TUDOREL BADEA BUTOI

LUMINITA GEORGETA NICOLAE * DOINEL DINUICA

DAN VOINEA * CONSTANTIN ZARNESCU
VALENTIN IFTENIE x IOANA TEODORA BUTOI
ALEXANDRU BUTOI x MANUELA CRISTINA PRODAN

VICTIMOLOGIE
(Curs universitar)
fperspective iuridici, socio-psihologicd qi medico-legali
asupra cuplului penal victimi-agresor)

BUCURg
 CUPRINS

ul scris al
Introducere ..............11,

PARTEA I

--l
dml-agresor
ome. / |
Capitolul l
Victimologia - o provocare exigenti in algoritmul inflptuirii
actului de justifie
1.1. Scurt istoric ....................13
1.2. Noliuni introductive, puncte de vedere, accepliuni ...................17
1.3. Definilii qi comentarii - clarificiri conceptuale qi terminologice ..................2I
I

Capitolul2
Nofiuni strict juridice din perspectiva cuplului penal agresor-
I
victimi
2. 1 . Infracliunea - trisdturi constitutive................. .......29
2.2. Fapta s[ prezinte pericol social .......... ....................30
2.3.Fapta sd fie sdvArgitd cu vinovSlie ................ .........30

__.1 2.4.Fapta sd fie prevdzutd de legea pena15......... ..........33

PARTEA a II-a
Capitolul3
Infractorul (psihologie, comportamento personalitate)
3. 1 . Infractorul ca ,,personalitate" - perspectiva psihologiei judiciare
asupra personalitdfii criminale ..........35
3.2. Particularitdli psihice qi disfunclii criminogene ale ,personalitdlii
infractorului ...................36
3.3. Personalitate - personalitate criminali (comentarii, interpretdri,
definifii, puncte de vedere, accep{iuni) .................45
3.4. Disfuncfii criminogene ale personalitalii (discemdmAntul vis-6-vis
de responsabilitatea penald) .................52
3.5. Perspectiva etiologicd asupra comportamentului infraclional
(trecerea la act) paradoxul criminal - H.J. Eysenck; ecualia
personald a trecerii la act (pragul delincvenfial); legea secvenlei
temporare - O.H. Mawrer; nucleul personalit6lii criminale - Jean
Pinatel .......57
 VICTIMOLOGIE
Capitolul4
Psihologia infractorului din perspectiva decrangirii qi consumirii
actului infrac{ional (fazele actului infracfional, mecanisme
conflictuale, imprejurlri favorizante, implicatiile factorului
emofional-afectiv)

Secfiunea a
4.1. Personalitatea in situalia conflictual6 concretd (act, situafie,
personalitate, conformism, deviantd, aberanfi)..... ....................65
4.2. Comportament versus norne .............66
4.3. Reprobarea morald sau coercitia ........6j
4.4.Ereditate - mediu - criminogenezd.............. ...........6j
4.4.1. Conceplia modernd asupra eredita1ii..... ......69
4.4.2. Conceplia modernl asupra mediului..... ......j0
4.4.3.inv6!area.................. ................j2
4.4.3.1. invdlarea reflex-condilionatd c1asic6......... ......72
4.4.3.2. invdlarea reflex-condilionatd skinneriand .......72
4.4.3.3. invdlarea prin imitalie ..................12
4.4.3.4. Efectul premial gi de intdrire prin invifare ..,...j2
4.4.3.5. Fixarea anormald.... .....................73
4.4.3.6. Conduita morali impusi pe cale reflex-
condilionatd .............73
4.4.3.1. Imitalia ierarhicd .........................73
4.4.3.8. Fazele actului infraclional ...........74
4.4.3.9. Consideralii etiologice asupra mecanismului
conflictual - explica{ii asupra ponderii
imprejurdrilor favorizante gi a factorului
emolional-afectiv in declangarea infracliunilo r ...................j j
4.4.3.I0. Clasificarea principalelor tipuri de procese
catzale in:............... .....................81

Sec,tiunea b
4.4.4.Tipologizare gi portretizare a infractorului............ ..........83
4.4.5. Psihologia infractorului dupd comiterea faptei (aspecte
comportamental - atitudinale)........... .......89
4.4.5.I. Tendinla de a se sustrage identificdrii, invinuirii qi
sancliunii - derutarea cercetirilor. ...................89
4.4.5.2. Psihologia alibiului...... ................89
4.4.5.3. Distrugerea probelor. inscenarea altor infracliuni...............g9
4.4.5.4. Remuqcdri (mustrdrile de conqtiin{E) ...............90
4.4.5.5. Alte disfuncfii gi contradicf,i in tacticile de apdrare
ale infractorului............... ............90
4.4.5.6. Psihologia unor moduri de operare distincte:
infractori de ocazie gi infractori din obicei.......................... 9 1
 VICTIMOLOGIE VICTIMOLOGIE
PARTEA a III-a
)nsumarll Capitolul 5
:anisme Victima (victima qi victimologia din perspectivi etiologicd ;i
rctorului juridic[)
5. 1 . .................
Subiecfii pasivi ai infracliunii ...............93
5.2. Victima, agresiunea, agresorul... ........96
5.3. Efecte qi implicalii psihologice ale actului agresional privind
nfie, victima....... ..................102
65
66 Capitolul6
61 Demers cauzal-etiologic pe terenul victimizirii
67
68 Sec{iunea a
70 6.1. Problematica ,,situaliei conflictuale" in algoritmul victimd -
'72 agresor........ ................. 104
72 6.2. Cauze individuale ........106
6.3. Cauze sociale ............... 108
6A.Cauze de mediu ............111
6.5. Cauze culturale ............114

Secfiunea b
73 6.6. Efectele qi consecinlele psihologice ale victimizdrii ........... ....115
IJ 6.6.1. Efecte individuale .................115
14 6.6.2.Efectele sociale .....................117
smului
i
Secfiunea c
tui 6.7. Consecin{e strict psihologice ale victimizdrii................. .........119
c$unilor...... .............'7 7 6.7.1. Consecinle individuale............... ...............119
rocese 6.7.2. Consecinte sociale .................125
81
Capitolul T
Victima din perspectiva. Tratamentelor penale
83 7.1. Victimele infracliunilor de drept comun. Scurt istoric.
aspecte Actualitatea in materie ....................121
89 l.2.Yictima gi urmirirea pena1i......... ....132
invinuirii gi
' 7.3. Perspectiva exploratorie asupra psihologiei victimei (victima
,
89 surs[ de informa{ii - versiuni, ipoteze gi piste de lucru in direc}ia
89 identificlrii agresorilor) ..................134
' infracfiuni............... 89 J.4.Tratamentul psihologic al victimei in cursul urmiririi penale.....................136
7.5. Victima gi judecata... ....139
""""""'90
ile de ap6rare 7 .6. Tratamentul psihologic al victimei in cursul judecdlii....... ......141
90 7.7 .Yictima ulterior judecdlii............ .....144
stincte: 7.8. Tratamentul psihologic al victimei ulterior rezolvirii judiciare a
ricei.......................... 9 1 urmirilor victimizdrii ......................145
7.9. Exemplificdri in materia aplicativ-pragmatici a victimologiei pe
terenul rdspunderii penale ...............146
 VICTIMOLOGIE
7.9.1. Victimele accidentelor de muncd.........,....... .................146
7 .9 .............
.2. Yictimele accidentelor de circulatie .................152

Capitolul9
Victima din perspectiva gestului suicidar (propriovictimizare).
Agresivitatea introproiectati
9.1. Definiri, puncte de vedere, clarificdri conceptual terminologice.................1gg
92.Teorii explicativ-etiologie (demers cavzal,tipologii secundare) ..................189

Capitolul l0
Victima in dinamica infrac{ionali (cuplul penal victimi-agresor)
10.1. Potenfial de receptivitate victimal[.... ................I97
10.2. Cuplul penal victimS - agresor (victima posfvictimizare)........-................199

PARTEA a IV-a
Capitolul ll
Victima din perspectivi preventiv-protectivi
11.1. Victimele societi.tii ....203
11.2. Asistenla victimiari .......................204
11.3. Victima din perspectivd preventiv-protectivd ....208
11.4. Psihologia gi prevenirea efectelor victimizante ale acliunilor
omenegti ......................2I1
11.5. Abordarea preventiv-protectivi individuald ......2I2
11.6. Abordarea preventiv-protectiv colectiv5..... .......216
1 1.7. Potenlialul justiliei restaurative in sistemul penitenciar ........220

Bibliografie
 VICTIMOLOGIE
victimd ocupl un loc
a declangat procedura
PARTEA I
ia s-a nlscut odatd cu
;5 instituliilor statului
Capitolul T
trebuie inl[turat[ din
rutor. Este suficient cd
rri impotriva victimei,
cordare a amnistiei qi
stat nu trebuie sd se Victimologia - o provocare exigenti in
trebui sd o fac[ qi fa![ algoritmul infdptuirii actului de iusti{ie
rportantd in ansamblul
ne spune cine sunt
Lale sau personalitatea
1.1. Scurt istoric
rebarea ,,de ce au fost Considerafiile de ordin victimologic care ,,cerceteazd rela[iile dintre
ale-eerea unei victime, criminal qi victima sa" aparlin avocatului romdn Bcniamin Mendelsohn.
: a;teptSrile lui, qi care B. Mendelsohn supune analizei raporhrl infractor - victimd incepdnd din
r dorinle. Din aceastd anul1937 qi apreciazd, cdreaclia victimei la actul agresional este dependentd de
important gi oferd o potenlialul de receptivrtate al victimei, diferit de la individ la individ, fiind
rctorului. Dacd suntem condilionat de vdrst[, sex, grad de culturd gi inteligenfd, aspect bio-psihic, grad
'-azi+ afttnci vom fi cu de obiqnuinfitalA de pornirile agresive, stabilitate sau instabilitate.
r, ceea ce va conduce, Clasificd victimele astfel: victiml total nevinovatd (pruncuciderea),
victim[ mai pulin vinovatd dec6t criminalul (ignoranla, imprudenfa), victim[ tot
ie sunt conceptele de afitt de vinovat[ ca qi criminalul (provocatoare), victimi total vinovatd
,r. Dac[ vom cunoagte (stimulatoare, agresoare), victimd inndscutS.
stabili, in corela{ie cu Observalia gi mdsurarea comportamentului concret al victimei,
ordate inifial de cdtre fntrepdtrunderea raporturilor cu infractorul qi cu mediul social reprezintd
. aceastl examinare se adevdratul obiect de cercetare al victimologiei.
insuqi, qi le-a asumat Profesorul gennan de drept penal Hans von Hentig (1887-1974), in
,e de ansamblu asupra volumul ,,The criminal and his victim ", aplrut in 1984, a anahzat fenomenul
:a victim6, ceea ce va concret stabilind prenoliuni gi concepte utllizate in victimologie, evidenliind
vor fi luate ulterior posibilit[lile de interacliune dintre infractor qi victim6, precum gi rolul victimei
rorii judiciare. in desfiqurarea activitdfii infraclionale.
rsitar va deschide noi Hans von Hentig propune urmdtoarea clasificare a victimelor: victime
:onceptului de justilie rzolate de ansamblul organrzdrn viefii gi activitalii sociale: str[inii,
ii post-infraclionale. marginahzatii social, persoanele abandonate, inadaptalii psiho-biologic la un
anumit regim de via![ (solitarii gi melancolicii), victime generate de neliniqtea
ii vital1 individuald (caracterizate printr-o necesitate internd de ac{iune gi
:taNicolae stabilitate psiho-socia15), victime fard. rezistenld aclionald (de regul6, in
lde Magistraturl perioada pubertdlii sau a senilitl1ii).
Sintetizdnd rolul factorilor fiziologici in producerea victimizdrii, Hans
von Hentig stabileqte urmltoarea structurd a victimelor: victime predestinate
14
VICTIMOLOGIE
ereditar, victime recidiviste, victime neputincioase, victime false, victime
imune, victime care devin infractori, disperafii, tinerii, femeile, tranaicapalli
mintali, emigranfii, minoritd!ile, oamenii fbrd culturd, oprimafii, i.erporrrabilii,
turmentafii
Punand ?n evidenld rolul unor elemente situalionale, Hans von Hentig
elaboreazd" o noud clasificare a victimelor:
r victime nevdrstnice (posibilitateavictimizdrii prin reducerea reacfiilor
gi conduitelor de apdrare, sub forma abuzului hdr,tuielii ,.r,rul", u
$i
rdpirii, a cerqetoriei);
' victime femei (se creeaz[ o dependenfd intre determinarea biologici a
femeii lipsiti de posibilitatea unei apdrfui dinamice gi agresiritatea
criminalilor motivatd sexual sau material);
o victime vdrstnice, dependenfii de alcool qi stupefiante (neadaptarea
comportamentului la solicitdrile ce-i sunt adresate de ,eiitatea
ambientald);
imigranfii (rolul adaptiv al psihicului este redus prin lipsa unei
adecvdri reale de ordin comunicalional care sd asigure oblinerea unui
echilibru optim al personalitdfii);
etnicii (dificultatea formdrii unor comportamente care sr corespundd
unui grad de solicitdri sociale);
indivizii normali, dar cu o inteligenld redusd (sunt lipsili de capaci-
tatea de a anticipa rezultatele acliunilor desfrqurate, in raport cu
influenlele mediului);
indivizii temporar deprimali (ptrezenla scopului in plan mental este
ledlsd datoritl lipsei de voin![ gi a sentimentului de inferioritate);
indivizii achizitivi (starea de relafionare cu mediul este determinatd
de modul in care individul realizeazd venituri substanfiale, prin
absolutizarea nevoii de a rcaliza profituri in funclie de contextul in
carc apare orice posibilitate);
desfrdnafii 9i destrdbdlafi! (rdman inerfi la regulile sociale qi morale,
prezerrtdnd tulburlri legate de structura sistemului comportamental gi
chiar nervos);
s inguraticii (modifi carea comportamentului prin absolut
izarea izoldrii
in interpretarea tuturor proceselor p sihice) ;
chinuitorii (depdqirea limitelor unei comportdri normale, prin
participarea la un flux de fapte psihice prin care denattxeazdt.g,rlil.
qi raporfuri le interindivi duale);
indivizii ,,bloca{i gi cei nesupugi" (igi elabore azd, un anumit model
comportamental individual qi, in momentul apariliei unor contradicfii
acceptd, solufiile unor infractori sau datoritd psihicului lor nu se vor
16sa victimizalI).
 VICTIMOLOGIE VICTIMOLOGIE 15

ictime false, victime in perioada 1941-1961, $coala de la Mainz dezvoltd caracteristicile

lemeile, handicapalii victimale, conlinutul specific al individualitdlii victimale, esenla eticd a
rimalii, iresponsabilii, conflictului agresional deprins din actiunile comunit[fii, necesitatea reintegrdrii
s ociale a victimei, cercetarea caracteristicilor infractoril or.
rle, Hans von Hentig in anul 1961, Filippo Gramatica, ?n volumul ,,Principi di Difesa
Sociale", elaboreazd prof,rlaxia victimall dup6 gradul de victrmizare gi
i'in reducerea reacliilor capacitatea de recuperare individuald, restabilirea unor relalii sociale qi a
gi hArluielii sexuale, a interacliunii stabilite cu comunitatea.
In anul 1966, E.A. Fatah, ?n studiul ,,Quelques problemes poses a la
terminarea biologicd a justice penale par la victimologie", evidenfiaz[ modul ?n care actul agresional
amice qi agresivitatea exercit[ o presiune constantd qi puternicd asupra victimei, obligdnd-o sd
participe in orice mod la derularea actului agresional, devenind: victimd
rpefiante (neadaptarea participantd, victimd latentd, victimd predispusd, victim[ provocatoare, victimd
rdresate de realitatea neparticipant6.
In 1970, Thorsten Sellin qi Marvia Wolfgang in volumul ,,The
:edus prin lipsa unei Resurement of Delinquency", considerd c[ existd urm[toarele tipuri de victimizare:
asigure obfinerea unui o victimizarea primard, (reprezintd urmarea oricdrei agresiuni indreptat[
impotriva unei victime);
rte care sd corespundd . victimizarea secundard (are in vedere situaliile de pdgubire a unor
societlli comerciale);
sunt lipsili de capaci- o victimiznea te\iar[ (priveqte delictele care au ca obiect convieluirea
ftqurate, in raport cu sociald sau administrafia publicd);
o participarea mutuald (vrzeazd adoptarea de cltre victimd fie a unei
ri in plan mental este maniere relativ pasive, fie a unei atitudini de pdstrare ,,a secretului
.ri de inferioritate); victimizdrii");
ediul este determinatd o victimizarea juvenill (este condilionatb de caracteristicile reflectdrii
nrri substan{iale, prin factorilor perturbatori din mediul inconjuritor, relalia dintre victima
unctie de contextul in minor qi mediu fiind instabild qi situalionall).

rlile sociale gi morale, in 1973, in Israel, a alut loc primul Colocviu Internafional de
rlui comportamental qi Victimologie, subliniindu-se influenlele criminologiei, psihologiei, psihanalizei
privind comportamentul victimei, investigat qi descris sub aspectul conceptelor
n absolutizar ea rzol5rrir de conqtiinld,trdire psihic6, drepturi qi obligafii.
in anul 1916,in S.U.A., a fost organizat al doilea Simpozion Interna-
'ortiri normale, prin lional de Victimologie, stabilindu-se obiectul qi direcfiile de dezvoltare a
:e denatureazdreguhle victimologiei, fiind definitd structura gtiinlei victimologiei, ca obiect distinct de
criminologie.
:az1 un anumit model De asemenea, s-a propus infiinlarea unor centre de cur[ pentru unele
riliei unor contradiclii categorii de victime supuse agresdrii sexuale, atacului armat, unor violente
sihicului lor nu se vor grave, acordarea unui sprijin social gi adoptarea unor mdsuri preventive pentru
o anumiti tipologie de victime. Ca urmare a simpozionului a fost infiinfatd
revista,,Jurnalul intemational de I'ictimologie".
T6 VICTIMOLOGIE
In 1977, criminologul american Stephen Schafer clasific[ victimele
dupl gradul de participare gi de rdspundere la producerea infracliunii ?n:
o victime fbr[ rela]ii anterioare cu criminalul;
victime provocatoare (gradul de responsabilitate este apreciat in
funcfie de provocarea conqtientr sau inconqtientd manilest atd de
victimd);
victime incitative (victima niliazd qi participd la declanqarea actului
agresional);
victime slabe sub aspect biologic (prin neputinla biologicd de a se
impotrivi constrAngerii agresorului);
victime slabe sub aspect social (prin neasumarea responsabilitdlilor
sociale pentru a schimba ordinea ac{iunilor sociale);
o victime politice;
o alte victime.

in cadrul celui de-al treilea Simpozion Internalional de Victimologie au

fost precizate qi definite conceptele de condilie qi motivafie existenfiald a
victimei, metodele de cercetare in victimologie, tratamentul juridic, social,
aplicat victimei, adoptarea unor m[suri adecvate pentru reintegrarea sociald a
victimei.
in anul 1985, criminologul vasile v. stanciu publicd la paris vol. ,,Les
droites de la victime", iar in vol. ,,criminalitatea parisului", apdrutd. in 19g7,
prezintd" condifiile in care victima poate fi implicatd in conflictul agresional.
considerd cd existd victime prin definifie: sdracii, bolnavii, bdtrenii,
imigranlii, persoanele cu un instinct slab de conservare.
In 1988, wolf Moddendorf prezintd, gradul de implicare a victimei in
actlitatea economic[ qi afectivd, clasificdnd victimele astfel:
r victima generoasd (infractorul pune accent pe naivitatea qi
disponibilit atea materiald a victimei) ;
o victima ,,ocaziei bune" (infractorul oferd spre comercializare, la
prefuri modice bunuri gi valori sustrase sau devalorizate);
o victima afectivit[Jii gi devoliunii (apare in cadrul procesului afectiv qi
emolional datoritd tendinfei de a crede c6 psihicul sdu se afld in
relafie cu puterile supranaturale, astfel incAt procedeazd, la efectuarea
de donalii pentru purificare).

in anul 1988, psihologul roman Tiberiu Bogdan editeaz6.,in colaborare,

volumul ,,Analiza psihologic[ a victimei. Rolul ei in procesul judiciar,,.
Elaboreazd, o viziune dinamic[ asupra conceptelor de victima, victimizare,
riscuri victimale.
 VICTIMOLOGIE
ler clasificd victimele
infracfiunii in:
litate este apreciat in
;tientd manifestatd de
la declangarea actului
inla biologicd de a se
rea responsabilit[1ilor
iale);
ral de Victimologie au
,otivalie existenliald a
mentul juridic, social,
reintegrarea sociald a
rlicb la Paris vol. ,,Les
rlui", apdrutd in 1987,
ilicrul agresional.
rcii, bolnavii, bdtranii,
Lmplicare a victimei in
rlel:
)nt pe naivitatea gi
pre comercializare, la
alorizate);
ul procesului afectiv gi
rsihicul slu se afl6 in
:ocedeazd la efectuarea
editeazd, in colaborare,
in procesul judiciar".
: r ictim6, victimrzare,
VICTIMOLOGIE I7
in lgg3, profesorui -{urel Dineu considerb in volumul ,,Bazele
criminologiei", cd victimele pot inilia acte criminogene ,,care se integreazd, in
concret, in procesul socio-uman cauzal la capdful cdruia se comit qi infracliuni
intenlionale cu violentd".
In anul 1993, Ion Gheorghiu-Bridet publicd volumul intitulat
,,Criminologia generald rom6neasc6", in care relevl cerinla imperioasd a
cunoaqterii victimologiei, ca parre integrantd a criminalitdlii.
Clasificd victimele astfel: victime care din naqtere achizilioneaz6,malad|
qi traume care fac parte din zestrea ereditard; victime ale p[rinfilor qi mediului
familial; victime ale societllii qi organizdrli sale politice qi juridice; victimele
legii gi puterii judecdtoreqti; victimele terorismului qi genocidului; victimele
tehnicii avansate; victimele propriilor fapte dorite qi nedorite.
in anul 1994, Iancu Tinisescu publici volumul ,,Victima gi agresorul", in
careprezintd comportamentul qi raporlul dintre victim[ gi criminal.
Tot in 1994, Nicolae Mitrofan qi colab.l relevd particularitdfile specifice
ale urmdtoarelor categorii de victime: femei, copii, persoane in vdrst[, sinucigaqi.
Cercetdrile efectuate au scos in eviden!6 rolul victimei in descoperirea
infractorilor prin evidenlierea datelor referitoare la incadrareajuridicb a faptei, la
circumstanfele producerii acesteia, definirea personalit[1ii victimei.
in acelaqi an, psihologul C-tin Piunescu considerb cd ,,atdt momentul
trecerii la act, cAt qi cel al declangdrii sistemului de apdrare sunt rezultatul unei
ridicdri a tensiunii agresivitdlii, cauzalitdlii acestora de la natura afectivd, actul
agresional realiz6ndu-se in prezenla factorilor de risc intrapersonali,
conjuncturali qi de mediu".
In 1995, Gheorghe Nistorescu qi Costici PIun eviden{iaz[ cd p6nd in
prezent a fost neglijat aproape total studiul victimologiei, deqi intre fbptuitor gi
victim[ existd relalii complexe ?n producerea actului infrac]ional, neputdnd fi
exclusl contribufia victimei din sfera unui model cauzal complex, precum qi de
la identificarea dimensiunii criminalitdfii reale.2
1.2. Nofiuni introductive, puncte de vedere, accepliuni
Conceptul de victimologie derivd din latind - ,,victima" qi ,,logos" - qi
reprezintd qtiinla victimei. in antichitate victima era consideratS fiinla vie
sacrificatd unei zeit[1i. Astdzi, prin victimd infelegem orice persoand umand
1
Nicolae Mitrofan, Tudorel Butoi, Voicu Zdren:ghe4 (operd comund) Psihologia Judiciard, Editura
$ans4 Bucuregti,1992, citate selective din contnbufia distinsului profesor, pg. 69-103.
2
Se sesizeazi din ce in ce mai frecvent mateializarea unei extrem de interesante observalii in
studii qi cercetdri ale unor autori de formalie poliligti, ex. Studiu victomologic, comisar qef
Nicolae Pescaru, S.C. Cuget liber Poligral S.A. Constanla 2003 - dezvoltdnd extrem de
interesant algoritmul risc victimal - situalie conflictual{ proteclia multidimensionald a victimei
(terapeutic6, psihologic6, psihiatrica- j uridicd) etc.
 18
VICTIMOLOGIE
care suferd direct sau indirect consecin-tel e frzice, materiale
sau morale ale unei
acfiuni sau inacliuni criminale,,. '
Nofiunea de victim[ cuprinde unitatea sinteticd a starii psiho-fizice gi
sociale a persoanei care, suferind o violen!6 (psiho-fizici), va
fi obligatd sd
s]rporte regulile practice ale acestei4 dupl- cum voinfa victimei
va fi
determinatd sau influenlatd de actul de agresiune.
in literatura de specialitate s-au desfbgurat o serie de dezbateri teoretice,
in fel incdt s6 poatl h precis conturatr ana pe care o acoperd conceptul
.a$l de
,,victim[". Victima inseamnd intotdeauna fiin1a uman6.
Astfel, dac[ este evident cd nu pot fi considerate drept victime obiecte
distruse de rdufrc[tori sau institutiile prejudiciate de activii[]ile
acestora, in
ceea ce prive;te victima propriu-zisa, treluie s[ o diferenliem
de alte caztxi de
persoane care, de asemenea, pot fi lezate in urma rrrro, u.!i*i
infracfionale sau
de altd naturS.
victima este persoana care,,fird s6-gi fi asumat conqtient riscul, deci
fird sd wea, ajunge sd fie jertfitd in urma unei acfiuni sau inacfiuni criminale',.
De aceea, nu pot fi considerate victime cazuriprecum:
o polifigti care, in indeplinirea misiunilor, sunt rdnili sau iqi pierd viafa;
r lupt[tori ?n confruntdri militare;
o iniliatorul acliunii criminale care igi pierde viafa in cazul legitimei
apdrdri.

incd in cadrul culturilor antice se ?ntdlnesc preocupiri fald de victimd,

atunci cdnd exista un sistem de compensalii gi rdscumpdrdri care aclionau pentru
revenirea la starea de echilibru a balanfei dreptlfii. in cadrul evoiuliei sociale
justifia va pdrdsi insd aceste forme incipiente pi masura perfecfiondrii
ei, figura
centrald devenind infractorul, victima hecdnd la marginea preocupdrilor.
Tot mai mult forlele legii sunt indreptate pentru depistarea gi pedepsirea
infractorului, victima av6nd doar dreptul sd se constituie parte civiia,'situalia
sa
fiind despdrfitd de cea a infractorului.
In perioada deceniului IV a secolului trecut se constatd o serie de
preocupiri pentru readucerea victimei la locul pe care il merit[ in preocup[rile
justifiei. S-a considerat cdvictimele sunt elemente valoroase
de studiu, deoarece
ele apar ca jumdtate a,diadei', infractor - victimd.
Printre primii oameni de gtiinfd care s-au considerat ei ingigi
,,victimologi,,,
se num[rd B. Mendelsohn (1940) ) care aexaminat in lucrarea
sa rezistenla ofe*i
de victimele violului; Hans von Hentig (194g), care in
,,The criminal and his
viclim" s-a ocupat de vulnerabilitatea presupusd a unor categorii de indivizi, cum
ar fi: cei foarte tineri, cei foarte b6tr6ni, imigranfii recenli, irembrii
unor grupuri
minoritare, cei cu tulburdri mentale; wolfgang (195gi care a studiat
unele
categorii de indivizi, hand ?n atenfie factori pt rutn' v6rsta, sexul, rasa
etc., ale
cdror acfiruri au contribuit la moartea lor violentd
 VICTIMOLOGIE
ale sau morale ale unei
a stdrii psiho-fizice qi
:ici), va fi obligat[ sd
oinla victimei va fi
de dezbateri teoretice,
r acoper[ conceptul de
: drept victime obiecte
rcti\-iteflle acestora, in
ntiem de alte cazuri de
ciiuni infracfionale sau
r congtient riscul, deci
,u inactiuni criminale".
niti sau iqi pierd viala;
iata in cazul legitimei
:updri fald de victimd,
iricare aclionau pentru
:adrul evolufiei sociale
prerteclionirii ei, figura
rreocupdrilor.
epistarea gi pedepsirea
parte civild, situalia sa
e consata o serie de
meritE in preocupdrile
a.e de studiu, deoarece
ei insigi ..victimologi",
rea sa rezistenla oferitd
..The criminal and his
regorii de indivizi, cum
. membrii unor grupuri
I care a studiat unele
*a >erul. rasa etc., ale
VICTIMOLOGIE l9
In perioada anilor 1960 gi 1970, criminologii gi reformatorii au
argumentat c[ inqiqi infractorii au tbst victime ale sdrdciei, pregdtirii gcolare
insuhciente, lipsei locurilor de munc[, discrimindrii, relaliilor familiale
dezorganizate qi altor injustilii sociale.
Treptat a avut loc delimitarea conlinutului victimologiei ca gtiinld
autonomd (subsumat[ gtiinlei criminologiei), cu un obiect specihc: comportarea
victimei in procesul agresional.
Victimologia este gtiinfa despre activitatea gi comportamentul
specific prin care este relevati triirea victimei in cadrul raportului cu
agresorul, respectiv qtiinfa despre etapele procesului agresional pornind de
la geneza, structura gi finalitatea acestuia.
Victimologia elaboreazd, categoriile qi conceptele care definesc relalia
victimd - agresor qi raportul agresiune - finalitate. Aceast[ relalie poate fi
cercetat[ din punct de vedere metodologic in cadrul procesului agresional
integral sau poate fi abordatl pe activitlli independente, in contextul acestui
proces. Ambele aspecte vor trebui insl cercetate simultan.
Opliunile victimologilor privind definirea victimologiei sunt diversificate.
Astfel unii dintre acegtia considerd cd victimologia reprezintd qtiinla
comportamentului qi personalitllii victimei raportatl la conceperea, reahzarea Si
consecinlele directe ale actului agresional asupra victimei. Victimologia relevl
cauzahtatea qi efectele agresiunii asupra victimei, ordinea ?n care se produc actele
agresionale gi limita reducerii acestota, respectiv toate actele agresionale cu un
conlinut clar: lezarea intereselor unei victime identificati sau care se va
individualiza in perioada producerii actului agresional, existAnd o legiturl clarl
de cauzahtate intre actul agresional qi efectul victimal.
Modul in care victima percepe, infelege, acceptd sau respinge violenfa
actului agresiv are valoare pentru stabilirea lanlului cauzelor qi efectelor
fenomenului victimal.
Guglielmo Gulotta precrzeazd c[ orice act agresional produce multiple
efecte victimogene, astfel cd prin victimologie se asigurd ,,studiul victimei unui
delict, al personalit[fi sale, al caracteristicilor sale biologice, psihologice,
morale qi socio-culturale, al relaliilor sale cu delincventul qi al relaliilor pe care
le-a j ucat geneza delictului".
E.A. Fatah in volumul,,Victima este vinovat6", considerd cd victimologia
ate ca obiect ,,elaborarea - printr-un studiu aprofi.rndat al victimei - a unui
ansamblu de reguli generale, de principii comune gi de un alt tip de cunogtinfe,
putAnd contribui la dezvoltarea, evolulia qi progresul fenomenului criminal, al
procesului criminogen, a personalitatii qi caracterului periculos al delincventului".
Conform acestuia, agresiunea este reprezentarea unui comportament particular,
cate, in realtzarea unui interes individual, determind agresorul s[ justifice
20 VICTIMOLOGIE
folosirea agresiunii (fizice sau psihice), ca fenomen al voinfei proprii, al culturii
sau al intdmpldrii
Victimologia prezintj condilia victimei situat[ in mediul social, starea
psiho-fizicd generald de vdtdmare agresionall (propor,tional[ cu intensitatea
actului agresional), interacliunea dintre victimb - ugt.ror qi social. Sintetic,
ob.iectul victimologiei il reprezntL in concepfia lui E.A. Fatah, tulburdrile
psiho-fizice (cu exceplia celor de tip maladiv), efecte ale actului agresiv care
afecteazdin mod direct echilibrul dinamic (biologic gi psihologic) al iictimei.

I. Gheorghiu-Brddet consider[ cd obiectul victimologiei, ca parte a

domeniului criminalitdfii, ,,care cuprinde consecinlele de orice fel produse de
criminalitate gi suportate de societate, populalie qi victimele infracfiunilor,'
poate fi completat qi cu interferenfele raportului dintre agresor gi victim6,
precum qi cu intervenlia sociald pentru restabilirea ordinii sociale.
In volumul,,criminologia generald romaneascd", definegte victimologia
ca ,,parte a criminologiei generale qi speciale care constd in totalitatea de idei,
concepfii, explicafii criminologice teoretice gi metodologice, despre realitatea
social-uman[ a victimiz[rii societ[lii, populaliei qi indivizllor, prin producerea
faptelor fenomenului criminalitdlii".
Acesta subliniazl faptul cd nu pot fi percepute separat conceptele de
agresologie qi victimologie, intrucdt cauzele agresionale gi efectele victimale
sunt inseparabile, ordinea qi inliturarea acestora fiind dependente de variabi-
litatea actelor individuale exercitate de participanli, precum qi de afectivitatea
trdirii acestora.

J.A.R. Calderon defineqte victimologia ca disciplind care, prin explicarea

cauzelor, studrazd victima frrd a planifica qi realiza o politicd a victimei. El
considerd cb obiectul victimologiei va trebui sd se refere la,,relafiile dintre victimd
- criminal, profilul victimei, relalia victimei cu societatea, acliunea de a deveni
victim[ qi victimitatea, comportarea victimelor, prevenireavictrmald, criminalul in
calitate de victim[, desp[gubirea victimei, victimele delictelor determinate (cu
caracter sexual, impotriva persoanelor, impotriva bunurilor)',.
victimologia trebuie s[ reprezinte un sistem de concepte, de principii, de
reguli, constituit pentru a se apdra drepturile victimei - din care sd decurgd
misurile de naturd social-morald gi juridic[ pentru a restabili situafia anterioai[
producerii agresivitdlii.
Orice agresiune este negativE" in sensul cd destabil izeaz6, o relalie
social[; trebuie sd aib[ un scop precis (chiar dac[ nu va fi declarat), care
urmdreqte schimbarea unor atitudini (comportamente) fald de persoana
agresorului sau a victimei. obiectul r"ictimologiei apare astfel ia fiind
reprezentat de acful obiectiv care constituie fenomenul de ap[rare qi ripost6 la
agresiune, consecinlele psiho-fizic-obiective zuportate de viitimd, acliirnea de
 VICTIMOLOGIE VICTIMOLOGIE 21

inlei proprii, al culturii recuperare sociall a victimei. precum 5i acliunea de prevenfie a victimizdrii.
J.A.R. Calderon porneSte de la premisa cI victimologia studiazd starea
r mediul social, starea persoanelor care au suferit -.un comportament antisocial" gi centreazd
:ionald cu intensitatea cercetlrile sale asupra profilurilor victimelor, participarea la actul criminal,
sor gi social. Sintetic, intenlionalitatea lor mai micd sau mai mare, responsabilitatea, necesitatea de a
:.A. Fatah, tulburdrile le despdgubi gi trata, relatia victimd - agresor gi societate - victime.
le actului agresiv care Comportamentul victimei, ca obiect al victimologiei va trebui s6 fie
hologic) al victimei. rapoftat exclusiv la raportul agresor - victim[ - societate sau prin prezentarea in
doui variante:
timologiei, ca pan1.;e a . agresor - victiml, urmdrindu-se conduita individuall a acestor factori
e orice fel produse de (acliunile - inacliunile exercitate in urma procesului psihic individual
ctimele infracfiunilor" privind agresivitatea, cdt gi victimizarea);
re agresor qi victim6, o victim[ - societate, pundndu-se accent pe manifestdrile de apdrare -
sociale. recuperare sociald, despdgubirea legald a victimei gi adaptarea
dehnegte victimologia mdsurilor de preven{ie generald gi speciald a victimei.
d in totalitatea de idei,
r-sice, despr e rcalitatea Latwabio-psihic[ a raporhrlui victimal in ambele cazurtare caracter social.
izilor, prin producerea Dac[ agresologia are drept obiectiv fundamental identificarea, trans-
formarea gi educarea agresorului, victimologiava evalua intercondilionarea qi
separat conceptele de interdependenla relaliilor agresor - victimd - societate, in cadrul raporturilor
e gi efectele victimale interumane generale.
lependente de variabi- Comporlamentul complex al victimei, tipurile de acfiuni, acte, situalii
:um qi de afectivitatea care au produs efectul victimal, particularit[file acestuia dependente de cauze
psiho-sociale multiple, vor fi esenlialmente informative privitor la specificul
agresiunii, la atributele moral-volitive ale victimei, la regulile de comportare
n6 care, prin explicarea (de un anumit tip) ale victimei, la consecinlele directe sau doar intenlionate ale
politicd a victimei. El victimizirii.
.relatiile dintre victimd
u actiunea de a deveni 1.3. Definifii pi comentarii - clarificiri conceptuale gi
r ictimal[, criminalul ?n terminologice
ictelor determinate (cu Rezultat al imbindrii binevenite a noliunilor ,,victima" gi ,,logos",
tt.
conceptul de victimologie iqi reclaml, cu tot mai multd insisten!6, un loc
ncepte, de principii, de individualizat in cadrul preocup[rilor sociologice, juridice, psihologice etc.
- din care s[ decurgd Dacd aceastl,,gtiin!d" a victimei, inilial a fost inclus[ in cadrul criminologiei, in
abili situalia anterioard prezent necesitatea abord[rii victimei in intreaga sa complexitate, impune
victimologia ca o disciplinl de sine stdtdtoare, gi asta, cu atAt mai mult cu cdt
estabilizeazl o relafie nici C.pen. qi nici C.pr.pen. nu acordl o atenlie deosebitd Jumdtdlii albe" a
r va fi declarat), care diadei criminogene: victimd - agresor.
'e) fa[d de persoana Conform dic{ionarului de psihologie (Ursula $chiopu), victimologia este
apare astfel ca fiind consideratd o ramurd a patologiei judiciare qi a criminologiei, care se ocupd cu
de ap[rare gi ripostd la studiul caracteristicilor psihologice ale victimelor inainte qi ?n timpul actului
le victim6, acfiunea de
 22
VICTIMOLOGIE
criminal, qi dup[ actul criminal, daci supraviefuiesc. in Diclionarul enciclopedic
de psihiatrie (c-tin Gorgos), te ap.eCiurd cd victimologia este o disciplind
qtiinlificd reprezentdnd ,,reversul criminologiei" in infelegerJa raporturilor
caie se
stabilesc intre victimd gi agresor in cadrul,,-omplexuiui Jriminogen,,.
in opinia noastr6, victimologia ar putea fi definitd drept o disciplin[ ce
face parte din categoria qtiinfelor socio-juridice ce se ocupd cu
studiul, in
dinamic5, al victimei, cu rolul acesteii in geneza actului traumatizant
-
victimizant gi relaliile ce se stabilesc in cadrul trinomului victimd - agresor
-
societate pe parcursul desfiqurb.rii, evolufiei (etapelor) procesului
criminal.
Definilia menlionatd situeazd victimologia irr cadrul gtiinfelor socio-
juridice qi accentueazd faphi c[ studiul victimei trebuie
s6 se facl in dinamicd,
in special in etapa anterioard agresiunii.
Proceddnd a$a vor putea fi surprinse elementele care contribuie la
declanqarea mecanismului patologic-agrisional la agresor, astfel inc6t
s6 se
poatd elabora o prevenlie adecvat[. Daci in cazul victimelor pasive,
care nu
stimuleazd in nici un fel comportamentul agresorului, ele devenind victime
in
mod intampldtor, prevenlia este in mai micd mdsuri operantd, in cazul
victimelor active, prevenfia capdtd, un rol major putAnd contribui uneori chiar la
salvarea acestora.
Prin victime active sau victime activante (Hans von Hentig) trebuie
infelese acele victime care, prin modul lor de comportament, stimuleazd,
activeazd, declanqeaz[ ancestralele dispozitive violente, crude, inumane aflate
in cripticul psihic uman. Se cunoaqte faptul c[ o serie de criminal i au relatat cd
pornirile criminale le-au fost determinate de imbrdc[mintea victimelor, de
mersul acestora, de felul in care vorbeau etc.
Pe cdt de adev5rat este faptul cd numai un psihic patologic poate recurge
la violenld pentru a-gi satisface instinctele ori convingerile mai mult sau mai
pufin aberante, tot atdt de real6 este qi situalia in care atitudinea,
finuta,
comportamentul unei persoane devin hotdrdtoare in manifestarea agresiv6 pe
care o provoacd, in mod intenlionat sau nu.
Ne punem ?ntrebarea cum ar reacliona un b[rbat adult, considerat
normal, in fa[a unei tinere femei, sumar imbrdcate, cu un comportament
provocator, aflatd intr-o zond mai pulin frecventatd. gi pe ldng[ care trece
intdmpl[tor? in rdspunsul la aceastd intrebare, trebuie uuui in u.d"r. faptul cd
fiinla umand, cel pufin incd, nu s-a transformat intr-o magindrie, intr-un robot
insensibil care are de indeplinit numai activitdfi utile pentru deservirea altora!
ratd, deci, cd hormismul, conform cdruia impulsurile instinctuale au rol
hot[rator in activitatea psihicd qi in comportamerrtul uman, este o conceplie
psihologic[ care nu a apdrutintdmpldtor.
Fdrd a incerca sd luim apdrarea de circumstan[d, a infractorului, nu
putem totuqi sd nu atragem qi noi atenlia asupra posibilitdlii inducfiei pornirilor
violente, agresive chiar de c6tre victim[.