Marian Popa

Rfnb$e gi gtiinlete Educa{iei,

f FNUb r5ar5, cursuri de statisticd,
-C
A-A3ltFacuttatea de psihologie a
!f f pqidqie. A profesat ca psiholog
rfr lg/F1990, specializdndu_se in
aArffi & Medicind Aeronauticd din
rl F, I cil*e de psinorog, orn grupa
rt-- Ire 139, gr 200o a rucrar in
p-bAnaeta$u" din Bucuregti, mai
PSIHOLOGIE
rl;Jl SGd€. de psihotogie. ln 1998 a
b d^fleilixr Psychotogy (EMp),
n-Hgilim,
tCH
organizat de EMp
III . p4 60 de studii de psihologie,9i
d Psydnlogists gi European
*tFtro5t Stdisficd perfru psihoiogie.
MILITARA
f& h ffiogia muncii (Editrll:a
Ebha2010). Edilia a ll-a revdzuti 9i adiugitd

lil 'rffle. nr.lidicarea prin oiice

Lh eledronic sau audio,
F't r-*'q sbsea permanentd
q- fuEFr, cu scop comercial
-df ria. d*ren*Ji copyrightului
*r* g se @epsesc penal
-

2tr!t

POLIROM
2019
 Cuprins

Notaautoruluilaediliaadoua. .........fl
CuvAfitnainte ........13
1. Psihologiamilitard: definireadomeniului, scurtistoric . . .... . .. lj
1.1. Obiectul gi specificul psihologiei militare .... 17
1.2. Domeniileaplicativealepsihologieimilitare ........ 18
1.3. Cercetareagtiintrificiindomeniulpsihologieimilitare ........ 22
1.4. Scurt istoric al psihologiei militare in lume gi in RomAnia . . . . . 24
I.4.1. Psihologiamilitardtnlume ........25
PsihologiamilitardtnRomhnia
1.4.2. .....31
Evolu1iapostbelicdapsihologieimilitare
1.4.3. ..... 35
1.5. Poziliapsihologilorinorganizaliamilitard ...... ...37
16. Provociri etice in activitatea psihologilor militari
. ..... 38
1.7. intrebdrirecapitulative ....40
Referintrebibliografice ........40
2. Condiliileextremedemediuqiefectullorasupraperformanleimilitare .......43
2.1. Introducere .. ........43
2.2. Cdldura. .......45
2.2.I. Agentriistresuluitermic. ....45
2.2.2. Efectele stresuluitermicasupraperformanlei. ........ 46
2.3.Frigul ...50
2.3.l.Simptomefiziologicegisomatice .....50
2.3.2. Efectepsihologice ........51
2.3.3. Efecteasupracapacitdtriideluptd.. ........54
2.3.4. Adaptarealaconditriidefrtg . ...... 55
2.4. Zgomotul .......56
2.5. Vibratiile.... ...59
2.6. Rluldemigcare ........60
2.6.l.Simptomatologie ...60
2.6.2. Incidenld.... .....61
2.6.3. Cauze ....61
2.6.4. PrevenireEiterapie .......63
2.7. Hipoxia .......65
2.T.l.Stadiilehipoxiei ...65
2.7.2. Efecte asupra dispoziliei afective Ei comportamentului . . . . . . . . . 66
2.7.3. Efecteasupraperformnnleicognitive Eimotrice ....... 67
2.8.Accelera(iile... ........69
2.8.1. Tipurideacceleralii. ......69
 2.8.2. Efectele acceleraliilor. . . . . 70
2.8.3. Sincopa de suprasarcind . . . 74
2.8.4. Mijloace de proteclie anti-G 75
2.9. Intreblri recapitulative 77
Referinle bibliogmfice 78
3. Sistemul om-magind gi performanla militard ... g5
3.1. Modelealerelalieiom-magini .....g5
3.1.1. Modelulsistemic ... g6
3.L.2.Modelul"factorilorumani" ........g7
3.1.3. Modelulsociotehnic ....... 90
3.2. Aspecte practice ale relaliei om-maginl .... . 91
3.2.1. Solicitarea tn sarcind

1;1;?; ';Wn*;:;:::fr: : :: :
control
3.2.4. Interfele de informare qi
:::: ::: ::: : ::: ::....
. .
;3
.. . 9g
3.3. Intreberirecapitulative.... ...;.. ......106
Referinlebibliografice ........107
4. Obosealaoperational5 .......111
4.1. Precizlriterminologice..... .....111
4.2. Factorideterminantiaioboseliioperafionale ........114
4.2.1. Solicitdri intense . . .ll4
4.2.2. Perioade prelungite de veghe (defrcitul de somn) . . . . . . 115
4.2.3. Tulburarearitmuluibiologic .......ll7
4.2.4. Stresulpsihic .....118
4.2.5. Condiyii de mediu adverse . . LZ}
4.2.6. Limite metabolice (epui2arefizicd) . . .lZI
4.3. Efecteleoboseliiopera{ionale. ....122
4.3.1. Efectelefizice ....I23
4.3.2. Efecteleintelectuale ......124
4.3.3. Efecteleemogionale ......125
4.4.Mlsurareaoboselii ......126
4.4.1. Indicatori subiectivi ai oboselii. . . . . 126
4.4.2. Indicatorifunctionali ..... l2g
4.4.3. Indicatorisomoto-frziologici. ...... 130
4.5. Managementuloboselii.... .....132
4.6. Concluzii
4.7. intreb5rirecapitulative ...134
Referinlebibliografice .......135
5. Stresuldelupti .... t3:-
5.1. Definireastresuluideluptii ......l3l-
5.2. Manifesttrri specifice
5.3. Diagnosticdiferen(ial .....141
5.3.1. Obosealadeluptd ........141
5.3.2.Frica ...142
5.3.3. Stesulanticipativ .......144
5.3.4. Blocajulcomportamental... ......144
5.3.5. Sindromul de stres posttraumatic
lPosttraumaticStressDisorder-pTSD) ..... 145
5.4. Incidenlastresuluidelupttr ...... L49
5.4.1, PrimulRdzboiMondial . ... l4g
 70
5.4.2. Al Doilea Rdzboi Mondial . . 150

74
5.4.3. Conflictele (1950-1989)
din perioada Rdzboiului Rece . . 150

75
5 .4 .4 . Afganistan
Rdzboaiele din zona Golfului Persic Ei ..... . 151

77
5.5. Etiologiastresuluidelupti ......155
78
5.5.t. Fricademoarte ...... ..156
5.5.2. Un model cauzal al RSL . . . 157
85 5.6. Suportul psihologic in stresul de luptE ..... . 164
85 5.6.1. Suportulpsihologictnfazapreoperalionald(tnaintedemisiune)....... 165
86 5.6.2. Suportul psihologic tn faza operalionald . . ... 172
87 5.6.3. Suportul psihologic tn fam postoperafionald .. 182
90 5.7. intrebdrirecapitulative ...186
91 Referinlebibliografice .......187
9l
6. Adaptareamilitar[ ..193
6.1. Introducere ....193
6.2. Dimensiunileconceptuluideadaptare ..... 198
6.2.L. Perspectivaorganizafionald-managementulperJormanlei ........... 198
Dimensiuneapsihologicd...
6.2.2. ...... 204
Dimensiuneapsihopatologicd
6.2.3. .......216
6.3. Adaptarea de-a lungul carierei .... .221
111 6.3.l. Adaptarea primard (tn faza antrenamentului de bazd) . . 223
I4 6.3.2. Adaptarea secundard (pe parcursul activitdlii profesionale) . . . . . 223
lt4 6.3.3. Adaptareateftiard(dupdpensionare)... ....228
h somnl 115 6.4. Adaptareafemeilorinarmatl . ....229
[7 6.4.1. Rolulfemeii tn armatele moderne . . . .231
118 6.4.2. Percepereafemeiitnarmatd. ......232
120 6.4.3. Caracteristici diftrenliale de gen Ei adaptarea militard . . . . . . . 234
I2L 6.4.4. Viitorulfemeiitnarmatd ...243
122 6.5. intrebirirecapitulative ...244
t23 Anexd: Ar trebui sd fi{i preocupat de consumul dumneavoastrtr de alcool? . . . 245
124 Referinlebibliografice .......247
125
t26 7. Conducereainmediulmilitar ......255
t26 7.1. Autoritate $i putere: precizdri conceptuale . . 255
129 7.2. Surse de putere qi autoritate in mediul militar . . . . . . 257
130 7.2.!. Statutul de grad . . 257
132 7.2.2. Statutuldefunclie .......258
133 T.2.3.Statutuldecompeten1d ....259
134 7.3. Modele de analizd a eficienfei conducerii . . . 259
135 T.3.l.Modelultrdsdturilor ......260
.. t37
T.3.2.Modelulcomportamentelor.. .....263
7 .3.3. Modelul stilurilor de conducere . . . . 266
.3.4.Modelulfunclional.
'1 ......269
7.3.5. Modelulsituayional .......270
7.3.6. ModelulconduceriitnluptdEitn garnizoand. .. . .. . ..271
7.3.7. Modelul conducerii eficiente CTEF 2.0. . . . . . 273
t44
7.3.8. Modelulschimbuluidintre lider Si subordonat ....... 277
7.3.9. Conducereatoxicd ....... 279
7.4. Leadershipqimanagement .......285
7 .5. Decizia operationald in mediul militar . . . . . 287
145
7.5.1. Modelul naturalistic al deciziei. . . . . 288
149
7.5.2. Focul fratricid - eroare de decizie . . . 289
t49
 7.6. Disciplina militard.
7.7. intrebdri recapifulative 293
Refe rin! e bib lio g rafic e 296

8. Selecliapsihologicd
8.1. Obiectivele evaludrii psihologice in armati
........301
8.2.Constituirea.rit..iito,
.
" "301
8.2.1. Analiza muncii . " 303
8.2.2. Identffica,riacriteriilor..... "'" 303
8.2.3. Mdsirareatiteriilor ""' 306
8.3. Constituireapr.oi.torito. """' 309
8.3.1. ttumii-freaidoritor. ""'311
8.3.2. Dezvoltaieapredictorilor.... ""''311
8.3.3. Evaluareapredictorilor......,.. """"312
8.4,FidelitateagivaliditateamIsuririlorpsiho1ogice. ........316
8.4.1. Fidelitatea...
8.4.2. Validitatea. ....318
s.+.2. Factiri iiri i,
drrr rirrni *tniiiii ir r*rrio. : . . . . . . . : . : . . . 112
8.4.4. Niveluri ale vatiditd\ii de criteriu tn seleclia psihologicd.
8.5. Deciziadeselecfie. . . . . . . . . . . . 337
8.6. Utiliatea selecgiei psihologice .....344
intrebtrrir".upitui"iiu..........:..::
8.7. "" 347
Referingebibtiografice:..... """' 350
........351
9. Rlzboiul psihologic: operatiunile psihologice gi terorismul . . . 359
9.1. Introducere...
9.2. Opera(iunilepsihologice .......359
"""' Jr2
g.z.r.oueitirr.."7-.-.: ...' "'36t
9.2.2. plnnificare... .....
..JVJ363
9.2.3. Tipuri Si mecanisme de ...365
influenyd. . . . 365
9.2.4.Mijloace... ....367
9.2.5.Eficientrd .......372
9.2.6.Concluzii.... ...376
9.3.Terorismul ....
. .. .. zli
377
9.3.1.Definifie....
9.3.2. Teorii explicative
9.3.3. Concluzii.....
.
........38r
, . !JQI

9.4. Intrebdri recapitulative

.. 392
... 393
 _...*aft"

1. Psihologia militard: definirea

domeniului, scurt istoric

1.1. Obiectul gi specificul psihologiei militare

Definirea psihologiei militare nu face obiectul nici unei controverse. Toti autorii par a fi
in acord cu opinia lui Driskell gi Olmstead (1989), care apreciaz[ cd psihologia militarl
se definegte mai mult prin natura domeniului gi contextul aplicativ (mediul militar) decdt
printr-un anumit set de metode gi tehnici (de exemplu, psihologia experimental6) sau
printr-un set de probleme comune (de exemplu, psihologia dezvoltirii). Mangelsdorff gi
Gal (1991) consider[ cd psihologia militard se contureazd ca o aplicare a principiilor 5i
metodelor psihologiei la mediul militar. lntr-un document programatic al sectiunii de
psihologie militar[ al American Psychological Association (APA) (1998), se apreciaz[ cd
acest domeniu aplicativ implicd toate disciplinele majore ale psihologiei (clinic[, industrial-
organizalional[, experimentall gi socialS) gi se intinde de la nivelul cercet[rii fundamentale
pana h investigaliiie cu aplicativitate limitate la anumite situalii specifice. La rdndul lui,
Chiacchia (2001) apreciazd. cd psihologia militard se ocupd cu studiul organizatriei gi vietrii
militare, precum gi al operaliunilor de lupt5. Modalit[tile concrete prin care se realizeazd
acest lucru pot fi foarte variate, de la studii gi cercetlri pAni la evaludri de tip psihodiagnos-
tic sau interventii de natur[ clinic[. Pentru Krueger (2001), psihologia militar[ reprezintd
un domeniu specializat al psihologiei muncii, avdnd drept scop aplicarea principiilor gi
metodelor psihologiei in contextul extrem de variat al organizaliei $i activitdtilor militare.
Din prezentarea acestor aborddri definitorii rezult[ cd, pentru a intelege specificul
psihologiei militare, trebuie sd identificlm aspectele caracteristice ale institutiei 9i activi-
t6lilor militare. in opinia noastrd, cele mai importante dintre acestea sunt:
. Autoritate, structurdformald, rigidd. Consecin[a acestor aspecte se manifestd mai ales
prin exigenle ridicate cu privire la capacitatea de adaptare la un mediu psihosocial
restrictiv, constrAngltor, in care individualitatea umand este supusd unui proces de
uniformizare gi ,,standardizare" comportamental5. in ce privegte activitatea psiholo-
gilor din institutria militard, acegtia trebuie s[ fie capabili s[ realizeze un compromis
optim lntre exigenlele autoritare ale mediului institulional gi natura ,,liberal-umanistd"
a profesiei lor.
. Exigentre deosebite cu privire la performan|a si eficientra individuald si institulionald.
Organiza{ia militarl este, prin natura ei, angajatd ih activitdfi ce reprezintf, situalii
extreme, de exceptrie la nivel social. Performanla, in acest caz, se referl la situatii
care pot insemna menlinerea sau pierderea identit[1ii statale gi nalionale, afectAnd in
mod grav interesele unei largi comunit5li umane. La nivel individual, militarii delin
 tffi
m
w
t51i:

iliir
,iil:

18
PSIHOLOGIE MILI'IARA

controlul asupra unor tehnologii capabile

sd producd pierderi de viefi omene$ti
mari distrugeri' Acest lucru face ca performantru sau
ror proir.ionurd s[ fie supusr unor
exigentre superioare comparativ .u ult" categorii de persoane, chiar gi atunci cand
complexitatea intrinsecd a muncii este
comparabild cu a activitdlilor civile de
naturd. Din punct dg aceeagi
ye{ere psihologic, acest aspect se traduce prin necesitatea
instituirii unor proceduri riguroase oe iteclie qi
antrenameJ,;;. gi prin evaluarea gi
sus(inerea capacitdlii de adaptare profesionald
o a militarilor.
condigii extreme de muncd, adeiea ra rimita
capacitdlii- umane de adaptare. Din_
totdeauna, dar in prezent mai mult ca
niciodatd, actriunile .ilior" s_au desfrgurat
conditrii dificile, fie in
c5 este vorba de temperaturi extreme ale
ambian{ei, de zgomot
condilii de iluminare (noaptea, de exempru).
sau
Tehnorogia;il; a pus la dispozifia
armatelor mijloace de luptd care opereazd.
in medii : pe api, sub ap5, in
spatiul aerian, noaptea etc. Toate acesrea
* "itr.*" eficienlei
dr"p;";;.r"u*rru in lupti,
dar cu un pret semnificativ, suportat de militari:
amplificarea, uneori ra limita
rezistenfei umane, a solicitlrilor psihice gi
fizice.
e condi\ii specffice' Activit5trile psittotogi"e din organizaliile militare
cont' pe de o parte, de condiliile in cari se trebuie sr tinr
desfbgo-ard u"iiuiraiir" militare (campul
lupti, medii operafionale cu acces rimitat, .u1n.ur de
fi, de exemplu, cabinele aeronavelor)
gi' pe de altr parte, de- anumite reglementdri
specifice i".titutli militare (secretul
militar' care face ca unele dintre rezriltatele cercetdrilor
psihologice sd fie clasificate).
, in concluzie, vom psihologia militard ca pe un corp de aplicatrii ale diverselor
domenii ale psihologieilborda
(socialr, ctinicd, experimentala, seteclfu
uitiiroinure, a dezvoltdrii
etc') in contexful diverselor specialitdli miliare (trupe
terestre, uuiu1i", marintr) gi situatrii
in care se aflr personalul rnilitar (seieclie, instruire,
aoaptare ia iisiuni reale de luptl
etc')' Multe dintre problemele psihologiei militare
sunt comune cu cele intilnite in contexte
de muncd din mediur civir. De exeiplu, p'or"r"u
unui;;#ffi;;;:;;-;;;il,
similard cu pilotarea unui avion civil.
majore dintre cele doud situa{ii: angajarea in
Cu;"; ;;;;;;il;',gnorate diferentrele
operarea sistemelor de armament, zborur
d"-ifi;
situalii rr*c letar asumar;
in conditrii -.,"oror6gi." "u J*r,. ,n"; manevre la
viteze mari, cu efect de suprasarcind g.a. in
mod similar, se pot identifica astfel de
diferen(e pentru majoritatea situaliilor ptsturilor
militare ;;*d|| cu cele civile.

Domeniile aplicative ale psihologiei militare

Precizrrile ftcute anterior cu privire la obiectul

psihologiei militare ne oferr implicit
imagine sinteticr a domeniilor iplicative o
ale acestei discipiine care
gi in opiniile se regisesc
unor autori importan{i din acest domeniu.
Astfel, "o'nforirr,
Strickland (2001) considerd
cr principalele aplicalii ale psihologiei militare
sunt: selecfia personalului, evaluarea,
lestarca gi instruirea' evaluarea *orilului,
analizarcaprrf"r;ti"i-profesionale, studiul
interacliunilor sociale la nivelul trupelor
si ..g1gr"*r'psitrolog-ic5 a situaliilor de lupti.
In plus' datd fiind natura cvasimilitarr
u de explorare a spaliului extraterestru,
".iiuitrgilo,
psihologia militard a fost direct implicatd,
gi
cel putrin la inceputurii" ,rii rp"ti"re, in serectria
.instruirea.
extreme gi ale
astro-naufilor_ (cosmonaulilor), i; studierea ifectelor condi{iilor de mediu
izollrii prelungite asupra psihorogiei ird;td;;;io-.'g*p, precum gi in
rIAR.{
podrrci pierderi de vietri omenegti sau
qa lor profesionald sd fie supusl unor
lorri Ce persoane, chiar gi atunci cdnd
nbili su a activitllilor civile de aceeagi
c:s[ espect se fraduce prin necesitatea
gi mmment, dar
Si prin evaluarea gi
r milirrrilgL
r ryitqii umane de adaptare. Din_
rL qimile milftare s-au desftgurat in
nri cxuem ale ambianlei, de igomot
Tchologia moderni a pus la dispozitria
i
."d1 exuene: pe ap5, sub apd, in
irg efru erc$erea eficientrei iniupti,
iliwi: rmplificarea, uneori la limita
E.
l orgniza$ile militare trebuie sd tinl
ry rtiritilile mitialg (cdmpui de
r fi- de
eremplu. cabinele aeronavelor)
ryecmce imtinrgiei militare (secretui
Srr:lor psihologice sI fie clasificate).
r pe un corp de aplicalii ale diverselor
r:ili. sebc{ie apdudinald, a dezvoltlrii
Te rerestne, aviape, marinl) gi sifuatrii
rc. .d@re la misiuni reale de luptl
m oumrE cu cele intAlnite in contexte
:r uud avion militar este, in esen{i,
Esrea. ru pot fi ignorate diferenlele
B4ii de hryri. cu risc letal ur.rrnit;
ri meomlogice extreme; manevre
la
d similer, se pot identifica astfel de
tilinre comparadv cu cele civile.
logiei militare
ibologiei militare ne oferl implicit o
fissblim compozite, care se reglsesc
n- Asdel, Strickland (2001) considerl
:
m selecgia personalului, evaluarea,
z performanpi profesionale, studiul
ea psihrlogicl a situatriilor de lupti.
de explonare a spatiului extraterestru,
r rrceputurile erei spatriale, in
selecfia
ierea efetelor conditriilor de mediu
individuale gi de grup, precum gi
in
PSIHOLOGIA MILITARA: DEFINIREA DOMENIULUI, SCURT ISTORIC 19
proiectarea vehiculelor gi statriilor spatiale gi a echipamentelor de lucru gi de proteclie a
echipajelor.
Aga cum am menfionat mai sus, Chiacchia (2001) distinge trei domenii majore ale
psihologiei militare :
a) Psihologia organizaliei militare, a clrei orientare clasicd implic[ selectria aptitudinal[
gi instruirea recrutilor, cu scopul optimizdrii performanlelor profesionale ale acestora,
in conditrii operafionale. Unul dintre aspectele esentriale ale acestei orientdri constl in
identificarea gi instruirea ofitrerilor, instructorilor gi comandanlilor, o sarcind care este
in egal[ mdsurd ,,art5o' gi ,,gtiin!5". O arie speciald de preocupdri in acest domeniu o
reprezint[ procesele care definesc coeziunea de grup gi moralul trupelor: spiritul de
camaraderie, increderea reciproc5, capacitatea de a opera unitar in cele mai dificile
situatrii. Exist[ dovezi cd unitdtile cu un nivel mai ridicat de coeziune interpersonall
sufer[ mai puline pierderi in luptl gi, mai mult decAt atdt, in cazul acestor unitdli
refacerea capacitdtrii de luptd a celor rlnili este mai rapid6. in acest context, o altl
arie de preocupf,ri vizeazd, identificarea militarilor cu probleme de stabilitate emotio-
nald, a clror performant[ poate fi afectat5, mai ales in specialitdti militare de mare res-
ponsabilitate, cum ar fi operarea sistemelor strategice de armament (rachete nucleare,
submarine nucleare, bombardiere strategice, sisteme de supraveghere strategic[ gi de
alertd timpurie etc.). in fine, printre preocupdrile mai recente ale acestui domeniu
aplicativ regdsim problematica integrlrii minorit[1ilor (etnice, religioase, sexuale),
aldturi de programele de prevenire gi de combatere a consumului de substanle (alcool,
droguri), a sinuciderilor gi a hlrfuirii sexuale.
b) Psihologia vietrii militare vizeazd" o serie de aspecte care decurg din natura specific[
a mediului militar: riscul de fi rdnit sau ucis, programul de muncd prelungit qi intensiv,
separarea familiald, mobilitatea profesional[ ridicat[ etc. Toate acestea pot conduce
la modelarea specificd a vielii psihice individuale gi la confruntarea cu probleme
particulare de via15 personalS gi de familie. Psihologia militard clinic[ este chematl
sd studieze aceste aspecte qi sd ofere organizatriei militare gi militarilor ingigi programe
eficiente de suport psihologic.
c) Psihologia luptei acoperl exigenlele impuse de opera(iunile militare combatante. Din
acest punct de vedere, sunt de luat in considerare trei aspecte distincte : (i) confruntarea
cu solicitdri emotionale extreme (psihologii sunt chemati sI pregdteascl militarii pentru
a activa in condilii opera{ionale, pentru a infrunta solicitdrile extreme ale acestora gi
a se recupera rapid gi eficient) ; (ii) confruntarea cu conditrii de mediu extreme (tem-
peraturi, accelerafii, noxe chimice S.a.) ; (ili) solicitdri tehnologice ridicate de sistemele
de armament moderne (volum ridicat de informalii, aclion[ri riguroase, decizii com-
plexe g.a.). Aqa cum vom avea ocazia sd analizlm pe larg mai tArziu, militarii
timpurilor moderne devin, in multe situalii, operatori ai unor sisteme computerizate,
cu care impart sarcinile efective de lupt6, in timp ce responsabilitatea le rlmdne numai
lor. Consecin[ele emolionale ale participdrii la operatriuni de luptd se constituie intr-o
arie specificd de preocuplri ale acestui domeniu. Stresul de luptd, ca sindrom psiho-
comportamental, dar gi dezvoltarea sa clinic5, stresul posttraumatic, reprezintl un
interes major pentru psihologii militari, care sunt chematri sd contribuie la diminuarea
,,pierderilor psihologice" generate de acliunile de lupt[.
Cea mai completd descriere a aplicaliilor psihologiei in mediul militar ne este oferitd
de Gal gi Mangelsdorff (1991), in monumentalul lor Handbook of Military Psychology,
 ffi
E
ruii

20 PSIHOLOGIE MILITARA

cel mai complex tratat de psihologie^militard, realizat pdnd in prezent,

la care au colaborat
autori de prestigiu internafional. in opinia lor, psihologia militarl se
manifestl pe
urmltoarele noul directrii principale :

a) Selectria si clasificarea. Aspectele critice ale acestui domeniu

sunt evaluarea gi seleclia
personalului la admiterea in institulia militar5, cu scopul
clasificdrii si t"purtiii"l
corespunzitoare pe specialit5{i. Se acordr atentie pt."id"r" posturilortareimpfice
"u
abilit5li speciale, cum.ar fi, de exemplu, pilotri, controlori ae trafic aerian. renOi4et-e
moderne in aceastl arie sunt dictate de evolutria tehnologicd (utilizarea
calculatoarelor
qi simulatoarelor in evaluarea gi seleclia psihologicr),
prlurngi pot*til;i;;
non-cognitiv (abilitdtri sociale, motiva{ie, sisrem de vilori). "urturr*
b) Instruirea. obiectivele fundamentale ale instruirii vizeazd. dezvoltarea celor mai
efi-
ciente metode de antrenament a militarilor astfel incdt s[ se atingd
cdt mai rapid nivelul
optim al capacit5trilor operalionale. Cele mai importante dinire aspectele
urmdrite
sunt: abilit5{ile cognitive debazd, (atunci cAnd personalul angajat nu oispune
oe un
fundament cultural optim); abilit5tri militare specifice (infaiterist, marinar
etc.; ;
abilitlti tehnice (electronic5, limbi strline et".) ; aulitef specializate (pilotaj, demolare
subacvatic[ etc.). Studiile moderne sunt orientate cu precldere cdtre rizolvirea
proble-
melor impuse de sistemele militare tehnologizate , iazate pe computere qi tehnologia
informa{iei. Simulatoarele, de exemplu , altddatdutilizaternai ales in domeniul
avial[i,
se reglsesc in prezent in instruirea comandanlilor sau a luptltorilor infanterigti,
a
marinarilor sau a conduc[torilor de blindate.
c) Ingineriafactorilor umnni. obiectivele acestei arii tematice vizeazd.optimizarea relaliei
om-maginl in mediul militar. Acest lucru porne$te de la studierea performanlei
umane
in managementul tehnologiei militare gi se materializeazd prin recomandlri de pro-
iectare, prin programe de prevenire a erorilor gi accidentilor gi prin proceduri
de
investigare a evenimentelor. Sistemele militare de armament au devenit din
ce in ce
mai complexe. Pe fondul reducerii progresive a solicit[rilor fizice gi a stresului
emofional, se constat[ o amplificare a solicitdrilor intelectuale, cu precddere la nivelul
proceselor de decizie. in acest context, se acordl o importanli sporitl
integrlrii
factorului uman in utilizarea sistemelor bazate pe inteligentra artiiiciald.
d) Stresul ambiental. Mediul opera{ional militar ist", *"i ud.."", caracterizat de
""1rezisten(ei fizice
condiJii gi caracteristici care pun la incercare limitele umane. Este
suficient sd menfionrm efortul prelungit, privarea de somn, ionditriile extreme
de
mediu (zgomot, cdldur[, frig, altitudini ridicate etc.), accelerafiile ridicate gi r[ul
de
migcare, vibra{iile, precum gi componentele toxice ale aerului (fum, radiatrii,
agentri
biologici sau chimici). To{i acegti factori nu au doar efecte somatice, ci
$i, in egala
mdsur5, efecte de ordin psihic, care se manifestl fie in plan emo{ional, fie
in pli'nul
performanlei gi al eficienfei militare. Cercetdrile din acest domeniu vizeaid
at|n
dezvoltarea unor modalitdti de cre$tere a adaptdrii individuale, c6t gi proiectarea
adecvatd a echipamentelor de protec(ie.
e) Conducerea si eficientra grupurilor. Cu foarte puline excep{ii, eficienJa
militarl este
rezultatul unei acfiuni care implicd grupuri de persoane, mai mari sau
mai mici. ca
urmare' toate procesele care contribuie la funclionalitatea acestora sunt relevante
pentru
psihologia militard, fie cI este vorba de problematica conducerii
sau de relaliile inter-
personale. Cercetirile moderne au adus in cdmpul de interes
al psihologilor militari, pe
l6ng5 subiecte traditionale, fenomenele psihologice ale conducerii gi
func6ionerii
grupurilor mici, ca unnare a sporirii importan[ei operatriunilor in adancimea
teritoriului
rr]c'RA
zarpeni in prezent, la care au colaborat
. psihologia mititard se manifestd pe
esrui domeniu sunt evaluarea gi selec{ia
f- cu scopul clasificlrii gi repartitriei
1b cu precldere posturilor care implicl
" conrrolori de trafic aerian. Tendinlele
r rebnologicd (utilizarea calculatoarelor
gir:it. precum gi evaluarea potenfialului
n de ralori).
lirii tizeazl dezvoltarea celor mai efi_
I irrjr sd s€ atingl cAt mai rapid nivelul
iryoname dintre aspectele urmlrite
t personalul angajat nu dispune de un
yEcifice linfanterist, marinar etc.) ;
ebiliriti specializate (pilotaj, demolare
e cu precidere cifre rezolvarea proble_
re- bazare pe computere gi tehnologia
. nrilizere mei ales in domeniul aviafiei,
dbr sarr a lupt5torilor infanterigti, a
ii tematice \izeazdoptimizarea relaliei
Fe de la srudierea performanfei umane
wtedizrzzA prin recomanddri de pro_
gi accidemelor gi prin proceduri de
de armament au devenit din ce in ce
: a soliciririlor fizice gi a stresului
r inrelecruale, cu precldere la nivelul
rydi o imponanp sporitl integrdrii
x iuelige4a artificiald.
ese. cel mei adesea, caracterizat de
imitele rezistenfei fizice umane. Este
rea de somn, gsnditriile extreme de
etc..t. acceleraliile ridicate gi rdul de
&- ale aerului (fum, radiatrii, agentri
doar efecte somatice, ci gi, in egall
i fie in plan emolional, fie in planul
rile din acest domeniu vizeazd, a$i
x.iirii individuale, cAt gi proiectarea
ugine exceplii, eficienfa militarl este
Ersoane, mai mari sau mai mici. Ca
nlitatea acestora sunt relevante pentru
uica conducerii sau de relafiile inter_
de interes al psihologilor militari, pe
rgice ale conducerii qi funcliondiii
ryeragiunilor in addncimea teritoriului
PSIHOLOGIA MILITARA: DEFINIREA DOMENIULUI, SCURT ISTORIC 2I
inamic, efectuate de cdtre subunitlli specializate (structura de grup, comunicarea
interpersonald, relatriile verticale, decizia in grup etc.), precum qi aspectele politico-
psihologice, caracteristice liderilor militari de rang inalt, care opereazl la limita dintre
militarl gi societatea politicd.
institutria
Comportamentul individual Si de grup. Aborddrile acestui domeniu aplicativ sunt
orientate pe aspectele care definesc adaptarea la caracteristicile mediului militar, din
perspectiva evoluliei psihice individuale: dezvoltarea carierei, relatria de familie,
comportamentele dezadaptative gi indeplrtarea din serviciu, reactiile psihice la stresul
de luptd, angajamentul organizatrional, abuzul de substanfe etc.
c) Aplicagii clinice. Militarii sunt oameni obignuitri care trebuie sd facd fa{d unor situalii
neobignuite. OricAt de selectrionali gi de antrena{i ar fi, ei plstreaz[ vulnerabilit[trile
specifice fiingei umane, iar aparitria problemelor de ordin psihic nu este un lucru
neobiqnuit. Orientarea clinic[ igi pune tehnicile de interventrie gi suport la dispozilia
militarilor care se afld in dificultate psihici, cu scopul de a preveni manifestlrile de
decompensare, de a diminua amploarea acestora qi, in ultim[ instanl[, de a favoriza
recuperarea capacit[1ii de lupt5, ori de cAte ori acest lucru este posibil. O problematicl
speciall o constituie contribufia psihologilor la reabilitarea militarilor care au suferit
traumatisme neurologice. Statisticile curente estimeazl cd.l0-207o dintre militarii r5nitri
in luptd sufer[ de traumatisme neurologice, care impun programe gi proceduri inter-
disciplinare de recuperare qi reabilitare (McCrea et a1.,2008). Temele clasice ale
psihologiei militare de tip clinic sunt completate in prezent cu problematici noi, cum
ar fi prevenirea abuzurilor comportamentale (h[rtuirea sexuali, abuzul copiilor) ori
consilierea comandanlilor in scopul dobandirii abilitdtilor de promovare a stdrii psiho-
logice de bine in rdndul militarilor din subordine.
h) Cercetdrile pe bazd de sondaj. Armatele actuale se conduc dupd principii moderne.
Cunoagterea opiniilor, a stdrii de spirit gi a problemelor militarilor aduce informa{ii-
cheie in sprijinul deciziilor de comandl. in acest sens, studiile psihosociologice pot
oferi un sprijin pretios cu privire la o largd serie de probleme : inten{ia gi motivalia
de inrolare, starea moral[, increderea in comandanfi, coeziunea la nivelul unitdtrilor
Si subunitltilor, con$tientizarea scopurilor institutriei militare etc.
i) Situatrii gi subiecte speciale. Caracteristicile specifice organizaliei militare, necesitatea
de a indeplini misiuni unice in felul lor genereazd o diversitate de situalii speciale in
care suporful psihologic este necesar gi poate contribui la succesul misiunilor. Printre
acestea pot fi enuntate : informa{iile militare, misiunile umanitare, opera[iunile psiho-
logice, prizonieratul, reinsertria social[ gi familial[ a militarilor demobilizali etc.
Un concept care face carierl in aria psihologiei militare este cel de ,,psihologie
operalional6". Termenul a fost utilizat pentru prima dat[ in leg[tur[ cu problematica
psihologicd a selecfiei 9i pregdtirii astronaulilor americani, in anii '60, dar a reintrat in
actualitate odati cu evolutriile generate de atacurile teroriste din 2001 de la New York.
Pentru unii autori, psihologia operationall reprezintl o subdisciplind a psihologiei militare
(Dimitrovska,20lT), iar pentru al1ii, un corp de aplicafii ale psihologiei care acoperl
nevoile tuturor serviciilor ce opereazd in domeniul securitdtii natrionale - armat[, servicii
de informalii, trupe antitero (Zillmer & Kennedy, 2010; Williams, Picano, Roland &
Bartone, 2012 ; Johnston, Robinson, Earles, Via & Delaney,2017).
Dincolo de controversele care marcheazd circumscrierea domeniului, psihologia ope-
ra[ionali reflectl situalia nou creatd prin aparilia terorismului global, care a mutat linia
 22 PSIHOLOGIE MILITARA

frontului in interiorur granilelor nalionale. Rrzboiul modern,

sau cel putrin una dintre
formele acestuia, se poartd acum in mediul de via15 cotidiani,
atacatorii vizand dezorga-
nizarea acestuia, iar apdrltorii, proteclia gi conservarea
lui. Aceastd realitate $rJ*,
necesitatea extinderii problematicii specifice psihologiei "
militare ffira tuturor activititrilor
angajate in securitatea nationald. Pentru a exprima
mai direct u."urid orientare, Schumate
gi B^oru_T (2006) au propus chiar denumirea
de ,,psihologia securitrtrii nalionale,,.
o distinclie interesantr pentru psihologia militard liperatrionaia) este aceea dintre
aplicatriile ,,colaborative" qi ,,confruntationale,, (Arrigo,
Eidllson & Bennett, 2012).
Psihologia colaborativd se referf, la activitdtile psihologice
traoitrionate (seleclie, antrena-
ment, evaluare, suport) 9i au drept obiectiv miximizarea
eficienlei personalului militar.
Psihologia confruntafionald' (adversariaf presupune implicarea
psihologilor in activitdti
de ingelare, coercilie, obtrinerea unor infoimalii in opeialii
antiteroriste gi oe interogare
a persoanelor suspecte. obiectivele acestor aplicatrii
conrtuu in maximizarea succesului
operatrional prin confruntarea directi a inamicului. Diferen{ele
dintre aceste doud orientdri
sunt imporrante qi ridici nu doar probleme specifice
oe oiain m"toootogt;;.-'*"

1.3. Cercetarea qtiinlific[ in domeniul

psihologiei militare
Validitatea qi utilitatea aplicaliilor psihologice in mediul militar depind in mod direct de
capacitatea de investigare gtiinlific5 a problematicii umane
specific'e acestui domeniu de
activitate' Din acest motiv, psihologii militari sunt permanent ingajali
in cercetrri orientate
pe teme de interes general-teoretic, dar gi imediat
aplicativ. pe ti-sta subiectelor
,,fierbintri,,
din domeniul psihologiei militare in secolul XXI, Krueger (2001)
include urmdtoarele
teme de cercetare de interes major:
r problematica integrdrii unui numdr din ce in ce mai mare
de femei, pe func1ii rezervate
in mod tradi{ional bdrbatrilor;
o selectarea unor recru{i de calitate astfel inc6t sd fie satisftcute
atdt nevoia de personal,
cdt gi exigenlele de performan{r, in conditriile unei pie(e
a muncii afectate de fluctualii
economice globale;
' capacitatea viitorilor militari de a se adapta la un mediu
opera{ional bazat din ce in
ce mai mult pe tehnologia computerizat5;
o rolul informa{iei computerizate in ducerea ac{iunilor de luptr gi problemele
pe care le
poate genera intrert'perea fluxului informa{ional
dupd ce militariise vor fi o-bignuit sI
opereze in acest mediu;
efectul computerizf,rii asupra adaptdrii militarilor care nu
delin cunogtinfe de operare
cu calculatorul sau care pot face fatr5 procesului de asimilare a acestor cunogtintre;
lu
problematica utilizlrii substantelor
,,dopante,', cu efect stimulativ asupra perfbrmantrei
umane in condifii specifice de luptl;
modificarea modelelor de conducere gi adaptarea acestora
la noile condilii ale mediului
de luptd;
o adaptarea conducerii la operarea in coalitrii cu caracteristici multiculturale.
Aceste teme sunt marcate in mod evident de specificul
armatelor moderne din statele
puternic industrializate. EIe sunt insd relevante gi pentru
Romdnia, a crrei armatd se afli
IIARi
niul modern, sau cel putin una dintre
S coridiani, atacatorii vizdnd dezorga_
r:rrarca lui. Aceasti realitate a generat
@bi militare asupra tuturor activitltilor
r mai direct aceasti orientare, Schumate
paol.ogia securitllii nationale ".
ilinri (operaEionall) este aceea dintre
(Arrigo, Eidelson & Bennett, 2012).
hlogice tradigionale (selectrie, antrena_
bizerea eficienpi personalului militar.
rc iryliruea psihologilor in activitltri
I oF rtii andrcroriste gi de interogare
fii wu in maximizarea succesului
Diftreqeh dintre zgss1s doud orientlri
h dc ordin metodologic Ai etic.
niul
qlisl mililsl d€pind in mod direct de
iirrnrrrp specifice acestui domeniu de
Et--'Em aryajagr in cercetiri orientate
di:div. Fe lisra subiectelor ,,fierbintri,'
I Knrcger (2001) include urmdtoarele
mi mare de femei, pe functrii rezervate
ift <atisftgwg atit nevoia de personal,
ci pi€? a muncii afectate de fluctuatrii
run mediu operafional bazat din ce in
nilor de lupti gi problemele pe care le
il dr4i ce militarii se vor fi obignuit sI
lor care nu delin cunogtinfe de operare
rlui de asimilare a acestor cuno$tinte;
:u efect stimulativ asupra performanpi
r:lcestora la noile condilii ale mediului
digii cu caracteristici multiculturale.
ecificul armatelor moderne din statele
leffiu Romenia, a clrei armatd se afld
PSIHOLOGIA MILITARA: DEFINIREA DOMENIULU, SCURT TSTORTC 23
intr-un proces accelerat de apropiere de standardele tehnologice qi opera(ionale ale NATO.
Lista de mai sus nu este nici pe departe exhaustivS, putand fi addugate aspecte cel putrin
la fel de importante, cum ar fi: efectele stresului de luptl 9i mijloacele de prevenire gi
combatere a acestuia; impactul serviciului militar asupra vielii de familie; integrarea
militarilor in mediul civil, dupl trecerea in rezervl; problemele de ordin etic in relalia
dintre militari gi civili in zonele de operatriuni etc. Pe parcursul capitolelor care urmeazd
vor fi frecvent evocate rezultatele unor cercet[ri gtiintrifice, fapt care va contura un tablou
mai complet cu privire la tematica cercetlrii gtiinlifice din domeniul psihologiei militare.
Metodologia cercetdrii gtiintrifice in psihologia militard nu se diferenliazd,, ci doar se
particularizeazd in raport cu cercetarea din alte domenii ale psihologiei. Unul dintre aceste
aspecte particulare este posibilitatea de limitare a difuzlrii publice a rezultatelor, dar
mediul militar a devenit mult mai pufin restrictiv sub acest aspect odatd cu deschiderea
generat[ de sfdrgitul R[zboiului Rece. Un alt aspect demn de mentionat este acela al
.for(5rii" granitrelor etice in cercetarea psihologic[ militar5, impusd de necesitatea inves-
tiglrii in medii cu solicitdri fizice gi psihice cAt mai apropiate de cele reale. Chiar gi in
mediul militar insf, nu se poate impune prin ordin participarea la experimente cu finalitate
gtiintrific[, consim[ImAntul informat fiind o practicd obligatorie in armatele tlrilor demo-
cratice. Cu toafe acesteao cercetdtorul este pus in fala unor dileme gi dificultili adesea
greu de rezolvat. Pe de o parte, cerceterile efectuate in conditrii de pace, in sarcini de rutin5,
nu pot fi generalizate in raport cu mediul operalional real, cu adt mai mult daci acesta
este unul de luptd. Ca urmare, investigarea in situatrii reale, cu caracter extrem, reprezintd
o necesitate. Pe de altd parte, angajarea de cercet[ri in astfel de situatii face extrem de
dificild, dacd nu chiar imposibild, respectarea tuturor conditriilor metodologice. De exemplu,
studiul solicitdrii in sarcind, in cazul piloliloa nu este posibil decdt dac[ nu interfereazd
cu siguranla zborului, ceea ce duce inevitabil la limitarea posibilitililor de investigare (de
exemplu, studii pe echipaje formate din doi pilotri, astfel incdt cel pu(in unul sI fie
concentrat total asupra pilotajului; sau in momente mai pulin critice ale zborului).
In acest context, este demnd de evocat dezbaterea aprinsi generatd de raportul elaborat
de Wong et al. (20O3) (Wy They Fight: Combat Motivation in the lraq War) cu privire
la motivalia pentru luptl a militarilor americani de pe frontul din lrak. Acest studiu a fost
realizat de doi psihologi, un ofiler specializat in lupta de gheril[ urband gi un profesor
de limba arab[, gi a vlzat,,dimensiunea umanl a rdzboiului", bazdndu-se pe observatrii,
interviuri gi inregistrlri de teren. Una dintre concluziile studiului a fost aceea cd performanla
in luptd este influenlat5 mai mult de nivelul coeziunii sociale (fo4a relatriei interpersonale
dintre membrii unitdlii) decdt de coeziunea in raport cu sarcina (angajamentul comun
pentru atingerea obiectivelor). Aceastl concluzie, care contrazice rezultatele unor studii ante-
rioare, realizate in condilii de garnizoand, a fost puternic combdtut[ de MacCoun et al.
(2006). Acegtia au acuzat caracterul ,,negtiintrific" al metodologiei, absenla unor indici
de fidelitate sau de validitate a observaliilor qi m5surdrilor efectuate ori lipsa unor garanlii
de reprezentativitate a e$antionului. Replica lor a generat o intreagd dezbatere in jurul vali-
ditllii externe (potentrialul de generalizare) a cercetdrilor care nu sunt efectuate in mediul
operational real, fiindu-i dedicat un numir intreg din revista Armed Forces & Society
(Shields, 2006). Cu acest prilej, Kolditz (2006), unul dintre autorii raportului incriminat,
a sus{inut cI cercetdtorii trebuie sd testeze robuste{ea teoriilor lor in mediul real, care,
prin prezen{a ameninl5rii cu moartea, este in mdsurd sd modifice radical comportamentul
uman gi s[ contrazicl rezultatele cercet[rilor efectuate in mediul neopera{ional.
Ca o orientare mai nou5, in completarea paradigmei pozitiviste care st5 la baza
cercetdrii gtiintrifice,,tradilionale", Higate gi Cameron (2006) propun o angajare de
24 PSIHOLOGIE MILITARA

cercetare mai profundi in direcJia analizei calitative. in opinia acestor autori, infelegerea
aspectelor comportamentale ale militarilor nu poate fi completd in afara unei aborddri
,,reflexive", care depdgegte limitele abordrrilor ,,inguste" gi cantitative, prin incadrarea
unui anumit subiect de interes in contextul mai larg al unor semnifica[ii di natur5 antro-
pologicd, sociologicd, eticd etc. in ansamblu insd, cercetarea psihologicl in mediul militar
se bazeazd, in mare mlsuri pe abordarea pozitivistd (cantitativd). Aceastd concluzie
este
sustrinut[ de Daniels et al. (2015), care au efectuat o analizd, a continutului articolelor
publicate in revista Military Psychology intre 2002 gi 2014. Dintr-un rotal de 379 de
articole, 80,2% au fost studii empirice care, intr-o propor[ie de 93%, au utilizat metode
cantitative. Doar 4,6% dintre studiile publicate s-au bazat pe metodologia calitativd.
Temele cel mai frecvent abordate au vizat aspecte legate de psihologia personalului,
instruire, veterani, cariera militarl.

1.4. Scurt istoric al psihologiei militare in lume

gi in Romdnia

De obicei, incursiunile istorice in evolulia unui domeniu al cunoagterii nu sunt acceptate

cu entuziasm. Evocarea istoriei unei discipline este perceputl mai degrabd ca fiind un
omagiu formal adus trecutului decAt ca un element relevant pentru nivelul actual al
disciplinei respective. in ciuda acestei prejudecdli, consider apeiul la istoria psihologiei
militare o cale esen[iald pentru in{elegerea acestui domeniu al psihologiei apticate.1ar
pentru intdrirea acestei afirmalii vom menliona chiar in debutul acestei scurte incursiuni
istorice cdteva dintre cele mai importante concluzii pe care le putem desprinde urmlrind
evolu(ia in timp a psihologiei militare:
o istoria psihologiei militare se ingemdneazd cu insdgi istoria psihologiei;
r prezen{a psihologiei in mediul militar s-a impus ca o necesitate resimtitd de la bun
inceput de c[tre comandanli cu deschidere intelectual[;
o perioadele de conflict militar, cu precddere cele doul rdzboaie mondiale din prima
jumltate a secolului XX, au constituit momente de efervescentrd aplicativi a psihoiogiei
in armatl;
r psihologi importantri din principalele liri beligerante au fosr angajatri in activititri de
suport psihologic al eforfului de rdzboi, concluziile acestora servind ulterior la
dezvoltarea aplicatriilor similare din mediul civil (psihologia industrial-organizalionald,
psihologia clinic5, psihologia social[ etc.) ;
o psihologia a adus contribulii importante atat la cre$terea performan{ei militare indi-
viduale, cAt gi a instituliei militare in ansamblul ei;
' armata, la rAndul ei, a pus la dispozilia psihologilor un vast cAmp de oportunitlfi
aplicative, care au contribuit la dezvoltarea teoriei gi practicii psihologice.
Toate aceste aspecte igi men{in actualitatea gi in prezent. Institulia militard este gi va
rdmAne in continuare una dintre cele mai importante ,,consumatoare de psihologi.",
oferind un important numdr de locuri de muncd pentru psihologi. Se estimeazl cd intre
anii 1940 gi 2000 forlele armate au fost cel mai mare angajator de psihologi. DupI clderea
sistemului comunist in {[rile din estul Europei, bugetele militare au cunoscut o scldere
importantd, avAnd drept efect reducerea trupelor gi, implicit, a cererii de suport psihologic.
JT.{R{
ire. in opinia acestor autori, inlelegerea
mte fi completd in afara unei aborddri
-inguste' gi cantitative, prin incadrarea
rrs al unor semnifica(ii de naturd antro_
carcetarea psihologic[ in mediul militar
sri tcanritativi). Aceastl concluzie este
rar o analizl a con{inutului articolelor
tI2 5i 2014. Dintr-un total de 379 de
-o propo4ie de 93%, au utilizat
metode
s-au bazat pe metodologia calitativd.
rte legate de psihologia personalului,
ilinre in lume
rmniu al cunoesterii nu sunt acceptate
sle perceputi mai degrabl ca fiind un
rrr rele\anr pentru nivelul actual al
,. consider apelul la istoria psihologiei
ri &rmeniu al psihologiei aplicate. Iar
iar in deburul acestei scurte incursiuni
i pe care le putem desprinde urmdrind
in:E;i isroria psihologiei ;
{rs ;a o necesimte resimlitl de la bun
:i,cruali:
:le dtrui rizboaie mondiale din prima
'Je efenescenl6 aplicativi a psihologiei
eranre au fost angajatri in
activitili de
uluziile acestora servind ulterior la
r psihologia industrial-org anizatrionald,
I crelrcrea performan{ei militare indi_
I ei:
'logilor un vast cdmp de oportunitlli
riei 5i practicii psihologice.
r prezent. Institutria militard este gi va
renre -consumatoare de psihologie",
rnmr psihologi. Se estimeazd cd,intre
:angajaror de psihologi. DupI clderea
eetele militare au cunoscut o scldere
rnplicit, a cererii de suportpsihologic.
PSIHOLOGIA MILITARA: DEFINIREA DOMENIULUI, SCURT ISTORIC 25
cu toate acestea, in suA, de exemplu, for{ele armate aveau intre 300 qi 400 de ofitreri
psihologi clinicieni qi un numir aproape egal angajatri in activit5li de cercetare (Krueger,
2001). Aceeagi constatare se poate face gi la nivelul armatei Romdniei, unde, de la cdteva
zeci de psihologi inainte de 1990, numdrul acestora a ajuns la peste doud sute. O parti-
cularitate care meritd a fi evidenliatd este aceea cd in Romdnia armata a rdmas un spa{iu
institufional de practicare a profesiei de psiholog chiar gi dupl ce psihologia a fost practic
desfiintrat[ prin decizii politice arbitrare, incepAnd cu anul 1978. Acest fapt a contribuit
la men{inerea unei anumite continuitdli profesionale care a sus[inut, dupd 1990, procesul
de reconstituire a mediului profesional psihologic.
Relevanta psihologiei militare deplgeqte insi grani[ele acestui domeniu de activitate.
Problematica teoreticd qi aborddrile aplicative specifice spatiului militar sunt in mod
constant preluate gi in viatra civilS, in acele medii de muncd gi situalii caracterizate prin
solicitdri psihice de limit5: procese industriale cu risc ridicat, transporturi, terorism,
accidente gi catastrofe naturale etc.
1.4,1. Psihologia militard in lume
Aflatd incd infaza adolescenlei ca gtiinld, disciplind academicl qi practicS, psihologia a
beneficiat din plin de impulsul dat de ceea ce s-a numit in epoc[ Marele Rdzboi, iar mai
tArziu, Primul R5zboi Mondial. Degi psihologii puteau fi intdlnili in gcoli, spitale sau in
mediul industrial, num[ru] lor era relativ mic, mai ales comparativ cu al celor aflatri in
universit5li. R[zboiul a inversat dramatic acest raport, psihologii angajali in activitali
practic-aplicative devenind net majoritari. Dacd Primul Rdzboi Mondial a condus la
cre$terea numdrului de psihologi practicieni in domeniul muncii, cel de-al doilea a generat
o noud generafie de practicieni individuali, cu precddere in domeniul clinic qi psihoterapie
(Benjamin, Deleon, Freedheim, Vandenbos, 2003).
Parcurgerea lucrdrilor de referin{d cu privire la istoria psihologiei militare scoate in
evidentrd ceea ce Graumann (1997) numea ,,americanizarea psihologiei", cu prec[dere
dupl al Doilea Rlzboi Mondial. Fenomenul nu se limiteazd numai la domeniul psihologiei,
ci cuprinde gi alte arii gtiin{ifice gi se datoreaz5, pe de o parte, evolutriei extrem de dinamice
a mediului gtiintrific in statele unite gi, pe de altr parte, fascinafiei induse de ,,stilul
american de vial[". Cu toate acestea, a$a cum constatd David gi Joan (2003), $tiinta nu
are granile, iar recunoaqterea faptului cI psihologia s-a dezvoltat prin contribulia majoritllii
na[iunilor lumii este un lucru natural, firesc.
Nagterea psihologiei militare moderne este indisolubil legat5 de atmosfera pregdtitoare
9i de conditriile create de Primul Rdzboi Mondial, declangat, a$a cum se qtie, in anul 1914.
in acel moment, psihologia ,,academic5" , bazatd, pe metoda gtiinlificd, acumulase deja
aproximativ 50 de ani de existenf5. Pentru a avea o imagine mai concret5, vom men[iona
doar cdteva repere semnificative in acest sens (apud David & Joan, 2003):
' in 1860 a fost infiintratd prima catedrd de psihologie la Universitatea din Berna
(Elvetia)1.
1. In RomAnia, invdtrimintul universitar de psihologie este consemnat din anul 1906, prin contri-
bulia lui Constantin Rddulescu-Motru.
 26 PSHOLOGIE MILITARA

r in 1870, Roberto Ardigo publici La Psicotogia come scienza positiva,

primul tratat
italian de psihologie, iar T. Ribor publici La psychologie -aiglaise
,oitr*poroiir-,
urmatd in 1879 de La Psychologie allemande contemporo{nr,
introdus in n*n1u
ideile psihologilor germani gi engtezi. "ui"au
o In 1876 este infiintrat primul laborator de psihologia muncii, la Mantova,
iar in 1g79
Wilhelm wundt infiintreazd primul laboratoi de psihologie la Universitatea
din Leipzig,
considerat indeobgte actul de na$tere al psihologiei exiperimentale
moderne.
' in SUA, c. Stanley Hull fondeazi, in tSbr, pririut raborator d"';.td;;i,
l" univer_
sitatea,,Johns Hopkins".
r Primul laborator de psihologie din Rusia este consemnat in 18g5,
fiind infiin(at de
Vladimir Behterev, la Universitatea din Kazan.
' in 1888, Yujiro Motora preoa primui curs de psihologie la Universitatea din Tokio.
. Lentru a nu lungi enumerarea! vom consemna, pentru aceeagi perioadr, contributrii
similare in Australia, Belgia, Olanda etc. Drept u.rnar", in primete
decenii ale secolu-
lui XX, psihologia ajunsese la o anumitr ,,maturitate", aura ii putea permite
asumarea
unui rol social atdt de important cum era cel de optimizarc a institutiei
militare angalate
intr-un rdzboi pe scari largd.

1.4.1.1. Germania
Armata germand a fost prima care a introdus, in 1915, seleclia goferilor pebazdde
examen
psihologic, initriatorii acestui program fiind psihologii w. Irioeie,
C. piorkowski gi Faust,
provenili gi ei din gcoala lui Wundt. Printre aspectelJvizate erau
: acuitatea simfuriior (vdz,
auz, simtul kinestezic) ; atentia (durata, concentrarea, distributria) vointra;
emo{ional, rezisten{a la oboseald
; ecrrlinrui
; comportamentul total de conducere t."ur""i u:rt"*i
unui simllator) (Mrrgineanu , 1943). Examenul psihologic cuprindea, de "" o fiqd
asemeneal
cu referinte privind o serie de date autobiografice. Pe 6aza iezultatelor
obfinute, ur-uiu
germanr a introdus pe langl toate centrele de instruclie *oiorir"te,
"Iu*glulpsihotehnic
astfel incdt, intre 1915 1918, au fost examinali
9i 10.25r conducdtori auto. Tot in Germania
sunt aplicate, incd din anii 1914-1916, metode de evaluare a calitdlilor
observatorilor
. aerieni qi pilolilor. in 1918, w. Benary pune la puncr un sistem d" ;;ir;*;;iili;;
care investigheazi atenfia, spiritul de observalie gi recunoagterea formel;;.
perioad5, Kronfeld inventeazl un dispozitiv capabil sa susline
i"';;;;;
o evaluare complexd, cL
viza o listd intreagd de calitStri psihice necesare unui pilot: observalie,
predispozitrie spre ac{iune, siguranfd de sine etc.
inlelegeie *ioe,
Invinsd in Primul Rizboi Mondial, Germaniei i s-a interzis si aibd o armatd bazatd
pe serviciul militar obligatoriu. Ca urmare, a fost nevoitl
sE se bazeze pe recrutlri voluntare
gi, implicit, sI asigure o calitate maximi a personalului.
Din acest motiv, utilizarea criteriului
psihotehnic in selectrie a avut un rol important. Au existat
comisii speciale psihotehnice
pe lang[ fiecare comandament. PdnI in 1931 existau:
un laborator central, iupr" Uiro".i
psihotehnice pentru armata terestr5, un birou psihotehnic pentru personalul
marin[. se
compunea din ofitreri 9i civili licenliatri ai universitdlilor, special pregltifi pentru armatd2.

2' Asocierea psihologilor cu o armati aserviti ideologiei naziste

a condus, intr-o perioadl, la
etichetarea negativr a psihologiei militare gi psihologilor angajali
in armatd, reflex care se
regdsegte in prezent gi in unele dintre frrile fosturui broc comunist.