-'.

--_-i-

Cup ns

cuRs 1. Diplomalia: notiune, caracteristici, definitie.

Dreptul diplomatic: rol, caractere, izvoare ,..,...........................,, 1
1.1. Diplomatia.Notiune, caracleristici, def:nitie ................, 1
1 .2. Dreptul diplomatic...............,......................................... 3

Anexe ...................,.... .....,........................ 6

cuRs 2. Reguli aplicabile diplomatiei bilaterale. Relaliile diplomatice:

noliund, specitic, elemente definitorii. Stabilirea relatiilor
Oiptomatici. incetarea relatiilor diplomatice, Suspendarea
relaliilor diplomatice. Reprezentarea intereselor unui
alt stat ...............,,,,..... .....................,,,.... 13
2.1. Notiunea relatiilor diplomatice..,................................. '13
2.2. Stabilirea relatiilor diplomatice,,..................,.............. 14
2.3. lncetarea relatiilor diplomatice ................................... 15
2.4. Reprezentarea intereselor unui stat.......................... 18
Anexe ........................ ............................ 20

cuRs s. Misiunile diplomatice permanente: notiune, clasificare,

raportul de misiune diplomatice, categorii de misiuni
diplomatice permanente, structure gi organizare ................... 3t
3.1. Beprezentantele sau misiunile diplomatice
- precizeri preliminare ...................,.......,..................31
3.2. Clasiflcarea reprezentantelor dip|omatice................. 3l
3.3. Notiunea de ,,misiune diplomaticS"
(permanente)............. .............32
3.4. Raportul de misiune diplomatica ............................... 33
3,5. Categoriile de misiuni dip1omatice......................,,,,... 34
3.6. Slructura qi organizarea misiunii diplomatice............ 36
Anexe ......,................. :........-...................39

cuRs 4. Misiunile diplomatice permanenle. infiintare, incetare,

transformare, suspendare. Membrii. Corpul diplomatic....,,,.. 47
4,1. lnfiinlarea unei misiuni dip1omatice............................ 47
4.2. Transformarea misiunii diplomatice................,..,....... 48
 4.3. Suspendarea misiunii diplomatice.................. ..... . 4B
4.4. lncelarea misiunii diplomatice............... .... ..... .49
4.5. l,4embrii misiunii diplomatice..........................-...........49
4.6. Corpul dip|omatic............................-...........................53
4nexe..,.,,,,.,,,,.,...,._.,. ....,,,,,,,,,,,...,.,,,.....56
CURS 5. Procedura numirii membrilor misiunii dipIomatice .................. 59
5.'1. Dreptul stalului acreditant de a numi membrii
misiunii diplomatice ................59
5.2. Procedura numirii sefului de misiune........................ 60
5.3. Numirea membrilor misiunii diplomatice.......-............ 65
5.4. lncetarea functiei unui membru al misiunii
dip|omatice................. ..............65
5.5- Acreditarea multiple.........................-..........................66
CURS 7O. Diplomalia parlamentare ................_..... ......... ......... .......... 165
10.1. Functia Parlamentului Romaniei de conducere
inpoliticaexlerne............... ................. .......... 165
10.2. Comisiile de politjca externa ale Senatutui si
Camerei DepJtatilor ....... ............. . ................ i65
10.3. Diplomatia parlamentard internationata................ 168
10.4. Actele prin care Parlamentul Romaniei isi exerciti
lunclia in Fraterie de politica extetna.................... I72
CUFS 7/. Dreptul consular. Belatiile consulare..................................... i75
11.1- Notiunea si caracterislicite dreptului consular....... 175
11.2. Relatiile consulare. Elemente 9enera|e..............._. 176
- 11.3. Stabilirea si incetarea relaliilor consulare .._.......... 178
1 1.4. Organele insArcinate cu exercitarea

Anexe........................ ............................68 functii1or consu|are ................................................. 179

Anexe........................ ..............._.......... 1a2
CURS 6, Functiile si activitatea misiunii diplomalice ................. . .....-...73
6.'1. Precizeri pre|iminare...................................................73 CUFS /2. infiinlarea oficiilor consulare. l\,,lembrii oiiciilor consulare.
6.2. Functiile misiunii diplomatice .....................................73 Ordinea de precadere consutare ........................................... 185
6.3. Activitatea misiunii diplomatice ..............................-...79 12.1. iniiintarea oficiilor consulare.................................. 185
Anexe........................ ......-.....................81 L. 12.2. Personalul oficiilor consulare sj numirea membrilor
ofic,ilor consulare ............._. ig6
CURS 7. lmunitdtile, privilegiile si facilitdtile diplomalice ........................97 12.3. Ordinea de prec5dere consulare........................... 1BS
7.1. Notjunea imunit5lilor, privilegiilor si facilitetilor.......... 97 Anexa........................ .......................... 190
7.2. lmunitdlile diplomatice- lmunitatea de jurisdictie ......99
7.3. lnviolabilitatea .... ................... 102 oUFS 13. Funciiile consulare. Eiemente referitoare la regimul
7.4. Privilegiile si facilitAlile misiunii diplomatice si consulilor onoriiici ..... ... .............. 195
ale membrilor s;i ....... . ................ 195
|.
........-.. 104 13.1. Consideralii introductive..................
4nexe................-....... ... .. ....-.--. 106 13.2. Analiza functiilor consutare .................................... .196
13.3. Elemente referiloare la regimul
CURS 8. Reguli care se aplice in cazul diplomatiei ad-hoc ................. 1 15 consulilor onorifici ....._............................................. 201
8.1. Diplomatia ad-hoc ............................................ ....... 1 15 .................203
8.2. I\,4isiunile specia|e..................................... . ... . . ... 117
Anexa ..-..................... .......................... 122

CURS 9. Reguli care se aplic5 diplomatiei mu|ti|atera|e...................... 139

9.1. Diplomatia realizatd prin intermediul organizatiilor
internaiionale............. ....-.-.. 139
\,/ 9.2. Reprezentarea la organizaliile internationale......-.. 141
9.3. Diplomatia organizatiilor internationale............-...... 145
Anexe ........................ .......................... 147
 CURS I
Diplomofio: notiune, corocterislici, definilie. Dleptul
diplomolic: rol, coroctere, izvoore

1-1. Diplomolio. Noliune, carocle stici, delinilie

1.1,1. Notiunea de diptomatie
a) lntelesurile termenului:
'1. politici
externa: - a unui stal;
- a unei epoci (ex.: diplomalie tradi,tjonale, diplomatie
moderne);
- a unei regiuni (ex.: diplomalja Orientului Mijlociu);
2. desemneaze organul de stat competeni a intreline relatii externe;
3. desemneaz5 o activitate specilicd din cadrul aparatului statului.
b) Originea termenului se regasesle ln cuvantul din li.nba greaca .diplod .
-
insenna .,a duplica'. Astlel. trimisul care purta un act oticial, intocmit i1 dublu
exemplar (originalul fiind pastrat in arhiv:) era numit ,diplomat".
c) Aparilia termenutui cu sensul de asldzi:
1. primii trimisi permanenlil
- Venetia trimite ince din secolul al Xlll-lea insercinati cu
'ambasadori,
misiuni temporare in statele vecine. Treptat. aceslia tild a deveni lri;isi
permanenti (in secolul at Xv-lea). Exemptut Venetiei este u,mal cu.and
de
Florenta.
- sec. al Xv-lea - in 1455 ducele de Milano, Francesco Sforza, trimite primul
reprezentanl permanent la Genova.
2. potrivit luj Ehest Satow, lermenul a incepul sa fie tolosit in Anglia, in
1645.
3. folosire ulterioare:
- in 1693, in cartea publicale de Leibnitz -'6odex Jutis Gentium Diplomaticug'.
- in 1726, in lucra.ea lui Jean DumonI,,,Cotps univercel diplomatique du
droit des gens".
NoTAI
Aceste documente r€prezenlau culegeri de tratate si alte documente de drept
_
inlernalional. Prin urmare, se poate trage co.lctu/ia ca termenul
'diplomatrc e;a
fo'os,l lntr-un sens resl'.ins firrd strans.eg"r de tdeea de docunent,
 DrepI Diplomatic si Consular. Sinteze pentru examen
. in Terib Romane,Ietmenul apare pentru prima datA in opera lui Dimitrie
Canlemit:,flrcnicul tomano-moldo-\4ahilol':
. consacrarea lermenuluii in anul 1787, in ,Anroal Reglsteral Marii Britanii,
termenul apare pentru p ma datd folosit cu sensul de astdzi. Ulterior, termenul
se rdspandeste in intreaga Europe o dati cu consacrarea misiunilor permanente
si 4Junctionarilor de carierd.
t i! Te le Romaner lermenul este consacrat la lnceputul secolului al XIX-lea
- apare pentru prima date in Dictionarul francez-roman editat de Colegiul Sf.
Sava in 1840
1.1.2, Caracteristicile diplomaliei
a) categorie polltico-iuridici a' carei obiect este reprezentat de relatiile
pe care un stat le intretine cu alte statei
b) conceptul diplomatiei: dialogul - identificarea acordului, a unui interes
comun, prin mijloace pasnice;
c) metodele specifice:
- negocieri, consulleri, schimb de vederi, corespondente;
' acomodarea unor conflicte de interese - formularea termenilor de
solulionare a acesJuj conflicti
- manifestarea continue a disponibilit5tij spre dialog - ,,refuzul de a inchide
u9a";
- flexibilitate ?n ldentjficarea solutiilor;
d) linalitatea diploma,tiei: atingerea unor obiective ale statului legate de
relaliile cu alte state.
1.1.3. Delinirea diplomaliei
a) Definirea diplomaliei trebuie facuta din perspectiva binomului stiintdy'
arta:
i1-gtiinte - ,elatiilor politico-juridice dintre state;
( "trdi"r"a afacerilor exlerne;
2,) Arta - administrarea
- aptiludinea de a ordona si conduce negocierile politice.
b) La dargitul secoluluial XVlll-lea - inceputul secolului al X|X-lea, diplomatia
apare definite ca,,stiin,ta raporturilor exterioare ce au la bazd diplome sau
acte scrise emanand de la suverani" (De Flessan).
c) Binomul gtiinle/ade este reluat de Guillaume de Garden: ,,9f1lrta
rcpoftuilot si intercselor rcspective ale statelot sau ana de a concilia interesele
popoarclot intrc ele; intrun sens nai restans, stiinla sau afta negocie lo!".
d) Se observ5 legdtura stranse dintre diplomatie si ideea de t;iegociere"
in acest sens, Harold Nicolson definesle diplomatia ca ,.folosirea tactutui.
subtilitetii si indemanerii in orice negociere sau tranzactie".
e) lntretinerea de relati; cu caracter permanenl a condus la aparilia unor
organe de stai cu competente specifice in domeniul relatiilor externe:
Diplonalia: notiune, caractedstici, definille. Dreplul diplonatic: tol, camclere, izvoate
- s-a format o categorie profesionald distinde;
- diplomatia capaie caracterul de activitale oficiala;
- ,diplomatul" apare definit, din aceasG perspectivd, ca ,,tunclionar public
folosit in afacerile externe ale statului"i{E. Satow).
{) Oelinilia diplomaliel retinutd de doctrina conlemporane:
1.2. Drcptul diplomatic
1.2.1. Defini!ie, rol, caractere
a) Crearea dreptului diplomatic a fost determinaid, in mod istoric, de
nocesitatea aparitiei unor reguli, la lnceput sub lormd de uzante, care se
rogleme'rteze dcliv'lalea diplomaticS.
- initial, aplicarea acestor reguli avea ,a bazd cuftoazia -Eomitas ileitium:
- cu timpulaceste uzante au capdtat caracterde norme de diept internalional
culumiar
- normele cutumiare,au fecut ulterior obiectul coqtic.drii.
b) Dreptul diplomatic reprezinldo ramure a dreptului internafional public.
in acest sens, aparitia dreptului diplomatic s-a datorat inlr-o mare masure 9i
crlstalizdrii unor reguli de drept international public, a ciror aplicare impunea
oroarea unor mecanisme prin care sd fie menlinute relaliile intre state.
Defin itia d reptutui diplomalici totalitatea normelor jutidice carc guveneaze
rlatutul, sarcinile qi atibuliile otganelot de stat competente a intrcline relatiile
oxterne-
c) Obiectul reglementirii:
loaie aspeclele activit6tii diplomaLice:
' misiunile diplomatice.
d) Dreptul diplomatic are un rol instrumental:
- ajute la atingerea obieciivelor de politic5 externe a stalului;
- olerS modalitdti concrete de stabilire 9i menlinere a relaliilor intre state;
- contribuie direct la aplicarea celorlalte norme ale dreptului internalional
nublic.
, o) Dreptul diplomaiic prezinte un caracter dinamic - acesta ajuta ca
l)rincipiile si normele dreptului inlernalional sd prinda viale Ei sA se dezvolte
t)rogresiv, fiind ramura cea mai mobilS a dreptului international.
t) Fundamentul dreptului diplomatic const5 in imperativul stabilirii 9i
rironlinerii relatiilor normale inire stale.
 Drept Diptamatic si Cansutat. Sinteze pentru examen
Dlplamatia: noliune, canctetistici, defjnjtie. Dreptut diptomatic: tot, caractere, izvoarc

1 .2.2, lzvoarcle dreptului diplomatic

a) Fiind o ramurd a dreptului international public, izvoarele dreptului -

1928 Convenlia de la Havana privind agentii diptomatici _ la care au
.
diplomatic sunt identice cu ale acestuia:
oderat unele state sud-americane
. Convenlia de la Viena asupra relatiilor diplomatice din 196.1
- lratatul:
Conventia se caecletizeaze prin urmdloarele idei directoare:
- cutuma; - conceptul fundamental al Conventiei este misiunea diplomatic5;
- principiile generale de drept;
- in mod subsidiar jurisprudenta gi doctrina.
" imunitalile qi privilegiile nu mai sunt tegate doar de persoana
ambasadorului, fiind exlinse si la ceilatti membri ai misiunii diplomatice;
. trataiul si cutuma sunt consjderate izvoarele principale - Conventia a consacrat un echilibru de interese intre slatul acreditar si
.diplomatic; ale dreptului slalul acredilanl, c.eand drepiul statului acreditar de a impiedica o crestere
. in cazul diplomatiei multijaterale, aclele tnterne ale oroanjzatiitor e)\cesive a efectivului personalului misiunii;
internalionale detin un joc importanl in randul izvoarelor; - atranslormat unele regulide curtoazie (de exemplu
cu privire la procedura
. o.caracterislic; a dreptuluj diplomatic este aceea agremenlului) in reguli juridice.
ca legile interne Dot
constitui izvol at dreptului diplomatic, in masura in care- acestea rlite_
menleazS procedurile interne de infiintare a mlsiunilor diplomatice,
de nu;ire Bibtiogrofie minimotd
a agentilor diplomatici, etc.

. b). Cutuma - a repre?entat primut izvor at dreptului diplomatic, datorila 1N,4. Anghel, Drept diplomatic gi consrlar, Ed.
,,Lumina Lex,', BucureEti,
.1996,
laplului ca modul de formare a no.melor dreptului diplomdlic (practica, p. s-21;
uzante)
le-a impus acest caracler. A. Bonciog, D@pt diptomatic, Ed. ,,paideia,,, Bucuregti, 1997, p. 7_99;
._panii Ia codificarea prin Conventta N. Ciachit, lstoria Relatiilot Intemationale de Ia pacea Westfalice (1648) p6ne
, de la Viena asupra relaliilor diptomatice
orn 1gtj1. nu a existat. praclic. un corp de norme scrise ale dreptului in contemporcneitate (1947), Ed.,,Oscar prjnt", Bucuresti, 1998, p. i-23,
diplomatic.
c) Tratatul - codifjcarea dreplului diplomatic p. 82-125, p. 262-345.
Anexa a XV[-a.la Actul Final a] Congrcsutui de ta VEna din 1815. privird
,
anumite reguli d.e.ciasiticare siprecadere a agenlrlor diplomatici. a reprezentdl
pn.nulacord mullilaleral de coditicare. prin epestdocumert
s_au lnlocuilvechile
crjterii de prec5dere (istorice, de prestjgiu statal sau personal)
cu:
- trei clase de sefi de misiune
- vechimea in post a agentului respectiv.
Stabilirea aceslor criterii obieclive a eliminat posibilitatea aDaritiei unor
,dife.ende" legale de ordinea de precadere de ta curtite suveranilor, care,
uneofl, erau susceptibile de a degenera chiar i.l conflicle tnterstalale.
Protocolul de la Aix ta Chapelle (1818) a modificat regutile de precadere
,
sraor|le rn Hegutamentul din 1915, introducand o noua clasa de
sefide misi_
une. Prin urmare. clasele de sefi de misiure erau reprezentate d;l
- clasa l: ambasadorii (trimisi de objcei numai de marile puteri
De lanoa
alle mari puter). nunlii apostolici, Iegatii (ambasadori papati extraoiOina.i;]
- clasa a ll-a: ministrii plenipotenliari, kimjgii extraordinari si internuntii;
- clasa a lll-a: minigtrii rezidenti;
' clasa a lv--a: insdrcinalii cu alaceri (permanenli sau temporarj).
Alte incerceri de codificaret 1924 infjintarea unui Comitet de
cadrul Societdtii Natiunilo.;
- expe4i in
 Drepl Diplanatic si Cansula| Sinteze pentru examen
ANEXA I
Legile lui Monu
Corleo o Vll-o. Purtoreo regilot o costei militore
Si
(...)
54. Regele trebuie se-gi aleagd sapte sau opt ministri, ai cerot p,tinfi si
buniciau stat in seNiciul regelui: cunoscebriai legilot, viteji, dibaci in menuiea
armelor, de neam nobil, si a cdrcr credin6 se fie interfte pin judmAntut pe
(... ) aceasta, asa cum dreptulintem difed si este legat in acelasitimp de rcalitelib
63. [Regele trebuie] se-gi aleagi un ambasadoL carc se cunoasce peiect
toale legile, se g e se inleleage semnele, atitudinile si gesturile; cu obiceiui
curate si care se nu se vende, se fie istel 9i de bune familie.
64. Ambasadorul unui rcge este rcspeclat, dace esb ptimitor. cunt,
indemenafic, cu bund memoie, cunoscetot al loculuj si timpului, cu bune
infeliqare, neinfricosat si elocvent.
65. Armata depinde de genenl, iar buna ordine de drcapd aplicarc a
pedepseloL tezaurul si domeniile depinde de rcge, iat fizboiul si pacea de
ambasadot.
66.intradevdt, ambasadorut aprcpie dugmanul ri inwejbeste pe allati ; cecl
el laleaze afacerile carc hohresc ruplura sau buna inlctegere.
67.ln negocieile cu un rcge stein, ambasadotul se-ighiceasce g^ndurile,
dupe oarccarc semne, dupe huh gi dupd gestutile sale si ale timiEilor sei
secrcti si se-i cunoasce phnurile, stand de vobe cu consilieii lui lacomi si
nemutlumili.
6S.Cunoscend bate planurile suvetanului stein, regeb se ia bate mesutite
pentru ca se nu i se poate face vrcun teu.
(.)
ANEXA 2
Prolesio de diplomol
frogment din R. B. Mowot, A History of Eurcpeon Diplomocy,
Landon, 1927
,,Este o atmosfere eurcpeane. Aceleasi idei se rcgesesc peste tot: sunt cu
totii fmncezi si isi gesesc in Franla cea mai bune exprimare',. Aceaste atmosfere
europeane esb cea mai marc rcalizarc a civilizatiei si, in ciuda ivalite br
nafionate, deseoi incdncenate oi a ta,lboaielot, aceash atmoslefu exisb
ince din secolul al Xl-lea. Atmosfera europeane este si o tezuttand a culturii
si civilizaliei europene gi se regesegte in modul asemenebr al setuiciului
Dlplamalia: noliune, caractelistici, det'initie. Dreptul diplonatic: to|, caractere, izvaare
totigios, in comunitatea scobte si intr'un standard loafte bine stabilit al
comportamentului si manierelor. Aceasta a fecut ca Maile Putei se se perceape
ca o societate a statelor, ce, in timputi obisnuite, se compofte unele cu altele
cu aceeasi curloazie Eimatalitate pe carc o rcgesim in compoftamentul indivizilor
aceluiasi stat in rclaliile lor mutuale. Maniercle aceslei societe! a statelor
oste ceea ce intelegem a fi Diplamatia.
Francezii au fost din totdeauna maii exponenti ai aftei diplonatice: iat pintre
multele ,daruti'pe care aceaste mate natiune a deruifo Europei, probabil afta
diplomaliei este cea mai impoftante. Fancezii nu s'au afimat a6t de nult in
domeniut dreptutui intemalional, care difete de diplomale dat arc bgetuft cu
sociale. inse, dace ohndezii 6unt remarcabili in sludiul dreptului intenalional,
francezilor ttebuie se b atibuim acela1i prestigiu in dezvoltarca aftei diplomatice.
Dace at fi se consacfim diplomatiei o limbe, aceea at fi fftnceza, 9i nu penltu
ci este cea mai tespandfte, ci penttu ce, dintre toate limbile, prin fnncezd,
rcgasim cea mai marc acuratete atunci cdnd dotim sa ltaospLtnem ideile in
cuvinle. in rcalizarca scopuilat relatiilor nlernalionale lance/a a iucat un rol
impotlant in devenhea sociedtii statelor europene. Astfel, aceasta a lost limba
diptonatiei deoarece a rcdus la minimum fricliunile, tensiunile, chiat qi dzboaiele,
pe care le-ar pulea da o neinlelegerc exacte a cuvintelot.
Totodate, ar fi neintelept dace am disprclui ada diplanafice or dace am
g;ndi cA in aceasta. mai mult decet in oticarc aIa profesie. se poale lucta
fara o prcge rc foafte aten!; si sofida ce tebuie in continuu cuhivale. ln Evul
Mediu nu existau diplomali de prcfesie. AceleaSi persoane erau de obicei
,angajate in rclaliile interslatale - de obicei, prcolii, carc aveau standatde
asemenebare dobendite in educatie, manierc Fi profil moral La inceputul
secolului at XVLlea profesia de diplomat era vezute ca o meserie consacrate
in Eti precum ftanla gi Anglia. Asffel ce, dupe Fanla, in Anglia gesim cea
nai desevercift diplomalie.
Fiecarc percoane arc o natufi sensibiE dife E de cealafte qi un cuvent
spus greqit oti o jignirc poate crca loafte multe neinlelegeri. Aceea1i sensibilitate
o regesim si Ia nivelut guvenelor si statelor si de aceea, orice percoane care
are insercinatea de a reprczenta un slat in rclatia cu un alt slat trebuie se
aibe in vedere acest aspect. In cazul in carc acea percoane se cofipofte
grc9it in retalia cu celalalt stat, va e1ua in mad lamentabil in a duce la bun
sfersil hsercinarea pe carc o arc. Existe o cale bune sau o cale grcsite in a
face un lucru, iar in afate de calidti ca femitate, tact, amabilitate, pe cate
otice prcfesla o cere, pentru cea de diplomat este necesar se posezi cunoqtinlele
necesare precum istoia, Constituliile altor stale, drcpt internafional, Iimbi
steine si sa ai un foafte mare bagaide cunoFtinle al documentelot diplomatice.
De asemenea, este impottant se cunosti regulile de prctocol si cele ale ldrii in
carc le afli.
 Drept Diptomatic si consutal sinteze pentru exanen
tuimul ttatat de diptomalie este cel scris de cete Abraham Wicquefort,
consilier al ducelui de Brunswick, L,Ambassadeur et Ses functions. ce a lost
publicat la Hagain 1681. Acest tratat este o abodarc umaniste. ce se
bazeaz|
pe experienta prop e a autotului. Astfel, Wicquefort sustine necesitatea
cuooasterilIsto eide cete amba'adori, aceasta fiind o valoare lundamenble
pentru diplomati. EI afib ce ambasadotii buni sunt cei care sunt si buniistoticj
spre exemplu Macchiavettj s! phjlip de Commines. Ambasadatut trcbuie sA fi
absolvit.o lreapte supeioare de prcge rc
Fcohft, inse se nu fle un dogmatic
siat trebuise cunoasce limbile uzuale: tatina siftunceza. Trcbuie se fie-mercu
bine imbrecal si sa nu fie niciodah prins lere cravate. Contete d Avaux eta
atet de scrupulos incet nu a fost niciodafi vezfi de seMitori in alte haine
decat cele pe care le purta in cele maisolemne ocazii:,,nu isiperesea niciodate
patulfere se aibb mantaua pe uncri si nu o dedea niciodaa jos panA cdnd nu
se ducea la cDlcarc "
Totusi, ambasadorulnu arc nevoie sd face efortui in afimagnific, deoarcce,
ba6 lunea stie ce nu aceasta este adevenh putere a 6ii7ate. Nimeni nu
percepea mai bine Spania pentru ce ambasadord Erii sale Ia Roma,
atunci
cend^il acompania intr-o ceEbrie pe pape, isi tua ;u el gase tesuri, fiecare
cu cite sase cai- doue sub de valeli si sai/ec! de bagaje.
Manierele e^tetioare, sunt ereo etpresia polilicii unui slat. Ambasadorul
ltebuie se aib1 multe catitdli moale. Servien, ambasadorul Fnntei ta
congresut de ta Westphatia. avea numeroase catitaii. iiip,i;;";:;;rt;
siu vulcanic risca sa slrice o ce negocierc. pe de altb pafte. presedinlete
Jeannin. ce lusese inainte ambasadot. nu numai ce avea modetatie in
compo^dament dar eta moderatia intruchipah. e^ oirrcitsiiciau irgiiiia)ii
sale. insa era imposibil sa rczisli naturii sate placute. tab ponrct;l fecu! de
cete Wicquetort. diplomatului peiec!: este ul bjnefdcator;t statului sbu si at
umanidlii. Anglia a avut astfel de oament, in toati peioada secotului trecut.
Lordul Claderon eta un astfel de om, iat cei carc au vezd cum a fost condus
ministetul de externe britanic in anul 1g1g pot aprccia cet de mult conteaze
pentru un diplomat se posede cunostinte, se fie inteligent, se aibe hbgitate
ii sam".
lrpk)tnatia: noliune, cancteistci, definitie. Dreptul diplanatic: tol, caractere, izvoarc
ANEXA 3
Holdrareo Guvernului nr. 665 din 20 iunie 2002 privind
lnflinloreo Prolocolului Nolionol (publicotd in M. Of. nr. 486 din
li lulie 2002)
Attlcolul 1
Se inliinteaze Prcbcolul Nalional, ca sttudud otganizatorice specializatd,
itl cadtul Ministerului Afaceilot Externe, la nivelde directie, care are ca atributie
rsiguarea activi6tilar de prctocol si ceremonial, precum Si elaborcrca de
norme unitare in acest domeniu.
Atticolul 2
(l) Protocolul National asigurd serviciile de specialitate Wimului-minisltu,
tninislrului afacerilot externe, precum si sttuctutilot conduse de ace|tia.
(2) Protocolul National colaborcaze cu compaftimentele de prolacal ale
Adninistratiei Ptezidenliale si ale Parlamentului Rameniei, in vederca asigureii
aplicerii unitarc a narmelot de protocol si ceremonial.
(3) Protocolul National urmercsb otganlzarea rigurcase,din punctde vederc
ptotocolar, a cetemoniilot publice la care parlicipe invitali steini ai ministerelot
si ai celorlalte structuti ale administrcliei publice centtale fi locale.
Anicolul 3
Prin activitatea sa Protocolul National indeplineste urmebarcle obiective:
a) sprijine realizarca, Nin mijloacele si metodele specifice protocolului
diplomatic, a acliunilot de poli ce exbrne a ministerclor si a celo alte sttuctui
ate adminisltuliei pLtblice cenrale si locale:
b) sryUine acfivitatea oliciale a misiunilor diplomatice 9i a oficiilor consulare
din Romenia, in conlomitate cu prevederile Conventiei cu ptivire la relatiile
diplomalice, incheiad la Viena la 18 aprilie 1961, ratificafi de Romenia prin
Decretul nt. 566/1968,liale Convenlieide la Viena cu privire la relatiile consularc,
din 24 aprilie 1963, la carc Romania a aderat prin Decrctul nt. 481/1971;
c) indrume ac vitatea de protocol a ministerelor si a celo alte structuri ale
administratiei publice centnle si lacale.
Atticolul 4
Pentru realizarca obiectivului prevezut Ia an. 3lit. a) Prolacolului National
ii rcvin urmebarcle attibutii:
a) elaborcaze norme de protocol pe carc le supune spre aprobarc
instantelor superioarc 9i umeregte aplicarea unihfi Fi coercnh a acestota;
b) pub ce indrunebtut de protocot, instrument de baze in otganizarca
activi 6t il o r sp ecifice ;
 Drept Diptcnatic si Consutal Sinteze penttu exanen
c) pafticipe h rcalizarea acliunilot de protocol organizate de Administratia
PrezidentBl,t st cle Parlament, in cazul dcliuntlor ale carct DrooHme si
otgani/are sun! comune cu ale acestor tnstiulii:
d)cootdoneaze activitatea privind acredihrca sefitor misiunilor diptomatice,
steini si romeni;
e) asigure pregetiea si indtumarca in probleme de protocot a consilietitor
diplonatici de pe Enge ministerc 9i cetelalte institutii centftte;
f) editea/d anuat s pune la dispo,litie misiunilot diplomatice st inshtutittot
inleresale L$ta Coryului diplomatic acreditat ta Bucutesli:
g) ac!ualizea,la hsta selitor de state, de guverne sl d ministritor alacefllor
extetnc. inclusiv {isele cu datete personale alc acestora. ptp:cum si aidinca
de precederc a getilot misiunilot diptomatice si reprezentan,telor organizatiilor
inlemationale acreditati in Romenia;
h) pafticipe a6turi de celelalte institulii abititate la organizarea acliunilor de
marcare a Zilei Nalionale a Romeniei gl a ahor evenimente nationale:
i) examineaze ptupuneile transmise cle misiunile diptomatice ale Romeniei
ptivind conferirea de odine si medalii unot cetdteni steini, pe care
ulterior
Ministetul Alaceilot Exteme le supune sprc aprcbarc farutilot supetioare;
j) pune la dispozitie Cancelariei Ordinetor informaliite necesare privind
sistemul de decotutii, inclusiv otdinea de precedere a acestora si Dtuctica in
malctic din alte tbri- si prczinb sugestij wzend pedcctionarea sub aspcct
otganizatotic si de atdin protocolar a practicii din RomAnia, in conlormitaie cu
uzan tel e i n te rn ati on al e ;
k) asiguft ,ealizarca actiunilor curente de protocol ale pimului-ministtu,
precum si ale apantului primului-ministtu si Secrctaiatului Genent a;t
Guvernului. la nitet de mnistru. consitier de stat si se.rctar de stat:
l) palizea?b actiumle dc prolocol curcnte in cadtut Mjnislcrulut AtacFrtitol
Externe, pafticipa h prcgetirca personalului care ufineazd se pbce in misiune
permanente in steinebb, indeplinegte celelalte sarcini ce ii rcvin
conlom
ptevederilot Regulamentului de otganizare si lunctionare a Ministerului
Alaceilor Externe:
m) sfabileste relatti de colaborrte si schtmb de c\petgnte cu stru.luri
similare din alte tdti. inltetine contace de luctu curcnte cu fiisiunilp djplamatice
acreditate in Romania ptivind prcblemete ce inte in competenta sa;
n) studiaze si sintetizeaze Wactica protocolului pe plan internationat si
elabarcaze prcpuneri de peiectionarc a ptacticij de prctocol din Romenia;
o) indeplineste orice alte atibutii specifice domeniutui sdu de activitate
skbilite de primul-ministru si de ministtul afacerilor externe.
Articolul 5
in indeptinirea obiectivului prevezd b aft. 3 tit. b) ptotocotutui Nationat ij
rcvin u r maloarele ah ibutii :
l)Flonatia: natiune, caracteistici, det'inilte. Drcptut diplomatic: rot, caractere, izvoare
urmeregte aplicarca si rcspectarca prevederilar Conventiei cu privire la
.a)
ftlaliile diplomatice, incheiad IaViena ta tB apritie 1961, ratifjcatd de Romdnia
t)tin Decretul nr 566/tg6g, siate Conventiei de Ia Viena cu ptivite la relatijte
(nnsulare, din 24 aprilie 1963, la care Bomenia a adetat prin
Decretul
t .4Bl/1971, asigutend rcspectarca conditiei de reciprocitate;
tn lim ete competentclor sale. respectatea obligatitor care
, b) urmarcsle.
din paniciparea Ratneniei Ia acotdutile muttilateate. formil;nd in caz
'lrcue
,la nevotp ptopuneri ptivind amendarca oti comptetarca notmelot
in vigoare,
tn vederca alinierii acestora Ia nivelul obliqatiilor asumate:
t') ptopune avizarca praiectelor de acle normative cate prcduc
et'ecle in
taport cu misiunile diplomatice din Romenia, asigurend punerea de
acord a
ptevederilot aceslora cu angajamentele intemationale ate
Romeniei;
d) editeaze inFo timbd de circulatie internationah Ghidut de prctacol,
ttcstinat Cotputui diptamatic si consutat din Ro^ainiu, uauptaii
6
:;peciflcul din Romenia rcglemenarite cu catacter genetal care guverieaze "[iJiiii
Articolul 6
in indeptiniea obiectivului prevezd h att. S tit. c) protocalutui Nationat ii
rev i n u rmeba tel e atrib uti i :
a) insttuieste petiodjc personatul din compaftimentele de protocol ate
sl ructu ti I o r g u ve m am e nta I e ;
b) indtume mebdologic compartimentele de protocol ale ministerelot si
.tlcaltot slruclu i ale admnisltalic j publice cenlrdte sitocale, in ceea
ce privesie
aplbarea nomelor specifice de protacol, cercmoniat gi curtoazie respecb;ea
Fi
sfich a reciptocitdlii.
Atlicolul 7
Protocolul National elaborcaze periodic nome cu apticabititate la nivelul
ministerclor si al celorlalte structuti ale administratiei publice lacale, pe
care
4lacerilot Extene te supune sprc aprcbare Guvernului, cu ptivirc
f:4inis:e.rul
la nivelul cheltuielilor pe care le supofte partea rcmene in cazul vizitelor
unor
oaspeti de peste hotarc, baremuile de cazarc si mase, tnend seama
de
evolutia pretuilot inteme, cu respectarea regtemenldrilor i
vigoare.
Atticolul I
(1) Sttuctura oryanizatoice si numetut de personal ale protocolului
Nafionat
<p aproba prin otdin al ministtutui ataccritot externe.
(2) Nu.merul maxim de postui in apantul protocolutui Na,tionat este
de 50,
cu incadrarca in numerd de posturi aprcbat pentru Ministetut Afacerilo;
Extefie. Trci postuti pot funciona la Admnistratia prezidentiata. iat a e trei
in cadrul aparatului de tucru al primutui-minishu- ta cercrea
acestora. ptin
detasare, in conditiite legii.
 Aept Diptonatic si Cansutar. Sinteze penLa examen

Atticolul I
Seful Protocolului Nalionat arc, de rcgule, grudul diplomatic de ambasadot
si functia de diectot genetul.
Articolul 10

.. Ppzelt!,hgaftrc inte in vigoare ta OO de zile de ta data pub cerii in

Monitotul Oficial al Romaniei, pattea l. CURS 2
Reguli oplicobile diplomoliei biloterole. Reloliile
diplomotice: noliune, specific, elemenle definilorii.
Stobilireq reloliilor diplomotice. lncetoreo leloliilor
diplomotice. Suspendoleo telotiilor diplomolice.
Reprezentoleo intereselol unui oll stot

2.1. Noliuned reldliilot diplomdlice

2.'1.1. Oefinitie:
- in coldiliile in care. i1 regle'nenlarile internalionale existenle nu exisla o
definitie a relatiilor internationale, doctrina a fost aceea care a definit acest
lermen.
- Relatiile diplomatice apar definite ca fiind: ,,corducerca, prin intemediul
organelot rcprczeDlative si p n miitoace painice, a rclatiilar exteme ale unui
sibiect de drept intenationat cu oicare alt subiect sau subiecte " t
2.1.2- Specilicul relaliilor diplomalice const5 in laptul ce:
- ele apar ca un rezultal al evoluliei de ansamblu a relaliilor dintre doua
state 9i
- constituie o premisA pentru dezvoltarea generali a relaliilor 9i Pentru
aprofundarea colaborerii intre state.
Relatiile diplomatice conslituie expresia generale a existentei unor relalii
normale intre state.
. lipsa relatiilor diplomatice poate fi dovada unor tensiuni polilice intre doui
slalel
'unii autoriau sustinut punctulde vedere ce lipsa relallilor diplomatice ale
unui anumit stat sau eiistenta unor relaliifoartercsltense poi pune 6ub semnul
intebeii independenta acelui stat
. acesl punct de vedere nu poate fi acceptat, in dreptul internalional
considerandu-se ce:
- caracterut restrans sau lipsa relatiilor diplomatice ale unui stal nu poate
constitui qn argument pentru neprimirea acelui slat intr-o organizatie
inlernalionaie:-" ii
- lipsa r;laliilor internalionale nu conslituie un obstacol in incheierea unui
kaial international.
 Drept Diplonatic si Consular. Sinteze pentru exanen
2.1.3. Din elemenlele definitorii ale relatiilor djplomatice relinem:
- pd4ile in relatiile internationale sunt statele gi alte subiecte de drept
international (mlsc;4le de eliberare nationala. Sf:lnlul ScaLn elc.):
- reldlrile drplorralice aulcaracter Fermanent.
2.2. Stdbilited relaliild diplomotice
a) Esle necesa'; s ubliniered dislinctiei inlre .stab ilirea re laliilor dip lo ma lice
si .,"rnfiintarea unei misiuni diplomatice permanenle l4lr-un anumit stal .
b)Dreptul internaiional nu reglementeaze expres condiliile stabilirii relaliilor
diplomatice, inse din practica statelor si din doctrine s-a desprins ideea ca
pentru stabilirea acestor relatii este necesarA intrunirea cumulativi a
urmetoarelor conditii:
- entitetile intre care se stabjlesc relatiile diplomatice sA aibS personatitate
juridicd in dreplul inlernational;
- cele douA slate sau guvernele celor doue stale sa se li recunoscul
reciproc;
- se existe un acord in sensul stabilirii relatiilor diplomatice.
2.2.'1. Existenta personalit5li iuridice de drept inlernalional
a)Calitatea de subieci de drept international (existenta personalitatiijuridice
de drepl international) are drept consecinla capacitatea unei entildti de a fi
litular de drepturi 9i obligatii in dreptul international (capacitatea juridica
internalionalS).
Subjectul de drept intemaliona!_ pdmar este sdtu}.Aleturi de acesta, au
aceastd calitate: o4ganizatiile intemafionale, popoarele - ca titulare ale dreptului
la autodeterminare, mlf cerile de eliberare nalionale, aite erdlSi(Sfantul Scaun,
Ordinul Suveran N,,lilitar de Malla).
b) Nu toate subiectele dreptului internalional sunt p vite pe acelasi plan
din punctul de vedere ql stabilirii relatiilor diplomatice,
-Ceea ce este esential este ca aceste entileti, subiectededrept iniernational
sa aibe capacitatea de a"si exprima valabil consimlamantul pentru actuljuridic
prin care se creeazd relatiile diplomatice.
- De aici se deduce concluzia cd nu orice subiect de drept inte'national
este in mod necesar si subiect de relatii diplomatice.
c) Se admite in dreplul international ce pot intreline relalii diplomatice (au
drept de legatie):
- statele; -
- organizaliile internalionale;')
- migcSrile de eliberare nationale; .
- Sfantul Scaun;
- Ordinul Militar Suveran de Malla. -
tt\tll |plicabile diplonatiei bilaterale. Relalii diplonatice: stabilirc. incetarc, suspendare
2.2.2. Recunoasterea reciprocd
ld) Recunoaslereal reprezintd o premise si un punct de plecare in stabilirea
rglnlIlor diplomatice.
\
ln acelagi limp, .ecunoasle'ea este o condilie a exer.l/aal dreplului de
lo0rllo, qi nu al existenlei acesluia (el nescandu-se o date cu aparitia statului
0a dublecl de drepl internalional).
,b) Este necesar ca recunoasterea sd fierdd- jialgl nu numat'de ldai.'
It Actuljuridic alrecunoasteriiconslituie o ofert6 adresate staluluirecunoscut
rl. I intretine relaliile care sunt obisnuite intre state, inclusiv relatii diplomatjce.
Stabili.ea de relalri diplomatice constiluie electul normal al recunoaqterii
nrl stat;
- 1n numeroase cazuri, stabilirea relaliilor diplomatice si recunoaslerea au
kx) simultan gi se realizeaza prin acelasi document.
d) in cazul miscdrilor de eliberare nalionale, recunoagterea are un rol
rxril$tllufly, constituind un faclor decisiv p ntru stabilirea relaliilor diplomatice.
intre cele doue subiecte de drept international
i2.2,3. Acordul
o) Aceasta condilie este previzuti de art. 2 din Conventia de la Vjena
Eiupra 'e atiilor diplomalrce, care prevede cd ..Stabiltrca de rclatii diplomatice
hlto state [...] se face p n consimlementul mutual'.
bJ Oaca recunoaste.ea .eprezinta un ac( politico-juridic. Acordul prin care
ro oxprimd consimtamantul statelor reprezinte un act eminamente juridic;
o) Forma in care se poate exprima acest acord de vojnti poate fi:
- un tralat solemn;
- un acord pfi'r scnimb de note sau siiisori.
d) in doctrina se susline existenta unei obligatii generale a statelor de
t.labili relatii diplomatice cu celelalte state, argumentul fiind reprezentat
do principiuldreptuluiinternationalconstandin indatorirea staieior de a coopera
lnlro ele, stipulat de Rezolutia Adunarii Generale a O.N.U, nr. 2625 din 24
oclombrie 1970.
2.3. inceldreo rcldtiilq diptomdlice
Relatiile diplomatice pot incela prin:
-disparitia unuia dintre cele doue subiecte de drept international;
\ruperea relatiilor diplomalice;
laparitia sterii de rdzboi.
Vozi A. NAstase, B. Aurescu, C. Jura, Drcpt intenational public. Sinteze pentru
1
atrvnon, ed. a ll-a, Ed. ,,All-Beck', Bucuresli, 2001, Curc 8, p. 68-71.
 Drcpt Diplomalic si Consular Sinteze penttu examen
2.3.1. Ruperea relatiilor diplomatice
a) Reprezinte iun act unilateral prin care un stat decide s; pune capdt
relatiilor sale diplomatice cu alt stat.
b) Motlvele rlrperii .elalrilor diplomatice pot fi reprezenrate de:
- reactia impotriva unui act jlicit sau fale de violarea unui drepl;
- reaclia provocatd de comporlarea inamicala a unui stat sau de strangerea
relatiilor cu anumit tert stat (doctrina Hallstein);
- decizia unei organizalii internalaonale;
Ruperea relatiilor diplomatice poate constitui, de asemenea, un act
disctelionar al statului.
c) Pe scurt, se poate aiirmaca ruperea relaliilor diplomatjce se poate dalora:
- unor cauze politice;
: unor cauze juridice;
d) Ruperea relatiilor diplomatice reprezinta un tac! cu o dubld nature: pe
de o p^arle 'eprezirt,l un.acl juridic. pe de alter parte un act politic.
e) ln doctrine s-a acreditat ideea ce ruperea relaliilor diplomalice ar fi
incompatibile cu principiile Cartei Natiunilor Unile, in condiliilein care, arlicolul
33 din Carte prevede obligatia slalelor de a supune orice diferend unor
proceduri de solulionare pasnice. :
Aceast5 opinie ar putea fi sustinutd cu mai mufte fermitate in cazulin care
printr-o rezolulie a Consi,iuluide Securitate s-a cerut pddilorin litigiu se recurqe
la un anumit mecanism de solutionare a diferendelor. in aceastd situatie,
ruperea relatiilor diplomatice ar fi conkara recomandarii.
f) N/odul in care are loc ruperea relatiilor diplomatice imbrace, de obicei,
forma unei declaratii exprese, in practice, insd, aceasta poate avea loc si
lacit, conditia esentrala liind aceea ca manifestared de vointase fie neechivoca.
2.a):i Rdzboiul
a) De regule, rezboiul antreneaza automat ruperea relatiilor diplomatice.
Este necesari precizarea distinctiei intre lslarea de razboi", ca stare de drept,
rezullat5 in urma declardrii rAzboiului, si ;,actiunea de rezboi", ca situatie de
tap):
b) Std.ea de razboi anlreneazal rupe'ea relatiilor diplomatice. chiar daca
nu esle urmata de acliune de rezboi (exemplu: intre Romania si Bulgaria, in
1913, a existat stare de rdzboi, tere actiune de rdzboi).
c)Acliunea de razboi, antreneaze, de regulS, ruperea relatiilor diplomatice,
inse existe situatii cand acestea pot fi mentinute (de exemplu, conflictul chino-
japonez din 1931-1932 sau conllictul intre lndia si Pakistan din 1965).
@,4rmisilrir.//reprezinla o categoriejurjdica apale. dalorilb faptutuica relatiile
diplomatice lntre beligeranli sunl 'eluate, fdra ca slarea de raTboi sal lnceleze.
2.3.3. Ruperea relatiilor diplomatice ca act concerlat in cadrul unei
aliante sau a unui bloc politic
lln]uli aplicabile diplonaliei bilaterale. Relalii diplonatice: stabilirc, incekrc, suspendare
a) Ruperea relaliilor diplomalice poate ti cerute de o organizalie
lnlornationald - in acest caz ea capblb fo,ma unei.,lanctiuqlcolective.l
in opinia unor autori, legitimitatea acestei misuri se bazeazd pe o norma
do drept internalional (decizia organizaliei respective); alli autori sunt inse de
pArere ca fundamentarea trebuie ciiulata inlr-o obliga!ie cu caracter
convenlional. {,'
b) Elementele caracteristice ale ruperii colective a relaliilor diplomatice
0orute de o organizatie internaliona6 sunt:
- preeminen-ta respectivei organizalii fale de fiecare stat; J
- existenta unei obligatii juridice care incumba statelor membre; t
- caracterul de sancliune al mesurii aplicate in mod colectiv.
c) Buperea relaliilor diplomatice in mod colectiv poate cdpata inse gi forma
unei actiuni politice concedate. ln aceaste situatie, nu se poate vorbi despre o
obligalie juridica.
I
: NOTA:
Un exemplu de aslrel de actiune conceriata a lost ruperea de catre stalele
arabe a relaliilor diplomatice cu Franla 9i lrarea Britanie, ca urmare a intervenliei
acestoraimpotriva Egiptuluiin timpu I crizei Canalu lui Suez din octombrie-noiembrie
1956.
2.3.4. Schimbatea radicale a sltuatiei politice interne
. in cazul unei schimbdri pojitice fundamentale (de exemplu: trecerea de la
'yronarhie la republica sau schimbareape cai revolutionare), practica dreptului
,nternalional impunea ca noul_glrvern sE_]]g!if ice schimbarea pro$lqgllq
ceare lqc,u]1qA9!9lqe:
. ln cazul in care recunoagterea nu intervenea imediat, se producea o
auspendare sau o rupere a relatiilor diplomatice, pe perioada in care statele
analizau decizia cu p vhe la recunoagterea noului guvern.
2.3.5. Electele ruperii relaliilor diplomalice constau in:
,aj intreruperea raporlurilor oficiale lntre cele doua state;
E) inchiderea misiunilor diplomatice ale slatelor respeclive:
iD statutul juridic al agentului diplofialic nu inceteaza: de asemenea. se
me;linq inviolabilllalea lp€lului misiunii dip-lqm3lice si A arhivelor acesteia;
(d/ drepturile si bunurile cetalenilor unuia dinlre state pe teritoriul celuilalt
slat reman neateclatej
Oin temeiul principiului pacta sunt seNanda. ruperea relaliilor diplomatice
nu produce elect asupra tratatelor bilatp
consacratd si prin arl 63di
ecai daca acesGdS6l6fexecuta n
ruperea re atice atrage, de regole, ruperea relatiilor
 Dtept Diptomatic si ConsutaL Sinteze penLa exanen tl.utlt apllcabile diptonatiei bilatercte. Relalii diptomatice: stabjthe, incetare, suspendarc

2.3-6. Suspendarea relaliilol diplomatice

a) Atet suspendarea, cat si ruperea relatiilor diplomatice sunl forme de Bibtiogrqfie minimold
incetare (temoorard sau definitiv") a aceslora fiind necesar acordul de vointd
,M, Anghel, Drcpt diplomatic si consula4 Ed.
al statelor pentru reluarea lor. ,,Lumina Lex", Bucuresti, 1996,
22.42;
b) Suspendarea relaliilor diplomatice se individualizeaz5 prin urmetoarele
A, Bonclog, Dtept diplomatic, Ed. ,,paideia', Bucuresli, 1997, p. 99_57.
tresdluri:
spre deosebire de ruperea relalijlor diplomatice, suspendarea poate
interveni ca urmare a unui lapt neaqteptat sau a unor i
spre deosebire de ruler6iiidriitor dipEffi6;:;;;G;;ffi;:
suspendarea este temporara sau [9!1e!1ana;
ipotezele mentionate de doctrini pentru suspendarea relatiilor diplomatice
pot fi:
$ intervenirea unei stari de tensiune;
g ocuparea ieritoriului unui slat;
q) interveni,ea unei lovituri de stat.
- in privinla eiectelor, relaliile se menlin in forma in care se prezentau ja
data suspenda.ii,l lCfiind nevoie de
la post a vechiului set de misiune.
=____---'-: r/

. 2.4- Reptezentorco intereselot unui slc/l

.LJ
\Y €l ^ lnstitutia 'puteril protectoare a cepa:€l caractet cufumlb/, in secolul
i al XIX-lea, liind codificatd p.in Conventia de ta Viena asupra retatiilor diptomatice
in-eGl!.
b) Conditiile constituirii ,,puterii protectoare', sunt reprezentate de:
o - Alegerea ..puterii prolecloare de cdlre slatul care doreste sa asigure
.erolggllaiolelesciOIsale. in acest context. este necesard detinirea mandjutui
de proleclie, care poate fi diplomatic si consular sau exclusiv diplomatic;
s" Existenla acordului,,puterii protectoare',;
c " Obtinerea consimtdmantului statului primitor cu privire ta puterea aleasd.
c) Natura juridicd a institutiei protectiei intereselor unui alt stat nu este bine
definiE in dockind:
- Una dintre opinii sustine existenta unuj mandat incredinlat de un guvern
altuia pentru protectia intereselor sale si ale cetSlenilor slatului sdu.
- O alqua teze se fundamenteaze pe o ubstituire de competeq!e.
- De asemenea, exisE siopiniaionform cdreia aceaste insiitutie itutie juridica
are la baze o colaborare F.l-hoc.
d) Fundamenlarea juridica a instituliei protectiei iltereselor altuj stat se
regdsegte in faptul ca nu exisld nici o reguta de drept international care sa
interzice unui stal sd recurob la orocedeul repreTentdrii. Astfel. reprezenlarea
esle rezullalulacordului de voinE al statului reprezentat si at ..puterii protectgqlql
 Drept Diplonatic si Cansular. Sinteze pentru exanen llaguli aplrcabile diplomatiei bilateraie. Relatii diplomatice: stabhe, incetare, suspendarc

ANEXA I 61. [Aceasta] nu inseafine ce lranul nu este, in consecinte, fiber de orice

Curteo lnlernolionold de Juslilie rcsponsabilitate in ceea ce priveste aceste atacuri; deoarccp chiar atitudinea
Cozul privind personqlul diplomotic $i consulor ol Slolelor ir a fq;t in conltadiclie cu obhoaliile asumaple plan btetnalianrl- Pnnt-un
lumdt dc dispo,' it ale Conventiilor dto 196l si t963. in sarcina lranulLli au
Unite Io Teheron (l.C.J. Reporls l980, p. 3)
tost impuse cele mai categorice obligalii, in calitate de stat de resedinte, de a

,,La4 naiembrie 1979, cebva sute de studenti iranieni si alti demonstzti
au ocupat prin tofte 4nLbjtsada Slatelal Unite la Iehp[4! Acest act a fost
rcalizatca pratest fab de admiterea in Statele Unite, pentrutratament medical,
a fostului ,ah. Demonstrantii nu au lost optili de faftele de otdine ianiene
care,,pur si simplu au disperut de la loculfaptei". De asemenea, consulatele
Statelot Unite de pe tetitotiul !!4!9!g! 4!rto9!gcup,ate. Athivele sidocumentele
au fost retinute 9i!?_!Cpe$oane au fost retinute ca ostatici (femeile si
lt)a loab mesurile necesare pentru a asigura pratectia Ambasadei si
(:onsulatelot Statelor Unite, a personalului acestorc, a arhiveloL a libefteli de
comunicare si a libefte i de miscare a fiembrilor perconalului aceston.
63) ln opinia Cuflii. obligdlile guvenulut rcnian in dscutie nu sunl numai
t)bligatii de nature conventionale, shbilite prin Conventiile de la Viena din
1961 si 1963, ci sl obligatii rezultate din drcptul international genetal [dreptul
DIern ation a I c utu m iarl.
t

percoanele de culoarc au fost eliberate), dintrc carc 50 erau nembri ai 63. Faptele retinule de Cutte arate ce Ia 4 noiembtie 1979, guvemuliranian
it onis se ia,,mesuib necesare" pentru a proteja localuile, personalul si
ee$pljlaLaidtplomatis +L cansulal Fi doud erau percoane ptivate. Pintr-o .nhivele misiunii Statelot Unite de atacurile manifestantilor, sau se ia oice fel
prime hoterere, Cuftea a dispus mesuri provizorii, Ia solicitarea Statelor Unite.
(b mesurifie pentru prevenhea acestuiatacfie pentru opitea acestuiainainle
lntt-o a doua hatdrere, Cuftea s-a pronuntat asupra solicibrii Statelot Unite
(le a fi ajuns in punctul final. De asemenea, la 5 noiembtie 1979 Guvenul
de a declara ce lranul a incebat anumite ttatale intefiationaie, inclusiv
tnnian, de asemenea, a omb se ia mesurile necesare pentru prctejarea
Convenlia de la Viena asupn rclaliilor diplomatice din 1961 si Canventia de
t onsulatelor StaFtot Unite dn Tabriz si
Ia Viena asupra relatiilot consulare din 1963. QljLa/. in plus. la2)tele rcteva. in opinja
Outlii, laptd ce omisiunea Guvenului iranianAe a fua acesb mesuri nu a fost
Cele doue hoterariale Cu ,tii (15 decembrie 1979 Ei 24 mai^1980) constituie
rlatorate numai simplei negl|ente sau lipsei de mijloace adecvate.
adevdra1e pledoatii pentru respectarea dreptului diplomatic. {n hot5rarea din
(... )
15 decembrie 1979, Curtea evocA istoria. qlqptqlui djplqmalla, ardtand ce,de-a
67. Aceasft inacliune a Guvenului iranian constituie in sine o violare
lungul istoriei, in scopul asigurarii inviolabilitdtii diplomatilor si ambasadelor,
natiunile de orice credintd si de orice culturd au respectat anumite obligatii". ai. 24, 25, 26 27 Fi 29 din Conventia
ttvidente si serioasd a aft. 22, par. 2 si a
Curtea noteazS, de asemenea, cA ,,in conducerea relaliilorintre slate nu exista
io Ia Viena din 1961 cu ptivhe la relatiile diplomalice si a aft. 5 si 36 din
exigenle mai iundamentala ca ceea a invio abilitatii agentilor diplomalici gi a ''nnventta de la Viena din 1963 cu privie la rclatiile consularc. in mod stmilat.
ltnctiunea Guvernului ianian in ceea ce p veste ocuparca consulatelor din
misiunilor diplomatice, in temeiul cdreia instilutia diplomatiei, .Qr]-privilegiile qi
litbriz si Shiraz, antreneaze incelceri serioase si evidente ale mai multor
-]nunrlalillcarciisuot atasate, a rezislal teslului secolelor si s-a dovedit un ttlicole ale Conventiei din 1963.
instrument esenlial de cooperare eficientd in cadrul comunitdlii internationale".
(... )
ln ceea ce privegte relaliile consulare, de asemenea ,,slabilite J^ntre popoare
74. Aprobarca pe care 4lalolahuLKhoneini gi alte organe de stat inniene
din timpuri strSvechi", Curlea arate c5: ,, acestea nu sunt mai putin importante
t acordat-o acestei situatii de fapt si decizia de a o peryetua, a transfomat
in conlextul dreptului internalional contemporan, in conditiile in care ele
tx)ntinuarca ocupetii Ambasadei si a detinetii de ostaticiin acte ale statului.
favorizeazd dezvoltarea relatiilor amicale intre naliuni siasigure protejarea si
Militantii, autoti ai invaziei si repibi ai rcspectivilor ostatici, au devenit astlel
acordarea de asistentA streinilor avand resedinta in alt stat. Nici un slat nu
trtcnti ai statului itanian, carc este ftspunzebt pe plan intenational pentru
este obligai sa intretina relatii diplomatice sau consulare, ins5 nu poaie se
omile a recunoasie obligatiile imperative pe care acestea le antreneaz5 si
(... )
care sunt in prezent codificate in Conventiile de la Viena din 1961 si 1963".
77. Aceste fapte constituie, prin urmare, incelcdti suplimentate celot comise
Redem, in cantinuare, cabva lagmente din Hoarerea din 24 mai 1980,
refeitaare Ia incebarca Conventiei de la Viena din 1961 cu pivirc Ia relatiile
thft in raport cu prevedeile Conventiei de la Vieoa din 1961 si Conventiei de
l;t Viena din 1963.
diplomatice si a Conventiei de la Viena din 1963 cu privire la relatiile consularc.
(...
(..)
)
 Dtepl Diplomatic si Consutar. Sinteze pentru examen tl4lr lpllcable diplonaliei bitaterate. Retatii diptonatice: stabjthe, incetare, susoendare

Pentru aceste motive, Curtea, ..., cu trci'prezece voturi contrc doue, ANEXA 3
Decide ce Republica Islamicd han a incdlcat obligatiite sale cete S.\J.A. in
viftutea convenliilot,Ln vigoarc intrc cele doue state, precum gi in viftutea
Nolororeo Guvernului Romoniei nr. 646 din 20 iunie 2002
rcgulilor indelung stabilite ale dteptutui i;iemational genetat. Prlvlnd orgonizored Si tunclionqreo Minislerului Afocerilor
nlarne (publicotd in N,4. Of., podeo I nr, 46e oin I iulie 2AO2)
ANEXA 2 ln temeiut prevedeitot art. lO-7 din Constitutia Romeniei st ale art 40
aln (-l) din Legea nt.90/2oot p vind oryanizarca sifunctionarea
Convenlio de Io Vieno cu privire lq reloliile diplomolice GuveT;;l;i
(qdoplotd lo'lSoprilie 1961j rotificotd de Romdnio prin notndnioi si a minislerclot
Guvernul RomAniei aip6 ptezenta hoadre.
Decretul nr. 566/ 1968, publicotin B. Of. ol R,S,R,,
porteq l, p, 89) Attlcolul 1
(1) Ministerul Afacetilot Exteme, denumit in continuarc
M.A.E., este organ
(...) do al administtatjei pubtice centale. cu personatitate
.'pe.cialitale
attbotdinea Guvemului, avend sediul in municipiul Bucuresti, Aleea Modrogan
iuridic; in
Atticolul 2 nl, 14, sectorul 1.
Stabilirca de relalii diplomatice intre state gi trimiterea de misiuni diplomatice (2) M.A.E. asigud realizarca politicii exteme a statului rcnen.
permanente se facpin inctusiv
99t9!qEUA JUA4.i :,
ryrcolaborcazela-ercc?sut de integrcre eurcpeane si ewoattanlice a Romeniei,
(... ) \... / :ip:rea la elaborarca, fundamenlarca si realizarea palticii econo;i;e
Attlcolul 1U aRomeniei in conlormitate cu rcgtementetile legate in vigoire sicu projraiit
Statul aaeditat trcbuie, chiat si in caz de conflict atmat, 6e acorde intesniri cle quvernarc.
care se pemi6 persoanelor carc beneficiaze de Allflit_egii Fi imudJef, altele (3) Pentru rcalizarca obiectivelor din domenid seu de activitate
M.A.E.
decAt cetetenii statului acreditat, ca si membilot familiilor acestot pegoane, oxo tci6 u meb,are le fu ncti i :
indilercnt de nalionalitatea loL se pereseasce b oriul seu in tetmenele stabilite q de sttategie, ptin carc se asiguta elaborcrca stntegiei de punere in
cele mai pottivite. Eltrebuie, indeosebi, dace este nevoie, se b pune h dispozitie epllcarc a Progrcmului de guvernarc in domeniul sau de aitivirate:
mljloacele de transport necesarc pentu ei insisi si pentru bunuile lot. lb) de reglemenlare. pin carc se asigute etaboarea cadrului normativ
si
hslilutional penttu rcalizarea obiec velor strategice din domeniul seu de
Atticolul 45 activitate;
in cazul rupeii rclatiilot diplomatice intre cete doue state sau dace o misiune
este rechemate definitiv sau tempotq: _U)de reprczentarc, pin carc se asigura, in numele statului sau al Guvemului
Flomantet. teptezenhrea pe plan jntern si enem in
domenju! sau de aclivitate:
'.g) statui aiieaitiate obtigat, chiat in caz de conflict armat, se rcspecte si U) de autoritate de stat, pin carc se asigud utmairca si contrctul apticetii
se protejeze localurile misiunii, precum si bunutile si arhivele sale:
Fl tespecterii reglementeritu legale din domeniul 6eu de activitate si L ietor
U) statul AQreditant poate incredinta paza tocalurilor misiunii, cu bunuile pnvind otganizarca si]unctbnarca institutiilor carc isi desfasoarb
carc se gesesc aici, prccum Qi arhivele, unui stat teft acceptabit pentru statul activitatea
[n sutordinea sausub autoitatea sa:
acreditat:
c)slalut acrcdi2lts/oa,€ incrcdink protectia interesetor sale si ale cehtenilor
g de admi strare. pin carc se asigufi administrarca pattimoniului sau,
potivit dispozitiilot legale.
sei unul stat te4 acceptabil pentru statul acrcditar.
Atticolul 2
Atticolul 46 (l) in realizarea potiticiiexteme a RomenieiM.A.E. arc urmebarele atributii
Cu consim,tdmentul prcalabil al statului acrcditat si la cercrca unui stat teft principale:
nereprczentat in acest stat, statul acrcditant poate 6e igi asume prcteclia
1. ape6 ,i prcmoveaze pe plan extem inleresete nationale ate Romeniei;
temporare a inlercselor statului lerl si ale cetdlenilor acestuia.
(... ) rr : i
 Drept Diplomatic si Consulat. Sinteze pentru examen
UA inilaze ac vifili intemalionale menib se duce h dezvoltarea de rclalii
paqnice gide coopeare cu toate statele, intemeiate peprincipiile gipe normele
genenl admise ale drcptului intemalional;
3. asigute promovarea intercselot Romeniei in oryanizatii internalionale
cu caracler univercal. european. euroatlanlic. regional si subrcgional:
4. asigure coneclarca teiila institutiile eurapene gieurcauantice cu carcctet
LoJjlb et r?!9 gic I i..W np 0!9 ;
5. asigufi, prin acliuni de poli ce exbne, consolidarea stalului de drcpt 9i
a stuctutilot democatice din societatea rcmeneasce, precum Si prciectarca
unei imagini reale a Romeniei in lume:
6. umeregte evolulia vielii internalionale 9i sennaleaze bndinlele carc
apat in contextul internalional;
7. contribuie la asigurarea prezenlei active Fi demne a Romeniei Qi a
cetebnilot sei in plan intemafional;
8. prcmoveaze in plan intenalional valo le democraliei, rcspeclarca
drcpto lot omului, colabotarea paqnice gi solidaritatea umane;
9. aped in streinebb drepturile giintercsele slatuluiroman, ale cefilenilot
siale persoanelot jutidice rcmene, in baza legislaliei rcmene siin confornitate
cu practica intemalionale si cu acotdurile bilatetale 9i multilaterale la care
Romenia este pafte;
10. aclioneaze pentru in6 rca legetutilor cu rcmenii din afara frcntierclot
Roneniei pi penttu pestarca, dezvoltarea qi expimarca idenftelii lor etnice,
culturale, lingvistice gi rcligioase, cu rcspectarea legislaliei statului ai cerui
rczidenti sunt;
11. initiaze sau patticipe h negocierca trctalelot,i a altor intelegeri
i nternali on al e, pe ntru Rom an ia ;
12. singur sau, dupe caz, imprcune cu celelalte ministere prczinte
Guvenului propuneri privind semnarca, ntificarea, aprobarea sau acceptarea
inlelegeilot intemationale, adenrea la acestea sau denunlarcalol, efectueaze
schimbul instrumentelor de ratiticare, depune instrumentele de tatificarc sau
de aderarc, notifice aprobarca ori acceptarea inlelegedlot internalionale 9i
denunlarca loL elibercaze documente Eeft icend_deplinele putei;
13. umercsb, direct sau in conluctarc cu ministerele si cu celelalte aulofteli
publice centtale de specialitate, aplicarca prcvedeilot tntatelor si ale altot
intelegeri intemalionale la carc Romania este paie 9iprczina prcpunei pentru
indeplinhea intocmai ,i cu bune-crcdinle a obligatiilot asumate;
14. elaborcaze sau coopereaze cu ministercle si cu celelalte auto fili publice
centale de specialitate la elaborcrca prciectelot de acte nomative care au
bgetud cu rclatiile exteme Qi cu polilica de comert exbrior ale Romeniei;
15. asigud asistenle pemanena si coodonare in domeniul rcla[iilot
internalionale tuturct ministetelor. ln acest scop functioneaze in cadrul M.A.E.
lh'Utll |plicabile diplonaliei bilaterale. Relatii diplonatice: stabilirc, incetare, suspendare
Cotpul consilieilot diplonatici, al cerui petsonal funclioneaze pe lenge membii
Orvomului:
16. lormuleaze notme siasigufi sptijin institutiilot centrale de stat in materie
da prclocol si curtoazie intenationala. in acesl scop. in cadtul M.A.E.
fu cloneaze Prctocolul nalional, care indeplinegte atributiile ce revin confom
bgl'laliei in vigoarc si uzantelot intemalionale;
17. asigure, sprijine sau cootdoneaze, dupe caz, indepliniea obligatiilor
aarc decury din dispoziliile Acordului european instituind o asociere intrc
notnAnia, pe de o pafte, siComuni6,tile Economice Europene gistatele membrc
tloacestota, pe de ahe parle, denumitin continuare Acordul european, Wecum
ll acliviEfile desfequrate de paftea rcmene in cadrul instituliilot create Win
a6'St acod;
18. pafticipe, aleturi de Ministerul Integtetii Eurcpene Si celelalte minislerc,
l, coordonarea procesului de pregetire a adererii Romeniei la Uniunea
turopeand, cu urmebarele attibutii specifice:
a) asigure pregedintia peftii romene h lucdtile Consiliului de asocierc;
b) pafticipe la subconitetele de asociere prevezub de Acardul european;
c) coopercaze cu ministercle interesate la organizarca rcuniunilot inlomale
alg ministtilor, in functie de tematica gi calendarul stabilite de Consiliul Atacetilot
0enercle:
d) coopercaze cu ministerele interesate la elabonrea, realizarca si
prcmovarca in teib menbrc ale Uniunii Europene si in firile candidate a
unolstrategiide informate, comunicarc side imagine privindevolulia procesului
de prcgetie a Romaniei pentru aderare;
19. este rcprczentat 6au participe, dupe caz, impreune cu Ministerul
lnbgterii Europene Ia etape desemnate ale prccesului de negocierc penttu
adorarea la Uniunea Eurcpeane;
20. colaboteaze b elaborurca politicii Romeniei in domeniul relatiilor
aconomice intenalionale, in confomilate cu Ptogtamul de guvemarc gi cu
Ptogramul de dezvoltarc a Romaniei pe temen mediu, cu luarca in
oonsiderare a tendinlelot qi proceselor din economia mondiale;
21. promoveaze inbresele economice ale Romanieiin rclatiilecu alte state,
prccun Ei cu otganizaliile economice cu vocalie un[versale, cu caracter
Egional qi cu alte grupdti economice;
22. padicipe sau colaboteaze, dupe caz, la negocierea ji la incheierea de
talate, acordu gi alte intelege internalionale cu caactet econofiic sao
pentru stabilirca cadrului jutidic necesat in vederca desfequdii relaliilor
comerciale exteme ale Romeniei, potivit legii:
23. pesteaze oiginalele tututot lntelegetilot intenationale bilatercle si
copiile cenificate de pe inlelegerile intemalionale, originalele inlelegeilor
lntornationale al ceror depozitar este Romenia si indeplineste obligaliile ce
docurg din aceasa calitate;
 Drcpt Diplonatic si Cansular. Sinleze pentru examen
24. pesteazi sigiliul dc slal at Rameniei:
25. supune spre aprobarc scisoile de acleditarc, ceretile de agremenl si
de exequatur:
26. ,tine bgetuncu misiunile diplomatice sicu oficiile cansularc din Romenia,
in conformitate cu regulile si cu practica intenationale:
27. otganizeaze, indrume si contrcleaze ac vitatea misiunilot diplomatice
sj a oliciilot cansulare ale Romeniei;
28. arganizeaze curietul diplomatic.
(2) indeptine1te orice alte atributii stabilile prin acte normative.
Articolul 3
(1) M.A.E. avizeaze, in mod obligato u, actiunile pe carc ]e initiaze ceblalte
ministerc si autotiEti ale administtatiei publice centale si locale in probleme
cate lin de activitatea lot specifice, dat care au legefuA cu telatiile
internationale ale Romeniei, inainte de inchelerca documentelor alercnte
acestot acliuni.
(2) M.A.E. avizeazA in prcalabil, i! naq gbligatoriu, proiectele de acarduri,
conventii si alte intelegei internafionale, pe carc le incheie ministercle si
autoiEtile adminisltaliei publice centrale, precum si praiectele de documente
de coopetare intenationale pe care leincheie autorifitile administraliei publice
\ocale cu autoriali 9i![!!]4t9 4!l 4te$QLe.
Atticolul 4
(1) Minisltul alacerilot externe canduce intreaga activitate a M.A.E. si il
rcprczinte in Epotlutile cu celelalte autorihti publice, cu percoanele juridice
Ei lizice din bre si din steinebb, prccum siin justilie.
(2) Ministrul alacerilot exteme indeplneste, in domeniul de activitate al
ministerului, atribuliile genetale prcvezub la art. 53 din Legea nr. 90/2001
pivind otganizarea si lunctionarca Guvehului Romeniei si a mini'lerclot.
(3) Ministrul alaceilot extetne respunde de intrcaga activitate a ministerului
in lata Guvernului, ptecum si, in calitate de membru al Guvernului, in fala
(4) Ministrul afacetilor extene arc calitatea de otdonalot principalde credite.
(5) in exercitarca alribuliitor sale ministtul alacerilor exteme emite otdine
si insttucliuni, in conditiile legii.
Articolul 5
(1) Minislrul afacerilor extene este ajutat in activitatea sa de 4 Qecret?ri
ele stat.
- t)ri, dupe caz, a nportutilot de munce se aprobe prin ordin al ministrului
(2)Atributiile sectetarilot de stat se stabilesc ptin ordin alministtului afacerilor
(3) Sectetarul de stat pentru rclalia cu Parlamentul, comunicarc, imagine
si romanii de prctutindeni are in atributii si coardonarea activitetii Fundatiei
ttt\tuli aplcabila diplanatiei bilatenle. Belalii diplonatice: stabilire, incelarc, suspendate
t )ttllLrale Romene a Cemisiei Fulbright. intreaga activitate in aceste domenii
Qi
tn desfesoafi in colaborare cu Ministetul lnlormaliilor Publce.
Atticolul 6
(1) M.A.E. arc un secretat genercl gi un secrctat generaladiunct, numiti
lte baze de concurc sau le examen, potrivit legii.
(2) Secretatul genenl exercid in ptincipal atribuliile slabille prin Legea
t . ga/2001. Secrelatul general paate indeplini si alte insercindti prcvezub
rb regulamentul de organizarc gi functionare a ministetului ari incrcdintate
Atticolul 7
(1) Structura otganizatoice a M.A.E. este prevezua in anexa nL 1 ln
cidrul acesteia, ptin otdin al ministrutui afaceilot exteme, se pot organiza
(2) Attibuliile sisarcinile ditectotilotgenerali, precum 9i ale campartimentelar
tlit aparatul centtal de lucru al ministerului se stabilesc prin rcgulamentulde
nryanizare si funclionarc a ministerului, aprcbal prin ordin al ministrului
,taceilot exteme.
(3) Numerd maxim de postui in M.A.E. este del.7As, din care 5!:9-in
entrala M.A-E-, exclusiv demnitaii si postutile afercnte cabinetelor acestara
Articolul I
(1) Pe lenge ministrul alaceilot exteme funclioneaze, ca organ consultativ,
()alegiol Ministerului Aface lot Externe.
(2) Componenk si regulamentul de funclionare ale Colegiului ministerului
:;o aproba pin otdin al ministrului afaceilar externe.
(3) Colegiul ministerului se intruneFte, de regule, Mmestrialsau oi de ceb
nri este nevoie, la cererea si sub prcsedinlia ministtului afacerilor externe,
t)cnlru dezbaterea unor probleme impoftante privind acfivitatea ministerului
Arlicolul 9
(1) M.A.E. este incacitut cu perconal diplomatic €i cansular, cu functionari
publici,.Brccum 9i cu perconal contractual.
(2) Perconalul diplomatic gi consulat arc drcpturile si obligaliile stabilite
pin Slalulul cotptJlui diplomdlic si consular.
(3) Statul de lunclii si structura postutilor pe compartimenle, incadarca
t)ersanalului, modilicarca, suspendarea sau incetarea rcpoftutilot de ser'/iciu
n[acerilot exteme.
Atticolul 10
(1) geyja!!!
ex_letiot al M.A.E. cuprinde lnisiunile diplanatice, oficiile
t)onsularc si centrcle culturcle.
 Drept Diplomatc si ConsulaL Sinteze pentru examen
e) Numerd maxim de postui prevezd pentru seNiciul exte ot al M.A.E.
este de 1.144.
lst infiintarca. desfiinlatea si schimba-tea rangului mgiunilor diptomatice si
oliciilor consulate se fac potrivit legii. inliinhrca sau desfiintarea centrctot
culturale ale Romenieiin strehetab se face prin hotdare a Guvenului, initiata
de M.A.E., cu avizul Ministerului Culturii si CulteloL
(4) Sttucturc de perconal si rcgulamentul de functionarc ale misiunilot
diplomatice, oliciilot consularc gi centrelot cultutale se aprcbe prin ordin al
mi n isttu lu i aface ri lo t externe.
(5) Numirea directorilot centrclor culturale in domeniul relatiilot culturcle
se face de cete M.A.E., cu avizul Ministerului Culturii si CulteloL
(6) Numirca diplomatilot cu attibulii in domeniul relaliilor economice si
comerciale se tace de cetrc Depaftamentul pentru Comeft Ertetiot din cadrul
aparatului de lucru al Guvenului, cu avizul M.A.E.
(7) Numhea diplomatilor cu at bulii in domeniul rclatiilor culturcl-gtiintifice
educationale se lace de cetre M.A.E. cu consultarea Ministerului Cuftutii si
9i
butteloL Fundatiei Culturale Romane giacelorlalte autoi^tiate adninistn
p ubli ce ce nt nl e i nle rcsate.
(8) Numirea atasatilot aped i gi a perconalului carc este incadrat in birouile
ata?alilor apererii se lace de mini'trd apefitii nalionale.
(9) Numirca atasatilot de afaceti intene gi a personalului care este incadrct
in bircuile atasatilor de alaceti interne se face de ministrul de interne.
(10) Numirca specialistilor in prcbleme financiar-bancarc se face de
ministrul linanlelor publice.
Atticolul 11
(1) M.A.E. asigufi adm[nistnrca centrclot culturale ale Romaniei in
steinetaE.
(2) M.A.E., inpreune cu Ministerul Culturii si Cultelof in colaborare cu
Academia Romene s,i cu alte organe ale administratiei publice centtale
interesate, cootdoneaze si finanleaze prcgtamele si prciectele centrelot
cultuele ale Romeniei din steinebte.
Articolul 12
(l) Seful misiunii diplomatice este rcprczentant unic al Romeniei in statul
in carc este acreditat.
(2) Functionarii desemnati se isi desfesoarc activitatea in seviciul exteiot
al M.A.E. aclioneaze sub indrunarca gefului misiunii diplomatice.
(3) Perconalul cu attibutii in domeniul rclaliilot economice si comerciale, al
rclaliilot cultural-stiintifice sieducalionale, ataratii apefirii siperconalulincadrat
in bioutile atasalilot aped i, atagaliide aface inteme 6i personalul incadrat
in bkoutile ata,alilot de alacei intene, prccum gi specialistii in prcbleme
financiar-bancarc sunl supugi autotialii gelului misiunii diplomalice in care tsi
desftgoare ac vitatea si actioneaze sub indtumarca acestuia, liind investiti
hsutrll ttt)llcabile diplamatiei bilaterale. Relalii diplanatice: skbilire, incetare, suspendarc
cu al butii de consiliere a acestuia, cet gi cu atribulii specilice in domeniul
do specialilate.
iloolul 13
(l) Ministerul lntegrerii
Europene desemneaze, cu avizul M.A.E., in limita
alocate prin hotddrea Guvernului privind organizarca gifunctionarea
l\lotului lntegreii Eurcpene, functionai publici care iii deslegoare
aollvllatea in cadtul Misiunii Permanente a Romeniei pe lenge Uniunea
,urcpeane, la ambasada Romeniei din sktul ce detine prcQedinlia Consiliului
Unlunll Eurcpene 9i la ambasadele Romeniei din alte state membrc sau
Andldale la lJniunea Eurcpeane, pentru indeplinirca atribuliilot specifice ale
aaosluia privind negocietea adeArii Romaniei la Uniunea Eurcpeand,
png\tirca penttu aderare si amonizarca legislaliei rcmene cu rcglemenarile
Qomunitarc.
(2) Pe dunta misiunii lor tuncliona i publici desemnali de Ministerul
h ogdrii Europene seisidesfagaarc activitatea conlom alin. (l)sunt delaqali
l. M.A.E.
;i
Attlcolul 14
(1) in subotdinea M.A.E. functioneazdt Academia Diplomatice, institulie
publicA cu perconalilate juidica, avend ca scop principal specializarca,
ax nderca si perfectionarca prcga ii in domeniul diplomatiei st relaliilot
lnlemalionale a personalului M.A.E., in cadrul ptogtamului de pregefue 9i
po iecliona rc a acestui a.
(2) Academia Diploma ce poab se organizeze, in cooperare cu Ministerul
Educaliei giCerceE i gicu alte ninisterc interesate, cursuide scufte sau de
lunge duta6 in vederea fome i Fi peiec,tionerii in domeniile relaliilot
lnternalionale qi diplomaliei a altot funclionai sau a altar categodi de persoane.
(3) Oryanizarca si functionatea Academiei Diplomalice sunt rcglementate
prln H.G. u. 99/2002, publicatd) in M. Ol. nL 118 din 13 tebrua e 2002
Atticolul 15
(1) in subordinea M.A.E. lunclioneaze Agen,tia Naliona6 de Contrcl al
Expollurilot Stategice si al lnteEicetii Amelot Chimice ca otgan de specialitate
al adninistraliei publice centrale. cu personalitate iu dice, condus de un
ptegedinte cu rang de secrctat de stat, numit ptin decizie a primului-ministtu.
(2) Structurc oryanizatoicd a Agenliei Nalionale de Control al Expofturilot
Slrategice $i al InteEiceriiArnelorChimice se stabile,te pin odin alnini'ttului
afaceilot exteme.
Adicolul 16
(1) in cootdonarea M.A.E. lunclioneaze hstitutul Romen de Studii
lntenalionale,,Nicolae Titulescu".
(2) lnstitutul arc ca scop pincipal elaboarea de studii qi cercefii, precum
Qi oryanizarea de seminaii, simpozioane si alte manifesfii gtiintifice, interne
 Dtep! Djptomatic si Cansutat. Sinteze pentru
examen

si internalionate, de nafuA se spriine t

encn<. ate Rom nis .)romovarea abiectivelor de poti ce
(3) Structura de pesanal, oroanize
tuncttonarea tnstitututui Bomen
de stuaii nternatiin"aie';;;;;;;";ti,',;-;': .'..s:
t o'"cum si madatitatea dc Drchnre
a patrmoniutu; rosti i iriiiii'rli,#T""
tntenationale sunt reglementate Din,,,u lntema onat studii si Retalii
* Hd2Drtp:
nt. t.0/3/2001. pubticah jn M. df. CURS 3
nr. zOr ain s noienbiii Z,id"*
Mlslunile diplomolice permonenle: notiune,
Atticolut 17 closlflcore, roportul de misiune diplomoticd,
ln,coordonarea M-A E. lunctionea,/a
^- H.G. M. 354 tgso. tepubticatb in Fundalia Culturate Roman,., infiinla|
ptin Oolegorii de misiuni diplomotice permonente,
M. Of. nr. 2tB ctin 22 s"pt"iLi.'iiiii slruciurd $i orgonizore
Articolul 18
isi deslesoare activitatea Comisia
-.!,-yr1olu,"?.r,O.E.
admnisttea.ze schimburite ectucationate si
Ftttbiqht. care
st Guvenul Statelor lJnite ate Aneici
s,inrit,"" ir,i" dir.iJi ti^iiiJ, Roptezentonlele sou pnisiunile diptomalice _ prccizdri
preliminorc
Atticolut t9
-
Pin bugetutM.A.E. set'inanlcaza dc ta bugetutdp
stdfche ujelite lunctjonale ll lhlorlta iaptutui cAua pi,>,./'rFrp rnsarctnrre .I c6ndlrcerea dfacerij
sj^!-t!.tr.elne,e aterente personarutui {lo unujltql 1g{utslatulrifuilistrut ataceritor exr".F"ilr:F-,,
"i uiiiiili'i
oamentul economic si cometciat
din se.riciut
"rt"rior. 0rrar pintr-o t'ltplicare activa in viala hlerndtio ala
a stutuftrj, tol"lilate,
Atticolul 20 lolor s,log-dturilor necesare retatiitor internationure
ln rstorica a .etarijlor inte;naljonatii "lef9"-!erlir;UG;:
r-ffi*
, .-(-1,).Ptin
bugetut M.A.E. se finanteaza ta bugetut dc siat. potrivit legii,
)lrrf
l:'l:,i.:l::_?^,r1l',191
inrernarionare a,r a ut {n.;rl-r
"inn "n*" !s!@'
tunc onarca institulilot prcvAzub ta pct. ,cle
t un anexa nt. 2
un atoca i de la bugetut de stat prin bugetut M.A.C.. prccum
lllll l?'111t-11t l:
,ncepur desennari sub numete
sen;-;;-asenri
i"p|."r""i*ii
-lz) e\vabugetare illl*"::::t,r1 rybtici, au fost intocuiti, rr"pt"t,?
ua.nttuti se linanpazb ;nstit,ttiite pievazute ia- pci j;;;;, si din a u"tio,niiJ iiniu ;;;i;;;;;; ;Z
llli:llil,oq,qqt"",re !j9Je"' existente
:;;;; "a intrc statele rcspective, se
(3) M.A.E. supofte din bueetitDtoDtiu o-sleleJtguldEb
.
si de |uncrionar; a ch;,;,;;i;;"i; t:ti::,:"tgl,p erau organe de dtir cu rot direct in inrretinerea si
l;;i!ff:::::":":::l:i',::/Ji"t:,::,,;y,f:i, :,.1i:1"^ relaliilor
lvolhroa internationat; -
:i:::Xiii:,,
in domeniut teratiitor nternarionate p;i,iii i ili',i,,i'"oii I nprozentanti ai statului au functionat ince din antichitate.
sub diferite
rlr Grecia - presbelh Roma
Atticolul 21 --/qgnl.
Palrimoniul carc fevenea DeDartan d t n e n I u t u i pe n ttu C
o m e rt E \ t e t i o r s i
p rcm ov a re
e oi, iii
ii J" i7-luirt
tara puh ra sectetatiatut Generat
"on "i si biotica va li lrunsmis 3.2- Cldsilicored rcprczentdnlelor diplomatbe
al Guve-11'.calcul
a" is ,.iru au iiiiu-iiiiii ;,7;;:;':';i:!":Uprotocot
incheiat in termen
1,2.1, in lunctie de durata lor, distingem:
Anicolul 22 . taprozentantele diplomatice permanente; r

Anexele nr I gi 2 fac parte integrand din prczenta hote^re. ' roprozentanlele diplomatice temporare.r
Articolul 23 NorA:

--.Pe.data
inbetu in vigoarc a prezentei hotar;ti
se abrcga H.G. nr. 2t,2t0t _ Anllrula in secolut at Xv-lea in [a'ia ,n p.incip.t
p.i',rrrpnra a devenir. keplat. lorna prirc.pa,a
ifl Velelia . repre/enlanta
pnvtnd organizarea si functionaree Minia
n u. or ii l.r gono'aliar pdcea Wesr
o.j *prez".Ji" olpi,ir"*jl i"
i-s iii to i"i;;i;;Z;;,':';'::i,:;1";,:i::,'!:;;tE:E phaliciii I i 64 8). ,*,," i.,"ri
il:,,:::: trIr)lxxln a
.dupa
J,,obtigat]
l
statete-u ropene siie ",i"b, reciproc_
supravegheze " "u . ""niiiU]l
 Drept Diplanatic €i ConsulaL Sinteze pentru examen
iRgprezenla1li9&_qd.hoCl- misiunile speciale poi funcliona in stateie in care
nu lunclioneaze misiune diplomatica permanenle sau alunci cand caraclerul
problemei ce se trateaze impune prezenla unei misiuni speciale, de exemplu,
pentru nLrmirea unui reprezentant pentru a indeplini o anumitd sarclne sau pentfll
3 iglti"Jq" tap-qi!!.9,99€!qq€E (aniversare, incoronare etc.).
De asemenea, o alte catego e de reprezentante temporare este reprezeniata
de misiunile condJse de persoane cr responsabililate pq!!I ca diregg.
3,2,2. in tunclie de scopul sau obiectul lor, dislihgem:
- reprezentanla penlru negocieri politice (,?lsslon a caractdrc politique);
- reprezenlanfa trimise pentru scop de_Qg-lglllial lde ceremonie);
- reprezentanta trimise pentru a comunica un gest (dbbddlence)sau pentru
a comunica schimb5ri inlervenite in conducerea unui slal (d'eliquette).
Reprezentanta sau misiunea diplomatca reprezinle tu me n u I g e n eic penltu
desemnarea organelorde stat permanente insarcinate cu intretinerea relatiilor
diplomatic,e.
3-3-'.No!iuned de,,misiune diplomaticd" (pemanentd)
r .3.3.1. in lileratura de specialitate, lermenul ,misiune diplomatce" poate
avea sensul de:
- raport iuridic bilateral de drept international (raportul de misiune
diplomaticA);
' sarcind incredinlatd de statul trimildtor agentului diplomatic; I
- grup constltuit din totalitatea persoanelor cu funclie diplomatice;
- organ al slalului trimitalor.
3.3.2. Definilie: Misiunea diplomaticd este otganul unui subiect de drepl
international, insliluil in mod permanent pe ldnge un ah subiect de drept
intemalional qi insercinat cr intotincrca el2tiilar apt^m,ti6e ea aeelsabk$t
o Misiunea diplomaticA reprezinle institutia centrala a Conventieide la Viena
SsuplqjlSllllgl_dip]Soq - Conventia stipuleaze exprcs ce misiunea
diplomatice se bucuft de privilegii si inuniati ptoptii.
De asemenea, misiunea diplofiaice de coeziune siunitate oryaniceactelor
intrcpdnse de memb i acesteia.
Misiunea diplonatica6Etrebuie contundata cu membrii acesteia. din
urmatoarele motive:
- infiinlarea unei misiuni diplomatice este rezultatul unei proceduri cu tolul
diterite de cea a numirii membrilor misiunii diplomatice;
- cele mai multe documente ale misiunii, prin care aceasta isi realizeaze
activitatea sunt emise in numele ei si nu in numele sefului misiunii sau a altui
membru al sdu;
Misiunile diplonatice pemanente
I trlrlofla misiunii $ Ooate ti afectale de schimb5rile ce intervin in
nllhlul]oa are privilegii si imunitdti pfoprli, distincte de cele acordate
lkll acesleia.
TIOTA:
lorirt lsloric
lnrtllulia ,legaliqla ca misiune de negociere inlre stale este gUlogqULaj]Ilcele
,1 vochi linll a, aparand o data cu lormarea primelor statb. Totusi misiunile
{JtaL losr cunoscJte pene in secolul Xlvlea. Fapt,rt ca S{antut
"lMtlco
rrnr voil .epre/enlanlrpermaner!' pe larga regii "l6.anre sipe la.g5 lrperalul
16 Oorrslantinopole (apoc sarii sau responsales), pane la marea schisma, nu
ll! ll oonsiderat un inceput al diplomaliei permanente, daiorite faptului ce acesli ,
tlll lvoau o misiune esen!alme4le rel.gtoase.
ln iocolul al Xlll-lea, Venelia trimile primil agenti diptomatici in cetetatte state
o. Acesfitrimisi, numilioratores sau ambasciatoriconUnui, devin permanenti
rs(x)lul al XIV-lea. Exemplul Venelle a lost urmat la scurl timp de l\4ilano
lrislo Francesco Sfo?a lntlelinea o misiune permanenta pe lange Cosimo de
rllclr), Ducatul de Savoia 9i alte state italiene, care au inceput se timit5
llanli pe lanqa reqii Angliei, Franlei 9i Spaniei.
MlElunile permanente se extind rapid in secolul al XVI-lea, mal ales dupa pacea
ld Virvins (1598) care a faciLitat relaliile inlre statele catolice si cele protestante.
,1n jurulanului 1600, Anglia, Franla, Spaniaq-i siateie componente ale lmperiulul
alo.german aveau relalii permanente.
llilltut]a s-a generalizatin a douajumatate a secoJului al XVll-lea, sub impulsul
rln Ludovic al Xlvlea 9i Riche ieu diplomatiei franceze si, prin aceasta,
nrrlloi tuturor statelor europene.
I x[rlonta ]nsUtutiilor diplomatice romanestieste atestata de h inceputu I existentei
lalAlo r Tdrilor Romane. Asllel, in 1457, Venelia a acredltat un arnbasador pe
C0d€a din Suceava, cea dintai misi!ne diplomaice pemanente inslituite in
lla nomane. P mulreprezentant diplomatic a lost capuchehaia, agentul acreditat
It on inalta Poa{d. unii dorrni aveau agenti diplomatici in marile capitale
a!rupodo. Astlel, Consiantin Brancoveanu avea irirnisi la Viena siVenetia, iardomnii
liloldovol aveau reprezentanti in Polonia si Ungaria.
O (llltd cu anul revolLrlionar 1848 se poate volbi de o diplomatie romeneasce
Chiar rna nre de a-si L caslrgal independella, slatJl roman d dvut rurre.oase
ollcioase, care, in anii 1877-1878, s-au transformat in legati.
nlll
3.4- Rdporlul de misiune cliplomdticd
a,t. Dsllnilie
rful de misiune diplomaticd teprczlnle ftpottul iutidic de drcpt
lk Dol carc de expresia acordului de vointe al statelor cu privie la
I do rcprezentanle diplomatice petmanenb, efectuat in scopul de a
d Fl dozvolta relatiile diplomatice.
 Drcpt Diplonatjc qi Consutar. Sinteze pentru examen
(Qr-4.2.\ Elementele raportului de misiune diplomaticd sunt:
* Sudeciele raporlului de misiune diplomalic5: slaiul ac.edjlant (trimitato4
si slatu-Ied?dfflar (primltor);
'-Obrac&{ raportului de misiune diplomalice: relatiile diplomatice dintre cele
doud state;
+ Coatinutul @patlului de misiune diplomatica: totalitatea drepturilor si
obligaliilor ,egate de crearea, lunctionarea si incetarea misiunilor diplomatice
ale celor doue state-
3.5. Cdtego itede misiuni diptomalice
Ne vom opri asupra clasificdrii misiunilor diplomatice pe baza unui criteriu
dublu:
- un criteriu evolutiv;
- in funclie de subiec,tii intre care se intrelin relaliile diplomatice: operem
distinctia intre misiunile intre stale {diplomatie bilaterale) si misiunile intre alte
subiecle de drept international - intre state si organizatii internationale, intre
organizatii internationale (diplomatia multilaterald).
,3ast,tj
in cadrul qiplomatiei bilaterale sunt cuprinse:
- ambasada;
- nuniiatura apostolice;.
- legatia;
- internunliaitura;
- lna,tul Comisariat.
a) Ambasada esle misiunea diplomatice cea mai importante atet ca liidlg
(avand rangul cel mai inalt), cat 9i ca.frecvenld (fiind cel mai des totositd
9i
tinzand spre exclusivitate).
NOTA:
in trecut, ambasadele tLrnqionau numai in retatiile dintre marite puteri; Astezi.
peste 99% din misiunile diplomatice inire stalg_qqllambasale (Romania este
reprczentali in relatiile diplomatlce numai la nivel de ambasadd incepand^c_U-L
mar 1974. dnd ,livelul de reprezenrare lntre Rom:rnia si B?zitia a fosl ridical de
la-TrivefAe leoatie la nivel de ambasadat
SeIul titular al acestei misiuni diplomatice are titlulde ambasador silace parte
djn pima clasA in ierarhia diplomatici. Totusi, loafte putini din cei care conduc
ambasade au rangul de ambasador si in ierarhia administrative internd (aceslia
au, in majoritatea cazurilor, rang de ministru-consilier sau consilier, ,unclionand
ca ambasadori in stalul acreditar numai pe durata misiunii lo0.
ln mod exceplional, ambasada poate fi condusa de un insarcinat cu aface
Misiu nile diplom atice pemane nte
b) Nuntiatua aposlolce este misiunea diplomatica de cel mai inalt rang a
SlAntului Scaun intr.un slat, slabilite in vederea inketinerii Fratjilorqr-aq€sla
NOTA:
Nunliaturile intreln atat lclatildipbEatiqe, cal sJ-glezEg!!9 - intrelin relalii
oficiale cu statul aceditar, guvernate de dreplul inlernalional, dar 9i relalii cu
o ganJl national cdlo.,c din aLesl stal. gLvernateiellpll&rnon:c I
Nunliatura apoJolce este colduse de Ln lunliutcore'ace parle. ca si
ombasadorul, din prima clasd a sefilor de misiune.--
o,Lqoata este o misiune diolomatica dc rano inferior ambasadei {rangul
rl doilea).
rorA:
Aceasta este condusa de un minisiru (care poartS, de oblcei, tillul de Jlllis-
oxtraordinar si minslru plenipotentiar'') sau un r.ninistru rezident - care fac parte
din clasa a doua a geiilor de misiune, sau de un insercinal c! afaceri ad-interim
saJ permanenl:
Legatia este o misiune diplomatica ,,pe cale de disparilie". ln 1968 exlstau in
capitalele Jumii ma pllin de 100 de legalii.'Dispa tia" acestei categorii de misiuni
dLplomatice este expicabile in contextulin care practica din trecut de a se acredita
ambasade nu.naiinlre ma .e pure'i {a relariile drnlre stalele rrici lunclion6nd
legalile) a losl aba doralaireptal. sub ir"per;u pnncipiu lui lundarnenlal al dr eptu'ui
lnlernalional care este .egglitatea suverana a dalelor;
Deosebhea inl€ legalie gi ambasade apare numai in ceea ce privegle unele
prollqloe- de precedere si ceremonial.
kU lnlernunliatwa apaslolice este misiunea S';ntului Scaun care
oorospunde ca rang Jggalj-q1. Ea este condusa de un internunliu, cate
oorospunde ca ?ng rrmisului extraordina' 9i ministrului plelipotentiar.
d) lnaltul Comisatial este misiunea diplomalicd a unui stal trimisa inlr-un
tll slal cu care acesra esle legat prir! relatii speciale, deosebit de slranqe.
NOTA:
Aceasld misiune diplomatice se practica intre statele ab ciror relalii prezinte
{r_J.n.le part.r'liritat| de eremplu. intre Ira,ea Brrlanie sr slalele din
t";;;;;a tl't Acesre m s uni surl conduse de Jn "inalt io'nisar (High
Commissionerj, ca e esle egal in ranlcJ ambasddorLrti
O astfel de pncticd - de dati mai recenta existe si in relatia dintre Franla Ei
uneie dintre lost€le sale colonii (membre ale Comunitetii lrancotone). Aceste
m siunj poartd denumirea de inalie Reprezentanle (Hautes Repr6sentations),liind
ogale in rang cu ambasadele;
Practic, difercnlele dintre acesle nisiuni diplomatice 9i ambasade nu se
rcgesesc decet h nivelul ptotocolului.
 Drept Diptomatic sj Consutal Sinteze penttu examen Misiu nile diplamatice pem ane nte

3.5.2i.in cadrul -diplomaliei muttitaterate intatnim: (;nlcela.ia este condusa de dn consilior sau de !n sec'eiar I func!iolari
- teprezentantele petmanente sau.delegatiite ftFrmalenle: kJmalici cu rang imediat inferior SFfrl,ri .le misiune, care rdspund direct in
- misiulile organizaliilor inte'lationale in diterite sldte. acestuia si care ilinlocuiesc in caz de absentd (ca lisercinat cu alaceri'
a) Reprezentantele permanente sau delegatijle permanente sunt misiunile
djplomatice ale unui stat pe langd o organjzatje internationale.
;3.6.2. Seclia politice are rolul de a gestiona problemele politice sicele de
NOTA: ltri'll gene.al: al;l cele in€'ne, ale slalului acreditar. cdt si cele internatio.rale
Ele se deosebesCde misiunile diptomatice traditionale p n urmabarete traselui: 'lo n prezent ocupa un rol din ce in ce mai important i,l activitatea unel
- luncliile acestei mrsjrni diptoma'i.e prezintd anJnire lrasatufi ![stincte. 'n
Itliilunl diplomatice).
delerminale de nalJra subiectul.ji pe leng:r care sunt acredtlald-
Problemele politice sunt in mod normal t'atate cu auloritaiile slalului
- existe unele diferenle iate de mislunile ctasice in ceea ce priveste organul
€aQ€rnlgjAl9dj!4eq 9i qroanl'l .a." n megle_aqeditarca; lurooitar. in prinul rand cu M.A.E|. rnsZr nu se poate face abslrdctie de
- procedura numjrii sefutui de misiune ltcositatea intretine'ii unor relatii cu mernbrii cercurilor po'ilice locale sau
@)necesitd so Eitarea agrementului;
- reprezentanla permanente are sediul pe teritorjul unei efiiteti suverane. care lltnrno: nenbrii partidelor polilrce. presa, diferile grupuri de inlluentd, corpul
este nel dislincla de subiectJl de drepr internattonal pe tanga care este acreditatai. lplomalic strain acredilat rn acel stal etc.
b) Misiunea unei organizalii internationale intr-un stat este categoria l[0,3. Sectia economicd si comerciala[e ocupa cu dezvoltared relatiilor
cea mai recenta d misiunilor diplomalice si poate ti. tn principiu, acrediiata fie, adolomice, ro generai, si a celo' cometciale. in special, i,lke stalul acreditanI
intr-un stat membn,. flq jl!t!ll!4l!el0q&!-elg qaliei.r - lt 6latul acreditar. Principalele functii ale lggli.iL9la9I|9lalalC-pAtll-lezllxoale
|rlloI
- lunctia de infomare Qu privire la situalia economice si raporturile
3.6. Shuclurd gi orgdnizdteo misiunii diplomalice oomsrciale ale statului a.rFdiler si de studiere a pietei .9ub principalele ei
frnanciarS; .
llptcter productia. consumul. s:luatia
Struclura si otganizarca inlernd a unej misiu.ri diplomatice este de - funclia de asistente: misiunea
- pregetesle si negociazal sau pdnicipe la
competenta exclusive a statului acreditant. in majoritatea situatiilor. ete ltooocierea acordunlor comerclale;
sunl determinale de marimea, capacitatea si inleresele slatului acreditanl si
de importanta pe care o prezinte statul acreditar penku acesta.
" J!!g!e-!ettofpg43!g a posibilitdlilor concrete de amplificare 9i
dlvorsificare a schimburilor comerciale;
ln absenla uTor norme generale si a u'lei pracl,ci unito.me, se poate lotusi merse de la.realizi::i
evidentia o schemA generala a structurii misiunii diplomatice, care cuprinde !!!4tq!9994q9!9-{2!e4!lyi.care
panfla pirt[Firea talSfui de af?ceri etc
lylPit5lii
lii, relalli cu liercurile
urmdtoarele subdiviziunil in structura unor misiuni diplomalice intrd un )u linancie care are ca
- cancelariai
rarcine studierea politicii financiare locale (p9!!94valulali, investitii str5ina
- seclia politica;
rlc.).
- sectia economicd si comerciale;
principal rol:
- seclia culturala; 13.6.4. s-991!g (biroul) S!999q!i!g[ql4' a'e ca
- sectia consulara; - orolgyglgA rn stalul de resedinLd a cullurii 'ralionale a statuluiacredilant:
- biroul de prese; - dezvoltarea colaborerii in domeniul cultural-9tiinlilic;
- biroui atasatului militar; - !!4i@a ta etaoorarea acordurilor culturale 9i supravegherea aplicerii
- biroul atasalului de afaceri interne. kt:
- diiuzarea de materiale, organizarea de manifest5ri artistice, expozitii etc.
3.6"1. Cancelaria este compartimentul cel mai importanl at misiunii
diplomatice, unde sunt primite, pregilite si lransmise actele care sunt de @acapalal un rol din ce in ce
compelenta sefului de misiune. msrfiFoft;iin ;ondiliir"@
Cancelaria coordoneaze activitatea cejorlalte sectiiale misiunii si pestreaze -usp-e4; qb!99!. audieqB si tehnici de transmiterc. ln aceste conditii obiectul
-41yele 9i ead!r!9,qlpqrE!99 I'r'ormatiei care E;tobiectul acliviralii biroului de presa s-a ldrgit continuu.
 Drcpt Diplornatic Fi Consular. Slnteze penttu exanen Misi unile diplon atice Pemane nte

Activitatea biroului de prese se desfesoard in doue directii principalei ,l

- ipre irifer.ior, spre staiut acreditant bjrout de
djn slatul acreditar,jedactan.r rapo.rte gibuleline
G;e=f"Aiffi* m"U nllo de lo Viend qsupro ]eloliilor diplomolice
infnrmarive
buleline inf nrmarive trimise
trjmise instituliilOf
k;[ l. le6ti6 l96l;roiificoid de Romanio prin Decretul
qlR,S,R,.porteo1'p 89)
1!rq g4irffi spre statul acreditar: biroul de prese stocheaze si transmit6 7lCOe, puoticotin A Of
date Utile presei tocale din statut acreoitar cu'privire ta ;tr;;ld;i;;i;i;l
trimitetor, organizeaze conferinle de prese etc. t4
i@trSeclia consulard se atganizeaza i^ cadrul 11isiunii atu,tci cand in 'llaht trci clase si anume:
capitala statului respectiv @! exista un consita-fefJ-ta-lutui acredilant, oe misiune se inparl in
Posibililatea exercilarii functiiloJ consutare de cdke misrunea diplomatica est6 iio.i-a u^t*aao,ito, sau nunliilot acreditali pe lenge tetii de stal sia
art.3 din Convenlia de ta Viena ;;p,t;;Atji'or
recunoscutar expres de .--.'-.....- tl de misiune cu nng echivalent:
Eoll
diplomatice din 1961. pe bnge sefii
Sectia colsulara indeplinesie activilbli soscifice of;ciilo r con su la re: emiLerea
i
li*Joo u,r,qia, minigitor sau intenuntiitot acrcditati
de pasapoane si vize. emilerea de acle administElv-e. loEriate. exercilar;a
lloeon
a insercinalilor cu alaceti acreditali pe hnge ministerete afacetitot
asistentei si oidte-ctidi conslrlare I
--_----:--__::--- :- -!l
lit atLva de precddere gi etichefi, nu se face nici o diferenle intu gelii de
l3lt4[Biroul atasatului militar isi giiseste raliunea in necesitatea statulul
aciedilanl de a cunoasle institutiile militare ale statului acredilar si capacitateA a ht raport cu clasa |ot.
militar5 a acesluia si de a colabora pe plan militAl
Fu ncf i i te atasaliio r mil ita ri au inf V6bei6l-ndep
t i n i ri- etoare tor patru
f" .*t"g".ii J" ""i;ri
@;,.yare
-
a situatiei militare a statutui acreditar; 2
lunctia de colaborurc cu autoritdtile mililare locale in vederea efectueiil a diplomolice pelmonenle ole Romaniei
schimbului de tnformatii. reallzarea unor actiuni comune etc.
- lunctia de rcprezentare in cursul unor ce.emonii miljlare ale slaiulul ln carc funclioneazd misiune diplomaticd a Romeniel
acreditar;
- funclia de a acoda asistenfi de sp1"jatitate sefului de misiune. )uropa
Este de retinut {aptul ca alasatul militar este subordonal, X1 plimlL r:ind, L Alblnia
sefului de misiule. dar si MinisLe'utui Aparbrii din statut acrediiiii. --l I, Auclrla
I, np\ublica Belarus
3.6.8. in practica.recentii. misiunite diptomatice pot avea in corponente l, nogatul Belgiei
!n birol' al atasatului de.tacer"nrArnF, care are rolui facilitarii coopera;il ,. Eol'nla gi HeftPgovina
1n acesl domeniu intre statul acreditant s;slatul acreditar sial inform5.ii statului
acreditant cu privire la actiunile gi capacitetile statului prjmitor in domeniul I, Hopublica Bulgaia
afacerilor interne. l, Ro7ublica Cehe
d! Siin cazul alasatului peilru ataceriinlerne functioteazao dubla subordona16, I, nepublica Ciqru
fata de getul nisiuniisi tata de N,4i'risterul de tnterne al statutui acredilant. ,, naPublica crcatia
lO, Regatul Danemarcei
ll, noqublica Ebne
Bibtiogrotie obligoforie l r, Oo n f eciealia Elveliane

l.M. Anghel, Drcpt diplomatic si consular, lt. Fo7ublica Finlanda

Fd, ,,Lumina Lex',, Bucuresti, 1996, 11. Bo\ublica Franceza
p.42-56;
A. Bonciog, Drept diptomatrc, Ed. ,.Paideia . Bucuresti. j997, p. 57-8t. 16 no1ublica Georgia
 Drept Diptonatic si Consutar. Sinteze penttu examen
M isi unile diplomalice Pe manenle

16. Republica Federah Ge nanie

4 Republica Federale Democra6 Etiopia
17. Republica hlanda
6 Republica Ghana
18. Republica ltatiand
6, Republica Kenya
19. Repub ca Federaa lugoslavia
7. Republica FedeGIe Nigeia
20. Republica Letonia
8. Republica Senegal
21. Marcle Ducat al Luxemburyului
e, Republica Zimbabwe
22. Macedonia
23. Regatul Unitat Maii B tanii si htandeide Nod
24. Republica Moldova
A entul Mijlociu si Af ca de Nord
L Republica Algetiane Democtatice Fi Popuhre
25. Regatul Notuegiei
2, Bepublica Anbe Egiqt
26. Regatul Olandei
3, Sktul Emhatele Arabe Unile
27. Republica pobne
4, Regatul Hasemit al lordaniei
28. Republica Poftugheze
6. Bepublica lrck
29. Federctia Ruse
L Statul Kuwait
30. Sfantul Scaun
7. Republica Libaneze
31. Repubtica Slovace Socialisfi
8, Marea Jamahiie Arcbe Libiane Popuhre
32. Republica Slovenia
L Regatul Matoc
33. Spania
10. Statul Aahr
34. Regatul Suediei
11. Republica Aabe Siiane
35. Republica Turcia
12. Bepublica Sudan
36. Ucraina
13. Republica Tunisiane
37. Republica Ungaia
14. Bepublica Yemen
15. Statul lsrael
America Atubiei Saudite
16. Regatul
l. Republica Aryentina
2. Republica Federctiv, a Bnziliei
Asta, O entul Miitociu siindepdrtat
3. Canada
L Republica Azetuaidjan
4. Republica Chile
2. Bepublica Amenia
5. Republica Colunbia
3. Australia
6. Republica Cuba
4. Bepublica Populare Chineze
7. Statele Unite Mexicane
5. Republica Populara Democnh Corceane
8. Republica Peru
6. Republica Filiqine
9. Statele Unite ale Americii
7. Republica lndia
1o. Republica OientaE a Uruguayului
1 1. Republica Venezuela
L Bepublica lndonezia
9. Republica lslamice han
10. Japonia
Atrica
lL Republica Kazahstan
1. Republica Af ca de Sud 12. Malayezia
2. Republica Angola
13. Republica lslamlce Pakistan
3. Republica Camerun
14. Republica Singaporc
 Drept Diptonatic si Consujar. Sinteze pentu exanen Misi unile diplon atice per nanente

15. Regatul Thaitandei Hopublica Benin (sediul - Moscova)

11,
6. R epub I ica Tu tkmenistan
1

1 7. Fl ep u bli ca U zbekistan
lt. Republica Botswana (sediul - Londra)
lC, Bepublica Fedeative a Braziliei
18. Republica Socialiste Vietnam
ll, Fepublica Bulgatia
lt, Burkina Faso (sediul - Rona)
Misiuni pemanente
le. Repubtica Burundi (sediul - Moscova)
L Misiunea Romeniei pe hnge Conunja,tite Europene _ Btuxelles ,0, Bepublica Camerun (sediul - Moscova)
2. Misiunea Romaniei Ia N.A.T.O. Bruxelles
-
3. Misiunea Romaniei pe Enge Comisia Dunerii _ Budapesta
,1, canada
4. Misiunea Pemanente a Romeniei pe Enge Oficiut Natiunitot Unte gi
tl, Republica Cehe
,9, Republica Chile
lnstitutiilot Specializate - Geneva
t{, Bepublica Po?ubft Chineze
5. Reprezentanta Pemanente a Roneniei pe Enge Organizalia Mondiale
t6, Republica Ciptu (sediul - Atena)
a Tutismului - Madrid
t6, Republica Colunbia
Mj",iun"1.P.,'lurenh a Romeniei pe tenge Cons iut Oeani/atiei Awailei
^..9; Intefiationale - Montrcat
Uivile 17. Fepublica Congo
7: R?lte.zenk!,k petmanente a Roneniei Ia progtumul Naliunitor lJnite 98, Republica Coreea
pentru Mediu si Centrul Naliunilot Llnite pentru Asezeri Umane _ 29. Repubtica Populah Democrate Corceane
Nairobi 30. Cosk Rica (sediul - Vargovia)
8. Misiunea Petmanente a Romeniei Ia Natiunile lJnite _ New yok
9. Delegatia PemanenE a Romeniei pe hnge LJ.N.E.S.C.O. _ paris 91. Republica Crcalia
10. Reprezentanta Permanente a Romeniei la F.A.O. _ Roma 32, Bepublica Cuba
11. Misiunea Permanente a Romeniei Ia O.S.C.E. , 93. Begatul Danemarcei
Viene
94. Repubtica Ecuador (sediul - Budapesta)
35, Fepublica Arabe Egiqt
36. Republica Ebne
ANEXA 3 97. Republica H Salvador (sediul -Rona)
38. Confederalia Elveliane
Misiuni diplomotice ocredilqle in RomAnio
39. Statul Etiteea (sediul - Moscova)
Ambasade 40. Republica Estonia (sediul - Vatgovia)
1. Statul de Tnnzilie al Afganistanutui (sediut _ Moscova) 4l. Bepublica Federad Democtate Etopia (sediul - Viena)
2. Republica Af ca de Sud (sediul Budapesta) 42. Republica Filiqine
- 43. Republica Finlanda
3. Republica Albania
4. Republica Algeiane Democta ce si populare 44. Republica Franceze
5. Republica Angota (sediut - Betgrad) 45. Republica Gambia (sediul - Pa s)
46. Republica FederaE Germania
6. Republica Aryentina
7. Republica Armenia 47. Republica Ghana (sediul - Belgrcd)
48. Repubtica Guatemala (sediul - Viena)
8. Austrclia (sediul - Belgrad)
9. Austria 49. Repubtica Coopentiste Guyana (sediul - Londn)
10. Republica Azetuaidjan 50. Bepublica India
51. Bepublica lndonezia
,
11. Republica Popuhfi Bangtadesh (sediut Varyovia)
52. Begatul Ha|emlt al lordaniei
12. Republica Belarus
13. Regatul Belgiei 53. Republica IBk
 Drcpt Diptonatic €i ConsutaL Sinteze pentru examen
Mi siu nil e diPlonatice Pem ane nte

54. Republica hlanda (sediut - Atena)

napublica Panama (sediul - Budapesta)
55. Republica lslanda (sediut - Copenhaga)
Ropubllca Peru
56. Statul lsrcdl
Republica Polone
57. Republica ltaliane
58. Republica Federch lugoslavia
i ncpub ca Poiugheze
Sldlul Qatat
59. Jamaica (6ediul - Geneva)
Fodenlia Rurt
60. Japonia
Bepublica Rwanda (sediul - Berlin)
61. Republica Kazahskn (sedlut - Budapesta)
Slentul Scaun
62. Republica Kerye^an (sediut - Kiev)
, 0t, Fopublica Anbe Siiane
63. Republica Kenya (sediul Betlin)
64. Statul Kuwait (sediut -Roma) W, Bepublica Slovace
04, Republica Stovenia (sediul - Varc,ovia)
65. Republica Democa6 populafi Laos (sediul _ Moscova)
106, Begatul sqaniei
66. Regatul Lesotho (sediul - Rona)
106, Republica Democrate Socialisld Si Lanka
(sediul - Rona)
67. Republica Letonia (sediut - Kiev) gtatele
f, Unite ale Ameicii
68. Republica Libanezi
108, Re7ublica Sudanului
69. Republica Libeia
100, Regatul suediei
70. Marca Jamahiie Arabe Libiane popuhd si Sociatisd
l1O. Regatut Swaziland (sediul - Londra)
71. Republica Lituania (sediul ,Varsovia)
ll1. Repubtlca UniE Tanzania (sediul - Berlin)
72. Marele Ducat de Luxembury Gediut
73. Macedonia
- Atena) 112. Regatul Thailandei

74. Republica Madagascat (sediul - Roma)

ll3, Republica Tunisiane Gediul - Belgnd)
75. Republica Malawi (sediut - Bertin)
ll4, Tu*menistan
I15. Re?ublica Turcia
76. Malayezia
11,6. Ucraina
77. Republica Mati (sediut - Rona)
78. Republica Malta
ll7. Republica Ungare
118. Republica Otientaa a Uruguayului
79. Otdinul Suveran Militat de Malta
1 19. Republica Venezuela
80. Regatul Unit at Mat Btitanii si tdandei de Nod
l20, Republica Socialisfi Vietnam
81. Regatul Marcc
121. Republica Yemen
82. Statele Unite Mexicane
122. Republica Zanbia (6ediul - Berlin)
83. Republica Moldova
84. Mongolia (sediut - Sofia)
ngprczentanle ale otganiza,tillot intemalionale
85. Republica Mozambic (sediul * Moscova)
1. Detegatia Comisiei Europene in Ronenia
86. Uniunea Myannat (sediul - Belgrad)
2. Centtut de intomarc al O.N U pentru Romenia
87. Republica Niget (sediul - Bettin)
3. Progtamul Naliunitot Unite pentu Dezvoltate
88. Republica Fedetald Nige a
4. inattul Comisaiat al Naliunilor Unite pentru Befugiali
89. Regatul Notuegiei
5. Fondul Naliunilor Unite pentru Copii (U N.l C.E F )
90. Regatul Olandei
6. Fondut Na iunilor Unite pentru Populalie (U.N F P A )
91. Sultanatul Oman (sediut - Roma) P E S'
7. Centrut Eiropean pentru inveldme superior U N.E S'C O"C'E
92. Republica lslamice Pakistan
9ucuresti
93. Statul Palestina
 Drept Diptc,natic si Consulat. Sinteze pentru examen

Birout Regional penttu Europa CentralA si Orienhh a

,,8.
U n ive rsi ta rc a F rancof on i ei
Agentiei
9. tntemalionate pentru Migrctie (O.t.M.)
-Otganizatia
10. Banca Eurcpeane pentru Reconstruclie si Dezvaltarc (B.E.R.D.)
11. Banca Mondiah
12. Fondul Monetat tntemalional (F.M.t.) CURS 4
13. Biroul lntenational al Muncii Misiunile diplomolice permonenle, infiinlole,
4. Cotpontia Financiaft Intemalionah (t.F.C.)
1
incetore, llonslormole, suspendore, Membrii.
Corpul diplomolic

4.1. lnliinlorco unei misiuni diplomalice

4,1,1. Condiliile inliintdrii unei misiuni dlplomatice
G) Pentru infiinlarea unei misiuni diplomalice esle necesard intrunirea
ltriroloarelor doua' condltil cum ive:
.6e existeli-elaljiiiploilaficd intre cele doue subiecle de drept interndtional: (
' 65 intervin5 un acord intre cele doue subiecte de drept internalional
lru efectuarea schimbului de misiuni diplomatice.
[] Sunr premise ale iniiintarii misiunii d;plonatice urrnatoarele elemente:
l;o.nduqlCa4lqj€ 9i recunoastereat Acesle elemenle nu vo'mai ti
llzate, datorita taplului realizarea i6i?sre cuprirsa aulomal in exislenta
llhllilor diplomatice intre cele doua subiecte.
c) in ceea ce priveste condilia exislenlei relatiilor diplomatice, precizim
hplulca este posibil ca momentul stabilirii r3!q!jl9$!pl!rn9!99 sq Jgjlgid,a ru
|tl al infiinlSrii misiunilor di&matice.
rorA: .

in liledtura de specialitate s-a afirmal cd o ate premisa a iniiinlerii misiunilor

diplomatice este existenta dreptuluide legalie- activd pentru sublectul acredilant
$l pasive peniru cel acreditar.
Dreptul de legatie apare in doctrina de drept international ca prerogativd a unui
0ubiect de a trimite o misiune diplomatice pe lanoa a[ subiect, respecliv de a
p1'1r o misiJne diplomalica a JnLi all subiecl.
Unii aulori contesta existenla unui dreot de leoatie, consjderandul superllu,
ca liind rezultatul unej gregite intepreleri a condiliei Ei noliuni de personalilate
juridica in dreptul internalional.
Totuqi, majo taie doctrinei considerd, fed a nega exislenla dreptuluide legatie,
ca acesta reprez;nta ..expresia_ri!q.i ajersonalitatjl Ld'id Le inlernationale
(A. \y'aresca) tiind pane-ioii.nituiiiaceiteii. Se consiaez. tolLsi. ca drpplulde
logalie reprezinta o pompetenti, s"L!tt!!-dlQp!! i!, ceruia sa-i
co.espurdd o obligatie corelativd oe a primim siunea diplomg!geggat4CLarreqElt.
Argunentdl lunda.nental ir aceal sens il consllLie necesilatea existenlei acordulul
celor doue subiecle in vederea deschiderii de misiuni diplornatice.
 Drept Diplomatc si Consular Sinteze pentru examen
4.1.2. Necesitatea incheierii unui acord inlre cele dou5 state pen
inliintarea misiunilor diplomalice
a) Articolul2 al Conventiei de la Vjena asupra relaliilor diplomatice preved
_
ce
'stabilirea de relatii diplomaiice intre state ,l t miterea de nisi;l
&etmanpnle se fa? ptin consimlAmAnt mtttual'.
Din textul acestei prevederi rezultd expres ca este necesare
intre acordul slatelor in vederea stabiliii relatiiro+ di
Vedqea ?nf iintarii @iqi-udlor diolori;iff
incheiirei acorduluiin vederea infiintdrii misiunilor dipiomatice este sup
.
luturor regulilor dreptului tratatelor.
@PefCFEGloriE a rctuliprimirea unei misiuni diptomaljce nu poa
ii- coniestat. Totusi, se considerd ce in societatea contemporani exi;ti
obligatie a stalelor de a primi in mod jeciproc€g.qqijiploAatici, tera
ca aceasta obiigatie se aib5 caracter iufldic.l
Prin acordul djntre cele doue stale, se va stabil ;sngul rn;s;r.;|.,
-O
clasa din care vor face parte\sefii misiqlrllql(art. 15 din Conventia de la Vien
De asemenel statele pot.siabili electivul maxim al misiunilor (art. 11
Conventie) si&!9!ionailllcare pol face parie din aceasta.
4-2. frunslomorco misiunii cliplomdlice
a) Transformarea misiunii diplomatjce conste, in esent5, j!-SgbinlbelO!
Ianguglgi!: De obicei, schimbarea are loc in sens superior (ins5 poate apt
rea si in sens inferior - de exemplu, in 1938 misiunile diplomatice intre
Romanh
si Sldnlul Scaun au fost coborate de la ralgql dqambjqada la cet de leoatie)..
;
OCa si infiintarea misiunii diptoma s"n-0"*1r"":grf ri"""""H;l;
poate avea loc in mod unilateral, fiind necesar un acord inlre statul acreditanl
si statul acreditar.
@tr,t63iiilda r.angului misiuniiva opera din momentut intrarit in vigoaro
a aaordului, qi nu in momentul numirii noului tii lar.
Va fi necesar, inse, ca modificarea se se reflecte in scrisorile de acredilar6
ale noului sef de r.lisiune.N
in cazut in care aceeagj
ln cazul aceeasi"ppersoane este menlinutd in posl, va fi necesard
transmiterea de noi scrisori de acreditare. !J
4.3- Suspenddted misiunii diplomatice
a) Suspendarea misiunii diplo,Iatice intervine in contexlul mentinerii relatiilor
diotomarice. cand misiunea fuI mai este, din dife,ite notiG, fr-;eataa
lunclioneze si si reprezinte interesele slaluluiacredila.t in slaLulacredilar.
Mhhnile (tiplomatice permanente. lnliintare, incelare, tnnsfotmate, suspendare
l,rlncipiul reciprocitdlii suspenderii (9)se aplice in mod automat, relevanld
nd 6ltlalia care a determinat imposlbilitatea functionerii unei misiuni, de
rmplu, in ipoteza ocuoerii teritoriului unui stat (cazul statelor ocupate de
elo germane in al doilea razboi mondial, ale ceror guverne au func,tionat la
dra).
r) Pentru reinslala'ea misiunii diplo'natice nu este necesar un nou acord.
;lt6'aptului cb ete-tul suspenda'ii este numai intreruperea lemporarA a
otlonarii misiunii diolomatice.
mentineriGcel6asi persoane in funclia de 9ef al misiunii, reluarea
ln
'potezamisiunij6Qi[plle emiterea de noi scrisori de aareditarF
cllondrii
4.4. tncelored misiunii diplomdlice
incetarea misiunii diplomatice reprezinld lntreruperea comDlete a
lqnirii misiunii diplomatice 9i a existentei a.asteia ca 6rgan de stat
b) incetarea misiunii diplomatice poate ii qgclg!l!99i1i9lq!!14ela!sjr
ului acreditant, dar poate fi si rezultatul unorimprejurari cum ar fi rlpglga
llor, !lip!9ma:li!ie sau dis9arilia un'tie 'lint'e suhia^rala ranortl'lui 'le
d) lndependent de ruper6a relatiilor diplomatice, incetarea misiunii poate
{gprcauze (in principal cu caracter politic, ce altag decizia unilateralS
. un act inamical din partea statului acredilar (situalie in care desfiintarea
lunii are semnificalia unui qest politic);
. modificarea formei de guvernemant a statului acreditar sau acreditant:
. abdicarea sau decesul unui suveran;
. declararea geluluide mislune ca pe$ona non g/ata siexpulzarea acestuia;
. raliuni de economie bugetara a shtului acreditant;
o) S!f,e_q9!!€bireje s!€pc! , inceterii misiun
celor doud state pentru
4.5. Memtuii misiunii diplomdlice
4,5,1. Notiunea de membri ai misiunii diplomatice
6Dlplomatt= setulde misiune si nembrii personalului diplomalic al misiunii
6 Membrii personalulul misiuniif= personal diplomatic. personal
Lhnlco-admlnisttativ si personal q9_99ry$!u
 Drept D;ptamalic Fi Consutat. Sintezc pentru e\anpn N.l ttln dlplomalice pemanente. infiinlare, incetare, tansfotmarc, suspendare

NOTi: ilOTA:
Prim€le misiuni au constat in Cr lorfl R6gJlamentului de la Viena din 19 madie 1815. arendat ta Aixla-
cdreia i se extindeau p vileoiile UIUi p0llo la 2lFoiembri-i€1& existar paT CEs-6T6361i oe misiur:
r tfrbasadorii, legalii s] nunlii;
6)La aceste categorii de membri propriu-zisi ai personalului misjunii, mai . mlnlltrii plenipotenliari, trimigii extraordina si intemuntiii
treb!ie adaugate doue categoriir memb;ll de lhmiti{ai personatutui misffi ' mlnlElrii rezidenli;
si membril personalului pilvaf(angajali ai unor membri ai personalutuj misiunij). ' hldrclnalii cu alace .
at cols:dera. initial, ca numai cel din prima categorie aveau ca.acler
NOTA: lrorlativ (reprezellau persoana seiul.ri de staiEondl r. U-tte:icii s-a;F?6aial
Distinctia de la pct. B are la baze un criteriu funclionat si se reftect5 inlr-un ;duldb misiune reprezinte, maid;graba, inleesele statului trimitator, indiferent
regim luridrc distncr de privilegii Si imunitati pentru fiecdre calego e. olrla d n care lace pate.
'DupA pdmul, dar maiaies dupa aldoilea rezboimondial, s-a generalizat practica
df)\ s"rrt de misiune llo l de ambasadod.
a)-D6tinitie -agenlul diptomatic irnputernrc!l cu conducetea misiunii Corforlr] a{in. {2) al. aft. 14 din Convenria din 1961. ..in afar.i de precddere si
diplomalice, liind investit cu respunderca pentru activitatea acesteia in rapotT h.la 6urse fdce nici o deosebiie ntre sefi:de misi,rne 1n raport ciiElior".
cu slalul acrcditat si. pe plan intern, in raporl cu statul acrcdilanl.
orul --gel mai rispandit sef de mlsiune din prima clase.
Q) Seful de misiune este:
- superior ierarhic fata de toli mdmbrii misiuaii. indiferent de gradul' rmenul provine din vechiul cuvant francez ,,ambaxadeu|, ce detive, b
BAu, din ,3mbacthd', ,,ambactia", din legile salice si burgundiene, cu
diplomatic al aceslora:
- titular al unot prerogative speciale: SerjC de a
! ii de ordin
3d0!!19!g!iy- disciplinar, de coordonare siindrumare generaE a tuturor;ti;j
consulare din statul acreditar etc.
-OTiii6ulne $iu[x ;;-misiune sunt cupinse, intr-o iormuld generati,'in l0r celorlalte misiuni djplomatice din statul acreditar (in primul caz) si,
llv. lUlnclia de negociere a anbasadorului. care avea depline puteri.
scrisorile de acreditare.
cele doue cuvinte sunt un si.nplu calificativ ramas in uz.
turastltcare: - E
in functie de caracierul misiunii V ' ln aceeasi clas5 cu ambasadorul se mai afle si nuntii (sau pronuntii),
-- --i-._ -_---- l ll Comisari, inattii Reprezentanli. (J ()
:titulat (conduce misiunea cu titlu propriu, fiind inveslit cu mancial misional Trlmisii, ministrii si internuntli I,'-
direct de drganul competent intern gieste chemat a indeplini acest mandat Prlmele doue de']uniri au acelasi sens. al doilea fiind mai frecvent.
pe termen nedeterminat).
- lnterimar (nu conduce misiunea in nume propriu, ci cu titlu temporar,
provizoriu, pafie la revenirea titulq.!,!ui).'
z. ln tuffie oet-witi mfiqnit.
- permanen!;
- cu o misiune specia14 (nepermanent). l,.insircinatul cu afaceri tilular sau ordinar (permanent, en titre, en
3. in functie de intinderea sarcinii; J, avec lettres) - cgqelq_Uleglde misiune titulai, conducand misiqned
- cu misiune genqrali (permanente); riu qi rjbrmanent:
- cu misiune eoecialS (misiune de negocieri sau de cereionialli e. ins5rcinatul cu ataceri ?d interim (a,i.) sau ln lunctiei
4. in tunctie de rangul lor (clasa), conform art. 14 din Conventia de ta Viena . il inlocuiegte pe titularul postului care este temporar absent sau in
din 1961: mposibilitatea materiala de a-Si, exercita tun!Ii!!gjonf-;-f,o1.n aj,l3 Oir
-. ambasadorii sau nuntii acreditali pe langd sefii de stat lonvenfia de la Viena din 1961. 1 '
misiune cu rang echivalent:
ii ceilati qefi de - lnsercinatul cu afaceri a.i. este, automat, qlplgrnCtuL-eU_IanguLixqedjat
- trimigil, minitirii sau lnternuntii acreditati pe lange sefi de stat; lnloior gefului de misiune care se geseste efectiv in misiq!1e 9i a fost notificat
- insircinaiii cu ataceri acreditali pe langa ministerele de externe. o0 ataie-la MA.E. alGtatu-lui acreditali
 Dtepl Diplomatic si Consular. Sinteze penttu examen Mlihnlle diplomatice permanenle. lnfiinlare, incetare. transfornare, suspendarc

NOTA:
lrx std, in prezent, tendinla tot mai larga de numire de ataEali specializalj,
l|qhrql ca aiare pe lisia Corpului Diplomatic.
exceptia cazului cand. neexistand,in rnisiune un agenl diplondtic care sa
poata fi numit, statul acreditant trinite un diplomat din lare pentru a indeplini, 4,1,4. Personalul nediplomatic al misiunii
aceaste funclie.
- Misiunea acestui sef de misiunF interimar ia sfersil prin revenirea sau
acreditarearsef ului de misiUne tillllar
- lnsarcinalulcu afaceri a.i.hglpoale sa delege. la rand,rt sbu, tunctia, tiind
necesar un mandat in acest sens la M.A.E. acredilant, notilicat la l\,,|.A.E.
ul misiunii ,din al cdrui menaj" fac parte.
acredilar.
- Conforrn art. l9 alin. @ din Colvenlia de la Viena. .,in cazut in care nici
Membrii personalului prlvat [art. 1 lit. h)] -
persoanele foiosite in
lcasnic al unui membru al misiunii, nefiind angajali ai statului acreditant.
un membru al personalului diolomatic al rr:risiunji@lesie p.rezent in staiul
acredilar, un membru al personalului adminislreiiv si te.nic poale, cu 4.6.5. E ectivul misiunii diplomatice
consimtdmentul statului acreditar, se fie desemnal de cetre statul acreditant Ituatia sub-echipdrii: un 9ef de misiune,!!j{!qilea diplomat, personal
penlru a gera afacerile adminiskative curente ale mqiljjj! Nu e vorba despre
ldhlinlstraliv gi de serviciu.
un insdrcinat cu afaceri a.i., cidespre un gerant aTatacerilor administrative '
A curente, ceg)poale desfesu.a tunctiile drplomatice ale unui sef de misiune. 0lcast!"!i1.-"1!',?:":h2+*ip?l::
modalitate de a@cregterea influenlei statului acreditant in stat
4.5.3. Personalul diplomatic al misiunii ldltar. Exemplu: S.U.A., Franta, Marea Britanie, Germania, Rusia etc.;
. p939li_!9!yate-q9_.,gre9!el93-de cs9!tJqe_.lt!qrn4!1j4,49$elre"
activitelii diplomatice, cu exercitarea functiilot diplomatice.
form art. 11 din Conventia de la Viena, ,,in lipsa unui acord explicit
NOTA: electivului misiunii, statul acrcditat poate cerc ca acest efectiv se fie
lnitial, termenul desemna conform Regulamentului din 1815, numai pe seJul in limitele a ceea ce el considete ca rczonabil si normal, avend in
Ldorc inpquftrile qi condiliile existente in acest stat gi sarcinile misiunii in
Conform Convertiei de la Viena rart. 1 J. agentJt diptomatrc reprerinra qelulS
/2d". De asemenea, prevede cI in
misiJnii sau un membru al pelsonalului diplomatic al misiu.rii tcare are catilatea
de diplomal, conlorm art. 1, litera d).
. Agenlul diplomatic este, totodate, un functionar public siun mandatar at statului
acreditant tala de statul acredilar, stalutul seu fiind reglementat, din punct de
NorA:
vedere al numirii si carierei, de drcptul administrativ inten at slatului acreditant si,
Este vorba de o limitare a dreptllui discrelionar al statului acredilant de a
din punctul de vedere al aclivitetii sale in domeniul relatiilor externe, qe dreptul
Blabili dimensiunile misiunir sale.
intemational.
De regula, lunclioneazi o anume reciprocitate 9i metoda negocierilor, in funclie
tF,,l Categorii de diplomati: ds criteriul sLlbiecliv indical (ceea ce apreciaza statul acredilar ca rezonabil 9i
, nomal).
" ministrul-consilier;
- consilierul:
- secretarul ll 4.6. Cotpul Diplomotic
- secretarul lll
" secretarul lll; 4.6.1. Delinitie toklitatea personalului diplomalic al misiunilot slr'ine
-diferiti atasati: diplorhatici, militari, camerciali, de prese, culturali, financiari, tcraditate int-un skt si ilJSltil pe,llrglaiiploaalicA, abetuind sinqurul oruan
de afaceri interne sau de emigratie etc. aoloctiv al agenlilot diplomatbi.
 Drcpt Diplonalc €i Consular. Sinteze pentru examen Mtrlrnile diplomatice pemanente. infiinlare, incetare, Vanstornare, suspendare

Trdsdturi Irr r9p6n 6u alli demnilarj al statului acredilar,

seiii de,nisiune vin duo.j
lnclude gi membrii de familie ai agenlilor diplomatici. r,l (lo stat, prinut minisku. m,niskul de extern-.-pieg-6drnlir-e afrEGior
Lista Corpului Diplomatic se intocmeste gi se publice, de regulS anual, llrllv€ 9i pregedintele Curtii Supreme de Justilie, inaintea celorlalli
dai
Aceaste institutie este create gi functioneaza pe baze cutumiare, ' Ordlnea de prec5dere intre membrii Corpului Diplomatic, allji decat
Eefii
rldlune este: ministru-consiljdr, consiljer,
secretariil, tt, tll, aiasat Oiptomatic.
d)Are o tunclie reprezenlativi (protocolare) gi, ca scop, asigura proteclia ordrul clasei lor, funclionarii diptomatici-sllljllqinjg_gg-pl9l4!9l9lag
membrilor sei si aprivileoiilor acestorat poate interveni si in situatii de incalceri .t/l0hlqe-a 9edQ!1-lq!9qt][9!g!!j-aercd&L
manifeste ale dreptului international. Uneori. in mod exceptional. p9q!qirl!9p!!d
si.o lunclie administratlvl (exemplu: art. +9 din Conventia dE taTi6g;- din
-
7 1907 Corpul diplomatic din Olanda formeaze Consiliul administrativ Bibliogrolie obtigotorie
permanent al Cu(ii Permanente de Arbitraj).
Ang^hel, Drcpt diplomatic si consulat, Ed. ,,Lumina Lex', Bucuresti, 1996,
nul Corpulul Dlplomatic este: 16'Bsi
de mislune dln are vechimea cea mal aonclog, Drept diptonatiic, Ed. ,,paideia,,, Bucuresti, 1997, p, B1-86.
inEfatul de resedinte sau
(?n unele state foste colonii britanice sau franceze,
ez sau francez sunl decanii Corpului Diplomalic).
- Decanul are funclii de tip onorific gi reprezentative, participand la ceremonil
9i reprezentand intregul Corp Diplomatic, inclusiv in exercitarea unor sarcinl
concrete sau administrative.
NOTi:
in Romania, din anul 1998, s-a revenit ia practica interbelice potrivit careia
decanul corpului diplomatic este nuntiul apostolic.

!.6.4. Ordinea de precedere

(d Definitid - Ptecederca este
Ecu
Conform art. 16 din Convenlia de la Viena, gefii de misiune primesc
rangulin fiecare chse dupe data li olalh cFre si-au asumat funcliiic (criiedul
velhimii).
NOTi:
Conform Convenliei, modificerile scrisodlor de acreditare nu afecteazd rangul
de precddere, daca nu implica schimbdri de clasa.
Aceste reguli!! afecleare uzanlele din statJlde acredilare legate de precbderea
rePrezenlantului papal.
Lista diplomatica indica ordinea de precddere pe baza celor doue criterii: clasa
9i vechimea in cadrul cJasei.
c) Alte reguli culumiare:
- lnsarcinatli cu afaceri en pied au precedere tald de cei a.i,i
I
 Drept Diplonatic si Consutar. Sinteze pentru examen
ANEXA I
Convenlio de lo Vieno cu privire lo relotiile diplomolice
(odoptotd lo I B oprilie l96l; rotificold de Romonio prin Decr
nr, 566/ 1968, publicot in B. Of, ol R.S,R., porleo I , p, 89)
(.. )
Articolul 1
in sensul prczentei Conventii, umebarele exprcsii se inteleg asa cum
prccizeaze mai jos:
a) prin expresia,sef de misiune" se intelege percoana insercinate de
acrcditant se actioneze in aceastd calitate;
b) pin expresia ,,membdi misiunii" se inlelege selul misiunii si memb
perconalului misiunii;
c) prin exprcsia,fiembii personalului misiunij, se intelege m
perconalului diplomatic, ai personalului administtativ si tehnic si ai
de serviciu al misiunii:
d) ptin expresia ,,membrii perconalutui diplomatic', se intelege
personalului misiunii carc au calitatea de diplomati;
e)prin exprcsia,,agent diplomalic" se intelege selul misiunii sau un
al perconalului diplomatic al misiunii;
l) ptin exprcsia ,,membtii personalului administrativ si tehnic" se int
membii personalului misiunii, angajati in setviciul tehnico-administntiv
g) prin exprcsia ,,memb i personalului de serviciu, se inteteqe
perconalului misiunii, angajati in ser,/rciul casnic at misunii:
h) ptin expresia ,pm de seNiciu particutaf, se inlelege persoanete
in seNiciul casnic al unui membtu al misiunii, care nu sunt angaiati ai sla
acreditant;
i) prin exprcsia ,,localuti ale misiunii" se intetege cledi le sau peftib din
caditi si din terenul aferent care, indifercnt de prcprietat, sunt folosite in
scopu le misiunii, inclusiv resedinla ,efului de misiune.
Atticolul 2
Stabiliea de rclatii diplomatice intrc state sitimiterea de misiunidiplomatice
permanente se lac pr[n consimleme mutual-
(...)
Arlicolul 12
Statul acreditant nu ttebuie se skbileasce, fefi a fi obtinut in prcatabil
consimtemantul expres al statului acreditar, biouri ficend paie din misiune
in alte loca Eti decet cele in care este skbifte misiunea insesi.
(. .. )
Mtthnile cliptomatice penanente. infiintare, incetarc, transfomarc, suspendate
14
I $ofii de misiune sunt repaftizatiin trei clase si anume.
rcoea a ambasadorilor sau nunliilor acreditati pe lenge sefii de stat si a
gl lliseli de misiune avend tang echivalent;
h) ttceea a trimisilar, ministrilot sau inrcnunttllot acredilati pe Eng; sefii
a) rceea a insercineribrcu alacei acreditatipe lenge ministerele afaceilor
t h afare de precedere si etiched, nu se face nici o deosebirc intre gefii
n slLtne in rcport cu clasa lor.
15
S|lole convin asupra clasei cereia trebuie se"i apa4ine Fefii nisiunii \ot.
16
I $o{it de misiune pimesc engul in fiecarc clasa dupe dab si ora la cate
nsumat functiile, in conformitate cu art. 13.
I, Modificerib aduse sctisorilor de acrcditarc ale unui sef de misiune, care
Itrp ce schimberi de cbse, nu alecteaz4 nngul seu de precederc.
,, Prczentul anicol nu afecteaze uzantele care sunt sau arputea fiacceptate
,lalul acrcditat in ceea ce priveste precdderea reprczentantului Sfentului
17
OKllnea de prccederc a membilor personalului diplomatic al misiunii este
:t A de cete Selul misiunii Ministetului Alace lot Exteme sau oicerui alt
kt asupra ceruia se va li convenit.
1,,.)
19
I Dacd postul de sef de misiune este vacant sau dace seful misiunii este
adlcat se-Qi exercite funcliile, un insetcinat cu afaceri ad-interim
eaze cu tlu provizoriu ca sel al misiunii. Numele insercinatului cu
ad-inteim va fi notificat tie de cete seful misiunii, fie, in cazul in carc
oste impiedicat se hce acesl luctu, de cete Ministerul Afacerilot Erterne
,lA lui acreditant Ministerului Alacerilot Externe al stalului acreditar sau
)lrui alt ministet asupra (iruia se va li convenit.
,.ln cazutin carc nici un membtu al personalutui diptomatic al tnisiunii nu
prezenl in slatul acredilaL un membru al personalului adminislrativ qi
poate, cu consimamenful statului acrcditar, se fie de'emnat de cete
Acreditant penttu a gha afaceile administrative curente ale misiunii.
1,,. )
 CURSi
Ptoceduro numirii mimbrilor misiunii diplomotice

5.1. Drcptul stdlutui dcrcditdnt de a numi menbii misiunii

diplomolice
r lilll consideratii oenerate
a oesemla agenlii diplomatici apa4i're rn .nooflqllgi]
sl a lului
fi5ilptutae oenumlre
ml{drlant. Prin urmare, orgariTarea misiunri diplomatice sip'deoura
;
deglgplglUteln etatului acreditant*'
Temeiul juridic al g!elg!.uaacredita;i@ lp!94lna-se-mtuji
ii diplomaticq eqlC
' A Orepf ,rt stafr,rtui acreditanl de a desemra membrii mitllii diplomatice
allo"recunoscul expres de Convenlia de la Viena asupra rel,l,io! diplonati-ce. 4
ln atl.7: ,,statul acrcditant nume9te ta alegerea sa-p;i6nbrii perconalului
nl6lunii".

5.1.2. Proceduri interne de numire

a) in Bomania, numirea reprezentantilor diplomatici este reglemerlati de
lrl. 9l alin. (e) din Constituiiel
,,Pres,edinGie Romaniei, la propunerea Guvernului, acfedileaza 9i recheame
[prezentantii diplomatici ai Romaniei."
Este de relinut faptul ce Pregedintele numeqle maslune
SqqSI-g:
lc'edilati pe langa seiul de slat (ambasadori:). Ceilalti merorr al
hcrufv insarclniiil cu ataceri. surt numiti de IM.A.E.
6lsistemul altor statbl
I statele Unite ale Ame1ciit ambasadorii sunt numiti de p€Sedi1le prin si
Ou svizJlsiacordul (.,by and wilh lhe advice andconsenf )alSelalului(alicolul
ll, par. 2 (2) din Conslitutie).
- Franta: ambasadorii sj trimisii extraordinari sunt nurni! de guvern si
osc acreditiarea presedinte'ui fart. 13 din Constitulie).
- l\,4area Britanie: numirea ambasadorilor se face de cet€ guvqrn
c) Din prevederile Convenliei de la Vienalidin practica statelor' se pot
desprinde urmatoarele criterii generald
- Conditie esenliali pentru numirea in serviciul diploma c este cetdlenia
tlatului acreditant (art. 8 din Conventia de la Viena).
 \z Drept Diptanatic

.q
"/ si Consutar. Sinteze pentru examen
Proceduta numirii nenbrilor nislunii diplomalice

Y ^";,?u,t11:To:!":r,:"j,:1",I"?j:,(1) dindipromarice trebuie sa rie in m {;r,rorea de agrement:

- Kfff{*3\: -' !q
conventia
'- vc d" rd
r" viunl.
vlcrrdl
lnlrto ti 6cute del
- Exisia dnumite hasaturi^.rin.
ounur"i"
rnoeplrneasca Denrflr ri h,,h;+a o pe€oana trebuie sd ulllrnul $ef de misiune inainte de a-Ei pdresi postul; ,
' in ^^:."-,"?':
'^ serviciur or,"l,"nJ, i,i,ifil ""a..1,11
ff"1",,j,
inletisare potrivild, :,:,rn.
studii etc_ ', lninrcinatul cu afaceri a.i.;' statului acreditant cdtre misiunea stalului
mlnlsterul afacerilor externe al
l[rr.
5-2. prccedurc numi i gelului de misiune r) prinde date bioqrafice detaliate ale setului de misiune si orice alte
ulii uiile pentru a facilita decizia slalului acreditar;
5.2.1. Agrementul 0$te supusa spre decizie s,efului de stat (in cazul primelor doua clase de
52.1 1. prccizeri prctiminarc {l{r misiune) sau ministerului afacerilor externe (in cazul insarcinatilor cu
le) Desi in mod normat, statele nrr rFf, .rl).
un stat nu poate fi obrigat sa naljuni prjelene. nicl osle kansmisd in form; confidentialS.
asent 'lui
diplomatic pe carF nu ir
considera indicat p""1;, ;;;;]i";:i;'"ur.
"""uo,.'11t'lT'"jl lldspunsul va fi comunicat statului acreditant prinl,mltr-islelll]aflr4rar
Astet, dreptul stalului acredilar de a ft rloirro sau prin misiunea diplonaticb a stalului acredila'
,rujagenr dipromaric (f,')Dalorird taprului ca solicildrea agremenlu'ui co lstituie o obligatie juridical
este,consjderat ca un principiu
ar **irffi,:rili,il
,r.uf.", inainte de numirea etecti;a a sefutui nsu nu poate fi decat expres.
^-_:l,.f,,f va solicila consimtdm.intul
ac€drtant de misiune, stalul Forma in care este dat rdspunsul afirmativ -> nota diplomaticd ->.
_ agrementul _
statului
".".",
slatutui acreditar de a acorda/retuza in caz de teiuz, respunsul se va comunica pe cale verbald
._-:l ?r9ptut ugru."n,; ""r"iiir,
JJr"lorno"
E***1T,11 ,ralutui acredilant de a nr.i .",riO"
.i"irnl. """,,,"-
in pracice, amanarea unui r5spuns lasolicilareade agrement echivaleaze

posibi,'atii
'"'{i;!:F;:?iffiffiii"0i1"",,",,"#Ii,e;"""",';":*,'"u
ffie:
- inatta
misiu; pe caru * --'"-'"'E
--
-latuia iodfiqentiaE.A ""frii" ri"ir* este chemat sa o indeplineasca;
" refuzarea agrementului nu oblige statul acreditar a furniza explicatii

rotA:
in praciicd, motivele de refuz sunt de cele maimulte oride ordin politic: atitudine
este procedura pin lnamicali, desemnarea ca 9el de misiune a unei persoane cunoscule a avea
pttn care
carc un
conlirmarea attuistatTifiG;#iiai:,'**-" un stat
gtat soticith
solicite senlimente neprieteneqti fata de statul acredilar elc
- inexistenta unei obligatii de a motiva reiuzul este recunoscuta expres de
oe mgune pe teritoriut ac.,Ahtj, ,,.^:::l^"!':! ? u de gef
2" " !." r.ry e u tu p r" o n 'deplinifunctia
:::! ;;;"
si"iu, i;;liJ i;, Convenlia de la Viena asupra relaliilor diplomatice (ai 4 pcl.2): "Statul acreditat
3_d:
: f:: ::::,ii::::::::' ;,;;;"!:ii!lE
" "
l!i!?;,ff iiii#"i: nu este obligat sd comunice safului acreclitant malivele unui refuz de aglemen(-
'\:i::i^i:
i"i:*'1ffi',1'::x"tx:liiii:::':Fi ;
;.:",;:1,:::r::::i^i: f:U::Xi::';.
i; ::x":::: ; );. ?o !:: 1.t.u ;,,; ;;;,'; : ;: :;tl ;z: ; ::#n 15.2. 1.4) Efeclele acodarii agrcmentului
eui i ;,:;;: i;' :;i;z::,;E::
:.Y: y
' u
e io a) FroEdura agrement vlu' c'eeaz e p te misele necesare proce dui i ac red i E tit
i,i::,i'::":::::?,1:
Primlt ^::
agrcmentul acestui ","a,
stat." a Dl or,n orimirea aolementului, sefu{ de m,slune dobandesle qqlilatea de
521.3. T seturi la poate sosi rn caprtala statului acrdditar'
rrocedura
ate prccedutii agrementutuj. -Lir"r,i;"fftii4
'''-d-aoreientut nu este suticienl penku tnveslirea ln lunclie asefululde misiune.
vl agrementujui cuorinde:
- Dtrebarea (cornunica,ea -intenliei d€ ,B.21i1R.trag.r"u ugrementului. Dupa acordarea agreme,llului rn cazul
calitale de sef de misiure): - ':'-' ue a acredita o anumila persoane in In clE-datul acreditar considera ca seful de nisiune nu imai) esie persoana
- respunsul. potivita a indep,ini aceasta funclie, staluj acreditar 9!gdoue posibilitdti:
- rq!'agerea agrementului;
- decla-atea percona no, grata a sefului de misiune
in practicd, ambele variante au acelaEiefecl, deosebireafiind slrict formald

Drcpt Diplonatic si Consutal Sinteze pentru examen
F.IIIAcredita,e"
15?.2. I Dehnitie. Acreditarea
1 rcpreztntA prccedura speciala ptin cara
dteptut di plomatic rcgtementea /i atirmat ea detinitiva a g!jd!iJ!9Se!!O
nj'jtnea rneipesoane cate a primitdeia agrcmenlut. care consta tn punerci
de acord reciproce a doue declaralii de voin,e: v6kF statutui acreditant do a
numi setul de misiune si declantia exprese a sbtului acrcditar de a accepE
aceasle numirc.
NOTA:
Desi cele doue declaralii se pun in concordanle, ele nu apar insi ca un acord
,i!!gngli!!31 ci dman declaratii unilaterale distinclq:
Efectul juridic at celor doui dec aratii este perfectarea raportut!i iuridic de
Inisiune diolomatice.
t.2.2.2. Sctisorile de acrcdikre
QfNotiune: Declaatia prin carc statul acrcditant isi c^prima vainta de a
numt o anumilJ percoanA ca sef de misiune in statut adedilat este cuD(inse
inlLuo documenl &!!nal, numit sgllgllJlLacrcdjkre.
b) Scrisoite de aqedikre consinie ao neiiiffi care se ateste calitatea
oficiah a gefului de misiune se tace dovada ce aceaste persoane es€
abilibte de guvernul seu se exercite funcliite diptomatice.
6) Scrisorile de acredilare sunt sennate de:
:selul statutui acreditant si ;;i;Gsale sefutui statutui acredilar,. in
cazul sefilor de nisiule din primele doua clase;
- ministrul afacerilor externe al statltlui acrediianl si sunt adresate
ministrului alacedlor externe al statului acreditar in cazul insdrcinatului cu
afaceri;
d) Cuprlnsul scrisorilor de acteditarei
" numele,_titlurile si calitatea specialS a agentului;
- obiectul general al misiunii sale;
- mentiunea ce este abiljtat sA actioneze Ei vorbeste in numele sefului
slalului si guve..1ului sdu;
- dori'rta de a i se acorda o primi.e binevoitoare.
@in cazul inaltului Comisi'.. scriso.ile de acreoilare sunt i,llocuile de
scrisorile de prczenlarc.(LeltelLof lnlrcductian jl
De ase me n ea, lhinii'-ut apoitc 'llgsle scrisori
dmcsle sc'tsofl oe
de acreotate.
acreditare. Duld
bul
prin care esle numil consliluind si aclul oe acredilare.
5.2.2.3. Prczentarca scrisorilor Ei;reditarc - in sensul celor de mai sus, art- 13 din Conventia de la Vlena asupra relatiilor
a) Data sosirii viitorului sef.de misiune va fi notificate N,,|.A.E. at statului
acredilar, in scopul asigurarii faptului ca vijlorul sef de misiune se va bucura
le-plLylgsjjle gr_]rllrlaue dQlgrnel]le.
b) Sosirea s,efului de misiune pe leriloriul siatului acreditar are un caracter
P!!llgt, datoritd faptului cd acesta nu gi-a inceput misiunea in mod oficjal.
p' ocedu'a nunr'i npmbhlo, n's,unii diptam.l'ce
lrl!,''',, se'uluide misiune va 'i notiticata 1,4.A.E.. rT9€!!4 ry j rgljgq
ll0r (lo acrcdit4le.
trdnronea, att;stabili data audienlei pentru prezentarea scrisbdlor de
fio, oare, de obicei, are loc la un intervalde 1-2 sA amani de la sosire.-
n l)orloada cuprinsd ii:nt6 momentul sosirii gi cel al prezentirii scrisorilor
ditare seful de misiune trebuie sd se abline de la orice activitete
tellcd,
S0rlsorile de acredilare suni predate personal de geful de misiune
ul,ll 9tq!!qi lfilllt adre*t*
[iLLiCFZi "u{qe in cadrul sefilor de misiune djlllhqlg bq19lq9q
:iiililstrul afacerilor externe in cazul insarcinatului cu afaceri. , ;
l\odarea scrisorilor de acreditare c5ire geful de stat are loc in cadrul unel
iltlmorii specrale. cdre are la baza anumite u/drle ca'e sunt Jnilolme ir orice
ilit6m de prorc--col: prezenlarea "r tinLLa de gala. ve,rirea sefJ,li protocolJlJi
llgrlru a-l inlampina pe viitorul arnbasador, acordarea de onoruri rnilitare etc De
ol,1c0i, ambasadorul rosteste cu ocazia acestui eveniment o aloculiune.
I carul ins;rc,nallJi cr alacd'i. celemolia predari scri.onloi de acreditarg
crlo mllt]1a_lQlIpE acesta fiind primitin audienla de ministrulafacerilor externe
fDAcceptarea scrisorilor de acreditare echivaleaza cu o deglejqllg !39!!f
'(r'rsul acceptarii numirii selului de misiune.
hr uneie cazuri, aceaste declaratie se poate regdsi 9i inir-un document
lotli, similar ca forma si redactare scrisorilor de acreditare.
5.2.2.4. Efectul prezenEtii scrisotilot de acrcditarc
0) Efectul orezentarii scrisorilo'de acreoila'e se manifeslb din punctul de
vorldre al:
Y - ifriGlrrii 1n calitated sd o'icial:1 a setului de nisiune:
,- ord:ni de precide'e.
b) Din punctul de vedere at momentului in care gejul de misiune i9i asume
llxrclia oirciala. se disting doua conceplii:
- Conceptia traditionald, potrivit cereia qeful de misiune i9i poate asuma
ltnlctia oficiale numai dupd prezentarea scrisorilor de acreditare.
- Conceplia moderna - mai pulin rigide - potrivit careia data intrdrii in
lunclie a gefului de misiune coincide cu momentul remiterii copiei scrisorilor
do acredilare cdtre M.A-E.
NOTA:
m]siuhii bste eonsiderat ce sia asumat lunctiile in
-qjpl9[4!SnplCyg!e,9q "Eeful prezentat scrisorile de acreditare sau dqi0dala-cl
-ktul acrediiar de indala ce 9i-a
:-4q.Q:l!!!9ly?!jl9q "i o coo'e a scri"o ilor de acreditaFs-llqsl-prCzqltala M A.f
; slllqJl3qladilq! saJ ?ltu. mini>ler asJor) .i',r. + va 'i Lo.lvcnit. co'lo-n O arl,t"
in viqoore ,n starLr acredital cq,e tfq!ll9i19,eq!9ilg_tary!919'-
f!
 Drcpt Diplonatic si Consular. Sinteze pentru examen Procedura nuniii nembrilor misiunii diplonatice

c) i,n ceea ce priveste ordieq de olecedele intre sefii de misiune dln Numirca memb lot misiunii diplomolice
aceeasijlqg4 aceasla este determinatd de ordinea prezenlarii scrjsorilor da
acreditare sau_de qpmentut transmiterii unei dopjjiFpe ageslggjql]g
!I ,1. Numlrea membrilor personalului diplomatic
5.2.2.5. Reinnoirca scisorilor cle acrcditare
- Nilrnlr6a personalului diplomatic presupune Slat i9.ai44,qe!l-q!
a) Cu toale ca. in mod obisruit. seful de misiuhe continua sa iie tilutar
lirirt in acest sens, get sJ 99[s-IYt!4rnq$gl statului acreditar'
scrisorilor de acredtlare pe toai6 durala misiunii sale. di,erite imprejurari
f irti, a"r"r,ta t"ptrrf;al,lP@
lege necgg{a-lgiruqircacqedjlaij€ef utui de misiune rlo iriAt oe rioicatd precum cea-geluluide misiune, procedura de numire
auza reinnoirii este reprezentatd de o modificare profunda in raportul simplificata, aslfelincet consimlamantul statului acreditar nu trebuie
juridic inke cele doua state, cum ar fi o modificare in pe;sonalitatea juri
;flit
rnl in mod obliqatoriu expre9'
internalionale a unuia dintre state, o miscare revolutionara, modifj;ale
itemente ate. proceaurii n-mirii membrilor personalului diplomatic:
regim constitulional etc.
fhu so solicita aorementul Ei nici nu se intocmesc scrisdri 'rF i
ale.
c) Elect iuridic: prin prezentarea noilor scrjsori de acreditare, seful da A E' alstatului
, pr,,codura este cons-ituitd dintr-o ngle oficiale transmise N'4
misiune conlinud aceeagi misiune diptomatica.
tdllur si nota de respuns; '
(9 Esle necesara distinctia intre Iqrnnoired scrisoritorlLe acJeditare si: l|i't,toautrt nu se va prezenta la post lnainle de d fi avut loc schimbulde
i acreditarea succesive: caz in care. prin prezentarea noilor scrisori r
acre?ftE6. ?EEEasl pEEoina ingepe o noud mErffi
- reacredilarea: care reprezlnta u"tul.p4tearc+dffi
; nour nenb'u al pe'sonalului d.lp!9q4!lq-vaJace o vizitd de pre'Teolare la

aglgge4glql isi ia ri,mas bun ri mom lde la care

ecri[5qLui.-
t..
. i,, ^ a.!,^,i0- * NI'.1
Convenlia de la viena {art /) prevede ca
slqlului .a.reclilant q,rtiel2.tia oenku mod-U l4care sefirt de misiuneE "rtrr6i"3#tilrili.ililar'
numele lor sa-i fie supuseinainte spre aprobare
llrlncreditar poale cere ca
f!!!q)linit misiunea. rri nreorul siatului acredilanl de a l!!ll'nembrii personalului diplo'nalic
5.2.3. Numirea sefului de misiune interimar i'ttritut a" dreplul stdlului acledilir de a solicila Eql!i!9l94-qlg!1!!qlq
pqa!-e
numirii insa'cinatutui cu a,aceri a.i. esle mull simplificatia. r,'ru aiolomatice in limilqlq Lceea ce el considqra 'e-zq'1ab[9qu
- @ .P,ocedva
Aslfel. la procedura urmata tn cazul numirii oridlrur membru al misiunii ,,, sa idmitEluniti-tionalide o ?llqrlllqiglegqG (colve,llia de la Viend'
diplomatice, se adauge obligatia ca numele ins5rcinatuluicu afaceri a.i. sd fie
nrecum si a celui
!.3.2. Numirea personalului lehnico-administrativ,
PJrConditiile care trebuie tndepli,tile perlruEG persoani s6 fie numila it.erviciu
cq rnsarctnat cu alaceri suni: ' Lr caiul acestei categorii. se vor indeplini aceleasr reguli ca in caTul
I sa.fie membru al personalului diplomatic al misiunii: si anume diplomatul
!!r$o!4lululdiplo@lic cu urmaloarele difelente:
99 grad imedial inferior setului de misiune; t - ,purt"n"nia la celatenia stalului acredita'ltC9)rlai reprezlnla o condllle:
r persoana respectiva se fie desemnata in dceasla functie de statul cerinta ud Psrowqrrq eq
aceasta persoanal
ca dlsarLa sa aiba calilalea de persona
"" 9:#
'nu mari apare cerrrrld
sqred|ltlt qi neti!Eg!49!4tulqlac€!!tar. pl91"1T,ij:"'::::: j"',J":'j:
c) ln cazul tn care nu este posibjla desennarea unui diplomal din cad.ul tilftq i^ cazut Sg*t9j j"t".s9,ll
cu info
9:,1-"::1111'
torma
malea
locruile
i/
. grat4 este cr
rnis;uniica insarcinal cu afaceria.i.. statulac,editant va t,,mlte un diplomat in
.z/ LlLt
r
tlEl.
aAeaste qalitaleJ Procedura nuririi este similara cu cea a rns,lrcinatului cu 0tu-L{n z;.1
alacen a.t. - djplomat din cadrul misiunii. (
d) Situatja insercinatului cu afaCeri a.i. este diferite de cea a gerantului 5.4. incetateo tuncliei qnut rye?blv c,lrnElln! qlPlgryatLca-
afacerilor administrative curente, caie60iface pade din personaluld;bmaticl
5,4.1. Cauze care depind de voinla statului acreditant
prin
a) Statul acreditant Pune capat misiuni; unui agenL diplomatic
Tachemafea acestuia l
 Drepl Diplomatic si ConsulaL Sinteze pentru examen
O Motivele care pot deiermina rechemarea:
- atingerea unei limite de varstS; J
- mecanismul de rotalie a posturilor care functioneazd in majoritatea
statelorj J
- marcarea unor tensiuni dintre cele doud state care delermine coborarea
reprezentdrii la nivel de ins5rcinat cu afaceri: {
- conduita necorespunzetoare a diplomatului; \
- .echemarea se poate datora unei solicitdri a statLtlui acredita,..
@in cazul in care recnemarea nu se datoreazzl unor acte leprietenestl,
l'.misul diplomatic primesle o scrisoare de rechemare pe care o pre,/i1td li€
modul ?ndeplinirii qlctjel:,
5,4,2, Cauze care depind de vointe--9lg!-dqlSqreditqr
elStatul acreditar are dreptul de a deciara seful misiunii sall o ce alt membru
al personalului diplomalic persona non grata.
Molivele aceslei dctiuni sunt djn cele mai
- incorectitudinea in conduita prolesionala;
- comportamenlul membrjlor familjei;
- comiterea unei infractiuni grave;
;{omiterea unui act privat incompatibil cu functia sa.
b) Actiunea are trei faze:
demers informallsi confidentidl. fecut de/
, de obicei pe cab orala:
mers oficial si solemn comunicat printr-o notd
5.5. Acrcdilatea multipld
5.5,1. Acreditarea aceleiagi persoane in mai multe €tate
@ Acredltarea concurenti a unei persoane in mai multe stale privesle
ipoteza in care doud state pot conveni ca relatiile lor diplomatice sa se
desfasoare ptin intermediul misiunilor lor diplomatice acreditatein statetterte.
in astfel de situliGeJiredit€iat o=lnq-ie peiioana ca amoasaOor'in
mai mulle state, cu posibililatea:
Plocedun nunni nenbtilor misiun diptamatice
llrllllln unei singure misiuni, cu reqedinla intr'unul din aceste state;
'
lIlllIlilrii de misiuniin fiecare stat, conduse de inserninati cu afaceri a i.
Acrodltarea multiplS nu inseamnd o simplificare a raportului de misiune
rhllul acreditant, pe de o parte, gi statele acredilare in bloc' pe de altd
50 stabileldqt atatea raporturi d
il|,ri ,lr- aceasla forma a acreditarrii mulliple esle 4ecesar !9!S!!da!A!!g!-
hr atatelor interesate. ln acest sens, ad. 5, pcl l din Convenlia de la
ffiE retaliitor diptomatice acreditare
dispunq: ,,Stalul acreditant, dupe ce a fdcut
inleresate, poate acredita un sef
x|tta cuvenhe celrc statele
nthhne sau afecta un membru al perconalului seu diplomatic, dupe caz,
nw tnulle stale. afan dacA unulginlrc statele acreditarc sP opune exotes
ttusta ", Y
4,5,2. Cazul in care mai multe stato t.rediteazi aceeaqi persoane in
)Aceasla +orma a acredilSrii .nult;ple a aparut ca ulma'e a inteleselor unor
inic,, cu resurse finarciare reduse 9i ale caro'obiective de odlitica externd
IrI 'olarv convergeryq. de a tl reprezentate in comun in anumile sJale"
Ar:oasla pa6iiiE a aparul in Anerica LaLi,la la rrcepulul secolLlur XX liind
roscuLa de arl. 5 din Convenlia de la Havala din 1928 7
(l)!Conditiile acesier lolme de acreditare nulliplS:
- rrunrrea ca sef de nisiune ajqgleigglpglsga!9ic-Ilalrull9-9lale
'consimt5mantul statului acreditar.
NL este cerut,l exp'imarea in'nod expres a colslnld'Ilanlului stalului
l odibr. rn conditiile in care ?:L6 din C&te ia de la Viena drspule: Mai
irt,tto tl.le pal acrcdita aceeasi persoani n 9a!!laeJ!e-99!!E-_i9i!te iotr-un
alt stal, a{are daca shlul acredilat nu se opltne la aceasla"
I
( o' r</,r!/z0r4q,L( c@rt"/"Mx/
Bibliogrofie obligolorie
I lvl. Anghel, Drept diptomatic si consular, Ed ,,Lumina Lex', Bucureqti, 1996,
p, 89-118;
A. Banclog, Drcpt diptomailc, Ed ,,Paideia", Bucure$ti, 1997, p. 86-91
 Drept Diplomatic si ConsutaL Sinteze pentru exanen Prcceduta nunii nenbtilot diplamat tP
']'ts;unii

ANEXA I lul 7
Constilu!io Romdniei luh rezerva di,poziliitot art. 5, 8, I 9i 11, |tatul acreditant nume?te Ia
ofluu sa pe membrii perconalului misiunit ln cega,cC:Hluj,9k-P9"atpl€lli!-
lie
(...) b,.Ogyjlt. sau@le'Jl gtalulsc.Leditat poete cere ca numele lot.se-i
Articolul 91 mai i!.tpil!e. spre qqrcbarc.
(...) a
(2) Prcgedintele, la propunerca Guvenutui, acrediteaze si rech vot avea. in principiu,
reprczentanlii diplona.ljai ai frAm1niei Qi ,qproQe hfiintai;A, a:ptinWeA pi
schimbarca engului misiunitotlljplgna\ce Uonorilpersonantui ap-nna c al misunl nu pot li alesi dintrc cehleni
(3) Reprczentanti diplomatici ai attor stale sunt acrcditati sunt acreditatl ul acrcditat decdt cu consimtemantul aceslui stal carc poale oncanq sa
Pe lenqe Presedintele Romenici ase.
(. .. ) tatut acreditar poq& se-si rezeNe acelasi dreDt in
dl treitea stat ca@lhdslltt si cetebni ai statului acreditant.

ANEXA 2
Convenlio de ld Vieno cu privire lo reldtiile diplomotice
(odoptotd lo l8 oprilie l96l: rotificotd de Romdnio ptin Decretul
nr. 566/1968, pubticot in B, Ot. ot R.S.R.. poieo I , p. 89)
L.)
Articolul 4
L Statulacrcditant trcbuie se se asigurece percoana pe care intentioneaze
se o acrcditeze ca gel al misiunii in statul acrcditat
\ aqrcmentul
g$
'.slai
statut acreaitar nu este obti;at sd comunice statului acrcditant motivete
lelu<ul u i ag rcqgLlllaL'Y
I Slatul acrcditar poate o cand, Fi left a tubui sA motiveze hotererea, se
hnneze statul acreditaft ce seful sau orice alt membru al perconalului
bnatic at misiunii este percona non grata sau ce oice alt membru al
pnalului misiunii nu este acceptabil in acest caz, statul aueditant va
roma percoanain cauze ,au va pune capet func,tiilor sale in cadrul misiunii,
h caz. O persoane poate fi declarate non grata sau inacceptabih inainte
I sjunge pe tetitotiul statului acreditar.
it Dace statut acreditant refuze se execute sau nu execute inbun temen
lrranabit abligaliile care ii incumbe contom
paL 1 al prezentului atticol, stalul
iclt ditat poate rcluza se recunoasce percoanei in cauze caltatea de membru
al mlsiunii.
(,..)

lttlcolul 13
jsTatul acrcditant, dupe ce a fecul notificarca cuvenih 1. geful misiunii este considetut ce si'a asumat luncliile in statul acteditar
statelat acrcditare
interesate, poate acredita un sef de misiune sau afecta un membru al Cd inAafi ce si-a prczentat scriso te de acrcditare sau de ind?6 ce Qi-1
petsonalului diplomatic, dupe caz, in mai multe state. atad numai dace unui Qonunical sosirea si o copie a scrisorilot sale de acrcditare !99!]PZ9!98
a

dintrc statele acredlate se opune in mod e^pres la aceasta. e Z{antui

l,l A.E. a-e4itar sau oricarui att nrnister aslpLcbruia se va fi
al slalului acn
2. Dace sbful acrcditant acrediteaze un sef de misiune in unu sau mai ;r ^-^t^.^ p*"tbliinlggargin
burrE--pgnform ^r,.ti-ii ih;a^)h in statul
.t2h't a.tptlitar
acreditat, rarc trcbuie se
c!!!e lrcbuie se lie
multe alle state, el poate stabili o misjune dploma cA conduse de un insercinat at lrcah in mod unifom.
cu daeci j!J-t!g!!q j! 4qcj!9 qjt statete in carc qefut mislunii nu-si are
' 2 otdi;;;-ezen-inii scrisoritor de acrcditarc sau a unei copii a aceslar
.rei94i!!18 P9!q3!p!!n- .cisori este deteminad cle data,s ora' sosiii gelului misiunii
data,si ora
Welul misiunii sau un membru a! perconatutut diptomatic al misiLtnii poate
teptezenla statul acreditant pe hnAA oice agrnjzatie internationale:
Attlcolul 15
Arlicolul 6 Statele convin asupn clasei cercia tebuie se'i apa4ind gefii misiunii lot
Mai multe slate pot actedita aceeasi percoane in calitate de sel de misiune (... )
intLun alt stat, daca statul acrcdhar nu se opune-
 Drcpt Dtplonatic si Consular. Sinteze penvu examen Pncedura numhii membrilat misiunii diplonatice

Articolul 18
in fiecarc stat prccedutacetrebuie umate pentru ptimirea selilot de ft
kebuie sA lie unifoma faa de fiecarc ctasa. D de doinla de a mentine si a deTvolta relatiile de prielenie carc
Atlicolul 19 hxro Romania si Slatu/ de Tranzilie at Afganistanului am holerel se
L Dace postul de gef de misiune este vacant sau dace seful misiunii pe hnge dumneavoaste pe domnul E G., in calitatea de ambasadot
impiedicat se-si exercite functiile, dlnar Ei ptenipotenliat al Roneniei
fin.li^neaze cu tittu provizornt .. faa;t misiunii insercinatului dopli;a gatuntie ce domnul E.G., ph explie.nl? 9i. ?altPltle sale: y?
afacei ad-intetim va ti no|ficat fie de cete selut misiunii, fie, in cazut in ilia ut6rliu ina"pmi,itin bune condilii a inattei misiuni pe care i-am
acesta este impiedicat se face acest luctu, de cete M.A.E. at statutui tlol-o va acliona astfel incet se se bucure de intrcaga dumneavoaste
Si
M.A.E. al statului acreditat sau oticerui att ministet asupn ceruia se va lllncrederc.
convenif. acoasa convingere, togpe Excelenla Voasta se il
pimiticu
bunevoind'
la va spune din parlea nea
2. in cazutin carc nici un membtu al personatulai diplomatic al misiunii acotdali increde;e si se dal crezarc Iot ce va
este Nezent in slatul acteditaL un nembru al personatutui administrativ Qt,vernutur Romenlei. cu ileosebie atuna cand va transm e Excelentei
tehnic poate, cu consimldmentul statului acrcditar, se fie desemnat de cei€ urdrite noastre de fedcire perconah si pentru prcspeitatea Statului
statul.?creditanf pentru a qira afacerile administrative curente ale misiunii. Tnnzitj e al Afgan istan ul u i.

Prcgedinlele Roneniei
ANEXA 3
o) Sc soarca de rcchemate
lon lliescu
a) Ceferea de agrcment - Model
Pregedintele Romeniei
,,Ministerul Aface lot Exteme al RomenieiprczinE salutul seu Ambasadel
[numele statului] Ia Bucurcsti si arc onoarca de a solicita agrementul Guvemului Excelenlei Sale
[nunele stalului] pentru acrcditarea donnului/doamnei [numele] in calitate Doannei Megaw SUMRNOPUTRI
de ambasador ertraordinar si plenipotentiar al Romeniei in Proqedintele Republicii Indonezia
[num;te statului],
ln anexe sunt prczentate datele perconale ale domnului/doamnei
[numel;].
Ministerul Alacerilot Externe al Romeniei prczina
fi acest prilej pentru a
rcinnoi Ambasadei [numele statului] in Romenia asigurarca disiinsei sale
Excelen6,

Deoarcce am hobret se incrcdinlez o noue misiune domnului D f', il

considenlii.
Bucuresti, [datal". tn calilatea
nchem din functia pe care a indeplinila pe bnga Excelenta Voasta
b) Scrisoarea de acreclitarc dt Ambasador extraordinar si plenipotentiat al Romaniei
- Exemptu
Nutresc convingerea ce domnul D.T. a folosit toate ocaziile carc
i s-au
mullumii penttu
lon lliescu olotil pentru a transmite Excelenlei Voastte cele mai vii
bundvointa cu care lali onont in timpul mandatului seu'
Prcsedintele Romeniei
Folosesc aceaste ocazie pentru a reinnoi Excelenlei Voastre expresia
Excelentei Sale
tontimentelot mele de 6time si statornice prietenie
Domnului Hamid KARAI
Pte?edintele Statului de Tranzitje at Afganistanului lon lliescu
tueqedintele Romeniei
 CURS 6
Funcliile $i octivitoteo misiunii diplomolice

Prccizdti prcliminorc

Misiunea diplomaticd este infiinlatd in

tl
ig, delerminat de obiectivele de politice externd ale staiului
tari.lMaterializarea acestui scop presupune desfasurarea unui
blu de acliuni specitrce. st!!L!919
unll diPlomatice.

1 .2. Notiunea de lultcte a misiunii diplomatice tePtezinie expresia politico'

cd acliunitor pe caie le rcalizeaze misiunea diplomatice in indeplinhea
acesteia - avend o sfere general5, conturata 9i determinaia si un
rl.ri.at de abstractizare. *_

b,1.3-] Activitatea misiunii diplomatice desemneaza ansamblul a4iunilor

iioreti in exercitarea lunctiilor"
pe care le realizeaza misiunea dlplomatidr

0.1.4. in determinarea functiilor 9i activitellor misiunii diplomatice au fost

lo in considerare urmatoarele.q99lld9l449:

nplexlal relatiilor dintre slatul acreditant 9i slatul acreditar;

de misiunea diplomatice;
intervanite{intre cele doui state cu privire la tunctiile 9i
pe care le vor exercita !Lsj!!ffg,qfpQ[e!99.

Funcliile misiwii diqlomalice .

18.2.1J Reglementarea in Convenlia de la Viena asupra relaliilor diplomatice
ln 1961.
NOTi:
Articolul 3 din Conventie ptevede ca:
0/, Jnctiile mi siur ri diolomatice gs!s!+ ll-jEP+ :

il a'-reprezenta statul acreditant in siatul acreditar;

bi a oc;otiln statulacrcdiiar jnteresele stalului acreditant si ale celelenilor sdi,
limitele admise de dreptul intemalional;
 Drept Diplonatic st ConsutaL Sinteze pentru examen Functiile 9i activitalea nisiunii dipbmatice

0 a oLce t?talive cL guvernri sralutJ, acredrtar;

l tunclla de reprezentare are caracler general.ln doctrina se afirmd
cd
gD a'nforma prin toate rilloacete t,.ire despre coldit;ite si evotrtiit!
eveni,re elor;n slalLl acredrar si a ropo4a cL p-,u,,. ," gru",nri ,i"lrlU
llln Bubsumeazd toate erbfafF!rylrla!-q:+d t n q
acreditant "."u", otmole in care aceasta se realiTeaze sunt multipl?:
O,a pro'nova relaiile de pnere'l:e si a dezvoka relariije eLononi.e, Ftfllclparea la viata publicd a stalului acreditar;
v
,
sU rf,lrce tnhe siatul dcredttant si starL, .credidr,
c I,lJrdle
iqocierea ln numele statului acreditar; rl
2. Nici o dispozitie a prczentei Conventii r axprlmarea voinlei, punclului de vedere al statului acreditar, valorificarea'
nisiunii diplamatice exercjtaLeg-tur"liitoryfil : Dlll lor, aperarea intereselor si promovarea imaginii acestuia;
E?.
r promovarea politicii stalului acreditant.
@,Futd d" enr."rur"a din@fal convenliej, sunt necesare urmdtoarele
a,1,2,2. Functia de negociere
PrecizAri:
-enumerarea funcliilor nu este al Cot'slein apetarca intereselot statului ptoptiu prin incercarea de a pune
-exhaustive;
- in enumerare, s-a linut conl de important;traditionala aaotd interesele ,tatului acreditat cu cele ale statului acrcditant, de a
.. a fulcliilor misj punctele convergente ale acestot interese. in aceaste accepliune,
diplomaljce;
- consimtemantul pe care un stat ladatpentru
olorea apare sinonima cu diplomalia.
infiintarea misiu;ii reprezi
) Noqocierea se exercile de fiecare dah cend unul dinte cele doue state
,pfga.::fr:-** 1 rdeplini cet purin functiite-enumeiare Oe ionveniief io ln atentia celuilalt o anumife sugestie, intrcbarc, Nableme, reclamalie
- funcriile risiunii diptomatice sunt supuse translormdritor .terp;min,
-lZ- ln acest sens, termenul de negociere este interpretat in sensul cel mai
d_g_glglulia retatiitor internationate con6fro6r
b) Doctrina examineazd urmetoarele func-1ii aie misiunii diplomatice, Negocierile pot fi:
Jgglalg_gryggiEgfgjispozitiiror conventiei: /ollclale - se realizeaze in numele celot doue stub 9i constituie un inceput
" functia de reprezentare;
- functia de negociere; ,ngaiament;
(sau consultai infotmale) - ptin care pe4ib ifisondeaze inbnliile
- functia de observare si informare; ' otlcioase
- funclia de realizare a cooperdrii internatjonaje;
-functia de prolejare a intereselor statului acreditant gi a cetetenjlor
acesluia
-6.2.1. Analiza tunctiilor misiunii diplomatice
6.2.2.1. Functia de reprczentare
ventia de-ta Viena cu priv e la dlgryL!44teloll ca sefii de misiune.
k) Este co'rsiderdta in do.tina al, tunclid p ncjpate. primodial| a misjunii nevoi6 dd aeili-epuEri pent:u nes:ciele!
diplomatice, avend in uedere faptul ce scopul esential ajllisiunii diptomitice 'natica@jau :i .c?nve!t:::/
gila -fuLe_stqlut
G ,cd,/d ed conracreror orrctate
estAreqlgg.lgejgdqalgLq rea teYtutui unui lrctat bitatetul inte statul
acreditant si statul acrcditar.
acredildnt sif@tEo-iiai
tnt.e stdtul qcreoitant si statut acreaii;
qlDesi serut de misiune este. ue onicei. ac.eOiiat pe i;noa setii-r; Mlsiunea diplomatica are un rol important 9i a!!9igll{Ilgc,qluheggli€rii
r'lrsrunea diplomatic; 'ru rep'ezinta numaisefulstatuluisau guve.rulacestuia, tlul lratat este trimise oj!919g3!!qgj!!q!1(ceea ce, i!I9q!I39!j,c, se intampld
ci insusj slatui rcreditant. la cete mai multe ori):i-naceste condilii, p9!qt!l9ulllji-pla!04Ee au rolql
Este de- retinut, de asemenea, faptul cd lunclja de reprezentare
opereaze - plggAti cadrul rundei de negocieri;
nu numai in rcpoft cu statul acrcditat, ci lad de taate statele.
c) Functia de 'epre,/entarc a misiunij diplomatice consta. in primul .iind, in - sonda atitudinea statului acreditar:
atestarea faplului cA statut acreditant este.l!lgMq1!g qCeqgqjqjlli[p]4ll . eEitua schimbul de proiecte de lext;
vife
iata pplilje,a
,. 9Narura
i.!l
politic Lnterne i _--stdrutui acreditar
juridica a repreze;lariidr'pt-;;;;;ai;#;e taptut
orpromatrca sI agentii d;plomalici sunt maldatari ai slaluluiacreditanl
ca misiulea
,n slalul
Lffi
- p rticipa efectiv la naoaaiei, in cadrul delegaliei oficiale;

rff H::Tl:::,':1i"',::'^1i:"",:x:':*xr
(0 EsG necesar ca in pregatirea 9i destarsurarea negocierilor,
'mlilunii,
cu implicarea
sb se urmeze anumite reguli (valdbile in ge.eral. pentru orice
acredilar
nogociere, nu doarcele pudate de misiunea diplomaticA cu caracler permanent)' r
 Drcpt D;plomatic si ConsLiat. Sinteze penvu e^anpn
Cunoaslerea lemeinice, in profunzime si sub toate aspeclele a probl
care urmeaTa a face obiectul
Fratalului supus neoocieriLj in acesl r
misiunea avendLn rot foarte inipofraiit
Stabilirea obiectivelor ce urmeaza a fi atinse in nedocieri_ sugestiile
fiind relevante pentru aceaste etape. Astfel, obiectivele vor fi structurate p
trei categorii, ?n funclie si de informatiile primite de la misiune:
" obiiectiive lundamentale, care nu pol face obiectul unor concesii;
- obieclive secundare, care, in mod exceptional, pot face obiectul uno
concesii, dar numai pentru atingerea obiectivelor fundamentalej
- obiective de imporlante reduse, ce pot fi utilizate pentru a face o
unor concesii-
ln stabilirea obieciivelor se vor lua in calcul atet raporlul dintre puterea d
negoliere a statului propriu si cea a partenerului cat si contextul politic i
relatiilor bilaterale.
Obiectivele de atins vor fi consemnate in mandatul delegatiei, care va
supus spre aprobare instituljilor in numele cerora se neoociaze
!4!atul (
cdzul unui tratat inlre state - presedintelui, in cazul unuil-ratat inke giiEfre
primului-ministru elc.)
Realizarea unei convergente in cadrul delegatiei: este foarte important ca
membrii acesteia - intre care se afle si membrii misiunii- sd exprimeo aceeagl
necesar ca, in cadrul negocieritor, delegatia se nanitesle o atitudine
.. -Esle
Trexro a, moderata si rezonabile. stlmanifeste lact,
€I{qL!p9du44a!ii. rabdare
si perseverenle, sd dea dovade de putere d;-coni/ing--ere si s5-afumenteze
lemejnic fiecare punct prezentat in cadrul neoocierilor.,
De asemenea, orice negociere va fi urmata de o eval{rare a rezuhatulul
alins si a perspeciivelor de continuare (cel mai frecvent consemnate intr_un
raporl, la redactarea c5ruia se iau in considerare si opiniije exprimate d€
misiunel.
f{f,j Functia de obsetuarc si informarc
(a) Aceaste functie operea?a in dublu sens: intormarea statului acreditant
cu irivire activilatea pe ptan intern si international di1 stalut acreditar si
inlormarea staiului de resedintA ql privire ta anumite aspecte relevante din
statul acreditant.
0 lnformaree statului acredilant are ca obiect:
.-.aspectele vietii interne ale statului acreditar (politic, economic, cultural,
juridic etc.)
- acliunile de polilica exlernalale acestui stat fata de statele jerte:
- actele stalului acreditar cu ielevanle rn,rela!iite bilaleratg
c) lvlisiunea dipiomatic5 are, de asemenda, rotut GiaOuie la cunostinta
statului acreditar acliunile sau mesurite luate de statut acredilanl care pot
prezenta interes pentru primul.
Funcliile si activitatea misiunii diplanatice
hlllr]lllr do observare 9i informare cunoaEte anumite limitel
i Iroblemelor care poi face obiectul informaliei;
hur)ole prin care se pot obtine informalii: Convenlia de la Viena
h cI informalia poate fi oblinuu doar prin mijloace licite.
0oIBl(lorecd sunl mijloace licite: contactele oiiciale sioficioase, studierea
ll a colorlalte publicalii, contactele cu personalit5ti politice, contactele
m$rnbri ai Copului diplomatic etc.
g 4. Functia de rcalizare a coopererii intemationale
MlEl fea diplomatice arc rclul cle acultiva, ptomova, extinde sidivetsitica
ih rc stalul acreditant si statul acrcditar,
C{roDorarea intre cele doui state se poate manifesta pe diverse planuri:
t0lllk);
a{x omic;
lullrrra;
ulIki.
lht tol din ce in cet mai ridicat it are cooperarea ecanomice' devenile un
llv in contextul fenomenului conlemporan al globalizbrii Astfel, misiunea
nlicd va contribui la:
h0llltarea conlactelor comerciale intre companiile staiului acreditant 9i
rlo statului acredilar;
alragerea de investilii in statul acreditant 9i identilicarea unor oportunitali
I to lnvesti in statul acreditar;
dnrvollarca cadrului jutidic bilateral in vederca facilit6rii schimburilor
rclale: incheierea de acorduri comerciale, vamaie, acorduri privind
orea si protejarea reciprocd a investiliilor, acorduri privind evitarea
lmpuneri s.a.
d) un mijloc utilizat in vederea intaririi coopererii inlernalionale este pro-
vnroa, prin variate mijloace, a imaginii statului acreditant in statul acreditar.
0.?.2.5. Functia de prctejare a intereselot statului acrcditant 9i a ceEtenilot
liliar a) Protejarea intereselor statului acreditant reprezinta, de fapt, o
rlore sintelce a tuturor tunctiilor misiunii diplomatice
Proleclia intereselor cetelenilor stalului acreditant se realizeaza prin:
. oxercitarea de tunctii consulare;
" proteclia diplomatice.
b) Exercitarea de funclii consulare
A . 3 alin. (2) din Conventia de la Viena prevede ca:,,Nicl o dispozitie din
nnta Conventie nu poate fi inleryrctate ca intetzicend misiunii diplomalice
tcllarea lunctiilot consulare".
 Drept Diplomatic si Consutar. Sinteze pentru exanen
Totusi, exercitarea functiilor consulare nu poate fi concepute in I
consimFmantului statuluj acreditar. Astfel, se admite ce lipsa rela!iilorco
cons{ituie un impedimenl in exercitarea de funclii consulare de c;tre o
diplomaljce.
c) Protectia diplomatica
Definitie: Prcleclia diplomalicd rcprczinle fictiunea iuridica prin
reclamatie sau un litigiu care opune un cetetean al statului acrcditant
acteditat este preluaE de statul de cefitenie, lransfomendu_se
recl amati e/l il ig i u i ntrc state.
Exercitarea protectiei diplomatice este supusA unor conditii:
1) actul prin care sunt lezale drepturile sau interesele cetdteanului
acreditanl sa rep'e/inle o violare a dreptului international
- norma de drept internaiional incdlcat5 poate fi:
- a unui tratal;
- cutumjare - regula standardului minim de tralament.
2) conditia cetateniei
- cetdtenia trebuie sA fie rea6 si elective (Caul Noftebohm, C.l.J,
Exceptii de la aceasta conditie:
-1
- membrii fo4elor armate gl a echipajelor navelor;
-
.- silualia protectiei functionale acordate de o organizatie internati
(Avizul consultativ ,?eparation lot lnjuries in Seyice of the Ij.N., C.1.J., 1
- exceptii consacrale prin tratate.
-in cazul persoanelor ju ridice, protectia diplomatice se acordd dupe
nalionaliatii, determinate pe baza urmatoarelor criterii:
- criteriul inregistr;rii si at sediului social (Cazul Barcelona Tmction,
1e70);
- criteriul controlului (nationaljiatea persoanei juridice
este delermina{
cetetenia actionarilor majoritari);
- criteriul sediului real.
3) epuizarea ceilor de atac interne
- este necesar ca recursul intern se existe nu numajin drept, ci si ln
- esle necesar ca aceste cei de alac se fie efective, susceptibile
conduce la o solutionare a plangerji ceteleanului lcazul Ambat;etos, C',
1956)
4) regula ,,clean hands,'- este necesar ca incdlcarea drepturilof
intereselor ceteteanului statului acreditant sd nu fie rezultatul prop;ieicon(
ilicite.
6.2.2.5. Alte funclii ale misiunii diplomatice:
- adresarea de proteste;
- prolectia intereselor unui stat tert;
- in cazul nun,tiaturji aposlolice functii ecleziaslice.
Flnctiile Qi activitatea misiunii diplomattce
6.3 - Activitoteo misiunii diplomdtice
rrhlunii diplomatice se desfesoara in doua directii: in relalia cu
nl !l in relalia cu statul acreditar-
tlh cu statul acreditant
{iu statul acredilant, activitatea misiunii se concretizeaz5 in
llrlllrotiuni din partea ministerului afacerilor externe 9i elabotarea
dc c5tre misiunea diplomaticd.
lunlle sunt diective date de ministetul alacerilor extene al
rtnl agentului diplomatic in scopu! de a4 face se cunoasce
wfui seu in ceea ce prive1te misiunea ce utmeaze se o
$ pentru a-l indruma cu privirc la conduita ce o va utma-
tllh pot fi scrise sau orale, secrete sau ostensibile.
lg au rolul de a informa guvernul statului acreditanl cu privire
dornorsurilor inkeprinse in baza instrucliunilor.
ul do vedere al regutaritdlii lor, pot ti ordinare si extraordinare;
do vedere al continulului lor, pot fi descriptive, narative sau
nlcarea inlre misiunile diplomatice si rninisterul afacerilor externe
,A prin mijloace specifice: telegrame {prin care se comunicd
()1lractgr secret), infograme, radiograme sau comunic5ri fax (prin
nlcd informatil fare caractersecret), serviciu' de curier diplomatic
lo pot lransmite originalele unor documente, materiale cu un volum
llc')
htla cu statul acreditar
J
flrl diplomalic esle acliunea desfeFura& de o misiune diplona ce
statului acreditat in scopul de a indeplini tuncliile qi sarcinile
lncrcdintate de statul acrcditant.
lo diplomalice pot fi scflse, otale sau mixle
a ciiplomatice sunl comuniceri oficiale trimise de o misiune
n nislerutui afacerilor exlerne al statului acrcditar 6i invers, care
li oryanului care le transmite, fiind rcdaclate intr-un anumit stil
vorbala este o comunicare scrise, ce emane de la misiunea
rau de la ministerul afacerilor externe al statului acreditar.
td la persoana a lll-a,9i cuprinde formule tip de inceput 9i de
l (,Ambasada... prezinte salutul/complimentele sale M A.E. 9i are
dt a.l comunica..."). Pe ea se aplice sigiliul Ei parafa (inilialele) De
oa obiect probleme de importanle secundara, dar poate ii folosite
ptoblomele mai irnPortante.
 Drcpt Diplonatc si Consular Sinbze pentru examen
2) Nota semnate este un document solemn, adresat miniskului a
externe sau personal seiului de misiune. lncepe cu o formuld tip (,,Domn
Ministru" sau ,,Domnule Ambasadol') si se inchee cu o formul5 de poli
(,,Prjmiti, vd rog, Domnule Ministru, asigurArile inallei mele consideratii,,);
intotdeauna semnatd de expeditor.
3) Scrisoarea personald are un caracier maiputin protocolar decat n
semnatd si este folositS pentru comunicari carora li se conferd ca
personal.
4) Nota colectivd este o not5, cu caracter solemn, adresate unui g
de reprezentantii mai multor state, care au de comunical in comun observati
lor.
5) Notele identice si notele paratete sunt nole cu acelasi conlinu
in mod sinullan de mai mulle misiuni.
preze rlale
6) Aide-mdmoire este un document folosil in mod curent paralel
demersul oral care are ca scop se prezinte succint aspectele unei anum
probleme pendinle intre doue slate, se expund chestiunile discutabile si
redea in scris punctulde vedere alstatului respectiv. Documentul emand,
regula, de la misiunea diplomaticd sieste adresat mjnisterului afacerilor exie
alstatului acreditar. Nu esie semnat. nu curloazie si poa
data emiterii.
7) Nota circulard este o notd cu continut identic inaintate de m
afacerilor exlerne mai multor misiuni acredjtate in slatul de resedinte prj
care se comunica o pozitje, se solicite sprijin penlru o candidature a statu
acreditar etc.
8) Memorandumul este un document cu intrdbuintare limitata. similar
forma aide-memoire-ului, dar mult nai complet din punctul de vedere a
continutului.
9) Ultimatumul reprezintd o not5 sau un memorandurn prin care guvernul
sau reprezentantul diplomatic prezinte conditiile as!pra carora statulin numel6
ceruia se face declaratia irslbfe,.de obicei, ultimatumul implic5 amen
cu anumite m5suri indreptate impotriva statului ceruia i se adreseazd in cazul
nesatisfacerii ceredi. Ultimatumul conline o cerere expresa pentru un respuns
prompt si categoric Fi, adesea, se fixeazd un interval de timp pentru remiterea
respunsului.
Bibtiogrotie obtigolorie
l.M. Anghel, Drcpt diplomatic si consular, Ed. ,,Lumina Lex", Bucuresti, 1996,
p. 119,148;
A. Boncioq, Drept diplomatic, Bucuresti, 1997, p. 91-103.
Functiile Fi activitatea misiunii diplonatice
de lq Vieno cu privire ld reloliile diplomdlice
lrrld lo 18 oprilie l96lj rotificotd de Romdnio prin Decretul
1968, publicotin B, Of, ol R.S.R,, porteo l, p, 89)
, l'ntcliile misiunii diplomatice constau in special in:
t
rcWezenta statul acteditant in statul acrcditat:
,
octoti in statut acrcdikr interc'ele statului acreditant si ale cetelenilot
ln ltrn ele admise de drcplul international:
A duce tratative cu guvernul slatului acrcditar:
A lnforma pin toate miiloacele licite despre condiliile si evoluliile
in statul aaeditar si a rapoia cu ptivire la aceasta guvernul
I acredilant:
al prcmova relafiile de pietenie si a dezvolta rcla.tiile economice, culturcle
F
intrc statul acrcditant si statul acrcditar.
I, Ntci o dispozitie a prczenlei Convenlii nu poate fi interyrebte ca
d misiunii diplomatice exetcitarca tunctiilor consulare.
EXA 2
Conevoro, ltolio c. Peru, Curteo Permonentd de Albilloi,
llnlo din 3 mdi l9l2 - sintezd -
L.t 12 decembie 1880 Guvernulperuvian a Womulgat un decrct in vittutea
au fost create la 23 decembrie 1880, libramientos - bonui de da6 la
| - in favoarea sociefi,tii ikliene JosE Canevaryi Fii, pentru suma de
O lie ste ine patibite la diferite scadenfe. Difercndul s'a nescut din taptul
acoste banui nu au fo* p6tile de Guvernul peruvian la scadenlele fixate
Canevaro htel a decedat in 1883, societatea fiind preluaft de cete fii
-
Guvernul peruvian a phtit, pAne la acest moment, un acont de 35000
gocietatea Canevaro a existat pene in 1900, cend a lost dizolvate h
moment, bonu le au trecut asupta lui Napoleon 9i Carlos Canevaro,
atthloni italieni, Fi lui Ralael Canevaro, frctele acestoa, cu duue cefilenie -
tlland qi peruviane, a cerui cedlenie italiane era contesha de Peru.
ln afara chestiunilor tegate de cuantumul sumeidatorate, ptoblema iuidice
Oo a prezentat un interes deosebil a fost: poate ltalia se exercite prcteclia
Clltlomatice asupta lui Rafael Canevarc, ca cete9an italian?
 Drept Diplonatic si Consutar. Sinteze pentu examen
in ceea ce priveste determinarca ceteteniei efective in caz de
ceatenie, in scopul de a sfabili dace ftalia en indrepte E se exercite
diplofiatice asupra lui Rafael Canevaro impottiva statutui peru, Cuttea
constatat umebarcle elemente de fapt:
- pe de o pafte legea italiane in confomitate cu carc s-a attibuit cetett
Iui Rafael Canevarc (art. 4 din Codul civit itatian dend exprcsie rcguijj
sangvinis);
- pe de alte pafte, Cuftea a relind ce Rafael Canevarc a actionat lh
numercase ocaziica ceteban peruvian, aat prin depunerca candidatu i pentn)
Senat (in conditiile in care cetebnia peruviane era o condilie sine qua non
p-enttu depunerca acesteicandidatu
), cet si ptin acceptarca funcliei de Consul
Aeneral al Republicii peru in Olanda, dupe obtinerca aprcbe;ii cuvemutul
peruvian si a Congresului acestui stat.
Punend in balandcele doue ebmente, CutTea a afitat ce RafaetCanevaro
est mai stens legat pin bgetuta de cetebnie de peru decet de ltalia.
Cuftea a aretat ce, in prczenta acestui caz de duble cedtenie, Guvenul
peruvian are dreptulde a-lconsidea pe RafaelCanevarc ca ceblean peruvian
si de a ignora calitatea acestuia de cet^tean italian. prin umare, solicitarca
Italiei in ceea ce p veste persoana tui Ralaet Canevarc a fost dectatatd
inadmisibih, Cuftea judecend doar situalia cetorlalli doi fnti Canevarc.
cuptEA qERMANENTA DE JUSflltE INIERNATIONAA
CAZUL PRIVIND CONCESIUNILE MAVROMMA\IS
- sintezo -
Difetendul a aperut intre Grccia si Marca Britanie, primul stat soticitend
oblinerea de rcparalii pentru atingerile aduse unui ced,tean at sdu in patestina
- la acea epoce afla6 sub mandat b tanic. Degi diferendut aperuse inilial
intre un paiicular gi un stat (intre Mavrommatis si Marea B tanie), cuvemul
grec si-a asumat cererca nationalului seu, asffel incet difercndut a intrat intr
o noue hze, devenind un litigiu intrc 6tate.
Problema principa6 pe care Curtea a examinat-o a fost: atunci cend un
stat preia plengerca unui na,tional al seu, et exercite un dfupt at percoanei
protejate sau un drcpt ptopiu? De d'punsul la aceasE intrcbate depinde
insugi fundamentul jutidic al prctectiei diplomatice.
Examinend acea'E chestiune, Cuiea a atebt:,,E6te un ptincipiu elementar
al dreptului intemational faptd ce un stat are dreptut de a-si ptoteja nationalii,
carc au prcjudicii de pe urma actelot contrcre dreptului intenational
comise de 'ufeit
alt stat, de Ia carc nu au putut obtine rcparatie pin ceile de tecurs
interne. Pin prcluarea solici6tii unui national si prin rccurgerea la actiunea
Functiile qi activilatea misiunii diplonatice
lhll liau la ptocedui jurisdictionale intemationale in numele acestuia,
ax tcilA, in rcafiIate, un drcpt propriu - drcptul de a asiguta, in petsoana
tltt sat. respecbea rcgulilot dreptului inletnalional .
wnnrc, Cuftea a atebt ca fapld ce diferendul s-a nescut din atingerca
ht c\tre slat unui intercs pivat nu prezinte rclevante din punctul de
nl admisibilitdtii cercrii. oda6 ce un stat a prcluat cazul in numele
nelktml al seu in lala unei instante internationale, in fata acesteia
ahttJutul rcdamanl
'talul
CUR\EA INTERNAIONALA DE JUSTIIE
CAZULNOIEBOHM
,llwlia de fapt
Pthlclpatul Lichtenstein a intrcdus o cerere in fala Cu4ii Internalionale de
, soliciand obligarea Gualemalei la plata unei despegubki pentru actele
(Daliona zeri) comise in 1943 impot va lui Ftiedtich Nottebohm,
lsln al Lichtensteinului cu rcgedinla in Guatemala (prin acotdarca
d ip lo m atice acest u i cef elean ).
Nollabahm s-a neecut la 16 septembrie 1886 Ia Hambury, fiind cealean
nn. in 1939 a cerut naturclizarca in Lichtenstein, obtinend cetebnia
Il sta| fefi a pietue inse cetepnia gemand.
Aht 1905, rcQedinla sa a fast in Guatemala, unde se acupa cu afaceti. A
se mentine bqetutile cu Germania, ceEbtind rclativ des in acest
I lnlre 1931 9i 1943, a efectual cebva scurte vizite in Lichtenstein, la
bb seu.
Legeadin Lichtenslein rcferitoarc la cetebnie din 4 ianuarie 1934, prcvedea
rcferitoare la oblinerca cefileniei, printrc carc 9i rczidenta timp de 3
po tetitotiul statului. La 9 octombie 1939, Nottebohm a solicitat acordarca
,tlhfeniei Principatului Lichtenstein, solicitend dispense pentru perioada de
Epdin6 cle trei ani, Hft a indica inse motive prccise carc l-ar fiindrcp6lit la
ttisasE dispense. Obtinend paraport al Principatului Lichlenstein, Nottebohm
I oblinut la 1 decembie 1939 vize de h Consulatul General al Guatemalei la
autich, rcvenind in Guatemala in 1940.
Guatemala a sustinut ce cererca Lichtenstein-ului era inadmisibile, intrucet
th1llutul ctiteiu de acotdare a prctecliei diplomatice este cedlenia rea6 qi
abctve.
Lichtenstein a sustinut ce Guatemala a rccunoscut implicit cetdtenia lui
Nottebohm in 1941, acotdand vize acestuia. De asemenea, Lichtenslein a
tuslin./ ce naturalizarea a losl conforme cu dreptul inten, deci opozabih
a,lorlalte state.
 Dtept Diplonatic si Consutat. Sjnteze pentru
exanrcn Functiile si activilatea nisiunii diplomalice

Hoftnrco Cutii ,htt:!o juridice pe plan intenational, carc nu sunt in mod necesar 9i
(l.C.J. Reparts t9SS, p, 4) qxvnbile unortefte state sau carc le sunt opozabile numaiinanumile
(...) atht cnzuL de exemplu, a unei hoaati judecebresti prcnuntate intr-un
,n dorcste a fi executate in aft stat.
. ,,Pentru a decide asupra admisibilitdtii ceretii, Curtea trcbuie se sb
dace cetebnia acotdad tui Noftebohtn ae uwh o atuitrale au examinat cazu de duble cedtenie, in cate se
tiecntenstein piii nai Fnhlona exercia i protecliei diplomatice. S-a acotdat preleinq
care a avut toc in circumstantele descnse
mai sus. poate ti nvoc.,tairioo toalo giefeclive, carc, in confomitate cu situalia de fapt, este bazate
cua.tematei. daca confera Liechan.tein-"1;;
;;1,{;;; ; ;:;;;;'Zii;;;, rl pulernice intre persoana in cauze gi statul a cerui cete9nie este
ptotectiei diptomatice asupn tui Nottebohm
;;";;;; ";;;;r"i;i;,
ii da dreptut sa sesizeze Cuttea a) pnvre ta a
dlacutie. Sunt luati in considerare dileilifactoti, impoftanta lor vaiind
?:::?:r:1.
I,egale anum a chestiL lrn cnz la altul: rcgedinla obignui6 a individului in cauze esb un factor
de aceash persoani. in accst sens,
Liechtenslein a afimat ,.ptincipala prcbtema "orriti"rrt
i:ii.iiZi I dat mai ttebuie luati in considenrc si alte aspecte, prccum sfen
este daca dobendirca .Fht. sale, bgeturile de familie, pafticiparea la viata pub ce, atagamentul
Liechtenstein-utui de cetre Nottetinm tretuii
;;;;;;;;;;;;;i;Z:1, lnl pentru statul respectiv, eventual carc este tmnsmis copiilot etc.
::::1::::1":d t?-yr",: este in ptincipiu adeverata, aoua
necesare: in primul rend, recunoasiere. nu
jiiii tiii ail tendin6 prevaleaze si in doctrina de drcpt internalional 9i in
este necesate penttu Iti. Dteptul intem al statelor rellecta aceasa tendinq, inter alia, atunci
p?::* admisibirit;ba prezentei cereri; rn a aiirea aiJ,toa
2"-"li:!? ::::!:,
s-e pune prcbteha rccunoasteii
de ceie bate
t t:i dllioneaze dobendirea cefileniel de existenta unei legetuti, care poate
ir_Zi iZ'iL ln coea ce priveste scopul sau natura sa, inse care este constante la
Guatemala "ititi, "t .la principiu. Legea din 4 ianuarie 19U a Liechtenstein-ului este un bun
i$i.ptopune se depeseasca stetu prcbtemetor I in acest sens.
,.-Py,n"1ny
treoue sa decicld. si anume dacA cehtenia acotdata tui
asupta
o bazA tundtca pentru a tustifica actiunea introdusa
Noi;;;; ?tAclica anumitor state carc evite se exercite protectia diplomatice in
.9:t::l:tui
tmpovtva
in tata unei persoane care a dobandit cetdlenia pin nalionalizare, atunci
Guatemalei.
nceasta, pin absenF indelungaa, a diminuat legetu b sale cu lara
t:::;r::::*,:::,,y::rtur, ca otice stat suvetan, se rcsbmenteze p M mai reprezinte decet sbtul fomal de cetetenie, evidenliaze punctul
y:::,!.:3!?jt:, "?11t1,,r1 rereritoarc ta aotanaiiei cetiteiiei ;";;";;,f;i;h vddorc conform ceruia, pentru a putea li invocafi impotiva unui alt stat,
pri n act at o rsa; ;;;l; ;,- ;;;;;;;;l
1i.e::l?, ::ei:ni gg aeaBliz4la ;;^i;
e
ia frcbuie se corespunde situatiei de fapt.
ste n e cei i s a se a a e ;t,; ; ;" ; ;;;p;
::f ::::! :,'
:?:: ! :e ;i
t::1,:^?!y!t:" ttmi:ari as.upm rio",tayii ii-i"ia"7f,iJ!t'Z;;7;i;;.-;;:t
? i; "
; ;;;;:; ;:,:;t
Arcsle conditii rccunoscute de dreptul intematonal pentru opozabilitatea
::l: :::i:::-l::!y:l efectete imediate. ub,"i na"iingu-t" ei, inniiu loniei nu sunt incompatibile cu faptul ce dreplul internalional lase la
::::^.:::!!t ll:.*|e,
;,re,i";;;et";;;;'
sinsurcte erecte, in s"t ii
aiiiiiii,i"7,"lr
";;i;i;;i:':;";;i::i";:::1""3:'",::l:"#":i:::,,:.j udinea tiecerui stat posibilitatea de a edicta regulile rcferitoare Ia
a conlerl dhea ceateniei.
l?::?:::?:::
=;:s,talului in cauzd
al
acordaa drepturire Fi
:! Ie!?stprcvede penh; prcpnt cehtent. piiiii ii"i,ii,i",,
"a,,s"ti,r"
(... ) Po de afte pafte, un stat nu poab se invoce faptd ce nomele pe carc le-
Dar chestiunea asuprc cereia Curtea este a anis il indrepalesc la recunoasterca bgetuii de cedlenie de cdtrc teft,e
.
lega.te de drcptut inten at Liechtenstein-urui.
chemate sd decida nu este una tlAlo, decet dace a aclionat in confomitate cu scopul genercl de a realiza
decizia inteme a Liechtenstein_ului daca acest
N" a"pnai ii t.Eiiifi'"rr'lZ Jonfotmitate intre legetura juidice de cealenie Fi legetura factuale oiginare
stat este indrcpdtil sa exercnc lnlrc cealean gi stat, care ptesupune gi ptotejarca cealenilor impotiva unot
ptolectia diptomatica in ca,,ul de faa. penlru
a ;;;,i;'Z htlo state.
nt,roctuce o cerete in tata Cutti;. ptobtema
lrebuie "*r;;;p;;;;;;;,"
ptasil n'"iiiriiit"t ln confatmitate cu ptactica stateloL cu sentintele abitrcle 9i opiniile autoilor
do specialitate, cedtenia este o bgetud iutidice avand h baze un fapt social,
intemationald olete nunercase exempte de
-.Pra;tica
cete 6tate in exercitarea jutisdictiei interne care nu au
acte indeplinite de ln atasament, o conexiune o ginare de exislenfe, interese si sentimente,
in mod necesat si lmprcune cu existenta unot drcptuti si obligatii reciproce. Cefilenia constituie
o asupra cercia este confe te, fie prin
 Dtept Diplonalic si ConsulaL Sinteze pentru examen
lege, lie prin decizie administtafive, este mai lega6 de populatia statului da
celelenie decet de populatia o carui alt stat. Dace cetebnia este acotdate da
un stat, acesta va avea dreptul de a o invoca impottiva unui alt stat
dace cefilenia constituie transpunerca in temeni jutidici a bgetuii
cu statul rcspectiv.
in condiliile in care acesta este cite ul pe baza ceruia un stat poate in
ceElenia sa pentru a putea exercita protectia diplonatice sau pentru d,
introduce o acliune in fala unei instanle intenalionale, Curtea trcbuie sq
detetmine dace ce6lenia acodad luiNoltebohm pnn naturalizare
acestot citerii sau, cu alte cuvinte, dace bgeturc lactuaa intte Nottebohm gl
Liechtenstein in petioada antetioad, concomitena sl ulteioare naturalize l
aparc a fi sulicient de stanse, apare a fi prepondercna in compatatie q)
orice bgetuft inlrc Nottebohm si oice alt stat, astlel incet ce6tenia se fb
reale si efec ve, expresia juidice exac6 a unui lapt social, a unei legetud
care a existat inainte a cep^ht ulterior lorne iuidice.
(...)
Se pune intrebarea: in momentul naturalizeii, Nottebohm apare mai legat
prin tradilii, rcsedinte, intercse, activiteli, bgetui de familie, intentii de viitot
de Liechtenstein decet de orice alt stat?
Faptele esentiale sunt umebarele:
Ladata la carc a solicitat naturclizarca, Nottebohm fusese ceteban getman
din momentul nastetii. A menlinut bgetu b cu membtii familiei carc au Emas
in Gemania si a avut intotdeauna bgetuti de alaceri cu lara sa.
Noftebohm isi stabilise rcgedinlain Guatemala de U de ani. SLa continuat
activfte b in acest stat. Pincipalul spaliu al intereselot sale eta aici. La scud
timp dupe nafuralizare, s-a reintorc in Guatemala, care a temas centru
intereeelot gi activi6lilot sale. A remas aici pene h expulzarca sa ca urmarc
a mesu lot de rezbol in 1943. A incercat ulte or se se intoarce, Guatemala
rcfuzend inse admiterea sa. in Guatemala se aflau, in aceta1i timp, mai mutli
menbti ai familiei sale, carc au aclionat pentru aperarea intereselot sale.
Pin contrcst, legetu le sale cu Liechtenstein-ul sunt extrcm de rcduse.
Nu avea nici domiciliu, nici rcgedinq prelungi6 in acest slat in momentul
intrcduce i cercii de naturalizarc: cererca demonsteaze ce vizita sa avea
carcctet tempow, prin faptul ce s-a solicitat ca procedurile de acordarc a
ceElenieise fie iniliate sifinalizate lereinarziere. Nicio intentie de stabilirc in
Liechtenstein nu a lost demonsttate in sepfimenib, lunile, anii carc au umat
naturclizetii - din conte, s-a intorc in Guatemala la toafte scutl timp dupe
natutalizare Fi a manifestat intentia feme de a remene acolo (...).
Faptele demonslrcaze in mod claL pe de o pafte, absenta oric4rci legdtuti,
a oicdrui atasahent intre Noftebohm si Liechtenstein $i, pe de al6 pafte,
existenla unei legetui stense si de lunge duate infte acEsta si Guatemala,
Functiile si activitatea midunii dlrnatice
I
IIilcare nu a fost in nici un fel diminua p n acotdarca ceteEniei
lnr$lein"ului. Natualizarea nu s-a fundanetret pe o legetud prcalabi6
Lllll onstein-ul, si nici nu a modificat modulhviale al persaanei cereia
A logl acordate fere respectarea conceptuh)lM ce6lenie recunoscut in
lllle lntenalionale.
Netualizarca a fost solicihft nu pentru $apul de a se rccunoa|te
rcnla lega6 a lui Nottebohm la papulaliaiechtenstein'ului, ci penttu
h\lropdli pe acesta se inbcuiascd calitalea!, de ceatean al unui stal
nt cu cea de cetelean al unui stat neutru, singutul scop de a obline
Liechtenstein-ului si nu pentu a devenibqat de tradiliile, interesele,
de viatesi a-si asuma obligaliile - altele dedlcele liscale - si exercitarea
tllot confeite de statutul dobendit.
Qualemala nu arc nici o obligatie de a rccw' te cedtenia acordate in
ttllel de cicum'tanle. Pin umare, Liechtenstdr"ul nu este indrcpdlit se
atlltldtt prcteclia sa asupra lui Nottebohm in rapanr,u Guatemala siso citarea
n, ponlru acest motiv, trcbuie calificafi ca inaht ibiE.
(,.. )
Penlru aceste motive, CIJRTEA, cu unsprezeft votuti conta trci, dedare
ttl corcrea inainta6 de Guvemul tuincipatului Li itenstein este inadnisibile "
CUPIEA INf ERNAfl O NAG N JU SNflE
CAZUL BARCELONA TPACIION, LIGHI AW POWER COMPANY:
BELGIA c. SPANIA
Situatia de lapt
lnliinqte h 1911 in conformitate cu prevedetl|legii cana!1iene, societatea
Bdrcetana Traction Light and Power Company t@a ca obiect de activitate
lumizarca de energie eleclice pentru o tegiune ivotanta a Spaniei. In 1948,
o tnstanle din acest stat declare, la ceretea a trercditoti spanioli, lalimentul
,ocieatii, bunuile lilialei fiind puse sub sechest$] consiliul de administalie
dos tuit. Dat fiind faptul ce majoitatea actionarit erau de cealenie belgiane,
lcest stat a efectuat numeroase demersuti ln fihrea asigurerii rcspec6ii
drcptuilor cetepnilot sei. Esuend negocieile, ldgia inttoduce o acliune in
lata Cuftji, dat igi retrage cererca ln condiliilehcare au loc noi negociei
Cantlictut neliind solutionat nici de aceasd dald, BtJgia introduce o noua cercrc
Drctinzend repararca prcjudiciului sufetit de ce Enii sei.
 Drcpt Diptonatic si Cansular. Sinleze ppntru p^anen
Holdroreo Cufii
(l.C.J. Reports, 1970, p. 3)
(...)
Atuncicend un stat admite pe teilotiulsau investitti stretne sau natio,
,.33.
aiallui stat. persoane lizice sau juidice, eleste oblgat sa ertinda asupn
prolectia legilot sale si se isi asume anumile obligatii rcleritoare la tratamen
pe care li-l va acorda. Aceste obligatii, totusi, nu au carccter absolul
necondilionat. Este necesare, in specjal, realizarea distinctiei intrc
unui.slat tab de camunitatea jntenationale ca un intreg sj obtigatiib n;s
vts-a-vts de un alt stat in domcniul protectiei diplofiatice. prin nalura
primele obligalii intercseaze oice stat. Din pe8pectiva impoftantei a
in cauze, bate stalele pot avea un interes in rcspectarca acestot
acestea sunt obligatii erga omnes.
(...)
35. Obligatiile ate cerct conlinut este legat de prcteclia diplomatice nu
pafte din aceasE categorie. Nu poate fi iustinut, in ceea ce piveste
o a!
de obligatie, intt-un anumit caz, ce bate statele au un intercs in
acesteia. Pentru a introduce o cererc in justitie rcferitoarc la incetcarea
astfel de obligatii, un stat trebuie mai inhi se stabiteaice existenta drcptulul
seu de a actiona astfel, rcgulile de drcpt intenational in acest do;eniu avend
in vederc doue posibifteli.
Ptima este aceea in carc stat peret a incelcat o obtigatie faa de att stat
-in ceea ce priveFte ceatenii acestuia. A doua este acee; ce numai pattea in
tauoarca care-ia este datohta o obligatie internationale poate ridica o pbngerc
teleritoarc la incdlcarea acesteia la sevedea cazut Reparatiipentru prejud;ciile
suferite in setuiciut O.N.u., Aviz Consuttativ, LC.J. R;p. ig4g, p. isl).
In cazul de fale esle esential se se stabiteasce dace pietderile suierite
de
actionarii belgieni aicompaniei Barcelona Tnction au fost consecinta incebe
unor obligatii ale carq beneficiari erau acestia. Cu alte cuvinte: a ist incebat
un drcpt al Belgiei rezultat din faptd ce cedtenii acesteia au sule t o incebarc
a drcptutilot lor ca aclionai ai unei companii carc nu are nationalitatea
belg!ane?
36. Astfel. eristenla sau inexistenta unui drepl- apa inand Belqiei si
recunoscut de drcptul intemalional, estedecisiva penttu sotulionarca pro;lemei
capacifitii ptocesuale a Belgiei [...].
41. Conceptul si ,ttuctun unei societet cu tespunderc limihd este
fundamentad pe o distinctie ctaftintrc entitatea separute pe care o reprezinte
compania si peBonalitateajuridice a actionarilor. Separarca bunutilor;ociedtii
de cele ale aclionarilot este o manifestare importanb a acestei distinclii.
(... ) nnumite situatii. in situalia de fapt concrea compania impotiva cercia se
Funcliile Fi aclivitatea misiunii diplonatice
trt bab ce compania are peBonalitate iuidice distincE, o atingerc
t:rt)paniei cauzeaze, pe cale de consecinte, prcjudicii Fi actiona lor
t lrpld ce aat compania, cet 9i actionarii, au suferit anumite daune, nu
l pl ce ambii au dreptut de a solicik compensatii Astfel' atunci cend
actionarilot sunt atinse ptintr-un act asuptu companiei, aceasta din
pl,lo cea cate trcbuie sA declanseze actiunile prccesuale adecvate.
tljttl entidti au de sufeit de pe uma aceluiasi act' numai uneia dintre
rnpanial i-a fost incebat un drept.
)
il $lluatia este diferifi dace actul in cauze esb indrcplat dhect impotiva
evide ce drcptul intern confete anumite drcptuti
l n or acfionailot. Estedifeite
l lonarilot. carc sunlde cele ale societalii incluzdnd dteptul la
lp|dt dectahl, dreptul de a participa si de a vota in adunatile geneale.
I (le a prid bunui ate sociehlii in caz de lichidarc. Cend unul din
i lo individuale directe este atins, actionatul are o cale independen6
,ll. Guvernut betgian prctinde ce acliona i, cetepni belgieni' au sule l
nllciica siconsecintea actelor ilicite ale autotialilor spaniole si, in special,
xiltwile companiei Barcelona Traction, desi nu au incelat se existe, au
t gilte de orice con\inut economic real. in consecinle,
a sustind ce aqionarii
un drcpt independent de acfiune, defi actele cu privire la care s-a fomulat
rea enu indrcptate impotiva companiei ca atate Astlel, ptoblema
se reduce la laplut dace esb tegitim se se identitice o atingerc aduse
trilot companiei, din cate rezulte un prciudiciu adus actionatilot, cu
rca drepturilot lor diecte.
(...)
!)1. Pe ptan lntenalional, Guvemul belgian a avansat teza conform cereia
,lt inadnisibil a se nega drcptul statului de cetebnie al actionatilot de a
tlrtl prcleclie diptonatice in speciat pe motivul ce un alt stat poseda un drcpt
ll llar in ceea ce ptiveste compania. In drcpt sttict, aceaste Iomulare a
aolk)iledi Belqiei de jus standi presupune existenla insufi a drcptului care
nacosite afidemonstrat. De fapt, Guvemulbelgian a arebt in rcpetab Andui
0A u existe o norme de drept international care se inbrzice sbtului de cetelenie
ll ttclionatilor drcptut la proteclie diplomatice exetcitat in scopul de a obline
npanlie pentru un act itegat comis de un alt stat impottiva companiei in carc
lioqtii aetin acliuni. Astel, prin indicarca laptului ce nu existe o notme de
drcpt international carc se nege acest drept' se pune in evidenle un fapt
uorcspondent, releitot Ia inexistenla unei norme de dtept internalional care
tlconlere un astfel de drept in mod exprcs statului de cefilenie alaclionailor'
52. Este posibilca drcptul intenalionalse nu prevade regulispeciale pent'u
iustine ce s-a comis un act ilicit este in mod cett titulara unui drept, in timp ce
 Dtept Diplonatic si Consular. Sinteze pentru exanen
aclionarului nu ii este rccunoscut un a,tfet de drept. Astfel, pozilia
se bazeaze pe o reguh in acelasitimp de drept intem si de drcpt in
in ceea ce p veste percoana aciionaiitor, in timp ce dreptut inten ii
anumite drcptuti, suntem in prczen,ta unei teceri a dreptului intematl
Aceaste tecere cu grcu ar putea fi interprctale in favoarca actianarului.
(...)
55. Cuftea va examinain continuarc motivele pentru care at fide con
ca inaintarea unei cercti de cete Guvefiul belgian in numele actiona
ceteleni ai statului seu, at putea fi justificaE.
(.)
64. Astfel, este necesare studierea a doue situatii pafticularc: cazul in
compania ar fi incetat se existe si cazul in care statul de nationalitate
companiei nu avea capacitatea de a actiona in numele acesteia.
65. In ceea ce p veFte p ma Cuttea observe ce socie
'ituatie,delinute in Spania, iar in
Barcelona Traction a piedut toate bunudle
a fost supuse rcorganizeii, fiind numit un administatar. Este admis in
comun din punct de vederc economic conpania este prcclic paralizate.
^ce
66. ln oice caz, nu se poate sus,tine ce perconalitatea ju dice a companlg
a incetat se existe, sau ce a pierdut capacitatea de a actiona ca o
distincd. Ea nu a devenit incapabia in dtept se ili aperc drepturite sale Fi
cele ale actiona lot s4i. Astfel, o situatie linanciad prccard nu poate
echivalate cu pietderea personafih,tii jutidice, aceasta liind ipoteza tuate
considerarc: numai statutol jutidic alcompaniei este relevant, nu 9i sltuatia
economice sau posibilitatea de a deveni ,practic defunctd" - o fotmularc
care s-a bazat un aryument, dat carc nu ptezinte prccizie juridice. Numal
situatia disparitiei jutidice a companiei, actionarii isi pierd posibilitatea de i
actiona pentru a obline anumite rcmedii ptin intemediul companiei; nunal
cazul in carc ar fim pivali de o asemenea posibilitate, s-at pulea naste un
dtept independent de actiune pentru ei si pentru statul lot de ceatenie.
67. in cazut de fafi, Barcelona Ttuction se afle in rcoryanizare in statul
inregistrcrc. Depafte de a rcprczenta incetarca sociefitii sau a drep
sale, aceasfi situalie denofi faptd ca dreptu le companiei sunt const
a6t timp cet nu a fast declangate \chidarea. Desi se af6 in reorganizare),
compania continue se existe. [...]
68. Cunea nu se confrunte, pin umare, cu prima ipobze mentionaE ln
par 64 si nu trcbuie, in consecinle, se se prcnunle asupra acesteia.
69. Cuftea se va apleca in continuarc asupra celei de-a doua
aceea a lipsei capaci6lii stalului de nalionalitate al companiei de a actiona
numele acesteia. Pima prcbbme care trcbuie examinate esb dace Cana
- altreilea element al relatiei tdunghiulare este, in drcpt, statul national al
- Iul se debmine imposibililatea e^ercidri prolecliei.
soc ietel i Barce lo na Tract io n.
70. In stabilirca bgeturilor dintrc stat si persoane juidice pentru scoptJl
prctectiei diplomatice, drcptul international se bazeaze, dat numaj intt.O
Funcl le acliwtatea nsvnii diplonalice
?
lb limih6, pe o analogie cu rcgulile carc guvemeaze cetepnia
ulor fizice. Regula traditiona6 atibuie dreptul de a exercita prcteclie
llllch asuprc unei persoane juidice statului in confarmitate cu dreptul
tlilalea este inrcgisttate si pe teritotid ceruia isi arc inregistnt sediul.
td daue crite i au lost conlitmate de o pnclicd indelungafi si de
nlse instrumente internationale. TotuFi, au fost invocate legetu
tnt arc sau diferite intre stat si persoana iuridice pentru a fundamenta
Il unui drept de a acorda prcteclia diplama ce. Aslfel, unele state
lh Notectie diplonatice companiilor inregistrate in confomilate cu drcptul
ltuttt l dace isi au sediul (sibge social) sau centrul de comande si control
ldtloriul aceslorc, sau cand majoilatea sau o ptopoftie substanliale a
tlk)t este detinufi de cetePni ai statuluiin cauze. Numaiin aceste cazuri,
tft\hiul, exis6 intrc stat si companie o ,conexiune originafi", inftlnia si
alld tmuri ale dteptului international. Totusi, in ceea ce priveFte acodarea
lrtrbclie diplomatice percoanelar ju dice, nu a tost stabilt pene in prezent
txltiiu absolut de ,,conexiune originard" Aceste crite i care au fost aplicate
adurcler relativ, in unele cazuti fiind necesare companrca legefutilot intrc
h o si un stat cu cele cu un alt stat.
ll, ln cazut de fate, este indubitab ce societatea a fost inregistra6 in
aeda Fi ili arc sediul inregistrat in acest stat. lnregistratea companiei in
I canadian a fost un act de libere abgerc. Nu numai ce fondatotii
tlrriei au ceutat se o inregistrcze in dteptul canadian, dat compania si-a
ilhul acest statut de mai bine de 50 de ani. in Canada s-au linut aduneri
unr.,iliului de adminisltulie gicompania a ligurat in rcgistrele de impozite
dlone. Astfel, o bgeture stense gi permanena a fost create, consolida6
hicorea a aprcape o jumetub de secol. Aceash bgeturd nu poate fi
de laptul cdt societatea s-a angajat, ince din primii ani de activitate, in
ln afara tetitotiului canadian. Legeturile companiei Barcelana Traction
C\nada sunt, astfel, de nehgeduit.
l? Mai nutt, nalionalitatea canadiane a companiei se bucure de
|nonsterc internationale. Inainte de declansarca procedutilot in fala Cunii,
n lte state (s.U.A., Marca Britanie si Belgia) au emis declaralii cu ptivirc
telnmentul acordat socie6tii Barcelona Traction de auto te le spaniale.
(, )
l/. Este adeverct ce,b un moment dat, Govenul canadian a incetat se
in numele societdtii Barcelona Trcction, pentru moLive care nu au
po deplin infefirate. [...] Guvemulcanadian a pestat inse, in mod evident,
tea de a exercita proteclia diploma ce; nu a existal nici un impediment
: care se il impiedice se adioneze: nici o situatie de fapt nu a apetuL de
lll. Prin umare, incetarca acarde ide cete Guvernul canadian a Wotectiei
ice asupta socieatii Barcelona Traction nu poate fi inte9refuE in
 Drept Diplomatic si Consutar. Sinteze pentru examen Functiile 9i actvitatea misiunii diplonatice

sensulce nu existd rcmediiimpol va Guvenului spaniotpentru actele i

comise de autoritdtile spaniole. pin utnare, argumentul conform
Ministtu,
intentarca unei actiuni de cete Guvernul belgi;n ur r"pr"r"ntu
posibilitate de a obtine renedierca pagubei suteiite ae Baietona "ii
iraiiiii ntoarca se ve mullumesc 9i pe aceaste cab pentru promptitudinea si
prin aceasta, de actionari, este lipsit de substante.
tlnloa cu care ali binevoit se-mi comunicati respunsul la problema
1.. )
si\ptemena tecu6.
ln consecinte, Culea rcspinge cercEa Guvehutui belgian cu
)h cum am convenit, am informat imediat in lare despre ptopunetea
voturi la unu, douespre,lece votui din majoritate hind ba;ab pe
expus in prczenla HoErerc,,.
hl n,,rtri""" si am deosebita ptacere de a ve aduce Ia cunoslinE ce o
it)Alto a M;nisterului lndusltiei s Resurcelordin Romenia va sosiin
Austria
Lltt ptopuse de Dumneavoastta
VA tog, domnule ministtu, se p mili asigurarea inaltei mele
considenfiuni'
ANEXA 3
AmbasadoL
a) Nota verbald - exemptu [numele]

AMBASADA BOMANIEI
EXECELENTEI SALE
BRAZZAVILLE DOMNULU 1.............
Nt. 174 AFACEBILOB EXTE R N E
MI NISTRIJ L
1 anexe, 10 file
AL AUSTRIEI
VIENA

Ambasada Romeniei prezinE salutul sdu Ministetului Afaceritot

_
Republicii Congo si are onoarca de a-i soticita sd tinevoiasci a
Exteme al c) Alde memoire - exemPlu
triiite
Minislerului Congolez at Cuttutii ahturatut ptoiect de prooram al vizitei
deleoati;i AIDE MEMOIBE
ctneaslilot din Romania condusa de domnul .......
Ambasada Romeniei foloseste acest ptitej pentru a reinnoi Ministerului
1. On the 27h of May 2002, in Vienna, the Confercnce of the ministies of
Afacerilor Externe at Repubticii Congo asiguriia inattei sate ioisiiiiiiii.
lorcign alfairs of the Danubian countries adopted the Declantion on the
Esta:blishnent of the Danube coopefttion Prccess, thus setting up the
fist
Brazzaville, [data]
t)ohlica! ocess ot coopeation in this region This is a poot' ol lhe inlercst ol
'tlrcse at
caunlies in enhancing theit coopeation in vaious lields aiming
MI N ISTERUL AFACER I LOR EXTERNE political
ftf;'tening thei( ties in the process ol European integfttion The main
AL REPUBLICII CONGO r$set oi the Process - its composition, consisting in States with differcnt
- iN oRAs- slandings rcgading the Eurcpean IJnion - has the intrinsic potential of assuring
a succ;ssfui and ;flective ftamewotk to the rcgional cooperclive activities ln
b) Nota semnate - exemptu lhe context of vaious initialives cove ng the Danubian region, the main
prciects
obiective of the Prccess, to avoid the dupticalion of lhe goals and
AMBASADA BOMANIEI developed under lhose initiatives saving time and rcsources can conttibute
VIENA to rcal,,success sloties in the Danubian rcgion
2. Romania is one ol the co-initiatorc ol the Process, together with Austria,
Viena, [...] the European Commission and the Stability Pact for Sauth-Eastem Eurcpe
In lhis quality, the Romanian side was very actively involved in designing and
 Drept Diptomatic Fi Cansutar. Sinteze pentru examen Functiile si activitatea nisiunii diplonatice

Iaunching the Prccess, especially as the Danube and the Danubian

a ntit)uk) lhat these issues are apprcached in an effective v/ay, suppotlive
rcpresent an issue of pafticular importance for Romania _ the State having t t'Dcrn intea?l;on process An issLte tt\/here such a common posilion
t
longest potTion of the iver ftowing on its teritory and, in the same
timi, lI' bt'neucial i; he ptocess of redralting lhe 1948 Betgrade Conveotion
State most seiousty affected by the inteffuption bf navigation on ne Oaiuii I qal regime of Navigatian on Danube, undeftaken within the Danube
3. Romania wishesto thankthe German side lor its veN active in tt,;s,ion. io the end of fomulating this position, the Romanian side
in preparing the launching ol the process. Germany broight a very ,d lt lo lhe German side the oryanization of bilateral consultation on the
c:ntllu.tion during. the preparatory meetings of the tauncning Canferenii, , tto lhat lhe common position could be prcsenteclto the othet counties,
prccess ol
dircctly imprcving the concept of the prccess and adding meani;gfut provisi wktl as to lhe European Commission, beforc the statT ol the
to ils tounding documents. The blaterat Romanian-derman
oi tdllhtll lhe Convention, due in June inst This issue is the mare ,significa.nt
issues of Danubian caopetution, hetd in Bertin, on the l?h"6rr'uttutin-
ot April 200f v ltn redrafting of the 1g4B Betgrcde Convention was identified by the
tepresented a very impoftant momenL which cont bute.l to tornitating
tni tblitl countiei, in the Dectantian on the Establishment of the Danube
constructive approach of the two parlies towards the process. olomtion Process as the priotity of the navigation dimensian'
t. The Romantan paiv sees the launching ot lhe prcccss as the beoinnino
o{ the concrclc activities aimed at implementing the ..pnority tashs. dientifieZ lhk:l1arest, June 3, 2002
n lhe document endarsed bv lhe Conferencc in Vicnna- Far successlullv
tmplemenling these lasks, the involvement ot the intetested countries
pterequiste. Romania consides thal. in ordet fu lhe ptocess
E;
ta eflectivetv
wotk.lhe active suppod and invalvement ol Germany is needed. As a membir
State o.f the Eurcpean L)nion, Gemany is abte to bring a veryprccious expeiie
and added value, as the ta€ks undeftaken under the aegii ol the process
ire
meant to serve the common goal of the Danubian counties _ the Eurcpean
integration.
5. As lat as lhe specific tasks to be undeftaken within the prccesi are
concemed, Romania look the leading rcle rcgading the econotuic dimension.
The fist concrete manitestation ol this dimension, ancl of the procels
itsell,
shal be the Danube Regian Business Conference, which witt take place in
Bucharesl. al the beginning of next year.
6. The firct steps in the process of organizing the Business Conference
wcre alrcady ta|en. On the ti, of May 20A2. a tiist meehng ot the Romanian
Qtgantztng Commillee with the reprcspntatives o.f !he Danubian countties
w-as held in Bucharcst, and a presentation of the pattern of the
Business
C-onferensp vy65 4044. The ncxt step js the meeling of the Jotnl tntetnali;;;t
Organizing Commilee (J.l.O.C.J. to be hetd in Bucharcst on the 27r ot June.
Tot lhe success of this meeting, the pattjcipalion ol the representalives
of ;tl
the Danubian countnes is neccted. Romania hopes thatGetman. wittdesignate
rcpresentative' to the J.I.O.C., so that the Business Confe;ence cou-ld be
designed in a fomat that would suit a the intercsted counties and woutd bc
able to ensure its success.
7. Romania considers thal, lor the fufther success al the Danube
Cooperation Prccess, coordination among the Danubian countties which
ate
membe6 of the Eurcpean tJnion and the candidate States, rcgarding the
most important Danubian i6sues, is cteshable. Such a coordinaied po'sition
 CURS 7
lmunit6!ile, privilegiile $i locilitdlile diplomolice

7.1. Noliuned imunildtiloL p vilegiilq Qi fdcilitdlilol

t.1.1, lmunilatea diplomatice

r) in sens larg, prin imun,tale diplomatica se inlelege kalamentul pe cate'
boza drcptutul inLenationat. stalete sunt obligate s;J acorde organelot
ln6 acreditate in aceste state
b) ln sens restrans, imuniLatea diplomatica rcprczinla scutirca de carc se
2;rA orqanele diplomatice de sarcinite si obligaliite de carc sunl tinute alte
precum 9i scoaterea
aiJble'te de drept care se al6 pe terilotiul statului acrcditaL
bt ds sub iurisdictia pena6 9i civi6 a statului aueditat
lmunitalea apare, astiel, ca o exceplie de la principiul teritoriali€lii
(aupunerea fale de jurisdictia localS a individului aflat pe te toriul statului)'

7.1.2. Privilegiile diplomaiice rcptezinle scutirea oryanelot diplomatice

prcstalii speciale
da anumite ob ga i, concretizate in beneficiul unot anumite
al oxptimata in acotdatea de cblrc statul acredtat a unor inlesniti
cu ca@clet
poziiv. carc nu implice o activitale speciale din parlea beneficiadlor'

7.1.3. Facilitilile diplomatice reprezinta posibilitatea iuridice a organului

dlptonatic de a deshqua o activitate carc ii este propr'ie. Facilitelile au co nlin ut
ou caracter pozitiv si de nature activS (de exemplu:
procurarea localului misiunii,
droptul Eefului de misiune de a li primit de Sefulde stat).

7.1.4. Enumerarea principalelor imunitdli 9i privilegii

a) in categoria imunitelilor sunt incluse: imunitatea de jurisdiclie (penala,
clvile si administralivd). imunitatea de execltare. inviolabililalea localurilor,
bunurilor si arhivelor diplomatice, precum qi inviolabilitalea personala-.a
agentului d'iplomatic, a reqedintei 9i a bunurilor sale, exceptarea de la obligalia
de a depune ca martor.
b) Privilegiile diplomalice sunt: libertatea de comunicare, libertatea de
misiare. orivileorile de ordin fiscal' privilegiile de ordin vamal dreptul la
arborarea d'ape-lului national, tacilitalile de sedere. scutirea de prestatiile
personale, scutirea de obligaliile prevezute de legislalia asigurarilor sociale,
 Drept Diptonatic si Consutat. Sinleze pentru examen lmunildlile, privilegiile 9i facilifitile diplonatice

drepturla capeld. excepLdrea de la legistat;a privrnd dobandj,ed cetdteni€|, Final

lhl la baza codificarii Prin Reoulamentul din cadrul Actului
privilegiul administrbrii justitiei. A t;d criticaia datorita faptului ce pe
do la Viena din 1815
nu 1l explicate anumite imunitdti si privilegii care nu
erau skicl
7.1.5, Clasificarea imunitititor si privitegiitor
a) Din punclul de vedere al obiectului lor, imunitetile si privilegiile pot fl tloana selului de misiune
nacosltetii tunctionale
un anumit bun) saulp€]isoratej(privesc persoana "agentulul 'iunoum""tu'"u
Rg|(Pr'vesc too"rne a imunitbiilor si privilegiilor oiplomatice
diplomatic). putea
b) Di1 punctul de vedere dl sferei de aplicare, acestea oot fi lunctionale iccetea sunt acordate pentru ca agenlii diplomatici nu ar
(privesc actele indepli'rite in exerciliul .unciteil sau ;lunclllle ln mod deplin $i corespunzetor in lipsa acestora ,-,-
enratunctiinai t"ir" rounde sladiului'elaliilor inlernatiolale conte'nporane' esle
sunt conditionate de acest element)_ "u caracterului
c) Din punclul de vedere al .Deneficiarului. imunililile si prjvilegiile sunl iiiiul"ti"""t"i t"o'ii in anumite privirte cu teoria
aco,rdate. misiunii diplomatice ;iirgan at statutui sai aioraate"agentitor iiriri" *.i"i", se poate face abslractie
cu
de ideea
statul
ce agentul
acreditar si cu
iipr|rinia acreditant in raporturile
diplomatici. "tutrr
rl vl6tii internationale).
7.'1.6. persoanele care beneticiazi de
imuniteli, prlvilegii si ,acilitdli ;;ltaiea repreTinla temeiul pe baza calruia se poate acorda un
sunt: 'ni"iunli ugentilor diplomalici' in I psa unei obligatii
- seful de misiune si membrii personalului diplomalic ulliJ", ,". p'o",rutuu"i n-u poate avea decal o fina itale pozitive
"foll"orout
integralitatea imunitetilor si privilegiilor;
- beneliciaza de
llllomentul existent
- membrii personalului tehnico-administrativ - beneliciaze de imunitate de
iuisdtctte penaD. d^ejuisdictie cjvita si administrativd nunaiinceea ii jrives, te
aclele indeplinite in e^ercitarea lunctiei tot si de privitegii vamate in tmunttdlite diptomarice. lmunilolea de iuisdiclie
priveFte obiectete impg!!4le - -' ceea ce
Sy egd]aAlJlDpi
- menbrii personalulur de serviciu. care
l itir,, Notlune. Consideralii introductive
nu sunl cetalteni ai statului acreditar
si nu au resedinta permanenta pe teritoriut acestuia _ benefjciaza It-riea a" luri"ai"tie canstituie e^ceptarea 1!1":::ii1
"'g*:'i
penltu actele incteplinite in exerciliul functier, de sculirc
d;;;;/are irin"i\ilii "cjntor, "aruia toat; subiectete de
!!"P: f:
de tnDozile sj taxe pe Jt[i
"i!11
t"ginr sbtutui rcspectiv qi exetcidtii iutisdicliei
salarii si de scutirca prevezuta de aft. 93 t...): "i,itiiiu"e
- menbrii de fdmilie primesc aceldsi kalament ca membrii misiunii din
menajut carora lac parle.
lln care este acordata imunilalea de lurisdictie este garanlarea
dlplomatice a unei independente si libertati depline penlru a-srputea
7.1,7. Fundamentarea teoretici a imunitililor, privilegiilor silacilitdiilor unzator functiile.
juridice, lTYlllt]g"-9-9]::':1!1"^,?:"
diplomatice iu-nJrri o" u"o"ru ur naturii
a) Teoria extrate.itorialitdtii il;;;;,i;;, ;
iJgii,-i i".ui
;"nsur ca ea l.u .iltitu7 ?p!-':-1 P^s:,i:
iurisdictiei tocale, iudecarea
de cetrc
Reprezinta cea mai vechL fundamenlare teorelrca a imunitatilor si "*n"itarea
privilegirlor dipJomalice. corlstend in fictiu,tea juridicd in alalului acrcditar
virtutei ljreia ii.n priu""t" A" aplicare a imunitalii de jurisdiclie' precizem
persoanele. locuinta si bunurile anunitor o.gane
de slat skaine kebuiau i
"l"ru
consrdemle ca exisland nu pe teritoriulstatului unde se a{lau in de
cr pe teritoriul slatului lrimitalor.
mod concret, rldere ce agentul diplomatic poate beneficia de imunilate
Degj s-a bucurat o perioade considerabild de timp de succes,
criticatd 9j, treptat, abandonate.
solutia a tost :ltili:: :i1i::1t:',iili"olf;i"""*,. "ensur
ca ea nu se rimireaTd
n'ilffi;;l'6;;;;1.
p"""i si
sl
adminisrraLiv
aominisrraLiv '"
extinT6ndu-se la orice litigii ar
b) Teoria substituirii de suveranitate (caracterul reprezentativ) ^'iiiiliirlS
lelblrtn "ivil
"iviL
de muncd etc
Aceasta.ieorie considera trimisuj dtplomalic ca fiind un reprezeniant al d "ot"r"
SilictEte "'",
raporturilor iuridice de drept international
suveranulur sau. un ..aller ego'al acestuia. prin u.mare, imunitatea -5hrut acredrtanl'
UnUi 1 dreotului subiecliv alimunitatiide jurisdictie este statul
diplomat ar ii chiar imunitatea suveranului sau, care i_a fosi transferatb. o"""ii"u,itiu'ri 6*"'iciari) ai u'lei siruatii luridice
 Drept Diplomatic si Cansutat. Sinteze pentru exanen lmunialile, p vilegiile 9i faciliefle diplomatice

create de dreptul inlernational. E sunt titularii unui drept subiectiv ltrunltatea unui agent diplomatic este absolute, aplicandu-se alat
actelor
numal
dreptul intern al statului acredilar. diplomatice, cat si pentru actele privale
tllr) 1n exercitare; luncliilor
2) Obligatia juridice de a acorda imunitate de jurisdiclie revjne
acreditar- NorA: jm unilalii
ixlsltr o serie de tendintein docl na conlempo rane in sens ul eiiminarli
7,2,2. lmunitatea de jurisdictie a misiunil diplomatice i,nf"oi"t" o".f', dclele private sau in opinia Jnor autori lch Rousseau) cel
iri cu o grav;late deosebita (rra{'c
triin cazut inlract'ur 'to' tiagtanie sau infiacli
a) Problema imunitdlii de jurisdicle se ridice, djn perspectiva legii
. civilo ii rllrporiarle. infrdcltuni vamae. clime de razbo elc )
administrative, in tegdturd cu anumile categorii ae acte
iuriaice
je miiii
diplomalice, ca persoand juridice. 0) lmunitatea de jurisdicliehEimpiedica insA
judecarea agentului diplomatic
b) Referitor la aceste actele mjduicare intre in sfera de aplicare lldltll acreditant.
a imun
de jurisdictie, precizdm: Li'.3.2. Jurisdiclia civih s,i administta ve
" actele indeplinjte in calitale deo{an de relatiiexterne
al statului acredita rl llooula imunitartii de iLrrisdrctie civila impJne obligatid slalului acreditar
cad.sub incidenta dreplului internalonal, neavand legeture cu Oreptut
inf" i'nu e'rercila iu'rsdictia ;ivilar in cauzele in care agenlul diplomatic a'figura
al statului acreditar; pdrat.
-
. actele indeplinite in calitate de organ de stat, ce tjn de dreptul intern Al
stalului acreditant {de exemplu, concedierea unui funcljona0, ir"t NOTA:
Pfn urrnare, nu potliinlentale acliunicu privire la daloriile agentuiuidiplomatic'
legilor acestui stat, motiv penku care nu se pune problema imunitetii; "rpr"g pareseasce
bLnurile nu ii pot fi umerite pentru dalorii, nLl poate fi impiedicat se
- actele carc inta in sfera de aphcarc a imunidtii
de juisdictie sunt acelo illllul acreditar pentru motivul neplalii datoiilor'
acte indeplinite de mtsiune in cattate de percoana priaica fn
dreptut siiuii in instantele
acrcditar, acle care nu lin de callatea sa de organ de relalii u"i"rn", h) . Reclamantul are doar posibilitalea de a intenta o actiune
dreptul privat (de exemplu: contractepentru procurarea de maieriale giservicil
li G rtrir-it,ri acreOitant sau de a solicita interventia diplomatica a slatulur
propriu
pentru repararea cledjri etc.). !a lAnoa statul acreditant.
' ct desi in doclrina clasic,r (Pasquale Fiore) s-a propus o disli,]ctie iltre
. c) lmunitatea de jurisdictie a mis,J"r diptomdtice este dublata de imunitatea
de executie. Astfel, chia. in ipoleza " care. prjnlr_o eroare. s_ar da t(xoie indeplinite ln exercitarea tuncliilor oflciale s' actele
privale este general
o notardre lrlTis ca imunitatea de jurisdictie are o slere de aplicare generale'
judecetoreascd impolriva misiunii, nueste posiOlU fotosirea
statului pentru punerea in executarea acestei hotdrari.
torfei coercitive J dl lmunitatea de iurisdictie, aiat penala cal 9i civilS esle dublate de
d) in conditiite in care misiunea n! poale fi urmeriE in justitie, particularii
lmu;itatea de executare. Asdel. bunurile ageltului diplomatic nu pot tace
la
oiiLciuL executarii sitite sau sechestrului' nlcl chiar atunci cend s'a rcnunlat
ar avea urmdtoarele posibilitdti de acliune:
ln un itatea d e ju risd icti e.
- o acliune in justilie in instanlele statu lui acreditant;
e) Exceptii de la imunitatea de jurisdictie civild
- solicitarea prolecliei diplomalicedin partea propriolui stat; lh"iuniL'i.ooirtr" - iniemeiaid din principiul suveranitdlii statelor
- inserarea in contracte a uneiclauze de arbitraj. Asupra teritoriului;
"xcep.tie
-'Actiunile succesorale - in care agentul diplomatic apare ca persoana
7.2.3- lmunitatea de iurisdiclie a agentului diplomatic
orivata: executor lestdmentar' erede sau legatari
7.2.3. 1. Jutisdictia penald - Acliunile leqate de activitallb prolesio'rale sau comerciale exercitale in
a) Exceptarea de ta jurisdiclia penala a slatului acredilar are ca
etect taotul atara functiilor oticiale;
cA agentul diplomatic nu poale ii J r,.l rn rata instanteto, penate - lpoteza in care agentul diplomatic intenteaze el insugi q acliune'
ate aceliJi
slat 9i nu poate fi impiedicat in aclivilatea sa de o autoritate
politia acestuia. luOiciara sau Oe 7.2.4. Renunlarea la imunitate
- Penlru a ate;ua dificultdtile rezultate din aplicarea regul'i imun aLii
praclrca
Astfel, dacd agentul diplomatic comte o infractjune, el nu va putea fi
urmerjt a rmpus solulii sub to'ma fie a ridicarir imunitatii' fie a renuntarii la imunitale
penal. judecal sau condamnat. Slatr a.reditar poate
doar atraqe alentia statuiui
acreditanl, solicita recrema.ea saL retlrge la declararea pioru ,on jriii. ui niOic"i.u imunitetii de jurisdictie a unui agenl diplomalic rep'ezinla-o
De asemenea, agenlul diplomatic nu poate face obiectul misurilor oeci;ie a statului acreditanl, luata la solicitarea slalului dcredilar' in situatla ln
de iolitie. care nu s-a ajuns la o solicitare amiabilS a unui litigiu'
 Drept Diptatnatjc Fi Cansutar. Sinteze pentru examen hunihlile, privilegiite 9i facilte e diplonatice

-^^?^lef:llarea.ta,imunitate
accepla
apa,e ca un act al agenlutuj diptomatic, lgllla statului acreditar este privita sib d"!:.?T""il.
,]orrs"li" o; ; s" anlne de Ia exercitarea act"]:] 9:",]1t:1,-".i
sa apare in fata insiantei
Distinctia dinlre ridicarea imunitatji sj renuntarea la imunitate
sratut acreditar are
este fo Jil;;iil;;;;
oollguud ued ruq rvs!! ;dsurire
i q",,t^:q:T:::"i:
necesare asis u161l
mai recent esle aceea a m-anifestatiilo:
:::::"::_sll:
*":":.^19::lltyl ,:l'-yl "nunlerii ""rpil;i;;;;;;
gltbl3r;-c. ge a lenynra ra ;nrun atea oe ;uilaicti!.
.rrt,"lirp"""i" f:,i:%l:
tt;tul acreditar trebuie se-ia mesuri suplimentare
.iililii,
- Fleieritor ta forma ridicarii imulitatii
si a renunfa,ii fa inuiitale.-sJlrnolll "'i"i,itl"t
i"]il""a "a r" tolera nu constituie un acl ilicil
t"pt"i o"
prcci,/arca ca voirta sratuluj acreditant irebuie "
sa ii" i"r"tJ""r"" Llmllolo lnviolabilita!ii:
""pr"!i. i;';;;;i;;;; i; anumite siluatii exceptionale ca'e necesit: luarea
poi patrulde
ii.r'i-rrs""l". """ritatile Exemple in l":1':,1 .Tl:iyllj:i:
7.9. tnviotdbitildteo situalii: i'cendiu
iffi;ffi :;i;l;id" ftiunegazduieste de asemenea
un complol localul misiunii nu
7-3.1. Notiune il. iJJi*""""i" 'ir","";a etc'
tunde standardelor de sigurania ln conskuctii
4-in,sens targ, inviolabilitatea desemneazd situa,tia pe care un si nu ioloseascd local"urile reprezentanlei
dtploma.tic o are in epotl cu
lurisdictia stutut"i u",iii"r. riina
ii"t' "","ii""i "o"incompatibit
"oligat cu tunctiile misiunii"
"in'iipih tliai"u ,nr-un ^oa
iiiiiiu a" a inviolabilitatii misiunii cuprinde:
..-jlli :.9r. ..""i1:, inviokbititatea rcpre?nb acet latamen! ta care este "pri""r"" teren, dependinle);
1:o-r,ep:?l:! aS:?!ut ' ircntut misiunii {imobil,
.dietomaric. carc imp ce ideea ca statut acreditar isii . rosodinla setului de misiune:
:::::::y:!:j1
ptoteclii.a
de
.statut acrcditant penttu asisurarca ,iiJ"iiii
perioanei as-til,i iip"itrii',"i i .";i;;;:r;f;i;:i;;i:i;'i;
""r"i . i'li'r,'i; .,"ir"'iitooitie, miltoace de transporl, :9"lYl]
' ??:**)
-

dace se gdsesc in interiorul sau ln alaJa ^

localului misiunii:
orice acte ale autotitetii sau ate paftlcula tor.
l'ril,"#;*;;; - cu privire ra care arl..21"dii9-","^"ltii9"-]:y"""
in otice moment si in orice loc s'ar at'la
*,:1"11:1,::la t:::ryn"
mergendp-and "lituruiu"i"oiru,
acliunea tegate impotrjva c"rrt"sre
obrjsal ta acriuni pozitjve, t,
diplomatice sau persoanei u;ui agent diptomatic."ur."
uO"*" utinl"i"?-i"irnii "i'!r"i"t-"tr"ul,j
7.3.3. lnviolabilitalea agentului diplomatic
7.3.2. lnviolabitjtatea misiuhii diplomatice 7.3.3.1. tnviotabilitalea percona6
obligatia stalu'ui acredilant de a
a) lnvjoiabilitalea misiunii diptomatice p,esupune ni-inuiofuolfitar"u personala presupune (aresl sau detentie)
--oe a nu permite functionarilo,
obligatia stalutui acreditar:
*Jii,i! ,""]'n:i,lu ie,imatic de ta orici mirsura;oercitivir protectiei
si agentilor sai patrurderea si indeolinirc,
oflcarut act de autoritale rn incinla localur;lor misiunii; ;;';;;;" ;il;;tib sale si de a lua loate m'rsu'ile necesa'e
- psrEoaner, libertaii si demnitbtii aceslula
._ de a lua toale masurile care se impun penl,u a proteja localurile misiunii '- in
[iCa si inviofaUitiLatea nisiunii, inviolabilitatea personala actioneaza
rmpol4va p;trunde'ii sau p.oducerii de daune
din purt"u pur"oun"ioi dlrblu sens:
particulare sau a oricirui act ce ar duce ia
tulburarea linisiii lo;;lJ;i;;;;;;;;;_ ""l uS"n,u, o,olomatic nL poate ti supus nici unei
n'rsuri de arestare
oJu,
NorA: *':;;",;["ii"
dotentte sau Perchezilie;
p'otela persoana
. lnvrolabiJitalea m.s,rnri drptomal;ce esle regtementaE
deratial de Colventia luarii luturor masurilor rn scopul de a
dard Viena. tn art 22
*;;;;
doentului diPlomatic.
ce trebuie aco'oar t'imisului se
s;-,,l.Localuritemisiuniisuntinviolabile.Nuestepermisagenlijorstaiuluiacreditant
pdtrunda in e'e decal cu consimtamantJl ;;i; il;"dul de proleclie activd oecat cel acordal unei persoane
serurui mis;urii.
2. Stalulacred,lar are obligatia speciara de a tua
loale mesunle ootnvi,e nantflr
-tr"Ji#; * ""it,i u"[uie sd fie'nai rioicat
a ^mpred,cd orivate.
nva darea saL deter:ola,pa ,ocpluriJor m,sir r;r
,

sau micsorarea demnitetii acesteia.

fr,tUr,rarea fin;stimii uni "' ).'i.s.z. tnviotaoitnar.;a resedintei agentului diplomallcse reterd
la locuintele
intre sub
3. Locaturile nrisiunii, .nobilterul ior gi cete,alte obtecte artii oecat setur misiunii {a cbrui resedinta
pre.rm s; nritoacete de rralspon atp misiulir. care se oases. a.6rd ^"""iriili"[."ir"i,
i."i^t"t'ltit;tii localului misiunii).
";;;i,";;;;i;;"i:;:i
oercrezr, . rech,zilii. sechestru sau masur erecutorii.,, ''ffi;ro,mi#il-Jo
'^'^r.r-.,"
on Conu"ntiu o" ruviena inviolabililatea resedintei
inuioruoiriratii misiunii diplo'natice: Locuinta
,.,];;"nri;ilffi;;;L-u"l.ir"ta
 Drept Djptomatic si Consutar. Sjnteze pentru pr)vilegiile Fi facifielile diplonatice
examen hunialte,
pafticulad a agentului diplomatic se bucure national si
de aceeagi inviotabilitate si l.!, Ml,Iinea diplomaticd are dreptul de a arbora drapelul
octotire ca si localu le misiunil,. p" localul nisiunii resedinta seiului de
;i;;; il;ir;;"i"oitunt
il; rilljloacele
tl de transport ale acesluia
7-4. Ptivilegiile gi locititdlile misiunii cliptomalice si c,le diplo'natic de.a
t, Facllltalile de sedere presupun sculirea agentului
polilie locale sau de a le
membrilot sdi i,,l'ii" 0" ."0"," 0" a anunta organele de
7.4.1, Libertatea de comunicare presupune. pe
l vroun document.
de
slatuluiacreditar de a pune ra dispozjtia misiu;ii
de o parte. oblio .lt slal l acred.lar a'e obligalia de a scuti agenlii diplomatici
i""iiri;i p""t,""_,J"#ll se-ruiciu puolic stipulale de legislatia acestuia'
sa .sr, pe de ala parte. obligatia de a garanta secretut iiil,rir.
'ir'it i"r".*[ .'J"
"rice
sircinite mililare, contributii 9i incartiruid militare
Oeptin aicores-f,o-nO-e

Libertalea de comunicare presupune libera aleoere de a scr'rti agenlii

a mjitoa.at^r. t.rl,o, Stalul acreditar are de asemenea obligatia privind
llT11i"3l"..-tlTile
illusa de Conventia de ta vi"nu,"ri";rnuu pouJin-sta li'L:'rtriii" .lii,i"f"r" prevazute de legislatia statului acreditar
-,0,"""^.1^i11of- *'lle-receptie doar cu con.inrrr.anrri siu]Jrl;il,#; rlle sociale.
misiunii sa o(ganiTeze
misiunii, a curierjlor diplomaticj si a v;lizei diptomatice. 7,4,9. Dreptul de capela pernite menb'i'or a religiei
i.,,,". in inJi"ru .uiu"'i de catre ur preot apadinand personalului
miscare presupune dreptut agenlutui drptomatic lki a statLilui acreditant.
^,.^1:1.1llib.n:,:: 9e
cfcuta trtrer pe leriloriul de a
statutui acreditar. Limita imp-usa de C"""""i"
Viena: slalut acrediur poate interzice accesut
i"
Jfi ?,4,10, Statul acredilant are obligatia de
a excepta agenlii diplomatici
i""J'li"iriii"-oril
lege, din motive de securilate nation.atj5 "rir.n" in leqislatia sa privind dobandirea ceteleniei
t redlta r
t, 1l Facilitdtile diplomatice replezinta inlesniri pe care statu -ac
I
,iscate reprezinta obtigatia sratutui acreditar de
^.^.1:,0:1:-lllllu:Sii,: a scult ln scopul
slatul acredita n t. misiunea diptomatjca si age;iii
aiptomatici Oe ptJ iriiJ;iJ# fafo nifigur le acorde nisiunii diplomalice si,nembrilor
"i, acesteia^acestela
si taxelor i.'0"'rrrr","J"pri"l'ii corespunzaloare a sarcinilor
Exceptiile sunt prevezule de art. 34 din Conventia I acilitelile cuPrind:
de la Viena gise referd
l' ' oJ" inles.ri obline'ea de catre slatul ac editanl
a rocalurilor
- impozitele indirecte incorporate jn pretul produselor; ""bi'""ii"
mhilunii sale:
"" pentru membrii
- impozitete asupra imoblletor detinute cu
tiflu particula.; . oolisutj;ou u inr""ni misiunii oblinerea de locuinte adecvate
- dreplurlle de succesiune; rtlli l1 cal de
- impozitele pe venjturile particulare cu sursa
in statul acreditar; oe a asiqura proleclie spolita pe'sondlului diplomatic
- onlioatia
- parasirea teriloriului statulul acreollar ln caz ue
penhu serviciite parlicutare prestJte; con'llct irmal si de a inlesni
- T!_111:le fe-reml]rreratia
orepturjle de inregistrare, grefa. ipotece si li,nbru referiroare ovoie,
la imobile.
. 7.4.4. Privilegiile vamale impun scutirea misiunii diplonatice si a aqentilor-
diplomatici de taxe vamale percepute cu ocazia
importulur O" Ornrri"" Bibliogrof ie obligolorie
slera de aplicare d privilegiilor vamale cuprinde:
- obiectele destinate uzului oficial at
misiunii; l.M. Anghel, Drcpt diptomatic si consu/ar, Ed' ,,Lumina Lex"' Bucuregti' 1996'
- obiecrete desljnate uzutui personalatagentului p. 148-208;
Ed ,,Paideia', Bucuresii' 1997' p 104-129
diptomatic sau al lamiljei
sale, care lac parte din gospodiirja sa, inciusiv A. Bonciog, Drept diptomatic,
o".tin"i"lniu]aii
sale. "r""i"r"
 Drcpt Diptonatjc Fj CansutaL Sinteze pentru exanen
ANEXA
Convenlio de lo Vieno cu privire to reloliile diplomolice
(odoptotd lo lB oprilie t 96l; rotificoto de RomOnio prin Decretul,
nr, 566/ 1968, pubticotin B. Of. ol R,S.R,, porteo I , p, 89;
(. ..
) Artlcolul 27
Atticolut 20
Misiunea si seful seu au drcptd se arborcze drapetut gi se pund stema
statului acrcditant pe localutile misiunil, inclusiv rcgedinta
;efului de misiune,
si pe tnijloacele de transpotT ale acestuja.
Atticolul 21
l. Stalul acrcditat trebuie fie se intesneasce achizitjonarea pe teritoriul
seu, in cadrul legislatiei sale, de cete statul acreditant ail tocaturiLr necesare
misiunii sale, fie se ajute statul acrcditant se"si ptocure tocatutiin alt fel.
2. El trebuie, de asemenea, dace esb nevoie, se ajute misiunite in
obtinerea de locuinte convenabile pentru membrii lot.
Atticolul 22
1. Localu le misiunii sunt inviolabite. Nu este petmis agentilot statutui
acrcditat se pdtunde in ele decet cu consimhmentul sefutui-misiunii.
2; Statul acrcditar arc abtigatia specL,ta de a lua toate mbsutile potivite
pentru a impiedica invadarea sau dete arcrca tocaturilot misiunii,
tuiburarca
linistii misiunii sau micqorarea demnita iaceiteia.
3. Localurile misiunii, mobilierut tot si celelatte obiecte carese geiescacoto,
precum gi mijloacele de tnnsport ale misiunii, nu pot face obi;ctut
nici un;i
perchezilii, rcchizitii, sechestru sau mesui executarii.
Atticolul 23
L Stalul acrcdttanl Si seful misiunii sunt scutili de oicc impo,/ite si taxe
nationale, regionale sau comunaleasupra localuitor mtsiun;j aic;rot ptoprietati
sau lacatai sunt, cu exceptia impozitelor sau laxelor percepute ca rcmunetutie
pentru servicii pafticularc prestate.
. 2. Scutnea lscala prcvazuta in prczentul anicot nu se aplic; aaestor
impo?ile si laxe cend tn sarciFa persoanei carc lratea?a cu stalul actedilanl
sau cu selul misiunii.
Articolul 24
Athivele si documenlele misiunii sunt inviotabile in orice moment si in
oice
loc s-ar afla.
Atticolul 25
Statulacrcditar acarde bab inlesnirile pentru indeptiniealunctiitor misiunii.
Inuniatile, p vilegiile 9i facilidlile diplonatice
Adlcolul 26
Sub rezetua tegilot si regulamentelor sale rele toare la zonele in care
aticosul este inteftls sau reglementat din motive de securitate
nalionad, statul
tuturot
iuoditat asigure fibeftatea de deplasare 9i de ciculalie pe teritotid seu
nnnb lor misiunii.
L stalut acreditat petmite si ocrcteFte comunicarca libere a misiunii in
atlco scopui oliciale. Pentu a comunica cu guvenul,
precum qi cu celelalte
ntls nt si consulate ale statului acrcditanl, oiunde se gesesc aceslea misiunea
t,onre lalositoale miiloacelede comunicare poltivtte inclusiv cuieii diplomalici
'llFesaiele in cod sau ciftate Totusi misiunea nu poate inslala si uliliza un
;ost de ndio-emisie decet cu asentimentul statului acredila'
2 corcsoondenla ofrcialA a misiunii este tnviolabild Prin expresia
referitoare Ia
,corcspondente oficiab" se inlelege intreaga corespondenle
ntlsiune Fi la luncliile sale.
3. Vaiiza diploma ce nu tebuie se fie nici deschisa, nici rclinute'
4. Coletele care compun valiza diploma ce tebuie se poarte semne
axterioarc vizibile ale catacterului lot 9i nu pot cuprinde decet documente
dlptomatice sau obiecte de uz oficial
5. Cuietut diptomatic, care trcbuie se fie puftebt al unui document oficial
co atesld catitaiea sa gi precizeaze numerul de colete care constituie valiza
dnlomalica, esle ocrotil in exercitarea lunctiilot sale de stalul acreditar' El se
;;;;;;;;;,;;"h;iit"i"a persoanei sate si nu poate ri supus nici unei rome
do arcslarc sau de detenliune
6. Statut acreditant sau misiunea poate numi curieti diplomatici ad-hoc ln
trcest caz, dispozitjile par' 5 at ptezentutui atticot vot fi de asemenea
aplicabile'
vot inceh se se aplice de
aub rezerva iA iiunitelib pe care le menlioneaze
iiiuia-i" iri.it remis' destinatarului vatiza diplomatica pe carc o arc tn
oije. "
7. Vatiza diplomatica poate li incrcdinhh comandantului unei aercnave
t:omerciate caie trebuie sb ateizeze la un punct de intrarc aulorizat Acest
comandant trcbuie se lie purldtotul unui document oficial care se tndQe
numerul coletelor ce constituie valiza' dar el nu este considerat ca un cuiet
dlolomatrc. Misiunea Poate ldmite pe unul din membii saise ia in
posesie in
nod direcl si libet valiza diplomaice din mdinile comandantului aeronavei
Atticolul 28
Dreptu le 9i taxele percepute de cete misiune pentru acte oficiale sunt
scutite de oice im?ozite 9i taxe.
Articolul 29
Percoana agentului diplomatic este inviotabia H nu poate li supus nici
xnei fotme de ;rcsbre sa;.u detentiune. statut acrcditar il trateaze cu respectul
 Dtept Diptamatic Fi ConsutaL Sinteze penttu examen
carc i se cuvine si ia toab mesurile corcspunzebare pentru a impiedica
atingerc aduse percoanei, Iibedelii si dennidtii sate.
Articolul 30
1. Locuinta patticuhft a agentului diplomatic se bucure de a
inviolabilitate si de aceeasi ocrotirc ca si localutile misiunii.
2. Documentele sale, corespondenta sa si. sub rczerva pat- 3 al aft.
bunuile sale se bucur1 de asemenea de inviotabilitale.
Anicolul 31
1. Agentul diplomatic se bucute de imunitatea dejurisdictie penale a
statt,
acrcditar. Ei se bucud, de asemenea, de imunitatea de iurisdictie civilC
administrcive a acestuia, dace nu esle vorba:
a) de o actiune reale pivind un inobit particulat situat pe teritotiul
acrcdita4 afafi numai dace agentut diplomatic nuJ posede in contul sk
acrcditant pentru realizarea scopuilor misiunii;
b) de o actiune pivind o succesiune, in carc agentul diplomatic
ca executor testamentar, administratoL mostenitot sau legalat nu in
statului acrcditant, ci cu tiUu pafticulaf
c) de o acliune pivind o activitate prcfesionaa sau comerciaa, oicarc
fiea, exercitate de agentul diplomatic in statul acrcditatin afara functiilot
oficiale.
2. Agentul diplomatic nu e6te obligat se depune merluie.
3. Nu poate li lua6 nici o mesute de executare faq de agentul dipl
in afad de cazutile prevezute la alin. a, b gi c de la par. 1 dii prczentut
si nunai dace executarca poate avea loc fere a se aduce o atingere
petsoanei sale sau a locuintei sale.
4. lmunitatea de iu sdictie a agentului diptomatic in statul acrcditat
poate scuti pe acest agent de juisdictia statutui acrcditant.
Atticolul 32
l. Statul acrcdilant poate rcnunta ta imunitatea de iuisdictie a aoent
diplomalici si a persoanelor care beneficiale de imunitate in baza ai Si.
2. Renuntarca trcbuie se fie intotdeauna exprcse.
3. Dace un agent diplomatic sau o percoane carc beneficiaze de inunita
de juisdiclie in baza art. 37 intenteaze o actiune, el nu mai poate invot
imunitatea de juisdictie fate de nici o cererc iconventionaL aiiect tegiti-lt
cerctea principaE.
4. Renuntarea Ia imunitatea de ju sdictie pentru o acliune civia t
adminislta ve nu este considercta ca implicend rcnuntarca la imunita
p vind mesu le de executarc a hoararii, pentru carc este neceiate
rcnuntare distinc6.
hunftetile, privilesiile si facilaIb diplonatice
I stb rczeya dispozitjitor pat. 3 al prezentului articol, agentul diplomatic
), h ce piveste seNiciite prcstate statului acreditant' scutit de dispozitiile
Dll,/tn la asiqLtrerib sociate in vigoarc in sldlul acredilaL
s oamenilot
i S,;uiea prevezura la par. I al prcTenlului arlicol se aplicadiplomatic'
tvlciu patTiculai care suntin setuiciul exclusiv al agentului cu
a) (n ei sd nu fie cedleni ai statului acrcditar sau se nu aibe
in acesta
Ul'lhtla lot pemanena; si
b) cn ei se fie supuli dispozitiilot cu ptivie la asigufirile sociale
in vigoare
htl acrcditant sau intr-un al treilea stat
t Agentut diptomatic carc arc in seNiciul seu persoane cercn nu li se
par. 2 din prczentul afticol trcbuie se rcspecte
It;l icutirea prevezuE la
e pe care dispoziliile statutui acrcditat cu privire ]a asigurdrile sociale
llt\un celui carc angaieaze.
1 Scutkea prevezui la par' 1 Fi 2 din prezentul articol nu elclude
voiuntad la regimul asiguditor sociale al statului acreditar in
uu in care este admise de acest stat.
,, Dispozitiile prezentutui aiicol nu afecteaze acotduile bilatenle sau
,ltltnlerale referitoare ]a asigurerile sociate care au fost incheiate anteriot 9i
hnpiedice incheierca utte oare a unor asemenea acorduni
34
Alontut diplomatic este scutit de orice impozite $itaxe, perconale sau reale,
k nle rcgionale sau comunale cu e^ceplia:
d) lmpozitetor indirccte carc pin natun lor sunt in mod normal incorpotate
Dtutulle meduilor sau ale seNiciilor:
'b)
hnpozitelor Fi taxelot asupa bunutilor imobile padiculare siluate-pe
statului acrcditar, afare numai dace agentul diplomatic le posede in
I sktului acreditant, pentru realizarea scopurilot misiunii;
a) drcpturilot de succesiune percepute de statul acrcdital, sub rezeNa
poziliilor par. 4 din att. 39;
d) lnpozitelor si taxelot pe venituile pafticuta,e carc'7i au.:ursa in statul
' si a imp:ozitetor pe capitat prclevate asupra investitjilor electuate in
deti comerciale situale in stalul acrcdilar
pentru seyicii padiculare
ai) impozitelor sitaxetor percepute ca remuneratie
l) dreptutitot de inregistrare, grefe, ipobce 9i de limbru in ce priveste
wile imobitiarc, sub rczeva dispoziliilor aft 23.
 ft
Drept Diptamatic si CansutaL Sinteze pentru exanen
hunihlile, privileglle Ai facilihlile diplomatice

Atticolul 35
ntt,i de statul acreditar. Totusi, statul acrcditar trcbuie se'8i exercile
Stalulacredtar ttebuie sa sculeascA pe agcntii dtptomrtici de once
personata. dc orice serviciu public. ind;lere .tlh:lia asupra acestat persoane in aqa fel incef se nu slenieneasce in
de natuta sa, si de I t'xcesiv indeplinirea functiilor misiunii
militare ca rechizilii, contibulii si incaftituii mititarc.
3B
Anicolul 36
bgale si
I I xcrciliulcazul in care ptivilegii si inunifili suplimenfare au fast acodate
Aot menlarc t,llltl acteditat, agentul diplomatic care are nationalitatea statului acrcditar
tr t:,;i are in acesta reredinla permanenla nu beneficiaze de imunitate de
h,tilclie si de inviotabitiiate decet pentru actele oficiale indeplinitein exerciliul

:'; Ceitalli membri ai persanatului misiunii si oamenii de serviciu palticulai

b),obiec.tele deslinate uzului personal al agentutui diplomatic sau
membrilor.familiei sale, carc fac parte din gospoderia sa, inctusiv eiiieil
Al tr sunl cetebni ai statului acreditar sau iFi au in acesta resedinla lal
iorttt;nenta nu benelicaze dc privileE; li m,tn dliclec;t in mesuta in cdte
Ie
destinate instald i sale ratusi slawl trebde sa'si e^erc;@
attl t1.unoscttte de dce51 slat. acrPclitar
2. Agentul dlptomatic este scutit de contrclul bagajului
acestot pesoane in dsa fet incat sa nu slanjcneasca in
,
seu perconat, afa l|tt:rlt,lE asupra
de cazul ce at exista motive setioase se se cruuai ia n"""tu'"orlii
care nu beneficiaze de scufitile mentionate ta pai. I dh prezentut
oiiit ;[,],/ ^v psrL ndephnired luncliilot misunii.
anicol. iai
obiecle al carct impott sau e\pott es4 inletzts de ieoislat,a sa,.L Atllcolul 39
suoui
rcguldmentelat dc carantina ale slatutuiacredtrrr. tn u""i"n"u ,.r,
ioitioti I Orice percoane carc arc drept ta pivilegii si imuniati beneficiaza de ele
nu trebuie se se face decet in prczenta agentutui diploma;ic s;;; ln )idate ce petunde pe teritotiul statului acrcdilar penltu a-si lua in primirc
te Prczentantu I u i seu auto ti zaf ltnilLtt sdu, dace ea se afle deia
pe acest tetitoriu, de indat1 ce numirea sa a
hlJl natilicad Ministerului Afacetitot Externe sau oricArui alt minister asupta
Atticolul 37
,ll,tuia se va fi convenit.
l. lamtliei agentutui diptomatic cdre lac pane din gospodaria
. -Membni
benehciazA de pivitegiile si imunibt;le mentionate tn art. 29-36,
sa 2. Cend functiite unei percoane carc beneliciaze de ptivilegii si imunitdli
sa nu ne ceEteni di statului acreditar-
cu conditia krt sfersit, acesie privilegii si imunidti inceteaze in mod nomai ii mamentul
potrivit,
tu care aceasle persoane pereselte lara' sau la expircrea unuitemen
2. Membrii pet sonalului administra v sitehna atmisiunii, prccum pene in acest moment'
simpmbii t nt'e ii va fi acardat in acest scop, dar ele continue
tamilitor tor care tdc pdte din gospodai,i,," to, ,u"p."t,ri,.' iiii,iriura," jiii r'])iar in caz de canflict amal. Totusi, imunitatea conlinue in ceea ce
priveste
nu sunt cedleni ai statutui acreditat sau dace nu au in acest
stat reseajntiiii tlete indeplinite de cete aceaste persoane in exercitarea functiilot sale ca
pemanenE. de privilcgiile siimunil,jtile menttonate in ad.29-3c,
oe lunsotctte avita si,tdmilistraiva a slalului adeditar menhonale
d
imunital;a nnmbru al misiunii.
la pat. 1 a! 3.in cazde deces alunuimembru almisiunii, membtii familieisale continue
aft. 31 nu se aptice actelot indeptinite in afan exercftdni tunctiitor pena la
tor. Ei beieflciaii, t)h beneficieze de privitegiite Fi inunifilile de carc ei beneficiaz1,
de asemenea. de ptivilegile mentionate ld pat. I alad. J6 in pareseasce britoriul
ceea ce ptiveste nxpirarca unui tertnen potrivit, care sa le permite se
oolectete tmpartate au oca,,ia primei tor instalari.
:;lalului acrcditat.
3. Membii personalului de se iciu almisiuniicare nu sunt cetebni
acreditarsau nu-siau tn acestd rcsednta petmanenta oeneti.iaza ae
ai statului 4 in caz de deces al unui membru al misiunii care nu este ceteban al
aenltu aclele lndepl;nite in cxerciliul functiitor lor si de scutirea de
iiiiiiite ilatului aueditar sau nu-1i are re?edinta permanente in acesta sau al unui
imDozite si nembru al familiei sale care face pafte din gospadetia sa, slatul aueditar
taxe pe salatiile pe carc le primpsc E)entrLt servicitle lor. precttm
s, de scuttre,a Dermile rcltugerca bunuitor mabile ale defunctului' cu exceptia acelora care
orevezud la ai. 33. 'itu
fost achi;fionate in lare Fi care fac abiectul unei intetziceri de expaft in
. 4. Oameniide seNiciu pafticulari ai membitot misiunii, carc nu suntcetebni nomentul decesuluisdu. Nu se vor percepe taxe de succesiune asupra
ai statului.acreditat si nu,si au in acesta rcredinta tor permanenta,
sunl
le impo/ite si la^e pe salatiilc pe care lc pmesc pentru servictite tor. ln tiJe
iiitiii bunurilor mabile a ceror prezenle in statulacteditar se datorain mod exclusiv
prezenlei in acest stat a delunctului in catitale de membtu al misiunii sau de
:ctetalte pnvirte. ei nu beneftc;aza de prtvttegti s; imunilati decdt
n ntasun tnembr alfam iei unui memorLt al misiunh
 Dtept Diplonatic si Consutar. Sjnteze pentru examen lnunialite, privilegiile si facitit1lile diplonatice

Articolul 40
Dace agentul diplomatic traverceazd teitotiut sau se geselte pe
1.
odtul ruperii relaliitor diplomatice intre doue sbte' sau dace o misiune
unui al treilea stat, care i-a
acodat vizd de pasapoft, in c;zul i; carc nahomad definiliv sau temqorar:
uize,este cerub, pentru a merye se-si asume functiite sau sa_si
ia in alilut acreditat este obligat, chiar in caz de conllict armaL se respecte 9i
postul. sau pentru a se intoarce intaa sa. statullert
iiva acorda inviola, sce bcatuite misiunii, precum si bunurile 9i ahivele sale;
s-itoate celetatte imunteli necesarc pentru a.i permite trccerea
sau intoarc ,!n!ul acrcditant poate inaedinla paza localutilor misiunii, cu bunuile
ac:t1|t
let.va proceda si cu membrii tamitiei agentutui diptomatic
t,n
beneliciaza de privitegii si imunihti si care insotesi sau cabloiesLi
ta lAsesc aici, precLm 9i athivete unui stat te| acceptabil pentru statul
pentru-a-l inlelni sau penlru a se intoarce in tata
lot.
2. in conditii similarc acelora care sunt prevdzute Ia par. I al prcze a) tlatul acrcditanl poate incrcdinla ocrotiea intereselor sale 9l ale
aftico,l, tefte nu trcbuie sd s?njeneasce treceria pe teiitorit ilenllot sei unui stat te4 acceptabil penttu stalul acreditar
.statele
memb lor perconalutui administrativ si tehnic sau ae serviiiu at (,.)
membtilor familiilot lot.
nisiini
olul 47
3.
.Statele
tedc acorda cores?)ondentei si ceto alte comunicati oficiale L Aplicend dispoziliile prezentei Convenlii, statul acrcditat nu va face
tran?tt, tnctusiv mesajele in cod sau cilrate. aceeasi libertate
si octolire ca re intrc stale.
statul acreditaL EIe acotde cuie tot diplomatici, cerorc li s-a
a"oraut iiii 2. Totugi, nu vot fi considercte ca disctiminatotii:
pa?apoft, dace o asemenea vize se cerc, si valizelot
diplonatice in t;n e) laptd ce sk.tul acrcditat a ice in mod rcstictiv una dk dispoziliile
aceeasi inviolabilitate si aceeasi octotirc pe care slatul acteditar i Convenlii pentru motiv cd aceasta este aplicate in acest mod misiunii
esle
se le-o econlp dln statul acreditant:
4. Obligatiile statelor tefte prevezutu la pat. 1, 2 3, ate prczentului
,i ani b) laptut ca unele stale iii asigud in mod rcciproc' prin cdume sau Pe
se aplice, de asemenea, persoanelot menlionate in acestL paragrate, a de acord. un latament mai lavotabil decat cel cerut de dispozitiile
ia
gftciate Si vatizetot dtptomatice, prezenti iir'p,i tei Convenfii.
l?:u!i:1til:r
statului ted este datoraE fortei majorc. "ana
Articolul 41 l

l..Feft-prejudiciul privilegnlot sj imunietbr lor, toale persoanete

,
oenettctaza de aceste pivilegij si imunileli au datoia de
catl
a reslecta leoile sl
reguamentete statului acrcditat. EIe au. de asefienea.
datoia de aiu ie
amesteca in treburile interne ale acestui stat.
2. Toate problemele oficiale ttatate cu statul acrcditat, incredintate
misiunll
statului acrcditant, trebuie se fie trctate cu Ministerul At"c"rni
frt"nn" i,t
statului acrcdltant sau prin intermediu! seu, cu oricare att ministir)sipla
ceruia se va fi convenit.
3. Localuile misiunii nu vot ti utiti?ate in mod incompatibit cu func ite
!!li!!il: ?lu."u. .?unt .ete enuntate in prczenta Conventie, in atte reguti ate
dteptului intemational sau in acorclutile spectale in vig1arc inft; s!atul
acreditant si statul acrcditat.
Articolul 42
Agentul diplonatic nu va exercita in statul acrcditat vreo activitate
prcfesionale sau comerciale in vederea unui cestig perconal.
(... )
 CURS 8
guli cole se oplicd in cozul diplomoliei od-hoc

8.1. Diplomdlid dd-hoc

Ll,l. lnstitulia diplomaliel ad-hoc

Ca lnstilulie, diplomalia ad-hoc este cunoscuta ca fiind,,rg-lgtiv noue in
ul international". Termenul diplomatie ad-hoc a fost pentru prima data
I in 1960 in cadrul Comisiei de Drept lnternalional 9i in cadrul Comisiei
Vl'a a Adunerii Generale a O.N.U. '-
NorAt
ln practice, inse, diplomaiia ad-hoc este prima forme, din puncl de vedere
l,loric, a actiunii diplomatice.

So considere ce ne aflam in prezenta diplomaliei ad-hoc atunci cand

nlaclele intre stale se realizeaza prin intermediuli mlsiunilor specialelsau
delegalilor speciali.
NOTA:
in opinla unui autor (prof. M. Bartos), diplomalia ad_hoc include 9l delegalille
gtatelor prezente la congrese sa! confer nle internalionale

Existe in doctrine doue opinli reteritoare la importanla diplomaliei ad'hoc.

Astfel, in mod tradilional, se considera ca funQljile diplomaligi ed-hpc (ca
lnEtilulie a relatiilor lnlernalionale ,.'nedievale si moderne) au fost preluate de
mrsiunile permanente. rolul ei redJcandu-se daa'la misiun e de cetenonte sl
vlzitete oficiale ate gefilot de stat (Ph. Cahier, Le dtoit diplonatique
aontemparain, Gendve, 1 964);
Pe de alla parte, tendinta moderne este de a se considera ce in contextul
tolatiilor internationale moderne, rolul diplomaliei ad-hoc este in conlinud
cregiere, asistand la o adevarate ,,renaEtere" a acesteia.
lmportanla diplomatiei ad-hoc este determinate de:
- numerul tot mai mare al actiunilor de politicd externe;
- dive'sitica'ea obieclelor aceslor actiuni:
- necesitatea discuterii unor probleme s,i luerii unor decizii la nivelinalt
Diplomalia ad-hoc continuA totugi sA aibe un caracter auxiliar diplomatiei
permanente, aceasla continuand sa fie principalul mijloc de realizare a
contactelor intre subiectele de drept international
 Dept Diplanalic s Consutat. SintFzp pentu e\arnen
ir ceea ce privesle determi'larea sferei de aplicare a noliunii de diplomAl
ad-hoc, se co,lside.e ca aceasla esle delerm;ralb de u.11atoarele critetlli
i - elementul diplomatic - in sensul ce delegatij trebuie se fie desemnall
un stat in scopul de a indeplini o sarcin5 in raport cu alt slat;
..- elementul lemporar in sensul ce misiunea trebuie se se refere
- Ambasadorul ilinetanl (,,at larye")
indeplinirea unei indatoriri limitate in timp;
, - elemenlul de suveranitate in sensul cd sarcina const5 in re
- 'lnl6 o categorie specifice de functionari diplomatici desemnali special
statului ca titular al suveranitetii, in rapod cu alt stat.
8-1.2. Categorii de diplomatie ad-hoc
a) Delegatiile care participe la ceremonii gi alte actiuni
- reprezintd cea mai veche form5 a diplomatiei ad-hoc;
- aceasta formd de diplomatie ad-hoc apare atunci cand un stat nu
trimisi speciali peniru a participa la anumite ceremonii extraordinare (inco
casetorii, funeralii etc.);
- aceaste categorie de misiune mai poadd denumirea de misiune
PuJtoazie sau .misiune de ocazie,
b) Delegatiile care participe la congrese gi conlerinle internatiot
- in praclice, de multe ori reprezentantul statului la congrese si confe
internaiionale este chiar seful misiunii din slatul in care are loc resp
conferinta, datorite caracterului reprezentativ al acestei persoane.
c) Oiplomatul ad-hoc ca mesager
Reprezinta o persoand cu rang sau iunctie importante in statul seu, trjm
de seful statului sau guvernului s5u penku a prezenta sau comunica un
unui inalt funclionar din statu' ln care este trimis. Este posibil ca diplomatu
mesager se solicile un respuns la solicilarea transmise.
Mesagerul se bucure de caracter reprezentativ, urmand a fi tratal nu
conform rangului s5u, ci conform rangului persoanei pe care o reprezinte.
d) Emisarul secrei
Reprezinte persoana insercinate de statul pe care il reprezinte pentru d
realiza un contact cu o persoani din statulin care este irimis, nici una dintrd
cele douA persoane nefijnd abilitate sd dezvdluie public prezenla sa sau
caraclerul functiei sale;
Rolul emisarului secret este de a facilita intretinerea de raporturiinke stats,
in conditiile in care slatele nu doresc divulgarea acestor raporturj;
e) Observalorii conlidenliali
Sunt persoane care locuiesc pe teritoriul onui stat si sunt insdrcinale cu
misiunea de a kimile, cu consim6mantul acestui stat, infomatii guvernelor lor;
Trasetura caracteristic5 a emisarului secrel si a observatorului confidential
este aceea ce au calitalea de diplomat ad-hoc si statul pe teritoriul c5ruia sunt
trimisi consimte la prezenla lor aici;
Reguli care se aplice in cazul diplonatiei a6hoc
0 Ob.orvatorii
lullt dlplomati ad-hoc care partjcipa la o reuniune sau o conlerinle
lndllonale in cadrulcereia statul trimiletor reiuze (sau nu ise permite) sd
o cu drepturi depline;
praclica anumitor state (de exemplu, S.U.A.), ambasadorii jtineranli
m siuni ad-hoc;
F0 loriloriul statului primitor, li se acorda acelaqi tratament ca 9i celorlalli
baB0dori;
h) Suita sefului de stat sau de guvern
8o considera in doctrine ce persoanele care fac parte din suita gefului de
io bucurd de calitatea de diplomat ad-hoc, pentru motivul cA persoana
0rro o insolesc are caracterul de reprezentare de stat;
ln practice, datorita faptului cd suita getului de stat poate fi foane diverse,
[corde persoaneloi cu rang superior statutul diplomatic, iar persoanelor
rnng infefi or statutul perconalului tehn ico-administntM
l) ln categoria diplomaliei ad-hoc, doctrina mai include:
- ogentii politici;
' agentii particulari ai sefului de stat;
' birourile comerciale temporare.
8.2. Misiunile speciale
8.2.1. Consideralii introductive
. lnslitutia l1qiuliLojlpqcj4lqa lost incluse pe agenda Comisiei de Drept
lnlomalionalin anul 1960. Pe baza proiectuluide articole elaborat de Comisia
Drepl lnternalional gi a avizului Comisiei a Vl-a Juridice, Adunarea Genetale
O,N.U. a adoptat la 16 decembrie 1969 Convenlia cu privire la misiunile
(Conventia a intrat in vigoare in 1983; Romania nu este ince parte)
- Prin Conventia din 1969, statutul misiunilor speciale a fost asimilat
lproape in totalitate misiunilor permanente. Principala deficien!5 a
Convenliei identificate de doctfineafost aceea caexistenla misiunilor speciale
I lost concepule numai in contextul relaliilor bilaterale.
- Codificarea din 1969 reflectd actualitatea de care se bucura institutia
nlsiunilor speciale. in doctrind se considere cd trei sunt factorii care au
dotorminat expansiunea acestui gen de misiune diplomatice in contextul
tolaliilor internalionale modernel
- existenta unui transport rapid;
- extinderea activitdtii statelor in toate domeniile;

Drcpt Diptonatic €i Consular Sinteze pentru examen
- necesitatea apele i h experli in diferite domenii tehnice pentru
so
diferitelor probleme.
8.2,2. Detinitia rnisiunii speciale
a) Convenlia din 1969 defineste misiunea special|aa o misiune
avend caractet rcNezentativ de stat, trimise de un stat int(un ah
consinlementul acestuia din ume pentru a ttata cu el chestiuni
sau pentu a indeplini in acesl stat o sarcine debrminah.
b)h conformitale cu aceasta definjlie, rezulta ca elementele caraclerl
ale misiunii speciale suntl
- calitatea juridice de organ al stalului trimitdtori
- obiectul, adice sarcina incredinlate misiunii respective;
- pozilia juridice a statutui primitor;
- caracterul temporar.
Definitia date de Conventia din 1969 a fost crit'catd datortie laptutul
reslrange sfera subiectelor de drepl international care pot trimite misl
speciale la state. ConsiderAm ca in sfera notiurii de misiune speciald artreb
incluse, prin analogie, si misiunile trimise de misc5rile de eliberare nationg
sau de pdrtile beligerante.
8.2.3, Condlliile de trlmitele a unei mlsiuni speciate
a) Condllla esenllall care trebuie indeplinite pentru tfimjterea unei
speciale este acordul dintre cele doue state.
Acordultrebuie sA existe nu numai cu privire la existenta misjunii
ci 9i cu privire la sarcinile acesteia.
Forma acordului: nu este obligatoriu ca acest acord sAfie expres, misiun
speciali putand lua nagtere si in prezenta unui acord tacit.
b) Prin anaiogie cu dreptul de tegalie, se considerd cd dreptutui statutui I
a irimite misiuni speciale nu ii corespunde o obligatie corelativa de a primi
misiune speciala.
Prin urmare, dreptul statului primltor de a reluza o misiune speciale n
poate li contestat.
_. Existd insd anumite situatiiin care primirea unei misiunispeciale nu poato
fi retuzatd, chiar in lipsa unui acord special in acest sens:
- dace s-au adresat invitatii generale de a trimite misiuni speciale;
- daca existi un atanjament general pentru trjmiterea periodic5 de misjunl
speciale.
c) Precizem cd nici recunoasterea, nicj existenla relatiilor diplomatice nu
reprezintd conditii ale kimiterii unei misiuni speciale (art. 7 din Conventi€
prcvede ce: ,,Exislenta rclaliilot diplomatice sau consularc nu este necesatd
pentu timiterca sau pimiea unei misiuni speciatd).
I
Beguli care se aplce in cazul diplonaliei a[hac
Dl aromenea, reciprocitatea nu este o conditie pentru trimiterea unei
rpoclale.
lo considerd ins5 ce o a doua condilie a slabilirii unei misiuni speciale
rlFblllrea prin consimlemantul celor doud state a obiectului gituncliilor
trllol de misiuni.
1,t.4. Membrii gi organizarea misiunii speciale
l) Acceptarea misiunii speciale nu presupune consimlemanlul statului
it,r pentru persoanele care vor face parte din aceasta misiune speciale.
lhlul kimilator are dreptul de a numi membrii misiunii speciale, sub
lllo notiticArii stalului primitor a tuturor informatiilor utile cu privire la
gi compunerea misiunii, gi mai ales, cu privire la numele 9i calitelile
€lor pe care le va numi (art. I din Conventie).
b) Dreptul statului trimilator de a numi membrii misiunii speciale cunoa9te
rmllo llmile:
' cot5tenia membrilor misiunii specialel cetS,tenii slatului primitor nu pot
o parle din misiune decat cu consimldmanlul acestui stat, pe care gi-l poate
6 oricand (art, 10 din Convenlie);
' cloclararea unui membru al misiunii ca pelsora non grata de cdlre slatul
(arl. 12 din Conventie); Totusi, Conven!ia precizeazaca reprezentantul
hoc al unui stat la o reuniune internalionaE nu poale fi declarat persona
hon grata de statul de regedinlS
Soful misiunii speciale va remite slatului
primitor depline puteri. Spre
permanent, aceste
d0os6bire de scrisorile de acredilare ale unui ambasador
dtpllne puteri nu sunt eliberate obligatoriu cu titlu personal, scrisoarea putand
ll colectiva, pentru toata misiunea.
c) Reguli cutumiare cu privire la membrii misiunii speciale:
'obligatia statuluitrimit5tor de a limita efeclivul misiunii, in functie de obiectul
ll Bcopul acesteia;
- principiul simetriei ierarhice, in conformitate cu care se va constitui
dolsgatia statului pimilor care va kata cu misiunea speciah.
d) Ordinea de precadere ?n cazul misiunilor speciale:
- in cazul misiunilor ceremoniale, subziste clasificarea sefilor misiunilor
rpoclale in functie de clase;
- in cazulin care mai multe misiuni speciale se intalnesc pe teritodul unui
!lat, ordinea va li dictate de ordinea alfabetica a numelor statelor folosite in
protocolul statului pe te loriul cdruia se intalnesc
e) Sedlul misiunii speciale este in localitatea in care cele doue state au
'17 din Convenlie)
convenit ca trimigii lor s; se intalneasca (art
 Drept Diplomatic si Cansutal Sinteze pentru exanen Rpguh carc se aphc; iF cazut diptoTatiei ad-ha.

8,2.4- Statutul iuridic al misiunii speciate si a membrilor ei ll) hi coea ce priveste statutul iuridic al selului de stat aflat pe teritoriul
Fundamenlandu-se pe teoria fuhctionale, Conventia din 1969 aco lalirl, in dreptul internalional clasic se fdcea distinclie intre monarhi 9i
misiurii speciale imunitatile si privilegirte obisnuite ate urei misi,.r.ri diptomat rl|rti de republicS, in sensul ce celor din urme li s-ar recunoaste anumile
reglemeniarea gesindu-si sediul in art. 21-35 ale Convenliei. rllilll numaiin situalia in care se afle in vizite oficiale, sau in exercitarea
Critica aduse Conventieia fosi aceea ce a asimilat a prlodmisiunea spe lllkn oficiale. in dreptul internalional contemporan, aceastd distinctie nu
cu misiunile permanente, fdraatine seamade necesitatea orevederii minimU r ll acceptatd.
i'rdispensabil de imunitati si privilegii necesare indepliniriitulctiei u-ei misll llr (iroptul clasic, monarhul aflat pe leritoriul altui stat se bucura de
sPeciale. lr{k}r lorialiiate, in temeiul principiului pat in parem non habet impeium.
r, if prezenl se considere ca seful de stat, aflat in vizitd oficiald pe leriloriul
8.2.5. Reguli referitoare ta statutut misiunii 9i a rnembritor acesteht
rl nlt stat se bucura de totalitatea privilegiilor 9i imunitdtilor diplomatice,
- membrii misiunii speciale se bucurA de inviolabilitate pentru persoa
Iriiloarele precizeri:
regedinta Ei bunurile lor;
lnviolabilitatea persoanei este tolald, geful stalului avand calitalea de
- misiunea specialS se bucure de inviolabilitatea localurilor sja a
l$oani care se bucurA de protectie internationalt';
asemenea misiunii permanente;
lrnunitate de jurisdictie penala totalS;
- imunitatea de jurisdic_tie penale este absolut, qi se acorde nu numl
lmunitate de jurisdictie civild, exceplie fecand doar acliunile imobiliare;
reprezentantilor slalului trimjtdtor si personalului diplomatjc, dar si personalulU
lnviolabilitaiea regedinlei corespunde, de asemenea, caliteii de ,,persoand
Iehnico-admi.ristrativ si membrilor de familie;
- imunitatea dejurisdictie civild functioneazd identiccu imunitatea misiunl
oflo se bucure de proleclie internalionale" ;
permanenle! la care se adaug5 urmatoarea exceptie: lmunltatea fiscald este, de asemenea totaia.
ac,tiuni
reparare penltu daunele cauzate de un accident ocazionat 'cazul unei ir ceea ce priveste geful de stat aflat in fruntea unei misiuni speciale,
de un auto
folosit in afara functiilor oficiale ate percoanei in cauzd' lan. g1): Corventia din 1969 prevede ca acesta se bucura de facilit4ile, privilegiile 9i
- este recunoscutd inexistenta obligatiei de a depune ca mador; hl!nitatile recunoscute de dreptul internalional gefilor de stat in vizitd oiicialS.
in ceea ce priveste libertatea de iomunicare, se recunosc aceleagl
drepturi ca si misiunii permanente; Bibliogrqfie obligolorie
- libertatea de miscare este recunoscut5 numai ,,in mdsura necesarf
pentru indeplinirea sarcinilor saie,,.
lM. Anghel, Drepl diplomatic Si consular", Ed. 'Lumina Lex", Bucuregti, 1996,
- in mesura compatibild cu functjile, natura si durata misiunii speciale, p.211-230;
opereazd privilegiile tiscale; A. Bonciog, Dtept diplomatic, Ed. ,,Paideia", Bucuregti, 1997, p. 129-133.
- dispoziliile referitoare la exceptarea de la dispoziliile referitoare la
securitatea sociald, scutirea de prestatii personale, scutire vamale sunt
identice cu cele din Conventia de ta Viena cu privire la relatiile diplomatice. I
- de asemenea, statulul personalului tehnico-administrativ gi de
serviciu este asimilat celui din cadrul misiunilor permanente.
8.2.6. Preciziri referitoare la statutul selului de stat ailat pe teritoriul
altui stat
a) Se'ui de stat este considerat a ii organul care are competenta primarl
in domeniul relaliilor inlernationale. organ reprezenlativ suprem al statului in
relatiile cu aite subiecte de drept interantional.
Cu toate limitdrile aduse de dreptul constitutional at diferiletor state, se
consider5 ce seful de stat are puteri depline penlru a angaja statul sau, in
virtutea prerogativei denumile /us reprcesentationis omnimodae.
 Drept Diplomatic si Consular. Sinteze Dentu examen
AN EXA
Convenliq privind misiunile speciole, odoplold de Aduno
Generold o Nofiunilor Unile lo 8 decembrie I969
Stateb pefti la prczenta Conventie,
Aeaminlind ce misiunile speciale au beneliciat mercu de un tt
sPecial,
Conqtiente de socpuile siprincipiite Catlei Natiunilor Unite p vind egatita
suvetane asbteloL mentinerea pecii gi secudte{i internalionale si de;votta
rclatiilor de prietenie si cooperarc intre state,
Reaminlind ce imponanh misiunilar speciale a fost rccunoscuth atet
cutsul Conlerinlei Naliunilot LJnite ptivind relaliite si imunitdfile diplomatice
9i in rezolutia I adopbte de acea\E contetinle Ia tO apriti;1gdt,
Avend in vederc fAptul ce, in cadrul Confe ntei Natiunilor lJnite pivlnd:l
relatiile Fiinunialib diptomatice a lost adoptuE Convenia de Ia Viena pivind
relaliile diplomatice care a fost deschise sprc semnarc la 18 apilie 1961,
Avend in vederc ce. in cadtul Confeintei Natiunitot lJnhe pivind rclatiila
consularc a fost adoplah Conventia de ta Viena pivind rcla;tiile consutare,
carc a fost deschise sprc semnarc la 24 apilie 1967,
Convinse de faptd ce o confeinte inbnationale privind misiunile speciale
at completa aceste doue conventll si va contribui Ia incunjarca retaiiilor de
ptietenie inle state, indifercnt de;eginul constitutional sau ;ocial at a;e;to;,
Convinse de faptd ce scoput privitegiilor si imunidtitot ptivind misiunile
sp.eciale nu este acelade a avantaja anumili indivizi ci de a a'iguta indeptinirca.
elicace a functiilot acestor misiuni cu un carccter reprezent;fiv pentru stat,
Afirnend ce notnele dreptului international cutumiat continue sd
reqlemenleze chestiunile carc nu au fost inca rcgbmentate pin dispoziliile
prezentei Canventii,
Au convenit urmebarcle:
Articolul 1. Terminotogie
Pentru scoputile prczentei Conventii:
a) Expresia ,,misiuni speciale" se refete Ia o misiune temponte,
reptezentdnd un stat, trimise de un stat pe Enge ah 6tat cu cansimiementul
acestuia djn uma penlru a tata cu acesta anumile chesliuni sau penttu a
indeplini pe lainge acesta o anumira inserci1arc:
b) Exprcsia ,,mi6iune diptomatice pemanente, se refere h o misiune
diplomaticd in sensul Conventiei de Ia Viena pivind rcla.fiile diplomatice;
c) Exqesia consula/' se refure b o ce consulat genenl, consulat,
"post
vice-consulal sau agenlie consubre:
Reguli cate se aplicE in cazul diplanatrei acl'hoc
speciale'se refete b persoana insercinate
d) I.xpresia,,sel al unei misiuni
,l ul lrimifitor se aclioneze in aceas6 calitate;
Exprcsia ,,rcprczentant al statutui ttim\etot in cadrul misiunii speciale"
nlord la orice percoane cereia statul ttimildtot i-a atibuit aceas6 calitate:
b seful misiunii speciale,
Expresia ,,membi ai misiunii speciate" se rcfere
l)'rclontantii
statului tintAtot in cadrul misiunii speciale 9i memb ai
lulu i m i siun ii speci ale ;
g) Exprcsia ,.membi ai pegonalului misiunii speciale se rebre b membrii
'iona)utui
cliptomatic, ai personalului admnistrativ silehnic si a; perconalului
,otviciu al misiunii sqeciale;
h) Expresia ,,memb ai persanalului diptomatic" se rebre Ia membrii.
lului misunii sqeciale carc au calitatea de diplomali pentru a seryi
misiunii speciale:
' i) Exprcsia,nembi ai perconalului administrativ si tehnic" se rcfete h
fncibrii personatului misiunii speciate angajaliin serviciul administrativ gitehnic
t
ll siunii speciale;
Exprcsia ,,membi ai perconalutui de seNiciu" se rcfere h membrii ai
pd;sonatului nisiunii speciale angajali de aceasta ca angaiatiin seNiciul casnic
adu penttu sarcini asenenebare.
i) Expresia ,,persoane in serviciul pival" se rebfi la percoanele angaiate
axclusiv in serviciul pafticulat al membrilor nisiunii speciale'
Atltcotul 2. Trimiterca unei misiuni speciale
t
Un 6tat poate mite o misiune speciaE pe Enge un alt slat cu
consimftmentul acestuia din ume, obtinut in prcalabil pe cale diplomafice
t u pe otice afta cale convenite sau rcciproc acceptabile'
Attlcotul 3. Funcliile unei misiuni speciale
Functiite unei misiuni speciate sunt stabilite prin intelegere rcciprocd intre
tlatul trimitdtor qi statul p mitor.
Adcolut 4. Trimiletea aceleiagi misiuni speciale pe Engd doue sau mai
multe state
Un stat carc doreqte se fimite aceiagi mi\iune speciad pe lenge doue sau
nai multe state va informa in acesl sens liecarc dintte statele pimitore in
nomentul in carc incearce se obtine consimldmentul acestuia'
Atticolut 5, Trimitetea unei misiuni speciale comune de cdtrc doue sau
mai multe state
Doue sau mai multe state care dorcsc se ttimiE o misiune speciaE comune
pe hnga un alt slat vot infoma t:n acest sens statul pdmitor in momentul in
cate incearcA sa obtine cansimhfianful acestuia
 Drept Diplomatic si Consutar. Sinteze oentru examen
Articolul 6. T rniterca de misiuni speciale de cette doud sau mal
state pentru a ttata o chestiune de interes comun
Doue sau mai multe state pot ttimite fiecare in acelagi timp o
speciaE pe Engd un alt stat, cu consim6mentut acestui stat obiinut
ai.2, pentru a ttata imprcune, cu acordul tututot acestot state, o
de intercs comun pentru toate.
Articolul 7. lnexistenta relaliitor diplomatice sau consulare
Existenla relatiilor diplomatice sau consulare nu este necesare
ttimiterca sau primiea unei misiuni speciale.
Atticolul 8. Numirca membrilor misiunii speciale
Sub rezeua prcvederilot aft. 10, ll qi 12, statul ttimiator este cel
alege membrii misiuni speciale dupe ce a olerit in prealabil statului primll
cd
toate inlomaliile utile refetitoarc ta efectivul gi compozitia misiunii spiciale
in special numele Fi calialile percoanelot pe care intent[oneazd se
numeasca. Stalulpimitor poale refuza sa admita o misiune spectali al
efectiv nu-l considere a li rczonabit avend in vedere cicumsta;ble si cor
e^istenle in acest stat sinevoile misiunilot in cauze. Este posjbii. de asemer
fete a ole motive, sd teluze admiterca unei persoane ca membru al misi
speciale.
Atticolul 9. Compozitia misiunii speciate
1. Misiunea speciale este fomate din unul sau mai mut! reprczentanti
al
statului trimitdtot dintre care acesta poate desenna un
9ef. ea poate sd incLdi
si petsonal diplomatic, peBonal administrativ si tehnic, dar gi pesonal de
2. Atunci cend memb i unei mlsiuni diptomatice pemanente sau ai unul
post consulat in statul ttimibtor sunt inclusi intro misiune speciala, acestia
isl
pesteaza pivilegiile si imunidlite in catitate de membri ai misiunii diptomatice
permanente sau ai postului consulaL Iacarc se adauge privitegiile gi inunialile
acodate prin prczenta Conventie.
Articolul 10. Cedlenia fiembfitor misiunii speciale
1. Reprezentantii statului timitebt din cadtul misiunii speciate si membtii
personalului diplomatic al acesteia vot avea, de rcguh, nationatitaiea statului
fimi6tot.
. 2. Ce6tenii statului primitot nu vot putea face pafte din misiunea speciale
decet cu consimlemantul acestui stat, carc poate se si-l retrage;n o ce
moment.
3. Statul pimitor isi poate rczeya drcptul prcvezut la par. 2 al prczentului
afticol in ceea ce ptiveste cetepnii unui stat teft carc nu sunt si ceateni ai
statului trimilebt.
a{hoc
Reguli care se aplbe in cazul diplonaliei
11, Notiticdrile
I Stlnt notificate ministetului alace lor de externe sau a oicerui alt
,m at slatutui ptimitor asupra ceruia s-a convenit despre:
Oompozitia misiunii speciate, prccum gi orice modificarc ultetioare a
Itlr.l compozitii;
b) Sosiea si plecarca membtitot misiunii, precum siincetarca func[ilot lot
0) Sasiea si ptecarea deflni va a oicerei persoane care insotegte un
d) Angajatea qi concedierea percoanelor rezidente in statul de ptimire in
l db Ae menbi ai misiunii sau ca persoane in seNiciul pivat;
e) Desemnarea gefului misiunii speciale, sau in lipsa Fefului, a
rn.ontantului vizat la par. 1 a aft 14, sau a eventualului lor inlocuitor;
l) Anplasamentul localurilor ocupate de misiunea specia6 si de locuinlele
ulo carc se bucue de inviotabilitate confom aft. 30' 36 si 39, prccum Fi
celelafte informati carc vot fi necesare pentru identificarca acestot localuti
llloculnle.
2, Cu exceptia cazuluiin carc acestlucru este imposibil, sosiea qiplecarca
dellnitive trebuie se hce obiectul unei nolificeri prcalabile'
Atttcotut 12, Pe6oana declatatd ,,non gnta" sau inacceptabi6
t, Statut primitot paate, in o ce moment 9i fefi a li obligat se-si moliveze
daclzia, se infotmeze statuttin4ebr ce oice reprezentant al stalului trimilebr
dh misiunea speciale sau orice membru al perconalului diplomatic al acesteia
e$o percona non grata sau ce otice alt membru al perconalului misiunii nu
este acceptabite. aaut fimi\ercr ili va rechema atunci persoana in cauze
uu va pune capet func{itot sale pe Enge nisiunile speciale' dupe caz O
lr}rsoane poate fi declarcte non gtata 6au inacceptabi6 inainte de sosirea pe
lot ilo ti ul statul u i p d mito t.
2. Dace stutut t mftetor rcfuze se-li execute, sau nu-Fi execute intr-un
lnterval rezonabitde timp, obligaliite carc-irevin in viftutea paL 1 din Wezentul
nrtico!, statut p mitor poate reluza se recunoasce percoanei in cauze calitatea
de membru al misiunii sqeciale
Atticolul 13, inceputul luncliilot unei misiuni speciale
1. Funcliite unei misiuni speciale incep o da6 cu intrarca in contact oficial
a nisiunii cu ninisterul afacerilor extene sau un alt astfel de organism din
slatul pnmitor asupa caruia s'a convenit
2. inceputul funcliitot unei misiuni speciale nu depinde de o prezentare a
acesteia de cdtre misiunea diptama ce permanente a shtului trinif,tor 9i nici
de innAnarea scrisorilot de acredhare sau a deplinelot pulei.
 Drcpt Diplanatic si Consulal Sinteze pentru exanen Reguli carc se apfice in cazul diplonatiei ad'hoc

Articolul 14. Auto zalia.le a actiona in nufiele misiunii speciate Iul 18. Beuniunea misiunilot speciale pe tetitotiul unui stat E4
1. Seful misiunii speciale sau, in cazul in carc statut timidtor nu a I Mlsiunite speciale a daue sau mai multe state nu se
pot reuni pe te toriul
un |ef, unul dintre rcprczentantii statului trimilebt, desemnat de cete tl rlol te4 decet dupe ce au obtinut consimamentul expres al acestuia'
din ume, esle autorizat se actioneze in numele misiunii speciale si se a(
FI rezeNe drcplul de a si'l rettage
I-t'l)tln
comunicate statului primitot- Slatul p mitot va adresa comunicefile oferhea consim.amenlului sau stalul ted poate impune o seie de
misiunea speciale sefului misiunii sau, in absenta acestuia, tr t De care statele timihloare trebuie sa F rcspecte'
menlionat mai sus, fie dircct, fie pin intermediut misiunii diptoma statut tcrt si asumA fata de slatul lrimitebr drcptuile si obligaliile^
: 'piniti, un.ui
petmanente. *rc te menlioneaze canct i1i de consinldmentul
in'ia"rru in
2. in orice caz, un membru al misiunii speciale poate fi autorizat de
olut 1g- Dreplut misiunii speclate de a totosi drapelul ri stema statului
statultrinilebr, de cete seful misiunii speciale sau, in absenta acestuia,
cete rcprezentantul mentionat in pat. 1 at prezentului afticol, lie sel inlocuia
pe Feful misiunii speciale sau pe reprczentantul acestuia, fie sd i l.'Mi"iun"u speciale arc drcptul de a ahora drapelul si stema statului
anumite acte in numele misiunii- tlldlot pe localurile pe carc le ocupe qi pe mijloacele de transpoft pe cate
ullllzeazd pentu nevoile de serviciu.
Atticolul 15. Organismul statului p mitor cu carc se discute a ?. in exercitarea dreptului acordat de prczentul articol, se va line seama
oficiale primitot'
da logite, nomele 9i practicile statului
Orice afacefi oticiale trctate cu slatut primitai, incredintate nisiunii speciall
de cete statul trimi6lor, trebuie tratate cu ministerul alaceilor extene salJ, Antcolut 20' incetarca funcliilot unei misiuni speciale
pin intermediul acestuia sau cu orice alt organism at statului pimitor asupru L Functiile unei misiuni speciate inceteaze in special pin:
cdtuia s.a convenit. !) Acordul statelor intercsate;
b) indeplinirea sarcinii misiunii speciale;
Articolul 16. Begu6 ptivind precederca
1. CAnd una sau mai multe misiuni speciale se gesesc pe teritotiut statulul
i) Expiarea duratei nisiunii speciate, cu exceplia cazurilot in carc aceasta
pimitotsau alunuistatte4, ptecederca intrc misiunieste stabiliE, cu exceptiA t lasl prclungifi inlenlionat;
- sau
cazului in carc existe un acord special, potrivit orclinii alfabetice a numelul
d) itotiticirea de cete statul trimiator ce pune capet misiunii speciale
statelot lolosite de prctocolul statului pe teritotiul ceruia se afle. o recheame;
2. Prccederea intre doue sau mai multe misiuni speciale carc se intalnesc
o) Notificarea de cete statut pimitot asuptu faplului ce el considefi
si unea s?ecial e inch ei aE ;
cu pilejul unei cercmonii sau cu o ocazie solemnd este determinate confotn
protocolului in vigoare in statul primitor. 2. Ruperca retaliilot diplomatice sau consutare inte slatul trimitdtot 9istatul
prtiitol' iu antreieaza de la sine incetarca misiunii speciale existenq in
3. Ordinea de prccederc a membilo, aceleiasi misjuni speciale este aceea
care a fost notificatA statului primitot sau statului teft pe te toriul cdruia se tnamentul acestei ruqei.
afle doue sau mai multe misiuni speciale. Arttcotul 21. Statutul gelutui de stat 9i a perconalitdtilot
de nng inalt
1 Selut slalului ttimilebt, atunci cend se afh la in kuntea unei misiuni
Atticolul 17, Sediul misiunii speciale pdmhot intrun lett' de lacilihtile
1. Misiunea speciad igi are sediul in localitatea asupa cdreia s-a convenit
,oeciile. se bucuft, in statut sau stat
international sefilor de stat
de comun acord de cete statele inlercsate. f)nvilegiite si imunilelib recunoscule de dreptul
flati in vizi6 oficia6
2. in cazul in care nu ertste un astfel de acod, misiunea speciale va avea
sediul in localitatea in carc se af6 ministerul afacerilot exteme at statut'i
2. Seful ouvemului, ministrul afacerilor e^lefie si alte perconaidti de @ng
se bucure
nall, atuncicend participe b o misiune specialb a st'tlului trimi6lot
fn- statut prinitor iau inirun slat fett n atar| de ceea ce le este acodal pin
3. in cazulin care mis[unea speciale isi indeptineste funcliite in atte locafiEli, '1ni,"u'ii,ti
Coru"nti". de t'aciiatile ptivilegtile si imunitetib rccunoscule de
statele intercsate pot conveni ca aceasta se aibd mai multe sedii dintrc cate
dreptul intemalional
pot alege un sediu Wincipal
 Drcpt Diptomatic sj Consutar. Sinteze pentru examen
Arlicolul 22. Facilitdti generate
Statul pimitot acorde misiunil speciale lacilite b necesarc
indeplinirea funcliilot sale, avend in vedere natura si sarcina misjunji
Arlicolul 23, Locaturi si locuinte
. Statul primitor aju6 misiunea speciaz, Ia cererca acesteia, se_gi
localu le ce-i sunt necesare si se obtne bcuinte convenabile penttu
sei.
Articolul 24. Scutirea liscaE a localurilot misiunii speciate
1. In functie de natura si durata atibuliilor exercitate de misiunea
slatultimi6tot si mefibii misiunii speciate carc actioneaza in numele
sunt scutiti de toate impozitele si taxele nationale, regionate sau
pe localurile ocupate de misiunea speciale, cu excepiia cazului in carc
votba de impozite gi taxe percepute pe venitul obtinut din efectuarca
seruicli ptivate.
2. Scutirca liscale ptevezute in prczentul articot nu se aplice impozitelol
taxelor cate, pottivit legislaliei statului ptimitot, ttebuie acopeiie de c
petsoana cate ttateaze cu
t niitaacele de comunicare, inclusiv valiza 9i cu eruL misiunii diplamatice
sau cu un membru almisiunii
'tatulptimitot
Atticolul 25. lnviolabilitatea locatu tor
1. Localuile in care a fost instataE misiunea speciale sunt, confc
prezentei Convenlii, inviolabile. Agentitor statului primitot nu Ie
este pemis
intre in aceste chdiri decet cu consimtementut sefului misiunii spiciate ia
dupe caz, sefului misiunii diplomatice permanente a statutuitrimftebt acrcdil
pe lenge sbtul de rcceptie. Acest consimtement este pesupus a li lost
obtind
tmplicit jn caz de[ncendiisau alte sinistre careamenjnh gav siguranta pubice"
si doar in ca2ul in carc nu a fost posib se se ottind ioisimtdiantit ixpres
sefului misiunii speciale, sau dupe caz, a gelului misiunii permanente.
2. Statul primitot arc obligalia speciaE de a lua toab mesurile necesate
penttu a impiedica invadarca sau distrugerca localurilot misiunii speciale,
tulburarea linistii misiunii sau atingerea demniEtii sale.
3. Locatuile misiunit speciat;, mobilete acestora, cetelalte bunuti car6
s.eNesc functioneii misiunii speciale si mijloacete sale de transport nu pot
face obiectul unei perchizilii, rcchizitioneri, conlisceri sau unei execu5ri siite.
Atticolul 26. lnviotabititatea arhivelor si documenlelor
Arhivele si documentele misiunii speciale sunt inviolabile in otice moment
si in otice loc in care se af6. Acestea vot trcbui, oti de ceb oi va ti necesar
sA poade semne exte oare de identilicare vizibile.
Atticolul 27. Libettatea de migcare
Sub rczeNa legilot gi teglementeibt relative la zonele in care accesul
este interzis sau condilianat din motive de secuitate nationaz, statul ptimitot
Reguli carc se aplicd in cazul diplonaliei ad'hoc
hlrtot membrilot misiunii speciale libeftatea de a se deplasa 9i de a
p to toriul seu pottivit necesi6lilot pe care le impfica indeplinirea
t n slunii speciale.
28. Libeiatea de comunicate
,lll^lulprimitor pernite 9i proteieazecomunicarca libere a misiunii speciale
ltuh e scopu le oliciale. Comunicend cu guvernul statului trimilebL
t \l cu misiunite sate diplomatice, postutile sale consularc Fi celelalte
spociate sau cu seclii ate aceteiagi misiuni, in locul in carc se af6,
nt speciah poate lotosi toate miitoacela dc com nicare adecvate.
vcurieriigi mesajele codate sau ciltate. Cu toate acesteainse, mi'iunea
nu poate instala 9i utitiza un post de emisie tudio decat cu acordul
, Corespondenta oficia6 a misiunii speciale este inviolabi6 Exprcsia
napondenE oficiaa" se rcbte Ia o/ice corespondenle rela ve h misiunea
lthtlh si la funcliile acesteia.
f'o cet posibil de fecd acest luctu in pactice' misiunea speciale va
t 10nte a statului ttimifttot
4. Valiza misiunii speciate nu poale fi deschise si nici rclinute
ll, Coletele care constituie valiza misiunii speciale trebuie se poatte
ele exterioarc vizibile refetitoare la catacterul lor si nu pot conline
gpeciale
I documente sau obiecte destinate uzului olicial al misiunil
6, Cwierut misiunii speciale, care ttebuie se aibd in posesie un document
cate abeluiesc
, t) s|-i ateste catitatea si se precizeze numdrul coletelot pimitot. EI se bucufi
Wllta, este prcteiat, in exerciliul luncliitot sale, de statul
lh hlviolabilitatea persoanei sale 9i nu poate fi supus nici uneifome de arestare
Lu detentie.
/. Statultrimiator sau misiunea speciale poate numi curied ad'hoc ai misiunii
apociale. in acest caz, dispoziliite de la paL 6 al prczentului afticol vot.fi
ipllcabile, cu rezerva cd imunftetib carc sunl menlionale votinceta se mai |ie.
;nlnbile de indafi ce curierul ad'hoc va fi rcmis destinatarului valiza misiunii
tlociale pe care a avut'o in posesie
8. Valiza misiunii speciale poate fi incrcdin?te comandanlului unui vas
ttu avion comercial carc trcbuie se soseasceinbun punct de intftre autoizat
Acast camandant trebuie se aibe asupru sa un document oficial carc sd indice
numerul coletelor care abefuiesc valiza, inse nu este considerat ca fiind un
cuier at nisiunii speciate. Ca umarc a unui araniament intrc autori6lile
competente, misiunea speciaa iqi poate trinifc tntl dintre membi se ia. direct
vas sau avion
Fl libeL in posesie valiza din meinile comandantului de
 Drcpt Diptamatic sj Cansutar. Sinteze pentru examen Reguli care se aplicd in cazul diplonatiei ad-hoc

Atticolul 29. lnviolabilitatea persoanei ul 32. Exceptarea de la aplicarea prevedetilot in mate e de

Persoana rcprczentantilor statului trimiatot al misiunii speciate precun lqle socia6
cea a membilor personalului diplomatic al acesteia este jnviolabiz- Ace,
nu pot fi supusi nici unei forme de arestare sau detentie. Sktul pnmftor li
I Sub rezeva dispoziliilor de la pat. 3 al prczentului articol, reprczentantii
\tliitrimitabr din Adr;l misiunii speciate 9i nembrii personalului diplomatic.
'ai,r:lsteia
tmta cu respectul ce Ii 6e cuvine sl va lua toab mesuile necesare pentru iunl, in ceea ce prive|te seyiciile hcute statului trinftebl scutiti
impiedica otice atac impotriva percoanei, tibeftetii si demniatii lot. at putea li eventual in
Novedeile in materie de seAftab sociale carc
Afticol ul 30. lnviolabilitatea tocuintei particulare Watrc in slatul PimitoL
lj. Scutirea prevezudla par.1 al ptezentului afticol se
aplice, de asemenea'
1. Locuinta paniculad a reprc,lentantilor statuluj trimitatar in cadtul
oatHoinelor aitate in seyiciul pivat e\clusiv at rcp@zentantului slalului limitdlot
speciale si ai membitot perconatului diplomatic alacesteia se bucura de
membru al persanalului diplomatic al
inviolabilitate Si aceiagi Wote4ie ca gi localutile misiunii speciale. ltt r',tir,,tt nisiunii speciale sau a! unui
2. Documentele, corespondenta fi, sub rczerua par. 4 at aft. 91, bun at)onloia, cu co n d itia:
acestota se bucute, de asemenea, de inviotabititate. d se nu fie cealeni ai statului Nimitor sau se nu aibA aici rcgedinla
Articolul 31, Imunitatea de jurisdictie Dd nanente: pol fi in
D se se supune prevederilor in maletie de secutilate soctale carc
1. Reprezentantii statului timilebr in cadrul misiunii speciate si menbdl
vloare n statul trimilAbt sau tnfun stal teft:
personalului diplomatic al acesleia se bucud de imunitate de ju sdiclie penal, sau membn
3. Reprczentanti stalului (imitalot in cad lmisiunii speciale
in statul primtor. lo( persoane tn cazul
Ft;orconatutui diplomatrc al acesteia care au in serwciul
2. Acestia se bucua. de asemenea. de imunjtate de iuisdictie civile sl
i,,ai,i,u t"unrie jr"rurule la par' 2 al wezentului afticot nu se
aplice tuebuie
administrctivain statulprimitot, cu e^ceptta ca/urilot in carceslevotba despre:
a;fi rcspecte obligaliile impuse angaiatorutui de prcvede le in mateie de
a) O acliune rcaE ptivind un imobil patlicular situat pe teritotiul staiutul tocutitate sociale din stalul primitot
primitot, cu excep,tia cazului in care percoana interesaa posede in numele
4. Scutirea prevdzute h pat. 1 ,i 2 ale prezentului artical nu.exclude
statului lrimildlor in scoputile misiunii;
t)nrttctpaaa voiuntara la regimul de secuitate sociale
a sEtului primitoL in
b) O actiune rcferitoarc la o succes[une in carc percoana interesatA inlsura in care ea este adfiisd de celrc acest stal
figurcaze ca executor testamentaL administtator, mostenitot sau legatar, cu
5. Dispoziliile prczentului aiicot nu afecteaze acorduile bilateftle sau
ti u pafticular gi nu in numele statului t mitebr: n,rititut"iut" relative ta securitatea sociaa care au lost incheiate anterior si
c) O acliune privind o activitate prclesionah sau comerciale, oicarc ar fl
t)lo nu inpiedice incheierea ulterioate a unot astlel de acotduti'
ea, exercibta de o percoane inErcsa6 in itatul ptimitot in afan functiitor
sale oficiale; Atttcolut 93. Scutirea de taxe 9i impozite
d) O actione de compensarc pentru o pagube rezuftad dintr,un accident Beprczenlanlii statutui tinifilor in cadrul misiunii speciale si membtilot
ptovocat de un vehicul utilizat in afaafunctiitoroficiale ale percoanei interesate. ootsoinalului diDlomalic atacestela sunl scutiti cle otice impozite si taxe'
'Dersonale
3. Reprczenkntii statutui imihtot n cadnJt m$iunii speciate si membtii sau reale, nationale. rcgionale sau comunale cu exceptia:
in
personalului diplomatic at acesteia nu sunt obligay sa depune nehurie. a) lmpozilelot indirccle cle naluta celot carc sunt incluse in mod normal
4..Nici o mesu6 executo e nu poate fi tuaa fa6 de un rcprezentant al orelu b maiuilor si seNiciilot;
pe leritoriul
stat.ului trimitebr in misiunea speciah sau a unui membtu ai personalului b) Impozitelot si laxelor asupra bunuilor imobile privale situate
,"""p1i", decat in cazulin carc percoana intercsaa nu Ie posede
diplomatic al acesleia- cu exceptia cazuilot prevazub ta alineatele a. b. c sid
ale paL 2 ale prc..entului articol, si cu conditia ca executia sa se poata teahza "tutitui'de
ln n,Jmele slatului ltimitatot in scopuile misiunii.
fere se aduce atingere inviolabilid ipercoanei sau tocuintei saje. c) Drepturilor de succesiune percepute de statul pimitor, sub rezeNa
5- lmunilatea de jurisdictie a rcprczentantitor statutui timibtot in cadrul dispoziliilot att. 44;
primilot
mtsiunii speciale sia membilor perconatutui diplomalic alaceste@ nu inseamne d) lmpozitelot sitaxetor peveniluile private cate'si au susa in statdl
simpozilele pe capitat prclevale asuprc investitiilor et'ecluate in intrcptinderile
ce acestia vot fi exceptati de la ju sdictia statului trimitebr.
comerciale situate in statul primitor:
 Drept Diptonatic €i ConsutaL Sinteze pentru examen Reguti care se aplce in cazul diplanaliei ad'hac

e) Impozitele si taxele percepute ca remunentie pentru ser,/icii preslate 38. Persoanele din setviciul privat
particular;
l\rcoanele aflate in seNiciulprivat at menbitor misiunii speciale suntscutili
f) Drcpturile de inrcgistrare, taxete de grcfe, de ipotecd, de timbru, Itnpozite Fi taxe pe salariite pe carc le prlmesc -ca *ryT 3 ?9!::-:!::,
rezerva dispozitiilot aft. 24. t to. in rcale celelalte privinte. ele nu benet'rciaza de ptivilegii si imuniEti
Articolul 34. Scutirca prestatiilor perconate :At th mesura in carc statul pimitot este de acotd cu ele. Cu toate aceslea,
Statul pimitot iiva scuti pe rcprczentantii statului trimititor din cadrul mi I ptimitor trcbuie se-s,i exercite iutisdictia asupra acelor perso.ane astlel
speciale si pe membtii personalutui djplomatic al acesieia de arice presta It sa nu impiedice in mod e\cesiv indeplinirea t'unctiilor misiunii speciale
perconala, de otice seruiciu public indilercnt de natura sa si de obti. 39' Membrli de familie
;ltllcotul
lgal
militare precum rccrutetib, conlributiite si tocuintele mititare. L Menbtiide fanilie ai rcprezentantii statuluitimilebt in misiunea speciah
piwleEile si
Artiiolul 35. Scutiri vamate It-lntt nrmbrilot persanalului dtplomatic al acesteia beneliciaza de
1. in limitele dispozitiilor tegislative si rcglementeribt pe carc te nilelig mentionate in an- 29'35 daca insotesc acesti membri ai misiunii
adopta, slatul primitot autoizeaze intarca si acotde scutiri de taxe vinaiel apoclale cu conditia sanu t'ie cebteni ai slatului ptimitot s sanu aibe resedinla
laxe si impozite cone^e anete decet cete tegate ae cnetuietite de t,iniioiit dornanenta pe teritotiul acestuia.
chelluielile alerente unot servicii asemanibare, in ceea ce pnvesle: :, Menbii de familie ai perconalului adminislativ si tehnic al misiunii
a) Obiectele destihate uzului oficial al misiunij speciate: r,ocf.te bcneficia?A de ptivitegiile si imunitulite mentionate in aft 36 dace
i;,;;;;;;";;,;;;;;'i li iiiii ip*^t"- cu condiiia se nu tie cetaleni ai
- b) Oblectele destinate uzului perconal al reprezentantitot statului ttimiFtot
in cadrul misiunli speciale si al membrilot perconalutui diptomatic at ace;bla; ttt utui ptimlot si sb nu aibA rcsedinta petmanenh pe tetitanul acesluia
2. Reprczentantii statutui t mftebt in cadrut misiunii speciate si menbil Atttcolul 40. Cetelenii statului p milot 9i persoanele cu rc9edin(a
personalului diplomatic al acesleia sunt scuilide inspcctia bagajului pe'
,onal, Dotmanenta in statul Nimitot
cu exceptia cazuluiin carc eyjste motiveseioase de a crcde ceacesiacontine ' 1 in cazul in carc privilegii si imunihti suplimentarc nu at li t'osl acodale
obiecte carc nu beneficia,lb de scutirile rncntionate la par. I at prczen!:uful lo statu! ptinitot, reprczeitantii statului ttiniEtot in nisiunea speciale.gi
anicol sau obiecle a carct imponare sau exponare este inlerzi;e ptin leoe |nnbtii perconalului diplamatic a! acesteia care sunt cetdteniai statului primitor
sau supuse regulilot de cahn na ab stalutui Winitor. in asttel ie caziri, atrtt au resedinla permanenle [n acesta nu beneficiaze
decet de imunitate de
inspectia se va lace do in prezenta percoanei interesate sau a lrtisdictie si iiviolabilitate
pentru actele oficiate indeplinite in exercitatea
teprezentantului autotizal al acesteia.
2. Ceilalli membri ai misiunii speciate 9i persoanele din setviciul
pivat carc
Atticolul 36, PeBonalul adminigtrativ si tehnic
Efit cehteni ai slalului ptimitor sau au rcsedinla petmanenli in acesta nu
Membii perconalului administtutiv Fitehnic al misiunii speciate beneficiaze
. prjvilegiile si imunialile mentionate ta ari. 29 gi 34, cu prccizarea ce Itaneliciaza de pivitegi st imunitali decel in masutu in carc slalul primitot lc
1e
imunitatea de ju sdict@ civita si administtahve a shtutui pimitor mentionatb tacunoasle. Tolusi. slatut pimitor trcbuie sa-si e\ercile iunsdictia asupra
Itcestot persoane asttel ncel sA nu tngrAdeasce de o mantera exceslva
la par. 2 al an. 31 nu se aplca acalor seversite in alatu e^ercitarca atribu jtor
lot. Ei beneficiaze, de asemenea, de privilegiile mentionate Ia pat. I al ai. 3s lndeplinirea funcliilor misiunii speciale.
pentru obiectele impodante in cursul primei tor interi pe teitoriul statut1i Articotul 41. Renun9rca la imunitate
1. Statul trimititor poate renunla la imunitatea de iutisdiclie a
reDrczentantilor seiin nisiunea speciaz, a perconalului diplomatic al acesteia
Anicolul 37, Perconalul de setuiciu
$i a altot percoane cate beneficiaze
de imunikte in teneiul articolelot 3640'
Membrii personalului de setuiciu ai misiunii speciale beneficiaze de imunitate
2. Renuntarea trebuie se fie intotdeauna exprcse
de juisdictie in statul primitor pentru actele severcib in exercitarea attibutiilor
Ior, de scutirea de impozitele gitaxete pe satariile pe care Ie primescca urmarc 3. Dace una dintre persoanele menlionate la pat l al prezentului adicol
in
a serviciilot prestate, prccum si de scutitea de prevedeile in mate e de declanseaze o prccedufi, ea nu va putea invoca imunitatea de iutisdiclie
securitate soclale prevezub la aft. 92. ceea ce p veste o ce cererc rcconventionaa dircct legatd de cererea
pincipale.
 Dtepl Diplonatic 9i Consutat. Sinteze pentru
examen D^^,,L -..a .A Ant,rA ,n ca2Dl d'obmalei ad-hoc

R-enunlarca la tmunhatea s?rsit priv egiile si

de jutisdictie pentru a actiune civlla t:nrtt fitnctiile unui membru al misiunii speciale iau
^-4..
1y:::r:::,y" !""1rr*neaze
executaqa hoErarii
renuntarea ta imunitate n-i"")-."
iudecatoresti. peiti aceasta ttnd necesare o
ii ,)i,1,," ir":ii"*i i, moct notmat in momentut in
"1:: :"^ii,'i:.:'i:":::,
otstlnc6 li|'ii',i'ii'inii. iii t" expiarea unui termen
',
rczonabit cate i'a t'ost
chia: ir: c?z,!:
ii")":i"""i"i. a", ""bzisla pene in acesinmoment ce pivelte actete
Atti:olul a2 Tranzitut prin teritotiul unui
stat Eft \ .':';;;;'ir";;ii;t. imuniraiea suozisa ceea
i,,,io ii u"""t ,"rtru in exercilarca t'uncliilot
reprc./enlan! at statului ttimhebr in m;siunea sale
_-t ,uaca.un speciale sal)
1"i""*,"o2-Ji"i" a membru at misiunii speciate membtii familiei
diptomatic a t acesteia traverseaz) ternonut
::I!i: :: l:::::.i1,,:,
gbseste pe btitoriur unui itut
ini. i"rlii-' sau ;;;;i; ;;; i ,or,ia sc bucwe"nui
de privitegiite s imunihlile du .9-*" bl::':l:::::

r:aE u.nikti e ii" ilijl

:t:::zi,li:i; are i'1,;:
:i:' ILf,,iiii i ;::: :;y : :,:E:;xf"i
;t "a unui termen rczonabil care $e Ie Petmia se Pereseasce
ht expircrea
to im t n e ce stru i iiji,;;"; ;";Zi",r";"i;::i#',;
pe n a- p thl statului Pinitor'
:::1:::t:a memblor;e tumite- -"'" vetto
fi ac?tdat si
t"nuticii)u-i.-iri,i
uazd ue ['nwteg 44. Bunutite unui membru al misiunii
speciale sau ale unui
imunihti st carc insotesc persoana rie"tt "ar"
al tamitiei sale in caz de deces
i!:"r:,:!":,:i,i:*;;;":,':l:;:i,";z::;:::::
pentu^a o intehi sau pentru f",J!,"7!,!lE?Ji;!{!';!j, i"i,";;;;;;;;;;";uj membru at misiunii sp*t?!? :1y,: yy:f:::::'
a se inioarce in statul lor.
l,i,i,,Zi?i,J"i# i il"t""i, dace d eru nctut n u. ?: .l?:i""::,:!.:::!i:
,",f;,:,?"*'!:.::y!:,:
t::t:i
cetor prevezute ta pat. t at
Nezentutui atticot, ',ii,li7"l"'i.i"Z iuioi;ti permanentein acest o^':."]"'!,tl'i:!:':"n'::'
it!,tr:luie sa insraaiasci
petsonalului adminislrativ,
iric;iii pl1,!i,iii,ji,lli:i';!;:::i i;i;;Z";;,;;;;,;;;ii;jL iii'12"t'1ry1,111,3713,2!::,::'::"f:::::"!:::'
menbrito, de r;;ii;;;;;;;";i ;
tehnic si de at misiunii speciate st a"i"i oLiectut inei interdiciii ta expoft in momenlul
i"nl,"e"i"iii "t
;;;;:;serviciu x,sului
Slatele
,.-3 , tnclusivklne
(anz
acotda coreiponaenii,i si cetortalte comunicati
oliciate ,, "" va prcvala de drcptlt de sl?c:sju:::Yi:::":f,i,
')|."i,i",",
mesajete in cod sau cilrale, aceeasi
stlttlt pimitot libeftate fi protectie "t", *^ui * urmare a prezentei deruncttttui
cArA statut
care ^,;^tt^-o u"oraa t^",ui pri)iii-i ;;;ir;;i;;;,":;:2,
in "J,!'Jl""ii'n^i"t"
l;/li":iiiii
"iuiuii'iii'
in catitate de membru at misiunii speciate sau atramitiei
anc9t. ir" *"ia ii)i",ii', iiE,T,Tr """irr,
'un nenbru "1i,
al misiunii'
il1i"T!":;"f::^1 :, :,:zelrutuj
uattzelot diptomatice ate n;siunii speiiate i ;;;;;;;;;Zi,;:;;r;;:;;:if,::;:r:l
,,"f1ini^"::-":?,,i! ptecarca de pe te totiul statului p mitot si
g aaraa ;n,"."i"t p&",ii ci,,",iii",, Artlcotut 45, Facititali pentru
tene nu sunt 11;i11o_r
tinute sa rcspede ;b,ii)il,E
"*",r7.i1'i:Jrili""," iotitru retragerea arhivetot fiisiunii speciale
-.4-.-statetenentionate
petsoanete ta an. t, 2 si3 ate prezeniuiri
' , et.r,t ntinit^t va dcorda. cnar n caz de conllict amat t'acilfilile necesate
aZ[i)"ii]t ,,,,ir'l#"iiJir"'oi,"iii)a ae privnegii imuniati attete decet cehtenii
tn-lotm,at in avans. t'@ ptin
iiiiiiiii ;;;;;;:i;
cererca de riri, ti" printr-o",ti"ota"ix 'i
de tamitie ale acestot percaane indiferclt
tranzilul,acestot percoane in catitate
de memori ,"irnii"pi"ii"i il,iii 'Jl,il",i,iiin,ii, o**. si membitot stat in tefienul cel
oe lantlie.sau cu e . si daca nu "i ,1., -.t)tanie zccstota. Denlru paastea Etilotiului acestui
s_a opus ta aceasla.
--c. .ubltgatiite
statelor tede in virtutea pat. I, 2 si
S ale prezentutui atlicol se
',i,i,,i'it,ii"
',ri,,ii,oiu,"
iiiJ",i'!i
li pina u aisp"'nie in caz de nevoie' in speciat
p""oanu si pentru bunutile
apnca tn nod egat percoanetot respect'ive
mentionate n u.u"t"- p))uJi|. i"'i^*pon necesare penltu '"""t"
precum- si in ceea ce priveste
uarzete acesteia. in cazut utitizarii
com;unicatiite i" ii-iri !i"ii"E'"j h)'
t nec.es.arc pentru
stAlul Drimitot va acotda stalului ttimi'ltot facitibtile pnmnor'
"i"a"
te totiutui unui stat ten iilnla,';;";;;;;; de pe teriloiul stalulut
,utiaqir"" a,nir"lo, ^isiunii speciale
Arti:o:u,! Duata pfivitegiitot si tmunin.titor Adicotut 46 Consecintete sf'tsitutui
tunctiitot misiunii speciale .
-!3. ^"'i'iii.i pimitot.va.
rr*ti;b unei misiLtni speciate iau s{erciL statutcare
!;?J,!Z,f[!{: i : ::y^i'y.u9 2r.
r" n1ii9g,a a" p ri vi t e s i i re

':,,ii:::::l::':',,!:x11,:::;:;!*.;;;2;;;;;;"";"i;;;:f'::;:J,1",::::ii:,
i4ti ei i m u n te "iia
,nroitct;- si va prcteia locaturile misiunii
$eciale in masuta tn
speciate
au tust
Slatul
ai 2e o,I"s:;';:;'," ::;:; E:;#::i,
',ii:i":::::,"f: : "!:::!:': : 11I t.i, i,tiiiin"ia
i)"r,r:","ort.li.i"iuni, prccun si bunutile si athivete misunii
',1,

u'ni'" intt'un tetmen rc/onabit

I[fiprinitat
!statului ::#,: asupa
::::,"^:."::,:"
carui" " "
"
i. i\Z iZ i"];",j,,i $l "";, 'i
"_" "iir"ii "i',"^;":,2;",;";";;;:;;-;:","2i"-iini'i
 Drepl Diplonatic si Consutar. Sinteze pentru examen
Beg,tti calP se aptica in La/ul diplonatiet d'l hoc

2..in cazut in care intrc cele doud state nu exisd relatii

diptomatice et 51. Ratilicarca
-:u!..rury:ii.r9Pflitgt dietomatice, si dace run"tin" ii iktanta Conventie va ti rclificah lnstumentele de rctificare
vot li
^i"iurii'iiiJui-
sferciL. statu.t. ttini4tor poate, chiat in caz de conflict
amat, se i;c;e N
)otll,t@ pe hnga Secretarul Genercl al O
U'
paza si arhivelor misiunii speciale unui star en aciepttibit
.bunurilot
statul ptimitot. 52. Aderarea
Fnt/onla Convenlie va ti deschise adetarit o cerui
stat apartinend
Afticolul 47- Respectarca legitot si regutamentelot statutui de aderate vot fi de?ozitate
utrtzarea tocalurilot misiunii speciale loLo,tlttor menlionale la aft S0 lnstrumenlcle
1. ptivitegiite si inunidtite tor, toate persoanete lingd Secrctaru! General al O.N U
,Ld-ade.pteiudlcia
ben.eficiaze aceste privitegii ,i inunitdli in teneiit prezehii iZn 53. Intrarca in vigoarc
-va
"^!!,^s:!:: !"obligatia
Llespecla
resile si resutamentere j,ii.iHi-,.i, i-iJ"."riu cin *ti" intra in vigoare .in .? li"D*?". :: !:,t:.::::,
iutiunitot unite a cetuide-at douazeci
asemenea, "t"rrirl
de a nu se ame,teca in trcbuile interne ale acestui ,,i'",;;;;i;,;;;;;;;';,ut eiii'utut
2. Localutile misiunii speciale nu vot li utilizate intr_un instrumenl de Gtilicare sau adetare'
f::.1:l9,yi:rri!,
mod 'ii"i"irr"li""^r"
tlolloa
stat care ratifice sau adete h conventie dupe
data
."?1
cum sunt rcstementate k p.*,t" cr;;;;$:i; ratificare.sa.u adearc'
r:!:t:
ll? !:getut:ti
iilgrnationat s;u in acordurite ,igoii'i
in ,riii iituii"'a a*at"ci 9i doitea instrument de instrumenlutui
statul trimilebt si statut ptimitot. "pu"iui ;';;7;"";;;,'i;;;;;;; ii a treizecea zi de ta depunerca

Articolul 48. Activitdti protesionate sau comerciale ntilicare sau aderare.

54. Notificarca de cette depozitat
, Reprezentantii
diplomatic
sktului ttimitetot in misunea speciate si membtii
al acesteia nu vor erercita in slatul actedjtar w€
ntcolut
"
iiiiiiiut aln"rut Natiunilot unite va notifica tututot statetor apa4inend
activita "t
ptofesionale sau comerciale in vederca unui a din categoriile menlionate la aft 50:
cestig perconal.
,,) l"rnuiu conveniiei 9i depunerca insttumentelot de ratificate sau
Artico I 49, Nedi sctim i naree
. in apticarca dispozitiitor prczentei Conventii, nu se va a n;,1,e, in confomitale cLt an 50 51 si 52: in conformitate cu
. .l tace disctimina t)) data la carc prczenta Canventie va intrc in vigoare
2. TotuFi, nu vot li conside@te ca disc minafotii: atl.53.
a) {aptLl ca stutut ptimitot aptce de o maniera restidjva A tcotul
'oiuriii55- Texte autentice
convenlii' ate cerui text in lt'l,ttz:!!?1'::1':::;
una din disDozitittl
prezentei Conventii penttu taptutca ea este astfetapticata misiuniisale
[iijiiie iiJirit
in slatul trimiEtot t,,,"' "":'*!i- "i"iiiia sint autentice .va li .depozitat .p,e
b) laptul ca shtele modilice in mod reciproc. prin cutuma ';:;i;i:;;;';;;"i;
;Z..il.,
"i iu," iu rcmite copii conrotme tututot -knge.
"sut statetot
sau Dtin acoftl.
menlionate a.n
intinderea taciibtitot. ptivitegiitor si imunhetibt p"ir,
daca o astet de modificare nu a fost convenita cu alte
iiii"iti"iJiiii "iii, '6i"iiirr," din categotiite
i-1,iiirara"un"iu P :0
iioiennatii, ieptin autotuali een:tt:-?:e::::^l:::::
acestea se nu fie inconpatibile cu obiectul scoput pr"r"rtui
state, sub condhia ca
Conr"nliiii
"i,"
9t,i"iii61ir,- i"rnat prezenta bonventie' care a fost deschise spte
Si
nu aduce atngerc exercitiutui dreptutitot si ina"pinirii
ottigutiito, "l
iiii. "i
iumnare la New'York la 16 decembrie 1969'
Anicolul 50- Semnarea "tut"i,
P:ezen:a c:r.y.enlie esfe deschlse sprc semnarc lututot statetor
,
ate erganizatiei Natiunilor Unite sau ale insfilutiitor speciahzate
membrc
sau aleAoenti;l
lnt.ernationate a Enetgiei Atomice. precum si oroi pu,t" iu
"tut GeneralA"ilutii
I,n.te.r.na!!on?te deJustitie sioice stat invitat de Adunarea
iiiii
a Naljunilot
unne sa devtna parte ta aceasld Convenlie, pAna ta 30 decembie
1b70, ta
sediul O.N.U. din New yort<.
 CURS 9
Reguli core se oplicd diplomotiei multiloterole

g.1 . Diplom id realizdtd p n inlemediul orydnizaliilot

inlemd!iondle

9.1.1. Consideralii iniroductive

in ultima jumakte de secol a avut loc un fenomen de,,proliferare a
juridice care
oroanizaliilo; inlernalionale credndu-se un set de nor'ne
f"i."uti o noua subramurd a dreptului international public' dreptul
orcanizatiilor i nte rnat iona I e.
Noilor mecanisme de stabilire a relaliilor intre state ii corespunde conceptul
ao aiiimatie multitaterata @enumite si diplomatie pa amenbd
in cazul
9.qu;itutiito, inlernalionale cu p'ofil parlanenlar, diplomalie pin organizatii
lntemationale sau,,noua diplonalie).
privitd
Dir perspectiva dreptului diplomatic diplomatia mullilaterala este
drn ounclul de vedere al urmbloarelor relalii:
: rc,Fllille dinie orqanizalia internalionah 9i sttuctu le inlcrne ale acesleia:
. relatiile dintre or;anlzalia inlemationata si statele membre \telalie ptivild
ln amdnooud direcliilel pozhia orgalizalieifaia de acesle state sipozilia
statelor
membre fate de organizalie);
- rclaliile intre statele membrc ale organizaliei
- retiliile aintre organizalia intemalionaE 9i alte subiecte de dtept
lntemational.

9.1,2. Personalitatea iuridice a otganizaliei lnternalionale'z

Organizafia internalionale este definitd in teoria dreptului internalional
ca prin urmetoarele elemente:
- o asociere de state;
- constituite prin tratat;
' dispunand de organe ProPrii;
av;1d o personalitate jurid;cd diferila de a statelor membre'

, A so vedea Adrian Nastase, Bogdan Aurescu, Ctis.lrian ]u"a' DrcpI intenalional

public. Sinleze pentru examen, Ed 'All-Beck', BLrcuregti, 2000' p 88-91'
 Drept Diplonatic €i ConsutaL Sinteze pentru examen
Personalitateajuridice a organizatiei internationale (multilaterale * cu
mare de membri) are ca.acter obiectiv, fiind opazabite in .apotl cu
n r,lrzd si
subiectele
_dreptuiui international (jnclusiv statele nememb;e) _ re
recunoscut5 de Cudea lnternationale de Justitie in Avizul consultativ
sulerile in serviciut Organizatiei Natiunilor lJnite, 1g4g.
O afie tresdtud.a personalitetii juridice a organizatiei internationale
calaclerul specializat.
NOTi:
in acest sens, Curtea lnternationala de Justiiie, in avizLrt mentionat mai
arara ca: tn Lmp ce un slal poseda, in lotatitatea jor, dreplu4le
si
recunosclte de dreptul hlernational, drepturite gjobligatiile unei eniititica
O".
t€bure se.deprda de scopurite si funclite ei, enJnt;le sal subintetese;n
constilutiv
Personalitatea juridicA a organjzaliei lunctioneaza nu numai in
.internalional, dar si in dreptul intern al statelor membre.
d
D:. ase.Telea, personalitatea juridicA a organizaliei internationale
eal
considerata a fi baza juridice a acordarii imunitatitor si privitegiitoi- acesteii,
NOTA:
in acest sens, Cafta O.N.U. prevede urmetoarete:
Ari.. 104: ,,Organizatia se va bucura pe teritoriulfiecaruia dintre Membrii
sel dl
capacitatea juridicA nocesare pentru indeplinirea lunctiitor
sale."
Ei realizareascop;d6
Arl. 105: 'Organjlatia se vd bucura pe leritonut liecarria ornlre l\jlemb i sai
da
pnvrieg sr tmuniteti necesare pentrr rea.izarea scopurilor sale,
9.1^.3. Statutul iuridic al organizatiei internationale
a) in-mod sintetic. statutul iuridic al organizati;i inlernationale ar fi definlt
de urmatoarele elementel
- personalitatea de drept international;
- invioiabilitatea sediului;
- imunitatea de jurisdiclie tocale;
- libertatea de comunicare oficiale;
" scutiri fiscale si vamale.
ln cazul O.N.U., sediul materiei jmunitetilor sj privilegiilor este reprezentat
de Conuentia Nivhd imuniatite siptivitegiit; O.ti.U. S<b1si Conventia privii
1t
imunite b si privilegiite institutiitor specializate ate O.N.i. (tg47).
un rol.es-entiat in regtementarea privitegiitor si imunitetitor
^,-?: _19I.1""
organizaliilor il au Acotdurile de sediu it1rc fiecare orga;izalie si statul pe
teritoriui
toriui careia se geseste sediul.
b).lmunitatea de jurisdictie este fundamentatd, in principal, pe actele
constitutive ale fiecerej organizatii. Se recunoaste insd faplul cA aceaste requla
Reguli care se aplicd diplomaliei nultilatenle
in statut, datorit5 faptului ce a
in lipsa unei Prevederi exprese
caracter culumiar.
lmunilatea de jurisdictie este dublate de imuniiatea de executare.
NOTA:
in cazul organizaliilor internationale cu specilic bancar (B lR.D, B E.R.D ),
rl|tulul acestora p€vede o renunlare partlala la imunitatea de executare, in scopul
rin a crea increderea creditorilor necesare
c) lnviolabilltatea sediului organiza!iilor internalionale reprezinle un principiu
recunoscut, fiind reglementat de difeite documente internalionale in
one,
{i) Scutirea liscald 9i scutirea vamaE opereaze, pe baza convenlionald
ll cutumiare, in mod similar cu privilegiile recunoscute misiunilor diplomatice
o) Alte elemente relevante pentru staiutul juridic al organiza,tiei
lnlornajionale:
" orqanizatia se bucure de bcus standi in fata instanlelor internalionale
(procizem ca in cazul C.l.J., organizaliei ii este accesibild numai procedura
tvlzuluiconsultativ, in condiliile'in care articolul 34 din Statutul Cu4ii prevede
0d p6(i intr-un ljtigiu pot fi numai statele);
- organiza.tia are dreptul de a edicta regulamente obligatorii 9i executoriiin
dlBtrictul administrativ in care este situal sediul sau, care deroga de h dreptul
lntorn al statului de sediu (in cazul O.N.U, acest drepl este lecunoscut de
a{. 8 din Acordul de sediu). Acesle regulamenle se aplice ra onae perconae
[rnclionarilor organizatiei;
- in unele cazuri, ,,contenciosul intern" al Organizaliei este slpus solutiondrii
do ceke un organ special: de exemplu, in cadrul O N U a fosl infiinlat
Trlbunalul Administrativ al O.N.U., prin Rezolulia nr' 351 (lV) din 24 noiembrie
1949.
9.2- peptezentorcd ld orgdnizdliile inlemqliondle
9.2.1. Consideralii lntroductive
a) Organizaliile inlernalionale apar ca lilulare ale dreptului de legalie
pasivd (pot primi misiuni permanente sau temporare din parlea statelor sau
organizalillor internalionale) 9i ale dreptului de leqa$e activa (pot trimite
misiuni permanente pe langa state sau organizalii internationale)
NOTA:
Nu este recunoscut in doctrine un drept de legalie reciproc intre olganizaliile
internalionale, dar exista unele tendinle, recente, ?n practice, mai ales in ceea ce
priveSte observato i.
 Drept Diptomatic 9i ConsutaL Sinteze pentru exanen
b) Pa.ticularileli ale reprezenterii la organizatiite internationaje:
- desi este recunoscut dreptul statelor de a numi persoanele care le vol
reprezenta in cadrul organi,,atiei internationa,e. este posibilca actul constilutlv
sd impunii pailicrparea la un anumit nivel,
- deiegatii statelor care participe la lucrdrile unej reuniuni a organizaljel
internationale vor tine cont, in afare de interesul statului pe care il r6prezinie,
de scopul si interesul comun al o'qanizatiei.
9,2,2, Reprezentarea statelor pe langi organizatiile internationale
a) Factorii care au determinat aparitia institutiei misiunii permanente sunt
determinali de:
- interesul statelor de a-s,i asigura o prezenle permanentd pe tange O
organizatie internalionale;
- necesitatea asiguredi tratamenlului egal al tuturor statelor membre ln
cadrul organizatiei;
- necesitatea asjgurarji sprijinului si cooperdrii ct, secretariatul organizati€li
b) Misiunea (delegalia) permanentd este detinitd ca liind un organ de
rclatii erlene al unui stat. cu rolul de aJ rcprezenla la o ona-niza c
inlernationale. in mod similat cum o misiune diplomatice ,eprezina stalul
acrcditant in statul acrcditar.
._ c) Raporturile iuridice legate de acreditarea unei misiuni permanente pe
langd organizalia inlernationala sunt tritaterale, avand ca subiecte: staiul
trimilStor. organizatia internatjonatd si statul de sediu- imprejurare determinattr
de crrcumstanta cd organizatia inler.rationala esle lipsita de elementul terllorru,
d) Functiile misiunii permanente:
1) Functja principald este determinate de asigurarea legeturii dintra
statul trimitator si organizatia internationala. Alaluri de a;easla existtr
functiile de rep'ezenlare. negociere, observare si irfo,mare in rapo4 cu
organizatia internationale;
2) Functia specifice este reprezentate de asigurarea participerii statulul
trimitdtor la viata politice si juridicd a organizatiei, in vederea realizdrll
scopuilor acesleiai
3) ln calegoria de funclli tipice ale misiunii permarenle pot fi inscris€i
rllormarea organiTatiei despre nevoile de ajuror pe ca,e stajul l.i.nitajor 16
are. promovarea cooperarii inlernationale in domeniul specitic al orqanizatiel,
parliciparea la adoptarea actelor organizatiilor elc.
NOTA:
Bealizand o comparatie intre functiite misiunii pemanente pe tanga o organizallo
intemationaE sifunctiile misiunii diptomatice ctasice, constatam ca, in pdmul rand,
anumite lunctii apartin nLrmai misiunii diplomatice: acordarea protectiei diptomatice
si exercitarea de functii consulare. in al doitea rand, ordinea impoftantei Junctiilot
diierd: daca in cadrul misiunii diplomatice pe primut toc sunt negoclerea, iniorma€q
9i cooperarea internationalA, misiunea permanenta are ca functie principalA
reprezentarea statului in relatia cu organizatia internationale respectivd.
Reguli cate se aplice diplomaliei muttitatente
e) Precizeri referitoare la sfiuctlra misiunii permanente
1) Misiunea permanentd este de obice, conduse de un ambasador
roprezentant permanent. ln caz de absentd temporara locul acestuia va fi
llat de diplomatul cu grad imediat inferior, in calitate de insercinat cu ataceri
2) lvlisiunea permanentE este organizata pe birouri si secfii in mod
Isemandtor cu misiunea dlplomatice. Structura variazein iunctie de domeniul
rlo activitate al organizatiei respective.
3) Personalul misiunii permanente este clasiflcat, asemenea misiunii
{lplomatice, inl
- personal diplomatic;
- personal tehnico-administrativ;
- personalul de serviciu;
- membrii de familie.
4) in ceea ce privegle efectivul misiunii permanente, nu funclioneaze regula
nplicabild in cazul misiunii diplomatice referitoare la posibilitatea statului
creditat de a limita efectivul misiunii in anumite limite rezonabile.
5) Nu exisd o clasificare a misiunilor permanente in funclie de rang 9i nu
dxisid o ordine de precidere aplicabile intre misiunile permanente.
l) intiintarea misiunii permanenie
1) Elemente care determind posibilitatea intiinierii:
- este necesar ca regulile organizaliei se permite infiintarea de misjuni
pormanente;
- reprezentarea, va opera, in consecinti, in cadrul limitelor prevdzule de
lr$pectivul act constiluliv al organizaliei.
2) infiintarea unei misjuni permanente se face prin act unilateral al statutui
m6mbru, nefiind necesar acordul intre cele doue subiecte de drept
lnlornational.
Pentru infiintarea unei misiuni permanente a unui stat nemembru al
r)tlJanizatiei, este necesar acordul organizatiei,
3) Este necesar ca infiintarea misiunii sd fie notificate statului de sediu,
ilrA ca acesta sd se poate opune.
0) Statulul ju.idic al reprezentanlei permanente
1) Elementul principal care trebuie luat in considerare este caracterul
lthngular al rapodurilor juridice.
-din punctulde vedere al organizatiei, slalululjuridic este privit ca o problemd
do reglementare internd;
- din punctul de vedere al statului de sediu, statutul este determinat de
ptlvllegiile, imunialile li faci Elile acotdate misiunii petmanente.
2) Sediul materiei esle identificat la nivelul:
conslitutiei organizaliei ;
 Drept Diptonatic si Consutat. Sjnteze pentru Reguli care se aplice diplonaliei multilatetale
exanen

- Cglver]lrilo] gslrpra privilegiilor si imunitatitor rll statutul deleqatiilor. in temeiul acordurilor privind privilegiile si imunitellor
.rnternalionale
, din cadrut unor
(O.N.U. si institutiite speciatizate,
- Acordurile de sediu.
Consitiul Europer:j: l ircorduritor de iediu, me'nbrilor delegatiilor li se acorda in general, acelasi
lul ca si membilor misiunii permanente.
se recunoagte (incd) caracterul culumiar al acestor
,Nu norme, insd
autoi-sunt de pdrere cA ele reprezintd o cutume in formare. NOTA:
internallonale
3) Practica generale este in sensuj acordirii Reoulile priv nd reprezenlatea slalelor ln relaliile cu organizatiile
.. imunitalilor gi privilegi u,, c-ios"rt un proces de codilicare prin Convenlia de la Vlena pnvlno
diplomatice. Dispozilji in acest sens sunl prevezute
de: rno,ezentarea slaielor in relaliilor lor cJ organizatiile internalionale cu ca'acter
- anicolul 15 din Acordul de sediu dintre
O.N.U. si S.U.A.; .n;iversal (1975). in conceptia Convenlier membrii misrunii oiplomalice erau
- Acordul din 1946 dinke O.N.U. si Etvelia reteiitor aii .emotif ot mlsi,,nii drplo'natice clasice interesul statului de sediu
p'mrnd
^
Geneva, completat cu Decizia Consiliului fe'Oeraf Oin gf
ta Oticiut O.trt.U.
"' ',",m'f
,, n'oiecrie frmnata. Ca urmare, la adoptarea Convenhei prin vot' stalele de sediu
- reglement5rile jnterne ale Comunitetii errop"n",
martielg;;; prezenl Convenlid nu a intat in vigoare nici unul din slatele
. ,imunit4i l"r" pr"JaluJorO ;';L abtinul Pand ln
de imrhit;ti .i nrn/il6^ ji diptomatice cutu;iare,, ;ep*r"ntu,l!"ioif de sediJ neexpr:mandu-s: consimtamantJl cu ptivrre la ea
la Bruxelles si -si,priviteg
Luxemburg ale statelo, ,"ror" "
"iir"r"roi!. g.g- Diplomdlia otgoni^oliilol intemalionole
ta orsanizatiite internationate prin detesalii
3;11;,1:l'::::3:::_
reprezentanli
rrezentanli ai statelor 9t
a) Notiune. Detcgaliile sunt organe cu caracter tenpoar 9.3.1, Consideralii generale
ale diplomaliel,
mu!!1Y!:.e.ri: caf statete pafticipe h reuniuni interiationate. Constituliile organiziliilor
-pot
internalionale sau anumite practici agreate de
.
Din punctul de vedere al acestei deiinjtii,
delegatiile apar ca o categorie de atoi"l" ."abr" determina ca anumite persoane sau organe sa le
misiuni speciale. roprezinte in relatiile cu statele membre sau nemembre'
b) Elementul esential at delegatiei este determinat
de inlrepalrunderea in afara organelor trimise de organizatiile internalionale pe ldnga diferile
urmatoarelor dou5 aspecle: ilale, orqalui cu compercnl| generale de reptezentare este de obicei.
- Japtul cA delegatja reprezintd
stalul tdmitdtorj 6o""turiitrr (sau Secretariatul General), care, uneori, indeplineqte 9i lunctll
- laptul cd delegalia contribuie,
prjn votujsdu. ta fo,marea voinlei oroaniratiei. politice legate de reatizarea scopurilol organizaliei'
g uompunerea si activitatea delegatijlor
9,3.2. Funclionarii internalionali
3".:t""Tt,= i"j:g:i,lor.variazi vain riiunclie de specificut organizariei. in al Noiiune. Iermerul oflicial '.sau inlemalional percon' intemational civil
::n:i:iyT"]9 l"qrezentanlitor
notifica statului de sediu.
co,irunicai'oigan;"f t"i, ;; ; "; seiianti aese^neaza o percoane carc ate calitatea de agent al unei
lndeplinhea tunctiilor acesleia 9l'
irgiii;tii inturn"tional; aclionend inptivilegii
cazuri, detegalia poate fi comptetate cu membrii
p,rin urnlre, nareitalta ta imunite! si ca o ce agent diplomatic'
--"-]l-ii:Tit"
permanente. misiunii
' in sens larg, i;te;naiional civil seruant desemneazd un membru al
Fleprezentantii care compun delegalia primesc
actionend pe baza unui mandat. De aiemerea,
diec ve. instructiuni, personalului u-nei organizalii interna!ionale, indiferent de atribuliile sale
este necesar ca aceslia sa specifice.
ptimeasca dept ine pu te i.
sesiuni a organutui ptenar at organi,,atiei, ta care NOTA:
9r ;munitaiile O N lJ
^^_O-::la"rl:"ru?..rl"i
pantcrpa detegatijle tuturor membrilor. presupune: in acceorilnea Convenlie pr'vind pnvllegirle sr Conventiei
- atege/ea presedinlejui si a vicepresedintilor: n vind oriv;leoiile si rmunilaiile instituti'lor specialzate lista persoanelor cJ calitatea
li de Secretariatul Oerera'. independent de
- constiluirea birourilor sj comisiilor; te ,,oflicial v:a ;ornunicala slatelor
- adoptarea ordjnii de zi; criteriul lunctional.
- dezbaterea generald; b) Functionarii internationali au calitatea de a ii independenli tald
de statele
- lucrul in comisiii membre ali orqanizaliei inclusiv fala de statul ai carui cet;leni sunt
- adoplarea raportului si a rezolutiilor.
 Drept Diptonatic si Consutar Sinteze penttu examen Reguli carc se aplic; diplanaliei nullilaleale

in cadrul statutului juridic al tunctionarutur se intrepdtrund:

]'|EXA I
- obligatia de fidelilate fala de statui de cetatenie. ca;e
ru presupune Invenlio cu privire lo privilegiile $i imunildtile Ndliunilor
,,atasament politiC';
- obligatia de loialitate fatd de organizafie, avand la bazi lle, oprobofd de Adundreo Generold o Noliunilor Unite lo
conttactual. de l3 februorie 1946
c) Clasificare
. aooptat de major atea organizaliitor internati
, ^.]"^i:,ii,
-I
runcltonant se ,91 Y
lmpart tnl Atticotul I' Personatitatea iurldbe
1) Personal c€ beneficiaza de privilegii si imunitali diplomatice: juridicd Aceasta
- asimilali selului de misiune; Socliunea 1. Oryanizalia Natiunitor Unite arc perconalitate
- asimilali membrilo. personalului diplomatic al aro capacitatea de a:
unei misiuni clasice, a) conttacta
b"n"ficiazdde privilegii si imunrtdti lirnitate laexercitiul fun
,or,') "","onul "" b) achiziliona si vinde bunui mobile 9i imobile
3) Experti. c) sla in justilie
d) Statut iuridic Atticotul lt. Bunuti, fonduti 9i averi
Este determinat, in principal, de Convenlji incheiate in
organizatii.
cadrul fiecerel Secliunea 2. O.N.|J., bunuile 9i averile sale, indiferent de proryietat 9i
localiz;re, se bucue de inunitate de iuisdiclie cu excep,tia cazului
pafticulat
.^^11:10-l{_91
, C" nventia asupra privitegiitor si inunibtirot O.N.u.
t1s46) ln carc Oqanizatia a renunlat in mod exprcs la imunitate Totuqi, se inlelege
regrementeaza:
- imuniiatea de jurisdictie pentru actele indeplinjte cl rcnuntarea nu se poab ertinde Ia neswi de executare.
- scutire de impozite pe salarii;
in calitate oficiala; Secliunea 3. Locaturile Oryanizalieisunt inviolabile. Bunwile giaverile sale
- scutire de obligatiije referitoare la serviciile nalionale; otlunde s-at afta 9i oicare at fi posesorul sunt exceptate de la perchezilie'
- scutirea aplicarii legislaliej privind
rochizilie, confiscire, exprcprierc sau de ta oice ala fome de constangere
imigrarea: oxecutive, administmtive, iudiciare sau legislative
q,i"g"i9 lacililatile de schimb, se vor bucura de aceteasiprivitegil
]l:?T:9
-^ membnt mjsjunij diplomalicei
ca Secliunea 4. Athivete Oryanizaliei Fi, in general, toate documentele.care ii.
- facilitdli de repatriere in caz de cizd, apa4in sau sunt delinute de cete aceasta, sunt inviolabile, indilerent de locul
ca si membrii misiunii diplomatic€; ln care se gesesc.
- s-cutire.vamala asupra mobilierului si efectelor per"onate
preruaflt prmutua post.
aduse cu ocazia Secliunea 5. Fere a fi constense de orice fel de control linanciar,
rcglementare sau montoliu financiat:
Alle documenle carc reglementeaza statutu I j u tidic al f unctionarilor
internalionalj: a) Oryanizalia poate deline fonduri, aur sau oice devize Fi poate avea
- Convenlia cu privire la imunitatile si prjvilegiile institutiilor contui bancare in orice monede
(1947):
specialjzate b) Organiza{a poate transfea in mod libet fondui, au sau monede dintt"
- Acordurile de sediu: r B;d in-atta, sau in inteiorut unei leri 9i se schimbe moneda delinufi in o ce
- Acorduri de asistenle si ajutorare; alfi bfi.
- Acordul general asupra privilegiilor sj imunitdlilor Sectiunea 6. in exercitarea dreptutilot care ii sunt acordate in vinutea
Consiliului Europei. Secliunii 5, mai sus mentionaa. O N.IJ. va tine cont de toate misiunile de
i"prer"ntuire ul" grrerreior statelor nembre, in mesura in care va estima ce
Bibtiogrof ie obligotorie va putea da o astel de rcprezentarc, fere a fi preiudiciate propiile sale intercse'
Sectiunea 7. O.N.U., averile sale, venitwile sale s,i oicarc alte bunui sunt:
LM^I9!fl Drept diptomatic si consular, Ed. ,,Lumina Lex', Bucuregti,
1996,
a) ixonerate de oice taxe directe se inletege, desigu ce Organizatia nu
p.230-310: va cerc o exceptare de Ia plata taxelot pentru utifiE,tile publice.
A. Bonciog, Drcpt diplomatic, Ed. ,,paideia,,, Bucuresli, 1997, p.
133_141.
 Drept Diplomatic si Consutar. Sinteze pentru examen
b) exonetale de oice taxe vamale si de rcst ctiile cu ptivie Ia impoti)l
exportul de bunui impoftate sau expottate de cetre O.N.|J. pentru uzll
oficial. Se intelege, totusi, ce afticolete jmpoftate p n aceasti exceplla,
pot fivendute in tatu in carc au fost impoftate cu exceplia cetot asupra cit
Fi-a dat acardul guvemul tdrii rcspective.
c) exonente de otice taxe vamale si de rest ctiile cu ptivire Ia impoiul
expotlu I pu bl icat iiI o r sale
Sectiunea 8. O.N.U. nu rcvendice, in general, nici o exonetarc de la
de vanzare sau accizele ce apat din venzarca bunurilot sale mob e sau
lolusi, aluno cend O.N.U. achizitioneaza penttu uzul olicial bunuri
pentru care se pateste hxe ori s-at pleti o bxa, membrii vot lua, oi de
ori este posibil, mesuile administtative corcspunzebare pentru a retuna
a exoneta aceste taxe.
(... ) inenbru nu numai ca ale dreptul dat trebuie sd tdice im-unitatea
Atticolul lV. Reptezentantii memb lot
Sectiunea 11. Reprezentanlii membitor Ia oryanele ptincipale sau subsidl
Naliunilor Unite sau al conferintelot convocate de ce!rc O.N.U. se bucuA,
peioada exercidrii funcliei, s,i in decurcd cedbriitor la destinatie sau
provincia in cate are toc reuniunea de urmebarcte pivilegii si iminfte :
a) lmunitatea in ceea ce piveste arcstarca, detentia, sau sechestt
bagajelor perconale; in ceea ce priveste actele rcalizate de acestia
exercitarca ca tatii lot de reprc/entate (incluzilnd luarile de ruve scise !
otale) beneficiaze de imunitate de ju sdictie;
b) Inviolabilitatea tututot documentelot si haftiilot
c) Drcptul de a folosi coduti si de a ptimi documente sau coresponden
pin cuieri sau vafize sigibte:
d) Exceptarca lor si a sotilot de la otice rcsttictie cu ptivirc ta imigrare,
fornaliali de inrcgistrarc a stdinilor, de ta orice obtigatie de a pt;sta s
na,tionale in lara de vizfte sau de trcnzit, in vederca ex;rcfterii functiilot lot:
e) Aceleagi dreptuti in ceea ce priveste regtemendite ,on"iur"
dl
schtmb cafe sunt acordate rcprczentanlitor guvernelor tatilot staine allati "ai ln
misiune oficiaE temporara;
f) Aceleasi imunfteti si ptivilegii in ceea ce p veste bagajete personale carc
sunt acotdate agentilor diplomatici si in mod egat:
g) Alte drepturi, ptivilegii si facilali ce nu sunt incompatibite cu cele de
care se bucute agentii diplomatici, cu exceplia dreptului de a rcclama exceple
de Ia plata taxelot impottate pentru bunurite importate (attele decet cele ;;rc
{ac pafte din bagajul perconal) sau de a li scutiti de accize oritaxe din venzare,
Secliunea 12. ln vederca asiguAriircprczenlantilor mcmbilot la organismele
principale si subsidiarc ale Natiunilor unite si ta confe ntele convoca[e de cete
Reguli care se aplce diplamatiei multilaterale
tlzatie o libettate tohle de expimare 9i o independenq totah in
tl)lkhea funcliilot pe carc Ie au imunitatea de iurisdictie in ceea ce
pivefte
de cuvAnt s;rise ori vorbite sau actele emise de cete acestea in
'llrt
llnirea functiilor. Aceslea vot continuase existe inclusiv dupe ce a incetat
tnl.Jul de rcprezentare al reprczentanlilot
goctunea 13. in cazul in carc un impozit, de orice natufi este condilianat
ntsodin@ pe tetiloiul statului, peioadete in cate rcprezentantii membrilot
ojt(ianismele principale sau subsidiare Natiunilot LJnite Qi la confetinlele
vocate de aceasia se regdsesc pe teitoiul unui stat membru
pentru
trlilarea funcliilot, nu vor li consideate ca 9l pertoade de rczidenfe'
Socliunea 14. Ptivilegiile si imunidlite sunt acotdate reprezentanlilor
mbritor, nu in avantalul llor personal, ci pentru a asigua, in totah
'l?|ttuDendenf,.,
exercitarca t'unctiilor lot in rapotl cu Oryanizatia in consecintb'
'yu,
'rlor"rtuntulri
in cazu! in care. in opinia sa imunilatea va impiedica
t\;t rul tusliliei si in"eu
carc ea ar pulea fi ridicab hH a se aduce atingerc scopului
tt lru care imunitatea a fost acotdate
Secliunea 15. Dispoziliile Sechunl 1 1 12 si 13 nu se aplice inte
reprczentant.
atulotlatite statului a carui cetatenre o foscde sau a carui este sau a {ost
lt
Nprczentant.
Sectiunea 16. in acest afticol temenul de ,,rcprezentan\' se refetA la
toti
dolegalii adiuncli, consitietii, expe4ii gi secrctarii delegaliilor.
Articolul V. Functionarii
Sectiunea 17. Secretarul Genetal va defini categotiile functionatilot
cercrc
I se ablice dispoziliite prezentului afticol cet si cele ale art Vll Acesta va
ttnne'tlsta ldinariiGeierale Ei o va comunica apoi tuturot guvenelot
membre'
Numele functiona lor, cuprinse in aceste categorii vor fi comunicate
pe odic
guv ernelo t statelot me mb te.
Sectiunea 18. Funclionarii O.N U.:
a) se bucurd de imunitate de iurisdiclie pentru tue b de cuvent scrise
sau
vorbate gi a tuturot actelot adoptate de aceslea in calitate oficiale;
b) Vot li exonercli de impozitarca sala itor si a emolumente phtite de cete
o.N.u.;
c) Sunt exonetali de obligaliite releritoare la servicii nalionale;
dt NuvotfisuDusi. impreunecu cu sotii sirudele pe care le au in intrctinerc'
p;virc ta imigrare si la t'omatha le de inregistrare a sldinil-ot:
tostricliilot cu
e) Se bucure de aceleasi dreptufi in ceea ce pivefte teglementerile
nonetare sau de schimb care sunt acodate functionarilor de acelasi ang
apaftinend misiunilor diplonatice acreditate pe Enge shtele in cauze;
 Drept Diplonatic 9i consular sinteze pentru exanen
l), Se.luc!t?. inpreuna cu sotii si rudete pe carc le au in intretinerc,
aceleasi lacihteti de rcpatiere ca sj trimisii diptomatict in peioada de
o tlotosut Natiunilor Unite fi nu in avantaiul lor personal. Secrctarul Genetal
intemationaa:
g) Au dreptul de a impofta, fere hxe vamate, mobita si bunurite
de
la momentul pimei luati in ptimirc a poslutui in tan rcspec ve.
19. Pe lAnge imuniatite si prMitegiite mentionate Ja sect
,-Sectiunea
18. Secrctarul Genetat si asistentii Secrelarutui General cet si sotii si
minoti ai acestora, vot avea aceleasi ptivilegii, imunidtl faci eti,;
confom drcptului intenational ca si trimisii diptomatici.
Sectiunea 20. Privilegiile si inunidtite sunt acotdate lunctionatiilot
in intercsul Natiunilor lJnite si nu in avantajul tor personal. Secretatul e
va pulea si va trebui sd ridice imuniktea acodatd unui functionat
in
din cazurile in care. in opinia sa, aceasE imunitate impiedica cursut iustitlei
o poate tidica, lbre a aduce prcjudicii jnteresetq Organizatiei. in ceea
I
priveste Secretarul General, Consitiul de Secu tatelrc catitatea de
a Atticolul l. Delinitil gi cemp de aplicare
prcnunta asupra idicerii imuntAfilot.
Sectiunea 21. O.N.|J. va colabora, in orice moment cu auto fiI
competente ale statelq membre in vederea lacilitdtii unei bune administe
justiliei, de a asiguta observatea rcglementailot potitjei
si de a evita
abuz,pe carc ar putea se dea ptivilegiile, tacitiatite, imu;i6 le, autorizalii
mentionate in acest atlicol.
Atticolul Vl. Expertii ce se a e in mlsiuni ate O.N.(l.
S:c.t!un.?a Expelii (attii decet functionaii vizati ta an. V attati in nisiunl
. ??.
ale Natiunilot Unite se bucuh pe peioada acesteimisiuni, de privitegii, imunitdll
necesate pentru exercitarca funcliilor intFo inctependenfa tohz. Se bucute
tn moe spectal de utmAbarcle imuniEti si ptivilegii:
a) lnunitalea in ceea ce p vegte areslarea, detentia, sau sechestrcrea
bagajelot
Tajelot perconale;
b)
.lmunitate de
ju sdiclie pentru actele rcalizate de cetre acegtia ln
exercitarea calid,tii lor de reptezentare (incfuzend luetile de cuve scrise sau
otale). Aceasd imunitate va continua si dupd ce aceste persoane au indeplinlt
misiunea pentru O.N.l).;
c) lnviolabilitatea tuturot docunentelot gi hadiilor;
a face uzdecodui side a p midocumente sau corcspondenld
p .d)Dteptulde
n cutieti sau valze sigilatd;
e) Aceleasi drcptuti in ceea ce pivegte rcgtementeib monetarc sau de
schtmb carc sunt acotdate reprczentantilot guvenetot taitor steine aflali fn
m is i une of i cial e b mpo rare ;
f) Aceleagi imunheli 9i pivilegiiin ceea ce ptivegte bagajele perconale
carc
sunt acotdate agenlilot diplomatici si in mod egai.
Reguli care se aplce diplomaliei nultilaterale
Sactiunea 23. Privilegiile gi imuni6,tile sunt acotdate expedilot numai in
va putea s,i va trebui se ridice inunitatea acordate unui lunclianat in oicarc
dln cazutile in carc, in opinia sa, aceaste imunitate impiedice, cutsul iustiliei
ll poate idica, ftre a aduce prcjudicii intercselor Oganizaliei.
ANEXA 2
Convenlie cu plivile lo privilegiile 9i imunildlile instituliilor
tpociolizole, oprobotd de Adunoreo Generold o Orgonizoliei
.l947
Noliunilor Unite lo 2l noiembrie
(... )
Secliunea 1
in inletesul prczentei Convenlii:
Cuvinte clauze standatd se refere b dispoziliile aft. II'IX.
-
Cuvintele institulii specializate se rcled la:
a) Oryanizatia lnternationale a Muncii:
b) Oryanizatia Natlunilot Unite pentru Alimentatie Qi Agticulture;
c) Organizalia Naliunilor Unite penttu Educafie, Stiina si Cultud:
d) Oeanizalia Aviatiei Civile lnlenalionale;
e) Fondul Monetat lnternalional;
f) Banca lntenationaE pentru Reconstruclie 9i Dezvoltate;
g) Organizalia Mondiale a Sene6fii:
h) Uniunea PostuE Univercale;
i) Uniunea lnternationaE a Telecomunicatiilor;
j) Oice ald institu,tie legate de O.N.U. confotm aft. 57 Fi 63 ale Caftei.
Cuventul conventje in mesurc in care se apice unei institulii specializate
deletminate, se refere h clauzele standard modificate prin textul final sau
revizuit) ale anexei transmise de cete acea institulie in conlormilale cu
sectiunile 36 9i 38.
in sensulaft. lll, cuvintele bunui siactiv cupind de asemenea bunurile ri
londurile administrate de o institutie specializaq in exercitarca luncliilor
oryanice.
in sensul aft. V QiVll, exprcsia reprezentanlii membrilor va li considetaa
ca incfuzend pe toti reprezenlantii supleanti, consilierii, expeftii tehnici 9i
secretarii delegatiilor.
 Drept Diptonalic si ConsutaL Sjnteze pentru examen
in sensut sectiunilot 13. 14. 15 si 25, expresia reuniuni convocate de O
institutie specializatd se relere b reuniunile: 1) aduneiisate sau ate oryanUltjl
6eu executiv (oticare at fi temenul folosit pentru a le desemna); 2)
comisii prcvezub de actul sdu constitutiv; 3) oicerei confeinb i;;bnationAl€
convocate de acesta; 4) oicerci comisii a unuia dintre organele precidenld,
Termenul diteclot genercl desemneaze pe functionarut pincioaiJ atinstifu el
specializate in cauzd. indilere ce arc tlu! de director genetul sau oricarc' All
.Sectiunea
2. Orice stat pafte Ia prezenta conventie va acotda, in ceea Cg
ptiveste orice institutie specializafi cuptinse in aierarea sa si pentru care
prezen-ta conventie a devenit apticabiE pottivit secliunii 57,
invilegiite 9l
imunitelib prevezute de clauzele - standatd in conditiile specificaie de aiestea,
sub rezerva oticerct modilice aduse acestor clauze ptin dispozitiile textulul
final (sau revizuit) al anexei rcfe toarc la aceaste institutie. transm;se conlom
sectiunilot 36 sau 38.
Sectiunea 3. Perconalitate juidice
.lnstituliile speclalizate au perconatitate juidice. He au capacitatea : a) de
a.incheia contrccte, b) de a dobendi Fi a dispune de bunui jmobitesi mobile
si c) de a sla in justitie.
(... ) 'btneficia in perioade de cize inbmalionaa, afit ei cet qi solii lor si
Atticolul V, Feprczentantii membrilot
Secliunea 13. Reprczentanlii membrilor la reuniunite convocate de o
institulie specializad beneflciaze, in timput exerciterii func itot lot 6iin cu6ul
celetoriilot sprc destinatie sau la intoarcerca de la locul rcuniunii. de
utmebarcle p vitegii si imunidti:
a) imunitate de arcstarc sau detenlie qi de sechestrare a bagajelor
perconale, iat in pivinla actelot indeptinite in calitatea lot oliciate
@nl siu in
sctis), imunitate de otice jutisdiclie;
b) inviolabilitatea tututot actelot g[ documentelot;
c) dreptul de a lolosi coduti cifrate gi de a pini documente sau
corespondentd pin cutiei sau pin valize sigilate;
d) scutite pentru ei si sotii lor de oice mesui re,tictive rcfeitoarc la
imigrcfie, de.orice foma te de i
egistrarc a streinilor si de odce obligalii de
serviciu national in Eile vizate sau trcvercate de ei in exercitiul lunciilor tor:
.e)
aceleagi inlesnii cu privhe la resticliile monetare sau de schinb ca qi
cele acotdate rcprezentantilor guvemelot sieine in misiune oliciaa tenporaa;
f) aceleasi imunidti si lnlesniti cu pivie Ia bagajele lor personale
ca gi cele
acordate membrilor misiunilot diplomatice cu grad comparubit.
(... ) cnrc se bucuft de proteclie internafionad, comprcmilend sigunnla
Reguli carc se aplice diplomaliei nultilatetale
Artico I ul Vl. F u nctionari i
18. Fiecare institulie specializafi va detemina categoiile de
a\nra ti se apfice dispozitiile prczentului afticol, prccum 9i cele ale
lA lo va comunica guvemelu tututot statelor pe4i la prezenta
ht coea ce ptiveste instilulia respective, precum 9i secrctarului
O.N.|J. Numele functionarilot fecend pafte din aceste calego i vor
periodic guvernelor sus-mentionate.
ntt 9. Functionarii instituliilor specializate:
1
btnollcia de imunitate de iu sdiclie pentru actele indeplinite de ei in
(otal sau in scis);
in ceea ce p veFte salaiile 9i ces gufile care lise plebsc
1pecializate, de aceleagi scutiri de impozite ca 9i cele de carc
lunctionatii O.N.U., siin aceleasi condilii:
W lt supusi nici ei, nici solii ti alti nenbri de familie allali in sarcina
rasltictive releitoare la imigrurc si formafte lot de inregistnre a
banoficia, cu pivirc la inlesniile de schimb, de aceleagi pivilegii ca
s/ mlsiunilor diplomatice cu ghd comparabil;
al do familie attati in sarcina lor, de acelea1i inlesnii de repatierc ca
s/ ntsiunilor diplomatice cu gtad comparabil:
osupld prevenirii $i reprimdlii inflocliunilor conlro
core se bucurd de proleclie intetnolionold,
ogenlii diplomotici, onexo o Rezoluliei Adundrii
lo a O,N,U. nr.3166 (XXVlll) din l4 decembrie 1973
la prczenta Convenlie
vederc scopurile si ptincipiile Cartei Naliunilor Unite privind
pecii intenalionate 9i prcmovarea relaliilor de prietenie 9i
n lntre state,
'gr nd ce infactiunile comise impotiva agenlilot diplomatici 9i a altot
oane, creend o amenintarc serioase pentru menlinerca unol rclalii
notmale, cate sunt necesare pentru cooperarea inlrc state,
 Drcpt Diplomatic €i ConsulaL Sinteze pentru examen
Estimend ce perpetuarea acestor infractiuni rcprezinte un motivde
prcocuparc pentru comunitatea internationad,
Convinsi de necesitatea adopdtii de urgente a unor mesui adecvate
elicace pentru prcvenirea gi reprcsiunea acestot infrccliuni,
Sunt convinsi de ceea ce urmeaze:
Atticotut 1, ln scoput prezentei Conventii:
1. Pin exprcsia ,,percaane carc se bucura de proteclie internationale,
inlelege:
a) Orice sef de 6tat, inclusiv liecare membru at unui oryanism cotegiat
indeplinesle conlom Constitutiei unui anumit stat funclia de sel de stat:
?ef de guvern Fi otice ministru de externe, ateta timp cet aceasa persoane
afle pe britoriul unui stat stein, precum si menbrii familiei acestuia carc
insotesc.
b) Otice rcprczentant, funclionar sau per,oane oficia6 a unui stat gi otlol
funclionaL percoane oficia6 sau aft agent al unei oryanizalii interguvemamentalel
carc la data si in locul comiterii infncliunii inpotriva persoanei sale, localurllol
oficiale, domiciliului privat sau mijloacelot sale de tnnspott, este indrcptdll
pottivit dreptului international la o proteclie speciaE impotriva oricerui ata'
impotriva percoanei, Iibeftelii sau demniatii 6ate, prccum si memb tot lanlllil
sale carc fac pafte din menajd seu_
2. Pin exprcsia ,,prcsupus autot al infftcliunii" se inlelege orice percoane
impotriva cereia existi suliciente elemente de prcbe pentru a dovedi, Ia pina
vederc, cd a comis sau a pafticipat la una sau fiai multe dintrc inlrcctiunlll
prcvdzute in aft. 2.
Articolul 2. (1) lntentia:
a) De a comite o cime, o dpire sau un alt tip de atac impotriva un€l
persoane sau a libet6tii unei persoane care se bucute de prctectie
internationale;
b) De a comite, recurgAnd Ia violenfe, impotriva tocalurilor oficiale,
doniciliului ptivat sau a mijloacelot de transpoft ate unei percoane carc 6a
bucute de proteclie intemalionaE un atac de natute a pune in pe col persoana
sau libeftatea sa;
c) De a ameninta cu comiterea unui astlel de atac;
d) De a incerca se comi6 un astfel (le atac;
e) De a pafticipa ln calitate de complice la un astfel de atac;
este considercte de orice stat pafte drcpt con'tituind o inftactiune impotiva
legislatiei sale interne.
(2) Oice stat pafte prevede pentru aceste infnctiuni pedepse adecvate
care lin seama de gravitatea lor
Reguli care se aplice diplanatiei nuhilaterale
(3). Patugtalete 1 9i 2 ale prczentului atticol nu afecteaze in nici un lel
ebllgaliile, care, in vittutea dreptului internalional, oblige sbble pafte se adopte
loeio mdsurite necesare penttu a preveni alte atacui impoliva persoanei,
llborldtii sau demnialii unei persoane cate se bucure de protectie
hl malionale.
Adlcolul 3. 1. Orice stat pafte va lua mesurile necesarc pentru stabilirca
urlpetentei 6ale in cazut infracliunilot prcvezute la aft. 2 in urmebarele situatii:
a) Atunci cend infracliunea a fost comisA pe btitotiul statului respectiv sau
ld botdul unui vas sau al unei aercnave inrcgistrate in statul respectiv;
b) Atunci cend prcsupusul autor al infactiunii arc ceftlenia statului
mspecliv:
l) c) Atunci cend inflacliunea a fost comisa impotiva unei persoane care se
I bucwe de proteclie internationa6 in sensul aft. 1, carc se bucute de acest
Flatut in virlutea lunctiilor pe carc le exetcite in numele stalului rcspectiv
2. O ce stat pade ia, de asemenea, mesurile necesarc pentru a-si
aompetenla asuprc acestor infrccliuni in cazul in carc presupusul autot al
'tabili
hlracliuniise afle pe btitotiul sau 9i cend nu-l ertredeaze' conlom aft. B, in
unuldintre slatele menlionate in paL 1 al prezentului articol.
3. Prczenta Conventie nu exclude o competenle penah exercitatd in
vlftulea legislaliei inteme.
plevezub
Attlcotul4, Statele parle colaboreaze pentru a prcveni infracliunile
ln aft. 2, in special:
a) p n adoptarca tuturct mesu lor posibile cu scopul de a prcveni
Noge rca, pe teitotiite rcspectivelot state, a acestor infractiuni care umeaze
sd fie comise in interiorul sau in alan teritotiului lor;
b) pin schimb de infomalii 9i ptin coordonarca mesutilot administntive si
do alt tip ce umeaze se fie luate, in acest caz, pentru a peveni petpetuarea
Bcestor inftactiuni.
Articolut 5. 1. Statul pafte pe teitoriul cdruia au lost conise una sau mai
nulte dinlrc intacliunite prevezub in att. 2, dace exisfi mative de a benui ce
un prcsupus autot al unei infractiuni a peresit teritoriul seu, va aduce la
cunoqtinia tututot celo alte state interesate, direct sau prin intermediul
Secrctarului genetal al O.N.U, toate faptele peftinente Nivind infactiunea
comis' si toate informaliile de carc dispune rcfetitoare Ia identitalea
presupusului autot al inftacliunii.
2. CAnd una sau mai mutte dintre infrcctiunile prevezub de articolul 2 au
fost comise impotiva uneipersoane carc se bucure de proteclie intenalianaa,
oice stat membru carc dispune de infomalii tefetitoare a6t la vic nA, cet 9i
ta cicumstanlele inftacliunii se va stedui sd Ie comunice, in condiliile stabilite
de legislalia sa intem6, in timp utit 9i in fome compbfi, statului pafte in
h,thata .;f iA ner<^ana mpnlinnafA isi cxercita functia.
 Drept Diptomatic Fi ConsutaL Sinteze pentru exanen
Atticolul 6. 1. Dace apreciazd ce circumstantele o justificd, statut paie pa
teritoriul cdtuia se aflE presupusul autot al infractiuniiva lua mesurile necesata
confom legislatiei sate inteme pentru a se asigu? de prezenta presupusulul
autot nent[onat in scopul anchedii sau extedeii lui. Acesb mesui sunl
comunicab fere inaziere dircct 6au prin intermediul Secrctatutui general al
o.N.u.:
a) statului in cate a lo6t comise infractiunea;
b)statuluisau statelor a ceruicetebnie o arc prcsupusutautor alinfncliunlll
sau, in cazul in carc acesta este apattid, statutui pe teitoriul ceruia isi afa
rcsedinla pemanenta:
c) statului sau statel a cerui cetelenie o are percoana carc se bucuta de
ptotectie intenatlona6 sau in nuneb ceruia sau cercra isi exercita func.liilei
d) luturor celorlalte stale interesale: si
e) organizaliei interguvernamentale al cerui functionat este per)oana carc
se bucu6 de protectie diplomatice, percoane oficiale sau agent;
2. Orice percoand fald de carc se vor lua mesu le mentionate la pat. I al
Prezentului afticol arc dreptul:
a) se ia legetuta hre intAtziere cu reprczentantul competent cet mai apropiat
al stalului a cetui cetebnie o detine sau carc este insercinat in ah fel se-l
prctejeze drcpturile sau, dace esk- vdrba desprc o persoane apatride, care
esle dispus, la cererca sa sei prctejeze drcpturile; si
b) sd primeasce vizita unui rcprezentant al acestu[ stat.
Articolul 7, Statul patTe pe teitorid ceruia se afle aubtul Wesupus al unei
infftctiuni, in cazul in carc nu-l e ftdeaze pe acesta din ume, va supune
cazul, fete nici o exceplie si fed interzieti nejustificate, atentiei auto te,tilot
sale competenb se conduce o ac,liune penad, pottivit prcceduritot conforme
cu legislatia acestui stat.
Articolul 8. 1. Dace infectiunile prcvezub de art. 2 nu figureaze pe lista
cazurilor de eftredarc mentionate intr-un tratat de extedare in vigoarc inte
statele pane, ele sunt considerale ca si cum ar [i lost incluse in rcspectivul
documenl- Statele-pane se angajeaz| se includa aceste intractjuniin cazurile
de erthdare prcvazute in oice ttatat de eytAdare incheiat jntre ele.
2. Dace un stat parte care conditioneaze ertredarca de existenta unui
lralat p meste o cercrc de exhedarc de la un all stat pafte cu care nu avea
un ttatat de erttedare, poate, in cazul in carc clecide extuedarea, se considerc
prczenta Conventie ca bazd jutidicepentru extedarc pentru aceste infrccliuni.
Extddarca este supuse rcgulilot de prccedure gi celorlatte condi i prcvezute
de drcptul statului solicitat.
3. Statele pafie care nu conditioneaze ertredarea de existenta unuitnlat
recunosc faptul ce acesle infracliuni constituie cazui de ertredare supuse
rcAulilor de Drccedure sicalo alte aon.litii nrav;7t rfa .!a dh*, n .bh ttt ti .^ti^it-t
Heguli care se aplce diplonatiei multilatetale
4. intre statele parte, aceste infractiunisunt considerate, in scopulertfidedi,
dt fiind comise atet h tocut comiteii lor, cet si pe tetitoriul statelor carc umeaze
ih-si stabiteasce competenla in confomitate cu pat. 1 din aft 3
Atticolut g. O ce percoane impotriva cercia a fost declansate o procedute
penad penttu una dintrc inftacliunile prcvezub ]a aft- 2 are drcptul la un
hatament echitabil in toate etapele procedutii.
Articolut 10. Slatele parle sunt dc acord sa'si acotde asislcnb juridice pe bt
parcutsul prccedutit penale cu privne lainlracliunile prcvazuF de arl 2 inclusiv
'in
ceea ce priveste comunicarca tuturcr elementelot de prcbe de carc dispun
carc sunt necesarc n scopLtl prcceduii
i
Dispozitiite din paL 1 al prezentutui articot nu alecteaze obfigaliile rctetitoate
ta asislenta juridicdt prevezub in oice alt tatat
Atticolut 11. Statul parte in carc a fost declan1ate o acliune penah impotiva
prcsupusului autor alunei inlncliuniva comunica rezultatuldefinitiv alacesteia
Seuetarului general a! O N IJ. carc va informa celelalte state pafte'
Articolut 12, Dispoziliile prezentei Convenli nu vor afecta aplicarca trctatelot
pivind azilul, in vigoare ta data adopterii Convenliei menfionate, in-ceea ce
ptiveste statete paie ta aceste tratate;inse un stat parte ]a prczenta Convenlie
'nu
va putea invoca aceste tatate ble de un att stat pafte la prczenta Convenlie
carc nu este parte la aceste ttatate
Articotul 13. 1. Oice diferend intrc doue sau mai multe state pafte ptivind
interprctarca sau aplicarca prezentei Conventii care nu este reglementat pin
ni,ig["i"ri,i ii urbil;aiului, la cererea unuia dintre ete Dace, in cele
"rir"
sa;e luni carc umeaze dabila carc a fost inainbte cercrcade atuitrai,
pe4ile
nu ajung Ia un acotd ptivind organizarea abitraiului, oticarc dintrc ele poate
sup;ne-diferendul atenliei Cutlii lntemalionale de Justitje, depunend o cererc
in conformitate cu Statutul acesteia
2. Oice stat patte va putea in mamentul in cate va semna, atilica sau
adera prczenh bonvenlie se dectare ce nu se considefi legat de prcvede le
par. 1 al prezentului atticol. Statete pafte nu vor fi legate de dispoziliile
mentionaie fate de un stat pafte carc a lotmulat o astfel de rczerve
potivit dispoziliilot paL 2 al
31. Orice stat parte care va fi formulat o rezeNe
prczentului articol va putea in orice mome se rcnunle la aceaste rcze\e
pintr'o notificarc adrcsate Secretarului general al O.N.U
Atticolul 14. Prezenta Conventie va fi deschisA spte semnarc tututot statelor
pene b 31 decembie 1974, ]a Sediul O N-U- de la New Yotk'
Articolut 15- Prczenta Conventie va fi ntificaa. lnstrumentele de tatificare
vot fi depuse la Secrektul General al O.N.U
 lt
Reguli care se aplce diplonaliei multilatenle
Dtept Diplonatic si Consular. Sinteze pentru exanen

Prin er,prcsia ,,orcanizatie inenationala cu caractet universal

se
Atticolul 16. Prezenta Conventie va ftmene deschise sprc adeturc o ed 2 Agenua
ateacesteia
nt"LiiO,iui"iiiintti;nilat urtte. institutiite specialiTate a carct struclura
1

stat. Instrumentele de adenrc vot fi depuse pe hnge Secrektul genenl

o.N.u.
hrcr;a onAtd a Eneroiei Atomice si oice organi?alie similara
Atticolul 17, 1. Ptezenta Conventie va intta in vigoarc in cea de-a trcized
-il-iin sunt de nivet mondial; se inlelege oryanizatia inlernal@nal' in
-.l atibulii
otganizatie
zi de la data depuneii Ia Secretatut genercl at O.N.lJ. a celuide-al douezecl dlsculie; "rpn"iu
doilea instrument de rctificare sau adenre. 4) Ptin exprcsia ,organ" se infelege:
2. Penttu fiecare stat care va ratifica Conventia sau va adera la ea i) oiu olrg* pin"ipul sau subsidiat al unei otganizatii internationale sau
depunerea cetui de-at douezeci sidoilea insttumirt de ratiticare sau aiirihi il ;iii i'iii"L *mitet sau subgrup al unui astlel de oryan existent in
conventia va intn in visour" n i"i iil trili;; ;t ,; ; ;;p;;;; ,;;;;;t ""r'
carc statele sunt menbte;
" convocate
acesi slal a instrumentului de ratificare sau aderare. i, ii ,,"on{etinh se intelege o con{eintd a statelot
Atticolul 18. 1. Orice stat pafte poate denunta prczenta de catre o "iii""iu
-- oiganizatie intenationah sub auspiciile sale:
notificare scrise adrcsad Secretarului general al O.N.LJ. i) irii se inlelege dupd) caz, misiune permanente sau
2. Denuntarca va deveni efediva b sase luni de ta data la carc notilicarca *i "rin"ia',,.isiune"
misiune Dermanenh de obsetuare;
va fi fost ptimia de Secrctarul general at Natiunilot llnite. i,ii irp*"," .isiune pemanenta' se nprcsl ? limisa lisi.unede
,1ecalrc
:,?t-tt:1
uF
Detmanena, av^nd un caactet reprczentativ al slatului
At7icolul l9. Secretatul genetalal O.N.U. va int'oma toate statele parle desprc: stat membru a! orcanizatiei pe hnga Organizalie:
a) Semnarc prczentei Conventii si depunerea instrumentelor de ratificare g Ptin exprcsia ,,misiune permanente de obseNarc" se iFlelege o mtstune
pe.
sau adeturc potrivit aft. 14, t S ri 16, prccum si notificeib efectuate in viftutea a"-,1*ura i[r uninta avand un camcler reprezentaliv at statului r;mise
an. metnotu at
18; ianga o organizatie intetnalionala de cdlre un slat ce nu esfe
b) Data la carc prczenta Conven e va intra in vigoare, conlom att. 17. Organizatiei;
"i1 organ
Atticolul 20. Otiginalul prezentei Conventii, ale cercr versiuni in chineze, Prii expresia ,,aelega{e" se inletege, dupe caz, o delegalie la un
engleze, franceze, ,use ,i spaniole sunt toate egal autentice, vot li depuse pe sau o detegalie la o confeinle;
Iengd Secretarul genehl al O.N.IJ., carc va lace asffel incet fiecarc stat se 10) Pti; exprcsia delegaiia unui organ se
intelege o delegatie timise de
aceluioryan:
dispune de o copie autentificate. cat)i u,n stat pentru a paiicipa in numete sau la lucatile
-" o delegatie lrimise
Drept penfru carc, subsemnatii, deplin autotizati de cete guvemele iti pii"trpr"ua,aubgalie la o confeinta" se intelege
conlennla:
tespective. au semndt prczenta Conventie, descnisa sprc semna;e ta New de ceilre un sial pentru a pafticipa in numele sau la a
-' caz' delegalia
YorA. la 14 decembtie t97i lil iri, ,,aebgatie de obsevare" se inlelege dupa
"rpr""iu
un oryan sau delegalia de obseyarc la a confertnla:
"
de obsevarc'la
expresia detegalie de observarc la un organ" 6e inlelege
o
lsl iri, patTicipa in numeb sau si in calitale
ANEXA 4 (leleoatie limi;e de un stal penlru a
cete
Convenlio privind reprezenloreo stolelor in orgonizoliile de ibsewalor la lucrarile acelui oganism:
-
iqi p*expresia ,delegafia de observare Ia o confeinle"
se inlelege o
inlernolionole cu corocler universol, semnold lo Vienq , lo l4 deleoatie trimi;a de cate un stat pentru a patticipa in numele
sau si in calilate
mortie 1975 de ;bsevator ]a lucterib acelei confeinle:
15) Prin expresia -stat primhof'se intelege stalul
pe tetitattul catuE:
(... ) a) Organizalia ifi are sediul sau un birou, sau
Attico^lul 1. Expresii intrcbuin{ate it aivut oL o reuniune a unoi organism sau o conle nle
1. ln spiritul acestei Conventii: 1'61 Prin expresia ,,stat timi,teb/ se inlelege
statu!.frc trili:e:
sau a unul
1) Prin exprcsia ,oryanizalie intenafionad,' se inlelege o otganizatie a) o misiuie pe lange Organizalie, pe Enge sediul acesteia
interguvenamentale; birou al Oryanizaliei sau
 Drept Diptomatic si Consutal Sjnteze pentu examen Beguli care se aplce diplanaliei nuftilaterale

b) o delegalie Ia un organism sau o delegatje ta o conlerinle sau 32) Pin expresia "locatu le misiunii" se intelege cadiile, sau pe4i ale
c) o delegatie de obsefvare a unui organism sau o delegatie de obserydtJ
. confetind; indiferent de proptietar suntutilizatein
t:lldiilot, tercnul aferent,care,
la o ^copurile
,{ htlsiunii, in acestea este inclusA si rcs,edinta gefului de misiune;
17) Prin exprcsia,sef de misiune" se intelege, dupe caz, reprezentan 33) P n exptesia ,locatuile detegaliei" se inlelege cadiile, sau
pe4i ale.
permanent sau observatorul petmanent; r:kidiritor, care, indilerentde prcpietat, sunt utilizate in mod exclusiv ca birouti
18) Plin exprcsia Jeprezentant permanent', se inletege persoana
-imputenici6 de cete statul ttimiatot se exercite calitatea de ;ef Ae misiuna
nlo delegafiei;
34) Pin exprcsia ,reguli ale Oryanizaliel" se inlelege actele de constituire
Ltb O;ganizatiei, deciziil; ,i rczoluliile peftinente ale acesteia 9i practica stabilifi
permanente;
1 9) Ptin exprcsia,obsevatot permanent'
se intelege percoana insercina do cete Organizalie.
de cete statul t mftebt se exercite calitatea de sef de misiune petmanentl. 2. Dispoti ite par. 1 ale prezentutui articot ce se rcfere h exryesille folosite
de obsetuatie; de cete prc;enta Convenlie nu prciudiciaze fobsiea acestot termeni
in sensul
20) Pin expresia ,,membrii mi'iunii, se intelege seful misiunii si membll carc le poate fi dat de ;ete alte insttunente intenalionale sau in cadtul
pe6onalului misiunii; clreptuluiinten al unui stat
21) Prin exprcsa ..sel de delegatie'se ;ntelege detegatul insarcinat de
cetre slatult mitdtar sa indeplineasce aceasta calilale: Atlicolul 5. Stabilirca fiisiunilor
22) Prin exprcsia delegaf se inlelege orice persoane insercinate de un 1. Statele membre, pot, dace regutite Organizatiei o permft, se stabileasce
stat sd paftic;pe ca si reprezentant al acestu! stat ta luctuite unui organisn nisiuni permanente in vederea indeplinitii tuncliilor vizate la att 6'
sau o confeinte; 2. Siatele nemembre pot, dace rcgutite Oryanizalieio petmft, se shbileasce
misiuni petmanente de observare in vederea indeplinirii luncliilor vizate la
23) Prin expresia ,membii delegaliei,' se intelege detegatii si membii al
perconalului misiunii;
24) Prin exprcsia ,set al delega,tiei de obseruate" se inletege delegatul 3. Organizatia notifice sbtul gazde de ctearea unei misiuni inainte de
obsetuator ce a fost insercinat de cetrc statul trimilabr cu aceaita catitate: stabilirca acesteia.
25) fuin exprcsia ,,observatot delegat', se intelege o ce percoane Anicolul 6. Funclii ale misiunil permanente
desemnate de cdtrc un stat se umercascein catitab Ae observator Ia lucdtile Functiite misiunii permanente consiste in:
unui otgan sau a unei conferinte; a) Asigurarea reprezenaii timilebt pe hngd Organizatie;
26)Prin exprcsia ,membrii unei detegalii de obseNarc, se intelege detegati 'tatului
b) Menlinerca bgetuii dintre slatul tinildtor 9i Oryanizafie:
.
obser,/atoi si membii personalului misiunji: d Se conduce negocieti cu oryanizalia $i in cadrul acesteia;
27) Prin expresia ,membii perconatului mjsiunii, se intelege membtii i1 Se se informeze cu ptivire la activitelib acesteia si sd face npoft cetre
oerconalului diplomatic, al perconalului admjnistrativ sitehnic si a personatului guvenul statului triniqtor asupa acestora;
de setuiciu al misiunii, aldelegatiei sau al delegatiei de obsetrvaie; q Se asigure pafticiparea statului ttim\ebr h activftelib Oryanizaliei;
28) Ptin exprcsia,memb i personalului diptomatic" se intelege menbrii Enge Oryanizalie; . .
, Se protejeze interesele statului timi,tebt peprincipiilor ^
oersonalului misiunii, aldelegatiei sau aldetegatiei de obseruate c;re au statut g) Si pro'moveze rcalizarca scopurilot si oryanizaliei in
Je diplomat pentru scopurile misiunii. delcgatiei sau detegaliet de 66s"*ur", cooperarc cu Otganizalia si in cadrul acesteia
29) Prin exprcsia ,,mehbrii perconalutui administrativ si lehnic" se intelege
nembii perconalului angajati in seNiciul administtativ si tehnic at misiunii,-al Atticolut 7. Funcliite misiunii pemanente de observarc
Jelegatiei sau al delegatiei de obsetuarc: Funcliite misiunii permanente consist:) in:
30) Ptin expresia ,membrii perconalutui de setuiciu,' se intelege membii a) Asigututea rcprezenteii statutui ttimildtor s,i aperarca intercselot sale
)etsonalului angajatila misiune, detegatie. detegalie de observare. ca angajat pe hnge Oqanizalie 9i menlinerea bgetutii cu aceasta;
n casa sau penttu activi6ti similare; fl Sa se informeze cu ptiv[rc ta activitelib Oryanizatiei 9i se informeze
31 ) Ptin exprcsia percoane in setuiciu privaf' se intelege persoanele angajate
guvemul statului t mi6tot asupft acestora;
'n mod exclusiv
in setuiciul privat al membitot misiunii sau at delegatiitor;
' d Se prcmoveze coopetarca cu Organizalia 9i se conduce negocieti cu
aceasta.
 Drept Diptonatic si Consular. Sinteze pentru examen Reguli care se aplce diplonaliei multilaterale

AlTicolul 8- Acrcditdti sau numi multipte enblemei

Attlcolut 19. Folosirea drapelutui sau ale
""
1. Statul trimildtot poate acrcdita aceeasi percoane in nmna@t
rnistune pe langd doua sau mai mutte
calitate de sel i-iuiui"a ure aoptut ie a arbora drapetul si emblema slalului
ce pttveste
o.ganizatii internatiiiate ii nn localurile sale. Seful misiunii ale accleasi drcpturi in ceea
numeasce un sef de misiune in catitate de m;nbru'at percon;tutui 'n&edinla sa
al unei alte misiun|
dipi;;a ' si miiloacele de tanspotl
i. i;;"init i" drcptulut acotdal de cate prcTcntul afticol se va tine
.2. Statul t mitdtor poate acredita un nembru at perconatului diplomatic oont de legile, rcglementdite e,i uzantele statului primitor'
d" Fef de misiune pe tanse atci orsanizatii inie,natiiiaii
!::'::!
sau : :1t!a:", un membru
se numeasce al perconalutii misiunii-in catjtate d";;;;i "Atttcolut 20 Facilfteli ln genenl
"1.-itiutii
at personalului dinlr-o al6 misiune. pri.no, acorde nisiunii toale facilifilile necesare pentru
3..Doue.sau mai muhe state pot acredita aceeagi percoane in lndeDtintea
"-[ functitlor sale.
misiuneain a obtine faciibtile ce ise cuvin si iiacotda
catitate da
qef de misiune pe Enge o organizatie intemationah. oiri^i"tiu
Articolul 9. Numirea membrilot misiunii cole ce ii rcvin in "iuta
ptopia conpetenle
Sub rezetva dispozitiilor an. t4 si 73. slatunrimhalor poate numi Attlcolut 22. Asistenla Oryanizaliei in mate e de
imunftefi si ptivilegii
mtgtunh la alegerea sa
memb l
1. Orcanizatia aiub in cazul in care esle necesar'
stalul tnmitebL f isiunFa
usigute inkarca in drcptuite ce ise cuvin a
ptivilPgiilot
Atticolul 10. Sctisorile de acreditarc ate sefului de misiune "<l ^"-iiiiiiZlti"ii "a in prczenta Convenlie
Sctisotile de aueditare ale setutui de fiisiune sunt em6e fie
de catrc selul
- imunitbtilor DrevezuE
nevoie statul pimitot se ob ne e^ecutarea.
2. O)toanizatia aiulh, dace esF-
de misine. de catre setut suvetnurui. ri" a" iiii"iijiii"Jini abtioatiiot cate in;umba slatutui trimihtoL nisiunii accsluia
menDrttar sat
"ui,"o ahe autorlale
fie, daca regulite Organi,.atiei o pemit, de cate ""i;ii,! piiit"giito, ei imunitelilot prevezub in prezenta conventie
a stalLllui trimitdlot si sdnt comunicate Organizatiei. ";;r;t;;;; "iiiiiti
Artico,lul 11. Acreditarea pe lenge otganismele Oryanizaliei '"Articolut 29. lnviotabilitatea localurilor
"i.lii"tiiit".i"irnii
suntinviolabile Agentitat slatuluipimitar le este intezis
1. Un stat membtu poate prcciza in sciso le de acreiitare misiune in localul acesteta
reptezentantului seu permanent cd acesta este abilitat sd acfiveze
transmise -- 'iiatrunda, fare consimtemari'ul selului dede a lua toarc mesuile necesare
sa
in caiiil as sniut prinitor are obtigatia specialb
uneia sau mai multe oryanisme ate Organizatiei.
J"JLi'i i^iiiaoarii ca toiluile misiunii sd nu rie invadate sau distruse
2. Dacb statut membru nu dccide;hfet, reprczentantul seu permanent n'iiri'iiiii"i kxirnii nu fie tutburaa sau demnitatea diminuate'
u"t*1..in cati.tate de detegat Ia organete Organizatiei punir, "a ptoduce un atentat imeotwa-1?cllutil?r m.::::::!-:t:1.:::
loll:
eXBn condttr speciale in materie de rcprc?entarc. "uri-ii iS fn ca.ut i,
"e persoanete
"ur"masuile
prmiitor va lua toate necesarc pentru a urmei si pedepsi
3. Un stat nemembtu poale prcciza in scrisoite de acrcditare transmise
ooseryatorului permanent ce acesla este abilitat se ac veze -'
carc au comis atentatul.
gesesc ca
deleS?t,l1ung sau mai multe oryane ale Oryanizatiei, du"e
in cahtate de i. icaturitenxiunii, mobifierut acesteia sau alte bunui carc se
perchezilii' rechizitoriu'
pemise de cete regulile Oryanizatiei sau a organului in
i,""a";-
";; iiit*ii a" t *ipott nu pot lace obieclu! nici
"i'ses2are sau mdswd de executie.
unei
cauze.
Articolul 2- Putefite deptine penlru incheierca unui tratat cu o (...
)
.1 Organizatie
1. Selut misiunii. in wiutea lunctiilot sate si hre a ti
nevoit si oroauii lnviolabilitatea persoanei
deptiFete pLtteri. este considerat ia tiina repreziitaniuj
;;;;t"i;;;; " 'iiriarl28.qeuui
Articolul
a" misiune cAt 9i cea a membflot pesonalului diplomatic
adoptarea textului unui ttatat intre acet stat si Ordanizatic unei lorme de arcslarc-
at mis;unii este invialabih. Acestea nu pot li supuse nrci
a 1eflJl ni:iunli .nu este considerat, in virtu-tea funcliitot 6ate, ca fiind satu ietentie. Stalul Nimitot it ttutea/a cu rcspectul
care le csle cLtuentt st n
reptezentantul statului seu pentru a semna un tratat sau pentru alental tmpolrtua
iemnarea toale mdsurite necesate penttu impiedicarea oriceiti penhu uman
'o"rsoanei
unui ttatat ad rcfercndum, intre acet stat si Organpatie,
nunai aaia i li)uii acestora, libedatea acestoa sau demnilatea lor si a
Cin practica Organi,'atiej sau existenta altor circumslante prin 'si
care pedib au pedepsi percoanelot cate comit aslfel de alentate
)onvcntt ca nu esle nevoie de deplinele puteti.
(... )
 Diept Diptomatic si ConsutaL Sinteze pentru examen

Atticolul 29. lnviolabilitatea tocuintei si a bunurilot

LocukP privale a selutui misiu;ii cet si cele ate membrilat personalulul
.. 1
diplonatic al misiunii se bucure de aceeasi inviotabilitate gi de aceeasi protectle
ca 6i tocalurile misiunii.
?..?ocufentele, coresponctenta sr. sub rezerva pat.2 din att.30, bunutite CURS IO
seturut mtstun sau ate membilot personalului diplomatic atmisiuniise bucud,
de asemenea, de inviolabititate Diplomolio Pollomentord
Articolul 30. tmunitaEa de jurisdictie
1. )efulde misiune simembii peBonatului diplomatic aimisiunii 1o.1. Funclio Parldmenlului Romaniei de conducerc in
se bucure
de imunitate de ju sdiclie penaa a statului primitor. Acegtia se bucurd li Polilica exlemd
ega6 mesure de jutisdictie civite si administrativd, dace nu se refere h:
a) o acliune rcala ce privesle un imobit ptuat situdt pe leritonut statulul in conformitate cu dispoziliile Constitutiei Romaniei, Parlamentul exercite
pn.mttot, numai dace posesorul nu il poseda in vcdetea reali?arii tr""ii"i" i" p;litic; externa, in;alitate de autorilate reprezentative'
scopulul prin luo popotrf roma; exercita suveranitatea nalionala [art 2 alin
"l^J,illre (1) din
misiunii sau pentru statul t nidtot;
b) o actiune de succesiune in carc persoana tn cauza tiqurcaza ca sl --plrlr-l"t"f
Conslituliel.
detine. ln domeniul polilicii externe. o serie de atributii
executot lestamcntar- administratot. urmas sau legatar. cu ti ;pivat si nu
in exclusive:
numele statului trlmidtor;
- ratifice si denuntd unele lratate internationale (art 4 din Legea nr' 4/1991
c) o acliune comerciale sau Nofesionale indiferent carc ar fi aceasta,
exercitate de persoana in cauze in statul ttimitdtot in afaa funcliilot sal; orivind incneierea si ralilicarea trataLelor);
- constituie o comisie speciala de politica externa (examineaza
problemele
de oolilidr exlerra in cadrul u'ror comisii distincte);
Nici o mesure executo e nu poate li tuate in ceea ce priveste seful :cieclar:r starea de razboi fart. 62 alin (2) lrl d) din Co.lstitutiel:
.2.
misiuni[sau al unui membru al personalului diptomatic al misiunii, cu excbotia
aazu lot prevezub la par. 1 alin. a, b si c ate prezentului articol, caz in
- ia decizia de suspendare sau incelare a ostilitdtilor militare [art 62
carc alin. (2) lit. e) din Constituliel
?xecutarea se va face feft a se aduce atingere inviolabititdtii persoanei qi fiE
,a demnitatea sa se tie lezad. A; v;rarile Parlamenlului i1 domeniul politicii externe lratificarea u'or lratate
nnno.iut" J" oru"'" semnale de setlll slatului sau la nivel guvernarenlal)
3. Selul misiunii si membrii perconatului diptomatic at misiunii nu sunt
)bligab se depune ca maftori.
nutuni oe naturb sa "iimprime direclii generale in polilica exlerne
Totusi. ele aoar ca o verilicare si confirmare (prin intermediul ratificdrii)
a
4. Imunitatea de ju sdictie a sefului de misiune sau a unui membtu al r"iiuni intirnufionale ale Executivului. Parlamenlul deiinand astlel rolul
)et'onalului diplomatic al misiunii in statul primitot nu va fi exceptat de ta '^"r
de decizie ln acest domeniu
u ti sd icli a statu I u i ti miato r.
(...)
1O.2. Comisiile de politicd exremd ole Senotului ti Camerci
DePulollilot

10.2.1. Comisiile parlamenlare. Potrivit ad 61 alin (4) 9i (5) din Constitulie'

cori"iii" p"rtun"ni" sttnl otganisme mai rcstanse, cu rolol de a pregeti
tucdile specifice exercfterii funcliilor pa amentate'
Potrivil Conslitutiei. cele doual Camere isi pot conslitui comisii perm€nente
comisii de ancheld, comisii speciale sau. dupa caz comisii co'nune
Membrll
comisiilor sunt desemnaii potrivit principiului reprezenterii
proporllonale a
parlamentar
oirrourilor oarla'nentare, numarulde locurica'e revin fiecarulgrup
i'ni.riLirit o" tiu""r" came'a la propu.erea Biroului permanenl al acesteia'
 Drept Diptamatic sj Consutal. Sinteze pentru examen Diplonaiin^^
ztl\,e
in prezent, comisiile de politice externd sunt comisji parlamentaro - stabileste retatii de coabora\ ,tit9 paoentu po'ilicd externe ale
permahente si au strucluri definile prin Regulamentele celor
douar Camere.
-- oarlamente si cu
allor orqanisme lt c0nl'
uotectur tor de activilare este delinit prin Begularnent. in perioada 1990_j9g2, - ^'u
lmprcuiacu Cori!5'e:.a"oor' litica exlerna a Senatului
a runclonal o Comisie.nixtb Camera,Senai.
O ra 9l la supune spre
"tuOo'"u.:,
proiecle de decla"aliide po"licb €41;i.0ent ap'oDarea
i't anul 1990, pokivit H.S. nr. 17 din 3 iutie 1990. privind aprobafea -
domeriitor de aclivitate si numarul me.nb.iJor comisiifor permanente
denumiril. Parlamentului Bomaniei; 'Pe
ate - actioneaze pentrl p'orova'ea L . l i lic adgcval in dezvoltarea
Senatului, Parlamentul a iniiintat o Comisie d" pofiti"a qhdt r-.tlpoi'
mixta rCamerb-senar) si permanenta ipe toar; d;;; ""Gnia "" "i"olni!i" rptatiitor cu Reoublica I\roldova;
tegi;;,i,;iij. c.ri"ii -' orccizea?a poziria de orinci!tr )aeonlaliile Camerei Deputatilor'
avea urraloarele domenii de activitate:
- probleme si programe de politice externa a Romanieii
^.
allaie in misiune in slreinallale siau; ! /raaialele acestora;
- dtalogul bilateral cu comisiile similare ale parlamentelo. - se pronunta in pobere de px|,"o a//ra alrtle slatului romani
altor state sial€
o.ganismelor parlamertare internatiolalei - audiazzr candidat'i pe1lru lu\rrd!'lgriltrr. de exterle sl persoanele
- .elaliile dint.e parlamentul Rorrleniei si Uniunea lnle,parlamentara, propuse penlru a ii nLTite il iunc' i ("r"'rifz ldor - al Romaniei in stralnalale
_
Parlamentul Europear. Adunarea pdrtamenta,a c"*if iJri iri"pJl in urma cerora da un aviz consull\i! ^lbaz
Adurarea Partamerlard a o.s.C.E.. precum si alre org""ism" " partarnenLie - aclioneaza penl u pdsl-area r".. Fern aranent
cu diaspo'a romand
regionale si mondiale; si comunilatile romanesti din stral iilill i
- avizarea traralelor. convenliilor si allo, inshurnente inlernalionale
la care 10.2.2. Procedura privind aud\h.. p19p,":
adera Romdnia; /{ne,n", :,1'_iT]t-:,11
raordinar si plenrporeNlar
- audierea petsoanelor propuse a fi numite in functia Iunclia de ministru de externe siq"'ho qidor /
u*f'l
_
Homarle.. tn strarnatale. urm;nd a da un aviz consullativ asupra
de ambasador al
al Romeniei
Audierea Dersoarelol popuseil /r fi r^/'-clia de minlstru de externe
acestora.
Dupa alegerile din 1992, SenatulsiCamera Deputatilor si_au {ormal proDriil€
^
Lomrs[ de potiticd externe (Begutame.tul Senalului din 1993. reoubli;at in si ambasddor extraord iar sr pte,;"r'"/- ai4omaniei i.l urma
caro.ra
Comisiiie de polilica exterri ale ceor' " , hera e e'nit un *z
M. Of. nr. 58 dir 2 februarie 2001, care trimite ta ftotararea
consulatlv
Senarutiiluita ta t'e sa permrla:
propunerea, Biroului permanent, conform art. SO; Regulamentul a.e ca principal obiecliv rcatizarca )"',,.a A ca
' cunoagterea pe soale' p'opJle it iatia' u
bamerei de a-si indeplini
Depulalilor, aprobat prin H.C.D. nr. 8 din 24 feOruu,ie fSSi, ,"fuOfitut
in fvf. Oi. t'l\tlt' ^"t"l.lu
nr.51 din 31 ianuarie 2001, ad. 55). misiuneai
Enumeram, in continuare, atributiile Corjsiei de politica externa - receptarea de c:ltre c aldida| i ti,. ./r7'sli privind activitatea
^uepurautor. rn conlo.mitate cu H.c.D. nr. g/1994:
a Camerei
Procedura cuprinde: 'r1e9
- pari;cipe. imoreuna cu Comisia de poljtica extern.t a Selatului
si cu l. Propunerea lvlilisterL ui Ata(lri,. -a'e. y'n amplu curriculu,m vitae al
Minisrerut Afacerilor Exterre, ta etaborarea strat"giei g"neruf" poiiji"ii-""1-;rnJ
a Romeniei; " ::':?;l::iJT""l,1 3l%illlii? 51:;, :1, i'[i:1"i3'9'i'TH'"H1"':':::
- exercil; conlroluJ pdrjamentar specjfic asupra lvlinisterului Afacerilor audiere. 'ln
_ '
uror dale
Exle.'le si pdsiraaze legalura operalivd cu acesta print-o subcomisie
de 2. Presedintele Com sle alrag(iL ,r l,r; aJ udiat czl tainui'ea
contact Si informare;
sau intormatii sau p'eTellarea lo ;'rI:' .'frtrLr, a induce in eroare uomlsllle
- asigutd .ealizarea dialogului intre Camera Depulalilor vor delermina retragerea avizulu.t;;[ d,)Ata,,cerilor externe urmano a lua
si partamenlele
altor staie; loalemesurilecorespunzatoare {atl
- sp.ijind promovarea relatiilor intre Camera Deputatilor si Adunarea 3. Candidatul audiat prezintd s o. -oi rdeprente
privind:
Parlame,ntara d Consiliutui europei. eariamentu-t E;;;;;;":
Parlamerta/5 a O.S.C.E., Adunarea U.E.O., Adunarea Atl;nticuiui
;;;;;;;; ooliiica plrarnaa
_ nntiti., exler'la a Fonariei . t.etro
Romaniei ..'llel'.z \i!i .dn
!12 sf iln spalrul geopolitic
spallul
rJn s-Patiul gec din care
de No.d, pant
parl(.;'rdJ l
l,'ie6i1u4r
l,i a-,- ,2r ln
in special;
SOeClal:
precum si alte organisme parlamentare regionale si mondiale; face parte tara din care lace i'l i

- examineaza si acorde sau rcluzA avize peniru - gradulde ^, '^^'etprp

at;riiin
,...rt,r.r6 cunoaste'ealeti\11 "4{llrrl
!\tw)i*a\
n"Y1&
{,ie ,
6^a *a
tt, aaeaitat 9i istoria relatiilor
ratificarea acordurilor, maniai cu r.aat
Romaniei slal:
acest stal;
I'atalelo. $i conve.iiilo.. precum si a altor inst;umente internationale la ^r '
caie
lomania esle parte;
 Dtept Diptonatic Fi Consutar. Sinteze pentru examen
- principalele aspecte ale vieliipolitice, economice, sociale, juridjce
Eiculturale
ale statului respectiv in contextul relatiilor acestuja cu celelalte state ale lumii;
- cum inlelege se promoveze si sA dezvolte relaliile Romanjei cu aceastd
tarS;
- aspecte ale vietii lui perconale care pot contribuj la indeplinirea misiunii;
- aprecierea situatiei actuate din Romania si perspectivele ei.
4. [,,lembrii Comisjilor formuleaza inlreb5ri, la care cel audiat raspunde.
5. Membrii Comisiilor fac observatji, comentarii gi sugestii, fale de care c€l
audiat isi exprima punctul de vedere.
6. 9edinla de audiere se desfigoar5 cu ugile inchise, problemele discutate
avand caracter confidential pand h numirea celui audiat in funclia respectivd.
7. Presedintele Comisiei supune la vol avizul acesteia. Avizul se
materializeaze prin semnarea de cetre presedin{ii Comisiilor a propunerii po
care Ministerul Afacerilor Externe o inainteaze presedintelui Bomaniei. Ca;d
avizul este negativ, se lace mentiunea corespunzetoare.
B. Stabilirea gedinlei si luarea deciziei se iac conform prevederilor Hotdraril
Parlamentului nr. 4/1992 privind Regulamentul sedintelor comune ale Camer€l
Deputatilor gi Senatului.
'10.2,3. Comisiile de politice externd i9i adopta propriul regu'ament de
organizare 9i functionare lin conformitate cu art. 92 alin. (2) din Regulamentul
Senalului si art.42 lit. b) din Regulamentul Camerei Deputatilorl. hapoartele
9i avjzele Comisiilor de politice exernd au valoarea unor propunerj, iar cele
doue Camere supun dezbaterii in plen 9i volul raportului comisijlor.
1O.3. Diplomdlid portdmentofi inlemoljonold
10.3.1. Consideralli introductive. a) Ateturi de funclia tegistative,
parlamentele sunt mandatate constitutional sA .ealizeze controlul laturll
executive a puteriiin stat, care presupune si supervizarea politicii externs
a Guvetnului. Se constatd, la nivel mondial, o tendin,td mult mai ampE de a
se adeuga vastului domeniu al diplomatiei ctasice, traditionale, o noud
dimensiune, cea a diplomatiei parlamentare. Emancjparea diplomatice a
parlamentelor se desfSgoard intr"o dinamicd deosebite gi are ca premiss
fenomene contemporane precumt globalizarea, interdependenta dintre sfera
internd gi cea inlernalionalS, expansiunea mjjloacelor de comunicare si
spiritualizarea frontierelor nationale.
b) Originile acestui concept a activitdtilor externe dateaz5 din perioada
formerii Unlunii Interparlamentare, in anul 1889. ldeea centrala era aceea
a promovirii pecii, a coopererii prin contacte, dezbateriintre reprezentanli al
parlamentelor din lume. lniliatori au fost doi parlamentari din S.U.A. si Franta:
William Randal Cremer si Fr6deric Passy.
Di?lonalia Parlanenhd
Promovand conceptele de pace 9i arbitrai internalional' U'l'P a reprezentat
incep;tui pentru formele instilulionaiizate ale cooperarii multilalerale de astezi
i
ui.e. irotou"r ideea lnfiiniarii unor inslilutii corespondente^la .nivel
rel prin aparitia Societdtii
ouvernamental, care a devenit realitale. int-un
i atiunitor si apoi a O.N.U U.l.P a fost de asemenea instrumentul princrpal
pe.llru infiintaiea Cu4ii Permanente de Arbitraj de la Haga
U.l.P. s-a transformat dintr-o organizalie a unor parlamentari individualiin
sin!ura organizalie mondiala a p;rlamentelor' Reprezinta cenkuldialogului
si o-io,omaiiei oailamenlare int'e organele legislalive'eprelentand toale
-
p.rti"" si principalele curente politice din lume constiLuild o
otarforma unica penlru observarea opiniilor Ei curentelor politice din intreaga
"i"i"'"',Lr"
iume. Conferintele si intalni'ile specializate ale U l P au iost un lest folosito'
peniru iOei noi care au condus la importanli pagi in dezvoltarea cooperarii
internalionale.
cl Aslazi. U.l.P. are sediul la Geneva si este organizatia To,lqhli,1
ParLmentelor statelor suverane. Uniu4ea reprezinta centrul dialogului
pudrt"nfur, eforturile sale indreptandu-se spre inidrirea pdcii s'i coopererii
internationale, precum 9i pentru promovarea democraliei, asllel:
- faciliteaze contacte, coordoneaz5 schimbul de experienle intre
parlamentele 9i parlamentarii din toate statele;
' ' ia in disculie problemele de interes international, exprimandu-si punctul
de vedere peniru a stimula implicarea parlamentelor si par'amenlarilor
in
tezolvarea acestora;
- contribuie la apararea 9i promovarea drepturilor omului - factor important
peniru democralia parlamentard 9i pentni dezvoltare;
- contribuie la o mai buna cunoaqtere a institu,tiilor reprezentative' penku
inidrirea gi dezvoltarea lor.
d) conceptul de diplomalie parlamenhra a evolual decisiv dupa cel de-al
ceea ce
doilea rdzbol mondial, cand s-a conturat o definire mai completd a
i_seamnar aslazi diplomatia parlamenlara;
Prof. Heinrich Klebes, grefierul AdunSrii Parlamentare a Consiliului
Europei
conceptul diplomaliei
tu.tari, gt"iiut onorilic al"acestei institulii), detineite
oarlame.'ntare ca liind acel cadru carc pemile patlamenlatilor sa
t'aciliteze
latutilat tegislative ntetuentia adive in lormularca politicii externe sau tn
controlul Fi ctitica ei, fie se ioace rolul diplonalilot'
Printrelormele de manitestare a diplomatiei parlamentare internationald'
se pot enumera:
:participarea la dezbateri, precum 9i contacte in cadrul organizaliilor
a,"r;u,'oni" -!rooare sau regionale - care delin o lature parlamentara;
- contactele parlamentare bilalerale;
- activitatea grupuritor de prietenie inlerparlamentare;
 Drcpt Diplonahc si Cansutar. Sinteze pentu e^anen DiPlanalia Parlanenhre

- participarea parlamentarilor ca observatori la procesele (Canada'

electorale; - reevaluarea relatiilor cu state din zone de interes extraeuropene
. padiciparea parlamentarilor in actiuni de diplomafj; pr"u"nfiui
.". , t;r'f"".'iiponia, nsii oe suo-est o'ie'ltul IMiilociu America Latina) pornhd
deblocarea unor situatii conflictuale;
la legaiu.ile traditionale exislenie cu unele dintle acestea side
la interesele
- organizarea de seminarii, colocvii si dive.se conlerrnte sub 't'l relatiilor cu Romania
panamentara, cu tematici variate, de interes global
e.r iiiu"iti""" tunit""tui" de acesiea ln dezvoltarea I
si regional.
e) ln planul politicli externe, prin urmare, parlameniutui ir revine
.ublu: un 10.3.3" Diplomalia parlamentar; multilateral5
d rioln ociomorii tbgg, cand Romania a devenit membru cu drepturi
. -.intr-o prima ipostazar. parlameltul apare ca actor mijlocit sau indjrect, Oa ,r..ri"" .i Cons'fiufui gu'opei, delegatiile parlameltare 'om;nestiau parlicipal
murcs, pin
9::3.:::11 "9 g:!i"ll"tgq..,lr.gintemarion;te, u'i,piu o1,i,"iir[i ,'.ir," rr""*;i" il""arii Parlame;tare a consiliului Europei p'ecum si in
"o"t.or,r
,uriri"ar.ii ii"iit"roi u irji"riiii
:l:::jir]:il: !lTyl jgtaliiror a diversele sale comisii.
t,t Oin feOruarie 1993, parla'nentarii romani au asistat in calitate de
:gl lf comisiite
:p],:l externe,
politicii _d'e
speciat*ai", o"""ni"J
"-""pi"l"tji'i"
ililEiliii
ca forme a responsabiiitttii politice; uOJJruurori la iucrarile Parlamentului European creared comitetului
:li*"3^"r^1!-":t1? fartamentulp'r.lapare ca actor principat, printr_o impticarr lnterparlamentar Mixt Romenia-U.E' cu l'ltelniri bia'ruale a reprelentat
9f,:lu"p^"
diplomatie parlamentard
^"^".?l:l:L":l?llgl3!?.
i"t"i'"oi,i
" "5"1i;
';"-
;;#;i; lontributia oarlamertara in dialogul slructurat pe care Uniunea Europeand
internationala; ii 0".r""."tla slarsitul anului 1694. in conlextul strategiei de preadera'e a
f) in centrul activitdtii de politica externa a Parlamentului Romaniei, propriu
stau ,Lr"ror J:n Eu.pu cb"lrala si de sud-Est Comitelul are un regulamem
trei directii tundamentale de actiune. si declaratii
1. Dezvoltarea relatiilor bilaterale cu parlamentele
i" ir".tionur" oroorce documente sub lolma de recomand'lri
altor slate; ca'e devil acle"ioliciale ale Parlamertulul European'
2. lmplicarea la .tivelul diplomaliei parlamerla,e 1']ullilalerale, oe
reprezentatd c) lnlegrarea Bo'naniei in struclu"ile euro-atlantice a viTat si dproplerea
de-participarea detegatiitoi Romani;i r" air"iit"
vocalte teoronala sau universal::
.t,*iirip"r;;i;ft?i; u"il.jn"u Ewopei occidentale - organizaiie in care Romania a dobandit' prin

3. Validarea democratic5 - orin rdrrrrcare J"ltrutiu o" rlki.no".g. din 9 mai lgg4 statulLlde parte4e' dsorciaL l\y'embrii
n#a.l"iJ; plit;:*' ""
ratifi - a lratalelor i4ternalionale la Ca'nerei Deputatilor au pa'ticipat in consecintd la lucrerile Adunarll
""r" Parlamentare a U.E.O. 9i la cele ale comisiilor de specialitate
ll collenul
stabilite reprezinta o baze
10.3.2. Oiplomalla partamentare bitaterati J."ioirii:u.g.o. i" uniunea Europeanii conlactele
Ptincipalele obiective urmarile de diplomalia parlamentari i.."ar"ia imoficare Romeniei in struclurile de securrtale ale uniunii'
_
Romaniei includ:
bilateral5 a ".1,
in c" t".bru fondator al c S c E /o S C E semnalar'r a Aclului
"entiu
- realizarea unor demersuri politice in vederea
suslinerjiinteorarii Romliniai finaiOe"iriiut"
f. iJs'nf,.i, Romania a pd4icipal cu drepturi depli"le la dimensiunea
n.slrucluflte si euroaflanlice. pflr jntensificarea retaiiito,
cu stiiele oaalameltara a orqanizaliei, inca de la crearea in 1990' a Adunarll
rembre ate .europene
Uniunii Europene si N.A.T.O.; iiri".""i"r" a orianizaiiei pentru securitate Qi cooperare in Europa'
precu'n sl
- dezvoltarea uno. relalii privilegiate cu statele
ce au traoitii democratice st Deleoatia romana eate reprezentatb in cele trei comisii generale
plenare ale acestui
lconomrce puternice sicare pot oteri un sprijin substantial perlru procesul
d-b
i',-C-Jtlsu p"i.on"nta si a parlicipal la toaLe reuniunile
Jemocratizare si 'efo.rna dir Romdnia. durt de remar'cat ionrm si a oarlicipat si la alle actiuli organizale sub egida Adunarii' in special
,;;.;;;l; ;;
runoeslag-ut german. cu Adunarea Nationala a Frantei.
Camera Comuneloi seminarii
-- si actiuni de monito'izare a proceselo' electorale in noile democratll
Jin lvla.ea Britanie si cu alte parlame;te. concretizate
ir vjzite la ;iv;i;l Camerei Deputalilor int'etrn in mod o'gatizat relalii cu
Vr".otii
)ono!ce-ttor aceslora si ir contacle intre reorezentantii comrsiilor pe.marentej "i
Comitetul Parlamentarilor din Statele A.E.L.S'
. - rntenstficarea relatjilor in plan parlamentar cu Congresul Siatelor Ulite
rle Americii - o dimensiu4e imporhrta in stralegia de
t) Parlamentarii romeni parlicipa activ la lucrarile Adun6rii Parlamentare
:elor doua Camere ale parlamenlului BomAniei. -
relatii Oifai"rrfe ui" , iooo"iarii g"ono.ice a M6rii Negre (devenita organrzatie incepdnd cu 1
mai 1d99r la Bucuresli. au avul loc, panar i1 prezenl ulmatoalele reunlunl
-aprofundarea relaliilorcu Republica Moldova. pentru N:
adancirea colaborafii pe iini" plfutentutL, in 1993 prirna sedilld a Comisiei Economice a C E M
rconomtce.st consolidarea spatiului cultural si spiritual
comu.; i"ii" zbiizlu"i" 1994, cea de-a reia Sesiune plenara a A P c E N'4 N ; 23'25
- inlensificarea relatiilor RomAnieicu stalelevecine
siafirmarea tariinoastre iunie 1998, cea de-a 11-a Sesiune plenare a A P C E IvI N'
a factor de echilibru si slabilitate in zona:
- stimularea cooperarii economice cu staleje
ol Parlamenlul Romeniei padicipa de asemenea ta lucrarile Adunarii
paiimentare a Francoloniei (cJnoscuta si sub denumired de Aduna'ea
adrul oferit de Adunarea padamenta,a a O.C.E.V.trt.;- "-
din bazinul Mbrii Neqre. tolosjnd
i,'i;;;6;t" i"lam"nt"rot oi ri.oa Franceza) - la Bucuregti' in 15-18
 Drept Diptomatic si Consutar. Sinteze penttu exanen
D i7l omalia Parl amenkre

septembrie 1998, a avut loc ceade-a 12-a reuniune a Adun5ii Regionale

Europl Dacd un angaiament international cuprinde o clauze contrare Constitu!iei'
ftltilicarea nu po-ate avea loc decat dupe o eventuald revizuire a Constitutiei;
h) Un eveniment deosebit l-a constituit desfasurarea. la Bucuresti- e ce
- Daca actul supus ratificerii cuprinde clauze care sunt de domeniul legilor
Co-nterille a u.t.p. (octombrie i 995). ta care au fost prer;;tip€r
9::191-a orqanice, procedura ratiiicarii trebuie sa iie aceeaqi ca si cea urmatb pentru
1000 de participanti, reprezentand 1j2 state. Idbptarea, modificarea sau abrogarea legilor organice;
- Legea de ratificare este o lege formalS, de autorizare' 9i nu una materiah
1O.4. Aclele p n care pd dmentul pomAniei iri exercitd lvotare; vizeaza aceastb leqe, si nu continulul actului ratificat care este u n produs
,i)
irl negocierilor si expresie t libert;Lii de actiune a parleneilor de negocied):
lunclio in motefie de polilicd extemd -
- imendamentele parlamentarilor sunt' in principiu, excluse deoarece
,:
'10.4.'t. Acte leoea de ratificare nu esle un acl normaiiv clasic la adopta-ea c;ruia se
iuridice de-zbat adicolele sau paragratele textului
a) Potrivit art.64din Constitulre, partamenlut adopta legi, hoterari
.Ioale avand calitatea de acte juridjce. simotiunl, - Tratatul inlernalional semnat in numele Romaniei se supune spre ratificare
Drin decretul Presedintelui Ro.niiniei (care se publicd in M of inai lte ca
il proiectul
. Actele juridice sunt manifestdri de vointa cu scopul de a produce efect, de leoe sa intre oe aqenda Parlamentului). iar Pdrlamentului i se inainLeazatrei
juridice. binernletes incorporend si o dimensjune p.iriri",i.
n"iur" iuiiai".-Iii ,rcle:-dec'elul, proie;lul legii de ratificare si lralalul internationdl Procedura
Parlamentului intre sub prolectia autorilalii statate cu toate conseci;tele. p;cedura obiEnuita a adopterii Ei p;blicarii unei legi'
ia; i; .titi"arii iolntifi"a
nevote pot ti impuse subiectelor de drept prin forla coercitival a "" "u
statului. ln Potrivil art. I din Legea nr. 4/1991, ratificarea, aderarea 9i denuntarea lratatelor
categoria actelor juridice cu caracter normatjv sunt incluse toate legile gi
;, ln numele Bomanieise consemneazein instrumentele semnate de Preqedintele
parte a hotararilor.
Fomaniei, investite cu sigiliul statului 9i convasemnate de ministrul de externe'
Celelalte actejuridice au caracter individual (manifestaride vointa in
sensul
stabili'iide drepturi sj obligatii penlru subieclede drept delerminate in
orealablii 10.4.2, Acle Politice
' rn aceasta categorie inlrend restul hol5rerilor si motiUnitc a) Actele cu caracter exclusiv politic sunt marilestei de voinle care.ptoduc
b) Legile de ratilicare a tratatelor internalionale doa; electe potitice (evenlual morale) Fi nu beneficiaze de fofta acteloriuidice'
Padamentulare competenla de a ratifjca tratatele incheiate de presedinto Prin actele pur polit;e, Parlamentulili exprimeo alitudine, incercand eventual
^
rn numere Homaniei [art. 91 atin. (1) din Constituliel. sa influent;ze o anumita acliune sau activitate' dar nu sd impuni rigorile
Conform arl. 4 din Legea nr.4/199j privind tncheierea si ratificarea dreotului. ile nu sunt i'npuse subiectelor de drept plin torta slatului si nu sunl
tratatelor, sunt supuse ratificbrii parlamenlultri tratatete internationate nomiralizate in constilutie (doa' parliat ln Regulamentele Camerelor)
semnaiJ
in numele- Flomaniei, precum gi tratatele semnate ta nivetut elvernuLi, caie: Parlamentul poate adopta, in materie de politicd externe' oricefelde asemenea
- se referd la colaborarea politicd sau militard; acle: declaralie, mesaj, apel, proclamatie' chemare' declaralie-apel, protocol,
- necesite adoptarea unei legi noj sau rcvizuirea legilor motiune (fera putere juridica) etc
in vigoare;
- implicii un angajament politic sau financiarl b) Hotelerile
- se referd la probleme privind regimul politic Fiotararile cu caracter politic adoptate de Parlamentul Romaniei in materie
sau teritorial alstatului sau la
ltalulul persoanelor. drepturile si liberlatile cetatenesti sl partrcifa,ea ia de politicd externe sunt diferite de cele specificate la art. 64 din Constitutie -
)rgantzallte tnlernationale; av6nd drept temei juridic art 63 din Regulamentul Senatului si ad 77 din
- prevAd necesitatea ratificerii. Regulamentul camerei Deputatilo0. Potrivit ad 63 din Regulamentul Senatului,
c) Reguli procedurale specilice ratilicerii: ac;ta adopta mesaje 9i declaratii cu caaclet polllic win Hofirerc'
- Compelenla exclusivi, in prjncipiu, a parlamentuluiin c) Motiuni simple
materie de ratificare, in ceea ce oriveste problemete de politica externa moliunile se supun
n practica relaliv recenta a Execulivului se inregislrea/a insd sl proceOura
,ebgerii legislative, prin tegea de abititare a cuueinutuiOe a emiti 6rOonaitJ dezbaterri in Camera respecliva, numaiinsolite de avizul Conisiei de politice
)e perioada vacantei parlamentare, a competentei de ratilicare tr"fiGf"i externd a Camerei respective 9i cu consultarea I\,4.A.E.
d) Aspecte de Proceduri
)nn Ordonante ale Guvernului, care urmeazd a fi ullerior validate prin " lege de Regulamentele Camerelor conlin dispozilii similare cu privire la inilierea'
)atre Parlament;
dezbaterea si votarea unor astfel de moliuni, Ei anumel
 Drept Diplomatic Fi Cansutar. Sinteze pentru examen

- Motiunea plate fr initiala de cel putin 50 deputatise.ralorj.

trebuio gl
mofivala. lnsotttd de avizul specifjcat mai sus si se depune tn
cursul u
9edinte publice la presedintete Camerei respective;
- rdla
Pane rd r c'leterea oezDalenl
Ia incheierea dezbaterii unet
unei moliuni, p€
parlamentarul semnatar
mai poale semna alte motiuni in aceeasi problemd;
- Presedintele Camerei o comunice Guvernuluj,
afisarea ei gi stabileste data dezbaterii;
Camerei respective, di cuRs I I
- Nu pot fi propuse amendamente; Dreplul consulor' Relotiile consulore
- Dezbalerea se realizeaze in spiritul dispozitiilor privind desfdsura
seornletor Camerei respective, finalizaindu_se prin supunerea
la vot de ci
Ca.nerei (in Camera Deputalitor. motiunea se rp,oO" . Notrtrneo 9i c otdcte sticile drcplului consulol
ry:."j91119F
majo4ratt deputalitor prezenli. iar in Senat cu voiul majoritatii
vi I 1.1
"u
senatorjlo4,
rcDrezinld subtamua drcptului
Alte acte politice 11.1.1. Definilier Dreptltl consulat
^e) care rcglementeaze telalitle'
In materie de politiceexterne, alte acte purpotitice ale parlamentutui lrnernaliona! lomata din totanatea normeior
(art. I pcl. 22 din Reguta.nentut gedinjetor comune) surtr a"cfurailii Roman ',:,;;i;;;l;;,-;;;;;;;;;"i si tunctionarea oriciitot consutat e resimut juridic at
mesajele. apelurile. declaratiile-apel. scrisorile. rezoiutiile, protoco;b cestora si a! Perconalului lor'
elc. Aprobarea acestoracte seface cu volul majortafii Oeoufatifoi acelor norme ale
sisen.atoriii
na a cetor doud Camere Lirr. se arin. (8i di
u 11.1.2. scopul dreplului consular conste in realizarea
91"_::ili li.ggdirllg
Regulamentul ."om
sedintelor comune ale Camerei o"prt":tif"r, s s"""rlfirii (lreoluluiinterlalionalpubliccareaucaobiectcolabofa.eadintlestatein
proprii
si intereselor celelenilor
exprima vointa nationala (art. 58 din Conslitutie). ;;"d'#; ;;;i;Gi;;piurilor
Prin acesle acle. parlamentul stabileste prircipii de activitatea consulare'
0olitjca externd. lr '11.1.3. Obiectul reglementarii dreptului consular este
atiludine in anumile probteme internalionale. uar"" fo exercitanr jurisdictiei
---
iitoi *tiuitui" iJ",tinuta-de necesilaLea compdtibiliziirii
parlamenle pozitia sa in diverse probleme rnlernalional". "rno"tlniu- - '''i i";i;fi; ;;;;;;;;ea jurisdicliei personale asupra unui indivio ailat pe
loritoriul altui stat decat cel de cetatenre'
Bibliogrdf ie seleclivd '11.1.4. Desi ramure a dreptuluij{ernatlona! 9-e?tu-j-c-oL:Yl:i
'eprezinta o intern cu cea a dreprurur
l._Delean[ Dtept constitutional si institutii politice _ iruin" ,"-glJrn;nru,ea din sfera clreritului regtementeaza conditiile in
ltalal - vol. ll, Editura lnternational public. AsUel dreplul lnle;national
,,Europa Nova', Bucuresli, j996; .lintra.ld,ri state vor lunctiona o'qanele consulare in timp ce
e-sle reslementata de ordinea
H..Klebes, Diploma,tia pa amentare, LR.D.O., Bucures,ti, 1998;
l. Mutaru. Drcpt constitutional si institutii potitice, vol. ll, Ed..Act;mi,
:i;:#J;Hoi.ililLilu-nlulr'i ri"""'ui'tat
Bucureg , juridica interne.
1Cgs.

l:LR.D.O.,
Id:la*, Dteptutite omutui. Soctetatea civite. Diptomalie partamentare '1
1.1.5. lzvoarele dreptului consulal internalional
Bucuregti, 1994; i" J*ptutconsular este o subramura a dreptului
A. Ndstase. P^artiamentary Diptonacy. R.J.|.A., vot. j. nr.3. Bucuresli. """oriiil"t"
*;;;;i;;;:;;;i "ri"
oublic. izvoarete sale principale sunt:
19g5i cutuma a
A. Nastase. Romenia si noua arhitcahtrh mondiala. R.A. Monitorul la codilicarea dreptului consular din 1e63'
Oticiat il
A.E.R.D., Bucuresti, 1 Si96; ,"piltuntut principalul izvor al dreptului consularl fo'ma conventionale prin:
q. Ndstase, Ira,atele lua
Eoneniei (tggo-tgg7)8.A. N/onitorut Otjciat si A.E. B.D,, hrl Tratatul- no"'nele d"eptulul consula'pot
3ucuresti, 1998i :'":'"l;il s";";;lwt o'"ptutui consular - conventia de la viena
'*
.Role
of Partiamentary Diplomacy in Shaping a Sustainable Secu ty
Odet, asupra relaliilor consulare l963;
""lrlr^L (cu'loscute
l.J.l.A., vol, V, 1/1999. oiut""rt" reglementeaza male'ia relatiilor consulare
""re
de convenlii consularc)i
"""- denumirea
sub
domenii cum ar fi come4ul si navigatia'
ir"tri" unor anumite
"*o*
.':;; ;'ffi;.;" si dispoTiiii reieritoare ta relatiile consulare'
 Drept Dipjonatic sj Consutar. Sinteze pentru Dreptul consulaL Relatiile consulare
exanen

rn cazut dreptului diptomatic, se consrdera interational public' instriul'a.relatiilor

^^-"1 9":'
consuta'tegea interna are calitatea de izvo, de drepl.
ca in ca?ul drn punclul de vedere al dreptului
la lralamenlul
r',' *,,to,l are ta oazat no'.nele dreptului internalional releritoare stalului
dreptului
1l.l i.1,:lll :l y" nr izvor ar dreprutui consutar este anatosia.
a
tf.(,rdal strarinilor si respectarea de ciitre stJtulde resedinta
ii" dd ooldtenie de a exercita jurisdiclia personala'
l: :i:,$l
va proceda ","":lY:,:j-"119 199191i11t
Ja o analogie cu dt;ptut diplomatic. ";;"1;il;;il#i,l:l NOTA:
11.1.6. Codificarea dreptului diptomatic
rnc-ercan de coditicare a dreplului
oi^orra,.u uieli'
""onomice
a consrirJit racrorur 9t"
9
rro consulale ale p;rncrpale'or puleri europene pe leritoliul
i:l:l1l::il'I'fli:
lafllor Hotrrdru uinl
diplomalic au avut loc:
- tbgtj hslitutul de Drept lnternalional nLestea nu aveau. initial. dreptul de a lntretine relal'i diplomalce-sa'^Hi'i',i-
elaboreaza un proiecl; Ponll Asucr' uuPd
- rvzc - Amencan tnstitute of lniernational Law promoveaza rnliintdrea oliciilor con;Jlare a losl posibia cu conslmlamanlJl sr rasr'
conventii multilaterale;
proiectul U i;;t;ir;; i; ir"i;k-i;inaisi n.rsia a inliinlar consulate la BJcJrestr
J,""-o,!r""ro' ruse in viata p;lfica
1g2B - in cadrul Conferintei panamericane
de la Havana este ad '.iii
irjeoseoiduia "onsula6
afirmarea slalulJr de.pLtere protectoate"t:'li.:^:],":*::'i:""":]
a Huser- ue^a::rlIo:1
Conventie.
nventie.
dcschrd consulate rn farile Rom5ne:Austria 11783) Prusia(1/45) rrar'!a(r'vor'
1859 a losl deschis un consJrar
i"g., ir803:), s"rgiu rre38) si olanda {1856) ln
nvcnra i:il
catre.co.misia de Drept rnternationar
L:::9'
Conventia la :i?::"j"gde
de ta
oe vtena asupra relatiilor
Viena relaliilor consulare.
consulare,
ei
oen'eraiat staietoiunite ale Arrericii in Princrpatele Unte
carp in 18/1 a negocral
Ulrvenlia a 'ealizal codirica,ea majorilatij rormelor
culumjare exi ]" ri;r oe alni"ir'e. comel si navigatie inne cele doJ; slate
dar€ creal norme noi in ceea ce priveste relaltile
-si consulare. 11.2.3. Subiectele relatiilor consulare
urspozrtxte Conventiei se relera la: supuse oreplurur
- Relatiile consulare in general; ln cordiliile in care relal;iq 66n5u161s'6" narte riin'elatiile
rrrternatonal. subiectele aceslo/a nu plrfi decdt subiecle ale dreptului
privitegji si imunir5ti ale oficiitor consutare
.";l:,;*,r,, si ate membrl lnlernalional Public.
ip"irtr' (scopuI lor tiind ino'i""'p"t p'99:,111
- Regimut aplicabil functjonarjlor consutari i"u'ii,"l' -*ulare llTlll],"j
relaliilor consulare
onorifici. $i intereselor celelenilor proprii) determinii ca subieciaale
si dreptur cutumiar, conventia indeptineste numai statele.
"j:l*1Tl:.-":"y"llie
internaltonat::,:
i?",3',",1"'"
nsrie r' r. i.ea n o, r
::-.- vor continua
cutuntar ";
*E"r"ir"ri
;,-"" ;:;#r; ;;;l 6d fie

f"": t:st"men.tate de"a

ZliJii
iiii",i.i"' NorA:
n.r to'is.rslinure rnete op,niiin se4sJlLa reralii cor:.j111"
:l l1Yll"l]ttjl"":l:
!.:::^.:l::: ti
disp;zitiite
ii"iiir"
uuint"i io,i,iniiii
"::*,n
iii",5,!;'i:1"""",j;fi si Oe atte suoiecre de drept interndlional cum ar li institLtile
sunt
specrarrzare dre
relatiiconsurate
il"ll,,3i3"i:l:"^
conveniia ?;y,:"f,"
indeplinegte rolul de normd generatd. cir'l.uli" ,""it"-*li"lilre i.i,erinute oe ace're subiecte nu
cl relalii specifice diplomatiei multilaterale
retalii consulare'
Se recunoaste totuEi, insurgenlilor' dreptul de a stabili
ll-2. Reldliile consuldrc. Elemente genercte -- caracter Provizoriu.
cu
a p.rimi oficii
ei"iolutiuu ,nri de a numi olicii consulare in alt slat 9i de
11.2.'1. Prin relalii consulare se inteleg "tutsau poarlal denumirea de drept de consulat'
rapo rtutile stabilite intrc doue state consularJ pe teritoriul
ca urnarc a exerciarit func,tiitot consutare ...^^. .,
aceslea pe teritoriut celuilalt
de cdtre ,rg",iiti iiii-jiii Ca si dreptul de legatie dreptul de cons"tat nrr reorezinte
un drept suoleclrv'
farb a exista o obligatie
Dreptui de consutat rlpiezrntd o compelenta a statului'
. '11.2.2. Apatilia institutiei relatiilor consulare a avut la baza urmatotll
faclori
corelativd.

11.2,4. Caracteristicile relaliilor consulare

, - relauite consula.e. din punct de vedere jstoric. surl strens leoate cle
dezvottarea economica. de comen. ce ;#;i"-";#;;;i;r,tina'"o"tr"t"ntu aoue ordini juridice diferite'
. . . , -,---^.r^^-l public-
oa"..n,n" JiJ"i," p";"";ft; ;; ;"j';;;il;";"-;; ot siera" dreptului inlemalional ^"hli^
teriloriulallor slate. fapl care conduce la concurenla juridice
*-
d intre ju risdict ia leritonala i"
t,,"i'!i"oi',.;'i"t"""i qi "uni,."rulii
;.;""t", aplrcabilitatea
a siatutui d6 c";G"i;, - l';:^":il;':; ;#;;i" ""i;i
a statutui de resedinld stjurisdiclia personatd
a riecerui stat - in speciar a
i."oi"i"r "sl"me;tat'
 Drept Diptamatjc qj Consutar. Sinteze Denttu exanen Drcplul consular. Belaliile consulare

slalului trimilator Astfel, aclele juridice ale organelor

rn spectai pe teritoriul acestui stat
co.tsulare produc 11.4. orydnete insdrcinole cu exercitated luncliilot consulqe

_ li,!:?"n cu retaliile diptomalice, .r,oorr

retaliile consutare pot avea ca ln dreptul international este unanim admis cd exercitarea tuncliilor consulare
::1":11".1.:::,,1".*m.
exercitd
rn runctie de
unctiile consulare.
f
a"
"tuuiri'." "iJ"
ois"""t to poale realiza de celrel
- oJiciul consular;
Relatiile consulare prezintd caracter bilateral si direct,
_
prin organe ate statutui trimildtor infi;ntate pe
desfdsurand- " misiunea diploma ce.
teritoriut itol. Se admite ce misiunea diplomatica va indeplini funclii consulare doar in
De asemenea. relatiile consulare au caracler exclusiv. "t"t"fripl'ii'i
in sensul ca in llp6a unui oficiu consular. Prin urmare' coexistenla celor doua organe
implica
cr rcu rnscnptte consu la'd isipoate exercild
competenta un siagur oriciu consL 0 66parare de atribulii.
iar o cjrcumscriptie consulara ru se poate intinOe.
Oe reguti, pe teritJui
multor statc 11.4.1. Oficiul consular
Oficiul consular apare delinlt ca oryanut permanent, de sine s66tor Fi
dolal cu oeanizarc si alibutii prcprii, infiinlat de un stal pe teritotiul altui
stal
I I .3. StobrTired g/ tn cetdreq rcldliitor consulorc ln vederca-inttelinetii, reafizetii si dezvofteii rclatiilot consulate
Clasificare
11.3.1. Stabilirea relaliilor consulare a) in funclie de ,afura sa, oficiul consular poate fi:
2 alin.11) din Conventia de la Viena asupra relatjilor
consulare-fi"i
prevo - de cariera {condus de un funclionar consular de cariere);
Lti
condilia
con s i mF-de_tond
esenlia?: ,stabilirca r"tu,tiito,
m antu I p dtttj lo f ,. "o,"uiiri
ii - onorific (condus de un iunclionar consular onorific)
b)in functie de ciasi 9i larg, oiiciile consulare se impart in:
lvlodul de exprimare a consimldmantului poate fi: - consulate generalei
- expres cuprins intr_un acord inchejat special in
- - consulate;
acest sens, intr-O
conventie consulare sau un tratat de come4 gi navigatie; - viceconsulate;
- /aclt insa in toate cazurile ce,1_ de exemplu:
notificarea de catre un slal " agenlii consulare.
a intentrei de a infiinta un consulat urmata de acceplare; De-regule, consulatele generale 9i consulatele sunt oficii independenle' ln
tt art. 2-alin. (2) din Co'rvenria de ta Viena asupra relatiilof tlmp ce ;ceconsulalele gi;genliile consulare funclioneazd in subordinea unui
^^:!::-r!
consuta'e prevede ce ..consimtamenfut dat pentru stabilirea consulat sau unui consulat general.
diplomatice intrc doua sbb implica. daca nu exista indicatie Organizarea inlerne a unuioficiu consulal cuprinde compartimente gisectii
contrctd,
constmEmanful si pentru stabilirea de tclatii consularc,. ln functie de specificul activita$i:
11.3,2. incetarea relatiilor consulare poate avea - sectie economicd;
drepl cauze: - seclie culturala 9i de PresS;
- dispa.ilia unei conditii de exjstenla a raportutui
iurjdjc _ cum ar ri incetarea - seqie de stare civile;
personatfiatlt luridice a unui stati
- actul de vointa al uluia dintre slate _ - sectie notariale;
spre deosebire de acodul de vointA - sectie de Palapoarte;
penku stabilirea relatiilor consutare, care poale
fi si lacil, u"trt u;itui";"i;;; - sectie de marina comerciah etc.
care-se decide incetarea acestora poale ti numai expres
- incetarea relatiilor diplomatice nu conduce Sediul oliciului consular este stabilit prin acordul intre cele doue pe4i
automat la incetarea relatiilor
d"la viena din r s63 ffev"o" in urt. z urin. rs)
o n care acesta este i4fiinlat si 'epreTinta localitatea de pe teriloriul statului
primilor unde oficiul consular lsi desfasoara activitalea Alegerea acesteia
"u "r"lr7"
:::::1,:::,-c^:"1::-!:
consularc pot continua si dupe ruperea relaliitot diplomatice,,.
ooate fi determinata de interesul come'cial-economic al aceslei localitdli'
Circumscriptia consulara reprez intEr spaliu I de pe teritoriul statului primilor
in inreriorul caruia oficiul consular lsi desfasoard acl'vitatea'
Circumscriptia consulare se caracterizeaz5 prin exclusivitale, determinatd
de urmetoarele coordonate:
 Drcpt Diptomatic si Consutar. Sinteze pen!tu exanen Drcptul consular. Relatiile consulate

. - aqeltii consulari ai oticiului respectiv .ru pot intreprinde acte in afara

ctrcumscfl pttet respective;
Convenlia de la Viena prevede giposibilitatea exercitdrii de lunc!ii consulare
de cetre un stat trimildtor pentru un te4 beneficiar care nu inkeline relalii
- agenlii consulari ai altor oficii consulare nu au competenta de a efectug consulare cu statul primitor.
acte pe teritoriul circumscriptiei. b) Exisld 9i posibilitatea^infiinldrii unui oficiu consular cu competenle pe
'l'1,4.2. Misiunea diptomatice teritoriul mai multor state. ln acesl sens, ad. 7 din Conventia de la Viena
Convenlia de la Viena asupra relatirlor consulare prevede in arl. 3 cd asupra relaliilor consulare dispuner ,,Statul tiniqtot poate, dupe nodficarca
_
.,runctnle consulate sunl exercitate, de asemenea, de catrc misiunilC cete statele intercsate si in atafi de cazul cAnd unul din acestea se opune in
diplomatice". mod exprcs la aceasta, se insercineze un posl consulat stabilil intFun stat
se-si asume exercitarca de functii consularc intt-un alt stat."
in cadrul unei misiuni diplomatice, compartimentul care preia aceastd
sarcina este seclia consulare. Aceasta se individualizeaze fa\e de oticlul
consular prin urmdtoarele elemenle:
Bibliogr(tlie obligolorie
- nu i se aplicd clasificarea oficiilor consulare;
- sediul ei coincide cu sediuj misiunii diplomatice;
l.[,4. Anghel, Drept diplomatic Ficonsular, Ed.,,Lumina Lex', Bucuresti, 1996,
- iimitele teritoriale ale competentei sale sunt determinate de teritoriul p. 321-340.
stdiului acreditar;
- in cazul in care existd relatii consulare, nu este necesard obtinerea
consimtalmdntului special al stdtului acreditar puntrU a"""nioe.u u"""tui
""cili
Este posibil ca un diplomat din cadrul misiunii acreditate in capitala statuiul
primilor se fie chemat sA conduci cu tiflu provizoriu un olliiu consulat
(geranta interimard). Funclionarul respectiv'ya trece in oficjul consular
dd;f
isiva pesta calitatea de membtu al misiunii diplomafcd' (art. 15 din Conven a
de la Viena asupra relaliilor diplomatice)
Este posibil, de asemenea, ca un funclionar diplomatic din cadrul misiunll
diplomatice sd indeplrneasca lunctii consulare ad-hoc .cu tiflu ocazional,
tn acesl ca7. nu su.lt necesare documenle formale (palenta consulard al
exequalur). ci doar o nolificare catre stalul acreditar.

11.4.3- Exercitarea de cetre oliciul consular a tunctiitor consulare ln

mai mulie state sau pentru mai multe state.
a) Posibililatea mai multor state de a numi acelasi tunctionar consular estg
prevdzutd de art. 18 din Conventia de la Viena asupra relaliilor consulare:
,,Doue sau mai multe state, cu consim4mentut statului de re)edina, pot se
numeascd aceeasi persoane in calitate de lunctionar consular in ace;t stat,t
ln practicd, un stat beneficiarapeleazAbsevjciile unui stat fi,lmlleforpentru
exercitarea de functii consulare in statul primitor.
Condilii necesare:
- acord intre statul beneficiar sj statul ted (trimit5tor) penku exercitarei
functiilor consularei
- acord intre statul beneficiar si statul primitor pentru exercitarea functiilor
consulare de cartre un stat terl;
- acordul intre stalul trimitdtor si statul primitor.
 Drept Diptamatic sj Consutar. Sinteze pentru examen Dreptul cor'sulal Relatiile consulare

ANEXA I un post cansular stabititintrun statse-giasume exercitarea de funcliiconsularc

ConvenJio d€ lo Vieno cu pdvire lo relofiile consulore, fnlr-un aft stat.
semnotd lq 24 oprilie 1963 Articolul 8. Exetcitarca de functii consularc in numele unui stat tetl
Dupe notilicarca corespunzebarc cete statul de rcgedin6 si afare de cazul
(...) cend acesta se opune, un post consulat al statului t m4ebr poate exercita
Atticolul 2- Stabilirea rctatiilor consulare functii consulate in statul de rcredinle in numele unui stat te4.
retaliilot consulare intre state se face ptin consiml
(.)
-^^1,:-2r^ubilir"u
fecrproc. Atticotut 17. indeptlnitea de acte diptomatice de cette tunclionarii
2. Consimqmentul dat pentru stabitirea de rclatii diptonatice intrc consula
.
nu existe o indicalie contrcrd:, consinydnantitj 1. intFun stat in carc statul trimiletot nu are misiune diploma ce 9i nu esle
"^:,1!:,i:!l',=, 1!:iconsulare.
stabilirea de rclatii reprezenlat prin misiunea diploma ce a unui stat te4, un lunclionar consular
.3..Ruperea rclatiilor diptomatice nu atnge dupe sine ipso facto ruparca poate, cu consimtementul statului de resedinv 9i hre ca statutul seu consulat
relatiilot consulere setie alectat ptin aceasta, selie insercinat seindeplineasce acb diplomatice
Atticotul g. Exercltarea functiilot consulare indeplinirea acestot acte de cetrc un functionat consular nu'i confed nici un
Functiile consulare sunl exercilate de cete posturile consutarc. drcpt la privilegiile si imunifitile diplomatice.
Ele sunl
exercitate, de asemenea, de misiunite diptomatice, i, 2. IJn funclionar consulat poate, dupe notilicarea cete statul de regedinle,
p rcved e i I e "inio-r'riit"-ii se fie insercinat se rcprczinte statul tiniletot pe hnge oice oryanizalie
Neze ntei Convenli i.
Atticolul 4, Stabilhea unui post consular interguvenamentuE. Aclionend in aceaste calitate, el are drcptul la toate
p_?:r.!o!*Fr. nu poate ti stabitit pe teitotiut statutui de resedinl, pivilegiile Fi imunitelib acordate ptin dreptul internalional cutumiat sau pin
,^];,U:.
aecat cu consimtamanful aceslui stet acotdui internationale unui teprezentant pe Mnge o organizalie
poslutui consulat. nngut si circunsciptia sa sunt fixate interguvemamentald; totuqi, in ceea ce prive,te oice lunclie consulare
-,2.,Sediul de cate exercftaa de el, nu are dreptul la o imunitate de jutisdictie mai lage decet
statut tflmitabt sl supuse aprobatii stalutui de resedin^.
nu poate aduce noditicei ufte;ioare sediutui postutut aceea de care beneficiaze un funclionat consularin baza prczentei Convenlii.
^^!:.5:?,y!
consu@t, lrlqiraw circumscriptiei
tanqutuisau sate consutarc decet cu consimtAmenfut 18. Numirca aceleiagi percoane ca tunclionat consulat in doud
Articolut
stalului de rcsedinz. sau mai mulE state
4. Consimamen sktului de resedinte se cere de asemenea dace un Doue sau mai mulle state pot, cu consimamentul statului de rc1edinle, se
consutat qenetat sau coasulat wea sA deschide un viceconsulat
sau o aoentie numeasce aceeaFi percoane in calitate de funclional cansulat in acest 6tat
consuhd intr-o atta tocatitate decet aceea in *r"
5. Consimtamantut etprcs si prealabit at statului""t"
ii iriiii.- '- (...)
de "tuiiit
rcsedinla re ae sii
asemenea pentru deschiderea unui birou, hcand parte dintr-un
consutit Articolul 20, Efeclivul personalului consulat
existent, in afarc sediului acestuia. in lipsa unui acord explicit asupra efectivului postului consulaL statul de
(...) resedin\ poate cere ca acesl electiv sefie menlinut in limitele considetate de
Afticolul 6. Exefcitarca functiitor cansulare in alara circumscripliel etcafiind ralonale ginormale, avend in vedere cicumstanlele gicondiliile din
consulare circumscriplia consulafi si nevoile postului consulal in cauze.
in
. ,imprcjureri speciale, un funclionat consutat poate, cu consimtementul
d: resedinfd, se-fi exedite tunctiite n tiei sale
"^t::ylul "A- "inu."irip
Articolul 7. Exercitarca functiilot consularc intr-un stat teft
Statul timihtot poate. dup1 no ficarca catre statele intercsate si
a.tute de
cazul cend unul dintte ele se opune in mod expres ta aceasta, sa insiiiien
 Drcpt Diplonatc si Consutar. Sinteze pentru exanen

ANEXA 2
Consuloiele Generole qle RomAniei in slrdindlote
l. Cape Town - Republica Attica de Sud
2. Ceneu , Uctaina cuRs l2
3. Chicago - 5.U.A.
4. lstambul - Republica Turcia
lnfiinloreo oliciilor consulore. Memb i oficiilor
5. Los Angeles - S.U.A. consulore. Ordineo de plecddere consulord
6. Marcilia - Republica Ftanceze
7. Milano - Republica ltaliane
L Montreal - Canada 12.1 - inliintored oliciilor consutdle
9. Minchen - Republica Fedenle Germania
12.1.1. Conditia esenliald, necesara pentru infiinlarea unui oficiu consular
10. New Yo* S.U.A. oste con6iml6mentul statelor.
11. Odessa , Uctuina
- exprimarea consimlementuluj pentru infiinlarea oficiului consular este
12. Rio de Janeirc Republica Fedeftfive a Bftziliei diferite de exprimarea consimtbmantului penlru stabilirea relatiilor consulare;
13. Salonic -
Republica Ebne - consimdmantul poate ii expres sau implicit, inse este necesar ca acesta
14. San Marino sd fie neechivoc;
15. Shanghai - Republica populah Chineze - in practicS, se aplice uzanta cunoscute sub nvmele de,,p ncipiul pai6lii',
16. Toronto - Canede conform cSruia numarul de consulate ale unui slat in alt stat constituie temeiul
17. Szeged - Republica Ungaft pentru admiterea de consulate ale celui de-al doilea slat pe leritoriul primului

Consulote Generole ole ollor slote in Romanio
1. Consulatul General al Australiei
- Bucuresti
2. Consulatul General al Repubticii popularc Chineze Constanta
3. Consulatul Genetal al Republicii Elene Constanta
4. Consulatul Genenl al Repubticii Fedetute Germania Sibiu
5. Consulatul Genenl al Republicii Fedeale Gemania _ Tinisoara
6. Consutatut cene@l at Repubticii Fedente tugoslavia - Timisoara
7. Consulalul Geneal at Fedeatiei Ruse - Constank
8. Consulatul Genetal al Republicii Tutcia Constanta
g. Consulatul Generat at L.)crainet - Suceava
10. Consulatul GeneEI al Republicii Ungarc - Ctuj-Napoca
12.1.2. Sfera consimlemenlului cuprindel
- exislenta oficiului consular;
' sediul o{iciului consular:
- rangul;
- circumscriplia consularS.
Orice modificeri referitoare la aceste elemente, ulterioare infiinterii oticiului
consular, pot fi efectuate numai cu consimldmantul celor doub state.
12.1.3. ConsimtSmantul poate fi exprimat in torma:
- unei convenlii consularel
- unui protocol (eventual un proiocol adilional la convenlia consulard);
- unui acord prin schimb de note;
- unei note a ministerului aiacerilor externe a statului primitor.
 Dtept Diptomatic sj ConsutaL Sinteze pentu examen
infiintarea oficiitor consulare. Membii ot'iciilot consulare Ordinea consubA

12.2- Pe$ondlul oliciilot consuldte ti numirea membilot b) Exprimarea consimlemaritllui statului primitor
oliciilor consuldre Procedura numirii gefului oliciului consular presupune urmStoarele etapel
'12.2.1 oli'ereitea patentei consulare 9l acordarea exequaturului.
" Membrii oliciutui consutar
a) [,4embrii oficiului consular sunt, in accepliunea Conventiej de ta Patenta consulare
asupra-r€latiilor-co-nsulare lart. 1 alin. (l) lil. gt: tunolionarll cons
a) Paienla consutara re prclnle documentul oficial emis de guvenulstatului
angajalii consutari 9i membrii person;lJtui d-e iervtctir.
tim;Fbr care face dovada numitii unei percoane in calitate de sef al oficiului
ln categoria tunctionarilor consulari, se djstinge getul de pogl co
carc teptezintl persoana cercia ii revine rcsponsibilitatea conducerii a
NOTA:
patentei
in afare de exercitareafunctiilorconsulare. selulde post consular inde Convenlia de la Viena asupra relaliilor consulate permite inLocuirea
l activitate oficialii de reprezentare, auxiliara acestor functii. consulare ;u un act similar sau, dace stalul prlmitol este de acord, cu o notificare
b) Functionarii consulaii sunl percoanele insercinate cu indeplinhea
)cte ofrciale.ale,s.tatului kimiktot in domeniul rctatiitor consulare b) Patenta consulard arc caftclet intuitu persodae in laport cu Eeful de
lacte'consutaii post consular desemnat.
ln mod traditional, se retine impa4irea funclionarilor consulari in:
- consulj generali; c) Conlinutul patentei consulare:
- consuli; - numele siprenumele persoanei numite in calilateade gefde oficiu consular;
- viceconsuli; - oficiul pe care aceastd persoane il va conduce;
- agenti consulari. - categoria funclionarilor din care face pade (de cariertonoriiici);
- rangul;
c) Celelalte categotii de petgonal:
- sediul oficiului consular;
sunt percoanete intrcbuintate in setuiciite tehnice q
.":!!:f,ti.!_"?:r.*kr.
tamtntstrcuve ate unui post consular,
- circumscriptia consularS.
- hembii perconatului de setuiciu rcprczinle pe$oanele carc Continutul Datentei consulare este stuclural pe urmatoarele p;rll:
indeptinea| - declara|a solemna reteriloare la desemnarea setului postului colsular 9i
:atctnt.cu catactet gospodercsc sau orice persoane
afectad se iciului casnl' menlionare; scopului general al numirii;
unui post consular.
d) E ectivul oficiulul consulsr " ordinul cetre cetelenii statului trimildtor de a recunoaste respectiva
persoane drept consuli
Dreptului slatului himitiitor de a numi functionarii consutari ii coresoundi
leptulslalului de resedinta de a solicila menlinerea sau reducerea efeilivulul - invitatia celre guvernul statului trimiletor de a-i permite consulului
ostului consular in limilele considerate de el ca rezonabile si normale avend exercitarea f unctiilor.
r vedere circumstanlele si conditjile din circumscriptia coniuara 9i nevotie d) Remiterea patenlei consulare se rcalizeaze, de regule, Pe cale
oslului consular in cauzS_ diplomatici.
e) Efecte iuridlce: paterla consulara reprezinta o p'opu']ere adresalS
NOTA: statului p''mitor de a stabili 'aportul iuridic de consulat
in convenliile conslllare incheiate de Romania, sunt folosito termeni procum Patenta nu are ca eiectinceputul misiunii oficiale aiefuluide posl consular'
,,necesitaljle un€i normale deslagurarj a activitetii", sau
"volumul de mun;e'. Exequaturul
12.2.2. Numirea membrilol ollciilor consulare a) Ex;qualurul a fost d elinilca o aulonzatie ptin carc selul de oliciu consulat
Numirea gefului de oficiu consular comporli urmetoarele conditii: esle admis de stalul de rcsedint+ sa exetcle lunctiile sale
a) Desemnarea sefului oticiului consular - este un act administrativ intern b) Din ouncl de vedere teoretic, acordarea exequatulului reprezrnl: un acl
I statului lrimitrtor. disc;etonar al statului de resedinta in acest sens art t2 din Conventia de
la Viena asup'a relatiilo' consulard prevede cat ,stalulcare refuza sa elibereze
NOTA:
in Romanja, consulul general esto numit prin Hoterare a Guvernului, un exequatut nu esie obtigat se comunice motivele refuzului seu"
propunerea
la
ministrului atacerilor externe, in timp ce funclionarij cu rang inteiior cl Autoritatea comDete.la sar elibereze exequaturul nu face obiectul
tiind stabilita de legislalia interra afiecarui
sunt numiti prin Ordin at ministrului alacedlor extern6. reql;menlarii dreptului internalioral
st;t. in practice, aceasta emand iie de la geful statului, fie de la guvern
 Drept Diplomatic si Consular. Sinteze pentru examen
infiintarea olbiilor consularc. Menbii oficiilot consularc' Otdinea cansulatA

3],_E1":lilj.i"-!1"!l.luir.exequaturut confera consututui recunoag - notificarea catre statul trimitetor a faptului ce statul de reqedinld a incetat
din padea siarutui de reseainta ete-"tJlu-iid 6d mai considere persoana in cauza ca membru al personalului consular
:Tl?11
actelo. ?-":lll?tli..""1g
l.ndepljnile cie acesta si ii acorda slatutul "on;ei, ir""f,in
consulari (privilegij si imunitati).
f"rrli""i - declararea persona non grala a funclionarilor consulari 9i indezirabili a
colorlalti membri ai postului consular'
e) Publicitatea exequaturutui: statul de resedjntd este obligat
sa aduclr
cunogtinla autorjtetjbr locale din circumscripliu nrfriruu 12.2.4. Geranla ihtetimare
post corsular (a4. t7 drn Conventia de la Viena"on"ufura "etuiJi
asupra refafiifor lonsuii in cazul in care locut gefului de post consular rdmane vaca,f (fie datoritd
f) in practicd, se procedeazd l; admiterea provizorie a sefutui de incetdrii functiilor acesluia, fie datoritd unor cauze obiective care il lmpiedice
consular, pan5 in momentul elibererij exequatuiului. temporar sd indeplineasce aceste functii), va li numit un gennt inteimaL
Acesta exercitd conducerea oficiului consular cu titlu temporar 9i delegat,
Numirea celorlalti rnembri ai oticiului consular pozilia sa juridica fiind asemdneloare insarcinatului cu afaceri a'i'
a) Conditiile numirii Gerantul interimar va fi desemnat de cdtre statul trimitelor' ln urmatoarea
- desemnarea membrilor oficiului consular
este de competenta exclusivl ordine de preferinle:
slalutur tnmitator;
slatului trimitetor; - un agent diplomatic din cadrul misiunii diplomatice din capitala statului de
_ - deltnerea cetateniei statului trimildtor: runclionarii consuldrj nu vor r
lr cetateni aj slalului de resedintii: numi,ea altor membri
resedintd:
'-
at poslului con un iunclionar consular din cadrul oficiului respectiv;
avand.cetetenia statJtui drimit;r este supusd - o afte persoanS.
acestui stat; "on"irnle;intul;;";;;;; Numirea gerantului interimar nu este supus5 procedurii patentei consulare
- funclionarif consulari trebuie se detina
calllateade percona grctain si exequaturului.
cu statul de regedinte.
Este suficienti o notificare din partea misiunii diplomatice sau a gefului
bJ Formalitatea cerute pentru numirea functionariJor consulari
oficiului consular inainle de incetarea functiilor sale.
rrTgta de.acordarea.autori.uti,ii o" r" u iun"]liiiri
::jl]9:j^"i,lrl'1!
consulare din padea stalului de resedinti "rer"it
c) in cazulargajatilor consulari si pelsonaluluide serr'iciu,
se mentin condjtilla 12.3. Odineo de precdderc consuldtd
enunrale mat sus, cu precizarea ca aceslia nu vor lrebui sa ildepljneascA
condilia de pesona grata, ci doar de a nu ave a calilalea de indezirabil. in cadrul corpului consular, se aplice urmeloarele reguli de precadere
. In-ca7ul acestor persoane. nu se aplica formdlitalea acordairii autori?all€l stipulate de Convenlia de la Viena asupra relaliilor consulare:
oe calre sldtut Cte resedintS. - ordinea de precidere intre gelii de oliciu consular este determinata de
clasa din care fac Parte;
12.2.3. incetarea luhctiilor unui membru at oficiului consular
- in cadrul aceieiasi clase, ordinea este deierminald de data acorddrii
lntre cauzele care determina incelarea iunctiilor unui memb,u
al oficiuiul exequaturuluii
consula'pot fi mertionate, il pri.nul rdnd. cauzele leqale O" irnor"irrlii
- este asimilala exequalu'ului autoriza'ea provizorie:
rndependente de atitudinea persoanei in cauzi, ium at fi Ais;aitie
- in carul oblinerii exequalu'ului in aceeasi zi de cake doi sau mai mulli
Dersonaltat juridice a ulu stal, incetarca rctatiilot consularc erc. it
situalii, disparc insusi raportul de consulat.
acesle seti de post consular. ordinea esle dete"ninata de data prerenlarrii patentei
O alte categorie de cauze sunt cele legate de vointa unilaterale consularel
a unula - consuliide carieravin inaintea consulilor onorifici in ordineade precddere
dintre cele doue shte:
a) in ceea ce privesle vointa statului trimilator. Conventia de la
Viena asuora
etal tor consulare menlioneaza .,notificarea ctc c6lre statu! trimihtor fapiulul Bibliogrotie obligolorie
a
ia tunctiile sale au incetaf art. 25 lil. a)l _ ca urmare a recf.emarii, demisi;i
eb.
b) rn ceea ce privesle vojnla staluluide resedirta. Conve'ltia .nenlioneazel LM. Anghel, Dtept diplomalic si consular, Ed ,,Lumina Lex"' Bucureqti, 1996'
- relragerea exequalurului p.348-373.
Jart.25 lit. b)l;
 Dtept Diplomatic Fi Consutar. Sinteze pentru examen infiinlarea oficiilor consulare Membtii oficiilor
consulare Ordinea consulartt

ANEXA Stalul carc rctuze se elibercze un exequatut

nu este obligat se comunice
2.
Convenlio de ld Vieno cu p vire lo relofiile consulqle, *"i
dnlului ttimiatot molivete refuzului seu
post consulat nu paale
semnotd lo 24 opritie 1963 iun ,Jir^ pr"r"deritot at1 13 si 15' seful de
ld;a in funclie inainte de a li primit exequatutul'
(...) gefilot de Post consular
Atttcotut 19. Admtarca provtzo e a
Articolul 4. Stabilitea unui post consutat ln timnt cet aslealta elbearca exequatutului, seful de post consulat poate
ca? dtspoztutte
1. Un post consulat nu poate fi stabitit pe teitotiul de n aiii n broi.otiu se exercite tunctiile sale ln acest
decAt cu consimanantul acestui stat. ^tatului ^oa
prezentei Convenlii sunt aplicabile'
2
.Sediul
postului consulat, rangut si circumscriptia sa sunt tixate de
ca Adtcolut
^" 4. Notificarea cttte autotitdlite chcumscripliei consulare
1
statul tr;mi6tor si supuse aprobatii statului de rcsedind.
iJ lna"ti "" "au a" post consular a fost admis' chiar cu litlu provizoriu'
imediat
3. Statul trimilebr nu poate aduce modiliceri ultetioare sediului ."1i ii")i"-i'iiiit".- iiiut ae reseainta esle obtisa! se intomeze
consulaL rangului sau circumsciptiei sale consularc decet cu
statului de reFedinle.
*iiiiii" iip"t""t" aletiecircumsctiptiei consutare' El este de asemenea
pentru ca seru.t de post
4. Consimdmentul statutui de resedinte se cerc cle asemenea dacl
;;;;;;;;; r";s;i;;;" se tuae mesutite necesarc sate si sb benet'icieze de
ii,{tiui"a-ioiE obligatiile misiunii
achite de
"^!:i!:, g":ril g"ns .utat wea se cteschide un vicecons,.,tat sau o ajenlii "a "e
ae dispozitiile prczentei Conventii
consuhte ::! bcalitate
inbo alte decet aceea in care este stabilit etinsu&. 'a
iratiiiniut prevazut

Atttcotul 15" Exorcltarea cu titlu temporat a

funclitlot gelului de post
5. ConsimEmentul exprcs
c^pte, nt gl pteatautr
prcalabil at
al s@rulul
statului oe
de tesealtnta
rcgedin,te se cete
cerc cn
d
asemenea penlru deschidetea unui birou. lecend pane dintt-un consuld c,nsulal
"-'t'.-iI"a sau
existent, in afata sediului acestuia. ae post consulat este impiedicat se'siexercile
.functiile
""ut cu tittu ptowzo u
(.) d"ii iiit post rucant un gennl inteimar poate actiona
""t"
*ca sef de "i;, consulal
Articolul 10. Numhea si admiterea gefllot de post conaular rie de cete
i- ;;;;; ;t seantutui inteimat sunt notiricate
1. Sefi de post consulat sunt numiticle statul ttimidtor sisunt
admisi pentru siaiuiui finitdtor' rie' in tipsa unei misiuni diqtonltic:
";;;;^ete
exercttarea tuncliitot lor de statul de rcsedinta. ^i,"J'alJ"ii{ttiii
.nt in staful de rcsedinte, de cate se{ul de post consular' tte' tn
2. Sub rezetua dispozitiilor prczenlei Conventii, modalitbtite de numie ,l " """*,,t o a"a, a" cete autoitatea competenta
Z:;;
"'T:;';;,u;i;;;r.-
ldmitete a setului de post consutat sunt fixate respectiv prin ij i, ";;;;;;:;;;;"iipiii""t "a
Mirist;rutui Araceitot Erteme at stalutui de resedinte
sau
trcbuie
'egulamentele Ei uzan,tele statului timtebt 6i ale statutui de rcgedinte.' Z;;,iletti;;;;;r;i;i. acest ministet De rcsuh aceaste notificare
qfticolul 11. Patenta consuhre si no licatea
numhii i:;ii;;i; ;;;;i;;;l; \;"i;-ii reseainta poagTonditiona de consimama
percoane care nu este ntct dgettl
ut,

1. Selul de posl consutat pimeste de ta slatut timihtot

un document, sub sau admiierea ca gelant inleimat a unei
otma de patentA sau act similaL intocmit penttu liecare numirc, atestend li"'#)ii
-.'i iiti"rknnat consulat al stalutui rimiqtot in statul de resedinte
de re|edinq lrcbuie sa acotde
,alitatea sa 6i indicend, ca rcgu6 genercE, numele si prenumele sei, t,,tnrintilc comDetenle ale slatului
-'- -
categi,rh
,"irr"]ii 1ir*tului inteimat in timpul activibtiistsale dispozitiile.
;i clasa 6a, citcumsc plia consulaft
9i sediul posiuiui consular. serutut oe post
orczeniei "ii;tt"itt"
Conventii ii sunt apticabile in aceeasi masuta'
ca
2. Statul t mi,tebr tansmite patenta sau actul simitat, pe cate diplomaticA,
';;;;;;;;' ;;:;;; i"iusi. s'iatut de rcsedinte nu este obtisat u:?'1?
iau pe oice al6 cale pottivfte, guvenului statului pe te torid ceru'ia "a ilu-:,
qe post
sefut e; carc setut
)osl consular trcbuie se-si exercite functiile. int.ri^u, inlesniile, ptivilegiile Fi inunihtile de
Daca statul. de resedinE este de acord, statul ttimidtot poate intocul
^liil
iii"uiur au"ura numai in baza unor condilii pe care getantul Intenmar
nu
.3.
)atenta sau actul sinilar ptintr-o notificarc cupinzend indi;atiite prcvezub '- ""
le inde1lineste.
,a@gtatul I al prczentului adicol.
In
l. itunci cana un membru a! personalului diplomatic al np'"1911"'r"i
rescdind este numn qetant tntenmar
ltticolul 12, Exequaturul dipiom;tice a statului trimi6tot in statul dF
par' 1 at prczentu.tui ani.cot'
post consutat este admis se-si exercite lunctiile printFo autotizatie
ii'iiiii in conditiite prcvazute in
daca statul
1 . Set'ul de
' statutui de resedinta numiz.,exequatu/', Zi "i"tiiti^ttant
iuiuo ae pn'it"giite si imunibtite diplomatice'
oicar" ti to-a'i""iiiZiloriJii. de".ii,,iriti'ia's"
re$edinle nu se opune la aceasta'
 Drept Diplomatic Fi ConsulaL Sinteze pentru examen
Atticolul 16. Precdderca intre selii de post consulat
1. Otdinea de prccederc a Fefil't de post consular din fiecare clasd esta
determina6 de data acordeii exequatutului.
2. Totusi, in cazul in carc sefut de post consulaL inainte de a ob,tinl
exequaturul, este admiscuti u ptovizoriu se exercite funcliilesate, data ac;stal
admiteri detetmine ordinea de prccedere; aceaste ordine este mentinuta gl
dupe acordarca exequaturului.
3. Otdinea de precederc intre doi sau mai mutti sefi de post consular carA
au obtinut exequatutul sau admiterea provizoie Ia aceeasidah este detetminalC
de data Ia care patenta lor sau actul similar a fost prezental, sau la cat€
notilicarea prcvezu6 la par. 3 al aft. 1l a fos1 fecute shtutui de rcsedind.
4. Gerantii interimai se situeaz| ca ordine de prec^dere dup| b sefii d6
post consular. Intrc ei. ordinca de prccadere este detetminata de dalete ta
care si-au luat functiile de geranti interima si care au fost indicate in notifice b
lecub in conformikte cu par 2 al at1. 15.
5. Funclionarii consulai onatilicl, seli de post consular, se situeaze cd
otdine de prccederc in fiecare chse dupe gefii de posf consulat de caied, ln
otdinea si dupe regulile stabilite in pangrclele prccedente.
6. Sefii de post con'ular au prccederc asupra functionarilot consulari care
nu au aceaste cafitate
(.)
Atticolul 19. Numirca membrilot personalului consutar
1. Sub rezerva dispozitiilot art. 20, 22 Ai 23, statul trimidtot poate numi
confom vointei sale pe membrii perconalului consular.
2. Statul t miqtot notifice stutului de resedinte numele si prenumele,
categoia Fi clasa tuturcr functiona lot consulai, attii decet seful de post
consulaL, cu destultinp inainte pentru ca statulde rcgedinfi se poate exetcita,
dace dorcste, drcptutile pe care i le confere par. 2 al aft. 25.
3. Statul trimitebt poate, dace bgile si rcgutamentele sale o ceL se solcite
slatului de rcsedh6 se acotde exequalu unui functionar consular care nu
este Qef de post consulaL
4. Statul de rcsedinte poate, dace bgite si rcgulamentele sale o cet, se
Tcorde exequatu unui lunctionat consulat care nu este set' de post consulat.
(tticolul 20- Electivul personalutui consular
ln lirya unui acod explicit asupta efecfivului personalului consulat, itatul
le rcgedin6 poate cerc ca acest efectiv se fie mentinutin tinitete considerate
le el ca liind rclionale si normate. avend in vedere circumslantete si conditiile
lin cicumscriptia consulate si nevoile postulul consular in cauzd.
1iticolul 21. Precddetea intre lunctlonarii consula ai unui post consulat
de precederc intrc func{onaii consulari ai unui post consutar si
.Odinea
,ice schimbei care ii sunt aduse sunt notificate de misiunea diplomatue a
infiinlarca aficiilor consuiarc. Membtii ot'iciilor consutare. Adinra consubd
statului timitebt sau, in lipsa unei asemenea misiuniinstatul de rc'edinfe,
de cete sefut de post consular M.A.E. - al slatului de reledinl': sau autoridlilor
desemnate de acest ministeL
Articolul 22. Cetdtenia luncliona lor consula
1. Funclionatii consulati trcbuie seaibein pincipiu cetepniastatului t mifebr.
2. Funclionarii consula nu pot fi alegi dintrc cedleniistalului de rcFedinle
decat cu consimlemenful expres al acestui stat care poate aticAnd sel rettage.
3. Statul de rcsedinle isi poate rczeNa acelagi drcptin ceea ce p veste
{
cedlenii unui stal te4 carc nu sunt totodate cefileni aishtului trimilebr.
Articolul 23. Percoana declarate non grata
1. Statut de rcgedinF poate in ofice moment se infome2e statul trimiqtot
ce un functionat consulat este pesona non gnta sau ceottre alt membru al
personatuiui consular nu este acceptabit. in acest caz, slatul t mildtot va
rcchema persoana in cauze 6au va pune capet funcliilot sale in cadrul acestui
post consulal du?e caz.
2. Dace statul trimilebt refuze se indeplineasce sau nu isi indeplineste
intrun temen rczonabil obligaliile carc ii revin confompat. 1 al prezenlului
afticol, statul de resedinle poate, dupe caz, se rctagd eNequaturul percoanei
in cauze sau se inceleze de a o consideta ca membru alperconalului consular'
3. O percoane numite metnbtu al unui posl consulat poate fi dedanfi
inacceptabia inainte de a ajunge pe teitotiul statului de rcledina sau, dace
se geseste deja acolo, inainte de a intrc in funclie Ia posl1l consular. Statul
timitebt tebule, in acest caz, se rctage nufiirca.
4. in cazurile menlionate la par.l Fi 3 din prczentulanicd, statulde rcgedinle
nu este obligat se comunice slalului trimilebt motivele haqte i sale
Atticolul 24. Notificarca cete statul de regedinle a nuniilot, sositilor 9i
pbce br
1. Sunt notificate Ministetului Afacerilor Extene al slatului de regedin6
sau autoitelii desemnate de acest minister.
a) numirea membrilor poslului consulaL sosirca lot dupd numirc la postul
consulat, plecarea lot definftive sau incetarca functiilat lot, precum 9i orice
alte schimberi rcfetitoarc la statutul lor care pot se se produce in cursul
,etuiciului lot Ia postul consulat;
b) sosirca Qi plecarca definftive a unei percoane dinfanilia unui membtu
al postului consular carc locuiegte impreune cu el 9i, da& este cazul, laptul
ce o percoane devine sau inceteaze a mai fi membtu alfaniliei;
c) sosirca Qi plecarca detinitive a membtilot perconalului pafticulat 9i, dace
este caz)l, incetarea se\iciolui lor in aceaste calitate;
d) angajarea 9i concedietea persoanelot carc i9i au rcsedinta in statul de
rcsedinte ca membi ai postului consulat sau ca ne bi ai personalului
patliculat care au dteptul la privilegii si imunidti.
 Drept Diplonatic 9i Consutal Sinteze pentru examen
I
2. Cend este posibil, sosirca si plecarca delini ve tebuie de asemenea se
face obiectul unei notificeri prcalabile.
Anicolul 25. incetarca funcliitot unui membru al unui post consulat
Functiile unui membru al unui post consulat inceteaze indeosebi ptin:
a) notilicarea de ceie statul lrimitabt catrc statul de rcsectinta desprc
faptul ce tuncliile lui au incetat; cuRs 13
b) retragerea exequatu rului; Funcliile consulore. Elemenle referitoole lo legimul
c) notificarca statului de resedin6 despre laptul ce et a incetat se mai consulilor onorifici
,onsidere percoana in cauze ca membru al perconalului con^ular.
Atticolul 26. Plecarea de pe te toriut statutui de resedinte
Statul de rcsedin,te tebuie, chiat in caz de conflict a;nat, se acotde 13.1. Consicterclii intrcduclive
nembrilor postului consular si membilor perconalului pafticular, carc nu sunt pe
)e6leni ai stalului de resedinh, prccum simembritot familiilot torcarc locuiesc 't3-'l-t- Dolintle: Functiile consutarc rcprc,nh totalitatea atributiibt
'mprcund avend ca scop realtTarea
cu ei. indiferc de nationalitatea tot. tjmput Fi intesniile necesarc care ie au oliciite consulare Fi personalul consulaL
)enttu a-si prcgeti ptecarea si penttu a petesi b;itoriut acestul stat intr-un prieitii ir.pturito, interesetot ce6lenilor statului tdniptor
emen cet mai scutT posibil dupe incetarea funcliitor lot. El trebuie, mai ales, "i
lace esb.necesar, sd pune b dispoz4ia lor mijloacele de tansport necesare NOTA:
piaJc, oticiut in raporl cu cet'rleanJl statulu: lt;milailor'
consr.rtar sintetizeaza
)entru ei inslsi si pentru bunurite loL cu exceplia bunuilor dobendite in statul legale de
se a lla ;olutionarea unei o'obleme
]e rcsedinle al cetur export este intepis in iomentul pbceii. to"i" iiqJn"r;in competenta
".aro,
relalia stat'ceta!6an.
ltticolul 27. Protectia localurilot si arhivelor consulare si a intercselot
rtatutui tfi mitetot in circumstanti e xcepyionaii Functiile consulare sunt delerminate in primul
rend de atributiile pe,care
1. ln cazul rupeii rclatiilot diplomatice intrc doue stute: statul trimildtor le confera organelor consulare
in conformilale cu dreptul sau

. a)statulde regedinq este obligat, chiatin caz deconflict armat, se respecte intern,
'' '-E"ie sa fie admise
i se protejeze localutile consulare, ca si bunutile postului consutar si ailivele n""es., in"e ca atribuliile desemnate de statul trimilator
'onsularc; de statul de resedinla.
b) statul trimifitor poate incredinta paza localurilor consulare, ca si a
unurilor carc se gesesc in ete sia arhiveior ansutarc, unui stat te4 accepiabil NOTA:
acceptare a functiilor
entru statul de resedinte; Cea mai uzuale forme in care se realizeaza aceasta
c) statul ttimilebr poate incredinla protectia intereselot sale si a celot ale consulare esto incheierea de convenlii
efilenilor sei unui stat te4, acceptabil penttu statul de rcsedinte. 13.1,2. Tris{turl ale funcliilor consulare:
\
!. caz de inchiderc tempotud sau delinftive a unui po$ ;onsular, sunt -lrn"iiil" *ntrr"r" au caracter de exceplie de ta principiul exercitarii
plicabile prevederile alin. a) din pat. I al prezentutui afticol. in afafi de aceasta:
i,,ri"ailr'ei eicfusive ae chtre statul de resedinta pe leritoriul sau;
consulare
.a) dace.statul ttimftebr nu este reprczentat in statul de rcsedinte Nhbo - eleclete iuridice ale actelor realizate in indeplinirea functiilor
lisiune diplomafice, dat arc un alt post consular pe teritotiut siaiului de
z?edinle, acest post consulat poate fi insercinat cu paza localuilor postului *
se oroduc, in principal' pe teritoriul stalulrri
trimildtor:
in practica supusa condiliei
onsular care a fost inchis, a bunurilor carc se gesesc acolo si a arhivelot
: ;;;;;i;,:; r,;"tiilo, este'
"on"rta,"
onsu.lare, prccum gi, cu consimtemenful statului de rcsedind, cu exercitarca reciprocite!ii.
lncfiilot consulare in circumscriplia acestui post consular; sau '13,1,3. Claslllcarea luncllilor consulare
b) dace statultrimiatot nu ate in statulde tesedinE nicimisiune diplomaticd alin raport cu oblectul lor, functiile consulare se inpart in:
i nici un alt post consulaL sunt aplicabile prevedeije atin. b) si c) din pat. 1
al - functii cu caracler qeneral politic;
rezenlului afticol.
- funciii economice;
(...)
- {unctii referitoare la relaliile culturale;
 Drcpt Diptonatjc si Cansutar. Sjnteze pentru examen Functiite consulare. Etemente referitoarc la regimul consulilot onorilici

- functii de protectje si asistentd a cetetenjJor proprii; in continutul acestei funclii intre, in principal:
- funclii de drept adminiskativ; - promovarea relaliilor de prielenie 9i cooperare intre statul trimitilor 9i cel
- functii de stare civilel de regedinte;
- functii notariale; - aiirmarea punctului de vedere al stalului trimilator fald de anumite situalii'
- firnclii jurisdiclionale. atunci cand este cazul:
b) Dupa izvorul de drept international in care isi gasesc oriqilea, - promovarea imaginii siatului trimilalor etc
func lla
pot n de natura culumiar'e (de exemplu. protectia
inlereselor celalenilor probill| Tot in categoria funcliilor de interes general, intra tunclia de obseruare
sau.de natu.ta conventionale {acestea din urna reputdnd fi exercilate si informare, ;lipulatat de arl. 5 lit. c) drn Convel!ia de ld Viena asupra relatiilor
in ti;€I
unui acord inke parti - ex.: o{jcierea de casaitorii). corsula'e'. ,,a se inlorma prin loale miiloacele licite si a rapofta guvernului seu
c) Dup, locul in care isi produc efectele, functiile consulare se asupa condiliilot evoluliei vielii economice, comerciale, cultunle ,i stiinlifice
impart lni
- functiite care isi produc efectete numai pe teritoriul sfatului din slatul de re,edinfe".
trimitalor td;
\-:
exemplu. eliberarea uiei procuri aulentice); ' Se observd ce, spre deosebire de funclia de infomare a misiunii diplomatice,
. - functiile care isi produc eleclul pe teritoriul stalL,ui
de resedinld (apdrar€l care funcliona in ambele sensuri, aceastd funclie consulare opereaze dinspre
dreplurilor cet5tenilor). statul de resedinle spre statul t m4ator;
d) ln raport cu beneliciarii lunctiitor consulare. dislinoem: Exercitarea acestei functii comporta limita iolosirii miiloacelot licite
- lurctii exercitate numaii,t favoarea
cetale'1jlol. p.prii , proi"-"tiu
funclii exercitate si fatd de cetdtenj ai unor state te;e (atributii"o""rfura); 13.2.2. Functia de promovare a relaliilor economice, gtiintitice Ei
noturiatJ, culturale
-_,-
spre exemplu).
e) Din punctul de vedere al modalititilor de declangare a acestor Promovarea si laciliiarea relatiilor economice' recunoscute in mod
funclll, lrad;lional ca una dintre cele mai importante lunclii consulare, presupune:
distingem:
- funclii hdeplinite din o,iciu. - observarea vielii economice din statul de regedinld, a tendintelor acesteia
{cooperarea economjcer, j.tforma"ea generale);
-.functii indeplinite la cerered celatearutui si a schimbur'lor comerciale intre cele dou5 statei
{at,iOutii notariate, ae sjare civiil - consilierea organelor statuluilrimildtorin ceea ce priveste politicile economice
care vor fi aplicale fald de statul de reqedinle;
- consilierea agentilor economici din statul trim4etor 9i a celor din statul
13.2- Anolizo functiilor consulorc de re9edinl5 cu privire la posibililelile dezvolterii afacerilor intre aces,tia;
- participarea la negocierea unor acorduri economice intre cele doue
la Viena asupra retatiito, consutare a adoptat sistemul stater acorduri comerciale, de liber-schimb, in domeniul kansporturilor etc
- 9:l"gllig.d"
egremenlant tuncliitor colsulare prin enumerarea nelimi{aliva Functiile gtiinlilice 9i culturale se vor exercita in doue directii:
a acestora.
-in raportcu statulde regedinie, pdn actiunide cunoaqtere avalorilorculturale
13_,2.1, indeplinirea de acte diptomatice gi politice gi spirituale ale statului trim4etorl expozilii, comitete, asocialii de prietenie;
O^f'ciul consular poate indeplini acte diplomaiice. jn conforn;tate - in raport cu cetelenii proprii, domicilialiin statul de reqedinld / in raport cu
.. cu art. 1Z
rln uolventta de la Viena asupra relatiilor consulare.
in urmaloarele conditil: persoanele din diaspora statului trimildtor, prin organizarea de maniiestdri
-..rn stalut de resedinta sa nu exisle mlsiune
diptomatica a staluiui menite sd pdstreze legetura spirituala inlre slat si aceste persoane
rmrtator sau acesta sa nu fie reprezenlal printr_un slai te4:
- stalul de resedinle sd-9j fi exprimat consimtimantul i; '13.2.3. Funcliile consulare in materie de pa9apoarle
acest sens;
" si nu fie afectat statulul consular. in raport cu cetdlenii propriioficiile consulare elibereaz5 anumite tipuri de
Una dinlre tuncliile oliciilor consulare, preci,/dte de ConvenUa pasapoarter in special pagaportul consular, a cdrui valab'litate opereaz6
de la Viena
supra relatiilor consujare. este ..protejarea in statulde regedintd pane la sosirea cete,teanului respeciiv in stalul trimi,tAtor;
intereselor
rarutui trimit6tor" [art. 5 tit. a)]. in raport cu cetelenii statului de regedin,te sau ai altor state le4e' oficiile
consulare vor elibera vize sau alte documente necesare caldtoriei in statul
lrimitelor.
 onorilici
Dtept Diptanatic sj Cansutar. Sjnteze Dentru examen Functiile consularc. Elemente refe toarc la reginul consulilat

NOTA:
O sarcina a functionarilor consulari esle de a cunoaste si a desfisura
Esle de retinut cA oliciile consulare nu indeplinesc loate atribuljil€ statulul consulara
trimitator in mate e de pagapoarte sau vize, reprezentand, de multe ori, numal; activ atiin randul cetelenilor stalului trim4ator aflati in circumsc'iptra
veriga a sistemului administrativ al acestui stat. -
resoedive.
relatiilor
i" realizarii acestei functii' Conventia de ta Viera asupra
'13,2.4. Functille consulare in materie de stare civilA ""0"r"" f"rt 36 alin (1)l libertatea ;e comunicare intre functionarii
Funcliile consulare in materie de stare civile re prczinle o btalitate de ac.
"""",rir" """*rt
;;;i;;i.i;;;"ti;i;uluitrimilsi;r
" si libertatea de a avea acces la acestia'
fiunclionarul consular are dreptul de,,a acljona in calitate de ofiler de stare eit- ae "etinut taptut ca acesle liberlati ope'eaza in dublu se']s
civili... - art. 5 ljt. f) din Conventiel cal,e asigrrre rctatia dintrc ceteienii statulil este considerata a fi
timi6lor aflali in steinatate si otctinea lutictica a acestui stat. in Gpott cu Cea mai reprezentative tunclie a oficiului consular
eveninente rclevante pentru starca civid a acestora (nasterea, cesebrh, brotectia consulare.
moaftea).
'' -i:
l' -r.iiii r*/ara'eprezint) tota litate a acli u n i to t de sf es u rat e d e
"i
'Jreiiriior ;;;"ut"r; pe Ense aubrihtite statutui
tu;iio;;;; de resedinE.pentru apenrea
Functiile in materie de stare civitd sunt exercitatel locale incaba regurte
cetatenitoi statului seu alunci cend autodbtile
- numaidace legislalia slatuluide regedinld nu se opune la aceasta; acodat steinilor'
' de regula, numai in raport cu celdtenij proprii. )idoi,ni
- iit iutrna pivind ttatamentul ce trcbuie
ii f"";"^""irf iuridic al protecliei consulare este rapodul de celitenie
protectiei corsulare este
NOTi: Co"tinufrf acliunilor efectuate in exercitarea
Esle de notat laptul ca oficierea cesetoriei de catre functionarul consutar nu "f
determinat de:
reprezinte o regute cutumiare in dreptul international, drept pentru care slatul - demersul consular;
do
resedinla nu va putea fi obligat se recunoasca expres eiectel€ lnei astfel
casatodi, in lipsa un6i prevederi in acest sens intr-un tratat intre cele doue
d6 - dreptul la Pelilie consuiara
$ate.
13.2.5. Functiile consulare in materie jurisdictionala Asistenta consulari
)t ir,riiitiion"rura consle in complexul de sarcini pe carc consulul Ie
ln trecul, in practica unor state (de exemplu, in sistemul capjtulaliilo0, se bt acesoa
ecunostea consulului general si consulului dreptul de a efeclua acte de inciinlinesle in lavoareacetelenilotsai invederca facilidiiraportu
Jrisdiclie contencioasa lntre cetatenii stalutui trimitator. Sistemul nu a tost cu autoiia te statului de rcsedinla
etinut de Conventia de ta Viena asupra ,elatiilor consula,e. fiind preluat, in b\ Asislenta consulad se materializeaza prin:
)rezent, de un numdr redus de state. - stabili'ea de cortacle cu cetalenii si consilierea acestoral
- inii"prinO"t"u o" a"tiuni pe tanga auto'itdlile statuluide
resedinta pentru
Prin conventji bilaterale intre state se potacorda consuljlor functii referitoare
t exercitarea iurisdlctiei gralioase. facililarea demersurilor celelenilor proprli
Funcliile corsulare in materie jurisdictionala mai presupun in sitlratia in care un cet5tean al slatului trimitator sufera o masura
n)
-;onventiell Lart. 5 lit. j) din orivatrva Oe tiOertate, autoritalile statului de resedinla
au urmStoarele obligalll'

- proc_urarea si transmiterea de acte judiciare si extrajudiciare (functie care in

''' vederea iacilitarrii asistenlei consularel
pereazd in ambele sensuri in relatia djntre cele doud;tate); I O-e u inl.-u .fi"irl consular cu privire la situalia creata' daci celaleanul
- efectuarea comisiei rogatorii de cdtre funclionarii consuiari. resoectiv o cere;
: de a informa cetateanul cu privire la acesl drepl:
13,2.6. Protectia cetelenitor statutui trimitator aflali in sueindtate O" l."fi"" 9i a nu deschide coresponden,ta intre ceEleanul aflat in
Oliciile consulare indeplinesc functil referjloare la cetdienie. in acest sens: ",
detentie "qi oficiul consular.
- functionarii consulari au competenta. recunoscuta de dreplul culumiar,
e a indeplini acte releritoare la pierderea si dobandirea ceieteniei: Reorezentarea consulare
- oficiul consular are sarcina de a tine evidenla cetilenilor ,ii,, i"r*iut u"u.t"i tunctii consulul are dreptul de a efectua acte penlru
slatuiui trimitator si in numele cetatenilor slalului trimitator'
are domiciliaze in stalul de resedintd. in acest sen;, legislatijle unor itate
revad pentru celdteni obligaiia de a solicita inregistrare; consutara actul
" n, **iu urioi"a, teprezentarea consulard este diterita de mandat' avand
f

fl4 care cetateanul respectiv esle lual in evidenla oficiului consular.

- r',"a'".""tui irriJ" in 'aportul de cetalenre (raport de d'ept public)
 Drept Diptonatic si Consutar. Sinteze pentru onarifici
examen Funcliite consutarc' Etemente rcfetiloarc la rcgimul consulilor

c) Caracteristicile reprezenterij consutare: apdrarea

c) criterii referitoare la slera actelor indeplinite: se aibe ca scop
- opercazd. ex officio (nu este nevoie de procure
speciale); inlereselor
'- aceslor persoale legate de stlccesiune'
- caracler interimar. provi,/or,u statului de
, si conservalo. (actete nu ti,.td la li.it" at" uc""tor ucliuni: re;pectarea legilor 9i regulamentelor
srrualet. ci ta apera,ea Unor d.eplu.i exjstenlF);
resedinle.
;:^T:l:l::f jdi*: *prezenrarea consutare acrioneazd, in princ jpat, daol
ceialeanut respectiveste absent, incapabi t sa, ; ;;";btt;";;; 13.2,9. Alte functii consulare
- caracler oticial: funclionarul consurar
;;:;;i;;i a) in materie de navigalie si avialie civili:
consular nu apare ca rnanaatar ceUlan
mandarar at cerdteanuiui
,-":::i::t^:r^.ji:':]lf.rnctionarut
respecliv, ci ca agenl al statului trimitetor. - acordarea de asistenta;
jncapabll - functii administrative;
i1,:::: "^"^1y:,r"j: :"q,eniistatuiuiiiimitatol. care au caritateade
*:,"j,::1'f."^l*ll':u :l:lg1!i1
d9 sgprav"gn"","il!i"i"['6;:11 - functii disciplinare;

[",jff[:ij[H'":l
*raterej 1
6"*""t" i"fi;;,"Ur;;
[art. 5 rit. r,) or" - iunctii rurisdictionale
relatiilor consularel. nij"-rnii"ti" eieclo'atb: organizarea exp'imarii votului de c;lre cetalenii
statului ldmitator aflali in circumscriptia consulare'
13.2.7, Functii notariale publicitatii actelor
cr in materia serviciului militar: asigurarea comunica'ii sau
Oficiul consular actioneaze ca un birou notadal
al cetdteanului statul! d" ;;;;;;;;;;';"ir-; la efecluareiserviciului millar pentru cetdtenii statului
irimitator, indepljnind abte jeqate de:
trimitator aflali pe tefitoriul statului de regedinle
a) certiticarea consulard, avand ca obiectl
- autentificarea de inscrisuri;
- legaljzarea copiilor si semneturilor; 13.3- Etemenle rcle toate la rcgimul consulilot onotilici
- datarea inscrisurilor;
- certificarea unui fapt constatat. 13.3.1. Delinilie. Trdsituri
b) depozitul consular, avand ca obiectl ,r'i""r".ri" ie la Viena cu privire Ia relaliile consulare prevede lad l
- inscrisuri; ,""i',r'ir intiinturiili t"r"tiir" dintre state a oficiilor consulare
- sume de bani, obiecle de valoare ale conduse """ioilti["
de lunclionari consulari onorilici'
Limitele activitdtii notariale
slatutui trimil;tor. ln conceotia Conventiei, inslitutia corsuiilor onorificiare caracte r lac ultativ
;[;iJi"i hoarascb dace
a) sfera actelor este redusa doar la cell comPatibile ug""i ;,iva75n4 a21 '1ia6'7'.' stat este tibet sa
e reratii externe a functionarurui consu,"r?
cu calitalea de agent "n
ia numi sau va pnmi lunctionari consulai ono ficl '
b, Desi Conventia nu detineste expres tunclionarul consular onorific
determinatd ;e cetelenii slatutui trimitetor; Ji"."nt" pot ti desprrnse din practrca slatelor in materie onorifici
ll :l"j1L::::".""]:r "sleesle detern'rna1d o".'"r.".npu" c;"r,".", -
l."llil":!:
ll electele jurjdice
d) l..ra'"la "n,ii,il"in comoaratie cu tunctionarii consutari de cariera consulii
se produc: "t
orezinta urmitoarele elemente delinitorii:
"-
- in princjpal pe teritoriul statutui
trimitator: ' t" iugrfu dl statului de resedinta sau celatean al unui stat
- in.statul de resedjnte ,,numai in mdsura in care legile si regulamentele tert: ""L, ""tetean
:estui stat nu se opun,,.
- nu este remunerat de statul kimiletorl
'13.2.8. Functii in materie
succesoralAr
- ooate fi o oersoana Privata;
Dreptul functjonarului consular de a jnterveni pe ;;;;;;;i" ;;;';lel
- activilati cu caracter lucrativin slatul de resedintd'
ai no ,corrla consuliionorifici sunt persoane cunoscute pentru prestigiul
tenga autorjtetile statului qi
materie de succesiuni este determinat de r,.!t.ur"i" " "'-'"'"' penlru
a) criterii referitoare la defunct: decesul sa se fi produs "iitoiii'
pe ieritoriul statului
,.J,;; ;;j;;Ari;e resedintar, cale su4l alese de slatul trimitalor
a nromova interesele acesluia si ale cet'ltenilor sai
) resedinle si, in concluzie, succesiunea sd
se tt,i"*rr" i" ' ".ii"1"." o" n"iresiincetare arunctrilor' aceste'a
ire calitalea de celatean al de cuius_uluiJ, "i"if"J*
""""i suni identice""cu "tt"1l-pil""au,ir"
cele prevezute pentru lunctionarii consulari de
canera'
b) criterii referiloare la succeso.i: sal atb:l cetalenia (cap
_ -', r"nt"" [glementano tn moo unitar aceasta materie l al
,ri.itrrn. -
{pentru persoane fj,/jce) 6l''i""iii"'ii,
.u nationalilatea (penrru pe,soane ju.idice) slatujui
 Drept Diplomatic si Consutar. Sinteze pentru
examen Functiite cansulare. Elenente refe toare la rcgimul consulilor onotifici

P,::':lr^iLg,l:considerare faptut ce, de regute, consutut onoriflc

0.ll ANEXA I
resedinte, nu uor p,i.i up)ic"l'e oi"jo,itiire- convenlio de lq Vieno cu plivire lo relqliile consulole'
ijH:I^1|:111!!9:
la declararea persona noln grita.
semnotd lo 24 opdlie 1963
'13.3.2. Funclii
a) Functionarii consulari onorifici exercitd (...
)
^ acele lunclll consulare (cuprlnld
in art.5 al Conventiei) pe cara i le incredlnteaz!
staiul trlmlllror-
--" Atticolut 5. Funclii consularc
b) Este generat admis ca functionarii
_
tunctll consutare care lmpllce exercttut
onoiiri"l-iu
iJi'"xcrctfr Funcliile consularc conslau in:
autorltlul ;";H;;;;i;iJi
"ori"ururi a) a proteia in statut de rcgedinle inbresele satului tdmifitot 9i ale cetepnilor
trlmlttrtor, Astfet, acestia nu ;orexercita funct,, l"
r";;d" sdi, peisoane fizice sau juidice, in limitele admise de drcptul inlemalional;
slare civili etc. ";;,;il;;il: b) a lavoriza dezvoltarea relatiilot comerciale, economice, cultunle Fi
13.3.3. Starut Jurtdtc stiinlifice intrc statut timildtot 9i statul de rcsedinE si a prcmova in oice alt
a) Conventia de la Viena cu privire la relatiile consula,e mad rclatiile amicale inlrc ete in cadrul dispozitiilot prczentei Convenfii;
reglementeazl c) a se informa, prin toate miiloacete licile, despre conditiile 9i evolulia vielii
normetor.de rrimirere) un sratut juridic ,ai ,""irans pen'iri
1t:'1,!:::99:rl
runqronant consutarj onorifici. in comparatie cu tunctionarii consutari comerciale, economice, cuttunte 9i s,tiintifice a statului de rcQedinle, a face
o) rn ceea ce prjveste lmunltatea de
Oe clAeil] rapoafte in aceaste pivin6 cete guvemul statului trimildtor 9i a da inlomalii
iurlsdlcde, arl, 63 din Convahr; pe rcoan el o t i nte res ate;
preveoe ca rn cazul declansarii unei proceduri
penale impotriva sa, fr""1ion"iri
consular onorific se va prezenta in fata organelor d) a elibera pa|apoafte 9i documente de ceEb e cefilenilor statului
resedinta are obtigatia de a conduce proceiura "brp"t"nt".
Stiirlli trinitdtor, precun qi vize 9i alte documente corcspunzetoarc percoanelor cate
cuvin functiei sate, astlel incat exercitarea functiitor '*,"""J"rL;rjJ"" ao clorcsc se mearye in statul t mi6tor;
putin stingherite,,.
consuf"i" !i
fi! e) a acorda aiutor 6i asistenle cetebnilot, persoane fizice 9i iuridice' ai
"ai'_,i sktului timilebt;
re9€dinle este ob gat sd asigure consututui onortfto a exetcita lulclii.
-_-?:-:,"-"T,"*3,
prote4la "*ytde
care poate fi necesare Tn baza fun;tiei sale;ficiat;; 0 a actiona in calitate de notat si ofilet de starc civi6 9i
sim:ihrc, ca €i unete funclii de otdin administativ, in mesua in care legile 9i
onoriricr uenelic-iiJa]il","'r""tibonu"nti"i, a",
"lj:,:::'li.,llo, :grsurii
- jnviolabilitatea arhivelor si documentelor;
rcgulamentele statului de rcgedinF nu se opun la aceasta;
- proteclia localurilor consulare; g) a apera interesele cedlenilot statului timiteb4 persoane lizice giiuridice,
- sculirea fiscala a bcalurilor consulare; in iicce:siunile de pe tetitotiul statutui de re|edinle, in conformitate cu legislalia
gi rcgulamentele statului de rcgedinle;
- scutjrea vamala restranse la anumile obiecte prevezute
de Convenlie;
' h, a apeta, in timitele fixate de legite si rcgutamentele stalului de re1edinle,.
- scutire de anumjte prestatij personale,
inteieseie minoritor 9i incapabitilor, cedleni ai statuluittimildtor, mai ales atunci
' dreplul de arborare a drapelului; cAnd este cetute instiluirea unei tutele sau cuatele cu ptivirc la ei:
- libertate de deplasare;
i) sub rczeNa pncticilor 9i prccedutilor in vigoare in statul de rcredinfe,.a.
- libertatea de comunjcare cu cetdtenii statului
trimit5tor; rcprczenta pe cetepnii statutui timilebt sau a lua mesui in scopul asigure i
- rnresntn pentru desfesurarea activitdlii;
reprezenteiii lor adecvate in fala tribunatelor sau a altor autoritdli ale statului
- facilitdti penku oblinerea de localuri; de resedi e penttu a cete, in confomhate cu legile si rcgulamentele statului
- dreptul de a percepe taxe consulare.
de resedinte, adoptarea de masuti ptoviTotii in vederca aperetii dreplutilor si
intereselor acestot cealeni atunci cend, datotite asistenlei lot sau din o ce
alte caurt, ei nu-1i pot apdft in timp util dreptu le 9i interesele:
Bibtiogrofie obtigotorie j) a transmite acte iudiciarc qi ertmjudiciarc sau a electua comi'ii rogatorii
in conformitate cu acotdutile internationale in vigoarc sau, in lipsa unor
Drcpt diptonatic Qiconsula/i Ed.'Lumina Lex,,, Bucuresti,
asemenea acorduri, in oice mod compatibil cu legile 9i rcgulamentele statului
;Y;#ilii 1e96,
de resedinte:
 Drcpt Diplomatic sj Consutal Sinteze pentru exanen
Funcliile consulare Etemenle refeitoarc ]a rcgimul consulilor onoilici

k) a etercita dreptunte de cantrct st cle inspectie prevA/ub de teoile sl

prcventive sau retinul in oice al5 fome de detenliune, dace ceteleanul in
rcguta,mentete statutui trimitabr asupra naveni .urni" iiiriL,
o r"iiuie cauze se opune in mod expres la aceasta.
avand nattonalitatea statului lrimit,lot si asupn aercnavelot inmal
acest stat, ca si a,upta echipajetor lor;
culate in z. Drepiurile la care se rcfeft pat l al prezentutui afticol trebuie se fie
l) a acorda a.sistena navelor s[ aercnavelu mentionate in alineatul exercita? in conformftate cu legile si rcgulamentele statuluide rcsedinle' cu
,
prezentul afticol, precum sl echipajelor lot, a pimi declaratiite
k) din reierta totusi cd aceste legi si rcgulamenle trebuie se pemiE deplina rcalizare
asupra curselot
acestor n.ave, a examina si viza documentele de bord;i, fere'a prciuiicia iiiipuritor pentru care srni de;tinate drepturile acordate in baza Nezentului
pretogativele auto Etilot statutui dp regedinle, a nie afticol.
ancneie privini
incidentete suNenite i; cursut cetebiei si a reglementa, n nasun'in
iai Articotut 37. tnformalii in caz de deces, tutele aau cutate6, de naulnglu
legile si regulamentete statului trimitebr autaize aceasta, aivergenyeb
ai si accident ae an
orice nafuA intre cepihn, ofite si mainari: ' Dace aubtketib competente ale itatutui de regedinq delin inlomaliile
m) a exerc[ta orice alte functii incredintate unui post consulat de cetre cotespunzebarc, ele sunt obligate:
statul trimtebt, care nu sunt inietzise de legile si regutamentete staiutii
ai )j'sd inforneze fdd intaPi;re, in caz de deces al unui cet1lean al statulul
resedinte sau la care sktulde resedinh nu se optrne. sau carcsunt ti.ihro,. oo"lrl in cicumsctiplia caruia a avut loc decesul:
mentionate "onrutar
tn acotdutite intemationale in vigoarc inlrc statut ttimitatot st
statuldc rcspdinz. ;) sa no fice hte inaziere poslutui consulat competent toate cazuile ln
(... ) carc numirea unui tutore sau cuntor aparc a fi in intercsul unui ce-tefean.
Articolul 36, Comunicatea cu cealenii statului ttimitebt minot sau incapabil al statului timiatot Totusi acotdarea acestet otmau l
L Pentru ca e^etcitarea functiilor consutare cu ptivire la celatenii statului nu trebuie s6 preiudicieze aplicarea legitot si regulamentelot statului de
lrimitator se e usurate: rcsedinld t:n ce piveste numiea acestui tutorc sau cutatot:
a)lunctionarii consulai trcbuie se aibe tibertatea de a comunicacu c) dace o nava avend nalionalitatea statului timilelor naul@giaze sa.u
cetebnii esu;aza in marca teitotiala sau in apele inteioarc ale statului de
rcsedinE
statului ttimidtot si de a avea acces la aceslia. Cetatenii stat,,tui
triiiiitir
trcbuie sb aib; aceeasi tibertate dc a comunica cu luncrionarii consutatn i-ie sii iica un avion tnnatticulat in statul trimtebt sufeft un accident pe teritoriul
,"""air1a sa inbrmeze fard intdrziere postul consular cel mal
a avea acces la ei;
"iiutii-i"
aprcpiat de locul unde s-a ptodus accidentul'
.- ?-aytori6file competente ale statului de rcgedinte tebuie se avertizeze
Ere in6rzierc postut consutat at statuluittimidto, utuni.i in iir"ii"iripii Atticolut 38- Comunicarea cu autotitdlite statului de rcgedtnld
ta consuhre, un cetelean alacestui stat este arestat, "ana,incarcerat, sau pis'in f. in exercitarca funcliilot tor, funclonaii consulari pot sd se adrcseze:
ilare de detentiune preventiva sau rctinut in oice ath loma de aeUitiunn a) autori^litot locate competente ale circumscriptiei lot consulare: -
lacA cetebanul in cau,/a cerc aceasta. Orice comunicarc adresalb postuluii btautotitatilot centrale compelente ale statului de resedintb daca si in
)onsular de cete percoana aresbte, incarcentd sau puse in itare de legile rcgulamenlele si uzantele
-a"iri 'n "ur" acest luctu este admisintenalionale
lelentiune preuen ve sau retinub in orice atta fotma de i"turtiuri
ie tespective'
irrlii. statului de resedinl| sau de acodurile
'te asemenea, lransmise
fera intdrziere catrc acesle autontati. Aceasta trcbuie
;e inbtmeze [era interzierc percoana in cauza despre
drcptrrit" iri ii i.ri
n baza prezentului alineat;
c).-funclionarii co-nsula au drcptul de a vizita pe un cehtean
. al statului
lmttatot cate este incarcerat. in starc cte dercntune prcvenive sau retinut
in
,::: de.Entale, de a se int'retine si dc a purta corespondenta cu e:i,
!?m? /e
tfecum st de.a tua mesui pentru asigurarea reprczenhrii
lui in r./stitie. De
'spmenea, ei au clrcptul de a vi/ita pe
un ceteban al statului lrimibtor carc
e ata tncarcerat sdu detinut in cicumsctiptia lar tn e^ecutarca
unei hot rei
rdecebrcsli. Cu toate acestea. functionarii consulati trebuie se se
abtine de
tnterveni tn favoarca unuicefatean incarceral sau altat in stare de detentiune
 Drept Diptonatic si Consutat. Sinteze penttu exanen
Functiite consutate. Etemente rcfeitoare
ta rcgjnut consutitor onoifici

ANEXA 2 b) Consulii onoitici ai Romeniei. Dte.

STATUTUI" - consulului onodfic - onexo lo Regulomentul olotifici ai attot state in
Romenia nu vot putea exercita uiiburi:!,? "::,"u!ii
Consulor ol Romonlei, oprobot prin H. G. nr.160/1999 _

autoite bt romene.
i
stare civn a s a u i iiiJ ia;i:, ;i;"";;;:
";; X:: :,! i: "f,#:E:i"r:;:f,""il";
"i
Articolu! 1 Attlcolul 7
a) Romenia rccunoasfe inslitutia consululu onorilic asa cum aceasta
{i " a) Faciliatile, pivilegiile imuniEtile consulului
9i onorific sunt cete prevezute
rcglemenlate in Conventia de Ia Viena privind relatiite consutarc djn 1
0,1 ln Conventia de la viena si sunt recunoscrt"
,u.ui p"ntr, iiiffiii
b) Romenia numeste si accepa consuli onoifici in retatiite cu statet;
pin conventii bilatetale, nu au jntepis expres sau implicit lotosirea ;;A in exercitarca functiilot setc
^i"iu
acestoiT in.:elaliile cu lenb carc nu sunt parte
.bl ta aceasi Conventie, tacii tite.
cu rcspectarea sticb a pincipiului reciptocit^lii. '' ptivilegiile si imuniatite pot ti
rcstense sau tergft";;; ;ri;;;;;; ;;;;':;:;;
Afticolul 2 tumiatot si statut de rcsedina sau pin apticai"
in sensut prczentului Statut. pdn functionat consutat onoific se inlelell c) Consutut onoific nu va fobs;,; in nici un feliri*piitii"ii,p,r*itiii'"'
pozitia sa .ii[iiE oeru,
,
obtinetea de avant4e in activitatea sa pafticutad.
I
oerc.oana care este cetepan al statului de rcsedinq sau cealean
al ;tatuid
fimi6tot cu domiciliul in statut de rcsedinld, care nu primeste o remuneriit Atticotul I I
'egutatd pentru activiratea sa. Consut onoitic po"t" fi
i;r;;;r; ";;;;;";ii
) activitate private cu carcctet lucrativ, in afata functiilor
Stalul de rcsedinE ia mesuite necesarc pentru
a prcteia tocalutite il
"'i consularc, h mesuA consutatutui ono tic si pentru a impiedica
,ioir"" i"iiiir"iu"i'i}"li
este compatibile cu canitea ae consut onoriii.- -.
tn care aceaste activitate
tulburctea linistii sau atingetea ptesiigiulut "u,
consulatului.
qrticolul 3
Consulii onoifici ai Romeniei vor fi numiti dintrc percoanete carc. oozi
Arttcolul I
)restigiullorin statulde rcsedinte, pot sa conttibuie la promovarea iiteresiit
a,l Athiua sidocumentete consulatului onorific
sunt inviolabile in oice moment
^.tn once loc s-at gesi, cuconditiaca ete se tie
st
omenesli. in special in domeniile economic, comercial, tehnico-stiintific, i, si, in special. de corcspondenta pafticulara
linrt" i"
""p",itonofiic.
"i"
diir^ii i
tu!?aq!er? istoriei si cutturii poparutui tom6n, la dezvottarca retaliito; da a consututui
,n?bl.ie.
lintry Romania si statul de rcsedint' si care au capacitatea di 1
ndepl ini f uncti i con su I arc.
ltticolul 4
a) infiintarca unui oficiu consulat ono fic se :ace numai cu consimfimentul
vealabil al statului de rcsedinle qi pe baze de rcciptocitate.
b),1e1i:r! ollltului gonsutat onoritic, ftngut si cicumsciptia sa sunt propus€
,
'e slatul ttimitebt si acceptate de statut de rcsedinld..
lttlcolul 5
4, Ptog:d:na nunirii Ei acceparii consutitot onorifici, prccum gi cea d
onduceii rclaliilor consularc este cea rcglemenbE de Conventia de ia Viena.
b) Pe plan intem, aceasb procedud este identicacu cea pd;ind functiona
l
onsulad de caiefi.
rticolul 6
a) Funclionatul consulat onoilic etGrcile functiile consulare incredintate
e cdtre statut timiatot. carc sunt petmise
e rcFeqinr. ylr carc acest
i A?gite si regutanentete staiiiil
la stat nu se oBi67 spreium si pe cete prevdzute
t acorduile bilateele lncheiate de Ronai sktele tespective.
 Colectia Sinteze gi Teste

1, Drept procesual civil, Curs selectiv pentru examenul de licenli. Prefotd

Teste grild
Viotel Mihai Ciobanu, cabriel Boroi
2. Drept penal. Curs selectiv pentru examenul de licent;
Prezenlul_volum reprezinie o prima incercare de a transpune
G heotghe Nistorca n u, Alexandru Botoi materia
anp'd. complexa sinu de p,lline ori aproape tehnica a dreOtulul dtolomalic si
3. Teste grili pentru licen!5 qi examenele de admitere in profesie.
consLlar inlr-o tormd sintelica de curs universitar. larg r;spandttb
Drept civil. Drept procesual civil. Drept penal. si uliliz;d
in universitdtile occidentate, inclusiv in domeniul or"ltrfri. n"""t uofu.
Drept procesual penal completeaze in mod fericit cu volumul ,,Drept jnternational pubtic. ""
Viorcl Voineag Sinteie
penlru examen . aparut deja rn doud editii la Editura
AJI_Beck. iiind i n p,i.rcipa l
4. Drept civil, Culegere de spete un rnslrument ajutator de studiu pentru studenlii faculldlilor de drepi
sau oe
Gabieh Reducan alt protil in cadrul cdrora se studiaze aceaste materie. El uOr""uuri, in
Gelu Titus Maravela ""
ngal; masur:1. si celor care parlicipd la tn.aptuirea invalananlului
iuridic sl
c6rcelSriislirntifice in domeniu, putend ii un material ,oiositor si pru.ii"iunito,
dreplului diplomatic si consular si tulu.or cetor interesati Oe,etatiiL
rnternationale.
Fjnaiitetile acestui curs unjversitar se exprimd, totodatd, si prin
moduj sdu
de alcetuire: struclura sa pe cursuri, cu sublinierea elementelor
esentiate sia
ideilorcheie, insolite de un bogat set de anexe atent
""l""ti;;ui;,
rncea.ca sa salisfacal aldt ceri,rtele activitatir didactice urive.sirare.
;;r;
cat si oe
cere ale praciicjanului. Autoni au ,n"",.ur in ,Laiu];;;;;i;:;
"u, recerta a no.nanieiin
:;
.rrn;.easca si conkibulra si practica drplo.natica onvinia
dcestei rdmuri a-dreplulJi international cu caracte. instrumental pent;;
r'1ldptujrea activit5tir diptomatice si a dreptutui internalional publ;c.
dar iii.a
oyrsren!a st stlcta respeclare a cdreia sislemul relatiilor
inlernalionale
conle.npo'ane nu ar putea sa fiinteze in pa,ametrii actuali.
Nu puien decal sh speran cit prezentul volum se va conslitui ink,un
.lrslrunent modern siefjctent care sa raspu.lda finatitatilor pertru care a fost
proieclat.

Autorii
DREPT DIPLOMATIC gt CONSULAR. Sinteze pentru examen
Adrian Nistase, Bogdan Aurescu, lon Galea
Prof. univ. dr. Adrion Ndstose
Copyright @ 2002 - Editura ALL Beck

Toate drepturjle rczetuate EditurjiALL Beck

Asist. univ. drd. Prep, univ. drd.
Nici o parte din acest volum nu poate fi copiatd Bogdon Aurescu lon Gdleo
fErA permisiunea scris5 a Editurii ALL Beck
Drepturile de distribuiie ln streindtate
apa4in in exclusivitate editurii.

Copyright O 2002 by ALL Beck

All rights reserved.
The distribution ofthis book outside Romania, -
without the written permission
ofALL Beck is strictly prohibited.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romanlel

D.ept diplomatic Si consular. Sinteze pentru examen DREPT DTPLOMATTC gt
-Adian Ndstase, Bogdan Aurescu, lon Galea - Bucuregti;
Ed. ALL Beck, 2002
224 p.;24 cm. (Sintoze $i Teste) CONSULAR
lsBN 973-655-223-4

Editura ALL Beck Str. Serg. Nulu lon, nr. 2, sector 5,

Bucuregti Sinteze pentru exomen
Tel.: 01/335!82.39,
0.t t335.32.44
Fax:01/335.32.18
E-mail: comenzi@allbeck.ro

Redactor: Viorel BAnulescu

J1
Drept diptomotic Ai
consulor

Sinteze pentru exqmen

 ian Nastase
scu Ion G6lea
Prezentul volum reprezintd o pdmd incercare de a transpune materia ample,
complexe- $i, nu de pufine od, aprcape tehnicd a dreptului dipiomatii qi
i;
consuiar, intr-o folme sintetice de curc universitar, larg rnspanditd $i utilizafi
universitelile occidenfale, inclusiv in domeniul dreptului. Acest volum se
complete^za in mod fedcit cu volumul Drepl intemalional public. Si/lteze

t diplomatic
pe rn examen. aparur deja in doui edirii .la Lditura ALL Bt( K, fiind in
pnncrpal un inst]'irnenl ajtualor de srudiupenru fudenrii lacullatrlor de drept
sau de ah profil ir cadrul cdrora se qnlbiazi acea5la malene. El se adreseaze. ;n
egali m;sura. )i celor care paArcipa la infapnrirea in\atamdnnrluijuridjc
,i
cercedrii Stiinlifice in domeniu, putend fi un material folositor gi pra&cienilor
dreptului diplomatic $i consular $i'tuturor celor interesali de relaliile
intemalionale.
conslulat
I ze pentfu examen