Sunteți pe pagina 1din 8

Chinezii clasific activitile emoionale ale oamenilor n apte categorii: bucurie, mnie, preocupare, tristee, team, surprindere i melancolie

. Ei consider c acestea sunt cauzele tuturor bolilor. Mnia i stresul reprezint cei mai mari dumani ai sntii. ac nu sunt controlate! corpul a"unge s se alimenteze din rezervele de energie rezultnd epuizarea! deteriorarea sistemului imunitar! boala. #a cum stresul i depresia pot avea un impact negativ asupra sistemului nostru imunitar i a strii de sntate! o atitudine vesel i optimist ne poate menine sntoi. $ minte sntoas se reflect ntr%un spirit vesel! care sper ntotdeauna c va fi bine! chiar i atunci cnd se confrunt cu probleme ma"ore. in pcate! realitile vieii reuesc s ne provoace stres i gri"i! mhnirile i gri"ile fcnd parte din viaa noastr. Propria atitudine este de fapt cea care ne face s suferim sau s fim fericii, s fim sntoi sau s fim bolnavi. &iparele culturale sunt responsabile de crearea unor filozofii de via care dau natere emoiilor! sentimentelor! credinelor! modului cum reacioneaz oamenii la stres. #stfel! intensitatea stresului indus unei persoane variaz n funcie de atitudinea i filozofia de via a acesteia. 'ntr%o cultur care pune accentul pe bogie! ncura"eaz competiia i raporteaz stima de sine la productivitate i succes financiar! rezultatul este stresul cronic. 'ntr%o societate n care banii sunt principalele fore motrice ce determin statutul unei persoane i n care inegalitatea i nedreptatea sunt din ce n ce mai mari! poate fi foarte greu pentru cei lipsii de privilegii s fac fa stresului. Chiar dac banii nu reprezint o problem! stresul se poate face resimit n multe alte feluri! inclusiv prin relaii neplcute i ambiii nemplinite. E(ist cteva sfaturi n acest sens i anume primul este acela de a nu cuta perfeciunea ) e obicei! oamenii i ncep drumul n via cu multe ambiii. Cnd a"ung spre sfritul vieii! constat c multe dintre obiective nu au fost atinsee. *u facem altceva dect s cutm toat viaa! cu lumnarea! gri"i i necazuri. 'ntr%un studiu desfurat pe o perioada de ++ de ani! psihologii au constatat c la oamenii cu ambiii mari i cu dorina de a%i controla i conduce pe alii! rata decesului era cu ,-. mai mare dect la ceilali. #a e facut viaa: cu ct dorim mai puine lucruri! cu att ne este mai uor s fim mulumii i cu att suntem mai fericii. i n plus! nu avem nevoie s ne comparm cu ceilali . Fericirea ine n primul rnd de felul n care ne simim n pielea noastra !

1. Respira profund, pana cand simti ca sufletul tau iti este eliberat de orice greutate 2. Ramai centrata in inima si ramai prezenta in viata ta, aducand recunostinta pentru lucrurile bune si frumoase care inca exista in viata ta 3. Atunci cand nu stii incotro sa o iei, invata sa ceri raspunsuri, sa ceri ghidare divina si sa te deschizi catre a primi claritate cu privire la urmatorul pas sau la urmatoarea decizie in viata ta 4. Ai incredere ca totul se intampla intotdeauna cu un motiv, iar viata este alaturi de tine. Traieste cu convingerea ca tot ceea ce se intampla in viata ta se intampla spre a te conduce catre cel mai mare bine posibil . !ezi orice schimbare ca un pas inainte, ca un motiv in plus de bucurie ". #nvata sa privesti viata dintr$un spectru mai larg al constiintei tale, un spectru al %ivinitatii &nu esti niciodata singura si nimic nu se intampla niciodata degeaba. 'iecare lucru isi are rolul lui perfect potrivit in viata ta. #nvata sa ramai in apreciere profunda pentru tot ceea ce iti intra in viata si ai incredere ca totul e bun( ). Ti$as mai recomanda ca intr$un moment dificil al existentei tale sa te intrebi de ce a aparut aceasta experienta in viata ta si ce mesa* are ea sa iti transmita despre tine si despre modul in care iti traiesti tu viata. +tai fata in fata cu experienta in sine si cu sentimentele tale si intreaba$le care le este rostul lor in viata ta. %upa care, lasa spatiu noilor constientizari sa apara, fara sa *udeci sau sa critici experienta in sine.

,. 'ii sincera cu tine si vezi daca este momentul ca o noua decizie sa fie luata. %aca da, nu te compromite si fa exact ceea ce simti, fara teama. #n momentul in care iti asculti vocea interioara, nu ai cum sa dai gres niciodata. -. Respira din nou, din nou si din nou.si aminteste$ti sa zambesti/ #a fiecare experienta ca pe o noua provocare in care mai descoperi cate ceva despre tine, despre Adevarata T0/

Puterea tamaduitoare a linistii


Stati locului! Observati-va respiratia, pasii, scapati de gandurile sacaitoare. Pacea launtrica e cel mai tare medicament impotriva stresului si-a depresiei #arna va provoaca depresii, ca in fiecare an1 Amenintarile crizei va alunga somnul1 2astrati$va cumpatul si apelati la un 3medicament3 aflat la indemana4 linistea. #ar pentru ca ea sa existe, e nevoie de un ragaz. 0n rastimp necesar, de pilda, pentru cateva respiratii calme si profunde. 5hiar si numai atat e de a*uns ca sa va reduca tensiunea arteriala si pulsul accelerat de spaime si de tristeti. +a va imbunatateasca digestia si metabolismul, sa va intareasca imunitatea, sa elimine contractiile musculare si sa va daruiasca pe loc o farama de tihna. +tudiile demonstreaza ca oamenii care izbutesc sa se retraga cu regularitate din activitatea febrila a traiului de zi cu zi duc o viata mai sanatoasa si sunt mai fericiti. %ar cum sa gasesti aceasta liniste tamaduitoare in varte*ul epuizant al existentei cotidiene1 5orespondenta noastra din 6ermania, 7orica 2opa 'ischer, a solicitat un interviu pe aceasta tema psihiatrului 8#99#6#+ :;R'<RT:, de la clinica din 8urzburg, care trateaza persoanele stresate si debusolate, indrumandu$le in arta redobandirii calmului. Stai nemiscat - De ce este atat de importanta linistea? $ +a pornim de la constatarile oamenilor de stiinta4 retragerea deliberata intr$o atmosfera de liniste are efecte regeneratoare si de restabilire a ordinii asupra sistemului nervos si a creierului nostru. Aceasta este concluzia desprinsa din studiile intreprinse de neurologi, cu subiecti care practicau meditatia. +istemul nostru nervos este supraexcitat, din pricina bombardamentului neintrerupt de stimuli veniti din exterior, ca si a dialogului permanent al gandurilor. Aceasta duce la nervozitate, tensiuni si stres. +uprasolicitarea continua declanseaza in cele din urma boli psihosomatice, de pilda afectiuni cardiovasculare sau digestive. 5ine cauta consecvent linistea si se obisnuieste sa se relaxeze isi restrange stresul fizic, nervos si emotional, se simte mai energic, e mai sanatos si reuseste sa$si gestioneze mai bine problemele zilnice.

- Dar linistea in exces ne poate provoca si anxietate, nervozitate... $ Asta se intampla din cauza ca ma*oritatea oamenilor nu sunt deprinsi sa se observe pe sine si sa$si asculte propriul dialog interior, dialogul gandurilor. %aca te asezi undeva si stai potolit, nemiscat, ori daca iesi sa te plimbi de unul singur in natura, la inceput, esti totdeauna asaltat de numeroase intrebari, indoieli si temeri, pe care in mod normal avem tendinta sa le tinem departe de noi, pentru a ne asigura echilibrul sufletesc, in speranta ca se vor rezolva de la sine. 7u se rezolva/ 5and te astepti mai putin iti bat la usa si te obliga sa le primesti. %ar gandurile negre pot fi disciplinate. 2utem invata sa le privim cu o anume detasare, iar dincolo de ele vom descoperi un plan de existenta mult mai vast, mai cuprinzator. Asemenea experiente ne ofera un calm autentic, fericire adevarata si o pace profunda. Taie gandurile cu foarfeca - Care este sursa acestor convorbiri launtrice ale noastre? $ #nca din copilarie, eul nostru este marcat de asteptarile si exigentele altora. 2arintii, fratii, profesorii, ziarele si canalele de televiziune ne cer in permanenta sa ne conformam unor modele si ne evalueaza. Aceste comenzi omniprezente4 3'a/3, 37u fa/3, 3Trebuie3, 37u ai voie3 se imprima adanc in subconstientul nostru. 5and intorci spatele forfotei exterioare si te linistesti, auzi dintr$o data toate aceste voci vorbind tare si raspicat inlauntrul tau si iti dai limpede seama ca nu esti deloc liber si independent, ci dominat de mereu aceleasi ganduri, cele mai multe provenite din frageda copilarie. 5ercetatorii au stabilit ca -,= din gandurile noastre de fiecare zi sunt repetitii, ceea ce inseamna ca noi le gandim intruna, de ani sau poate chiar de decenii. #ar dintre ele, ma*oritatea au o nuanta negativa, prin urmare, produc neincetat in noi sentimente de insatisfactie si stres. #ar linistea interioara se duce pe apa sambetei. - Cum putem iesi din acest carusel stresant al gandurilor pentru a ne gasi pacea interioara? $ ;xersand mereu si mereu fixarea atentiei in prezent, lasand la o parte flecareala insistenta a gandurilor. +a nu facem o apreciere a lor, sa nu le refuzam, dar nici sa le acceptam, ci, pur si simplu, sa luam act de ele, iar apoi sa ne intoarcem la clipa de fata. - De ce este asa de important sa traim in prezent? Oare propria noastra viata nu se petrece clipa de clipa acum? $ %in pacate, nu. 6andurile noastre fug mereu spre ziua de ieri sau cea de maine, deci noi traim mare parte din timp in trecut sau in viitor. %e aceea, nu percepem suficient momentul de acum, viata propriu$zisa, ci zarim doar mici fragmente de realitate, deformate si acelea de lentilele gandurilor si ale *udecatilor noastre. 7imic mai simplu decat sa dam *os de pe nas acesti ochelari care distorsioneaza imaginea, ca sa vedem realitatea din spatele lor. 2entru asta nu trebuie decat sa evadam putin din cotidian, sa ne dobandim calmul, sa cautam linistea.

- Usor de spus... $ Toate civilizatiile si religiile au dezvoltat metode similare de aflare a linistii4 important este sa iti alegi un centru de focalizare a gandurilor, cum ar fi respiratia, un sunet, o rugaciune, sau pur si simplu, cuvantul 3amin3. 5and apar alte ganduri, si ele apar frecvent, le percepi cu indiferenta si iti indrepti din nou atentia asupra nucleului concentrarii tale. #magineaza$ti ca le tai cu o foarfeca si ele dispar. 'iecare dintre noi are libertatea sa$si aleaga calea care i se pare cea mai potrivita pentru a$l conduce spre liniste. ;sentialul este sa exersam zilnic. 5aci regasirea consecventa a calmului si a linistii e la fel de importanta si benefica pentru mintea noastra cum este pentru corp practicarea cu regularitate a miscarii. Respira constient - Ca exemplu, ne-ati putea recomanda un exercitiu simplu? 0n lux rar4 dreptul sa nu faci nimic $ Respiratia constienta. 7e percepem respiratia, o urmarim clipa de clipa, din clipa cand incepe si pana se termina, alungam stolul de ganduri neavenite, pastrandu$ne atentia pe respiratie. 5ine isi va rezerva macar cateva minute dimineata si seara, pentru a face aceasta meditatie simpla pe respiratie, va baga de seama ca devine mai echilibrat si ca toate activitatile zilei vor decurge altfel. - Si daca avem o perioada mai agitata, ce ne sugerati ca sa "ne adunam"? $ <ricand sunteti nervosi, eu va recomand sa constientizati impre*urarea, momentul si locul unde va aflati si, pur si simplu, sa va observati respiratia. Asa ceva se poate face pretutindeni4 in metrou, in statia de autobuz, la stop, asteptand la o coada, dar si la masa de scris sau in timpul unei plimbari. 5hiar si in vreme ce purtati o discutie tensionata la birou, cateva respiratii conduse constient va ofera din nou calmul si claritatea de gandire necesare. 5and mergeti pe *os, ar trebui sa fiti atenti la fiecare pas. Asadar, sa percepeti cu toate simturile pasul pe care tocmai il faceti, de la calcai pana la varf. 2rocedeul functioneaza si in mi*locul unui hipermar>et supraaglomerat. - Ce se intampla atunci cand ne indreptam atentia in totalitate asupra unui pas ori a unei respiratii? $ 5oncentrandu$ne pe ele, ne concentram si asupra noastra, asupra clipei prezente, pe care o traim. 7e descoperim existenta interioara, alta decat aceea angrenata in obligatiile cotidiene. %escoperim esenta reala a fiintei noastre profunde. ; cineva acolo inauntru pe care daca l$am scoate la suprafata mai des, vom trai intr$un permanent echilibru. Aceasta experienta a regasirii prin relaxare si liniste e greu de descris in cuvinte, fara sa sune in maniera diletanta si de prost gust. #nsa fiecare om cunoaste sentimentul oceanului infinit

al existentei sale. 5aci el nu se intalneste doar in rugaciune sau meditatie, ci si atunci cand traim intens un anumit moment, ori suntem total absorbiti de ceea ce facem, fie in munca noastra, fie in dragoste. +au cand ne apare in fata ochilor un peisa* fascinant. 5u a*utorul tehnicii de observare a respiratiei ori a pasilor, putem invata sa ne provocam deliberat aceasta stare, oriunde si oricand. 5ine se retrage din cand in cand in liniste, pentru a medita, va capata din ce in ce mai multa incredere in viata, iar intr$o buna zi, va sesiza un sens mai profund in tot ce se petrece in *urul sau. - Adica? <bservat in liniste, un turture de gheata poate sa devina o bucurie

$ <rice om se afla in cautarea unui sens al propriei sale existente4 de ce ne nastem, pentru ce luptam sa ne croim drum prin viata timp de decenii, daca pana la urma toti vom fi obligati sa disparem de pe fata pamantului1 'iecare isi pune asemenea intrebari, mai curand sau mai tarziu. - n perioadele de criza e de inteles, dar si in impre!urari normale? $ Astfel de intrebari legate de rostul vietii nu se ivesc numai in momentele de criza existentiala grava. 5hiar si atunci cand, la o privire din afara, totul pare sa mearga perfect, cand ai obtinut tot ce ti$ai dorit $ un partener, casa, masina, bani si cariera $ simti o dureroasa insatisfactie launtrica. Te gandesti mereu4 3Asta a fost tot13. 2arca iti mai lipseste ceva... 5ei mai multi incearca sa$si aline aceasta neimplinire sufleteasca, intetindu$si goana dupa lucruri exterioare, care aparent ii promit fericirea dorita cu ardoare. %ar pe calea asta nu se a*unge nicaieri. #ntrebarile despre sensul existentei continua sa apara. ;le nu$si gasesc un raspuns autentic si profund satisfacator decat in liniste, in regasirea de sine, acolo unde ai posibilitatea sa traiesti experienta unificarii cu esenta fiintei tale.

Eu nu privesc omul intrnd la mine ci pe Dumnezeu n om ptrunznd n chilie...


n aceasta lume complicata in care traim, am intalnit zilele trecute un calugar ortodox de 85 de ani, considerat a avea har conform terminologiei utilizata de confratii sai. L-am intrebat cum se produc vindecarile, ce se intampla cand cineva vine la el. Eu, omul nu ma gandesc ca as avea ceva de facut, eu ma deschid si las fantul !uh sa curga prin mine. "u intreb niciodata omul de ce a venit la mine,ce problema are, ii simt doar sufletul cat de greu ii este, si apoi ma rog. #tat fac- ma rog impreuna cu el. i ii spun ca este o mare bucurie atunci cand doi se strang in numele Lui ca atunci si El este cu noi. $entru mine este o binecuvantare cand cineva imi deschide usa chiliei. Eu nu privesc omul intrand la mine ci pe !umnezeu in om patrunzand in chilie.

La sfarsit simt cum omul este mai usor, mai senin. Eu nu trebuie sa stiu ce greutate purta el, !umnezeu stie, imi pastrez doar sufletul deschis si ma rog din toata inima mea. !eci totul este rugaciunea noastra catre !umnezeu, uneori ii tin mainile in ale mele, alteori le pun pe crestetul capului. %neori simt ca este nevoie sa mai vina, alteori stiu ca lucrarea s-a facut. i miracolul pentru mine nu il numesc vindecare, il numesc trezirea omului in !umnezeu. & L-am intrebat de ce intr-o multime agitata, tensionata, nervoasa imi era mai greu sa ma rog si mi-a raspuns ' #tat timp cat il privesti pe !umnezeu ca fiind in afara ta, o sa si gasesti motive tot in afara ta. (auza nu sunt cei din )ur ci cum il privesti tu pe !umnezeu. !aca ai credinta nestramutata ca El este in tine, realizezi ca nimeni nu poate sta intre tine si !umnezeu. (a sa te rogi cobori in tine, inchizi ochii si in inima ta o sa gasesti linistea. #colo te asteapta !umnezeu. *intea este prima care fie se deschide si prin gandurile tale ii lasa pe El sa se manifeste in tine, sau tot mintea este cea care te impiedica. *intea tese labirinturi si uneori se pierde in propria ei tesatura. !aca lasi iubirea din inima ta sa iti scalde mintea, o sa vezi cum gandurile tale isi gasesc singure drumul catre (er. & L-am intrebat de ce se agitau, se luptau oamenii ca sa a)unga sa ia Lumina' +e lupti sa a)ungi mai aproape de !umnezeu cand ai o teama in tine, o neliniste,o indoiala in ceea ce priveste relatia ta cu !umnezeu. #tunci intotdeauna gasesti ca mai ai ceva de facut, nu ai facut destul, mai exista inca si acel ceva o sa iti aduca apropierea, si cauti si cauti neincetat. !ar daca te opresti din zbucium, din framantare, din cautare, iti dai voie sa il descoperi in tine. $oti trai o intreaga viata preocupat sa il cauti in afara ta, dar nu cauti unde trebuie. Lupta exterioara este un semn al luptei din sufletul acelor oameni,aspiratia lor, nazuinta lor, cautarea lor, si acela e modul in care o reflecta. & L-am intrebat cum dupa ore petrecute in picioare, intr-o pozitie in care nu puteai nici sa te intorci, el nu dadea nici un semn de oboseala si nu numai aceasta, in )urul lui oamenii erau foarte linistiti, calmi. ,aspandea o vibratie de pace in )ur care linstea multimea. -boseala vine din lupta fiintei cu viata. (and te opui vietii, )udecand, criticand, maniindu-te, pierzi viata din tine si obosesti, si este si normal pentruca mergi contra curentului. .ubirea, este curgerea vietii. $acea, linistea, se obtin cand lasi viata sa curga prin tine si nu mai opui rezistenta la ceva.& i m-a intrebat' #i obosit vreodata in timp ce te bucurai, in timp ce iubeai, in timp ce te rugai/#tunci te lasai purtata de curgerea vietii, nu opuneai rezistenta. #tunci te deschideai prin inima. -bosesti cand cauti cu mintea, inima nu te oboseste vreodata. i mintea cauta neincetat, mereu gaseste altceva de care sa se agate, dar in esenta mintea isi cauta linistea. !eci lupta nu este intre noi si cei din )ur, sau intamplarile din viata, ci este intre noi si noi, acea lupta interioara este cea care epuizeaza.& L-am intrebat cum poti sa iesi din aceasta zbatere, pendulare' "u trebuie sa te zbati ca sa iesi, pentru ca te afunzi si mai rau. i vine o vreme cand intelegi ca nu e necesar sa te zbati, ca totul se intampla de la sine, intelegi ca viata curge lin, nu este o stradanie. Lupta are loc pana cand se coboara aceasta intelegere, aceasta pace. "u fugi dupa !umnezeu, stai linistit si lasa-l sa se exprime prin tine.& L-am intrebat cum a a)uns el la aceasta stare de pace, in opinia mea de iluminare. *i-a spus ca s-a rugat catre !umnezeu sa il lumineze ca sa poata darui la cei din )ur, dintr-o credinta ferma ca cererea sa este auzita si indeplinita, si apoi s-a lasat purtat de valurile vietii, s-a deschis si i-au venit rugaciunile pe care le simtea cu sufletul. "u s-a indoit nici un moment si rugamintea sa la !umnezeu era sa ii dea acest har de a darui atat timp cat traieste pe acest pamant. #cesta considera ca fiind cea mai mare binecuvantare, bogatia inimii. .-am spus ca in opinia mea 0iserica s-a indepartat de credinciosi, a pierdut legatura, si intr-un fel a interupt legatura intre (er si $amant, in conditiile in care ei aveau puterea sa o consolideze. 0iserica este o institutie alcatuita tot din oameni. i omul s-a indepartat de aproapele sau. i aceasta din teama. +eama de a nu se pierde invataturile, de a le pastra nealterate, din frica aceasta si-au concentrat atentia doar pe invatatura si au uitat de ce este mai important-cei carora li s-a adresat 1ristos prin invataturile sale. .isus nu a vorbit ascuns, doar #postolilor, el a iesit in lume. !ar si in 0iserica sunt oameni si oameni.

(e poti face tu ca om este sa studiezi (uvantul .ntemeietorului, sa il simti, sa citesti si sa alegi acele rugaciuni pe care le simti cu ufletul, pentru ca daca doar le rostesti fara suflet, ele sunt doar sunete goale. $rin rugaciune omul se inalta prin (uvant care este fapta, prin gand si prin traire. #cestea trei trebuie sa mearga impreuna ca sa te inalte. "u e datoria noastra sa ii )udecam pe semenii nostri, asa scrie si in carti sa nu )udecam, noi folosim piatra de temelie, invatatura si ne gasim singuri calea prin care vorbim cu !umnezeu.& *i-a spus ca este foarte important sa ascult tacerea. (auta tacerea, nu urmari sirul cuvintelor mele, asculta-l pe !umnezeu in tacerea mea.& i de cate ori se oprea din vorbit, stateam cu ochii inchisi si auzeam, simteam sunetul unui falfait de aripi, si vedeam ca un glob imens de lumina deasupra capului lui. #ceasta fiinta se adresa cu un respect deosebit pentru toti cei din )ur, cu veneratie, l-am intrebat ce simte el cand vorbeste cu un om' Eu cand vorbesc cu un om, il privesc pe fantul !uh in el. a fii lipsit de respect la adresa unui om este ca si cum ai fi lipsit de respect in fata tronului lui !umnezeu. "u e suficient sa il vezi pe !umnezeu intr-un inger sau in 2iul au, uita-te in )ur si descopera-l aici. ,osteste fiecare cuvant cu respect, rar, nu te grabi sa vorbesti. (uvintele sunt alcatuite din !uhul fant, si cand vorbesti cu un om, vorbeste rar si cu respect, stiind ca in acel moment !uhul fant se manifesta prin tine in lume. Lasa ca fiecare cuvant sa vina din sufletul tau, simte-l inainte sa il rostesti, doar asa el va atinge sufletul celui caruia i te adresezi. (eea ce spui tu daca este lipsit de lumina sufletului tau va trece intr-un cotlon al mintii, si mintea va uita, daca ceea ce rostesti vine din suflet, acel om va pastra in sufletul lui nu ceea ce eu sau tu am rostit, ci amintirea bucuriei sufletului lui.& La plecare doream din suflet sa ii daruiesc ceva, nu stiam ce, ma framantam, si mi-a raspuns la intrebarea mea nespusa spunandu-mi sa fac asupra lui semnul crucii si sa il binecuvantez. *a gandeam cum pot eu omul sa fac acest gest asupra lui aflat parca in aceasta lume dar neapartinand ei si mi-a explicat' (and faci ceva cu toata inima lasi puterea celesta a fantului !uh sa coboare prin tine, omul nu binecuvanteaza cu puterea omului ci cu cea a !uhului, si in fata a toti suntem egali.& 2iintele indumnezeite pasesc printre noi, nestiuti, simpli, se simte doar adierea lumilor celeste la trecerea lor prin viata noastra.

%in liniste se naste tot ceea ce traieste si dureaza, caci linistea ne reuneste cu universul si infinitul, ea este radacina existentei si prin aceasta echilibrul vietii . %in tacere se naste linistea, iar din liniste rugaciunea. 9inistea este limba*ul fiintei. 5and pierzi contactul cu linistea interioara, pierzi contactul cu tine insuti. 5and pierzi contactul cu tine insuti, te pierzi in lume. 9inistea este esenta inimii. 7u poti fi in plinul inimii tale, decat daca te ierti pe tine insuti si ii ierti pe ceilalti. 7u poti fi in plinul inimii tale, daca esti ingri*orat sau furios.

7u poti fi in plinul inimii tale, daca respiri superficial sau cu greutate. %aca te relaxezi si respiri adanc , gandurile vor zbura ca niste pasari speriate. Acum esti in linistea din care vin toate sunetele. Adevarata inteligenta functioneaza in liniste. 5reativitatea si solutiile la probleme se afla in liniste. 7u poti gasi in mod rapid nici un raspuns, gandindu.te la el. Trebuie sa iesi in afara gandurilor si sa intri in starea pura de a fi. 5and privesti un copac si ii percepi linistea , esti si tu linistit. Te conectezi cu el pe un nivel foarte profund. 5and privesti un coapc sau o fiinta umana in liniste, cine priveste1 5eva mai profun decat o persoana . 5onstiinta isi priveste creatia. Tu esti constiinta deghizata intr.o persoana. 7umai cand esti in liniste in interiorul tau, numai atunci tu poti avea acces la realitatea pacii in care pietrele, plantele si animalele fiinteaza. 7ici o relatie nu poate prospera fara acest sentiment de spatiu care vine odata cu linistea. %aca spatiul de liniste lipseste , relatiile vor fi dominate de minte si atunci vor putea fi usor luate de probleme si conflicte. +a intampini orice si pe orcine intr.o stare de liniste, in locul zgomotului mental, este marele dar pe care.l poti oferi 0niversului. 'iti doar atenti la spatiul liber dintre doua ganduri , sau fiti atenti la pauza dinte inspiratie si expiratie.