PREGATIREA PSIHOLOGICA PENTRU LUPTA MANIPULARE SI RAZBOI PSIHOLOGIC

Psiholog principal Gabi-Adriana STOICA*

Cuvinte-cheie: - Arma psihologica; - Protectie psihologica; - Razboi informational; - Propaganda; - Operatii psihologice Razboiul psihologic este o parte componenta a razboiului modern. El a devenit o generalizare si permanentizare a violentei, un nou gen de arma: arma psihologica. El se circumscrie conceptului mai larg de influenta sociala. Influenta reprezinta un fenomen fundamental al vietii individuale si sociale, viznd modificarea atitudinilor si comportamentelor unor grupuri sau persoane. Influentarea psihologica desfasurata de catre agresor este un tip special de influenta care se poate numi manipulare. Numeroasele lucrari de specialitate n-au clarificat nca raportul e act dintre manipulare si razboi psihologic. !arerile merg de la sinonimia termenilor pna la opozitia lor. "ai mult dect att: n loc de razboi psihologic #termen la care se tinde a se renunta$, se folosesc si alte concepte, cu acelasi nteles: lupta sau agresiune psihologica, operatii%actiuni psihologice sau chiar razboi informational. Indiferent de denumire, aceasta noua forma de razboi a devenit tot mai eficienta iar ideea ca victoria poate fi obtinuta si fara arme, doar prin convingere & nu este noua, ea a nsotit fenomenul militar dintotdeauna. Nu este ntmplator ca zeul 'res, al razboiului, este ncon(urat de zeitele discordiei, fricii si teroarei. )unoasterea intuitiva a psihicului uman a fost e ploatata la ma imum pentru a hotar soarta razboiului de partea celui mai viclean, mai siret, mai inteligent. *nca acum multi ani n urma, +un ,zu, renumitul gnditor antic militar proslavea arta manipularii prin dezinformare, nselare si dezbinare. +au binecunoscutul viclesug a lui -lise, cu darul oferit troienilor: un cal de lemn n care erau ascunsi grecii ce aveau sa cucereasca orasul & ntruneste toate conditiile unei manipulari moderne. Nici geto-dacii n-au fost mai pre(os n inventarea viclesugurilor pentru a induce n eroare adversarul cu privire la intentii sau la numarul luptatorilor. *n secolul nostru au aparut mi(loace special destinate pentru utilizarea armei psihologice: radioul si presa si-au adus contributia mai ales n cele doua razboaie mondiale, ca apoi, televiziunea sa domine mass-media. Ea a devenit cea mai

eficace arma de manipulare psihica, asa cum o demonstreaza conflictele din ultima perioada, n .alcani sau Ira/. !rimul razboi din 0olf a fost un succes total al tehnicilor de manipulare. Imaginile cu prizonieri au avut un impact emotional puternic asupra inamicului, scene ca acelea n care soldatii ira/ieni ieseau din adaposturile subterane si sarutau bocancii nvingatorilor, au contribuit substantial la demoralizarea soldatilor ira/ieni si la predarea n masa a acestora #+tavre, I., 1223, pag. 425$. 'l doilea razboi din 0olf, n afara formulei de includere a (urnalistilor n cadrul unitatilor militare ce a dus la un nou model de manipulare prin transferul emotional de la soldati la (urnalisti, s-a remarcat prin cel mai acerb razboi al propagandelor, de ambele parti. "ai convingatoare, fiindca a fost traita pe viu, este Revolutia din 4676, ce ne-a bulversat psihic cu tot felul de stiri, alarme false, zvonuri si dezinformari. )a urmare, s-a simtit nevoia crearii si la noi de structuri specializate pentru a oferi protectie psihologica si a se specializa n domeniul actiunilor psihologice. Este relevanta aparitia recenta a "anualului de operatii psihologice si cresterea gradului de interoperabilitate cu structurile similare ale N',8. ,oate evenimentele si con(uncturile tot mai diverse n care se desfasoara razboiul contemporan pun tot mai acut problema definirii sau redefinirii agresiunii psihologice si relevarea dimensiunii ei manipulative. E ista mai multe definitii ale razboiului psihologic ce corespund doctrinelor politicomilitare ale unor mari puteri sau organizatii. 9rancezii au lansat conceptul de actiuni n cmp psihologic ce vizeaza doua nivele de organizare. !rimul se refera la consolidarea psihomorala proprie prin actiuni de aparare sau protectie psihologica. 'l doilea nivel cuprinde actiuni de demoralizare, into icare si dezinformare a inamicului #:entea, )., 1221, p. 4;$. <octrina romneasca din 1224 aderase initial la o formula asemanatoare privind actiunile psihologice. <efinitia N',8 pentru operatii psihologice #!+=8!+$ la care a aderat si doctrina noastra militara n 122>, se refera la acele actiuni psihologice desfasurate n timp de pace, criza sau razboi, ndreptate asupra unor audiente inamice, prietene sau neutre, n scopul influentarii atitudinii si comportamentului acestora n vederea realizarii obiectivelor politice si militare #:entea, )., 1223, p. 32$. *n dictionarul american de termeni militari, razboiul psihologic se refera la folosirea planificata a propagandei si a altor actiuni psihologice, cu scopul de a influenta opiniile, emotiile si comportamentul grupurilor straine inamice, ntr-un mod care sa spri(ine nfaptuirea obiectivelor nationale #+ima, ,., 1223, p. 1>2$. ?asnd la o parte faptul ca nu este prea clar ce se ntelege prin obiective nationale, noua politica N',8 pare ca vrea sa se departa(eze de operatiile de nselare militara, de dezinformare, de minciuna, de propaganda. )u alte cuvinte, vrea sa dea o aura de rationalitate, de corectitudine, de

nepartinire si de moralitate noului razboi psihologic. <upa parerea mea, asta este tot o forma subtila de manipulare pentru a fi mai credibila. Influentarea psihologica desfasurata de agresor, nu poate avea dect un singur sens, unul negativ #:ariuc, )., 4663, p. 17$, deci, manipulativ. <in cauza conotatiei negative pe care o are termenul de manipulare din perioada regimurilor totalitare, fasciste, agentii de influentare au facut tot posibilul sa mascheze acest scop ma(or al agresiunii. "anipularea este un tip special de influentare desfasurata de catre agentul agresor, ce-si urmareste n primul rnd interesele, dar asta nu nseamna ntotdeauna daune, pre(udicii aduse victimei & tinta, mai ales n conditiile razboiului contemporan. )onceptul n sine de manipulare lasa libertate de interpretare. !oate de aici provine toata confuzia terminologica sub care se analizeaza si comenteaza fenomenul razboiului psihologic. Indiferent ce sens alegem, cel larg de influenta sociala de tip special sau cel restrns, de influenta n discordanta cu interesele manipulatilor, razboiul psihologic are telul de a manipula. @orbim de manipulare Aatunci cnd o anume situatie sociala este creata premeditat pentru a influenta reactiile si comportamentul manipulatilor n sensul dorit de manipulatorA #9iceac, .., 1223, p. >2$. )onflictul militar este, n sine, un teren propice fenomenului manipularii. 9actorii de risc ai cmpului de lupta si situatia&limita n care se afla militarul care trebuie sa traiasca att pacea, ct si razboiul, ca doua stari distincte de normalitate, fac de(a vulnerabila starea psihica a luptatorului. <aca agresiunea psihologica mai urmareste si punctele sensibile, nevralgice ale adversarului, perspectiva de a provoca panica, deruta, confuzie, capitulare, este foarte mare. 'ctiunile de subminare a starii psihomorale a adversarului, reducerea capacitatii de rezistenta psihica si a vointei de a lupta pot ncepe nainte de declansarea actiunii armate, uneori, nemaifiind nevoie sa se a(unga aici. 8peratiunea A+ustinerea democratieiA din :aiti, din 4663 n-a necesitat nici un foc de arma #"ihai, @., Infocom, nr. >%466B, p. 14- 15$. 8 alta trasatura a manipularii este caracterul indirect, de la distanta, ntre cel care manipuleaza si cel manipulat #de obicei prin intermediul mass-media$ ducnd la o relatie sociala nefireasca, nstrainata, an ioasa, frustranta. *n primul rnd, se actioneaza asupra inconstientului, unde forta sugestiei este deosebit de mare si individul actioneaza sub o presiune de care nu este constient. <e aceea, fisurarea sau chiar schimbarea sistemului de referinta poate fi mai usor provocata prin formule soc #sloganuri$ puternic emotionale. )t de departe poate a(unge manipularea, ne-o dovedeste dublul proces de dezumanizare, att a agresorilor, ct si asupra victimelor. +e poate ucide cu snge

rece, din convingere, numai datorita inocularii ideii ca ceea ce omoara nu sunt oameni #e emplul milioanelor de evrei omorti sau aruncarea bombelor atomice la :iroshima si Nagasa/i$. ?a aceasta se adauga procesul dezindividualizarii ce creste spiritul agresiv. #9iceac, .., 1223, p. 12 - 17, 32 & 31$. ?egat de acest aspect nu trebuie uitat faptul ca presiunea grupului poate avea ca efect si anihilarea gndirii proprii. Negli(area acestui principiu a dus la greseli costisitoare, cum ar fi, distrugerea flotei americane la !earl :arbour sau accelerarea ofensivei militare din @ietnam & pentru ca, n procesul de decizie a primat spiritul de echipa, unitatea, n ciuda ezitarilor si ndoielilor unor membri ai comisiilor #Canis, 4651, citat de 8berle, <e@isscher, !., 1224, p. >4>$. "anipularea persista si dupa ce conflictul armat s-a stins. <esfasurata pe o perioada lunga de timp, de ordinul anilor, ea poate duce la remodelarea psihologica a unor mari colectivitati umane. *n acest caz, se produce cunoscutul Aparado al influenteiA prin care, cu ct s-a actionat mai mult timp asupra psihicului, cu att rezistenta la manipulare este mai mare. !robabil ca astfel se e plica fanatismul religios sau etnic si impenetrabilitatea totala la manipulare a atentatorilor sinucigasi. +i, n sfrsit, se vorbeste de manipulare psihologica si de manipulare informationala, desi ambele se ntrepatrund. "anipularea psihologica are n vedere o serie de procese si fenomene ce stau la baza schimbarii conduitei. )itam o parte din ele: tendinta spre echilibru cognitiv si emotional, disonanta cognitiva, nevoia de recunoastere, afiliere sau securitate, efectul carismatic, fenomenul de sugestie controlata. !rintre tehnicile ce ilustreaza eficacitatea acestor efecte sau fenomene, despre care se tot vorbeste, sunt Atehnica piciorului&n&usaA, Atehnica usii&n&nasA, tehnica momelii, tehnica manipularii prin perceptie subliminala. "anipularea informationala este modalitatea de baza prin care se realizeaza manipularea. E tensia mass-mediei, posibilitatea de a receptiona n timp real orice eveniment de pe glob, dezvoltarea tehnologiilor comunicationale, diversificarea suporturilor ce transmit informatia, fac din razboiul informational o emblema a lumii contemporane ce readuce n discutie delicatul subiect al propagandei. ,ermenul propaganda avea initial un sens neutru, acela de a raspndi credinta, apoi o opinie, o doctrina oarecare. !ropaganda continua sa fie asociata cu minciuna si manipularea. !rin modul de a putea mpleti adevarul cu falsul, ea este, ntr-adevar, forma principala prin care se poate actiona asupra constiintei si sentimentelor. !oate fi deschisa #oficiala$ si ar corespunde, n conditii de razboi, modernelor servicii de relatii publice & si acoperita #si ascunde provenienta$, avnd la baza calomnia, ponegrirea, defaimarea. 'ceasta, la rndu-i poate fi neagra si cenusie n functie de gradul de acoperire si procedeele folosite. !ropaganda neagra este cea mai eficienta, abordeaza temele cele mai acute si lasa impresia sa si are sursele pe teritoriul inamicului. Ea poate folosi mi(loace dintre cele mai perverse ce provoaca stare de panica, deruta, tensiune, nesiguranta, prin zvonuri, alarme false si apeluri telefonice,

santa(, imitarea vocii unor personalitati cunoscute sau presiunea psihologica asupra lor #amenintari, sechestrare$. Este foarte posibil ca si arma & informationala a terorismului sa faca parte cteodata din panoplia mi(loacelor folosite. *n propaganda cenusie, nu se specifica sursa dar nu se declara fatis mpotriva adversarului, abordnd subiecte senzationale ce vulnerabilizeaza publicul. *n functie de metoda predominanta folosita, propaganda poate avea suport emotional, faptic sau persuasiv #)ristea, <. p. >75$. !rima urmareste provocarea deliberata a unor trairi si adeziuni afective puternice, utilizndu-se imagini, formule verbale si simboluri cu mare ncarcatura emotionala. 'ceasta propaganda sta la baza manipularii populatiei cu un nivel foarte scazut al instruirii, mai ales n zonele de pe glob, unde predomina saracia si analfabetismul. !ropaganda cu suport faptic are la baza fapte ct mai concrete dar special alese, dupa criteriile dorite si se mpleteste n general cu cea persuasiva, prin utilizarea abila a regulilor retorice pentru captarea afectiva si intelectuala a auditoriului. <aca manipularea este o componenta curenta a vietii sociale contemporane, fiind legata nemi(locit de e ercitarea puterii si a controlului social, se pune problema rezistentei la manipulare si contracararea ei. "asurile privesc att planul personal, ct si cel institutional. <e mare importanta este asigurarea unei protectii psihologice de calitate. si cum Aconfruntarea se produce pe terenul psihic al omului, acolo unde se formeaza opiniile, convingerile si atitudinile, cstiga cel care reuseste primul si mai consistent sa ntareasca sau sa modifice n sensul dorit trairile psihice ale luptatoruluiA #:ariuc, 4663, p. B;$. Este necesara stabilitatea convingerilor, potentarea trasaturilor de personalitate pentru a face fata situatiilor limita, dar si cunostinte teoretice legate de psihologia sociala. +trategia activitatilor de contracarare trebuie sa vizeze sursa #de unde provine manipularea$, factorii care intermediaza comunicarea, motivatia, mi(loacele tehnice folosite, caracteristicile tintelor vizate, monitorizarea permanenta a efectelor provenite datorita manipularii, dar si datorita contracararii ei. ,oate acestea necesita resurse umane, materiale si financiare, de care nu dispun toate tarile mici si mi(locii. ?a nivel individual, se cere un nivel de analiza si autoanaliza aprofundat, alternarea momentelor de detasare cu cele de implicare #9iceac, 1223, p. 463$, identificarea discontinuitatilor, cautarea motivatiilor ascunse, folosirea si compararea unor surse de informare independente si chiar o anumita independenta fata de gndirea de grup. DDD <e manipulare nu putem scapa usor. Razboiul psihologic este razboiul cu noi nsine. +untem manipulati, dar de fapt, ne manipulam singuri, nimeni nu ne obliga. 8mul este un microcosmos si cine stapneste legile acestui univers, stapneste ntreaga lume, detine puterea, inclusiv cea militara.

<aca agresiunea este un atribut al puterii si puterea nseamna cunoastere, victoria este de partea celui care stie mai multe. *n cazul nostru, nseamna a fi la curent cu cercetarile stiintifice privind psihicul uman si principiile lui de functionare n grupul social, nseamna aprofundarea cunoasterii de sine, dar si a celorlalti, a ceea ce este dincolo de sine, care se ntoarce la sine ntr-un mod mbogatit. Nu mai e ista un Aal nostruA pur, totul este influenta, este rezultatul diversilor factori, cu un rol bine definit pe parcursul ntregii vieti. ,otul este manipulare, constienta sau nu, negativa sau pozitiva, n functie de interesele cui sunt satisfacute. )el care manipuleaza are constiinta sigura a beneficiilor pe care le urmareste, prin influentarea imperceptibila a persoanei sau grupului vizat. <ar cel influentat, cel care-si schimba comportamentul din convingere sau din anumite ratiuni pe care le ntelege, o face si el tot pentru Ainteresul luiA. ?a un moment dat, nu cumva aceste interese sunt relative si cel care lupta pentru a obtine suprematia prin manipulare, s-ar putea la un moment dat, sa lupte mpotriva lui nsusi EF <reptul de a interveni pentru a face dreptate, pentru a instaura democratia nu e cumva un bine ntors pe dos EF E un AbineA al celor influentati, dar este si un A rauA al amndurora: agentul si tinta manipularii & schimbarea se face, dar fara convingere, fara a ntelege de ce au ales schimbarea. Nu cumva insuficienta patrundere a sensurilor istoriei i transforma din manipulatori n victime ale propriei lor manipulari EF Este un conflict din care sigur va cstiga doar stiinta manipularii, ca arma a cunoasterii si autocunoasterii. Razboaiele vin si trec, victoriile se transforma n esecuri si invers, (udecatorii istoriei sunt trecatori si deci partinitori. Numai manipularea ramne vesnica, ca arma a amagirii si a trezirii, ca arma care nu ucide, ci doar otraveste, si ceea ce este mai important, nu mori, ci, dimpotriva, renasti, dupa ce otrava a fost eliminata. -nii nu vor s-o elimineG

BIBLIOGRAFIE 4. )athala, :enri- !ierre, Epoca dezinformarii, Editura militara, .ucuresti, 4663H 1. )racsner, ). E., Elemente de psihologie militara, Editura 'cademiei de *nalte +tudii "ilitare, .ucuresti, 122>H >. )ristea, <., ,ratat de psihologie sociala, Editura !rotransilvaniaH 3. <e@isscher, !ierre, Neculau, '. #coordonatori$, <inamica grupurilor, ,e te de baza, !olirom, 1224H ;. <uta, @ictor, Razboiul mpotriva mintii noastre, Editura Icar, .ucuresti, 1221H B. 9iceac, .ogdan, ,ehnici de manipulare, .ucuresti, Nemira, 1223H 5. 0olu, !., 9enomene si procese psihosociale, Editura stiintifica si enciclopedica, .ucuresti, 4676H 7. :ariuc, )., !rotectia mpotriva agresiunii psihologice, Editura militara, .ucuresti, 4663H 6. :entea, )alin, !ropaganda fara frontiere, Nemira, .ucuresti, 1221H 42. :entea, )alin, 'rme care nu ucid, Nemira, .ucuresti, 1223H 44. ?e .on, 0ustave, !sihologia maselor, Editura stiintifica, .ucuresti, 4664H 41. +ima, ,udora, 9enomene psihosociale contemporane, .ucuresti, 1223H 4>. +tavre, Ion, Reconstructia societatii romnesti prin audiovizual, .ucuresti, Nemira, 1223.

43. & !regatire psihica pentru lupta, "anual, Editura militara, .ucuresti, 466>H 4;. - Razboiul psihologic n conceptia principalelor state capitaliste, Editura militara, .ucuresti, 4651H 4B. &Revistele Infocom, +tatul "a(or 0eneral, +ectia de asigurare psihologica a armatei,. nr. >%4662H 1 si >%4663H 1%466; si 4, 1, >%466BH 45. & +pirit militar modern nr. 44- 41%1223.