7.

Terapia rogersiană de grup (grupul de întâlnire)

Schimbarea terapeutică se poate produce şi la nivelul grupurilor, la fel de bine ca şi cea

din psihoterapia individuală.
Rogers afirmă că astfel de grupuri au fost dezvoltate de Kurt Lewin începând cu 1940.
Mişcarea grupului a continuat. Laboratoarele Naţionale de Trening (TNT) oferă şedinţe de
trening pentru organizaţiile de afaceri în vederea creşterii performanţelor manageriale şi
executive( Rogers, 1970). Adesea, grupurile servesc la creşterea experienţei privind sănătatea
populaţiei mai mult decât ca mijloace de tratament ale problemelor emoţionale ale acesteia.
Rogers numeşte grupurile sale “grupuri de întâlnire”. Ele au ca scop îmbunătăţirea
relaţiilor interpersonale şi o mai bună cunoaştere de sine. Grupurile au un mediator care dirijează
(orientează) participanţii şi, se consideră că o formă relativ nestructurată a grupului ar fi cea mai
bună.
Terapeutul ne descrie grupul ca o structură extrem de simplă şi se exprimă adesea cu
fraze de genul: “suntem cu toţii aici. Putem face ca această experienţă de grup să fie exact cum
dorim noi”. Acesta susţine că o înaltă programare a exerciţiilor în cadrul grupului este esenţială
doar pentru leaderul grupului; responsabilitatea revine astfel acestuia, în loc să fie împărţită între
membrii grupului. Grupul ar trebui să fie centrat pe membri aşa cum terapia e centrată pe
client.
Betty Meador (1970) a făcut un studiu asupra unui grup de întâlnire care a lucrat 16 ore
intensiv într-un week-end. Au fost 18 participanţi şi 2 moderatori. Fiecare participant a fost filmat
în secvenţe de două minute din 10, în timpul fiecăreia dintre cele 5 şedinţe de grup. Aceste
secvenţe au fost puse apoi pe scala Rogers a proceselor”. Redăm mai jos tabelul cu cele 7 stadii
ale proceselor (pag. 109).

Caracteristicile comportamentului în cele 7 stadii ale proceselor de grup

1. Comunicări despre realitatea exterioară mai mult decât despre sentimentele proprii
care sunt nerecunoscute sau prezente ca percepţii rigide (“constructe”):
- teamă de relaţii interpersonale apropiate;
- lipsa dorinţei de schimbare.
2. Problemele sunt văzute ca exterioare sieşi; lipsa responsabilităţii privind problemele,
câteva sentimente descrise în trecut sau ca aparţinând altora:
- neconştientizarea contradicţiilor;
3. Vorbesc mult despre sine şi despre sentimente trecute:
- sentimentele prezente nu sunt acceptate;

1
 - recunoaşterea contradicţiilor, constructe mai puţin rigide;
- şansele văzute ca ineficace;
4. Sentimentele prezente sunt recunoscute şi exprimate, dar cu teamă şi parţial acceptate:
- mai mare deschidere a constructelor privind experienţa;
- recunoaşterea incongruenţei între sine şi experienţă;
- se recunoaşte pe sine ca responsabil pentru problemele avute.
5. Sentimentele sunt exprimate liber în prezent:
- sentimentele sunt surprinzătoare şi ameninţătoare;
- sunt descoperite noi constructe personale;
- dorinţa de a fi „adevăratul eu”, chiar dacă imperfect.
6. Experienţa imediată a sentimentelor trăite foarte aproape de momentul prezent, nevoia
de experienţă imediată şi acceptarea ei:
- experienţă personală a existenţei trăite în momentul prezent, nu ca obiect;
- “pierderi” psihologice (lacrimi, suspine, relaxare musculară);
- experienţă subiectivă în locul “problemelor” definite;
7. Noi sentimente trăite din plin şi imediat:
- experienţa este nouă şi prezentă, nu se referă la situaţii trecute;
- sinele este o recunoaştere a experienţei trăite, nu un obiect;
- constructele sunt tentante şi uşor de adunat, pot fi testate;
- sentimentele ajută la formarea ideilor;
- experienţa bogată a şansei.
Ca medie, participanţii la grupul de întâlnire au crescut cu un stadiu şi1ţ2 pe scala
proceselor în timpul acestui week-end. Nu li s-a pus întrebarea cum această schimbare le
afectează comportamentul la întoarcerea în condiţiile obişnuite de viaţă, de zi cu zi. Rogers
atribuie interesul crescut pentru grupurile de întâlnire, în mare parte, creşterii singurătăţii.
În figura de mai jos este evidenţiată clar schimbarea.

Schimbările proceselor în timpul grupului de întâlnire

scorul
proceselor
4
3
2
1
0
şedinţa
1 2 3 4 5

2
 Relaţiile interpersonale sunt mult mai superficiale decât în trecut şi unii oameni recurg la
experienţa de grup pentru înlăturarea singurătăţii cauzată de condiţiile moderne.
Terapia de grup a fost acceptată pentru rezolvarea unei varietăţi crescute de probleme
personale, inclusiv abuzul de alcool şi droguri. Dacă psihoterapia individuală facilitează
schimbările individului, terapia de grup promovează vindecarea. Cunoştinţele celorlalţi membri ai
grupului pot ajuta alcoolicii să-şi recunoască propriile probleme, acesta fiind un pas important
către schimbare (Rugel & Barry, 1990).

Stadiul Caracteristicile comportamentului

• comunicări despre realitatea exterioară mai mult decât despre sentimentele
1 proprii care sunt nerecunoscute sau prezente ca percepţii rigide
• teama de relaţii interpersonale apropiate
• lipsa dorinţei de schimbare
• problemele sunt văzute ca exterioare sieşi
2 • lipsa responsabilităţii privind problemele
• câteva sentimente descrise în trecut sau ca aparţinând altora
• neconştientizarea contradicţiilor
• vorbesc mult despre sine şi despre sentimente trecute
3 • sentimentele prezente nu sunt acceptate
• recunoaşterea contradicţiilor, constructe mai puţin rigide
• şansele văzute ca ineficace
4 • sentimentele prezente sunt recunoscute şi exprimate, dar cu teamă şi parţial
acceptate
• mai mare deschidere a constructelor privind experienţa
• recunoaşterea incongruenţei între sine şi experienţă
• se recunoaşte pe sine ca responsabil pentru problemele avute
5 • sentimentele sunt exprimate liber în prezent
• sentimentele sunt surprinzătoare şi ameninţătoare
• sunt descoperite noi constructe personale
• dorinţa de a fi „adevăratul eu”, chiar dacă imperfect
6 • experienţa imediată a sentimentelor trăite foarte aproape de momentul
prezent, nevoia de experienţă imediată şi acceptarea ei
• experienţă personală a existenţei trăite în momentul prezent, nu ca un obiect
• „pierderi” psihologice (lacrimi, suspine, relaxare musculară)
• experienţă subiectivă în locul „problemelor” definite
7 • noi sentimente trăite din plin şi imediat
• experienţa este nouă şi prezentă, nu se referă la situaţii trecute
sinele este o recunoaştere a experienţei trăite, nu un obiect
• constructele sunt tentante şi uşor de adunat, pot fi testate
• sentimentele ajută la formarea ideilor
• experienţă bogată a şansei