F

0cun
potrlvl entru PR0FES0RI i

.t\*"
tz'\
DPIT
MIMfif,
Bucuregti,2019
 CUPRINS
autortlor
Prezentarea ............... 5
Cuvhnt-inainte............ .............. Il
Capitolul I. Despre cum se dezvolt[ copiii, jucindu_se,

Capitolul 2. Elemente de pedagogia jocului,

Nadia Laura Serdenciuc ..........17
Capitolul3. Repere ale dezvoltirii cognitive, afective
gi sociale la virsta pregcolari, Liliana &ujor......... .......23
capitolul 4 - J octri in funcf ie de domeniile de dezvol tare............ 27
4.1. )ocuri pentru dezvoltarea fizicil,a slnitilii
gi igienei personale ............2g
4.2. I ocuri pentru dezvoltarea socio-emolionali ................... 64
4.3. )ocuri pentru formarea capacitifilor gi atitudinilor
@ Didactica Publishing House, 2019
'liratc drepturile rezervate pentru limba romini'
in invl]are ......104
4.4. I ocuri pentru dezvoltarea limbajului, a comunicirii
Ni, io |;rrrc ;r ur.csrci lucrir.i nu poare fi reprodusi sau stocati flali acordul editurii.
qi a premiselor citirii qi scrierii ......... f 50
ISBN 97S-606-048-1 08-9 4.5. locuri pentru dezvoltarea cognitivl qi
cunoagterea lumii....... ...... 19g
lilitor: Florentina Ion
llctlrrctor: Ciina Palade capitolul 5. utiizareajocului in diverse contexte formative,
( itrt:ctor: Gabriela Ilincioiu D aniela Rdileanu, Liliana Buj oa N adia Laura Serdenciuc........... 253
[ )' I'l): ( ]ristina Dumitrescu
Lista jocurilor dupd domeniile de dez"voltare .............................257
)idacticrr Publishing House
I

lldul Splaiul Llnirii nr. 16, (lllditea Muntenia Business Center,

Lista jocurilor in ordine alfubeticd .........263
ctaf 5, 505, sector 4, Bucureqti Lista jocurilor dupdlocul de desfa;urare .................269
Comenzi qi infbrmalii: telefon/fax: +40 21 410.88 '14; +40 21 410'88'10
**"H:;ff,1ilr:1:n'"' Lista jocurilor dupdvdrstabeneficiarilor.............. ...275
 PREZENTAREA
AUTORILOR

Goordonatori:

Daniela nA[EeNU este inspector gcolar pentru educa]ie timpurie in

cadrul Inspectoratului $colar ]udefean suceava, membru in comisia
Na{ionali de specialitate qi al grupurilor de lucru pentru educafie
timpurie, formator gi coordonator al unor programe educalionale
nafionale gi judelene. A contribuit la elaborarea scrisorilor metodice
nafionale anuale, a documentelor de reformi specifice educaliei
timpurii (regulamente, programe, metodologii, documente curriculare
gi auxiliare didactice), coautor al unor publicalii nafionale in domeniul
educaliei preqcolare.

Liliana BUIOR este lec torla Facultatea de $tiin{e ale Educaliei,l}niversitatea

$tefan cel Mare din suceava, unde predfl disciplinere: psihologia edu-
cafiei, consiliere individuald gi de grup. Este doctor in psihologie
al universitnlii A/./. cuza raqi din 2014 gi membru aL colegiuJui
Psihologilor din Romdnia in calltate de psihoterapeut de familie qi
cuplu. Domeniile de cercetare sunt: reglarea emofional[, implica]iile
familiei in dezvoltarea emofionald a copilului, consiliere qi orientare
in carierd. A mai publicat Decalog tn Dialog. Despre devenire gi succes
tn cariera didacticd (coautor, 2or2), caiet de seminar pentru un studiu
activ al psihologiei educaliei (coautor, 2016), Reglarea emofionald.
Determinan{i, consecinle afective ;i remedii (2019).

Nadia-Laura SERDENCIUC este doctor in gtiin{ele educafiei, conferenfiar
in cadrul Departamentului de Specialitate cu Profil Psihopedagogic,
Facultatea de $tiinfe ale Educafiei, Universitatea $tefan cel Mare din
Suceava. Domeniile sale de competenld sunt fundamentele pedagogiei,
teoria gi metodologia curriculumului, teoria gi metodologia instruirii,
teoria gi metodologia evaluirii, educalia interculturall, politici
educafionale. Lucrlri publicate: Po litici educationale pentru promovarea
diversitfiii culturale tn mediul academic bucovinean (2011), Decalog in
Dialog. Despre devenire ;i succes tn cariera didactica (coautor, 2012),
Cultura diversitdlii ;i diversitatea culturald in politicile educalionale
contemporane (2016), Teoria ;i metodologia instruirii (2016).
Autori:
Sanda ACHIHAIE este profesor pentru invilimantul pregcolar la Grldi-
nita cu Program Normal Nr. 5 Suceava, responsabil de cerc pedagogic,
membru in Corpul Nafional de Experfi in Management Educa{ional,
membru in Consiliul pentru Curriculum - invifdmint pregcolar, in
cadrul Inspectoratului $colar |udelean Suceava. A publicat articole
gi materiale in cadrul unor publicalii recunoscute la nivel judelean gi
nalional, precum: Inova{ie, creativitate, performan{d, Creativitatea tn
didactica modernd, Calitate ;i diversitate in educalia timpurie.
Tatiana-Livia APETREI este profesor pentru invlfimAntul pregcolar la
Gridinifa cu Program Prelungit Prichindel Suceava, jude{ul Suceava,
membru in Corpul Naflonal de Experli in Management Educafional,
metodist, membru in Consiliului Consultativ gi Consiliul pentru
Curriculum - invl{lmAnt pregcolar, in cadrul Inspectoratului $colar
|udelean Suceava. Experienla in activitatea didactici s-a materializat
prin elaborarea gi publicarea unor auxiliare didactice pentru pregcolari
gi a unor articole de specialitate care au fost publicate tn cadrul unor
publica{ii recunoscute la nivel judefean gi na}ional, precum: Provocdri
moderne in educalia timpurie, creutivituttta la prescolari
si jcolarii
mici, Calitate Si diversitate in edut:alia timpurie, Observator tn educalic,
Maria Adina BORDEIANU este profesor pentru inv[lrmintul pregcolar Ia
Grldini{a cu Program prelungit prichindel suceava, instructor pentru
pirinfi in cadrul programului nafional de educalie a p[rin{ilor iducAm
asa!, autor de materiale de specialitate, cu participiri periodice Ia
sesiuni de comuniciri gi simpozioane nalionale, cu articole publicate
in reviste tipirite gi electronice de specialitate.
Andreea BULIGA este profesor pentru invifrmantul pregcolar Ia Gridinifa
cu Program PrelungitA.B.c. Suceava, formator in cadrul programului
judetean de pregitire a debutanliror Bazele
formdrii pentru profesia
didacticd, organizator al unor competifii jude{ene p.riru .opii, cadre
didactice gi p[rin]i, indrumltor de practicl pedagogici in colaborare
cu Facultatea de $tiinle ale Educa{iei din cadrul lJniversitdlii
Mare din Suceava, membru evaluator al unor concursuri judelene de
$tefan cet
creativitate didactici. Profesor cu atestat interna{ional de instructor
de dans, a oblinut premii numeroase cu copiii pregcolari la festivaluri
gi concursuri jude{ene qi na}ionale pentru copii (voinicelul).
Experienfa in managementul educafional s-a materializat prinparti-
ciparea cu articole de specialitate la sesiuni de comuniciri gi referate,
simpozioane na{ionale gi interna}ionale, apirute ulterior in reviste/
c[r{i de specialitate.
Emilia DAN este profesor pentru inviflmintul preqcolar, Gridini]a cu
Program Prelungit Prichindelul Rid6ufi, metodist al Inspectoratului
$colar fude{ean Suceava, cu o experienfl de 15 ani in activitatea de
management educa{ional. A publicat in calitate de autor articole in
publica{ii de specialitate recunoscute la nivel judefean gi nafional:
Natura - sursd de inspiralie pentru activitd{ile cu pre;colarii (in
publica\ia Mediul - o provocare pentru educafie,volumJ d XXIV-lea),
spectacol pentru necuvdntdtoare (in revista Experienle didactice nr,
6/iunie 2018), Rolul activitdlilor extracurriculare tn grddini{a de copii,
cei 7 ani de acasd... dincolo de cuvinte, proiect Educa{ional (in ziarul
Esenlial in educafie).
Cristina DASCATIUC este profesor pentru invlflm6ntul preqcolar la programe de invifare pe tot parcursul vie{ii - comenius gi comenius
Gr[dinifa cu Program Prelungit A.B.C. Suceava, coordonator de uni- Regio. A participat la elaborarea unor documente curriculare oferintl
tate pregcolar[, cu o experienfi de 17 ani ln activitatea de mana- gement exemple de bune practici, a contribuit la publicarea unor lucriri de
educalional, metodist al Inspectoratului $colar |udelean Suceava, referinfd in domeniul educafional, precum: proiectarea pas cu pas,
responsabil de cerc pedagogic. Este membru in corpul Nafional de Sunetul muzicii, Pic tn lumea literelor.
Experli in Management educafional, formator in cadrul Programului
Aspazia POPESCU este profesor pentru invd|lmantul pregcolar la Gridi-
judefean de preg[tire a debutanfilor Bazele formdrii pentru profesia
nifa cu Program Prelungit A.B.c. suceava, cu gradul didactic I,
didacticd, organizator al unor competilii judelene pentru copii, cadre
formator in cadrul Programului judelean de preg[iire a debutanfilor
didactice gi pirinli, indrumltor de practicl pedagogic[ in colaborare
Bazele formdrii pentru profesia didacticd, cu o experien{i de 16 ani
cu Facultatea de $tiinle ale Educaliei din cadrul Universitil1i $tefon
in management educa{ional, organizator al unor competi}ii jude}ene
cel Mare din Suceava, evaluator in cadrul unor concursuri judelene
pentru copii, cadre didactice gi plrin{i, indrum[tor de practictr
de creativitate didacti cil - Inovafie, creativitate, performanfd, avtor
pedagogicl in colaborare cu Facultatea de
al unor articole in reviste de specialitate, la sesiuni de comunicare, $tiin]e ale Educaliei din
* cadrul universitilli $tefan cel Mare din suceava, evaluator in cadrul
simpozioane nalionale gi internalionale: Educa{ia prin campanii
unor concursuri judelene de creativitate.
educalia de dupd sau de dincolo de grddini{d; Managementul calitdsii in
invd{dmhntul european - valori, concePte, practici; Promovarea inovdrii Adriana URSACHT este profesor pentru invilimintul pregcolar la Gridi-
prin dezv oltarea cre ativ ita{ii ;i imaginafiei.
nifa cu Program Normal plopeni, jude{ul Suceava, coordonator
al activitl{ii la nivel de comisie metodici, al unor proiecte locale gi
Carmen Iuliana ILIE este profesor pentru invif[mAntul preqcolar la judefene in cadrul unor programe nalionale, organizator de competitii
Gridinila cu Program Prelungit Prichindel suceava, cu gradul jude{ene pentru copii, cadre didactice gi pirinfi, cu participiri
didactic I qi cu o experienli de 2l de ani la catedr[. Experienla in anuale cu studii qi articole de specialitate la sesiuni de comunic[ri gi
managementul educalional s-a materializat prin elaborarea unui simpozioane judelene gi nafionale.
auxiliar didactic pentru nivelul de virstl 3-4 ani, domeniul om ;i
societate; Desendm, colordm, frumos ne comportdm, Ei participarea
anual[ cu studii gi articole de specialitate la sesiuni de comuniciri 9i
referate, simpozioane nalionale 9i internalionale.

Laura LAURIC este profesor pentru invillmAntul preqcolar la Grldinifa

cu Program Normal fdnddricd Suceava, cu gradul didactic I, o
experien![ de 19 ani in activitatea de management educalional 9i de
3 ani in activitatea de management institufional, metodist al lnspecto-
ratului $colar |udefean Suceava, formator in cadrul Programului
jude{ean de preg[tire a debutanlilor Bazele formdrii pentru profesia
didacticd Ei Metode interactive de grup, organizator al unor competilii
judelene pentru copii, cadre didactice 9i p[rin!i, evaluator in cadrul
unor concursuri judelene de creativitate didacticil:Inovafie, creativitate,
performan{d, Olimpiada creatiyitdtii. A participat la mobilitili ln
 GUUANT.INAINTE

Lucrarea de fap abordeazd, jocul in contextul virstei pregcolare,

accentuind dimensiunea sa formativfl, dezvoltat6 in cadrul activitililor din
gridini{i, care se fundamenteazd,lanivelul intenfiei de a declansa, orienta,
susfine gi desfbgura un proces eficient de invllare, in vederea stimullrii
dezvoltirii cognitive, afective gi sociale a copilului.
Volumul cuprinde un set de jocuri didactice, organizate in acord cu
reperele fundamentale in inv[farea gi dezvoltarea timpurie a copilului,
desprinse din documentele actuale de politic[ educafionall (Curriculum
pentru educa{ia timpurie, anexa la Ordinul Ministrului Educa}iei Na}io-
nale nr. 4.69412.08.2019), propunind modalitl1i de abordare a situafiilor
instrucfionale care imbin[ jocul cu invifarea in planul celor cinci domenii
ale dezvoltirii: dezvoltareafizicd,a sI.nltl[ii gi igienei persona]e; dezvoltarea
socio-emolionali; capacitlti gi atitudini fa{I de invifare; dezvoltarea limba-
jului, a comunic[rii gi a premiselor citirii gi scrierii; dezvoltarea cognitivl
gi cunoagterea lumii.

Maniera de prezentare a jocurilor valorific5 o serie de coordonate

pe care cadrul didactic le poate utiliza in proiectarea, organizarea s,i
desfrgurarea activit5lilor instructiv-educative din gridini{6, prin selectarea
acelor opliuni care reugesc si articuleze cel mai bine finaliti1ile educative
cu nevoile de formare qi dezvoltare ale copiilor.

Autorii
 GAPITOLUL 1

DESPRE CUM SE DEZVOLTA GOPIII,

JUCANDU.SE

tunci cind este vorba despre copilul mic, adulpi din jurul lui
remarci, cu predilecfie, achiziliile cantitative, vizibile, cele care
starnesc aprecieri, laude sau provoaci gi la alte acumuliri, de acelagi ordin.
I)ar oare cxfi congtientizeazd,pe moment faptul ci un copil este o persoani
complexl, cu o suml intreagi de comportamente, abilitl1i, deprinderi,
atitudini, cu nevoi diverse de cregtere qi dezvoltare qi ci partea vizibill, cea
pe care membrii familiei preferd si o puni in eviden![, uneori gi cadrele
didactice, este doar o micl parte?
in realitate, ceea ce qtiu copiii gi ce sunt capabili si facl la un moment
dat este mult mai mult decit ceea ce se vede gi decit aqtept[rile imediate
ale adullilor, fie ei prrinfi, fie cadre didactice, fiindci ceea ce dobindesc
copiii in aceastl perioadi constituie mai mult de jum[tate din ceea ce vor
invl]a toati viafa. De aceea, educalia copiilor este abordat[ holistic, gi nu
secvenfial, pentru a se putea pune, inci de pe acum, bazele dezvoltirii lor
viitoare, sub toate aspectele * emo{ional gi social, limbaj gi comunicare,
cognitiv-intelectual, fizic, atitudini gi capacitili in invifare.
Agadar, oricit ar uimi un copil cu ceea ce gtie sau poate si fac[, expri-
mind o calitate, o abilitate a sa, acest fapt nu este unul singular al dezvoltlrii
sale, care se manifestl de sine stit[tor, ci toate abi[telile, deprinderile
copilului reflecti intercorelarea mai multor abiliti1i, dezvoltarea pe un
anumit palier fiind condi[ionati de dezvoltarea celorlalte paliere ale
dezvoltlrii. Spre ilustrare, daci un copil gtie multe poezliqi le reciti frumos,
inseamni ci reugegte si igi regleze o parte din trlirile emo]ionale, expriml,
prin mimici, gesticl, cuvAnt, o serie de emofii, are abilitili de interactiune
cu adullii, alfi decit cei din familie; de asemenea, inseamni cL infelege
scmnifica{ia celor exprimate in buni m6surI, ttiizeazdtermeni qi expresii
noi, se exprim[ corect din punct de vedere gramatical, d[ expresivitate qi
scns celor spuse prin interpretare. $i nu este pufin! Agadaa partea nevizuti
a aisbcrgului este mult mai ampl6 qi mai complexi, reflectind o realitate
t'u atrordiri multiple, o trudl nevizutl gi negtiutl de multi lume, pentru
lirrrnarea copilului, dargi un intreg,,arsenal" de comportamente, deprinderi
qi abilitiEi ale acestuia, premise ale capacitililor de mai tirziu.
Ceea ce demonstreazd copiii la un moment dat este un rezultat al
competen{elor cadrului didactic, care gi-a folosit capaciti{ile personale
gi abilitifile, calitl1ile profesionale qi valorile pentru a da sens nevoilor
de dezvoltare gi inv6{are ale acestora. Tot el, cadrul didactic, este cel care
stabilegte care sunt metodele care stimuleaztr celmai bine copiii, le incura-
jeazd comportamentul natural explorator, le influenfeazd. gi determinl
implicarea in procesul formirii.
Cea mai la indemini gi cea mai utilizati metodd in invlfarea gi
dezvoltarea timpurie, cu valen{e psihologice, pedagogice, socio-emo[iona1e,
intelectuale multiple, este jocul. Or, se qtie, jocul este gi forma de activitate
fundamentali la virsta copiliriei timpurii, rdmAnAnd, de generalii gi
genera{ii, amintirea plicut[ a primilor ani de acasi gi de la gridini]i, a
copillriei. ]ocul este divertisment, sinltate, energie, dar jocul este qi muncl
qi invifiturl, lnsl copiii nu se joaci pentru a invifa, ci invafi mult mai uqor
qi firesc jucAndu-se
A te juca inseamnl a-(i folosi simfurile, a-]i exersa gandirea qi limbajul,
a vorbi cu juciriile gi cu cei din jurul tiu, a face cunogtinfl cu tine gi cu
ceilalli, a te descoperi, a te migca, a dansa, a cinta, a desena qi a imagina,
a construi, a cerceta si a descoperi, a analiza gi a compara, a experimenta
gi a exersa, dar, mai presus de toate, este plicere, bucurie, este via|[. Viafa
copilului. Dupi cum se vede, jocul angajeazd plenar copilul, fiind ,,pol al
t:xerci[iilor funcfionale in cursul dezvoltrlrii" 0ean piaget), presupunsnd
lrrgajare at6t pe verticala, cit gi pe orizontala activitifii psihice in general.
In literatura de specialitate, degi jocul este recunoscut ca un autentic
rrrstrument al minfii, de cele mai multe ori, acesta este doar o formd de
t'xprimare, un instrument, in contextul mai extins al inv[{[rii. prin joc
sc afirmi eul copilului, personalitatea sa; jocul contribuie la eliberarea gi
t'xtinderea eului, asigurxnd satisfacerea unei game foarte largi de trebuin{e,
rle Ia cele de explorare la cele perceptorii qi motorii, la trebuinfe de autoex-
Primare gi recunoagtere de citre a\ii, totul in raport cu ansamblul viefii
nrintale a copilului. ,,]ocul este vizut ca activitate predominant6 la virsta
crpiliriei, efectuatl de bunivoie, cu dimensiuni formative plurivalente
pc toati durata existen{ei umane, dar cu finalitili diferite, date de v6rst[,
tlc personalitatea qi de etosul cultural al fiecirui individ angrenat in joc,,
(( latalano, Albulescu, 201 S).
in acest context, al jocului, lucrarea de fa|[ vine si aduci un suflu nou,
innoitor, lirgind arealul metodelor folosite frecvent in gridinili. Concepute
cu mult[ creativitate qi frri a da bitli de cap cadrelor didactice, jocurile
inserate au multiple efecte: de a crea o stare de bunl dispozifie gi voiogie
copiilor, de a diversifica activitatea, de a-i dadinamism, de a sensibiliza, de
a ciuta noi sensuri, de a exersa, de a valorifica ocazii,abiliteF gi cunogtinfe,
dar cel mai important, de a contribui la dezvoltarea globalr a copiilor, pe
toate palierele sau domeniile dezvoltlrii.
in funclie de ceea ce urmireste cadrul didactic, jocurile din lucrare
lrot constitui, in unele cazuri, activitili in sine, care declanseazi situafii de
invilare inedite, orientate fiind de un descriptiv clar, de explicafii succinte
cu privire la num[rul de jucltori, materialele necesare, locul desftguririi
(interior/exterior) gi de prezentarea modului in care se practic[. Acest
tip de jocuri nu este creat de pedagogi, ci de practicienii de la grupi care
le-au experimentat gi au considerat cl pot fi adoptate gi generalizate in
practica de zi aa, zi, intruc?rt contribuie la stimularea fiecdrui d,omeniu
de dezvoltare specific preqcolaritrlii. Durata relativ scurti, acfiunea gi
interacliunea presupusi de fiecare joc, sarcinile stimulative qi elementele
de joc sunt selectate astfel incat s6 menfind o stare ludicl propice. Degi au
un parcurs logic qi reguli, acestea nu sunt constrAng[toare pentru copii qi
nu conduc la un demers rigid, coercitiv, dirijat in exces. Eficienla fiec[rui
joc rezidd tocmai din modul in care este provocat 9i menfinut interesul
copilului, dorinfa acestuia de implicare, modul in care confinutul propriu-
zis al jocului se armonizeazi, prin intermediul copilului, cu domeniul de
dezvoltare ciruia ii aparfine'
In alte situafii, jocurile pot fi doar o etapl a unei activitili (cea de
cirprtare a atenliei, cea a evaluirii de etapl sau finale etc.), caz in care trebuie
sii sc arrnonizeze perfect cu intregul complex didactic.
l)lurivalenfa acestor jocuri ne determinl s[ recomandlm a se aborda
in orice nroment al unei zile din gr[dini][; depinde doar de modul in care
rirtlrtrl didactic creioneazl demersul intregii zile, de obiectivele propuse,
r.'on[ittuturile inv[][rii, necesitatea de a stimula copiii pe unul sau altul
tlin clomeniile dezvoltlrii. Aqadar, intr-un scenariu integrat, in care se
nnnonizeazi mai multe secvenle de invl{are sau tipuri de activit[]i, jocul
p6ate fi liantul dintre acestea, elementul dinamizator sau linigtitol dttpd- caz,
punctul culminant, debutul sau epilogul. Depinde, deopotrivl, de lintele
pe care cadrul didactic le urmlreqte, de creativitatea qi disponibilit[file sale,
de nevoile copiilor.
Dinamica copiilor gi modul in care acegtia sunt atraqi de sarcini ine-
dite, exploratorii sau de anumite aspecte, imagini, activitlfi, implicl nu
numai reconsiderarea conlinuturilor abordate, ci 9i maniera in care se
efectueazl. De aceea sunt bine-venite jocurile; sunt esen]a copiliriei, re-
flectl dezinvoltura,libertatea,lipsa grijiloA lucruri care predispun mai mult
la creativitate, la inifiativi, la formarea unei gdndiri autonome prin glsirea
de solufii la diverse ,probleme". in etapa preEcolariti]ii, jocul teptezintb
modul de activitate natural, cel mai potrivit cu nivelul forlelor mintale 9i
fizice ale copilului, care implicl angajare 9i alegere de bunlvoie, libertate
totald de manifestare; este generator de cunoaEtere 9i autocunoaqtere, este
,,mintea care vrea s[ exploreze mai mult".
lntrucit minicolecfia de jocuri irnplici o interdependen{[ intre
cognifie, motricitate, dezvoltare fizicil, sociall qi emofionall, considerim
oportun a fi utilizati ca real instrument al educaliei.
DanielanAlrneNu
CAPITOLUL 2
ELEMENTE DE PEDAGOGIA JOGULUI
iecare zi a existenlei noastre poate fi abordati ca unitate de timp
ce insumeazi o multitudine de experienfe de invlfare, consumate
in contexte variate. Explorarea realitilii inconjur[toare, fie ea fizici sau
socialr, prilejuieqte o filtrare personalizati a stimulilor, soldandu-se cu
transformiri de ordin cantitativ sau calitativ in plan cognitiv, afectiv sau
comportamental. Interac{iunile cu realitatea imbrac[ forme particulare
in funcfie de cadrul de manifestare, determinind influen{a divergilor
lhctori externi, la care se adaugd varsta subiectului gi configuralia specificl
a trlsiturilor de personalitate, care ii sus]in atitudinea fa[[ de actMtatea
clesftgurat[, plaseazi acfiunile la un anumit nivel de inten]ionalitate gi dau
rnisura impliclrii sale.
o analizd a coordonatelor in spaliul c[rora se manifesti formarea
gi dezvoltarea permite delimitarea mai multor forme de activitate care
antreneazd fiin{a umanl simultan sau succesiv, intr-o not6 de dominanfl
sau intr-o perspectivl echilibrati: jocul, invd{area gi munca. F[r[ intenfia de
a le ageza intr-o ordine a importanfei sau de a le incadra intr-o cronologie
a manifestlrii, teoretizitrrle din spa]iul gtiinfelor educafiei le subliniaz6
valenfele inplanul stimuliriiproducerii schimbirilor dezirabile in structura
personalitafii gi marcheazl, permanenfa acestora ca prezen{l de-a lungul
intregii existenle umane. Din acest set de coordonate le vom alege pe acelea
care se subsumeazi jocului ca activitate gi vom opta pentru delimitarea unor
aspecte specifice ale desflquririi acestuia la virsta preqcolar[, identific1nd
in acelaqi timp o serie de argumente ale necesitrilii gestionlrii jocului din in acelaqi timp calea unor noi schimbiri, ca rezultat al invlf1rii generate de
Ei
cxersarea activitifii de joc.
punct de vedere Pedagogic.
definilie a jocului trebuie s[ se fundamenteze Copilul, atunci cind se joacl, inva[[. Prin urmare, o cale de a genera,
incercarea de a formula o
facilita qi orienta procesul de invifare este reprezentati de integrarea
pe o atitudine prudent[ prin raportare la contextul general in care.se
unei cleliberati a jocului in procesul didactic. Putem vorbi de o metamorfozd a
manifest[ jocul, gi anume: viafa ins[gi. focul poate fi apreciat la nivelul
procesului de invilare, asociat[ unei conduite ludice, care printr-o sumi de
operafionalizlri cognitive, atitudinal-afective qi comportamentaie, care
acliuni cu caracter pedagogic transforml o inten]ionalitate (stabiliti prin
se construiegte in prelungirea unui firesc al existenfei, frri
a ieEi insi din
al', 2016), proiectarea activitlfii didactice) in realitate. Degi declangarea conduitei
cadrele ei. Dupi cum subliniazl Schechner (apud B. Mardell et
cle joc nu este condifionati de prezenfa unor repere externe, ci vine mai
jocul nu e un mome nt de tntrerupere a vie{ii obignuite, ci se construieqte ca
degrabi dintr-o disponibilitate afectiv-atitudinall a pregcolarului, din felul
un continuum de experien{e, insofegte existen]a qi g[seEte niEele prin
care
sau de a fi, varietatea gi complexitatea beneficiilor, care se constituie ca
si se strecoare, frcindu-Ei din cind in cind simlitLptezen\a cu o intensitate cf'ecte implicite ale acestei conduite, este stimulat[ de focalizarea conduitei
sporita gi hrdnind celelalte momente ale cotidianului prin prospelime, de joc la nivelul unei sarcini didactice, iar acest lucru antreneazbo sum[ de
prin puterea de a vedea altfel lucrurile, printr-o atitudine relaxatl, prin decizii cu caracter pedagogic, care trebuie si permiti ancorarea jocului in
cleschiclere gi libertate de miqcare. E. Wood (2005) integreazi
jocul in
rnecanismele func{ionale de tip curricular, flrl a-i ripi jocului frumusefea
procesul invl]lrii pe tot parcursul viefii, intr-o perspectivl inseparabill, qi prospefimea, oferind copilului posibilitatea de a alege.
dati de valenfele multiple ale jocului in planul invlf[rii 9i dezvoltlrii. Din punct de vedere pedagogic, aprecierea jocului in calitate de
|ocul se impletegte la vArsta preEcolari cu un firesc al
existenlei'
r:ontext al lnvlfirii 9i de componenti cu valoare instrumental[ in planul
Plicerea jocului susfine dinamismul manifest[rii, contrabalanseazl efortul interiorizirii cunoagterii nu reprezint[ singurele modalitilli de abordare.
implicirii gi surprindeprin spontaneitate, oferind motivalia continuitilii Samuelsson qi Carlsson (2008) suslin necesitatea unei abordiri integrate
in absenla delimit[rii unui scop precis. uneori jocul constituie un prilej de ir jocului cu inv[]area in context didactic, prin valoriftcarca creativitlfii, a
evadare din calea unei realitl]i copleqitoare prin noutatea, varietatea
sau
inifiativei gi a reflecfiei asupra semnificafiilor, la nivelul lor de infelegere,
pe
complexitatea elementelor care o compun. Alteori permite exersarea, intr-un demers similar acfiunilor pe care le efectueazi copilul in contexte
baza unor acliuni simulate, a unor abilitef dobandite in contexte
variate' rlistincte de cele formative, dezvoltate prin activitlfile din gridini]i.
constituind o etapl premergitoare a transferurilor specifice 9i nespecifice' Percepfia contemporani asupra jocului plaseazi intr-un raport
Energia consumat[ in activitatea de joc nu se plaseaz[ sub semnul unei interesant pluralul gi singUlarul, in momentul in care antreneazl din ce
componente lipsi in planul funclionlrii personale, ci are potenlial
rege- in ce mai intens componenta tehnologici, plasind obiectul cunoaqterii Ei
neratirr, multiplicindu-se chiar in momentul activlrii si valorific[rii
ei' cxploririi lntr-o lume virtuall: pe de o parte, vorbim de o diversitate de
psihofizice, (orme qi de posibilit{i de alegere, de o multitudine de stimuli, accesibili
|ocul presupune antrenarea gi exersarea unor componente
articulAnd qi dimensiunea social[, in calitate de context al manifestirii 9i insi printr-o gaml limitat[ de simfuri (vizualul fiind uneori suprasaturat),
de orientare finalistl, din perspectivl integrativl' pc de altl parte, de o redimensionare prin sc[dere a numirului de jucitori
planul unei implic[ri active necesari desfhgur[rii unui joc (uneori fiind posibill doar abordarea
)ocul gi invllarea se poten]ea zd,teciprocin
asubiectului in explorarea realitilii. Desfhgurarea jocului se fundamenteazil individuali sau asistlm la situatia limitlrii interacfiunii sociale prin simpla
inregistrare a unei prezenfe virtuale care executi migclri in opozi[ie,
pe o serie cle trchizifii clin experienfele anterioare de invafare, deschizand
accentuend abordarea de tip competifie, la nivel de joc). lnftebarea: De-a
Pcntru explorarea mediului naturar, preocuparea pentru
ce te joci? pilegte astfel in fala intrebirli: Ce joci? Efortul de transfigurare a sesizarea un.r
lcgaturi cauzale gi interesul pentru descoperirea
realitilii in plan imaginar, ca motor al dezvoltirii creativitd{ii &e+ul pe care unor noi semnificafii ale
<'lcmentelor realitdlii inconjurdtoare,
il incileca un copil, inchipuindu-qi c[ struneqte un armlsar nilrlvaq),: de-a in contextur impirtiqirii bucuriei
ltrirr joc cu alp copii. D.S. weisberg, K. Hirsh-pasek
caldre(ii, de-a cavalerii, este inlocuit de transfigurarea realitilii in plan virtual gi R.M. Golinkoff (20t3)
t',nsideri c5. buna gestionare a emofiilor, motivafia
(realizati deja de creatorul jocului), unde poli da comenzi unui c[lire] care, qi creativitatea copiilor
sunt optimizate prin exersarea jocului
in consecin!6, strunegte un arm[sar pe care il vezi pe ecranul tabletei sau al ghidat de inifiativele formative
vt:nite din partea cadrului didactic.
calculatorului (!i se ofer[ astfel posibilitatea de a opera intr-un alt plan al
op{iunilor, care are ins[ un corespondent similar in plan concret-senzorial, Bucuria jocurui este deprini atunci
cdnd este dublati de mirarea
r:libcrAndu-te de efortul imaginativ gi favorizflnd o procesare cognitivl de ropilului in fala descoperirii noului
sau a identificrrii, prin raportare la
lll tip), juc[torul fiind determinat si se orienteze mai des dupi coordonate t'lcmentele deja cunoscute, a unor
dimensiuni mai pufin accesibile ra o
cc [in de rapiditatea reacliei, orientarea in spafiu, form6, culoare, migcare lrrirni incercare de exprorare. Recomandlm ca aceasti
atitudine si fie cur_
gi care doar citeodati lin de strategia de acliune. Rlspunsul la intrebarea: tivatd printr-o griji a impreuni descoperirii
rearitaFi inconjurdtoare, in
Cu cine te joci? parc a nu mai fi de actualitate, atAta timp cit oferta de jocuri Planul unei rela{ii de colaborare autentici dintre copii gi
cadrul didactic,
care pot fi abordate in perspectivl singulari este destul de consistentl. in ( ir urmare a unor demersuri
consistente de interpretare, de semnificare gi
aceste condilii, dincolo de sarcina didacticl asociati unui joc desflgurat in rlc corelare a componenteror sale.
ElemenfuI-surprizi, deseori varorificat in
instituliile de inv6{6mint pregcolar, cadrul didactic are responsabilitatea Planul jocurilor didactice, este o condilie necesari in
acest sens, dar nu qi
stimulirii copiilor in vederea redescoperirii bucuriei jocului impreuni, in suficienti, fiind legat de o prezenli neaqteptatl,
pe cdnd mirarea se asociazi
contextul reconsideririi materialelor de joc pe care Ie oferi mediul real, ca trrrei sernnificafii atribuite acerei prezen+eneagteptate
care nu uimegte doar
ptrnct de plecare pentru semnificarea personalizatd.giin acord cu nevoia de prin sine' ci gi prin posibilitatea de a
deschide calea unor alte prilejuri de
joc a participanfiloa in vederea unei stimuliri adecvate ln planul dezvoltirii
rrimire.
cognitive, emofionale, fizice qi sociale.
Cu alte cuvinte, in afarddea-ltnvd{apepregcolar prin joc,o preocupare
distincti a cadrului didactic ar trebui si fie aceea de a-l inv[fa pe pregcolar Nadia Laura SERDENCIUC
sd se joace. Dincolo de cdutarea unei atractivitlfi, in planul specificului
IIIBLIOGRAFIE:
confinutului gi al materialelor utilizate, copilul trebuie si depigeasci
. Mardell, B.; Wilson, D.; Ryan, I.; Krechevsky,
bariera lui nu atn cu ce sd md joc, pentru c[ multitudinea de posibilit{i de M.; Ertel, K.; Baker, M. (2016). Towards
a pedagogy of pray' cambridge, MA: Harvard Graduate
acfiune nu este determinati doar de varietatea obiectelor pe care copilul le School of Education
' Samuelsson, I.p.; carrsson, M.A. (200g).
The playing Learning chird: Towards a
are la indeminl, ci gi de atitudinea pe care o are fa!6 de aceste elemente: ca pedagogy ofearly childhood. scandinavian
rournal of Educatiinar Research, 52(6),
op[iuni finite de abordare sau caalternative infinite, potenfate de imaginarul pp.623-64t
care suplinegte realul. Aici este importantd intervenlia cadrului didactic, ' Weisberg, D.S.; Hirsh-Pase( K.; Golinkoff
R.M. (2013). Guided play: Where
care trebuie si utilizeze intr-o manieri creativi resursele oferite de mediul curriculum Goars Meet a playfur pedagogy. rn Mind"
Brain and Education,yor.T (2),
pp. 104-112
inv[fdmint disponibile, si incurajezein acelasi timp
natur:rl gi rnijloacele de
. Wood, E. (2005). Developing a pedagogy
of play. In A. Anning, |. Cullen, M. Flecr,
posiltilitatca multiplelor lor intrebuinfhri, sI suslini curiozitatea copilului
Early childhood Education: society aidtutture.
sage publications, l.ondon
 CAPITOLUL 3
REPERE ALE DEZUOLTARII COGNITIUE,
AFECTIVE $t S0CIALE LA VARSTA
PRE$C0LARA

pecialigtii in psihologia virstelor susfin c[ perioada copiliriei mici

(ca vArstl generali), respectiv pregcolaritatea (ca virstl qcolari)
cste una dintre cele mai intense etape ale dezvoltirii. Acum au loc primele
interacfiuni cu mediul social extins, copilul incepe s[ petreacl un timp
semnificativ in afara familiei, interacfioneazl, cu adul1i, cu alli copii de
vtrsta lui, rlspunde solicitlrilor, dar gi provocirilor, rezolvd probleme,
inva{[, explorcazd,, se confrunti cu multe experienfe care au caracter de
rroutate absolutl (exemplu: stl departe de cas[ pentru citeva ore, petrece
timp qi desftEoari activitifi intr-un grup mare, invafi intr-un mediu
<tr ganizat gi structurat).

Experienfele de invifare conferl dezvoltlrii pregcolarului ritm gi sens

in condiliile in care sunt corelate cu particularitilile specifice acestei etape
de virsti. Astfel, o serie de teorii privind stadialitatea dezvoltirii cognitive
(Piaget, 1956; case, 1884) ofer[ repere care construiesc portretul pregco-
larului din perspectiva achiziliilor in planul cunoaqterii lumii inconju-
ritoare. Gindirea pregcolarului este una de tip preoperafional; pentru
un prescolar, lumea inconjur[toare se roteqte in jurul lui, rispunsurile la
intreblri il privesc pe el gi propriile puncte de vedere. Gkndirea egocentricd
nu- i permite si igi schimb e perspectiva. D e exemplu, o fetili nu poate inf elege
cir gi rnama ei este fiica cuiva sau c[ pur gi sinrplu unclc obiecte se vid altfel
dacir sunt privite din unghiuri diferite. De accca, atunci cAnd comunic[,
pregcolarii ignori vorbirea celuilalt, selecteazl informafia Ei lasi deoparte
detalii importante pentru infelegerea unei povegti (Pressley & McCormick,
2007). PreEcolarul are dificultifi in realizarea unor sarcini de conservare;
pentru el, schimbarea aspectului inseamni schimbarea cantit6{ii, iar
tspectul este de multe ori esenlial in aprecierea unei situalii (exemplu:
run kilogram de lAn[ va fi perceput ca fiind mai greu decAt un kilogram
rlc cuie) deoarece gindirea este dominati de percepfie. ]ocul simbolic qi
dczvoltarea proceselor cognitive (imbaj, memorie, gindire) sunt dou[
tchizifii specifice acestei virste, care se suslin reciproc. Acest aspect este
lirarte bine surprins intr-un experiment realizat de Baker-Ward, Ornstein
& l-lolden (1984). Copiilor preqcolari li s-a prezentat un set de jucirii.
lntr-o condilie experimentali, copiii se jucau pur gi simplu cu juclriile, in
cealalti condilie experimental[ li se cerea s[ lini minte juc[riile cu care
interaclionau. Condilia experimental6 legati de memorarea juclriilor
a schimbat in mod esenfial modalitatea de interac]iune cu juclriile gi,
implicit, procesarea informaliilor. Aceqti copii au privit mai mult juclriile,
le-au numit, in schimb s-au jucat mai pulin cu ele, iar la final nu gi-au amintit
mai multe jucirii decit ceilalfi copii care doar s-au jucat. Agadar, la aceasti
virsti, dezvoltarea memoriei gi a altor procese cognitive se rcalizeazl, in
mod firesc, in timpul gi prin intermediul jocului. Conform Teoriei lui Case
(1984), care plstreazlacelagi caracter stadial privind dezvoltarea gAndirii,
este foarte important feedbackul cu care educatorul insofegte gi ghideazi
incerclrile copilului de a efectua diverse sarcini. in urma feedbackului,
activitilile se perfecteazi gi, ulterior, devin automatisme gi deprinderi.
Experienfele emofionale din copillria micl sunt cele care definesc
competenlele emolionale ale pregcolarului. Congtientizarea propriilor
emo{ii, dar gi ale celorla\i, abilitatea de a utiliza limbajul emofional,
empatia, coping-ul adaptativ prin raportare la situalii emolionale aversive
gi distres reprezintl abilitnfl concrete care definesc competenfa emotionali.
La rindul lor, abilit{i cognitive precum: achizi}ionarea limbajului,
inlelegerea cauzalitl1ii, capacitatea de transfer, de generalizare, capacitatea
cle reglare a atenliei reprezinti achizilii care modeleazl comportamentul
socio-emofional al pregcolarului. Dac[ pAn[ la virsta de 2-3 ani abilitifile
de reglare emofionali erau dependente de ghidajul adulfiloa treptat, prin
interiorizarea regulilor gi dezvoltarea limbajului, copiii devin capabili si
iqi regleze singuri emoliile. Achizifionarea cuvintelor care descriu diverse
emolii (exemplu: trist, furios, supdrat, frustrat) reprezintl o prerechizitl
pentru reglarea emofionall. Una dintre metodele eficiente de prevenlie
a agresivit[]ii este educarea copiilor in scopul identificirii gi denumirii
corecte a emo{iilor pe care le trliesc ei ingiqi sau persoanele din jurul lor. La
aceast[ vArsti, jocul poate avea functie protectivi chiar in cazul copiilor care
manifesti orientare vizibill c[tre emo]ionalitate negativ[ (Eisenberg, 2006).
Aceast[ interacfiune dintre dimensiunea cognitivl gi cea emotionall
este foarte bine surprinsi de cercet[torii care s-au ocupat de Teoria Min[ii
(Theory of Mind - ToM). ToM este o capacitate cognitivi semnificativ[
ce apare intre 3 qi 4 ani si care consti in abilitatea copilului de a intui
inten{ionalitatea unui alt subiect (a unui alt copil). Astfel maturizarea ToM
din perioada pregcolaritllii faciliteazd.interacfiunile sociale. Acum, copilul
igi dezvolt[ abilitatea de a in]elege stirile mentale gi triirile emo{ionale ale
celorlalli gi isi construiegte teorii coerente despre gindurile gi dorinlele
altor persoane, pe care le ia ca reper pentru a-gi modela propriile acfiuni
- theory of mind (Lightfoot, Cole & Cole, 2013). Copilul inlelege c[
emofiile depind de dorinlele Ei agteptirile unei persoane si, mai mult decit
atit, c[ el insuqi poate influen{a emo}iile altei persoane prin ac}iunile lui.
Aceasta presupune o trecere la un nou nivel de infelegere, infelegerea
perspectivei celuilalt. Astfel, jocurile de echipi, in cadrul clrora copiii
invafi s[ interac]iofleze, si ddruiasci, s[ impart[, si coopereze, reprezintL
acazii practice de exersare a empatiei, de dezvoltare a comportamentelor
dezirabile in context social. Privitd din perspectivi stadiall (cf. Erikson),
dezvoltarea sociali a preqcolarului se plaseazi in etapa inifiativd/retragere.
Vine din stadiul autonomie/retragere, la nivelul clruia a internalizat
abilitatea de control asupra mediului, virsta pregcolaritl1ii cresctnd gradul
de autonomie, concomitent cu conformarea la roluri sociale gi respectarea
standardelor morale. Acum, preqcolarul face distinclia dintre bine qi
riu in funclie de asocierea dintre ac{iunile sale qi recompensi - stadiul
hedonismului instrumental naiv (cf. Kohlberg). Raportarea la pirinte qi
mai ales la rlspunsurile cornportamentale ale acestuia la actiunile lui di
s('lls $i sctrrlrilicrr(ic irt tlistinc(ia dirrlt"c ltittt' si t':ttt, pet-lltis rsi Itt'lrt't rttis'
rrcccptal $i ncac(-c[)tat. Oopilul cste scnsibil lrt strutditrclele aclultLrlrri ;i
rlcvirrc ll'ustrirt atur-rci cind nu reugegte si le indeplineasca sau fericit atunci
cirrcl comportanrentul lui este recompensat. La aceaste virsti este ins[
tlcoscbit cle important modul in care adultul conecteaz[ ac]iunile copilului
t'rr riispunsurile sale. Aceasti conexiune creeazl premisele pentru un
torrrportament adaptativldezadaptativ in mediul social. Exemplu: un copil GAPITOLUL 4
t :irrria i se cumpiri juciria de indatl ce incepe si pling[ in magazin inva]l
t:i lrlinsul are un rol semnificativ in indeplinirea dorin[elor gi astfel il va
:r( ( ('sir dc cite ori doregte si primeasc[ ceva. Astfel, plinsul este int[rit prin
Jffiffi[JffiE HN ffiUerffiTfiH mffi mffi[WffiMIHLE
r ('( ( )rnpcnsi Ei capdt[ o funcfie instrumentali in comportamentul copilului.
Mffi ffiffiA1f,ffiLTAMffi
Si irr corrtextul dezvolt[rii morale, jocul gi juciria reprezintd mijloace prin
(.u (' (opilului poate inv[]a, in acord cu nivelul lui de dezvoltare, s[ faci
rrlcgcri corecte gi sl internalizeze comportamente dezirabile. ]ocul cu reguli,
('a rc se dezvoltl plenar in perioada preqcolaritlfii, replicl, in manierl ludici,
4.1. Jocuri pentru dezvoltarea fizici,
aspcctele convenfionale cu care copilul se va intilni, din ce in ce mai mult,
a sindti[ii gi igienei personale
irr viafa sociall. Degi se joac6., pres,colarul este atent la normele jocului,
lc respectl, gestioneaz[ frustrarea unor consecin]e negative sau celebreazl. 4'.2. Jocuri pentru dezvoltarea
bucuria consecinfelor pozitive. Jocul cu reguli replicl contexte sociale
socio-emo[ionali
viitoare in care pregcolarul va experimenta diverse roluri gi statusuri.
in concluzie, achiziliile specifice pregcolaritilii in plan cognitiv, emo-
(iorral gi social se dezvolt[ qi se consolideaza printr-un set de inputuri 4.3. Jocuri pentru formarea capacitelilor gi
care sunt descifrate de psihicul copilului mic doar atunci cdnd sunt livrate atitudini Ior in invi[are
intr-un context ludic.
Liliana BUJOR
4.4. Jocuri pentru dezvoltarea limbajului,
a comunicirii gi a premiselor citirii
I}IBLIOGRAFIE:
Ei scrierii
. Uaker-Ward, L.; Ornstein, P.A. & Holden, D.J. (1984). The expression of memorization
irr early childhood. Journal of Experimental Child Psychology, 37 , pp. 555-57 5
. tlisenberg, N. (2006). Handbook of child psychology (sixth edition), Wiley & Sons,
Inc., Hoboken, New ]ersey
. t.ightfoot, C.; Cole, M.; Cole, S.R. (2013). The development of children. Worth
Irublishers, New York
. Pressley, M.; McCormick, C.B. (2007). Child and Adolescent Development for
Educators,lhe Guilford Press, New York & London
 Jt,Ntfr\,/"fr,/"$"IH FHil mffi [-Ffl ATH[UTilH, PHNTffiLJ A ffiffiffiTil
ffim ffiffiilWffiffihe $
r.l lli,!'Jllltr L:'r,lt1 .)r',.', 1 ', 't' 'li'l'ii':'t
|oc dinamic pentru exersarea slriturii in lungime I I' h lU $,.$ flbq $ ffi ffi ffi"M P [" [ fi e,T$ \dA & .$ ffi fl [J H-t $ $ :

vARsrA: roc DE DESFA$URARE: )oc pentru formarea deprinderilor de a se migca conform direcliei
@ 5-6 ani Exterior indicate, dezvoltarea atenfiei
PART|CTPANTI: DURATA:
vARsrA:
@ 2-18 copii 5 minute
@ 5-6 ani
LOC DE DESFA$URARE:
Interior/Exterior RECOMANOARI:

, ,'r, I l( : tl I;L\[. li:: I PARTtCTPANIt: DURATA:

A{,-*l,ta n*.}t$ fl

. cr€ti colorati @ 6-25 de copii 20-30 de minute

*r:1r:n spmrr"$v irr

%
cacirul i-rFfvl.
. siluete de animale
. I,r,tl"ftT"#r&W.ULH: -
3 coquri
. unpanou lrl $riffififfif,{ffir
I lI oLi ,ljlii$: l.il[:: I Copiii vor fi ageza{i in una, doul sau trei linii (in func}ie de numlrul de
participanfi). Educatoarea le explicl copiilor ci trebuie si se migte to]i odati in
Copiii sunt impirfili in dou[ echipe, fiecare echipl avind cite nou[
direcfia indicati.
rrrcmbri. Educatoarea traseazd cu creta un dreptunghi impn(it in noul
Exemplu: toli copiii un pas in fafd; trecem la locurile noastre (pozllia
piir(i egale, in interiorul clrora agazi siluete cu diferite animale domestice 9i
inifiaH) gi relulm: un pas tn fald (se poate repeta de citeva ori dac[ situa{ia
siilbatice. Fiecare echipl se agazi, in gir indian, in fala careului de anim[lu1e
o cere). Daci prima etapi a jocului a fost executati de toli participanfii, se
qi, pe rind, la semnalul dat de educatoare: Sari la animalul preferat! va siri la
poate trece la etapa a doua, copiii urmAnd si execute comenzile consecutiv. in
animalul preferat, il va lua in min[, va spune ce fel de animal este (domestic/
momentul in care primele doui etape au fost executate corect, se introduce o
sllbatic), unde triiegte, ce mlninci, ce foloase avem de la el, dupl aceea se va
comandd noal: tofi copiii la pozi{ia iniliald qi un pas in fala ;i doi tn lateral - trei
6eplasa la coada sirului, imitind mersul animalului ales qi sunetele specifice
pa;i la dreapta * patru pa;i la sthnga * cinci pagi in spate etc.
acestuia. Apoi agaz[ silueta animilufului in coqul echipei sale.
focul poate fi perceput ca o reuqiti gi atunci cind primele doui migciri
Accentul va fi pus pe deprinderea motricl - siritura in lungime de pe
vor fi executate corect.
loc Ai executarea corecti a acesteia. Educatoarea, in tot acest timp, va completa
MariaAdinaBORDEIANU
careul cu animalele lipsl. Copiii care vor siri qi vor rispunde corect iqi vor lua
animilulul gi-l vor pune in coguleprl echipei ior. in cazul in care unii coPii nu
se clescurci, animilulele vor fi luate 9i Puse pe un panou, de unde,la final, vor
fi rcluate qi se va discuta despre ele impreuni cu toli copiii. La finalul jocului,
copiii din fiecare echipi iqi vor numira animllufele din cog, fiind desemnati
cchipa ciEtig[toare - cea care define cele mai multe animS"lu]e.
AdrianaURSACHI
 BULGARELE CAGTOR CAUTA CULOAREAI
DENUMTRE ExPLlcATtvA n JocuLUl:
DENUMIRE EXPLICATIVA A JOCULUI:
)oc pentru satisfacerea nevoii de miEcare
foc pentru stimularea atenliei gi a vitezei de reacfie

vAnsrA: roc DE DESFA9URARE: RECOMANOARI:

@ 5-6 ani
Se poate juca in @
vAnsrA:
3-4 ani
roc DE orsrA$unnnr:
Interior
RECOMANOAru:

PARTTCIPANT]: cadrul ALA sau Jocul poate fi

@ Mtuim 10 copii ca tranzilie de PAfiTrCtPANlt: folosit ca joc de
la o activitate ia
alta. Jocul poate
@ IS-VS de eopi| migcare in cadrul
DPM, dar gi ca joc
MATERIALE: fi integrat cu recreafiv in cadrul
. mingi alte secvenle de MATERIALE: ALA, la sfdrgitul
. cutii de plastic invSlare din cadrul . mingi activit5tilor/zilei.
Domeniului Limbd . e$arfelalte obiecte de diferite culori
giComunicare
DESCRIERE;
(o poveste, spre
Copiii sunt implr{ifi in doui echipe aqezate DESCRIERE:
exemplu) sau
in gir. in fafa fieclrei echipe se afll o cutie cu cinci copiii stau in picioare cu mainile la ochi.
Domenir:lui Esteftc Educatoare a aqazd, in sala de
mingi, iar in spatele echipei se aqazi o cutie goali' Creutiv. joc, in locuri vizibile, mingile/eqarfele de diferite culori. La startul educatoarei:
Primul jucltor din fiecare echipi ia ctte o minge din cautd mingea/isarfa ro;ie!, copiii iau miinile de la ochi, pleacd in vitezl in
cutie. La semnalul educatoarei, Cdldtoria a tnceput!, cdutarea obiectului solicitat (fiecare copil va lua un singur obiect) gi, cu obiectul
cei doi copii ridici mingea deasupra capului qi, cu in min[, se agazl la locul de incepere a jocului. sunt prezentate obiectele,
brafele intinse sus, transmit mingea urmitorilor corectindu-se alegerea gregit6. Pe parcursul jocului, in funclie de decizia
copii din spate care, la randul lor, o transmit mai educatoarei, se poate schimba culoarea obiectelor.
departe, pdni ce mingea ajunge la ultimii copii.
SandaACHIHAIE
Aceqtia aqaz[ mingea in cutia goali 9i aleargi panl
la capitul qirului, procedind la fel cu altl minge.
Dac[ un copil scapl mingea, este eliminat.
In final, ciqtigi echipa careare cele mai multe
mingi strdnse gi cei mai pu{ini copii eliminafi.
LauTaLAIIRIC
 coRoNlTA MISTERIOASA CUMI PAMATORIJ L MH FTORI

DENUMIRE EXPLICATIVA A JOCULUI: DENUMI RE H}WI.If,Afl VA A .$S(ULUI :

|oc pentru dezvoltarea senzorio-motorie foc pentru dezvoltarea motricitifii generale qi a vitezei de re4clie

vARsrnr

@ Jocul pclate fi
@ 4"5 ani
Jouul poate fi
PART" lPANTh, folosit giin cadrul PARTICIPANTI: desf#purat Tn

@ [0 oopii ,ALA sau ADP.

@ 11-35 de copii cadrulALA.

MATERIALE: MATEffif&LHr
coronile cu cite o imagine reprezentativi pentru fiecare simf (auz - . flori
ureche, miros - nas, viz - ochi, piplit - miini, gust - guri) . plante din carton colorat
obiecte/jetoane cu cite 10 imagini diferite, pentru fiecare categorie
mai sus menfionat[
DT$ffffiOEffiH;

DE$CRIERE: copiii vor fi impdrfifi in doul subgrupe: flori, vdnzitori, qi un copil care
va fi cumpiritorul. vxnzitorii se vor ageza in cerc, cu fala spre interiorul

-#
Pregcolarii vor forma perechi. Unul dintre
copii va purta pe cap coronila reprezentativi
pentru fiecare simf, flar[ a Eti despre ce sim{ este
vorba. Perechea acestuia va alege de pe masl je-
toane/obiecte specifice organului de sim! desenat
cercului, in timp ce fiecare copil-floare se va aqeza pe o floare din carton
colorat, in fala fiecirui vinzltor. Copitul care joaci rolul cumpdritorului va
trebui si intrebe un vdnz[tor daci igi vinde floarea. Dac6 vinzltorul rispunde
da, cumpdritorul devine vanzitor gi vinzitorul, cump[ritor. Dac[ vinz[torul

$*re pe coronifa colegului lui. Pe baza celor selectate,

copilul care poart[ coronila va trebui si ghiceasci
ce organ de simf are desenat pe aceasta.
Cristina DASCATIUC
r[spunde nu, atunci acesta aleargd, intr-un sens, prin spatele celorlalli vdn-
zdtori, iar cumpir[torul alearg6" in sens opus v6nz[torului, pentru a incerca
s6-i ia locul.
Daci cumplrltorul ajunge primul, acesta devine vinziltor, iar dacr
vinzitorul ajunge primul, atunci copiii igi pfustreazdrolurile gi jocul continui
pini la expirarea timpului propus. In funcfie de interesul qi entuziasmul
manifestat de copii, educatoarea decide cind schimbi rolurile de vinzltori cu
cele de flori.
Aspazia POPESCU
 cuRsA MIA$INUTELOR FACEM PIZIA
DENUMIRE EXPTICATIVA A JOCUTUI: I)ENUMIRE EXPLICATIVA A JOCULUI:
]oc pentru dezvoltarea motricitllii qi a vitezei de reaclie foc pentru relaxarea mugchilor spatelui gi pentru dezvoltarea motricitifii
line

vAnsrA: RECOMANPARI:
@ 3-4 ani
Jocurl poate fi jucat @
vAnsrA:
4-5 ent
LOC DE nESrAguRAne:
Interior/Exterior
RECOMANOANI:

in cadrul ,ALA sau Aaest joc xlaatq

@ ca tranzifie de la
o activitate statict
PARTTC|PAN|!:
@ Minim l0 copii
fi feilnsit ca
tranrifie sau irr
spre alt} activitate. cadrul lr:curllpr s{
MATERIALE; antivit$[i]nr llber
.ma$inule de juclrie
MATIRIAI"H: - *lese clin &rddinitd.
.indicatoare
. fluier t)[scmtfiRE:
copiii stau ageza{i in cerc pentru ca fiecare dintre membrii grupului si
DESCRIERE; poati vedea acfiunile cadrului didactic. Acesta va marca inceperea jocului cu
Copiii sunt implrfili in doul echipe gi apoi sunt aqeza]i in qir, unul in flormula: sdfacem pizzal Pentru inceput, vom inchide pumnii gi vom aprsa usor
spatele celuilalt, dupi linia de start. Se vor prezenta regulile jocului. La comanda pe spatele colegului din fa1r. Apoitdiem salamul,adici, cu palma bine deschis[,

de incepere a jocului (sunetul fluierului), primul copil din fiecare echipl va cu muchia palmei facem migcdri pe spatele colegului din fate, ca gi cum am tfia

conduce maginula pe un traseu prestabilit pinl cand va ajunge la linia de ceva. urmeazl, tdierea ca;cavalulul: cu pumnii inchiqi, cu a doua articula{ie a

sosire, apoi ti va inmina urmitorului coechipier maEina pentru a continua
cursa. |ocul se va termina cAnd fiecare copil a participat la cursa maginufelor.
Se va urmlri derularea acliunii de joc, respectarea regulilor jocului,
interrelafionarea qi comunicarea dintre copii, orientarea ln spafiu, indemdnarea
qi coordonarea migclrilor in deplasare.
LaUTaLAURIC
degetelor facem miqciri de sus in jos pe spatele colegului din futu. Apoi, tdiem
ciuperci: vom face aceleagi migclri cala tdiem salamul. Intindem aluatul: cu
palmele deschise mingiiem spatele colegului. Ddm cu ketchup: cu pumnii
lnchiqi facem migciri circulare pe spatele colegului. punem ingredientele: ca
trei degete unite de la mina dreapti apisim ugor pe spatele colegului. Tdiem
pizza: cu degetul arititor trasim linii pe spatele colegului din fa1n. Liniile pot
Ii dictate de citre cadrul didactic (orizontale, verticale, oblice) sau la alegerea
liecirui copil. La find,, ddm pizza la cuptor qi ne intoarcem cu fala in partea
opusi pentru a repeta jocul. Cine a fost bucitar devine blatul de lucrugi invers.
Acest joc are scopul de a crea o stare de bunl dispozilie qi reraxare.

AspaziaPOPESCU
 FRUCTUI PREFERAT FUGA CUtORitOR DIN CURCUBEU
DENtJmmfmE &.)(Pil.$(ATflWA A $S([J$.W&r I
DENUIlfiffiilmr EXpLilC,ATIUTA R rlOCUt t*U:

Ioc de miqcare pentru gruparea pe ateliere de lucru Joc de miqcare

vAnsrA; RECOMANOARI: loc DE DESFA$uRARI:

@ 5-6 aa
"fit:rcu*fl Slrwrte
RECOMANOARI:
lqcest $,em se $),0ete
pARTlcrHANTlr ffi desf$,g;wrmft
cadruil
@ 25$q lde coPii cre mledafittffi,te'
de grupmrw, a
"fluacm {m
Nmei mc.titr$t&Qdde
s$rrte st$tfitCIarq
pwepcm,$ar$$m,r &a diiur c$omemlur$
[N,{.&THffiilffifi;ffir dr$$mrlt cflill&sm de [VlATEftfl,Al"ffr m,xpeLnle*r{fr,,mft

. un numir egal de jetoane cu num[rul fl uucr'r.r,, repu'eaemtfi u.ld m . discuri plastifiate, colorate in culorile 5mdhu:rimrutrfrc, $u''r

copiilor participanfi, reptezentdnd trei rsnrm:f afl fltm$E de &*'ecu s e curcubeului cnc$ nr-{$ trCI"qerfr ,eq:f.$ryiltffi fr u

fructe diferite, precum qi alte jetoane rt,e Ha m se,uwwr+4 i de . fluier

$mteigrate sL! &,Hrma
frdmffi f,er,,q$,t$rr*ilb,ew
numite intru;i lmq,r$itsre $m mh*,"
. un reper spalial din mediul inconjuritor cm,tr,mnul$l,e e$u {m
+1,

m ct$vfrt*te iln ailtm

.<,,&u & m'lo$mfi tm[e
qfi
D'E:SSffifl8ffiffi; DHSflffifiH Hr ;i

a$,e el*atrumrq a
Pe suprafala covorului sunt aqezate jetoane reprezentind fructe de Pregcolarii primesc cite o bdine coloratl
cunoa5terii u.rlo*"iXc,r"
toamnl, impreun[ cu jetoane-intrus. Printr-un scurt exercifiu de verificare, se intr-o culoare specific[ curcubeului, pe care o
identificl, cu pregcolarii, fructele de pe jetoane 9i, la sugestia cadrului didactic, lipesc in piept. in curtea gridini{ei, ei sunt ghi-
se aleg trei fructe. Preqcolarii vor imita apoi miEclri de dans pe o melodie dafi si observe discurile lipite pe asfalt, s[ le
aleasi de cadrul didactic. La un moment dat, melodia se intrerupe, urmind recunoasci, s[ denumeasci culoarea gi si se a$eze pe un disc de aceeagi culoare
ca preqcolarii si-qi aleag[ un jeton reprezentAnd unul dintre cele trei fructe cu bulina de pe piept. Copiii se agazi in rinduri coloratg in ordinea culorilor
stabilite la inceputul jocului. Se vor forma astfel cele trei grupe de copii, in din curcubeu: rindul ro;u, oranj, galben, verde, albastru, indigo, violet.
funcfie de fructul ales' Educatoarea explic{ regula gi reperul spafial gi dl semnalul acustic din fluier.
cristinaDASCALIUC Exemplu: Culoarea roSie afugit din curcubeul (copiii de pe rindul rogu fug pan6
la reperul dat qi inapoi qi se agazi la loc, in rflnd, pe discul lor)
Se poate da comanda pentru doui culori in acelagi timp, iar la final,
pentru toate culorile curcubeului. Se poate oferi copiilor posibilitatea s[ faci
schimb de buline, respectiv de loc pe discul colorat.
tauraLAURIC
.
 TEPURA$!, $f VON, VULPITE, TMSRAcA-TE I DEaBRAcA-TE I

HAt, 5A CONSTRUilM CESUTE! DENUMIRE EXPLICANVA A JOCULUI:

)oc pentru stimularea indemanlrii, agilitetii, vitezei de execufie
DE I'{ U MIRE EX.PIfi(,ATIVA N *OCUTUI:
|oc pentru dezvoltarea motricitifii
m yA1sr1 roc DE DESFA$URARE: j *rcorRruoAnl:
\U/ 5-6 ani Interior :

vAnsrA: roc

ffiiffi
DE DESFA$URARE:
RECOMANOARI:
@ 3-4 afil Interior
juc
;--'
PARTICIPANJI: (6't DUMrA:
Se peate
qariru{ ,At-A
ii
seu ca
@#I}:[HII I'TX,T:f,Jffffi;:
@ Minim copii \r/ minute
10 10 franritie de la q
i in cadrulALA, la
ai:fir,,itute ia at.t+.
MATERIALE: i sf6rgitul activitdtilor/
MATERIAl"ff: . pantaloni (cu elastic) ,

. miqti de vulpile 9i iepuraqi . tricou/pulover (f[ri nasturi, fermoar) '\&*ffi&ffiwe

. suporturi pentru c[su]a vulpitei, respectiv clsufa iepuraqului . clciuli ,6 ,r
. cfurlmizi confec{ionate din hirtie

DESCR{8ffifr;
Educatoare a prezint| sub forml de surprizl suporturile clsu]elor, depo-
orsc:^rne: i , mry@
zitul de cbrdmrzi gi mlgtile de iepuraqi gi vulpi[e. Copiii se aliniazi pe doui
rAnduri: grupa iepuragilor Ei grupa vulpiplor. La semnalul;efului de ;antier,
prin recitativul lepura;i, ;i voi, vulpi{e, hai, sd construim cdsu{e!,primii copii din
d**+ff*$.r*##i'lii,:,;tW
La #, s/
banc6, sunt agezate obiectele de imbriclminte.
I

fiecare grupi pornesc, executAnd mers normal cittre depozit, ridicl o cirirnidl, semnalul educatoarei, primul copil din fiecare echipi r/\ A
aleargdspre clsula personajului pe care il reprezintl, agazi cirimida, dupl care va alerga pini la bancl, se va imbrica cu cele trei obiecte
se duc la capitul rindului. Agezarea cirimizilor se face mai intii pe primul vestimentare, va alerga panl la scaunul corespunzdtor echipei, il va inconjura
rAnd, de la stinga la dreapta, apoi pe celelalte rtnduri. |ocul se desfhqoari sub qi se va intoarce la banc6, unde se va dezbrlca. Las[ hainele pe banci qi aleargi
formi de lntrecere. Ciqtig[ grupa care termin[ prima de pus toate c[rimizile. la urmltorul jucltor, pe care il va atinge cu palma. focul va continua pini ce
LaUTaLAURIC fiecare copil va parcurge proba.
SandaACHIHAIE
 MA Mtgc, voRBEsc, vAD! MARICICA SPUNE,..
DENUMIRE EXPLICATIVA A JOCUI.UI: DENUMIRE EXFTICATruA A JOCUI"UI:
foc pentru stimularea colaboririi qi a muncii in echipd |oc pentru antrenarea atenfiei gi a vitezei de reacfie

[oq' DE DEs[+$r
@ RECOMANOAM:
Arest joc se poate
Interior
RECOMANOANI:

.lmcutse pCIate
desf55ura ca desf*guna ca
@ activltate de sine activitate de sdme
stfit*toane sau ca stHtf,toare ?m r[ce
element cnmponent MATEfiIALE: rmornent al zitel.
MATERIALEI
al irnei activiti{i
. doui eEarfe
Integrate.
. eCUSOane
. o minge o panouri-suport
. un obstacol . imagini

DESCHIERE:
Introducerea in joc se poate face prin crearea unui cadru de poveste.
Dupi stabilirea regulilor, se trece la impirlirea copiilor in grupe de cdte trei.
ln fiecare grup6, fiecare participant va avea cite un rol diferit: corpul - eu rnd
mi;c (copihilva fi legat la ochi cu eqarfl, se poate migca, dar nu poate vedea sau
vorbi), vocea - eu vorbesc (copilul va fi legat la ochi, poate vorbi, dar nu se poate
migca gi nu poate vedea), ochiul - eu vdd (poate vedea, dar nu se poate migca
Ei
nu poate vorbi). in spaliul de joc, pentru fiecare echip[, se va fixa o minge qi un
obstacol (un scaun/o banci/o masi). coechipierii vor fi agezafi lntre minge
Ei
obstacol. Sarcina fiecrrei echipe este si igi direcfion eze corpul spre minge. Cdnd
se ajunge la minge, ea va fi ridicatd qi aruncati in direclia obstacolului. vocea
qi ochiul vor direcfiona corpul spre minge. copilul care poate vorbi, impreunl
cu cel care poate vedea, trebuie si giseasc[ o modalitate de a comunica unul
cu celllalt pentru a putea sil-l direclioneze pe cel care se deplaseazl. La finalul
jocului se vor face aprecieri referitoare Ia implicarea tuturor participan{ilor.
TatianaAPETREI
DESfi&IERT;
Fiecare copil iqi va alege un ecuson cu un simbol al igienei, dupi care
vor fi identificate zonele grupei ln care se gisesc amplasate panourile-suport
cu simboluri-reper pentru exerci{iile de grupare gi regrupare (panourile vor
fi personalizate cu imagini ale obiectelor de igieni sau ale deprinderilor de
igien[). copiii se grupeazi in cerc, se {in de maini qi se rotesc pe versurile r{ai
cu to{i sd ne rotim/ La semnal atenli sd fim!, iar la lndemnul Maricica g)une:
Grupafi-vd la ..,,toli se vor deplasa gi grupa in cerc, tn jurul panoului care are
simbolul la care a ftcut referire indemnul. |ocul se va repeta, schimbindu-se
zonele de grupare, pdn[ cand toate panourile-suport puse la dispozilie vor fi
utilizate.
La finalul jocului se vor face aprecieri referitoare la implicarea tuturor
participan{ilor.
TatianaAPETREI
 MIC DEJUN PENTRU MARICICA MTNGEA BUCLUCA$A
DENUMIRE EXPLICATIVA N JOCULUI: D ENUMIRE EXPLIIATIVA A .!OCU LUI;

|oc pentru promovarea unei alimentalii sinitoase |oc pentru dezvoltarea atenfiei

VARSTA: troc DE OESfA$Unnnrr vAnsrl: LOC DE DESFA$URARE:

@ 5-6 aru Intenior

Este un joc potrivit
@ 4-5 ani Intenor
RECOMANOARI:
J*cul poate fi adaptat
FAfiTtflPrANf-t: gi pentru jocuri liber 5i pentnu activitd{i
@ )- / copll alese.
@ 6-25
PARTICIPAN-TI:
de oqpii qare presupun
deavoltarea atenqiel
sau a v*tezei de
MATERIAI.E: M,ATIfiIALE:
reac[ie"
. pepu$a Maricica . cartona$e sau buline colorate
. co$ cu jetoane reprezentative pentru fiecare categorie de alimente
. jetoane cu alimente diferite DES(&rf,Rfi:
. jetoane reprezentAnd mincare gltitl Copiii sunt agezafi tn cerc, pe covor, pentru un contact vizual optim.
Fiecare copil primegte de la educatoare un cartonag sau o bulinl coloratl. in
DESCRITRE:
interiorul cercului, ln mijloc, se afl[ educatoarea in calitate de conducitor de
joc (acest rol il poate avea gi un copil). Aceasta are in mani un balon sau o
Copiii au in fafi pipuga Maricica, jetoane cu
minge alb[. Le sunt explicate copiilor regulile de joc. La semnalul educatoarei:
alimente sau tipuri de mAncare gititl, reprezentative
Mingea mea culoare n-arel $i e supdratd tare!/ Hai cu tofi sd-i ardtdm/ Cum
pentru fiecare categorie de alimente: fructe (mir,
am yrea s-o colordml, aceasta arunci mingea/balonul spre unul dintre copiii
par[, struguri, piersici), carne (peqte, gni1el, fripturl),
din cerc. Copilul trebuie sil prindl mingea gi si spuni ce culoare ar putea
cereale (ptine, biscuifi, orcz),lactate (Iape, btinzd',
avea aceasta, [inand cont de culoarea cartonagului/bu]inei pe care o are gi pe
iaurt, unt), legume (rogie, castravete, cartof, dovlecel,
care o va denumi corect. Educatoarea ii cere copilului s[ arunce, la randul lui,
sfecli roqie). Un copil va juca rolul Maricicii, care-va
mingea/balonul unui coleg aflat tn cerc. Copiii trebuie s[ fie aten]i la culoarea
spune A; dori sd mdndnc lactatelcereale/fructe, va scoate din coqule! un jeton
cartonaquluiibulinei delinute pentru a reugi si le asocieze. Atunci cand tofi
reprezentind categoria respectivl gi il va arlta copiilor. Acegtia vor selecta din
copiii care au cartonag/bulini de aceeagi culoare primesc mingea, o dau mai
mu$mea de jetoane un aliment reprezentativ pentru categoria respectivl, il
departe educatoarei, care poate tn acest moment si schimbe culoarea mingii/
vor arita colegilor gi vor spune ce fel de aliment este: Eu cred cd Maricica ar
balonului printr-o noul sarcinl. ]ocul continul panl cand to]i copiii au primit
trebui sd mdndnce... (un mdr/un iaurt/o roSie/salatd. de roSii/cereale cu lapte
micar o dati mingea'
etc.). Jocul se reia pentru o alti categorie de alimente din coqul Maricicli.
carmen Iuliana ILIE
Cristina DASCALIUC
 r[
-ihdF
r ",., t.l
\*,-"1"
|oc pentru dezvoltarea coordondrii migcirilor si
tt

f trc pentru formarea

deprinderilor motrice debaz6' iiq&
q "dr*
a capacitifii de concentrare
a,.&
I*. ,
,1,5d
c#
.:-:r:iJ&.W'
r"!; | -
.

VARSTA: LOC DE DESFASURARE:

VARSTA: LOC DE DESFASURARE: RECOMANOARI: RECOMANOARI:
3-4 ani Exterior
5-6 ani Exterior/Interior

,,,r' ., DURATA: PART|CtPANIT:

DURATA:
rl,;:':';'!'
i I r. r , ^ -
PARTICIPANJI: i ., r" J-) mtnute/
.

'i,_.',,, 3-5 minute/ 4-30 de copii

5-25 de copii runda deioc
runda de joc

. cret[ colorati c Cretl

. fAqii de hArtie colorata

Irste de preferat ca acest joc s[ se desfigoare in aer liber, ins[, dac[ vremea
nu pcrmite, il putern desfbgura in sala de grupl sau in sala de sport. Educatoarea
traieaza cu cieti colorati un cerc mare, iar pe conturul acestuia va desena Unul dintre copii, desemnat de cdtre educatoare, va fi.
lot atitea cerculefe cifi copii sunt prezenli. Cercul mare reprezintd' lacul, rat Omidufa-Du{a,p,ttttndavea chiar gi un costum de omidi (poate
ccrculefele mici reprezintd casa brosculelor. Fiec[rui copil ii corespunde un fi un sac de culoare verde pe care copilul il trage peste hdinulele
ccrc,rlei pe cale va trebui sd-l ocupe atunci cAnd jocul va incepe. Brosculele stat sale sau doar niqte antene verzi pe care si le ageze pe cap).
rrral Ia soare, in cercurile mici trasate de educatoare.La semnalul acesteia:
'Ortt-oac
1',c Acesta va trebui sd imite mersul omidulei pe iarbi sau gazon,
stala soare,tofi copiii sunt in cercurile mici, imitAnd sunetele emise de incercAnd, pe cAt posibil, sd se onduleze ca o omid6. Sarcina jocului
lrroaste: oac-oac!La comanda Oac-oac sare in apd,/ Soarele-a praiit-o toata!"', ( ste urmatoarea: copilul desemnat de citre educatoare pentru a fi omidufa-
prin saritura brosculei copiii sar in cercul mare, unde vor executa slrituri libere l)tga trebue si atingd cdt mai mulli copii care aleargd pe lAngl el. in tot acest
(inotim ca broscufele). Oac-oac a inotat,/ Apoi spre casd a plecat: copiii sar
tirnp, educatoarea rostes,te versurile: Omidu{a-Du{a pleacd la plimbare,/ Cautd
irritpoi in cercul mic prin s[ritura broscu]ei. in momentul in care tofi copiii
tttl)ncare, ca-i Jldmdnda tare!/ Pe cine gase;te, pe cine-a nimerit/ Trece-n locul
,,,,',t ir", interiorul ceriului mare, educatoarea intervine in joc trasAnd semnul
Itti, c-a;a e potrivit!Limitele spafiului dedicat desfiquririi jocului sunt stabilite
X i1 interiorul unui cerc mic. Acest semn indic[ faptul c[ acel cerc nu mai este
tlisponibil, este anulat, iar copiii nu-l mai pot ocupa. Aceqtia trebuie s[ fie aten]i ,lc la inceput, fie prin trasarea cu cret[, aqezarea unor fagii de hdrtie coloratr
:;rrr.r prin delirnitare vizuall. Copilul atins de Omidu{a-Dula devine qi el omida"
cl in timpul desflEurlrii jocului s[ nu mai ocupe un astfel de cerc deoarece
li climinafi <lin joc. Broscula care nu-qi gdseqte casa este eliminatd din joc'
vrrr t )opiii participanli Ia joc nu au voie s[ iasd din spa]iul stabilit. Cigtigltorul
Jocul contitru[, educatoarea anulAnd dupl fiecare rund[ de joc cAte un cerc' lrrcului va fi copilul care reuseste si nu fie prins de cltre Omidufa-Dufa,
()opiii cirre au p[rasit jocul igi sus]in de pe margine colegii. CAEtign copilul care Carmen Iuliana ILIE
rrittti,e' trltimr'rl in joc'
carmen Iuliana ILIE

44 45
 PrsrcA $l PlsolAsll PISICA SPERIATA
DENUMIRE EXPLICATIVA A IOCI..ILIJI : ]]ENUMIRE EXPLICATIVA A JOCULUI:
|oc pentru stimularea auditivi, dezvoltarea atenfiei gi orientarea intr-un foc de miqcare
spafiulimitat
vAnsrA: toc DE DESFA$URARE:

vAnsrR: LOC DE DE5FA URAREI @ 3-4 ani Interior RECOMANOARI:

@ 3-4 ani Interiot/Exterior

RECOMANOARI:

Acesta poate fi un joc PARTTCIFAN!!:

DURATA: Jocul se poate
PART|CTFANTT; /a\ DURATA:
sportiv {in urrna unei @ 10-20 de copii
,miqlrtel realiza in cadrul

@ 5-20 eopii de \Y 1o minute pred5rii, in cadrul

iuarlo do jcrc
I
jocurilor liber alese,
ca joc de migcare, in
DFM sau poate fi o MATERIAI.E: sdptimina tematici
tranzilie.
MATERIALE: . pernu{i Pisica.
. egarfe pentru tofi copiii o urechiuge de goricei
. costum de pisicl

DESC$TIERE: DESCRIERE:

Copiilor li se prezinti spa{iul gi locurile pe unde se vor deplasa pentru o ]ocul se va rcaliza in sala de grupi. Educatoarea va delimita, cu ajutorul
buni desfbgurare a jocului. Educatoarea incepe jocul cu o povestioarl legatl de rrnei pernule, un spafiu pentru cdsula pisicii. Se va alege un copil care va fi
un plrinte care igi cautl copilul riticit in parc sau la magazin, apoi adreseazi o pisicu{a speriatd gi va sta pe aceastl pernu}6, imbricat intr-un costum de pisicl.

lntrebare: Cine tiface sd se simtd apdrali, proteja{i;i de ce?Pornind de la aceasti

povestire/acest dialog, educatoarea le propune si inceapi jocul asumindu-gi
rolul de pisici. Pisica iEi alege un loc in sal[ sau in spa{iu dat, dupi ce copiii
participanfi la joc au inchis ochii sau sunt legafi la ochi. Regula este ca pisica
si miaune o singuri dat[, iar pisoiagii mieunind continuu si o caute prin
incipere cu ochii inchigi (daci apar situafii in care pisoiaqii nu glsesc pisica,
se va face linigte, timp in care mama pisici va mai mieuna o datl, fbrl s6-gi
schimbe locul). in momentul in care un pisoi o gisegte pe pisica-mami, are
obligalia s[ tac[ gi s[ aqtepte langl ea panl cind toli ceilalli pisoi o vor glsi.
Cind in sal6 se va face linigte, copiii vor deschide ochii, iar jocul se va incheia.
Sunt apreciali gi chiar recompensafi copiii care au respectat regula prezentati
la inceputul jocului.
MariaAdina BORDEIANU
oeilalli copii vor fi goricei gi vor fi plasafi in alt loc, marcat la o distanli mai
mare de casa pisicufei, denumit casa;oriceilor. Copiii se vor depiasa incet spre
pisicd, imitandu-i pe goricei ln timp ce vor recita versurile o pisicdfrumusicd/
'l'remura tare de
fricd./ A vdzut un ;oricel/ $i s-a speriat de el./ $oriceii mici Si
gri/ Din rks nu se pot opri./ Iar pisica hop, sdri,/ Dupd ;oriceifugi! La finalizarea
versurilor, copiii se vor afla foarte aproape de casa pisicii.Laatingerea acesteia
de citre un copil, pisica va incepe si miaune, si sari de pe pernufi Ei si alerge
dupi ei. $oriceii vor alerga prin sala de grupi, pentru a scipa de ghearele pisicii.
$oriceii prinqi vor fi pugi intr-o cugci amenajati cu ajutorul unor sciunele.
Dupi ce pisica a prins cinci qoricei, ultimul copil prins li va lua locul, iar ceila{i
se intorc la casa ;oriceilor gi jocul se reia.
intr-o alti varianti a jocului, copiii formeazi un cerc, linandu-se de
rnAini. Se alege un goricel gi o pisici. La comanda: Pisica prinde Soareci,copilul
care are rolul pisicii va alerga dupi goricel. Pentru a putea intra in interiorul
cercului, care este casa Soricelului, copiiivor ridica brafele sus, avAnd griji si nu
intre qi pisica in casa acestuia. |ocul se continui pann cand goricelul este prins.
Andreea BLILIGA
 foc de adaptare la o situalie indicati foc de miscare

vARsrA: LOC DE DESFASURARE: rlh t vARsrA: roc DE DESFA9URARE:

4-5 ant Interior/Exterior 4-5 ani Exterior
PARTTCIPANIT: DURATA: PARTTCIPANJ|: DURATA:
,1',,11,-i,'i {( Lft}
6-25 de copii ' ,l ":",r 10 minute Minim 8 copii 10 minute

jucirii de pluq folosite ca obstacole in

. roata culorilor
calea copiilor

copiii vor fi invitali si se prindd de marginile rolii culorilor toamnei

focul are rolul de a pune copiii ln situafii diverse, captAndu-le atenlia prin
necunoscutul acliunilor pe care le intilnesc pe un traseu dirijat de educatoare.
Rolul inifiai de conducltor al jocului revine educatoarei, pe parcurs putind
fr transferat unui copil. Copiii se a;az[ unul in spatele celuilalt sau cite doi.
Educatoarea roagl copiii si-gi imagineze ci se plimbi pe o strada, pe aleea
unui parc, pe care au loc tot felul de evenimente, sau cd intdmpini tot felul
de obstacole. Educatoarea le indicl ce au de fbcut, iar copiii au sarcina de a-gi
adaptamersulqifinutalasituafiaindicat[.Exemplu: estetoamnd...,atnceputsd
picure..., ne scoatem umbrela ;i o deschidem..., iese soarele..., scuturam umbrela,
o punem tn geantd..., o baltd pe care o sdrim..., o pisica miound dupa;oricelul
din tuJi; care aleargd dupd noi..., un ca{el o aude $ ne latra ;i pe noi..., ne-am
pierdut..., cineya strigd la un poliSist."., trece unbunic... etc.Dacta un copil va
(,rt casta este confecfionat[ din material textil, cu dimensiuni adecvate num[-
r rrltri de copii din grup[, colorat[ in culorile toamnei).
Copiilor li se vor explica
,,'{trlile jocului. Educatoarea va rosti mesaje de genul: Frunze ro;ii cdldtoare,
Irrridcfi toate la plimbare - copiii care se vor prinde de culoarea rogie a rofii
intra sub aceasta si vor executa exercifii de mers cala plimbare. in acest
'rrr
t rrrp, ceilalli copii vor avea ca sarcind sd ridice roata,
r
pentru a le crea un spaliu
( ( )r'cspunzetor efectuirii migcirii,
;i s[ recite de trei ori mesajul de tip invita]ie.
l.r ruzul celui de-al treilea rnesaj repetat, copiii se vor retrage de sub roata,
'., h imbandu-gi locurile intre ei.
]ocul va continua, specificand, pe rand, fiecare
, trloare a rofii cuversuri adecvate, care sugereazl executarea altei deprinderi
rurtrice (sirituri, alergare etc.). Exempht: Frunze galbene
frumoase, haidefi,
,tt ifi sandtoase!; Frunzele care sunt verzi aleargd de n-ai sd crezi!; Frunze ca;i

prelua conducerea jocului, situafiile pe care urmeazi s[ le prezinte trebuie sd I'ttrlocala, dansa{i pdnd yine yara!
nu ii punl ln pericol pe ceilalli, chiar daci totul este doar verbal. se poate da comanda pentru dou[ sau mai multe culori in acelagi timp,
Nlaria Adina BORDEIANU
,.rl la final, sub pretextul cd se apropie noaptea, toate frunzele vor merge la
( ulcilre, adormind sub roat6.

Laura LAURIC

48 49
 .|oc de atenfie in vedereir promovirii practicilor privincl securitateir foc de miscare pentru dezvoltarea atenliei gi a capacitilii de conccrrlr.urc
pcrsonala
vAnsrA: LoC DE DESFA$uRARE: RE66MANoARI:
vAnsra: LOC DE DESFA9URARE:
RECOMANOARI:
3-4 ani Exterior
)-O anl Interior
PARTTCTPANI:
PARTICIPATTI}I: DURATA: s-t5t20
: DURATA:

Minim 2 copii 15 minute i5 minute

de copii

. obiecte pentru marcarea locului fieclrui participant (cercuri)

. maEini de juc[rie
. trecere de pietoni
. Fiecare copil i;i va alege un loc marcat (in
interiorul cercului). La comanrla
semafor
. "rttrrttt
sptt/t€... copiii trebuie si
execute migcdrile solicitate. Exemplu: Sintort
palete cu culorile semaforului
l,trrrr: Stai intr-un picior!Fiecare copil, in locul unde este asezat, va executa
rrrr',tiu"eo solicitatd. DacS o comandi nu este precedat[ de formula Simort
l,ttut'..., copiii nu trebuie sd execute acea comandS. Copiii trebuie s6 fie aten{i,
r ',('concentreze qi si execute doar comenzlleprecedate de formula respectivir.
prezint[ regulile jocului prin explicafia
Se
lr,r,:i com?flda nu este precedati de formula simon spune..., copiii care, din
Ei demonstraiia educatoarei: un copil joac[ rolul , .1 { ('11{is, o execut[ trebuie sa lEi schirnbe locurile intre ei. Exemple de comenzi:
r

cle gofer, se aqazi in maqini gi o conduce pe i (o mingea/ Ridica mdinile/ Stai intr-un picior/ Fd o fafa amuzanta/ Atinge
strada improvizatl pdn[ la trecerea de pietoni. A.iuns in fafa ",,
t t rrl rrusului/ Atinge genunchii/ Pune mhinile
'' I in ;old/ Trimite o imbrafi;are/ r^a
semaforului, este atent Ia culoarea pe care acesta o indicl 9i , ,t ,t ltv6s56fi/ Bate din palme/ stdnge pumnii la piept/ Roste;te
formula magicit:
aclioneazi in consecinfi - dac[ este rogu - st6 gi daci este \l'ttrctrdabta. Pe misur[ ce jocul va fi foarte bine infeles, coordonatorul vir
, r ,'.;1. ritmul jocului, astfel incAt comenzile si fie din ce in ce mai rapide.
verde - trece.
Pentrti complicarea jocului se introduce Ei rolul de jocului, la un moment dat se r/or da comenzi duble.
Irtentru complicarea
pieton, astfel incAt cei doi copii trebuie sI fie atenti la culorile
I , rrrplu: simon spune: Pune mdinile in ;old
;i sari ca mingeal stai intr-urr
r'r' ror Si imita sunetul trompetei (ta-ta-ta-ta)/ Atinge urechea
senraforului gi fiecare si acfioneze caatare - cAnd goferul are ;i sari intr-un
! ! tttrf Ridica-te pe vhrfuri
roEu, pietonul trece, avAnd verde, Ei invers.
't
;i cdnta ca un coco;/ Sari cht mai sus gi fa ca broasca
i , r i t u rf in inilfime co aterizare in ghemuit).
r

intr-o altivariantdajocului, inlocul simfuluivizual sepoate apelalasimful

focul poate fi propus gi copiilor mai mari, sarcinile fiind mai complexe.
auditiv, introducdndu-se stimuli acustici - culoarea rogie este reprezentatd I ' ( rtrple: Ridica mhna dreapta ;i pune mdna stkngd la spate/Schimba locul cu
prin sunetul fluierului, culoarea verde - prin b[tii in tob[. ' "t, qtl din dreapta/ sari pe piciorul sthng de 5 ori;i pe cel drept de 7 ori/ Atinge
Laura LAURIC ', , , t rtt tchiul sthng cu mkna dreaptd.
EmiliaDAN

50 51
 foc pentru dezvoltarea rnotricitifii qi a capacitlfii de orientare in spatiu oc de migcare pentru dezvoltarea motricitafii
'f
grosiere (varia,te clc ,rt.r.s/

r,
I' #o
r,
i4i I
r',,.rl
. vAnsrA: LOC DE DESFA9URARE:
r lr I gil re)

.r 3-4 ani Interior

,.i'ijs,. DURATA: VANSTA: tOC DE DESFASURARE:

.: i"1: FARTICIPANT!:
.*:J ani RECOMANOARI:
i Ni* ,[ji] il
5-10 minute/ 5-6 Exterior
runda de joc
PART|CtPANT!:
,i1 l0-25 de copii
li DURATA:
'r
15-20 de minute
o urr coE cu alimente
t copaci din polistiren
" clsuli din carton ecusoane de diferite culori pentru fiecare
" plslrele din carton participant
. CD - sunete de p[s[rele/lup cinci steaguri avAnd aceleagi culori
. hArtie creponati albastrl (apa) si ecusoanele (rogu, galben, albastru,
ca

. flori din carton colorat verde, portocaliu)

copiii cunosc evenimentele petrecute in povestea Scuffa Ro;ie,

Dup[ ce
educatoarea le propune sd joace joctl: Spre casa bunicii. Copiii vor fi impirfifi Copiii vor fi impdrfifi in grupe egale (numi-
in grupe de cite 4 (2 fete gi 2 baie[i). Fetele vor juca rolul Scufilei Rogii, iar copiilor din fiecare grupi variaza in funcfie
biielii rolul lupului. Fetele vor avea de parcurs un traseu pdni la casa bunicii. numirul total de participanfi), fiecare grupd
Cind educatoarea va da startul, suflAnd din fluier, fet4ele vor rosti: Bunicufo,
r('r)r'ezentend o anumiti culoare (copiii
vin acum,/ insd drumu-i tare lung! gi se vor indrepta cu un cog de alimente vor p,imi ecusoane de curori cliferite).
spre casa bunicufei, vor ocoli copacii, vor siri peste ap[, cAnd vor auzi glasul ' 'rtrpele astfel fo,nate vor fi imprdgtiate pe intreg spafiul de joc, la diferite
p[sirelelor vor ciripi qi ele gi vor imita zborul acestora, vor mirosi florile, le 'lrst;urfe unele de artere. conducitorur joc,lui lgariete;,'stabilit
ra inceput, iqi
vor culege. La capdtul traseului, ascungi dup[ casa bunicii, vor fi biie]ii (lupii), r 'r i,cepe deplasarea impreun[
cu grupa lui (exemplu grupa reprezentata
- crc
care,la auzul urletului lupului (redat de citre educatoare), vor fugi si prind[ o ' rtl,xr€o roqie), in cdutarea hranei lcopili se vor deplasa uiutin spatele
cel,ilalr,
fetifi. Cind vor atziglasul lupului, fetele vor spune: Vai de mine, ce aud?/ Cred '.'ll.el incdt sd formeze un qir - garpele). cind va
fi ridicat un steag cle o anunritri
ca vinelupw' acumlqi vor fugi s[ nu le prindl lupul cel riu. in final, educatoarea
va desemna echipa cAEtigitoare: fie cea a biiefilor care au prins cit mai multe ,,j're gfupa
-
' rrfura,e (exemplu culoarea galbeni), conducdtorur
;o.rrui ,e va inclreptu
care poartd ecusonul galben qi o va invita
Scufi1e Rogii, fie cea a fetelor care au scipat de lupi. La final, flnAndu-se de sa i se allture. sarpel.
r''i continui astfel deplasarea executdnd
mAini, copiii vor intona cdntecul Scufilei Roqii.
diferite variante cle mers sau trlergarc
r)r'opuse de cdtre coordonator. cele doud grupe iEi continr-rir
Adriana URSACHI deplasarcir in sir
rrrtlian pe suprafafa de joc.
$arpele po.rr.gi. din nou in ciutarca hra,ci, iar irr

52
53
 momentul in care se ridicl un alt stegule{,
TARTA CU FRUCTE
se va indrepta spre grupa care are culoarea
indicatd. Grupa respectivl se va alitura
r, ['d u tvl ! ffi E EX pt$fiAT',$WA A Jffi eu fi_ffi $ ;
qirului format gi ;arpele iqi va continua
deplasarea executind migclrile propuse |oc pentru promovarea sinit[fii printr-o nutrifie adecvat[
de coordonator. Pe rAnd, toate steagurile
vARsrA:
vor fi ridicate gi astfel toti participanfii vor LOC DE DESFA9URARE:

intra in joc, executind diferite variante de mers @ 5-6 ani Interior

RECOMANOARI:
,&cest joc se poittt'
sau alergare. Copiii trebuie s[ plstreze o distanfi PARTtCtPANJI: DURATA: desfSgura in t-adr lrl
constant[ intre ei pe parcursul jocului pentru a nu @ Minim copii 10 l5 minute g:ru[*ctuIui terrnaiiL
rupe qirul format. |ocul se poate termina dup6 ce toate Co$u/ ruy'r'uclc, in
grupele au format girul mare, motivind nevoia de odihni a garpelui dupl un ,rl,A$"ffi$tfi&[.H: eadnul activitiltii
m05 "- acfivitatc
pr?nz copios, sau poate continua, garpele, neglsind mAncare, se micqoreazi . cogulete cu fructe de toamnl gr"rspnrld ren:,r:ii
din ce in ce mai mult, fiecare grupl rupAndu-se de qir pe misurl ce se ridici . "

tarte din aluat

steagul corespunzitor culorii de pe ecuson. . fald de masi
intr-o altl variant[ jocului, copiii vor sta impr[gtia]i pe spa{iul de joc
a r s€t de jucirie ,,Micul bucdtar"
purtAnd ecusoane cu numere de la 1 la 10. Conducitorul jocului (numirul . tIvife
1) va porni la drum pentru a ciuta un copil cate are ecusonul cu numhrul . gorlulele
2. Numirul 2 va alege un copil cu ecusonul cu numirul 3 qi tot aqa p6ni se . mdnu$i de unicd folosinli
formeazb qirul crescitor. Ultimul copil (numlrul 10) va ciuta un copil cu
r.rt s6******,
ecusonul cu num[rul 9, apoi cu numlrul 8 9i tot aga pin[ se formeazl girul
descrescitor. La final, toli copiii vor forma un qarpe uriag, care va executa copiii se vor aqezala cele trei mlsufe pregdtite de educatoare, pe care vor
.descoperi
diferite variante de mers sau alergare proPuse de coordonatorul jocului' cite un cos cu fructe de toamni, tarte din aluat, cremi?e vanilie,
gorple{e, bonete gi alte materiale necesare unui cofetar. cu ochii inchigi, copiii
EmiliaDAN
vor alege cate un fruct pe care il vor pip6i, mirosi, apoi gusta, urmind ia ridi.e
fructul sus doar atunci cind vor auzi denumirea aceituii de la educat oare: Cine
are tn mdnd un mdr? sd ridice mhna sus copiii care au in mhna o pard etc.
Vor fi adresate intrebdri legate de caracteristicile mdrului doar copiiilor care
au in mxnd un mir. Dup[ ce s-au verificat cunogtinfele despre fructi si despre
importanla acestora in alimentafie, copiii vor realiza tarte de fructe. Fruciele
vor fi spllate, vor fi tiiate in cubulefe gi agezate pe o farfurie. Apoi copiii vor
lua cate o tartd de aluat pe care o vor umple cu Crem[ bio de uunili., urmind
apoi s[ adauge bucdfi de fructe. Tartele gdtite de ,,micii cofetari" se vor ageza
pe nigte platouri, urmAnd ca fiecare copil si serveasci cAte o tart[. Degi unii
copii nu preferi fructele, dar majoritatea ador6 prijiturile, prin acest joc poate
fi dezvoltati pldcerea de a participa la pregltirea unui desert s[nitos.
Andreea BULIGA
 - ' ---f,i I'

motricititii grosiere pentru dezvoltarea indemAnlrii copilului

)oc pentru exersarea Joc

ffi\ VARSTA: LOC DE DESFASURARE: RECOMANDARI:

, ;;\ vAnsrAr LOC DE DESFA9URARE:
urJ 4-5 anr Exterior
'r*M 5-5 ani Exterior
DURATA:
PARTTCTPANII: PARTtCtPANfl: DURATA:
3 minute/
@) l0-30 de copii
runda de joc
6-24 de copii 25-30 de minute

e cretd
a coguri de rufb din plastic
a fluier
o frisbee/discuri
o htrtie creponat[
c fluier
a hArtie autocolantl

Copiii sunt impirfili ln dou[ sau trei subgrupe, aqeza{i in giruri. Ei vor
sta cu paimele sprijinite'pe umerii copilului din fa[[. Frimul copil din gir va fi
locornotiva, ceilillivagoanele. La un semnal sonor, primul gir (tren) va porni in
parcurgerea unui irasJu desenat cu creta pe o alee din curtea gridinifei. Ace$ia
u", ,rireti desenele de pe asfalt care vor indica modul de deplasare. Traseul
va cuprinde urm[toareli variante de mers: mers pe o ]inie dreapt[, mers in
zigzag,mers cu pdgire pe liniile trasate pe asfalt. La un alt sernnal sonor, trenul
foi*It din copiise va opri, urmAnd si s? htoarc[, astfel ultimul copil din gir va
deveni locornbtiva, restul copiilor vagoanele Ei se va reveni la linia de plecare pe
acelaEi traseu. Copiii vor reqpecta varianteie de mers sugerate de liniile trasate
cu creta. Dup[ ce primul tren a ajuns in gar[, urmdtorul tren se va pregiti.de
chl[torie, ut*arrd acelagi traseu. Se va apiecia trenul carc a respectat traseul 9i
indicafiile, corectAndu-ie eventualele grigeli. Iocul se va relua, alegAndu-se alt
copil pe post de locomotivi, ceilal$ fiind vagoanele.
' p.ntru complicarea jocului se poate introduce un elernent nau: Trenul
tunel realizat
ltrin tunel, copiii irebuind s[ meargd ghemuit, trectnd printr-un
cle mtinile celorlalp copii. |ocul se poaie tealiza Ei in sala de grup[, folosindu-se
hArtie creponatl sau autocolant[, cu ajutorului cireia se va indica traseul trenului"
Andreea BUTIGA
se cautr un spafiu larg, neted, acoperit cu iarbd (de exempru, intr-un
1rarc, intr-o poienili din pidure sau in curtea gr[dinilei), lipsit de obstacole
(pietre, crengi, copaci etc.). Pe suprafafa de joc se vor face gduri in care vor
fi
asezate coguri de rufe ce reprezintil fintele. Cogurile vor fi agezate, respectAnd
anumite criterii: in apropiere de prirnul cos se va stabili o linie de start, in cea
tle-a doua gaurd se va pune cei de-al doilea cog (la o distan{[ rezonabild) si
se va continua pAnd vor fi epuizate toate cogurile (pot fi tot atAtea coguri cili
iucatori sunt sau un numlr mai mic). Fiecare gaurd va avea un punctaj care va
stabili numdrul de puncte primit de cdtre fiecare jucator. Primul jucdtor va aveir
posibilitatea de a-gi stabili locul de la care va arunca discul. Dupd ce primul
jucltor va arunca discul, urmitorul va arunca la finti de unde a ateizatdiscul
prrimului concurent. Se va continua astfel pAnd cAnd tofi copiii vor arunca lir
finta dorit6. La finalul jocului, in func{ie de punctajul primit de fiecare jucator,
se va realiza clasamentul final. Ioli copiii vor fi recornpensafi cu aplauze si
stimulente.
Tatiana-Livia AFETREI

56 57
 VANATOAREA DE COMORT (ill) vom lucra/ $i sigur vom cdstigal Fiecare echipil lgi vu alege un lider, un steag de
culoarea pietrelor prefioase, un fluier gi o cutic de comori. Membrii echipei vor
ircluna, cit mai culorii echipei lor. CAnd vor
repede, pietrele pre{ioase, conform
OEN L' MIRE EXPTICATIVA A JO(I.,I I.U I :
strtnge toate pietricelele, liderul va infige steagul, va sufla din fluier, semn c[ a
|oc de perspicacitate gi indeminarelloc dinamic de tip concurs tcrminat. Pe tot parcursul jocului, copiii vor fi suslinufi gi motivafi verbal, astfel
inctt si se dezvolte in fiecare participant spiritul competitiv.
vARsrA: tOC DE DESFASURARE: Echipa cigtigltoare vafi, cea care a umplut prima cutia cu comori. La final
@ 4-5 ant Exterior
.locul pmate fi
vor spune: Nu a fost foarte u;or,/ Cdci am cdutat de zor./ Cufdrul e pregdtit,/
()omorilele-am gdsit!
PARTICIPANJI: DIJRAI[: desffigurat ?n cadrul
@ Minim 3 copii 10 minute ,ADE, DFM - joc
tjp cCIncurs, D$ *
in incheierea jocului,
la desflqurarea jocului.
se vor face aprecieri globale gi individuale, raportate

sortarea dupfi culmri, intr-o alti variantl a jocului, fiecare echip[ va primi un rivag cu numirul
MATHRtrALEI nurndrane. gi culoarea pietricelelor pe care va trebui si le strAngi (exemplu:2 pietre de
pietricele smarald,3 diamante gi 4 rubine).
acuarele AdrianaURSACHI
pensoane
stegulefe
cutii de lemn (de comori)
fluiere
egarfe

ffiHSCRflHRE:

Cu o zi lnainte de desfbgurarea jocului, educatoarea, impreuni cu cei

mici, va discuta despre pietrele prelioase gi despre c[ut[torii de comori. Copiii
vor urmiri o scurt[ prezentare, vor picta pietre reprezentdnd diferite pietre
prefioase: verde (smaraldul), alb (diamantul), rogu (rubinul).
]ocul va debuta cu anunlarea temei gi implrlirea copiilor in trei grupe,
egale ca numir. Va urma explicalia Ei demonstralia propriu-zisi. Fiecare echipl
va trebui s[ giseascl comorile plasate de citre educatoare prin curtea gr[dinifei,
in iarbl. Prima echipi va c[uta smaraldele, a doua echipi diamantele qi ultima
rubinele. Prima echipi va avea la gAt egarfe verzi, a doua echipl albe, cea de-a
treia roqii. Dupi semnalul dat de cltre educatoare: Sd inceapd vhndtoarea de
comori!(aceasta va sufla din fluier), copiii vor spune: In echipd noi pornim,/
Comoara sd o gdsim,/ Suntem pricepufi, uni{i/ $i mereu nedespdr{ifi./ in echipd
 VEVERITELE LA NUCI VRAB|UTETE LACOME
DENUONIRE IXPLICATIUA N JOCUTUI:
DENUMIRE EXPTICATIVA A JOCUTUI:
|oc pentru dezvoltarea motricitl]ii generale qi a spiritului de echipi |oc pentru stimularea atenfiei, a agilite$i qi a vitezei de reac{ie

@
vAnsrA:
4-515-5 anr
RECOMANOANI:
.loculse poete
@ Y4ps6, RECOMANOARI:
.fumuflpoate fifolosit
PARrlerPANf,l: desffipura iln cadrul ca.ioc de migcare in
@ 10-d;0do eopii actlvlt$[ilor clE SFfVi cadnul DFIM, dar 5ica
joc recneativ tn cadrul
saur ?n cadrurN jocunilor

5i activit5{ilor liber AI-A,la sf;firyitul

MATERIAL&:
alese din grddini{fr. MAfEffiil&ffi; actfvit6{ilor/allei.
. o sfoarl
. mingi mici/alte obiecte rotunde:
. 30 de cirlige de rufe
cocoloage de hirtie, pietricele de riu
. 2 cutii de carton sau plastic

DESSffiilHrffi:
DESCRIERH:
Spaliul de joc (care poate fi covorul) reprezinti
Copiii din grupi vor fi imp6(ili aleatoriu in dou[ subgrupe care rePre-
gridina unde sunt plantate seminlele. Cflmpul este pizit
zintl veveri]ele. Intre doi copaci/pere]i intindem o sfoarl de care agi{lm 30 de
de 2-3 paznici (in func{ie de numlrul participan]ilor),
cirlige de rufe care reprezintl nucile. Cele doul grupe de veveri]e sunt aliniate
desemnali de educatoare.
faln in fa|[, la 5 m distan]l de sfoarl. La semnalul educatoarei, primii jucltori
Vrlbiufele (ceilalp copii) zhoarl in jurul grldinii,
din fiecare echipi alearg[ s[ desprindi cite o nuci de pe sfoari, se lntorc, ating
incercind si fure semihle. Paznicii aplri gridina qi fiecare
palma urmltorului copil spuntnd nucd, arunce cndigul de rufe in cog sau in
wibiufl atinsi cu mdna d e ciltre paznic trebuie si rlmini nemiqcati. vrlbiu]ele
cutie qi se intorc la locul lor. Copilul a c[rui pahe a fost atinsi pleac[ in cursa
rapide gi agile reu$esc si fure seminfe. focul se desfbgoari pan[ cand r6man
dupi nuci. focul continun pann se terminl nucile. CArligele sunt num[rate cu
2-3 wibiule, acestea primind rolul de paznicipentru jocul urmltor.
griji la final gi va cigtiga echipa care a reuEit s[ adune cele mai multe nuci.
SandaACHIHLIE
AspaziaPOPESCU

ZARUL BUCLUCA$
DENUMIRE EXPLICATIVA A JOCU[UI:
|oc de migcare (mobilitate generali gi rezisten{[
La lnceput, coordonatorul jocului va amlnti copiilor miqclrile coresPun-
r.ltoare fieclrei fep (respectiv fiecirei cifre), dar pe parcurs ei vor face singuri
rsocierea cifri-miqcare.
setermini atunci cind participanlii ajung la linia de sosire. Distanfa
Jocul
fizicii lntre cele doui linii nu trebuie s[ fie foarte mare.
Iocul ii ajuti pe copii s[ participe cu pl[cere la activiti]ile sportive, si
cxecute diferite miqciri ale corpului intr-un cadru relaxant gi motivant, si

@ ;T:r'
[ociDE D[ffiUnAfrEr
InterioriExterior
RECOMAi{OARI:

ln cadrulADE, unde
lnvefe prin asociere cifrele 1-6.
|ocul poate fi propus qi copiilor mai mici, prin desenarea pe felele zarului
se poate desfi5ura 0 unor animale diferite. Copiii trebuie s6 recunoasci animalul qi s[ execute o

@'fflf ca activitate de sine

stititoare {DPM},
unumiti migcare (asociind animalul cu miqcarea respectivi). Exemplu: qoricel
* un pas micu{, broascl - sari tn ghemuit, ttrs ' un pas mare, iepure - sari
in timpulALA, la cu desprindere de pe ambele picioare, maimu![ - sari pe loc, pisici - mergi pe
sfdrgitul zilei, ca joc vLrfuri (3 pagi).
MATERIALE:
de migcare sau ca EmiliaDAN
. Un ZAf mAfe moment de tnanzl{ie
in timpul unei
activititi integrate.

DESCRIERE;
Copiii vor fi impirfifi in grupe mai mici, pentru ca si
existe suficient spafiu intre jucltori. In funcfie de numlrul
total de copii, vor fi formate mai multe echipe, care vor
juca pe rand. Daci spaliul permite (atunci cind jocul se
desfrgoari in exterior, pe un teren de sport), grupele vor
avea un numir mai mare de jucitori.
|ocul se desfrgoari intre doui linii: linia de pornire gi linia de sosire. Intre
cele dour linii, participanlii se vor deplasa executind diferite miqciri (prin
asocierea cifrei de pefalazaraluicu miEcarea corespunz[toare). Copiii vor face
cunogtinfl cu zarul buclucag, care ii va provoca la miqcare. Fiecirei cifre de pe
felele zarului ii corespunde o anumiti migcare: cifra 1 - un pas inapqi, cifraz -
doi pasi tnainte, cfra 3 - invdrte-te de trei ori, cifra 4 - patru pa;i mici tnainte,
cifra 5 - sari de cinci ori, cifra 6 - executd Sase genuflexiuni.
un copil din afara jocului va arunca zarul qi va spune jucrtorilor cifra de
pe fala zarului (ex.: cifra 3). Copiii trebuie si execute miqcarea corespunzitoare
cifrei de pe fala zarului - invhrte-te de trei ori.
r
AMESTECA, ITUGHEATA,
ASTAZI MI-AR PLACEA sA FIU...
FORMEAZA PERECH!I
DENUMIRE EXPTICATIVA A
JOCUI.UI:
/oc pentru stimularea cunoagterii de sine a
DENUMIHE EXPLICATruA A JOCULUI: copiilor, a cunoagterii reci_
rr rce qi pentru dezvoltar
1' eainteligenfei emof ionale
)oc pentru dezvoltarea coeziunii grupului

@
vAnsrR:
4-515-6 ani
roc DE DESFA9URARE: j nrcorvrANDARr: vAns{: roc DE DESFA$URARE:
RECOMANOARI:
Interior 4-5/5-6 ani Interior/Exterior
i Joculse poate utiliza
Jocul poate fi
PTARTICtPANJT: DURATA: I Tn cadrulintdtnirii de
@ l1-35 de copii 2-3 minute I dirnineafd (Salutul). @,Ttliitxll @,ilm." folosit ca joc de
creafie in cadrul
ADP * intdlnirea de
MATERIALE: - MATERIA[H; dimineafi.
DESCRIERT: . imagini cu diferite animale, flori,
plslri,
copiii sunt impirlifi in dou[ grupe care formea zd, douitcercuri concen_ culori, mijloace de transport, elemente
din naturi
trice (numirul copiilor din cercul interior trebuie si fie mai mic
decat numlrul
copiilor din cercul exterior). La semnalul educatoarei: Amestecdf DESCRIERH:
copiii din
ambele cercuri, finindu-se de mdini, se rotesc in sensul dorit copiii sunt
de ei. La semnalul aqezati pe scrunele/pernufe. In
fala ror se gisegte un panou/o
ingheafd!, tofi copiii rlmin
nemiqcafi. La semnalul Formeazd perechi!, copiii trtiisufd pe care sunt agezate
diferite imagini. Educatoareu
din cercul interior se intorc spre copiii din cercul exterior (copiii .',ra qi cerinfa jocurui, t. ,pur. copiilor
din cercul rdsandu-reun timp scurt de gdndire. Apoi, copirur
exterior nu se migci). Fiecare copil din cercul interior di numit de educatoare sau cel ares in
mxna cu copilul urma unui joc rapid dupi diverse
din cercul exterior care s-a nimerit s[ fie in fala lui. Dupi ce au reugit
si faci criterii (numdrare, identificare sunet
inifial, sirabisire etc.) vine
perechi, educatoarea spune Salutd cercul mic! Attncicopilul
din cercul interior in fa{a grupului, alege o imagine gi
saluti copilul pe care il line de man[. De exemplu: Bund diminea[a, seprezint i: Astdzi mi_ar
Dana!Fdrit pldcea sd fiu un Avion, pentru
nicio precizare, copiii din cercul exterior rispund salutului primit, d virau sd plutesc printre
tofi odati, nori. Educatoarea gi copiii il vor saluta
dar nominal ln func{ie de colegul cu care se afll de minl. apoi in semn de
Dupr ce s-au salutat, apreciere: Bund, avionule!
]ocul va continua pini ce
,

copiiirefaccercurilesisereiajocul.}oculserepet[dec6teoricadruldidactic
fiecare copil va parcurge proba
consider[ c[ este necesar. sau atdt cat rebiarea
9i
interesul copiilor permite.
Aspazia POPESCU
SandaACHIHiIE
 BOBOLT NA NE r M BRAT!$EAZA ! CINE TE SUNA?
DENUMIRE EXPLICATIVA A JOCULUI:
I )EN UM I RE EXPTICATIVA
A JOCULI.,! I :
foc pentru dezvoltarea abilitijilor de interacfiune cu adullii/colegii
/oc pentru formarea deprinderii de a purta o scurtd discu{ie
ra telefon

vARsrA: roc DE DESFA$URARE:

VARSTA: toc DE DESFA$URARE:
RECOMANOANI: 4-515-6 ani RECOMANOARI:
3-4 ani Interior/Exterior Interior
Acestjoc se poate Jocul poate fi utilizat

@fflH:Trr @#Fx desfdgura in cadrul

TD, ALA sau ADF.
@ff#flllli @,TH;* in cadrul activitdfilor
din DOS sau ?n
cadruljocr"rrilor si
MATERIAIE: activitdlilor liber
MATERIALE: - . doui telefoane dejuclrie
alese din gridinitd.

DESCRIERE:
IIESCRIERE:
Acest joc se poate desfbqura in perechi, in grupuri mici sau cu
toatl grupa.
Se amenajeazi o cabind telefonici in
Are rolul de a oferi pregcolarilor mici suportul emofional necesar pentru a care copiii vor merge pe rind.
(,r^ducitorul jocului arege un copil care se va ageza cu spatele
face fafi primei experienle de separare de mediul familial, odatd cu inceperea spre gruptr,
,rvind in faln un telefon de jucdrie. ceilalli
gridinifei. copii din grupi uo, ,," pe sciunere,
i, 'semicerc. conducdtorul jocurui va oferi cer de-al doiiea
Educatoarea, care va juca rolul Bobolinei-Cliunifa, se mijlocul
va ageza in telefon unui copir
copiilor. La indemnul acesteia, fiecare copil vine, pe rAnd, qi o imbrIligeazit 'li^ semicerc. Acesta va incepe o scurti conversafie in care va comunica
rrltirnele evenimente sau intimpldri.
pe Bobolinatare-tare, iar aceasta, la rtndul ei, ii oferi o imbrd{igare pentru La inceput, cadrul didactic va explica cum
'*' desfrgoard jocul qi va reariza un joc de probi
a-i alunga tristefea. Educatoarea le adreseazd copiilor intreblri: Cum vd simfi(i in care are rolul copilurui care
:;rr,ir. copiii trebuie s6 {inr minte
gi sd utilizeze aproximativ aceleagi formule
azi? Eu sunt foarte fericitd/bucuroasd! Cine are nevoie de o imbrd{i;are? Pe rind, adresare pe care le-a folosit cadrur
copiii igi expriml starea emofionald verbal (Sunt trist ;i vreau o imbrdfi;are!), 'le didactic in cadrur jocurui de probft.
( )onversafia
va incepe cu:
prin gesturi sau mimic[. Copiii care sunt mai emotivi, introvertifi sau nu
Educatoarea: Alo! Bund ziua, .../ (numele copilului care sti pe scaun cu
socializeazi, prea mult sunt imbriliqali de Bobolina fhr[ a mai fi nevoi]i si-qi ,il)ltele la colegi)
exprime starea emolional[.
Conversafia se incheie cu:
|ocul se poate desfbqura gi in perechi sau grupuri mici. Acei copii care Educatoarea: Bine, dar ghici, cine
sunt bucuroqi/veseli pot oferi imbrl{iqiri copiilor trigti/suplrafi. De asemenea, fi-a vorbit?
Copilul: Cred cd afost ...
Bobolina poate fi ea tristi/supdrati, iar copiii vin gi ii oferd o imbr[fiqare. Astfel,
La final, copilul chemat la telefon igi pirlsegte
copiii realizeazd,faptu,l c6, dacd au nevoie de ajutor, educatoarea este lingi ei! locul qi verifici dacd a
r;ispuns corect. Grupa de copii aprobl
sau dezaprobd. Conducitorul jocului
Carmen Iuliana ILIE
,rlcge urmitorii doi copii care vor juca jocul.

Aspazia POPESCU
 cUBUL EMOTilLOR CURCUBEU DE PALARII
DENUMIRE EXPLICATIVA A JOCULUI: DENUMIRE EXPLICATIVA A .IOCULUI:

foc pentru recunoaqterea emo{iilor gi implrtigirea lor celorla[i |oc pentru dezvoltarea autocontrolului emolional
;---------------;------
@ yT:;1 i ;;;il_"r_i
VANSTA: LOC DE DESFASURARE: i RECOMANDARI: LocDEDEsFAsI'RARE:
@ 5-6 ani Interior
I
I

i Jocul poate fi Acest joc se poate

i desf5gurat tn cadrul
@ Minim
PARTICTPANJI:
6 copii
DURltIA:
15 minute i npp. @;T:lffii @,:im* ir'm;;:lT,i
cadrul unei activit5li
ADE-DLC"
MATERIALE: MATERIALE:
. un cub care are pe fiecare din cele 6 fe{e o imagine-simbol (ex.: falit . pilirii colorate, bagheta fermecatl
veseli, tristi) pentru 6 emofii: bucurie, tristele, furie, teami, uimire,
dezgust DESCRIERE,
DESCRIERE:
+
Copiii sunt aqezafi in semicerc, pe sciunele sau pe covor. Educatoarea l. \
DE$CRIERE: dezviluie surpriza pregltiti, qi anume: pilnrii colorate in culori care semnifictr \
Prin intermediul laitmotivului rostit de educatoare: emo{ii triite in diverse momente ale viefii. Plliriile sunt aqezate pe o masil
sau pe covor, in fafa copiilor. Le sunt prezentate pillriile, explicindu-li-se
Eu acum te rog frumos/ Cubul sd-l rostogole;ti,/ Despre
totodat[ semnificafia culorii pe care aceasta o reprezintd din punct de vedere
emoliile tale sd ne vorbe;ti! este ales un copil care primeqte
emolional: culoarea rogie lnseamnd fericire, culoarea galben[ inseamni
cubul, il rostogolegte, recunoaqte gi denumegte emo{ia
curiozitate, culoarea albastr[ inseamnl tristefe, culoarea verde, furie. Cu
reprezentati pe fa{a de sus a cubului, dupi care implrtlqegte
ajutorul baghetei fermecate, educatoarea atinge un copil care vine in faln gi
educatoarei qi colegilor o intAmplare din via[a/experienta personali ia o pll[rie, motivdnd alegerea fhcutl. Copilul trebuie si povesteasci starea
in care a simlit acea emo{ie (ex.: pentru imaginea cu fafa vesell, emotionall pe care a sim{it-o intr-un anumit moment. De exempluz leri, cdnd
copilul va recunoagte emo{ie-bucurie, iar apoi va povesti o secvenfl am ie;it cu pdrin{ii in parc, wn bdiefel a {ipat la mine Si m-a tmpins... in timp ce
scurti cind a fost bucuros - Am sim{it bucurie chnd mama copilul povesteqte situafia in care s-a aflat, educatoarea gi colegii pot interveni,
mi-a cumpdrat ma;inula doritd. Pentru fala care semnifici adresindu-i intrebiri: Era supdrat copilul respectiv? A intervenit cineva pentru a
dezgustul - Am fost dezgustat cknd am trecut pe lkngd un aplana conJlictul? etc. De asemenea, colegii din grupl sunt rugafi si igi exprime
morman de gunoi care mirosea foarte urht. Penffu fa{a trist[ qi ei emofia pe care ar fi simfit-o in situa{ia prezentall,de colegul lor qi mai ales

- Am fost trist chnd prietenul meu A plecat de tot din lard in si empatizeze cu acesta. Colegii pot incerca s[ giseasc[ solulii ca asemenea
strdindtate. situafii si nu se mai intimple. Educatoarea trebuie s[-i indemne qi pe acei copii
Cristina DASCALIUC care sunt mai introvertifi s[ iqi exprime emofile.
Carmen luliana ILIE
- cuRcuBEUL EMOTTTLOR t urcubeul emoliilor gi educatoarea va numilra, pcrrtru liecare culoare, jetoanelc
rutirg;rte. Astfel, culoarea roqie poate expritna pentru unii copii nervozilatc,
DENUMIRE EXPLICATIVA A JOCUI.UI: lrentru allii veselie sau tristefe. De asemenea, se va identifica gi culoarea care il
|oc pentru recunoagterea gi exprimarea emo{iilor de bazi cxprimat aceeagi emofie pentru majoritatea copiilor din grup6.
Ca variantd de joc, se pot da copiilor jetoane de formi rotundl, colorate
irr culorile curcubeului. Li se va cere apoi si deseneze pe fiecare culoare cAte un
vAnsrA: roc DE DESFA$URARE: clrip care exprimi o emolie pe care copilul o simte atunci cAnd vede o anumitii
RECOMANDARI:
3-414-5 ani Interior culoare. De exemplu, un copil va desena un chip vesel pe jetonul de culoarc
Acest joc se poate
realiza in sSptdmAna l)ortocalie, un chip trist pe jetonul de culoare albastrl etc.
@ii!ffi::lll @,'#tH tematicl Culorile Andreea BUTIGA

fermecate, in cadrul
intdlnirii de diminea{5
IVIATERIA[E:
sau la activitatea de
. acuarele grup Curn md simt
. foi flipchart astdzi? leri rnis-a
. boluri cujetoane transparente cu int*mpbt...
emo{ii

DESCRIERE:
Educatoarea va implrli colectivul de copii in una sau doui grupe, in
funcfie de numirul acestora. Se va pregiti o foaie de flipchart pe care este
s"t . |:
desenat conturul unui curcubeu qi se va cere grupului de copii si picteze I' ffi.
o n*
curcubeul, utilizand culorile adecvate. Fiecare copil va primi in bolul siu
jetoane de plastic incolore pe care sunt redate cu negru chipuri care exprimi
anumite emolii (ex.: nervos, trist, vesel, bucuros, uimit, supdraf). Educatoarea
va cere apoi copiilor s[ identifice o emofie (ex.: triste{e). Preqcolarii vor ciuta
jetonul respectiv gi, pe rind, vor veni s[ il lipeasci cu ajutorul unui patafix
pe o culoare a curcubeului, care exprimi pentru ei acea emolie. Este posibil
ca fiecare copil si asocieze emofiei o altd culoare, ceea ce nu este gregit. De
asemenea, li se va cere copiilor si spuni un moment din viali cind s-au simfit
trigti, pentru a observa daci emofia exprimati cu ajutorul jetonului gi a culorii
redi corect ceea ce copilul simte atunci cand ne referim la tristefe. Jocul va
continua pini cand se vor ataqa toate jetoanele cu emofii. La final, vor privi
r
cuTtA EMOTilLOR irrsi va sdri doar pe felele care exprimr
emo{ia pc care a avut-o pe jetonur
irr clreptul obiectului extras pus
din cutie.
DENUMIRT IXPTICATTVA A JOCULUI: La final' fiecare copir va primi
cdte un marker gi un balon pe
tlcsena emofia pe care a avut-o.
care va
/oc pentru identificarea gi dezvortarea abilitifilor cu balonul in m6nr, to{i copiii vor imita
socio-emotionare emofia
rcspectivi, iar ra semnalul dat
de educatoa re: sd amestecdm emori,e,
vAnsrA: copiii
@ 4-5 ani
r.oc DE DESFASURARE:
Interior
vor arunca baloanere in sus, iar
irnita emofia care este redati.
balonur pe care il vor prinde il
vor anariza gi vor
"Iocul pnate fi
PARTtCtPANJt:
@ Minim 5 copii
DURATA:
10 minute
,valorificat la n
acfivitate de la DOS,
AdrianaURSACHI

Anp.
MATHRIALE:
r cutie decorati cu fele care exprimr
diferite stiri emolionale
o Covorul cu emofii
. obiecte (trenule{, bandaj, garpe, coifde
petrecere)
. baloane
. markere
. jetoane cu diferite emofii

DE$CRI[ft8: \-r)" i
r,

Captarea atenfiei se realizeazii prin q .,/

intermediul unei cutii care va fi rl

decorati cu fele care exprimd diferite -# Dr

mirare, ru;ine. Educatoarea va deschide
stdri emofio nale: bucurie, tristete,
fricd,
cutia emofiilor, iar copiii vor veni pe
n I
l,
rdnd gi vor extrage un obiect, il tr],
vor anariza qi vor trebui si se gandeasci
ce
emolie ii este potriviti acestuia. in
cutie se pot afla urmdtoarele lucruri:
un
trenule{, bandaj, coif de petrecere,
o seringi, un garpe, o maqinufd stricatr,
un
Mog crdciun figurind, un reu, un pantof
rupt etc. copirur care va veni va rua
un obiect, il va ageza pe masd, fl
va analiza gi in dreptul siu va pune jetonul
care considerr c5 se potrives,te.
Fiecare copir va argumenta aregerea
fhcutr qi
va spune: Am ales pentru." jetonul
care exprimd... deoarece... gi va
trebui sd igi
aminteascd gi sd expund o situafie
triitr de el care s6 confini acea emofie. cdnd
se va indrepta spre locur siu,
acesta va trebui sd piqeasci pe covorur
emofiilor,
 DE.A BUCURIA DE-A MO$ CRACTUN
DENUMIRE EXPTICATIVA N JOCULUI: DENUMIRE EXPLICATUA A JOCULUI:

|oc de co-imp[rtigire a unor triiri sufleteqti )oc de crealie cu subiecte din viafa cotidiani

vARSTA: LOC DE DESFA$URARE:

frT) yAI*' r.oc DE DESFASURARE:
RECOMANOARI:
@ 4-5 ani Interior
RECOMANOANI:
Jocul se Poate
\-/ )-o an1 Interior
Jocul se poate
PARTTCIPANJI:
@ ll-24 copii de
DURATA:
10 minute
desfigura diminea!a, @,'lT':':iY:i
\-/ l-24 de copi @,,_?Ntt***"
I
desfipura ca
activitate de sine
?n cadrul activitSlii de
grup: ADP -intAlnirea stitdtoare sau ca
MATERIAI.E:
de dimineaff,. elernent component
MATERIALE: . bilete cu cifre colorate al unei activititi
a jetoane . pungi de cadouri integrate.
o imagini . juclrii
DESCRIERE:
. c6rfi

Este un joc prin care copiii sunt incurajafi s[ giseascl motive care s[-i faci
fericifi. ]ocul debut eazil cttmomentui in care educatoarea afirmi: Ce bucuroasd
sunt cd am venit la grddini{dl, indemnindu-i qi pe copii s[ se gandeascl 9i s[
glseasci un motiv pentru care venirea la gridini]l ii face fericifi (Vreau sd
,rrrrrc micul dejun cu colegii, ;i nu doar cu mama/cu pdrin{ii/cu familia sau
singur. Vreau sd rdsfoiesc cartea noud din bibliotecd. Vreau sd md inthlnesc
cu... etc.). Startul jocului va fi dat de copilul care a sosit primul la gr[dini![,
urmitorul copil va fi ales de cel care tocmai Ei-a exprimat opinia, fiind atent s[
nu numeasc[ un copil care adat deja rispunsul. Pe rind, fiecare copil va spune
motivul bucurieivenirii la grldinifl. copilul care nu g[segte niciun motiv care
s[-l bucure va fi ajutat de un coleg voluntar, cateva gisi in locul lui un motiv
pentru care venirea la gridinili ii aduce bucurie. |ocul va continua pinl c6nd
toli copiii vor gisi mlcar un motiv de bucurie. Toate rlspunsurile copiilor
vor fi scrise cu markere colorate pe un poster cate ate in centru o imagine cu
gridinifa. Fiecare copil va avea posibilitatea de a alege culoarea cu care va fi
scris motivul bucuriei gi locul pe poster unde va fi trecut r[spunsul siu' La
finalul jocului se va face o prezentare a tuturor motivelor de bucurie 9i fiecare
copil va fi aplaudat de colegi gi apreciat de educatoare.
Tatiana-Livia APETREI
DESCRIERE:
|ocul constituie un pretext de socializare gi de intercunoagtere. focul
presupune ca fiecare copil din grupl si faci un cadou unui coleg farl caacesta
si qtie cine a fost Mo;ul lui. Pentru a putea fi desfhgurat, jocul trebuie anun{at
c:u citeva zile inainte, timp necesar pentru pregitirea darurilor. Copiii vclr
aq;eza darurile in cutii care au aceeagi mirime, ins[ forme diferite, cutiile
fiind
personalizate de fiecare copil. Dupi ce cadoul este pregdtit, fiecare copil va
cxtrage din sacul lui Mog Criciun fotografia colegului ciruia ii va face surpriza.
oopiii vor fi ageza{i pe pernu{e personalizate cu fotografia lor. Dup6 ce fiecare
copil gtie destinatarul cadoului s6u, to(i copiii vor iegi din sala de grupi pentru
ir intra pe rind gi a ageza cadoul pe pernufa colegului a c6rui fotografie a fost
cxtrasi din sac. Dupd ce fiecare copil a a;ezat cadoul colegului la locul potrivit,
sunt recompensali cu cdte o clciuli de spiridug. Distracfiava fi qi mai mare duptr
r:c fiecare participant care gi-a deschis cadoul va fi provocat si ghiceasci numelc
colegului care i-a ficut surpriza.
Acest joc poate fi desfrgurat cu o alt[ denumire: De ra prieteni, pentru
prieteni, in preajma zilei de I Iunie - ziaalnternafionali a copiilor.
Tatiana-Livia APETREI
 EMOTII DIN POVESTI FIECARE PUI, CU MAMICA LUI

DENUMIRE EXPLICATIVA A JOCULUI: DENUMIRE EXPTICANVA A JOCULUI:

|oc pentru dezvoltarea expresivitilii emo{ionale foc de autocunoa$tere

roc DE DESFAgURARE: vAnsrA: roc DE DESFA$URARE:

@
VARSTA:
4-5 ani Interior
RECOMANOARI: @ 4-5 ani Interior
RECOMANOANI:

Acest joc se poate Se poate juca in

DURATA: PARTTCTPANft: DURATA;

@
PARTTCTPANII:
8-25 de copii
5-7 minute/
degfSgura in cadrul
iD, ALA, tn cadrul
@ Minim copii 6 15 minute
cadrulADP.

runda de joc
unei activitSli MATERIALE:
MATERIALE: ADE-0O5, ADP.
. tabl6 magneticr pe care sunt desenate atatea ferestre cdfi copii sunt
. calculator sau planqe cu Poveqti in grupi
. pelerinl magici o panou cu fotografii ale copiiior
DESCRIERE:
o panou cu fotografii ale mamelor copiilor

Educatoarea rosteqte aceste versuri, pentru a-i introduce pe copii in DESCRIERE:

atmosfera de joc: Azi la noi la grupd/ Cine a venit?/ Ni;te personaie!/ Oare tofi
le ;tiu?/ (Jnele sunt triste, altele vesele./ Haideli deci cu toliil Sd le denumim!
Copiii sunt aqezafi in semicerc, pe sciunele. Cu ajutorul unor imagini redate
pe calculator, educatoarea le prezirfii pe scurt textul poveEtii Capra cu trei
iezi (imaginile redate trebuie si fie sugestive qi s[ urm[reasci firul natural al
povegtii)- Pe un ton potrivit st[rii pe care doreEte si le-o transmitl copiilor,
educatoarea insistl pe stlrile emo]ionale resimfite de personajele poveEtii
in diferite momente. Mimica qi gesturile educatoarei trebuie s[ fie cit mai
expresive, pentru ca preqcolarii si poati ghici emofia resim]iti de personaj. La
finalul povestirii, educatoarea inviti un copil in fa16 qi ii oferd'o pelerind magicd,
transformAndu-se astfel intr-un mic magician. Copilul iqi aqaz[ pelerina
pe spate qi, cu ajutorul imaginilor de pe planqe sau calculator, repovesteqte
pou.tt.u, incercAnd s[ exprime emo]ia resimfiti de personajul din poveste la
momentul respectiv. De exemplu: ...Capra pleacd dupd mhncare, iar cei trei iezi
rdmhn singurei acasd sd o Etepte... Educatoarea poate s[ adreseze qi diferite
intrebiri care il vor ajuta pe copil s[ se exprime corect.
La finalul jocului, copiii sunt indemnali s[ giseascl 9i alte personaje
vesele/suplrate/triste'
carmen luriana ILIE
La loc vizibil, in fala clasei, sunt aqezate doui panouri. pe unul sunt
lirtografiile tuturor copiilor din grupd, iar pe celilalt fotografiile tuturor
rrramelor copiilor din grup[. Prin invitafia din partea educatoarei: Hai acum
rtt mine, sd te-alegi pe tine/ ;i pe-a ta mdmicd!, fiecare copil vine mai int6i in
lllapanoului cu fotografiile copiilor gi alege fotografia sa, dup[ care alege de pe
r clirlalt panou fotografia mamei sale. Se prezint| in fala coligilor: Acista sint
r'rr... (prenumele),iaraceastaestemamamea... (prenumele,daclilcunoaqte).
Se deplaseazdlatabla magneticl pe care sunt desenate ferestre ale gridinilei,
irlcge o fereastri goald gi aqaz|in aceeagi fereastr[ cele dou6 fotografii, sa gi a
"
rnamei sale, una ling[ alta. ]ocul se desfhqoarl pAnI c6nd toli copiii completeazd
lcrestrele goale ale gridinilei cu fotografia proprie, alituri de fotografii mamei
slle. Copiii pot si spuni gi cAteva cuvinte despre mama.
La un semnal acustic, se poate solicita copiilor s6 inchidi ochii, iar educa-
loarea s[ schimbe fotografia unei mimici de ldng6 fotografia copilului. La alt
scnlnal sonor, copiii observl cu atenfie ferestrele, iar cei care sesizeazi ci li s-a
schimbat mimica se anun{[ prin ridicarea mAinii gi a exclamafiei: Na e mama
nu:a!Edacatoarea le acordl posibilitatea si repare gregeala, aducindu-gi clin
rrou fotografia mamei langi fotografia lor.
LaUTaLAURIC
!l-
GANDTM CA BROASCA_TESTOASA lrrrblematic. Folosind -laitmotivur Te rog sd pofiesti,
ca broasca_festoasd stl
,qtlndesti!, educatoarea,invitd copilul si apereze ra
tehnica broscu{ei_{esto.sc
)c n tru r ezolvar
DENUMIRE EXPLICATIVA N JOCU[UI: I ea problemei.
Se exerseazl cei patru pagi ai
|oc pentru exersarea unor modalitdfi adecvate de reglare emofionalr tehnicii cu ajutorul paletelor:
gi l'asul I - Recunoagterea emofiei
autocontrol
l)asul2 - Spun STOP gi opresc activitatea.
vAnsrl: lf.sul 3 - M[ retrag in carapace (incrucigez
roc DE DESFA$URARE: mainire ra piept, pun birbia in
@ 5-6 ani Interior
RECOMANOANI: piept, lipesc picioarere unur de artur,
inchid o.t ii, ,.rpi, profund de trei
ori gi spun: Md pot lini;ti pot gdsi o solulie
Acest joc se poate ;i mai bunA1.
PARTtCtPANJI:
@ Minim I copil DURATA:
15 minute
juca onicdnd apare o
situatie-problemi
I'asul4 - Ies din carapace cand mr
carriez gi reacfionez mai bine, fir6
copilul verbarizeazd,solufia identificair
furie.
Pentru solufia gisitr este recompensat
- in'roc ,d;;;i"rii, mai bine...
MATERIAI.E: sau de csnflict tntre cu aprauzegi o diplom it de super-
broscutd tn gdndire.
a bol cu bilelele Se poate juca in se poate apela la jocul de rol in rocul jetoanelor,
a jetoane/plange cu situafii-problemi punandu_se in sceni
cadruf uneiactivittfi l,r.blema descrisi, educatoarea fiindu_i partener copilului.
a palete cu cei patru pagi din tehnica integrate, connpusd sepoatepune accentpe exprimarea
acordurui sau dezacordurui in legiturl
brosculei-{estoase din DLC 5i DOS. t rr fapte, intamplrri, reguri, pe
identificarea corecti a reacfiilor emofionale
are
carapaceimensi confecfionat[ sau rrcrsonajelor (sup6rat-bucuros, furios-rinistit), pe
diferenlierea reacfiilor emo-
improvizatd dintr-un cort (ionaleadecvate de cele neadecvate.
recompense - diplome de super-broscufe
Laura LAURIC

DE$CRIERE:

Pe o misufi din fafa clasei existl un bol cu bile_

fele care confin descrierea unei situafii conflictuale
generatoare de furie. Langl misufl, pe un panou,
sunt afigate jetoane reprezentAn d, situafii_problemd
descrise in bilefele, cu care este posibil ca pregcolarii
sd se ficonfruntat deja in colectivitatea de copii sau in cadrul
familiei (ex-: un copir smurge jucdria de ra un art copil, care se
infurie Si tl lovegtel un copil trage de pdr de ureche pe alt copil,
acesta din urmd
ripostdnd tot prin violenfdl un copil care se trhnte;te pe jos
intr-un magazin
pentru cd mama nu-i cumpdrd jucdria doritd etc.). Educatoarea
alege un
copil, care extrage un bilefel din bor. Ea citegte bilefelul gi
soliciti copilului
si aleagi jetonul corespunzitor pentru o mai buni infelegere a contextului
 GASE$TE PERECHEAI GHtcEgTE CUM MA stMTI
DENUMIRE EXPLICATIVA A JOCULUI:
DENUMIRE EXPTICAilVA A
JOCUIUI:
Joc pentru stimularea increderii de sine
|oc pentru recunoagterea, denumirea gi exprimarea stirilor emofionale
vAnsfi: LOC DE DESFATURARE:
@ 3-4 ani Interior
RECOMANOARI:
Acest joc se poate
@
vAnsrA:
3-4/4-5 ani
I.OC DE DESFAS.I,RARE:
Interior/Exterior RECOMANOARI:
PARTtCtPANIt: DURATA:
@ 6-24 de copii desff,gura ca PARTTCTPAN[t:
A\ Jocul poate fi
15-20 de minute ' activitate de sine @ 15-25 de copii
\y
DURATA:
rc-2ode minure folosit ca joc de
st#tdtoare sau ca crealie Tn cadrul
MATERIALE:
element component ADP * intfilnirea de
. sabloane cub al uneiactivit5li
MATERIALE;
dimineafd, dar pi ca
. imagini integrate. o cogulef joc distractiv in cadrul
. emoticoane imagini cu diferite expresii facialel ALA, la sfArgitul
emo(ii activitdf ilorlzilei.
DESCRIERE:
recompense
scopul jocului este de familiarizare a copiilor cu
diferite emo{ii. pentru
desfrqurarea acestuijoc este nevoie de doui g"Llo"rr.
de cub printate. pe felele DE$CRIEHH:
primului cub se vor lipi gase imagini care reprezintd
acfiuni care sugereazl
diferite stiri sufletegti. cel de-al doilea crb uu avea copilul numit de educatoare (copilul
lipite pe felele lui gase se poate anunta singur sau
poate fi
.les in urma unei numiriri) iese
furios, entuziasmat ;i fricos. i, a.ragrrarea jocurui
e^mofii: fericit, trist, jenat, in fala grupului, arege o'i-ugirr. gi
crtro{ia prezentat[, adoptind mimeazl
fiecare copil va fi sprijinit de citre educatoare, o posturr adecvati gi .r..uird gesturi
deoarece fiecare imagine a
primului cub este insoliti de o cerinli, dupi cum urmea tttai sugestive. La semnarur educatoarei, cdt
zi: ce simte copilul din ceilarfi copii vor recunoa$te emofia,
imagine? I ce nu ar trebui sdfacem chnd copilul tlcnumind-o. Emofia va fi mimatd
din imagine se simte...?/ Numeste gi de ceilalp copii.
un lucru care tl face sd se simtd... p, ,ofilul din imaiine.r /ocul se desfhqoari pand la epuizareaimaginilor
spune un moment
in care ;i tu te-ai simlit precum copilul din imagine./ spune cu emofii sau atit cdt
riibdarea gi interesul copiilor
poli face chnd te sim[i asemenea c.opilului din
un lucru pecare il pe.mii..
imaginr.l tndird-ne cum aratd o
persoand care se simte precum copilul din imagine.sarcina SandaACHIHAIE
jocului va fi ca fiecare
copil si aleagi o imagine de pe felele primului cub, pe
,ui, oya avea de asociat
cu emofia de pe fala celui de-al doilea cub. Distrac{ia
va fi gi mai mare c6nd
vor trebui si imite diferite emo{ii. pe tot parcursul jocului
educatoarea ii va
incuraja sd vorbeascr despre sine, despre ceea ce simt
ei in diferite situa(ii, dar
gi sd identifice diferite emofii, sentimente
trrite de alte persoane.
Tatiana-Livia ApETREI
 iManaTt$AR! M uztcALE fuvcArvrAT DE cu No$Tt NIA
r
DENUMTRE EXpLtcATlvA n Jocu[ut: DENUMIRE EXPTICATIVA
A JOCUI.UI;
|oc de socializare
/oc pentru identificarea erementelor
de bazi privind identitatea personari
vAnsrA: LOC DE DESFA$URARE!

@ 3-4 ani vAnsrA:

jt----------
REcoMANoART: roc
Interior DE DESFA$URARE:
5e poate.[uca
3-4/4-5/5-6 ani Interior necortaANoARr:
?n
PART!CtPANI|: DURATA: t^

@ Minim copii6 10 minute

cadrulADP sau ALA
sau sa tranzi{i* de [a
@ ;H,,',#11' @,,_#:^,A
i
1
fn cadrulADp, in
timpulint6lnirii

MATERIAI.E:
o activftate la alta. -" d" dimineafd, prin
ii implicarea adecvatd
. sciunele
MATERIALE: i in interacliuni cu
. o jucirie pentru grupa micl i adulfi (educatoarea)
' CD cu cAntece antrenante pentru dans din diferite categorii: muzicd.
. o minge pentru grupele mijlocie
(3_4 ani)
j Si cu alti copii, prin
pentru copii, vals, tango, rockh roll, muzicd populard gi i aplicarea unor reguli
mare (4_5 ani, 5_6 ani)
i simple de rela{ionare
DESCRIERE:
DESCRIERE;
i $icomunicare"
sc[unelele pe care sunt asezafi copiii sunt dispuse in formd de cerc. La
comanda: Pregdti{i-vd de dansat, iar apoi de tmbrd{i;afl, copiii se ridici de pe . Nivel I - pentru copiii de 3_4
ani
sc[unele gi igi cauti un coleg de grupd cu care si Copiii se vor ageza in cerc. Coordonatorul
danseze. La atztlmuzicii, jocului Ie va
danseazl liber gi in pereche in mijlocul cercului. La oprirea muzicii, se face cunoqtin(I cu un anumit
personaj_su rpfizd,motiv_pretext
imbrl{igeaz[ reciproc ai iqi transmit un gind bun, o apreciere (ex: iSi doresc pentru a stimula interesul copiilor
sd (ursulef de plug). U^ri.frf
ai o zi frumoasd la grddi! sa:u Muftumesc cd ai dansat cu mine! sau Mi-a Martinici iqi motiveazit prezenlain
fdcut sala de grupa (doreqte
pldcere sd dansdm tmpreund! saa E;ti colegul meu cel mai bun!). .iillfac6 prieteni noi). pe r6nd, Martinicl
Jocul se reia | necare copil, ftcind cunogtinfi
va tr".. p.'1"
de cdteva ori, schimbandu-se muzica de pe fundal. De asemenea, se solicitr cu el. Copilul care il ia pe
copiilor si schimbe colegul cu care danseazd.,in aga fel inctt Martinicl in mdni igi spune numele
sd intre in contact gi apoi il trimite mai
gisi socializeze cu cit mai mulli colegi. [ vor1.:t:1. li colegul de lingi el. in felut
acesta copiii mici
invlfa si se prezinte spundndu_gi
Laura LAURIC numele, iar colegii le
vor refine numele.
a Nivelul I + II - pentru copiii
de 4_5 ani
a Nivel I: Pentru acest nivel se va
forosi o minge, care va trece
in mini pe la fiecare copil. in din minfr
momentul ir
copil, acesta o va lua in minr,
departe colegului de alituri.
i'i va spune ilil:r.rl, :;l,lTTjHl
 Nivel II: focul trece la un alt nivel. Oopiii vur arunca mingea cdtre un
c<lleg, spundnd numele persoanei cireia ii arunci mingea. TruvAT sA crR AJUToRUL
a Nivel III + IY - pentru copiii de 5-6 ani
t Nivel III: Pentru categoria copiilor mai mari se va trece direct DENUMIRE EXPTICATIVA A JOCUIUh
la nivelul III. La acest nivel, se amestec[ cerin]ele primelor doui
|oc pentru a inv6{a sr cear6 ajutorul adultului atunci cdnd au
nevoie
niveluri. Copiii vor arunca mingea cltre un alt coleg, dar de data
aceasta trebuie si spuni numele lui gi numele persoanei c[reia ii vAnsrA: roc DE DESFA$URARE:
RECOMANOANI:
aruncl mingea. 3-4 ani Interior
Acest joc se poate
Nivel IV: focul devine mai dificil, cel care arunc[ mingea trebuie si
juca in orlce moment
spuni numele celui care i-a aruncat mingea, numele siu qi numele
celui ciruia ii va arunca mingea.
@'tlil J#1., @,,_?xH'fr,*" alzilei, devenind o
situalie de tnvdtare,
Pentru complicarea jocului qi pentru a crea o atmosferi veseli, ritmul dar gi atunci c6nd
MATERIAI"E:
jocului va fi din ce in ce mai rapid. educatoarea se
EmiliaDAN . povestea de mai jos
confrunti cu situalii
. mascote de plug asemSnitoare
. pipugi gi alte jucirii din grupd celeidin povestea
prezentatS.

DESCRIERE:

|ocul incearcr s6 inve{e copiii cr doar comunicflnd, respectind pe cei

din
jur gi cerxnd ajutorul unui adult atunci
c6nd este nevoie poliobline ce doregti.
{ )opiii vor fi aqeza{i in cerc s,i li
se va citi urmitoarea poveste:

zumzdrel este in primere zile de grddini{d

;i se joacd singur cu
maginu{ele de curse. La un moment dat, er zdre;te
doi dintre coregii de
grupd, pe Aricel ;i Bubu, care construiesc o pistd
tnaltd pentru ma;ini, si
se ghnde;te cd ar fi minunat sd se joace tmpreund.
Zumzdrel merge la colegii lui
Si le spune:
- Pot sd md joc cu voi?
- Po{i, dar din pdcate nu mai este loc. sunt ;i masinile noastre care
trebuie sd stea ldngd noi, spuserd ei.
Zumzdrel s-a tnfuriat chnd a auzit asta! El
t;i dorea foarte mult
sdparticipe la jocul colegilor atunci,
;i furios, a mers ;i a dat cu piciorur
tn ma;inile colegilor! in acel moment, toate jucdriile s-au
tmprdstiat!
colegii lui Zumzdrel s-au supdrat tare cd nu au reusit sd termine
foarte
 pista Si i-au spus lui Zumzdrel sd plece, nu rnai $l( lrrieltn cu ei Si nici nu
sevor mai juca cu el. Acum, Zumzdrel, stdtea singur Si se uita la ceilafii
JUCARII PENTRU PRIETENI
cum se joacd. Ii pdrea rdu cd lovise cu piciorul jucdriile celorlalsi.
DENUMIRE EXPTICATIVA A JOCULUI:

Educatoarea va relua cu copiii povestea prin intermediul jocului gi a mi- foc pentru dezvoltarea sentimentului de apartenenfd sociali la un grup
nuirii mascotelor (pipuqilor), adresAnd c6teva intreblri: Ce t;i dorea Zumzdrel
vARsrA: LOC DE DESFA$URARE:
sd facd?/ Cum a procedat el?/ Ce i-au spus Aricel ;i Bubu?/ Cum crede{i cd s-a

simlit Zumzdrel atunci? (consecinfe emofionale)/ Cum s-au simiit colegiilui chnd
@ 4-5 ani Interior RECOMANOARI:

PART|CtPANI|: Jocul poate fi jucat in

Zumzdrel le-a stricat jocul?/ A fost bund ideea lui?/ Ce putea el sd facd? DUMTA:
in final, copiii trebuie si invefe ci atunci c6nd nu qtiu cum s[ rezolve o @ To{igrup5copiii din 15 rninute
cadrulADP.

situalie este important si apeleze la ajutorul adultului.

MariaAdinaBORDEIANU
MATERIALE:
. jucirii

DESCRIERE:

Pregcolarii au pelerine in 4 curori (rogu, galben, albastru gi

verde) sau li
r't' Poate cere sd se imbrace de acasi cu o haini
de o anumitd culoare. In fap
hrr'' pe suporturi colorate in aceleagi culori, se afl[ jucarii diferite (la
alegerea
.rlrrcatoarei). Fiecare pregcolar, din fiecare grupi, va veni
in fafa celorlalli gi va
,rl('ge un copil din altd grupi numindu-l gi chemandu-l
lingl el. Apoi va trebui
r,i i ofere o jucirie, respectind culoarea pelerinei colegului
s6u. Adic6, dacd
h'li{a chemati are pelerinr de culoare verde, ii va oferi jucirie
o la alegere de
lf(' nlasa verde.
Cristina DASCALIUC
 eopil va veni in fa1i, va desface plicul cu firtogralia, o va analiza gi va spunc
LANTUL AMINTIRILOR verbal cind a fost realizatd, ce a simfit in acel rnoment, ii va pune bulina cu fala
corespunzitoare gi o va prinde cu cirlige pe Lanful amintirilor. Educatoarea le
sugereaz[ apoi copiilor si aqeze fotografiile in cutii de diferite culori. Fiecare
DEN U[4 IRf; EXPTICATIVA N JOCIJ I-I,II :
cutie va fi reprezentatl de o anumiti emofie (ex.: cutia rogie - bucurie, cea
]oc pentru recunoagterea gi dezvoltarea abilitl1ilor socio-emofionale albastri - triste{e, cea galbenl - surprindere gi cea gri - fricd). Acegtia vor fi
irnplrfifi in trei grupe. La semnalul dat de educatoare: Emo{iile la locul lor!
vAnsrA: roc DE DESFA$URARE: RECOMANOARI: (pornire cronometru), copiii vor lua cdte o fotografie de pe lanful amintirilor gi
5-6 ani Interior
Jocul poate fi o vor ageza la locul potrivit. Echipa cAgtigitoare va fi cea care a pus cel mai rapid
valnrificat la DOS * lbtografiile in cutiile corespunzitoare. Educatoarea va analizadaci fotografiile
PARTTCTPANfl:
Minim un copil @ ?iHfi* evaluare finalS 9i tn
cadrul,ADP.
au fost puse corect, urm6nd ca impreund sa le numere, ca si vad[ care cutie
cu emofii este cea mai bogati. La final, fiecareva primi cite o siluetd de fetile/
baiefel pe care vor trebui si lipeascd o fafr reprezentatd, de starea lor din acel
MATERIALE: rnoment raportati la activitatea desfbguratd.
. plicuri AdrianaURSACHI
. cufrr
. fotografii
. sfoarl
. cirlige mici din lemn
. bo1
. buline cu fefe umane reprezentind diferite stiri afective
.,,
"o,
lt#fiffiffi

. cutii colorate
. cronometru W

t
. siluete de fetile/biiefei
. be{e de frigirui

DE$CRIER[:
Copiii vor fi aqezali pe pernute, in semicerc. Captarea atenliei se va realiza
prin intermediul unui cufbf in interiorul clruia se glsesc: sfoara, cArligele din
lemn Ei plicurile cu fotografii. Educatoarea va prinde sfoara in sala de grupi qi
le va propune copiilor s[ desfiEoare impreunl jocul numit: Lanlul amintirilor.
Fiecare copil va primi cite un plic cu cite o fotografie tealizatd pe parcursul
anilor de gridinill. Educatoarea va avea un bol cu fefe umane care infhligeazi
diferite stiri emo[ionale: bucurie, tristefe, surprindere, fric6. Pe rind, fiecare

I
 Mrcrr $oFERl MICUL PICTOR
DENUMIRE EXPLICATIVA A JOCULUI; DENUMIRE EXPLICATIVA A JOCULUI:
|oc pentru dezvoltarea conceptului de sine Ioc pentru dezvoltarea autocontrolului gi a expresivitifii emofionale

vAnsrA: LOC DE DESFASURARE: vAnsrA: roc RECOMANOARI:

@ 5-6 ani Interior/Exterior
RECOMANOANI:
Acest joc se poate
@ 4-5 ani DE DESFAgURARE:
Interior Acest.joc se poate
DURATA: folosiin cadrul folosiin cadrul
@
PARTTCTPANJT:
4-24 de copii 8 minute jocurilor liher alese @ 6-20 copii
PARTTCTPANIt:
de
DUMTA:
8 minute activitiliide
din sSptlmSna DEC - picturi din
MATERIALE:
tematicfl Mijlaace de sipt5mdna tematici
. cartona$e tr6nsport, Meseriile. MATERIAI.E: Eu sunt unic.
. carioci . fame
. costume de poliliqti de circulalie
.
. sticli
maginule
. motociclete de jucirie
. tempera

DE$CRIERE:
. acuarele
o peIlSOiIIIe
Acest joc urmlreqte dezvoltarea conceptului de sine. in cadrul jocului,
copiii vor fi aqezali pe grupe, la m[su[e. Educatoarea le explici faptul c[, dacd iqi . suport pentru sticll
doresc s6fie mici toferi,vor avea nevoie de un permis de conducere. La fiecare
misufi se vor afla 4-5 copii. Unul dintre copii va fi ales polilistul de circulafie,
DESCRIERE:
avind rolul de a verifica permisul celorla\i colegi. Ceilal1i pregcolari vor avea
cite un cartonag reprezentind permisul de conducere. Acesta va f, completat, in joc se va solicita copiilor sd se grupeze cite doi, alegAndu-gi
acest
de c[tre fiecare copil, cu date personale: nume, prenume, data nagterii, adresa,
colegul in funclie de preferinfe sau prietenie. focul const[ in observarea
categoria de magin[ pe care o conduce, semnitura, fotografia. in cazul in care
copiii nu gtiu si igi scrie numele complet in rubrica de pe cartonag, pot nota doar crnofiilor unui coleg a$a cum este perceput de cel mai bun prieten. Se va cere
inifiala prenumelui. in locul alocat fotografiei, pregcolarii igi vor desena chipul, imparti rolurile. Unul dintre copii va fi pictorul, iar celilalt
cclor doi copii si igi
lintnd cont de culoarea ochilor, a plrului. Dupi ce permisul a fost completat, nluza. Copilul propus si fie muzl se va a$eza pe un sciunel, la o misu{6 pe care
fiecare subgrupd va fi verificat[ de poliflstul de circula{ie. Acesta va urmiri
dac[ datele au fost corect completate. Copilul care Ei-a oblinut permisul va face
t'ste un suport care susline o bucati de sticl[. Se va cere copilului s[ igi exprirne
o tur6 cu magina/motocicleta/tirul in sala de grupl sau in curtea gr[dini]ei. o emofie (furie, veselie, tristefe etc.). Acesta va privi prin sticla din fa{[ cdtrc
Cei care nu au completat corect datele personale nu vor primi permisul de pictor. Copilul ales pictor va ayea la indemAnl guaEe, tempera, pensule. Acesta
conducere, urmAnd s[ ceari ajutor celor din jur. ]ocul poate continua in curtea
vir incerca sdrealizeze prin desen chipul colegului siu, redind aspecte fin de
ce
gridinifei, daci vremea permite, putindu-se adiuga noi elemente de joc.
Rolul polilistului poate fi luat de un alt copil. Pe rind, fiecare gofer va trebui sI t'xpresia colegului vlzut prin oglindl (buze vesele, ochi trigti, ochi cu lacrimi).
( )u ajutorul pensulei gi guaqelor, pictorul va realiza chipul colegului prin
respecte semnele de circula$e.
Andreea BUTIGA pictarea suprafefei de sticl6. Se va urmlri s[ se aleagl qi o culoare de fundal, pc
care pictorul o asociazl cu emofia manifestati. La terminarea picturii, cei doi
colegi igi vor schimba rolurile gi jocul va continua.
NE PLIMBAM CUM NE SIMTIM
La finalul activitifii se va realiza o expozi[ie cu tablourile copiilor. Li se
DENUMIRE EXPLICATIVA A JOCUIUI:
va cere preqcolarilor s[ ageze tablourile in func]ie de emofia exprimati. Se va
observa in care situalie un copil arati mai bine in tablou qi de ce. De asemenea, Joc pentru recunoaEterea, denumirea qi exprimarea
stiriror emofionare
copiii vor observa in tablourile cu chipul lor cum sunt percepu[i de citre colegi
vAnsrA: locpE o rA$Unnne:
atunci cind sunt furiogi, tri$ti, veseli, bucurogi.
o alte varianti a acestui joc poate fi oglindafermecatd.lnacest joc copiii
@ 4-5 wi Interior/Exterior
RECOMANOARI:
Jocul poate fi folosit
vor privi intr-o oglindl qi li se va cere s[ exprime o emofie. Cu ajutorul unor {aR{l0fPftfii}lr ca joc de crealie/
10-AJ de cqplii
carioci speciale de scris pe sticli copiii igi vor reda conturul chipului, migcare in cadrul
|inand
cont de emofia pe care o exprim6. ADP - int6lnirea de
AndreeaBULIGA MATERIATE: dimineaf5, dar gi ca
joc recreativ
. blnci/scaune
in cadrulALA, la
. alei din parc (trasee delimitate in sala sfS rgitu I acrivitd[i lorl
de grupi) zilei.
. fluier/castaniete

DESCRIERE:

consultaf despre modul cum

Ei-ar dori sr mearga la plimbare: cite doi, de
singuri, in grup, copiii vor pleca ra primbu..
'rdnr, prl, parc/curtea gridinifei/
sala de grupa respectind alegerea majoritlfii.
Educatoare a precizeazji starea
c*rofionali, iar copiii vor adopta atitudinea gi
tipul de mers sugerat. copiii gi
ctlucatoarea se deplaseazr in spa{iul delimitat, mimind starea emo}ionald qi
cxecutind tipul de mers sugerat, privindu-se
unii pe altii. La sunetul fluierului,
se anunfi schimbarea st[rii emofionale,
copiii acfionand in consecinftr.
lixemplu: Mergla plimbarefericitd; zimbind
gi executind sirituri pe un picior,
rrtiri in aer etc. Este important si apelim la cnt mai
multe stiri emofionale,
tlurata jocului fiind determinati de interesul
gi rezistenla fizicltacopiilor. Duptr
clteva exersiri, jocul poate fi condus de citre
copii, fiecare copil conducltor de
joc precizind starea emofionali
dorit6.
SandaACHIHAIE
 OMIDUTA PLIMBAREAIA PATATA VESETA
DENUMIRE EXPLICAflVA A JOCULUI: DENUMIRE EXPTICATIVA
A JOCUI.UI:
]oc de stimulare a apartenen{ei la un grup qi a increderii, colaboririi, /oc pentru identificarea emofiilor
cooperirii in cadrul grupului
vAns{: roc DE DESFA9URARE:
vAnsrA:
3-4 ari
roc DE DESFA$URARE:
Interior/Exterior
RECOMANOARI: @ 3-4 ani Interior RECOMANOARI:

5e poate juca ?n PARTtCtPANIt: iocul se poatejuca

cadrulALA sau ca @ 10-35 de copii
DURATA:
In cadrulintfilniriide
@,Hllifi:Ili @','H;. o tranzilie de la o
5 minute
dlmineati,
activitate la alta.
MATERIALE:
MATERIALE: . oglindd
. egarfe pentru acoperit ochii
. o coronif[ pe care este desenat capul unei omidu]e
DfSCRIEHE:
Pentru desfrgurarea jocului, copiii
DESCRIERE: vor fi aEeza[iin cerc sau
in semicerc, pe sciunele. pentru
inceput,li se propun..opiilor
Copiii sunt ageza{i in gir indian, cu miinile pe un cuvdnt amuzant, de exemplu paiald.
Dand o oglinda din
umerii celui din faf6. Primul copil din qir fine ochii m6ni in mdn6, li se sugereazit copirlor
desch$i Ei poarti pe cap coroni{a de omidufi. Restul si pronun{e cuvintul
propus in mod normal, uitnndu-se
participanfilor au eqarfe pe ochi. Conducitorul jocului in ogrindr, apoi schimban-
du-gi mimica: tristefe, veselie,
(primul din gir) trebuie s[ deplaseze omidu{a prin spafiul teami etc. iom observa, impreuntr
cu copiii' cum se schimbd gi se
pus la dispozi{ie (sala de grupi/curtea gr[dinifei), avdnd griji transformr infiligarea fiecirui
copir (spr6ncenele, gura, ochii).
ca tofi colegii din qir si nu se loveasci de obiectele din inclpere,'de pere{i, copiii sunt inc,nta{i si mimeze
toate aceste expresii in fala
de scaune, de mese sau, dupi caz, de borduri, de copaci etc. |ocul se incheie oglinzii. Jocul se poate schimba propunind
('are exprimi arte st'ri cuvinte
cind educatoarea transmite mesajul: Foarte bine te-ai descurcat ;i tn siguranld afective, care vor fi exprimate
folosind diferite mimici
rrle fe1ei.
ne-ai plimbafl se alege alt copil care preia rolul de conducitor de
;ir. focul se
desfrqoard pani c6nd tofi copiii sau cit mai mulli dintre copii indeplinesc rolul AspaziaPOPESCU
de conducitor sau pini clnd dau primele semne de plictiseali.
intr-o alti varianti, jocul se poate realiza prin formarea mai multor
perechi, cate doi copii formind omidufa, unul dintre copii fiind conducitorul,
celilalt urmindu-l cu ochii inchigi. Copiii igi pot alege in funcfie de preferinfe
colegul cu care s[ fac[ pereche.
LaUTaLAURIC
 PA$APORTUL POFTIM LA BAL!
DENUMIRE EXPLICATIVA A JOCULUI: DENUMIRE EXPLICATIVA A JOCULUI:

|oc pentru identificarea elementelor de baz[ privind

identitatea personali |oc pentru identificarea emofiilor debazd,in situa]ii simple, familiare
(nume, virsti, gen, aspect fizic, dataqi locul nagterii)
vAnsrA: loc DE DESFA$URARE:
vAnsrA: LOC DE DESFASURARE: RECOMANOARI: @ 3-4 ani Interior
RECOMANOARI:

@ 5-6 ani Interior

Poate fi un joc PART|CtPANI|: DURATA:
Jocul poate fi utilizat
la o activitate
PARTICIPANJI: DIIRATA: utilleat in cadrul ADE @ Minim 1 copil 20 de minute de la DLC - evaluare
@ Orice num[r 2CI-25 deminute {activitate integratf,
* DS + ELC + DEC),
final5 sau DOS.

MATERIALE: proiect tematic - MATERIALE:

. coli de carton A4 explorarea conPului
. pasti de liPit uman, familie, gruP
. scrisoare

. foarfeci de prieteni. . castel din pdnzd

. creioane colorate
. jetoane cu personaje din povegti
. pernute
DE$CHIERE:
. baghete
|ocul are ca pretext o cilitorie intr-o altd 1ar[, motiv pentru
a solicita
. coronite
eliberarea pagaportului personal. Fiecare copil va primi o coall de carton 9i
va trebui s6 completeze spaliile libere, urmind instrucliunile coordonatorului
(regulile jocului). Rubricile pe care copiii trebuie s[ le completeze cuprind DESCRIHRE:

o.rireto"rel. aspecte: fotografie (desen), culoarea ochilor Ei a plrului (se colo-
reazb), numarul pantofilor (se mlsoar[ lungimea pantofilor cu rigla), prima
literi a numelui, vi'rsta, data naqterii, gen (se decupeaz[ beiat/fetip $i se lipeqte),
numele p[rinfilor (rubrici completatl cu ajutorul coordonatorului), numlrul
frafilor, dr.ru de domiciliu (rubrici completati cu ajutorul coordonatorului),
numele gr[dinifei (se scrie cu majuscule pe linia punctati). Dup[ ce fiecare
puquporiru fi terminat qi verificat, pentru a se constata veridicitatea datelot
pagapoartele vor fi amestecate gi apoi copiii vor incerca s[ afle cui ii aparline
Educatoarea le comunicl preqcolarilor cd au primit o scrisoare. Din
sr.risoare reiese c5 ZAna Povegtilor organizeazd,un bal, insl doar personajele
rlirr poveqti care au fbcut fapte bune pot lua parte la aceasti petrecere. Ea le cere
,riutorul copiilor gi le lasd un sdcule! in care vor gisi personaje din povegti gi ei
vor decide dac[ le vor permite si intre in castel. Copiii vor fi aEezafi pe pernufe,
in fbrml de semicerc, iar educatoarea va da si.cule]ul care va trece pe la fiecare
t opil in parte. Fiecare va extrage o siluetd a unui personaj, va spune ce personaj

pagaportul pe care il vor alege la intamplare. Atunci cAnd este recunoscut
.opitot ciruia ii aparfine, paqaportul respectiv va fi scos din joc. |ocul continui
pini cind fiecirui paEaport i se va recunoaqte proprietarul'
Numirul de rubrici din pagaport poate fi redus sau pot fi adlugate alte
cerinfe'
Emilia DAN
lste, din ce poveste face parte gi va preciza dacd este un personaj care a ftcut
llpte bune sau fapte rele. Dupd ce va justifica alegerea ficuti, fie printr-o replicl
,rpersonajului, fie printr-o scurti relatare a faptelor lui, il va ageza fie in castel,
lx'ntru a lua parte la balul organizat de zdna povegtilor, fie in afara lui. Dup[
(c personajele care au frcut fapte bune vor fi agezate in castel, educatoarea ii
va intreba cum ar fi trebuit s[ se comporte personajele care au flcut fapte rele,
cum le putem ajuta sI devini personaje bune. Itducatoilrea ii va intreba pe copii
dacd doresc si facd o magie pentru a transforma pcrsonajcle rele din povegti in PRIETENUL NOSTRU
personaje bune. Cu bagheta magicl in mAn[, le sugereazi copiilor sd inchidl
ochii gi si rosteasc[ lmpreunl cuvintele magice: Tiribam, tiribum, sd devind
DE LA GRADINITA
personaje bune acum!Dupi aceasti formul[ magicl, in castel se vor afla toate
DENUMIftT EXPI.ICATIVA
personajele din povegti cunoscute de ei, toate vor lua parte la balul organizat de A JOCUI.UI:
Zina Povegtilor. Zdna le-a pregdtit copiilor cAte o coroani de prinfi gi prin]ese /oc pentru stimurarea cooperirii in rearizareaunei sarcini
gi ii inviti cu drag la bal, drept mulpmire pentru efortul depus. Educatoarea le
vAnsrA:
va pune cAntecelul in lumea pove;tilor, iar acegtia vor dansa in jurul castelului
sub privirea Z?tnei Povegtilor. La final, fiecare copil va primi o bagheti magic6,
@ 4-5 ani roc Interior DE DESFASURARE:
RECOMANOANI:

PARTtCtPANIt: Acestjoc se poate

pentru a transforma mereu toate lucrurile urAte in lucruri frumoase.
AdrianaURSACHI
@ 5-20 copii tr$ de
DURATA:
juca fn orice
rnoment alzilei,
dar rnai ales cdnd
MATERIA[E: eclucatoarea doregte
. plastilind sub forma unei mingi
de tenis
sfi invele copiii sd-gi
de cimp a$tepte rdndul sau
si coopereze ?n
realizarea unei sarcini.
DESCRIERE;

Educatoarea ya ageza copiii

in cerc gi le va
slrune cd azi vor juca
iocul Prietenul nostru de la grddinild. Educatoarea
le va
'r'iita mingea din plastilini, pe care copiii o vor
da din m6ni in mani gi fiecare
., va modela, incercand
sd ii dea forma dorit5. vaputea
avea orice formipe care
unaginafia fieciruia o.va transpune
in migcirile mdinilor. La final,
llt,ti l
iritru vir liuda efortul copiilor gi educatoarea
re va spune c:i, prietenur
nostru de ra grddinird no
rrr fi putut iegi aga de frumos
daci ar fi I
t, r i e t e n utu i n o s t r u d e t a gr d dini d
steo.,lr'#fr ,'.?il
I e ::,T
,ribdare agteptdndu-Ei rdndur "_TTTfi1
gi au lucrat
impreunr. A rezultat un prieten
lrccut prin mdnufele tuturor, care a
reuqind astfel sI_i cunoasci,
si le devini prietenul
t rrre ii agteapti zilniclagridini(I
cu povegti din familiile lor.

Maria Adina BORDEIANU

lltt-"l-
S-O AJUTAM PE MARICICAI
vAruAroRu DE EMoTu
DENUMIRE EXPIICATIVA A JOCU[UI:
DEN UMIRE rxpucRfl vA
Joc pentru dezvoltarea empatiei A Jocurut:
foc pentru recunoagterea gi in{elegerea
vARSTA: roc
t--*"--*---
I triirilor emofionale
@ 3-4 ani DE DESFA$URARE:
Interior
I
i
I
REcoMRIUoARI:
PARTICIPANJI: /A\ ounerfi: i Acest joc se poate vARsrA:
@ grup5 \y
tntreaga lo minute juca in cadrulADF.
4-5 ani
LOC DE DESFA9URARE:
InteriorlExterior
RECOMANOARI:
Joc utilin cadrulADp,
MATERIALE: timpulint6lnirii
@ ilT,"'ffii' @) ,;Ym,,.
?n
. opdpuqi de dimineatd sau ca
. bandaj pentru pansamente mijloc de evaluare
. jetoane cu pdrfile corpului
MATERIALE:
la finalul unei etape
de instruire - proiect
' coq
. jetoane magnetice cu imagini tematic.
ce
DESCRIERE: emo{ii diferite
r ep r ezintd.

Preqcolarii vor face cunogtinfi cu p,puga

Maricica, care este foarte
. panou/tablimagnetici
supiratd',intrucit a avut un accident gi simte dureri in tot
corpur, neddndu_qi
seama unde a fost rovitd mai grav.
ca urmare, ea roagi prescolarii si o panseze DESCRIERE:
cu bandaj specific. cate un pregcorar va
veni pe r6nd s,i va alege din cos,ul copiii vor fi invita{i si porneasci intr-o
Maricicri un jeton reprezentand o parte a corpului. mare aventu ri: La vdndtaare de...
Apoi va bandaja acea parte rttofii. in sala de grupi vor fi ascunse jetoane
a corpului, specificand totodatd colegilor cu imagini - emofii. Adunafi in
cum a ajutat-o el pe Maric ica: Eu
i-am bandajat Maricicdi mdna dreaptd/piciorul iurul coordonatorului, copiii vor recunoagte
sthng/urechilekapul/ochii etc. emofia de pe chipul acestuia gi apcli
v'r incerca si giseasci jetonul cu emofia
Cristina DASCATIUC sugerat[ de coordonator. cine giseqte
lrrimul jetonul indicat ir a;azitpe panou. se continud jocul,
copiii se adunr din
rr.u in jurul coordonatorurui pentru
a citi o noui emo{ie de pe chipul
acestuia.
sc incepe din nou v0nrtoarea de
emolii gi cel care gisegte
J.tonut il agazr pe
r)anou. Jocul continui in acest fer pan6 c6nd toate jetoanere
vor fi recunoscute gi
;tEezate pe panou. Cdnd toate jetoanele sunt
la locul lor, coordonatorul jocului
s. v6 i1[6416e cu spatele la copii gi
re va cere s[ recunoascd emo]ia
din modul rn
('are este rostitd. o propozifie simpri (ex.: Afard este soare.),rostitd in diferite
ttroduri, poate si transmitd emofii
diferite prin modul in care este spusi.
copiii
rccunosc emofia qi o asociazi
cu jetonul corespunzitor.
 |ocul reprezinti un antrenament pentru recunoaqterea 9i exprimarea VRAJA TRANSFORMARII
emofiilor. Atunci cind copiii invali si fie atenfi la emoliile celor din jur, vor fi
mai infelegitori gi vor invifa si comunice intr-un mod mai profund' PERSONAJELOR NEGATIVE
|ocul se poate desftgura gi in exterior, jetoanele fiind aqezate cu fa{a in
jos pe intreg spafiul de joc. Num[rul copiilor trebuie s[ fie mai mare cu unu DENUMIRE EXPLICANVA A JOCULUI:
dec6t numlrul jetoanelor. La comanda Pornifi la vilndtoare de comori! copiii foc pentru recunoaqterea gi gestionarea emo{iilor
vor alerga spre jetoanele imprigtiate qi iqi vor alege unul dintre ele. Copilul care
rimine fhri jeton pirlseqte jocul. fetoanele vor fi intoarse cu fafa in sus 9i cel vAnsrA: LOC DE DE5F,A9U,RARE:

care arejetonul potrivit (care corespunde emofiei transmise de coordonator) @ 5-6 ani Interior RECOMANOARI:

va lua locul coordonatorului. Emolia descoperitl va fi scoasl din joc. Dupi Acest joc se poate
BRTICIPANflT /n\ DURATA:
fiecare rundi, jetoanele vor fi amestecate qi reaqezate pe spafiul de joc. in final, @ intreaga grup[ \y 35-4ode minute
juca in orice moment
alzilei, dar mai ales
rlmin doi copii in joc, iar cel care ajunge primul la singurul jeton r[mas va fi
cdnd educatoarea
cdqtigrtorul MATERIALE: doregte si inhibe
Em,iaDAN
. foi sentimentul de fricS
ce ii poate domina
a creioane colorate
pe copii.
o foarfeci
a befe pentru frigirui
a lipici

DESCRIERE:
inainte de a incepe jocul, copiii sunt rugali si se gindeasc[ ce ii sperie, ce
lc provoacd team6, dac[ acel personaj are o forml, este urat, are un chip, are o
voce care ii inspiimdnti etc. Aceste detalii vor fi verbalizate, ajutdndu-i astfel
sil dea o forml care va fi transpus[ intr-un desen. ]ocul doregte sI transforme
liicile copiilor legate de anumite obiecte sau personaje din povegti in lucruri
sau fiinfe care au trecut prin filtrul propriei imaginafii gi au c[pitat contur cu
irjutorul creionului colorat. odati finalizat desenul, acesta poate fi decupat,
rellizindu-se o mascd pe care o vor purta, inlelegind astfel c[ ceea ce i-a speriat
ircum nu mai sperie pe nimeni, ci doar ii amuzi pe cei din jur.
Fiecare copil igi va alege un personaj negativ din poveqtile cunoscute
t are il sperie, apoi il va desena. Personajul va ciplta o formi, in funclie de
irnaginatia copilului, gi va deveni o fiin|[ mai pulin inspiimintitoare.
Maria Adina BORDEIANU