ALBERT BANDURA

Teoria invatarii sociale

 Intre behaviorism si cognitivism
 …pornind de la behaviorism:
comportamentul este rezultatul unui proces de invatare
Nu in toate cazurile, invatarea trebuie intarita prin
recompensa-pedeapsa
invatarea observationala

 …anticipand cognitivismul:
variabilele cognitive influenteaza invatarea
invatarea nu este imitativa, ci e un proces deliberat si
constient
aprecierea si anticiparea efectelor comportamentului observat;
ghidarea conduitei pe baza imaginarii efectelor
 Determinismul reciproc

COMPORTAMENT

Determinanti Determinanti
Situationali personali

Exemplu: stima de sine – model parental care stimuleaza

performanta – comportament academic
Modelarea si invatarea observationala

Bobo Doll Studies

Experimente de laborator prin reconstructia unor situatii
sociale
Grup experimental: expunere
Grup de control: non-expunere
Model feminin
Model masculin
Prin observatii sistematizate, se masurau:
Agresivitatea fizica
Agresivitatea verbala
Inhibitia agresivitatii
 Modelarea si invatarea observationala

Bobo Doll Studies – rezultate

 nr si intensitatea actelor agresive este mai mare la lotul

experimental fata de lotul de control
 in general, modelul masculin este mai degraba preluat
decat cel feminin, indiferent de genul subiectilor
 baietii imita comportamentul agresiv fizic mai mult decat
fetele, indiferent de genul modelului
 nu exista diferente semnificative de gen la nivelul
comportamentului agresiv verbal
 subiectii expusi modelului masculin nonagresiv au un comp
mai putin agresiv decat grupul de control, insa aceeste
diferente sunt nesemnificative atunci cand modelul este
feminin
Modelarea si invatarea observationala

Invatarea observationala (sociala)

Achizitie de conduite
Mecanismul imitatiei
Inexistenta unei intariri

Notiunea de model
Standard de conduita
Persoana al carei comportament va fi preluat
Modelarea si invatarea observationala

Alte manipulari experimentale:

 Tipul modelului (de putere/de statut)

 Conduite dezirabile - indezirabile

 Invatarea observationala a
agresivitatii

Grup experimental: expunerea la un film

Grup de control: non-expunere
Acte agresive semnificativ mai frecvente in cazul
grupului experimental
Concluzia:
Comportamentul agresiv este “modelat” prin invatare
observationala
Modele: parentale, grup de prieteni, mass-media, etc
 Modelarea – procese implicate

Concentrarea atentiei

Memorarea

Reproducerea motorie

Motivatia
 Conceptul de auto-eficienta

Expectanta

 probabilitatea subiectivă privind apariţia unui

rezultat, ca urmare a unui anumit comportament

 stare internă, o atitudine sau un set prin care

persoana anticipă un anumit eveniment
 Conceptul de auto-eficienta

Expectante la:
 nivelul consecinţelor realizării unui
comportament

 nivelul modului de desfăşurare a

comportamentului

 nivelul credinţelor subiectului în propria

performanţă
 Conceptul de auto-eficienta

Definitie
credinţa persoanei că poate organiza şi executa un
anumit curs al acţiunii, ca obtine anumite
rezultate intr-o sarcina (Bandura, 1980).

Persoane
Cu nivel crecut al auto-eficientei
Cu nivel scazut al auto-eficientei
 Conceptul de auto-eficienta
Delimitari conceptuale

a. Increderea in sine (self-confidence): gradul de certitudine

cu privire la un rezultat
Auto-eficienta: intensitatea credintei in propriile abilitati
……………………………………………………….
b. Increderea: judecata dupa actiune
Auto-eficienta: judecata inaintea actiunii
…….........................................................................
c.Increderea: poate rezulta dupa o interventie/training
Auto-eficienta: poate face scopul unei interventii
 Conceptul de auto-eficienta

Delimitari conceptuale

Stima de Sine
 tonalitatea afectiva care insoteste evaluarea de sine
 este comparativa

Auto-eficienta
 are componenta nu numi afectiva, ci si cognitiva si
comportamentala
 nu este comparativa
 Conceptul de auto-eficienta

Rezultate ale cercetarilor

 alegerea tipului de sarcina/job

 intensitatea efortului cognitiv si persistenta in sarcina
 intensitatea reactiilor la stres
 starea de bine:
- persoanele cu SEF inalt abordeaza sarcinile dificile ca pe
provocari si nu ca pe amenintari
- se angreneaza in activitati de interes fata de care
dezvolta un atasament puternic
- Persoanele cu SEF inalt realizeaza predominant atribuiri
dispozitionale
 Rezultate ale cercetarilor

 Studentii cu SEF inalt obtin rezultate academice

superioare celor cu SEF scazut, in conditiile controlarii
inteligentei si a efortului cognitiv

 Subiecţii care primesc un control al rezultatelor în

anumite sarcini (feedback) au un nivel mai înalt al auto-
eficienţei privind rezultatele în sarcinile viitoare,
comparativ cu cei care nu dispun de acest control

 Subiectii de gen masculin au un nivel mai ridicat al auto-

eficienţei globale, în majoritatea sarcinilor, comparativ cu
subiecţii de sex feminin
 Concluzie

Cercetarile asupra conceptului de auto-eficienta

converg catre aceeasi idee:

eficienţa crescută atrage după sine expectanţa

succesului care va genera perseverenţă în faţa
situaţiei problematice, iar aceasta, la rândul său,
va conduce la succes, pe când expectanţa scăzută
privind propriile rezultate într-o sarcină va mobiliza
puţine resurse, mărind probabilitatea eşecului şi
fixând sentimentul ineficienţei.
 Valoarea aplicativa
 Psihologia dezvoltării – personalitatea copilului se dezvoltă ca urmare a
unui proces de învăţare observaţională a comportamentului; tehnicile
educaţionale trebuie să sprijine încrederea copilului în propria capacitate
de a obţine performanţa.

 Psihologia adultului – modelarea comportamentală este un proces care

se realizează pe tot parcursul vieţii;

 Sănătate mentală – învăţarea prin observarea comportamentului unui

model şi a consecinţelor acestuia este metodă eficientă în tratarea
fobiilor; sănătatea mentală înseamnă creşterea auto-eficienţei

 Societate şi cultură – modelele comportamentale şi atitudinile

promovate de cultură, prin intermediul mijloacelor mass-media, vor fi
imitate şi internalizate de către membrii societăţii.
 Bibliografie

Pajares, F. (2002) – Self-efficacy beliefs in

academic contexts: An outline