristefg.Dezamdgirea umpluse inima lui. Dispeiur"iei mAhnirea nemAngdiat i-au rdmas singuri irsofitori. PlAngea gi nimeni gi se jelea pentru halul in care ajunsese nu putea sd-l aline, sd-i redea pulind bucurie. Pierduse gi sdndtatea.trupul-ui, ;i sindtatea sufletului. In ajunul hotdrAteioperafii, a tras l6ngd el vasul gi a inceput sd numere gi iar sdnumere ceeace rdmdsese din economiilesale,ca sd dea doctorilor pentru a-l ldsa fdrd picior. Avea acum regrete arnare de cum se bizuiqe mai mult pe aurul sdu decAtpe Domnul pi il ruga din tot sufletul sdu sd-l ierte. $i cum se ruga gi plAngea,s-a ardtat i:raintea lui SfAntul Inger: - Banii pe carei-ai adunat,lipsindu-i pe gdr-aci, ?,l-a intrebat cu glas sever. !i-au folosit -la.ceva - Nu, Doamne.Recunosc cd am grepit.Dacda9 fiu iertat, n-ag cddeain aceeapi avea Fansasd Doar nidgjdea in Dumnezeuestesingugrepeal5. rul reazem statornic gi sigu1,a strigat nefericitul din toatd durereasufletului sdu. Atunci bunul inger a atins piciorul dureros pi indatd l-a irsdndtopit. Dimineafa, cAnd au ajuns doctorii cu toate instrumentele chirurgicale,l-au sdpAndu-gi mica gridind. gdsitsdndtos, carte,semeni.cu Dacd gi tu, care citegtiaceastd acestneinspirat om, nu intArzia si te cdiegtigi sa
75
LOGOT'HETIS SPII{IDONOS
pdrdsegti r-r-d{ejd"ea pusd in bani si in tot sprijinul mincinos gi pdmAntesc gi ndddjduiepte numai spre Dumnezeul tdu, spre a nu suferi tot ce a suferit acesta. Ndddjduiegte in mila lui Dumnezeu gi .numai in aceasta, gi atunci va fi imposibil sd. cazi in deprimare. $i cel care este irdurerat, ;i cel care are pdcate multe, gi noi tofi sd folosim atoputernicul leac al nddejdii in mila lui Dumnezen, spre a nu cddea pradd disperdrii 9i sgzicSgr_e1jl!-oaptg cu buzele gi cu inima noastrd rugiciunea ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui DumnezelL miluiegte-md pe mine, pdcdtosul". 9i cu aceastd rugdciune a invocdrii milei lui Dumnezeu si ne odihnim sufletepte gi sd ne liniptim cu nddeide.
Acesteatoate sunt numite in Ortodoxie cu un singur cuvAnt:nevoinfi. \eyoinfa es te un l eac foar te puter ni c pe care-l folosegtecreptinul preventiv, care ii intdreptefirea gi ii oferd imunitate impotriva infricogdtoareideprimdri.,,Nevoin!a, spune euvios"ul gi dragostea, impreuni cu c_g-mpdtarea Tale.g_ie, cu ribdarea gi liniptea vindecd toate afecliunile gr. vol. II,p.277). sufletepti"(Filocalia Dar sd le ludm pe fiecare pe rAnd, pe cele carealcituiesc nevoinfa.Sdle analizdmpe rAnd, vd,zAndcum pr ev i n gi i nti r es c i m potr i v a deprimdrii.
a) Postulgi tnfrhnarea
7. Neooinla
Ite leacuri impotriva deprimdrii sunt: postul, suferirea relelor de bunivoie, a lipsurilor, sSrdciade bunivoie, smerirea de bunivoie, lepddarea de sine, impreuni cu tcate d ori n l e l e g i p re te n fi i l e, osAndir eade sine.
el care posteptese obignuiegtepe sine, obignuiepteltnnbagi pAntecelesdu cu mAncare pufind, cu mAncare fdrd gust, privAngi dulci, abflnAndu-se de du-se de cele gustoase la pldcerealimbii. $i refuzi si le primeascd pi atunci cAndii sunt oferite. Iar cAndcalcdpostul gi cumpitarea, se simte pierdut gi biruit. Omul postitcr nu se intristeazi niciodatd dacd ii lipsesc desfdtdrile gurii, multd mAncare
DEPRIMAREASI T'AMADUIREAEI
sau bduturd, de vreme ce singur gi le refuzd. Atunci cum sd se tulbure daci solia sa gdtepte mAncdruri fdra gust ? Cum sd se simtd lipsit de prAnzul copios acela care nu se indeletnicegte nici cu bdutura, nici cu dulciurile, nici cu fructele ? $i cum sd se supere de lipsa lor ? Cel care se nevoiepte cu postul pi cumpdtarea fafd de fiecare pldcere nu se mAhnegte cAnd nu i se desfatd gura sau trupul sdu. Se bucurd, cdci i se dd ocazia si se nevoiasci, sd posteascd, sd se infrAneze. Desiguq, nevoitorii nu lin post gi cumpdtare numai spre a nu cddea pradd deprimdrii. Nu. Ei le sdvArgesccu alt rost, insd cAgtigd din acestea pi prevenirea mdhnirii, a revoltei pi a deprimirii. Sfinfii nogtri erau bucurosi si fdrd mes-ele bogate ale celor avufi gi gurmanzi. $i nu ci n-ar fi avut ce, insd nu-gi ingdduiau lorugi sd mdnAnce. Sfinfii s-au bucurat gi neavAnd parte de pldcerile trupegti ale desfrAnafilor siu de murile
ddundtoare pi pricini de cddere si rdtdcire gi dezastru sufleteic. Omul desfrAnat se intristeazi mult in lipsa legdturilor trupegti. Dar pi dupd acestea tot i:r_ tristat este, din cavza urmdrilor lor. Se mAhnes-
te pi este deprimat fdrd pldceriletrupepti cAnd sd le gustesau cAndsunt refuzali de nu reugegte femeiasau birbatul dorit. EstemAhnit pi deprimat gi cAnd pdcituiegte in orice fel trupesc ai Cdci ce dacds-a desfdtatpentru pulin desfrAnat. timp ? Dupd pldcere vin mustririle congtiinfei, neputinla sufleteascd,bolile venerice, SIDA, bolile, divorfurile, tribuavorturile, depravarea, nalele,inchisorile etc. Omul infrAnat, nevoitorul, cu alte cuvinte, ascetul se bucuri i:r infrAnarea lui gi nu se mahnegtein lipsa pldcerilor trupegti. $i se laudi in Domnul pentru aceastdlipsire, Pe care el irrsupi pi-a asumat-o in lupta sa, cu nevoinla sa gi cu harul lui Dumnezeu. Nimeni niciodatd nu a fost deprimat avAnd libertatea 9i strdduinla infrAndrii. Dimpotrivd, mullime de pdcdtopicareau cdzut in felurite pdcate trupegti au cdzut deprimali din pricina nestdpAniteipldceri. InfrAnareaare ca platd bucur ia.' Qm ul des fdtatde pl dc er i ar e c a pl atd a pldcerii mAhnireagi deprimarea. Postitorul nu-pi lasd niciodati stomaculsd se sature,implinind sfatul Sf6ntului Antonie: ,,Nu monahals.-., mAncapAnala sdturare"(Regulile P. 41). Postitorul il admiri gi ii urmeazdSfdntului Pahomie, care zice:,,Tu, Doamne, gtii cd...nu m-am sdturat de nimic de pe pdmAnt,nici mdcar de apd" (F.Halkin SPVG,P- M2). Postitorul ascultd de indemnurile SfAntului Vasilecel Mare, care zice: ,,Sdfoloseptibunurile
SPIRIDONOSI-OCOTHETIS
DEpRTMAREA st rAvAoumre
gr
dupd nevoie. De pildd, vinul si nu te ameleascd cAnd e vorba sdl bei pentru sdnitate, dar nici si-l indepdrtezi de tot, fdrd sd fie nevoie; aga gi toate celelalte bunuri sd serveascd nevoilor tale gi nu poftelor tale" (P.G. 37,876). $i in altd parte: ,,Noi, cregtinii, gtim cd infrAnarea este mama inlelepciunii pi pricina sdndtdfii... Din pricina ei fug diavolii departe de noi, precum ne-a invdfat Insupi Domnul zicAnd cd <acest neam de demoni nu iese decAt numai cu rugiciune gi cu posbr" (Matei77,27). ,,Sd-gi umple cineva pAntecele are consecinla de a-gi strica sdndtatea pi de a primi blestem de la Domnul care zice: <Vai voud celor ce sunteli sdtui acumr, (Luca 6, 25)" (P.G. 37, 964-969). Cregtinul primegte gi urmeazd inleleapta pirere a SfAntului Ioan Gurd de Aur care susfine cd de vreme ce urmarea lipsei infrdndrii este melancolia (deprima_rea),inseamnd cd infrAnarea este mama sdndtdlii. $i intirepte SfAntul Ioan, zicAnd: ,,infranarea e mama sindtdfii, fir timp ce excesul este maica bolii pi nagte atAtea afecliuni pe care nu poate ptiinla medicilor sd le vindece. Dureri de cap, de picioare, dureri de mAini gi tremurdturi pi tulburdri de vedere gi febrd mare gi indelungatd pi multe alte boli (...) provin din lipsa infrAnirii... Dar dacd vrei sd vezi gi bolile sufletului care se trag din neinfrAnare, vei afla melancolii, neghiobii, neputinld sufleteascd, desfrAn ei..."
Cum sd uite cregtinul cuvAntul SfAntului Nil care zice: ,,Fericitcel care calcdpe pdmdnt pldcerile. Cici inaintea acestuiatremurd si diavoni" (P.G.79,1248), prin urmare gi demonul care provoacddeprimarea. In sfArgit, cum sd uite cregtinul cuvAntul Fllocaliei,care zice:,,Mintea omului care are infrAnareaeste Biserici a SfAntului Duh" (Filocatia gr. vol.Il,p.220). Iatd de ce pg"Etulgi__infrAnarea sunt mijloace de prevenire a deprimdrii. Sfintii care le-au ftrcercatgi care s-au izbdvit de infricogdtoareaboald ne irrcredinleazdde acestea. Sd-i ascultdm. Dar sd vedem gi alte aspecteale nevoinfei.
b) Suferirea debundaoie a relelor
uferirea de bundvoie a relelor acceptatd dupd Dumnezeu gi pentru Dumne-
zeu impiedici cu siguranli deprimarea.Aceasta de vreme ce famlli4l1zea-Zd omul cu un rdu lumif", care insd nu este rdu, ci ,,dupd,p .Srerea este ceva dorit, rAvnit, care nu intristeazd, ci bucurd pe cei ce-l au.
81
LOCOTHETIS SP]RIDONOS
DEPRIMAREASI TAMADUIITEAEI
Suferirea de bundvoie a necazurilor este o nevoinli a cregtinului.luptdtor de a suporta durerile, idversitdgile vremii, arglla, gerul, efortul indelungat, mersul pe jos, sudoarea, foamea' setea, mluncile grele pi murdare (la propriu),
a se mAhni, fdrd.a suferi deprimarea. Vai de oamenii invifali cu binele' Mai ales
re. Risfilali pi nedepringi cu greutdfile, copiii secolului al XX-lea sunt condamnafi: mai devreme sau mai tArziu vor suferi de angoasd, melancolie, depresie. Deznddgjdea pi disperarea nu le vor fi strdine ?n momentele grele si in dificultalile viefii. Se vor refugia in rezolvdri upoare invdlali de pdrinli 9i apoi in ingelitorii, holii, nedreptdli, crime si, cAnd acestea sunt imposibile, se vor refugia in pilule, in droguri, in vrdjitorii, spiritism si in final in sinucidere. Spitalele de psihiatrie vor fi pline - pi acum sunt - gi psihiatrii se vor inmulli neincetat, de vreme solicitdrile vor fi numeroase, asa cum gi sunt. Doar cei care suferd relele din propria lor voie se pregdtesc drept pentru orice vreme rea. suferinlelor de Noi nu uitdm Si folo.,asele
bundvoie, cdci sunt o mulfime: biruinfa patimilor, sf,direa.vlrtuii.lor Fi intrarea in Impdrdfia Cerurilor. Nu este tema de fafd sd vd vorbesc despre toate acestea. Vorbim doar de legdtura dintre rabda"f.ga de bundvoie a necazurilor pi depr im ar e . $i s us l i n c d s ufer i r ear el el or de bundvoie, cea dupd Dumnezeu pi pentru Dumnezeu,izbdvegte de deprimare. $i ir:racestloc gdsim sfaturile 9i pildele sfinfilor nogtri. SfAntulApostol Pavel scrie: ,,imi chinuiesc trupul meu gi mi-l supun robiei" (I Corinteni 9,27).,,PAndin ceasulde acum fldmAnzirn si insetdm; suntem goi gi suntem pdlmuili pi pribegim. 9i ne estenim lucrAnd cu mAinile noastre.OcdrAli fiind, binecuvAntdm.Prigonili fiind, rabddm. Hulili fiind, ne rugdm. Am ajuns ca gunoiul lumii, ca mdturdtura tuturor, pAnd astdzi" (l Corinteni 4,71-73). Astfel, cU-.ptl.dq..loa Sfinlii Apostoli ne aratd g_41ea ra.bdarii de bundvoie a necazurilor gi a strunirii trupului pi sufletului. Dar gi ceilalli sfinfi au sivArgit si au invdtat asemenea 1or. SfAntulIsaia scrie:,,Iubeptiorice rea pdtimire gi nu ruginea patimilor tale" (Cualntul29,p.84). SfAntulMacarie sfdtuiegte: sd te rds,,Trebuie tignegti gi tu cu Cel Rdstignit, Domnul, sd impreund-pdtimegticu Pdtimitorul ca sd fii pi impreund sldvit cu CeJPreasldvitHristos Dumnezeu-omul" (Omilii duhoonicepti, p. 82). L-a intrebat cineva pe Sf6ntul Ioan Colov-: ,,Ce e monahul ?" pi sfAntul i-a rdspuns:,,Mo-
DEpRTMAREA sr rAttAnunta
Er
nah este cel ce se silegte.Cdci monahul in orice treabdtinde cdtreosteneald"(Pateric, P. 48). IsaacSirul: ,,Mirosul sudorii Scria SJAntut omului este mai plicut Domnului decAtorice aromd" (Asketicon, p. 229). sufleteascda celor incercare e sindtatea $i caf;.fald de sindtatea sufletului celor rdsfdlali gi invilafi cu binele ? Existd o imensi deosebire, suzice SfAntul Dorotei: ,,intr-o stare se gdsegte gi totul alta cu tron fletul omului care std pe stareacelui ce gadepe jos. Intr-o altd stareacela imbrdcat in haine frumoase gi intr-alta cel prost imbricat" (P.G. 88, 7652). Cel frumos imbricat este in primejdie de deprimare. Cel prost imbrdcat pentru Dumnezeu e ste a si g u ra t i mp o tri v a ei. Cu r dbdar ea de bundvoie a necazurilor cea dupd Dumnezeu gi pentru Dumnezeu se elibereazd sufletul de pdcatecare sunt principalele cauzeale bolilor gi ale deprimdrii. Maxim Mdrturisitorul:,,RdbdaScrie S.fAntul rea relelor gipmerenia elibereazdomul de orice p.97n.$i SfAntulSimeonNoul pdcat" (P.G.90, Teolog: ,,Iubepte,fratele meu, cdlirea trupului rdbdareanecazurilor...Cici tdu pi imbrdfipeazd, ce e mai frumos, spune-mi, pentru sufletul mAhnit decAtsd ptie ci, ribdAnd necazurile,va (5.C.96, pp. 2a2-2aa). mogtenibucuria cereascd" Ce este mai frumos ? $i cum este posibil ca sufletul necdjit sd rdmAnd in mAhnire 9i sd sfArgeascdin deprimare atunci cAnd agtea-ptd cu
84
rdbdare plata pentru pdtimirea relelor, care pi vegnicabucurie. platd estecereasca Nu. Nu va suferi niciodatd deprimdri cel care dupd Dumnezeu pi pentru Dumnezeu rabdd necazurile Fi,se intareptetrupegte gi sufletegte. Si nu uitdm vechea zicald infeleaptd care zice: ,,Oriceiucru bun cu greul se face". $i ferirea de deprimare e lucru bun. S-o dobAndim prin suferirea greutililor pi buna pitimire a relelor.
c) Sdrdcia
sdrdciadobAnditi din voia noastri cea rea, din multd risipi pi din viafa ceapicdtoasd. Ci sdrdcia pe car e o pr i m i m de buni v 'oi e, de dr agul mAntuirii, de dragul nevoinlei, de dragul iubirii noastre pentru aproapele.Sirdcia cea dupd Dumnezeu gi penhu Dumnezeu. Siricia pe care gi-au asumat-o toli sfinlii nogtri, urmdnd pilda Dumnezeului nostru Cel care nu a avut ,,unde sd-giplececapul" (Luca 9, 58). Aceasti sdrdciepe care au trdit-o pi pe care fdrd ezitarc ne-au recomandat-o9i noud Hristos
85
DEPRIMAI{EASI TAMADUIREA E] SPIRIDONOS LOGOTHETIS
pi toli sfinlii, Precum vom vedea in continuare/ este aducdtoare a mullime de bundtdli pi are ca r ezultat prevenirea deprimdrii. Dovada clard este cd nici Domnul Iisus Hristos Preasdracul, care, Precum zice SfAntul Vasile cel Mare, ,,s-a ficut sirac pentru noi ca pe noi sd ne imbogileascd" (P.G' 29,361 G) si nici sfinfii cei asemenea Lui'n-au suferit deprimarea, au fost mereu bucurogi 9i sindtopi duhovnicepte sau sufletepte gi impdrtdgeau 9i altora din iurul lor bucurie 9i sdndtate. Aceastd sdrdcie a oamenilor sfinli o fericepte Domnul zicAnd: ,,Fericifi voi cei sdraci, cdci a voastri este impdrdlia lui Dumneze(' (Luca 6, 20). Sdrdcia din pricini duhovnicepti este evidentiatd de SfAntul Clement zicAnd cd ,,fericitd este sdrdcia care se face pentru cele dtihovnicegti" (P.G.9,6278). 9i SfAntul Vasile cel Mare scria: ,,Nu intotdeauna sdrdcia este a virtufii. A virtulii este sdrdcia pe care o indeplinim din voia noastrd pentru scopul evanghelic. Cdci sunt mulli sdracii care au dorinli de cAgtig. $i astfel, sdrdcia lor nu-i izbdvegte, iar dorinfa lor de cAptig ii osAndegte. Astfel, nu orice sdrac este de ldudat, ci numai acela care a ales voia lui Dumnezeu, i:rdepirtAnd bogdfia cea lumeascd" (P.G.29,367 AB). Aceasta e sfAnta sdrdcie care-l lipsegte pe omul ce gi-o asumd de bundtdlile imbelgugate, care-l strAmtoreazd intr-un fel, dar care se face din dragoste. Aceasta ii face pe cei ce sdrdcesc
bogafi in foloase duhovnicegti, cu adevdrat impdrati, precum zice SfAntul Grigorie de Nyssa: ,,A sdrdcit Domnul, dar impdrdfeste intreaga zidire Cel care a sdricit pentru noi. Nu te teme nici fu de aceastd sdrdcie. Agadaq, dacd sdrdcepti pi tu impreund cu Preasdracul Hristos, vei pi impdr5li pi tu impreund cu El, Care impdrdlepteasupra intregii zidiri" (P.G.44,1208 BC). Chiar pi dacd nu ar sta lucrurile aga, sdricia din voia noastrd ne asiguri liniptea gi calmul sufletesc gi niciodatd nu suntem deprimali din pricind cd n-am agonisit bogdfii. Considerdm un lucru bun dobAndirea sdrdciei gi o nenorocire agonisirea bogdflei. in reupitd omul se bucurd, in eFec se intristeazd, se tulburd pi e deprimat. Care atlet, cAgtigAnd in intrecerile olimpice/ se intristeazd ? Si care cregtin luptdtor care reugegte sd cAstige sirdcia in intrecerea cregtind a dragostei pi a nevoinlelor este deprimat ? Nici unul. -Sidacd cei ce tind spre sdricie ar suferi deprimare/ spune-mi, te tog, ne-ar mai indruma Hristos gi sfinfii noptri si fim sdraci pentru nevoinfd, pentru dragoste ? Dimpotrivi. Ne irdeamnd la sdrdcia cea dupd Dumnezeu pentru a ne izbdvi de relele bogifiei, care sunt o mul;ime gi intre care la loc de frunte std deprimarea. Iatd de ce SfAntul Ioan Gurd de Aur ne sfdtuiegte, zicAnd: ,,Ccl care dorepte pi-gi agonisepte bogSlie se intristeazd gi se tulburd. in timp ce acela care nu o
IIETIS LOGO-| SPIRIDONOS
totdeadoregtegi nu incearcdsd se imbogdleascd una triiegte in rodriicia sufletului" (P.G.55,499)' ,,Prin 9i SfAntulVasilecel Mare completeazd: prin bogafi, de noi, sdracii, ne deosebim aceasta (P.G.29,273A). SfAntulVasilecel lipsa de gr1j7" Mut", cate a scris acestea,cu toate cd fusese bogat, ci ar fi putut rdmAnebogat, a pre{eratsd se]acd sdrac Ai sd rdmAni sdrac ca si le ofere frafilor sdi tot ce putea 9i, pentru dragostea de aproapele, a preferat sd intreprindd o intreagd ,,iasiliadd" ir timp ce el, Precum avea sd declare inaintea dregdtorului Modest, nu avea decAt rasa gi cAtevacdrfi. Dar era fericit 9i bucuros, blAnd, sdndtosfald de mAhnire pi deprimare' Sd ne irvredniceasci Dumnezeu sd-i semdndm' Si nu ne infricogim a ne intdri in strAmtorare 9i a impdrli bunurile noastre fralilor noptri nefericifl. Aga ne vom feri gi de deprimare.
8. Fricn lui Dumnezeu
recum am spus gi la incePut, cAnd am ingirat leacurile profilactice impotriva

deprimdrii, invdldtura ortodoxd ne oferd ca
88
medicamente, aldturi de tristefea cea dupd Dumnezeu, de plAnsul dupd Dumnezeu pi de toate celelalte,gi frica lui Dumnezeu. Frica lui Dumnezeu este un bun foarte folositor, in timp ce frica lumeascdeste vrdjmag al nostru, pentru cd, precum zice gi Sfdntul Vasile cel Mare, ,,nu orice fricd e lucru bun gi mAntuitor, cdci existd gi frica cuie ne estevrdjmapd(...) estefrica pe care o are cel ce se inspiimAntd ugor de diavoli" (P"G.29,369 C). Frica lui Dumnezeu nu seamdni cu frica invergunatd. ,,Celui care are frica lui Dumnezeu nu ii este frici de Dumnezerr,ci ii e frici sd nu fie indepdrtat de la Dumnezeu... Aceastdfrici ne conduc e l a poc di nl d gi ni dej de" , s pune SfAntul Clement. CAnd avem aceastdfricd nu suntem ingrozi[i., nu suntem tulburafi, nu tremurdm. Aceastd fricd a lui Dumnezeu sd o avem, cdci este ceva foarte prefios. ,,Este,zice SfAntul Ioan Gurd de Aut, cel mai mare tezaur dintre toate bogdliile lumii" (P.G.48,953). Frica lui Dumnezeu nu teroizeazd. Nu ne temem de Dumnezeu ca de ceva inspdimAntdtor, ca de un judecdtor sever,neinduplecatpi neiertdtor. CAnd spunem ci ne temem de Dumnezeu de fapt il respectdm,il cinstim, il iubim cu o o familiaritate excesivi dragostecarenu creeazd, ce ar firldtura respectul.
89
SPIRI DONOSLOCOT'HE'I'tS
SfAntul Maxim descrie despre aceasta:,,Ftica lui Dumnezeu este cu.desdvArgire legatd de dragoste pi nagte inlduntrul sufletului evlavia. Aceasti evlavie nu-l lasd pe om pdrdsit de curajul pe care-l dd dragostea si in sfArgit nul lasd p e o m s d - L d e s c o n s i d e r e c u o b r d , z n i c i ep e Dumnezeu" (P.G.90, 977 C). Aceasti fricd este izvorul inlelepciunii lui Dumnezeu, precum zice gi Scriptura: ,,inceputul inlelepciunii este frica de Dumnezeu" (Pilde 9, 70). Aceastd fricd este pricina implinirii poruncilor lui DumnezelJ, cdci, precum spune Sfdntul Grigorie de Nazianz, unde existd frica lui Dumnezeu., acolo existd gi linerea poruncilor lui Dumnezeu" (P.G.36,344 A). Aceastd fricd este cauzd,a insdgi existenlei noastre, cdci spune SfAnta Scripturd iar: ,,Frica Domnului duce la vrafd" (Pilde 79, 23). Aceastd fricd este izvor al credinlei si al dragostei, precum spune SfAntul Clement: ,,Frica lui Dumnezeu este inceputul dragostei. Cdci, de vreme ce intAi se face credinfd, mai pe urmd se face dragoste" (P.G.8,992 A). Aceastd fricd ,,este mama tuturor virtufilor, spune SfAntul Isaia, gi nagte virtufile si taie ramurile faptelor rele" (Cuakntul29, p.I25). In sfArgit, frica lui Dumnezeu este pricind a mdntuirii noastre, precum spune SfAntul Ma-
xim: ,,Fricalui Dumnezeu este inceputul mAirtuirii omului" (P.G.9I,864A). Aga inlelegem noi, cregtinii, frica lui Dumnezeu. Ca dragoslegi ca evlavie pi ca respeqt gi cinste cdtre Tatdl nostru, Dumnezeu. Dumnezeu este Tatdl nostru Cel tandru. Nu este dictator sau tiran, despot absolutistcum il consideraupi il mai considerdincd unii. ,,!vreii, zice SfAntul Clement,l-au fdcut pe Dumnezeutiran despotic, pi nu pdrinte. insd tr-"rqa pe careo au robii fafd de tiranii despotici o au dingrd" (P.G.8,353 B). Pilduitor este,zice SfAntul Justin Martirul gi in timp ce pofilosoful, cd ,,VechiulTestament... runceainaintasilornogtri evrei frica pi teroarea... promitea cd Dumnezevva da oamenilorun nou legdmAnt... fdrd fricd gi teroare"(P.G.6,632F). $i SfAntul Clement ne infitiseazd urmdtoarele: ,,in poporul vechi - evreu - exista Vechiul Testament, iar legeainvdfa poporul prin fricd... insd poporului celui nou - cregtin- i s-a ddruit de la Dumnezeu un Nou Testament... si frica a (P.G. in fost schimbatd dragoste" 8,327A). Aga ci noi nu mai avem astfelde fricd-groazd fafd de Dumnezeul nostru. Acum avem frica-respect, cinstire, dragoste,evlavie. Ne temem, desigur,ca sd nu ne gdsim in iad, departe de Dumnezeu gi sd fim chinuiti acolo de diavolul. Dar gi aceastd teamdexistdde obicei la cregtinii incepdtori gi binecuvAntati le este,cdci din
91
SPIzuDONOS I-OGOTHETIS
DEPRIMAREASI ]'AMADUIREA EI
Pricina ei se feresc sd fdptuiascd relele pi pdcatele si lintesc a face binele. Creptinii inaintali au insd fricd-dragoste, evlavie, cinstire, respect cdtre Dumnezeu. Aceasta este invdtdtura patristicd ortodoxi. AvAnd respect, dragoste, cinstire 9i evlavie citre DumrtezerJ, adicd cu frica lui Dumnezert, nu avem de ce sd ne temem cd vom pdtimi temeri, melancolii, mAhniri sau deprimdri. $i bucurie celui ce are aceastd fricd. Este plin de bunitdfl gi se strdduiepte cu aceastd fricd sd lind dulceala bundtdlilor in suflet, precum foarte frumos spune SfAntul Dorotei: ,,Dulceafa lui este impreund petrecerea neincetatd cu Dumnezeu, iar frica ii este de a nu fi lipsit de aceastd dulceafi" (P.G. 88, 1657-7660).Dimpotrivd, cel care trdiegte cu frica lumeascd este plin de posomorAre gi amdrdciune, este plin de temeri gi groazd, precum il descrie SfAntul Simeon Noul Teolog: ,,Din fire, frica este noian de tristele pi cu amdrdciunea ii umple pe tofi care o doresc Ai ii face ca pe robii ce au cilcat legea.Agteapti pedepse gi, de ce nu, gi moartea. Vdd numai sdbii, gi nu cunosc ceasul, iar speranld de iertare nu mai existi de mult
gi tremurd inchipuindu-gi sfArgitul indoili judecarea Seinfioard cdciagteaptd pi hotdrArea, Dumnezeul meu." Si ne rugdm si nu ingdduie Dumnezeu sd ajungem in aceastdinfricopdtoare stare sufleteascda fricii lumepti, in care cu siguranf trdiesc cei deprimafi. $i nu o vom trdi atAt timp cAt ne vom bucura de dulceata acestui leac numit frica lui Dumnezeu.
9. Viala monasticd
ceastanu este unul dintre leacurile despre care am vorbit, ci este un leac care se bucurd de toate celelalte,care le cuprinde pe toate.Esteo intreagdviali tdmdduitoare. Esteun mod de viafd care: - nu cunoaptedeprimarea, de vreme ce triiegteintristarea ceadupd Dumnezeu; - nu cunoagtefrica de moarte, de vreme ce are neincetatamintirea morfii ceadupi Dumnezeu;
93
SPIRIDONOS LOGOTHE]IS
DEPRIMAREA SI T'AMADUIREA EI
- nu cunoaFte nefericirea pi lipsurile, de vreme ce trdiepte neincetat in sdrdcia 9i strAmtorarea cea dupd Dumnezeu; - nu cunoagte deznddejdea, de vreme ce trdiegte fdrd ajutor omenesc, doar cu nddejdea la Dumnezeu; - nu cunoagte singuritatea, de vreme ce trdiegte indepirtarea de lume cea pentru Dumnezeu; - nu cunoagte plictiseala pi urAful, de vreme ce trdiegte in linigtea pi tdcerea cea dupi Dumnezeu. Toate aceste cuvinte: deprimare, fricd, nefericire, fricd de moarte, impufinare, nelinipte, disperare/ singurdtate, plictiseald, urAt gi toate cele asemdndtoare lor sunt necunoscute adevdratei vieti monahale in Ortodoxie. Scria SfAntul Ioan Guri de Aur cd viata monasticd este viala unde: - ,,flu existd fricd de stdpAnitori 9i despoli tiranici"; - ,,rru existd zarva provocatd de bArfitori, agitalia provocati de copii"; - ,,flu existd plAns sau tAnguire sau strigdte deznaddjduite. Este un loc curat de orice astfel de lucruri respingdtoare. Mor si aici oameni, cdci monahii nu sunt nemuritori. Dar nu se tem de moarte ca moarte. Petrec pe cel adormit cu cAntdri gi numesc acest lucru insolire si nu ingropare... $i nimeni nu zice "s-a sfArFitcutare>, ci <s-adesdvArsit"".
,,$i cAnd se imbolndvegte careva nu se mAhnegte gi nu plAnge nici el insugi, nici ceilalti,.ci se aud rugdciuni... pi doar credinla de multe ori vindecd boala... Dar si atunci cAnd se imbolndvesc nu se intAmpla de la ldcomia mAncdrii sau necumpdtare sau exces, ci pi aceste boli le sunt vrednice prilejuri de laude pi cinstire" (Bareille 79,pp.490-495). Mdndstirile sunt locuri in care oamenii nu trdiesc cu bucurie, ci cu desivArgitd bucurie gi cu o mullime de alte bucurii, precum scrie SfAntul Atanasie cel Mare: ,,Mdndstirile pe care le-am cunoscut, sus, in munte, erau pline de dumnezeiegti cete de oameni care cAntau psalmi, care se indeletniceau cu rostirile duhovnicegti, care posteau, care se rugau, care trdiau intr-o nespusd bucurie, care ndddjduiau in fericirea viitoare a Raiului, care munceau fdcAnd milostenie, care a\reau armonie ;i dragoste intre ei. intr-adevdr, era ca gi cum ai fi vdzut o intreagd lard plind de cucernicie gi curdtie. Cdci nu exista acolo cel nedrept si cel nedreptdfit... Fi, peste toate, bogaJiile monahilor, cdci aveau un singur gAnd pi un .,p.34). singur scop comun: virtutea'1(B.E.P.E.S ,,Mindstirile, spune SfAntul Ioan Gurd de Aur, sunt case duhovnicegti ale celor ce plAng dupa Dumnezeu, ale celor singuri pentru Dumnezeu, unde nu existd rAsul lumesc, nici tulburarea necazurilor pi grijilor viefii, unde existd
SPIRIDONOSI.,OGOTHETIS
postul cel dupd Dumnezeu 9i strurtirea gi toate sunt curate de sAngeleanimalelor tdiate, de fumul gi mirosul prdjelilor, de vreme ce monahii nu mdnAnci carne.9i sunt ferite toate de teamd, agitalie 9i tulburarea oamenilor. Acolo este limanul linigtit... MergAnd intr-o sfAntdmdndstire este ca pi cAnd ai merge de la pimAnt la cer...acolo vei gisi mult calm gi multd linigte. Acolo nu existd ..al meur, gi "al tdu>. Chiar o zi sau doui de rimAi, vei simli deplin o bucurie gi desfdtare sufleteasci... nesfArgitd Cu adevdrat sfinli sunt oamenii care trdiesc in bunele mdndstiri gi ingeri irtre oameni... cu evlavie din sculAndu-se Dis-de-dimineafd, somn, precum ii degteaptdstareful, gi indati alcdtuindu-se intr-un cor sfAnt, ridicd mAinile sus cdtre Dumnezeu gi cAntdsfinte tropare...cu frumoase melodii, avAnd armonie intre ei. Nu sunt chitdri sau trompete sau alte instrumente muzicale pentru muzici armonioase care sd sune precum ii auzi pe ei in adAncul linigtii, precum psalmodiazd,in pace acegti oameni sfinfi. $i toate acestecAntdri sunt daruri cdtre Dumnezeu pline de cdlduri ;i dragostepentru Acesta... Cei lumegti 9i ziua dorm. Monahii insi 9i noaptea privegheazd.Sunt cu adevirat oameni ce strilucesc pestetot lumind... $i cAnd vine ora mesei unii chiar mdnAncd pAine gi sare, unii gustd pulin ulei, iar cei ce
96
sunt sldbi ti m dnAnc dv er del ur i gi l egum e" (Bareille79,,pp.490-495). ,,Monahii, zice SfAnfulIsaacSirul, rdmAn departe de lume pi totdeaunase roagdlui Dumnezeu sd le diruiascd viitoarele bundtili ale cerului pi raiulul" (Cuainte despre neaoin!6,, p.223). monasticd are un scop: mAntuirea ,,Yiafa sufletului", scrie SfAntul Vasile cel Mare (P.G. 31, 88L) 9i adaugd SfAntul Grigorie Teologul ci via!d... o triiesc in prive,,ceice trdiescaceastd gheri, in posturi, tr lacrimi, in ingenuncheri, in metanii...,in suspine adAnci...cu gAndul intors cdtre Dumnezeu... cAntAndu-Igi slivindu-L pe Dumnezeu gi cercetAndcuvintele Domnului zi gi noapte...9i esteleacsufletului pentru tofi care asculti" (P.G.36,727-724). Nu este viala monahilor asemdnitoare viefli nefericililor din lume. ,,Acegtia, zice SfAntaSinglitichia, cei din lume sunt in primejdia valurilor infuriatei mdri a viefii, in timp ce noi, monahii, cdldtorim pe ldrmurile blAnde gi linigtite ale viefii" (B.E.P.E.S. 35,pp. 232-233). ,,Monahii cares-au despirlit de lume gi gi-au ddruit viala lui Dumnezeu sunt mai degtepli decAtmulfi alli oameni", spune SfAntul Grigorie Tlo-logul (P.G.36, 533). $i evidenliazd SfAntul Teodor Tebaidul: ,,Yia!a monahilor este cu mult mai inaltd decAtvia;a oamenilor din lume. Este o viafd ingereascd".
97
SPIRIDONOS LOCOTI.IETIS
DErRIMAITEA gtrAvAounEnrr toare a vielii mdnistiregti. Aga vei scdpa cu si_ guranfd gi de deprimare.
de ,,De aceea,completeazd SfAntul lperehios' vreme ce viafa monahilor este urmarea vielii ingerilor... viala SfAntului Ioan inaintemergdtorul desdvArgit fi notezatorul, a acestui mare 9i (P'G'79,1476)' monah si fie model al vielii tale" inge,,Modelul monahilor 9i lumind le sunt rii, aratd SfAntul Ioan Scdrarul. Modelul pi lumina celorlalli oameni este viala monahilor" (P'G' 88,1020). De vreme ce in viala monahilor, dragd cititorule, nu vei gdsi nici cuvintele 9i nici suferinlele deprimirtii, deznddejdii, fricii, nefericirii, spai*"i d" moarte, groazei, melancoliei etc', 9i de vreme ce viala monahilor este in acord cu toli Pdrinlii, viafd, ingereascd si model de urmat' urmeazi deci pi tu aceastd viald' Este leac preventiv folositor sdndtdlii sufletepti impotriva deprimdrii. $i chiar de nu poli s-o trdiepti in intregul ei, iniuntrul unei mdndstiri in munte, incearcd sd-ti faci casa ta mdndstire pi viala ta pe cAt pofi asemeneacelei cdlugdrepti. ca $i dacd simli cd nu sunt piedici importante sd te izbdvegti de larmd pi urAt, de chinuri pi amirdciuni, de spaimele 9i sfApierile vielii din lume, atunci ,,fugi 9i mAntuiegte-te". Gdsepte o mdndstire gi mAntuiepte-ti 9i trupul 9i sufletul' Fereste-te de toate relele 9i pdzegte-te de orice mAhnire a vietii lumepti, linAnd sdndtatea sufletului tdu, implinind intreaga vieluire tdmddui-
1-0. Consideralii orto doxe
d v edem ac um pe s c ur t: gr eutdl i l e viefii, piedicile, neimplinirile, strAmto_

rdrile, prigonirile gi toate cele asemdndtoarecare vin pe neapteptatein viala omului pot sd_iaducd deprimare ? Pot pi nu pot. Daci omul infrunti i:rcercdrile vielii cu con_ ptiinla pe care o are Ortodoxia, credinfa noastrd, nu va putea sd sufere deprimare. Dacd insd congtiinfa are ochi lumesti, afunci este in primejdie, ca sd nu zic cd in mod sigur va suferi aceastd inspdimAntdtoare boald, in_ trebAndu-se neincetat gi nemulfumit: ,,De ce?"
SPII{I DONOS LOGOTHETIS
DEPRIMAREASI ]'AMADUIITEA EI
ieste si se intiregte pe sine gi este gata pregdtit sufletegte, intdrit, inarmat sd le infrunte cu curaj, cu bdrbdfie, cu rdbdare gi, de ce nu, cu adAncd bucurie. inlduntrul sdu stie cd pentru a urca la cer in Rai trebuie sd urmeze dureroasa gi sAngeroasa cale a lui Hristos, imitAndu-l pe Acesta, Cel care ,,a pdtimit pentru voi, lisAndu-vd pilda ca si p5gifi pe urmeleLui" (I Petru 2,21). $i acesta ptie cu sigurantd ci irspre rai e drumul incercdrilor vielii gi rdstignirilor, de vreme ce Hristos, care gi l-a asumat, a ajuns in Rai gi a zis cd.,,oricine voiegte sd vind dupd Mine, sd se lepede de sine, sd-gi ia crucea gi si urmezeMie" (Marcu 8,34). $i mai gtie cd nu a venit pe pdmAnt pentru o simpld plimbare pldcutd, ci pentru incercirile trecdtoare. Repede se vor termina aceste fircercdri gi se va intoarce aldturi de Preaiubitul Domn Iisus Hristos Cel inviat, in viafa vegnicd, in bucuria vegnicd, ,,unde nu este durere, nici irtristare, nici suspin", nici deprimare. $i atunci primegte bucuros pi mulfumitor i:r-
lui Dumnezeu. De altfel, in aproape toate dificultifile care ii incearcd de obicei Pe oameni, creptinul se nevo100
demnul Sfintei Scripturi care zice: ,,Frafilor, mare bucurie sd socotifi feluritele ispite in care cddeli gtiind ci incercareacredinlei voastre luribdare; iar ribdarea s5-gi aibi lucrul ei creazd. desivArgit, ca sd fili desivArgifi pi intregi, nelipL,2-4). sili fiind de nimic" (lacou
r01
DEpRIMAREA sr rAuAoutRge et
erminand aceastecdrticicd,vom oferi i n cd u n l e a c i mpotr iva depr im dr ii' Estebucuria ceain Dumnezeu. Bucuria in Dgmnezeu nu esterAsul,cAntatul, dansatul, chefuitul, petrecerile, chiotele. Bucuria in Dumnezeu qsJeo stale lduntriqd. ,,Este tresdrirea sufletului", spune SfAntul Vasile .cel Bucuriain Dumnezeueste Mare (P.G.31,2258). interioard, dulceala sufletului, blAns-atisfacfia delea, liniptea, cucerniciagi bucuria mullumit02
toare gi uitarea celor urAte gi toate acestea la un l o c . E s t e ,d u p i S f A n t u lI o a n G u r d d e A u r , lucrurilor" (P.G.56,97). ,,deplindtatea Aceastdbucurie nu std doar in manifestiri gxterioare. Nu pentru cd nu ar putea avea pi astfel de manifestiri, precum zAmbetul,aerul de sdrbitoare etc., dar nu std numai in acestea. Poate exista pi fdri acestea, chiar dacd, dupd SfAntaScripturd, ,,inima veseli firsenineazl,fafa, care-istrdlucegte de bucurie" (Pilde15, 13). Esteinsd posibil ca fala sd nu exprime bucuria pe care o are sufletul. Fafa scdldatdde lacrimi poate sd fie, insd inima omului sd se bucure. De asemenea, este posibil ca omul sd fie indurerat, dar in adAnculsdu sd sebucure. Cre-ptinulse bucurd cAnd simte prezenfa lui Dumnezeu.Se bucurd cAnd e aproapede oameni. Sebucurd din dragostegi pentru Dumnezeul cel iubit, gi pentru oamenii prezenti cei lubifl. Cregtinul se bucurd cAnd fdptuiegtebinele gi {reptatea. $i precum spune SJAntulTeodorit, care fdptuiesc binele gi dreptatea sunt ,,acegtia bucurie" (P.G.87,496). plini de adevdrata Se bucurd iar cdnd implinegte voia lui Dumnezeu sau cAnd se face ceva spre slava lui Dumneze u, pr ec um z i c e M ar el e Vas i l e: ,,Bucuriaceain Hristos existdcAndse faceorice
103
I
spre slava lui Dumnezeugi in acord cu voia Sa" (P.G.3L,12128). Sebucuri din pricina nddejdii, implinind Poin nddejrunca Scripturii carezice: ,,Bucurafi-vd det" (Romani12,72). Sebucuri cAnd are ,,fericita intristare" 9i ,,fericitul plAns", Precum le numesc Sfinlii nogtri Pdrinli. Se bucuri atunci cAnd ceilalti din jurul lui se bucurd, implinind cuvAntul: ,,Bucurafi-vd cu cei 12,75). caresebucurd t" (Romani Sebucurd pentru slava sfinfilor' Sebucurd pentru slavaBisericii. Se bucurd pentru invierea lui Hristos, bucurie care-lumple dePlin. ,,Sebucurd pururea intru Domnul", dupd cuvAntul Apostolului (Filipeni3,1; 4, 4)' Cregtinul se bucurd in bucuria lui Dumnebucurie nu existd zeu. $i oriunde existd aceastd fricd de deprimare, aFa cum spune 9i SfAntul Eusebiu, ,,unde este bucuria in Dumnezeu, deprimareanu se aratd"(P.G.61'735).
t 1,
ti
ralii mei care suferili de deprimare, fralilor care sunteli ispitili de a cddea deprimafi, Bucurali-vd | (Matei28,9) Bucurafi-vdpi vd veselifi ! (Matei5,72)
Bucuraji-vdin Domnull (Filipeni 3,7) Bucurafi-vdpururea in Domnul ! $i iardgizic: Bucurafi-v 6 ! (Filipeni 4, 4)

r05
DEPRIMAREA SI TAMADUIREAEI
Deci, fralilor, bucurafi-ve ! (I1Corinteni13,77) Asemeneagi voi bucura!i-vd pi fiti fericifi, irnpreundcu Mine (Filipeni2,78) Bucurafi-vdcu cei care se bucuri ! (Romani 72, L5)
t
J
Fralilor, bucurafi-vd, desdvArgili-vd, mAngAiagi-vd, Fiti unili in cuget,trdili in pacepi Dumnezeul dragostei Corinteni73,I7). $i al pdcii va fi cu voi (11 Bucurafi-vdin nddejde(Romani 12,12), Bucurati-r'd cd numele voastre sunt scrisein ceruri (LucaIA,20), Bucurafi-vd intrucAt sunteli pdrtapi la suferintele lui Flristos, ca pi la ardtareaslavei Lui sd vd bucurafi cu bucuriemare (I Petru4,13)
I I T
Fralii mei, bucurali-vd ! Caci il iubifi, credeli intru EI, degiacum nu-L vedeli gi vd bucurali cu bucurie negrditd gi preamdritd(l Petru7,8\. Fralii mei, bucurali-vd pururea (Filipeni4,4). CEci Hristos a grdit: ca bucuria Mea sd fie deplindin ei (loan17,'I-.,'1.3). Cereli gi veli primi ca bucuria voastrd sd fie deplind (loan1.6,24). Dacd velipdzi poruncile Mele, vefi rdmAnein iubirea Mea, precum gi eu am pdzit poruncile Tatdlui Meu Si rdmAn in iubirea Lui. Acesteavi le-am spus ca bucuria Mea sd fie in voi gi ca bucuriavoastrdsd fie deplind(Ioan75,10,1L). Acum sunteli trigti, dar iardpi vd voi vedeapi se va bucura inima voastrd gi bucuria voastrd nimeni nu o va lua de la voi (Ioan76,22).
Fralii mei iubili gi mult dorifi, bucuria gi cununa mea ! (Filipeni 4,I) i sunteli slava noastrd gi bucuria noastrd (I Tesaloniceni 2,20). Vd scriem acestea ca bucuria noastrd sd fie deplind (I loanI,4).
106
Bucurafi-vdcd a inviat Hristos. Intrali toli in bucuria Domnului nostru. $i cei dintAi, pi cei de-al doilea luali plata. Bogaliigi sdraciiimpreundbucura!i-vd'.. impartdgifi-vdtofi din bog5lia bundtdfii. cdci s-a Nimeni si nu se plAngd de sdrdcie, ardtatimpdrdfia ceapentru tofi.
r01
Nimeni sd nu se tAnguiascd de pdcate, pentru cd iertarea din pdmAnt a rdsdrit. Nimeni sd nu se teamd de moarte, pentru cd ne-a izbdvit pe noi moartea MAntuitorului. A inviat Hristos gi se bucurd ingerii. A inviat Hristos si viala vegnicd stdpdnegte. A inviat Hristos gi nici un mort nu este in groapd. Cdci Hristos, sculAndu-Se din morfi, incepituri invierii celor adormili s-a ficut. A Lui este slava gi stdpAnirea in vecii vecilor. Amin. (Cua. de inadldturd de Pagti a SfAntului Ioan Curd de Aur) Iar Dumnezeul nddejdii sd vd umple pe voi de toatd bucuria gi pacea in credinfd, ca sd prisoseascdnddejdea voastri prin puterea Duhului SfAnt (Romani15, 13).
Cuprins
lt
Prolog Ceestedeprimarea Prezentareclinicd Locul unde se na$tedeprimarea Izvoarelegi cauzeledeprimdrii Urmirile deprimlrii Leacurile Leacuri de prevenire l. Triste[eaqiPldnsul 2. Amintireamo(ri 3.Liniqtea 4.Spovedania... 5.Dragostea 6. Nidljduireain mila lui Dumnezeu' '
.....'...5 -...10 '....11 . . . . . . l8 - . . . - - -2O - - .28 '. .. - -33 . "39 .. " '40 " " " '46 """"48 """"53 """56 ' ' ' ' ' ' ' ' ' 58
109
tn + \O O\ # \O f- .b\bGr'-FF@ooo\o\OO
cA O\ (}l
!O
a F E F a) rl U)
z
iA

1987 Patimi Ale Duhului-DEPRIMAREA Si Tamaduirea Ei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1987 Patimi Ale Duhului-DEPRIMAREA Si Tamaduirea Ei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

'rl("t ' 'L@Odrctis rondritrrtj:i;

. N.ugtiu dac5suferi de deprimare. gtiu insl ci, rafer.ca.mine

iffieffiflihABEA ilirgag[* ,..

Arhim. SPIRIDONOS LOGOTHETIS

Traducerede Pr. SerbanTica

Tipdritd cu binecuvAntarea Prea Sfinfitului Plrinte GALACTION, Episcopul Alexandriei gi Teleormanului

u Ftiu dacd suferi de deprimare. $tiu insd c d, l a fel c a m i ne gi c a tol i

d vedem, pentru inceput, ce spune

redinla noastrd ortodoxd considerd deprimarea ca o boald a sufletulgi cu

Izvoarele gi cauzele deprimirii

are esteinsi, dupd credinla ortodoxi, ca u za g i suslindtor ul acestei boli

DEPRIMAREA SI TAMADUIREA EI SPIRIDONOSLOGOTHEIIS

DEPRIMAREA 9I TAMADUIREA EI SPIR]DONOSLOGO'THET]S

cum insd ne vom referi la o temd destul de sinuoasd, aceeaa prevenirii

- Cum a;;a? a rdspuns mirat sfAntul. - lqntru cd t_e;31 aqep{L4lq-e_lpde_lli, a rds-

E'IIS SI'II{IIX)NOS I.O(;O1'TI

st'llillx)N()s l.()(;o'l Ill;'1ls

l)lil'l{lMn l{lln 5l InMAI)Ull{}14 [l

6. Ndddiduirea tn mila lui Dumnezeu

xistd pi un alt mijloc care previne depresia, pe care-l folosegteorice

sl'l t{lDoNos LocoTHEllS

sPtRI IX)NOS t,OC;O]'HE]'lS

{LrA l ) t 1 l ' l < l MIn S l I A M A D U I I { l : nt 1 l

ei care suferd de vreo boald nu se lasd deprimafi. ]51ldaiduiesc in mila lui

b) Suferirea debundaoie a relelor

uferirea de bundvoie a relelor acceptatd dupd Dumnezeu gi pentru Dumne-

DEPRIMAI{EASI TAMADUIREA E] SPIRIDONOS LOGOTHETIS

IIETIS LOGO-| SPIRIDONOS

8. Fricn lui Dumnezeu

recum am spus gi la incePut, cAnd am ingirat leacurile profilactice impotriva

1-0. Consideralii orto doxe

d v edem ac um pe s c ur t: gr eutdl i l e viefii, piedicile, neimplinirile, strAmto_

SPII{I DONOS LOGOTHETIS

Bucuraji-vdin Domnull (Filipeni 3,7) Bucurafi-vdpururea in Domnul ! $i iardgizic: Bucurafi-v 6 ! (Filipeni 4, 4)

S-ar putea să vă placă și