Sunteți pe pagina 1din 2

Stresul

Stresul psihic nsoete orice activitate n care omul este angajat, fiind o rezultanta a
conflictului ce poate fi generat de aciunea n sine i cel care o presteaz. De asemenea
creterea ritmului evoluiei societii, volumului solicitrilor i dinamica accelerate a ambianei
sociale solicit tot mai mult disponibilitile de adaptare ale organismului uman determinnd
stresul psihic. Din acest punct de vedere se vorbete astfel despre stresul de zi cu zi, al mediului
ambiant, familial, colar, professional, militar.
n lucrarea Stresul psihic n lupta armat, autorul acesteia, Gheorghe Ardvoaice,
prezint cteva definiii ale stresului, cum ar fi: rezultatul unui stimul care face s creasc
activitatea organismului mai rapid dect adaptarea; discrepana dintre cererea din exterior i
capacitatea de rspuns a individului; un dezechilibru intens perceput subiectiv dintre cerinele
impuse organismului i capacitatea sa de rspuns.
H.Pieron identific stresul cu agresiunea, cu aciunea violent exercitat asupra
organismului, de la ocul electric sau inversiunea brusc n ap rece pn la ocul emoional sau
frustrarea acut.
Stresul reprezint starea de tensiune a organismului rezultat din discordana dintre
solicitare i posibilitile individuale. Acesta, ca nsoitor permanent al activitii umane este
prezent i n viaa militar avnd o influen deosebit asupra desfurrii aciunilor de lupt.
Conflictele militare n care se utilizeaz o gam extrem de larg de mijloace de lupt cu
urmri deosebit de distructive, ntrebuineaz o varietate de forme i procedee de lupt, inclusiv
modaliti de influenare ideologic i persuasiune psihologic, subtile care valorific marile
avantaje de difuzare masiv i rapid a mesajelor de care dispune mass-media contemporan i
exploateaz toate slbiciunile omeneti, solicit intens capacitile intelectuale i psihologice ale
lupttorilor. S-a observat c militarii au un mod foarte diferit de a-i domina stresul n timpul
desfurrii aciunilor de lupt pentru a-i ndeplini misiunea. n principiu trebuie difereniat
ntre o faz de ateptare, de dinaintea luptei, de cea de desfurare activ a luptei, nu numai
solicitrilor psihice diferite ci i a modurilor diferite de a acorda posibilitatea surmontrii
acestuia n cele dou faze.

Cmpul de lupt exercit presiuni uriae asupra psihicului lupttorilor,
acetia trecnd n permanen prin stri de tensiune extreme.