Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
Conform
studiului
PISA
2012
Results
in
Focus:
What
15-year-olds
know
and
what
they
can
do
with
what
they
know:
Key
results
from
PISA
2012
elaborat
de
Organizaia
pentru
Cooperare
i
Dezvoltare
Economic
(OECD)
la
nivelul
a
65
de
ri
(ce
reprezint
mai
mult
de
80%
din
economia
mondial),
existena
unui
dezavantaj
socio-economic
este
corelat
cu
performane
slabe
n
rndul
populaiei
colare.
Rezultatele
sugereaz
faptul
c
dezavantajele
socio-economice
exercit
o
influen
semnificativ
asupra
rezultatelor
nvrii
i
a
perspectivelor
de
dezvoltare
individuale
viitoare.
Motivaia
acestei
concluzii
const
n
faptul
c
elevii
ce
fac
parte
din
gospodrii
nemarginalizate
tind
s-i
consolideze
ansele
la
o
educaie
mai
bun
ca
urmare
a
frecventrii
unor
uniti
de
nvmnt
de
calitate
i
ca
urmare
a
faptului
c
colile
aflate
n
zone
nedezavantajate
dispun
de
o
infrastructur
educaional
superioar
i
de
cadre
didactice
mai
bine
calificate.
Scopul
prezentului
studiu
este
de
a
identifica
unitile
colare
cele
mai
defavorizate
n
ceea
ce
privete
performanele
colare
ale
elevilor,
nivelul
de
pregtire
al
cadrelor
didactice,
precum
i
mediul
socio-
economic
al
localitii.
Indicatorii
colari
utilizai
provin
din
Sistemul
Informatic
Integrat
al
nvmntului
din
Romnia
(SIIIR)
i
acoper
peste
99,5%
din
totalul
elevilor
i
al
cadrelor
didactice
ce
fac
obiectul
studiului.
Aceti
indicatori
au
fost
combinai
prin
metode
matematice
i
statistice
pentru
a
forma
un
indicator
agregat
al
defavorizrii.
Pe
baza
acestuia,
unitile
colare
au
fost
ordonate
descresctor,
rezultnd
astfel
un
top
al
celor
mai
defavorizate
uniti
colare.
unei
coli,
au
fost
ierarhizate
respectnd
criteriile
de
ierarhizare
ale
colilor
cu
PJ.
Pentru
grdiniele
care
au
personalitate
juridic
distinct,
indicatorii
luai
n
calcul
au
fost
cei
legai
de
nivelul
de
pregtire
al
cadrelor
didactice
i
nivelul
de
dezvoltare
socio-economic
a
localitii.
Aceast
abordare
a
fost
aleas
pentru
c
(1)
la
nivelul
grdinielor
nu
exist
ali
indicatori
disponibili,
relevani
pentru
prezentul
studiu
i
(2)
s-a
mers
pe
ipoteza
c
performana
grdinielor
este
similar
cu
cea
a
colilor,
n
comunitile
cu
grad
ridicat
de
risc
educaional
i
marginalizare.
Dup
prelucrrile
succesive
de
date
au
rezultat
4.688
de
uniti
colare
publice
cu
personalitate
juridic
cu
nvmnt
precolar
(grdinie)
i
4.909
uniti
colare
publice
cu
personalitate
juridic
cu
nvmnt
primar
i
gimnazial.
n
urma
normalizrii
datelor
utilizate,
a
rezultat
un
indicator
msurat
o
scal
de
la
0
la
10,
n
care
10
indic
grdinia
sau
coala
cea
mai
defavorizat.
Sursa:
Atlasul
Zonelor
Urbane
Marginalizate
(2014),
respectiv
Atlasul
zonelor
rurale
marginalizate
i
al
dezvoltrii
umane
locale
n
Romnia
(2016),
Banca
Mondial;
4
n
ceea
ce
privete
localizarea
elevilor
ce
prezint
un
risc
de
abandon
colar
puternic
se
observ
faptul
c
ponderea
elevilor
cu
probleme
colare
este
concentrat
n
regiunea
Centru
i
relativ
dispersat
n
cadrul
judeele
Satu-Mare,
Bihor,
Mehedini,
Dolj,
Clrai,
Giurgiu
i
Constana.
Deloc
surprinztor,
harta
zonelor
marginalizate
i
harta
elevilor
cu
probleme
colare
dintr-o
localitate
se
suprapun
ntr-o
msur
semnificativ.
Mai
mult
de
att,
informaiile
din
Figura
2
arat
c
ponderea
elevilor
aflai
n
situaia
de
risc
de
abandon
colar
tinde
s
fie
mult
mai
mare
n
cele
mai
marginalizate
localiti
din
Romnia
(gradul
4).
Figura
2.
Ponderea
medie
a
elevilor
repeteni
sau
cu
situaia
colar
nencheiat
n
funcie
de
gradul
de
marginalizare
a
localitii
Sursa:
Calculele
autorilor
pe
baza
datelor
Ministerului
Educaiei
i
Cercetrii
tiinifice;
Conform
ultimelor
date
ale
Institutului
Naional
de
Statistic
(2013),
la
nivel
naional,
rata
abandonului
colar
n
cadrul
ciclului
de
nvmnt
primar
a
fost
de
1,3%,
n
cel
gimnazial
de
1,9%,
iar
cadrul
nvmntului
secundar
(liceal
i
profesional)
de
2,9%.
La
nivel
judeean,
cel
mai
mare
risc
abandon
colar
se
gsete
n
judeele
Covasna,
Mure,
Dolj,
Ialomia,
Braov,
Clrai
i
Sibiu.
Figura
3.
Ponderea
elevilor
repeteni
sau
cu
situaia
colar
nencheiat
la
nivel
judeean
(2014-2015)
Sursa:
Ministerul
Educaiei
i
Cercetrii
tiinifice;
Sursa:
Ministerul
Educaiei
i
Cercetrii
tiinifice;
Distribuia
unitilor
de
nvmnt
n
funcie
de
rata
elevilor
repeteni
sau
cu
situaia
colar
nencheiat
arat
faptul
c
cele
mai
multe
coli
se
confrunt
cu
rate
cuprinse
n
intervalul
0%-10%
(3.634
de
astfel
de
cazuri),
urmate
de
765
de
coli
unde
acest
fenomen
negativ
nu
este
prezent
(0%),
de
465
de
uniti
de
nvmnt
unde
aceast
rat
este
cuprins
n
intervalul
10%-20%,
respectiv
de
93
de
uniti
cu
o
rat
cuprins
ntre
20%-30%.
n
rest,
exist
34
de
uniti
de
nvmnt
unde
numrul
elevilor
cu
probleme
colare
depete
rata
de
30%
i
ajunge
la
maximum
de
83,3%.
Figura
5.
Distribuia
unitilor
de
nvmnt
n
funcie
de
rata
elevilor
repeteni
sau
cu
situaia
colar
nencheiat
(2014-2015)
Sursa:
Calculele
autorilor
pe
baza
datelor
Ministerului
Educaiei
i
Cercetrii
tiinifice;
La
nivelul
unitilor
de
nvmnt,
exist
11
cazuri
unde
rata
elevilor
repeteni,
exmatriculai
sau
cu
situaia
colar
nencheiat
depete
40%
din
numrul
total
elevilor,
conform
datelor
din
Tabelul
1.
Tabelul
1.
Lista
unitilor
de
nvmnt
cu
cele
mai
mari
rate
ale
elevilor
cu
situaia
colar
nencheiat/repeteni
(ciclul
primar
i
gimnazial,
anul
colar
2014-2015)
Nr.
de
Dintre
care
repeteni
sau
cu
Jude
Localitate
Denumire
Unitate
elevi
situaia
colar
nencheiat
asociai
Numr
total
%
HR
Miercurea
Ciuc
Liceul
Tehnologic
"Szkely
Kroly"
24
20
83%
HD
Ortie
Liceul
Tehnologic
"Nicolaus
Olahus"
84
64
76%
BZ
Rmnicu
Srat
Liceul
Tehnologic
"Victor
Frunz"
23
15
65%
IS
Iai
coala
Gimnazial
Nr.
41
99
60
61%
CJ
Cluj-Napoca
coala
Gimnazial
"Christiana"
39
23
59%
BC
Trgu
Ocna
Scoala
Gimnaziala
Nr.
7
70
35
50%
IL
Brbuleti
coala
Gimnazial
Brbuleti
939
454
48%
BZ
Buzu
Liceul
Tehnologic"
Henri
Coand"
76
32
42%
DJ
Craiova
Scoala
Gimnaziala
"Anton
Pann"
562
235
42%
IL
ndrei
coala
Gimnazial
Nr.1
ndrei
275
112
41%
Sursa:
Calculele
autorilor
pe
baza
datelor
Ministerului
Educaiei
i
Cercetrii
tiinifice;
Ponderea
relativ
mare
a
cadrelor
didactice
fr
pregtire
se
regsete
n
regiunile
marginalizate
precum
n
anumite
localiti
din
judeele
Braov,
Mure,
Vaslui,
Galai,
Giurgiu,
Clrai,
Tulcea,
Ialomia
i
sudul
judeului
Constana,
i
n
alte
judee
unde
zonele
sunt
clasificate
ca
fiind
defavorizate.
Cea
mai
clar
omogenitate
teritorial
a
cadrelor
didactice
fr
pregtire
se
regsete
n
centrul
i
n
sudul
Romniei.
Din
aceast
perspectiv
se
confirm
ipoteza
din
studiul
OECD
conform
creia
unitile
de
nvmnt
din
zonele
marginalizate
tind
s
aib
dificulti
semnificative
n
a
atrage
i
menine
personal
didactic
calificat.
Figura
6.
Ponderea
cadrelor
didactice
fr
pregtire
(%
din
total
cadre
didactice)
Sursa:
Ministerul
Educaiei
i
Cercetrii
tiinifice;
Ali
indicatori
ce
surprind
calitatea
actului
de
nvmnt
sunt
ponderea
numrului
de
elevi
din
clasa
a
8-a
care
nu
au
susinut
evaluarea
naional,
respectiv
nota
medie
obinut
la
nivel
de
unitate
colar
n
cadrul
evalurii
naionale.
La
nivel
naional,
din
cei
187.032
de
elevi
de
clasa
a
8-a,
37.904
nu
au
susinut
evaluarea
naional
(20.3%).
Conform
datelor
MENC,
cele
mai
mari
rate
de
neparticipare
s-au
nregistrat
n
judeele
Brila
(33,8%),
Clrai
(30,6%),
Iai
(28,3%),
Vaslui
(27,8%),
Covasna
(27,7%)
i
Satu
Mare
(27,2%).
Aceste
informaii
sunt
ilustrate
n
Figura
7.
Figura
7.
Rata
de
neparticipare
la
evaluarea
naional
a
elevilor
din
clasa
a
8-a
la
nivel
judeean
Surs:
Calculele
autorilor
pe
baza
datelor
Ministerului
Educaiei
i
Cercetrii
tiinifice;
Figura
8.
Elevi
din
clasa
a
8-a
care
nu
au
susinut
evaluarea
naional
Sursa:
Ministerul
Educaiei
i
Cercetrii
tiinifice;
Exist
115
uniti
de
nvmnt
cu
mai
mult
de
un
elev
de
ciclu
primar
sau
gimnazial
unde
gradul
de
neparticipare
la
evaluarea
naional
a
elevilor
de
clasa
a
8-a
a
fost
de
100%.
Primele
15
coli
unde
s-a
nregistrat
o
astfel
de
rat
de
neparticipare
sunt
menionate
n
Tabelul
2.
De
menionat
este
faptul
c
n
cadrul
listei
din
Tabelul
2
unitile
colare
cu
profil
incluziv
i
special
nu
au
fost
incluse
(acestea
ocupnd
oricum
locuri
fruntae).
Tabelul
2.
Lista
unitilor
colare
cu
cel
mai
mare
numr
absolut
de
elevi
de
clasa
a
8-a
care
nu
au
susinut
evaluarea
naional
Numr
elevi
%
elevilor
care
care
nu
au
nu
au
susinut
Jude
Localitate
Denumire
unitate
susinut
evaluarea
evaluarea
naional
din
nr.
naional
total
(%)
DJ
Craiova
coala
Gimnazial
"Anton
Pann"
72
97%
BR
Brila
coala
Gimnazial
"Nikos
Kazantzakis"
84
95%
B
Bucureti
coala
Gimnazial
Nr.
168
63
90%
BH
Oradea
coala
Gimnazial
"Lucreia
Suciu"
56
89%
GJ
Trgu
Jiu
coala
Gimnazial
"Voievod
Litovoi"
88
84%
SB
Roia
coala
Gimnaziala
Rosia
55
80%
DB
Trgovite
coala
Gimnazial
Smaranda
Gheorghiu
63
78%
B
Bucureti
Liceul
Teoretic
"Decebal"
49
77%
SM
Satu
Mare
coala
Gimnazial
"Dr.
Vasile
Lucaciu"
51
71%
GL
Galai
coala
Gimnazial
Nr.18
104
62%
SM
Livada
coala
Gimnazial
"Petofi
Sandor"
50
56%
VL
Rmnicu
Vlcea
coala
Gimnazial
Nr.
5
79
55%
MS
Trgu
Mure
coala
Gimnazial
"Friedrich
Schiller"
57
50%
BH
Tinca
Liceul
Teoretic
"Nicolae
Jiga"
49
41%
B
Bucureti
coala
Gimnazial
Nr.
117
58
37%
IF
Pantelimon
coala
Gimnaziala
Nr.
1
51
30%
Sursa:
Ministerul
Educaiei
i
Cercetrii
tiinifice
n
ceea
ce
privete
nota
medie
obinut
la
evaluarea
naional
se
remarc
acelai
ablon
ca
i
n
cazul
riscului
de
abandon
colar
i
al
zonelor
cu
participare
redus
la
evaluarea
naional:
n
zonele
marginalizate
rezultatele
colare
tind
s
fie
mai
reduse
comparativ
cu
restul
zonelor.
Se
remarc
n
acest
sens
din
nou
judeele
din
centrul,
sud-vestul
i
sudul
Romniei.
Figura
9.
Nota
medie
la
evaluarea
naional
la
nivel
judeean
Sursa:
Calculele
autorilor
pe
baza
datelor
Ministerului
Educaiei
i
Cercetrii
tiinifice;
Conform
Figurii
9
cele
mai
mici
note
au
fost
obinute
n
colile
din
Giurgiu,
Teleorman,
Mehedini,
Cara-
Severin,
Satu-Mare
i
Dolj.
La
nivel
de
localitate,
cele
mai
mici
medii
obinute
au
fost
n
Coofenii
din
Fa
(judeul
Dolj
1,48),
Brbuleti
(Ialomia
1,83),
Sauca
(Satu-Mare
2,07),
Dobromir
(Constana
2,61),
Dumbrveni
(Constana
-
2,76),
Slcua
(Dolj
2,79),
Vrdia
(Cara-Severin
-
2,8)
i
Mereti
(Harghita
2,9).
Figura
10.
Nota
medie
obinut
la
evaluarea
naional
Sursa:
Ministerul
Educaiei
i
Cercetrii
tiinifice;
Cele
mai
mici
medii
a
fost
obinute
n
urmtoarele
uniti
de
nvmnt
cu
elevi
din
ciclul
primar
i
gimnazial:
Tabelul
3.
Lista
unitilor
de
nvmnt
cu
cele
mai
mici
note
nregistrate
la
evaluarea
naional
Media
Jude
Localitate
Denumire
unitate
notelor
AB
Blaj
coala
Gimnaziala
"Ion
Micu
Moldovan"
1.38
DJ
Coofenii
din
Fa
coala
Gimnazial
1.49
BZ
Rmnicu
Srat
coala
Gimnazial
"Dr.
Ilie
Pavel"
1.50
CT
Furei
coala
Gimnazial
Nr.
1
1.77
IL
Brbuleti
coala
Gimnazial
1.84
GL
Galai
coala
Gimnazial
Special
"Constantin
Pufan"
1.97
BZ
Buzu
Liceul
Tehnologic
Special
pentru
Copii
cu
Deficiene
Auditive
2.00
SM
Suca
coala
Gimnazial
2.07
BV
Scele
coala
Gimnazial
Nr.
5
2.09
DB
Romneti
coala
Gimnazial
2.12
10
11
Indicatorul
Agregat
al
Unitilor
colare
Defavorizate
ia
valori
n
intervalul
[0,10],
valorile
apropiate
de
10
indicnd
un
grad
mare
de
defavorizare
al
unitii
respective.
N.B.
Unitile
colare
care
au
valori
lips
pentru
indicatorii
iniiali
au
primit
valoarea
0
pentru
acei
indicatori.
vii. Se
determin
5
clase
de
defavorizare
(de
la
1
la
5,
unde
1
corespunde
unitilor
colare
cu
cel
mai
nalt
grade
defavorizare),
conform
urmtoarei
reguli:
n
clasa
1
de
defavorizare
sunt
ncadrate
acele
uniti
colare
j
pentru
care
IAUSD j > C ,
unde
C
reprezint
valoarea
pentru
care
distribuia
lui
IAUSD
n
intervalul
[0,C]
este
aproximativ
o
distribuie
normal.
Celelalte
patru
clase
de
defavorizare
sunt
determinate
pe
baza
cuartilelor
distribuiei
lui
IAUSD
n
intervalul
[0,C].
3.2.
Indicatorul
Agregat
al
colilor
Defavorizate
n
urma
analizei,
utiliznd
software-ul
statistic
SAS
University
Edition,
conform
criteriului
valorii
proprii,
am
ales
3
componente
principale,
care
explic
mpreun
77%
din
variana
total
a
bazei
de
date.
Tabelul
4.
Valorile
proprii
i
variana
explicat
Valoarea
Ponderea
varianei
Ponderea
cumulat
a
varianei
Factorul
proprie
explicate
explicate
1
1.930
39%
39%
2
1.020
20%
59%
3
0.911
18%
77%
4
0.686
14%
91%
5
0.454
9%
100%
Tabelul
5.
Variana
explicat
de
fiecare
component
principal
Factor1
Factor2
Factor3
TOTAL
Variana
1.930
1.020
0.911
3.861
Tabelul
6.
Variana
explicat
de
fiecare
variabil
iniial
Ponderea
Ponderea
Ponderea
Gradul
de
Media
elevilor
cadrelor
elevilor
de
marginaliza notelor
repeteni
sau
cu
didactice
fr
clasa
a
8-a
re
al
elevilor
la
situaia
colar
pregtire
n
care
nu
au
localitii
evaluarea
nencheiat
n
numrul
total
de
participat
la
naional
total
elevi
din
cadre
didactice
evaluarea
din
anul
unitatea
colar
din
unitatea
naional
n
2016
respectiv
colar
2016
Variabila
respectiv
Variana
explicat
0.574
0.991
0.751
0.818
0.727
Ponderea
n
variana
explicat
de
cele
3
15%
26%
19%
21%
19%
componente
principale
Cea
mai
mare
contribuie
la
variana
total
a
colilor
o
are
ponderea
cadrelor
didactice
fr
pregtire,
urmat
de
ponderea
elevilor
care
nu
au
participat
la
evaluarea
naional.
12
13
Indicatorul
Agregat
al
colilor
Defavorizate
(IASD)
s-a
calculat
prin
urmtoarea
metod
de
normalizare:
I j min(I j )
IASD j = 10 ,
unde
min(I j ) = -1.1927
i
max( I j ) = 4.078 .
max(I j ) min(I j )
Figura
11.
Distribuia
Indicelui
Agregat
al
colilor
Defavorizate
14
Cele
5
clase
de
defavorizare,
construite
pe
baza
indicatorului
agregat,
sunt
prezentate
n
tabelul
de
mai
jos.
Tabelul
11.
Clasele
de
coli
defavorizate
Cluster
(1=cel
mai
defavorizat,
Interval
de
variaie
a
indicatorului
5=cel
mai
puin
defavorizat)
agregat
Numr
de
uniti
1
(4;
10]
414
2
(2.812;
4]
813
3
(2.053;
2.812]
1227
4
(1.466;
2.053]
1227
5
[0;
1.466]
1228
TOTAL
4909
3.3.
Indicatorul
Agregat
al
Grdinielor
Defavorizate
n
urma
analizei,
utiliznd
software-ul
statistic
SAS,
conform
criteriului
valorii
proprii,
am
ales
3
componente
principale,
care
explic
mpreun
77%
din
variana
total
a
bazei
de
date.
Tabelul
12.
Valorile
proprii
i
variana
explicat
Factorul
Valoarea
proprie
Ponderea
varianei
explicate
Ponderea
cumulat
a
varianei
explicate
1
1.899
38%
38%
2
1.033
21%
59%
3
0.930
19%
77%
4
0.665
13%
91%
5
0.472
9%
100%
Tabelul
13.
Variana
explicat
de
fiecare
component
principal
15
16
Variabila
i
wi1
wi 2
wi 3
Ponderea
elevilor
repeteni
sau
cu
situaia
colar
nencheiat
n
1
0.429
0.171
-0.040
total
elevi
din
unitatea
colar
respectiv
Ponderea
cadrelor
didactice
fr
pregtire
n
numrul
total
de
cadre
2
-0.075
-0.015
0.991
didactice
din
unitatea
colar
respectiv
Ponderea
elevilor
de
clasa
a
8-a
care
nu
au
participat
la
evaluarea
3
0.434
0.066
-0.146
naional
n
2016
Gradul
de
marginalizare
al
localitii
4
-0.053
0.893
-0.007
Indicatorul
Agregat
al
Grdinielor
Defavorizate
(IAGD)
s-a
calculat
prin
urmtoarea
metod
de
normalizare:
I j min(I j )
IAGD j = 10,
unde
min(I j ) = -0.943
i
max( I j ) = 3.385 .
max(I j ) min(I j )
Figura
13.
Distribuia
Indicelui
Agregat
al
Grdinielor
Defavorizate
17
Cele
5
clase
de
defavorizare,
construite
pe
baza
indicatorului
agregat,
sunt
prezentate
n
tabelul
de
mai
jos.
Tabelul
19.
Clustere
de
grdinie
defavorizate
4. Limitri
metodologice
Realizarea
oricrei
ierarhii,
pe
baza
unui
indicator
agregat,
are
cteva
limitri
metodologice
inerente,
care
in
de
natura
bazei
de
date
i
de
ncrctura
informaional
a
acesteia.
Astfel:
- n
baza
de
date
a
colilor
i
grdinielor,
preluat
din
SIIIR,
sunt
o
serie
de
observaii
cu
valori
lips
pentru
indicatorii
de
interes.
Din
motive
tehnice,
am
optat
pentru
nlocuirea
acestor
valori
lips
cu
valoarea
0,
ceea
ce
ar
putea
aduce
distorsiuni
minore
ierarhiei.
Recomandm
pentru
viitor
atenie
sporit
pentru
meninerea
acurateei
bazei
de
date
SIIIR.
18
- Numrul
de
indicatori
care
au
fost
folosii
n
calculul
indicatorului
agregat
este
relativ
redus,
din
motive
ce
in
de
indisponibilitatea
datelor
la
nivel
de
unitate
colar.
- Nivelul
de
marginalizare
al
localitii
este
disponibil
doar
pe
baza
datelor
de
la
recensmntul
din
2011,
ceea
ce
poate
introduce
un
anumit
grad
de
inadecvare
la
realitatea
curent.
- Orice
agregare
este
compensatorie,
respectiv
se
poate
ntmpla
ca
uniti
colare
structural
diferite
conform
criteriilor
iniiale
s
primeasc
aceeai
valoare
a
indicatorului
agregat.
Din
acest
motiv,
se
recomand
ca
valorile
indicatorului
agregat
s
fie
interpretate
cu
atenie,
n
funcie
de
context.
5. Concluzii
Rezultatele
intermediare
ale
studiului
arat
c
exist
o
corelaie
puternic
ntre
performanele
colare
i
nivelul
de
dezvoltare
socio-economic:
n
zonele
marginalizate
muli
elevi
nu
ajung
la
clasa
a
8-a
fiind
foarte
des
n
situaii
de
repetenie,
att
n
ciclul
gimnazial
ct
i
primar.
Apoi,
cei
care
ajung
n
clasa
a
8-a
particip
ntr-o
mic
msur
la
evaluarea
naional,
iar
cei
care
ajung
s
parcurg
toate
probele
obin
note
sub
4.
La
toate
acestea
se
adaug
faptul
c
n
unitile
colare
respective
se
gsesc
cele
mai
mari
procente
ale
cadrelor
didactice
fr
pregtire.
Avnd
n
vedere
datele
utilizate
precum
i
metodele
matematice
i
statistice
aplicate
se
poate
afirma
c
lista
unitilor
colare
defavorizate
propus
de
acest
studiu
combin
ntr-un
mod
optim
informaiile
indicatorilor
de
intrare
ce
reprezint
performana
colar,
gradul
de
pregtire
al
cadrelor
didactice
i
nivelul
de
dezvoltare
socio-economic.
Bibliografie
OECD.
(2014).
PISA
2012
Results
in
Focus:
What
15-year-olds
know
and
what
they
can
do
with
what
they
know.
Retrieved
from
https://www.oecd.org/pisa/keyfindings/pisa-2012-results-overview.pdf
Voicu,
B.
(2009).
Soluii
eficiente
pentru
prevenirea
abandonului
colar:
costuri
i
mecanisme.
UNICEF.
Banca
Mondial
(2014).
Atlasul
Zonelor
Urbane
Marginalizate,
http://www.inforegio.ro/images/Publicatii/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate.pdf
Banca
Mondial
(2016).
Atlasul
zonelor
rurale
marginalizate
i
al
dezvoltrii
umane
locale
n
Romnia,
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar2016.pdf
19