NIihai Cercel

Diplom a{ie si negocieri diplomatice

Editura C.H. Beck

Bucure;ti l0l9
Cuprins

abrevierilor..........
Lista XI
...........
Prefaf5..."... ...."....X[I
Introducere ..........XV

Partea I. Diplomatia..............". ...................... 1

Capitolul I. O foarte scurtl incursiune in istoria diploma{iei.......................... 3

Din Antichitate la Congresul de la Viena....... .. .. .. _1

Concerful european. Europa dupd Congresul de la Viena............................. S

Declara{ia lui woodrow wilson (1918) si crearea Ligii Nariunilor.... . .. . s
De la Liga Nafiunilor Ia Organiza[ia Natiunilor Unite....................... ,. . ] ,,
internationale................. .............. lJ
Capitolul II. Actorii relatiilor
Statu1..."...... .................. i4
Teritoriul .................15
Populalia .................20
Suveranitatea.................. .............20
Administrarea teritoriului Ei a popula!iei .................. ..........21
Succesiunea statelor........ ............21
Organizaf iile internalionale sau interguvemamentale .................. ................22
Organele deliberative ale organizaliilor internalionale .......... .................25
Secretariatul internafional ....."""...25
Organizatiile neguvernamentale.......... .................29
Companiile multinalionale ................. .................. 30
Individul ....................... 3 1
Capitolul III. Diplomatia modernl. Concepte, institutii, tendin{e................. J2
Conceptul de diplomatie.................. .....................32
Functiile diploma{iei ........................ 34
Stabilirea relaliilordiplomatice ........36
Stabilirea relatiilorconsulare ......""... 39
Incetarea relaliilor diplomatice. ........ 39
Misiunea diplomatica. ..................."..39
Forme ale misiunilor diplonr:i:;e ...................41
Alte misiuni diplomatice. ..................43
Funcliile misiunilor diplomatice .............44
Diplomarul.. ."......".........".. 45
Institutii cu responsabilitati in s:::, : . _ . errente a Romdniei................ 4g
Presedintele Romdniei ...... .......49
Primul Ministru.............. . ....."........... .......49
Parlamentul Romdniei.... .. . ......"........""""....49
VIII Diploma{ie qi negocieri diplomatice
Contexful negocii
Ministerul Afacerilor Exteme """"" 51
Miza negocierii.-
Tendinle in diptomalia modernd... ""'"""""""""" 56
Mandatul de negt
Capitolul IV. Diploma{ia in ac(iune.........."""" """" 59 Negocierea intem
Diplomalia politicd.....
^Diplomalia
""""""""""" 59 Variabile cauzale
bilatera16".'. """"""" 59 Pregdtirea oryani
Diplomalia multilaterala """"""' 63 DesfEqurarea negocii
Diplomalia consular5..... """""""""' 66 Discuqiile lamasr
"' 67
Diplomalia economicd. Noua diplomalie economicd """""" "' " " " " " " " " -
imbunit4irea col
Noua Diplomalie Economici.'.".'.'...... """""""" 68 reciproc avantaj
Diplomalia publici.-.-..-. """""""""' 69 Frontiera Pareto..
Diplomalia militarn """71 Variabilele de pn
Diplomalia culturali..-... """""""""'73 Finalizarea fiecir
Diptomalia digitala........ """""""""'74 incheierea negocieril
Provocdrile diploma{iei digitale la adresa ministerelor Variabilele de re:
afacerilor externe........ """""""79 Utilitatea modelu
Diploma{ia parlamentard """""""""79 CapitolulYm- 566tegii
Alte tipuri de diplomalie ...'....'..."..' """"""""""' 81 Abordarea straregica
Intelligencediplo'nu.y(diplomaliaserviciilorsecrete)".......'''.'.....'.'.....81 Tehnici de abordare
Diplomalia umanitad.'.. """"""" 83 Tehnici de fo4are a r

Olptomafia resurselor naturale......' """"""""' 84 Tehnici de utilizare i

Noi dezvoltdri in diplomalia resurselor' """"" 84 a negocierilor..-....

etichet6... """"' 86 Tehnici de constmirr

Capitolul V. Protocol ;i Negocierea i1 rrmbrl
Evitarea capcanelor
Partea II. Negocieri dip1omatice.................. """""""""' 91
Capitolul X. Diplomat
diplomatici......."""'
Capitolul YI. Negocierea """"' 93
Diplomatul ca nego(
Ce este negocierea.. """93
Influenla culturii in
Negocierea diplomaticd. """""""""' 95
Efectele globalizrii
r

Negocierile ca metodd predilecta de solulionare a diferendelor Asumplii cu privire

interna1ionale................. """""' 100
Asumplii condiqioru
Negociereatratatelor internalionale""""""""" """""""" 102
Timpului gi Spaliu
caracteristicile negocierii multilaterale. Metode specifice de negociere .'' 107
Influenla culturii in
Capitotul YII. Dinamica negocierilor.......""" """"112 Concluzii...
Resursele critice ale negocierii'..".'."".""" """-' 112
TimPul........ """""'112 Mic dic{ionar de termeni d
Informalia..' """""' 113
Bibliografie
Puterea ..................113
Caracteristici cheie ale negocierilor.."""""" ""' 116 Anexa l. Instrumente simplt
Analizanegocierilor. Variabile """ ll7 Anexa 2. Carta Organizaliei
Teoria jocuiilor..."."""" """"""""' 117
;i Guetzkow"'......... 119 Anexa 3. Convenlia cu Privi
Modelul de analizita negocierilor propus de Sawyer
"""""""""' Viena, 18 aprilie 1961......
Pregdtirea negocierilor 120
Evaluarea situaliei ""'..."'.. """" l2l Anexa 4. Convenlia cu privi
Stabilireaobiectului negocierii """""""''""' 12I Viena, 24 aprilie 1963......
 Cuprins x
Contextul negocierii.... ..............123
Miza negocierii .............. ........... 124
Mandarul de negociere .............. 125
Negocierea internd. Negocierea erternl" .......125
Variabile cauzale sau anterioare .................
..."..................126
Pregdtirea organizatorica a rundei de negocieri ......."........ 130
DesfEsurarea negocierilor. ........"..... l3l
negocierilor.
Disculiile la masa ..................... 132
Imbunatafirea condiliilor pentru asigurarea unui acord
reciproc avantajos. Teoria satisfac{iei a$teptate
."...........132
Frontiera Pareto.......... ............... 133
Variabilele de proces sau simuItane.................. ......"......... 135
Finalizarea fiecdrei runde de negocieri diplomatice ......... 136
incheierea negocierilor ;i evaluarea-rezultatelor. ................... 136
Variabilele de rezultat sau posterioare................. . I-
Utilitatea modelului Sawyer-Guetzkow.......... _.r

CapitolulVIII. Strategii qi tehnici de negociere diplomaticl ....................... t_lg

Abordarea strategici a negocierilor................... ... . *
-:
Tehnici de abordare a temelor..... .... ..... . . . . t_
Tehnici de fortare a negocierilor.................. ...... l-+_r
Tehnici de utilizare a timpului, de blocare sau de amdnare
a negocieri1or.................. ............. 143
Tehrici de construire de poduri si de evitare a obstacolelor ...................... 14.1
Negocierea in umbrd ...................... 145
Evitarea capcanelor in negocierile diplomalice.................. .... 146
capitolul IX. Diplomatul. Influen{a culturii asupra negocierilor................ l4g
Diplomatul ca negociator. Abilitd{i, aptitudini, cunostinte .... l4g
Influenla culturii in negociere ........ 150
Efectele globalizdrii asupranegocierilor. ........... 150
Asumplii cu privire la influenla culturii asupra negocierilor..................... r51
Asumppii condilionate cultural asupra RealitAlii, Adevdrului.
Timpului gi Spaliului ........".......... 154
Influenla culturii in negocierile diplomatice.................. ........ 157
Concluzii.... .........159
\Iic dic{ionar de termeni dip1omatici................... ."......162
Bibliografie ......... 175
Anexa 1. Instrumente simple de pre_satire a ne qocie rilor ........................................ l g l
.{nexa 2" Carta Organizatiei Na}iunilor Un jte . ............"" lg4
Anera 3. Convenlia cu privire la relatiile d r ..:: .:.,e.
Viena, 18 aprilie 1961............ ..."....206
Anexa 4. Convenlia cu privire la relatirl: ..: s .. :::.
Viena, 24 aprilie 1963............ ).t.7
X Diplomaqie gi negocieri diplomatice

Lista tabelelor gi figurilor

Tabelul nr. l . Efectele tehnologiei asupra diplomaliei modeme " " " " " " " " "7 5
Lista abrevierilor
Tabelul nr. 2. Deosebiri intre negocierile diplomatice qi negocierile de afaceri """""""'98
Tabelul nr. 3. Metode de negociere a propunerilor de text """""""""""" 108
Tabelul nr. 4. Metode de prezidare a reuniunilormultilaterale. ..............'..110
Tabelul nr. 5. Tipuri de eiercitare a puterii in negocieri.. ""' 1 15 AELS - Asociali:
Tabelul nr. 6. Dilema prizonierului """"""""" 118 ANCEX - Departar
Tabelul nr. 7. Culturi monocronice vs. culturi policronice """""""""""" 135 Ministen
Tabelulnr. 8.GrilaOfer-VreaudinperspectivapirliiA""""""""' ""'""'183 APCE Adunare
Figura 1. $edinla inaugurald a Ligii Na{iunilor, 15 noiembrie 1920, Geneva .............'....10
-
Filura Z. tarcgaAideictori in rJaliile internalionale """""' 13 {PNATO -Adunare
riiura :. tmpalirea spaliilor marine """"""""' 16 ASEAN - AsociaFi
Filura 4. Secretarul General al oNU deschide cea de-a 73-a sesiune a Adundrii
Generale a ONU,25 septembrie 2018 """"""25 BTWC - Convenp
armelor I
Figura 5. inallarea drapelului Romdniei la sediul ONU: Ceremonie desfb;uratd
cu ocazia aderlrii a 16 noi state membre, New York, 1956""""""' """"'27 @iologir
Figura 6. Structura organizalionali standard a unei ambasade """""""' """""""""""""42 CCR - Curtea C
Figura 7. Exemplu: organigrama Ministerului j aponez al afacerilor ext-eme........'........'..53 CE - Consiliu
Filura 8. palatnl Sturdia. Sediul Ministerului Afacerilor Striine pAnd in 1937 ---.....-...'..54
Figura 9. Fotografia de familie la Reuniunea informald a minigtrilor afacerilor
CEFTA - Acordul
Europe F
ai statelor membre UE - in format Gymnich, Bucureqti, 31 ianuarie 2019 """""64
"*t"*"
Figura 10. Procesul de formare al imaginii de pra """"""""'71 CIJ - Curtea Ir
Figura 11. capturd de ecran dup5 un tweet al lui carl Bildt referindu-se CPI - Curtea P
i-a activitatea de diplomat'e digitalS dus[ de Iran.......-..."' """"""""""""77 CSAT
pe domeniile educaliei, cultr'rii, -Consiliul
Figura 12. Negocieri romdno-austriece $tiinlei,
ineretului qispo*ului,26 septembrie2}l3 "-'-""""""""""95 CWC - Conveng
Figura 13. Reuniunea Comitetului Minigtrilor al Consiliului Europei sub preqedinlia Weaporu
flepublicii Finlanda, Helsinki, 17 mai20t9............. """"" 108 ECAFE - Comisia
Figura 14. Sursele puterii in diplomatice
negocierile """""' 114

frg*u 15. Elementele fundamentale in cazul negocierilor de soMonare a conflictelor

ECOSOC - Comiten
conform lui B. Patton. """"""" 119 FMI - Fondul !
Figr.na 16. Variabilele modelului Sawyer-Guetzkow....-.'."""" """"""""'120 FTA - Acordur
Fi[ura IT . Focalizarea excesivi asupra obiectivului principal """""""""122 GATT - Acordul
Figura 18. Plaja de negociere. ""'123
figura f q. Procesul denegociere interinstitulional[inRomdniain cazulunui tratat de *at..-.126
G20 - Grupul c
negocieri """""""127 ;i al gn'
Filura 20. Metodologia arborelui valorilor aplicati tn
Fi[ura 2 I . Negociere pri" amiU"irea valorilor vs. Negociere prin cremea de noi valori . .. . I 32 IGO -Orgarlz.
figura 22.Fri*ieraPareto in delimitarea zonei de acord posibil """"""'134 MAE, - Minister
Filwa23. Actorii strategiei de negocieri multi-track..' """"L39
Tratat di
Filura 24. Determinanliicomportamentelor conflictuale in negocieri ......140 MERCOSUR -
UE-ASEAN, gi Paragr
Figua 25. Fotoglafia de familie la Reuniurea ministerial6
iruxelles,2l ianuarie 2}lg ...'........ """""""152 MHS -Mutual I
Figura 26. Modelul PIN de identificare a nevoilor Ei intereselor comune MTCR - Regimul
iltr-o negociere bilaterald """" 182
NATO Organiz
Figura 27.-Declaralia de acceptare aCatteiONU de c[tre Republica Popularl
-
i.om6na, depusi la Secretariatul General aI ONU la 14 decembrie 1955 -.-.-...............205 OCDE, - Organiz
 Partea I
DIPLOMATIA
 Capitolul I
O foarte scurtl incursiune in istoria diploma(iei

Din Antichitate la Congresul de la Viena

Cea mai veche dovadd arheologicd a unui document diplomatic esre Trararul :e
pace incheiat in anul 1279 i.Ch intre faraonul egiptean Ramses al Il-lea si rcg:.3
hititilor, Hattushil al Il-lea. Relatiile dintre cele doul popoare fuseseri atecr:ie i:..
;rmpul domniei predecesorului lui Haltushil al Il-lea, Murvatallis al Il-lea. c:re
stacat paftea nordica a Regatului Egiptului. Bltalia de la Qadesh. dintre hititi .i"
egipteni, este consideratd drept una dintre cele mai mari confruntari din anrichirare.
Inr''ingatorul din aceastd batalie nu este cunoscut cdci, conform copiilor inscriptionaie
aie tralatului care s-au gasit la Ramesseum Ei pe peretii Templului din Karnak.
;lecare parte s-a declarat victorioasd. Ramses al I[-lea a refuzat tratatul de pace
3ropus de Mutawallis al Il-lea, semndnd un astfel de document abia cu succesorul
:egelui hitit. Tratatul statua cd prietenia tradilionala dintre egipteni ;i hitili se
::stabileqte pentru totdeauna, prevdziLnd un pact de neagresiune ;i aliantd, in cazul in
;are oricare dintre cele doud pdrti sunt atacate de o a treia parte qi sprijin reciproc in
:nibuqirea revoltelor interne (Popescu, 2005).
Degi astfel de inlelegeri au existat in intreaga lume anticd intre cetdli sau popoare,
:idacinile diplomatiei europene, in sensul utilizarii unor tehnici specifice diplomaliei
rn sensul modern al cuvdntului, pot fi identificate abia in sistemul policentric al
Greciei Antice. Tucidide (secolul al V-lea i.Ch), in Istoria Rdzboiului Peloponesiac,
descrie toate alianlele formate in cadrul Ligii Peloponesiace. Toate aceste dovezi ne
duc cu gAndul la inceputurile activitltii diplomatice. Negocierile comerciale, c[sdto-
riile, tratativele intre suverani sau reprezentanlii acestora sunt tot atatea forme de
diplomatie care au caracterizat intreaga lume anticd.
Diplomafia Greciei antice a pus bazele unui vocabular diplomatic Ei ale principiilor
de comunicare si negociere intre orasele-stat. Lumea eleni a inventat concepte precum
heralzii sauproxenos.Herulzii erau ale;i din randul politicienilor trecuti de vArsta de 50
de ani, renumili pentru puterea lor de conrinsere. care se bucurau de o imunitate
garantatd de zei qi care aveau ca misiune sA a:iqure caile de dialog intre pdrti, in timpul
razboaielor. Proxenos era un cetdlean ales de .erare. care gdzduia un trimis strdin pe
spezele sale, in schimbul unor titluri din panea;eEtii, \4ai mult, vedem si grijapentru
a comunica public rezultatele acliunilor dip.-.:-..:ice. astfel cd rapoartele misiunilor
diplomatice indeplinite de trimigi erau cititc r:, :-:: r:. in t-ata adundrii cetalenilor.
4 Diplomalia
-rnului lor. Mai mult. prir
Imperiul Romm a prclu* Ei dezvoltat cuno;tinlele Greciei Antice nu numai in
'.'.zale.jucau un rol actir ir
domeniul qtiinletor sau artelor, ci Ei in diplomalie. Aflat in continud expansiune,
Imperiul Roman avea nevoie sd negocieze, si poarte relafii gi sd semneze inlelegeri Istoricii considerd ca p:
cu popoarele invecinate, pentru comer! sau pentru a-Ei asigura accesul la resurse ori ::eata in principatele italier.:
securitatea la frontiere. Astfel, in cadrul Senatului a fost creat un ,,departament pentru -t-ice de Milano. stabrle:
afaceri externe", am spune astdzi, format din 10-12 legatio (cetdleni de frunte, aleqi lcdndu-l ;i ducele de Sar i
pentru talentul lor oratoric) cd.rora li se incredinlau misiuni de reprezentare, cheltuie- : rlomatice era cel conrer;i:
iit.Ae c6ldtorie (legativum) fiind rambursate, cu exceplia cazuJti in care suportau ei :r iJenr catre aceastA de;izi:
ingiEi aceste cheltuieli. Cicero vorbeEte Ei despre libero legatio - privilegiul prin care Termenul de ..ambasaC..:
membri ai Senatului primeau aceastd funclie pentru maxim un an, pentru a merge in ,;ntbactiare - intr-i
a merge
orice provincie a imperiului ;i in orice alta pra in care aveau interes personal, fErd .:;oluI al XVIII-lea acesl :.
insa a li se incredinla vreo misiune. .:imisii ,.nunti" si ..leeati". ::
Ca modalitate de cooperare scrisb intre pirli, inlelegerile cu alte popoare au fost La inceputul secoluLui ..
integfate tn conceptul grecesc de ,,lege nafixalil', creAndu-se fundamentul pentru ir Jare trebuie sd dea dor::.
dreptul intemalional public de astdz| Din dreptul roman avem principiul - Pacta :cre in afaceuz de echirr;
,rnt t"*ordat (h latind ,,acordurile semnate trebuie respectate"), ca obligalie a )istinerea cauzei sale: ..:..:
pdrlilor de a respecta, cu bund-credinfd ;i in sensul scopului pentru care a fost ', :clenie, sd creeze contuzl: :

iemnat, fiecare clavzd a tratatului. Astfel, clauzele tratatului devin lege pentru pdr,ti, :: cei care au {Ecut din 1.r..
nerespectarea unei clauze conducend la incdlcarea tratatului Ei, prin ufinare, oferind in 1547, in Franla R:=
celeilalte sau celorlalte p6(i dreptul la compensalii juste (Anghel, 1,996). ..:omandamentelor 5i t'ina:..
O contribulie esentiala in istoria diplomaliei a avut-o Biserica Romano-Catolici,
--cupe de administrarea pr,:'.
care a dus o activitate diplomaticd neintreruptd incd de la crearea sa, Curtea papala
-.cupa de rela{iile Regarui.
devenind primul corp diilomatic structurat. in lipsa unor norlne acceptate de drept :juretar se ocupa de anun .=
internalional, dreptul canonic a dominat relaliile dintre suverani. Unul dintre cei mai
exemplu: Secretarul de s:.: :
cunosculi diplomali ai timpului respectiv a fost Aeneas Silvius Bartolomeus, cel care
i: stat al Marinei se ocl::
mai tdrziu avea sA fie cuntscut drept Papa Pius al Il-lea. inainte de a fi ales Papd in
rorectata in 1589, cdnd H:::
1458, Aeneas a indeplinit o serie de misiuni diplomatice: a fost trimis ambasador de
.iai pentru afaceri striine. s":
cltre implratul Frederick al III-lea pentru a negocia cdsatoria sa cu Prinlesa Eleonore
r activit5tii diplomatice -,-:.
a Porfugaliei, a negociat in Boemia cu liderul husarilor, George de Poddbrady, iar in
,taceri strdine primea la i:i :
1454 arevenit la Roma pentru a-l reasigura pe Papa Callixtus al III-lea de obedienla
Germaniei. Deja putem observa o caracteristicb a acelor timpuri, care s-a pdstrat inci
;ipa in Consiliul de Sus rr,-:
din antichitate, qi anume faptul ca misiunile diplomatice erau temporare ;i imbrbcau le Ia Versailles. in apropi:'-
forma unor trimiqi speciali care transmiteau mesajele propriului suYeran cltre alli Je 30 de ani, Ludovic al \1,
suverani qi, eventual, negociau in numele lor. Aceste misiuni diplomatice le-am numi runcgie, oferindu-i coeren::
astazi misiuni nepermanente sau ad-hoc. Franlei. Astfel, Secretarul ;,
in ceea ce priveqte stabilirea de relalii diplomatice cu alte state, primii paqi au fost intre Rege ;i releaua diplon:.
fbculi de negustori. Prin natura activitalii lor, aceEtia cdlitoreau foarte mult in ciutare De-a lungul secolelor. ..
de noi rute comerciale gi noi oportunitafl de schimburi. DesfEqurarea activitdlii de rarea dreprului intemation.
nego! insemna nu numai accesul la mdrfuri sau produse de pe alte meleaguri sau derat gi momentul [a car:
profit pentru negustori, ci qi impozite qi taxe vamale importante pentru suveranii Razboiului de 30 de ani i:':
linuturilor de-a lungul cdrora cilitoreau vasele sau caravanele. Suveranii inEigi erau \\,'estfalia, care stabile;te :
interesa{i in securizarea rutelor de comer.t qi a afacerilor propriilor negustori, Ei ce suverane. Pacea de la \\'est::
altl cale mai buni ar fi fost in indeplinirea acestor interese dacf, nu semnarea de
inlelegeri cu alli suverani? Ace;ti mari negustori, in c[litoriile lor in jurul lumii,
I Textul tradus in englezd :
colectau, in mod voit sau intdmplator, qi informalii despre via{a sociali, politicd Ei
prin grija Universitdlii Yale r ii::
economici din ldrile vizitate, informalii care erau comunicate la intoarcere suve-
 O fbarte scurtd incursiune in istoria diplomaf,ei 5
:anului 1or. Mai mult, prin conexiunile comerciale pe care si le creau in {inuturile
r izate, jucau unrol activ in influentarea colabordrii dintre suverani.
Istoricii considerd cd prima ambasada. in sensul de astdzi al termenului. a fost
:reatd in principatele italiene, in secolul al XV-lea. Astfel, in 1455, Francesco Sforza,
:uce de Milano, stabilea prima misiune permanentd la Genova, acelagi lucru
:fcdndu-l Ei ducele de Savoia (Anghel.2011). Principalul scop al acestor misiuni
:iplomatice era cel comercial, pozilia strategicd a porlului Genova conducdnd in mod
:r ident cdtre aceastd decizie.
Termenul de ,,ambasador" apare pentru prima datd in secolul al XII-tea in Italia
.tubactiare - a merge intr-o misiune, a indeplini o sarcinS. incredin{atd), insd pAnd in
.:colul al XVIII-lea acest termen era putin folosit. Papa a continuat sd-Ei numeasca
.rimisii ,,nunti" si ,.legati". termeni folosili chiar qi astdzi de statul Vatican.
La inceputul secolului al XVI-lea, Machiavelli definea competen[ele
Ei abilitatile
:3 care trebuie sd dea dovadl un diplomat: integritate, onestitate, viclenie. tact. price-
::re in afaceuz de echivoc si selectivitate in a prezenta aspectele favorabile pentrll
.*.tinerea ca:uzei sale: ,.pu!in respect pentru buna-credinfd, sa fie capabit ca. prin
' .;lenie, sd creeze confuzie in mintea oamenilor Ei, in cele din urma, sd-i stapd.ne asci
:: cei care au fEcut din loialitate piatra lor de temelie" (Machiavelli, 1531).
in 1547, in Fran{a, Regele Henric al Il-lea infrinleazd. func1ia de Secretari ::
.:cmandamentelor qi finanlelor". Ace;tia. in numdr de patru, erau insarcinati si se
.::pe de administrarea provinciilor Regatului Fran{ei, dar primesc qi sarcina de a se
:;pa de relatiile Regatului cu statele invecinate. Dupd cum putem obsena- t-recare
!:;retar se ocupa de anumite relalii diplomatice ale Regatului Franlei cu celeialte state
.remplu: Secretarul de stat de Rdzboi se ocupa de relaliile cu statele vecine, Secretarul
-3 stat al Marinei se ocupa de relafiile cu coloniile franceze). Aceastl situalie este
, , :.ctata in 1589, cAnd Henric al III-lea ii incredinleazd lui Louis de Revol, Secretar de
,.:: pentru afaceri str5.ine, sarcina de a crea prima strucfurl institutionalS. de coordonare
. ';tir, itdtii diplomatice - un depafiament al afacerilor strdine. Secretarul de stat pentru
. =;eri strdine primea la investire, de reguld, Ei titlul de Ministru de stat, intrucdt parli-
- :: ln Consiliul de Sus (numit astfel deoarece se intrunea la primul etaj al Castelului
-= ,a versailles, in apropierea apartamentelor Regelui). in 1624, in timpul Razboiului
-: -:0 de ani, Ludovic al Xl[-lea, prin cardinalul sau fuchelieu, consolideazd,aceasld.
'--:rctie. oferindu-i coerenla necesard unei politici exteme la indltimea Regatului
:-:nrei. Astfel, Secretarul de stat era ajutat
de cativa comigi, care asigurau legdtura
-.:e Rege si refeaua diplomaticd formatd din ambasadorii acestuia.
De-a lungul secolelor, cAteva evenimente istorice de anverguri au marcat dezvol-
.::-.r dreptului international ;i, prin urmare. a diplomatiei. primul dintre ele, consi-
-.::t si momentul la care s-au pus bazele dreptului intemafional, este incheierea
::z:oiului de 30 de ani intre catolici si proresranti (1618-1648), prin pacea
de la
:":sttalia. care stabileste primul sistem de cooperare
bazat pe tratate intre state
: -' 3r3re . Pacea de la Westfalia includea. de tapt. doui tratate de pacea, Tratatul de la

- Tertul tradus in al celor doud tratate .ar3 au run continut identic) poate
englezd, fi citit
:' : :rija Universitalii Yale (http.iiayalon lcnr )it.': :-;)i, |';h r e nliln',westphal. asp).
 Diplomalia
qi respectiv mai 1648,
Miinster Ei Tratatul de la osnabrtick, semnate in octombrie
intre catolici (reprezentaii de Sfantul Imperiu German ;i aliafii
s6ixi puterile protes-
tante (Suedia, Danemarca, olanda qi principii germani),
alatud de Franla catolica dar
anti-habsburgica. Tratatul dintre franla qi Spanla semnat
maitirA]u,in 1659, numit gi
Tratatul pirineilor, u..*"n.L, considerat parte a Tratatului de pace de la
".t",'4"
westfalia. Astfel, ointr-o perspectiva realistd, se considerd
cd.,,sistemul westfalic",
cheia de boltd a
pus in practici prin trataiele de pace sus-menlionate, reprezjntd
de stat suvefan de mai
intregului sistemintemalio"at Oe istitzi, cre.iondnd conceptul
westfalice recunosc dreptul
tdrziu.Fara a menliona termenul de suveranitate, tratatele
cele doui religii primesc un
fiecdrui stat semnatar de a-gi stabili religia. Prin urmare,
avdnd dreptul de a-gi stabili,
statut de egalitate ;i, mai important, staltele sunt egale,
pe teritoriul lor' Kissinger consi-
singure, ce religie si primeasci recunoa;tere legali
la realitatea epocii qi
der[ cd, deEi pacea de la Westfalia nu este aeiat o ,,adaptare
rezultatul unui discemamdnt aparte" (Kissinger , 2015 '
p' 1 1)' €a .este un moment de
prin decizile luate, ,,deopo-
riscruce, pentru cd a pus bazeliunei noi ordini mondiale
trivd necomplicate 9i larg cuprinzdtoare" (Kissinger' in secolul al
!OLS'.P:.3.t)'
Naliunilor Unite
XX-lea, vom regdsi acestJ principii postulate in Carta Otganiza[iei
este intemeiatd pe
(anexa 2), care statteia"gulitut* siatelor suverane: ,,organiza\ia
2)' AlAturi de
prln"ipiri egalita{ii ,rr"rui" a tuturor Membrilor ei" (Carta ONU, art'
'prin"ipi.rt elgaUtafi statelor qi de cel al suveranitAfli, unii teoreticieni ai rela{iilor
religia
i.rt.*utiorul" considerA cd dreptul statelor semnatare de a-Ei stabili singure qi Suedia
treburile interne, cu toate ca Franla
irl"ng*"*aprincipiul neamestecului in
inteme. Horga 9i Brie considerd ci
liar"pastrat dreptul de a interveni in afacerile de putere in Europa (Horga qi
pacea de la westfalia a pus bazele unui nou echilibru
statelor de
eii", zOoOy, iar Anghel (zor r) apreciazdc6 aceasta a generalizat tendinla ordinii clemlui. De;i la Congresul d
in ceea ce priveqte critica
a deschide misiuni p..*un"rrt" in celelalte state.
europene, deciziile importanl
general NATO, a sintetizat perfect limitele
westfaliene, Javier Solana, fost secretar a1
Klemens von Mettemich al
in ordinea
acesteia: ,,umanitatea !i J..o"tu1ia sunt-douA principii esenliale irelevante
a pus bazele pentru Afaceri Exteme al A
westfalicd originald [...] principiul suveraniiSlii pe care s-a f9.ldu,
(Solana, 1998)' -A,lexandruI al Rusiei si bar
integtdrii"
rivalitalilor, ,, u comlrriiatii O" ,tut", u excluziunii, nu a Prusiei. Acest model de lu
Revolulia France,a amels un pic mai departe, prin adoptarea ,,Declarafiei asupra
naliuni este un drept al sdu Conferinlele de Pace de la Pa
dreptului ginlilor" care afirma c6 suveranitatea oricarei
naliuni de a-Ei organiza 9i Congresul de la Viena es
inalienabil, acest Orefi incluzdnd qi posibilitatea fieclrei
popoarelor de a-;i hotlri ci a creionat modelul organ
schimba forma de g"!"*u*. Regisim afirmarea dreptului
reprezentanlii Marilor Puter
singure soarta qi inbeclaralia de independenla a SUA din.1776' .
"*T;;#;J tratatul principal, care au sch
ai familiilor nobi-
c,, secotut al XV[I-lea, iiplomalii, de obicei membl noastre. Prima se referi la D
aceasta inde-
liare, incep s5 primeascS o mai mare autonomie in luarea deciziilor,
care aveau loc sclavi, fiind primul pas din
penden!6 fiinO necesara fentru a rdspunde in timp util evenimentelor
omului ca unul dintre scoptl
pentru a primi
ieparte'de !ar[, in condiliile in care comunicarea cu suveranul, pdnd in 1961 Ei se refer6 la
instrucliuni, ar fi luat cdteva zile sau chiar siptlmAni5' zentanlilor diplomatici (doct
Viena cu privire 1a relaliile d
de la viena la Berlin putea fi
5
conform unor documente din secolul al XVlIJea, drumul
ales' Existi relatdri care
ftcut cu calul, in mod oiiqnuit, in 10-12 zlle,in funclie de traseul 6
,,Promovarea qi incura_::
si parcurga acest traseu (numai
,pr" atunci cand rit"r1i" i*punea, curierii erau capabili pentru toli, fdri deosebire de r-
"a, "
dus) in 48 de ore, cildrind zi qi noapte'
 O fbarte scurti incursiune in istoria diplomatiei 7

La sfar;itul secolului al XVIII-lea. in zona noasffa geograficd, un moment impor-

:izboiului ruso-otoman inceput in 1768. Ref-erindu-se la acest tratat, Mihail

loedlniceanu spunea cd ,,Rusia [...] cunoa;te pe stapdnitorii Moldovei ;i Valahiei de
.uverani ;i prin urmare ;i {arile de staturi suverane". Prin acest tratat, Rusia a primit
t:ntru prima datd acces direct la Marea Neagr6, a scapat de restrictiile de la Marea
\zov si a preluat peninsula crimeea de la Imperiul otoman, iar Imperiul Habsburgic
. :rimit Bucovina de nord din partea Rusiei, in timp ce Imperiul otoman a primit
--rpoi toatd Basarabia. Pentru Tarile Romdne, acest tratat a avut implicalii deosebite.
'.. numai prin modificdrile geopolitice pe care le-a adus, ci gi pentru cd Tdrile
?,-mane primeau dreptul de a trimite reprezentanti pe ldnga puterile strdine.
Incepdnd cu secolul aI XIX-lea, termenul de diplomalie prime;te sensul actual. de
-:::r'itate prin care se realizeazb. reprezentarea intereselor exteme ale statelor. ,{sa
,-:r am vizut, diplomalia s-a bazat,incd, din lumea anticd, pe doi piloni: pacea _ii
: :ertul. Este interesant de remarcat cd acegti doi piloni sunt la fel de putentici s:
..,:zi in lumea diplomaticd moderna, ins6, asa cum vom vedea mai deparre. J::l::i-
: sau intinderea celor doud cuvinte devin din ce in ce mai complere.
Congresul de la Viena (l noiembrie 1814 - 9 iunie 181_5) reprezintj ..: ..
-::r3nt important in istoria diplomatiei, nu numai prin prisma decizirlor i-.:: ::
-'':rle puteri participante, ci ;i pentru ca a prefigurat aparitia unui nou ioi:l.l: :_
- ,f3rare intre state - multilateralismul Desi nu a avut un caracter p.rm.r.i.-:-.:.
-.:-ttiile care au avut loc gi formatul negocierilor au prefieurat rnodalitirtle ::
--..-ne ale viitoarelor organizalii internafionale. Congresul de la Viena a a\ur drepr
', : r.staurarea, in Europa, a monarhiilor absolutiste ;i a ordinii eristente inaintea
-:-.;nirii Revolutiei Franceze, in special a drepturilor ca-re erau conferite nobilimii gi
- .--.lui. De;i la Congresul de la Viena au participat reprezentanti ai mai multor state
: --,'!e r€, deciziile impofiante au fost luate de reprezentanlii Marilor Puteri: cancelarul
'.;:rens von Mettemich al Imperiului Austriac, lordul Castlereagh. Secretar de stat
:.r:ru Afaceri Exteme al Angliei, ministrul de exteme al Franfei, Talleyrand, prul
' =:tandru I al Rusiei ;i baronul Heinrich Friedrich Karl vom Stein, reprezentantul
:-,.::i. Acest model de luare a deciziilor, in format restrAns, va fi folosit;i la
- -:rinlele de Pace de la Paris de dupd Primul, respectiv al Doilea Razboi Mondial.
Curnsresul de [a Viena este un reper major in istoria diplomatiei, nu numai pentru
-. : ;reionat modelul organizaliilor intemafionale de peste un secol, ci ;i pentru cf,
'::::zentanfii Marilor Puteri au adoptat, in comun, doud documente anexate la
..',::.l principal, care au schimbat omenirea si au influentat diplomatia pAnd in zilele
. ":r'e. Prima se referd la Declaralia Puteritor cu privire la desf-rintarea comerlului cu
, - '', :. fiind primul pas din multi altii care vor urma pdnd la afirmarea drepturilor
-.-.l-ri ca unul dintre scopurile ONU6. Cea de-a doua decizie a influen{at diplomalia
."1 in 1961 si se referd la adoptarea Regulamentului cu privire la rangurile repre-
-:-,::ililor diplomatici (document care a fost preluat gi modificat in convenlia de la
:.r cu privire la relatiile diplomatice).

' ..Promovarea gi incurajarea respectArii dreprurilor omului gi liberta{ilor fundamentale

: : - ::u to[i, llrd deosebire de rasd, sex, limba sau reli gie" r Carta ONL], art. I pct. 3).
g Diplomalia

Concertul european. Europa dupi Congresul de la Viena recunoscdtoare lui Woodrow

\{area Unire de la 1918.
Printre aceste Puncte, cdreri
Congresul de la Viena a instituit o noui ordine europeand, in care deciziile
importante erau luate de patru puteri: Austria, Prusia, Rusia qi Anglia. La data de r interzicerea tratatelor so
26 septembrie 1815, monarhii Prusiei, Austriei gi Rusiei serlnau un tratat de ajutor
at, afier which there sh
mutual impotriva ameninldrilor miqcarilor revolulionare europene - Sfhnta Alianfd. La
kind but diplomacY shalt
acest tratat a aderat qi Frania, in 1818, prin Tratatul de la Aix-la-Chapelle. Deqi textul
tratatului este considerat ambiguu, ficdnd doar referiri la sprijin reciproc bazat pe
. eliminarea barierelor et

{eng7. ,,The removal. sa.

valorile cre$tine comune, el reprezintd un pas important in incercarea Marilor Puteri de
blishment of on eqwli4
a asigura securitatea qi pacea in Europa. Prin acest tratat, Marile Puteri i;i arogau
to the peace std assrcia
dreptul de a interveni pentru a menline echilibrul european realizatprin Congresul de la
Viura. Astfel, sunt puse bazele primului organism politic de securitate. Marile Puteri,
. libera navigalie pe miri
tlte seas, otiside terrim
prin Congresul de la Vien4 au pus bazele concertului european, nu in sensul unui
seas moy be closed it
instrument colectiv de securitate comun6, ci ca fiecare Putere si respecte interesele
enforcement of iruernai
celorlalte, in interiorul propriilor granile gi in,,zonele adiacente de interes".
Congresul de la Viena a creat cadrul pentru aparitria primelor organizalii interna-
. reducetea armamenteloi
rarea securitiigii natima
lionale (Comisia Centrald de Navigalie pe Rin in 1831 qi Comisia Dundrii in 1856)
qi
a pus bazele viitoarelor organizalii internalionale de securitate de astSzi. national arrncanenrs t'
dome s tic s afe4'rY 1: 1L r
Secolul al XIX-lea mai este cunoscut ca,,Epoca de aur a diplomaliei". Mari per-
sona1it61i, precum Charles Maurice de Talleyrand in Franla, Klemens von Mettemich
. crearea, pebaza unui u
in Austro-Ungaria, Otto von Bismarck in Germania, Benjamin Disraeli in Anglia qi asigura pacea qi securiu
Thomas Jefferson in Statele Unite, au construit qi dezvoltat conceptul de diplomafie, (engl. general xs
,J
fundamentat pe trei principii: covenqnts for the Pu
independenc e and t erri t
o Diplomatul nu rdspunde decdt in fala propriului monarh;
o Diplomatul trebuie sa aiba o autonomie considerabilE de decizie qi independenfa;
Ultimul punct a condus [a
o Diplomatul are o in{luen}6 semnificativi in politica externd a statului s5u, ca qi
de securitate -Liga Naliunilt
liului Ligii Naliunilor a avut l'
asupra intregului sistem intemafional.
vigoarea a Tratatului de la I
noiembrie 1920.
in secolul al XX-lea, secolul celor doud mari r5zboaie mondiale qi al unui Rdzboi
Rece care a redefinit scena intemafionald, au avut loc evolulii semnificative in rela-
liile dintre state qi, prin urmare, qi in modalitdlile prin care aceste state au interac-
lionat pentru a-qi atinge obiectivele de politici extemi. Dupi fiecare rdzboi mondial,
omenirea a ardtalca a inva{at leclii importante pentru pacea gi securitatea mondiald.

Declaralia lui woodrow wilson (1918) qi crearea Ligii Nafiunilor

7
Discursul Preqedintelui a::
La 8 ianuarie 1918, in sesiunea comund a Congresului SUA, pregedintele american
sresului SUA,8 ianuarie 191"q ;:
Woodrow Wilson aprezerltat un plan in 14 puncte pentru restabilirea pdcii in Europa, s
Ibidem.
dupd ce Primul Razboi Mondial se va fi incheiat. De;i numai patru dintre cele e
lbidem.
14 puncte vor fi adoptate in forma prezentatd, declaralia lui Wilson nu numai cd a 'o Ibidem.
grabit incheierea r5zboiului, dar a adus o contribulie majord la consolidarea dreptului rr Ibidem.

internalional public in ceea ce prive;te relaliile dintre state. Romdnia trebuie sd fie
 O foarle scurti incursiune in istoria diplomaliei 9

:ecunoscitoare lui Woodrow Wilson pentru ca, prin aceastA declaratie, a inlesnit
\ larea Unire de la 191 8.
Printre aceste puncte, cateva au remodelat relafiile intemafionale de astizi:

. interzicerea tratatelor secrete (engl. ,.Open covenanls of peace, openly, arrived

at, after which there shall be no private internetional understandings of ary;
kind but diplomacy shall proceed always frankly and in the public vietv7,,);
. eliminarea barierelor economice gi stabilirea echitAtii in comerlul mondial
(engl. ,,The removal, sofar as possible, of all economic barriers and the esta-
blishment of an equality of trade conditions among all the nations consenting
to the peace and associating themselves for its maintenances");
r libera navigatie pe mdri gi oceane (engl. ,lbsolile freedom of na,-igcttion tlpou
the seas, outside territorial waters, alike in peace and in u*er, ercepr as rit-:
seas may be closed in whole or in part by internationctl ctctiort tor r):.
enfor c em ent of int ern ati onal c ov enant se") ;
. reducerea armamentelor pdna la un nivel considerat rezonabil penlru :s:---
rarea securitatii nalionale (engl. ,ldequate guarqntees g..l.ert iu-,t-i ;-;;.;.t-. 1...;;
national armaments will be reduced to the lov:est point :,,rt;i-i.-:,.. . . .

clomestic safetyto"); si, mai ales,

. crearea, pebaza unui tratat, aunei asocialii anatiunilor lumii. cu s,-o:... :: .
asigura pacea gi securitatea mondiald, pebaza garanliilor reciproce dinrr: s::::
(engl. ,l general association of nations must be formed uncler spe:i:;:
covenants for the purpose of affording mutual gltarantees of politicul
inclependence and teruitorial integrity to great qnd small states ulikelt,,).

- ltimul punct a condus la infiinlarea, in 1919, a primei organizalli interna[ionale

r: s.curitate - Liga Naliunilor sau Societatea Naliunilor. Prima intdlnire a Consi-
- ri Ligii Natiunilor a avut loc insa abia in ianuarie 1920,Ia 6 zile dupd intrarea in
:,rarea a Tratatului de la versailles, iar prima Adunare Generald a avut loc in
- :nrbrie 1920.

7
Discursul PreEedintelui american Woodrorv \\'ilson in fata celor doud Camere ale
gresului SUA, 8 ianuarie 1918 (https;.,tcatalog harhirrust arg Record/000440597).
s
lbidem.
e
Ibidem.
ro
Ibidem.
rrlbidem.
10 Diplomalia
Comisia pentru Dezarmara
\{uncii, Comisia de Mandate.
cursor al UNESCO), Consi
Retugiali qi Comisia pentru *
O personalitate importanti
Ii:rI ministru de externe al Romir
,i i
dou^i ori (1930 ;i 1931). Din z
statelor ;i egalitatea in dreptu
Primului Rizboi Mondial. a I

securititi colective care si Pre

in 1928, a fost semnat P
sistemului de tratate ale Ligii
pentru solulionarea contro\-er
xopurile sale nu au fost arir
dreptului intemafional. O cri
Kellogg-Briand a fost aceea
Prevederile pactului au nept
negocierilor, la nivel biluen
Litvinov, miniEtrii de e)ilerrx
Figura l. $edinla inaugural[ a Ligii Na]iunilor, 15 noiembrie 1920, Geneva
definilie a agresiunii in drePt
@ Credit: UN Photo
in 1933, a celor douS Conre
dreptul intemalionai modem I
in 1945 este fonrlati @
De la Liga Na{iunilor la Otgantzalia Nafiunilor Unite numai o evolulie majord in i
creEterea in importanP a d
Naliunilor au fost Preluate d
in 1935, la apogeul sdu, Liga Naliunilor numdra 58 de membri. Aceasta a fost prima
na16 a Muncii, Curtea Permar
organizalie internalionala de securitate colectivd, avdnd ca obiectiv menlinerea pdcii
prin prevenirea razboiului, dezarmare Ei rezolvarea disputelor internalionale prin
nalionald de Justitie) ;i @x
diald a Sana6!ii).
,"go.i"." gi arbitraj. Alte teme de interes pentru Liga Naliunilor erau: condiliile de in 1961, in cadrul Confe
munca, tratamentul corect al locuitorilor indigeni, traficul de persoane qi de droguri, (
diplomatice, a fost adoPtnti
comercializarea armelor, sdnltatea mondialf,, prizonierii de rizboi 9i protejarea
carc a inlocuit regulile imPu:
minoritalilor din Europa. Liga Naliunilor Ei-a arStat limitele inca din anii '30, din
Aix- la-Chapelle, formal izinr
cauza imposibilit6fli rizolvdrii unor probleme importante rdmase nesolufionate dupl
primul nLUoi Mondial (statutul Sileziei Superioare, stabilirea granilelor Albaniei gi matic6. Aceasta formaliza er
nunlii acreditali Pe ldnga Y
ale Lituaniei, etc.) a lipsei unor mijloace de a sancliona agresiunile exercitate de
;i b) trimi$ii, miniEtrii sau inter
unele state (invazia italianA in Etiopia/Abisinia, invadarea Chinei de cdtre Japonia).
acreditali pe lAngd ministen
Neputinla de a impiedica izbucnirea celui de-al Doilea Rfuboi Mondial, acesta fiind
relaliile diplomatice). O a Pa
obiectivul principal pentru care fusese creatd organizalia, a dus 1a desfiin{area sa, la
cea de ministru rezidenl a fo
12 aprilie i9+0,-gi inlocuirea cu o noud organiza\ie - Organiz$ia Naliunilor Unite.
Totuii, inciuda limitelor sale evidente, Liga Naliunilor a determinat evolulii
semnificative in diplomafie. Ea a pus bazele diplomaliei multilaterale, a$a cum o
'r Denumit dupd nuntel;::,
cunoa;tem astdzi, Ei a creat un numdr mare de agenlii Ei organizalii sub directa sa e\terne francez Aristide Brra:.:.
coordonare, unele dintre ele fiind preluate maitdrziu de ONU. Societatea Naliunilor riPactul Kellogg-Briar; :
supraveghea Curtea Permanentd de Justifie Internalionali Ei alte c6teva agenlii Ei devenit parte a Constituliei S'- '
comisii infiinlate pentru a face fa![ problemelor internalionale urgente, cum ar ft:
 O tbane scurt6 incursiune in istoria diplomaliei 1 l
Comisia pentru Dezarmare, Organizatia SanatAfii, Organiza[ia Internationald a
\luncii, Comisia de Mandate, Comisia Internationala de Cooperare Intelectuali (pre-
;ursor al UNESCO), consiliul Permanent Central al opiului, Comisia pentru
R.efugiali qi Comisia pentru Sclavie.
O personalitate importantd a diplomaliei Ligii Naliunilor este Nicolae Titulescu,
rinistru de exteme al Romdniei, care a fost ales Presedinte al Ligii Naliunilor de
:urud ori (1930 ;i 1931). Din aceastd" pozilie. Nicolae Titulescu aapdrat suveranitatea
.-atelor gi egalitatea in drepturi ale acestora. respectarea frontierelor stabilite in urma
r:irnului Rdzboi Mondial, a militat pentru rolul Ligii Nafiunilor in asigurarea unei
.:;uritali colective care sd prevind agresiunea Ei sd impiedice un nou rdzboi.
In 1928, a fost semnat Pactul Kellogg-Briandl2, un tratat international in afara
, .:emului de tratate ate Ligii Naliunilorr3, care milita impotriva,,recurgerii larEnboi
::tru solulionarea controverselor intema{ionale" (Pactul Kellog-Briand. art. l). Desi
,:.:purile sale nu au fost atinse, tratatul a reprezentat un pas inainte in dezvoltarea
:-::tului international. O criticd importantd pe care specialigtii au adus-o Pactului
:':-logg-Briand a fost aceea cd, nu definea agresiunea. desi condamna rizboiu..
:'::r'ederile pactului au reprezentat un bun punct de sprijin pentru
conrinur.::.
-:-Lrcierilor. la nivel bilateral, de c5"tre Nicolae Titulescu Marim \farjnr..r:;::
Ei
- ,r inov. minigtrii de externe ai Romdniei, respectiv URSS. cu scopul de a c:i:: ..
-:..nitie a agresiunii in dreptul internalional. Negocieriie s-au finalizar cu senrn-r:3.
- 913. a celor doui Conveniii, Conventiile Titulescu-Litvinor,'. repere esenriale ii
, -::tul internalional modern (Aurescu, 2013).
lr 19/15 este fondatd Organizatia NatiLrnilor Unite, moment care marcheazd nu
-
-:::i o evolulie majora in asigurarea pacii mondiale ;i a securitatii in lume. ci sl
--.i:3rea in imporlantA a diplomaliei multilaterale. Cdteva dintre agentiile Ligii
.'..rnilor au fost preluate de Organizatia Natiunilor Unite: Organizalia Internafio-
'- . 3 \{uncii, Curtea Petmanentd de Justilie Interna{ionalS (redenumitd Curtea Inter-
-'.:.rnald de Justilie) Organizatia de Sdndtate (restructuratd ca Organizatia Mon-
;i
- :1i a Sdnatatii).
In 1961, in cadrul Conferintei Natiunilor Unite asupra diplomafiei $i imunitAtii
- :.omatice, a fost adoptatd Conven{ia de la Viena cu privire la relaliile diplomatice"
-.:: a inlocuit regulile impuse in secolul al XIX-lea prin Conventiile de la Viena Ei
r. r\-la-Chapelle, formalizdnd unele dintre cutumele existente in activitatea
diplo-
- .,ica. Aceasta formaliza existenla a trei clase de ;efi de misiune: a) ambasadorii sau
- ..:,iii acreditati pe ldngd ;efii de stat ;i alti ;efi de misiuni cu rang echivalent;
: rrimisii, mini;trii sau internunfii acredita{i de ;efii de stat; c) insdrcinalii cu afaceri
':reditali pe lAngd ministerele afacerilor externe (Art. 14, convenlia cu privire la
:elatiile diplomatice). O a patra categorie. existentd in tratatul de la Aix-1a-Chapelle,
;ea de ministru rezident. a fost exclusd din tratat.

r: Denumit dupd
numele secretarului de stat anrerican Frank B. Kellogg qi al ministrului de
3\teme francez Aristide Briand, iniliatorii tratarului
'r Pactul Ketlogg-Briand a fost semnat de 6l le riri. in Statele Unite ale Americii a
:evenit parte a Constifuliei SUA, fiind inclus in an 5.