Luc C;mober este farmacist, profesor de nutdtie la Facultatea de Far-

macie Paris-Descartes, geffrl serviciului de biochimie al spitalelor Cochin

PROF. LUC CYNOBER
qi Hdtel-Dieu din Paris. Este membru titular al Academiei de Farmacie DR. JACqUES FRTCKER
9i membru corespondent al Academiei de Meilicrni. De asemenea, e re-
dactor-gef al revistei Cunent Opinion in Clituical Nuttition and Metdbo'
lic Care.

Jacques Fricker este medic nutrilionist, autor al unor ci4i despre nu-
tritie ti sldbit care se bucure de male succes in rAndurile publicului larg
TOTUL DESPRE
odati cu aparilia bestraellenfii Le Guid,e du bien mnigrir. Cetcetdtor la
INSERIII, apoi nutrilionist la spitalul parizian Bichat, prede Ia mai muite
facultt i de medicind.
SU PLIM ENTELE
ALIMENTARE
Cele bune gi cele mai pufin bune

Tladucere din francezd qi note

de Nicoleta Neagoe

HUMAN ITAS
BUCURE$T1
 Cuprins

Redactor: Oana Berna

Copeda: Ioana Nedelcu
Tehnoredactor: Manuela Mi\ineanu
Corector: Anca Lacdtus
DTP: Drago-s Dumihescu, Veronica Dinu

Tipdrit la Paper Print - Brdila

Prof. Luc Cynober, Dr. Jacques Fricker

lntroducere.. ........... 15

Tout sur les compl'ments alimentaires

CopFight O Odile Jacob, 2017 PARTEA.NTAI
Suplimentele alimentare: mod deintrebuintare
O HUMANITAS, 2020, pentru prezenta versiune romaneasce
Suplimentul alimentar: cand, de ce, cum se-l iei?. . . . . ........2I
De ce sd iei un supliment alimentar?. ............22
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
Cine este consumatorul de suplimente alimentare? . . . . . . . . . . . 23
Cynober, Luc
/ Cum sd folose$ti corect suplimentele alimentare ... ....... ..27
Totul despre suplimentele alimentare: cele bune pi cele mai putin bune
prof. Luc Cynober & dr. Jacques Fricker; trad. din francezd qi note de Boala Alzheimer gi alte fonne d,e d.eclin coEnitiD .............. 31
Nicoleta Neagoe- - Bucuregti: Humanitas, 2020 Articulalii d.ureroase ............... .32
Contine bibliografie. - Index Inimd. Qidrtere ...........32
ISBN 9?8-973-50-6866-0 Digestie.. .............33
I. Fricker, Jacques Copildrie.. .............33
II. Neagoe, Nicoleta (trad.; note) Sarcind.... . . . . . . . . . . . . . . 34
614 Infectii $i imunitate .......36
664 Senzalia d.e ,picioare grele" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Memorie gi concentrare . . . . . . . .......37
A sld.bi, a slhbi, a sld,bi. . . . . . . . .......37
EDITURA HUMANITAS Piele, pdr Si unghii: frumusele prin nutricosmet;cd . . . . . . . . . . . . 41
Piata Presei Libere 1, 013701 Bucures,ti, Romania
Perinlenopauzd. . ........47
tel.0211408 83 50. faJ< 021/408 83 51
www.humanitas.ro
Sexualitatea .............48
Somnul ... .............49
Comenzi online: www.libhumanitas-ro Sportul Qi actiuitatea fizicd . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Comenzi prin e-mail: vanzad@libhumanitas.ro Sindromul premenstrual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
Comenzi telefonice: 0723 684 194 Tonusulgiformafizicd......... . . . . . . . . . . . . . . . . 53

CUPRINS 5
 Studiile ftiinlifice. . . . . . . . ; . . . . . . ............103
De la oamenii de gtiintd la guru . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . 107
Lobby-uri puternice .......110
Reclame devastatoare . . . . . . . , . . . . . . . . , . . . . . . .111
2. Suplimentul alimentar: despre ce vorbim? . . -.--.-.-56 Medicament la noi, supliment alimentar la altii:
Cehebuie sd9titi.......... - -_.5t exemplul ornitinei alfa-ketoglutarat . . . . - . - 112
Cateva ....
defnilii. ,............ . 67 De la url produs la altul ilerivatele unei nolecule ...........
113
De la aliment la suplimentul alimentar. . .......60 Consecint€ prost circumscrise:
Nevoi alimentare Fi aport nutritional recomandat (ANR) . . . . . . 61 unii fac pe ucenicii wdjitori , . . . . . , . ,.,,..,.114
Ategaliile privind suplimentele alimentare . . . , . , . 63 Un raport befleffcii/riscuri dintre cele mai aleatorii:
Ce spuae legislalia europeane .... ..........64 exernplul DHEA ,..,..,....., . 115
Organismele de reglementare 9i control. ,.,,.,....67 ,Prea mult" poate ff mai periculog
Aliment funclional, supliment alimentat decat,nu indeajuns" ............. 118
sau medicament rigti se Ie confi.rnzi? ......,.,.70 Pericolele mascate: sportul de performanld
Neu pl.alers itu the game: poate ff periculos, la fel dorinta de a semina
cu un manechin! ...........119
dispozitivele medicale (DM) ingerabile . '.. ....74
Pseudo-a.legalii, CuJegere de perle . . . . . . . . . . .......75 Uneori, suplimentul alimentar nu conline.,. nimic. . , . . , . . , . , 723
Pierderea unei ganse:
De la suplimentul alimentar la consumator: cand visul lnlocuiegte effcacitatea . , . . , . . , , . , 723
o filieri adesea opacd. . . . . . . . ,..,............ . 77 Nutrivigilenta. . . . . . .......725
O afacere infernali .....,..,,.,. . 77
Laboratoarefamaceuticeobscure... ....,....79 Darplantele? ................ - 127

...dar gi multe societdli serioase....... ,.,,.....84 Reglementiri lncurcat€ . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . , . , , . . , . . , , , 727

Putereanarketingului....... ...............84 Plantele nu fabricd elemente active
De unde sd ne procurim suplimente alimentare?. . . ., . ., . . . . . 86 pentru a ne ff pe plac ..........130
Hipermarketul .........86 Anumite plante sau pd4i din plante
Magazinzle specializate . . . . . - . - . - . ,...,..,..86 sunt comestibile... o dati . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . , 130
Farmaciile ............. 87 Ce cantitate de element activ contine preparatul? ........... 131
InternPtul .. ....... ... ,. .89 Plante cea buntr Der"szs medicamentul cel rdu. -. - -.... -... -. 131
Vd,nzarea prin corespondentd .. . ...,.........90
Rolul mijloacelor de informare ln atractia PARTEA A DOUA
pentru suplimentele alimentare . . . . . . . . . . . . . . 90
cum si alegi bine suplimentele alimentare
Facultatea. ..........,.,.92
Limitele recomandAr or agentiilor guvemamentale . . . . . . . . . . 94 155 de elemeote active eyaminate atent ..,..,.135
Ddm cuvdntul tribunalelor: exemplul vitaminei C . . . . . . . ., . . . 96 Acetogenine .......... .. 137
Alibiul formelor de medicind tradilionald ......... 97 Alge.. ............ .......... .. 138
$i dacd este vina Europei?. . , . . , . . . . . . . ......... 99 Aloe (extract) , . . . . . . . . . . . . 140
Aminoacizi cu lan! ramificat (ALR) . . : . .. . . . .', .,, ., . . . . . . 140
Consumatori, daci ali gti... . . . . . , . . . . . . . . . . . . 100 Anghinare (extract) . . . . . . . . . . . . . - . . . . . . . 74I
De la datele qtiiniifice la produsul finit, Antioxidanti . . . . . ....... ,.............. , 141
drumul e lung . . . . . . . . . . . . . , . . . 100 Antocianine ,. ...... , r..,, 145
Doza ........ ........,........ ..... 101 Argan ... .. ... ... .,.,.. 145
Dela aliment la suplimeltul alimentar. . .......102 Arginide . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146
Vectorul. ........ ... ... .,.. ,,.., 103 Aristolochic.(acid) ,...,.., ,.,,.., 147

CUPRINS CUPRINS 7
Armurariu sau ciulinul laptelui (extract). . . . . , . . . . . . . . . . . . . 747 Fitoestrogeni . . . . . . . . . . , . . . . . . 182
(extract)
Aroda .......747 ,i bufeurile ....--.....
Fitoestlogenii ... ....183
Ast€xantind ...,....,...., 747 nbestrogenii fi osteoporoza . - -.... -. ... ... .. 183
ATP (adenozintrifosfat). . . . . . . . . ., ., . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . 148 ntuestrogenii gi canaerul dz eAtu . . . . - . . - . . . . . . ' . . . . . . . . . 184
Bacopa (extract). . . . . . . . . . . . . . . . 148 Fitoestrogenii $i cre$terea ln greutate dupd mznopauzd . . . . . 185
Baobab (pulpa fructului) . . . , , . . . , . .......148 Fitoestrogenii, col.esterolul gi bolile cardiouasculare . . . . . . . . 185
Beta-alanind (sau acid 3-aminopropanoic). . . . . . . . . ., . ., . . . . 148 Fitosteroli qi fitostanoli . . . . . . . . . . . . . . . 187

Behine..,.... ... ...... ....... 148 Flavan-3-oli (sau flavanoli) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190

Bromelainl... .....,....... 149 Flavonoide .............,190

Busuiocul cerbilor, Mentha pul,egium (d,ei esenfial) ... ......749 Fluor..,.,. ..,.... '.192
Cafeine... ...,..,.... 149 Folali (vitamina B9) ...........192
Calciu.... ....................... 151 Fosfati&lserine ........... 194
Carnitini ... ................. 153 Fosfor ..... ..... ... , 195
Caroteo (sau betacaroten). . , . . , . , . . . .......... 155 Fucue . ....... ...... .... 195
Carotenoizi. ............,., 155 Galanga(pulberederizom)...... . . . . . . . . . . . . . . 195
Gama-hidroxibutirat (GHB) . . . . . . . . . . . . . . . 196
Casozepind (alfa) . . ............156 Garcinio cambogia (extract) . . ............... 196
Cat€chine.. ..........156 chimbir...... ..........197
Celastrol...,. ..........156 Ginkgo biloba (extract) , . . , . . . . . . . . . . . . , . . . . . . 199
Ceai (extract) ,,.,,.,, 157 . , . . . , , . . . 201
Ginseng (pulbere). .
Cetone de zmeura . . . . . . . . . . . . . . 159
, , . , . . , . . . 202
Glucorafanind qi sulforafan. . . . . . . , .
Chitosan.... . . . . . . . . . . . . . . 160
Glucozamini qi condroitini ........ .......... ' 203
Cisteini....... ................. 161 Glutamat (sau acid glutamic) . . . . . . . . -.. -..... 205
Citfiiina... ............ 161 Glutamini ...,.. 205
CLA (acid linoleic co{ugat). . . . . .......163 Grepfrut (extract de samburi) ...... ...........206
Coenzioa Q (sau ubiquinonb). ...... 164 Guarana , . . . . . . . . . ... ....206
Colagen.,.... ,.............. ... 166 Guggul ........... ....-......207
Creatind . . . . . . . . ............, 167 Hamei (extract) .......208
Crom..... ..........168 Hesperidini 9i naringini, . . . . . . . . . . . . . .,..,...208
Curcumine.. ..............169 Hidroxiantracenici (derivati) , . . . . . . ...... ....208
Desmodium (extract) .. .. ... ..........,. ....,. .... ..... 171 Hidror.i-beta-metilbutirat (HMB). . . . ...... ....209
DHEA ..... ..............172 Hidroxitirozol. ...........210
Diindolitmetan 3,3'(DIM) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . l'12 s-Hidroxitriptofan(5-HTP) . ......... ........211
Dovleac (ulei de seminte) ....... . , . . . . . ; . . . . . 173 Inozind .. ....... -....., 2ll
Drojdie de bere (Soccharon yces cereoisiae) . . . . . . . . . .. . . . . . . 173 Inozitol .. ....... '. -..,.... ..., 2ll
Drojdie rogie de orez (nonacoliad K). . .......173 Irvingia gabonensis (extract) .......... ., ,.. . 2ll
Dlrmbel, (Tbucrium chamaed.rys) . . . . . . . . . . . . . 175 Ispaghula . . . . . . . ,,,,.. .. .272
Eleuterococ (pulbere de rldncinn). ....,........ . 175 Izoflavone... ,......... ' t .... -......2\2
Ephedra (extract). .. ...........,.. 175 Kava-kava ..... -.. -.. -...213
Epicatechina Qi epigalocatechina-3-galat (EGCG). . . . . . . . . . . . 176 Kombucha... ,.... -.. -.....,213
Febritugina. ...............176 Konjac ........... ..........213
Fenoli qi polifenoli ,..,..,,..,.776 Ldptisor de matae gi alt€ produse ale stupului de albiae , , . , . zLL
Fibre. ....... ... . ... ..... 178 Lecitina 9i coline ......... 216
Fier...... 779 Lei gong fei (extract) ,..,. ....276
CU PRINS CUPRINS 9
 Licopen... ............ . 2I7 Srruguri 'exlract de tescovind) .

Lizind ..... ...........218 Struguri (extract de sdmburi) . .

Luteind... ............218 Sunatoare (extract)
Maca (pulbere de tubercul) . . . . . ............. .219 Superoxid dilmulaza,SOD\ .. . .

Mac-rosu (extract) ......219 Taurine. . . ....253

Magleziu . ............22O Tliplofan. . ....254
Mangan. -. ...... .....221 Usturoi rextracl. pulbere. uleil . . ....254
Melatoninri. ...........221 Propri?tdli dnliink(tioos? ... . ....255
Metisoare sau crozberry (extract) ............. .222 Proprielali anliconrcroase. . ... ....255
Metilsulfonilmetan (MSM) .... .............. .224 Prote?lie tordioDasculora ..... ....256
Metionind.. ............224 Vanadiu. . . ....254
Nopal (pulpd uscatd) . . . . . . . . ......225 Vitamine sub formd de cocktail. . ....254
Omega 3 .. .............225 Vitamina A(sau retinoli ...... ....260
Omega6... ............229 Vitamina B.l rsau liamina) ....267
Omega9.. ............230 Vitamina 82 (sau riboflavind). ....267
Papaia (extract) ........23f Vitamina 83 (sau niacindl. . . ....267
Papaine... .............231 Vitamina 85 {acid pantotenic\ . ....263
Poliamine alifatice: putrescind, spermine, spermidine. ... .. . . 231 Viramina 86 rpiridoxine,... . .. ....263
Potasiu... .............281 Viramina 88 (biotina) .. ... . . . ....264
Prebiotice. Viramina 89. ....264
............ .232
Pregnenolon. Viramina B12 rcobalaminal. . . . ....264
...........238 ....265
Probiotice. Vitamina C racid a.corbic). .
. . . . . . . . . . . . . 233
Vitamina D (calc;feroli).. ... ....265
Efectu asupra funcfiondrii intestinelot . . ........234 Vitamina E . ....274
Efectu asupra pielii. ............... .236
Vi!a-de-vje rosie . ....276
Efecte card,iouasculo.re . . . . . . . . ......237 Yam (extrac!) ....276
Efecte asupra greutd.tii. . . . . . . . . .............. . 237
Yohimbe reli racl de scoarldl. ....276
Efecte asupra imunitdtii . . . . . . ......237 Zeaxanlina
Probioticele gi cancerul ....... ............... . 237
Z:rAc......
Propolis... ............239
Psyllium.. ............ .240 Conclrzie .

Quercetind .......... ..241

Resveratrol. ............241 Testali-vd cunogtinlele qi oblineli
Ruscogenind. ... ......243 calificativul ,,consumator mediu avizat". . .
S-adenozilmetionind (SAMe). . . ......243
Schinduf (pulbere din seminte) ......244 .............283
(extract) Closar....
Sco4i$oard . . . . . . . . . . . . . .245
Seleniu... ............245 Bibliografie generala
SfeclS roqie de zahdr (fibre) ... ......246 Indice....
Shiitake 9i alte ciuperci chinezegti (pulbere) ..... ........247
Siliciu .... ............247
Simbiotice. ............247
Sinefrine.. ............ .24a
SpirulinS... ...........249
Stridii (extract) .........251
1O CUPRINS
 1

Suplimentul alimentar:
cAnd, de ce, cum s5-l iei?

,,Tot ceea ce este excesiv e lipsit de importanla."

Talleyrand
-

Suplimentele alimentare sunt la modd. Fie ci ne referim la

farmacii, 1a supermarketuri, la magazinele specializate sau
la Internet, oferta e abundentd. Dar numirul suplimentelor
alimentare inutile, ba chiar primejdioase, este mare. Din feri-
cire, existi s,i suplimente alirnentare care au o influenld bene-
ficd asupra sbndtdlii, forrnei fizice, pAnd pi asupra fmmusefii.
Totuqi, nu pentru oricine, nici in orice imprejurare. Fiecare
perioadd a vielii 9i fiecare nivel de activitate fizicd se carac-
terizeaze prin nevoi specifice, iar suplimentele alirnentare pot
ajuta la satisfacerea lor. Aqadar, suplimentele se definesc in
raport cu un anumit segment de populalie. Unii au incercat
sd afirme cd femeile reprezintd un segment aparte. O aseme-
nea idee nu poate fi acceptate pentru simplul fapt cd femeile
formeazd majoritatea popula{iei. in schimb, femeile insirci-
nate sau cele aflate la perimenopauzdl constituie segmente
de populalie cu nevoi nutrilionale specifice.
Pentru a putea vinde bduturi ,,energizante", allii au con-
siderat ci pitirnagii discotecilor reprezinte un segment anumit
de popula{ie. incd o eroare! Sportivii, pe de alti parte, au
nevoi specifice.

1. ,,in jurul" (peri) menopauzei: perioada de tranzilie care preced5

menopauza gi care se manifestd, in medie, pe la 40 de ani (n. tr.).

SUPLII"ENTUL ALIMLNTAR: CAND, DE CE, CUM SA-L IEI? 21

 De ce si iei un supliment alimentar?
' Cel mai bun motiv, cel care serveEte de altfel ca bazi pen-
tru reglementare, este acela de a compensa o insuflcien!d de
aport care conduce la o carenld reald sau presupusd. in Eu-
ropa, studiile de consum aratd ci aporturile de vitamina C si
D, de folali, calciu, magneziu, seleniu si iod sunt insuficiente
pentru acoperirea nevoilor. in plus, aceste steri de carenia se
schimbd pe parcursul vielii. De exempiu, cei care au peste 50
de ani sunt mult mai susceptibili de o insuficienti de aport
in vitaminele D Ei 812 si de folali. Modul de viatd este un alt
factor care trcbuie luat in considerare: sportivii, fumdtorii etc.
au nevoi nutritionale specifice.
Totusi, o ancheti realizati de Cr6docl, publicatd in 2010,
arata ca acest motiv nu cste valabil decat pentru o mic6 parte
a consumatorilor de suplimente alimentare. De fapt, contri-
bu!ia unui supliment nutritional la aportul alimentar total
poate fi considerabil: 18% din aportul de vitamina C Ia copil,
354l. pentru vitamina D qi 32% pentru vitamina 81 Ia adult.
. Sd te nenlii sindtos: acest motiv derivd din precedentul.
Domeniile avute in vedere sunt tonusul, imunitatea, digestia,
circulatia venoasA, ,,confortul urinar", menopauza. Poate fi
vorba de prevenirea bolilor cu grad mai mare de invaliditate
sau mai severe: bolile cardiovasculare, reumatismul, haluci-
naliile, diabetul.
Acest segment al pietei este in plind expansiune in special
pentru produsele care vtzeaz6, imunitatea, tulburirile oftal-
mologrce, cele genito-urinare.
' Sd nu imbitrdneqti. Cum populalia imbitraneqte, Si acest
segment este in plind expansiune. La ciucizeci de ani, omul
este in forrnS, are in general o stare de sdndtate bund, e incd
seducator gi asa vrea se rdmanii.
r Se fii 9i sA te menlii frumos: sd sldbesti (sau si nu te in-
glagi), sd ai o piele frumoasi, pdr frumos etc. Este vorba in
acest caz despre foarte prosperul sector comercial al nutri-
1. Acronim pentru ae Cetftre de recherche poti L'itude et I'obserl)atiolL
des collditiotB de uie (Centrul de cercetare pentru studiul si observarea
conditiilor de viale) (n. tr.).
22 TOTUL DESPRE SUPLII'4ENIELE ALII'lENTARE
r:os:neticii. Aceasti motivalie este in scedere din cauza unei
olcrte abundente si a faptului ci promisiuuile sunt rareori
{.iuute, in special pentru produsele de sldbit.
. SA ili reinsuqesti boala. Medicina a devenit foarte tehnici.
Sc acordd mai multd aten-tie bolii decAt bolnavului. Medica-
rlcntele sunt din ce in ce mai eficiente, dar au tot mai multe
cl'ccte secundare. De unde entuziasmul stdrnit de medicina
rrltcmativd..., care insI poate insemna mai putine Fanse pentru
lroluav (vezi p. 124).
. Si procedezi ca toati lumea. Comunicarea din gure in gurd
irr13ucnleazi alegerea de a cumpera suplimente alimentare
panLrt 25Vo dintre consumatori.
' in fine, qi nu este o glumi, !,2Vo dinfte femeile care con-
sum5. suplimente alimentare nu gtiu de ce o fac (rezultate ale
;rnchei:ei Cr6doc din 2010).
Astfel, in funclie de obiectiv (a slibi, a imbitrAri frumos
ctc.), virsti gi particularitdlile organismului dumneavoastrd,
vi veli simli mai bine cu anumite suplimente alimentare, insd
r)u cu toate. Pentru starea de bine, pentru sdnitatea dum-
rreavoastri, va trebui deci sd faceli o seieclie adaptat[ cazului
propriu. Ceea ce urmeaze in aceasta carte nu are alt scop
dccAt acela de a vi perrnite sb alegeli in cunoqtinle de cauzi.
Cine este consumatorul de suplimente alimentare?
in Franta, 20% dintre adulli consumi suplimente alimentare.
Conform unei anchete realizate de sindicatul fabricanlilor de
suplinente alimentare (Synadiet), marea majoritate (68clo) a
consumatorilor de suplimente alimentare sunt femei care iau
rcgulat sau foarte regulat un produs (787o dintre consuma-
lori), iar regularitatea consumului cregte odati cu vdrsta (707o
uu peste 65 de ani). Dar gi 11% dintre copii iau suplimente.
De fapt, suplimentul alimentar este asimilat unei forme de
rledicamelt alternativ care vindeci sau, Ei mai bine, previne
Lrolile. Este interesant de observat cd acum cAliva ani princi-
palii consumatori erau cei cu vdrste cuprinse intre 35 9i 50
cle ani.
SUPL MLNTUL AI IMEN IAR: CAND, DF CL, CUM ST-L ILI? 23
 Consumatorii aparlin cu precddere unei categorii socio-
profesionale inalte qi cei mai mad adepfi sunt recruta{i din
rdndul celor divor{ali. Tlebuie oare sd deducem de aici cd a
lua un supliment alimentar poate duce la divor!? Cei care
consume cel mai pulin sunt agricultorii qi funclionarii. ln
mod edificator, capsula gelatinoasd este forma cea mai apre-
ciatd de consumatori.
in Statele Unite, o serie de anchete redrlzale Ia nivel na-
lional de cdtre organismele oflciale de sdnitate (NHANES)
intre 2000 si 2010 ardta cd 106 milioane de americani (114
milioane astizi, adic[ peste un adult din doi) consumd in fie-
care zi suplimente sub formi de vitamine (in general mai
multe) qi de oligoelemente, in timp ce 24,2 milioane consumd
alte suplimente alimentare (in ordinea frecvenlei: calciu,
omega 3, extracte din plante), La fel ca in Franla, consuma-
torii sunt predominant femei, iar consumul creqte odati cu
mediul socioprofesional qi cu vArsta (7I7a dintre cei de peste
70 de ani iau suplimentel), iar cei mai in vdrsti consurnd mai
lrecvenl produse pe baza de planto. in general. e vorba de
indivizi mai activi decdt media.
O alti anchetd, publicatd in 2007 pi realizatd pe un egan-
tion de 278 persoane, arate ce cei care consumd in rnod regu-
lat suplimente alimentare au un comportament realmente
adictiv: mai mult de 507o dintre consumatorii obiqnuili de
suplimente alimentare inghit (in acest stadiu, nu existe un
alt cuvAnt) amestecuri de multivitamine, vitamina C, caro-
tenoizi, vitamina E, calciu, vitamina D, acizi graEi omega 3,
flavonoide, lecitind, alfalfa, coenzima Q10 cu resveratrol, glu-
cozamind qi anumite plante. Femeile consumd fdri nici o
problemi 9i acid gama-linolenic, probiotice, zinc, usturoi gi
proteine de soia. in medie, conform acestui studiu, consuma-
torii luau 17 nutrimente diferite in fiecare zi. Ati citit bine: 17
nutrimente in fiecare zi!
in Marea Britanie, o anchetd ara|d. cd,40Va dintre adulli
(intre 19 si 64 de ani) consume suplimente alimentare. Pro-
dusele cele mai populare sunt amestecurile de multivitamine.
Faptul cd lirile anglo-saxone sunt cele mai mari consuma-
toare de suplimente alimentare poate fl explicat prin convin-
gerea populaliilor lor cd existi un continuum intre aliment gi
24 TOIUL DESPRE SUPLIMENTELE ALIMENTARE
rrredicament, in vreme ce latinii le opun pe cele doue unul
rr ll,uia.
Conform unei anchete, iatd un ,,top 4" al motivaliilor de
r:rrmpdrare:
oboseala gi lipsa de vitalitale (26Vo);
menlinerea unei steri bune de sindtate (2lVo);
carentele alimentare (157o);
stresul (14%).
in Statele Unite, o anchetd de amploare, publicatd in 2013
1i realizatd pe un eqantion de 12 000 de adul{i, arate ce mo-
tivatia principald (45Vo dinfte cei sondali) este aceea de a
rrrcntine sau de a imbundtS{i starea generale de senetate. La
;x'r'soanele in vdrstd, motivaliile sunt gi mai bine definite:
plodusele cu presupus scop cardiovascular, osteoarticular,
rx rrlar sunt cele mai folosite.
I)e remarcat c5, global vorbind, in aceastd ancheth moti-
vr {ia suplete/frumusete este scezute.
r
in Franla, in 2014, produsele cele mai consumate aparlin
rrcgmentelor: tonic, stres qi sedativ, tranzit intestinal, sldbire.
( l;r si in Statele Unite, principala motivalie este menlinerea
,rrrrrirtitii, dar qi combaterea oboselii.
lnteresant este ci factorul motivalie variazd in funclie
rlc t:ircuitul de distribu{ie. intr-adevdr, conform unei anchete
llrrlizate in rAndul farmaciqtilor englezi qi americani, princi-
t,;rlr,lc motlve pentru a cumpera un supliment alimentar de
l;r lrrrrnacie sunt (in ordine): anemia, regimul, alcoolismul, sar-
, irr:r, oboseala, artroza, sportul) nevoile infantile, riceala, ner-
r .zit,irtea. Aceeagi constatare se face in Franla: suplimentele
,rlirrrcntare destinate luptei impotriva tulburdrilor de somn
, rrrrl cumpirate mai ales de la farmacie, in vreme ce produ-
lllr.rlc slibit sunt cumpdrate in principal de la parafarmaciel.
I j\4|tlazin in care se vdnd produse destinate menlinerii igienei gi
,rrrrrlrrl.ii, dar care nu sunt medicamente: articole qi aparate pentru
r1,r,.rr:r lrrrco-dentard 9i corporale, plante medicinale ;i produse derivate,
rrl, rrrr'i r'scntiale, produse dietetice, produse de puericulture, produse
t,, ,,lrr irt)licarea si intrelinerea lentilelor de contact, produse cosmetice
, ,l, rrl{ri.iire corporalS, dispozitive medicale etc. (n. tr.).
',I.I'. 'I./L\ IUL ALIMEN_AR: CAND, DF CE, CUI4 ST - IL ? 25
 La fel de interesant, o ancheti din Ar.rglia adaugi alte mo-
tivatii:
lipsa de incredere cu privire la conlinutul real de vitamine
gi minerale al alimentelor in urma tratamentelor, trans-
portului si conservirii lor (de Ia pomul fructifer la negus-
torul de trufandale, de exemplu);
- lipsa de entuziasm pentru consumarea anumitor alimente
recunoscute totusi a fi bogate in nutdnentul cutare sau
cutare (de exemplu, flcatul de vilel bogat in vitamina A sau
pestele bogat in omega 3);
tentalia de a se trata in agteptarea unei interniii in spital
- rrlapteze comunicarea pentru ca informalia sd fie accesibild
(legat de listele de afteptare interminabile din spitalele
britanice).
in fine, in rAndul franluzoaicelor insdrcinate, suplimen-
tele alimentare sunt percepute ca mai ieftine decdt medica-
mentele compensate de asiguririle de sindtate.
Consumul sau non-consumul de suplimente alimentare
intr-o anuroiti lare nu are legdturd cu o pozilie anume a
corpului medical, dupi cum precizeazi rezultatele studiului
Ocha. Despre asta, Jean-Paul Laplace scria:,,Numdrul ali-
mentelor care revendicd un beneficiu nutritional sau de sdn5-
tate cregte ca respuns la aEteptdrile consumatorilor. Aceasti
piate face obiectul unor mize industriale ;i comerciaie puter-
nice." Oare interesele unora genereazi produclia celorlalli?
Este povestea ,,oului sau gdinii": primul ou a dat naqtere
^a
primei giini, sau invers? In cazul de fa!6, probabil ci oferta
contribuie Ia generarea cererii, intrucat produsele in cauze ii
fac sd viseze pe consumatori.
Aqa cum vom vedea mai departe, principala sursi de in-
formare ($i de incitare la consum) vine din mass-media, din
partea familiei Ei a prietenilor, 9i in mich mdsurd din partea
profesionigtilor din s[ndtate, chiar daci medicii 9i farmacigtii
sunt la ora actuali tot mai solicitali de c6.tre pacienli si dea
rdspunsuri.
,,Consumatorul mediu avizat" este o noliune de drept utili-
zatd ca fundament pentru numeroase decizii din justilie. No-
tiunea aceasta pare total nebuloasi. Cine este,,mediu avizat"?
Dumneavoastrd? Noi? Vecinul de alS.turi? Lectura cdr{ii noas-
26 TOTUL DESPRE SUPLII'4ENIELE ALII'4ENTARE
l,re vA va face in mod cert ,,mediu avizali". Tlebuie oare sd
<listribuim chestionare pe scara mare pentru a putea apoi si
rrl,ribuim eticheta ,,consumator mediu avizat" sau,,foarte avi-
zat", ba chiar ,,extrem de avizat"?
Problema este arzitoare, intrucAt existi diferen{e in funclie
rlc sex (femeile manifestd mult mai mult interes decAt bir-
lr;rlii pentru informaliile nutrilionale), de vdrstd (persoana in
vrirsti se informeazi mai pulin, dar situafia este in curs de
schimbare) Ei de lari (locuitorii din nordul Europei sunt mult
rrrai inforrnali decdt cei din sud).
in practici, marile grrrpuri agroalimentare au ales si-qi
cclor mai putin,,avizati" dintre consumatorii lor. Aceasti stra-
l.r'gie are avantajul cd ii absolvb de orice culpd fati de obliga-
lir de a nu transmite o inforrnalie susceptibild de a fi ambigud
:nrr inseldtoare (a se citi referitor la acest aspect paragraful
rlospre legislatia europeand, p. 64). Nu este mai pulin adevi-
lrrl, c5, pentru a face fald riscului de abuz de lncredere legat
rlo credulitatea consumatorului, Ministerul Comerlului ame-
r ilun a pus in funcliune un sistem de linii telefonice gratuite
crrlc permit consumatorului si se informeze sau se depund
plrirgere doudzeci $i patru de ore din doudzeci si patru.
in Franla, consumatorul se poate duce pe site-ul Internet
rrl Anses (Agenlia nalional5 de siguranli sanitard a alimenta-
(rci, mcdiului qi muncii), care inventariazd opiniile comitetelor
,il cxpcrli gtiinlifici referitor la numeroase produse, printre
, rrlc 1i suplimentele alimentare.
Cum s5 folosegti corect suplimentele alimentare
I rr;r irrtc de a aborda chestiunea suplimentelor alimentare, sh
;rrrrirrtin cd o alimentalie variati gi echilibrati rdmAne pri-
rrr,rr rljali pentru senitate, formd fizicd, tonus Ei echilibru
1',,rrrlrrral. Nu transformali suplimentele alimentare in copa-
, rr I rlirr cauza cdruia nu se vede pddurea: pe de o parte, cdnd
rrrrrr'rnci bine nu ai nevoie, in majoritatea cazurilor, de su-
;,lrrr rcntc alimentarei pe de aiti parte, nici un supliment ali-
rrr.rrl.rrr sau cocktail de suplimente alimentare nu poate inlocui
\UPLIMLNTUL ALIMENTARI CAND, DF CF, CUM Si-I IEI? 27
o alimentatie echilibratd. Suplimentele prezinti totuqi inte- Tabelul ll. Exemple de suplimente alimentare
res, aqa ci sd invdldm si le folosim in cunogtinlEL de catz6'. pe bazd de nutrimente neesentiale
Distingem patru familii de suplimente alirnentare:
Arginind Cisteine Inozitol
- nutrimentele esen{iale, adicd cele pe care organismul ( larnitina Glucozaminh Fosfatidilserind
uman nu qtie sd Ie sintetizeze, dar care sunt indispensabile (larotenoizi Glutamin i S-adenosilmetionind
supraviefuirii; trebuie deci sd fle neapdrat introduse prin ( JI,A Taurini
( )oenzima Q10
alimentafie... sau prin suplimente alimentare; ( ireatine
- nutrirnentele neesen{iale: ca toate nutrimentele, sunt
derivate din alirnente qi au o acliune in corpul nostru. Sunt I Noth: uneie di4tre moleculele insiruite in tabelul de mai sus nu
considerate ,,neesentiale" intrucd.t fie organismul qtie si le sllnt autorizate in mod oficial in Franta.
fabrice, fle nu sunt indispensabile vielii;
- extractele din plante sau din produse naturale. Foarte Tabelul lll, Exemple de suplimente alimentare
adesea, utilizarea lor este ancestrald, bazAndu-se pe o ex- pe bazE de extracte din plante sau de produse naturale
perienfd milenari. Contin unul sau mai multe elemente
active, nu neapdrat identificate. Pornind de la anumite prc- llsl,uroi Fitoestrogeni Licopen
duse naturale, cercetarea qtiinlifici a izolat diverse mole- Al,3f Fitosteroli Limba-mielului
cule aflate la originea a numeroase medicamente (aspirind, Fucus Merigoare
t lrrlirini Garcinia cambogia Papaia
taxotere, digitalini...). in funclie de produse gi de doze, com- ( rlr!hine Ghimbir Polifenoli
ponentele lor pot avea un efect benefic asupra organismului, { i,ll i vcrde Ginkgo biloba Prebiotice
un efect nociv sau nici un efect: I lrii.osan Ginseng Probiotice
- cele care nu aparlin nici uneia dintre categoriile precedente, i'ii rlind Guarana Resveratrol
de exemplu DHEA sau melat.onina. (',)lilir Izoflavone Spirulina
{ 'rri urnind Ldptisor de matce si produse ale Vitd-de-vie roqie
Tabelele care urmeazd claseazd. principalele suplimente stupului
alimentare in aceste patru familii.
Srrplimentele alirnentare pe bazd de nutrimente esentiale
Tabelul l. Exemple de suplimente alimentare
rI r fi utile dacd aveli o carenta sau un deficit
rlx'lu I I) vd vor
pe bazE de nutrimente esenliale ,rlrrrrcrrtar, mai ales daci alimentatia dumneavoastre este
r,.rlusii sau monotonS.. Va trebui sd alegeli suplimentul ali-
Acid gama-linolenic Fier Vitami4a 812 rr.nlrr care corespunde nevoii dumneavoastrd precise, ca de
Calciu Folali (vitamina B9) Vitamina C ,,r r,rr r lrlrr:
Betacaroten Magneziu Vitamina D
Crom Omega 3 Vitamina E , r lcitr in caz de lipsd de produse lactate;
Seleniu Zrrrc lr, r n caz de lipsd de carne sau de peqte;
Tfiptofan 1r,'liv ii,rrmine (pi polifenoli, tabelul III) in caz
de consum redus
Vitamina A ,I llrrr:te si de legume;
Vitamina 86
,,rrrr11rr ll in cazul unui consum redus de peFte, de nuci, de

',1, r ,lr. rrrpitd. de nuci sau de soia.

28 TOTUL DESPRE SUPLIMENTELE ALIIVENTARE ,I 'I' IMFNT\.JL ALIVEN']AE: CAND, DI CE, CUI.4 SA-L IEII 29
 Principalele situafii cu risc de carenl; alimentarS Boala Alzheimer gi alte forme de declin cognitiv
{ lrrrn populalia triieqte din ce in ce mai mult, se dezvolti noi
Boli digestive Excludere de anumite familii
Alcoolism de alimente din motive de: lr,rli, in special aqa-numitele forme de tulburare cogr.ftivd, prin-
Anumite defi cienle genetice I rr, <:cle mai grave numdrdndu-se formele de dementi
senild
VArsti mai maie de 70 de ani (mai - gust;
trrrrrladia Alzheimer, de exemplu). in 2008, existau in lume
crcdinld religioasd;
ales pentru cei ca:re locuiesc :l l (lc milioane de oameni in varste care sufereau de demenld,
la azil) - probleme digestive;
rrr r rrcest numir se dubleazd o datf, la doud.zeci
adoptare de anumite de ani. Si- de-
Pierdere de apetit legata de rrrylrrr, va trebui sd. avem griji de milioanele de persoane in
regimud (macrobiotic,
anumite boli grave
vegetadan etc.); , rrrririr, de unde planul Alzheimer al guvernului francez.
Anorexie mentala probleme financiare
Cure de slebie Nu existe tratament curativ din simplul motiv ce meca-
rrrrrncle acestor boli sunt aproape necunoscute.
$tim totusi ce
rrrrrrl,lavorizate de stresul oxidant; existi aici o largd cale de
Oricare ar fi suplimentul sau suplimentele alimentare pe
rrlr:cs pcntru suplimentele alimentare, in special pentru vita-
care veti fi ales s[ Ie luali, urmdtoarele recomanddri vd vor
rrrrrr,.. minerale. anr ioxidanri. precum si aeizi grasi.
ajuta si faceli alegerea cea mai pohivitd:
I Incle dintre aceste formule antioxidante au rezultate in-

' Evitali si cumulali suplimente alimentare care

au aceeaqi
funclie; de exemplu, nu e nevoie st luali trei suplimente ali-
mentare diferite care se presupune cd vi oferd, fiecare, tonus
pentru intreaga zi.
r Evitati suplimentele alimentare supradozate, cumperate
, rrlljatoare in experimentele pe animale sau pe om pentru o
1r,'r'ioadi de cAteva siptamani, dar nu si-au dovedit qtiintific
, licrrcitatea impotriva bolii Alzheimer pe termen lung. O echipi
r., ol.ianA a examinat toate studiile clinice realizate pe aceastd
t, rri. Pornind de la 4 229 de articole gtiintifice, au selectionat
r

din statele Unite sau de pe Internet, care sunt adesea prea
concentrate, de unde riscul de toxicitate.
Cereti in prealabil pirerea medicului qVsau a farmacistului
' ,r, rrti studiali, o durati prea redusd de tratament, metodo-
dumneavoastra.
r Evitati curnpdrdturile pe Internet, in special dacd produ-
sele sunt fabricate in afara Uniunii Europene. Refuzali supli-
mentele alimentare ale ciror prospecte nu sunt in limba lirii
dumneavoastr6.
r fineli-vn sub observalie! Dupi ce ali luat un supliment
alimentar timp de una pdnd la doui sdptdmdni, vd simlili mai
bine? Sau, din.rpotrivi, mai riu?
. Daci nu ave-ti o indicalie medicali precisd, intrerupeli su-
plimentul alimentar cel pulin o treime din timp: de exemplu,
zece zile pe lund sau o lund din trei. Este bine ca trupul dum-
neavoastrd sa-$i pdstreze obiceiut de a funcliona firi supli-
ment alimentar.
r Aflali compozilia suplimentului sau suplimentelor alimen-
tare pe care ali ales sh il (le) Iuali, apoi citili in aceaste carte
rubricile care privesc ingredientele pretins active.
30 TOTUL DESPRE SUPLIMENTELE ALIMENTA.RE
r!:f (lo cxperimente clinice (referindu-se la un tolal de B 442
,1,, lnlnavi) vizdnd bolnavi de peste 6E de ani. per ansamblu,
r,,.slc studii nu sunt de bund calitate (numdr scizut de pa-
l,,f ic rnediocrd). Meta-analiza realizatd de acesti cercetAtori
,rlrli cd vitaminele din g:-upa B (81, 86, 89 sau folalii, B12,
rr rljrrc sau asociate) nu au, pane la urmd, nici un efect
asupra
,l, ,.linului cogaitiv (evaluat prin evolu,tia unui test unanim
',
,.rrnoscut, Mini-Mental Stote sau testul lui Folstein). Cdt
'
l, rlrle vitaminele antioxidante (C, E
Ei betacaroten), acestea
rr rrl oarecare efect belefic, dar la un nivel nesemnificativ
,lrrr punct de vedere statistic.
l,)stc foarte probabil ca, odatd riul fdcut, intervenlia si fie
rrrrrll prea tardivd. in schimb, este posibil ca aceste vitamine
., ;ribi o anumitS. importanld in preventie. E nevoie insi de
,lrrlri care si dovedeasc5 acest lucru.
SUPLIMENTUL ALIMENTAR: CAND, DE CE, CUM SA-L IEI? 31