Sfinli 9i

.11

marl clunovnlcl qespre exorcrzare sL

J

tamaourre
Antologie alcdtuitdde IeromonahBenedictStancu

.v

'

Iar celor ce aor credele aor urftra aceste ' semne: in numele Meu, demoni aor izgoni[. ], igi uor punemhinilegi seaorface peste bolnnui (Marcu 16,17,L8). sdndtoEi Tdmdduilipe cei neputinciogi, pe demoni (Matei 10,8). scoate[i-i

Redactor: Elena Marinescu Cooerta: Mona Velciov

iNrAnaprNARE
Tdmlduirea sufletului gi a trupului in perspectivi ortodoxd depinde in primul rAnd de voia lui Dumnezeu cu fiecarepersoandin parte. Apoi la aceasta contribuiein mare misuri participareapersonald,prin credinfd,a cregtinuluiin gi acceptarea cauz6. tratamenfului medical. Dacd omul credincios gi-ar insugi ideea de baz\. caresubliniazi ag*qept_area voii lui Dumneu, sd i se deschidi Evanghelia (unde tq - gregit - preotul improvizeazi speculativ,in funcfie de pagina la care se deschide)sau alte cdrfi pentru a i se interpreta in mod eronat daci i se va dirui vindecarea. Arhimandritul Sofrenie dupi ce a citit rugeciuni unui bolnav ciruia nu i s-a ameliorat starea de suferinti, i-a spus: ,,LJite ce! Noi nu suntem fdcdtori de minuni, noi suntem preofi gi ne rugdm pentru reimpicarea oamenilor cu DumnezelJ."Pirintele Sofronie era intr-un fel trist gi nu voia sdsemai roage,dar omul l-a privit cu un zAmbetgi i-a spus: ,,Da,nu m-am vindecat fizic, dar s-a vindecat." Fiind un om care nu avea credintd, care se indoi4 sofia gi soacra lui il aduseseri aproape cu forta la mdndstire,

Sfinti si nnri duhortrticidesprcexorcizare gi tdnrddvtire

Sfin[i pi mari duhoanici despre exorcizarc Ai tdtndduire

ca perinteleSofroniese-i citeasci rugiciuni. $i bucuria pdrinteluiSofroniea fost mult mai mare decAtatunci cAndcitearugiciuni gi seintAmplau minuni intr-un chip foarte uimitor. Pdrintele Dumitru Stdniloae ne explici limpede cd ,,prin harul acesteiTaine a Maslului se dd in mod principal vindecareatrupului. Numai cAnd este rAnduit ca bolnavul sd moard n[_qe e acest efect principal (tdmiduirea trupului), elejalte"- tdmdduireasufletului, i ertareapieatelor m drhrrisite in Taina Pocdintei, ceeace nu inseamndpulin lucru! Stareful Ambrozie de la Optina ne descrie: infelesde aici ci picatele nu sunt ierta,,Trebuie te numai fiindcd sunt spovedite ele sunt de asemeneaiertatein virtltea osteneliipe caretrebuie in mod necesar sd o depunem. a _i4.9u.g! spustAlharuluipe cruce:[...]astdziaeifi cuMinein Rai.Totugi,driar dupl aceastipromisiune,tAlhaimediatin bucuria rui n-a intrat Raiului; el a trebuit mai intAi elor.La fel gi noi, degipdcatele noastre trecute ar:*Jostiertate in Taina Pociinfei gi prin angajarea noastrdin viafa duhovniceasci,t^rebuie ,_dumca, din cauzalor, sd suportdm nezeiesc.Altfel spus, trebuie sijndurim pentru curitirea de pdcatelenoastrebolldureri qi- cazyy;ri, gi tot ceeace Domnul ne trimite. Tu ifi inchipui acum ci pociinla ta esteatAtde superficial5,incAt trebuie sd dai o <satisfacfie>

pentru picatele tale, potrivit gravitdlii-loa gi ci numai atunci vei putea sd primegti iertarea. i1i voi rdspunde aceasta: cuvAntul ,.satisfactie" a intrat in Biserica Ortodoxi numai prin intermediul romano-catolicismului. Or, iat; glbti: daci un cregtina picituit, el va avea de suportat, pentru a scdpa de o pedeapsd vegnicd, potrivit dreptei judecdfi a lui Dumnezeu; dar ea va fi ugoardin comparatie cu picatele sale, oloald, o nenorocire sa_u-o oarecareumilire. $i restul rdmAnela mila lui Dumnezeu de a-l acoperi. TAlharul cel bun a fost tAlhar timp de 30 de ani gi toatd pedeapsai-a fost ci a trebuit si suporte sd fie spAnzuratnumai trei ore pe o cruce gi si aibi picioarelezdrobite. Esteadevdratcd aceasti pedeapsi estefoarte aspr5,dar poate ea si serveascide ispigire pentru 30 de ani de crimd? Judecdaceasta tu insu[i!" De asemenea, exorcizarea oficiati de preotpoate fi abordati, agacum s-a sput cu aceeagi pregdtire cuveniti, avutd in vedereaslujirii SfinteiLiturghii. Cine slujegteSfantal-ih.rrghiepoate oficia gi rAnd_uiala ierurgiilor din care fac parte gi exorcismele.in practicS, ci diavolul nu se mai citesc, tu!q1Vasile-ce-l-Mare, acestea preofii invocAnd scuzaci nu sunt pregdtifi! O problemd care intervine totugi La cei care molitve ale SfAntuluiVasilecelMare citescaceste

gi tdmdduire exorcizare S,fintisi nnri duhoutticidespre

gi tdmidr.ire Sfinli 5i mari duhoanici despre exorcizare

qi ale SfAntuluiIoan Guri de Aur esteaceea a atiduheynicescpe care tg o intAlnim uneori. S-ar pirea cd acegticlerici se afli intr-o oarecareconfuzie gi astfel li se poate induce ideea cd ei s-ar defini cumva ca,,exorcigti". in Istoria Bisericii ii gdsim consemnatigi pe aceqtia. tu l,nu sehirotonegte,cici -premiul ,,Nici exorcis han'l lt'i Dt'mneI Jui line de bugavq-inlagi t. Fiindcd prin Hristos gi ?Q1l (I Cor. 12,9\ aindecdrilor cel care a primit hnrisma Dumnezeu, cdtre e ardtat prin descoperire I fdcAndu.se ardtattuturor. Iar daci e nevoie de el ca episcop,preot sau diacory si fie hirotoApostoli, Cartea8, 26). nIt" (Constitu[iile Sfin(ilor .piferenfa dintre acei exorciqti qi preofli slujitori contemporanieste cd aceia,menfionafi de comunititile cregtinedin primele secole,aveau Exorcigtii,nefiind intotdeauhari*sma-tic. c.al_qglgl na clerici, vindecau pe cei posedafi de duhuri necurategi pe cei ce sufereaude boli sufletegti, dar nu citeau neapdrat exorcismesau molitve. I ne relateazd.uncazin 9fflnnr-l care un pdrinte pe nume Stratonic, contemporan cu sfAntul,vindecd un demonizatinsemnAndu-l cu semnul crucii gi rostind acestecuvinte: ,,Domnul Iisus Hristos si te timiduiasci!" S-fAnI face referire la un exorcist,un harismatic,ciruia i s-a retras temporar harisma in care se compldcea: din pr_icina 10

,,Pe cei bolnavi gi demonizali ii trimitea SfAntul Antonie la Pavel cel simplu, qi-i vindeca. Iar intr-una din zile a venit dracu riei ca sd-l gi ispiteasci si-l opreascd, precum s-a gi ficut gi precum a pdtimit gi Elisei. $i ace_lL ea cd el gAndea:"Oare pentru ce SfAntul Antonie trimite la mine bolnavii ca sd-ivindec Ainu-i vindeci e1?"$i-i era lui necunoscuti r4$4d4!acea d a mintii lui. Atunci SfAntulAntonie a trimis la el unindricit-cu dracii cei boieregti,gi I a inceput a se ruga impotriva lui. Iar_"diavo.lul impotrivi gTia gi nu voia si iasi. Mifdnel_u:-se,-Pavela zis: .,In eD,omnululnostru Iirus Flristog-iegi!" $i iardgidiavolul grdiaimpotrivi. Iariqi a zis Pavel: "Iegi, in numele Domnului meu Iisus gi curugdlul. A intrebat SfAntul Pavel pe SfAntul Antonie a pentru care n-a avut putere asupra diavolului gi i-a rdspuns SfAntulAntonie: .,Peni pe carele-ai gAndit in ascuns, tru cele a era pricina pentru care nu iegea,fiule. Cici gAndireamonahului esteca strdlucireacristalului; s-a spart cristalul, s-a spart gi strdlucirea lui. Aga gi monahul: it gi indatd s-a ridicat haml lui Dumnezeu.>Atunci Pavela pus degrabi metanie SfAntului Antonie, multumindu-i ci l-aizbdvit de ingelare." 11 i

Sftnti si nnri duhottrticidespre gi tamdduire exorcizare

gi tdmdduire pi mari duhoanici St'in[i desprc exorcizare

Preotul citeqtemolitvele sau exorcismele d TainaBotezului firi.si gAndeascd cumva despre el cd e un harismatic.CAnd se intAmpld si se erijezein,,exorcist"gi doregtecu tot dinadinsul si epateze, atunci firi indoiali cd diavolul va profita I aceleipersoanesfintite, ajungAndu-se astfel ca un slujitor al lui Hristos sd devind in comunitatea pe careo pistoregte,nefiind exclusca a i la scardnafionald sd devini iminentd c din cauza unor jumaligti caLe td cAte un subiectde senzafie. De exemplu, aga-zisul,,exorcist",in loc si-gi calcepe orgoliul siu, va dori si calce,,terapeutic" pestetrupul posedatului! fuz6nd si-gi lege (vindece)prop patirni, va procedala legarea posedatului! Va dori sd deschidd,,cartea"in loc si-gi deschiddsufletul credinciogilorgi sd le ceari sd se roage$i ei pentru mAntuirealui etc. ie sd-l aibi in vedere cregtinuf esteparticiparea Sf ntului Masfd mai mare a cregtinilorlal11 ceea ce nu e rdu, dar trebuie sd-i atentiondm pe credinciogiaga cum o face arhimandfittil Zaharia Zaharou: ,,Singura intrebare pe careo pun oamenilor care vin la spovedanieestedaci participd cu regularitatela Liturghie, dacd merg duminica gi in sirbitori la bisericd.imi aduc aminte de o tAnir5 din Cipru

care venise de cAtevaori la mindstire. Era studentd la Londra gi avea nigte probleme. Prima datd cAnd a venit am incurajat-o, m-am rugat pentru ea.A venit iarigi plAngAnd;am ficut acestalagi lucru. CAnda venit a treia oari in aceeagi ,,DoamneSfinte, re, am inceput sd mi gAndesc: dupi atAteastrddanii,s-ar fi cuvenit de-acumsd fi depigit aceastdproblemi. Ce se intAmpld?" noastre,de__sDintr-odati, in timpul conversafiei pum"Daci nu mergi la Liturghie, nici-m_iq4 nezeu nu te poate ajuta." D-inclipa in care HrisTrupul Bisericiiin istorie, 11gi.1t1l tos a desdvArgit i daci nu devenim midulare ale . MAntuireaesteun lucru foarte cona cret iniuntrul acestuiTrup - Bisg{q4 -, al cdrui care spune cd C_ap esteFfuistos. a nu participd la Liturghie trei siptimAni la rAnd fdrd un motiv bine intemeiat,g nu mai esteprimite le lap.jlrtigilea cu Taine. Nu trebuie si vedem in aceasta numai o pedeapsi, ci mai curAnd e misurd care ne spune cAt flmp poate cineva sd rimAnd viu fdri participareala Liturghie." duhovnicegte Antologia de fafi, alcituiti sub forma unor dialoguri nerostite,transmiteprin repereleindicatede sfinF, mari duho'rnici sau teologi,mesajulesen$al ca al Ortodoxiei gi, implicit, procedeeleacceptate pertinenteprin prisma discernimAntului duhovnicescal autorilor competenfimenfionati. 13

12

Sfnti si mari duhoztrtici despre exorcizare gi tdnrdduire

S; ne insugim pretioasele indemnuri ale duhovnicilor harismatici gi si nu ne precipitdm adoptAnd o,,rAnduiald dupd cum ne taie capul,, pentru fiecare cregtin afunci cAnd este cuprins de spiritul gregar!

nAur sEFoLosEgrE DEEXTsTENTA inapornlvAEXISTENTEI

t

- De ce oare mulli tineri cdrora Ie aorbegti despre Iisus refuzd sd intre tn dialog pe flceastd temd spuryilnd cd aceste iilei ,,ii oprescsd-gi trdiascd aiala"? - Sfdntul Iustin Popooici: caful este un duie omului nici sd-L vadd, nici sd-L cunoascd pe Dumnezeusau celeale lui Dumnezeu,nici pe Hristos sau cele ce sunt ale lui Hristos. Bdcatul il line pe om .lui Dumnezeu, in a lui Dumnezeu. Nu-L cunoagte pe Dum-de-Dumnezeu: nezeu, nu-L recunoagte, ,,Nu existi Dumnezeu" - da, nu existd Dumnezeu in p5cat.De altfel, toate strddaniile lui cautd sd dovedeascd futuror oamenilor cd,,nu exisC convingereaaceasta. ;d cei necurati insi nu-L vdd, nici , nu-L cunosc. I nimice$te-distruge-duce scdde triiri gi cunogtinfe iar omul cdcic 15 U estepe de-a-ntre-

Sfinti si mari duhotttricidespre exorcizare 5i tdntdduire

gi tdmdduire Sfinli gi mari duhoanici despre exorcizare

gul rodul prefaceriilduntrice.PAndla intruparea lui Dumnezeu-CuvAntulera ca gi cum nu exista via!5 pe pdmAnt.Dacd totugi aceasti viafi exista, nu era decAto viati de-a-ndoaselea, o.masci a viefii, un substifut al viefii - pe scurt,o pseudovia!5. Cdci ce viafi esteaceeacAndexisti moarte, cAnd sfArqegte in moarte?Nu-i decAte.mgar- adici o chinuire zdbavnicd. t Doar viafa carentr moare,viafa carenu sfArgegte in moarte e indreptdfitd si se chemeviafi, via!5 care intrece moartea, viatd.care prin inviere se face pod citre vegnicie.De fapt, 4-o-gl!a'Lavegt6, gi tocmai aceasti viafi s-a aritat pentru intAia datiin lumea noastrdprin DumneFlristos. De aceZ -CuvAnlul, D.*umnezeul-Om, ea SfAntulIoan Teologulne binevestegte aceasta: Viala gi s-a ardtat am vdzut-o gi mirturisim gi ,,$i vi vestim Viala de veci,careera la Tatil gi s-aaritat noud." ,)/iatd" este sinonim cu ,,viatd vegnicd". Nu existdpic de via!5 fdri viafi vegnici. _Cu Dumnezeu-CuvAnfuI - yi aga r dtat" in lu mea -s_: a*a noastrS,I i. Doar in El noi ,,am vdzut" viafa cea adevirat6,,,3m vd.zst" ce este viala; am vdzut gi vedem cd doar viala vegnicdesteviafd adevirati. Agest lucru e cu totul evidentin Dumnezeul-Om.intreg Dumnezeu-Omul gi toate ale Salerespird gi ne strdlucescviata vegnicd: nu-i nici un gAnd al Sdu care gi caresdnu si nu-gi aibi obArgia in viafa vegnicd seintAmpl5 cu fiese migte intru ea - gi aceasta 1.6

gc1e,i,gi uutrrrit" viefii vegnice ti ne scalddin toate ale Lui. Vrei si afli cum vegnicia a viepit in timp? s! g tot ce-i adevdraf a tot ce-i bun, a tot ce-i drept gi a tot ce-i nemuritor; iar intru nimic nu-i nici obArgie, nici impreuni-obArgie,nici pricini, nici impreund-pricinuitor - nici al riului, nici al picatului, nici al morfii, nici al minciunii ta este pe-_c-"a_re-_HUsto_A" e vestit-o gi nu-i nici un intuneric intru El. I 4devdqat Cdci unde ar fi intunericul in Dumnezeu-Omul? Sau unde e in El picatul? Daci cineva ar vidi in El pdcatul, ar vddi intunericul, dar nimeni n-a putut si-l videasci. Or, I vine din BiSat, iar pdcatul de la diavol, eare este intreg c. Cdci diavolul estediavol prin aceea ci, r, e-ste opusul lui Dumnezeu lnsugi. Dumnezeu este lumind - diavolul este infuneric. Dumnezeu este viafi - diavolul este moarte. Dumnezeu este adevir - diavolul este rninciund. De aceea s" ca Dumnezeu adevdratce este, -a pufut spune despre Sine: Ez sltnt JUfylt ,,Eu sunt lumina viegii". CAt desprediavol, acestaar fi cu totul indreptdfit sd spund despre sine: ,,Eu sunt infunericul lumii, eu sunt intunericul vietii." Cdci doar i17

Sfirrti si nnri duhoztttici despre gi tdmdduira exorcizare

gi tntndduire Sfinti si nnri duhoz:rtici despre exorcizare

viefii; fiindci pentru ca ochii omului sd poati vedea trebuie si existe lumina. Singur Dumnezeu-Om .Ffuistos,are aceastd lurnini qi de aceea ne-o gi poate da. Cdci datoritd luminii vedem. la nimic. liri lumini, ochii nu folosesc , Trdind in picat omul se izoleazd, se admiri sineinssgi gi face din sine insugi cenlrul intregii existenfe.Cu cAt se cufundd mai mult in pdcal cu atAt prdpastia dintre timp gi vegniciedevine mai mare in congtiinfagi in inima lui. intors cdtrelumea ,{,Ard,omul picatului simte,gi v,ede o ingrozitoarerupturd intre el insugi gi ceilalfi oameni,intre el gi celelaltefiine egoisti tot mai adAn!e. Cufundatint ci, el pierde treptat-treptats! sc, pand ce-l pierde cu desdvArgire. P;4pastia dintre el gi intreagarreaf;e devine tot mai adAncdgi de netrecut. I nu se mai vede d i gi pe nimeni altcigi neva nimic altceva,nici deasupra,nici in jurul lui. nu mai e decAtsl insuqi, impo_stor m-iaerab"il -al divini td$ intronizalpe-c-loaca lui. De aici gi faptul ci.existi atAt de mulfi oameni c e, cu simtiminte mici, care nu pot sd iasd din ei ingigi gi si ajungd la altul.

no-uman.O prdpastie tragicdsedeschideingAnduri, in simfdminte,in viati: o sfAgiere blestematI in congtiinfd,in inimi, in suflet, o rupturi ce ca in Faust chipul sdu de om: ,,Doui pustieqte, sufletelocuiescin pieptul meu." - Putemsd credem in Dumnezeu, tnsd nicicum in existenfademonilorT - Sfdntul Nicolae Velimiroaici: Se povestegte despre un oarecarestrXiry care, ajungAndin Egipt, a vrut cu orice pref sd sescaldein rAul Nil, ca si aibi o amintire plicuti. Localnicii i-au spus cd in Nil sunt crocodili gi sd nu se ducd prea in larg. El insd n-a crezut in existenfacrocodililor, gi-abdtut joc de atare ,,povegtibdbegti"gi, ca un bun inotitor, s-a avAntatin largul Nilului. Dintr-odatd a scoscapul un crocodil gi cu dinfii sdi ca un fieristriu l-a retezat in doui pe inotdtor. $i 'stfel viteazul nenorocit, in viafi, n-a crezut 'in existenfacrocodililor, iaq,in moarte, n-a avut timp sd seincredintezede ea. iduindu-i pg -g3y9l1 tigdduiegti 9i o mare parte din adevirul evanghelic. Tigidutos a izgonit duhurile rele din oameni, gi ci El a sfdrAmatstipAnirea demonilor asupra oamenilor. Fiindci cel mai apropiat ucenic al Domnului, S{Qntul IoanTeologul spunecu tirie ci Hristos a venit in lume ca si nimiceasci stipAnirea aceasta diavolului asupraoamenilor,zicAnd:Spre 19

nici omuf nici pe Dumnezeu, pentru cd nu mai ajung la ceeace estevegnicAila ceeace estedivi18

Sfinli;i ruttri duhounici despre gi tdntdduire exorcizqre

gi tfundduire despre Sfinli pi mariduhoanici exorcizare

S-nsrdtatFiul lui Dumnezeu, ca sd stricelucrurile (I Ioan3, 8). diaaolului 7.is-aun mare poet: ,,Mai multe lucruri sunt i4 cer gi pe pd_mAnt decAtpoate chiar si viseze (Shakespeare). Tu tigdduiegti diavolii nu omul" fiindci o vrei tu, cLf_irnelca Ai diavolrtlrrrea_aga. ficut rdzboiul? Orice armatd intinde ambuscade gi cunde cu indemAnareca dugmanul si Pentruun generalvesteacea creaddci eanu'este. mai imbucuritoare esteaceasta: dugmanul crede ci ng_ stf,el, nu existi nici armata lui. CAndva diavolul se arita pe fafi oamenilorgi prin fricd ii prindea in mrejele sale.Ip-timp tac=noqstre tica lui ested mulgumirea lui este ca ; oameniisd-ltigiduiasci gi sdcreadi ci el nu existe. Ma tem insd cd d nu estemai aproape dtavolul decAtde ce,Lear rd diavolul nu h+lA, in rizboi cu dugm-4njivdzuf,-gitdinuiS. Vai de noi dacd ii vom tdgidui pe dugmanii cei tdinuifi! La ce ne va folosi biruinla asupralupilor gi urgilor daci ne mugci garpeledin iarbi? - Cum mai este numit d.iaztolul in Sfdnta Scripturd? - Diavolul are mai multe denumiri. in Vechiul Testamenti se ziceaBeelzebul, cdpeteniademonilor (apud Matei 12, 24-27;Marcu 3, 22; Luca '11, 15-19), care inseamnd,,potrivdar gi satana, nic" sau ,,vrdjmag".SfAntul Ioan Evanghelisful garpele dedemult,care il numegtebalaurulcelmare,

(ApocalipsaT2,9). Iar secheamd diaaolEi Satana in EpisQfanfrrlApostol Pavelil numegteVeliar, tola a doua citre Corinteni, unde citim: Ceinsocu fdrddelegea? Sau ce ?mpdrtdgilire are dreptatea este intre re areluminaut intunericul? $i ceinaoire Hristos sauceparteareun credincios cu un EiVeliar (II r" necredincios? Corinteni6,74-75).P se inlelege totalitateaner fi impotriva lui Dumnezeu, care aulqst alpsaf,dincet cd,cuvAntulsatanaa fost tradus prin diavol, care inseamni: ,,c4 ti(Efes "6,17). De asemenea, i s-a tor'f gi'l.tneltitor gi zis ,,drakon", de unde in vorbirea romAneasci obignuitd a rezultat cuvdnfiil drac. - Cuoiosul Paisie Aghioritul: Mi-a spus cineva: ,,Sd scofi din traducerea francezl, a cdr$ii - celece se referi la SfhntulArsenieCapadocianul ceiindriciti, pentru cd europeniinu le vorinfelege. E1nu cred cd existi diavol." Yezi, pe toate le explici prin psihologie. Daci acegtidemonizafi ai Evanghelieiar fi mers la psihiatri, i-ar fi supus la gocurielectrice! - De cemorala laicd rru se rapofieazd la diaaol ca autor al rdului? - Sffrntul Nicolae Velimiroaici: , daci nu are rima ei pagini imaginea ori chipul i diavolului, nu este morald, ci numai o*es pentru suflet. Deoareceaceastanu prezintd viafa ca pe o lragedie creatdde conflis-

20

21

Sfttttisi ttraridrlhoattici despre gi tdnrdfurire cxorcizare

Sfinli pi mariduhoanici despre gi tdrndduire exorcizare

tul dintre bine qi rdu, ci ca pe o plicutd cAntare pentru ceaiurigi petreceri. Deoarece infunecoas;deade prdpastia supra cireia atdrndemenirea,ca gi roiul de albine tulburat,ce cautdunde sd se ageze. Deoarecenu numerd neintreruptele convoaie de orbi, nici cArdurile de leprogi, nici mulfimea de sinucigagi,nici caravaneleidiofilor gi ' ale celor care s fiarele ce-gi agteapti moartea, nici muntii de scheleteomenegti, cu careesteciptugit pimAntul, deoarece acesta nu misoard durerile gi junghiurile, nici nu misoard sAngelegi lacrimile, nici suspinirile gi rugiciunile,nici necazulgi puroiul, cici nu-gi aduce tea inecati de riutate, n 4dtateadispretuitd de rdutate,ni ranfa inecatd de disperare, n! rispldtiti cu trddarea, murdiritd de intindciune,nici de tiiate la mijlocul drumului cu un foarfecenevizut, nici-.{e_pU_virile celor .mai fericiti, ale celor mai puternici la intAlnirea cu ochii sticlogiai morfii. De aceea zic, omule, ci aceaqtgrale in carepe prima pagindnu seafld chipul diavolului nu este o morald, ci numai o estetici mincinoasdpentru suflet. - Putem da un exeffiplu concret in aceastd priainld? 22

- Sfhntul Iustin Popooici: Cain, caregi-ainjunghiatfratelecelnevinova! pentru c idntunecase gi nu gi-a mai vizut nici fratele cddUpa.trup, nici fratele obArgia sadiavoleascd, ur4 l-a ficut nascd si se dupd I gi din megtegugirile picatului, celeale diavolului, era impofiva a tot ce era de la Dumnezeu in fratele siu gi in primul rAnd impotriva a tot ceeace fratele siu avea drep! gi de-aceea gi-a ucis fratele nevinovat pentru cd.fap"tele lui.e , iar cele ale fratelui lui erau drepte. $dul a ajuns nu doar in toate,gi de acelgr, ci insugi ga Cain a fost t un ucigag ale cdrui ce" -congtient a fost d, deci congtient a fost rlpicid.Cici pe cleceerau de la Dumnezeu in fratele sdu,pe ace. Nimeni n-asimSt gin-a intuit atAt de limpede gi atAt de deplin ca_Sf6ntul Ioan Teologul cd e--noastre omenegtitobrl din ob6rgii, doui din doui principii: de rd$te din aceas$i de la diavol. -laDu-mnez.cu td lume igi are primordial in Dumnezeu, precum tot rdul in diavolul; la limiti, fiecarebine seintoarcela DumnezelJ- la limiti, fiecarerdu se intoarce la diavolul. P-rintoateaceste ,-bpJSrele",

23

Sfinti pi nmri duhoanici despre gi tdnfiduire exorcizqre

Sfinli pi nnri duhoanici despre gi tdmdduire exorcizare

sa,Qiaceasta l-a fdcut sd senascdgi fifga.q gd,s-gjnrrudeasci r.du, cu,ee-l cu diavolul - de bundvoie s-a ndscutin duh de la diavolul: s-a fdcut cele ,,hu al diavolului". Dimpotrivi, p 4ptele_ e, omul asimileazi binelui toate_deprinderile tail*na$te dg lq-Lrfq,t"zeu. Astfel, de de la Dumbundvoie,omul senagteduhovnicegte nezeu gi ajunge,,hul aI lui DumnezelJ". gj a congtiinleiomul se salveazd numai prin viai A, care nu estealtcevadecAtsemnul clar al prezentei satanei.Pentru cd sa-ta4A_e"ste . El a pierdut cu desdvArgire s toateunitdtii macrocos. intr-adevdr, satanaeste singur in sens qr1gl oamenilor,insinguabsolut.De aceea, lor ruperea lor de atoateunitatea egoistd, farea gva .de-c g!,e-_aJ.tc m acro cosm osulu i ng-_g fu o p ornire . Pentru ci satanaestesatanadeoarece de sine gi simfdmAntul lui de de Dumnezeu gi sine de toate*_c_e-l_e]a-1te fiinfe gi creaturi. i din neamul lui in lumea aceasta, amul e Dumnezeu,ori din cel al diavolului, adjcdigi traori de aeeaduhoy--nic,easci ar implinind la Dumnezeu, ori de la diavol. d-reptatea carenu e altcevadecAtimpreunarea - omul se zdmisr -e_y_4lgh_eJice 24
:.

legte din Dumnezeu; iar implinind picatul, se nagtedin diavol: CinesduLrgegte pdcatul este de Ia pentrucd de ln inceput diaaolul, diaaolul pdcdtnieEte,iar cAndomul picdtuiegte,picdtuiegtede fapt I - cdcin-ar aveapdcat,nici direct, nici prinindirect, dacd n-ar avea pe diavolul. Pgin-fie.-CaI gi se nagte din el, fiindci nu-i pdcat care sd nu vind de la diavolul. Tot pdc.atul omului este,in aceeagi mdsurd,gi al diavolului. Omul sivArgegte picatul l, cici in diavol existi mai dinainte gi iesela iveald tot pdcatul omului, omul fiind dqar-.impgeun-4-fu t-o-rcu el: diavolul lucreazd, omul colaboreaz5. Cel mai bun exemplu este Iuda Iscario.leanul:indatd ce dia-vol_t1l 4 i4[at d cel mai mare pdcat din istoria lumii. Pdcatele sunt, in egaldmisurd, lucrurile diavolului. - Ce le mai putem spune celor care nu sunt conaingicd rdul proained.e la diauol? - Pdrintele Dumitru Stdniloae: Riul a luat intr-adevdr ry_Ari p1-o-Bgr,tii in societateacontemporand. De aceea e firesc sd-gipund oamenii azi cu deosebitdacuitateintrebareadespreeligfnea g a-susfindtoarea lui. -SfAntul Vasile cel Mare spune cd: ,,Rdul nu e decAtlipsa binelui." Eladaugd: ,,Rdul nu are o existenldproprie. Rdul nu existd aparte,ca o fiinld 25

Sfnti si mari duhoanici despre pi tdmddr.ire exorcizare

Sfnti si mari duhoanici despre pi tdmdduire exorcizare

oarecare... cao fiinfd independentd gi de sinestitdtoare" (Omilia9: Dumnezeu nu este autorLtl rduhri'y. ci rdul nu are o subzistenfi proprie, merge mai departegi, dAnd o explicafiea forlei lui pozitive, :_p in firea omului gi a lucrurilor. ,,Rdul este

nu mai facedistinclieintre ele.PAni serecunoa$te o d,eosebireintre--bine-gi-rdu, rdul cautd si ia Dar, odatd ce sg recomanddn ele, rdul s-e poate sivArgi cqtrx e deosebitde bine. intre i$_ti-ngerea cinic, nemaiso-

pul lor[...],sau rea nerationali a puteri-lor, caree una cu cauza lor nafurale lor", adici Dumnezeu (,,Rdspunsuricitre Talasie", in Filocalia, vol. 3). Astfel, riul iqi are forla i_nputerile exislenfei lor lor naturale. Dar aceasta aratX gi lipsa unei p_glellpropqf*s-lui. Riul e o folosire a puterilor existenfei cp4_tra existentei. Dar nu o poate pe aceasta, cici e. 1_rimici qu are ca bazd o-fiin{i"proprie, aldturi de $dul cea a lui Dumnezeu sau de cea creati de El. $i nu _aparenici ca o fiinfi proprie, aldturi de cea .caree prin sine buni, ca in filosofiilepanteismului emanafionis! modalist sau evolutionist,cici, in ultimul caz, riul ar fi de neinvins sau nu ar mai exista propriu-zis decAto deosebireaparenti intre bine gi rdu. Condus de o astfel de filosofie, Nietzsche a pufut indemna, in acord cu declarafiaci ,,Dumnezeu e mort", gi la o ,,ridicare" a omului dininseamnda colo de bine gi de riu. Dar aceasta 26

ar fi de neinvins gi ar fi tot atAtde justificat ca gi binele, av6nd o existentdtot atAt de importantd gi de necesard ca gi existenladin careiesebinele. R.iul nu poate fi in afari de existenfa congtientd qi liberi usrnezeu in mod liber. El lui Dumnezeu, dar nu apare cu necesitatenici din creatiuneaLui. Riul sti astfel sub puterea .creaturii lui Dumnezeu. Dumnezeu il lasd sub puterea acesfuia,n.u-$iimpune El puterea asupra lui, qprind-prod i in existentacreatd de El gi mentinereain ea. StAnd rdul sub puterea persoanei congtiente createde Dumnezeu, aceasta se poate opune aparifiei riului gi el poate fi invins de aceasta. Daq,putAnd sd sefoloseascd de puterile creaturii prin libertatea da_tide Dumnezert, omul poate fi amigit de r-du,apdrAndu-ica o modalitate de a-gi intdri mai mult existenlaprin el, cAndel de fapt o sldbegte pe aceasta. de DumnezeLr, ltig! ap,arq dqci md{gitttH Nu poate apdreadecAtin ea.Nu vine din fiinfa nemdrginiti a lui Dumnezeu sau

27

gi tdnfiduire Sfinli gi nmri duhoztnici despre exorciz&re

gi tdmdduire despre Sfin{i;i mariduhoanici exorcizare

dintr-una la fel de neconditionateca gi existenla lui Dumnezeu (dualismul ontologic).Dar e posibil si primeasci realitatein existenlamirginitd, intrucAt aceasta nu se poate mulpmi cu mirgi.'p. Aceasti setede nemirginire o mAni si caucu adevirata te satisfacerea ei fie i gx,i-ptenfa rlemdrginitd, fie inft-_o_ tindere prop ri e ,ca re e o a mi g i re. Dar tocmai in putinfa existenfei congtiente createde Dumnezeu de a socoti cd poate exista independent de Dumnezeu gi cd se poate dezvolta fdrd El sau,chiar mai mult, in independenfa de El, std importantul gi respectatulstatut ce l-a dat Dumnezeu creafiei Sale.Daci omul nu ar putea alegegi o existenldfiri Dumnezeu sau contrari Lui, aceastaar Butea dovedi mirginirea puterii creatoarea lui Dumnezeu,adici s-ar dovedi ci El nu poate creadecAt_marionete nelibere,nici bune, nici rele, ceeace ar dovedi ci El 'insugi nu e nici bun, nici riu, ci o esentdpanteisti supusi unor legi uniforme. D;4p4-ezeunu l"cu sufe-rinfap-rodusdde .el.Aceasta I-ar arita neputinfa. Dar nu creeazi nici o creafiune incapabild de a alege impotrivirea fali de El. Aceastaar arita iarSgimdrginirea puterii Lui creatoare. Aga seexplici puterea,dar qi lipsa unei puteri proprii a riului, adj.-q.4.ffsu!*s-t-gpgi-4puterile omului, fdpturi a lui Dumnezeu. 28

Sd vorbim mai mult de puterea lui, pentru cd pe aceasta o arati el astizi in mod mai accentuat. Pqpibilitate-a lui nu e datd numai de o libertate caresebalanseazineutru intre folosireabund sau indreptatd spre Dumnezeu gi intre cea rea, tatea lu-i sti in aceeacd fdptura congtientdm i r gi ni ti ,i ,poate s5'-c te implinirea acesteiinsetdri fie in legdtu, ra cu Dumnezeu, fie inrluzia cd o poate afla in esteposibili penextindereaproprie. $i aceasta tru om, dat fiind ci sta line de fiinfa lui gi tot de ea line pg_!e-rg4 de a tinde spre satisfacereaei. de spre ea, , dar Dumnezeu nu o silegtesi se satisfacdtinzAnd spre El, cdci la iubirea Lui" aceastainseamni in setea amintiti. care-qi manifestl atractia ei gi prin el insugi cd Dar omul trebuie sd descopere in aceastisetee insdgiatracfiaiubirii unui Dumnezeu personal.insd el se amdgegte cu iluzia ci nu-l cheami spre cinevacu adevdseteaaceasta rat nemdrginit gi de o existenfi plenari, ci e o setea sa de sine insugi spre un grad de existencd el este fd superior celui in careseafli. insetat gi tot el este bdutura de care e insece_l amdgire a unei tat. Ace a a fostmg!-in--tAi:narea paflt*a.ingerilor. Cu cAtsunt inzest.raficu o existd, cg_-a-tilgg amdgescmai ugor cu

29

Sfinti si nrnriduhootrici despre gi tdnrdduire exorcizare

Sfinfi 9i mari duhoanici despre gi tdmdduire exorcizare

girii acesteia ii,cade prade gi qmul, dar trezitd qi intdriti in el deamagire-a exercitatd asupralui de duhuriie rele. lre fd.cutposibil,de puterile date .I ingerilor cdzuf.gi oamenilor de citre Dumnezeu Sitrecercalui in faptd e fdcutdposibili de libertatea lor. Dar el sebazeazd p_e'o re, pe o minEiund.Diavolul e tatil.mineiunii gi,omul

iegi.Insd se cereun mare efort pentru aceasta. E ugor sd te laqi ispitif gdse,gti puterile elti le. Te ajutdla aceasta impulsurile excitantesp_re extindere cAndnu sunt tinute in armonie qi infrAnateprin credinfd.Pentru a cduta extindereata spre Cel de dincolo de tine, trebuie sd renunfi la impulsurile excitante.Trebuie sd alegi iubirea persoaneitale ca intreg armonios fafd de Dumnezeu,in Care se armonizeazAtoate, in locul impulsurilor excitanteale unora sau altora dirrtre componentele persoanei. Alegerea binelui cere tdrie. $i binele te face tare.Dumnezeulnsugi te ajutdsi te faci tare,odatd ce-Lalegi pe El. euip ce-repentru alegereabinelui, sau a legiturii iubitoare cu El, un efort de-fr6nare a .imfrulsrrlilor componentelor nezeu nu poli deveni tare in mentinereaca unitate personald; irit ca forfd de menfiner-e_4* le. {pa"renta tirie a rdu30

lui sti in cd produsd de necesitdfile pur-tfupegti"gi -egoiste, de a exista,de a se satisfacefS"i-misur5.Dar aceste excitafii sunt de scurtS-durati, fiind urmate deqslibire mereu mai mare a existenteipersoanei. lo-sgSfe d tmpotrioa exist enlei.Cici nemenginAndu-se omul in legitura iubitoare cu Dumnezeu ca persoand, careil facepe om intreg gi tare, gi in legitura iubitoare cu o alti persoandcaintreg, el q in 19b i_a c.ad pa piu$-!or _Ufi-iJater ale. Astf el, intrucAlriulil aIegi-sfor, Dar intrucAt el ifi aduce robia, sirdcia spiritua15gi .chinul, el igi descoperi, dupi ce l-ai fdcut, slibiciunea. Chiar i de la incepuf el se aratd efectuAndasupra ta o slibiciune. Sau te arati pe tine ca fdcAndu-ldin slibiciune. Tbria. -arnbigud.insi in aceastase aratd gi putinfa ta de a-l invinge.Djspr rului pentru duhurile ispititoare la rdu gi pent silbiticialor inferiari se aratd gi in numele de-,lighioani" dat legiunii de demoni sau de ,,lighioani spurcati". - Ce mai gtim despre lucrarea duhurilor rcle tn lume? - Pdrintele Dumitra Stdniloae: Daci ingerii buni sunt aproape de Dumnezeu, rAnduifi pe diferite trepte de apropiere de El, dar in acelagi timp sunt aproape gi de oameni - dintre care cei mai buni se bucurd de o sesizare mai accenfua-, ti a lor duhurile rele sunt departe de Dumne31

Sfinti si mari duhoanici desprcexorcizare Si tdnnduire

gi tfundduire despre Sfinfipi mariduhoanici exorcizare

zeu, dar sunt aproapede oamenigi au o influenfd puternici nu numai asupraunora din cei rii, ci gi asupra unora dintre oamenii progresali duhovnicegte.Inpasiunileumane gi in relaFilepasionale al fi de ele colcdiecaintr-o mocirld fierbinte gi pestilenfiali aceste duhuri, care e.pgyniri inrudite cu acestepa_s-iuni, aga t,^ {cum iugerii au,migcdri curate inrudite cq,Jdrfultile gi cu gAndurilecurategi inalte ale celorbuni. pot ancorastatornicin [upu-lorcurate,duhurile rele sunt gi mai adAnc ancorate in trupurile _b,Antuite_de pomiri pasionale, in pdrfile inferioare ale lor, dar gi in mjntiuneltescgAnduri viclene. lor ,le c-are sunt mai vddite, pentru ci su_nt mai apropiafi de lume, de oameni, deoarece oamenii stdpAnifide ei sunt mai mulfi, pentru cd de i, cate vreme al ingerilor buni este si-i elibereze,sd-i aiute si fie cu adefr ie e. Din pricina stipAnirii strAnsepeste cei pdtimagi, sg-v=o$*ggte gi d_e un fel_de-pgcdalei ace.s-

vor se atragapasiunile unor oameni spre persqanegilucruri,duhurilqt,leiradiaad.duparen_Je aja3eelorpersoanegi ajgeg!$eqEe-za-teipierupraf lgcruri. Ss vorbegteastfel di duhurijue-zente in. apd, in fo-cja bani, in lucruri frumoase, in persoanede sexopus. - Stare{ul Tadei: Duhul cel riu poate^_sd_oeude_c_Alii_afejajzupuL-omenesc, pe gi dar, de asemenea, o-mului - a{gt_de-mi duhuri cizute. - Sepoate uorbi totugi de o posedare? - Pdintele Nicolae Steinhardf; Nu mic este meritul romancierului de a fi observatci miguni oameni de tip Guica in lume gi de a fi avut curajul sd o prezinte pe ea in toatd impecabila ei turpitudine. 4 insingurareagi-nenorocjrea pot fi folosite drept explicafii, dar nu pot fi nu poate*q4qgr soco

nu-i poaatenuante.Guica, oricAt te acorda circumstan,te de pdrdsitd,chiar neindreptifitd, apartine categoriei teratologice, pentru care sjngura supapd, singura alifie este Egl4lea neinj.lqrypJd,ura de moarte imp-o,trr*va tufi.rror. igi urdgte fratele, aga cum ii urigte pe oameni,cum probabil se urdgte gi pe sine; egoisti, estede fapt in relalii de ostilitate gi cu ea insigi; nepofii gi-i tolereazdnumai intrucAt i seinfdfigeazl.ca unelte ale rizbundrii. 33

qi_4e tgte_4eeEt-re demo-rri, u !e14uj..qglpqart,

; de aparilii a I unile produ aI qi le facd ale 32 cecapasioamenisd e, intrucAt

gi tdnfiduire Sfinti Ei nnri duhoanici desprcexorcizare

eSinguraei posibilitatede manifestare_ gi s ernanafie.Desigur ci ne vinq-greu a crede ci a emerEa+q{fecAceasta e orl A, fiun!-4le__r!q!ui. se trezegte din vise neroadegi din neputinte psihice. Ea, la drept vorbind, naj dostovdluie cd a pot duce la-tisilogia t_qjalf-asuftretului,la eliminarea a orice nu fine de riu (dupi cum nici belgugul gi fericireanu-s paveze:pe unii soarta ii coplegegte din belgug cu binefaceri,dar e nu-l poate potoli).

ie si credem cd tofi oamenii sunt buni. Sunt buni oamenii,dar existdgi rdulinoamerLi.Existi diaygc . FoartepuSni. Or fi qi din 59tia. fi. Dar Or putini. tg atenti. Trebuie sd nu ne am rte
i rii in lumea asta.

t cum gi este cazulGuicdi (de la verbul a guifa, a guici). Demonizatul in cele din urm i ob$ne iegirea" din dualita teaspecificd omului, seide,n_Etcg-cU e: gobolanul, scorpi4 garpele.Zonele de clarobscurgi pendulirile dintre bine gi riu diqpnr. Demonizatul de complexitatea caracterelor, nu mai gtie--rrimic a pus stdpAnire pe ansamblul siu psihofizic. in acestsens Guica e o posedat5, exclu siv sluj i !o_a-re I _ordulu i, d in !-ot__comple_xu uman a rimas intr-insa Dacd,din dolsprezece apostoli unul estediavol (gi chiar in jurul lui Hristos), insemneazdc6,rdul in lumea asta este o forti foarte mare. Nu trebu34

Foartemulti oameni in carediavolul e la el acasd. in $unt unii carenq a,r de_cAt d6ngii,umbrele picatuJui strf,pogesc. D-emonismul,vai, e_<lrealitale! iee se manifestlprin doud extrerne: sau -farania puterii, dictatur4 opresiunea totalitarismul sau, dimpotrivi, la celilalt capdf prefacgfea l&_ete$i in nehuniq desfrAr',dezmit $i anarAmbele extreme sunt nefiregti, p_rimejdioase _bie. $i demqnice. Dreapti gi izbivitoare este numai a dreptei socotinfe a echilibrului. calea-d-e-mjloc, Suferinfa gi mizeria nu-s garanfii. Persisti mereu primejdia in neincredqre. neiertare, cruzime, rupere a oricdror punti de legituld_cu omenia. Eiinta omerreascd e susor I qpegrfige ri insu eigi ceptibild a deven:]-igtund alternativelenrt mai au accesin locurile unde qg_inchide in sinea lui se iau hotirAri, bide, ftcpng-tig4tulq!neevoluat- ca un arici, ca un melc, c-a_ual{ulls-canceligen, se
a -----I--+

ghemureqle _1n,

mycli$jm+smcaLil. Eroul lui Kafka se trezegte intr-o bund dimineati transformat in insectd
JJ

gi tdmdduire Sfin[i pi nmri duhoorticidespre exorcizctre

gi tdtndduire Sfin{i 9i mari duhoanici despre exorcizare

pluripodd. Guica s-a prefdcuti4 ghem al rdutd!ii, funcfia ei normali devine auri a voi gi af4ptqirdul, a dduna semenilorei. Ea nu e o fantezie a romancierului, e toJ atA_t_d e ,,teald" ca gi celelalte personajeale cirfii, la fel de obiectiv desprinlumii, nu mai pufin inzestrasX din concretetea td cu putere exemplificatoareca lady Macbeth. Nu-i un avertismentmai putin alarmant ci Guica, agezatipe sciunelul din fafa mizerabilului ei silag, e o piaz\ rea, o virtualitate foarte posibild a speciei noastre, un-hietdemon cu acfiune rbstrAnsi, dar care .duhurilor e pe oam-entgi tot ce poate fi cdtre li.nigte"4 gi fericirea lor sau citre aspirafia lor de a seimbundtefl.Duhul neamului omenesc a pdrdsit-o. t, o roade un virgolac terestru, o fgrtadezbinatd de tot ce impiedici daimonul nefArtaticsi-gi croiasci drum la suprafati. Nicolae Stavroghiry PetreVerhovenski gi Guica Moromete sunt cu putinfd aievea,nu fn de meleagurile"imaginativeale scriitorilor. Cp!$idis, loali atotcuprinzdtoar-egi trugltoare pAni gi a celorlalte. e, Ma-fin Preda a supus-o unui examen clinic precis gi a prezentat un caz definitoriu cu neclintiti obiectivitate,cu nedistrasdatenfiegi neamigit simf al realititii. De aceea Guica apare94 op-aci tuturor .r_4.dia[iilor prielnice viefii4idescituEdrii omului din fixatii, incremeniri,obsesii.E desigur 36

un simbol, simbolul unei viziuni a lumii-:.aimaqgptisryului -integral.Guica e o formi extremd a_unanelleJ--o.pisrtdgr_gi-gqf diduluiRaportulei cu lumea?Imediatitateaparoxistici gi menomania intransigentd.Nimic nu trecedincolo de (nu realitateabrutd gi compactd,de trotranscende) pismele unui virus potrirmic. Demonul ori boala (dupd cum vrem si-i zicem) a ocupat punctele s_tfateglce, cheie. Guica e in comd, oferi tabloul u nei 1grredmilgjffI4teejlAp4ten e"scului. Ca origicelucrare de adevir, Guica define qi potenlialitifi pedagogice. Tipul uman,,Guica" e, vai, rdspAnditin lume! Le revine celor necontaminafi, nesubjugafide virusul totalitar al riului, sdia, cAndle aparein cale,cuvenitelemisuri profilactice. Sd nu*.re*ereadeinsd ci in fafa neprihinirii qe_ qmeche_ruI schimbi; il scuipi, il batjocore$gi pe neprihinit, deoarecein te gi.l -rdstignegte cazul acestuia intri numaidecAt in funcfie inviindignarii stArnite de cel ce ar {q gi-Co-mp_lqgl vrea si fie al!ftJ" decAttoati lumea. Diferende grave nu au fost intre Timotei Alidor gi Carol Vdtan.De rivalitate profesionaldnu poate fi vorba. Primul e flautist, al doilea pianist gi dirijor. Doar ci Timotei e mai talentaf mai gcolit, mdiestrialui instrumentaldmai diversificatd. $i se incumetd a compune pretinde a fi solist. Firea lui Vdtan ndzuieqtespre unitate: e pizmaq, e rdu,.efricos;din toateslibiciunile, necurifiile gi

37

Sfinti ;i mari duhozntici despre exorcizsre ;i tdnrdduire

pinnri duhowrici gi tdntdduire Sfinfi despre exorcizare , sd aibi rdbdare $i perseverenld. AtAt i se cere, sAfie neiertdtor gi nemilos. Iar probabilitdfile de indatd ce se dovedesc propice, se va infdpfui spectacolul omului care sezbatqinnecazuri gi s_e petpele,gte in incerciri, spectacol intotdeauna fraged gi nicicAnd izvoditor de plictiseald.

q alcituiegte un soi de ghem,de.gdlugc3,_{e_@_cgs_!r:! dd numele: Alidor. Ar fi putut sd-i dea alt nume, dar pe acesta il are in apropiere gi la indemAnS, ii vine mai comod sa_-S{pSalizgZpiryppirl--va lui ura ;; invidia. Ce jertfi mai de pret ar afla pentru altarul-vanitilii lui grav rinite de invecinata existenfl a unui ins vizibil mai leal, mai generos,mai slobod de zicdgie,in mai amicalerelafii cu viafa, decAt el? Vdtan apartine categorieipsihiceunde seincadreazd cei care nu pot sd tri.iasci fgga ta unui cerc pr4etic infinit gi Sl_e_!g_s99!-ti agelat p ConsecinSiv_alo__r SUvefanrlaje. ta? Incercareade a-gi revdrsa in forma,de l-avd--giloroi, individul identificat a h purtitor de ceva ce le estenesuferit cd se simte mai puf,n impur decAtei. deBaqeqte, in gene$i poate nu atAtilyd_ie catge-qlAle._qlgle ral. $i hotdrAreade a uita o cAt de mici abatere de la reverentalor datorati, de a merge pAni la capdt, de "a-gi potoli spontanaranchiund in mod absolutprin desfiinfareapotrivnicului. Iar pAnd una alta: 4:t p_qfc_ilUi cAt mai multe__scArbe, glcane. pocinoage gi zile f1_ipte, a:i pune piedicS, aJ intarita-ailstovi p a igi are,in cadrul strategiei, e cAt se poqte de util5 in 4gt_eptare4 bdtdliei decisive), a-i ardtaci ugurel gi i a iqi dezviluie secretavirtualitate de a se

spunea ci Anatol_e-Erance -e_gar_eflgi, fi indci,o_muluirdu iseintAmpli a face pauze, a cunoapteclipe de_uestL pe l, ferit-a sfAntul si incetezea fi prost! N-a avut dreptate,riutate4 nu-i mai putin durabild qi continui deeAtsurata ei. Ce bine se infeleg amAndoui, ce potrivitd perecheintocmesc! a dd un produs mai wolfram, tungsten, d"lt ge rlgl.t!_llnb,og4Et_eg mangan...Mai alep_cind se [i adaugi , qqqv_i1ge_rea _cinumai tu, cel in cauzi, defii (egti doar stidr-epta-tea, u-Lt-price pAn pe tot perimetrul cercului infinit), ci toli ceilalfi gi,indeosebi,acelori aceiadesprecarecrezi (de altfel, prezentd conci te s-fideazd stituie o impertinenfd Ia adresa ta) nu-s vrednici decAtsd fie md.turaf,din calealie protocolar r_ezervati.Cr.f'pazxsi triiasci gi ei, sd-gi aroge v--irtuti, si exerciteo profesiune (a ta! ori asemdndtoare ei), si aibi pdreri, sd-qiinchipuie ci au talent ori ci li se cuvine a se infrupta nifel din roadele pimAntului gi civilizafiei, cd au gi cAte un talant ori doi care n-ar strica sd fie rodifi. Sd li sedea pesteochi gi pestedegete,si fie scirmi-

38

39

qi tdmdduire Sfnli pi mari duhoanici despre exorcizare

gi tamdduire Sfinli Eimari duhotsnici despre exorciznre

nati, sd invefe ce-i suferinfa, obida gi deznddejdea, sd tremure, sd verselacrimile umilinfei, sd-i inibuge ciuda - gi apoi si fie nimiciti! Numai ui poate aduce multumire tipului omenesc de Radu Juculescu, poreclit Carol Vitan. De preferinld nimicirea unei indelungate gi bicisnice agonii. gt1jt hirfuieli e/ spre $r prin sqg_it_elL-marg$9 pildd, exceleriti.Arde-l! Ori: arde-i! Aratd-le ce gtii, ce po!i, ce gtii gi poti ndscoci.Toat_4,g1ija e sd gisegti pgd.eep_ga cea mai adecvati, AgpaSJa Ii e groazd, de goareci? .fr-gupo{abile. $obolani i se vor pune pe cap. E muzician instrumentist? MAinile i sevor sfdrAma. E ruginos?Vremeindelungatd va fi oprit a merge sd-gifaci nevoile. E lacom?FldmAnzitva fi gi i se va plimba pe sub niri ceaunulcu tocinifi aburinde.54 nu gAndim totugi ci treaba e de tot lesnicioasi. S_e_eerc+realabild informare, dcs-tpinieie-lnex rfie, un anume tugeu,cum se spunein muzicd ori in picturd. Qdibe-qle"qageglls jlsJu$,Fripit,agglqe_t-acu atenfie lelenql g , aq,!{e-l incAt -san_e!-iunea aplice mai-"glang s_d se cAt asupra lgdui "sensibil, sd sqidentifice cAtmai riguros aprehensiunii majore a nehdnuitorului ogAndit. Beccaria, in secolulal XV[I-lea, a propus pJoqi-pedeapsd. porfio--4alitatea Iatd ci dintre v_i-ndprincipiul, cAndvaprimif searatdsusceptibila fi inldturat. se cuibdresc interumanecu precdpe unde pof in dialo,gu-rile 40

dere.!i-ai spus ci zburdd in jurul tdu dleptatea, prieteni4 ingdduinfa? Nemaipomenitd nerozie! Ji-oi fi imaginat cd pofi fi prieten cu mine, cd-mi poli vorbi,,ca de la om la om"? Sfruntatdabera!ie! Ji-o fi intrat in minte nistrugnica stupiditaite cd eu pot sd fiu induplecat?Degarti amigire! Ci existd gi pentru tine o posibilitate de succes ori de linigte, refugiu gi tihni? Uluitoare fantasmi! Nu incap mild, potolire, uitare. PAni la capdt. PAndla zdrobire. Mi se va spune cd tare este greu a cere omului si-gi iubeasci aproapele ca pe sine ori foarte pretenfiosa dori si se stabileascd in lume numai relafii de afecfiune,sprijin reciproc,increderenemdrginiti g.a.m.d. $i cd Lorenz a dovedit sdldgluireain orice animal a instinctului de agresivitate. Desigur. A_nevoieeste a cere omului sd-i iubeascdpe ceilalfi la fel de mult cAlsejuhegte, ss-admudg$e.iusti,ficdpesine.Absurdesteavoi ca oamenii sd fdureasci Raiul pe pdmAnt.Rezonabil estea constataodatd cu Arghezi ci p_1o_s!a, igv=idia,-ri:#ateasuntomenegti,me-sshrn-sideopotrivd adAncomenegti.Dar li se poate solicita fiinfelor gAnditoaresd ia bine aminte gi si facd tot posibilul ca viafa sd nu se transformein iad. gi el bAntuOmul, ca animal biped, se dovedegte i t d e-agresivi tate. D e aici p An5 Ia 11f a,-d-ei_a_Va$1-te gi la jurimAntul de a gtergedin carteacelor vii pe imi place a creo{ieine ng-i intocmai ca tine, s-td, de, o distanfi de-ajunsde mare. 47

Sfirrti si nnri duhoanici despre exorcizarc Ai tfuttdduire

Sfinli g! mari duhoonici despre gi tdtnddtrire exorcizare

Oribil e Carol Vdtan gi prin acumulareastigmatelor: zgvistuirea, intoleranfa, refularea. Un inclusiv imposoi de laseral tuturor ostilitdgilor, juru-fi in norocul, izbinda, srbrlitateadea rab-da volnicia ori ticerea, nddejde4 resemnareaaltora. Ara4q@coctului o di insd vfe,lsua. Animalulataci direct. Cei precum Carol Vdtan prin_lntefmediargi in agafel, incAt rizlu-qreazd bunarea sd pariaccident. Migcareae teleghidatd, o implinegte un mesagr, adici, un u11 -i-nger alinbmericuLrlgi af duplicitifii. i, inpr ingAmfirii, riutdtii gi invidiei li seadaugdin cele din urmd a: numai aqae tabloul complet gi_veridic. (Nu-i lipsegtelui Carol Vitan o alti ciudati gi statoryrLc_i particularitatea fdcdtorului de rele: O compunblAnda can@voiag. doare a fefei gi atitudinii, privirea de cAineplouat gi b5tut, _zAmbetulsm_erenie.l s.fivite intre buze, seninitatea prigonitului. ) Intenfia mea nu este de a elogia romanul lui Radu luculescu. (Sunt gi peteinDegetele lui Marsias,bundoari modul echivoc in care e rezolvatd problema lui ,,Bucur5-te,stea curatd"; de ce nu'indicd autorul gi versiunea autenticd a sintagmei?)Md cred totugi indreptitit a socotifoarte util portretul lui Carol Vitan. S-a relevat aici g*_,tla$turi posibild a omului gi mai cu seamda omului din veacul al XX-lea (veacul terorismului gi al lagirelor): a$ar-eaSaliOfaeFei nu in bucu-

riile simple ale vielii ori in patimile trup-egti, g! iu. Care plicere mai completi decAtpriveligtea ce_lgtla_l_t_rdstignitpeeru_cc_qriEas+eroati?Dacd nu dispui de uneltele acestea, partida nu-i incd' pierduti: micar sd-i strivegti degetele,sd-i furi, adicd, putinla de a-gi marca prezenta in lumea aceasta. U*ra ontologicdsimpli Radu Tuculescua gtiut sd o sesizeze in mod realist,recunoscAndu-i gi fdrd, a trece pe dinaintea crucii proJifera-rea, rAnjind, scuturAndu-giumerii ori fdcAndu-se ci ploud. Lucrurile in generalnu-s complicate;noi le cdutim explicafii subtile qi recurgernla teorii care de care mai lngenioase.CAnd acolo e clar: uitati=vdla Carol Vdtan gi vefi intelege mai iute decAtdin multe cirfi savante:r{utate, rapchiunL : . . *pizmi,-dqbito-c_easciinfatrrare. Nimic mai mult, insi l-acel mai inalt grad. De unde ferocitateaaceea naivi care pe Alidor gi pe alfi evoluafi intr-atAtaii nedumeregte, incAt nu-i poartd gAndul - firesc, elementar- sd prevadd ci in chiar degetelesaleva fi lovit cel ce cAnti la pian. Amarnic ca fierea e glonfu"l u_riiqi mereu nimeregtedrept la finti. CAnd avem de a facecu iunde se lucreazd t Jgr sistc-matic$tsavant-, esteincompanb_rl mai gre4gi in fala istoricglui se ivegte problema g!l!1pl^pg&cte. Aflarea adevirului in acest caz a infrAnt mulfi specialiqtigi detectivi de sea-

42

43

Sfinti si mari duhoztrtici gi tdmdduire despre exorcizare

Sfin[i pi mari duhoanici despre gi tdmdduire exorcizare

mi. Istoricul sau cercetetorul,acum, trebuie si dea dovadi de insugiri neobignuitegi sd nu ezite a se referi la metode aparentstriine de gtiinla istoriei gi disciplina politicii. El trebuie sd nu se fereascdde a recurge la metode proprildetectivilor gi medicilor. Vreau si vorbescde mierg,gemnalele care,singure de obicei,ingdduie stripungereastratului,de vid inapoia cdruia esteizolatd crima perfectd. e au griji sdia re mergAndfoartedeparte peJqr!_esgp9!q94adevirului. Deci 4u prin qlmptsme a ciror examinarestd la indemAnaoricui se va putea rezolva misterul. Numai qrjcg-oge;-n_na- acele l^ele in{ig_re_qff s_ee_undaele,c_te r_e.sauiUngeu_zibileemsecllf edatorateevoluliei creatoarepe care n_ici criminalul cel mai prudent gi mai organizat nulego_alq+rcyedeaSivita sunt in mdsuri si arunce lumini asupra acestot ,,afaceritenebroase". (Numai crima absurdi gi gratuitd - a maniacilor, bundoard - ar putea sd pari inzestratd cu o forfd absolut sfiddtoare. Dar absurdul e gi el absurd,nu e previzibil - gi-n momentul in carete increzi in absurd gi-n hazard dai dovadi de o credinfd rafionali in absurd gi hazard,credinfdinconsecventd, absurdd!) Intuifia clinicianului este gi ea intemeiatd pe astfel de micros,emnale pe carenumai deprinderea specialistului de buni credinfd gi inteligent le percepedeindati. Acesteasunt cele care nu-l pot amigi, oricAtde ticluitg derutantear fi simp44

tomele. BpAla-St-runguna (bolile mint gi-ele, se camufleazd) sunt depistatede fulgeritoarea sensibilitatela microsemnale a specialistuluiori cercetdtorului cinstit care nu se mdrginegtesd &n4:. lizeze c.e-ea ce vinovatul - boala sau tila_nlrlrji p 1gZinti cu f dfarni cd o.!-i 9clilrita te sp re .analizd. Medicul specialistsau cercetdtorulseriosdintr-o lovifurd de mAndarunci-ncolo vraful de probe adunatemetodic Ai-gialegeel caleaspre adevir, oprindu-se asupra acelor aminunte izvorAte din complexitateaviefii - care-iprea fertili gi incAlcitd spre a putea fi in intregime previzuti de regizorul crimei perfecte* care-ivorbesclui. Cf,ci lumea seimparte in oameni gi neoameni. Acegtia din urmd riqBletesc binele ce lls-ajdcut ataedndu+L$i sfA$iindu-$ibinef5cirorii. Ni se . Bune gi frumoase sunt bunigi tatea mirinimi4 dar nu fatd de oricine. Nu-i drep_t E! c!-minte si ne ldsim ingelafi gi exploatafi de neoameni.nunetateasi mdri mia nu se confundi cu a. De gme_chgg Ei .canaliidistanlarea se realiz eaz| pnn gP.irare-fi -refuzuf de-aijntAlrri pe tererul lor. f Intocmeascd, de vor, proces-verbalde carenti. Duelul presupuneoarecare egalitate.Dacdde pe urrna suferinfei tg al-egieg, re gi cu s.e._n,$nqen@ de egf-eal{,,sge11lJe fi-a fost de haram. Iar dacdrezulta_tul e te:gjntelggre gi de sedrbf,fafi de o_uqe silnicie gi gmecherie, inseamnd ci !i-a fost spre 45

Sfinfi pi nnri duhoanici despre exorciave gi tdnfiduire

gi tfundduire Sfin[i gi mari duhoanici despre exorcizare

folos gi fine de cdile nepdt-runse p ear-e-,I place Domnului a umbla. - Atm ne putem apdra de astfel de oameni? - Cuaiosul Paisie Aghiorifiil: Pe omul careiqi cere iertare te afunci cAnd gregggte, si-l ierfi de fiecaredati cAndgregegte, cu bundtate, gi sd-l iubegti cu adevdrat.Pe omul videan, treaba gi careiti cere-iettaredoarpentr-r+a-qiJace apoi sd te amestec-e,inafacerilelui caredduneazi gi altor oameni,iarti-l de gaptezeci sufletegte de ori cAtegapteadunate, iar mai apoi si-l iubegti de la distanfd gi sd te rogi pentru el. - Arhim. Arsenie Papacioc:$i smerenia cea mai avansatl arg ncv_oie de -sabie" ! - Acegtioameninu sepot aindeca? - Sffuftul Ioan de Kronstadt: Dupi cum etiopianul nu-gi poate schimba pielea, s-o facd din neagri alb5,iar jivina numiti rAsnu-gi poate da blana tdrcati pe una de altd culoare,tot aganici voi nu putefi face binele dupd c uit cu riul $icu*:ziclenia. E nevoie de aiutorul unui har atotputernic,venit de Sus. - De ce se sryne cd lumea intreagi zace sub putereacelui riu? - Sfkntul lustin Popoaici: Zace hrndci p-gggqirr_u-gi_fu_regte,. niei t-u vrea sd in lume qi aceastd trdiesc cregFnii, se-ridice. dar prin puterile celesfinte ale celeilaltelumi, pd,zin46

du-se de rdutate gi de picat. Lumeaintreagd znce in riutate. Iar lumea te_ de rdutate,e-scufundatd e alcituiti din oameni care de voie s-au aceasta supus picatului gi patimilor. Fapta, f.aptaingereascda cregtinilor,std in aceea ci lumea in care triiesc zace subputerea celuirdu adici a iadului -, i4r ei sunt biruitori asupra celui rdu, ce stificu[i !4_diapAnegtelumea, voli. Mai mult: prin lume inlelegem aici zidirea - pimAntul, oamenii gi tot ce-i pe dumnezeiascd pimAnt. ,,Noi suntem in Iisus Hristos" - acestae rdspunsul-c199tr.niloJ-tetqr--4d-eyar-a[i-lJintrebarea: unde suntefi voi gi unde vI aflafi? Degi triim intr-o lume carezaceintreagd subputerea celuirdu, ,,noi suntem in Iisus Hristos" in adeviratul Dumnezeu gi in viafa vegnici. De nu ne-ar fi dat niciodan-amfi pufut cunoagte El ,,p1-iceperea", fi rimas pentru td pe adeviratul Dumnezeu, am totdeauna nigte negtiutori de Dumnezeu, cici singur Dumnezeul-Om,Hristos, esteadeviratul Dumnezeu. Agadar lumea ca roabi a pdcatulula-Mrlii gi a diavolului, ca ,,impdrdfie a diavolului", a caimpdrdliea morlii (Evrei 2, l4\, impolui Dumnezeu, ca ceva.c-e. ,lup,tdnei_ncetat a Nu-i nici o indoiali: triva lui D,umnezeu. gicu diavolul esteQputere paeatqluicg,m-oartea groaznicd,mai tare decAtomul, mai tare decAt 47

gi timdduire St'inligi nnri duhoanici despre exorcizare

fiecareom in parte, mai tare decAttoti oamenii laolalti. In lumea noastri omeneasci, singur_DqlBn_e_Zgg!:O__!12_H,{s!gs,_$a,dpvedr_t_maitaredecAt alianfd:El esteCel ceapierdutstda-cg_qq-taillreitd El phnireamorfii, esteCel cea zdrobit pe diavol gi a nimicit picatul; El estegi Cql ce l, ca intr-un Dumnezeu gi Domn, c i, in P=!{grgalgqpezeles si inyr-nga,,stip Anireal-morfi, a p dcatului st-erreea. De fapt, doar greEJigtt $i a diav-olului =este adeviratul biruitor din aceasti lume, cici invinge pe cel mai mare dugman al neamului omenesc, vfaimagul_cel,cu trei capete: picatul, Domnullisusg_i__[/cenimodlcaidiavolul. cii Lui, ar fi fost gi ar fi rdmas penna impdrd!ia mor!ii; d i ctatu ra ce d omt41 !g!"d_gau negteasupraacestei impirilii estecea,Lr.Lai ma-re devoratoarede oameni: este acegaa pdcatului, a r6"ulurgi a diavolului - gi intr-adevir agaeste pentru tofi cei ce nu cred in Hristos ca in singurul Dumnezeu, singurul MAntuitor nemincinos al neamului omenesc.

ci am primit de la Domnul p_utele asupra tuturor demonilor gi asupracipeteniei lor, e instare-a-nga.sjr-d-drmnezeiascd.Nupentru cd este mai tare decAtnoi, decAtDomnul Iisus Hristos Care se afld in noi, ci_pentru ca sd se aranoi, oameni, tg c-d pre-ofi_i cregtinii, suntem sau Ei ca .si_qi4nF!:rEi s e fini noastre omeneStigi si luim la cunogtinli noasla modul absolut cA pg!g{eg_qt__aU!qri!ete? tr5 asupra demonilor din propriile no-astre puteri sau, in general, din puterile omenegti, . Dar gi pentru ca sd ne aducem , cu toati e, prinrugdetune, p_q14gost, tuturor, p.4n _df eggqle pgn rdbrlare, prin smerenic,_prin sq,s-piLeu plin multe lacrjmi. I Nr trebuie si ne temem,pentru cd in htme I eASs-erI,i" *j dec6tcelce este

or,sgt!i4i*
gim Be_ e, {g94re g_e pf _oppvd-d Hris tos, q14-9ni lo r p e Sin gurul M And eggryg-e_ f ,ri *-__q _{5 tui_tqr_-+iSingura mAntuire. MAntuirea de cine? a, de puterile saleinfunecate,cu ajutoqul cdrora fine legati pe oameni in puterea lui, de pd,cat, de moarte, de orice rdu. $i cu toate 48

Sfin[i gi nnri duhoanici despre gi tamdduire exorciznre

EXORCIZAREA

- Sfdntul Ioan Hrisostom: Qqcia stdpdnitogi e_I rul lunii ncesteia c in Mine (Ioan 14, 30) c4re sd-i apartini lui. Iisus Hristos il numegte pe diavol s-tdp-6nitorut-lumii-acestei4 iar prin lume elii infelege pe cei rii. StdpAnitorullumii nu poruncegtein cer gi pe pimAn| daci ar stipAni el aici ar risfurna totul, ar arunca toful in dezordine gi in confuzie. El stipAnegte i as_upfa i; pentm aceasacelo-ra ta il numegteMAntuitorul stdp knitorulilltunericului acestuiueac, gi El numegteaici in_firnerie-faptelCdiayolului. ,,Oare diavolul te face sd mori?" ,,Nu. El nu poate nimic asupra Mea." ,,Pentru ce dar te fac evreii sd mori?" ,,Fiindci Eu binevoiescaceasta, ca si cunoascilumea ci Eu iubescpe Tatdlgi precum Tatil Mi-a poruncit agafac. Eu sufir moartea, nu fiindci sunt supus ei, nu pentru cd datorez cevastipAnitorului acestei lumi; ci din_ga-uza iubirii pe care o am Eu pentru Tatil Meu." judecata Acum este acestei lumi; acumstdpdnitorul lunii acesteia aafi aruncatafard(Ioan 72, 3I). Aceste cuvinte, cum se potrivesc cu acestea: Eu Te-am preasldait (Ioan Tine pe 17,4)?DesivArgit,gi 50

ele sunt totodati de acord.Cum Tatdl a zis:il uoi preasldai. Fiul facesd se cunoasci cu cefel de slavd il va preasldviTatdl.$i careesteaceastd slavi? lumi va fiscos afari Ce vrea StipAnitorul acestei judecata si spuni aceasta: Acum este ncestei hmi? Este ca gi cum ar h zis:,,Judecata gi rizbunarea vor veni." Cum? Diavolul, careestestdpAnitorul acesteilumi, l--a-ficut"$--moard-pe primul -om, pe care l-agf,sit-vin-ovat de-paeaU cdciprin pdcat a intrat mosrteain lume(Romani5,72). -In Mlne el n-a gisit nici un pdcat. Pentru ce s-a aruncat atunci asupraMea gi M-a dat morfii? Pgntru ce 4 intrat el insufletullui Iuda ca sd Mi ucidi?" Si nu veniti sd-Mi spunefi cd Dumnezeu a rAnduit lucrurile acestea in agafel, cici o agarAnduiald n-ar fi putut proveni decAtdin inlelepciunea Sa qi nu din a diavolului! Dar totugi sd examinim purtarea acestuiduh rdu. ,,Cum va fi lumea judecati in Mine?" Seva facesi apari,acestduh 'rdu ca inaintea unui tribunal, gi i se va zice:,,Cd tu i-ai fdcut sdmoard pe tofi oamenii,ti-o trec cu vederea;cici aceasta ai ficut-o fiindcd i-ai aflat vinovati de picat; dar pe Iisus Hristos de ce L-ai ToaomorAt fu?" Nu estetotodati o nedreptate? td lumea va fi deci rdzbunatdin Iisus Hristos. Pentru a vi face aceasta mai clar gi mai sim!it, ma voi folosi de un exemplu.Sdpresupunem un tiran crud careacoperdcu mii de rele gi-i ucide pe tofi cei ce cad in mAinile lui, dacd atacAnd un rege sau un fiu de rege el l-a ficut si moa51

gi tdmdduire St'infi si mariduhotrnici despre exorcizare

gi tdmdduire Sfin[i;i mariduhoanici despre exorcizare

ri pe nedrept, chinul lui va putea si rizbune pe tofi ceilalfi pe carei-a ucis el. Si presupunemun cdmitar carecerede la datornicii sii fird crutare ceeace-i datoreazi ei, care-i lovegtegi-i pune in inchisoare,gi apoi cu aceeagi indrizneald facesd fie inchis un om care nu-i datora nimic. Atunci va fi pedepsit pentru purtarea fald de ceilalfi; cdci acelail lra facesd moard. SeintAmpli la fel cu privire la Dumnezeu.Diavolul va fi pedepsitpentrll ceeace a ficutimpotriva-y"o-a$fre, prin ceea lui Iisus ceaindrdz-ni--tsi_-_I_faci Hristos.irnpotrivalui. FiS atenSla cuvinteleMAntuitorului, gi veti infelege ci aceea vrea s-o spunl prin aceste cuvinte: ,,Acltmstdpinitontlacestei luni anfi aruncatnfard, in iad" , prin moartea Mea. lar Eu,cQnd Md aoitndlladepepdmhnt,,ii a_oi tra(Ioan gepeto[ilaMine 12,32), adici gipeneamuri. de teamd ca cineva sd nu zicd: ,,Dacdst6pAni$i torul acestei lumi are biruinfi asupraTa,cum va fi alungat in iad?", Iisus previne aceasti obiecliune gi zice: ,,el nu Mi va invinge"; clci cum il va invinge el pe Cel ce-i atrage pe tofi ceilalfi? $i el nu vorbegteacolo despreinviere,^cidespre ceeace estemai mare decAtInvierea: li aoi trage petoli la Mine. Daci MAntuitorul ar fi zis: ,,Euvoi invia" , El n-ar fi fdcut cunoscut cd tofi vor crede in El. Dar zicAnd:,Ioti vor crede" aratdgi una gi alta gi amintegtecd va invia. Dacd ar fi rdmasin moarte, gi daci n-ar fi fost decAtun om, nimeni n-ar fi crezutin El.

ii voi atrage pe toli la Mine. Pentru ce zice Iisus Hristos cd Tatdl atrage? Cdci Fiul atrigAnd, Tatdl de asemenea atrage.Euii uoiatrage, ziceEl,fiindci ei sunt in agafel oprifi de diavol, incAt nu pot sd vini de la ei ingigi, nici sd scape din mAinile celui ce-i fine. in alt loc MAntuitorul numegte jefuire: Cumpoate aceea cineaa sdintretn cnsa celui jefuiascd taregi sd-i lucrurile,dacdnu va legatntfri gi (Matei 12,29). peceltare peurnfi sd-iprade casa? Ceeace numegteacolo ,,jefuire" , aici El numegte ,,a atrage". (Ioan lumii acesteia afostj udecaf [. . .1Stdpdnitorul "Ll). 16, Hristos vorbegteinci aici de judecatd, fiindci EU-ainvins p,ev_rijmagpe stipAnul acestei lumi; ceeace un.pdcdtosnu poate [ace,nici un drept dintre oameni. ,,Cici din cauza Mea, zice MAntuitorul, este el judecat gi condamnat! Cei ce-l vor cilca apoi in picioare,qi cei ce vor vedea semnelefnvierii Mele o v-orgti, recunoagte in este-qem!u-l -c-o-ndamndriilui+enbu cd., sfArgit_eln--{p_!r!$le MA tind. Evreii M-au invinuit de a fi stdpAnitde diavol gi ci sunt un ingelitor, dar toate invinuirile acestea se arati zadarnice gi mincinoase.Oare l-ag mai fi invins Eu pe stipAnitorul acestei lumi daci eram vinovat de pdcat? Iatd-l acum osAnditgi alungat!" Inv5lafi cu acesteadevdruri, si ne trezim, si iegim din invArto$areanoastri, si-L sldvim pe Dumnezeu, nu numai prin credinfi, ci incd gi prin viafd curati. 53

52

Sfinti si mari duhoarticidespre exorcizare 9i tfundduire

gi tdtndduire exorcizare Sfin[i pi mari duhoanici despre

- Cum se ffianifestd tnri.urirea duhurilor rele asxtpra oamenilorT - Pdrintele Dumitru Sttuiloae: SJAntulApostol Pavel declardci acestedqhUfi,fele srl_nt_ridsul , a{rc; pretutinde cd stdpAnescintunericul acestui veac, adiLg--Stru, cd intind intunericul pesteviala aceasta, irlgi_es,gst14b4temla lumina de dincolo td pentru noi {e ea, (v Efeseni 6,72). spun.cd elene leagid_e_ogp_rafajaLrrquf rumoas5, tlor,f*icA_nd,of dg1 { q p_{rumu sef e nespi4,tuaIa, netran sp_a_rentd,

sau de somn, e prin mAngAieri, aprinz6ndu-le spre porniri erotice nebune gi nelegiuite." in duhul nostru imagina$v, intrucAt $i ei. sqlltduhuri, egllcuvinte dq-algpati,qli1.or El BldI cerilor.Fiind duhuri, int si trupul nostru, ci aproapeisi imbini eul lor cu i qulnostru, incAt ne._egleIcu sd distingem-rnani- ] fe-slarcanoastrd de $e$fgqlqea 1or. De aceea \ cer ale$ie $i o mare sobriet& la produqglg-imaglutiei sau la - nelue-iri". de oamenii cradi_ferilgp-qs_1u,ni !!,ind

rul il numegtepe diavoi stdphnitorut lumii orrrtrl ia (Ioan 72, 3'1,;74, 30;76, 71).E vorba de lumea aceasta privitd in eainsSgi, i4_suptafa!4 ejppacd. Aceastdsiipr_4fa!5 stricicioasd, dar atrigdtoare, o poa-te -di-rui satanagi o promite gi lui Hristos (v.Matei 4,9). spune: ,,in felul acesta,4emoMiharl-P-aelles nii Sifac _qA+ygrqi{ea cu-n-oi cagd in.-ghi*Agqu.ns, nu simtim @eunfld leeslg_lizbo!gI... Trypgrile (heoryordrile, am zice noi) menic.e,lu"dndde

de pasiunl diferite. dupd cei stdpA4i,t.i vorbegtede cele._gp,-! {qhu1i -colespslqr_ggl (d I pa timi uhul icomiei p Anpgnzarld", tecelui, duhul desfrAnirii, al iubirii de avufie, al mAniei, al tristepi, al trAndiviei, al slavei degarte, t, al mAndriei). Dar ele pentru cd 9i p_1!imil9,$_!Ulin-lanf. Chiar care pare patima cea mai spirituali, g.-Pl9: dusul legirii de suprafata lumir,4gp_lgvedefe a cAdgpglglpersonal infinit al ei. 41lu a--spirisJuic:cqt p ri leju I m Anvine fdrd voia noastri ?proape driei. ?Dtristarea pe nesimfite, pentru neleugita in lucruri lumegti de mai mare sau mai mici importanfd. Ea poate ajungepAndla disperaresau chiar la sinucide-

54

55

gi tdnfidtire exorcizare Sfinti gi nuri duhoanici despre

Sfinli gi mari duhoanici despre gi tdmdduire exorcizare

s{_q1eag_cf-inee_t, !nce! gi si devini puternic ca un ii facemuF de intristare, pe allii sgzi !eu. P.e-unii

d.argi t qi olenacltate neobosit6, i in stdpAnire de ele. Dar lupta aceasta n-o poateducecu succes omul

,t"tJ
.l

I spune: ,,Impd-

ui...el&
Pqt4Yntsi aleagdcele sensibilein c.efirii, e isfimea loc de celeinteligibile; qpor_ ia), qasdlupte pe ; in sfArgit,inyat diferiteler4qdqriale plicerilor celordupi simfuri t (ca si slujeascd astfel simfurilor). C peste acesteputeri (ale suflee3 4gazi ga "s-!-dp^i.rre sXdomneascd tului) lucrurile sensibile,s sufletului legea pimAntului..." p e f.a-c.dteflle t in infdfiD-lavelul -se-st!gl.r-4-degafil,e lucrurilor sensibile9i iryehip amd-

pacd satana a3gllplg!3ls trspul qi pelr&ilitatea lui urnand ti suprefala-scnsrbil! a lumii, le. EJ-aficut I purtdtor de_d_unnezeire gi prin aceastaa resJabilitp-uritalea-truB_ului. El a ardtatc I nu e legatin mod fatg! de trup gi de lume. El a restabilit in acelagitimp pg!rce_@rde a lineJrupul nestipAnit prin sensiFe_igmane bilitate de suprafala lumii. Tmpubisiql$Irlg bri au devenit in el ceeace trebuiau si fie aryqn_de d a lumii sensibile;iar aceasta, loc transparental prezegqi lui Dumnezeu. - De ce ni se spune totugi: Nu iubifi lumea, . nici cele ce sunt in lume? - Sfhntul Iustin Popoaici: Pentru cd,lumea int Iloan5,19),fiindcd celriu.P-.ieat=s,u in lumea intreatul gi-aintins gA, --.c6!-mai ascunscu putinfi -, incAt a ajugs*gqgaapr_oape impgs_ibi_I, s{ fe deo; le rlisfingi. 99b-egtlgi-si $i $i-a . Lumea,prin iubirea ei de pica! s:a identificat cu.riul, incAt,,rdu'lgi,,lume" au
3/

dincelesensihile. p_an{A -c-ores-pun-zd-t-o-r , prin sare Iate {t4VglU_luieste gi Zrefufeqle_ _Uelgul!_lu cruri le dgg4l rgtle4plus-ens1$le_q41 ", ea-qelgl.llllgll&ihilecarei4gsagi-mintea'" Lupta i*pp!4yg- i_rltlglot duhurilor rele cere subtirime pentru a lg_s_ufpflndede la incepuf 56

gi tdntdduire exorcizare Sfinti si nmri dtthoanicidespre

Sfinli gi mari dtrhoonicidespre gi tdntdduire exorcizare

ince! -qisi devind puternic ca un s4_-c-r,e*A-q.gainee-t, leu. P-e*uniiii face muF de intristare, pe al1ii sEzi

dar gi t qi o tenaeitale neobosite, i in stdpAnirede ele. Dar lupta aceasta n-o poate duce cu succes omul _1"i., .l satana alg4plg4ls tru.pul t! pgry&i_Dacd litatea lui urnand gi Euprafa@il4 _ahlmii, le. El,afdcut I purt-dfoq-d-e_-dunnezeire 9i El a prin aceastaa restahjJitpurita,lea _trup_ului. ardtatcd rr4ulnu e legatin mod fat4! de trup gi de lume. E-la restabilit in acelagitimp pgtrcA_@rfe-jgmane de a {ineJrupul nestdpAnitprin sensibilitate de suprafafa lumii. Tmpulsr_siq;nuile lUi au devenit in el ceeace trebuiau si fie, qrg3Ude loc i a lumii sensibile;iar aceasta, transparental prezenfgilui Dumnezeu. - De ce ni se spune totugi: Nu iubifi lumea, . nici cele ce sunt in lume? - Sffrntul lustin Popoztici: Pentru c5, Iumea Iloan 5,79),!indint qel rdu.Ei-eacd t-"eu in lumea intreatul gi-aintins gAt-m-ai cu putinfi -, ge, -_ascuns incAt a aju,lgggq, aprga-pe, impgsipi,l.9{"l9 deo; si le djstingi. $i qebcsti-$r Si-a . Iumea, prin iubirea ei de pdcat,s:aidentigq riul, incAt,,rdul'lgi,,lumg"4u ficat at4h 57

4r

I spune: ,,Impd-

ui... al$ P9!u-Yniin sensibile cele sd aleagd firii, c.g. e isfimea loc de celeinteligibile; apoiia), qasAlupte pe ; in sfAr$it,invat atqplice-rilorcelordupi simfuri diferitelemg_dgri t (c3_ astfel simfurilor). C sd slujeascd puteri (alesuflepesteaceste e;13gazi.qa *s-tdp.'i3.re si domneascd tului) lucrurile sensibile,s pesle fecslt5-filesufletului legea pimAntului..." -, D.-tavelul,,ss-g!-c_g44q. t in inf6!iqafilelucrurilor sensibile9i trehip ami-

coresp-ut-za-to--r din cele,sensibile. p0fffJe prin sare este lata dlavdg_lq_i gi Lre.lULqqle cruri le 14e1_nu!!_lu *ot!g!+Plaga_q s91s1pil9 ",d",94J " de la inceput, -sJrbtirimepentru a lg_s_lffp11nde 56

bgras inintea. felef$@ih,ile care. "1 Luptai*pp!4_"?-ilptklgfduhurilorrelecere

gi tdrndduire exorcizare despre Sfintisi mariduhoztrtici

Sfin{ipi mari duhoanici desprc exorcizqrc Ai tdrndduire

i estede fapt.iubirea ajuns sinonime. Sfinhr].loanileopicatului gi a riutifii. De aceea lumea,iubirea iubegte lggul ne scrie: ,,Dacdcineva Tatilui nu esteintru el." Dar iubirea noastri fa!5 de Tatil poate oare ajunge la mdsura iubirii TatdifrOeaUli-sd iubegti a aceasta lui citre noi? ce"-P-Ete".-49mu{itor 9i tot ce este dumnezeiesc,Lo,t v=e-gnig si iuhe$ti binele.lui DuIIEe-zgu.adevirul lui Dumnezelr, dreptatea Lui, r:lbirea,Lui intelepciunea-Lui. Aceasta e o altd lume, dqnmereiaqq4,ncrnudloare"adeviratd" dreaPtd,-adesdvArsrteiin$elepciuni gi a vegnieiei. - Ceorea sd spundSfilntul loanTeologul cind ne aorbegtedesprelume? - Sfhntul lustin Popottici:O definegte in acest gdies+afrntruchip: Pentru cd tg[-ceeste nu uiefii,[toate acesteal pului, pgftpochilor Ei . L,frmeala care sunt de la Tatdl,cJ-tbntSfAntul EvanghelistIoan esteiqb:ircit se gAndegte trufia ttupului,poftaochilor, picatuluil P-ofta,pofta sunt pdcatelede cipitAi, aie[ii;acestea iri i tgle- nnclpal'c-ale picahrlu i. D in pr,i-c-i44 !gb, a ajuns t[eal-elpacarufa{f,de-pdcat, s-ale lui, stinrintd in pdcaf peplniem a picatului.Dar ? Sunt ochii nesitui, care au-tras^-inpicat il lrag intreg neamul omenesc.A-qegtia omul i. D__acd

gte prin pociin!5 qi daci ciune, daci n nu:rindulo$mz-; Prin milo stenie, e ,!oafepdc^atele, cu _atAta pornire, incAt vor u-mple .$ivor-de,v*asta-intregul lui suflet. Vai de cel ce-gidd ochii spre pdcat ca armd. a nedreptdlii (Romani6,'I..3)l CAtdesprecel de-al treileapiCat, pdcat ce aduni in sine toatepicatele lumii, acestn$ia aie{ii.Este primul pdcat, e pdcatul ta_est-e lui satan- izvorul tuturor pdcatelor. A fost qi va rdmAneperrtru totdeauna.Putem afirma cd este tot pdcatul: in_m-iezul._s_iu, ss fi_a trage d.in-m6ndriegi se line prin mAndrie. Trufia aie{ii s-afesut din nenumdratemici orgolii, dintre cele mai diferite, mari sau mici, trecdtoare sau statornice.Si amintim mai intAi pe celemai (a savantilor, a oameimportante: g_lgry4deg4,{3nilor de stat, a tuturor celor sus-pu$i),qr.ra4dlla yeniti din frumusefe, mAndria venitd din bo_gila-ptelor bune, mAndria ti,e, ry,landriadin_,ca_uzadin cauzasmereniei(chiar aqa,din cauzasmereniei!), mAndria din cauza, milosteniilor, mAndria Existi oare vreo virfute, una venitd din sueces... singuri, pe caremAndria si n-o poati prefacein patimi? Vai, mAndria ce-setrage-din rugdciune preschimbdpe cel ce se roagd in fariseu, iar pe cel ce postegtein sinucigag;astfel c3*gg,c_e-3_igat

estede faptpica,fu-l mdndriei, . De_n-el-fi_Jast nn-6-nftia, n-armai fi fostpdcatul, nici in lumeaingereascd, nici in lumeaaceasta Toateacestea omeneascd.
59

58

gi tdntdduire exorcizare despre Sfintigi nnri duhoanici

Sfinli pi mari duhoanici gi tdrndduire despre exorcizare

,,nu sunt [nu vin] de la Tatdl", ci Fiul Unul-Nis(aine)delaTatdl. cut al lui Dumnezeu e Cel ceeste intlugltd gi personaDar El e tocmai Iar in lizatd.in toate desivArgiriledumnezeiegti. dintre toate virfutile este Evangheli a LuL impotriva tuturoi celorlaltepicate. rq! fea.c cel cefag:toja hti $i lumeatrece,gi poftaei, d^qr knein aeac.Lumea dulcefilor pdcdtt rdm D umneze toase va trece, pentru ci pdcaful este aceastd putere intunecat5, aceasti singurd putere care naqtemoarteain fiinfa omeneasci,adicSceacare o laee-muritoare qi fdr6 ro-st.De fapt, prin,toale lui, omul nu face altceva decAt,sdimplip-Acarcle d-ia4easci vgia @pdcatelo-r"= vplul. Voia lui, a diavolului, e aceeacare trage pe om citre toate cele muritoare, citre tot ceea ce se trece.Mai intAi de toate,pac*arul4l$rygegi n om toate cele prin care or4u-lgandeqincepe si devind nebun,incepesi catate: acesta !ogheze toate lucrurile caduce,idcilcsi" patimile dgy-ittdivinitifile-lui, grija lui de cdpitAi, lelul gi de cdpitAi a sensul viefii lui. Ai-ci se afli e $i4tiinticultural @gti fice, filosoficegi artistice,politice gi religioase. in futa diavolului std Dumnezeu-Omul, Cel tqate si s-tap6neaqgi ce ne aratd. unacestelucruri trecitoare gi moarte, qgi-a"lui c. Cum? Fd-c_l+d Dumnezeu rdmhne lui Dgmaezcu Cel cefaceaoia 60

tn aeac. D-r Ulde s-a aritat voia lui Dumnezeu? pumnezeul i-4 Om Hri-s_tqs Lu-i.EyanS-i-inSJ6nta ghelie. implinind Evangheli4 omul se umple de ne-muriregi de viafa vegnici, aiu.ge nestricicios. Care este omul cu adevirat nemuritor? Doar adevdratulcregtin! - Deci omul nu a fost iremediabil luat tn stdpdnire de cel rdu? - Pdrintele Dumitru Stdniloae:Daci rdul ar fi fost legatin mod fiinfial de trup gi de lume, intruparea Fiului lui Dumnezeu nu ar fi avut nici un rost. La fef dacd omul ar fi fost iremediabil luat in stipAnire de rdu. Numai pentru cd raul nfr_a fo_st lega-t-esential de om. qi de lume - gi pentm din inifiati-va exclusiyi a cd flul 1-rg.$--aprodtrs o_mului,care nu a fost numai autor al riului, gi gi vichmi pasivi a lui, protestAndprinI in mod neincetatimpotriva rdulg1"sp1e care e ispitit -, Fiul lui Dumnezeu S-a intrupaf avAnd puti_nfa e chiar prin trup diarrolului (v. I Ioan 3, 8): lu_crurilePe de alti parte, un progres real al nostru gi al relafiilor noastrecu semeniinu ne poate aduce decAt lggftr_cupasiunile, aiutata de haru-l lui Se opune _q-!g$tli _Hristos,Ca-re Saleumane sub rohiapasiunilor, Numai satana vrea si fie stdpAnitor, in sensul cd vrqA^s? d.o-mneasce asup{a.Q,mqlui;9_!1ndu-I. Dumnezeu e Domn gi Impirat prin iubi61

gi tdrtrdduire exorcizare St'inli gi nrari duhotnricidespre

Sfin[i pi nnri dr.thoanici despre exorciznre gi ttundduire

re, f{cAnd pe om liber gi dAndu-i puterea sd-L ii iubeascd,liber de orice patimi. Prin aceasta dd omului puterea sd biruiascdpe stdphnitorul lumii, ficAndu.se el stipAn. Dumnezeu nu e un despotnici chiar fald de lume. Pentru omul liber de satana,lumea devine ambianfa libertilii lui I lfeluDumnezeu gi a libertifii omului. lume), Ea-l poate face -Ilu-sd-od-i-sprefuiascd.. sdvadi prin eape Dumnezeugi si seintAlneasci face s5-l stipAneascd cu El. Numars_ata-na peste p_e om. latr 4gm4i el s-tdpAneEte prin lume pe om, nu stdpAnegte em. ci il face liber in ea. Dumnezeu il arati pe om ii devine lumii, stipAn al lumii. s-up-erior qr4ulq1pentru Dumnezeu, cAnd acesDumnezeu prin t ea. in sensul acestasalana ,-g-fuce El e in de stipAnire a omului. fui pentru--omul ultimd analizd stdpAnitorul lui Prin pica1. - Careesteetimologia cuztdntuluiexorcizare? - CuvAntul exorcizare vine de la grceeglgl gi a fost preluat de limba romAni prin _qxorkizein intermediul_lrmbii [atine, adicd exorcisare. El are inlelesul a pe cineva sau dsiJega prin jurimAnt. In Fnptele Apostolilorgdsim acest cuvAnt cu o referire speciali la practicareaexorcismelor. 62

Autorul vorbegtede iudei care umblau din loc in loc, tncexcand sd cheme numele lui Iisus pestecei ce aveauduhuri necurate,zicAnd: Vd jur pe lisus pe Care-Lpropouddttiegte Paaelsd (Fapte iegili afard 79, l3). Deci prin exorcizare sp inlelege Lnanu_hfde.citre o persoani sfinfiti p3ntru g_tln.tesau.qn lucq.rposedatde el. Dar sau ,,a_q9tjglgl'glgli fiind adoptat cu acestsensmai alesin actelede exorcizare, infelegAndu-se strvArEitndeslujitorilsfintelor altare,elU_e_qgl_LPreo.F, de a alunga diavolii din oamenii posedagisau A!rygglli de duhurile.rele, cg ajutorul E><orcizarea esteo lucrare specificbisericeasci, alcituiti din ri:

ot peltlu_alungarea duhurilor necurate care au

puq-aEpanirepe-uxJi-o-amenlP=e&qentcnaturale sau chiar pe ohiectg aflAndu-se astfel sub i-nfluenladiavolului. -in Sfhnta Stipturd gdsim indicii referitoare drii? la originea exorciz - Practica exorcizirii exista gi la poporul evreu. SfAntulEvanghelist Marcu ne spune ci SfAntulApostol Ioan s-a apropiat de Iisus qi I-a zis inadldtorule, am adzutpe cineaa demoni scolilnil 63

gi tdrndduire exorcizare Sfinti si mari duhotnricidespre

gi tdmdduire Sfintipi mari duhounici despre exorcizare

Tdu,care tn numele nu merge dupdnoi,gi l-nmlprit, pentru cd nu mergedupd noi. Ipr Iistrsa zis: Nu-l Qpriti,cd nu e nimeni care, fdcknd ureo-minune,iry sa Md aorbeascd de nJLws,le lyleu,sd poatddegrabd rdu (Marcu 9, 38-39). Despre aceasti categorie de exorcigtiamintegtegi SfAntul Evanghelist Luca in Faptele Apostolilor, unde scrie:$i unii dintre iudeiicareuntblaudin locin locsco[And demon| au inceputcapeste ceiceaaeau duhuri relesdchetne

pe nlry4_ZDgryrufu1 zicdnd: Vdjur pelisus, ftsus,

Care-L propoadduieEte PaaeMar ceice aceasta fdceau gapLeji eraucai arhiereu iudeu.$i rdsai lui Sche:ua, punzknd il cunosc, duhulcelrdu,le-azis:Pelisus Si pelaael il gtitr,dar aqL i? $i-sdrindasupra lor ontul in careera duhul cel rdu i-a biruit gi inchtei aufugit goi Eirdnili din intr-nthti.a coplegit, (Fapte19,'l.,3-76). casa aceea Adevirata exorcizare,practicatd de Biserici, igi are origineain activitateafdcitoare de minuni a MAntuitorului nostru Iisus Hristos sdvArgitd asupra celor stdpAnifi de duhurile necurate. Se gtie cd, la venireaSa in lume, ifrtreea ge.airre era supusd robiei diavolului, de aceea MAntuitorul a dus o lupti aprigdL,_iarp"otriva lui, alungAnd duhurile malefice prin exorcizarea oamenilor posedati, vindecAnd nenumdrafi demonizafi. mai multe cazuri SfinteleEvangheliirelateazd de vindeciri sau exorciziri ale demonizafTlor, sivArgite de Iisus Hristos. Sfinlii evangheligti 64

Marcu gi Luca relateazl, ci, aflAndu-se ins=iregogadin-Capemaurn, se gisea acolo un 0m cu duh necurat,carestriga tare zichnd: Ce-d _cu i, IisusNazarinene? Ai aenit c,q sd ne pierzi? Sfkntul lui Dumnezeu. Iar lisus l-a certat, cineegti: zichnd: duhul cel Wi Eiiggidin el. $i scuturfrndu-l gi strighndcu glasmare, necurat n iegitdin el (MarSlQng{ cul,2'l--28; Luca 4,33-37).De asemenea, Matei scrie ci au adus la Iisus ug-a!n4gt, avAnd demon. $i fiind scosdemonul, mutul a grdit. Iar mulfimile se minunau zicAnd: Niciodatdnu s-a nrdtatagain ceaa in Israel(Matei 9, 32-33).Acelagi evanghelistmdrturisegtecd ,,au adus la Iisus pe un demonizat, orb gi mut, gi l-a vindecat, incAt cel orb gi mut vedea gi vorbea", iar mulflmea mirAndu- se, Ii-tu.L le-a zis: scotpedemoni; deciiltLd cda ajttnsln uoi impd(Matei 12, 28). rd{ia lui Dumnezeu . Uneori intrau intr-un om lreeuafe, fdcAnddin el o creaturi greu de stipAnit. Fiind Iisus in ti-nutulGadara L-a intAmpinat aoealocuin[a un astfelde omcu dtthnecurat, careigi putea lege nici ndcar nimeni nu sd-I ?nmorminte, Ei in lanluri, pentrucd de multeorifiind legattn obezi gi obezile gi tn lanluri, el_rwBe-alanfutrile, le sfdrfrma, gi niarui rut puteasd-lpotoleascd[...] iar lisus a zis: din omul acestfi, Care lggiduh necarut Ei l-a'intrebat: estenunteifi estenumele? $i i-a rdspuns: le meu,c!gLS!1lgU_AUlf.t..1 nu aenit onmenii si $i aadd ces-afutilmplat. $i s-audusla lisus,gi au rtdzr.tt 55

gi tdnfiduira exorcizare Sftnti si nnri duhotnticidespre

Sfinli si nrcriduhoanici desprc gi tfuniduire exorcizare

jos,tmbrdcot giintregIqminpeceldentonizat Feznnd (rcLtsese gi s-auInfricote,el cnre legiunea dedemoni, gnt.Iar ceicare au adzutle-au poaestit cumafost ctt tlcmonizatul..., inceptLt ei au sd-L roage pe Iisussd Qi Seducdditt ltottrrele lor.$i intrfrndEItn corsbie, celce demonizat il rugasd-lia cu EI.insdlisus nu l-n fitsese Idsnt, ci i-a zis:Mergi in casa ta, Ia ai tdi, gi spune-le gi cfrte Domrurl te-aruiluit. Iar omuls-a um finfdcttt dttsgi a inceput'sd aesteascd tn Decapole chte i-afdcut (Marcu5,2-20). Iisusltti; gi to[i semirurnau Aejvjtatea Sade exorcizare,adicd de alungare a duhurilor necuratedin oameni,o exprimXfoarte limpede Iisus Hristos cAndSeadreseazlf.artse'cineaa ilor, zicAnd:Cumpoate sd intre in casa celui jefuinscd tnregi sd-i lucrurile, dncd nu ua legaintkipe celtaregi peurmdsd-iprade (Matei 12,29). casa? re a dat-o MAntuitorul qt-SfinfilorApostoli. in Evanghelia de la IjE-us* Matei scrie ci Iisus a chemat la Sine pe cei doisprezece uceniciai Sdi, I.e,-q asuprfl dqt_ d-uhurilsr gi sdtdmdducelornecwnte, casdIescoatd gi oriceneputinfd (Matei 10, 1). iascd oriceltoald - Ce se infelege prin aceastd putere, primitd de la Iisus Hristos de cdtre Sfinlii Apostoli, c6reau desfdEurat o bogatd actiztitate,oindecind mul[i indrdcifi? - f.P.S. Bartolomeu Anania: se infelege nu capacitate sau indemAnare, adici ggya ce se poate inv-ifa, pe c_are Ap_ostqli!_u.rutea_z_d e.

- Aaem mdrturii in Sfhnta Scripturd cme indicd exercitarea autoritdlii diahre de cdtre Sfinfii Ap ostoli pria in d exorcizarea? - SJAntulMarcu spune cI Apostohi scotesu (Marcu6,73),iar intorcAndu-se mtLllidemoni din misiuneaprimitd de la Iisus,I-au relatatcu bucugi demonii rie: Doamne, ! ryi-qg "g1rpyn Inr El le-azis:Nu ad buarati deaceasta, cdduhuriIe ai seplencd, cipd_bucut@i cd sunt scrise ). Dupd cum vedem, Iisus Hristos avea putere desivArqiti asupra duhurilor necurate, fiind Dumnezeu adevdrat, sc_ofAnduledin oameni pe care il rostea.La rAndul Itrglai lor, SfinFtAp-qlali alun gau duhu rile in,, numele Sdu"-, adicd al,lullisus. Acest adevdr esteexpus cu multd claritatein Faptele SfinlilorApostoli.in aceastd carte,S-fAnfi.rl Apostol Luca scrieci, aflAndu-secu SfAntulApostol Pavelin oragulFilipi din sudul Europei,au fostintAmpinafi de o servitoare carenaea c Ai care aducen mult cfrgtig stupilnilor ei,_ghicind. Aceasta, dupd linfrndu-se gi Paael dupdnoi,striga, zichnd: Acegti oameni sunt robiai Dumnezeului celuiPreainalt, caread aestesc aoudcalea mhnttririi.$i aceasta ofdceatimp demulte zile.lar Paael, mfrniind.u seEi tntorckndu-se, a zis duhtrhti: s t1iporttncescsd iegi.Sjn_ea. (Fapte in acel 76, 76-78). ceas a iegit $i - Sfinlii Pdrinli gi-au insugit aceastdmdrturie biblicd? 67

gi tdmdduire despre St'inligi ruariduhoanici exorcizare

Sfinfigi mari duhoanici gi thndduire despre exorcizare

I i;]

,l

- Aceasti practiceau continuat-otofi slujitorii B-isericii.insecolul al Il-lea, Sf6nfi:l-Iustin Marmentioneazd despre existenfaexorcismelor, care spune ci se intemeiazi pe ,,pqtetejr_lqr-nede care gi ,,demgryi tremu,rd,cAnd sunt b-lestemati cu acestnume". De asemenea, zice cE, dlungat in numele lui Iisus ,, esteinvins gi supus". gi despre pllgrea sa Despre iry-aeFunea"--d-e exsr ciz-*e vorbegte gl,Origen, iar SfAntulIoan Guri de Aur afirmd cd ,,fatd de puterea Celui ristignit fug dracii, ehta_f Uumaj numele Sdu". Deci invocareanumelui ,,Iisus" esteun element caracteristic al exorcismelor,gi practicarealor urcd pAndin vremea Apostolilor. - Chrcare dreptul sd practice exorcizarea? - Slujba de exorcizareo sivArgegte&eafe_ep*isJqPJau+ t, avAnd aceastddatorie, canonici qi legal5, prin-uedsfumea+astomliglsfinlitoare primitd odatd c i. Deci nu esteo practicdnoud, introdusd intAmaceasta pldtorin rAnduialaviefii cregtinede unii slujitori bisericegti, ci este o p-r-actied mo_gleni$, din activltate-aMdntuitorului lisrrs..!fti"1* qi a Sfinplor Apostoli, transmisd prin Sfintii Pirinfi gi legiferati de canoane. ln Evangheliile Sfintilor Matei gi Luca citim ci, dupi coborArea de pe Munte, pe Hristos L-au 68

inconjurat mulfimile de oameni, iar unul -a zis cdtreEl:inadldtorule, amadus laTine pe care fiul mert, gi oriunde-l apucd, tl aruncdIa pdmknt aredfu-trLaL gifacespume la gurd gi scrhgneEte din din[i 9i inlepenegte. Tdi sd-lalunge, dar ei n-au $i am zis ucenicilor putut... $inizindu:Lpe lisus, ?ndqtd a zguduit pecopil gi,cdzhnd la pdmhnt, sezaircolea spumegfrnd. pe tatdl lui: Chtdz)retne estede chnd $i l-a tntrebat i-a aenitacensta? Iar el a rhspuns: Din pruncie.$i de multeori l-a aruncatgi ?nfoc Ai in apdca sd-lpiardd. Dtr-. ajutd-ne, fiindu-li mild denoi. lar lisus i-a zis: Dt poti crede, toatesunt u putinld celui e. $itndatd strighndtatdlcopiluhi, a zis q,c_7rtat Iisus, adzhnd cdmullimea ddndaald, fufo4lgel n3curat, zichndu-i: Eai[iponueesc: gi rnni.intriin iglt_djn-el, el! rdcnindEizgtrduSsd nu indu-l cu putere, duhul a iegit;iar copilula rdmas ca mort,?nckt mulliziceau cdanntrit. Dnrlisas,QltJpdnIar dulde mrtnLLn ridieat,gi el s-aridicatin picioare. dupd ceaintratin casd, ucenicii SdiL-auintrebnt deosebi: Pentrucenoi n-amputttt sd-l izgonim? El le-a poate zis:Acest dedemoni cu nimicrut iegi ne,qm 9,14:29). nLJU!q_!__cu -(Ma.rcu P-e lAngi i,gihand,_dglltleprin care efectueazd, exorcizatea, se un rol Zeiesc foarte mare il are @soanei demonizate.Am vdzut cd lisus l-a vin-

decatpe copil d4Q{le_gledhlej i;5u.La _talalsr

fel s-a petrecut 9i in pirfile Tirului gi ale Sido69

Sfinti si rrmri duhoonici despre exorcizare Si tdnfiduire

gi tdmdduire Sfinli gi nnri duhoanicidespreexorcizare

nului, unde a fost intAmpinat de o femeie_eanacarestrigazicAnd:MiIuadicdpdgAnd, aneance, iegte-md, Doanrne, Fir,tlltti Daaid!Fiicamea-este rdu clinuiti de un demon!lisusi-n zis:Nu sunt trimis decht cdtreoilecele pierdute nlecnsei lui lsrael.Inr ea,ztenind, s-a inchinntLui, zichnd:Doamne, njutd-md!El ?nsd, rdspunzknd, i-a zis:Nu estebinesd iei phinea copiilarSis-oaruncickinilor.Dar eaa zis: Dn, Donntne, dar gi ckinii milnkncd din firimiturile cecnddela masa stdphnilor lor.Atunci, rdspunzfrnd, Iistts i-a zis: O, femeie,mareesteuedin[a ta;fie lie aoieSti, Qupq-cul,n $i s-a tdmdduit fiica ei in ceasul acela(Matei L5, 21-28).Am vizut ci Iisus Hristos practicaexorcizarea sau alungareaduhurilor necurate plin de p.uteredumnezfr-iascd. S-fAnlulMatei scrie cd,fiicfrndu-se seagi rd, nu adusla El mulli demonizali a scos duhurile gi petoli ceibolnaai u cuaftntul (Matei i-a aindecaf 8, 16); peduhulnecuraf ce intrase in omul din C-apernaum,l-a certat, zicAnd: i din el. duhulcelneutratgi strighnd cu glas $i sctrturindu-l nlnre,n iegitdin el. $i s-auspdimhntat toli, incht se ?ntrebau tntre ei zicfrnd: Ce este aceasta? O tnad[dturd noudEi cu putere; cd gi duhurilornean'nte le gi I sesupun(Marcu 7,25-27). porunceSfe, CAnda jn {-ecat-pe-taxdruLluna ti c, a zi s duhu I ui: D r. v. th mut gi surd, lqLd.iael, Fisdnu-s1si irytri tn ell (Marcu 9, 25). lneori MAntuitorul nostru Iisus Hristos jgi pestecei demonizati,cum citim PuneaSi-mAinile 70

la S^f6nt_ul EvanghelJslLuca: lisus, punhndu-$i miinile pe fiecaredintre ei, ii fdceasdndtogi. Din multriiegeau Ei demoni(Luca 4, 47).La lel aqproccdat-gi -Afintii Apostoli, care au primit aceasti puterevindecitoare. Urmagii Sfinlilor Apostoli actionau tot lui Iisus Hristos. Scriitorul bisericesc .Terfirlianzice ci ,, sunt supuse gi slujitorilor lui Dumnezeu lui Hristos. te, ele iesdin corpurilelam_e-nilot".De asemenea/ afirmi ci dgmql_rfsun_t scogi : ,,Conjurafiin numele unicului gi adevdratuluiDumnezeu,etincep fdrd voia lor si tremure, gi dupi aceeasau-ies-imediat,silu di_spar cu incetuL in_timpce credinla celui suferind cregtegi harul vindecdtor devine activ." . Despre , episcopul Milanului, aflim ci exorciza p a i, scolAnd duhurile rele. "SfAntul_Qrigoriq*dgNyss4 in ViafaSfhntuluiEfrem,vorbegte despre,, dgupracelui demoniza(', iar Sjantul-f-ugodcd eNaz,-ianzscri e d espre i-qu_s-em-n-u-l -Sfintei Cruci " . - Dar mireanulsflu monflhulpoate sd citeascd exorcisme? -BisericaOrtodoxdp,gpsrrni,tecamireanulsau monahul si se substituie preotului gi sXindriz71

gi tdmdduire Sfinli si mariduhoutrici exorcizare despre

gi tdntdduire Sfinli gi nnri duhoanici exorcizare despre

neascesd citeasci molitvele SfAntului Vasile cel Mare sau alte rugdciuni copiatedin MolitaelnicAi preluate in carfi-le de rugdciuni unde apare forp-_Le-otul, ca slujitor al Altarului, cu

kadilie Ei libertate, cd oJoul se indrepteazd.-aritmetic, d_ar. preten$lle ii cresc geometric. Doar ce-a plinit ceva din poruncile sfinte, cd vine cu pretenfii, ca sd-giimpund punctul siu de vedere, de multe orip-cstepreot 9i pesteBiseric5,UlJeqd c{:qsJglulqqi g4_q_m. ' - Carcsunt exorcismele cel mai desfolosite in Bisericd? - PeJemeiulputerii date de Iisus Hristos Sfina alcituit rugiciunile lilor Apostoli, B*iEerica numite exorcisme,din Rhnfutiala ehumefaceriicat natului, care se citescinainlea Botezuluir. Preotul, in activitatea sa pastoral6,,ohciaz6, exorcizarea ori de cAteori sivArgegte aceastd SfAnti Taini. Se gtie ci, inainteg sdvArgiriiSfAntului Botez, alcituitd dintr-o serie existdo rAnduiali speciald, preoni pe carele sivArgegte tul egry celui ce se pregdtegtepentru a fi botezat. Acestaesteadus ugilor bisericii, Bregi-l otul il descingede brAu de haine, d.ezbracd fafa il intoarce cu spre risdrit, fiind numai in cimagi gi descul!.Apoi, preotul sufld de trei ori, in chi lui, insemnAndu-lde trei la piept, zicAnd la fiecaori la fqqgte,la gur-d.gi re inchinare: ,,MAinile Tale m-au ficut gi m-au t&!j", apoi, punAnd mAnape capul lui, rostegte
1 Cel mai vechi Euchologion bizantin: Bnrberinigraecus Editura Dei335;Diacon Ioan I. lci jr., Cnnonul Ortodoxier, sis,Sibiu,2008, pp. 950-953.
/J

vol: t prin intermediul Sfintelor Taine.

{psalcii Primit

a unei versiuni a n care it o fugiciune preluati dintr-qn Molitaelnie mai vechi gi care cuprinde formula: ,,AQd, Doamne,StdpAne a toate,AqZryLli pe mine,_nevrednicul slujitorul Tiu (arhiereu sau preot - n.n.)9i dezleage...'(Cf. Rugdciunii Sffrntului Sfintittthti MucenicCiprian, dedezlegare defarmece, urdji gi n totfelul de luudri satanice). se infelege c ofiei, qileaa-cest acatist$ in careajungeau

le - P.S.Ioan Mihdllan: Am fost gi sunt convins despre ce spune AjftqAlg _P_la$a{_qale in cartea 72

gi tdttrdduire cxorciznre despre Sfinti si nrari drthourrici

Sfinli 9i mariduhoanici gi ttundduire despre exorciznre

o rugeciune adresati lui Dumnezeu inchinat in Treime,zicAnd:,,in numele Tdu, Doamne,Dumnezeul adevdrului, gi al Unuia-Niscut Fiului Tiu gi al Duhului Celui SfAnt,punnrAna mea pe Tdu acesta",rugAndu-L si ,,depdrtezede robu_l la dAnsul deger.t-aeiunea cea veche gi siJ umple pe el de credinfaceaintru Tine". Dupd aceastichemqe a lui Dumnezeuurmeazd trei r_ugdcrq4i, cunoscutesub numele de exor= 6isme. Ele au caracter evident de-inde-pirtare a incepe prin cuvintele: ,,Si te diafqlg!"i. Pr1r,r,a certe pe tine, diavole, Domnul Cel ce a venit in lume gi S-asdldgluitintreoamenica sdsurpetirania ta... Iegi gi te depirteazd de la cel insemnat, noul ostagal lui Hristos, Dumnezeul nostru." in a doua rugic-ig4e zice: ,,Dumnezeul cel sfAnt cel infricogat qi slivit, Cel ce estein toate lucrurile gi in tiria Sa neajunsgi nepitruns, Cel ce mai inainte fi-a pregdtit tie, diavolg pedeapsa muncii de veci, prin noi nevrednicii robii Lui i$ poruncegtefie gi la toati puterea ceaimpreuni cu tine lucritoare sd te depdrtezi de la noul insemnat cu numele Domnului nostru Iisus Hristos, adevirafu I nostru Dumnezeu." in a treia: ,,Doamne, cauti spre robul Tiu acesta,cearci-I, cerceteazi-lgi depdrteazl de la dAnsul toati lucrareadiavolului." Ultqrior, Sfinfii Pirinli au alcituit alte rugdciuni sau molitve, dintre carecelemai cunoscute suntMolitttele Sfhntului Vas iIecelM are.Caracterul 74

lor exorcizantrezulti din ngMle_aqeleformule calg pentru alungareaduhurilor necurate. Este suficient sd amintim invocarea adresatd lui Dumnezeu, zicAnd cd ,,blestemulacesta ce se faceilL numele Tdu cel infricogdtor sd fie splgjlg1o7iIea acestuipovdfuitor al vicleniei gi a tuturor taberelorlui", urmAnd apoi o serie de . inyociri, fiecareincepAnd cu expresia .te_b,lestgm pe tine, duh necurat". MolitaeleSfintului Vasile celMare au un puternic efe_ct vindecdtordac{_sunt ci-tite cu credinli gi potrivit rAnduielii bisericeqti. Am vizut din activitateaMAntuitorului nostru Iisus Hristos, continuati de Sfinfii Apostoli gi mdrturisiti de Sfinlii Pirinfi ai Bisericii,cd, prin sdvArgireaexorcismelor,qamenii se elibereazi de duhurile necurate. Despre qfsctele exorqlzirii citim la I C-tl1-il, Patriarhul Ierusalimului. El descrie actiunea exorcismeloripgufleful omului gi folosul pe careil aduc, scriind: ,,$i dAqefi se sufld peste fgle li daci egti exorcizat,acestea sunt spre mulcd aurul in stare brufumirea ta. GAndegte-te ti gi nelucrat este amestecat cu diferite materii, cu arami, cositor,fier gi plumb. Noi ciutim sd avem numai aur; iar aurul nu poate fi curifit de materiile striine decAtcu foc. Tot astfel,fird exorcisme_nu poate fi curifit sufletul. Exorcismq-lesunt dumnezeiegti,cdci sunt adunate din dumnezeiegtile Scripturi." In urma acestorruge75

gi tdnfiduire Sfinli pi nnri duhoz,rtici despre exorcizare

gi tfundduire Sfin[ipi mari duhoanici despre exorcizare

ci-uni,gesturi gi ritualuri sivArqite de preot csl p_l-egefit pentru prlmirea Tainei SfAntului Botez esleeliberat de sub stipAnirea diavolului. Acest gi din faptul cd, daci unii adevir s-e.cons.tatd preofi, fie din neqtiin!5,fie din Brabe,nu citesc qc-e-a-s,t{p4rte-pr-egdtltoareaBotezului,.ffi& botezafi plAng, sunt nelinigtili, tulburafi, fricogi. Din experie-nt+ r-u observat ci acei copii mici, indatase lilll$s-c cAndprecasepl6nggqlq-rmal, otul le citegteexorcismele. Deci, efectiv diav-_olul pdrdsqte pe cel pregdtit pentru SfAntulBotez. - Oamenii modemi flu concepcd omul poate fi posedat de diaaol. Chiar un noilerator (se pare cd ar fi cleric) al unui post local de teleaiziune afirmd astfel de teorii! Pr. hof. Alexander Schmemann:Omul modem, chiar dacd este cregtiryestein general foarte surprins sd afle ci -Taina-Botezului este de cuvinte adresate diavolului. Diavolul este,intr-adevir, absentiri concepfia moderni referitoare la religie: pcfltr:r omul d e azi, el aparfine panopliei superstifieimedievalegi line de o mentalitate primitivi; nglgerggi sunt cei care,printre-ei fiind gi preofi, propun a serenunfa pur gi simplu la exorcisme,fiind considerate ca ceva deplasatin perspectivareligiei noastre luminate gi modeme. CAt privegte p9 tq4qrto&g-$i, ei merg maideparte: ei vorbescde necesitatea,,demitologizdrii" N o ultri Test amentinsugi, 76

degajarealui de o concepfie perimati asupra lucrurilor - intre care d_e_monologia este una din expresiile esenfiale -, concepfie care ar masca mesajulautenticqi vegnic. p_iserica a,4fir1na,t intotdeauna gl.illgiuneS degpgsi, a cunoscut totdeauna, pentru a vorbi mai simplu, pe dia:rol. Dacd aceasti cunoagintr-o doctri.tere directd n-a fost sistemattzatd nd clar definiti, este pentru cd e greu, daci nu chiar imposibil, si definegtiin mod rational irafionalul. Or, elementul demoniac Ai, mai general, riul constifuie tocmai realitateairafionalului. Anumiti teologi gi filosofi, striduindu-se a explica gi d_eci a raFonaliza existenla gi cunoagterea rdului, l-au definit ca pe.oabsenti: lipsa bineLfi.Ei l-au comparat,spre exemplu, cujnh.rnericgl, carenu e nimic altcevadecAtabggnlaluminii gi care se imprdgtie cAnd apare lumina. Aceastd teoriq a fost adoptati apoi de citre deisdi gi de cXtre umanigtii de toate nuanfele, gi astdzi inci rnai face parte integranti din concepfia noastri moderni desprelume, in cadrul cdreiase consi- A ;. "\ deri ci remediullimpotriva rdului este instnrc :' tia, infeleasi ca iluminare a spiritului. Dar nu aceasta este ideea despre rdu pe care ne-o di Biblia gi care reiese ise; aici rdul nu este,desigur, o simpli absenfi. l, chiar dacd originea acesteiprezente nu este clari, nici ugor 77

gi tdnnduire Sfnfi ;i nrnri duhornticidespre exorcizare

etorciznregi tamaduire Sfinti si nnri dtrhoonicidespre

de infeles. nu estedoar 4bsenfaiubirii; este t e.Ea nu estenicicum rezultaful ignoran,tei. m . Cu cAt "nii oameni L-au cunoscut mai mult pe Hristos, au vdzut lumina Lui gi bundtateaLui, cu atAtmai tareL-au urAt.A

formule gi definifii. Astfel, rispunsul esteacoperit de simboluri gi imagini carelasi sd seinfeleagi cd , in lumea duhurilor creati de Dumnezeu, eri, odeci nu ignoranfa gi imperfecSune4 e care trivi, . Oricine ar fi diavolul este din ce&jliqldi gi dintrecelemai.alese ale lui Dumnezeu. El este,ca sd spunem e-feahrd aqa,destul de perfect,destul de inteligent, destul de putemic Ai chiar destul de divin pentru a cunoagte pe Dumnezeu g , penpe Dumnezeu gi tru a cunoagte , de a dori si fie liber de Dumnezeu. libertate este imposibili in iubicum aceastd $i careduc totdeauna la Dumnezeu qi indeamnd a se dirui in mod liber Lui, Acestea sunf desigur,sire total neadecvatepentru p-e care ele incearcd a o traduce. taina lgrifianti Cdci noi ml-gfbnimi.c despre aceastdeata,$d-a initi-ali ce s-a produs in lunea spiritualS- des-

gi, de asemenea, a

oricAt

sd si. Prima noastrdafirmatie estedeci ci existi intr-adevdr a htunericului, gi nu o simpli absenfi a binelui. Dar trebuie sdmergemmai departe:agacum nu poate existaiubire fird o persoani care si iubeasci, nu poate gaisfarrrd firi o persoandcaresi urascd.$i dacdtainaultimd abinelui reziddintr-oper-

si fie impotriva lui Dumnezeu?La aceste intrebiri Bisericanu di nici un rispuns precis.C:uAt rea,litateA e mai adAncd,cu atAt ea se preteazd.la 78

aceastd Sau,mai degrabi, noi cunoagtem realitateprin propria noastrdexperienfi, experienfa noastri a riului. 79

gi tdrndduire exorcizare despre Sfinti gi mari duhoztnici :: ,: lU

Sfinli gi ntari duhoanici despre gi tdmdduire exorcizare

de la rostul lui c . De unde caracfiresc, tr terul antinafural al acestei cdderi, care devine totugi un element integrant gi natural in fiinla e qi noastrd.$ tu! Dacdnoi I invifdm ceva din experienla spirituali, este ace-

nt. Noi nu vedem, poate,in toatd ceremoniaBotezului decAto plicutd sdrbdtoare de familie, d o sti pe punctul de a se inclegt4 a Fiindcd, vrem sau nu vrem, o gtim sau
flU,

. El nu l-a explicat.El L-a trimis pe Fiul Siu unic pentru a fi rdstignit de si fi,edistrucdtreforlele riului, pentru ca acestea

Desigur, o biruinld decisivi a fost repurtatd de Dumnezeu, dar diavoful nu s-a dat inci invins. Dimpotrivd, Scriptura spune ci atunci gi infrAngerea lui cAnde-l*afost-:fu1 de,_moarte a devenit inevitabild, c, e. E! nu poate-nimic impotriva lui m i care reprezintd prima dimensiune gi ceamai importanti in via!a cregtind. Noi vorbim diavolului! Tocmai in aceasta se manifestd credinfa cregtind,conform cdreia .In concepgs gi ac ra lizatd I zatE, lu i m od ern, s e cu ari a omu fi a_d l, ca toate celelalte,a. fost devalorizaf
redus doar la semnificatia lui rationali. In reve-

sep_nn_i@ireaia plrn qecbqa 9i p_rrn_a9cultetrebuiesi o pe_qg{e tS-Sa.Aceastaestedec inenoi il int6lnim Pe aceasti cale U.rmglryLnoi. vitabil p_g_didpl chiar in momentul in care am luat hotirArea de a-L urma pe Hristos. de TainaBotezului,careestqun-actde qi de biruinfi, e e,liberare , spre izvoarelebappentru cd tismale a . Atunci cAndmAnapreotuhri lui Dumnezeu

CuvAnt.
nu numai i s

lui atinge

gi, de el comunici ci mai ales

In accepfia 81

80

gi tdmdduire excrcizare Sfinti gi ruari duhoanici despre

Sfinli 9i mari duhoonici despre gi tdrndduire exorcizare

secularizati a cuvAnfului,nu numai cd esteinutil, dar este chiar ridicol si vorbegti diavolului, cdci nu estenicidecum posibil dialogul rafional le nu cu insdgisursairafionalului. sunt o explicafie,nici un discurs d . Ele rii
-#'+--'

sunt, cum scrie S

c et'.

m, ,,invo-

denti de lume. Or, lumea esteteribil marcatdde rdu gi de moarte. in concepqia cregtind inifiald,nu existaloc pentru dihotomia modernd a spiritului gi a materialului, omul era alcifuit in totalitateasa, in unitateagi interdependenfa sa organicddintre spiritual gi fizic. L.umeaintreagd e.ste-suferindi, incAt

Exorcismul este, intr-adevdr, lrn poem in acceptiunea cea mai adAnci a termenului care,in greaci inseamnd crea$e. El exprimi in mod pere gi o implinegte; el face posibil cge-a

ee_anunfi;
. $i exorcismulrealizeazi toate acestea pentru cX ; el i, Care a asue cuvAntul omemat viafa umand,

t.
epoca in care a fost stabilit ritualul acesta,

rdlia-cereasci, unde omul a fost primit de Hgistos, in agafel ci.lnallarea la cer, comuniunea cu au devenit cu adeDumnezeu gi i-ud_ulnnezeirea i. virat voealia$-dsrtinql. ultim al omu"lu preazd,pecatehumeru otul, conform indicafiilor de la capitolul respeci peste frY,,, " celui ce se boteazil. S_egprrafla este functia biologicd esenfiali care ne plstreazi in viatI, funcfie care,pe de alti parte,ne facetotal depen-

semnifica,tia lui era evidenti atAtpentru catehumery cAt gi pentru intreaga comunitate creqtind. Eitrdiauintr-o ltme$geni, a cdreiexigtenldera iryprgg44_t4 d9 p9mpa diab oli, adicd de.inchinarea li, de participareala cultul impiratului, de adorareaputerii etc.Nu numai cd csl ce se boteza ine la ce anume renunfd, dar era deplin conqtientde ti, de viafa gre4 cu adevdrat neconformd gi.radieal_eltfcrita de cea din jurul lui - viafd spre care-l ducea renuntareala satana. CAnd lumea toatd a devenit cregtini, identificAndu-secu credinta creqtind,gi a adoptat cultul cregtiryepmnificatia lepddiri (de sataacestei na) a inceput sd se piardl' fiind pe punctul de a fi considerati un ritual arhaic si anacronic.curiozi83

82

gi tdmdduire exorcizare despre Sfinli pi mariduhoanici

Sfinli gi mari duhoanicidespre gi tdmdduire exorcizare

tate care nu trebuie si fie luatd in serios.C nii s-auobignuit definitiv cu ideeaci cregtinismul esteparte integrantd a lumii gi cI Bisericanu este decAt o expresie religioasi a valorilor terestre. dinfa creqtinf,gi lumea exterioari in

e$i

e ln care oamenii triiesc azi gi caqe determini, orienteazdviafa lor FrgA-

prcbuElrir=eVl#ate a atAtor lur4i, imper,ii- popoanenumirafi cregtini {e-Sl_r!ate, agqglg-erc9*tine, sunt incredinlali cd nu existdnimic fundamental negativ in lumea noastri gi ci esteperfect posibil modul ei de viafi, valorile 9i prioriti$le sdaccepte ei, implinind concomitent gi datoriile religioase ale cregtinului. Mai mult, Bisericagi cregtinismul sunt-considerate mai degrabi mtilqa-cecare trebtrie si ajute la rcalizareaunei vieli prospere 9i fgricite in-aceastilsne, ca un fel de terapggtici spirituali ce permite sd fie rezolvatetoate tensiunile gi conflictele gi care aduceacelggh!!ib-11=r-i-nterigr ce garanteazi succesul stabilitatea gi fericirea. Chiar rdea ci cpgtinul trebuie sd renunfe la nu sunt doar acteimoanumite lucruri, gi acestea e asupravierale gi vinovate, !ii,.un ansamblude prioritifi, o atitudine fundamentald in-raporeer,rl.r:nea, gi ci via{a-cregtini este t gi nu mai figua ci o le-

afa

ssi n-of,uni aprio.ri pozitiv,e gi chiar cregtine ca cele de libertate, eliberare,dragoste,fericire, propdgire, deplini realizare a posibilitililor fieciruia, nofiuni care sunt cu adevdratlabaza corytiinfei omului gi a societdliimodeme, motivatia gi ideologia acestei societifi, turnatg de gi s{elilqalehiqqle ale demoniaeuhi. Or, insigi gElrta a tot ceeace este demoniac o constituie @oli. Adevirul, in ceeace-l privegtepe omul modem, fie ci esteun conformist respectuos fafd de lege, ori un virulent contestatar, estecd cel mai adeseael est-e aneninlat fie &-mgndrie, fie de-r-eversul mAndriei _ {qz4ddejdea.Astfel, a. a dq.satananu inseamnd doar a re_spinge o fiinfi mitologici in a cdreiexistenldnici nu se mai cre-

de.Inseamne c,oncep q-1gqlgg to3!439_ea.s!i tie

85

de_spre_1ume, plini de suficienfd gi de deznddej84

gi tdmdduire exorcizsre despre St'intisi nlari duhoTlnici

Sfinfi gi nnri duhoanici despre gi tdtndduirc exorcizare

nu va uita aceastirespingere, de. Desigur,safana lepidare. ,,Sufldgi-l scuisfidare,aceastd aceaste pd pe satana!" R52:boitileste declarat.incepe o Itrpt5 a cirei mrzd reali esteviala veqnicd.Cregestesensulultim al acesta este!$i acesta tir-rismul opliunii noastre. SfAntulChiril al Ierusalimului scrie:,,CAndvd lepddali de satana rupAnd definitiv orice contact cu el, rupAnd vechiul zapisinfernal, se desRaiul chide in fata voastrdRaiul lui DumnezeLr, de Dumnezeu la Rdsdrit9i din care a fost agezat careprimul nostru pirinte a fost alungat pentru pdcatul siu. Simbolul estesemicerculintoarcerii de la vestla est- locul luminii."
*+*

- Cum se explicd anumite pasaje din rugdciunen pentru cei ce sunt fuolnwi de ndjitl (,,din ochi,din inimd, din ficat...")? - PdrinteleArseniePapacioc:Dumnezeui!geduie uneori sataneisi se foloseasci (sd se atageze)de firea omeneascd,doar, doar s-ar srneri respectivul!Daci cineva e chinuit mult de sirdcie gi de boald qi_ te, se chinuiegte fird folos. Se gtie, de asemenea, ci nu are voie sd botez*g a d_o-uaoard pe cei botezatiin numele Sfintei Treimi gi dupi rAnduiala Bisericii dreptmiritoare a lui Hristos, cici zice rnarele Apostol unbotez(Efeseni 4, 5); lavel: un Domn,o credinld, Cf. Canonul 47 Apostolic. - Unii ilintre cregtini rcaffg la alt subterfugiu pentru q sc-t-sghina de la spooedanie,Ei anume solicitd preotului iloar rugdciuneade .de zlegar e ile blestem din Molitvelnic, care este aalabild, dar fdrd spoaeilanieeste insuficientd, hocedeul estepracticat indeosebide etnia romilor. Ce se tn{elegeprin cuahntul ,,blestem"? - Sfilntul Ioan Iacob Hozeuitul: Am scrismai inainte cat-d-e-J4lat este inaintea lui Dumnezeu obiceiul de a -blestema,mai ales cAnd se face pentru ni$te lue,zu-ri-de nimic qi fdri nici o cdinblestemul !i. Pentru cd sunt unii care socotesc
1Durere nevralgic5.

deo!-S, necesara aminti desp-1g !q! qg-cleste iosul PaisieAghioritul in careestedefinit de C_gf felul urmitor: ,,Lrvidia, atunci c-And 4re gi deochiul,-E-,o -te,poate pric,inui rele, Accsta e-ste a. Pentru aceastiproblemi, careu4eori seintAlgi n_egte c! (au nelinigte, somn agitat, se va solicita preotului plAng firi intr-erupere), pentru sI citeascd din Molitaelnic r. d gfe;i&-e 4p-(d eochl), i ar p irinfii coPilu lu i Jqr s$LgraienFeaseastdantologiesprg-l-,uarg-ag_Iincdr a-u--fdcuLloc cauzelorL te gi spre_.glip1inaaga acestuiduh necurat si se atingd de copil. 86

87

exorciznre Sfnti si nnri dulnzntici despre 9i tdtnifuire

Sfinti si nnri duhoonicidespreexorciznre gi tinfiduirc

obignuit ca o huld impotriva Duhului SfAnt,eu voi ceuta,dupi putere, sd ldmuresccetnseamne blestemul. Degi mulli dintre dascdlispun ci blestemulse orice nu inseamnd.cd inrudeqte cu hula a-ceasta blestemestehulire impotriva SfAntuluiDuh. Adevirat este cd atet ileqtgrul, cAt ll-hulei, deci din acedin. le o_dr-dslegc blestemul gi hula eagi rdddcini. Pentru aceasta, cAntargi amAndoudpoartd venln stau pe acelagi demoarte, dupd cum gi maica lo1,Paflqa rnaligaptepicate de e! are locul de cinsteintre ec.le Inealle. Cine se obiqnuiegtesd blesteme/ugor .{aluneci qi in hqli. BJesfemul este [iln- culzgrt) [potrirrni. blagosldvniei. $i dupd cum blagoslovenia aratd o dorinli spre bine gi spre mAntuiagablestemularatdo dorinfi sprepaguba 1re,.tot 1curva $l spre pretzate. Am putea zicecd $i blestemul esteo rugdciurye,insd nu spre folosul omului, ci spre paguba lui. De aceealegea cregtind opregteintrebuini farea blestemului. El poate si fie folosit de pdstorii duhovnicegti, ca o legdturd pentru pentru duhurile-celenecuratesau ca o pedeapsd cei nepociifi, carefac smintealdpoporului. - Cei careblestemdI e supdraredau dovaori n-au credinfi di cd tea sdndtoasd nesocotite sunt ca niqte curati. Blestemelecele de otravd, care izvorisc din inima celui pi_c-aturi mAniossi mai ales din inima necredinciosului. 88

De obicei,blestemele sunt rodui mAnieigi semne de pricopseali a celor pitimagi. Ca si ne incredinfdm cAt de mult urigte Domnul blestemul, voi aminti un paragraf din SfAntaEvanghelie. Inainte de Sfintele Patimi, mergAnd cu Sfinlii Apostoli spre Ierusalim, Domnul a trimis pe cAfivadintre ucenici mai inainte intr-un sat de-al samarinenilor si vesteasci despre venirea Lui. insd necredinciogii samarineni n-au voit si-L primeasci pe Domnul. Pentru aceasta Apostolii Iacob gi Ioan s-au fulburat gi au zis citre Domnul: Vrei,Doamne, sdzicemsdsepogoare foc din cerprecumafdcutgi IIie?D_omnul insi i-a {nustrat pentru socoteala lo1, zicAnd: ili ai cdrui sunte[iuoi, cdciFiuI Omului n-a aenitcasdpinrdd, ci tttd sr.fletele gi au trecut in alt sat. oamenilor, Dupi cum se vede, Sfinlii Apostoli Iacob gi Ioan s-au-minia1impotriva samarinenilor,care nu voiau sd-L primeascdpe Domnul, gi pentru asta voiau sd-i pedepseascd. D_eci au cerulyoje de la Domnul si rosteascd un fel de blestem,adicd sd-i ardd focul pe necredinciogi. Domnul insd i:?_mustfat, cdci nu voia sd cheme pe nimeni la gi nici nu voia si faci rdz,bunacredinfd re asupra cuiva. CefrEl;t veni!.p4tru iertarea oaqenilor, iar nu pentru pedeapsd.Cum ar fi putut ingddui Domnul blestemul,cAnd El invdaogtri, ta pe toti, zicAnd:Igbllj pe urdjmagii ud urdscAi i pentruceiceud nedreptdlesc Ai 89

exorcizarc Sftntipi nnri duhouticidesprc Si tdntdfuire

Sfinli si nnri duhoanicidcsprcexorcizare pi tdtnddtrirc

..j

careesteIn c ud prigonesc fiJLIqtdlLi P-.If-t-t'u cerur i (Matei 5, 44-45)? Vedefi cum i-a oPrit Domnul pe Sfinlii Apostoli dg a rosti vleun , degi ei cereau din rArmaceamare pentru credinli gi din aceasta dragostealor citre Dascllul gi StipAnul lor? Acum gAndili-vd cAtde vinovafi sunt cei care uneltesc blestemul pentru oilg-q 4imic. Mulfi folosesccuvintele: ,,arde-l-arfocul" sau ,,mAnca-l-armoartea" ca gi cum ar zice;,,bundziua" ' Obignuintaii facesd nu se mai sfiasci de greutatea blestemului. Dar vd rog, pe cei careaveli obiceiul de a blesstila P-salmul108, tema, si--leschideli Psaltirea SfAnhqrile 16-L8gi27.Iatd cum il impodobeqte tuJ lr_orocDavid pe ee.L cale blestemi, cici zice: gi-iuaaenilui, gi nu a aoitbla$i au iubit blestenui gi seuadepdrta dela dhnsul! gosloaenia $i s-atmbrdcagi cu o haindgi a intrat caapain catcu blestemul lui. Iar mai in oasele lui gi ca untuldelemn ma{ele ei gi ttt aei binecuahndeparte zice:Blestemfl-aor fan d Apostol Pavel ne fal Pentru aceastagi S. poruncegtetufuror cregtinilor,zicAnd: .B;gecrrti gi nu blestemafit", cdci;Cei careb[necuiar ceicareltlestemd pdmhntul, aor mogteni afrntenzd aorpieri! (Psalmi36,22). Sg4t unii carerostescqrvjnte de blestem9i de in chip de glumi, pentru af.acehaz. a-furisenie Desigur cd acesteblesteme nu se lipesc de nimeni, insi cei care fac aceastanu rdrninl& dgggut, mai cu seamddaci sunt clerici. 90

Mi-a povestitun ieromonahcdin vremeacAnd era egumen la SfAntul Spiridon, in Ierusalim, mereu veneala dAnsulo ardboaicd gi se ruga si-i citeascd o moliwi pentru pruncul ei, care avea duh necurat.EgUmenulnu voia cu nici un chip, cici femeia era furcoaicd.Dar ea avea evlavie la SfAntulSpiridon gi la rugdciunea egumenului. Intr-o zi, cind egumenul nostru era foc de supdraf a venit iarigi femeia cu pruncul bolnav rugAndu-l ca de obicei.Atunci evlaviosulpirinte lungi gi rispicati. e.rorflt-qr4jgrd-turi greceasci, Biata femeie a luat injuritura lui drept molitvi gi s-abucurat, rugAndu-l sd facdgi semnul crucii asuprabolnavului. Egumenuls=amAniai+irnai tare gi, fdcAndrrni-muttjnlatloeurd semnul crucii, a rostit totodati gi un,puigor de blestemasupra copilului, zicAndu-iin grecegte: ,,Sdpiei de aici, aritare, si nu te mai vid!" Sirmana femeie, negtiind ce a zis e7,i-a multumit cu lacrimi in'ochi gi s-a dus acasd, cu deplind nddejdecd face se bine copilul pentru rugdciunea egumenului. fulnfta-devir, din ziua aceea pruncul s-a sindtos, iar femeia venea adeseori la biseJ{cut rici cu daruri gi povestea14 toli minunea care s-a fdcut prin blagosloveniacuviosului egumen. S-asperiar;i*el singur de pglerea credinfei, dar neavAndcuraiul si m.d_tttr_riseascd ce fel de rugiciune a fdcut, s .duhul cel_gtucare-l neciieape copil, gi pAni in ziua de azi il tulburi, dupd cum singur mdrturisegte. 91

gi tdnfiduire exorciznre despre Sfinligi nmriduhoanici

Sfinli gi mariduhoanici despre gi tdtndduire exorciznre

puteminlelegecdblestemul Din pilda aceasta cel nesocotit,adicdnedrept,sau rostit in batjocuiar persoana r5, seintoarce la cel careil rosteqte, blesternatl, dacdestenevinovati, nu se alegecu blestem,ci, dimpotrivd, primegtedupd credinld gi blagoslovenie. Un lucru insi trebuie qtiut: cd de la cel careare obiceiul blester4ului se depdrteazi blagoslovenia, dupi cum zice SfAntulProrocDavid, 9i nicicdciblestemulnu este odatd nu se pricopsegte, darului. altcevadecAtrzgonrrea Drept dovadi ci blestemul cel rostit pe nedreprtnu se lipegte de nimeni, ci se intoarce de unde a iegi! vI amintesco intAmplare minunatd, care a avut loc in fara noastrd,pe vremea cAnd era domnitor Cuza Vodi, iar la Episcopia de RAmnicpdstoreaSfAntulEpiscopCalinic' intr-o duminici SfAntulIerarh Calinic mergea cu trdsura de la VAlceaspre Mdnlstirea Frisinei. Era pe la sfArgitttllui aprilie, cAnd se terminase cu aratul qi semdndturileincepeausd inverzeasci. insi mare i-a fost mirarea sfAntului episcop arAndin 41uade duminicAnd a v.ezu!-Bg,-un-ggl ci. Din rAvnalui ceamare pentru lege,episcopul s-a tulburat cu duhul gi Zpfiu:bdg!-l"i: Bles" ziunDomnului!/ cum necinstepte sdfiecelcare temnt zicela SfAntaScripturd. in clipa cAnd a cugetat un diacon, care era cu el in trdsfAntul acestea, suri, a vdzutcum a iegit o limbi de foc din gura Preasfinfitului.$i, privind cu mirare, a observat 92

cd limba ceacu f.oca zbutat asupra omului-care lucra pe ogot l-ainconjurat de trei ori gi pe urmi s-aintors iarigi in gura SfAntuluiCalinic. Diaconuln-aindrdznit si spundchiar atunci cele vdzute,ci mai tArziu, c6nd au ajuns la mdndstire. Auzind sfAntul desprevedenia diaconului, a in,telesindatd cd aceasta s-aficut pentru cugetarea lui. Cuvintele pe carele-a rostitin mintea lui au fost ca o legdturdpqtr-u-c.rc$inul carelucra in zi de sirbitoare. Dar pentru cd ligbadsjoc nu s-a oprit la sfAntula fdran, ci s-aintors-inapoi,pentru aceasta socotit ci omul este,nevinplat.Deci a trimis imediat o slugi ca si chemela mdnistire pe tdran,cici nu era departeogorul lui. $ga$l a venit cu multi fpc-dgq cizAnd la picioarele episcopului, se ruga si{ ierte. Atunci sf6ntul episcop l-a intrebat ce nevoie mare l-a silit ca sd lucrezeduminica. Bieful cregtin a mirturisit cu lacrimi ci n-a fdcut aceasta din defdimare sau din necredinfd, ci dlIr_11gllg_lg! t|t4+_tgefeji sdricie. Cici zicea el: ,,CAta fost vreme de arat,ryg1gninu s-aindurat si-mi dea plugul cu boi ca sd-mi ar gi eu ogorul meu. &ia_gg!azi, cAnd tofi sdtenii au terminat treaba gi dobitoacelesunt slobode, am-putut gisi gi eu un plug cu o perechede boi, la qn:ggU, qi pentru astaam iegit la treabi, cdci treceavremea arafului gi 4gr casi Brea, neavAnd c.1q ce pliti lucrul." Acesteale ziceabietul liran cu lacrimi de umilinli gi se vedea cd avea-_frica lgi Dumnezeuin inimd gi multi ciintd.
# - ' t L

93

etorciznre despre Sfinti si nrnridrrhoi,rrici Si tintndrtn'c

Sfinli si nmri duhounici despra cxorciznra Si tdrndduire

pin povestirea lui a cunoscutSfAntulCalinic ci Dumnezeu,pentru multa lui sdrdcie, L-d intors inapol ca o pasdre nu s-a lipit de el, gi g_e carenu afld adipost. Deci i-a citit omului o molitvd de dezlegare qi, dAndu-i un ajutor, l-a slobozitcu pace.Insi Calinic din ziua aceease pizea SfAntul-Ierarh de a rosti sau de a cugetavreunicuvdntde legS-r sl4tuia pe tofi clericii sii sd fie gi ei cu [ur5. E_l Iar daci vreunul ar fi rospg despreaceasta. singuq, tit cuvinleg{ele asupra cuiva, ?tunct--e-l cAt este sd-l dezl-ege adicd preotul, si .e_g1li6 ziceasfAntul,la ziuajudecdfii, din in viat5. Cd,ci, mAnalui seva ceresufleful celui carea fost legat, daci leg5turaa fost pe nedrept. Din intAmplarea aceastase poate vedea cAt de mare putere au.crrvintele' Persoanelorsfinfite, cAndsunt rostite din rAvni pentru Dumnezeu gi pentru SfAnta Credinfi. DacdSfAntulCalinic a pentru ceicare osAndei gAnditnumai la greutatea # defdimauziua l)omnului qi it44eg:a vizut pard de foc iegind lui, sd ne gAndim deci cu celor sfintifi cAndsunt cAtmai greu cad cgrz1nlgle rostite asupra celor vinovafi. Este gi mai greu cAndseintAmpli chlel rn vremeaslujbei. gl-qgicare De asemenea, s a gi nu lasdnici un dram nerisplitit fafd de cei care ii nedreptdlescori ii necijesc.Acegtia, 94

cAnd citesc Psnlt ir es, sg_leaga_qr lrufi p rin cuvil,, proroc_egfi,care gldsuiesc: Doamne, Dumne{tele zeul nreu,de amfduft nceasta, de estenedreptate in milinilemele, deam rdspldtitrelecelorce-mirdspldtesc mie(adicdcelorcemi asupresc), sdTtrigoneas,d do!-rroirypl sufletu.I meugi si-l prindd.Sdcnlce in pdmhnt gi slaaa aiatamea meaintarhnd s-onseze! (Psalmi7,3-6). - Cuaiosul PaisieAghioritul: Mare lucru este ca omul sd aibi binecuvAntarea lui Dumnezeu. Tot ceeace are binecuvAntare sti in picioare.Iar tot ceeanu are binecuvAntarenu sti in picioa' : i -

tor lucru! De pildi, s_e aduni averequ nedrep_tate, oamenii triiesc cAfivaani ca boierii, dar dupi aceeatoate pe care le-au adunat.le dau la doctori. Rar, la foarte pufini se intAmpli ca bolile, falimentdrile etc. sd fu_ajncercare de la Dumnezeu. fueEtia vor avea plati multd. ln acestcaz, de obicei,dupd aceea devin mai bogafi, ca dreptul Iov. Multora carenu au reugitdli seintAmpli gi din cauzaasta:au ficut vreo nedreptate. Blestemulprinde atunci cAnd existi la mijloc nedreptatea.Q!4gl nu estenedreptate,atunci se i$garce la cel ce l-a rostit. 9gl_q-g_primegte bleslglqul se chinuiegtein viala acesta.Iar cel ce a b.lestemet gi se va sechinuiegtegi in viafa aceasta chinui gi in cealalti, pentru ci va fi pedepsit de 95

erorcizaregi tdmdduire Sfirrti si mari duhoanici despre

Sfinli;i mari duhoanici gi tdrndduire despre exorcizare

D$mnezeu ca un ucigag,dacd nu se va pocii gi spovdi. Pentru cd, sd zicem, Poate cineva sd te I ce i:l dai esteca insi necijeascd, t gi c!!1 g_i lua pislolu! 9i l-ai olnori. ? Orice !i-ar fi fdcut celdlalt,nu ai drep, , tul si-l omori. Ca si ajungd sd blesteme 'inseamni cd a{g3[g!ele atunci cAndo sPunecu P-@t' familiiintregi sau Eand ae,.dist"rug e

la lor, om,oari (imbolnivegte-,4./r,) pl_ggpll lg_r, c_are . Qpt_ii, peltfq nevivegnici, iar+drirUii mgfg la buqtr-qi4 s!4fq.i pentru pierderea copiilor lor. Este un fel de imboldife pentru oamenii c?re zac coplegifi de grijile vielii gi in tot felul de picate. Poatecd astfeligi v",qr-da seamacd sunl_picdtqgi gi vor alerga la pocdinli prin spovedanie; pentru cd mulf, e $i

dii, sau din bl-es-tem. t4te, sau Se cunosc mlllte cazuri de oameni cale s-4u t deoarecea chjlluit din pricina!-l-es-temclor, au ci Yl4Qvati,dar care, atunci cAnd au'inieles it, iar sfost blestemafi, .s,--au-pocdit, necazurile s-au indepdrtat. Dacd cel ce a fost

g.sc. De

pe.Fglti

ru

ceritate, atunci Dumnezeu il vaierta' Sffuntul Ierarh Nifon al Constanlianei: Ascultd,fi qle,_e$inu,_qqp-99[e-sa=Ou-fhxhinuif-.opiii lljg!=u pqglglgflor) d ar in viaf a viioameYezi, de altfel, cd pde6tutssc lg.fiechru,ia. (afalor nii gi Dsmnezeu pierde viile, ogoarele cerile lor - n.n.) $1,fuei$rse+ociiiesc, pierde gi animalelelor (maginilelor - n.n.).Daci nici aga pe slugile lor (angajafii lor nu se intorc, lp-rze+te

trgp"lt in ziua judecdfii,i" futu C_pili*lg_d" inreg-si de sfin+igi in fata Nemllalnjcului ]udecitor, a_Domqului nost[nIisusHristos. - SfhntulSiluanAthonitul: A-ga cum oar-nenii intri gi ies dintr-o ."ri, eqq$lgArLdr@ is:gle_de #mqni vin gi iardgipleacd Dacdggn!!1rl ifi spune:,,Furdt"gi tu-l asculli,-ai demonului asuprata. 4qt_pg_ac".?q_t" Dacdga"drl ifi spune:,,MinAncdmult!" pAni la ghiftuialdgi tu vei,rnAnca mult, demonul a
aga,dacd gAn*vei ajunge un de demoni. Dar infelegi daci si te pociQfrlog iegti cuqr_se cuvhe, v-qr*.!.fgmura $irror_fi silili si p-leceDacd cinevase mirturisegte nes:incer qi igi 97

96

gi tdnfiduire exorcizn'e Sftnti si tnari dulrcoilicidesytra

Sfinti si nrari dulnanici desprcexorcizare gi tdtndduirc

face voia proprie, atunci, chiar daci se impirtiqe;te cu Sfintele Taine, dsllonii viazd in trupul *lulbUfe*gn-lntea.Dacd vrei ca demonii in tine, atunci smeregte-te,fii ascuisd nu__vieze tdtor... gi mirturisegte-te sincer. CAnd imbracd epitrahilul in Duhul SfAnt, pdrintele duhovnic e asemeneaDomnului nostru Iisus Hristos gi striluceqte in Duhul SfAnt: iati, cAnd pirintele duhovnic vorbegte, Dqhul SfAnt alungi pdcatul prin.gqvllrlglg_iqi. Un bitrAn l-a vdzut pe pirintele sdu duhovnic in chipul lui Hristos - iatd cAt de mult ne iubegte Domnul! a, dacd impreuni cu lumina nlr

in slavadegarti nu poateincercanici fricd,-nici tulburare, fiindci el vrea si aibd vedenii gi se socotegte pe sine vrednic de aceasta gi de aceea vrijmagul il ingaldugor. Ii rog fierbinte pe toti oamenii: Sd p_riveghem cg;rpcdinfdgi atunci vom vedeamila Domnului. Dar pentru cei ce 4q vedenii gi se incred in ele md rog si inleleagi ci(din aceda.se aratdin ei qandlia gi, impreund cu ea, dulceala tulbure a s_i_a,vei degarte, in carenu estepocdinla unui duh smerlt, gi aici e toatd nenorocirea, pentru ci Eu insumi am fost amdgit de doud,ori.Prirta dati, vrijmagul mi-a ardtat olumlt gi u{Lg-and mi-a spus: ,,Primegte-o! E harul." A doua oard,am primit o_Vedenie gi am suferit mult pentru ea. Era la sfArgitulprivegherii, cAndse cdnti: ,lfoatd, suflareasd laude pe Domnul", qi am auzit cum impiratul David in cer cAntalap.dglui Dumnezeu. Stiteam in strani a'cd nu mai era nlci acoperig,nici tur15,gi cd vedeam cerul deschis.Am vorbit de aceastacu patru birbati . Eu insumi cadcmatii 4u pot plivi-"pc.Dunrnezeugi ci, prin Llrmare, aceastd vedenienu era de la vrdjmagul.
Ing4dciunea mi linea in gheare gi iarigi am ajuns si vid demoni. coperit totul pdrintelui meu duhovnicesc, cerAni r-

qi_rtl4!_9ry:d{qb-:Fl4gllgt"4lpentruD-umneiubire pentru aproapele;dar nici nu te zeu, n_ici teme,ci smqreste-te, $i lumina va pieri. ip sau ai sau ve.ldenje Dacd v-eZ!-v-reode la Dumnezeu, Dgmnrrl te va face si inlelegi Daci n-a cunoscutdupi gust pe Dqhul aqe;r-sJa. SfAnt,quggful nu poate inlelege de rrnde anume

Pirinfii zic cd,daci o vedeniee-pricinuitd de Dar numai vrdjmaguf sufletul simte-,tulburare. sgfletul sme.rit gi care lu-sc--sacoteqte pe sine fgts*la vrednic de vedenii@t lucrarea vrijmagului, iar omul mAndru qi cizut

gi tdmdduire despre exorcizare gi nnri duhoztnici St'inti

Sfinfi si mari duhoanicidespre exorcizare gi tfundduire

du-i si-s.eroage pentru mine; 9i p94ft115ggag-iuacum sunt mAntuit qi rog.totdeauna Pe n i. $i dacd aqfi si-mi dea D-ei-mnul intrebat: ,,Ce!i-ai dori de la Dumnezelr,ce dar?", ag rispunde: ,, , care bucurd pe a Domnul mai mult decAttoate." Pentru

nul te va milui gi vei scdpade ingelare.Dar dacd erezici gtii mai multe in privinfa viefii duhovnicegti decAtduhovnicul tdu gi dacd laglgg-_ftll.-Ie va.fi ingdduit Unei inlgldgi sd pund stdpAnire pe _tine spre povSfuire. Dacd ti se intAmpH sa_-ySgr_de4oni, n14*_tp inspiim4nJa, cl_g!!9tg}fe=te, gi demonii vor pieri; dar dacd t^e stipinegteftica, nu scapi de nenorocire. ! Adu-fi aminte cd Domnul te privegte sa_vad e d pcd-fi p ui".nad ejdeaiq_E l. D,gn+ng I iffb.ggte sufletul curaios$ t, iar, dacdin noi nu este nici una, nici alt4 tt9bglg_94-1e:cere.-4gde l+P-qlnnul gi qAascultdmde duho',rnici:in ei viazi harul Duhului SfAnt.indeosebi omul a cirui qg$e_g.gtrl cali de__lgc rarea d emonilo r trabn "u ie.si seincreadi in sineinsugi gi in ei, ci si asculte de duhovnic. O:eiincepisaterogi-lui Dumnezeu gi demonul slajmpolriyata gi nu-fi ingiduie sdte inchini, gi spune:,,Nimeni nu e mai riu decAt mine pe pdmAnt",gi in acelceasdemonul y-4pleri; glSS_tCr$are__de , dg_qtrilBggffa i:rilgii 9i d d. Spfletul inchis in sine nu se deschidepirintelui duhovnicescAi cadeiningelare. Vrea sn dobdndeasci eeleinalte, dar aceasta este . Dacde din lipsd de experienfe, enfd, Don-rnulnLg valdmidui-degrabd; dar dacd 101

s-efaesl-NfaicaldDmnezeu ,eria

gi estepreamdriti mai mult decAttofi in cer gi pe preda( sglgrul voii lui DumnepimAnt. Ee_E-a Domnului(Luca l, 38),a sPusea;gi zeu:Iatd roaba ,lgi_tgg trebuie sd o imitdm pe SfAntaFecioard. CAnd plAngem pentru picate gi -ne smc{m gi .sufl etul nostru ilJflslrrl, aSmci r1:?vEr.vQdg.nii nu le doregte,dgr cAnd pirisirSr plAnsul gi smerenia, atunci putem fi atragide ele. nL arc.-Yed-eniigi -niai-nu le cu ryntea cumte lui Dumnedoregte,cr.se-.raagF

de gAnduri gi de lnehipuiri gi poate ajunge demoni gi sd vo:beaspAni acolo, igq.aq iiigi intineaTf cd cu ei. eFrdmAnein rugiciune @!I.d, dqt e.lurrrtnati de D .rul. sau se.inspdimA+Cql staginit desla-vi dega-rtd Q de demoni, s4u seascamdni lor; dar nu trebuie sdne inspdimAntdmde demoni, ci!-e slavadegarti: ; si . . *de ' trufie. cici prin ele sepierde harul.

i nergrdegrabdla d-uJrovI

nrc QPgle.-lo-Sl duhormicului 9i atunci Domt.r\

\--\'

{' r\ \" ' * . '00

gi tdrndduire exorcizare Sfintigi ruariduhouticidespre

Sfinti gi mari duhoanicidespre gi tdmdduire exorcizqre

I va suferi multe e din mAndrie, atunci s gi abia vreme pdnd cAnd atunci il va tdmd.duiDomnul. - Arhimandrit SofronieSaharoo:Rggflgiulea accePahrn-ci-cAndeste duhovniculul tald. insi in -cazutilein care rugiciunea ru:-influi dezlegareaunei probleme, nlr-odihneqte sau l-l4qnringazd acelsuflet, atunci inaeamni cd grufp. eltru care te rogila1-e -Qproblemd persope care trebuie sf,-olocalizeze mai adAncS, rualdAtunci rugdciuneaactioneazd gi sf s-esmereasci. careaveao problefoarte roditor. Q credincioasd cdreiade mulli ani nu-i gdseatezoLmi serioasd, vare gi ugurare, mi-a reprogat cd nimeni nu o rugdciunilenoastre poateajuta.Lam spus'. ,,DacA nu pot sd ajute, atunci existd cercrinduntrul tdu, Aceastaera. A Ptifo4lte a&c, jude=z-o-rdine." ceput exact ce anume i-am spus, intorcAndu-se r4ai mult citr-epiqgins-i$i, crratentie $iautocontrol. Dupd un timp imi mdrturisea:,,Mi-a!i dat un sfat prin caream fost ajutati mult." - Pdrintele Arsenie Papacioc: Nu-este+imp bine folosit si mergi neapirat sd cunogti p-1gq_ suflete alese,insd ce]gnai impodobit gi delicat estelrlngul D:r,cd 99!i gtdpAnltdrolpacft giiti fare r5u 9i mpotriva Picatului, tg=-4pe-zi ng te ageziPe Pozifl'a . Dacd a atunci de lupti gi t eloaca.aceea, se harul nu te ajuti. Se constatdci 9i 1,02

d la anumite persoanecare nq]gpll dqh. A njgglte (v. Romani76,1.9-20). Uite, eu sunt de 60 dgani in mdndstireqi n-am preavlzut in mdnistire farmecc-re-ugit-e. Dar, in schimb, vine lumea fqqme,eald-! Sunt aici, in Dobrogea, de 35 de ani, qi spuneam gi altora ci n-am vizu-t cajrici atAta lucrare de duhuri rele, de farmece.Vil s@pAe careimpiedici cisdtoria lor sau ca ootentd birbdteasc5.lnsd se gi yl4deil leag5. cd foarte multi cu 4jutorq[rugiciunilor. Vin gi se plAng: ,,Doamne,iarti-mi! Scapi-mi!" Scapdo bucati de vreme. Daa daca*4u se astAmpiri... Cd spuneMAntuitorul in Evanghelie: IeSidin el gi sdnu maiintri! (Marcu9,25). Pentru ci se tAnguiescAi, unde se duc, s.untintristate gi se gAndesc cd: ,,Cebine era!" Dacd gdsesc casamdfurati, cum zice MAntuitorul (v. Matei 12, 43-45),a-dicddaci i-a scos p,edgtiadeacolo,eStelimpezit, qi atunci in_tr5_din nou, gi vaflciderg ceade pe urmd mai mare ca

ceadintAi.PentrucdLarigg-"{ir*a{e4gi, nu te-ai
gu i4gsrii co4P[6cu t @are] ldsat la voia intAmplirii. ci_te-ai lui Dunnne_zeu, Satana nu esteo putere,q,i t de Dumnezeu.Putereae la noi, cregtinii,cd suntembotezafi, avzrp, inger pdzitor; ne rugdm lui Dumnezeu. I se atinge de fne dqca !e are La-m6nd

ctr_gg-v=qftIg!4!.94-G1 te). Dar, vi spury&q rtu!0ai

acestea sunt picate cale sunt consemnate in indreptarele de spovedanie, ci qUlggnt _Bicate,

103

gi tdmdduire Sfinli gi nnri duhoanici exorcizare despre

Sfinli pi mariduhoanici gi tdmdduire despre exorcizare

lelipsirii, (ep!glg!!1-1"epe care le puteai face gi nule=ai fdcut (v. Iacov 4,17). Pentru cd se creeazd p_q4[id_e_lnltare a dracului in noi prin aceste lacune.Sd nu te aibd cu nimic la mAnd- sXfii mereu spovedit! D_omnulIisus Hristos ne vrea inlreli, numai satana ne vrea viclenegte,numai vArf de degef cdgtieel, vicleanul,ci a$ane poate stdpAnitoatd fiinfa. D:awbl-ataci p,ermancnt. Cum zice SfAntul Apostol Petru: umbldcAun leu,cdutknd pe cinesd inghitd(I Petru5, 8)..{tacelafaingel3re.Diavolul nu esteo putere, ci un tolerat. Cregtinul are mult mai multd putere decAtel. Dar nu poate determina inggryl pd,zjtotmAntuirea cregtinului fgrn vo-inlabri. Ca si vorbim militdregte, ei sult in ceartd permanentd.Cdci, daci e duhul riului gi duhul binelui, e intotdeauna o contradicfie intre extreme. E-g.ge-artd-p-ermanenti, dar biruie acelade p,arlg ciruia esteomul. Adici, tu, daeAgEfi de parlea-di,avoluluitcq faptele tiib el il*b*iruie pe inge-rulpizitor gi if dai seamain ce umilinfd il pui sag cAt de mare este ciderea ta, chiar daci pare micd. I1gerylp-SZitqr al fieciruia dintre noi este tot 4talde frumos gi cu mare rAvnd divine ca tofi sfinfii ingeri pizitori-ai tuturor sfinfilor. Deci puterea datd este aceeagi, dar sd infelegem cd a vine dacd vrem gi noi, gi aceasta fdrd rdgaz. Eram in pidure... gi am zis ,,Ia sd 1,04

mi rog la-ingerulpdzitor,careestecu minede la botezt" $i am trecut imediat la rugiciune: ,,Sfinte ingere pdzitor...t" Ve rog si md credefi: atAt de imediat, de observat,de total m=a.eliherat de toati ispita! ingerul pdzitorl $i de atunci am rimas cu mare evlavie la ingerul pdzitor. S-a spus aga: d-tacu-l,dacd ar fi intruchipat iar cu-+osilulitigile sale pierdute, ar rdsturna pimAntul cu degetul mic! Dar de ce sd nu gAndesc aga despret@t care nu e cl,zut?Se spune despre ilgsg.rf+-izitor aga:ci e cu neputinli sd nu mori dacdl-ai vedeaintr-atAta lumini! $i ingerul acestanu_c_trygr,in ceea ce privegte ocrotirea sufletelor noastre. El_g-j4r cu alte miliarde de ingeri, cu mare putere. &vAnttd;pe4ilor nu i l-am atribuit sau adiugat nor, r*l-4_lindutt _Dumngzeu:,,Pdzegte sufletul Stareful Tadei: Vrdjile lucreazdacolo unde iru esterugdciune,nici nddejde tare in Dumnezeu. Odati a venit la mine qjalatA.Absolvise $tiinfele Politice, d4g era foarte credincio4Era miritatd cu un doctor, care mai fusese cisitorit. Dupd numai o lund de la nunti, prima sotie l-a pdrdsit. Soful ei avea un frate mai mare, care era gi el doctor. Acesta se cdsdtorise de trei ori gi toate trei sofiile l-au pirdsit. Mama lui era gi ea doctorifi gi profesoardla Facultatea de Medicind. L_ocuia lmpreund cu sora ei gi se ocupa cu {nagJg_neaEd. Igi vizita fiul rar. Insi a 105

@1 -

gi tdttrdduire ucorcizare Sfinti si nnri duhoanicidespre

Sfnli 9! mari duhoanici despre pi tdmdduire exorciznre

venit intr-o zi grdnioasi gi i-a spus nurorii: ,,Am de la fiul meu,'dar aceea pe femeiugca alunga_t--o Bg nu-!i pot face nimic!" P-tqfglg,-ece,a trimis duhurile necuratesd-i facdrdu nurorii, ca aceasera ta sd-gipdrdseascisoful. D-arfemeia aceasta de rAvnd pentru Domnul. evlavioasi, era p_t-ind a, {uhg! tdu nu i-a putut face nimic, s-a intors la bdtr6nd,iar bitrAna i s-asupusorbegte. DuhUfllc.-relese intorc la cel ce le-a trimis gi se rd,zbunl,pe el. - Pdrintele Efrem Filotheitul: Sd vd spun un caz. Pe cAnd ne aflam la Noul Schit qi bitrAnul demon-izata venit meu, losif, incd trdia, un tA-ni,r ii primea la noi. BdtrAnulIosil din compasiune, pe acegtioameni nenorocifi. Ei stdteau atAt cAt voiau qi apoi plecau dupl bunul lor plac. Astfel de oameni nu Junt in-staresd steaprea mult timp intr-un singur loc. Tgfi cei cdrora le lipsegde la Dumnezeu iniuntrul lor, o te mAngAierea cautdmergAnddin loc in loc Ai de la un grup de oameni la altul. Acest tAnir avea demonul gr-rei p-rosllqate. CAnd il apuca, vga i se schimba in cea a unei femei obignuite gi qsqlealucruri a le grdi (Efeseni5! 12),dupd cum carerugineeste spune Apostolul. El era dogar de meserie.Stitea in obgteanoastrd o vreme gi in timpul orelor de lucru veneasi dea o mAni de ajutor, dupi puterile lui. in ceade-a treia ziimi spuse:,,Pdrinte, nu mi invefi gi pe mine sd fac pecefi de prespe carele fac imi dau de lucru gi curi?Butoaiele 105

a.macestlucru in.*4gipe care mereu mi facE de ocar5,." ,Ie voi invdfa, frate; si fie binecuvAntatacest lucru! Iati cum trebuie sd procedezi. Uneltele de lucru sunt aici, lemnul esteacolo,iar mostrele sunt in fafa ta. Vei lucra pe aceasti masd de lucru. S_ingurul lucru de caresi tii seamaestesd evifi, pe cAtposibil, griir_ea in dggert9i dis_tryrgerea de _larugdciune !' Day mi-a trecut prin nq_intg qi altcevain acel moment: md intrebam dacd demonizafii pot spune_rugdciunea. peci am inceput si lucrdm spunAnd rug^lciunea.Au trecut 4oar SAteva mome-nte gi demonul a izbucnit in el. Felul siu de a vorbi sgschimbi gi inse_p'u si t-ipE, vorbind uiAt, ame.,intAndgi injuiA"J' ,,r".i, ticdlozule!spuneaaceladiniuntrul siu, taci din gurd! Inceteazi cu murmuraful acela!De ce tot spui mereu aceleagi cuvinte?inceteazi si le mai spui! Md amefegti. Mi-e bine aici, iniuntrul tdu. Qe ce vrei sd mi deranjezT?" Continud aga inci o vreme. i-l .hrnui,u. Apoi se opri. ,Nezi ce-mi face?zise bieful om. Iati ce mi seintAmpli tot timpul!" ,,Ribdare,frate, rdbdare! ii spusei,nu-i da nici o atenfie.Acesteanu sunt cuvintele tale, agaci nu te neciji. egnegnasupla rqgdciunii." Ne-am oprit din lucru gi ne-am dus la BdlrAnul Iosif. Pe drum, imi spuse:,,Pdrinte,sd_spun o rugiciune gi pentru cel dinduntrul meu - diavolul -, c.a _Dumnezeu sagjbLmiii gi de eL?"Ce lqcrg gr.ezava 707

gi tdmdduire exorcizare Sfinli $ nmri duhoutticidespre

Sfinli gi mariduhoanici despre gi tfundduire exorcizare

indati demo:rulil apuputut rgsti bietul-sm!tQe se cd,ilridicd in sus qi:laluncd la pimAnt. Lo.Su-l i seschimbdgi incepu din nou: cutremurd.V-ocea ,,Tacidin gurd, ticdlosule!!!Taci, !i-a* spus. Ce vrei sd spui? Cejaiasmili"? Nu mil5! Nu vreau mili! Nu! Ce am ficut eu ca si cer mili? Dumnezeu estenedrept!Pentruun mic pdcat,pentru un gAnd de mAndrie,m-a alungat din slavape care o aveam.Nu e vina ngastrd;e vina Lui! El trebu' ie sd Secdiasci,nu noi! Sdnu aud de mili!" q cArpd.M-a L:a chinui t grqzav gi l-a ldsatca-pe cutremurat de tot cee?ce auzise-m de la demon. ' 0n cAteva minuie,aflasemdincr:psrienfd mai mult despre demoni decAtag fi putut afla din mii de Sa4i.Bdtranul Iosif seruga foarte mult pentru astfel de oameni, caCiSliaprin ce mucenieietreceau din pricina demonilor.$i iatd ce ne spuse: acegtia ,,DacAnoi, care avem demonii in afara noastrd, suntem atAt de chinuifi de gAndul! gi de paligtt ce mucenicie pdtimesc_ acegtioameni nenoroci$, care au demoniilindUntruLta!\zi gi noapte!" $i ci igi fac dend din capcu tristefe conchise: ,,Poate canonul din iad aici. Dar-vai d-eicegrusepoci. sc;in agafel incAt Dumnezeu sd i poati pedepsi qgsilpgtiyue intr-un fel sau altul in viafa aceasta!" $i_citi cuvintele qlgl qfglt, care zicea'. ,,D_l!i ygi un om cf{epicituiegte_pqf?F gi nu_ rs_ciiepnigis_durefos nu i seintAmpldin aceastd t_e-gi viafi, pAni in ceasulmortii, 4tunglsa_$i ci cercetarea acestuiom va fi fdri mild in ceasulJudecitii." 108

in ,rreme ce QdtrAnulIosif rosteaacestelucruri, noiil priveam pe acelfrate nenorocitcu o compitimire din cein ce mai mare. in timpul slujbelor el nu intra in biserici cu pirinfii, ci _ho-inf,rea pe stAncile dimprejur cu giragul de mdtdnii gi continua sd strige rugeciunea permanent:,,Do_amne Iisuse Hristoase, miluiegte-md! DoamneIisuseHristoase,miluiegte-mi! Doamne IisuseHristoase,miluiegte-md!" Toateimprejurimile rdsunaude acelestrigdte.El

igi .didusetuu-u@-ffiiAii

arderugiciunea

pe_{e_moni. $i se tot plimba imprejurul stAncilor, spunAnd neincetat rugdciunea. Deodate voceaI i se schimba gi demonul incepea: ,Iaci, !i-am spus sd taci! Mi indbugi! De ce stai pe aici, printre stAnci,gi tot murmuri? Du-te induntru cu ceilalli gi inceteazi cu murmuratul. De ce tot repefi , acelagilucru zi gi noapte gi nu-mi dai nici o cli- i pd de rAgaz? M-ai amefif m-ai pArjolif md arzi- 1 riu infelegl?" $i cAndvremea ispitirii lua sfArgit,l omul seintorceala rugiciune cu giragulde mitinii:,,D_qamne, IiguseHristoase,miluiegte-mi..." El inlelesese foarte bine ce demonul credea cd 4g putea infelege.Eta cu durere sufleteascigi totugi cu ryiclgjde,agail vedeamnoi cggr_suferea, tglaSi:iti*ea. Oricum, a stat cu noi o vreme gi apoi a plecat,intr-o stare mult mai bund. De atunci nu l-am mai vlzut niciodatd. Dumnezeu gtie ce s-a intAmplat cu el. Vedefi puterea nrgiqi refuzul demonilor de a se cii? 1,09

Sfinti si nwri duhoutici despre exorcizsre Si tdmdduire

Sfinfi si nnri duhounici despre exorciznre gi tdrndduire

odatd nu inceteazl,s6-Linvinuiasci pe Dumnezeu. O,,$endtie satanicd!Mi intreb care este diferenla intre un -om egoist un om complet nepocditqi un demon. - Cuaiosul PaisieAghioritul: in viata duhovniceasci actioneazd legile duhovnicegti. D_ggi g! g_ljrcer pentru o oarecaregregeali, nu rye* sd o mai ispdgim cu vreo boali. D_rrmes-te nevoi,e nezeu ingaduie bolile gi nedreptdlile pentru gregelile fisuJe intru negtiinfd. Odatd, a venit la mine un birbat de vArstd mijlocie, care de un an de zile avea o putemicd durere de cap, iar medicii nu puteau si-l ajujte. De indatd ce l-am vizut de departe, m-i;3m id-@vol. Dupd ce mi-a mdrturisit durerea sa,i arr1spus: ,,Acestea fi seintAmpld deoarece aifurqslalo femeie,iar ea s-a dus Si ti-a i. In afard de acestea,ar_rySlptit gi o q[a tAndrd.Si mergi giSaSefirqtare de la aceste p ersoane.Apgf_gpoyC&gte-te, mergi sd-fi citeascd-gxorcisllelile vei facebine." ( ,4_gmUlui e mqi prefioasd decAt Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci. Dacd cinevan t gi are Cinstitul Lemn (sfinte moagte n.n.)asuprasa,esteca gi cum . r ayeanimic. Iar dacd altul nu are Cinstitul Lemn, primegte ajutorul dumnezeiesc. Dacd mai are gi yplul _intrdin om 110

de fdptura curatd a lui Du-mne8q_pg_gpropie, zeu.Dacdseva,curdt de noroi, vrdjmagul fuge gi vine iardgi Hristos. Ca gi mistrelul care, cAndnu afli_4-oroi, guifi gi pleacd.La_fe_!qi Ciayplul, nu se apropie de inima ce nu are mocirld. Ce treabdare in inima curati qi smeriti? P,.ellA taie drepturile diavolului. Odati t a venit in SfAntul Munte un-vrifitor gi a ingrddit in !5ru9i gi plasd o portiune de teren aproapede coliba mea. Dacd treceape acolo unul nespovedit, pitea*ceva riu. Nggfu de unde-i vine. Cum le-am vd,zut, e Ei am trecut prirl le.am miiloc; destrdmat.Dupi aceea vrijitorul a venit la colibi, mi-a spus toate planurile lui gi merge la biserici, semirturisegte, seimpirtdgegte, diavolul nu are nici o putere,nici o stipAnire.

l-'

Face numai puJtn-tramiarr", carln cAine cenu Insd asupra qi unuia ceiur ecredincios afgdinti.
ii'di rlreltrrri (prin picatele sivArgite de el) are ll psajs omori; are dinfi, il sfAgie. reIeParure' Potrivit cu drepturile ce i le di un suflet, este gi stipAnirea diavolului asupralui. Celor maturi, care sunt in toate mintile gi igi dau seama ce fac, daci c gregelile, nu trebuie si li se citeasci exorcismede citre . Deoarece,dacd nu se preofi vor pocdi, flu se vor snreri gi nu se vor mdrfuriti, diavolul nu pleasi, o cd.Numai afunci va pleca,cand cel demonizatse 111

Sfinti si mari duhounici despre gi tdrndduire exorcizare

dinte.Numai unui ioOre.it care gi-a pierdut minlile qi unui-ropil

va intoarce qlq-de!rcmzat care din pricina vArstei nu in!egglggrlne ca sd se slobozeasci lege, li*se.pp!-_clti de diavolii careii chinuiesc. prin pitimire picatele, igi OmuL i-s_pigindu-gi intdregte slefea*dubyn4eqtcd. Cu cAt acela igi Ftarsa duhovniceascd, cu atAt -gedeazd+i*dul. Dr--elinsu+i depinde cAtde repede se va slobozi-deinrAurirea diav-oleasci.Od ati m-a intrebat talal unui copil care avea diavol: ,,Cand se va facebine copilul meu?" .Atunci cAndlt (: g1intdli intr=ostareduhonieeascd, ii spury va . fi-aiutat r el." Tatel scf-pcdia gi incerca si tridar copilul nu se ficea bine. iascdduhovniceqte, nteJgpe la mai multe locuri de r ALia dupi qe.-g , i.nchinare,a-ffilat din-viefile sfinfilor gi s-aintir n-t*duhovnicegte, copilul lui numai dupi aceasta i s-a ficut bine. ' - Daci Dumnezeu l:aEaiuta innediat sd se slobozeasci de aceastdinfluenli diavoleascd,ar -* Dumnezeu, dit! multi e-aceea alunecadin nou. DEPiii qa1g au evlavie, respecf ascultd de pdrinli, de dascdli, de cei mai mari, P4St. gi au binecuvAnlarea mereuharul lui D*u-{nlle*zeu -

dg s_trilucireadumnezeiascda lui (a hanrlui). ti!, ei la cei cuminti, evlavi,sgigi cu mdrime de suflet. .,\S.SStia_au*o_-pJ!vire . Cu cAtmai mult r_espect au fa!5 de pirinfi, fafd de cei mai mari, cu-atAtprimesc mai mult har. Cu-cAt sunlmai neimblAnziti, cu atAt sunt mai pdrisili de harul lui Dumnezeu. Cine incepe: ,,Nu vreau aceea,vreau cealaltd", cU-el2retenfisnestipAnitd,v etiJ. a_y9,ilpq:qr_pqnqqq$rl sag s de tronul lui Dumnezeu.Si vedefi, cdgorali se.fac voile vor deveni tdzpocli de valul rdu -vredti. Da_cicopiii Ol+$eJa_{ care ii lovegte,cicontinui sd se poarte cu obrdz- Doamne feregte! - se pricinuiegte nicie, a-tqnci qpdrdsi-regi aiung la punsful sd vorbeasc{ urAt gi despreDumnezeu. Desigur, poate va spune crneva cd e,a!g!d oameni carefac o multime de pdcategi tofugi nu seirrdrdcesc. sta?CAnd omul a ajuns afuncinu m4l-9!te_atac_at de diavolul pentru cd Dumnezeu vede cd t. Trebuie si gti.m cd I pricinuit din lucr_are diavoleascdeste, int{:un anume fel Udaral-lglDg-mnezeu pentruonrul .pdcd tos, cL,s*d d-sesmereascd, sd-se-poe iaqtf-gese mArrtuiasci. - CAnd i {i4-v-olufa a_supta omului gLl-stdpeLef te, atunci trebuie SA SE 113

lvJultaivlaezev. toi. tiacoperihagrlhu-Dunnn

vie fatide-DumnezEu, speq!fald de cei in harul dumnezeiesc mai mari aduc din belgug srrfl.etegi le umplu de har, pAnd ce sunt,trgdati 1,12

exorcizare Sfintipi nnri duhouricidespre Sitdmdduire

Sfn{i si nuariduhoanici despre gi tdmaduire exorcizare

giseascdmijlocul (spovedaniacuratd,repararea riului fdcut, dacd are posibilitili cel vinovat) ca gdciune ar rile. A stf el, ori.si-tdr-u qq_Llaie_-drcptu face ceilalfi, diavolul nu pleacd.Ilsecdtuiegtepe '\ om. Uneori qQi,cel gatene rugim, ne facelnpri\c14tsd nu plece diavolul din cel indricit, penItru ci 4lrugim teu -manftie. Numai q4-gana dC :qaadue de vom aducein minte, ca de pildd: ,,Iatd,eu, prin rugdciuneamea, voi aiuta si plece diavolul", imediat seimpiedici ajuto-ruIdumn_ezeiesc Ai-l ajutim pe diavol sd mai stea.Sd ne ctl--srn3-r-g rugim pentru indricifi L ..

rye,ru_durylg$r-eg_*eeste.

Odati, la o mindstire era un ierqmonah care s pe dinafara tnsi i4tlduntru',9i-a p m-Andria.Era corect in toate, respecfuos a-s-cuns qi nevoitor, gi dojenea duhovnicegtepe ceilalli pentru ci era invdfat. El insd nu era ajutat de ninqeni,pentru ci seruginau ceilalti,din respecf sdrsPuniceea ce vedeaula el: A creatfalsqsimtlqfnle nu numai celorlalfi, c-igi slegi,ci estecel mai virtuos din mdndstireetc. intr-o zi au adus la ministire un indrdcit gi egumenul i-a incredinlat acestuiieromonahsi-i citeasciexorcisme. in acelagitimp a spus gi monahilor si facd rugeciune cu metaniil",lq sd se eliberezefdptura lui ca diavo-lul-s-d se strAmDumnezeu.@g!g:B tereze, gi a inceput si strige: ,,IJnde mi arunci, nemilostivule?" Vicle3nul gi-a pus inainte viclecd el il alungi. mpresiarplg,otului nia, 1.1.4

$i acelaa spus diavolului: ,,Si vii in mineJ'iDJ clipa aceea diavolul a pus stipAnire pe preot. SJAntul Pa_1_teniqa spus acelagi lucru unui diavof cAndil alunga, dar Parteniea fost sfAnt,de aceeagi diavolul i-a rdspuns: ,,Chiar gi numai n u mi arde, Partenie!" Dupi ce preotul a intrat sub influenta diavoleasci, s3jhilUtt-q$ i.ltregi gi nu seputea odihni nicdieri. Uqbla_ne-reu cAnd afard in lume, cAnd in SfAntul Munte. 4cea9-_tg__g!are i-a creat gi oboseali sufleteascd, dar gi chinuialS trupeasci cu tremur. ln-uttimii ani ai viefii sales-a slobozit de diavol, pentru cd din pricina acestei ispite, c los, fdri sd vrea, ri p entru sine. .s,fa,tu - Arhim. Arsenie Papacioc:$tifi ce-am zis in sineamea,in timp ce-iciteamrugiciuni unei fetife bolnave de epilepsie (chiar atunci a luat-o criza)? iartd-mdpe mine, pdcdtosul!, Doamne, ,,Doamne, iartd-mi pe mine, picdtosul!" Vreau sd vi spun ci trebuie si suferi qi fu cu cel care suferd.Tragedia intregii lumi trebuieplAnsdca propriile noastre picate. Asta e: sd triim gi pentru alfii! - StarelulTadei:QacdDomnul alimplini toate cAteI-am ceredupi credintanoastri, am ajunge acoloincAt sd. nu mai avem trebuinfd de sfat de la nimeni, nici chiar de la Bisericd.Atunci gi diavolul ar putea si strice sdndtatea cuiva gi si 115

gi tdmdduire exorcizare desprc Sfhrtipi nnri duhounici

ne indemne pe noi sd ne rugem pentru acela,iar diavolul sd seascundddupd rugeciuneanoastrd, gi astfel si ne ldsim pradi ingelirii. -Pdrintele Sofronie:In Evanghelieesteurmitorul caz:Cinevagi-aadus la Hristos fiul careera stdpAnitde un drac. $i cAnducenicii L-au intreizgobat pe Hristos: ,,De ce noi nu am putut sd. nim dracu|dinel?", Domnul, Care gonise6q-gn; ce-l chinuia pe tAnir,le-a glg4gllddiavolul pi rurmaicu 1uggglv1rs Ac_e1! nu iese decht zis: nenm f. Hristos ne-a aritat stirile al ciror conlinut trebuie sd-l deslugim printr-o lungd nevoinleles ca o dieti exterioari, in!i. l, adesea devine cu atAt rnai asplu cu cAt omuligi dedi maipu lin minteaqhrp tei duhovnicegti. D ar indeinseamni rnfranare1-dela tot ce nu obgte p_ggtul se-prfrlvegte cu duhul poruncilor Lui. ,,Cu post gi cu rugiciune!" Astfel, postul gi rugiciunea, dacd dim prea puflnd atentie , s intetescin formele lor exterioare.

grnAsrAruAcrnr rarnaAcrRr
ALE TAMAOUIRTTBOLTLORgr NEPUTINTELOR - Arhim. SofronieSaharoa: @!g$a este- de pild5, la cei bolnavi - posibilitateade a_$ami o 'nggie leunlfgir spre a infrAnge boala. gtiti cd este prea ugor si cedezi bolii gi s6.pierzi curajul de a mai lupta cu ea. Dar voi gtili de asemenea cazuri de insinitogire, cA Llta ta te-a mhntuitde oriceboali, chiar de orbire.Astfel credinla este !qlg[!garE; a zuLerii lui DjlmqereLin-noi. Experienfa strdveche a vielii in Bisericda dovedit firi greg faptul ci pen- adicd pentru Dumnezeu -.nici ttqggge_ciU"ne q Lopli a dutru_luinu este incurabili. D,tqSlipa ih care ne-am hotirAt si urmim poruncile Lui, \ [incepeun proce$detdmdduire fundamentali. El tl ns tdmdduiegte s.gflefirl de orice boald, dindu-ili g$S! Il9r, lgminAndwl cu o lumini neinserati.l/ Mi-a rimas totugi neclar faptul cd, gneori, p_rintr-o _rygdsrune lin incord atd,.cursuI bolii @r p_u se schimbain mod pozitl, agacum in alte difi, la q_rug{ciuneigrt_q[t m"araelAa_cfu starea bolnavului nu se imbundtifea simtitor. Ann obse-rvat ce, daceh @ix-suflclgl_lq9u se petrecea 9_ sfagie*re a durerii inimii, in linigte gi 117

cxorcizare despre pimari duhoanici Sfinti 9itdmddr'ire @grie, acest fenomen era intotdeauna ci rugdciuneaa fost ascultatd9i Persoanei respectivei s-a-dattdmiduire. o[neneascefolosegte cuvinte 9i P-slhologiaIn cea mai mare parte este c-oncepte gglne$.ti.

gi tdmdduire Sfin[i gi mari duhoanici despre exorcizare

duhovnici. ii alute pe cei care nu au experienfa riu. Duhovde a-i inlelegepe ceilal1i, d4r-faec-i I areinrAurire gi asuPrapsihologicului,9i d ea,raet-efigticile astasepoateevidenfia o{,qdqcqilorgi ale latinilor. Psihologiculnu este insd gi duhovnicesc. ' in sfArqit,discufia despre legatqe-di-ntregqiva face bine' qi tcahglap-.r,tp-dore-d Din nefericire, c Ai imbind ylEladuhovniceascd cu p-jhanalizaau o poziqi pdrerealor esteprelie importanti in societate dragostei creqterea fuite. oamenilor pentrg ie. Pslholqgiaiiajuesfe-infrico$Atpr atunci cAnd gi tg pe vestici, dar , isiha$ei-Bisedcii. TreluresilPrim dragosteaortodocAilorpentru psihologie,gteoaei este in -a,la-ratadllei re-ce dg o o-rtodoxegi, in acelagitimp, st9 guv-q15r4ti menta,litaLeJestici. Ppihologiaqi psihiatria au o cu totul altd conceplie gi o altd simtire, te de invd!5tura ortodoxi, ad-iciantropologialor estecomplet diferitd. 118

Psihologiaqi viafa duhovniceascd pornescdin alte considerente. NU puteminsd sdignor{m psihplogia sau e psihologiei, elgmentece iiajutd in specialpe oamenii care gi care nU*Val-silAleseas-ci traditia isihastd a Bisericii. _ffn leac pentru oamenii care sunt departe Es..-tg de Dumnezeul Cel viu gi se gdsescintr-o mare shinuire. f @sje-folosi td ins d cu-_AU_l !_di-sternin6nl{,iru-nareiten*ie. Leacurile pot si ajute trupul care a suferit o rand mare, vindecarea insi va veni doar la renaEterea omului in harul lui Dumnezeu. Oricum, se vindeAtAlia ani in mdnistirea noastrd, SfAntul Ioan Botezdtorul, in Angli4 pe care si se fi vindecat prin psihanahze, degi este foarte dezvoltatd in comunitifile apusene.lnsd trebuie si fim drepfi, a.dicdtrebuie si recunoagtemcd gi gi, care dau med_icamente bolnavilor, sunt mqlt ogi i @1! psihanaligtii, 9-iii ajunabili ta p-e o,amenisi se echillbreze micar social. De asernenea, ii_aillti gi.pe cei din bisericd, Blgnci cAnd existd d_e;ralur{_leu-fa,,logici din diversemotive. A, adici depdrtarea omului de Dumnezeu, 4Bsoltscirrt,e asupra @rpu]gi. se orienteazdugor citre o noui direc$e prin ppc6i{rfi; truprrl insi, atunci cAnd*a fo-st-.avariat, greu adaptabil la noua e-s"t_e_ 1,t9

qi tdmdduire exorciznre St'intisi mnri duhoanici despre

Sfinli gi nmri dulrconici despre exorciznre 9i tfundduire

Aici estepotrivit cuvantul lui Hristos, Care _star-e. neputindar-trupuleste os,qiuttor, zice:DllJUl3.g!9 Marcu L4,38).In aceastlsituacios(Mater26,47; !ie, trupul careesteostenitde pdcatpoatefi aiqtat daf plr:ra yindg-cAIg_va.veni cu medicamente, - S-t?fftg"!_9 a a trdit intr-o vreme ale psihocruciald,in care existau aceste se&sinJe gi estefoarteimportant sd logiet$ a-Lep-s"rhanalizei, este studiem teologia lui. ISihra-ortodoxd La- omul bolnav psihic nu este afectat doar care esteochi aga-zisulincorytient, ci gi r,runtea, al sufletului. qatd urmim vtajduhglrniqeasc5, nu mai avemnevoie de psihanaliz6.La problemelemogtenite,ereditare,poate ajuta gi neur-olo-gia. B*oflgp*"Ece provin din doud cavze:ori din : , t{Ufi,e, ori din {o_rtnte-lr:l+eltit peimplinif,Q pe careomul | , in sufletul sdu. Omul bolnav psihic, pglhic trebuie sd invefe sd plAng5,gi astfelse vindeci de boala lui. xisti o diferenli intre psihologie gi viafa in incercd si-l eliberezepe om Hristos. Pg-ihologia -- de congtiinfavinovdfiei, in timp ce viafaln -Hrisdepdrtos o-trdimin durere, cu chiry de Dumnezeu, qinu ne oprim poci.tA.fiinoastre durere. infa pAndseva prefaceaceastd Psihologiicerceteazd calanleni pe allioameni, dar astfel oamenii, cU_puteri omeqesti, adicd 120

vizAndu-gil-slarealnterioariinecurati,d3zled.d jdg1_egc. Dimpotrivi, dacdvedem necuritia noastrd interioard in dq=hulslaviei, e cu totul diferi! d eoarecenaqt_e_ru gdciune cu nidej-de_inHri stos. - Pdrintele Nicolae Steinhardf: Convingerea cd 4qpnaiprin credinfd scdpdmde boli, cd nu se poate sd mai fim bolnavi, sau, dacdne imbolnivim, cd nu mai avem nevoie de medici gi medicamente, de vreme cene putem oricAndtdmldui prin rugdciuni, esteo ipostazi a trufiei combinate_ Convingereaaceasta... e totuna a lui D-umnezeuprin exigenla unei minuni. Cel careo incearci se pune in situafia reclamantului care,in loc de a se adresa tribunalului competent de gradul intAi, ar trecede-a dreptul la calea extraordinarda recursului. E totodati I stie;medicii gi medicamentele sunt de la Dumnezeu,iar credinciosul careseimbolnivegte,intocmai ca toatd lumea se vindecd, nu altfel - cu ajutorul medicilor gi al medicamentelor (firegte,dacd ii este dat si se tdmdduiascl). Dlumezeu, desigur, Iace minuni, dar cAnd b te - gi istoria Bisericii ne arati cd nu sunt njci foarte desegi nici obfinute pr aFi. - Este ingdduit ca gi cregtinii sd ia medicamente?Deoarecemulli suslin cd nelinigtea, mfrhnirea, melancolia Ei, in general, bolile psihice se ztindecd numai cu o aiald duhoani127

gi tdntdduire exorcizare Sftnli pi mari duhoutici despre

Sfintisi nruriduhoanici dcsprc gi tdmddr.rirc exorcizare

merslabisericd, adicdprin rugdciune, ceascd, mdrturisire, Sfint a Imp drtdganie etc. - Pdrintele Epifaniel. Teodoropoulos: CAnde trebuie si le ia qi cregtinii. qg11o_ie, - Dar cepot face acestemedicamente sufletuIui omului? - Pdrintele Epifanie l. Teodorapoulos:Ya trebui sd ldmurir4 de la inceput cd aga-numitele lnedicamg4lepqihotropesau calmante,adici materiale,rnlr-p b nici o foraceste sqb,s!a4!e si aduci li nadejde in sufletul unei mame,de pildi, cireia i-a murit fiul, nici mdcarsd pdcaqguleze fa unui om de remugcdrile telor pe carele-asivArgit.Acestedaruri numai de ,,Sussunt, pogorAnd de la Pirintele luminilor". cii Bisericii, $i numai t. pot timi - Aturnci de ce ali spus cd trebuiefolosite gi medi camentele p sihotr ope? - Pdrintele Epifanie I. Teodoropoulos: Asculoameni numai din pricina factorilor aritafi mai ce sus sau din pricina unei ir onal sau d i n congtrangeJea4i_extenuarea p e s tdlii lor etc.,ci gi din pricina factorilor care pornesc de la sistemul nervos (creier) al omului. Adici din a funcfiilor creierului, cum ar fi senLirqer$rl_Sandirge.Jggfa etc. Nehlrg-

te.-a de felul acesta sau,intristarea se accenfu-eazd sau se vindecd cu medicamentepsihotrope,adici cu medicamentece acfioneazd asupfa lrrnrAfilor creierului cu copul de a le readucela ritmul ' r. lor normal. Dar s-o spun cu cuvinte mai simple: Mulfi cregtiniigi fixeazdatenfia.numai. spre component?_r!1glgfialda omului, adici spre suflst, atribuindu-i i_!uimanifestirile neliniqtii,ale melancoliei etc., gi astfel refuzd medicamentele, susfinAndcXrr1ute4u nu poate actionaasupra imaterialului.Dar ei uitd cdomul aregi_rrwr. Dacd vom consulta literafura medicali d_e._ specialitate, vo-mobservac ,di.r o.gunism produce tUlbu@-p:qbige_g e. gi deoareceqgtful, prin care se m_anifesteu;lLflstul, este un organ al ui, trebuie ca fulburirilor lui si li se lind piept cu m_ijloace materiale(adicdgi cu medicamente sau,mai demult prin insulini). '- La ce vd referili cfrnd spuneli cd I se manifestdprin creier? - Pdrintele Epifanie I. Teodoropoulos: O imagine pe care am putea-o folosi ca sd descriem legitura ui cu creierul este cea a violei cu violonistul. Precum nu poate scoateo melodie frumoasd nici chiar cel mai bun violonist dacd a este spartd sau neacordatd,, in acelagi fel gi comportamenfulomului nu va fi intreg (complet) (v. II Tim. 3,77); dacd, ui prezintd o oarecarefulburare, atunci nu se va putea

122

123

Sfinti si nnri duhoonicidespre exorcizare Ei tdnfiduire

Sfinli 9i nmri duhoanici despre gi tdtndduire exorcizare

tulbumanifestacorectpufletullUi. Exactaceastd rare incearces-o indrepte cu medicamentegi sd ajute Lq4_i_rcqt sufletul sd se manifeste corect. - Vreausd vd intreb gi altceaa, Viala misticd internd sau rugdciunea fierbinte nu pot tdmddui tulburdrile acestea ale creierului? - Pdrintele Epifanie L Teodoropoulos: Desigur, Dumnezeu paate face minuni gi in aceste Insd intrebarea care mi-a fost pusd la afecfi-uni. inceput a fost alta.Adicd daci seingiduie cregtinilor folosirea medicamentelorpsihotrope.$i la rispund fdrd indoiald: Da. Dar vi intreb aceasta qi eu: De ce nu puneli aceeagi lntrebare gi pentru astm,de pildd, saupentru eczemd, ori pentru migreni, ori pentru glaucom, sau pentru ulcer duodenal etc., etc.?tn cele din urmi, sd infelegem ci n_e_linigte_a etc. nu provin $_me_!a{rcolia numai din tulburarea sufletului, ci gi din tulburarea creierrrlui,sau din combinareaamAndurora. i5rultimul caz e nevoiegi de sprijin psihologic [solufionarea problemelor, ajutor dezinteresat, ca sdnu sesirnti stingherifi de manifestdriledragosteinoastre cei ce prezintd astfelde probleme, control de cdtre un priceput gi credincios, care si-i ldmureascdgi despre firea supdririlor (neputinfelor) lor, chemarea ajutorului dumnezeiesc, apropierede TaineleBisericiietc.], gi,in paralel, de_o ld. 124

- Mulfi cregtiniguslin cdbolile psihiceseilatoreazd inrduririi demonice gi, prin urmure, renunfd la folosirea medicamentelorpsihotrope, Cepdrereaoeli despreasta? - PdrinteleEpifaniel. Teoiloropoulos: a bolnavilor psihic sunt intr-adevir demonizafi. Insi majoritateabolnavilor psihic nu sunt demonizafi' nici manifestdrilebolii lor nu sedatoreazd inrAuririi demonice. putem-d.a-seamailacd e aorba de tndrdcire? - Pdrintele Epifanie L Teodoropoulos: a Sfintelor Taine: SfAnta Mirturisire, Oio, impdrtiganie etc.,sauinaintea EvangheliSfAnta ei, a Sfintei Cruci, a sfintelor moagtesau a sfinteqrurjlolsf inte. loricoanegr,inge-,nqr_a]-a-_l:f Imi spunea Pdrintele I. ci, la ^r^rx -Chefatronifr.rl, sim ,\-rrEr4.,LrJruL!rrl Drltr agezase agg.zo.DE unui; ur tur i iridricit cdzut cu fala la p el si I vadd gi si ca sd se excludd tie - ! -- --o--de Slanta$ rsau sitoan-Agi i indrdcitul tresdlta lucru ce nu seintAmpla cAndil atingeau I cu altfel de cirfi sau obiecte.
ii

- Epilepticii sunt stdpdnili de diaool? - Pdrtntele Epifanie l. Teodoropoulos; IlU gi asta ui" ." rezultat *u.,ifurturea spasmelor, a surdomuleniei etc., rl44ifestdri asemini-

r25

gi tdntddr'rire exorcizare Sfinti si mari duhoutici despre

Sfintisi mariduhounici despre exorcizare gi tdmdduire

tqare cu celeale demonizalllor, Precum se aratd in Evanghelie. - De ce Domnul a fdcut atht de mrilte minuni cu demonizafii? - PdrinteleEpifaniel. Teodoropottlos: Ca sdse lu arate suBe-rio rita-te apu terii D omnu i asup ra d i avolilor gi oamenii sd creaddin El. Acesteminuni probabil, Dumsunt multe la numdr, deoarece, t cain aceaepocddiavolul si aibd nezeua mai multd stipAnire asupraoamenilor,fird ca si se excluddposibilitateaca numdrul diavolilor si fie acelagi cu acelaal tuturor vremurilor. - Cfrndfloem o oarecqre problemd de sdndtate trebuie sd ne limitdm numai la chemarea sauputem apelagi la ajutorului dumnezeiesc gtiinla medicald? - Pdrintele Epifanie L Teodoropoulos:Pe pe oui le primeqte Dumnezeu: Cinstegte cdgi peel I-a lui pentrutrebuinle, doctor, cu cinstea esteleanil... fdctrt Domnul.Cd de la Cel Preainalt leaurrile t Domnulafdctrtdin pdmhnt (Inlelepciune I nu se un sc1rbide ele lui Sirah 38,'J.-7). Apelul la gtiinfa medicald nu Deci exclude chemareaajutorului dumnezeiesc. creqtinii,fird sd lepede ajutorul medical, trebuie-s.i qe roage incAt si lumineze Dumnezeu pe gi si rAnduiasci terapia potrisgltaqiilenecesare vitd. Si roage de asemenea pe Dumnezeu sd-i 126

gi pe bol4avi si conlucrezeimpreuni cu medicul, sd-iintireascd in ribdare ca si iasi cAgtigafi suflete$te din incercarea lor gi, daci este voia Sa gi spre folosul sufletului lor, si-i elibereze din boald. - Ce le putem spune celor care refuzd ajutorul harului primit prin Sfintele Taine gi se bazeazddoar pe medicalie gi pe indicaliile psihiatrilor? - Sfhntul lustin Popooici: Biserjca lui Hristos nu estealtcevadecAtuLlAbsfato:_dumnezeig;c in care se faceo asemenea prelucrare,incAt oamenii se schimbi din rdi in buni, din picdtogi in drepti, din nesfinpin sfinti. La aceastd lucrare Dumnezeu Insugi,cu toate puterile Lui dumnezeiegti.Pentru ci sta poate si ne faci sfinti pe deplin gi in chip desivArgif izgonind de la'noi orice pdcatgi orice riu gi umplAndu-nede totbinele dumnezeiesc prinSfintele Tainegi sfin-

ti.
Dumnezeu-Omul esteis al sfingi sfingirii, al pentru El cd este Singurul tenrei fird de picat. T.ar lipsa pdcatului este sfintenie r al oricirei sfintenii. De aceea, numai aga $i i Cel Unul SfAnt. Dumnezeu-CuvAntulintrupat Domnul Dumnezeu-Omul,ca Singurul care estefdri de pdcat

r27

Sfinti si nwri duhozntici despre exorcizare Si tdmnduire

Sfinli pi mari duhoonici despre exorcizare gi tfundduire

in neamul omenesc, estedesigurizvorul nemijlocit al sfinfenieiin intreg neamulomenesc in general gi in fiecareexistenfd omeneasci in particular. plind har cu oamenii de El, se sfin[ri"n un-i-rea in aceastd gi unire sfinfire impreund cu lesc Ai, Singurul firi de pd.cat, cu Singurul fdrd de moarte, ei omoard moSrtea gi tot ceeace este muritor, omoa-r_5 pdcaful gi tot ceeace e picdtos, pe diavolul qi tot cee'a ce estediavolesc,gi inceteazd sd mai fie robi pdcatului, ai mortii gi ai diavolului qi devin_ gi nesilili slujitori ai lui de_buni.voie Dumnezeu Cel viu, ai lui Dumnezeu Cel adevirat. Pentru ci Domnul Iisus Hristos, Cel ce ne sfinfegte gi noi, cei ce suntem sfinfifi, ne tragem cu tofii dintr-Unul, Dumnezeu-Tatdl Cel Unul (v. Evrei 2,1.1-15). cunoagte, in_chip_deplin
l, care sunt elementele constitutive ale fiinfei omenegti gi ce este, in general, acel lucru pentru care noi, cei niscufi din pdmAnf suntem numiti persoane umane. Dumnezeu a alcituit persoana omeneasci din material ceresc Ai urnnezei,esc Ai plmAntesc, aga incAt iry-fi_iala*ory,re._neascd si fie reprezentat prin puterile tainice qi elementele materiale. vq- a-fa{de D_.. u nu cunoagte din*c_qeste acesta ficut, cioplit cu cea mai mare pricepere qi artistic sculptat.

' Ce este-.[gp_!rlomenesc?l\lilggi altul, fird numa! *D*qmM_4eu, nu gtie din ce este alcituit gi din cAt de multe gi diverse materiale de zidi_ re pdmAntegtiesteatAt de frumos gi atAt de bine construit. Ce este__casssinfa omeneascd? Nimeni altul, fdrd nu,mai,Dumnezeu,nu cunoagtetaina minu_ natd gi fdcitoare de minuni a ei. i? Un nume universal pengstenecontemplat ceresc, c, dumnezeiesc;pentru intregul in lumea duhovniceascd. toate ci Cu omului este,dupd firea lui, cu toful duhovnicesc, omul lucreazdgi tri_ iegte in lumea materiald. prin tn4Ulsdu omul se socoteEte pe sine ca o fiinfd materiali gi, cu ef iqi trdiegtet_oatd.gaterialitatea lui, tot pimAntes_ cul siu. se afld atunci hqBI& sufletului, hota_ tele congtiintei, hotarele duhului omului? Nu in trupul nostru pdmAntesc.Nu il Aaterie gi in glgle11alilate,p entru cd ace stea (sufl etulc g_4 gtiin- . l), prin felul lor propriu de ah,p-rin strdv$Zlll-e*a1qlgtversaH, lumea materiaminula_! duhovnicescAi dumnezeiesc. Nu existi nici o indoiali c*.&larelg suflefu_ lui,nostru qi ale co-ngtiinfeinoastre gi ale intregului nostru duh s11nl!4_Dumne2g:q. Iar hotarele trupului omenesc? Fdrd indoiald se intind in 129

128

Sftnti si nnridtrlnunici despre exorcizare Sitdnrdfurire tgati lumea materiald, acolo de unde vin toate materialecareil constifuie.Pentru ci elementele tnrpul omenesceste. universul material, lumea ialSintreagi inmic. Tainalui rezidl in faptul cd pe de-a-ntreguleste,,inchis" in toateindllimile gi adAncimilegi l5;imileimatefiei,ale lumii vd.zute. Dar oamenii nu vdd gi nu cunosc hotarele lui in lumea materiald. Din acestpunct de vedere,pentru oameni, pentru felul in care privescei lucrurile gi pentru modul lor de a cunoa$te, gi lumea materiali estefiri de hotar. Cu adevlrat, in ultimi instanfd,rnttma_Lpumce psrein om, ce-sste nezeu cunoagte omul, pind unde se intinde existenta lui, sunt hotarelggi-izvoa_rgle lui..., cdci El insugi cunoagte ce (v. era in om Ioan 2, 25). De aceea; n[gfl| Aces-

Sfinti si mari duhounici despre exorciznre gi tfunddui

Dumnezeirii celei in Treime, pe S_di firi de prihand!

tu I A-apaltgrutatea-fiin P-asa qti, rnt9lei omene gritateapersoanei omului, pentru c5, aducAnd
moartea, el nimicegte aceastdunitate, aceastd integritate: el di _LfUpul ii gi lasi s-uflihrl@fa JruP Aceast din arifiinlei omenegti. de moartea trupeascdpdcatul pro. Ejgi*t" voaci in sufletul omenescinbgtiute..plgqL sgltletegti. i P_dcatul, dupd natura lui, este9_putere distrugdtoalegi aducdtoare de moarte,care,intrAnd in sufletul omului, il imbolnf,vegte il facebucitele, il s{dfAgri li gter.Unrtelg.A,. iar acestanu mai estein stare si se chiverniseascd singur, sd se lind intr-o- unitate, intr-u-11intregqi sj:$Lconducd exislenla_la Dumnezelr, a- Cirui fdpturi este_-dupd chipul Sdu prin excelentd. ,NUnqqi Dumnezeu tdmdduiegte sufletul de aceasti sfdrAmare pdcdtoasi, de aceasti firAmigi lare boali. De aceea,gi cregtinul ortodox in fiecarezi pigegte drept, se ingrijegtede ceeace este drept, se.1g4gd strigAnd: ,,Doamne,vindec?_ s , cd am gregit Tie, pentru cd prin pdcat yjftulea; m-am imbolndvit, a slibit sufletul meu! Tu, numai Tu po,tisdil vindeci, sXil timiduiegti de picat qi si il faci pe de-a-ntregulfiresc,si il faci pe de-a-ntregul 9i in chip desdvArgit sfAnt." 131

in chip potrivit pentru nemurirea dumnezeiasci gi pentru vegnicie; si le pdstrezein chip adecvat gi potrivit pentru locagurileceregtiprin deplina sfintire, cu ajutorul Sfintelor Tainegi ale sfintelor virtufi. Pentru cd Cel.ce-sfinfegte, prin puterile Lui sfinte, stdpAnegte, biruiegte gi nimicegtei_1,. s, biruiegtepe diavol gi face gi duhul gi trupul omului curate, fdrd prihani gi sfinte. $i lui nostru Iisus H-ristos,Cel ce_ i, dupi infricogitoarea Judecati, in implrifia vegnicda 130

gi tdnfiduire exorcizare Sfinti pi nlar' duhol,rticidespre

Sfinli pi mari duhoanici despre exorcizare gi tdmddtrire

L.IarulSfintelor Taine timiduiegte sufletul de picat, il tem;duiegtede iubirea de picat. Acest voie prin sfintele virtufi: prin credinfi, rugdciupocdintd. rr. t cumpdtare,-smerenie, Nou5, pentru vindecare,ni sedd medicamentul intreg qi se cere de la noi si il folosim cu tot sufle.firlnostru, cu toati inima noastr5,cu toatd puterea noastrd,cu toatd mintea noastri. Altfel, existi frica de a fi primit in zadarharul lui Dumcu Hristos,ad nezeu.Fiind, dar,impreund-lucrdtori tndemn sd nu primili in zadarharul hri Dumnezeu (II Corinteni6,1). I ne tdmiduiegte de pdcat dacd noi ne gi prin creilte prin rAvnacregtineasci gi dinf5, prin rugiciune, prin dragoste prin celelalte sfinte virtufi (v. I Timotei2, T). Prin nevoinlele de bunivoie in lupta cu picatele ne intirim in Domnul gi intru tiria puterii Lui (v. Efeseni6, l0); gi nu mai existl picaf nu mai existd moarte, nu mai existd diavol pe care si nu-l putem stipAni gi birui, inarmafi cu armele lui Dumnezeu: sfintele virtufl (v. Efeseni 5, I 11-18).Num_4i in felul acestase vindeci d nostru, su-fletulqi truput nostru gi se restabilegte u44a!ea 94qtq4!g 9!le-neqti,a sufletului nostru de di nomenesc;gi astfel se reintoarce stale-a te de pdcat, ,,illrgggli cel dinainte de pdcat al fiinlei o-men-e$ti, I lui Dumnezeu, ceadupi c dupd chipul I s 9i dupi chipul Treimii. 1,32

Suntem creptini adevirati doar cAnd I eazA i toate puterile dumnezeieqti ddruite noud prin Domnul Iisus Hristos, cele datein dar in Trupul Siu dumnezeiesc-omenesc, in Bisericd. Pentru cd acestea curiti, timiduiesc, s-f,-4fesc intreg duhul nostru, intreg sufletul nostru gi intreg trupul nostru, ca sd le pdstrezesfinte gi curate gi fdrd de prihand pAnd la cea de-a doua sl5vitd aritare a Domnului Iisus Hristos. Ca sdfim sfinti gi firi de prihanl in toate (Efeseni 5, 27), curdfifi de toati tntindciunea trupgilttigi a duhului(II Corinteni7, 1). Toateacestea nu sunt nimic altcevadecAtluptd dufqllliceasci neincetati, lupta cea plini de har gi de bunivoie pentru curdfireafiintei noastre, pentru t a fiinfei noastre, pentru sfinflr-eafiinfei noastre, pentru hristificarea fiinizarea fiinfei noastre, lei noastre, pentru int pentru irldumnezg!"rea fiinfei noastre. 'Pentru ca cinevasd poati duce aceasti luptd, pentru a reugisi atingd viefii prevdzut de Dumnezeu, singurul sens al fipfurii omenegti in aceasti lume, estenevoie de intreaga Treime dumnezeiasci,cu toateputerile Ei dumnezeiegfi. Iar Aceastg*i4trgagd se afld in Bisericd,cu harul nemdsurateiiubiri de oameni a Singurului Iubitor de oameni;Domnul nostru Iisus Hristos. - Cuoiosul Paisie Aghioritul: Astdzi, lumea are nevoie de dqfrov iti. Daci intotdeaunaar fi existatduhovnici iscusiti,n-ar fi fost 133

gi tdnfiduire Sfinti si mari duhounici despre exorcizare

Sfinli si mari duhoanicidespre qi tfundduire exorcizare

Astizi, atAfiaoameni carese apelezela psihiat_ri. Jor qi se oamenii s-au indepdrtat de la psihiatri, dintre care multi nici in sp-oyed,esc Dumnezeunu cred, nici existenfasufletului n-o primesc. Prin urmare, cum._qste cu putinti ca acegti pqfbiAFisa ajute , cAndei ingigi sunt p e? Cum estecu putinfd ca omul sd se mAngAiecu adevdrat, dacd,nu crede in Dumnezeu gi in viafa ceaadeviratd, ceade dupd moarte,ceavegnicd? CAndomul sul a e, i se indepirteazd toatd lgltliglea gi-i vine mAngAierea dumnezeiasci, Si vindecd. - H*orulprimit din impdrtdganie am auzit cd te ridicd din patul de boald. - Sffintul Ioan ile Kronstadt: Mi minunez de e. O femeie bdtrAndcare scuipa sAnge,care nu mai avea putere, incapabili sd se hrineasc5, cAndi-am dat SfAntaImpdrtdganiea incea_tU_nci put, din aceeagi zi chiar,si seinsdndtogeascd. O tAnirX fati aflatd pe moarte, dupd ce a fost impdrtigitd cu Sfintele Taine,ina_cseag-i-z-i a inceput si se simti mai bine; a inceput si mdnAnce, sdbea,ea,careera pAndatunci aproapeincongtientd,foarte agitatdgi nu putea nici si bea,nici si minAnce. Tale ddtdtoare de viafd gi infri$!ayq Taiae-lpr cogdtoare, Doamne! 1.34

- Pateric: Ipan_de Bost1a,,_bdrbat sfAntgi avAnd putere asupra duhurilor necurate,a intrebat pe d_{act, care locuiau in niEte.feti{e furioase qi chinuite de ei cu riutate, zicAnd:,,Decarelucruri vd temeli la cregtini?"Acegtiaau rispuns: ,,Aveti cu adevirat lpi-_lgcruri mari: W!g_l pe care-l putefi atArnade grumazul vostru; unul cu carevd sp5lafi in bisericd;gign,ul pe,care-lmAncafiin adunare." intrebAndu-i iardgi: ,,Qig ace,ptea LLeide carevd temef, mai mult?", au rdspuns:,,D*gg.f. ati si faci rdu vreunui crestin." Deci lucrurile de carese tem demonii mai mult decAt de toate sunt Cgrcea,B.qtqTul li Euharistia. - Dupd cum aedem,este neooie de ,,...apdzi bine aceeacu ce ne impdrtdEim". in cazul tn care imp drtdgania este primit d. affusp oae-it -@d,eaducelaneputin!d, la boald gi la moa4te[ - S[A1tuI Apgltol Paael: Sdsecerceteze ornylpe

tfuaife-t ffiG

Ainp ot: bes) i,; dinEdne@sq

cdci gi bea celcemdnhncd cy.uearefyticie, igi mdnkncdgi bea osfrndd, nesocotind Trupul Domnului. m tinciogi gi boInaai ulJl_nep_u (I Corinteni11,28-30). 9i mul[iau*mutit

L E-fecte-in eelito"r. ;; ;ro dus si prin risp andirea uner f,lade_ apocrife.Cea mai cunoscu135

gi tdttrdduire Sfin[i gi ntari duhoanici despre exorcizare

Sfinli si mari duhoonicidespre exorcizare gi tdtndduire

td dintre ele esteVisulMaicii Domnulul.Brogura cireia i s-au acordat chiar gi ,,inalte binecuvAntdrl" prezintd I t cAtevarugdciuni obignuit contineSiun -kXt" despre care fost trimis de Dumnezeu oamenilor.DeqiBisericaa calificat,,textul" drept iderat-si ar intrefine un sentiapocrrt ment de evlavie.fn realitatejns d,,Visul... (tatismnnulsauepistolra)a_de"rrne-+g$t_e_Eufl etelem,ai.slarp ti, spfgtrgpffi.tilie. P" Se amintegtein"acestrdvagdespreun (aga-zis) vis pe carel-ar fi avut Maica Domnului gi prin care i s-au vestit mai dinainte Patimile Domnului. * Se gtie din SfAnta_Scripturi cd la40de7ilede la n-a$terea Fiului ei, --Maicii Domnului de citre Dreptul Simeon:$iprin aa trecesabie. acestea se refereaufdri indoiald la ristignirea ltli Hristos, care urma sd fie pusd la caleqi indeplinitd de cdtreiudei. ne spune ci*kiqa pomnului ei, nlc-i iubirea ei pentru Dumnezeul gi Fiul ei, nilid_rrrerile-

Omul care de dragul lui Hristos gi-ar vopsi barba in albastru sau ar purta o pilirie cu pani mare de pdun sau ar fi in posesiavreunui falisman (vis) nu va fi niciodatd in ochii semenilor sdi omul lui Hristos, ci omul cu barbi albastrd sau omul cu pana de pdun la pdlirie sau omul cu talismanul (visul) la purtdtor: Fjfaf.esc- talismanul, visul etc. - (fie 1 ,, nevinovat sau chiar nostim) calea -pq. ce -aputaare' Cu atAt mai mult, cr-e-ltilisgul nu poate eye4_nki o qlJqagrife-dgsueeJel (termenul magie _legdturd este luat in infeles de p;gp"e..dglf frpzat cu.efgcte sigur-eindependente de efortul duhovnicesc). rte di

nayt_d gp_tPr e_dssr_treb tqlze!"\

vom credeci nu-va intra afld o broguri sau un ,,vis",

-si intre. Deci, de I in casaunde se ,,seva irnbol-

Semai susfine,flrd temei insd, cd:,,deva scrie cineva visul gi-l va purta cu sine gi in casdil va pdstra,de aceacasi vrijmagul nu seva apropia gi duhul celnecuratseva goni". spun
tr
t

ialgate_ar{turd,le,iale;9i cAnd mandncipAine gi cAndbei din pahar;cAndpleci de acasd gicAndvii; inainte{l_g te qulcagi cAndte gicAnd teodihnegti. Mare Iryr$ti; ca_ry4Se]glorggti tJu-qgi,credinciogi gi teamdpgrrtrudgmpm. i-a !iru"it.p"g_ e gi i-a dat cu hotie_qeJtla,
1.37

w gi pecetea

p"r*#fi-?EH[

r. Ntry

lsau-in-chi-

exorcizare despre si ntsri dtrhottrtici St'trtti Si tdnfiduire

Sfintisi nnri duhoanici despre cxorcizare si tamaduire

iq! adlrc rAre pe fa!i. C6-nddemonii tem de Cel ce a zdrobit S-e ef4!gd" QglJ;.stignit. pentru balaurului. Nu disprelui Pecetea, qapetgle 73,36). r" (Catelrcze ci a fost datd qqnf,1gra1=ea acesteiinvdldturi o gdsim 9i in n, carteaVin[a9i inadfdturile I spune: mai suscitatd,unde chiar Crucii, ci de infriqo,,Nu ne temem de -cgejarc$teldin-e1. $i, cerste ma-i $ riu, nu numai din lemn iese tldsnefill care ne pelgtll.:gsc cu acest s-e, irde,' gi am impins pe ficutp D-ecAndam s.e_mn! elrei si ristigneasci pe Nazarinearymi-au zdrolfriolanele. Nulnai am.puterea de mai inainte. -o i4 clipadelali te-agtrage joq gi te-agfacebuci.!i." scspredesicare Segtieci dintrecregtinii vArgireajungqqiisi-L poartepe^lJristos De aceeasfinfilor li s-a atribuit uneori gi denumi"-(purtitoridel-kistos) sau ,&p_ rea noasfpul- (purtdtori de Dumnezeu), iar in -7llele tre cei care poarti talismanul la ei pot fi denumiS ,,talismanofori" (purtitori de talisman),iar cei ce credinfa{credup sitori", deoarece I tea)-lorse afl5 in buzunar sauin pogeti. e ,maguluipentru cei creduli gi gi le Maicii Domnului al se_folosegte el de din cauza o are fali de _qare3estivilite Fe* 138

de Maica l)omnului, care i-a -drohit capll. - Arhim. Arsenie Papacioc: in_ne_rrjnqvali-a qi in gQa{u{l-e-tele curate de a fi cAt mai aproape de Mdieula Dornnului gi de a avea cAt me_ijryp--rimat ica Domnului. Elte o deghi-

qi@..-aao
v.j;atd aceastdardtare.Nu qtiu ii instruiegte duhovnicegte pe acegti tineri, dar cAnd spun cd care le dd i sL-i-ia6ceascd.de la adevdratalupti, de la marea qi smerita.i$eleget3loulg_fet eu, su It{gicufA,p_qa14lrllqjrsusfi nf ii.Proniadivindne-a dat destul har ca sing_pg_t-gsgpircjnteligent de aP4ltF-ile, ascunseale vrdjmagului diavol deqIte 6iai ai; aroio un_de_e-pte lurrare. turi, gi ca sd putem implini in noi, mai contura! duhovrricesc,carenu va fi nicioa-devdrafuLchip datd filii d e, manifestAndu-se printr-o o Eqcre a-de-sine,adi ci q9ndf ta, se instaleazd .11{_4_9 sus gi , dAnd inf5-

r39

gi tdmdduire exorcizare St'itttisi nnri duhourticidespre

Sfin[i gi mari duhoanici despre exorcizare 9i tdrndduire

l-1,v.qf,magul
qi aceasta es

g_q c. Miicu. !a Domnului tejuhe+te'sineer-gi-e+-adevirat,mai

- Nu mai rimAne cu p

- Limonariu: Un"bitrAn-cu numele Chiriac ttdi atn-Lavra Calamo:r din aprop i erea sfAntului rAu Iordan. $i era bitrAnul imbundtdlit in fapte dumnezeiegti.La el a venit un frate striiry din linutul Dara, cu numele Teofaryca sd-l intrebe pe bdtrAndespregAndurilesale.BdtrAnula inceput sd-l sfituiasci cu felurite de-inlelepgi ciune viatd c-urati. Folosindu-semult fratele din cuvintelebitrAnului, i-a spus: . Din aceastipricini nu mai pot rdmAnecu ei gi vreau sd locuiescimpreuni cu tine. CAnd a auzitbdtrAnrl _s:d i gi l-a sfdtuit E1l-a indemnat. e vitigi mitoare gi si a $ii=a spus:
rla ereticii aga spun: daci nu egti cu noi, nu te mAntuiegti. Sirmanul de mine nu gtiu ce sd fac, RoacL-E-l si mi incredinteze gd-,te declDognulrt care este credinfa cea adeviratd. BitrAnul a primit cu bucurie cuvAntul fratelui gi i-a spusr "_ z -1! LisAndu-l pe frate in pegteri, s;a dus la gir-

i, gi chiar d4c6,, i mai repedeputem cresd zicem, s.3{--ygdeaceva, de cd aueste dorinla Maicii Domnului, f alsi incAntare. v.cdenje, b Pentru ci, niciodatd sinnu egti ifi mai spuneam, agacum

ei gi in felul de a practica. intr-o triia iubirii tainicepe carene-o re gi arati Maica Domnului. , care adevirul despre
IlP-

( te de Biserici ssls_qretic.

1,40

141

gi tdntdduire exorcizare St'inli gi mari dulnanici despre

Sfinli gi nmriduhoanici despre gi tfundduire exorcizare

cam pe_la ceasultrei dupi-amiazd, in ziua urmet spune: l! i-i a lui

ros cd-l consideri. o vorbi. li

-i Cu dugmanul nu se sti de e-

le
PreasfAnta N celor

Dacd-fi place locul, rdrnAiin credinla ta! Dar daci nu vrei si incerci Sfanle q!Stiir_orvino la Bisericaq.e_a chinul acesta, 4lceasci, aQacum t!-e_spus-bdtrirud. Cdci ili spun: chiar daci 4i siv_irgit e ajungi in locul aceslada_cin-.gidreaplfl t;. La cuvAntul acesta,fratele gi-a venit in sine. CAnd a venit bitrAnul, i-a povestit toate cele intAmplatea$acum le-a vdzut qi a trecut la SfAngi Apostoleasci Biserici. $i a ta, Soborniceascd rimas impreuni cu bdtrAnulin Calamon.Dupi ce a stat mulli ani cu el, a adormit in pace. - llnii cregtini zic frecaent: ,,inapoia mea, satano!" - Arhim. Arsenie Papacioc: este ca, atunci cAnd egti iqprtit-yizrbil temi pe-dracul, gf, dialoshezi-slel

Ca fii ai lui Dumnezeu,am la cAtmai mulF 9i de cg_asci in lup ta noastrd zu-seldrn_ef ara_d.iavolul. Ueputin+a-tui-mareasupra noastrd esteci noi suntem gi dorim mult sa_fim cu u. D:eyqlqllinlgEle_ :ceS_t-$aqe v: si ne dsspartideDumnezeu. Nu-i va fi ugor sd o faci direct, cd agas-au incununat mulfi cregtini care au simfit in ei puterea credinfei, gtiin! capmul e_figq!_{eDumnezeu gi nu se poate despirti de El. Satana,care n-are o clipd de rd,gaz, gAn-degte ca-jgdirect sd-l poatd despir,ti pe om de Ficitorul lui. chip si-l bage pe om in pieat paga_te nu inseamde tot felul. $i, daci reugegte, ni ci gi-a atins marele obiectiv, dgr lf_de_q.jrtrisit face [pe om] si se considere pierduf t41gqa-re ca gi cAnd nu mai poate fi iertat qi.dgg.gurajAndu ..se-,-singtrsedespa+te de Dumnezeu, gi, iatd, ac s de vrXjmagul. sd-fi nle,qi-eapul$ si abdici, oricg-9_g:l_grieum-ar-fipicatul. Recunoag,te L mai departege-Dumnezeu ca StipAnul tiu milostv ci nici o nenorocire nu inseamnd ceva dacd ai credinld de stAncd. 1.43

t42

exorcizare Sfinti si mari dtthoonicidespre Si tdmdduire

Sfinti si mqri duhoonici despre exorcizare gi timdduire

. SatanaPoaNu nu ingelat, dar te Eti sldbiciunea ta gi-te----a i-ai dat-g-g! -numelelu-i-Dumnezeu din tine nu s-a gters.fua picdtos cum egti' Dumnezeu e cu adevirat mult iubitor qi, pentlu c5-L recunogti qiie-ft5ioi, te va ciuta El singur, te *"ii*llqqtiy va gdsi,!g yli+"bte.tiEu,te va lua pe umerii Lui 9i te va duce la qtercpt le va iubi mai multdecAt pe alte oi, pelgq g-Ltu,de fapt, nu.J-ai"pirdsit. Aceastaar fi o mare pozifie duhovniceascd, 9i marile tale cideri rdmAn simple accidente' in ascunsul -Bqqg11and glq-qglisus Hrisr4qrtu{se_gtg.c_e tdu, ci aceasta ta va vibra gi-n respiratig ta,,-!nima los i de Deci q star.e fdrd-c"uvinte. lnereu*g rug{.qiu-ne ta gi stapdn-aEupr.a , chiar dacd

ea, este receptivd. Pentru cd e,q"lq_A-danelrl cel mai adAnc,cel mai profund din toate organele noastre pe care le avem. eqteficutd de Dumnezeu c4__s_i.p0ati sg , _nueste c_a orice organ. Inima asta,pe careo avem noi gi batc,li punem mAna pe.ea,e_ i-

f i Qecl*ptr4gt_t fa-qrt-D-umnezeu, chip gi asemdnare, unde spune MAntuitorul: Vomaeni9u Tatil gi ldcag la el ne T)om face (Ioan 74, 23).4sle_es-Le_ehipul_gr_aseminarea, nu picioarele,gi ochii, gi urechile.Min-

teaeqtg_q1s_qbo3do_ng!{ i.
de e. m_ai pg.!i iubi, nu mai pofi vedea cu per\g spicacitate-ni,t-elin viitor c pe care Dum.nezeu, nu.malpofi pentrtr e* tu F:a daj-Q,egti trist. Adicd nu egti in stare de nimic - _ostare dri-cg?,q_c5 greu. de suportat. -foarte te ((c ti. Bunioard, g i tri

Harul lui Dullne?eu undg-tq mAhnicu astfelde bogdre, unde-i ointristare, deoarece gi o risipegti.$i d-ilprudenli lie nu gtii ce sd"faci acest har, dar-:rlne-"unde-i nr-eiLtu te stdpAnegte transfore, qnde _fi_r$?*!q-astri har al lui reactie, acest md, ca un mare aparat de de-a te Dumnezeu 'de-a*migca, desii^plini, qi r1i!eagaajungi la mqs.qla,-qmului yq,rqil ca si nu vorbescchiar si fii un dumnezeu dupd har, bineinfeles.Dar pe fondul unei stiri ' inima se desface de veselie...Dacd eq_ti.yggel 9i 744

e L,p_

745

gi tdmdduire exorcizare despre St'inti Eimari duhourrici

Sfinti gi mari duhoanici despre gi tdmddtirc exorcizare

dupd Dupi ce igi termini rugeciuneaaceasta rugdtipic, omui seconsiderdachitatde obligafia ciunii gi seretragefird nimic de la ceeace ar trebui sil lind prezent.Dacd ai rostit un Tatdlnosgi un Acatist e foartru, dacdai citit un Paraclis te bine... Dar ceeace, de fapt, trebuie adus la cunoqtinfi, pentru a seinfelege,e Prezenfacontinui a inimii. Adicd sunt mai mult pentru o conDe aceeapot sd tinui tresdrire duhovniceascS. spun ci: orice clipd poate si fie un timp gi orice suspinarepoate si fie o rugiciune. insi nu ifi ia timp. E la indemAni Suspinarea gi angajeazdtoatl.fiinfa ta ,,Of, Doamne!", 9i ai ficut mai mult decAtacelacare a zis de zeceori Tatdlnostru,il gttape de rost gi l-a zis repede.Nu aceastainseamni cAgtigduhormicesc:,,Am zis multe!" $tii ce faci dupi ce zici multe: ,,Doamne, am zis... gi am depigit pe multi!" q ryg4.f,fne4dAtci inseamni o tdcereadAnci. M-a intrebat cineva de cAteori si zici rugiciune4 dupi ce un alt pdrinte ii recomandasesd o de ori. I-am rispuns: ,,Si zici o dati spuni de 1000 gi si nu mai termini!" Iar cuiva carem-a intrebat: ,,CAtemetanii si fac in 24 de ore?",i-am rdspuns: ,,Ai libertateasd faci cAtepofi! Dar sd f.aci." - Limonariu: Cr_ede[i-mi,fiilor, ci nimic nu tuburd, nu revoltd, nu mAnie, nu pierde, nu autosupiri qi nu ataci atAtpe draci gi pe satana, a P_salg{or.Toarul riului, c4 c-![relpqteniti ti Scripturaestefolositoaregi intristeazdmult pe 746

draci,dar nu supdri atAtde mult caPsnltirea,Fste la fel ca gi cu poporul: dacdo parte din popor laudd pe impdrat cealaltd partenu sesupdrdgi nu se pomegteimpotriva celor care-l laudd; dacd insd laudelelor se;lrefacin insulte,atunci serdscoali impotriva lor. Tot astfel.sidracii: nu se intristeazd atdt de mult de o altd pa{g_a Scripturii ql 4e psa!*i F-ri" .itt.=Cg.qi stuaieiea,psalrurl_or, pe de 1 o parte ne rugim noi ingine,iar pe de altd parte blestemim pe draci.De pildi, cAndzicem:Milu-' iegte-md, Dumnezeule, niluiegte-ntd, dupdmarenila TaEi dupdmullimea ?ndurdrilor Tale ;terge fdrddele'J.-2). geamea(Psalmi 50, iarigi: Sd nu md lepezi $i la aremea bdtrhne{ii, chndoa lipsi puteren mea, sdnu md lagipe mine(Psalmi78,70).Prin aceste cuvinte blestemdmpe draci ca gi atunci cAndspunem: Sdinaieze gi sdserisipeascd Dumnezeu ardjmagii Lui pe El (Psalmi 9i sdfttgd de lafala Lui ceice-Lurdsc 7). $i iarigi: Vdzut-am pecelnecredincios inghmQ.6, gi?ndl[at cacedrii Libanului Einmtrecut fat Eiintdrur maiera;gi l-amcdutat gi nu s-aaflatlocullai (Psalmi 36, 35-36). lor sd intre tn inima lor $i iardgi: Sabia (Psalmi 36, 1.5). a sdpatgi a des$i iar5gi: Groapd chis-ogi aa cddea in groapa pe careafdctrt-o;tntoarce-se-aa peste durerea capullui Sipecregtetul lui seaa pogort nedreptatea lai (Psalmi7, 1.6-77).
)t*rt

De obicei, in cazurile acesteaunde s-au fdcut vriji se speculeazd din interes pecuniar (se are

747

gitdnfiduire Sfinti simari duhoanici despre exorcizare in vedere ci la multimile de oameni primeazi instinctul) de cdtre cei in mdsurd si rezolve corect aceste probleme gi se atinge cu succes o dubld coardd sensibili a maselor de oameni, dupd observatiapsihologicd a Pirintelui Nico(sperie-md!) lae Steinhardt:ne?oia gi desenzalional (tip rigtrrozitatro rritiird re[etd) ca un rdspunsla fieciruia. problemele Neaoiade senza[ional (sperie-mi!), ceea ce il determind pe ,,taumafr,fig"(care insinueazd cd ar avea darul profefiei) si dea urmitoarele rispunsuri ce pregitesc intr-un fel ,,anestezia"credulilor: ,,Ai cununiile legate",,,Cinevati-a fdcut farmece", ,,Ai arginful viLr" , ,,Aici e un blestem de pAni la al noudleaneam" etc. Rigurozitatea (careestein contradicnumericd careseroagi numai fie cu duhul Patericuhti:,,Cel afunci cAnd se roagd nu se roagi deloc"), care implici recomandareatehnicilor sau a retetelor: ,,participi la L2 masluri", ,,partrcipi la citirea molitvelor SfAntuluiVasilecel Mare de 40 de ori consecuiv't, ,,dai 7 acatistela 7 ministiti", ,,aprinzi atAtea(numdr fix) lumAniri", ,,rostegti de ,,n, ofiTatdl nostru"gi lista ar putea continua, gi chiar tu, cel careo citegti,ai putea si o completezi, cdci este posibil si fi primit aceste,,blagoslovenii" de la astfelde,,oamenicompetenti"! - ipS Antonie Pldmddeatd: Sub forma tradiliei orale gi a slujbelor,rAnduielile igi pdstreazd. caracterullor duhovnicescAi o anumiti elastici't48

Sfinti gi mari duhoanicidespre exorcizare 5i tdrndduire

tate,cum gi trebuiesi fie in acest domeniu atAtde sensibil,atat de fluctuanf atAt de imprecis, atAt de delicat al viefii sufletegti. Aici nu se mdsoari

- Pdrintele Nicolae Steinhardf: Un lucru_mi pare cerf cd lumea samenil_o_I rirnpli esteo lume complicatd., iar lumea oamenilor complicafi este o lume simpli.

Apoi sunt gi din cale-afari de ,,seriogi,,, adicd i zvo dito_ri-.de tirani e.

i sunt teribil de complicafi gi meti_ culogi: sociologia,etnografia gi antropologia o 149

gi tdtndduire despre exorcizqre Sfnti si mari drthounici

Sfinli si mari duhoanici despre exorcizare gi tdrnadtrire

La ei totul std sub semnul tabuurilor dovedesc. sunt sute, mii de tabuuri - gi al stringenfeisisteIntotdeauna minufioas5. melor de reglementare \ Fald de a "are prioritate asupra -fo4fui-lui. triburilor primitive, viafa omului modem e de o simplicitate cristalini gi de o libertateabsoluti.
*+r+

- Pr. Prof, Dr. Nicolae D. Necula:14ceea ceprirutfii, deci a Sfintei Evanghelii, vegtedeq_qbi4g19u mai vechi aragi agheasmatarele molitvelnicele plrgotgi nu de citre bolti ci se ficea -qdtre nav agacum aparein ultimele edifii. Dar gi unele, gi altele nu mai pomenescnimic in afari de aceastddeschidere.Inovafia intervine cAnd, pe baza textului la care Evangheliaa fost deschisi intAmpldtor gi linAnd seamade culoareavinieteficAnd prezilor, slujitorii incep si interpreteze, ceri sau dAnd pronosticuri pe carecredinciogiile iau drept adevirate, avAndin vedereautoritatea morali duhomiceascd gi haricd a preotului. Se are in vedere, agacum spuneam,cu!o._q1,e.,arainier, adicd dacd,,a cdzttt" pe ro$u sau pe negru, culoarea rogie fiind semn bury iar cea neagrd, dacdsetdmisemnriu.I sespunecredinciosului duiegte sau nu, dacd vor reugi copiii la examene, daci trebuie sd se agteptela un decessau la o nunti in familie, daci va fi avansatin serviciu gi altele.Sunt lucruri careseamind cu o adevdratd ghicitoarc,fdrl,nici un temei,in carese specu150

leazd.credulitatea credinciogilor, se disprepiegte evlavia lor sincerdgi credinfacurati, inloc ca ele sd fie supravegheate, luminate gi cdlduzite. Ceea ce este gi mai grav gi condamnabil in acelagi timp este fapful ci asemenea,,deschi_ deri" au inceput si se practicenu numai la Tai_ na SfAntului Maslu, ci in orice altd ocazie gi cu altecdrfi, intre carepravilele mai vechi, care,aga cum gtim, nu contin decAtlegi gi canoane,fdri si aibd caracterulde sfinlenie pe careil prezinti SfAntaEvanghelie. *** - Pdrintele Dumitru Stdniloae:in rugdciuni_ le de la SfAntul Maslu se cer deodati timidui_ rea trupului, iertareade pdcategi timiduirea de patimi, eliberarea simfurilor de influenfelerele gi alungareavrijmagului. Toateacestea se cer pen_ tru cabolnavul, devenit sindtos trupegtegi sufle_ .t"gte sd poati trdi o viafd curati, inchinati sluji_ iii lui Dumnezeu.Aceastaarati ci TainaMaslului nu e pentru moarte cain Catolicism, ci pentru o viafi intru sdnitate gi curifie. De asemenea, sdvArgirea acesteiThine de citre mai mulfi pre_ ofi (de gaptesau micar de doi) manifestdvoinga Bisericii de a pune mai multe forfe ale ei in migcare,prin comuniuneain rugiciune gi in dragos_ te, pornirea mai multora de a scipa un membru al ei de situafia de neputinfi gi de durere in care seafli. Uneori harul lui Dumnezeu lucreazdmai mult sau mai pulin direct asupra trupului, vin_ 151

gi tdtndduire despre exorcizqre St'intisi nruridulrcurtici

Sfinti si mari duhoanici despre exorcizare gi tfunddtrire

degi chiar gi in acestcaz se produce decAndu-I, qi intirirea sufleteascd, qi iertarea pecatelor celui bolnav.Iisus e lAngi noi. Vrea sd ne ajute.Dar nu vrea si lucrezeasupranoastrdfdrd voia noastrd,,fdrd, sd simfim nevoia ajutorului Lui, ardtAnd Lui. Nu vrea si md trateaceasta prin chemarea ze ca pe un obiect gi sd n-am nici un folos suflepe caremi-o ddrutescdin vindecareatrupeascd nu s-a ficut prin El ca iegte,socotind cd aceasta Dumnezeu.in acestcazrndincrednumai in legile nafurii, md las numai in seamalor. Alteori, vindecarease produce mai mult prin intdrirea puterilor sufletegti, intrucAt aceasta intdregtesufletul gi, prin suflet, gi trupul. Un medic germanmi-a declaratci astenianervoasd, atat de rispAnditi in zilele noastre,igi are leacul gi in cruce,adici in inlelegerearostului superior al greutililor viefii gi in rdbdarealor folositoare pentru cregterea duhovniceascd a omului. in orice caz,rugdciunea, intirind cu putere dumnezeiascdsufletul, aduceintdrire gi nervilor trupului. Ea aducelinigte,gi prin aceasta potolegteagitafia in nervi. carese prelungegte Dar prin harul acesteiTaine a Maslului se di in mod principal vindecarea trupului. Numai cAnd este rdnduit ca bolnavul si moard, nu se produce acest efect principal (tdmiduirea), ci numai celelalte(iertareapdcatelor). Taina aceasta poate fi socotiti, prin excelen!d, Taind a trupului sau Taina rAnduitd pentru 752

insdnitogirea trupului. prin ea se pune in reli_ ef valoareapozitld acordatl de Dumnezeutru_ pului omenesc, ca Unul careinsugi a luat trup gi il fine in veci,ne mAntuiegte prin el, impdrtdiin_ du-ne viafa dumnezeiascd.
{. rl. *

luate de pe Sfantul Disc Ai Eft!relcle cares_unt se dau credinc_iogilorla solicitarealor n_aunici o valoare. estemai importantd decAtaces_

aceste pdrticele.

sf hntut N ect ari e r :;; savanr r rrna : rJ4-ptv{e - me.dic s--aimboLrdvit grav. Colegii medici socoteaucd nu mai are nici o gansdde insdnd_ toqire.Profesorullocuia impreund cu o sord mai mare. El credeapulin, dar la bisericdnu mergea niciodat5,cu toatecd bisericasegdsea pe aceeagi stradd,nu departe de locuinfa lor. Sora,dorind s5-l ajute, gi-a amintit de bisericd gi s-a hotirAt sd dea un pomelnic Ai sd fie pomenit la prosco_ midie. Eggdsi-i spuni vreun cuvAn!profesoru_ Iu i, s--a d u s-{s rl i ", ; gefo'UaiiJurr.ghr*gi f- u """ 153

exorcizare 9i tfundduire Sfinti si nnri dtrhotnticidespre

Sfnli fi mari duhoanici despre exorcizsre Si tdtndduire

sase roqge rugat Pe Preotse sc av.In acest p"itr" ii"dtatJaTiatelui ei gn.v-. etirirp bolnavql I r9ig4l-e-pa-rc4-d!sp-a,re+l o se apropie de jertfelnic,scoate bisericii._-Pge.g,$4l .*t zgomot pe perti.i.; gi aceasti pirticicd ..'4-49 ic.putere disc.ln acestmoment bolnav-u-l4gternut,lucru pe carenu-l mai ficuse de multi ,ri"*". Sora,ca{9? sositindati, impreund cu cel vindecat au mul'gumitcu lacrimi Domnului' - Pr. Prof. Ion Buga: imi amintesc ci, atunci cAnd am fost numit 14-una din bisericile ,,form-am' sp-egiat te" ale taumaturgiei bucuregtene, stragnicsAnd, citind molibveleSfAnhrlVasile cel de Mare ,,ca sd nu stric obiceiul", aud u-n"-urte-tti ridicAndu-sedin mijlocul multimii carestitea pe brAnci,cu fala la podea' Colein ale taumaturgieide gul, un bitrAn ,,meseriag", -96,y"e2i, mahala imi face semn de incurajare uitat M-am efect' are Doamne, rugiciunea mea catd" am averla el cu sili, iar Pe resPee,sv ttzat-o cd daci mai face o-dgJdaqageva,o vindec ei cu care se invoipe loc de d se si-mi creezefaimi de tAnir 9i puternic taumaturg. $i cum aveamin mAndqn cflrclfixnare , iar pe chip aveam o mAnie Prea sfAnti, $' femeia s-a vindecat brusc ai total. Cred ci a fost prima gi singura minune de acestsoi pe caream sivArqit-obine; alta nu s-a mai ivit. 154

Estecazul sd amintim aici cd procedeele folosite de unii preofi, precum cilcarea de cdtrepreot pestetrupul posedatului,strangularea (imobi; lizarea)lui ca pe un ostaficsau supunerealui la un ,,regimde post" exagera!nu joacdnicidecum un rol determinantin vindecarea bolnavului. Ba mai mult decAtatAt,folosirealor denoti_lipsadg dr ld a preotului. Bolnavul seva vindeca atunci cAnd,vaL_rdndui Dumnezeu gi nu se poate,,fortanota" recurgAndla improviza,tii. ips antori, pld*;;"td: A.tdqa pe credinciogirs_d clead-A ci tu ai puteri supranaturale,ci ai daruri de taumaturg,ci ai vedenii carepresupun o vrednicie a ta, ci egti inainte-vizdtor, gtiind si citegti in suflete pdcatele,trecutul gi viitorul, toate acestea nu ar insemnaaltcevadecAto disimulatd manevrdde a.uzlrpa locul lui Hristos. Cine'arequ -adevirataceste daruri, gi le are de la Dumnezeu, nr. le. stuigi pe ulile nll se laudi cu ele, nu Sr_ 95, nu se folosegtede ele ca te, faceuz de elein public la mare nevoie, in cazuri exceptionale,rimAnand permanent in dogmd gi disciplin4 gi mai degrabd s-e de !914e acestedaruri decAt se mAndregtecu ele.De aceea, in sufletele pe carele pistoregtesau cu carevine in atingerein vrelrn fel, el 155

gi tdmddr'tire exorcizare Sfinti si mari duhoanici despre

gi tdmdduire Sfinli pi nnri duhoanici desprc exorcizare

pentru sine' speciale va refuzaorice considerafie El se va facevas Prin carelucreazi Hristos' - Sffuttul TeofanZdaorktul: Iatd 9i ghicitoarea, care nu a intArziat sd ajungd pe la dumneavoastrd!E grozavd!E cevain genul meselor c.-qg:e9einvArt. Numai cd nu cred ca acestasd fie vreun dar de la Dumnezeu.Daruqlles-qpranatudut ufu, din seniii, nu iese nimic bun' Femeile pigAne ghiceau gi ele, de multe ori cu succes"' Dar nu erau Prorocigeadevdrate.CAJg-gghSi nu existi! !nge!4toa1e a Kievului trdia un bdtrAn ln Lavia Pecerska care gtia Vechiul Testamentpe de rost, firi s5l fi invitat. Orice il intrebau, gtia 9i spuneape de Vechiul-Testa-ment rost, din minte. Dar gtia din Noul Tesfament.L-11*s-U!pe!tat i!t9 Aga-i -au:ugat.pentru et, QLa^qilatJotut -i gi aici. Ar fi bine si-i fie citite ,,ghicitoarei"rugeciuni de exorcizare9i abia apoi s* fie intrebatd' Dar cred ci gi daci ar sta cinevain picioare in ' fala et,avind un puternic duh de rugiciune, i-ar putea lega dibicia Proroceasci. Dar n-ar fi mai bine si vd finefi cAtmai deparoameni?Toate cele de trebuinte de asemenea ti ni le-a spus,prin viu grai, insugi Domnul' Ce Doamne,mAntuiegte-ne! mai dorili altceva? - Iatd un caz contempotan:O femeie ajunsese si dobAndeascidarul de a vindeca unele boli gi de a cunoagtechiar viitorul. La un moment L56

dat insi aceasti femeie gi-a pus problem4 daci estepe caleaceabuni sau daci nu cumva rdticegte:,,Dumnezeu este cu mine sau nu e?" $i atunci, dintr-odatd, a inceput sd se roage sincer lui Dumnezeu, din adAnculinimii: ,,Doamne, daci sunt pe cale gregit4 Te rog si md scofi, s5-mi ar5!i adevirul!" $i, pentru rugdciunea ei sinceri gi profundi, Dumnezeu i-a ardtat ci este pe o calegregiti. Din momenful acela,ea n-a mai putut sd tdmdduiasci pe nimeni gi nici sd prevadd viitorul in viala cuiva. Dovadd ci aceste ,,dartJri" nu erau de la Dumnezeu, ci de la diavol, cu careacesta incearci si-l ritdceascdpe om pAni la sfArgit. - Arhim. Arsenie Papacioc: M-am intAlnit intr-o zi cu o persoani caremi s-a adresatastfel: ,,Eu am daruri deosebite!"I-am rdspuns:,,DartJrile sunt ale lui Dumnezeu!A te cunoagte pe tine inseamni si gtii si renunti la tine, pentru ci aga cereDumnezeu.Estemai mare lucraredecAtaceea de faceminuni, de a avearevelafii etc.De ce? A te smeri pe tine estelucrareata. Darurile insi nu sunt ale tale, ci sunt ale lui Dumnezeu!" CAnd eram mic eram la intemat - eram foarte mic - gi veniseun hipnotizator acolo.Noi, copiii, cAnd vedeam, erarn curiogi. $i ne-a chemat pe mai mulf ingi; m-a chemat gi pe mine acolo, la catedrd;era o catedrd mare intr-o sald de desen. $i ficea cu noi gesturile acele4 de a ne acapara sufletegte.$i eu am fost sincer,gi m-am dus mai 1,57

gi tdmdduire exorcizare Sfinti si nrari duhoanici despre

Sfinli pi mari duhoanicidespre gi tdmdduire exorcizare

la in glumi, nu doreamsi fiu Persoana mult aga, acolo,sute colegii;erauProfesori caresepriveasce de elevi, poateo mie de elevi.$i nu a Putut, nu a pqtut delqc pdmd hipnottzeze.M-a gonit de acolo: ,,Pleacide aici!" Eu nu gtiamde ce nu a putut sd mi hipnotizezegi nu gtiamnici de ce poatepe ceilalli. \{ r-ziu,mi-amdatseama*ci-e+avam d, se vede, interioari, o p-r-e.-ze-n$d-de-1a gt-" e cum avem-.tofi, -.-Dumnezeu-datd, migcdride duh drdcesc. carenU cedeazi4cestor DJ1119?"II il loan Hrisostom, Sfdntul i pe diavol (v.Ioan 8, 1u4egte, g! qa la qn doctor? Je intre!; gg 44),qi tu qlergi_lqmai cAndvei fi invinuit cd.socotegti vr-e_d.1ice. de credinli vrdjitoriile magilor decAt hotdrArealui Hristos? CAnd Dumnezeu sPune cd diavolul esteucigdtor de oameni,iar ei sPun/ ci pot vindeca impotriva hotdrAriidumnezeiegti, bolile; 9i tu ii lagi sd-fi faci vrdji gi si te descAnte? Prin cele ce faci, chiar dacd n-o spui in cuvAnt, ii socotegti pe vrdjitori mai vrednici de credinfd decAtpe Dumnezeu.Dacddiavolul esteucigdtor de oameni,negregitsunt ucigitoare de oamenigi Hristos fi-a aritat duhurile celerele care-lslujesc. asta cu fapta. CAnd i-a lisat si se ducd in turma de porci, demonii au inecat in adAnctoatd turma aceea, ca si cunoqticd,daci Dumnezeu le-ar i-ar ineca ingidui, ar face gi oamenilor aceasta, indatd. Dar aga,Dumnezeu ii tine, ii impiedicd gi nu-i lasd si facd asta.Acest lucru l-au aritat 158

cAndau cipdtat putereimpotriva porcilo-r. Daci pe porci nu i-a crutat (ingelitorul),cu mult mai mult pe noi nu ne va crufa.Agadar, iubite, nu te lisa tArAtde ingeldciunile ci fii intdrit de acelora, frica de Dumnezeu. - Arhim. SofronieSaharoa: Trebuie cititelepdddrile gi rugiciunea de dezlegare multi ani pentru cei ce au lrecut prin magie.Agaficea Biserica primari. Budismul aremulte elemente de adevdr, dar are un adevdr omenesc care ajungepAni la zero, adici la o concentrare de sinein caremeditafia il conduce pe om cdtre nefiinfa din care a fost zidit. E vorba despreo sinucidereexistenfiali. Hristos ne conducecitre indumnezeire,citre comuniunea cu Dumnezeuin Treime. Mulli spun ci budismul nu are legituri cu demonismul.Cei carevorbesc budisa$acunosc mul din cdrfi, vorbesc doar teoretic;in realitate estecu totul altfel. linigUnii spun ci prin meditagie dobAndesc tire. Asta se aratd doar in afari ca un lucru bury dar oamenii aceiasunt subjugafi de trufie gi egueazi repede in rizboiul trupesc. $i chiar daci sunt in budism, tot au rdzboi al trupului. Asta aratd, satanismul acesteimetode. Daci cineva citegtediverse cdrfi psihologice budiste, nu mai poate niciodatd dobAndisimfirea curati a Ortodoxiei. Cei careau fost atei gi spun cd din ateism sau din existenfialismau ajunsla Ortodoxie fdrd sd 159

exorcizare despre 9i tfundduire Sfnti si mari dtthoztnici

Sfinli gi mari duhoonici despre gi ttunddtire exorcizare

intr-o perioadi de pociinli se vor lovi petreace de probleme,cevanu va mergein viafa lor qi nu vor avearoadebune. - Mihai llrzicd: Existd oameni infirmi, bolnavi sau cu diferite beteguguri, care nu intotdeauna iqi datoreazl. aceasti stare un-or.cavze hzice naturale, de ordin medical, "ci-insti,p.Anirii qna:: 1i rele care,din motive Pe careDomnul Ie gtie, ii lin legali trupeqte. Din Evanghelii se cunoscatAteacazutiin careMAntuitorul-a dezcu care satade oameni din legdturile astf.el .l-ggat si iasi poruncind acelor na ii legase, afarl. Aga s-a intAmplat cu tAndrul epileptic, cu cu omul cu bralul uscat, surdomuful din naqtere, cu femeia gArbovi de 18 ani, cu posedatul din finutul Gadarenilor gi cu atAfia alfii- Asemenea paralitici, gArbovi, surdomufi, ologi sau suferinzi de alte metehnefizice sau psihice,ale cdror 41gi, pot ajunge sd-giindrepte trupul gArbovit t-spreuimirea multora, printr-o Lucrare

t miduili se izbdveaunu numai de infirmitd,ple lor corporale, ci qi de anumite tarc-spirihrale, cAgtig6nd har de-laDumnezeu printr-o sfAnti gi luminati credinti. Pilduitor este caTul paralitig_cdruia Iisus i-a iertat mai cului_d iftai-pXcatele gi apoi i-a spus s5-giia patul g-isd umble. Cu aceeagi intelegere,I lui Maslu, bolnavii igi cer iertare pentxrr lor, ca sd poatd dobAndiv a. esteinsi stareaspirituald pe careo Nu aceeagi , intrucAtcel vindecat trupeqtepe o asemenea calemai rdu se imbolnivegte l, rdtdcindu-se cu a gi devenind o pradd ugoarlin mAnacelui rdu. farodiindu-L pe MAntuitorul gi i L printr-un ri, diavolul poate eliberape unii oameni de anumite impitimiri le inviluie sufletul in mrejele lui gi le ziddmicegte mAntuirea. cAnJgg,e. Dar tdmdduirile obfinute prin asemenea mijloace ii, iar cei care se invoiesc sd-gilege. le de astfel de practici drdceqti cad sub anatmaBisericii, rdmAnAnddespdrlifi de Hristos. Despre ecdri cu caresatana ii in;al5*g_oalneni, tgr,n spune: ,,Degi vindeci, diavolul insd mai mare vdtdmare face. $i mdcar cd poate folosi , carepufin mai pe urmd tot va muri qi va putrezi, valdm*a .sqlgtql cel nemuritor."
767

4at ra unor astfel d'etdmdduiri esteintru totul deosebiti de ceaa unei adevirate minunil. torul a certat demonii gi i-a silit sd iasd din fdpturile pe care le stipAneau, cei
1 Si ne amintim de demonstraliile ficute pe stadioane '90! lar mai nou viziondm de diferili ,,taumaturgi" in anii pe posturile TV ,,vindecdrile din cstedralacredintei" n'n

1.60

gi tdmdduire exotcizare St'intipi mari dtrhoonicidespre

Sfinti si mari duhoztnici despre exorcizare Ei tfunddtire

, diavolul Poateinduce in eroa-PS*S re pe mul1i oameni de buni credinfi, folosind, parapsihice sc.Aga sunt fenomenele tuiui o sugestie*lelepacare se produc prin hrpno*Lism, din Partea acelor sau incongtienf . ReincarnareasPiripersoane,a astralesunt tului sau existentele din aeeea$i.,sursd etgavitd.in aces cu calitili de se serveqtede g-e:s-oane 9i vrdjduh de un care,incongtient, locuri pe descriu ele stare, mag.intr-o asemenea care nu le-au vdzut niciodatd, telateazl' fapte pe care le-ar fi triit intr-o alti existenfi 9i care se dovedesc,de celemai multe ori, exacte;rczolvd prin rispunsuri prompte probleme 9i operafiuni grele de matematici, de care in realitate nu au in transi, in nici o cunoqtinfi; iar uneori vorbesc, de care nu-gi mai aduc limbi ar-haiee+reinfelese, aminte, pgntru a dovedi ci au preexistatintr-o alti existen!5. : ,,Pentru ca si ?mAnea despre geasci mul$-mear prin vizduh s-qs-t-r-imutd ; in*foc ru.r.arde, e PAini 9i le dintr-un loc in altul, i incuiate,lopegtefierul ca mdnAnc5, noiembrie). pe ceardgi multe altele" (Cazania,25 intr-o scriRomei, Iar,sfdntul element, episcopul 752

soaretrimisi SfAntuluiApostol Iacob,pomenind de tatil siu, care urma sd fie botezat de SfAntul Apostol Petru gi care a intAmpinat multe necazuri de la Simon Magul, spune: ,,Simon, dacd vdzu pe tatdl meu cd-l infrunti inaintea poporului ca pe un amdgitor gi fermecitoq,s-a mAniat gi l-g_schi14b"_at dupi chipul s-du, agacd cine il vedea pe tatdl meu zicea cd este Simon. Aceasta o ficuse spurcatul pentru ci trimiseseimpdraful oameni ca sd-l omoare ca pe un amdgitor. igi ndlucea ghlpu-lpe obrazul $i-pentru aceasta tatdlui meu ca sdJ piard6,,iar el a fugit in tara jidoveascdde s-a ascuns.V,raja schimbdrii acelui de pe fafa bitrAnului s-aputut curma odati c pe carel-a primit de la SfAntulApostol Petru." Pentru a dgvia lg.meade la credinta mAntuitoare, demorrul recurge la un fals misticism. nii cu aspecte angelice, prin sem4e-gi descoperiri cu aparente suprafiregti, iesc uneori din necunoscutsau chiar din unele i eliqi seamini neghina.Ispjfltoryt sepoate prefacein toate felurile. El poate simula chiput Ma-ieiiD-omnjflui, al MAntuitorului, al unor a1lgn$gli sau al unor spirite bune, cu indemnuri morale gi cu citate biblice, insofite uneori gi de prevestireaunor timdduiri sau a tot felul de intAmpliri, care se pot apoi adeveri.

r63

exorcizare Sfinti si nrariduhortticidespre 9i tdnnduire

Sfrnli si nuri duhoanicidespre exorcizare Si tdtnaduire

- Stareful Leonid de la Optina: Daci cineva caute mAntuirea cu sinceritate9i din toati inirna sa, Dumnezeu il va ,,conduce"la un adevitimp cu rat povifuitor; dar omul care,in acelagi torie, necredinfdsau de pirerea 9i indreptSlirea prin a aveaun sfituitor qi cdlXude sine,va sfArgi zitor la fel ca el: ,,Cinese aseamini se adund!" - Cutsiosul Paisie Aghioritul: Oamenii merg adeseorila cei ingelali (pentru cd diavolul are pe acegti .bg:tgrygj-ie-ftrnecu care ii inzestreazd' ,,taumaturgi"), unde pot primi uqor ,,rezolvale pe care le dau oamenilor ca si le rea". S indeplineasci nu sunt grele gi le odihnesc sau indreptifesc (justifici) patimile (slSbiciunile). putere.Facegi el oarece oarecare Are gi satana tocmai pentru ci darurile lui DumneSrhanghel, zeu sunt neclintite. Dumnezeu l-a plismuit pe lul Luei{er gi l-a impodobit cu toate viri. Acestas-aPervertitinsi tulile qi pe sine. Din pricina mAndrier,a 4at--ol9-a-r-+tfeii pe carei-a ddruit-o Dumnezeu b gi a cizut astfel din starea sa ontologicd 9i din cq un fiilger locul sdu din cer:Am udztrtpe satana din cer (Luca 10, 18).A cdzut gi a devecdzknd gi din lumind a devenit intunit diavol . A cd,zut, neric. A pldsmuit pentru prima datd rdutatea9i De aceea minei+rna. Hristos il nume$tetatdl mine de ciderea lui Lucifer citlrlti\\"o-an8,44). 764

nu existanicdieri in cosmosrdutate:Dumnezetr le-a creatpe toatebune foarte (v. Facerea'1,,37). Diavolul ii urSgtepe oameni pentru cd sunt menifi comuniunii cu Dumnezeu in vegnicie. Acum el se-1upti ca sd-l.desparti pe om de Dumneze-ucu orice chip, prin mtnciuni, ritilumini gi si-l aduci la infuneric, anume in stipAnirealui. Existi oameni careau intrat in slujba diavolului. Prin ei sivArgegte satanadiferite se leet

- Ce trebuie sd gtie clericii care braaeazd atunci cdnd citescmolituele Sfdntului Vasile cel Mare gi mai ales aceia care Ie aborileazi f dr d di scerndmhnt duhoonicesc7 Constituliile Sfirtlilor Apostoli, Cartea 8, L-2: Aceia care au primit unele harisme si nu se inalle impotriva celor ce nu le-au primit. I4r hafisme le numim aici pe cele care se aratd prin semne,pentru cd nu esteom care a crezut in Dumnezeu prin Hristos, care sj n.u_fi-primit vreo harismd duhovniceascd (v. Romani 1, 11).Fiindci insugi fapful de a fi fost eliberatde necredinta politeisti gi de a crede in Dumnezeu-Tatdl prin Hristos e o harismi a lui Dumnezeu, la fel gi faptul de a lepdda vdlul iudaic (v. II Corinteni 3, 13) gi a crede cd, prin bunivoirea lui Dumnezeli/ [Fiul] Cel Unul-Ndscut mai ina765

gi tdnfiduire Sfinfi pi mari duhourticidespre exorcizare

Sfinli gi mariduhoanici despre gi tdrndduire exorcizare

inte de veci S-a niscut in timpul din urmi dintr-o Fecioardfdrd legiturd cu un bdrbat,cd a vietuit ca un om fird picat, plinind toatd dreptatea (v. Matei 3, 15) Legii, cA tot prin ingiduinfa lui Dumnezeu,CuvAntul-Dumnezeua rdbdat cruce disprefuind ruginea(v. Evrei 12,2) gi cd a murit, a fost ingropat gi a inviat dupd trei zlle, gi, rdmAnAnd impreund cu Apostolii patruzeci de zile (v. Fapte 1, 3) gi plinind toatd rAnduiala, a fost indlfat de la ochii lor (v. Marcu 1.6,19) la Dumnezelr gi Tatil Care L-a trimis. Cine crede acestea nu in chip simplu qi flrd ratiune, degi acelaizbivit , asemenea e. Prin urmare, nirneni din cei care
e pe vreunul

d.'g_*o

fac semne gi minuni s

din credincioqici nu s-a invrednicit sd le lucreze; hindcA harismele lui Dumnezeu date de El prin Hristos te, gi tu ai primit una, iar sau al discernimAnfuluiduhurilor (v. I Corinteni 12, 8-10)sau eqd$Ig*q SSLqr J-iltgare,un cuvAnt de invdfdturd, sau o nefinere de minte a rlului, sau o infrAnare legiuiti. Cdci nici Moise, omul lui Dumnezeu (v. Deuteronomul 33, 1), cAnd a sdvArgitminunile in Egipt nu s-a ridicat impotriva celor de o seminfie cu el gi, degi a fost numit dumnezeu (v. Iegirea7,L), nu s-a trufit impotriva profetului sdu,Aaron. Dar nici Isus al lui Navi, carea con1.66

dus poporul dupi el, degiin lupta cu iebusifii a oprit soarele in Gabaongi luna in valeaAilon (v. Iosua 1.0,72) pentru cd,ziua nu-i ajungea pentru biruinfi, totugi nu s-a inillat impotriva lui Fineessau Caleb.Nici Samuel,care a ficut atAtea lucruri uimitoare, nu l-a nesocotitpe iubitul de Dumnezeu David, deqi amAndoi au fost profeti, unul arhiereu,iar celdlaltrege. Mai addugim faptul ci nici oriqine profefegte nu este cuvios, nici oricine scoatedemoni nu estesfAnt. - Sfffntul loan Hrisostom: Hristos spune: Mulli Imi aorzicetin ziuaaceea: Nu cu numele Tdu am prorocitgi am scosdemoniipi am fdcut multe minuni?$i atunciIe aoi mdrturisi: Nu ad gtiupe aoi!Iar inainte de ristignire, chemAndpe ucenicii Sii, le-a spus:intru aceasta aor cunoaEte toli cd sunte[iucenicii Mei, nu dacd vefi scoatedemoni, ci dacdaeli aaea dragoste intre aoi; qi iarigi: intru 'aceasta aor cunoa7te cd Tu M-ai trimis,nu dacdvor invia morfi, ci dacd sunt una. Adeseori minunile au fost de folos altora, dar auw-itdmat pe cel c-a-re-le-a sivA-rEi! cd l-au ingAmfaf l-au ficut si umble dupi slava deEartd sau l-au vdtdmat gi in alt chip. O vdtdmareca e sunt de folos gi lui, gi altora bune; mulli. Pe aceste4 dar,-si l,e-.sivdr$-ir-n cu multi sArnemilos ai ajuns milostiv g i. DacS din om 167

gi tdntdduire exorcizare Sfrnti si ntari duhoanici despre

Sfinti pi mari duhoanici despre gi tfundduire exorcizare

Dacdin loc se te duci ti-ai vindecatmanauscatd! la teatru te duci la biserici, F-ai vindecatpiciorul care qchiopdta!Daci ochii tdi nu mai umblX dupi femei gi nici dupi frumusete strdini, 1i-ai deschisochii tdi cei orbi! Daci in loc de cAntece duhovniceqti,ai inceput driceqti invefi cAntece mai mari si vorbegti, mut fiind! Acestea-scelesemnenemaiauzite!Dacd ne minuni! Acestea-s vom duce viata sdvArqindacesteminuni, vom ajunge prin ele gi noi oameni mari 9i rninunafi, vom atragegi pe toli cei picitoqi la virtute gi ne vom bucura gi de viala ce va sXfie. - Sepoate tnlelegeilin acesttext cd Iubirea ar fi de ajunsfdrd mdrturisirea Adeadrului? - SffrntulIustin Popoaici:Cei ce ,,umbli intru lor intled,raps-lgg adevir" vldesc prin aceasta olalti. Adevdrul(diniuntrul.cuiya il trage pe aceIulirea pentru-Adevdrul diniuntrul celorla 1.4 este singurul gi unicul dumnezelalti intru adeglr iesc Adevdr, prin care -ce,4mbld
sau eri-

. Putem spune ci Ilrbirea tr5iegte prin Adevdr, iar Adevdrul trdieqteprin Iubire. Dacl lubirea are un limbaj, acesta-i Adevirul; gi, iardqi,daci Adevdrul are o limb5, aceasta-i Iubirea. Qe_l are Iufuirea.Adevdrul A_dev.drul are_ e-e r-tu i intr-un suflet in care nu-i sdligluitd Iubire4 fiindcd Iubirea esteviafa Adevirului, suflarea Adevirului gi inima Adevdrului. I lo unde nu e Adevdrul, nu e Iubirea. Exemplul despreaceasta il di diavolul: diavolul e in alara Adevdrului fiindcd e in afara Iubirii. El nu a stat ?ntru an8, M), ci a cizut din Adevir: a cAzutin afara Adevdrului; de aceea'este igrdiegte dintru alesale(Ioan 8, 44).Tot aga,diavolu Adeyd,flr_rpogl1rei minciuna gi rului: ura sunf de asemenea, deofiprecum Adevdrul gi Iubirea. Exemplu penItd, tru celedintAi - diavolul gi ucenicii lui; exemplu pentru cele din urmi - Domnul Hristos gi Ucenicii Lui. D_o.mnql.Hrisfos estedeopotriv sunt itd: acestea nedespirfite in El, precum pupila de ochi. Fdrd Adevdr, Iubirea gi-arpierde vederea, s-ar afunda in intuneric Ai ar ajunge oarbi; fXrd Iubire, Adevdrul s-ar vegteji qi ar muri pentru totdeauna. Adevdrul gi Iubirea sunt v4selesfinte de nesfirAmat ale h lui Dumnezeu, ale milei lui Dumnezeu gi ale pdcii lui Dumnezeu. Sufletul 769

Adeadrulul(I Timotei 3, ca este stklpul gi temelia 15).Aga incAt porunca de a umbla intru adevdr ngi porunca iubirii intreolaltd nu sunt gi cele pentru a, valabil5 totdeauna qi noi. vechi, pentru cele intrepdtrund in infinituriuna prin ceala,lti,.se 1,68

exorcizare 9i tfundduire St'intisi nraridtilntnricidespre

carele are se umPle indati de harul, de mila 9i de pacea dumnezeiasci'Fiindcd doar datoriti Iubirii gi Adevdrului care sunt iniuntrul omului ul acesta Iar trei sunt unite armo.-nios' acestea Treime. vine de la PreasfAnta

APENDICE

Preot Mihai Valicd: tncepAnd din secolul al IV-lea gi pAni astdz| existi in molitvel:ricele bisericegti rugiciuni de exorcizare,gi timp de atAteasecolepoporul lui Dumnezeu s-a servit de ele. Cine nu cunoagtemirefia acestormolitve ale SfinqilorVasile cel Mare gi Ioan Gurd de Au4 stAlpii Ortodoxiei, nu cunoagte gi nu trdiegte prea mult din Ortodoxia noastrdgi nu credein existentareald a demonilor. Rugdciunile deexorcizare suntconsemnate in mai multemanuscrise, astfel: cele mai aechi mss.cu textul originalsunt: - pt. MolitaeleSf. Ioan Gwd de Aur - Sinaitictrs 982 (sec. 13), f. 120;- pt. Molitaele Sf. Vasile celMare - Cryptensis G.b.2 (sec.11), Grotaferrata, Sinaitictts 973Gec.L2), f. 1.05; f. 1.06; - Cryptenpt. MolitueleSf. GrigorieThaumnturgul 73), sisG.b.2.Vl(sec. f. 84. Celemai aechirllgiciuni de alungare a dracilors-aupdstrntin Codex Bnrberinus.Grqecus 336, din secolul al Vlll-lea, unul din manuscrise celemai importante liturgicedin lume, pentruprima datdtextul LiturghieiSf. in careapare loanGurddeAur. Personal,cred cd citirea Molitvelor Sf. Vasile, dupi SfAntaLiturghie in ziua de 1 ianuarie,este 177

etorciznregi tatniduirc despre St'intipi nnri dtrhoztnici

gi tdrndduire Sfinti si mari duhoanici exorcizqre despre

bi-nesi sefacd,aqacum estetradilia in Bucovina qi in unele zone ale fdrii, intrucAt multe din obiceiurile ocazionatede sdrbdtorilede iarnd sunt . Cert estefapde sorgintepdgAnd9i tul ci noi am imprumutat foarte multe obiceiuri pigAne care contribuie la secula nu este rezult {ii. Sgc-lrlarrzarea rii dintre credinfd gi necredinfd, clqdinlei, care o' transformi in pseudocredinfi, Fdri sI sau pseudospiritualitate' p-seudotradilie nesocotim sau sd subevaluim patrimoniul de tradilii qi obiceiuri foarte bogat al ldril noastre, unei mogteniri culturale care are caracteristicile trebuie pus accentulpe gi spirituale ancestrale, gi ,,sacru" pdgAn qi pe intre s lip*--ita dimensiunea spiritualitdlii mAntuitoare a credinlei in Hristos. i ale unor Concretizirile spectaculoase e iegate de simbolistica animalelor sunt a manifestiri carereprezintdo modalitateoriginali de exprimare a arhaicelor asociafii rituale dintre al soarelui' Esfe animale gi cutrtulcvasiuniversal e, un pdcat decide aorba foartegraa,condamnat de SfhntaScripturd.De aceeaSfinfii Pdrinfi au in acestsens,Pentru a feri Pe cre$dat .canoane canocelui viclean,qi pedepsesc tini de capcanele nic pe cei carenu se ferescde obiceiurilepdgAne: Canonul 24 Ancira;83 Vasilecel Mare, carePrecarepracticdastfel de obiceiuri cizeazd:,,Clericii 70, mirenii sd se afuriseascd"; sd se cateriseasci; 172

77 ap.;24,57, 67,62, 65,7'1, 94VI.,,Clericul care practicdobiceiuri superstifioase si se cateriseascd;mireanul sd se afuriseascd" 65,79(VI). Oare mai triim noi, cregtinii acesfuimileniu, ,,sdrbdtorilecu Dumnezeu" - Emanuel? il mai simfim pe Hristos ca fiind efectiv cu noi sau mai percepem noj-dimgn-sllune_a sirbdtoin e mijlocul acestor dezmiluri rituaIr,le lice pigAne? Oare nu suntem din toate pdrflle a dehiturile radio. de emisiunile TV gi de alte surogate,,crdciuniste",iar in goana noastrddin timpul i i_cumpirdturilor de Crdciunul dev-enitcomercial,_c.gnsumist gi chiar orgiastic,nu cumva nu-L mai simlim pe Hristos ca MAntuitor? Nu cumva nu vedem din tailg $i lui-Ifuistos decAt bradul, obiceiurile dr reinviatefrenetic,porcul gi pe Moqul care pdgAne facediscount?Nu reprezintdoaretoateacestea o ctqlera-n:F.nepermisifafd de +. a {irii? Nu esteoare era Harry Potter o ire subtild a lumii, sub masca magiei ,,nevinovate"? Iati doar cAteva motive sd se treacdin rAnduiala Te Deum-ulttide Anul Nou gi citirea Molitaelor SffrntuluiVasile, rostite de ziua lui, actiuneadezmdfulgi rilqalic p al obiceiurilor pig6ne Ei-magia regpzatd, care se firi opreliqti, la toatenivelurile vietii dezlinpie I de la Criciun 9i pAndla Revelaice,da1 lionul mult agteptatde unii. Molitvele cuprind 773

Sftnti si nrariduhottrtici tlesprc etorcizarc Si tdtrfiduirc

g1_o_rg_igple_a demonului nu numai din om, ci qi din locuri qi finuturi. Cred cd Molitvele ar trebui gi nu limitate. c-gtrrPletate Daci toati _B-ipe=fi"caortodoxi Ro.mAni ar citi Molitvele SfAntuluiVasile pe l*ianuarie sau ale SfAntuluiIoan Curi de Aur, in tori rAnduite cinstirii lui, am convingereaci mulfi in pustiul gi abidpacivor plecadin {ara aceasta sul lor. M-a$ bucura si fie introdusi ci-tlrea-MolitveI fAntr,rlui Vasjle gi ale SfAntului-Ioan-Guri de.Aur gi la I Anului Bisericesc, la 7 septembrie,gi si fie la fel de trnitalf, slujba Te Deum-ului,privind rAnduiala rugiciunii in completare, deci suplimentati, qi nu in restrictii sau unor practici de secole, careau tinut -rte...Deci si fim la fel de harnici d gi pentru a addugaputere rugdciunii, in aceeagi misurd in care se striduiesc si fie harnici in in acestcontexttrebuie pusi problema Molitvelor, gi nu in contextul incidenfului de la Tanacu sau al altor preofi, caremanipuleazd, slujbele, speculAndcredinta unora, ceeace face c4 unii, voit sau nevoit sd desfiinfeze sau si limiteze liturgic Molitvele.

CUPRINS

tntilnryinare.... Riul se fol osegtede existenti impotriva existentei. Exorcizarea.

......7

15 50 . . .177 . . ..1T 1

Tilmdciri gi ristdlmiciri ale tdmiduirii bolilor gi neputinfelor. Apendic e.