Sunteți pe pagina 1din 10

PREGATIREA PSIHOLOGICA PENTRU LUPTA SPECIFICUL OPERATIILOR PSIHOLOGICE DESFASURATE N RAZBOIUL DIN IRAK

Psiholog Emilia GRAJDAN, psiholog Iuliana IACOB, maior psiholog Traian CIUPITU*

Acum, la nceput de mileniu, uriasele acumulari cantitative nsotite de o mare diversitate calitativa a mijloacelor destinate razboiului, constituie un pericol major, nu numai pentru pacea n diverse zone ale lumii, ci chiar pentru ntreaga existenta a omenirii. n aceasta directie, parca mai mult ca oricnd, apararea pacii si securitatii natiunilor a devenit o prioritate esentiala a tuturor statelor, organismelor guvernamentale si neguvernamentale. Nimeni nu poate fi indiferent la realitatea cruda, generata de evenimentele petrecute n ultimul deceniu si care este definita printr-o schimbare rapida si neasteptata a raporturilor internationale n planul securitatii statelor. Aceasta a condus la degradarea unor relatii ntre state, la destramarea unora ca urmare a confruntarilor explozive de natura nationalista, religioasa, etnica, nsotite desigur de presiuni economice, financiare, politice, si nu n ultimul rnd de acte teroriste aducatoare de distrugeri materiale si pierderi de vieti omenesti. Operatiile psihologice au aparut si au evoluat n strnsa legatura cu fenomenul militar, ca parte intrinseca a razboiului, mai nti ca atribut al comandantului, apoi ca atribut al unor structuri speciale. S-a acumulat astfel un ntreg arsenal de forme si mijloace, procedee si tehnici, cai si modalitati subtile de influentare a modului de gndire si al comportamentului indivizilor, a starii lor psihice si morale si a fortei de actiune a colectivitatilor umane. Operatiile psihologice, prin dimensiunile si complexitatea lor, au fost situate ntotdeauna n rndul factorilor de eficienta ai luptei. Daca Sun- Tzu aprecia ca daca putem fi stapni pe spiritele trupelor, n ciuda prioritatii materiale a inamicului, pastram de partea noastra sansa victoriei, Napoleon spunea ca patru ziare pot nlocui un milion de soldati, Hitler exclama: Propaganda ne-a adus la putere, propaganda ne- a permis sa pastram puterea, propaganda ne va permite sa cucerim lumea. Declansat ntr-o perioada n care lumea occidentala, preocupata de largirea sferelor de influenta si acapararii de noi piete de desfacere, a posibilitatii de a obtine cstiguri importante pe seama tarilor care detin importante rezerve naturale si economice, conflictul din Irak nu iese din sfera atingerii intereselor economice si a tendintei ciclice a omenirii de a-si schimba frontierele zonelor habituale n raport cu modificarile produse n viata sociala la un moment dat. n afara intenselor demersuri politice si diplomatice, a imenselor eforturi financiare, materiale si umane, conflictul armat din Irak a constituit nu numai o nclestare violenta, purtata cu arme sofisticate si cu o mare putere de distrugere, ci si o confruntare psihologica de mare amploare, care a urmarit la adversar subminarea spiritului de lupta, ncetarea rezistentei, strnirea sentimentului pieirii inevitabile, al confuziei, nencrederii si fricii, ntr-un cuvnt nfrngerea pe plan moral- spiritual al acesteia si astfel obtinerea victoriei.

n prezenta lucrare ne propunem sa surprindem o viziune personala privind locul si rolul operatiilor psihologice n ansamblul de actiuni militare desfasurate pe timpul razboiului din Irak. Consideram ca, n conditiile n care armata romna participa la misiuni n afara granitelor tarii, misiuni desfasurate mpreuna cu trupele NATO, tema prezentata ar putea fi de un real folos psihologilor din domeniul cunoasterii si asistentei psihologice, ntruct le largeste aria de competenta profesionala si constituie un bagaj de cunostinte suplimentar pentru a face fata cu succes - att ei, ct si detasamentele din care fac parte - conditiilor reale de lupta din teatrele de operatii. Operatiile de influentare psihologica au acompaniat ntotdeauna conflictele militare; ele singure n- au nvins niciodata un inamic, dar au contribuit semnificativ la victorii. De regula, operatiile de influentare psihologica premerg declansarea unei campanii, avnd misiunea de a pregati terenul, de a slabi rezistenta celui ce va fi atacat, dar continua pe toata durata conflictului, prelungindu-se si dupa ncheierea lui. n actualele conditiile transformarilor politice si militare, se apreciaza tot mai mult ca rezolvarea problemelor litigioase dintre partile aflate n conflict pe calea razboiului constituie o varianta limitata n mod substantial. n aceste mprejurari, actiunile din sfera operatiilor psihologice pot deveni mijlocul principal al politicii si strategiei globale a statelor si grupurilor de state. n prezent, operatiile psihologice au un caracter tot mai diferentiat, selectiv, mai ales n timp de pace, si vizeaza att grupurile sociale ct si persoanele fizice. Progresul nregistrat n domeniul mijloacelor de informare n masa, n domeniul stiintelor socio-umane, a sporit posibilitatile de influentare spirituala. Ca urmare, au fost identificate procese cum sunt: dezinformarea, insinuarea n constiinta oamenilor a adevarurilor spuse pe jumatate, crearea unor stereotipuri deformate de gndire, nlocuirea convingerilor reale prin altele false. S-a acumulat astfel un ntreg arsenal de forme si mijloace, procedee si tehnici, cai si modalitati subtile de influentare a constiintei, a modului de gndire si comportamentului indivizilor, a starilor psihice si morale, a climatului psiho- social si a fortei de actiune a colectivitatilor umane. Astazi se confectioneaza cu usurinta zgomote care imita orice categorie de armament sau care exercita presiuni sonice (arme de sunet), se creeaza bombe sonore sau pe baza de miros si echipamente de proiectie pe nori josi sau liziere de padure, se realizeaza complexe actiuni propagandistice prin care se induc stari psihice destructurante n vederea erodarii moralului si capacitatii de lupta a adversarului. n cadrul acestor evolutii, incitant este faptul ca dezvoltarile n domeniul n discutie cunosc mai multe directii care se individualizeaza tot mai mult ca rol, functii si arie de cuprindere. n acest sens se continua preocuparile armatelor de a-si ntari si eficientiza structurile si mijloacele menite sa desfasoare operatii psihologice. Concomitent, tot mai multe state si organizeaza si dezvolta structuri proprii care sa faciliteze promovarea intereselor n relatiile cu celelalte state. Principala "arma" utilizata de structurile de operatii psihologice n cadrul razboaielor moderne trebuie sa fie informatia care, folosita eficient, poate oferi oportunitati, practic inepuizabile, de prevenire, descurajare, limitare sau mentinere

a controlului asupra gradului, dimensiunilor si ritmului de escaladare a unor conflicte. ncercnd o sintetizare a operatiilor psihologice ce se pot desfasura pe parcursul conflictelor militare, putem afirma ca ele se planifica cu mult timp nainte, activitatea specialistilor concretizndu-se n studii si evaluari periodice asupra zonelor de interes", mediatizarea unor informatii, teme, scenarii de interes strategic, operativ sau tactic si conceperea/producerea unor materiale (afise, ziare, brosuri, emisiuni etc.) pe categorii/grupuri de tinte". Operatiile psihologice desfasurate si propun sa influenteze n directia dorita comportamentul tintelor selectate, uznd de anumite informatii, folosind mijloacele nationale regionale si locale de comunicare n masa, dar si capacitatile mass-media din dotare pentru a crea conditiile favorabile ndeplinirii scopurilor propuse. Domeniul operatiilor psihologice, multi si interdisciplinar n esenta lui, beneficiaza si are nca nevoie de competenta unor specialisti n psihologie militara, care sa acorde atentia cuvenita acestui indicator de forta al actiunilor militare. Conflictul din Irak nu a fost numai unul militar. Ambele parti au ncercat sa slabeasca adversarul prin mijloace psihologice si sa-l induca n eroare. Componentele de ordin psihologic ale razboiului din Irak si-au facut aparitia cu mult timp naintea declansarii conflictului militar propiu-zis, iar pe parcurs acestea au capatat o pondere remarcabila. Atacurile psihologice sunt ordonate din centrele de comanda att ale aliatilor, ct si ale trupelor irakiene. Expertii occidentali opineaza ca latura psihologica este o prezenta permanenta a conflictului, si de cele mai multe ori, mai eficienta dect cea militara. Amenintarea cu folosirea la nevoie a armelor chimice si biologice de catre armata irakiana a avut drept scop descurajarea armatei americane. Imaginile televizate, ale prizonierilor raniti, ale civililor ucisi sau stirile referitoare la bombardarea de catre americani a unei maternitati, sunt tot ncercari de a influenta opinia publica din statele coalitiei antiirakiene, inoculndu-i un sentiment de vinovatie. Pe prim plan se situeaza actiunile de dezinformare reciproca ale partilor aflate n conflict, precum si ale opiniei publice internationale. Un reprezentant al unei agentii americane de informatii era de parere ca n timp de razboi prima victima este adevarul. Razboiul din Irak se poarta n direct la radio, televiziune, si asta face mai greu de definit adevarul. n batalia pentru influentarea opiniei publice internationale si a fortelor angajate n conflict, zvonurile par a fi mai eficiente dect rachetele n slabirea moralului. Pentru a- i compromite pe irakieni n ochii propriei opinii publice, americanii si englezii au lansat cteva comunicate exagerate n ceea ce priveste succesele lor n primele ore ale declansarii razboiului. O retea de televiziune americana (de altfel, se afirma ca CNN este o arma psihologica mai puternica dect rachetele SCUD si PATRIOT) a transmis n direct de la Washinton, imediat dupa bombardarea Irakului, ca unii comandanti superiori din Pentagon pretind ca aviatia irakiana a fost practic decimata. n acelasi timp, irakienii au spus ca au dobort 10 avioane ale aliatilor, n timp ce acestia din urma au confirmat numai 3. De altfel, scrie un corespondent al unei agentii de presa, umflarea datelor privind pierderile si victimele inamicului sunt

fapte obisnuite n Orientul Apropiat, unele sunt prea exagerate chiar pentru a fi eficace ca dezinformare, spun analistii militari occidentali. Altele sunt menite sa incite patimile religioase. Potrivit unui important cotidian american, o asemenea implicare ntr-un adevarat razboi psihologic are ca laturi: - difuzarea n directia Irakului a unor emisiuni radio, n care li se cere eroicilor soldati irakieni sa se predea. Postul de radio transmitea invitatia de a se pune sub pavaza aliatilor pentru a se putea rentoarce la familiile lor cnd va nceta conflictul. stirile aprobate de cenzura americana relateaza despre surpriza irakienilor n legatura cu tratamentul favorabil care li se promitea; - editarea si raspndirea unor manifeste. Asupra Irakului s-au lansat numeroase manifeste prin care sunt date instructiuni soldatilor irakieni despre modul n care se pot preda. n acestea se afirma: ca vor fi nfrnti; ar putea muri daca nu se predau; - imprimarea si difuzarea unor casete video si audio continnd materiale de propaganda mpotriva regimului de la Bagdad. De partea cealalta, Irakul nu ramne mai prejos. Au fost realizate si difuzate numeroase videoclipuri si benzi audio care contin cntece arabe de glorificare a lui Saddam Hussein si a Islamului, ndemnuri la retragerea fortelor americane si engleze etc. La acestea se adaugau amenintari socante de genul: mii de americani se vor ntoarce n sicrie n tara lor, interviuri cu prizonieri americani transmise de televiziune, plasarea prizonierilor n preajma unor obiective ce pareau a fi n atentia fortelor americane pentru a fi bombardate. Totodata Irakul nu s-a sfiit sa foloseasca amenintarile cu atentate teroriste pentru a extinde conflictul (datoria sacra a oricarui musulman este de a participa la Jihad - razboiul sfnt, se spune ntr-un mesaj adresat de Saddam Hussein poporului irakian). Influentarea psihologica, n sensul dezorganizarii proceselor psihice implicate n reglarea comportamentului combatantilor, a fost amplu utilizata n razboiul din Irak. Cnd facem o asemenea declaratie, avem n vedere permanenta bombardare a indivizilor cu stimuli de mare intensitate si durata pentru a caror receptare s-a consumat o mare cantitate de energie psihica, n acest fel diminundu-se disponibilul energetic pentru activitatile de baza. n limita spatiului oferit de lucrarea noastra, pe parcursul ctorva paragrafe, ne propunem ca din multitudinea de modalitati si procedee concrete utilizate att de Irak ct si de coalitia americano- engleza, sa prezentam pe cele care au putut fi depistate si s-au evidentiat prin potente deosebite n influentarea psihologica a adversarului. ntre acestea, n conflictul din Irak, un loc aparte l-au ocupat declaratiile oficiale ale presedintilor de state, premieri, ministri, personalitati militare, organe de presa guvernamentale etc. O ncercare de sistematizare, fara pretentii deosebite, reliefeaza n mod indiscutabil ca, prin continut si destinatari, declaratiile oficiale au vizat o problematica foarte diversificata si s-au concretizat n numeroase actiuni cu scopuri bine definite si precis orientate. Acestea au fost astfel construite de ambele parti, nct sa stimuleze si sa declanseze procese de prelucrare psihica constienta, care sa se soldeze cu fisurarea unor produse psihice ale

individului, cu modificarea sau cu orientarea lor, precum si cu nasterea altora noi, n consens cu obiectivele celui care a declansat actiunea de influentare. Se pot releva, n acest sens: - Actiunile de justificare, de legitimare a tuturor demersurilor ntreprinse de statele respective n plan politic, economic si militar. n acest scop, statele beligerante au facut, n repetate rnduri, apel la obiectivele politice declarate, oficiale. Din aceasta perspectiva, n viziunea cercurilor conducatoare de la Casa Alba, obiectivele politicii americane n Irak erau: impunerea democratiei ca valoare suprema n stat; eliberarea poporului irakian de sub tirania liderului Saddam Hussein; restabilirea guvernului legitim al acestei tari; securitatea si stabilitatea regiunii. Evident, ambele parti au desfasurat n aceasta perioada o intensa activitate de sustinere propagandistica a acestor obiective, un rol aparte revenind declaratiilor oficiale. - n al doilea rnd, subliniem preocuparea constanta pentru actiunile de popularizare a obiectivelor politice nedeclarate ale adversarului, considerate a fi de fapt cele reale. Acestea au constituit temelia unei vaste si virulente campanii propagandistice. nalte personalitati ale aliantei americano- engleze au apreciat ca Saddam Hussein avea de fapt n vedere consolidarea profilului sau de aparator al musulmanilor n fata dusmanilor comuni. Insinuarea permanenta ca acestea sunt de fapt obiectivele reale ale agresiunii, intensa campanie propagandistica desfasurata n acest scop, au urmarit discreditarea adversarului n fata opiniei publice internationale, a propriului popor, pierderea de catre combatanti a ncrederii n justetea cauzelor, ideilor pentru care luptau, alterarea imaginii asupra obiectivelor declarate. - De asemenea, declaratiile oficiale s-au concretizat n actiuni de amenintare, intimidare a adversarului, supralicitnd pe: folosirea unor arme secrete; recurgerea la atacuri teroriste; destabilizarea situatiei interne a tarii adversarului; capturarea si judecarea unor personalitati politice marcante. n acest sens, consideram edificatoare cteva exemple: 1. Saddam Hussein afirma: Americanii nu-si pot permite un razboi n care sa aiba zeci de mii de victime. Poporul american nu are taria sa suporte asa ceva.. 2. Presa guvernamentala din Bagdad insista asupra faptului ca Irakul poseda arme secrete n masura sa raspndeasca teroarea n rndul atacantilor. 3. Un purtator de cuvnt al Casei Albe afirma ca Statele Unite vor capturarea presedintelui Irakului, pentru a- l judeca pentru crimele de razboi si tratamentul injust si nemilos aplicat prizonierilor de razboi. - Un loc aparte l-au ocupat actiunile de discreditare a unor personalitati politice, a actiunilor initiate de catre acestea. n mod cert s-a urmarit alterarea prestigiului acestora, a credibilitatii lor n rndul combatantilor, opiniei publice internationale (Bush l califica pe Saddam Hussein drept un tiran dur si nemilos). - Declaratiile oficiale au mbracat si forma unor mesaje adresate propriilor popoare, celor din tarile prietene, tarilor cu care se aflau n conflict, opiniei publice internationale si a unor apeluri la patriotism, la rezistenta. Apreciem ca acest gen de declaratii a fost utilizat n mod deosebit de cercurile politice de la Bagdad, precum si de cele cu orientare proirakiana, si totul n numele razboiului sfnt, Jihadului. Aceste declaratii au abundat n chemari la unitate, au reamintit datoria sfnta ce revine fiecarui arab, pericolul pe care l

reprezinta pentru lumea araba agresorii americani si englezi. Saddam Hussein - datoria sacra a oricarui musulman este de a participa, acolo unde se afla, la Jihad. natiunea araba doreste sa-si atinga obiectivele fara razboi, dar se pare ca America foloseste amenintarile utilizate cu succes n alte cazuri, imaginndu-si ca va putea sa cstige n acest fel si de asta data; este exclus ca aceasta politica va reusi cu irakienii. - n fine, mentionam ca unele declaratii oficiale s-au concretizat n propuneri n scop subversiv, ce au vizat spargerea unitatii fortelor adversarului, crearea de disensiuni. Conducerile ambelor grupari de forte implicate n razboiul din Irak au recurs ntr-o masura considerabila la procedee de influentare psihologica specifice dezinformarii. n acest scop au fost prezentate fapte, exemple, situatii ce au fost prelucrate, exagerate, generalizate, distorsionate sau trunchiate, s-au extras din ele concluziile avantajoase uneia din parti si pe care le- au sugerat, le- au propus fortelor adverse. Campania de dezinformare a fost completata n mod foarte eficient de cenzura instituita de ambele parti asupra informatiilor. Asa cum au subliniat majoritatea publicatiilor, razboiul din Irak impunea toate conditiile, sub aspectul tehnicii comunicatiilor pentru a fi urmarit de ntreaga omenire pe micile ecrane. n zilele premergatoare declansarii ostilitatilor ca si n primele ore ale desfasurarii, ceea ce se dorea s-a nfaptuit. Lumea a vazut n direct pregatirile, decolarile, ntoarcerile din misiunile de lupta. n rndul simpatizantilor coalitiei antiirakiene domnea o oarecare euforie de care nu erau straine transmisiile televizate. Dar a venit si ceasul adevarului: distrugeri, vieti pierdute, avioane doborte. Dintr-o data strategii s-au trezit: trebuie pastrat secretul operatiunilor. Ca urmare, s-au impus masuri severe de cenzura: nu s-a permis difuzarea de date si imagini care ar fi putut contribui la formarea unor convingeri n legatura cu planurile militare, cu succesul dar mai ales cu esecul unor misiuni, cu pierderile uneia din parti. Din bogata panoplie a dezinformarii, se impune sa ne oprim n mod expres asupra zvonurilor. n batalia pentru influentarea luptatorilor si populatiei, a opiniei publice internationale, majoritatea expertilor subliniaza ca zvonurile pot fi mai eficace dect rachetele n slabirea moralului inamicului. Prin lansarea acestora, s-a urmarit n primul rnd crearea si adncirea unor disensiuni, sadirea confuziei si nencrederii n rndul luptatorilor, discreditarea unor personalitati politice de prima marime. Concluzia care se trage din cele prezentate anterior este aceea ca ambele grupari implicate n conflict au recurs n repetate rnduri la zvon ca procedeu de baza al dezinformarii. De asemenea, putem afirma ca fortele specializate n astfel de actiuni din cadrul aliantei americano- engleze au tintit n primul rnd persoana lui Saddam Hussein, discreditarea acestuia n fata opiniei publice interne, ct si a celei internationale, au urmarit sa creeze impresia existentei unei puternice opozitii

n tara, sa sporeasca nencrederea soldatilor irakieni n regimul de la Bagdad si sa amplifice unele disensiuni n cadrul armatei, dar mai ales unele nemultumiri. Un alt procedeu care s-a dovedit a fi util n conflictul din Irak si care a fost prezent att n actiunile desfasurate n perioada premergatoare, ct si n cea ulterioara declansarii conflictului, a fost acela al amplificarii sau diminuarii voite a semnificatiei unor fapte, a consecintelor unor actiuni. Astfel, n scopul demoralizarii efectivelor adversarului, intimidarii acestuia, compromiterii n fata opiniei publice si acelei internationale, presedintele american George Bush a lansat ultimatumul prin care cerea lui Saddam Hussein si familiei acestuia sa paraseasca tara n 48 de ore. De asemenea, comunicatele de razboi, n ciuda declaratiilor ca sunt reale, au fost amplificate sau diminuate n mod deliberat. Din partea coalitiei americano-engleze acestea au vizat cu predilectie: rezultatele atacurilor aeriene; distrugerea rachetelor inamice; numarul avioanelor irakiene bombardate; numarul prizonierilor irakieni; distrugerile provocate instalatiilor chimice si nucleare, aviatiei, punctelor de comanda; propriile pierderi. n mod cert, alianta americano-engleza a ncercat si n mare parte a reusit o disimulare cu mare discretie a propriilor pierderi. n acelasi timp nsa, americanii au dorit nca de la nceputul razboiului sa aiba o imagine precisa asupra pierderilor provocate adversarului. Asa cum subliniam anterior, partea irakiana nu s-a lasat mai prejos n ce priveste dezinformarea. Aceasta s-a axat n mod deosebit pe: numarul de avioane doborte, numarul de prizonieri, ineficienta atacurilor aeriene ale aliantei, propriile pierderi. Alaturi de comunicatele de razboi, o pondere nsemnata a avut-o intoxicarea adversarului cu o serie ntreaga de exagerari si respectiv minimalizari de orice natura. Din desfasurarea actiunilor militare, pe timpul operatiunii aeriene si a ofensivei terestre, apreciem ca organele de specialitate ale aliantei au derulat o abila campanie de dezinformare privind: rolul anumitor categorii de tehnica de lupta; ritmul si valoarea fortelor dislocate n zona; pregatirile pentru ofensiva terestra; superioritatea n armament, tehnica de lupta si nivelul pregatirii militare; eficienta rachetelor SCUD si PATRIOT. Astfel, printr-o abundenta a datelor contradictorii, probnd ineficienta bombardamentelor declarata de Bagdad, s-a creat un mit al invincibilitatii trupelor irakiene, n special a Garzii Republicane. Ulterior, derularea rapida a operatiunilor terestre a demonstrat contrariul. n ce priveste superioritatea tehnicii si armamentului din dotare, a fost oferita n mod deliberat imaginea unui razboi curat, avioanele, bombele, rachetele avnd capacitatea de a selecta obiectivele, distrug ndu- le doar pe cele de importanta militara si logistica, aspect ce a avut o anumita influenta asupra opiniei publice mondiale. Dimpotriva, referirile la calitatile tehnicii irakiene au fost orientate cu preponderenta n sensul minimalizarii eficientei acesteia. Contracarnd acest gen de aprecieri, Bagdadul a avertizat ca Irakul nu si-a folosit nca toate fortele si armele, si ca rampele de lansare a rachetelor sunt intacte si dispun de arme surpriza. Sub acelasi aspect al exagerarilor, s-au nscris

si ncercarile conducerii de la Bagdad de a transforma orice retragere ntr-o adevarata victorie. Din panoplia dezinformarii nu au lipsit nici insinuarile, falsele acuzatii, nvinovatirile. n scopul declansarii unor miscari si manifestatii de protest de masa, pentru a adnci prapastia dintre conducerea de la Bagdad si mase, specialistii americani au subliniat n repetate rnduri necesitatea nlaturarii de la putere a liderului irakian, ntruct acesta este vinovat de declansarea razboiului si nu poporul irakian, el este un om care a folosit armele chimice mpotriva propriului sau popor. De cealalta parte, Saddam Hussein, att pe plan intern, dar mai ales international a actionat pentru acreditarea ideii ca de fapt, americanii si-au propus sa distruga Irakul si nu sa-l elibereze, aceasta pentru a-si realiza planurile de dominatie si hegemonie n lumea araba. Cnd avioanele americane si engleze au bombardat Bagdadul, irakienii au vorbit despre atacarea fara discriminare a cartierelor civile, lovirea unei maternitati, trecnd sub tacere atingerile aduse unor obiective militare. Aceste actiuni au favorizat o anumita sensibilizare a opiniei publice internationale fata de soarta populatiei civile, dublata si de comunicatele referitoare la pierderile suferite n rndul civililor, care indicau cifre substantiale. Aceste insinuari au urmarit influentarea opiniei publice internationale si demontarea ideii avansate n unele state, potrivit careia America si-a depasit cadrul mandatului ncredintat, culpabilizndu-le. Vehicularea unor informatii referitoare la faptul ca la Bagdad si n mprejurimile sale au aparut numeroase obiective false, ntre care baze de aviatie si pozitii de artilerie, pe care au fost instalate machete si tehnica de lupta, au lasat sa se nteleaga ca pierderile Irakului au fost mult mai mici dect cele declarate de militarii americani. ASPECTE PRIVITOARE LA TIPURILE DE MATERIALE TIPARITE Materialele tiparite au mbracat forma manifestelor, foilor volante, permiselor de libera trecere, lozincilor, caricaturilor, brosurilor etc. Unele tipuri de manifeste contin ndemnul de a se preda, adresat soldatilor irakieni, ca singura modalitate de a-si salva viata. Sunt exploatate dorul de casa acreditndu-se ideea ca singura modalitate de a se rentoarce la familiile lor este predarea - respectiv starea de subnutritie a trupelor irakiene, sugernd faptul ca cei ce se predau sunt ntmpinati cu o masa copioasa, fiind bine tratati. Alte tipuri de manifeste sunt destinate intimidarii si descurajarii populatiei si trupelor irakiene, acreditarii ideii ca orice rezistenta este inutila si subliniaza superioritatea tehnica a fortelor americane si engleze. S-au adresat, de asemenea, ndemnuri de a abandona tehnica din pozitiile de lupta, specificndu-se ca fortele aeriene fac tot posibilul sa nu bombardeze oamenii nevinovati, urmarind sa distruga doar mijloacele de lupta. Din continutul materialelor tiparite nu au lipsit acuzatiile la adresa liderului irakian, urmarindu-se prin texte si imagini sa se creeze si adnceasca prapastia dintre conducerea politico- militara si trupe, respectiv populatie.

Studiul continutului si formei materialelor scrise pune n evidenta principii interdisciplinare si o metodologie stiintifica de elaborare si difuzare: cunoasterea detaliata a obiectivului de influentat (efective, necesitati, obiceiuri, prejudecati, reactii si mecanisme sociale si de grup etc.); stabilirea elementelor vulnerabile; accesibilitatea si claritatea mesajului; atractivitatea (culori, desene expresive); coeficient suficient de credibilitate, precum si alegerea celor mai favorabile momente de utilizare. Temele majore dezvoltate au vizat necesitatile fizice de baza (foamea, instinctul conservarii, nevoia de a se sti n siguranta), teama (fata de inamic, de mijloacele moderne de lupta, fata de moarte), ngrijorarea dar si nostalgia fata de soarta familiilor luptatorilor. S-a utilizat ndeosebi forma grafica (desen) sau grafic + text. De asemenea s-a evitat elementul "sex" si pornografic n continutul materialelor pentru a nu afecta traditiile arabe la care se stie ca acestia tin foarte mult. Conflictul din Irak a reprezentat intrarea ntr-o era relativ noua n arta razboiului, dominata de o tehnologie ultrasofisticata care a impus specialistilor militari redefiniri de conceptii, strategii si tactici. n razboiul din Irak nu au vorbit numai armele. O dimensiune cvasi- invizibila dar omniprezenta a constituit-o razboiul psihologic. Din punctul de vedere al caracteristicilor capatate n ultimul sfert de veac, se poate afirma cu certitudine ca operatiile psihologice sunt n plina dezvoltare si diversificare si tind sa capete n viitor un rol primordial. Este vorba, n acest sens, de existenta deosebirii esentiale ntre constrngerea fizica si constrngerea psihologica n razboi, prin urmatoarele caracteristici: - Scopurile partilor beligerante (supunerea conduitei unei parti vointei celeilalte parti), metodele si mijloacele pentru constrngerea fizica sunt considerate ca fiind aceleasi si comune, n timp ce constrngerea psihologica este "invizibila" pentru subiectul asupra caruia se actioneaza. - Componentele personalitatii umane prin intermediul careia se realizeaza constrngerile sunt diferite. - Subiectul este fortat sa-si abandoneze vointa celui care i aplica constrngerea. n cazul aplicarii constrngerii psihologice, comportarea subiectului se prezinta ca o vointa "proprie", pe cnd n cazul constrngerii fizice comportarea lui este conceputa ca rezultat al subordonarii unei alte vointe, respectiv vointei celui ce aplica constrngerea asupra sa. Tehnicile, metodele, procedeele si mijloacele folosite, utilizeaza pe scara larga cuceririle tehnicii si stiintei cunoasterii (radioul, televiziunea, satelitii, calculatoarele, publicatii diverse), ce pot determina eficienta actiunilor psihologice. Operatiile psihologice parasesc domeniul ideologic, strict propagandistic si trec n domeniul general al intereselor politico-militare. Pentru a concluziona, putem afirma urmatoarele: 1. Operatiile psihologice se desfasoara nca din timp de pace, fiind prezente n toate domeniile vietii sociale. 2. Diversitatea si modalitatile de aplicare a operatiilor psihologice sunt n plina ascensiune si perfectionare avnd ca suport: - Perfectionarea mijloacelor de informare si transmitere a informatiilor, multitudinea canalelor de informare si facilitatea "prelucrarii" lor din punct de

vedere psihologic. - Superficialitatea "tintei" care primeste informatia fara verificarea veridicitatii. - Numarul mare si succesiunea rapida a informatiilor (mesajelor). - Mediu vast de propagare. - Cheltuieli relativ reduse. - Impact mare asupra populatiei, care, de cele mai multe ori, preseaza conducatorii militari n adoptarea deciziilor. - Sunt aplicate pe toata scara valorilor sociale, att pe orizontala, ct si pe verticala. 3. Probabil, ntr-un viitor nu prea ndepartat, operatiile psihologice vor nlocui violentele armate. 4. Posibilitatile de explorare sunt nca nedefinite, nedescoperite sau neaplicate pe scara larga (n special n domeniul paranormalului). Strategia razboiului din zilele noastre, exclude din ce n ce mai mult recurgerea la interventia armata. Conceptia clasica este parasita tot mai mult pentru a face loc noii conceptii, n care operatiile psihologice capata un rol important pe timpul ostilitatilor si n situatii de criza. Acest razboi, analizat si de Alvin Toffler ca fiind specific celui de-al "treilea val", a nceput deja sa produca acei "razboinici ai cunoasterii", dupa cum i defineste autorul. Acestia fac o progresie de la preocuparile tehnice initial nguste, catre o conceptie cuprinzatoare a ceea ce se va numi cndva "strategia cunoasterii". Este vorba de un razboi care va deruta specialistii si analistii, va rupe barierele temporale, spatiale si conventionale si va fi capabil de cele mai nenchipuite posibilitati.

* U.M. 02450 Bucuresti