Sunteți pe pagina 1din 13

JEAN.

CLAUDE LARCHET

CAPTIVI
ix
INTERNET

in romAnegte de Marinela Bojin

Z;;y;;3<.
Bucuresti
/-
L-UDrlns
t-

lntroducere. ............ '5


l.lnvazia ........9
Colonialismuldigital . ...'...10
Televiziunea ........L2
Jocurilevideo .......16
Calculatorulgiprogeniturasa ........17
Internetul '.........18
Regelele de socializare: Facebook, Twitter gi celelalte..... '.... ..19
Telefonulinteligent(smartphone)... .........22
Mesajele (SMS;i MMS). . ' . .. .. ... ..24
Obiecteleconectate .....,...25
IL Cind mijlocul de transmitere a mesajului ia locul mesajuJ,:ui. . . . . .26

Ill.Noiimediatoridevenigitirani.. ......35
Noile media, repere obligatorii ;i mediatori politici' economici si

sociali. .....35
Deposedarea de viaqapersonale.. ... . . . . . . . . ' .38

Omulextro-dirijat... .......40
IV. Dezintegrareaculturii. .......42
Reducereacaiitiqii gi afiabilitigiiinformagiei ...........43
Nivelarea culturali: exemplul oferit de lf'ikipedia. .. .. . . .... . ..51
Nivelarea universitarl. Exemplul academia.edu . . . . . . . . . . " .' . .55
IluziileuneiculturigienculturaliiPrinInternet ........56
Iiuziileuneigcolarizlriprinlnternet ..........57
Efectele negative asupralecturii. ...,..59
Destructurareaoperei.. ......71
Feliereaproduselorculturale .........74
Efectelenegativeasuprascrisului....... .......76
Pagube colaterale produse editurilor ;i creagiei intelectuale. . ' ' ' .80
V. ContracEiaspagiului;i atimpului ......89
Reducereadistangelorspagiale gitemporale ...... ''..'.89
O falsiimpresie delibertate gi atotputernicie .. '.. '....90
Organizareatimpului,subjugatidenoilemedia. .......92
Un timp fhricontinuitate...... ......93
Un timp care seconffact1'..... .,.....96
Cultulrapiditigii,..... ...'..98
Totul,imediat .'...100

)J)
CUPRINS

O lume intoleranti la frusrrare, incapabili de a,sreprare si


Iipsitidedinamicadorinlei.... ....101
Inconvenienrele rapiditngii .. . .. .. . . 102
Olumelipsitideduratl ...105
Accelerareasarcinilorcetrebuieindeplinite.... ....,. 106
Multitasking. ..... 106
Mai puEini timpi morgi inseamni mai puEin timp de viagi . . . . . 110
Mareaiiuzie aunui cAstigde timp... ........ lll
Yl.Distrugerearelagiilorinterpersonale. ........112
Lumea,unsatimaginar...... ......112
Aparigialtti homo connecticus si al:ui horno communicans. . . . . . . ll4
O comunicare lipsitl de continur, care-si este propria
finalitate. ......... 118
Hipercomunicarea, un mod de a sclpa de singuritate . . . . . . . . . I 19
Noile mijloace de comunicare, obstacole ale comunicirii . . . . . . 120
Restri.ngereavietiicomunitare....... .......121
Desclrnarearelagiilor. ....125
Slricirea calitativiacomunicagiilor interpersonale .. ........, 127
[Jnnouindividualism .....129
Unautismgeneralizat. .....130
ReiatiivirtualegirelaEiireale.. .....131
FalgiiprietenidepeFacebook ......132
SpaEiiledediscu;iesiproblemapseudonimelor. ...... 134
Relagii lipsite de responsabilitate: birfe, calomnii, hirguire . . . . . . .142
Internetul,,,ladadegunoiaistoriei .......... 143
Yll.intAlniriprimejdioase. ....144
Internetul, zoni lipsiti de regim juridic gi de sancgiuni ....... . 144
Promovarea violengei gi a sexului. .. . 145
Locuririufamate. ........153
Vlll.Desfiingareaviegiiprivate. ........159
Reducerea distantei dintre viaga privati gi viaga publici. ...... . 159
BigBrothere aici.... ...... 161
Supraveghereadecitrestataindivizilor...... ....... 167
Controluleconomicalruturorindivizilor.. ......... 171
Expunerea de sine, pierderea pudorii gi a simgului
intimitiEii ........ 174
IX. Negarea trupului si alterarea sinitigii sale .. . L77
tupulestedatlaoparte. .......... L77
Noilemedia,factorideriscpentrusinitate .......... 179

334
CUPRINS

Diminuarea activitilii frzice . . 180


Degradarea obisnuintelor alimentare, bulimie si obezitace. . . . . 181

Alcoolism ;i tabagism. 183


Tirlburlri de somn. t84
Oboseali 9i stress. . . 186

X. Primatul virtualului asupra realului 187


Imaginea, prima servitl 188
Primatul virtualului asupra realului . ' ' t92
Realitate virtuali si realitate amplificati: doul noi produse pe
piaga drogului. 199
O noui aplicare a alegoriei pegterii. . . 201

XI. Patologii psihice .. 203


Comportamente obsesive gi compulsive 203
Hiperconectivitatea - modalitate de a alunga temerile si
angoasa. 204
O falsi solu;ie pentru nelinigte si nevoia de sigurantl 206
Un mijloc de a sclpa de Plictiseali 208
O viziune deformati asuPra lumii. 210
Reprezentarea 9i imaginea despre sine, mai importante decit
realitatea persoanei in sine 2Lt
Relagia, mai importantl decAt identitatea persoanei. zt4
Efectele nocive ale transparenEei 215
Exteriorizarea persoanei prin comunicate 9i slrlcirea viegii
liuntrice. 217
Amplificarea emogiilor gi diminuarea sentimentului de
afecgiune ..:..... .........219
Noile media, factori de regresie. ... .221
Un teren propice pentru narcisism. . . -- -.... 222
Hipercomunicare, hipersolicitare, hiperactivitate: hiperoboseali,
burn-outgidePresie. .......224
Fenomenele de dependengi ........227
SpaEiuluneilibertitiiluzorii. .......232
Xll.Diminuareacapacitigilorintelectuale. ......234
Sclderea performanEeior gcolare pe termen scurt 9i lung, ..... ' 235
O abrutizare generali. .....238
Imaginea, mai importanti ca textul .. . .. ... .239
Diminuarealimbajului(lexicgigramatici). ..........240
Slibireacapacitigiiderefecgie.....' ........247
Informagii care nu constituie nici stiinEi, nici cunoastere. .... .249

335
CUPRINS

Slibireamemoriei.... .....250
concentrare . . . 257
Distrugerea capacitiEii de atenqie gi de
Fragmentareagi destructurareagindirii. .....264
Modificareastructuriigiafuncgionlriicreierului .....265
XllL Siricireavietii spirituale .......... 269
Ivireaunei noi religii. ...... 269
edci.
O religie frrr ..... . . . 275
L]nnoucult... ...275
Limitelepracticrireligroaseonline.... .....,277
Un substitut gregit al spovedaniei . . . 280
Oinlocuireaverticaluluicuorizontalul .,...281
O tehnologie care poarti pecetea,,lumii acesteia". . . . . 282
Un om tintuit in materie gi in propriul trup, prin Internet 9i
conectate
obiectele ........283
Comunicarea,surogatalcomuniunii. .......284
fuvalitatea dintre conectarea Ia media gi conectarea la
Dumnezeu .......286
tentagii.
Sursemultiforme de .......287
Oprovocaregiohranipentrupatimi .......288
Expunerea si supra-expunerea propriei persoane: un nou teren de
exercitare pentru iubirea de sine, slava degarti gi mAndrie. .... . Z9O
O sursi inepuizabih de distracgie gi divertisment . .. . . 293
Nimicitori ai isihiei. .......293
inlocuirea stabilitiqii huntrice cu un necontenit flux gi o
permanentltulburare. .....294
in loc de reculegere, impristiere ... . 295
UrmIrile negative asupra vigilengei (trezviei) gi atengiei, doui
exigenge fundamentale pentru viaga duhovniceasci . . . . . . . . . . . 297

XlV.Terapiigiprofilaxii .......300
Cum se poate vindeca dependenta . . . ...... . 301
Recursuliapsihoterapie. ...302
CAteva principii de reglare pentru cazurile mai puEin grave ... . 304
Ceamaibuniprofilaxie:educareacopiilor...... .....312
Profilaxiile care privesc conlinutul, utilizarea de cltre tergi a
datelorpersonale, exploatarea comerciali gi propaganda ....,, 320
Terapeuticaqiprofilaxiaspirituali,..... ......321
Bibliografe ... 329
INTRODUCERE

,,Ci iatl moartea intri pe ferestrele noastre"


(Ierernia9,2l)

,,O societate tot mai bolnavl, dar si tot mai puternici, a


fhcut din lumea concreti un spagiu gi un decor al maladiei
sale"
(Guy Debord, Z a socidti du spectacle)

Nimeni nu contesti astizi aportul pozitiv al noilor


mijloace de informare in masl in materie de comunicare,
de informare, de acces la culturi in diversele ei forme; in
curAnd nimeni nu va mai putea si se lipseasci de ele, de-
oarece sunt integrate in modul de func;ionare al diverse-
lor structuri sociale, administrative, comerciale, educative
9i chiar religioase.
Se spune in mod curent ci inventarea noilor media a
provocat in societatea noastri o revolugie comparabill cu
cea produsi de electricitate sau de noile mijloace de Io-
comolie. Existi insl o mare diferengi intre noile media gi
celelalte invenqii care au schimbat in mod profund viaga
omului modern. Nici o alti tehnologie nu s-a infiltrat in
activitatea noastrl zilnicd.pentru un timp atAt de indelun-
gat, nu a solicitat atengia 9i intervengia noastri atAt de con-
stant, nu a invadat atAt de mult viaEa noastri privati, Ami-
CAPTIVI iN INTERNET

liah personali, nu a pitruns atAt de profund in huntrul


gl
viegii noastre sufetegti. Nici o altl tehnologie nu a trans-
format atAt de mult raporturile noastre cu spagiul 9i tim-
pul, felul nostru de a vedea lumea, relagiile noastre cu cei-
lalgi, reprezentarea pe care o avem despre noi, natura qi rit-
mul activitiqilor noastre de la serviciu 9i din timpul liber,
forma noastri de comunicare, ca gi natura, structura gi for-
ma viegii noastre psihice 9i intelectuale. $i nici o alti tehni-
ci, prin infuenga exercitati asupra modului nostru de a fi,
care constituie textura existengei noastre, nu a avut un im-
pact atet de important asupra viegii noastre spirituale.
Numeroase cirgi 9i articole au liudat avantajele gi bine-
facerile acestor noi media, iar scopul studiului nostru nu
este acela de a aduce un elogiu in plus, de altfel redundant
gi de prisos, ci - ceea ce este in zilele noastre mai rar 9i in
fond mai util - acela de a invita la o reflecgie critici asu-
pra folosirii acestor noi mijloace de comunicare, care au
devenit pur gi simplu invadatoare 9i cu efecte in mod vi-
dit negative, de care insi cei ce se folosesc de ele, cu toate
cI uneori constatl in parte ci le afecteazi propria Persoa-
nI, copiii sau apropiaqii lor, nu sunt intotdeauna pe deplin
congtiengi de rlul produs de ele.1
1
V.C. Srnesnun crn, profesor de pediatrie la universitatea din New
Mexico, observi ci: ,,Media reprezinti unele dintre infuengele cele mai
sub-evaluate si mai puternice asupra dezvoltirii copilului normal;i a ado-
lescentului din societatea noastri moderni. Pentru ci infuenEa acestor
media este subtili, cumulativi;i se produce de-a lungul unei vaste perioa-
de de timp, se poate ca piringii, pediatrii 9i educatorii si nu 6e congtienqi de
impactul lor asupra acestora" (<<Children, Adolescents and the Mediar>,
Current Problems in Pediatric and Adolescent Heabh Care,34,2004, p.
54). M.Drsuuncrr noteazi, la rAndul siu: ,,Absenta coincidentei tem-
porale dintre expunere gi comportament tinde si ascundl langul caozd. ca'
re conduce media la simptomele discutate" (TV Lobotornie. La uiiti scien-
tfique sur les ef*s de la tdliuision,ed. a}-a,J'tiLr, Paris,2013, p. 28).
INTRODUCERE

Chiar daci, in faga deviagiilor actuale gi a perspective-


Ior sumbre asupra viitorului, ni s-ar pirea ci importanti
gi de dorit ar fi o schimbare a societiqii, scopul nostru are
in vedere o stare actuali de urgengl gi este in primul rAnd
unul pragmatic, 9i anume : Pornind de la o mai buni cu-
noa;tere a deviagiilor Provocate de noile media 9i a efec-
telor patologice reale gi potengiale, si invigim si le con-
trolim gi si reducem udlizarea lor in zona in care produc
efecte nedorite.
Scopul studiului nostru, mai inainte de a propune in
final cAteva direcEii terapeutice 9i profilactice, se va Pre-
ocupa indeosebi de stabilirea diagnosticului qi a pronos-
ticului patologiilor generate de noile media in diversele
sfere ale existengei sociale economici, cultura-
- politicl,
li, 9i mai ales personali, trupeasci, psihici, intelectuali 9i
spirituah -, care produc grave vitimiri viegii persoanelor
gi pot chiar si modifice in mod ingrijorltor inslgi natura
umani.
Numai congtientizAnd gravitatea acestei maladii care
afecteaz\ civilizagia noastri se va Putea organiza o rezis-
tengi fagl de ele; 9i numai prin aceasti rezistengi auiLiza'
torilor de media se poate declanga o scidere a ofertei din
partea celor care le produc, gi numai prin aceasti scide'
re ne vom putea gindi la o schimbare in societate care si
poatl reda comuniclrii dimensiunea cu adevlrat umani gi
spirituali ce s-a pierdut.
I
INVAZIA

,,lnvazie. DefiniEie: actiunea de pitrundere brusci si


masivi intr-o garl, cu scopul lefuirii gi cuceririi ei.
in medicini, perioadl de inceput a unei maladii,
de la instalarea primelor simptome ;i
pani la perioada de stare de boall, ca atare.
Figurat: aparigie rapidl a ceea ce se extinde
pinl 1a ocuparea intregului spagiu"
(oRroLANG,
Centre National des Ressources Textuelles et Lexicales)

Mediu (lat. rnediant) este un mijloc sau un interme-


diar prin care un obiect, un gand, un cuvAnt, un sune€, o
imagine etc. pot trece de la o stare la alta sau dinff-un loc
in altul. Pluralul media (lat media) este folosit de multi
vreme pentru a desemna marile mijloace de ffansmitere a
informagiilor: presa scrisi, radioul, televiziunea (mijloa-
cele de comunicare in masi). Expresia,,noile media' de-
semneazi mijloacele de comunicare cele mai recente, care
folosesc tehnici digitale de mare precizie datorate infor-
maticii; ele sunt desemnate gi prin expresia,,media digita-
le". Este vorba ln particular de calculatoare conectate intre
ele gi de derivatele lor simplificate (tablete...), ca gi de te-
lefoanele inteligente, care cumuleazi avantajele celor din
CAPTIVI iN INTERNET

urml cu cele ale telefoanelor portabile, ale aparatelor de


fotografiat, ale echipamentelor de inregistrare 9i ale echi-
pamentelor de redare a acestor inregistriri (altidati citi-
toare de CD-uri, astizi cititoare de MP3-uri). Cum toate
aceste mijloace implici un ecran, se utilizeazi uneori ex-
presia,,ecrane" (dlspkj) pentru a le desemna in mod glo-
bal, fapt care permite si includem aici 9i televiziunea, care
se inrudegte cu ele sau cu care aceste echipamente se inru-

desc in anumite privinEe, gi la care ne vom referi de aseme-


nea in studiul nostru.
Termenul,,media" folosegte atAt la desemnarea mijloa-
celor de ffansmitere, de exemplu lnternetul, cXt gi a congi-
nutului propriu-zis : siturile, blogurile, forumurile, regele-
le de socializare, jocurile on li.ne etc.
Pentru ci termenul ,,medium", la singular, are de multi
yreme o conotalie foarte puternici in domeniul parapsi-
hologiei, in mod obignuit se preferi forma,,media".

COLONIALISMUL DIGITAL
Mediile digitale au invadat treptat 9i tot mai mult toate
domeniile de activitate 9i toate sferele vietii noastre, fie priva-
te, fie publice. Roberto Casati a vorbit pe aceasti temi despre
un,,colonialism digital'] no,tiune pe care a definit-o astfel:
Colonialismul digital este o ideologie care se rezumi la
un simplu principiu condi,tional: ,,Daci poEi face un lucru,
atunci trebuie negregit si-l faci." DacI se poate ca un lucru
sau o activitate si migreze spre digital, atunci trebuie neapi-
rat si migreze intr-acolo. Colonigtii digitali folosesc toate
mijloacele penffu a inuoduce noile tehnologii in toate do-
meniile viegii noastre, de la lecturi la joc, de la inviqare Ia

10
I. INVAZIA

asistengi gi luarea unei decizii, de Ia comunicare la planifica-


re, de la conservarea de obiecte la analiza medicali .Tezeco-
lonialisti este priviti ca un drept de fapt, de citre colonigti,
care o apreciazl pentru simplitatea sa: este absolut genera-
li, pentru ci se aplici oricirui obiect gi oriclrei activitiEi.l
Societatea exerciti o presiune considerabih asupra in-
divizilor, pentru a-i face si foloseasci noile media. Princi-
pala presiune este in mod evident exercitati de citre co-
merciangi, fie ci vind dispozitivele de comunicaEie, fie
conginutul lor, fie ci, atunci cdnd acest conginut est€ gratu-
it, obgin un benefi ciu secundar (publicitate, vdnzarea date'
lor personale...2). Dar chiar statele sunt puternic implicate
in rispAndirea acestor media gi contribuie la utilizarea lor
generali gi cvasi-obligatorie, introducAnd utilizarea lor in
gcoall de la cea mai fragedi vArsti gi fhcinduJe indispen-
sabile pentru diverse activitiqi administrative etc. Statele
consideri drept o datorie morah reducerea ,,fracturii di-
gitale" (in englezegte dlgltal dluide), adicitpresupusa divi-
ziune gi inegalitate lntre doui categorii de cetigeni: una,
considerati superioari, care are acces la media, 9i alta, con-
siderati inferioarl, defavoizatl, cate nu are acces la aceste
mijloace de comunicare. De aici preocuparea lor Pentru a
nu mai exista vreun colgigor de gari lipsit de ,,acoperire" in
ceea ce privegte televiziunea, lnternetul sau telefonia mo-
bili, pentru a elimina riscul creirii unei categorii de cetl-
geni defavorizagi, exclugi de la astfel de beneficii.
I Contre le colonialisme numirique. Manifeste pour continuer i lire,
A]bin Michel, Paris,2QL3,p. 16.
2
A se vedea M. HeurrrBurur qi D. Y6tf;^, Les addictions i' In'
temet. De lbnnui ,) la dependance, Payot & Rivage, Paris, 2014, pp.
165-187, care affag atenqia asupra rispunderii comerciangilor in ce pri-
ve;te ciber-dependenga gi exploatarea acestei dependenge.

11
CAPTIVI iN INTERNET

Lapresiunile economice gi politice precedenre se adau-


gI o presiune sociah, formari si intretinutl chiar de indi-
vizl frecare,penrru a nu se simti complexat, se simte obli-
gat si posede nu numai toate mijloacele de informare in
masi, ci gi cele mai recente aparate pentru accesarea lor.
Media si instrumentele aferente au devenit nu doar mij-
loace 9i semne ale integririi in comunitate 9i ale nivelului
de apartenenti la ea, dar si obiecte care oferl sentimentul
valorii sociale gi al propriei valori.

TELEYIZIUNEA
Televiziunea apartine categoriei de media moderne,
dar ea nu mai face parte propriu-zis din categoria noilor
media (in pofida inaltei rezoluEii la care tehnica digiraln
i-a permis sI ajungi), de yreme ce a trecut deja mai mult
de o jumitate de secol de cAnd a inceput rlspAndirea ei,
iar acum televizorul face parte din mobilierul locuingelor
din intreaga lume, inclusiv cele mai sirace. Fie ci e yor-
ba de America, fie ci e yorba de Franta, in mai mult de
99o/o dintrelocuinge existi cel pugin un teleyizor; in Afri-
ca, un continent defavorizat din punct de vedere econo-
mic, acest procent se ridici la 85o/o.inmulte case, pe lAngi
televizorul care ttofleazi in living, mai existi unul sau mai
multe receptoare, in dormitor sau in camerele copiilor.l
Putini sunt cei care rezisri gi decid si nu aibi televizor
tn casa lor; in general, fac parte din straturile socio-cultu-
rale eleyate, gi procedeazi asa din ratiuni religioase, inte-
lectuale sau cuhurale - legate mai ales de grija de a-gi feri
I
in Statele Unite, gari de referinti, pentru ci esre inrotdeauna cu un
pas inainte, 80% dintre locuinte posedl cel puEin trei relevizoare, si mai
."-.r"
mult de 70o/o dintre copiii de peste 8 ani au un televizor in io..

I2
I. INVAZIA

copiii de exemple 9i influenge rele, de ocazli care provoa-


ci neglijarea indatoririlor gcolare gi lipsirea lor de activi-
tlgi recreadve de naturi culturali sau sociali mai elevati.
Acegtia insl par indivizi marginali.l in cele mai multe fa-
milii, dimpotrivl, televizorul rimAne pornit de dimineaEi
pAni seara, 9i chiar daci nu se uiti intotdeauna cineva la
el, este un permanent fundal al vie;ii de acasi.2
in g.neral, timpul efectiv petrecut in faga televizorului
este considerabil. Cel mai asiduu public telespectdtor se
afll in Orientul Mijlociu, cu4 oregi 55 minute pe zi, urmat
de cel din America de Nord (h a7); europenii se aflI la
egalitate cu africanii (3 h 48 ;i 3 h O), urmagi de locuitorii
din America Latini (3 h 30) 9i din Asia-Pacifrc (2h45).3
Televiziuneaocupio parte importanti din zilele gi nop-
qile pensionarilor gi ale celor care nu fucreazi.,dar gi din ce-
le ale adulgilor activi sau ale copiilor inainte de a merge Ia
gcoali gi ln timpul gcolarizlrii. in ceea ce-i priveqte pe aceg-
tia din urml, studiile arati cI ei petrec in ansamblu mai
mult timp in fa;a televizorului decAt cu profesorii, gi chiar
decit cu piringii lor (adicl interacgionAnd cu ei).
Televiziunea este un mod ieftin gi laindemAnl depetrece-
re 9i umplere a timpului. Multe persoane au ajuns dependen-
te. A devenit din ce in ce mai greu si-i smulgipe copii din fa-
ga ecranului fard, caei si se revolte, sI protesteze 9i si gipe.

l
Este vorba cel mai adesea de familii care, in afara faptului ci au inal-
te exigenEe morale, culturale gi educative, sunt suficient de instirite pen-
tru a oferi copiilor activitigi diversificare qi organizate.
2
intre abqinere totali qi omniprezengi, existi, evident, trepte. Ca re-
guli g.nerall, cu cAt nivelul socio-cultuirl este mai inalt, cu atit timpul
d".*punere.ste mai redus, proporgional cu capacitatea financiari si, mai
ales, cu aptitudinea culturali de a iniocui televizorul cu aite activitlgi care
gin de culruri sau de petrecerea timpului liber. Invers, absenga unei alter-
native intiregte pozitia televizorului.
3
Statisrici din anul 20 1 2.

13