MIRCEA SANTIMBREAI\U

SA STAM DE VORBA
F'ARA CATALOG
Fiqd biobibliografi ci de
Lucian Pricop

EDITURA CARTEX 2OOO

Coperta: Mdddlina Pricop
Tehnoredact or: Ecaterina Pis ld.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RomAniei

SANrrnnnnnAI\U, MIRcaA CUPRINS
Si stim de vorbi flri catalog / Mircea S6ntimbreanu ; fiqd
biobibliografici de Lucian Pricop. - Bucureqti : Cartex 2000, 201 8
rsBN 978-973- I 04-807-9
Mircea Sdntimbreanu, Fig d biobibliograficd .......................... 7
I. Pricop, Lucian (ed.) CuvAnt inainte

Convorbiri ..:.............................-..... .................... I 5 ,

82 t. I 35.1
La inceprrt cdteva cuvinte despre cdt dtneazd o o16 de clasd. 17
Disciplina ..................... 29
Autodisciplina - forma superioard a disciplinci 34
Despre disciplina la leclie ..:......:..... 38
Disciplina pregdtirii temelor..................: .....:...... 47
Penfu comenzi qi informafii, vi rugim sd ne contacta[tla: Conhol qi autocontrol............... 55
r. ToVfCIr: 021 1323.41.30; 021 1323.00.7 6 Colegii noqtri ......... 51
r Tol: 0745.069.898; 0729.951.763 Cum s5 ne ajutdm colegii la invdflturd
r www. edituracartex.ro E grea matematica? 74
o e-mail: comenzi@edituracartex.ro
r
Limba noastrd ...........;............r............. .:...........- 80
e-mail: comanda.cartex@gmail.com
o O.P.4, C.P. 184, Bucureqti
Respectul fa!6 de pirinli ................,. 87
Despre respecful fafi de profesor
Resp6ctarea bunului obqtesc
Onoarea detaqamentului ....,..".,.... .... 109
Despre recapitulare ....... 118
Desfre teze ............ .......125
Despre vacanld ............. 128
Cdrli poqtale ,....i....ir.i..!ir.............,... 133
int6lnirea cu qcoala ..................;..i........,............. 135
Contra cronometru ........i................. 138
Absenfi-prezen\i .......... t4t
Aajuta t44
Ajutooor!... ............;1..... 147
,,Vino, tez6, cu vitezd.'. 150
- Puqtiule! 154
De ce nu cu post-scriptum? 157
A,B,C 160 Mircea SAntimbreanu
Poli opugi 163 ' Fign biobibliografici
IJn,,duooo 166
intAlniri gi reintdlniri 159
Pornind de la trandafiri ............ 172 Mircea SAntimbrean-u s-a n[scut pe data de 7 ianuarie 1,926
Misura ...............:... 174 in comuna Bdifa, din judelul Hunedoara. A murit pe 20 august
Fapte pioniereqti ........... ...........:::::::::::::::::::.::..:.. r77 1999 la BucureEti. A urmat qcoala primard la Ghelar, Velel qi
Fruntagii 180 Leqnid (1931-1935), apoi I iceul ortodox romdn,,Avram Iancu'o'
Stelula 183
din Brad (1935-1943). Vine la Bucureqti gi se inscrie la Facultatea
Frumuselea oraqelor ............;...... 185
de Drept, in 1943, terminAnd-o in 1947, qi la Facultatea de
Bunicii .!..........!..r.;. ................... l:87
Filo'sofie, pe care o urmeazi inffe 1944-1951.Este oprit ca asistent
universitar ?ntre 1949-1951, dupd care devine profesor de liceu
(1951-1966) qi qef de comisie la Consiliul Nalional al Pionierilor
(1966-1969). Prima pozilie editoriald semnificativd este aceea de
director al Editurii Albatros (1969-1970), unde revine in 1974. A
ocupat, de asemenea, qi alte funclii in aparatul cultural central:
director general al Centrului nalional al cinematografiei
(1969-1972), director ?n Consiliul Culturii gi Educafiei Socialiste
(197 2.197 4), secretar al Secliei de literatur[ pentru copii gi tineret
din c{drul Uniunii Scriitorilor (din 1970).
Debuteazi cu articole ;i proze scurte la Radio gi in presi
(1951), iar editorial cu volumul de schile Cu SiJdrd ghiozdan
(1956). Cele mai multe din volumele sale de schi,te qi povestiri
investigheazi lumea ;colarilor: Sub tupd (1957), Micii na;tri prie-
teni Q958i), La teleJbn... teleJbnul! (1961), 32 de premianli
(1962), Bdielelul de hdrtie (1963), Extemporale qi alte lucrdri
scrise (1963), Ldngd groapa cufurnici (L964), Recrealia rnare
 LA INCEPUT CATEVA CI.IVINTE
DESPRE CAT DUREIZAO
oRA nn cresA

- Cdt dureazd o ord de clas[?

La aceastd intrebare nici nu se mai ridicd mdna. Fiecare
Ecolar cunoaEte rdspunsul: 50 de minute! Precis 50 de minute,
dup6 regulament, dupd ceasul qcolii ;i dupd orice ceas care
merge bine. intr-adevir, atdt dtreazd o leclie din momentul in
care asunat de intrare qi pdnd'ce sund de ieqire. $i dacd cineva
ar rdspunde: 3.000 de secunde, rdspunsul ar fi qi mai precis,
c6ci la o lecfie nicio secundd nu e de prisos, fiecare clipi igi
are rostul ei. Fiindc6 ora de clas6 e o or[ de munc6, de
incordare, de ofensivfl. Acesta e cuv0nful cel mai bun: o ord
de atac.
Sub conducerea profesorului, clasa, asemenea unui de-
taqament aflat in 1upt6, inainteazdpe un anumit front, atacd qi
cucetregte pozilie dup6 pozilie, consolideazS punctele cAqtigate,
se apropie pas cu pas de fint6: cetatea qtiin{ei' $i dac[ vi se
vorbeqte adesea de aceasti ,,cetateo'se intdmpli tocmai pentru
cE nu existd qi nu va exista niciodatd o galerie secret[, o parold
magici de felul lui ,,Sesam, deschide-teo' sau weun covor
fermecat care sd ne facd s[ aterizdm direct in curtea interioarl
a acestei r8vnite cet6!i. Dimpotrivd, este vorba de o inaintare

t'1
 cel mai adesea inceat6, tn care fiecare ootd cucerit5 trebuie in banc[, cu m0inile la piept, nemiqcat, std un elev. Statuie.
temeinic consolidatb spre a nu aluneca in jos, cine gtie cdnd, Deadat[ buzele statuii ?ncep sd se miqte. Capul se roteqte
poate chiar cAnd !i-e lumea mai dragd. pe drumul acesta aproape imperceptibil spre st6nga, apoi spre dreapta.
intortocheat ryi greu, lung qi nu intotdeauna perfect luminat, - Dupd mas5, latrei, meci cu a ;aptea...
intreaga clasd iqi strdnge r6ndurile qi, m6nd in msnd cu Cel din stanga, clXrit:
profesorul * cdlduzd incercat[ -, suie irezistibil spre indllimi - f)e ce la trei? Era vorba la patru...
Cel din dreapta, mullumit:
secundd de secundS, ori de ord, trimestre in qir, an de an.
Bine, dar dacd e vorba de o inaintare de ani, 12 ani! - ar - in reguli, la trei! La trei, b[ie!i...
Al doilea din dreapta, nrgfitor:
putea obiecta cineva din coada coloanei
-, de ce sd rnisurXra - Latrei qi un sfert...
timpul in secunde? De ce? Cel pulin din doud motive. intdi Al doiiea din st6nga, ponrncitor:
pentru cd exist6 cea mai intiml legiturd cu putinf[ ?ntre
- Nu se poate!
secunde si ore, mai ales la orele de clasi. $ti1i foarte bine cil Altreilea din spate, tdios:
adesea toat[ truda unei ore se cristalizeaz| in cele cAteva - Ba se poate!
secunde in care se extrag regula, teorema, definilia etc. S[ri1i Al patrulea din fa[d,, sup[rat:
peste aceste secunde, qi ora va rlmdne ca un fiuct sec pe - Sst! Fili atenfi [a leclie! Ce-i quEoteala asta?
ramura trimestrului. Numai coaja. Dar sfatul lui e inghilit de valurile conversafiei, care in
Pentru a pierde o ori nu e, aqadar, nici pe departe necie se irceastd clip[ a cuprins gi pe al optulea din stAnga gi pe al
pierzi toat6... ora. E un adevSr de care mul1i, risipind intr-un zecelea din spate. Dup6 cfiteva minute, quEoteala se stinge. Dar
fel sau altul doar citeva minute la fiecare ori, iqi dau seama liniqtea dureaz5 numai cAteva clipe. ,,Statuia" prinde iar
abiala sfdrqiful kimestmlui sau, ceea ce e qi mai r5u, abia...la momentul prielnic. Intoarce din nou qi, tot imperceptibil, capul:
toamnS. - in poarl[ \/a.sile, stoper Nicu...
Virlurile incep din nou s5 ddnfuiasci in jurul ,,statuii". Cel
in al doilea rAnd, cronometrdm la clipi ora de clasi pentru
din dleapta:
cI secundele tale de neaten{ie nu r5mAn aproape niciodatb * Si treac[ stoper Mielu. Nicu inter st6nga...
numai ale tale. in clasl nu eqti singur, aici se afli qi colegii de
Cel din spate:
clas5, 30-40 de bdieli gi fete. Tu, cel turbulent, ai dintr-o dnt[
patru vecini, iar aceEtia, la r6ndul loE patru inmullit cu patru - Mielu n-are joc de cap!
Al treilea din stAnga:
care se derarye*zd reciproc. Aici totul se ?nl5n{uie exaot ca
vagoanele unei garrrituri de tren, si este limpecle cb dac6 un
- Iar Nicu n-are vitezd!
Al cincilea din faf6:
singur vagon deraiazd., s[ presupunem, aceasta se va resim]i qi
- Eu nu joc inter!
asupra celorlalte... Al optulea din spate:
Eqti poate rnirat cdnd, pentru neatenlia cslui din ultima - $ri extretnS, ori nimic!
bancd, prirneqte obserualie, sd zicem, cel din prirna. Poate ili - lsprdviti odat[! Nu suntefi deloc aten{i la leclii!
inchipui c[ de la catedrd nu se observS bine. Iati o ord de clasai: -- Ei, ai vdz,at? Tu eqti vinovatul, izvorul...

l8 19
 Eu? * B[iatul iqi compune o figurd de martir. - Eu. care
* Pentru exemplificare s[ presupunem cd ne afldm in acest
le spun tot timpul sd tacd din gur6?! Eu, care stau in bancd, cu
m$inile la piept qi nemiEcat, ca o... statuie?
Neatenfia pornitb de la un elev cuprinde ?ncet-incet, ca
intr-o plas[, intreaga clasb.
O reguld de aur
Exist6, dup6 cum se qtie - qi pentru aceasta n-aveli dec6t
s5 risfoili jurnalul de clas[ *, abateri fb!i$e, qi altele mai pu{in
fr1iqe, de la o regulZ de aur a disciplinei qcolare, care este
folosirea integrald a orei de clasi. Cu un singur cuvdnt,
abaterea se cheam5 chiul.
Sunt unii care invoci ceasul, tramvaiul, farrnacia inchis6,
caietul uitat, cheia ascunsd etc. etc. Scuzele lor nu p[cdlesc pe
nimeni qi nimeni nu s-a strdduit s5-i denumeasci altfei decAt
chiulangii... Este adev[rat cd-i un chiul indirect, dacd ne putem
exprima aga, un fel ascuns de a ciunti ora.
il vezi pe bliatul acela cu uniforma dezordonati care, dupd
20 de minute de la inceperea orei, intrS in clas5 nrmegindu-qi
SCUZA:
- TovarSqe profesor, vi rog s6 mi iertafi cd am intdrziat,
dar...
Sau ascultali scuza celui , la zece minute dup6 recrealia
mare, se nipusteqte in clasd gi explici absolut nevinovat
profesorului, care tocmai inchi sese catalogul:
- Am fost s5 beau apd.
- Bine, dar nu ti-a ajuns recrealia?
- Ba da, tovar[Ee profesor, dar am aEteptat si mi se facfl
sete.
Existd insl qi un fel mai direct prin care un elev ,,filrb'u
din or5.
20
vorbim despre...
Lrioment la lec{ie Ei
- Vd rog, tovarige profesor... Popescu qi-a intins coatelii
pe banca mea,..
-Vedefi? Chiar despre aceasta va ti vorba in lecfia noastrfl.
Nu despre Popescu, fireqte, nici despre coatele lui, nici m6car
clespre pozifia acestuia in bancd. Ci despre conditiile in cale
trebuie sd se desfrqoare o lec{ie. O lec}ie decurge, adicd iqi are
albia ei fireascd, de la izvor inspre vdrsare. Pe aceastd albie,
cunoqtinlele alurecd firesc, 1ir[ vArtejuri, fbrd opriri neaqtep-
tate sau revdrs5ri inutile... Si incepem, aqadar...
- Vd rog, tovar5Ee profbsor, Ionescu mi-a luat guma...
- Mda... Ionescu, tu nu ai propria ta gurn6? Vedefi dum-
neavoastrX, dragi qcolari, nici despre gum5 nu era vorba, dar
Acum, cd s-a ridicat aceasti problemi, va trebui sd precizdm cd
c de dorit cn fiecare elev sd-qi aibd guma sa... Dar s[ revenim
la iecfia noastrS. Agadar, vorbeam despre...
- V[ rog, tovardge profesor, Petrescu roade capitul de la
creion...
- Da. E gi aceasta o problemS. Nu in directti legdtur5, ba
chiar nici indirect[ cu cesa ce vorbeam, dar, dacd tot s-a ridicat,
trebuie spus c[ nu e nici frumos, nici igienic sd rozi cap*tul
creionului... Aqadar, despre ce vorbeam?
- Despre Petrescu, tovarbqe profesor.
- Nu. Mullumesc. Mi-am amintit. Spuneam cI pe firsul
cunoqtinlelor firele se aduni ?n tdcere, sporesc zi de zi, *lipd
de clip[, in fiecare lecfie. Imperceptibil poate, totqi. . .
- Vi rog, tovariqe profesor, Niculescu md porecleryte...
- Hm! Foarte riu. Poreclele nu sunt potrivite intre colegi,
tlupl cum nu sunt potrivite in nicio fmprejurare. Desigur,
lruteam precizaacest lucru altcAndva, nu aculn, in timpul lecliei
rroastre, dar dacd s-a ridicat problema...
- Vi rog, tovar6Ee profesor... Georgescu vrea s5 copieze
problerna la matematici. ..
21
 * latd c5 am inourcat firul lecfiei. Despre ce vorbeam,
copii? A, da... despre atenlia risipitd de aceste reclamafii
neserioase, total neserioase, mdrunte, copildreqti, fdr5 temei,
care nu fac dec0t sd intr:erup6, sd foarfece, sd ciunteascd leclia,
sX rSpeascd timpul tuturora, si impriqtie in zeci de cioburi
energia profesorului qi a clasei intregi, ?ntr-un cuv6nt, sd
iroseasci acest prelios mortar care leagd toate cunoqtinlele
intr-o constmclie unitard: atenfia.
Acesta a fost numai un exemplu. Dar c6!i dintre aceqtia nu
mai sunt! Iatd elevul de serviciu care uitd sd se ?ngrijeascd de
creti Ei profesonrl aEteapti p$ni ce sunt scotocite toate
buzunarele qi ghiozdanele in cdutarea unui c[pefel de tibiqir-.
Sau responsabilul cu materialul didactic care aduce harta, dar
fbrd stativ. $i atunci un ciorchine de qcolari ingenioqi se caf6rd
pe b6nci trdgdnd care incotro biatahafid in cflutarea unui cui
uitat, a unui m6ner de fereastrd sau chiar - extrem[ solulie -
inspre clanla uqii. Sau tabla negtearsi, sau buretele uscat, sau
guma ryi creionul uitate acas[, sau... atAtea gi atitea incidente
care pot face ca prelioasele secunde ale lecliei si se scurgi
precum frina dintr-un sac bine strdns la gurd, dar spart la
fund...
$i acum... s5 iasfl la leclie...
Fireqte, examinarea propusd in acest titlu se va desl?qura
tc"rt fdri catalog. $i vom examina, de fapt, nu arnumite cunog-
tin{e, ci anumifi cunosculi. Cunoscu}i ce fac parte din aceeaqi
specie a risipitorilor de timp, deEi i-am putea boteza cu mai
multd asprime, deoarece timpul risipit de ei aparline clasei
?ntregi, e, aqadar, ?n modul cel mai categoric un bun obqtesc.
RugAndu-vi s[ trecem peste tot c€ea ce este ridicol Ei c6teodatd
de-a dreptul penibil in atitudinea lor, sd ne oprim asupra
aspectului esenfial: timpul irosit. Iatd-l pe qmecher. A venit la
22
qcoaid fbrd sd qtie m[car titlul lecliei Ei acum, scos la tabl5,
incearci si c6qtige tirnp ?n aryteptarea unei rninuni: poate ?i sul15
cineva, poate din strifundurile memoriei va lAqni o c$t cle micd
scflnteie care sd lumineze fala unui cinci, poate se plictiseqte
profesorul sau i se face mil[. " "
- -
Ce leclie avem pentru ast[zi? se aude intrebarea
profesorului.
- N-am in{eles intrebarea, tovar6;e profesor.
-_ Ce titlu are leclia de azi?
Bdiatul priveqte cu nevinovdlie drept in ochii profesorului.
Str:finge din pumni, tropiie, ofteazd.
- Nu pot sra zic, tovar[qe profesor, e un nume ?ncurcat...
- Despre Vasile Lupu, ii vine ?n ajutor examinatorul.
-_ AEa am \,rut si spun qi eu! - !6qneqte bdiatul, zAmbind
r:u aerul omului eare a avut un lapsus nea$teptat.
- VorbeEte, ?l indeamnd profesorul de istorie.
- Vl rog s[-mi puneli intrebiri, tovarlEe profesor, ingaimd
i:1, scormonind cu privirea vreo figurl binevoitoare din clasd
r:are s5-i sufle o dat5, un nume, md rog, o frAnturi de rispuns.
- Unde a domnit Vasile Lupu?
- Mai puneli-mi o datd intrebarea, tovardqe profesor" N-am
irrteles-o bine...
$i, dupi ce intrebarea a fost repetatd, rdspunde cu falsd
siguran![:
- Vasile Lupu a domnit in... ah! - igi rostogoleqte desperat
privirea in clasd * nu pot sd zic... imi std pe lirnbd...
- $i cine era domn in Muntenia?
- in Muntenia era domn, incepe el avAntat Ei se opreqte
nrgitoq . . n-am inleles intrebarea, tovardqe profesor. . .
.
Dar s[ curm6m aceastd jalnic[ examinare. Not[ tot nu
tlirm, iar concluzia e clar[: atitudinea unor asemenea elevi e nu
rrumai nedemn5, ci gi pdgubitoare. Ca ;i atitudinea elevului
lirunzdrescu, d* altfel, pe care l-am putea scoate chiar acum la
lcctie dac[... dacd n-ar fi o pierdere de timp. E drept,
lirunzdrescu dd rispuns la orice intrebare. Dar pentru ca
!J
rdspunsul sdu sI fie... rdspuns cu adevdrat, trebuie s6-i pui cel
pufin.". 10 intrebdri. Timid, impiedicat, bdlm[jind de fiecare
datS doui-trei silabe, examinarea lui seam[nd cu operalia de
exkagere a unor aqchii de sub piele sau, daci vrefi, de adunare
a unui punln de mirgele risipite intr-o odaie, pe sub pat, pe sub
covoare...
$i parcd examinarea elevului Tocilescu nu e tot o pierdere
de vreme? il intrebi simplu: unde se varsd Nilul, iar el o ia de
la... izvoare. $i doar e un fluviu lung: are 6.500 de kilornetri!
E lirnpede, aceste rdspunsuri kilometrice, dilatate peste mdsurd,
in care se aduni toli afluenlii existenli qi posibili ai cunoEtin-
lelor, seamini mai degrabd cu o... inundalie. $i primul lucni
care se ineac[ este... timpul tuturora.
A rdspunde bine la lecfie nu e, agadar, nici pe departe o
chestiune strict personali. inchipuili-vi c5 in loc de poticniri,
de generalit5fi, de rdspunsuri rnonosilabice, gresite, vagi sau
int0mplStoare, colegul vostru scos la leclie r5spunde excelent.
Adicd mai mult decAt corect. Un r[spuns in care cunoEtintele
clin manual, precis formulate, se ?mpletesc cu noliuni cffgtigate
din lectura personalS, cu date culese din vizitarea unui muzeu
sau a unei expozilii, din vizionarea unui spectacol szru audie-
rea unei conf'erinle etc. inchipuili-vi cd zi de zi toli cei trei-
patru scosi la lecfie dau asernenea rdspunsuri excelente la
liecare obiect Ei v[ dali limpede seama nu numai cAt de mult
cdgtigd toatd clasa ?n acest fel, dar qi c6t de multe pierderi aduc
unei ore risipitorii de felul unui Frunzdrescu, To*ilescu,
$mecherescu gi allii din specia 1or. Rispunsurile acestcra sunt
de fapt timpi morfi. $i cum se pot lichida? Cu arma r[spun-
surilor excelente. Folosili-o cu tofii qi ve{i vedea: rodnicia unei
ore sporeqte atAt de mult incflt nici nu mai seamind cu o ori
obignuit[ de 50 de minute. Ea pare mult mai scurld, iar valoa-
rea ei e ridicat5. la pltrat. Cum? Prin colaborarea voastrb
creatoare.
Greqesc, aqadar, cei ce g6ndesc c5 leclia este ,,tinut5"
numni de cdtre profesor, ci aceasta este doar treaba lui,
24
li"rspunderea lui... C[ci leclia nu are loc intr-o cabind izolatd,
ci in clasi. Fiinfa prelioasd qi delicat[ a iec]iei se pldmid*qte
irr comun, cu ajutorul vostru, secundd de secundS, 50 de
rninute, intr-o atmosfer[ proprie muncii gcolare. Aceast$
ltrnosferd, voi, elevii, o crea{i, qi ea se rdsfrAnge in dauna sau
lirlosul vostru.
Urm[rind cu atentie explicafiile profesorului in tirnpul
orei, vei izbuti mai uEor si-!i pregdteqti lecliile acasi. La unele
nraterii mai grele, ca, de pildfl, matematica, rom6na sau fizica,
r:ste uneori foarte dificil sd te preg6teqti acasi, Fard baza
cxplica{iilor date de profesor. Iar dacd te pregdtegti de mAn-
Iuiald la aceste materii in cunoEtin{ele tale rdmdn goluri care
tc impiedicd in inlelegerea lecfiilor care unrleaza. $i de aici un
irrtreg lan! al sldbiciunil<lt, in care, dacd nu-l rupi la timp, te
incurci din ce in ce mai rdu.
Concluzia este limpede. Misurdm cel mai bine cele 50 de
rninute ale orei de clasd in secunde. Dar ?ntr-un anumit fbl de
sccunde. fngdduili-mi sd le nllmesc ,,secunde-luminfi".
$i c0te ceva despre... aritmetica ?nvifdturii
Cd ziua qcolari se imparte in doul pirli este un lucru bine
sliut: de o parte orele de invd!5turi, iar de attdparte orele de
;oac[ sau alte activit5fi. Cei care nu fac aceastd imp5rlire
ltresesc. Cd sunt copii care invald {Erd sI rdsufle toatd ziulica
rr-o t[giduiesc, aga cttrn nu tdgdduiesc ci sunt qi dintre aceia
clre bat mingea din zori qi pdni seara. Deocamdati aq vren sd
vir vorbesc despre cei care fac ?mpdrlirea orelor de joacfl qi de
irrvSldturd qi tatuqi le incurcS, le anrestecl, iar rezultatul
irnpdrlirii - cdtul, cum se spune - e mai totdeauna egal cu zero.
Arnicul meu Spirache e dintre aceqtia...
Sd fim infeieqi de la inceput: nu mi refer Ia orele lui de
joacd. Acestea sunt bine delimitate, qi nimeni in lume,
25
v[zAnclu-l cum bate mingea, n-ar putea presupune cd face
exerci{ii de sintax5, nici c[ firce geometrie c6nd joacd gol ron
ori ci din pasiune pentru qtiinlele naturii face ca mierla prin
copaci. Aqa ?nfelege el joaca Ei despre aceasta, cu voia
dumneavoastrS, vom mai vorbi. Deocamdatd insd, trec6nd la
celdlalt termen al operaliei, ingirduili-mi s[ spun cum inlelege
el inv[]5tura. Pentru ci Spirache ?nva{5... Sau cel pu{in e
absolut convins c[ face acest lucru. O spune gi in fala
tovarlqului profesor, dup[ ce la o cascadd de intrebiri a
incleqtat cu infricoqare buzele:
- Nu qtiu, e drept..., dar eu am invdlat!
Si nu vi inchipuili o clipd cd minte... Nu. El e convins ci
a inv61at. Mirdrii profesorului qi a clasei intr:egi ii dau rdspuns
aerul sdu jignit, buza risfrdntd, dezolareace i se citeEte in ochi
qi ii curge la vnile pe cutele obrazului o datd cu primele lacrimi.
Stern toate mdrfurie cd bdiatul a invi!at... Nu voi comite
nedreptatea de a nu-l crede. Ba, dimpotrivi, sunt gata si-i
talmdcesc uimirea.
-* Am inv[!at, tovarbqe profesor. Am citit de patru ori in
cloud ore qi din carte, gi din maculator...
Numai c[ Spirzrche a ?nv6!at in felul lui. Cum? JucAn-
du-se... Dar nu in cur1e, nu in parc, ci la misu{a lui de scris qi
citit. Cu cartea qi maculatorul in fa!6. Cu ochii pe lec{ie. $i
atunci? Vedefi, aici e buba... Fiindcd el * qi nu numai el - rnesei, cu t6mplele in pumni... in mintea ta n-a pdtruns nirnic.
socoate cd dacd line cartea in fa{d treaba e gata f[cut5. iEi
plimb[ ochii peste rdnduri conEtiincios, dar in acelagi timp iqi
poarli gAnduriie roi, invdlmiqite, leneqe... A aiuns la caplt qi
acum parcurge leclia de la inceput... Dar atenlia i se imprdqtie.
AlipeEte... Din cAnd in cflnd iEi ridlcl ochii spre ceas:
Mai am de stat cu cartea in minf, incd o jum6tate de
-
or5..., un sfert..., hai sX mai str6bat gi paragrafil 6sta...
$i, intr-adevf,r, ?l strdbate. il str[bate intr-o dulce somno-
lenJ6... Iar gAndulile lui adevdrate se inl5nfuie ,si se destrami
ca aburul purtat de v6nt... Se amestec[ acolo mierlele cu...
26
Iulius Cezaq precum mingea cu detrlurile subcarpatice satl cu
cine qtie ce triunghi isoscel...
Crezi cd e c1e ajuns s[ te uili pe cafie o ori, doul pentru ca
sd qtii sau, mai bine zis, pentru ca sd ai... conqtiinla datoriei
implinite? Crezi oare c5 * hocus-pocus! - paragrafele se
vaponzeazd qi po{i face o... inhalalie de cunoEtin}e? S5 fim
scrioqi, amice dragi. Tu nu eqti qcolar doar de ieri, de alaltdieri.
Cleea ce faci tu este o treabi de forml, de ochii lumii, qi * ceea
cc e qi mai rdu - de ochii tdi.
Fe cine p$cslegti preficAndu-te cd invefi, st6nd, e drept, ctt
cartea in fa!5, dar jucdndu-te cu timpul ca qi cu un bo! de
plastilinS'/ Te asemeni perfect cu o locomotiv[ care scoate fum,
pulbie din cAnd in c0nd, dar n-are presiune. Ea nu ,,inghite"
kilometri; pe orice linie ai trage-o, linia devine moart6. RSrnAi
neputincios, pitic, nevolnic, un Barb[-Cot prins ?n despicitura
Lrnui trunchi in timp ce, uluit, priveqti Feli-Frumoqii ce zburdi
in jurui tiu. FlacSra interesului, twazrlnicd de jeratic explici,
dupd cum se vede, c6te ceva nu numai in basme. Pdrinlii te vdd
la masa de lucru qi sunt liniqtifi... Te liniqte;ti qi tu: n-ai citit
oare 120 de minute? Poftim, acum minutarul a atins ,,scadenfa"
si bate gongul pentru joacd. Uf... ,,Ia s5 m[ mai dezmor]esc
nitel... La joac6."
Dar tu cle fapt te-ai jucat Ei pffnX acum! Degi ai stat in fa{a
- Adevirat! De ce oare?
Pentru cb n-ai muncit. Fentru ci din qederea ta la mdsula
dc lucru au lipsit ?ncordarea, dorinla de a pltrunde totui, sle a
inJelege, c1e a lSmuri, de a refine. Au lipsit munca, stridania
intensd a minfii, dorinfa de a-!i dovedi cd, daci vrei, poli
lotdeauna mni mult. Tu te ridici de la mdsu![ doar cu amorleala
;i cu pofta grazavdde joac6. Iar mintea ta, plimbdndu-se peste
pagini doud ore, a refinut din toatd treaba asta doar atdt:
*- Eu am citit de patru ori. ..
$i, considerdndu-te prigonit, intrebi a doua zi:
27