Lucrare de diploma despre jocuri didactice

Sursa: http://www.scritube.com/profesor-scoala/Lucrare-de-diploma-
pedagogic-J41192119.php
!"#$%S
Capitolul I - Ce este jocul?.................... .................... .................... .................... .................... ........ 6
5
1. 1 Jocul si joaca.................... .................... .................... .................... .................... ................ 7 5
1. 2 Jocul muzical.................... .................... .................... .................... .................... ................. 8 6
Capitolul II - Teorii despre joc.................... .................... .................... .................... .................... 9
11
2. 1 Introducere.................... .................... .................... .................... .................... .................
!"#$#% &Toc17'87'9'( 11
2. 2 #)olutia istorica a perspecti)elor teoretice asupra jocului.................... .................... ..........
!"#$#% &Toc17'87'9'1 11
2. * Concluzii.................... .................... .................... .................... .................... .................... .
!"#$#% &Toc17'87'9'2 18
Capitolul III - !plicatii ale jocului muzical +n peda,o,ia .................... .................... .................... ..
!"#$#% &Toc17'87'9'* 2(
*. 1 Introducere.................... .................... .................... .................... .................... .................
!"#$#% &Toc17'87'9'' 2(
*. 2 -etode europene de educatie muzicala .azate pe joc .................... .................... .............
!"#$#% &Toc17'87'9'5 21
*.2.1 %riederic/ %roe.el.................... .................... .................... .................... ....................
!"#$#% &Toc17'87'9'6 21
*.2.2 -aria -ontessori.................... .................... .................... .................... .................... .
!"#$#% &Toc17'87'9'7 21
*.2.* -aurice -artenot.................... .................... .................... .................... ....................
!"#$#% &Toc17'87'9'8 22
*.2.' Carl 0r11.................... .................... .................... .................... .................... ..............
!"#$#% &Toc17'87'9'9 22
*.2.5 2ars #dlund3 4rian 5ennis.................... .................... .................... .................... ........
!"#$#% &Toc17'87'95( 26
*.2.6 $. -urra6 7c/a11er.................... .................... .................... .................... ...................
!"#$#% &Toc17'87'951 29
*.2.7 -etoda ercustra.................... .................... .................... .................... .................... .
!"#$#% &Toc17'87'952 *1
*.2.8 Concluzii.................... .................... .................... .................... .................... ..............
!"#$#% &Toc17'87'95* *2
*. * Jocul +n educatia muzicala rom8neasca.................... .................... .................... .................
!"#$#% &Toc17'87'95' *2
Capitolul I9 - Creati)itatea si impro)izatie +n muzica .................... .................... .................... ........
!"#$#% &Toc17'87'955 *7
'. 1 Creati)itatea .................... .................... .................... .................... .................... ...............
!"#$#% &Toc17'87'956 *7
'. 2 Impro)izatia .................... .................... .................... .................... .................... ...............
!"#$#% &Toc17'87'957 *9
Capitolul 9 - Jocul +n #ducatia muzicala a ele)ilor clasei a I:-a 4 2iceul eda,o,ic ;5imitrie
<ic/indeal; !"#$#% &Toc17'87'958 '*
5. 1 !r,umente3 o.iecti)e3 or,anizare.................... .................... .................... .................... .....
!"#$#% &Toc17'87'959 '*
5. 1. 1 $esurse materiale speci1ice.................... .................... .................... .................... .....
!"#$#% &Toc17'87'96( '5
5. 1. 2 Clasi1icarea pseudo-instrumentelor.................... .................... .................... ..............
!"#$#% &Toc17'87'961 '6
5. 1. * $esurse umane - colecti)ul de ele)i.................... .................... .................... ............
!"#$#% &Toc17'87'962 '8
5. 2 Jocuri pentru dez)oltarea auzului .................... .................... .................... .................... ...
!"#$#% &Toc17'87'96* '9
5. 2. 1 Jocuri pentru recunoasterea sunetelor cu +naltime determinata.................... ...............
!"#$#% &Toc17'87'96' 5(
5. 2. 2 Jocuri muzicale tim.rale.................... .................... .................... .................... ..........
!"#$#% &Toc17'87'965 52
5. 2. * Jocuri ritmice de impro)izatie.................... .................... .................... .................... ..
!"#$#% &Toc17'87'966 56
5. 2. ' Jocuri poliritmice.................... .................... .................... .................... ....................
!"#$#% &Toc17'87'967 6(
5. 2. 5 Jocuri ritmice pentru 1orme muzicale.................... .................... .................... ............
!"#$#% &Toc17'87'968 62
5. 2. 6 Joc de impro)izatie melodica.................... .................... .................... .................... ..
!"#$#% &Toc17'87'969 6'
5. 2. 7 ;Ta.louri sonore;.................... .................... .................... .................... ...................
!"#$#% &Toc17'87'97( 65
5. 2. 8 Joc de reconstituire a unor teme muzicale.................... .................... .................... ....
!"#$#% &Toc17'87'971 71
5. 2. 9 Ilustrarea sonora a .asmului ;!l.a ca =apada si ce sapte pitici;.................... ...........
!"#$#% &Toc17'87'972 72
C0>C2?=II.................... .................... .................... .................... .................... .................... .....
!"#$#% &Toc17'87'97* 7*
4I42I0"$!%I#.................... .................... .................... .................... .................... ....................
!"#$#% &Toc17'87'97' 78
2I7T! C? J0C?$I.................... .................... .................... .................... .................... ..............
!"#$#% &Toc17'87'975 8(
!>#:# 81
$%&#'(!)#)
!cti)itatea ludica reprezinta un stil de )iata pentru cea dint8i )8rsta a omului. rin joc
copilul creste3 se dez)olta armonios e@ploreaza uni)ersul se intele,e pe sine3 +si comunica
con)in,erile si +n)ata cum 1unctioneaza societatea ,asindu-si un loc al sau +n )iata. !ceasta
acti)itate at8t de 1ireasca precum respiratia3 clipitul sau o1tatul o1era posi.ilitatea copilului +nca din
primele zile de )iata sa actioneze +n mod constructi) pentru cladirea propiei personalitati. Joaca
inconstienta a copilului din primul an de )iata de)ine treptat o actiune )oita3 constienta alimentata
de 1orta launtrica posedata de 1iecare copil. Cei care au trudit pentru constructia 1iecarui adult sunt
copiii3 ei au realizat acest lucru parcur,8nd pas cu pas etapa dupa etapa toata 1azele dez)oltarii.
7pecialistii au o.ser)at ca omul are copilaria cea mai lun,a dintre toate 1iintele )ii. #i )in
pe lume cu o zestre e@trem de saraca3 care ii ajuta 1oarte putin sa se adapteze. !st1el tot ce stie
copilul +n jurul )8rstei de un an este o.tinut cu e1orturi mari din partea lui. 5esi,ur parintii au un
rol deose.it +n cresterea copilului dar cele mai multe lucruri le in)ata de unul sin,ur 1ara prea mult
ajutor. #ste +n sc/im. ajutat de o 1orma de acti)itate adaptata din toate punctele de )edere ne)oilor
sale3 acesta 1iind jocul.
0mul matur construieste pe .aza unor cunostinte minime pe care este capa.il sa le dez)olte
de la simplu la comple@3 pe c8nd copilul nu are alt mijloc dec8t actiunea sustinuta de o putere
inconstienta care +l ajuta sa pro,reseze.
utem compara e1ortul copilului mic pentru a +n)ata anumite lucruri cum ar 1ii lim.a
)or.ita3 cunosc8nd e1ortul depus de adulti pentru +nsusirea unei lim.i straine3 adultul a)8nd o
e@perienta3 o mentalitate3 constiinta3 memorie3 capacitatea de a depune e1ort sustinut. Copilul mic
nu are nimic din toate acestea si totusi reuseste +n constructia lui aceasta per1ormanta si o 1ace
sin,ur 1ara prea mult ajutor al adultilor repet+nd mai +nta+ sunete apoi sila.e 1ara sens care din
+ntamplare sau nu se lea,a +n primele cu)inte apoi +n propozitii simple. !ceste +ncercari +i 1ac
placere3 se .ucura de ele3 le realizeaza cu intensitate din ce
+n ce mai mare3 mai sustinuta3 mai re,ulata acti)itatea lui apropiindu-se 1oarte mult de munca.
Toate ac/izitiile importante sunt do.8ndite in mod asemanator3 pas cu pas asa cum +i
dicteaza ne)oile sale. Antrea,a e@perienta e@terioara a copilului se des1asoara cu scopul de a
actiona su. 1orma jocului care +l duce treptat spre acti)itatea constienta si de)enirea )iitorului
adult. Copilul primeste prin acti)itatea de joc cel mai in,enios ajutor care +i da toata li.eratatea de
actiune3 toate elementele de care are ne)oie pentru a +n)ata pe masura capacitatii lui3 atunci c8nd
realitatea nu poate 1i cuprinsa de acesta3 prin joc el se poate reduce la un spatiu mai mic3 mai
prietenos3 mai simplu3 pe +ntelesul lui. C/iar si +n )iata a1ecti)a jocul are un cu)8nt important de
spus ajut8nd copilul sa de)ina mai puternic3 mai curajos3 mai a1ectuos3 a1ectiune pe care o poate
primi sau darui cu mai multa usurinta.
Jocul este in)entat de copil3 la )8rsta mica se joaca de unul sin,ur apoi acti)itatea poate
cuprinde mai multi parteneri +n 1unctie de ne)oia de socializare a copilului. #ste acceptat de copil
c/iar si c8nd +i este propus de un partener mai mare sau de un adult3 daca acest lucru este 1acut cu
su1icient tact si la momentul potri)it. 5e multe ori copiii +si mani1esta ne)oia de a juca dupa
anumite re,uli lucru caracteristic pentru jocurile mai comple@e3 se supun cu .ucurie re,ulilor si se
+ntampla rar sa +ncalce )oit aceste re,uli ale jocului.
?rmarind +n mod sumar calea dez)oltarii unui copil am ajuns la momentul scolarizarii.
5es1asurarea naturala a dez)oltarii copilului este oarecum pertur.ata de sistemul de +n)atam8nt
care se adreseaza +n mod preponderent mintii si ratiunii copilului ne,lij8nd planul emotional.
Copilul ajun,e +ntr-un mediu scolar care cu ,reu poate 1i numit )iata sau societate la scara redusa.
#ste un mediu arti1icial +n care copilul rareori se simte .ine3 +n lar,ul lui. 2imitarea si +ncorsetarea
mintii3 canalizarea )oita pe aceeasi traiectorie3 comportamentul standard sunt +nca atri.utele multor
scoli.
!sezarea jocului pe un plan secundar3 sau cali1icarea lui drept o acti)itate de loisir3 mai
putin pretentioasa 1acuta )oit sau poate neintentionat duce la o dez)oltare arti1iciala nesanatoasa a
copilului care se apropie deja 1oarte mult de adolescenta. !cest lucru se mani1esta prin lipsa de
ima,inatie3 spirit creati) modest sau ine@istent3 spirit competiti) e@a,erat3 lipsa de +ncredere +n el
+nsusi si c/iar +n cel care tre.uie sa-l +ndrume.
2ipsa jocului3 sau +nlocuirea lui cu ascultarea )or.elor scrierea si rezol)area de multe
e@ercitii monotone3 stresul indus cu cele mai .une intentii pentru cresterea per1ormantelor duce la
.locarea ener,iilor care sustin dez)oltarea. #1ortul depus de copii este din ce +n ce mai mare si sunt
multi aceia care clac/eaza +n 1ata e1ortului3 dez)oltarea lor sta,neaza sau intra +ntr-un re,reta.il
re,res. !ceste discontinuitati apar mult mai pronuntat la sc/im.area ciclurilor scolare pro)oc8nd
de multe ori pro.leme ,reu de rezol)at.
5epasirea acestor pro.leme cum ar 1iiB interesul pentru nou3 dispozitia de a depune e1ort3
+ncrederea +n 1ortele proprii3 ra.darea3 cooperarea3 implicarea sunt tresaturi de caracter tot mai ,reu
de realizat sau de scos la lumina.
>u este importanta o ierar/izare a disciplinelor care sunt c/emate sa rezo)le aceste
pro.leme +ntr-un ,rad mai mare sau mai mic3 pentru ca 1iecare dintre ele contri.uie la dez)oltarea
persoanei. %elul cum sunt a.ordate sau transmise cunostintele3 arta de a usura e1ortul3 de al
trans1orma +n ce)a placut3 datator de .ucurie imediata pentru toti participantii la procesul de
+n)atare a preocupat o serie de stiinte ale peda,o,iei. 2a ni)elul prescolar situatia este rezol)ata
prin continuarea +n mod 1iresc cu ciclul primar +n cadrul caruia se respecta speci1icul )8rstei
scolarului mic. An ciclul ,imnazial3 apoi +n cel liceal perioade care constituie o.iectul cercetarii
prezentei lucrari apar o serie de sc/im.ari majore care amintesc de prima perioada a copilariei de
la zero la sase ani. 7c/im.arile 1izice majore caracterul insta.il3 numeroasele semne de raz)ratire3
tendinta de a con1unda rolurile3 /ipersensi.ilitatea3 sanatate mai putin sta.ila dec8t +n perioada
anterioara pro)oaca multe ,reutati +n dez)oltarea adolescentului. ?n pas spre +nsanatosirea situatiei
de criza +n care se a1la scoala noua care mer,e cu pasi prea timizi spre noutate ar 1i +ntele,erea
necesitatii )itale a copiilor sa se prelun,easca perioada copilariei care sa +nsoteasca si sa
completeze +n mod armonios de)enirea adultului.
5aca ele)ii sunt antrenati +n acti)itati de joc muzical acestora li se dez)olta pe l+n,a
deprinderi muzicale3 o serie de laturi ale personalitatii3 )ointa3 acti)ism3 creati)itate3 socia.ilitate
care conduc spre o dez)oltare autonoma. !cest lucru se poate realiza ram8n8nd +n permanent
contact cu ceea ce ne-a dat natura ca prin instrument pentru cunoastere si dez)oltareB jocul.

apitolul $ - e este jocul*

1. 1 Jocul si joaca
An multitudinea cate,oriilor de teorii despre joc se distin, doua zone. An prima jocul este
pri)it ca metoda de actiune3 ca e@ercitiu pre,atitor pentru )iata deci are un rol de initiere sociala. An
a doua jocul este pri)it ca di)ertisment3 placere c/eltuirea unor ener,ii suplimentare. %ie ca e
acceptat direct ca acti)itate li.era +n concordanta cu interesele copilului 1ie ca este con1undat cu
joaca3 jocul )a patrunde +n +n)atam8ntul sec. :: din ce +n ce mai mult. Con1uzia dintre joc si
joaca poate 1i e)itata tin8nd cont de e@plicatia data pentru joaca de autoarea !na--unteanu ; Jocul
de)ine joaca adica o mimare a actiunilor celor cel conduc Cparinti3 pro1esori3 copii mai mariD pe un
scenariu simpli1icat la elementar prin care cel implicat nu-si asuma responsa.ilitati ci urmareste
numai placerea;E1F. Ion "/eor,/e 7tanciu pune +n e)identa +n mod esentializat conceptia 1iecarui
reprezentand al ;scolii noi;B
;acti)itatea practica este sursa cunoasterii - Jo/n 5eGe6
li.ertatea de mani1estare a copilului este conditia 1undamentala a educatiei--aria
-ontesori
satis1acerea tre.uintelor-#duard Claparede
interesul copilului -criteriul principal +n or,anizarea intereselor si des1asurarea
instructiei - 0)ide 5ecrol6;E2F
Cele patru idei care stau la .aza scolii noi propun o alta metodolo,ie3 cea a jocului. An
cadrul continutului curriculum-ului scolar sau a pro,ramelor sunt cuprinse am.ele cate,orii de joc
din cele mentionate mai sus din prima cate,orie 1ac8nd parte jocuri de competitie3 ima,inatie3
didactice +n care se +nsusesc notiuni si deprinderi. 5in a doua cate,orie 1ac parte jocurile ce
urmaresc stimularea placerii pentru actiune.
9oi prezenta +n contiunare c8te)a puncte de )edere re1eritoare la s1era semantica a
termenului de jocB
aul opescu->e)eanu de1ineste jocul ca 1iind ; o 1orma de acti)itate speci1ica pentru copii
si /otar8toare pentru dez)oltarea lui psi/ica.;E*F
?rsula sc/iopu-;Jocul este un 1enomen tranzitoriu ce e@prima trairile si conduita copilului.
Jocul creeaza utilitati sociale doar prin 1aptul ca stimuleaza tonusul3 antrenarea si
participarea omului. 2a acestea se adau,a 1aptul ca antrenarea psi/omotorie 1oarte acti)a ce
are loc +n joc contri.uie la dez)oltarea 1izica ,enerala E.. . F 1apt ce 1ace ca jocul sa ai.a
1unctii 1ormati)e si sociale.;E'F
#u,enia opescu ;Jocul este o acti)itate speci1ica umana3 dominanta +n copilarie3 prin care
omul +si satis1ace imediat3 dupa posi.ilitati propiile dorinte3 action8nd constient si li.er +n
lumea ce si-o ima,ineaza sin,ur.;E5F
!na -unteanu ;!cti)itate de .aza a copilului3 jocul se de1ineste prin .ucurie si satis1actie.
Jocul antreneaza ,lo.al psi/ismul copiluluiB perceptie3 memorie3 ,8ndire3 ima,inatie3
emotie. -oti)atia comportamentulului de joc se a1la +n +nsasi des1asurarea acti)itatii si nu
+n rezultatele ei sau +n recompense e@terioare. ;E6F

%ara a epuiza prezentarea preocuparilor 1ata de joc a specialistilor din di1erite domenii se
poate concluziona ca peda,o,ia tre.uie sa porneasca de la joc si prin joc sa ajun,a la realitatea si
practica )ietii.
1. 2 Jocul mu+ical

Am.o,atirea educatiei muzicale prin jocuri reprezinta o preocupuare pentru peda,o,ii din
domeniul muzical din $om8nia. An lucrarea de 1ata )oi cita din numeroase lucrari de specialitate si
)oi prezenta su,estii de jocuri pentru 1ormarea si modelarea sensi.ilitatii perceptiilor si
reprezentarilor auditi)e pentru mentinerea interesului practicarii muzicii.
Ca o prima constatare pot sa a1irm ca nu toti specialistii din domeniu 1ac di1erentierea +ntre
di1eritele 1orme ale jocului muzical. An cadrul manualului de muzica pentru clasa a :I-a pentru
scoli normale3 jocul muzical este de1init ca o acti)itate 1ara 1orma 1i@a ;care se or,anizeaza ca o
acti)itate )ie a)8nd ca o.iecti) o anumita sarcina didactica si apel8nd la un material muzical
di)ers;E7F. 5in e@plicatiile ulterioare putem deduce ca prin termenul de ;acti)itate )ie; putem
+ntele,e acti)itati 1iziceB .atai din palme3 pasi de dans3 di1erite miscari corporale dar si acti)itati
intelectualeB ,/icitori3 imitatii3 impro)izatii muzicale si jocuri de rol. entru o )iziune mai clara
asupra )arietatii jocurilor muzicale )oi reproduce clasi1icarea lor asa cum se prezinta +n manualul
pe care l-am citatB
;Jocuri muzicale melodice
Jocuri muzicale ritmice
Jocuri dans
Jocuri muzicale pentru +nsusirea elementelor de e@presie
Jocuri muzicale pentru di1erentierea tim.rurilor
Jocuri armonico-poli1onice
Jocuri de cultura )ocala
Jocuri de creatie
Jocuri spectacol;E8F
Toate aceste )ariante se pot asocia cu c8ntecul3 e@ercitiul sau auditia realiz8ndu-se ast1el un
numar nelimitat de jocuri muzicale. !utoarele manualului recomanda ca +n ,radinita +n)atarea
c8ntecului sa nu se 1aca concomitent cu miscarea3 aceasta daun8nd +nsusirii temeinice a lui. ;Copiii
sunt tentati sa e1ectueze doar miscarile pe care le asteapta cu nera.dare acord8nd c8ntecului o
importanta scazuta.;E9F 5e aceea se )a +nsusi mai +nt8i c8ntecul3 apoi se )or adau,a miscarile.
7u. denumirea de joc muzical sunt prezentate am.ele tipuri de jocuri +n lucrarea
ndrumator metodic pentru educatie muzicala n gimnaziu apartin8nd pro1esoarei 2ucia Catari,.
;Jocul muzical este acti)itatea care are ca o.iecti) o sarcina didactica ce urmeaza a 1i realizata
printr-un material muzical di)ers.;E1(F!ctiunea jocurilor muzicale dupa parerea autoarei este
su,erata deB
continutul te@tului
e@presi)itatea melodiilor
succesiunea )ariata a ritmurilor3 alternanta nuantelor si a miscarilor.
An o.ser)atiile cu caracter conclusi) autoarea speci1ica ;orice c8ntec poate 1i trans1ormat
+ntr-un joc muzical3 atentia pro1esorului tre.uie +ndreptata spre elementele muzicale pe care le
detine c8ntecul si spre sarcinile care pot 1i realizate prin intermediul acestora.;E11F
5i1erentierea jocurilor muzicale pomenita mai sus este realizata de autoarea "a.riela
-unteanu +n lucrarea Didactica Educatiei muzicale. An 1unctie de o.iecti)ele urmarite autoarea
propune urmatoarea clasi1icareB
;Jocul pe suport muzical-cu o.iecti)e e@tra-muzicale
Jocul didactic muzical-urmareste +n)atarea sau descoperirea prin repetitie a
unui 1enomen3 notiune din pro,rama scolara
Jocul de creatie- urmareste stimularea prin joc al spiritului creati).;E12F
5in cele aratate mai sus reiese ca jocurile muzicale stimuleaza si dez)olta ,8ndirea ele)ilor
solicit8nd memoria3 atentia auditi)a si ima,inatia. e l8n,a acestea3 jocul 1ormeaza3 dez)olta
deprinderi3 culti)a trasaturi de caracter si socializeaza. Jocul se deose.este de e@ercitiu prin 1aptul
ca acesta din urma este o repetare a unei actiuni Co sin,ura 1apta3 lucrare3 ,est3 operatieD.
aul opescu ->e)eanu spune ;#@ercitiul este o repetitie 1rec)enta si tenace a unei
acti)itati +n )ederea insusirii si per1ectionarii ei3 a 1ormarii de deprinderi si o.tineri de
per1ormante.;E1*F Cu toate ca si e@ercitiul este .azat pe repetitie se deose.este de repetitia jocului
prin 1aptul ca e@ercitiul este orientat spre o sin,ura operatie pe c8nd jocul o1era posi.ilitatea
reluarilor3 sc/im.arilor )ariate3 realizarii de le,aturi cu alte domenii3 care-i dau o aura multi-
disciplinara.
=elul e@ercitiului este .ene1ic pentru ca duce la +nsusirea si per1ectionarea unor notiuni si
deprinderi dar prin )ointa si e1ortul pe care +l presupune multi copii3 tineri si c/iar adulti nu
apeleaza cu placere la el 1iind demo.ilizati de ri,iditatea e@ercitiului ce +l aduce mai aproape de
munca. !t8t munca c8t si e@ercitiul pot 1i contaminate cu elemente ludice3 1apt care prezinta numai
a)antajeB +nlatura monotonia3 ,enereaza noi ener,ii3 mentine atentia treaza si asi,ura noi mo.iluri.
;7a-l +n)atam pe copil - sau mai .ine sa nu-l dez)atam de ceea ce +ncepuse sa +n)ete sin,ur - sa-l
+n)atam sa se joace prin munca.;E1'F
Cu )alentele lui multiple si numeroase posi.ilitati de mani1estare jocul muzical presupuneB
titlul
o.iecti)e cunoscute de ele)i
re,uli sau scenarii
conducatoriB ele)i sau pro1esori
recuzitaB instrumente3 pseudo-instrumente3 costumatii
roluri indi)iduale sau pe ,rupe
un c8ntec conceput ca si joc
un c8ntec care poate 1i trans1ormat +n joc
e@ercitiu care poate 1i trans1ormat +n joc
orice 1el de auditie muzicala sau compozitie muzicala
entru reusita jocului si pentru trezirea interesului ele)ilor se realizeaza urmatorii pasiB
anuntarea titlului
anuntarea o.iecti)elor urmarite
e@plicarea si H sau demonstrarea jocului3 +mpartirea rolurilor
alcatuirea scenarilor
sta.ilirea si comunicarea re,ulilor
e@ercitiul pre,atitor daca este ne)oie
sta.ilirea conducatorului dupa caz
des1asurarea jocului
e)aluarea3 aprecierea3 propuneri pentru +m.unatatirea jocului
2a acesti pasi se poate renunta daca dorim ca jocul sa primeasca o nota mai mare de
li.ertate si surpriza cer8nd ele)ilor pur si simplu sa imite actiunile pro1esoruluiB miscari3 ritmuri
e@ecutate3 moti)e melodice3 onomatopee. An acest caz se 1ace apel la in)enti)itatea si maiestria
pro1esorului +n a creea si a com.ina tot timpul elemente noi si +n capacitatea lui de a mo.iliza
ele)ii +n asa 1el +nc8t pe tot parcursul jocului sa participe cu placere. !sumarea responsa.ilitatilor3
identi1icarea cu rolul3 e@ersarea acti)itatii +ntr-un conte@t inedit 1ac din joc o metoda de actiune
e1icienta si de ne+nlocuit.



apitolul $$ - &eorii despre joc
2. 1 $,troducere

!spectul ludic al copilariei nu a 1ost a.ordat dintr-o perspecti)a psi/olo,ica si sociolo,ica
p8na +n secolul al :I:-lea. 8na +n acel moment3 jocul copilului a 1ost pri)it doar ca o 1orma de
di)ertisment inerenta )8rstei3 ne1iind luate +n considerare aspectele le,ate de impactul jocului
asupra dez)oltarii ulterioare3 ca adult.
!st1el3 jocul pentru copii poate 1i un e@ercitiu premer,ator )ietii de adult3 un ajutor pentru
1ormare3 pentru crestere si o modalitate de per1ectionare +n toate domeniile. 5e asemenea3 jocul are
si o 1unctie de cat/arsis3 prin canalizarea tendintelor )atamatoare3 care au un caracter antisocial3 nu
prin suprimarea lor3 ci prin +nlaturarea lor temporara.
%unctia sociala a jocului consta +n dez)oltarea instinctelor sociale3 1a)oriz8nd alcatuirea de
,rupuri3 de mici societati3 intercatiunea sociala si dez)oltarea sentimentului de loialitatea 1ata de
,rup.
2. 2 )-olutia istorica a perspecti-elor teoretice asupra jocului
unctul de pornire pentru toate teoriile le,ate de joc o constituie perspecti)a peda,o,ului
,erman %riederic/ %roe.elC1782-1851D. !cesta a 1ondat prima ,radinita pentru copii3 +n "ermania3
lucrarea sa de .aza 1iind Educatia Omului, pu.licata +n anul 1826.
%roe.el in)erseaza succesiunea traditionala a +n)atarii3 si anume intuitie3 e@plicatie si
aplicare3 pun8nd intuitia si e@plicatia pe locuri secundare3 +n 1a)oarea jocului3 care ajun,e cel mai
important3 de)enind o metoda de +n)atare3 la prescolari.
An lucrarea Jocul didactic muzical sunt prezentate principalele idei care stau la .aza
conceptiei despre educatia prin joc apartin8nd lui %roe.el. ;An copilarie3 acti)itatea care ne da
posi.ilitatea de a dez)olta prin e@ercitiu toate 1ortele de care dispunem este jocul.; E15F
!cesta recomanda practicarea unor jocuri metodice coordonate3 cum ar 1i e@ersarea
pro,resi)a a di1eritelor 1acultati3 c8nt8nd. !ceste jocuri dez)olta at8t +ndem8narea manuala3 1orta
1izica c8t si capacitatile intelectuale ale copilului.
Ansa mai multi critici considera ca metoda de +n)atare prin joc a lui %roe.el nu lasa
copilului posi.ilitatea de ale,ere3 ci +l limiteaza doar la reproducerea unui element dupa un model
dat.
Tot una din primele analize le,ate de ,eneza jocului +i apartine 1ilozo1ului en,lez Ier.ert
7pencer C182(-19(*D3 care sustine ca jocul este ;o e@ersare arti1iciala a ener,iilor3 care +n a.senta
e@ersarilor naturale3 de)in +ntr-o asemeneaa masura li.ere3 +nc8t se )or c/etui3 +si )or ,asi
de.useul3 su. 1orma unor actiuni simulate3 +n locul celor reale.;E16F
Con1orm teoriei lui 7pencer3 e@cesul de ener,ie al copilului se descarca printr-o
acti)itate 1ara nicio ultilitate imediata3 care este jocul.
0 critica a acestei teorii este adusa de peda,o,ul el)etian #duard Claparede3 care considera
ca aceasta teorie nu are sustinere3 pentru ca +n realitate copii se joaca c/iar si atunci c8nd sunt
o.ositi si3 mai mult dec8t at8t3 copii con)alescenti se joaca 1ara a mai astepta acel surplus de 1orte
de care )or.este 7pencer. E17F
0 alta teorie a jocului este 1ormulata de psi/olo,ul estetician ,erman Jarl "ross C1861-
19'6D3 care a.ordeaza jocul si din punct de )edere .iolo,ic3 perspecti)a ne,lijata p8na sa acel
moment. E18F !st1el3 jocul este )azut ca un e@ercitiu pre,atiror pentru )iata serioasa. >u toate
instinctele e@istente la om sunt su1iciemt de dez)oltate3 +n copilarie pentru a-si +ndeplini 1unctia3
1iind necesara e@ersarea si completarea acestora cu noi ac/izitii. !cesta sarcina este +ndeplinita de
joc.
"ross considera ca jocul nu este doar o acti)itate de di)ertisment si insu1icienta e@ersare a
instinctelor prin joc duc la neadaptarea sociala a copilului
?nul dintre criticii lui "ross este en,lezul 7tanle6 Iall3 care3 +n lucrarea sa Some Social
Aspects and Education din 19(23 considera copilaria ca ;1iind dominata de ramasitele trecutului3
repet8nd acti)itati mostenize ereditar din copilaria omenirii3 +n ordinea sedimentarii lor +n
ereditatea umana;.E19F
0 alta teorie importanta este cea a -ariei -ontessori3 medic psi/iatru3 pentru care jocul
este 1orma si metoda di1erentiata de instruire a copiilor3 pun8nd accentul pe ne)oie spontan a a
copilului.
An lucrarea Mintea absorbanta, autoarea scrie ca puterile mentale ale copilului mic sunt +n
stare sa construiasca si sa sta.ileasca cu 1ermitate3 doar +n c8ti)a ani3 1ara pro1esori3 1ara mijloacele
o.isnuite ale educatiei3 toate caracteristicile personalitatii umane.
!cord8nd o +ncredere deplina impulsului interior al copilului3 -aria -ontessori limiteaza
rolul educatorului la cel de creator al mediului am.iant pentru ne)oile si interesele copilului. An
opinia -ariei -ontessori3 senzatiile tre.uie izolate pe tipuri de receptie3 cum ar 1i cele )izuale3
auditi)e3 cutanate3 ol1acti)e3 ,ustati)e3 propriocepti)e si c/inestezice. 7enzatiile )izuale sunt
reprezentate de culorile 1undamentale3 senzatiile auditi)e sunt sunetele3 z,omotele3 tim.rurile
di)erselor instrumente3 )ocile sau intesitatile di1erite3 senzatiile cutanate sunt cele tactile Cneted3
aspru3 culturosD3 termiceCcald3 rece3 potri)itD3 ol1acti)e3 ,ustati)e si senzatiile propriocepti)e3 adica
simtirea proprului corp. 7enzatiile c/inestezice constau +n in1ormatiile despre miscarile aparatului
locomotor. E2(F
Criticile aduse medicului italian se re1era la 1aptul ca preocuparea e@clusi)a de e@ersare a
or,anelor de simt ale copiilor este doar partial justi1icata. -ariei -ontessori i se reproseaza ca
e@clude orice 1el de emulatie si orice recompensa3 +ncep8nd c/iar cu copii de ,radinita. E21F
eda,o,ul el)etian #duard Claparede a dedicat o mare parte a operei sale studiului
jocului. !cesta trece +n re)ista3 +n lucrarea sa Psihologia copilului si pedagogia eeperimentala,
c8te)a teorii despre joc3 cum ar 1i teoria recreerii3 teoria odi/nei3 a surplusului de ener,ie3 a
ata)ismului3 teoria jocului ca stimulent al cresterii si teoria cat/actica.
!cesta da una dintre primele de1initii pertinente si cuprinzatoare ale jocului. An acceptia
peda,o,ului el)etian jocul este ;o acti)itate care +i permite indi)idului sa +si relizeze eul3 sa-si
mani1este personalitatea3 sa urmeze linia interesului sau major3 atunci c8nd nu o poate 1ace prin
acti)itati serioase. Jocul este un +nlocuitor al acti)itatii serioase3 el pre,ateste )iitorul3 satis1ac8nd
ne)oi prezente.;E22F
5in perspecti)a lui Claparede3 jocul este lipsit de orice interes economic sau comercial3 dar
are importnata din punct de )edere psi/olo,ic. ;C8nd ne jucam3 suntem interesati de rezultatele
acti)itatii3 de tinta propusa pentru a 1i atinsa;3 spune #duard Claparede.
Indi)idul se joaca +n doua cazuriB c8nd este incapa.il de o acti)itate serioasa3 din cauza
dez)oltarii insu1iciente3 1iind copil sau c/iar adult3 sau c8nd imprejurarile se opun indeplinirii unei
acti)itati care sa satis1aca o anumita dorinta.
eda,o,ul delimiteaza patru 1unctii secundare ale jocului3 dupa cum urmeazaB jocul cu rol
de di)ertisment3 jocul ca element odi/nitor3 jocul ca a,ent de mani1estare sociala si jocul ca a,ent
de transmitere a ideilor3 o.iceiurilor3 de la o ,eneratie la alta. !ceasta ultima 1unctie secundara a
1ost utilizata +n mod incostient +nca din antic/itate.
Cele doua mijloace de +n)atare sunt jocul si imitatie3 con1orm conceptiei lui Claparede.
!ceasta din urma este de1inita ca un instinct al cautarii con1ormitatii. ;Imitatia scurteaza perioada
necesara dez)oltarii3 ajut8nd ereditatea si e@perienta personala;3 spune Claparede.
eda,o,ul el)etian3 alaturi de 5eGe6 si 5ecrol63 au 1ondat scoala !cti)a a secolului ::3
+n care acti)itatea preponderenta o reprezinta jocul.
0)ide 5ecrol63 C1871-19*2D3 medic si peda,o, .el,ian3 este initiatorul ideii de ;centru de
interes;. !cesta a apreciat jocul ca a)8nd o 1unctie de acti)are si ec/ili.rare psi/ica a copiilor cu
diza.ilitati psi/ice. 5ecrol6 recomanda ca acesti copii sa +si des1asoare acti)itate +ntr-un mediu
care sa asi,ure elemente stimulatoare3 care sa 1ie +n concordanta cu tendintele si dorintele lui3
asi,ur8ndu-i o li.ertate condusa. E2*F
0r,anizarea acti)itatii pe ;centre de interes; )izeaza sa raspunda unor ne)oi umane
1undamentale C/rana3 securitate3 acti)itate +n comunDK disciplinele de +n)atam8nt sunt +nlocuite3 din
cauza ca 1ra,menteaza realitatea arti1icial. Ideea e preluata si dez)oltata +n 7?! de L. I.
JilpatricMe - 1ondatorul sistemului instruirii pe .aza de proiecte Cde 1apt teme comple@e3
interdisciplinareD.
!stazi aceste idei sunt preluate de pro,ramul ;step .6 step; C1unctional +n #uropa Centrala
si de #stD care propune instruirea pe ;centre de acti)itate; Ccentrul de literatura3 centrul de stiinta3
centrul dramatic3 te/nic etc. D. Clasa traditionala dominata de +n)atator e +nlocuita cu acti)itatea
centrata pe dez)oltarea copilului. 2a noi se aplica +n +n)atam8ntul prescolar si primar.
;Jocul este o actiune dezinteresata3 +nc/isa +n timp si +n spatiu3 .azata pe o ordine proprie si
pe asumarea li.era a unor re,uli3 +ntr-un cu)8nt3 realitatea )ietii o.isnuite si e)ad8nd +n alta3 a
reprezentarii si aparentei c8nd spiritul se mani1esta cu acest spectacular compozitionalN;E2'F3 scria
Jo/an Iuizin,a3 +n lucrarea sa !omo "udens.
Jo/an Iuizin,a C1872-19'5D a 1ost un istoric si eseist olandez de renume. 5espre
Iuizin,a3 1ilozo1ul rom8n "a.riel 2iiceanu3 a1irma +n pre1ata lucrarii !omo "udens, ca ;pro.lema
jocului a do.8ndit mai multa demnitate de c8nd am a1lat ca juc8ndu-ne +n)atam cu +ncetul sa
de)enim mai mari. 5ar sociolo,ia spune c/iar ce)a mai mult despre jocB jucata mai +nt8i su. 1orma
unui rol imitat3 )iata sociala s18rseste prin a 1i traita matur su. 1orma unui statut cu rol
asumat.;E25F
Iuizin,a plaseaza jocul +n conte@tul istoriri ci)ilizatiilor lumii3 prin joc omenirea
consuma spirit si +l trans1orma +n cultura. 5espre relatia dintre muzica si joc3 acesta spune ca ;daca
punem continutul muzicii 1ata +n 1ata cu continutul pru estetic3 reiese ca despre deose.irea dintre
ele se pot spune apro@imati) urmatoareleB 1ormele muzicale +nsesi sunt 1orme ludice. -uzica se
.azeaza pe o su.ordonare )oluntara si pe o adaptare la un sistem de re,uli con)entionale3
re1eritoare la tonalitate3 melodie3 masura si armonie.;E26F
An di)ersitatea muzicii este inclusa din nou do)ada ca +n esenta ea este un joc3 adica o
,rupare de re,uli3 )ala.ile numai +n interiorul unor /otare3 delimitate doar atunci si a.solut
o.li,atorii3 1ara scop utilitar3 dar cu un e1ect de oponent3 destindere3 .ucurie si +naltare.
4iolo,ul si psi/olo,ul el)etian Jean ia,et C1896-198(D a)ut un impact major asupra
teoriei educationale +n secolul al ::-lea3 +n special +n #uropa. ia,et a scris mult despre
dez)oltarea modelelor ,8ndirii si lim.ajului la copii. ! e@aminat +n r8ndul copiilor conceptele de
numar3 spatiu3 lo,ica3 ,eometrie3 realitate 1izica si judecata morala. ia,et a crezut ca3 e@plor8nd
mediul lor +nconjurator3 copiii +si creeaza propriile conceptii co,niti)e3 sau intelectuale asupra
realitatii. rin continua interactiune cu mediul ce-i +nconjoara3 ei adau,a si rearanjeaza3
rearmonizeaza conceptiile despre lume. ia,et a a1irmat ca inteli,enta umana se dez)olta +n etape3
1iecare dintre acestea sporind +ntele,erea lumii de catre indi)id3 +ntr-un mod nou si mai comple@.
Teoria lui ia,et con1orm careia capacitatea intelectuala este calitati) di1erita la )8rste
di1erite si copii au ne)oie de interactiunea cu mediul +nconjurator pentru a c8sti,a competenta
intelectuala3 a in1luentat stiinta educatiei si psi/olo,ia. !cest nou concept asupra inteli,entei a
a1ectat modelul3 proiectul +n)atarii naturale pentru copiii mai mici si dez)oltarea matematicii si
pro,ramelor stiinti1ice.
An studiile sale3 ia,et a ela.orat o teorie ori,inala asupra ,enezei si mecanismelor
,8ndirii3 denumita teoria operationala. #l a delimitat stadii si serii de operatii ale inteli,entei.
!st1el3 stadiul senzorialo-motor3 se des1asoara de la nastere p8na la )8rsta de 2 ani3 c8nd copilul
este preocupat cu c8sti,area controlului motor si +n)atarea o.iectelor 1izice. !poi urmeaza stadiul
preoperational3 +ntre 2 si 7 ani3 c8nd copilul este preocupat cu cali1icarea )er.ala. 7tadiul concret
operational3 +ntre 7 si 12 ani3 este etapa c8nd copilul +ncepe sa se descurce cu conceptele a.stracte3
cum ar 1i numerele si relatiile3 +nrudirile. An 1ine3 stadiul 1ormal operational3 +ntre 12 si 15 ani3
etapa +n care copilul +ncepe sa rationeze lo,ic si sistematic. E27F
An opinia lui ia,et3 copilul este capa.il sa realizeze operatiuni a.stracte cu numere la
)8rsta scolara3 +nsa teoria a 1ost com.atuta de un ,rup de cercetatori rom8ni3 si anume %.
!ndreescu3 . opescu->e)eanu si -. 4ejat. !cesstia sustin ca3 +ncep8nd cu )8rsta de '-5 ani3
copii pot opera cu numere a.stracte si c/iar re)ersi.ilitati.
Copilul +nt8mpina di1icultati la adaptarea la )iata adulta din cauza ca nu-i +ntele,e
rosturile si re,ulile3 acestea pro)oc8ndu-i insati1actii a1ecti)e si penalizari. Te/nica celor mici de
adptare consta +n asimilarea realului la propriul eu3 ceea ce le aduce satis1actie3 +n acest 1el
1ac8ndu-si aparitie jocul.
$ele)8nd le,atura dintre joc si munca copilului3 Jean ia,et a pus +n e)identa aportul
jocului la dez)oltarea intelectuala a copilului. 5e aceea3 el sustine ca33 toate metodele acti)e de
educare a copiilor mici tre.uie sa 1urnizeze acestora un material corespunzator pentru ca juc8ndu-
se3 ei )or reusi sa asimileze realitatile intelectuale care3 1ara aceasta3 ram8n e@terioare inteli,entei
copilului. OOE28F
ia,et 1ace o clasi1icare piramidala a jocurilorB jocuri senzomotorii3 care reprezinta o
asimilare a realului +n structurile intelectuale si practice3 jocuri e@ercitiu3 repetari pentru placerea
adaptarii3 jocuri sim.olice3 care se .azeaza pe reprezentarea o.iectelor si e)enimentelor prin
sim.oluri si semne ce nu pot 1i percepute la un moment dat. ia,et acorda acestui tip de joc o
importanta aparte3 jocul sim.olic a)8nd +n ,eneral un caracter a1ecti)3 dar satis1ac8nd si interese
con,niti)e. Compensarea tre.uintelor a1ecti)e nesatis1acute se rezol)a prin rasturnari de roluri.
Jocurile cu re,uli reprezinta punctul de pornire a procesului de socializare. An 1ine3 ia,et mai
)or.este despre jocurile de constructie3 care sunt .azate pe cele sim.olice.
7c/im.ul de idei si cooperarea 1a)orizeaza dez)oltarea inteli,entei. Trecerea la stadiul
operatiilor a.stracte3 care reprezinta utilizarea sim.olurilor3 se 1ace numai prin joc. 9alori1icarea
peda,o,ica a jocului se concretizeaza +n e@istente etapei pre,atiroare CprenotatiaD3 .azata +n special
pe 1orma de joc.
ro1esorul de psi/olo,ie Jean C/ateau +ntareste +n de1inirea jocului ideea ca acesta este un
pree@ercitiu care are ca scop antrenarea 1unctiilor 1iziolo,ice si psi/olo,ice. !cesta di1erentiaza
jocul animalelor de jocul copilului si de cel al omului matur si considera jocul un e@ercitiu al
1unctiilor +n )ederea unor actiuni comple@e si )ariate.
C/ateau sta.ileste un raport +ntre joc si natura copilului. !cesta considera ca odata cu
trezirea ade)aratului comportament ludic se realizeaza treptat o a1irmare de sine3 mani1estata prin
atractia 1ata de cei mari3 care reprezinta motorul esential al copilariei. Jocul perimite urmarirea
copilului din punct de )edere motric3 a1ecti)3 social si moral3 in1orm8nd totodata despre structurile
mentale succesi)e ale copilului. rin studiul jocului se pot +ntele,e unele actiuni ale adultilor3 cum
ar 1i marile creatii culturale si stiinti1ice. E29F
reocuparile omului de stiinta au 1ost le,ate preponderent de rolul peda,o,ic al jocului.
C/ateau considera ca munca se naste si ea din joc. ;# )or.a de munca 1ara de care nici arta3 nici
stiinta si nici c/iar sporul nu s-ar putea dez)olta. Ideea ca jocul poate sa duca la munca a ramas
mult timp necunoscuta. ; Ansa3 C/ateau atra,e atentia ca ;daca nu )edem +n joc un drum spre
munca3 o punte aruncata +ntre copilarie si )8rsta matura3 riscam sa reducem jocul la o simpla
distrctie si sa minimalizam +n acelasi timp educasia copilului3 ne,lij8nd acea parte a or,oliului si a
demnitatii umane care imprima caracterul sau speci1ic jocului uman.;E*(F
An aceeasi idee3 C/ateau a1irma ca jocul presupune un e1ort asumat3 /otar8rea de a juca
primeste )aloare unei datorii +mplinite. Jocul ajuta la acceptarea unir re,uli )enite din a1ara3 +n
cazul jocurilor de ,rup cu copii mai mari sau conducatori adulti. Cu c8t este mai isto)itor3 jocul
de)ine mai )aloros3 pentru ca jocul simplu nu reprezinta o atractie pentru copil. An continuare3
C/ateau a1irma ca e1ortul nu deose.este jocul de munca3 +n plus +l +n)ata pe copil ce este o sarcina.
7pre e@emplu3 copii din clasa I pot esua daca +n preala.il nu si-au dez)oltat disponi.ilitatea pentru
munca su. 1orma de joc. #1ectu8nd cu preponderenta acti)itati care nu presupun e1ort sustinut3 nu
se realizeaza ,enerarea e1ortului necesar +nlaturarii ostacolelor.
0 alta necesitate asupra careia atra,e atentia C/ateau este prezenta pro1esorului3 dar su.
1orma unui animator3 nu a unui se13 copilul a)8nd ne)oie de su,estia sau +ncu)intarea adultului.
0 caracteristica a jocului care +si ,aseste aplica.ilitate +n peda,o,ie este necesitatea
respectarii re,ulilor3 a ordinii si a disciplinei. E*1F
An lucrarea Problemele psihologice ale #ocului si distratiilor, ?rsula sc/iopu trateaza
jocul ca un 1enomen tranzitoriu ce e@prima trairile si conduita copilului. ;Jocul creeaza utilitati
sociale doar prin 1aptul ca stimuleaza tonusul3 antrenarea si participarea omului. 2a aceasta se
adau,a 1aptul ca antrnarea psi/omotorie 1oarte acti)a ce are loc +n joc contri.uie la dez)oltarea
1izica3 ,enerala3 +n mod intensi)3 1apt ce 1ace ca p8na la urma jocul sa ai.a 1unctii 1ormti)e si
sociale.;E*2F
Antr-una dintre cele mai )aloroase lucrari rom8nesti le,ate de acest domeniu3 pro1esorul
!le@andru Tri1u3 1ace o sinteza re1eritoare la o serie de teorii le,ate de joc3 realiz8nd un studiu
istoric si sistematic re1eritor la natura jocului3 jucarie si jucator3 ajun,8nd la concluzia ca ;daca
omul )rea sa paseasca peste destinul sau sum.ru3 tre.uie sa in)enteze o noua te/nolo,ie pe potri)a
lui3 te/nolo,ia jocului;. E**F $ealizarea acestui deziderat cere o noua peda,o,ie care sa
;umanizeze omul;.
;Jocul este o realitatea creata3 cu o structura mai putin o.isnuita si cu o dinamica
nedeterminata3 de scurta durata;3 con1orm acceptiei lui !le@andru Tri1u. E*'F
2. . o,clu+ii
>umarul mare al teoreticienilor care au 1acut din studiul jocului o.iectul cercetarilor lor
do)edeste ca aceasta tema este de mare interes3 put8nd 1i a.ordat din perspecti)e )ariate si a)8nd o
mare aplica.ilitate +n studiul dez)oltarii copiilor. !st1el3 teoriile le,ate de joc pot 1i aplicate c8nd
se )or.este despre dez)oltarea copilului din punct de )edere 1izic3 motric3 psi/ic3 intelectual3
psi/ic3 social si cultural.
Cu toate ca au e)identiat +n multe cazuri aspecte di1erite si c/iar contradictorii despre joc3
+n linii mari3 concluziile lor au 1ost aceleasi3 si anume ca jocul reprezinta o acti)itate necesara3 care
tre.uie ocrotita3 practicata3 sustinuta si dez)oltata +n toate domeniile )ietii3 +n toate etapele acesteia3
pentru ca este .ene1ica dez)oltarii armonioase a omului.
-ulti specialisti recomanda ca educatia sa se des1asoare dupa re,ulile jocului3 pentru ca
aceste3 de-a lun,ul istoriei omenirii3 s-au cristalizat3 s-au selectat +n mod natural3 patr8nd ceea ce
este mai )aloros3 de la jocurile simple din 1olclor p8na la cele mai comple@e jocuri de societate. Cu
toate aceste ar,umentari3 se constata ca +n procesul de +n)atam8nt3 +n mod special cel scolar3 jocul
are +nca o pozitie deza)antajata 1ata de alte 1orme de realizare3 cum ar 1i lectia traditionala.
7e o.ser)a o trecere curajoasa de la teorii care claseaza jocul +n cate,oria di)ertismentului
spre teorii care con1era jocului seriozitate si )aloare3 consider8ndu-l c/iar o solutie pentru
normalizarea si depasirea starii de criza +n care se a1la +n)atam8ntul.
Trecerea de la ;scoala m8inilor +ncrucisate;C-aria -ontessoriD la scoala !cti)a3 1ondata de
Claparede3 5eGe6 si 5ecrol63 pusa +n aplicare cu curaj si responsa.ilitate3 ar putea 1i
recomandarea teoreticienilor jocului.
apitolul $$$ - /plicatii ale jocului mu+ical 0, pedagogia
europea,a si rom1,easca
.. 1 $,troducere
5omeniile prime din care au pro)enit specialistii mentionati +n capitolul anterior pro)in din
a1ara +n)atam8ntului3 dar +n urma studiilor e1ectuate asupra jocului su. toate aspectele lui o .una
parte din ei au aplicat teoriile +n domeniul peda,o,iei si c/iar mai mult +n cel al educatiei muzicale.
#ste ade)arat ca la inceput perioada de ma@im interes +n cercetare a reprezentat-o )+rsta prescolara3
dar ulterior interesul s-a e@tins si spre )8rste mai mari mer,8nd p8na la cea adulta. 5in
o.ser)atiile specialistilor jocul respecti) jocul muzical se pliaza 1oarte .ine cerintelor unei
acti)itati comple@e care sa asi,ure dez)oltarea optima a copilului si +n acelasi timp sa 1ie pe placul
lui.
eda,o,ia ludica si educatia muzicala .azata pe joc au adus un su1lu nou materializat +n asa
numita scoala acti)a3 .azate pe acti)itati cu 1inalitate practica +n 1ormarea comportamentului social
e@tra scolar3 a )ointei3 a acti)ismului3 a creati)itatii.
$eprezentantii scolii acti)e nu s-au preocupat +n mod deose.it de de1initii 1oarte clare ale
di1eritelor tipuri de jocuri muzicale dar acest lucru nu a diminuat )aloarea +n sine a acestui mijloc
de realizare a educatiei muzicale. -uzica se +mpleteste +n mod or,anic cu acti)itatea de joc cu at8t
mai mult cu c8t ea +nsasi este un joc asa cum a1irma J. Iuizin,a +n Iomoludens ;dar un joc de tip
superior dorit +n aceeasi masura pentru rela@are si re1lectare c8t si pentru puterea ei re)italizatoare
si +n a1ara de acestea pentru ea +nsasi.;E*5Frin urmare aceasta idee plaseaza muzica +ntr-o s1era
situata +ntre jocul no.il si placerea artistica autentica.

.. 2 2etode europe,e de educatie mu+icala ba+ate pe joc

..2.1 3riederich 3roebel
An lucrarea Jocul didactic muzical autoarea "a.riela -unteanu +i aseaza pe %riederic/
%roe.el si pe -aria -ontessori prin lucrarile si acti)itatea lor la .aza in)atam8ntului ludic.
An cadrul metodelor noi3 acti)e pe care le-a introdus +n prima ,radinita +n1iintata de el +n
"ermania sunt cunoasterea realitatii prin asam.larea a sapte corpuri ,eometrice3 s1era cu.ul
cilindrul si di1erite .etisoare3 cercul3 triun,/iul3 patratul din care copii )or recompune o.iecte
cunoscuteB case pom mo.ilier3 s. a.
;$ealitatea tre.uie intuita prin acti)itati si ea tre.uie sa scoata la lumina +nsusirile
o.ser)a.ile ale o.iectelor. >otiunile tre.uie pre,atite prin intuitie3 prin reconstructie3 desenare3
modelare.;E*6F
An a1ara de jocuri de reconstructie3 %roe.el recomanda jocuri melodice coordonate3 +n care
copilul c8nt8nd3 sa isi e@ercite pro,resi) di)erse 1acultati.
..2.2 2aria 2o,tessori
-aria -ontessori isi concepe instructia muzicala +n doua etape. rima etapa utilizeaza ca
material didactic sapte clopotei acordati temperat cuprinz8nd treptele ,amei 5o3 c8ntece de 1actura
populara si culta de ori,ine europeana.
Copiii au sarcina de a identi1ica si compara +nltimea sunetelor a doi clopotei unul pro)enind
dintr-un ,rup de opt clopotei inscriptionati cu denumirea sunetelor ,amei 5o3 iar altul dintr-un
,rup ales la +ntamplare dintre opt clopotei neinscriptionati. 7e ajuta memorarea sunetelor la
+naltimea lor reala si la sta.ilirea raporturilor de +naltime a sunetelor clopoteilor. 5in cate,oria
e@ercitiilor-joc ritmice 1ac parte e@ercitiile de mers pe ritmul sau metrul unor c8ntece. Cu toate ca
jucatorii e@ecuta cu mare placere aceste jocuri3 ele sunt utilizate numai la prescolari si au ramas la
ni)elul operatiunilor.
An perioada a doua de instructie muzicala copii deprind scris-cititul muzical 1olosind un
repertoriu de c8ntece culte si clasice +mpartite pe doua centre de interesB marsul si c8ntece de
lea,an. ;Cele doua e@ercitii-joc se opresc la ni)elul operatiunilor3 ele .ucura copii pentru ca 1ac
parte din temele3 din s1era interesului acestora.;E*7F

!utoarea "a.riela -unteanu concluzioneaza
prezentarea acti)itatii practice si de cercetare a -ariei -ontessori su.lini+nd ca ; jocurile nu au
adus prea multa )ariatie +n 1inalitatea si procedeele lor3 cele doua e@ercitii s-au .analizat prin
1rec)enta utilizare stereotipica. #le au aparut cu alta +ncarcatura si 1inalitate +n alte metode ale unor
renumiti ludistiB -artenot3 0r113 4oulez.;E*8F
..2.. 2aurice 2arte,ot
In)entatorul instrumentului electronic ;undele -artenot; urmareste prin detalierile din
lucrarile sale metodice sa pre,ateasca din punct de )edere muzical si psi/olo,ic un artist
instrumentist amator sau pro1esionist.

An metodica -artenot ;cu)8ntul joc apare 1oarte des 1ara ca autorul sa-i contureze
+ntelesul.;E*9F !utoarea "a.riela -unteanu citeaza +n lucrarea amintita anterior ce +nseamna jocul
+n )iziunea lui -artenot ;7a des1asori o acti)itate prin care sa iu.esti muzica si sa-ti +nsusesti
mijloace pentru a te inte,ra +n )iata3 pentru a-ti canaliza ener,iile.;E'(F
Jocurile lui -artenot sunt clasi1icate +n jocuri e@ercitii pentru +nsusirea unor operatii3
acti)itati3 miscari3 notiuni3 necesare initierii +n sol1e,iere +n dictarea muzicala +n impro)izatii
muzicale sau +n intierea +n miscari 1izice necesare e@ercitiului pianistic.
..2.4 arl 'rff
Calea adoptata de compozitorul peda,o, pentru +nnoirea muzicii a 1ost redarea e@presiei
umane pe care aceasta risca sa o piarda. 7impli1icarea e@presiei muzicale apropind-o de cea a
c8ntecelor populare modale cu sonoritati psalmodiate se +m.ina cu te/nica repetarii cu caracter de
ostinato d8nd nastere acelor ;celule ,eneratoare de 1orma3 +nsa nu prin te/nica traditionala a
tra)aliului tematic3 nu prin dez)oltarea de la simplu la comple@ ci prin +nlantuirea perpetua3 ceea ce
impreuna cu o ritmica e@trem de di1erentiata si plina de accente produce intentia dezlantuirii unor
1orte elementare ale 1iintei umane.; Completata de o armonie redusa la te/nicile muzicii medie)ale
Cison3 .urdon3 miscari paralele3 1au@-.ourdonDcompozitorul creeaza o opera +ntr-un spirit
;ar/aizant; incon1unda.il.
Cealalta +nsemnatate a personalitatii sale cea de peda,o, si creator al unui sistem de
educatie muzicala este prezentata de catre pro1esoara !strid >iederman +n lucrarea Educatia
muzicala moderna. Instrumentista +n cadrul 1ilarmonicii din 4raso) a acti)at si la Cole,iul
eda,o,ic3 !ndrei sa,una din 7i.iu +ntre anii 1989-1998 preocup8ndu-se de posi.ilitatile
)alori1icarii instrumentariului 0r11 +n liceele peda,o,ice si +n educatia muzicala a ele)ilor de
scoala ,enerala si prescolara.
An lucrarea mentionata sunt descrise +n primul r8nd opera peda,o,ica a lui Carl 0r113
inte,rarea instrumentariului3 perspecti)a de aplicare a modelului +n cadrul educatiei muzicale
rom8nesti precum si e@perienta pro1esoarei do.8ndita de pe urma practicarii metodei la di1erite
)8rste de ele)i. Ideea sincretismului artelor3 muzica3 cu)8nt si miscare3 unitate pro)enita din teatrul
antic )ec/i3 sta la .aza operei peda,o,ice a lui 0r11. ;!st1el din munca cu si pentru copii a luat
nastere o 1orma a modelului 7c/ulGerM ,enerata de ideea dez)oltarii unei educatii muzicale noi pe
masura copilului. !ceasta +nsemna pentru 0r11 muzica elementara E.. . F 1orme ale cu)8ntului si ale
miscarii elementare3 care sa poata 1i create de copii +nsisi.;E'1F
-odelul este mai mult dec8t un set de mijloace pentru studiu sau o +ncercare de
simpli1icare a muzicii pentru a de)eni accesi.ila ci este ;crearea unui 1undament pentru orice 1el de
practicare si interpretare a muzicii3 respeti) pentru +ntele,erea ade)arata a lim.ajului muzical si a
e@presiei muzicale;E'2F

pentru care 7c/ulGerM poate 1i punctul de pornire asemenea unui a.ecedar.
Ca o.iecti) principal al metodei3 este stimularea ,8ndirii independente3 a 1anteziei copiilor3
prin practicarea muzicii pe instrumentariul 0r11 1ara nici o di1icultate3 1iind indicat sa ,aseasca si
sa creeze +n mod spontan structuri ar/etipice ritmuri sau melodii propii. ;!st1el practicarea muzicii
dupa modelul lui 0r11 ia 1orma jocului dar a unui joc cu pretentii intelectuale a unui joc condus. 5e
aceea locul peda,o,ului +ndrumator este 1oarte .ine sta.ilit +n acest model.;E'*F
-odelul 7c/ulGerM este unul din putinele sisteme concepute de un creeator care intuieste
ne)oia re,asirii muzicii3 o arta a comunicarii. unerea +n practica a primelor idei de re1orma apar
+n cadrul unei scoli de dans care promo)a noua maniera a dansului modern +n perioada dintre cele
doua raz.oaie mondiale. Compozitorul a preluat sarcina de a crea un suport muzical adaptat
acestor dansuri pe care l-a redus la ritmuri ostinate reproduse de timpani3 ,on,uri si alte
instrumente de percutie.
! ajuns ast1el la ne)oia de a +ncerca o noua modalitate de educatie muzicala. ;Ami
propusesem sa +ncerc o re,enerare a muzicii pornind de la miscare3 de la dans. 7a +n)eti pe cine)a
ritmul este ,reu. $itmul nu poate 1i dec8t dezle,at3 trezit. $itmul nu este ce)a a.stract ci este +nsasi
)iata. $itmul este de-o potri)a e1ect si cauza3 1orta comuna a )or.irii3 a muzicii si a
miscarii.;E''FAn acelasi timp ,aseste elementul comun al )or.irii3 muzicii si dansuluiB ritmul +nnoit
cu sonoritati tim.rale inedite3 pro)ocate de utilizarea di1eritelor parti ale corpului omenesc3 palme3
pocniri din de,ete3 coapse3 ,am.e3 +mpreuna cu o serie de instrumente de percutie din
instrumentariul de jazz. ;!st1el cu mijloace e@trem de reduse s-a realizat o muzica e@trem de )ie si
stimulatoare.;E'5F
An urma interesului aratat de lumea muzicala 1ata de aceste e@perimente a aparut ideea de a
)alori1ica aceste procedee prin redactarea unui curs de initiere muzicala pentru copii din clasele
primare. $asp8ndirea ei la +nceput s-a produs mai di1icil apoi prin mai multe emisiuni de la
$adiodi1uziunea din -unc/en c8t si a mai multor cursuri pentru copii au luat nastere cinci )olume
intitulate ;0r11-7c/ulGerM; -usiPue 1ur Minder acestea constituind materialul de re1erinta al
modelului de educatie3 dupa conceptia lui 0r11.
!m considerat ca o )edere de ansam.lu asupra principilor care stau la .aza modelului
7c/ulGerM )a clari1ica rolul 1ormati) al acestuia pentru muzica si prin muzicaB
rincipiul acti)itatii practiceB
prin el nu se in)ata ci se practica notiunile si deprinderile sunt descoperite +n timpul
e@ercitiului.
pro1esorul stimuleaza impulsioneaza +ntr-o anumita directie declans8nd anumite structuri.
rincipiul unitatii +ntre muzica cu)8nt si miscareB
preluat din ori,inile e@primarii artistice si e@primarea copilului mic reprezinta doua
stadii di1erite de dez)oltare incipienta.
rincipiul instrumentarismuluiB
trans1ormarea corpului omenesc +ntr-un instrument 1oarte di)ersi1icat3 m8ini3 picioare
di1erite3 parti ale corpului utilizarea cu precadere a instrumentelor ritmice.
rincipiul impro)izatoricB
pro1esorul stimuleaza 1antezia copiilor le o1era modele pentru ca ei sa-l alea,a pe cel mai
potri)it propiei e@primari cu posi.iliatea de a modela aceste structuri pentru a se inte,ra +n
,rup.
impro)izatia nu este o deprindere do.8ndita ci este o metoda didactica de +n)atare li.era.
rincipiul creati)itatii B
directioneaza +ntrea,a acti)itate duc8nd la independenta ,8ndirii
rincipiul unitatii dintre ascultare3 reproducere si creareB
reprezinta o re+n)iere a unei practici stra)ec/i +n care interpretul este si creator si ascultator
+ntr-unul sin,ur
rincipiul accesi.ilitatii si indi)idualizariiB
compozitorul nu compune o muzica destinata ascultarii ci impulsionarii si ,asirii unei
1orme de e@primare adres8ndu-se unor copii neselectati cu posi.ilitati di1erit
sarcinile muzicale puteau 1i di1erentiate pe masura posi.ilitatilor
rincipiul pro,resi)itatiiB
punctul de pornire este plasat +n copilarie asi,ur8ndu-se an,ajarea intelectului +nca din
prima 1aza
>eajunsurile ,asite de contemporani se re1ereau la aspecte di1erite re1eritoare la
suprae)aluarea posi.ilitatii copiilor de a crea teme ,eneratoare de 1orme3 la simplitatea
materialului muzical3 la 1olosirea unor te@te din literatura )ec/e care nu re1lecta pro.lematica )ietii
copilului din secolul :: si 1olosirea e@a,erata a 1ormulelor ostinato. Cu toate aceste critici aduse
educatiei muzicale elementare3 adeptii ei sunt 1oarte numerosi cu rezultate con)in,atoare.
In,eniozitatea lui consta si +n 1aptul ca este desc/is oricarei culturi muzicale respecti) oricarei
lim.i )or.ite3 sistemului tonal sau modal3 permit8nd continuarea lui spre o pre,atire muzicala de
specialitate.
..2.4 Lars )dlu,d5 6ria, (e,,is
!cti)itatea peda,o,ica a compozitorilor numiti mai sus a 1ost prezentata de catre pro1esorul
7za.o Csa.a +n cartea cu titlul $!og%an tanitsu& &orun& zene#et$ 'Pedagogia muzicii moderneD.
Cei trei compozitori au 1ost preocupati +n e,ala masura de una din pro.lemele educatiei muzicale3
cea a pre,atirii copiilor pentru acceptarea3 +ntele,erea si practicarea muzicii contemporane. Cei trei
compozitori au des1asurat e@perimente )aloroase pornind de la ideea ca un copil 1ormat prin
metode traditionale nu poate sa asimileze creatia contemporana construita dupa principii di1erite.
2ars #dlund des1asoara e@perimente +n )ederea +nsusirii muzicii atonale. 4rian 5ennis
mentioneaza +n pre1ata lucrarii sale Muzica eeperimentala n scoala ;+ntrea,a arta )a 1i +n pericol
daca peda,o,ii ei ram8n +n urma practicienilor acesteia.;E'6F

ornind de la constatarea ca e@ista o ruptura +ntre cele doua domenii +nrudite3 peda,o,ia
muzicala si creatia contemporana 4. 5ennis recomanda c8te)a metode de introducere +n muzica
contemporana +n paralel cu +nsusirea scris-cititului muzical.
rincipiile care stau la .aza metodei e@perimentale sunt mentionate +n pre1ata lucrarii mai
sus amintite apartin8nd compozitorului 4. 5ennisB
1. articiparea 1iecarui copil +n cadrul e@perimentului indi1erent de pre,atirea muzicala sau de
aptitudini.
2. -etoda are caracter practic e)it8nd monotonia +n)atarii scris-cititului muzical. An paralel se
poate des1asura si aceasta acti)itate.
*. An cadrul acestui tip de educatie muzicala copii +n)ata sa 1ie atenti si sa se concentreze 1ara a 1ii
constr+nsi.
'. 5eprinderea de a impro)iza se dez)olta +n mod creati).
5. #lementele 1olosite +n productiile copiilor pro)in din propiul mediu sonor asemanatoar celor
+nt8lnite si +n compozitiile secolului ::. ;#@perimentele des1asurate cu sunete si e@perimente
sonore satis1ac ne)oia de cercetare si descoperire a copiilor. Cea mai )aloroasa creatie
autentica paleste pe l8n,a o descoperire propie pentru sine sau pentru colecti)itate.;E'7F
6. !precierile sunt lasate pe seama copiilor stimul8nd spiritul critic si ne)oia de per1ormanta.
#@ercitiile sunt +mpartite +n 2 ,rupe +n 1unctie de materialul muzical utilizat si +n 1unctie de
1elul +n care sunt conduse cu dirijor sau 1ara. -aterialul muzical utilizat poate 1i alcatuit dinB
sunete repetate scurte
tremolo sau tril
sunete scurte si triluri-tremolouri
pe instrumentele acorda.ile se )or e@ecuta anumite succesiuni de +naltimi sta.ilite dinainte
pe instrumentele neacorda.ile se pot e@ecuta succesiuni ritmice presta.ilite
com.inatii ale tuturor elemntelor mentionate mai sus
5upa e@ersarea acestor modalitati +n mod indi)idual apoi pe ,rupe de instrumente se
realizeaza impro)izatii conduse de dirijor cu ajutorul unor semne speci1iceB ast1el se )or com.ina
triluri si tremolouri +n crescendo si descrescendo succesiuni de sunete scurte3 ritmuri di)erse si
impro)izatii melodice.
An cazul impro)izatiilor des1asurate 1ara dirijor cu ajutorul ceasului sau prin numararea
secundelor cu )oce tare3 se distin, doua 1orme de realizareB
1. Toti copii primesc sau tra, la sorti un numar care indica inter)alul de timp C+n secunde Dla care
tre.uie sa inter)ina 1ata de cel care a c+ntat +naintea lui. !utorul prezinta un model orientati) pentru
o clasa de 25 de mem.ri.
;....;E'8F
2. An al doilea tip de impro)izatii cu ceas sau numaratoare3 numerele e@trase reprezinta de c8te ori
tre.uie sa e@ecute ele)ul elementul care ii re)ine. 5aca detine ci1ra 7 +nseamna ca timp de *
minute c8t dureaza impro)izatia are de inter)enit de 7 ori la ale,ere. ?n alt ,en de impro)izatii o
constituie cele +n care 4. 5ennis apeleaza la un procedeu de +nt8lnit +n muzica moderna3 utilizarea
ima,inii ,ra1ice transpusa +n muzica. Ima,inile +n1atiseaza 1orme a.stracte3 copii tre.uind sa
propuna di1erite rezol)ari muzicale ale acestora. Iata c8te)a e@emple de 1i,uri propuse de unul din
ele)ii compozitorului care au 1ost ulterior ilustrate prin muzica.

; ;E'9F

ornind de la elemente e@tra-muzicale compozitorul cere ele)ilor sa propuna teme care sa
inspire anumite sonoritati interesante precum si posi.ilitatea de a ,enera un scenariu. #le)ii au ales
sa reprezinteB
tunete si 1ul,ere cu titlul ;-uzica 1urtunii; K
concurs de motociclete ;2a mans;
sunete din jun,la ;4on,os;
5upa sta.ilirea modalitatilor de ilustrare si a succesiunii momentelor3 ideile muzicale
urmau sa 1ie e@ersate3 sle1uite si +n 1inal reunite. ;Jocul; cum +l numeste compozitorul se poate
des1asura cu dirijor care coordoneaza dupa un plan cunoscut de toti de re,ula scris pe ta.la3 sau
li.er 1ara plan din memorie. !ceste tipuri de impro)izatii reprezinta doar o mica parte din cele
propuse de compozitorul 4. 5ennis. An +nc/eierea prezentarii autorul cartii3 7za.o Csa.a3 lasa
li.ertatea cititorilor3 pro1esori de muzica sa raspunda sin,uri la +ntre.areaB ;Ce putem prelua de la
4rian 5ennis?;. >u omite sa 1aca anumite o.ser)atii cu pri)ire la pro.lemele ramase neelucidate
cum ar 1ii e@cluderea muzicii )ocale3 compozitorul apel8nd doar la instrumente3 si la manipularea
ritmului +ntr-un mod speculati). Cu toate acestea3 7za.o Csa.a3 considera ca ;4. 5ennis a
descoperit acea cale de urmat prin care copilul cu ajutorul jocului poate sa cunoasca anumite
aspecte ale muzicii contemporane;.
0 alta recomandare este 1acuta +n 1a)oarea 1olosirii acestei metode alaturi de cea
traditionala +ntre ele nee@ist8nd elemente contradictorii.
..2.7 #. 2urra8 Schaffer
!l treilea autor prezentat +n cartea lui 7za.o Csa.a este compozitor de ori,ine canadiana
care +n cele patru lucrari teoretice ale sale3 (he composer in the class room')ompozitorul in clasa*,
0ntario 1965. Ear cleaning')uratirea auzului*, 0ntario 19673 (he ne+ soundscape, 0ntario
1969, ,hen the +ords sing')-nd cu.intele c-nta*3 0ntario 197(3 cauta noi modalitati de a studia
muzica +n )ederea pre,atirii ele)ilor pentru receptarea si e@primarea cu ajutorul lim.ajului muzical
contemporan.
%iind in)itat sa sustina cursuri de pre,atire muzicala la >ort/ QorM 7ummer -usic 7c/ool3
compozitorul ,aseste un mediu prielnic si li.ertatea de a pune +n practica idei re1eritoare la
1ormarea muzicala a tinerilor cu )8rste cuprinse +ntre 1*-17 ani.
7c/a11er +ti introduce treptat ele)ii +n lumea sonoritatilor a)an,ardiste prin metode inedite
necon)entionale3 urmarind educarea auzului apoi di1erentierea acestuia prin e@ercitii-jocuri3 care
ajuta la descoperirea unui uni)ers multi sonor si e@presi). ro.lemele muzicale prezentate de
compozitor +ntr-o )iziune personala ser)ind ideii de .aza3 cea a cunosterii si +ntele,erii muzicii noi.
!st1el prejudecata ca muzica este o arta a sonoritatilor placute urec/ii nu mai poate 1i )ala.ila
compozitorul demonstr8nd ca orice z,omot produs cu o anumita intentie +si ,aseste locul +n
muzica. -ultitudinea ipostazelor prin care poate trece sunetul muzical este e@ersata cu ele)ii apoi
aplicata +n mici creatii spontane realizate +n clasa +n 1orma orala sau scrisa urm8nd sa 1ie analizate
si +m.unatatite de catre +ntre,ul colecti) de ele)i. e l8n,a sunete elementele care sunt utilizate
1rec)ent +n elementele lui 7c/a11er sunt z,omotul si linistea. #@ercitiile propuse de compozitor se
des1asoara de re,ula cu o mare economie de mijloace utiliz8nd unul sau doua +naltimi pentru a
stimula ,asirea unui numar mare de posi.ilitati +n care poate 1i emis sunetul muzical3 caut8nd ast1el
sa e@ploateze o )arietate tim.rala si numeroase modalitati de com.inare a +naltimilor.
An cadrul e@ercitiilor dedicate studierii intensitatii propune ,asirea a c8t mai multor
posi.ilitati de modi1icare dinamica a unui sunet ca apoi sa se 1oloseasca +n mod creati) com.in8nd
e1ectele o.tinute. 7e intoneaza sunetul +n nuanta puternica3 sla.a3 cresteri rapide sau ,radate de
intensitate si descresteri de asemenea realizate +n doua moduri si e1ect de ecou.
5in capitolul dedicat melodiei3 7za.o Csa.a prezinta c8te)a aspecte si anume o.ser)atia lui
7c/a11er cu pri)ire la modul +n care tim.rul3 intensitatea si 1olosirea pauzelor actioneaza asupra
melodiei. 5e asemenea este prezentat un e@ercitiu prin care se cere ele)ilor sa ilustreze cu scurte
melodii impro)izate c8ntate sau e@ecutate la di1erite instrumente urmatoarele su,estiiB
+nalt a)8ntat
,ra) si trist
usor z.urdalnic
melodie care se stin,e
de la su1erinta la r8s
de la ,reu la usor
dispare +ndepartare
,ra)
ajutor
Impro)izatiile sunt analizate si im.unatatite prin discutii colecti)e. Tot +n capitolul dedicat
muzicii )ocale se ocupa de posi.ilitatile reproducerii di1eritelor sunete din naturaB pasari3 animale3
1enomene ale naturii realiz8nd impro)izatii tematic3 sunetul padurii3 1urtuna de )ara3 o,rada.
#@perimenteaza de asemenea o serie de alte modalitati de tim.ruri )ocale cum ar 1ii soptitul3
p8r8itul3 r8sul3 1luieratul3 m8r8itul si suspinatul.
!utorul 7za.o Csa.a remarca meritele lui 7c/a11er +n domeniul e)identierii unor elemente
inedite +n muzica3 modul de des1asurare a acti)itatii cu ele)ii3 dez.aterile purtate cu acestia pe
mar,inea 1enomenului muzical3 analizarea si per1ectionarea e@ercitiilor +n mod colecti). ?na din
criticile aduse compozitorului este lipsa clari1icarii sistemelor moderne de intonatie.
Cu toate ca nici unul dintre cei * compozitori prezentati de catre 7za.o Csa.a nu 1oloseste
termenul de joc pentru descrierea e@perimentelor acestea se +nscriu +n mare parte +n aceasta
cate,orie prin e@ersarea concomitenta a deprinderilor muzicale3 a 1anteziei creatoare3 prin
reconstructia dinamica a unei realitati sau 1ictiuni +n care participantii isi asuma un rol respecti) o
responsa.ilitate. Cele mai multe impro)izatii au primit titluri su,esti)e din partea coordonatorului
sau a ele)ilor. "radul de implicare al pro1esorului a 1ost ec/ili.rata acord8nd ele)ilor li.ertatea de
a ale,e 1orma de e@primare3 modalitatea de com.inare a tim.rurilor3 ,radarea tensiunii si de multe
ori ale,erea temelor.
!utorul 7za.o Csa.a3 +nc/eie cu urmatoarea o.ser)atie si recomandareB ;1ara +ndoiala este
o lectura utila pentru toti care se apropie de muzica 1ara prejudecati E.. . Fcel mai lauda.il ram8ne
curajul si inspirarea cu care i-a apropiat pe ele)i de muzica secolului ::.;E5(F
..2.9 2etoda "ercustra
ercustra este numele unui ansam.lu de percutionisti +n1iintat +n 1962 la 7tras.our,.
Creatori ai unei metode de educatie muzicala .azata pe mijloace percutionistice ori,inale includ +n
conceptul de instrument de percutie corpul omenesc ca si +n metoda lui 0r11. -etoda a 1ost aplicata
intial pentru copii dar ulterior s-a predat si adultiilor. -etoda este analizata +n lucrarea Jocul
didactic muzical, autoarea speci1ic8nd 1aptul ca unul din compozitorii care a stimulat acti)itatea a
1ost ierre 4oulez care a realizat pre1ata caietelor ; ercustra;. An le,atura cu utilizarea
instrumentului natural3 m+ini3 picioare3 )oce3 respiratie3 autoarea a1irma ;5aca ar utiliza aceste
elemnte naturale at8t copilul c8t si omul matur +si )a e)identia +n mod cert personalitatea iar
contri.utia 1iecarui percutionist la tra)aliul ,rupului +i )a preciza pozitia +n ,rup si +l )a socializa;.
E51F
Cursurile +n numar de apro@imati) 1(( de ore au 1ost esalonate +n mai multe etape. An etapa I
o.iecti)ul urmarit este +nsusirea si descoperirea unor sonoritati naturale. An etapa a II a se
urmareste +nsusirea unor te/nici a pulsatiilor pe care ele)ul tre.uie sa le e@ecute di)erse com.inatii
tim.rale ritmice cre8nd o serie de poliritmii cu com.inatii politim.rale. #tapa a III-a este dedicata
tempoului si stap8nirii lui. #tapa a I9 este cea +n care se or,anizeaza elementele +nsusite +n primee
etape3 +n mod creator3 +n mod ino)ator. -aterialul sonor +n care se lucreaza +n cadrul metodei este
reprezentat prinB
suierat scurt sau lun,
e@pirare .rusca )iolenta - inspirare prelun,a
plescait din lim.a
intonarea unui sunet prelun, linistit
pronuntarea anumitor )ocale ! - 0 - #
,lisarea )ocii
pocnirea de,etelor3 a palmelor3 1recarea ,enunc/ilor
lo)irea si 1reacarea a doua cutii de c/i.rituri
r8sul si pl8nsul
Caietele sunt ,/iduri si nu moduri de utilizare3 iar productiile se +nscriu +n cate,oria
jocurilor de creatie din care lipseste elementul melodic3 recomand+ndu-se sa se practice +n
completarea pro,ramei clasice de educatie muzicala.
..2.: o,clu+ii
-etodele si e@perimentele prezentate s-au impus +n mai mare sau mai mica masura +n
peisajul educatiei muzicale europene.
0data cu instaurarea ideii ca un copil +n)ata +n primul r8nd prin acti)itate directa e1ectuata
+n ,rup3 noile conceptii peda,o,ice muzicale s-au eli.erat de tutela lectiei /er.artiene si au ino)at
1orme noi .azate pe acti)itatea practica. %orma de .aza adoptata de muzicieni +n predarea educatiei
muzicale a 1ost cu preponderenta jocul. An cadrul anumitor metode jocul s-a des1asurat +n mod
tutelar dar a)8nd elemente speci1ice acti)itatii ludice3 au 1ost create conditiile unui preee@ercitiu
placut3 destins si modelator al caracterelor - C/e)ais si -artenot.
An cazul lui 0r113 4. 5ennis3 $. -urra6 7c/a11er si metoda ercustra unele jocuri de
impro)izatie do.8ndesc o li.ertate totala de)enind o simtire colecti)a. Ant8lnim +n metodele mai
sus amintite jocul su. nenumaratele 1orme ale luiB
jocul ca e@ercitiu de adaptare al copilului
jocul ca puri1icator si c/eltuitor al ener,iilor
jocul ca producator de cultura3 arta si placere
.. . Jocul 0, educatia mu+icala rom1,easca

C8t de aproape a 1ost educatia muzicala rom+neasca de curentele europene din domeniul
peda,o,iei muzicale la +nceputurile secolului3 este remarcat de Titus -oisescu +n )u.-ntul de
ncheiere la )artea de )-ntece pentru copii de "eor,e 4reazul si >icolae 7a@u. ;!m citat aici
doar c+te)a din impresiile transmise de peda,o,i si muzicieni straini spre a relie1a 1aptul ca +n acei
ani +n tara noastra3 e@istau nu numai preocupari si conceptii de mare interes3 ci si realizari
remarca.ile3 concretizate +n manuale si carti 1rumos si .ine alcatuite.;E52F
2ucrarea Jocul didactic muzical al pro1esoarei "a.riela -unteanu 1ace re1erire la c8te)a
din colectiile de c8ntece si jocuri muzicale ale unor peda,o,i3 practicieni si compozitori romani.
rimul autor prezentat a 1ost Iulius L. Liest prin a carui cule,ere de c8ntece numita ;)olectia de
c-ntece /roebeliene$ metoda peda,o,ica a lui %roe.el a patruns +n +n)atam8ntul muzical rom+nesc.
Cule,erea cuprinde c8ntece de inspiratie ,ermana cu te@te care su,ereaza miscari imitati)e
caracteristice di)erselor +ndeletniciri. reluarea 1idela a acestor c8ntece din colectiile ,ermane a
atras critica lui ". 4reazul pentru lipsa de ori,inalitate si neadaptarea la speci1icul c+ntecelor pentru
copii din tara noastra.
Importanta colectiei consta +n 1aptul ca a 1ost prima intentie de a +nlocui cunoasterea
teoretica cu procedee speci1ice )8rstei miciB mi mare3 imitatie prin ,esturi si onomatopee.
C8ntecele din aceasta colectie sunt jocuri didactice pe suport muzical.
rimul compozitor peda,o, care da o de1initie jocului muzical este 2i)iu Comes3 el a
pu.licat +ncep8nd cu 196' o serie de lucrari teoretico-demonstrati)e3 creatii muzicale pentru copii3
pentru initierea +n muzica )ocala poli1onica prin joc. An lucrarile sale teoretice 2i)iu Comes
de1ineste jocul ca 1iind ;Jocul muzical +n esenta3 nu este altce)a dec+t un simplu c8ntec3 care
an,ajeaza pe mici interpreti +ntr-o acti)itate multilaterala3 c8ntat +n ,rup3 dialo,3 miscari3 ,esturi si
acompaniament ritmic. $educ8nd elemntele poli1oniei la c8te)a 1orme de .aza ;primiti)e;
Canti1onie3 nota tinuta3 ostinato3 imitatieD 1orme care pot 1i e@ecutate cu usurinta de catre copii c/iar
si de )8rsta mica din perioada prenotatiei3 compozitorul 1aciliteaza patrunderea lor +ntr-o lume
sonora atracti)a.
-aterialul muzical 1olosit a 1ost creat +n asa maniera +nc8t sa dea posi.ilitatea +nsusirii +n
1orma monodica a c8ntecului3 apoi sa poata 1i dispus pe mai mute planuri Cdoua sau treiD3
constituind )arianta poli1onica a acestuia.
Con1orm de1initiei compozitorului unele c8ntece sunt trans1ormate +n joc muzical prin
adau,are de miscari3 ,esturi sau acompaniamente instrumentale minimale realizate cu ajutorul
instrumentelor de percutie sau a corpului copiluluiB .atai din palme3 ,enunc/i3 picioare. 0 alta
cate,orie de c8ntece o reprezinta cele care 1aciliteaza 1ormarea priceperii de a c8nta pe doua sau
trei )oci. C8te)a )ariante de dispunere a unui c8ntec monodic pe doua planuri sonore.
aD )arianta la doua )oci
; I ! !C1D
& & & & & & & & & &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
CmelodiaD
I I I
& & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & &
CacompaniamentulD
.D )arianta la doua )oci prin alternarea melodiilor
I ! I
& & & & & & & & & & &&&&&&&&&&&&&& & & & & & & & & &
I I !1
& & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & &&&&&&&&&&&&&&&;E5*F
9arianta poli1onica la trei )oci a unui c8ntec alcatuit din introducere si o 1raza muzicala se prezinta
+n 1elul urmatorB
; I !
1 & & & & & & & & & &&&&&&&&&&&&
I I I
2 & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & &
I !C1D
* & & & & & & & & & & &&&&&&&&&&&&&&;E5'F
9ariantele pot 1i +m.o,atite prin plasarea +n mod di1erit a moti)elor ajut8nd copii la
+nsusirea canonului pe trei )oci +n mod ,radat3 distin,8nd clar planurile sonore +n cadrul )ariantelor
mai simple ajun,8nd treptat la o tesatura poli1onica mai densa. C8ntecele +n prelucrari poli1onice
cuceresc prin desenul melodic natural3 accesi.il. 5atorita unor procedee atracti)e de)in jocuri
muzicale3 respecti) jocuri didactice muzicale daca se antreneaza constient ele)ul pentru do.8ndirea
deprinderii de a c8nta 1olosind elemente poli1oniceB
intonarea unui c8ntec cu ison
canonul
imitatie
%ara sa de1ineasca +n mod clar jocul muzical el se re,aseste la .aza tuturor modelelor de
acti)itate propuse de autoarea !na -otora-Ionescu +n lucrarea ;ndrumator pentru redarea muzicii
la clasele 0102$, 1978. ro1esoara propune pentru realizarea educatiei muzicale +n clasele I-I9B
c8ntarea )ocala dupa auz3 acti)itati ritmice3 de interpretare muzicala3 impro)izatii ritmice si
melodice3 precum si ascultarea si auditia muzicala.
#ducarea auzului si sensi.ilitatii lui se o.tine dupa parerea autoarei ;+n prima 1aza prin
1amiliarizarea copiilor prin sunetele mediului +nconjurator care se metamor1ozeaza +n elemente
muzicale ritmice3 melodice si tim.rale.;
7unt utilizate de asemenea asocieri ale +naltimilor sunetelor cu ci1re si ,esturi pentru
recunoasterea acestora.

melodia sta pe loc &&&1 &&&2 &&&* &&&' &&&5
-------5
melodie +n care sunetul al 5-lea se intoneaza mai susB &&&1 &&&2 &&&* &&&'

melodie cu sunetul al 5-lea co.or8t B &&&& 1 &&&&2 &&&&* &&&&&'
-------5
entru memorarea ,ruparilor ritmice !na -otora-Ionescu preia procedeul cunoscut +n
peda,o,ia muzicala ,ermana si 1ranceza adapt8nd sila.ele ritmiceB
pas pentru patrime
iu-te pentru optime
si-mai-iu-te pentru saisprazecime
ra- ar pentru doime
An )ederea +nsusirii masurilor se porneste de la scandarea unor )ersuri care au sila.e
accentuate din 2 in 23 * +n * respecti) din ' +n ' timpi. Copii )or sesiza succesiunea .inara sau
ternara a accentelor metrice +nsusindu-si principiul 1ormarii masurilor. %oarte cunoscute sunt
c8ntecele joc cu te@te speciale pentru intonarea inter)alelorB (erta, ).arta, )-ntecul semitonurilor
si pentru +nsusirea unor de1initii Punctul muzical. 9oi mentiona mai jos doua jocuri ritmice mai
putin cunoscuteB
Jocul olectia
ropunatorul .ate din palme c8te o 1ormula ritmica pe care copii o reproduc3 unul sin,ur o
)a memora. 7e e@ecuta ast1el *-' 1ormule repetate +n clasa si memorate de c8te un sin,ur ele). An
continuare propunatorul .ate din palme una din 1ormulele ritmice care a 1ost colectionata iar cel
care a memorat-o tre.uie sa o recunoasca.
Jocul olierul #itmic
=ece copii asezati +n semi-cerc detin c8te o perla sim.olizata printr-o 1ormula ritmica
prezentand-o pe r8nd. ropunatorul le )a nota pe toate pentru a le tine minte. An momentul +n care
doreste sa cumpere c8te una cea pe care o )a .ate din palme )a 1i recunoscuta de copilul careia ii
apartine si care o o1era propunatorului .at8nd-o din palme sau mer,8nd ritmic.;E55F
0 serie din proupnerile de jocuri din metodica !nei -otora-Ionescu constituie si azi .aza
educatiei muzicale a claselor I-I9 do)edind )ala.ilitatea si utilitatea lor.

apitolul $; - reati-itatea si impro-i+atie 0, mu+ica
4. 1 reati-itatea
%enomenul creati)itatii at8t de comple@ si ,reu de prins +n de1initii sau descrieri constituie
din acest moti) o tema de cercetare intensa +nca de la +nceputul secolului ::. 2a .aza
potentialului creati) sta ima,inatia ;proces mintal constient prin care sunt e)ocate idei sau ima,ini
ale unor o.iecte3 e)enimente3 relatii3 atri.ute sau acte nee@perimentate percepute anterior.;E56FAn
1unctie de prezenta sau a.senta intentiei ima,inatia poate 1i in)oluntara C)isul din timpul somnului
si re)erieD sau )oluntara3 cu cele doua 1ormeB reproducti)e si creatoare.
Ima,inatia creatoare3 1orma actiaa3 )oluntara si constructi)a presupune o moti)atie
puternica3 1iind 1a)orizata de trairi emotionale intense3 orientate spre nou des1asur8ndu-se +n mai
multe 1azeB incu.atia3 iluminarea si ela.orarea produsului.
An munca scolara are loc o antrenare a ima,inatiei reproducti)e le,ate de completarea si
or,anizarea semni1icatiei cunostintelor. Copilul com.ina cu usurinta elemente reale cu cele de
ima,inatie. !st1el ima,inatia reproducti)a de)ine un important instrument de cunoastere.
Ima,inatia creatoare este le,ata de ima,inatia reproducti)a +ntre ele e@ist8nd numeroase
corelatii. !utoarea !na 7toica-Constantin a1irma ca ; Ima,inatia creatoare poate sa ai.a 1unctii
complemenatare dar si 1unctii de anticipare +n care ima,inatia se int8lneste cu ,8ndirea
creatoare.;E57F
%iind un 1actor at8t de important +n creati)itate este de multe ori identi1icata cu aceasta
c/iar si de personalitati stiinti1ice de notorietate. e l8n,a ima,inatia care este un proces psi/ic de
ela.orare a unor ima,ini noi3 !na 7toica-Constantin identi1ica o serie de 1actori interni pe care +i
ordoneaza +n trei ,rupeB
$. %actori co,niti)iB ima,inatia3 ,8ndirea3 intuitia3 memoria.
$$. !ptitudini specialeB scolare3 te/nice3 stiinti1ice3 de conducere3 artistice3 muzicale3
sporti)e3 s. a..
$$$. %actori de personalitateB 1actori atitudinali3 moti)ationali si de caracter.
Cunoasterea acestor procese psi/ice si +nsusiri ajuta nu numai la identi1icarea ele)ilor
creati)i c8t si la +m.unatatirea per1ormantelor creati)e ale tuturor
ele)ilor.
Creati)itatea copilului este di1erita de creati)itatea autentica pe care o +nt8lnim la adulti3 +n
sensul ca produsul acti)itatii sale creatoare nu este cu totul nou. #ste +nsa nou pentru el +nsusi si e
realizat +n mod independent. -ani1estarea unei ast1el de creati)itati poate 1i un indiciu al unei
creati)itati autentice ulterioare3 deci e important sa culti)am la ele)i aceasta 1orma de masni1estare.
;Cu c8t se o1era mai mult copilului posi.ilitatea de a 1i spontan si independent cu at8t mai creator
)a 1i el mai t8rziu.;E58F An cazul copiilor accentul tre.uie pus pe procesul creati)3 pe dez)oltarea si
cautarea de idei ori,inale care este .aza potentialului creati).
$elatia dintre creati)itate si inteli,enta a 1ost pri)ita su. mai multe aspecte +n ceea ce
pri)este raportul dintre ele. 2a +nceputul anilor O*( ea a 1ost considerata ca 1iind speci1ica
persoanelor cu a.ilitati co,niti)e deose.ite. An urma cercetarilor ulterioare s-a a1irmat ca o
persoana creati)a nu tre.uie sa 1ie neaparat si inteli,enta. An momentul de 1ata specialistii sunt mult
mai precauti +n sta.ilirea clara a demarcatiei ;p8na unde operezeaza ,8ndirea lo,ica si +n care
moment de)ine ,+ndire creatoare.;E59F
Cert este ca inteli,enta este o conditie a creati)itatii3 dar nu sin,ura3 ci asa cum s-a aratat
este o rezultanta a unui comple@ de 1actori co,niti)i3 aptitudinali si de personalitate.
rin stimularea si dez)oltarea creati)itatii muzicale se pot im.unatatii prin trans1er trasaturi
ale personalitatiiB placerea de a 1i acti)e3 )ointa3 toleranta3 tendinta spre in)esti,atie. An mod special
atunci c8nd mediul +n care a crescut copilul si a +n)atat nu a acordat su1icienta atentie stimularii
creati)itatii si +ncrederii in sine.
-o.ilul oricarui act de productie tre.uie cautat +n curiozitate3 recepta.ilitate )ie3 ima,inatie
.o,ata3 predispozitie pentru acti)ism3 in)esti,atie3 ne)oia de success si de aprecieri. !ceste
procese psi/ice tre.uiau dez)oltate pentru a de)eni .aza a1ecti) emotionala a unui +n)atam8nt
modern care +si propune educarea independentei si ori,inalitatii. #ste cunoscut 1aptul ca multe
descoperiri3 in)entii3 creatii artistice3 sunt rezultatul jocului cu ideile si ca adultul creati) si-a
pastrat prospetimea copilareasca +n ,8ndire. Culti)area spiritului creati) tre.uia sa porneasca de la
mani1estarile muzicale spontane3 impro)izatorice.

4. 2 $mpro-i+atia

Impro)izatia muzicala constituie prima 1orma de e@primare muzicala stra)ec/e. oate
porni dintr-o stare de indecizie3 de cautare a unei melodii sau ritmuri3 care sunt ,enerate de
com.inatii de elemente deja cunoscute stocate +n su.constientul impro)izatoriu. 9aloarea
impro)izatiei nu poate atin,e cote +nalte numai daca muzicianul este +n posesia unei e@periente
muzicale .o,ate3 reprezentata prin cunoasterea stilurilor3 totul 1ind sustinut de o memorie solida.
Antre actul creati) si cel impro)izatoric elemental comun este cautarea noului. Antre cele 2
mani1estari e@ista si deose.iri esentiale si anume 1aptul ca prin procesul de creatie se produce o
lucrare cu caracter de unicat care este mani1estarea propie si apartine unei anumite persoane pe
c8nd impro)izatia contine mai putine elemete de noutate si personale. 0 alta di1erenta ar 1i 1aptul
ca impro)izatia are o )iata e1emera3 ea sc/im.8ndu-si 1orma de la o e@ecutie la alta de)enind tot
timpu altce)a3 creatia 1iind reluata +n mod constant recunoscuta dupa 1iecare repetare.
An cadrul impro)izatiei momentul de cautare3 deli.erare3 este 1oarte redus 1iind +nlocuit de
un 1lu@ de ima,ini realizate pe .aza unor stereotipuri din 1ondul e@istent.
5upa dictionarul de termeni muzicali impro)izatia are doua aspecteB
impro-i+atie spo,ta,a3 li.era de orice indicatie3 sta.ilita anterior3 )ala.ila doar +n
teoretic3 sau +n unele mani1estari 1olclorice +n 1reejazz sau +n unele creatii ale secolului
nostru. 7e precizeaza +nsa ca o impro)izatie a.solut li.era nu poate e@ista dec8t +n plan
teoretic3 ea neput8nd 1i izolata total de orice traditie muzicala sau e@perienta muzicala
+ntiparita +n su.constient +n momentul impro)izatoric.
impro-o+atie reali+ata dupa legi3 presta.ilite3 sau dupa un model3 1iind speci1ica
1olclorului3 jazzului3 muzicii preclasice3 clasice si muzicii de dupa 195(.
0 alta clasi1icare le,ata de modul +n care se produce impro)izatia este +n 1unctie de notatieB
scrisa +n partitura sau nescrisa.
impro-i+atia scrisa 0, partitura prezinta aspecte )ariate3 a)8nd un teren lar, de
des1asurareB
cea mai sumara indicatie +n unele creatii aleatorice.
notatie precisa ca si +n cazul unor lucrari enesciene nascute din +m.inarea caraterului
impro)izatoric din 1olclor cu ri,urozitatea creatiei europene.
impro-i+atie care are la ba+a sisteme de ,otatie e<tra-mu+icale cunoscute su.
denumirea de impro)izatie )izuala. 7e poate reliza dupa desen3 culori3 dupa 1orme plastice3
dupa indicatii ,ra1ice. An aceeasi cate,orie se plaseaza impro)izatia semantica su,erata de
semni1icatia unui te@t literar +n )ersuri sau +n proza.

0ri,inea impro)izatiei se ,aseste +n 1ormele ancestrale ale 1olclorului muzical st8nd c/iar
la .azele nasterii muzicii. Caracterul impro)izatoric al 1olclorului este cu at8t mai e)ident cu c+t
ori,inea speciei este mai )ec/eB desc8ntecul3 .ocetul si doina.
An muzica culta toate traditiile antice atesta e@istenta poetului care impro)izeaza cu )ocea
c8nt8du-si creatia poetica sau se acompaniaza impro)iz8nd la lira sau alt instrument.
;?n ran, deose.it +l a)ea impro)izatia +n muzica .izantina unde se impro)iza pe un cadru
modal precis3 respect8nd 1ormulele cadentiale si pe cele speci1ice unui anumit modC,lasD. -area
.o,atie a muzicii .izantine se datoreaza utilizarii 1rec)ente a impro)izatiei +n toate perioadele de
dez)oltare3 ceea ce +i con1era o nota aparte 1ata de celelate arte. 7tilul +n care se mani1esta +n toata
plenitudinea este c8ntarea papadica.;E6(F
Impro)izatia este atestata din secolele I:-:I la +nceput su. 1orma c8ntarii li.ere dupa
anumite le,i ale ;cantus;-ului3 apoi dez)olt8ndu-se treptat atin,+nd 1orma impro)izatiei li.ere. #ste
amintita ulterior 1orma de ;discantus; in sec. :III reprezent+nd impro)izarea unei )oci superioare
deasupra cantus-1irmusului. 7e pastreaza de-a lun,ul +ntre,ii renasteri si +si ,aseste o noua +n1lorire
+n Italia anilor 17((. 9a 1i preluata si de muzica instrumentala cu predilectie la or,a sau cla)ecin3
un e@emplu +n acest sens +l constituie preludiile impro)izatorice de Couperin.
Traditia impro)izatorica )a +n1lori +n Italia din ;cinPuecento; prin Claudio -erulo3
!ndreea si "io)anni "a.rielli3 cla)ecinisti de la 7an -arco care practicau impro)izatia spontana
pe di)erse teme. !rta lor a culminat prin operele ilustrului "irolamo %resco.aldi.
An perioada preclasica I. 7. 4ac/ si alti compozitori sintetizeaza o serie de 1orme scrise
care au la .aza idea de impro)izatieB 1antezia3 preludiul3 in)entiunea. 7-au delimitat di1erite tipuri
de impro)izatii speci1ice timpului si anumeB impro)izatia melodica Clinii ornamentate3 1i,uri
melodiceD3 impro)izatie ritmica3 armonica Cpe un .as ci1ratD impro)izatie contrapunctica C +n stil
1u,ato3 imitati)D
An1loriturile )ocale at8t de ,ustate +n cadrul operei .aroce reprezentau o 1orma de
impro)izatie li.era. ;!rta ornamentarii +n sensul ne+ncetatei reluari )ariate a unei idei muzicale-
diminutio-+n care arta impro)izatiei si a )ariatiei solicita o contri.utie creatoare din partea
interpretului3 +mpreuna cu redactarea-e@a.rupto a cadentei din concertul instrumental3 pre1i,ureaza
unele aspecte ale artei aleatorice contemporane.;E61F An clasicism impro)izatia de)ine o
mani1estare rezer)ata solistilor. An cadrul concertelor clasice apar cadente care reprezinta de 1apt o
impro)izatie pe teme date3 la +nceput li.ere3 apoi o data cu 4eet/o)enn care +si compunea sin,ur
cadentele3 au de)enit scrise. An romantism ornamentele dispar aproape inte,ral +n lucrari ced8nd
locul )ariatiunilor de tempo si de e@presie. !par8nd ,enuri noiB impromptu3 moment muzical
)alsul3 s.a. Impro)izatia cea mai autentica se materializeaza +n jazz unde omul si instrumentul sau
creatia muzicala de)in unul si acelasiB ; a utiliza clapele unui instrument ca si cum te-ai 1olosi de
cu)intele unei lim.i3 numai de aici poate +ncepe joaca. 5epinde +nsa de sensurile acordate acestui
joc.;E62F
Ceea ce a pierdut cultura muzicala +n romantism caracterul impro)izatoric3 )a 1i rec8sti,at
mai mult ca oric8nd +n muzica contemporana. 0 reactie a e@acer.arilor aduse de muzica seriala
care a dominat +nceputurile secolului :: a 1ost aparitia muzicii aleatorice. !leatorismul
descatuseaza 1antezia creatoare a compozitorilor a)+nd la .aza dez)oltarea +ntamplatoare a
mijloacelor muzicale pe 1ondul unor repere apro@imati)e notate de compozitor +n partitura. Jo/n
Ca,e constata ca e1ectul de /aos poate 1i o.tinut la 1el de .ine si mult mai usor prin jocul
/azardului.;!leatorismul de tip american a lui Ca,e atin,e cel mai +nalt ,rad de +ndeterminism a
mijoacelor muzicale de e@presie 1olosind toti parametrii ai e@primarii muzicale si toate modalitatile
de e@ecutie.;E6*F

An #uropa s-a constituit un aleatorism moderat nascut din +m.inarea unor parti de
interpretare spontana cu unele care sunt consemnate +n partitura asemenea multor creatii rom8nesti
din ultimele decenii. 7tatutul ei de mani1estare aparte este dat de 1aptul ca nu are o entitate sta.ila3
1iind supusa sc/im.arilor odata cu 1iecare interpretare. 7e cunosc totusi si 1orme reusite c8nd
prota,onistii au 1ost interpreti e@perimentati +n 1ormele inpro)izatorice. #steticianul 2i)iu $usu
remarca le,atura +ntre esenta copilariei3 jocul si arta.;!t8t jocul c8t si arta au +n )edere o acti)itate
dezinteresata care tinde spre lumea e@terna si se .azeaza pe un sentiment al trium1ului3 al +mplinirii
al placerii.;E6'F

unct8nd doar c8te)a momente din e)olutia impro)izatiei se poate o.ser)a ca aceasta este
speci1ica at8t pentru muzica cea mai simpla p8na la ,enurile cele mai ele)ate de muzica.


?na din 1ormele su. care se poate culti)a spiritul creator +n educatia muzicala este jocul
muzical de impro)izatie. !cesta se +nscrie +n cate,oriile de impro)izatie amintite mai susB
jocuri de impro)izatie scrise 1olosind B - notatie muzicala traditionala
- semne ,ra1ice e@tra-muzicale
- com.inatii ale celor doua sisteme
jocuri de impro)izatie nescrise des1asurate li.er.
racticarea impro)izatiei +n cadrul educatiei muzicale prezinta c8te)a aspecte di1icile.
#le)ii tre.uie c8sti,ati si deprinsi pentru a trai placerea impro)izatiei3 daca acest lucru s-a relizat
cu succes tre.uie con)insi sa pastreze ec/ili.rul +ntre li.ertatea impro)izatiei si respectarea
re,ulilor.

apitolul ; - Jocul 0, )ducatia mu+icala a ele-ilor clasei a $=-a 6 Liceul
"edagogic >(imitrie ?ichi,deal>
4. 1 /rgume,te5 obiecti-e5 orga,i+are
#@perimentarea jocurilor muzicale la clasa de liceu are intentia de a constata daca este
posi.ila si .ene1ica practicarea lor si masura +n care acestea asi,ura dez)oltarea creati)itatii si o
mai .una corelare +n practica a elementelor de lim.aj muzical. Jocurile e@perimentate se +nscriu +n
cate,oria jocurilor muzicale sau al jocurilor didactice muzicale +n cazul +n care se e@erseaza un
continut al pro,ramei.
!m optat penru sonoritati elementare de lim.aj muzical pentru ca puteau 1i mai usor redate
cu pseudo-instrumente con1ectionate si 1olosite de ele)i. Termenul de sonoritati elementare
asemanator modelului ;7c/ulGercM; apartinand lui Carl 0r113 cuprinde moti)e ritmice3 ritmico-
melodice simple si sonoritati naturale. Clasa a 1ost +mpartita +n 6 ,rupe de 5 -6 ele)i3 1iecare ,rupa
1olosind +n ,eneral acelasi tip de instrument3 )oce3 sau ,esturi sonore. ?n alt moti) pentru care am
utilizat sonoritati elementare a 1ost constatarea ca +n ciuda )8rstei lor ele)ii cunosc 1oarte putine
asemenea elemente cu toate ca practic le aud la orice pas pe tot parcursul zilei c/iar si +n )acarmul
orasului. #@plicatia este ca nu +si 1olosesc auzul +n mod constient si nu au deprinderea de a o.ser)a
ca +n orice moment sunteul este prezent +n )iata noastra su. di1erite 1orme. Imensa .o,atie a
sunetelor din natura si e1ectul .ene1ic asupra psi/icului uman reprezinta su.iect de cercetare
pentru psi/olo,i si terapeuti. 7onoritatile naturaleB sunetul )8ntului3 1osnetul 1runzelor3 z,omotul
apei3 ciripitul pasarilor3 zumzetul ,azelor au puterea de a e)oca trairi +n,ropate +n ad8ncul
memoriei.
Traditiile populare mentioneaza po)estiri si le,ende re1eritoare la 1elul in care muzica
stimuleaza 1ecunditatea3 cresterea plantelor si animalelor.
Te/nolo,ia moderna descopera tot mai multe amanunte despre modul +n care se e@plica
impactul puternic al sunetelor naturale3 elementare asupra 1iintei umane pentru a declansa procese
de armonizare cu noi +nsine si cu +ntre, uni)ersul.
5e asemea am urmarit si sc/im.area mentalitatii multor tineri con1orm careia la ora de
educatie muzicala se sta +n .anca si se asculta e@plicatii teoretice mult prea di1icile pentru care nu
au o pre,atire anterioara3 se audiaza e@emple muzicale care nu prezinta interes dec8t pentru o mica
parte din ele)i sau se c8nta dupa modelul pro1esorului. #ste cunoscut 1aptul ca +n procesul de
+n)atare si 1ormare la ora de educatie muzicala cele mai )aloroase acti)itati sunt cele practice care-
l ajuta pe ele) ca pe .aza cunostiintelor acumulate pe calea indirecta a ratiunii sa e@perimenteze
producerea de sunete3 ritmuri3 melodii3 apoi sa le inte,reze +ntr-un tot unitar care sa e@prime o idee3
un sentiment3 o actiune oric8t de simpla.
>u tre.uie i,norat 1aptul ca marea majoritate a ele)ilor de liceu au o pre,atire muzicala
precara si asemenea acti)itati nu reprezinta un re,res 1ortat la un ni)el elementar3 ci dimpotri)a3 o
dez)oltare 1ireasca pornind de la ac/izitiile muzicale e@istente3 caracteristicile )8rstei3 interesele
pentru a e@perimenta3 pentru )arietate si pentru nou.
#)aluarea rezultatelor o.tinute de ele)i dat 1iind speci1icul impro)izatiei artistice este mai
,reu de cuanti1icat si de prelucrat prin metode statistice. -asurarea cantitati)a nu spune nimic
despre calitate3 iar criteriile de apreciere a calitatii au un mare ,rad de su.iecti)ism. ractic3
1iecare ele) are o modalitate speci1ica3 unica de a a.orda o anumita pro.lema3 depinz8nd de o
multime de 1actori3 de natura interioara si e@terioara3 1oarte ,reu de controlat de catre
e@perimentatori +n conditiile des1asurarii unui e@periment natural in scoala3 1ara a modi1ica
pro,ramul normal.
Comparatiile dintre ,rupuri si clase sunt destul de /azardate3 +ntruc8t c/iar +n cazul unui
sin,ur indi)id +n conditii identice3 rezultatele pot 1i di1erite din punct de )edere calitati)3 daca se
repeta e@perimentul.;#@perimentarea unei ipoteze este posi.ila atunci c8nd e@ista o )aria.ila
dependenta3 in1luentata de una sau mai multe )aria.ile independente sau surse de )ariatie sta.ilite
de catre e@perimentatori si o predictie a unui e1ect adica a modului +n care sursa de )ariatie )a
in1luenta )aria.ila dependenta.;E65F
ersonalitatea3 moti)atia3 a1ecti)itatea3 talentul sau aptitudinile ele)ilor3 dispozitiile3
temperamentul acestora3 precum si conditiile didactice sau 1actorii de mediu pe care ii manipuleaza
cercetatorul constituie )aria.ile independente. $ezultatele o.tinute +n urma introducerii sau
modi1icarii )aria.ilelor independente sunt )aria.ile dependente.
An cazul de 1ata3 principala )aria.ila independenta a 1ost practicarea jocului muzical de
impro)izatie +n cadrul educatiei muzicale pastr8nd nesc/ima.ate conditiile ,enerale de planuri de
+n)atam8nt si pro,rame scolare. An e)aluarea rezultatelor am urmarit e1icienta lor daca au
in1luentat +n mod calitati) creati)itatea ele)ilor3 ,radul lor de participare3 ,radul de coeziune a
clasei si 1elul +n care ele)ii au reusit sa adapteze aceste jocuri de impro)izatie +n orele lor de
practica peda,o,ica.

Canalizati prin jocuri muzicale3 acesti 1actori pot
contri.ui si la 1ormarea competentelor speci1ice alaturi de modalitatile traditionale practicate +n
cadrul orei de educatie muzicala.
An des1asurarea e@perimentului am urmarit realizarea urmatoarelor o.iecti)eB
sa perceapa si sa recunoasca actiuni sonore dupa sursa producerii lor
sa clasi1ice pseudo-instrumentele dupa materialele din care sunt construite
sa realizeze di1erite moduri de a produce sunete cu pseudo-instrumentele si cu propiul corp3
respect8nd cerintele dirijorului
sa impro)izeze dupa semne ,ra1ice
sa raspunda ritmic sau melodic la 1ormule ritmice si melodice ale partenerilor
sa cunosca si sa recunoasca principiile de alcatuire ale muzicii )ocale si instrumentale
sa creeze muzica de 1ond sau sa ilustreze po)esti

Ca una din 1ormele 1rec)ente de mani1estare a ,8ndirii muzicale si sensi.ilitatii ele)ilor3
creatia muzicala 1ace parte inte,ranta din procesul de +nsusire constienta a elementelor de .aza3 a
lim.ajului muzical. entru ca ar 1i nerealist sa ne asteptam la creatii autentice asa cum am
mentionat la +nceputul capitolului3 unei elite3 am cautat ca jocurile de creatie sa 1ie un prilej de
utilizare +n structuri )ariate a unui numar mare de elemente muzicale melodice3 ritmice3 tim.rale3
a,o,ice si dinamice3 +ntr-o 1orma accesi.ila care nu necesita e1ort prea mare3 e1ort care ar putea
duce la in/i.area creati)itatii. An acelasi timp am apelat la 1unctiile catar/ice ale jocului prin care
indi)idul se eli.ereaza de stari ner)oase a,resi)e +n 1a)oarea unei stari a1ecti)e de ec/ili.ru .una-
dispozitie si +ncredere +n 1ortele proprii.
4. 1. 1 #esurse materiale specifice
seudo-jucaria este o )arietate a jucariei care +n acceptiunea lui aul opescu->e)eanu
;este un o.iect utilizat +n acti)itatiile copiilor corespunz8nd uneltelor adultilor.;@77A
#a constitue o su.stituire a modelului real si ajuta la 1ormarea si per1ectionarea unor acte3
operatii de manipulare precum si la trezirea interesului pentru di)erse tipuri de acti)itati sau
componente 1iind cunoscute ideea scolii acti)e de a promo)a mai +ntai interesul apoi trans1ormarea
lui +n acti)itate scolara +n )ederea o.tinerii pro,resului. !m optat pentru denumirea de pseudo-
instrument pentru ca termenul descrie mai e@act +nsusirile acestor instrumente numite +n literatura
de specialitate si instrumente jucarii. An cate,oria pseudo-instrumentelor am inclus insrumente
con1ectionate manual dupa modelul celor reale3 dar si o.iecte acustice care au rolul de a dez)olta
ima,inatia. An aceasta cate,orie se +nscriu zornaitorile din metal3 din nuci3 cilindri3 .locuri si
lin,uri din lemn3 .ucati de ta.la. e l8n,a acestea s-au 1olosit clopotei de )8nt si clopotei clasici.
>umarul acestor pseudo-instrumente poate 1i +m.o,atit pentru ca orice o.iect care produce o
sonoritate interesanta poate de)eni pseudo-instrument. Instrumentele jucarii sunt o.iecte 1a.ricate
dupa modelul celor reale la o scara redusa3 din materiale care le +nlocuiesc pe cele autentice.
!cesta cate,orie de jucarii nu pune accentul pe calitatea sunetului sau pe dez)oltarea deprinderii
de a m8nuii instrumentul ci mai mult pe aspectul e@terior decorati).
An cadrul e@perimentului s-au 1olosit +n mare parte instrumente de percutie con1ectionate
din metal lemn sau material plastic si sticla. 5e asemena s-au 1olosit o.iecte casnice care produc
sonoritati inedite. An a1ara de acestea s-au 1olosit o.iecte din rec/izitele scolare sau mo.ilier din
clasa pentru producerea unor e1ecte speciale. entru impro)izatiile melodice s-a utilizat 1lautul
drept C.locM1loteD3 )ocea si pa/are de sticla acordate la di)erse +naltimi.
4. 1. 2 lasificarea pseudo-i,strume,telor

"seudo-istrume,te de percutie mica di, metal
=ornaitori din capace de sticla +nsirate pe o s1oara de *(-'( cm3 cu sunet asemanator
clopoteilor dar mai putin cristalin3 se poate 1olosi pentru sunete izolate scurte3 tremolouri
+n crescendo si diminuendo3 1ram8ntate +n palme imita clipocitul apei.
Clopotei din metal3 produc sunete prin miscarea lor sau prin lo)ire din e@terior.
Clopotei de )8nt de di1erite marimiB 1( -15 cm3 25 - *( cm3 1i@ati c8te ' pe un suport sau
1i@ati pe o rama de lemn +n ordinea descrescatoare produc sunete cristaline su. 1orma de
ciorc/inde de sunet de di1erite +naltimi3 pot 1i 1olositi si c8te unul.

"seudo-i,strume,te de percutie mare di, metal
$ecipient metalic +nc/is la am.ele capete cu o capacitate de 5 l3 se poate lo)i cu o )er,ea
de metal sau cu un .at din lemn-sunet puternic strident3 poate 1i 1olosit pentru sunetele de
di1erite lun,imi si intensitati com.in8ndu-se .ine cu alte sonoritati metalice.
laca din ta.la 1le@i.ila a)8nd dimensiune de 1m
2
care produce sunete prin scuturare sau
lo)ire.
Trian,lu-tija metalica de 1orma triun,/ilara utilizata +n muzica antica3 e)reiasca3 ,reaca cu
sunet +nalt prelun,it asemanator unui clopotel.
"seudo-i,strume,te de percutie di, lem,5 material plastic si sticla.
4locul de lemn-construit din lemn masi) de di1erite marimi produce sunete puternice si
seci prin lo)irea a doua .locuri unul de altul sau lo)irea unui .loc cu o .a,/eta de lemn.
=ornaitoare din nuci - construita din nuci 1ara s8m.uri +nsirate pe o s1oara produce sunete
prin scuturare a)8nd o sonoritate .o,ata dar redusa ca intensitate
-aracase - o.tinute prin umplerea unor recipiente din material plastic cu pietricele3 .oa.e
de 1asole3 orez3 emit un zornait placut si )ariat.
Cilindrii lun,iBcilindru de 7( cm lun,ime cu un diametru de 15 cm +nc/isi la am.ele capete
umpluti cu o cantitate mica cu orez sau nisip prin .alansare produc sunete prelun,i
asemanptoare cu susurul apei.
-orisca C/uruitoareD jucarie muzicala ,ata con1ectionata speci1ica si pentru o.iceiuri
populare prin rotirea unei rame +n jurul unui m8ner3 se o.tine un sunet strident3 puternic3 o
succesiune 1oarte rapida de pocnituri.
a/are de sticla umplute cu apa +n mod ,radat pentru ca 1iecare sa corespunda unui sunet al
"amei 5o major. #mit un sunet clar placut putin prelun,it produs prin lo)irea pa/arelor cu
un ciocanel din lemn sau din metal.
"seudo-i,strume,t ,atural-corpul ome,esc
rin lo)irea anumitor parti a corpului omenesc se pot produce o mare di)ersitate de suneteB
.atai din palme
lo)ituri cu palmele peste coapse
lo)ituri cu m8inile +n cosul pieptului
tropait cu picioarele
pocnituri din de,ete
9ocea - pe l8n,a utilizarea o.isnuita a )ocii pentru c+ntat aceasta poate 1i utilizata pentru
rostirea cu)intelorB )or.ite3 soptite pentru r8s3 suspinat3 suierat3 pocnit din lim.a3 etc. .
4. 1. . #esurse uma,e - colecti-ul de ele-i.
-em.rii clasei a :I-a 4 cu pro1il peda,o,ic +n cadrul careia s-a des1asurat e@perimentul
au studiat cu un an +nainte +n cadrul educatiei muzicale 1lautul drept C.locM1loteD. -8nuirea usoara
a acestui instrument a asi,urat un pro,res )izi.il +n ceea ce pri)este +nsusirea repertoriului )ocal a
elementelor de scris citit muzical +n desci1rarea c8ntecelor si sol1e,iilor 1olosite +n cadrul orelor de
practica peda,o,ica. !cesti ele)i au crescut si s-au 1ormat +n cadrul metodei demonstrati)e
traditionale care a dat oarecare rezultate ine,ale3 ce e drept3 +nsa nu a dez)oltat latura lor creati)a.
!n,ajarea +n mod real a tuturor ele)ilor +n acti)itatile practice a ramas o pro.lema nerezol)ata.
5e)enise deja o o.isnuinta ca numai o parte din clasa sa participe acti) la ora sau sa des1asoare
orice acti)itate practica muzicala3 iar o .una parte sa ram8na +n um.ra +ntr-o stare pasi)a. C8nd se
1acea apel la creati)itatea lor de a compune scurte e@ercitii melodice si ritmice sau a crea jocuri
pentru ,rupele de ,radinita si clasele 1-' se o.ser)a aceeasi retinere de a se desprinde de ceea ce
este cunoscut sau mai rau lipsa de +ncredere +n sine3 a dorintei de a +ncerca3 de a cauta o noua
1orma de e@primare.
5i1erentele mari dintre ele) din punct de )edere al dotarii muzicale si al e@perientei lor +n
acest domeniu unii ele)i a)8nd ocazia sa practice muzica instrumentala +n 1amilie sau +n cadrul
unui cult neoprotestant au scindat clasa care si din alte puncte de )edere era neomo,ena. An aceste
conditii des1asurarea orelor de muzica era di1icila ne,asind un ni)el de di1icultate optim care sa
asi,ure dez)oltarea am.elor cate,orii pentru unii 1iind prea scazut iar pentru altii mult prea ridicat.
!st1el 15R din clasa a)eau un ni)el 1oarte .un3 25 R ni)el .un iar restul ele)ilor3 un procent mult
prea mare nereusind sa pro,reseze considera.il 1ata de ni)elul initial din clasa a 9-a. utem sta
nepuntinciosi +n 1ata pro.lemei sau putem cauta solutii care sa 1unctioneze. 2iteratura de
specialitate e@istenta propune solutii de a.ordare metodica3 te/inici de lucru in,enioase3 dar se
re1era la o situatie ideala3 ori realitatea este mult prea departe de ideal.
!ceasta stare a lucrurilor nu este )ala.ila numai +n cadrul casei unde s-a des1asurat
e@perimentul3 ci +n mai toate clasele liceale. ro.lema tre.uie a.ordata si prin prisma atitudinii si
responsa.ilitatii dascalilor 1ata de munca pe care o 1ac.
4. 2 Jocuri pe,tru de+-oltarea au+ului
Cu toate ca nu se +ncadreaza +n jocurile de impro)izatie care constituie o.iectul lucrarii de
1ata3 jocurile pentru dez)oltarea auzului au 1ost necesare pentru 1ormarea deprinderii de a asculta
cu atentie si a di1erentia actiuni sonore.
7-a comunicat titlul jocului ;Cine are auzul cel mai ascutit;. An prima )arianta ele)ii au 1ost
solicitati sa asculte cu atentie timp de apro@ 1( minute toate sunetele care se produc +n
mediul +nconjurator. entru a mentine atentia treaza ele)ii au 1ost in)itati sa noteze pe c8te
o 1oaie de /8rtie +mpartita +n 1( unitati corespunzatoare celor 1( minute pe care au notat tot
ce au auzit. Cu ajutorul unui ceas de perete ele)ii au identi1icat +n ce moment3 ce 1el de
sunet au auzit. !tentia lor a 1ost orientata spre sunete sau z,omote din interiorul clasei3
interiorul cladirii3 din e@teriorul cladirii si sunete +ndepartate. An urma jocului concurs ele)ii
au sesizat un numar 1oarte mare de elemente 1iind c/iar ei surprinsi ca se petrec at8t de
multe +n jurul lor. An clasa au sesizat sc8rt8it de .anca3 susotitul unor cole,i3 tusit3 suspinat3
pasii pro1esorului3 ticaitul ceasului. An a1ara clasei dar ram8n8nd +n interiorul cladirii au
identi1icat ,lasuri3 usi tr8ntite3 iar din a1ara cladirii au auzit latrat de c+ine3 trecatori3 z,omot
de masini3 cla@oane si sirene. %iecare din aceste sunete au 1ost notate cu apro@imatie +n
minutul +n care au 1ost auzite. %ara sa 1ie constr8nsi3 de .una )oie au pastrat liniste totala si
contrar asteptarilor nu s-au plictisit deloc.
Jocul s-a reluat adau,8nd sonoritati tim.rale di1eriteClemn3 metal3 sticla3 /8rtie si apaD.
#le)ii au 1ost solicitati sa recunoasca sonoritatile si sa precizeze care s-au produs +n mod
intentionat si care +nt+mplator. .
5aca sursele sonore sunt ascunse )ederii elementul surpriza )a 1i cu at8t mai incitant.
>i)elul al treilea a constat +ntr-o si mai mare di)ersi1icare a sunetelor propun8nd ele)ilor sa
+ncerce di1erentierea sunetelor intentionat pro)ocate de cele +nt8mplatoare si apoi descriera
lor c8t se poate de e@acta3 sunet +nalt3 mediu3 ,ra)3 re,ulat si nere,ulat. entru producerea
acestor sunete s-au 1olosit trian,lu3 clopotei de di1erite marimi3 recipient metalic3 o .ucata
de ta.la3 .locuri de lemn3 o.iecte casnice care produc sunete continuu3 uscator de par3
aspirator. Antrea,a recuzita precum si cei care manipulau o.iectele si pseudo-instrumentele
se a1lau +n spatele unei cortine. entru a putea )eri1ica corectitudinea rezultatelor3 jocul s-a
des1asurat dupa o sc/ema orientati)a un 1ra,ment din aceasta 1iind prezentata +n cadrul
ane@ei numarul 5 de la s18rsitul lucrarii. An 1inal ele)ii au primit ca sarcina sa asocieze
sunetele cu c8te o ima,ine su.iecti)a3 stare su1leteasca sau emotie.
C+te)a raspunsuri selectate din cele date de ele)i au 1ost B
linistea din clasa o asociez cu atmos1era de e@amen
linistea dintr-o sala de asteptare la medic
linistea dintr-un muzeu
latratul c+inilor pentru unii au in)ocat casa .unicilor sau atmos1era de tara
z,omotul masinilor a 1ost asociat curselor de masini
sirena a pro)ocat pentru unii sentimentul de teama sau panica
o ele)a a a1irmat ca daca pune m8inile la urec/i z,omotul masinilor seamana cu cel al
)alurilor marii
Cele trei etape ale jocului s-au des1asurat +n trei lectii consecuti)e constituind o etapa
introducti)a a lectiilor de educatie muzicala. e masura ce au de)enit tot mai comple@e au
necesitat o perioada din ce +n ce mai mare din lectie +n 1elul urmatorB prima )arianta zece minute3 a
doua douazeci si a treia trezeci3 treizeci si cinci.
'biecti-e :
7a descopere si sa perceapa actiuni sonore
7a di1erentieze sonoritatile dupa caracterul si propietatile acestora
7a precizeze momentul producerii sunetelor cu ajutorul ceasului
4. 2. 1 Jocuri pe,tru recu,oasterea su,etelor cu 0,altime determi,ata
Anainte de a +ncepe jocul3 ele)ii au primit o scurta e@plicatie teoretica +n le,atura cu
1enomenul 1izic +n urma caruia se produce sunetul. An acest scop s-a 1acut o e@perienta cu coarda
unei c/itare apoi cu un diapazon. An cazul corzii ele)ii au putut o.ser)a dupa ciupirea ei miscarea
1oarte rapida a corzii care producea sunetul. 5aca )i.ratiile se produc at8t de repede +nc8t nu se pot
)edea ca si +n cazul diapazonului acestea se pot detecta prin atin,ere. Cele doua tipuri de sunete
o.tinute se +ncadreaza +n cate,oria sunetului muzical cu +naltime determinata Cmasura.ilaD 1iind
rezultatul unor )i.ratii re,ulate ale corpului sonor elastic. enru ilustratrea celuilat tip de sunet pe
care +n lim.ajul cotidian +l numim z,omot3 s-au e@ecutat lo)ituri +n o.iecte din clasa construite din
lemn sau metal care au o elasticitate mai scazuta produc8nd )i.ratii nere,ulate. Analtimea lor nu
poate 1i determinata precis cu toate acestea asa cum au constatat +n jocurile anterioare +n care au
recunoscut ast1el de sunete si acestea detin propietati sonore naturaleB
continuitate
tim.ru
intensitate
anumita zona de 1rec)entaB - +nalte
- medii
- joase
Jocul >#ecu,oaste ce au+i>
Jocul s-a a@at pe di1erentierea a trei sunete cu +naltime determinata din cele trei cate,orii de
re,istre C+nalt3 mediu3 josD. 7-au 1olosit trei pa/are de sticla pentru redarea a trei sunete di1erite.
Analtimea sunetelor a 1ost re,lata cu ajutorul cantitatii de apa din ele. 7-au ales sunetele 5o13
pentru re,istrul ,ra)3 %a pentru mediu si $e2 pentru sunetul acut.
An prima 1aza nu s-a comunicat ele)ilor denumirea celor trei sunete3 modul de reprezentare
al lor 1iind literele I3 pentru +nalt3 - pentru mediu si " pentru ,ra). An 1unctie de sunetul
recunoscut ele)ii notau litera corespunzatoare 1olosind trei planuri paralele corespunzatoare celor
trei +naltimi. An prima )arianta a jocului s-au 1olosit zece sunete cu lun,imi e,ale. An a doua
)arianta s-a introdus o )ariatie ritmica care a 1ost redata prin micsorarea spatiului dintre sunetele
care s-au auzit mai aproape asa cum apare +n ane@a numarul 6.
5uratele 1olosite au 1ost doimea3 patrimea3 optimea3 mai tarziu saisprazecimea. 7c/emele
o.tinute au 1ost transcrise pe portati) 1olosind de aceasta data semnele muzicale con)entionale
ele)ilor comunic8ndu-li-se +naltimea reala a sunetelor. An cazul +n care jocul se practica la ele)i de
)8rsta mica care nu cunosc notatia muzicala3 acesta poate ram8ne la primul ni)el iar daca se
cunoaste notatia se poate e@tinde la un numar mai mare de sunete si ritmuri mai di)ersi1icate. Jocul
prezentat constituie o )arianta mai atracti)a a dicteului muzical a.ordat treptat ajun,8nd p8na la
1orme mai comple@e. 5upa ce ele)ii au di1erentiat cu usurinta cele 2 tipuri de sunete Ccu +naltime
determinata si nedeterminataDau putut a.orda jocuri +n care s-au com.inat cele doua. Jocurile de
acest 1el )or 1i descrise +n cadrul jocurilor de creati)itate.
'biecti-ele jocului
sa di1erentieze cele trei re,istre C+nalt3 mediu3 ,ra)D
sa recunoasca +n urma ascultarii trei +naltimi corespunzatoare celor trei re,istre
sa reprezinte ,ra1ic prin litere ordinea +n care au 1ost recunoscute 1ara notatie muzicala.
sa recunoasca di1erentierile de durata
sa reprezinte pe portati) prin semne muzicale ordinea +naltimilor si ritmul

7c/ema jocului se a1la la ane@a numarul 9.
rin aceste jocuri ele)i au a)ut posi.ilitatea sa se 1amiliarizeze cu tim.rul 1iecarui
instrument cu calitatile sunetului muzical3 elemente de care se )or 1olosi +n cadrul urmatoarelor
jocuri3 ele constituind si un pree@ercitiu +n )ederea a.ordarii repertoriului )ocal si a e@emplelor
muzicale audiate.
4. 2. 2 Jocuri mu+icale timbrale
Jocurile care utilizeaza tim.rul muzical )izeaza domeniul reprezentarilor sonore de la cele
1izice la cele muzicale si di1erite e@periente practice cu acestea care +l introduc pe ele) +ntr-un
cadru inedit ajut8ndu-l sa +ntelea,a si sa practice muzica colecti) sau independent. entru +nceput
ele)ii au asculltat trei sunete de aceeasi +naltime determinata c8ntata la trei instrumente di1erite.
#le)ii au recunoscut ca sunetele au +naltime e,ala dar sonoritati di1erite. #i au cunoscut de1initia
tim.rului din anii precendenti3 dar pentru ca aceste cunostinte do.8ndite pe calea indirecta a
ratiunii sa ajun,a +n contact direct cu ele)ul3 adica sa 1ie simtite tre.uie recurs la o metoda care +l
pune pe ele) +n le,atura directa cu pro.lema muzicala. entru aceasta ele)ii au 1ost in)itati sa
,aseasca o modalitate de a c8nta de1initia;Tim.rul este culoarea muzicii; +n asa 1el +nc8t
sonoritatea o.tinuta sa ilustreze continutul de1initiei.
#le)ii au propus doua )ariante printre careB
C8ntarea pe sila.e3 1iecare ele) inton8nd o sin,ura sila.a la aceeasi +naltime.
rin succesiunea sila.elor intonate de di1erite )oci3 culoarea s-a modi1icat +n
permanenta demonstr8nd )arietatea tim.rala a )ocii omenesti.
%iecare sila.a intonata a 1ost prelun,ita3 iar prin suprapunerea a tot mai multor
)oci3 tim.rul +si sc/im.a +n permanenta con1i,uratia.
entru a pre,ati contactul cu pseudo-instrumentele3 ele)ii au 1ost ru,ati sa o.ser)e si sa
descrie 1orma acestora3 apoi sa +ncerce sa descrie sonoritratea 1iecarui instrument. ?lterior
instrumentele au 1ost distri.uite +n clasa pe ,rupe3 1iecare ,rupa 1olosind acelasi tip de instrument
sau instrumente +nrudite. !st1el ,rupele au de)enit ateliere +n cadrul carora ele)ii e@perimentau c8t
mai multe modalitati de a produce sunete cu ajutorul pseudo-instrumentelor. 5upa o deli.erare
destul de z,omotoasa ,rupele au 1ost in)itate +n 1ata clasei pentru a prezenta posi.ilitatile sonore
ale instrumentelor.
-omentul a 1ost 1olosit si pentru a reactualiza cunostintele despre tim.rul di1eritelor
sonoritati identi1icate +n jocurile de dez)oltare a auzuluiB
tim.rul metalic
tim.rul o.iectelor din lemn
sticla si material plastic
tim.rul 1luierelor
tim.rul di1eritelor parti ale corpului
entru ca posi.ilitatile sonore ale pseudo-instrumentelor sunt totusi reduse ele)ilor li s-au
su,erat si alte )ariante de a-si 1olosi instrumenteleB
tremoloCpentru toate instrumentele de percutieD
trilCpentru 1luiereD
lo)ituri e,ale3 scurte si repetate
lo)ituri e,ale3 potri)ite3 cu lun,ime medie
succesiune de lo)ituri cu pauze intercalate
ritmuri presta.ilite
toate aceste modalitati de e@ecutie modi1ic8nd intensitatea
Toate )ariantele au 1ost e@ersate +n clasa 1rontal ca ulterior sa se creeze jocuri de
impro)izatie spontane sau constiente +n cazul +n care au 1ost coordonate de un conducator3 pro1esor
sau ele).
Jocul >(ialogul timbrelor>
Cu acest titlu s-au des1asurat doua tipuri de jocuri. An am.ele ele)ii au 1ost asezati +n semi-
cerc pentru a a)ea o comunicare )izuala optima +ntre ,rupe si coordonator.
entru cele des1asurate cu dirijor au 1ost sta.ilite di1erite ,esturi ale m8inii corespunzatoare
1iecarui mod de a produce sunetulB
pentru +nceperea jocului s-a 1olosit ,estul dirijoral de +ncepere
respecti) +nc/idere pentru terminarea
actiunii
pentru succesiunea de sunete e,ale cu lun,ime medie corespunzatoare patrimilor s-a 1olosit
,estul cu de,etul mare ridicat
pentru succesiune de sunete scurte3 e,ale3 corespunzatoare saisprazecimilor s-a 1olosit
de,etul aratator indoit
pentru triluri si tremolouri s-a 1olosit palma des1acuta3 ridicata +nspre clasa respecti)
co.or8rea palmei pentru descrescendo
pentru ritmuri presta.ilite dinainte ,estul 1olosit a 1ost cel al pumnului ridicat
osi.ilitatile de com.inare ale ,rupurilor de instrumente respecti) a modalitatilor de a
produce sunete este nelimitat. 7-a pornit de la succesiunea ,rupurilor alcatuind un lant de di1erite
culori tim.rale3 ele)ii 1olosind acelasi mod de e@ecutie. 5upa ce ele)ii s-au o.isnuit cu
semni1icatile ,esturilor s-a putut trece la modi1icari ale intensitatii +n cadrul inter)entiei 1iecarui
,rup +n parte apoi la suprapunerea acestora de e@empluB tril e@ecutat la 1luiere cu sunete +nalte3
scurte3 e@ecutate la clopotei3 cu tremolo e@ecutat de zornaitorile de metal3 pe un ritm presta.ilit
e@ecutat de maracase. entru a putea controla mai .ine intensitatea si o mai mare claritate s-a
recomandat ele)ilor sa lucreze +n nuante mici care au putut 1i apoi modi1icate +n asa 1el +nc8t
)ariatia de intensitate sa 1ie .ine perceputa.
Impro)izatiile li.ere 1ara dirijor au desc/is si mai multe posi.ilitati3 solicit8nd la ma@im
atentia ,rupurilor. An acest caz ,rupele au simtit ne)oia ca unul din 1iecare ,rupa sa +ndeplineasca
1unctia de lider3 restul mem.rilor sa urmeze indicatiile acestuia. Jocul se poate des1asura si prin
tra,ere la sorti a ordinii de intrare sau a numarului de inter)entii e1ectuat de-a lun,ul des1asurarii.
!st1el daca o ,rupa e@tra,e numarul sapte tre.uie sa realizeze timp de doua minute sapte
inter)entii. -omentele de pauza ,enerala erau respectate pentru ca constituiau parte inte,ranta din
joc.
'biecti-e:
7a cunoasca pseudo-instrumentele si posi.ilitatile lor tim.rale
7a realizeze di1erite te/nici de m8nuire a pseudo-instrumentelor
7a raspunda promp la ,esturile
dirijorului

Jocul >o,trastul timbrurilor>
!cest joc a adus +n atentia ele)ilor o noua posi.ilitate de e@presie3 cea a contrastului. Clasa
a 1ost solicitata sa numeasca elemente contrastante din di1erite domenii3 muzical3 plastic3
)estimentar3 a1ecti)3 stiinta3 s. a. $aspunsurile ele)ilor s-au putut clasi1ica +n 1elul urmatorB
sunet +nalt-sunet ,ra)
ritm lent-ritm rapid
sunet tare -sunet sla.
tim.ru taios-tim.ru cati1elat
sunet scurt-sunet lun,
melodie suitoare-co.or8toare
peisaj luminos-peisaj +ntunecat
)estimentatie sport-)estimentatie de ocazie
dra,oste-ura
atractie-respin,ere
si,uranta-teama
iarna-)ara
+nsorit-ploios
poziti)-ne,ati)
solid-,azos
e masura ce crestea numarul e@emplelor +ntelesul termenului a de)enit tot mai clar si mai
nuantat. Celor sase ,rupuri de pseudo-instrumente li s-a cerut sa ,aseasca c8te doua-trei sonoritati
contrastante redate cu propiile instrumente. An 1unctie de posi.ilitatile pseudo-instrumentelor au
1ost e@ecutate urmatoarele )arianteB zornaitorile din metal au e@ecutat tremolo +n nuanta mica3 apoi
+n nuanta puternica. seudo-instrumentele din lemn au ales pentru +nceput un ritm de toaca
e@ecutat +n nuanta mica apoi sunete e,ale mai lun,i3 pro)ocate prin lo)irea .locurilor de lemn.
"rupa pesudo intrumentelor mari din metal au prezentat un tremolo la trian,lu +n nuanta scazuta3
apoi acelasi tremolo cu sunete ,ra)e +n nuanta puternica apoi un crescendo si diminuendo al tuturor
instrumentelor din ,rupa respecti)a. %luierele au intonat o succesiune de sunete scurte +ntrerupte
de pauza altern8nd +naltimi di1erite. ?ltima ,rupa a prezentat o +nlantuire de pasi de dans la +nceput
marunt si repezi apoi lenti si ,reoi cu .atai puternice +n podea. "rupa a sasea +n loc de pa/are de
sticla a 1olosit p8lnii de /8rtie cu ajutorul careia au realizat ,lisandi +ntre sunete joase si 1oarte
+nalte.
! urmat apoi orc/estrarea celor sase sonoritati contrastante +ntr-un +ntre, care constituia
jocul muzical cu titlu ;Contrastul tim.rurilor;. Cele sase ,rupuri s-au despartit asez8ndu-se +n cerc
+n punctele cele mai +ndepartate posi.ile ale clasei cu spatele la centru unde se a1la un dirijor ele).
5in 1iecare ,rup a 1ost ales un conducator care statea cu 1ata spre dirijorul din centrul clasei pentru
a putea )edea comenzile acestuia si pentru a le putea transmite ,rupului.
"rupele nea)8nd contact )izual nu au 1ost tentate sa se imite unele pe altele ci sa se
concentreze asupra )ariantei propii si asupra momentului intrarii. !u 1ost necesare mai multe
reluari p8na cand sonoritatile au +nceput sa se des1asoare cursi).
'biecti-ele jocului
7a descopere di1erite modalitati de a produce sunete contrastante cu ajutorul pseudo-
instrumentelor.
7a reactioneze cu instrumentul la semnalele dirijorale.
7a participe la o creatie colecti)a respect8nd re,ulile acesteia.
4. 2. . Jocuri ritmice de impro-i+atie
rocentul ele)ilor cu simt ritmic sla. dez)oltat este din 1ericire mult mai mic dec8t al celor
cu auz muzical de1icitar. !sa cum a1irma pro1esorul Jean 2upu acest lucru se datoreaza 1aptului ca
ritmul se mani1esta mult mai pre,nant +n )iata de zi cu zi ;!ceasta si pentru 1aptul ca ritmul este
prezent +n )iata si +n preocuparile copilului. An plus3 simtul ritmic se 1ormeaza si se dez)olta mult
mai usor si mai repede dec8t auzului muzical. ;E67F 0ri,inea
ritmului este de natura poli,enerica si are o capacitate de sinteza remarcata de catre pictorul
5elacroi@ ;$itmul muzical nu este dec8t 1olosirea muzicala a ritmului ca 1enomen muzical. Iata de
ce 1oloseste el toate ritmurile si al dansului si al muzicii si al )or.irii. ;E68F


An educatia muzicala dez)oltarea simtului ritmic pe cale oral intuiti)a presupune mai multe
etape succesi)e a@ate pe urmatoarele acti)itati realizate prin e@ercitii jocB
.atut ritmic din palme3 .atut ritmic pe .anca3 .atut ritmic pe di1erite instrumente3 mers
ritmic
perceperea constienta a duratelor prin sila.e ritmice
dirijatul intuiti)3 dez)oltarea simtului metric
! .ate ritmic presupune a .ate pe 1iecare durata din c8ntec si respecti) pe 1iecare sila.a
c8ntata marc8nd succesiunea mai rapida sau mai rara a di1eritelor durate asa cum sunt ,rupate +n
linia ritmico- melodica a c8ntecului. An cazul e@ercitiilor ritmice se pot rosti sila.e di1erite pentru
1iecare durata sau aceleasi +nsa di1erentiate cantitati).
An etapele urmatoare e@ercitiile si jocurile ritmice reprezinta o acti)itate prin care se
ordoneaza anumite stari su1letesti si se descatuseaza ener,ii creatoare.
0 serie de peda,o,i si compozitori care s-au preocupat de +n)atam8ntul muzical de
specialitate sau de educatia muzicala ,enerala a copiilor si a adultilor au considerat educarea
simtului ritmic o .aza de pornire3 de initiere3 un prim contact cu practicarea muzicii.
ro1esoara "a.riela -unteanu +n lucrarea Jocul didactic muzical mentioneaza o serie de
jocuri muzicale ritmice apartin8nd unor nume mari +n peda,o,ia muzicala.
!st1el sunt jocurile lui -aurice -artenot care pre,atesc citirea ritmica. Con1orm cerintelor
jocului ele)ii tre.uie sa marc/eze pulsatiile e,ale +n .anca +n timp ce intoneaza cu sila.e ritmice
sau onomatopeice di1erite ritmuri scrise pe cartonase. %ormulele ritmice au o di1icultate pro,resi)a
si se .azeaza pe ; asocierea spontana a com.inatiilor de )alori de note si pauze cu pulsatiile
metrice;E69F.

Tot +n lucrarea mentionata mai sus este prezentata acti)itatea muzicala a lui #d,ar Lillems
de la Conser)atorul din "ene)a +n care sunt descrise impro)izatile ritmice 1olosite de compozitori B
intonarea pe acelasi sunet a di)erselor com.inatii ritmice +nsotite de tactarea masurii de 23
* si ' timpi
+ntre.ari si raspunsuri ritmice
e@ercitii cu anacruze
intonarea di1eritelor caractere de muzica
miscari corporale pentru tempouri
impro)izatie de pasi
!plic8nd metoda 0r11 +n cadrul cole,iului ;!ndrei sa,una; din 7i.iu pro1esoara !strid
>iedermaier +n lucrarea n.atam-ntul muzical modern prezinta o serie de jocuri ritmice pentru
rapiditatea reactiilorB
la intrari comune3 .atai sin,ulare din palme3 la inter)ale de durata di1erite3 +mpreuna cu
conducatorul jocului urmarind +nceperea actului odata cu respiratia acestuia si semnul
acestuia
pentru pastrarea tempoului colecti)3 .atai re,ulate si e,al de tari3 dar cu adaptare la
sc/im.arile de tempo sau intensitate ale conducatorului.
pentru perceperea metrului .atai metrice la o melodie impro)izata de conducator care
sc/im.a din c8nd +n c8nd metrul sau tempoul.
;5es1asurarea muzicii su. semnul metodei 0r11 ne desc/ide o ne.anuita perspecti)a +n care
simtul ritmic3 sensi.ilitatea auditi)a3 ca si spiritul de in)entii sunt cuprinse su. acelasi arc
asi,ur8nd 1orta acestei te/nici moderne de lucru.;E7(F
An spiritul metodei -artenot3 Jean 2upu recomanda +n lucrarea Educarea auzului muzical
di/icil 1ormule cu sila.e ritmice sau onomatopeice care )or 1i ulterior asociate cu .atai din palme.
;Antr-o 1aza mai a)ansata putem sa-l an,ajam pe copil +n trei directii di1eriteB cu picioarele sa
mear,a +ntr-un ritm din m8ini sa .ata alt ritm si din ,ura sa zica cu ta-ta-ta +n alt ritm;.E71F

!utorul
recomanda +m.inarea planurilor mai +nt8i c8te doua iar dupa ce s-au consolidat sa 1ie adau,at si al
treilea urm8nd sa se reia +n mai multe )arianteB
1 2 * '
picior-optimi m p ,
m+na-patrimi , m p
,ura-doimi p , m

!m prezentat c8te)a jocuri ritmice din mai multe metode nu pentru a scoate +n e)identa
elementul impro)izatoric ci pe cel ludic mani1estat prin marcarea timpilor prin ,esturi sonore si
1olosirea sila.elor ritmice sau onomatopeice p8na la comple@e miscari care antreneaza tot corpul.
2a 1el de importanta pentru educatia muzicala este deprinderea de a percepe accentele si modul +n
care se succed. ;$itmul constituie mani1estari concretizate ale 1enomenului artistic creator-metrul
ram+ne mijlocul mecanic de masurare si +ncadrare a ritmului.;E72F
?n mijloc accesi.il pentru perceperea accentelor este perceperea sila.elor accentuate din
cu)inte de 2-* sila.e la )8rste mai mici si cu)inte de *-5 sila.e sau c/iar 2 cu)inte cum ar 1i
numele si prenumele ele)ilor. Ca si restul deprinderilor si cea ritmica se 1ormeaza si este .ine sa
1ie continuata si la )+rste mai mari prin joc pentru ca ;de1icitul de joc risca sa cauzeze +ntotdeauna
un de1icit +n domeniul caracterului;.E7*F

Jocul >#itmi+area ,umelui>
#le)ii au 1ost in)itati sa +si rosteasca 1iecare numele 1olosind pentru +nceput durate e,ale si
sa recunoasca sila.ele accentuateB
-os !-le-@an-dra
Ca-lin !-li-na
%o-,/is "eor-,i-na
Cri-stea !-le-@an-dru
op !-dri-an
"/er-/es -i-/a-e-la
!)8nd +n )edere ca ele)ii clasei a :I-a 4 a)eau cunostinte le,ate de ritm si metru au primit
sarcina de a-si +ncadra numele +n masurile corespunzatoare. entru aceasta
s-au reactualizat cunostintele cu pri)ire la cele doua tipuri de +nceputuri cruzice si anacruzice3
urm8nd ca 1iecare ele) sa ,aseasca masura si ritmul potri)it numelui. ?nii au identi1icat c/iar doua
posi.ilitati a)8nd de ales +ntre metrul .inar sau ternal. #le)ii au o.ser)at ca pentru a se +ncadra
corect +n masuri con1orm accentelor +n unele nume sila.ele si-au pastrat aceeasi lun,ime dar +n
altele acestea au necesitat scurtari ,ener8nd un ritm simplu de patrimi si optimi asemanator
ritmului copiilor.
An continuarea jocului3 ele)ii au tras la sorti un numar +ntre trei si sase a)8nd ca sarcina
distri.uirea sila.elor pe un numar de sunete corespunzator celui e@tras. Analtimile sunetelor au 1ost
alese li.er de 1iecare ele). >umele au 1ost ast1el c8ntate a)8nd ca suport scurte moti)e ritmico -
melodice iar daca doua moti)e s-au potri)it au 1ost c+ntate unul +n continuarea celuilalt alcatuind
ast1el o scurta 1aza muzicala. !mpli1ic8nd +n acest 1el 1orma p8na la ni)el de perioada s-au putut
alcatui c8te)a c8ntece de ni)elul celor de ,radinita sau clasa primara. C8te)a moti)e ritmico-
melodice se pot consulta la ane@a numarul 9I.
'biecti-ele:
7a recunoasca sila.ele accentuate din propiile nume.
7a +ncadreze corect numele +n masura potri)ita
7a e@ecute ritmic sila.ele numelui +nsotit de .atai din palme
7a repartizeze sila.ele pe un numar de sunete +n )ederea o.tinerii unui moti) ritmico-
melodic inteli,i.il.
5aca era necesar sunetele se puteau repeta pentru a corespunde numarului de sila.e sau
sila.ele se puteau prelun,i pe mai multe sunete.
4. 2. 4 Jocuri poliritmice
$e1eritor la dez)oltarea ine,ala a simtului melodic 1ata de cel ritmic compozitorul -urra6
7c/a11er a1irma ;+n 0ccident3 dez)oltarea simtului ritimc a ramas mult +n urma celui melodic;E7'F
cu toate ca e@ista numeroase preocupari +n peda,o,ia muzicala e@perimentala. An )olumul ;T/e
composer in t/e classeroom; aparut +n 0ntaria +n 1965 compozitorul recomanda un e@ercitiu ritmic
cu elemente de joc .azat pe ritmuri elementare3 joc apartin8nd lui "a.riel C/arpentier.
; 1 S ;!/; sunet c8ntat
2 S doua .atai din picior
* S trei pocnituri din de,ete
' S patru .atai din palme

Cele patru elemente se pot e@ecuta +n urmatoarele )arianteB
12*' 1*2' 1*'2
2*'1 2*1' 21'*
*'12 *12' *1'2
'12* '21* '*12
2'*1 12'* 2'1*
*'21 *21' *2'1
'2*1 '1*2 '*21 ;E75F

2a +nceput se e@ecuta )ariantele +n unison cu toata clasa apoi su. 1orma de canon simplu
sau la mai multe )oci. An aceasta )arianta prin suprapunerea mai multor )oci care e@ecutau di1erite
structuri s-a nascut o poliritmie .o,ata si colorata.

?rmatorul joc a a)ut ca element principal cu)8ntul poliritmic care a 1ost ritmizat +n di1erite
moduri si accentu8ndu-se di1erit.
T T T T
po - li - rit - mic3 po - li - rit - mic
U U U U

po li rit mic po li rit mic

V V V V
po li rit mic po li rit mic
#le)ilor li s-a cerut sa e)identieze anumite sila.e prin accente ulterior sa marc/eze
accentele cu di1erite ,esturi sonoreB- pentru -T-.ataie din picior
-U-.ataie din palme
-V-.ataie +n .anca
7-au creat ast1el trei planuri ritmice di1erite care prin suprapunere au 1ormat un straniu joc
de accente complementare. %olosind acelasi principiu al poliritmiei s-a des1asurat si jocul urmator
numit +n mod /azliu ; 7alata de 1ructe;. Clasa a 1ost +mpartita +n * ,rupe corespunzatoare celor trei
moti)e ritmice care urmau sa 1ie suprapuse. #le)ii au 1ost solicitati sa propuna c8te doua denumiri
de 1ructe pre1erate si sa ,aseasca di1erite modalitati de a ritmiza cele doua cu)inte 1olosind si pauze
+n asa 1el +ncat moti)ele ritmice ale ,rupelor sa 1ie complet di1erite. rima ,rupa a ales cu)intele
)isine si cirese3 ,rupa a doua a ales MiGi si man,o3 iar ,rupa a treia mere si pere.
rin suprapunerea planurilor s-a 1ormat urmatoarea constructieB
)i si ne ci re se )i si ne ci re se

0W Mi-Gi 0 man-,o 0 Mi-Gi 0 man-,o
me-re 0 pe-re 0 me-re 0 pe-re 0
W O3bataie din palme cu durata de un timp
'biecti-ele:
7a creeze moti)e ritmice 1olosind sila.e si pauze
7a e@ecute ritmul corelat cu di)erse ,esturi sonore
7a sustina corect moti)ul ritmic +n paralel cu celelalte planuri ritmice

Jocul > B, 3abrica>
utini ele)i au a)ut ocazia sa )iziteze o 1a.rica si c/iar daca au 1acut-o atentia lor a 1ost
acaparata de ce anume se 1ace acolo si nu de ce se aude acolo. Clasa a 1ost in)itata la o asemenea
)izita ima,inara concentr8ndu-se de aceasta data pe elementele sonore ale 1a.ricii. !m +ncercat sa
ne ima,inam o sectie +n care sunt multe masinarii de di1erite tipuri care produc sunete puternice3
repetate +n mod mecanic.
7-au reconstituit cele patru ,rupe initiale 1iecare ,rupa caut8nd sa imite o anume sonoritate
a unei masini din atelier. 7tilul de lucru a 1ost cel cunoscut deja3 ,rupele a)8nd ca sarcina cautarea
unei sonoritati unice care sa semene cu z,omotul unei masinarii mecanice. #le)ii au com.inat
sila.e emise cu ,ura du.late cu ,esturi sonore3 .atai din picior3 lo)ituri +n cosul pieptului3 .atai din
palme. 7-au ales sila.e cu sonoritati dure Bciu3 ta3 ca3 pa3 ra3 s. entru o ima,ine mai clara se pot
cosnulta doua )ariante ale jocului la ane@a numarul 9II.
'biecti-e:
7a redea c8t mai 1idel sonoritatea unei sectii dintr-o 1a.rica
7a com.ine di1erite moti)e ritmice sau onomatopeice
7a sustina corect moti)ul ritmi) +n pararel cu celelate moti)e
4. 2. 4 Jocuri ritmice pe,tru forme mu+icale
#o,do ritmic
Jocul cu acest titlu l-am inclus +n cate,oria jocurilor ritmice de impro)izatie cu toate ca
elementul impro)izatoric se e)identiaza mai putin. !partine aceastei cate,orii datorita caracterului
ritmic. 5upa cum reiese si din titlu jocul e@erseaza pe l8n,a deprinderile ritmice si cunoasterea
1ormei de rondo ceea ce reprezinta un continut al pro,ramei. Ceea ce reprezinta un continut al
pro,ramei de educatie muzicala.
#le)ii )or 1i in)itati +ntr-o calatorie prin #uropa pornind din $om8nia. Ciudatenia calatoriei
consta +n 1aptul ca dupa 1iecare tara )izitata )a tre.ui sa se intoarca la tara de ori,ine. Traseul a
cuprinsB $om8nia3 $usia3 ?n,aria3 !ustria3 Italia3 7pania3 %ranta. Calatoria ima,inara a 1ost 1acuta
cu ajutorul unor moti)e ritmice populare sau culte speci1ice pentru tara respecti)a.
entru $om8nia s-a propusB
-ritmul temei I din ;$apsodia rom8na; nr. 1 de ". #nescu
entru $usia s-a propusB
-ritm de Cazacioc
entru ?n,aria s-a propusB
-ritm de ciardas
entru !ustria s-a propusB
- ritm de )als
entru Italia s-a propusB
-ritm din u)ertura operei ;Lil/elm Tell; de ". $ossini
entru 7pania s-a propusB
-ritm de /a.anera din opera ;Carmen; de ". 4izet
entru %ranta s-a propus B
- ritmul dansului ;Cancan;
Clasa a e@ersat pe r+nd ritmurile care se a1lau notate pe ta.la3 apoi le-au e@ecutat con1orm
des1asurarii rondoului. $olul de re1ren l-a a)ut moti)ul ritmic rom8nesc. $itmurile au 1ost
e@ecutate +n di1erite moduriB-1rontal C+ntrea,a clasa a e@ecutat succesi) toate 1ra,mentele ritmiceDB
pe ,rupe C1iecare ,rupa reprezent8nd o taraD
re1renul e@ecutat de aceeasi ,rupa iar celelate ritmuri de catre toata clasa
cu .atai din palme
+nsotind ritmurile cu pseudo-instrumente di1erite pentru 1iecare tara

5upa +nc/eierea jocului ele)ii au descoperit cu usurinta principiul care sta la .aza
constructiei rondoului si anume alternarea re1renului cu di1erite cuplete. 7-a 1acut apoi o scurta
re1erire la e)olutia rondoului de la 1orme simple din perioada medie)ala si renastere3 !3 43 !3 43
!3 apoi !3 43 !3 C3 ! ajun,8nd ulterior la !3 43 !3 C3 !3 43 !3 1orma cea mai 1rec)ent utilizata +n
muzica instrumentala clasica.
'biecti-e:
7a citeasca ritmic e@emplele scrise pe ta.la
7a e@ecute com.inat moti)ele ritmice dupa re,ula jocului
7a recunoasca principile de alcatuire ale 1ormei de rondo.
Jocul poate 1i utilizat si pentru +nsusirea altor 1orme muzicale instrumentale cu 1orme
clasiceBlied cu cele trei )ariante3 monopartit3 .ipartit3 tripartit3 sau c/iar si sonata. An cazul +n care
ele)ii sunt la un ni)el de dez)oltare muzicala care le permite citirea ritmica dupa partitura se
pre1era aceasta )arianta d8nd ocazia e@ersarii constiente a deprinderilor ritmice. 5aca citirea
ritmica se realizeaza mai ,reu si ar putea 1r8na des1asurarea jocului3 acesta poate 1i realizat oral3
memor8nd ritmurile sau apel8nd la ajutorul melodiei respecti)e care poate 1i c8ntata +n timp ce
ritmul este sustinut prin .atai din palme. -oti)ele ritmice ultilizate apar +n ane@a numarul 9III.
4. 2. 7 Joc de impro-i+atie melodica
Jocul >o,-ersatie mu+icala>
An unul din jocurile anterioare3 ele)ii au a)ut ocazia sa e@erseze impro)izatii melodice
a)8nd ca reper un anumit numar de sunete date de catre pro1esorCjocul ;ritmizarea numelui; +n care
au a)ut sarcina sa distri.uie sila.ele pe un numar de sunete cuprinse +ntre * si 6 +naltimi di1erite
cree8nd di1erite moti)e melodiceD. An jocul ;Con)ersatie muzicala; li.ertatea impro)izatorica a
1ost mult mai mare 1ara a e@ista nici un reper sau restrictie +n le,atura cu numarul +naltimilor
utilizate3 ele)ii 1iind solicitati sa con)eseze e@prim8ndu-ti ,8nduri3 sentimente si impresii unul
altuia nu prin cu)inte3 ci prin muzica. Jocul a 1ost pre,atit prin discutarea si e@ersarea unor
posi.ilitati de continuare a unui moti) muzicalB
B- repetarea moti)ului
-repetarea )ariata -introducerea anumitor sunete noiB
- sc/im.area de inter)ale
- sc/im.area de ritmuriCdi)izate +n su.componenteD
- sc/im.area metrului
-dez)oltarea prin contrast- a unui moti) de un anumit caracter i se opune
unul contrastant deri)at din primul sau3 cu totul
di1erit.
#@ercitiul pre,atitor s-a des1asurat +n 1elul urmatorB propunatorul a c8ntat un moti)
melodico-ritmic de doua masuri3 ele)ii raspunz8nd pe r8nd ale,8nd una din )ariantele de
continuare discutate. 7-a recomandat ele)ilor sa nu 1oloseasca repetarea doar o sin,ura data pentru
a e)ita monotonia. -oti)ul a 1ost sc/im.at +n cadrul e@ercitiului joc de mai multe ori +n cazul +n
care jucatorii doreau sa introduca o idee noua.
Jocul propiu-zis s-a des1asurat +ntre perec/i de ele)i constituite la ale,ere. %iecare perec/e
a realizat *-' sc/im.uri de replici. 5in totalul perec/ilor trei au reusit sa realizeze con)ersatii
reusite3 inteli,i.ile. An cazul +n care au 1olosit )ariatiuni s-a pastrat le,atura cu moti)ul initial iar +n
cazul raspunsurilor contrastante s-au ,asit rezol)ari lo,ice si clare de tip +ntre.ari-raspuns. ?na din
perec/i a reusit sa creeze o melodie de 16 masuri construita dupa principiile 1ormei distro1ice. !lte
patru perec/i au reusit sa des1asoare o con)ersatie clara de-a lun,ul a doua sc/im.uri de replici iar
cinci perec/i nu au reusit sa +nc/e,e o con)ersatie dar au imitat moti)ul propus sc/im.8nd
miscarea sau intensitatea.
'biecti-e:
7a creeze +n mod spontan moti)e melodico-ritmice
7a realizeze o )ariatiune al unui moti) melodico ritmic.
7a alcatuiasca moti)e muzicale cu caracter contrastant
Ideea de con)ersatie redata prin muzica a 1ost ilustrata si prin audierea ta.loului sase
;7amuel "old.er, si 7mil; din lucrarea (ablouri dintr1o epozitie de -odest -usor,sci +n care
sunt prezentate doua teme opuse ca si caracter3 prima plina de aro,anta a e)reului .o,at sustinuta
de instrumentele cu coarde3 iar tema a doua a e)reului sarac3 umila si a,asanta3 c8ntata de o
trompeta cu surdina. #le)ii sunt in)itati sa asculte ta.loul muzical si sa parcur,a calea in)ersa de la
muzica la ima,inarea unei actiuni3 scriind un scenariu re1eritor la relatiile dintre cele doua
personaje3 la 1elul +n care compozitorul a rezol)at con1lictul dintre cei doi si sa precizeze ce 1el de
mijoloace muzicale au 1ost utilizate pentru descrierea con)ersatieiB
tim.rale
caracterul temelor
modalitatea de succesiune a acestoraK
7cenarile au 1ost citite +n clasa si comentate de catre ele)i.
4. 2. 9 >&ablouri so,ore>
#le)ii au primit o succesiune de titluri de ta.louri ima,inare si propunerea de a ilustra cu
elemente sonore pe cele a caror relizare este posi.ila. Ta.lourile propuse au 1ostB
1urtuna
teren de joaca
iz)or de munte
lasarea cetii pe -ures
)iata la tara
ninsoare linistita
)aza cu 1lori
&abloul >3urtu,a>
5upa analizarea titlurilor propuse ele)ii au ajuns la concluzia ca +n a1ara de ultimul ta.lou
;9aza cu 1lori; toate celelalte au corespondente sonore. #le)ii au +nceput pre,atirea pentru joc prin
alcatuirea unui scenariu pentru ordonarea c8t mai 1idela a momentelor 1urtuniiB )8nt sla. care se
+nteteste treptat p8na ajun,e la )ijelie3 primii stropi3 care se trans1orma +n ploaie torentiala3 tunete3
1ul,ere apoi linistirea treptata p8na la dispartia 1enomenului. #le)ii au urmarit +n acelasi timp si
realizarea e1ectului de apropiere si departare treptata.
98ntul a 1ost imitat de un ,rup de sase ele)i care su1lau puternic aerul. entru ,radarea
momentului au /otar8t sa +nceapa c8te unul la inter)ale de zece secunde ampli1ic8nd treptat
sonoritatea. 5upa apro@imati) douazeci de secunde s-au auzit primii stropi de ploaie imitati prin
lo)irea usoara a trei pa/are de sticla cu .etisoare de lemn3 treptat sau alaturat sase maracase care
e@ecutau un tremolo +n crescendo3 iar pentru +ntre,irea e1ectului s-au adau,at sase cilindri lun,i
care prin .alansare produceau un su)oi de sunete asemanator torentelor de apa. "rupul care imita
sunetul tunetului alcatuit din cinci-sase ele)i e@ecutau un tremolo cu pumnii +n .anca care a
cumlnimat cu z,omotul asurzitor al 1ul,erelor pro)ocate prin lo)irea unui recipient de metal si a
dreptun,/iului de metal. 5upa atin,erea punctului culminant 1urtuna s-a potolit treptat iar calmul
s-a reinstalat. 5urata jocului a 1ost de 2-* minute3 sc/ema ,ra1ica apare la ane@a numarul I:.
'biecti-e:
7a identi1ice sonoritati speci1ice 1enomenului descris
7a ordoneze +n mod ,radat elementele sonore
7a participe acti) la jocul de impro)izatie
Jocul s-a completat prin audierea unui 1ra,ment din partea a treia a sim1oniei
;astorala; de 2. )an 4eet/o)en3 numit si %urtuna. #le)ii au putut sa compare cele 2 modalitati de
descriere a unei 1urtuni prin mijloace simple sau a)8nd la dispozitie o +ntrea,a orc/estra sim1onica.
An cadrul compozitiei muzicale anuntarea 1urtunii se 1ace prin inter)entia discreta a
instrumentelor cu coarde ,roase3 apoi cea a corzilor su.tiri care )in sa +ntareasca printr-un discurs
muzical +ntrerupt3 pre,atirea si declansarea 1urtunii. ?riasa 1orta dezlantuita este su,erata printr-o
a)alansa de tunete si 1ul,ere redate prin acorduri ample cu sonoritati pline.
Treptat elementele naturii se linistesc 1lautul anunt8nd i)irea primelor raze de soare.
&abloul >&ere, de joaca>
Ta.loul at8t de 1amiliar al terenului de joaca sau al altor spatii unde se joaca copii a 1ost
ilustrat cu mare placere +n ciuda )8rstei mai mari a ele)ilor. 2a +ntre.area ce este speci1ic pentru un
teren de joaca3 ele)ii au raspunsB mult z,omot3 )oie .una si c8teodata mici con1licte +ntre copii.
$ememor8nd aceste momente ele)ii au ales solutia cea mai 1ireascaB se )or trans1orma +n copii
mici si se )or simti ca odinioara. entru aceasta s-au +mpartit pe ,rupe de '-5 ele)i3 1iecare ,rupa
ale,8ndu-si c8te un joc de copii. rima ,rupa a jucat ;odul de piatra;3 a doua s-a jucat cu min,ea3
,rupul al treilea a marsaluit ca si soldatii3 alta ,rupa s-a jucat ;rinsa;3 nu a lipsit nici z,omotul
masinutelor si c8ntecele pentru papusi.
Toate aceste jocuri s-au des1asurat +n acelasi timp3 amintind de atmos1era terenului de
joaca. 2a un moment dat 1or1ota a 1ost +ntrerupta de cearta a doi copii apoi de pl8nsul unuia. $8sul
.atjocortor al copiilor a acoperit pl8nsul iar joaca s-a reluat. Impro)izatia a durat doua minute. Cu
toate ca scopul jocului a 1ost cunsocut de ele)i si anume cautarea de sonoritati speci1ice anumitor
ta.louri3 ele)ii au pus o +ntre.are interesantaB joaca copiilor nu a constituit su.iect de inspiratie
pentru nici un compozitor? Ca raspuns au audiat ta.loul al treilea din lucrarea (ablouri dintr1o
epozitie care are ca titlu (uileries.
An ta.loul respecti) compozitorul -. -usor,sMi prezinta joaca copiilor dintr-o ,radina
pariziana. #le)ilor li se cere sa recunoasca ei care poate sa 1ie modul de joaca al copiilor din parc.
An partea mediana au sesizat o sc/im.are de atmos1era care a +ntrerupt )eselia initiala. 7c/im.area
a 1ost pusa pe seama unui con1lict asemanator cu cel din jocul lor care apoi s-a rezol)at prin
re)enirea partii de +nceput. Comparatiile de ordin estetic au 1ost ine)ita.ile si de multe ori +n
de1a)oarea elanului creator al ele)ilor3 dar li s-a e@plicat ca +n cazul de 1ata cele doua productii
respecti) jocul impro)iozatoric si creatia muzicala audiata nu sunt compara.ile3 primul 1iind o
impro)izatie care are ca scop o acti)itate colecti)a de cautare de nou prin com.inarea unor
elemente cunsocute3 c/iar .anale3 iar a doua 1iind o creatie artistica3 unica3 o mani1estare propie
apartin8nd unei anumite persoane.
9aloarea impro)izatiei consta +n 1aptul ca a ,asit o noua modalitate pentru su,erarea temei
1olosind alte mijloace +n alt conte@t.
'biecti-e:
7a descopere modalitati pentru a su,era sonor anumite acti)itati
7a alcatuiasca un scenariu simplu pornind de la un titlu
7a +ndeplinesca un rol +n cadrul impro)izatiei

&abloul >$+-or de mu,te>
entru ilustrarea temei ele)ii au +ncadrat iz)orul +ntr-un peisaj mai cuprinzator cu mai
multe elementeB padure3 susur de apa3 ciripit de pasari si c8ntecul cucului. ! urmat o descriere mai
amanuntita asupra sonoritatilor si a modului +n care pot 1i su,erate acestea. entru iz)or3 ele)ii au
propus doua tipuri di1erite de sonoritatiB susuri si clipocit. 7usurul a 1ost realizat prin intonarea
continua a sunetului 7 de un ,rup de 5 ele)i intr8nd succesi) iar pentru clipocitul apei s-au 1olosit
zornaitori de metal3 miscate 1oarte putin la inter)ale nere,ulate. Ciripitul de pasari a 1ost redat de
1luiere care au e@ecutat triluri nere,ulate iar pentru c8ntecul cucului s-au 1olosit doua 1luiere
asezate +n colturi di1erite ale clasei.
An des1asurarea jocului primele elemente care s-au auzit au 1ost trilurile de pasari si
c8ntecul cucului care anunta intrarea +n padure. 5e unde)a din departare s-a auzit un susur 1oarte
)a, care a de)enit din ce +n ce mai puternic su,er8nd apropierea de iz)or. Cu c8t apropierea era
mai mica cu at8t clipocitul se auzea mai clar. !poi sonoritatea iz)orului s-a +ndepartat3
trans1orm8ndu-se +n susur care s-a stins treptat.
Cea mai mare atentie a 1ost acordata ,radarii intensitatii pentru a su,era apropierea treptata
si +ndepartarea de iz)or. 7c/ema ,ra1ica apare +n ane@a numarul :.
'biecti-e:
7a ,aseasca modalitati de ilustrare a unui curs de apa
7a com.ine elmente sonore speci1ice cadrului natural
7a su,ereze apropierea si departarea treptata 1ata de o sursa sonora
&abloul >Lasarea cetii pe 2ures>
#le)ii au o.ser)at ca tema anterioara ;Iz)or de munte; si cel care urmeaza sa 1ie ilustrat au
ca element comun cur,erea apei dar +n doua ipostaze di1eriteB cea a iz)orului si cea a r8ului3 primul
a)8nd un curs a,itat z,lo.iu3 iar al doilea un curs domol3 uni1orm si linistit. An prima 1aza ele)ii au
propus di1erite elemente sonore care ar putea su,era atmos1era ta.louluiB z,omotul apei care cur,e3
ciripit de pasari3 c8ntatul .roastelor3 18l18it de aripi.
#lementul principal a reprezentat o pro.lema pentru ca nu au reusit sa ,asesasca nici un
corespondent sonor pentru lasarea cetii. #le)ii au 1acut apel la literatura pentru a descrie 1enomenul
,asind c8te)a cu)inte cu care acesta se poate asociaB plutire3 impondera.il3 )oal3 umed3 apasator3
misterios3 acoperit3 prelins. !jutati de aceste asociatii literare3 solutiile au +nceput sa apara cu mai
mult curaj. ?na din solutii a 1ost o rezol)are melodica cu ajutorul a sapte 1luiere. 9arianta a constat
+n intonarea succesi)a a sunetelor ,amei 5o major +n co.or8re 1iecare 1luier mentin8nd sunetul
atacat. entru ca sonoritatea o.tinuta nu-i multumea pe deplin3 am su,erat ele)ilor sa intoneze +n
acelasi mod doar secunde mari3 co.or8toare +ncepand cu do
2
dupa modelul scarii /e@atonale a lui
5e.uss6. 7onoritatea aeriana o.tinuta a 1ost acceptata +n unanimitate.
An urmatoarea 1aza clasa a creat un scenariu colecti) sta.ilind succesiunea momentelorB
i)irea zorilor
cur,erea linistita a r8ului
primele semne de )iata
lasarea cetii apoi risipirea ei
re)enirea
Cur,erea r8ului a 1ost redata cu ajutorul a sase cilindri lun,i care prin .alansare usoara
su,erau sunetul apei. 7-au adau,at triluri de pasari c8ntate de patru 1luiere +n patru moduri di1erite3
c8ntatul .roastelor a 1ost imitat prin sunete onomatopeice emise cu ,ura3 18l18itul de aripi a 1ost
realizat cu ajutorul a doua coli de carton ri,id.
-omentul lasarii cetii a 1ost marcat de intonarea succesi)a a scarii /e@atonale. Toate
sunetele au 1ost mentinute timp de zece secunde pentru a crea o sonoritate densa3 apasatoare3 timp
+n care toate celelate z,omote au +ncetat. $idicarea cetii a 1ost su,erata de retra,erea treptata a
celor sapte 1luiere +n ordine suitoare3 sonoritatea de)enind din ce +n ce mai rare1iata. 5iscutia
care a urmat s-a a@at pe impresiile traite de catre ele)i +n timpul des1asurarii jocului. #le)ii au
remarcat ca datorita derularii li.ere 1ara conducator sau sc/ema orientati)a3 doar pe .aza
scenariului sta.ilit oral3 atentia le-a 1ost solicitata +n mod deose.it la 1el si cooperarea3 iar dorinta
de a realiza c8t mai .ine ima,inea sonora de ansam.lu le-a mo.ilizat )ointa particip8nd +n e,ala
masura la realizarea tensiunii ma@ime apoi la rela@area ei. 7c/ema ,ra1ica a jocului se a1la la
ane@a numarul :I.
'biecti-e:
7a ,aseasca corespondente +n literatura pentru 1enomenul descris
7a identi1ice elemente muzicale pentru ilustrarea cetii
7a structureze dinamic momentele jocului
&abloul >;iata la tara>
re,atirea jocului a de.utat cu propuneri de sonoritati din care s-au selectat elementele cele
mai reusite speci1ice pentru ilustrarea temei. ! urmat selectarea propiu -zisa3 ele)ii ale,+nd
sonoritati care su,erau ocupatia de .aza3 o.iceiuri populare si reli,ioase de la tara. Cele trei
elemente au 1ost ilustrate prin sunete speci1ice st8nei de oi3 sunetul de toaca3 ritmul pasilor de joc
popular completati cu .atai din palme si pocnituri din de,ete.
entru redarea lor a 1ost necesara +mpartirea clasei +n ,rupe de sase ele)i +n asa 1el +nc8t
toti sa poata participa la realizarea impro)izatiei. 5in nou s-a apelat la un scenariu care a ordonat
momentele jocului. "rupele reprezentau rolurile pe care ele)ii urmau sa le +ndeplineasca +n cadrul
jocului. entru o sonoritate mai clara si unitara s-a propus ca toate cele trei elemente ritmice sa se
des1asoare +n acelasi metru 1olosind 1ormule ritmice sta.ilite dinainte care sa permita suprapunerea
acestora +ntr-o constructie poliritmica. An introducere primul ,rup a imitat .e/aitul oilor3 latratul
c8inilor3 sunetul talan,ilor si impro)izatii li.ere la 1luier.
5upa zece secunde sunetul de toaca a +nceput +ntr-o nuanta 1oarte mica cresc8nd treptat
p8na la s18rsitul piesei asi,ur8nd o pedala care a constituit suportul ritmic al +ntre,ii impro)izatii
pe care s-au pliat celelalte planuri ritmice. 5upa zece secunde se alatura dansatorii care e@ecuta
pasi de dans 1olosind un ritm sincopat cu accente puternice.
7onoritatea a 1ost +m.o,atita prin .atai din palme3 pocnit din de,ete si lo)ituri peste
coapse. Jocul s-a +nc/eiat +ntr-o 1renezie de ritmuri si sonoritati. 7e poate des1asura li.er daca
partile au 1ost e@ersate su1icient ca ,rupele sa se poata sincroniza si 1ara ajutorul dirijorului sau cu
dirijor pro1esor sau ele) care indica prin ,esturi intrarile pentru ,rupele de instrumente si
dansatori. Jocul se poate relua sc/im.8nd componenta ,rupelor ast1el +nc8t ele)ii sa e@erseze toate
modalitatile de impro)izatie la toate instrumentele. 7-a urmarit crearea unei atmos1ere inedite de
spectacol. 7c/ema ,ra1ica a jocului se a1la la ane@a numarul :II.
'biecti-e:
7a identi1ice sonoritati speci1ice nationale.
7a e@ecute corect3 sincronizat 1ormulele ritmice
7a ,aseasca pasi de dans potri)iti tempoului
&abloul >%i,soare li,istita>
#le)ii au cali1icat ta.loul ca 1iind cel mai tacut dintre toate3 +n ciuda acestui 1apt s-au
+ncumetat sa ,aseasca c8te)a elemente sonore su,esti)e. !u apelat din nou la cu)intele c/eie
su,erate de peisajB uni1ormitate3 marunt3 ordine3 constant3 liniste si calm. Cu)intele au ajutat la
identi1icarea mijloacelor pentru ilustrarea ta.loului. #le)ii au decis sa recur,a la 1oarte putine
elemente sonore3 +n rol principal +n cadrul jocului 1iind detinut de liniste. #lementele propuse au
1ost )8j8itul sla. al )8ntului3 succesiune de sunete scurte3 co.or8toare c8ntate +n re,istrul +nalt de
catre 1luiere adau,8nd la toate acestea un clinc/et 1oarte sla. de clopotel su,er8nd trecerea unei
sanii.
'biecti-e
7a ,asesca corespondente +n literatura pentru 1enomenul descris
7a identi1ice sonoritati speci1ice ta.loului
entru ultimul ta.lou ;9aza cu 1lori; ele)ii au considerat ca nu e@ista elemente muzicale
prin care ar putea 1i su,erate.
4. 2. : Joc de reco,stituire a u,or teme mu+icale
Jocul >Loto mu+ical>
entru des1asurarea jocului ele)ii tre.uie sa ai.a priceperea de a desci1ra prin sol1e,iere
1ra,mente din repertoriul de c8ntece si e@emple audiate la clasa. 7-au 1olosit 12 1ra,mente
muzicale acestea 1iind scrise pe 12 cartoane. Clasa a 1ost +mpartita +n perec/i care au tras la sorti
cele 12 cartoane cu e@emplele muzicale. erec/ile au 1ost asezate +n semi-cerc +n mijlocul careia s-
a a1lat o masa pe care erau asezate cartonase +ntoarse cu 1ata +n jos care contineau 1ra,mente de 2-'
masuri din e@emplele scrise pe cartoanele mari +mpartite perec/ilor. rimul jucator a e@tras un
cartonas si a sol1e,iat moti)ul muzical continut de acesta. aticipantii au urmarit daca moti)ul
c8ntat nu se re,aseste pe cartonul lor. erec/ea care a identi1icat 1ra,mentul intra +n posesia lui si
plaseaza cartonasul pe locul corespunzator de pe carton. ! c8sti,at perec/ea care si-a completat
primul 1ra,mentul inte,ral. 5aca o perec/e nu a recunoscut moti)ul c8ntat sau a re)endicat ,resit
primeste o pedeapsa /azlie. 5aca jocul se practica cu un numar mai mic de ele)i C8-1(
ele)iDacestia pot lucra indi)idual nu +n perec/i. Temele utilizate se pot consulta la ane@ele numarul
:III3 :I93 :93 :9I3
'biecti-e
7a desci1reze prin sol1e,iere moti)e ritmico - melodice cunoscute.
7a recompuna un 1ra,ment muzical recunosc8nd auditi) moti)ele componente
7a puna +n corespondenta cartonasul care ii re)ine cu locul acestuia din 1ra,mentul muzical
4. 2. 9 $lustrarea so,ora a basmului >/lba ca Capada si ce sapte pitici>
$ealizarea ilustratiei muzicale pentru .asmul !l.a ca =apada si cei sapte pitici a constituit
e@perienta cea mai comple@a. !ctorii ele)i alesi din colecti)ul clasei au mimat des1asurarea
po)estii3 1irul narati) 1iind sustinut de un po)estitor.
#la.orarea planului muzical a apartinut +n e@clusi)itate ele)ilor care 1olosind ta.lourile
sonore create +n orele anterioare le-au selectat pe cele mai potri)ite continutului literar. e l8n,a
ta.lourile muzicale au ales pentru 1iecare personaj principal din .asm o tema muzicala sau un
moti) ritmico-melodic dintre cele propuse de pro1esor.
Ta.loul de desc/idere al piesei +n care este prezentata +mparateasa care coase la ,eam +ntr-o
zi de iarna a 1ost ilustrat cu impro)izatia ; >insoare linistita;. -oartea ei a 1ost su,erata de o tema
muzicala trista c8ntata de un cor mut. ?rmatorul moment sonor a 1ost cel al dialo,ului dintre mama
)itre,a si o,linda 1ermecata. entru a su.linia atmos1era misterioasa ele)ii au ales e@ecutarea unor
tunete si 1ul,ere care au 1ost reluate la 1iecare reaparitie a dialo,ului. 5rumul prin padure al
)8natorului cu !l.a ca =apada a 1ost asociat cu o 1urtuna pentru a su.linia sentimentul de teama si
pericol. Intrarea piticilor +n scena s-a realizat pe o tema de mars pe .aza careia s-au creat cele sapte
)ariatiuni reprezent8nd 1iecare pitic +n parteB ,lumetul3 dansatorul3 or,oliosul3 )isatorul3 z,lo.iul3
morocanosul si misteriosul.
ersonajele principale3 !l.a ca =apada si mama )itre,a au a)ut c8te o tema muzicala care
le +nsoteau la 1iecare aparitie. -omentul 1inal al nuntii a 1ost acompaniat de un c8ntec )ec/i de
tri.aduri c8ntat la 1luiere. 9ariatiunile s-au realizat printr-o munca colecti)a ele)ii su,er8nd o parte
din procedeele )ariationale.
5upa 1i@area momentelor3 +mpartirea rolurilor si a pseudo-instrumentelor au urmat c8te)a
repetitii pentru memorarea succesiunii ta.lourilor. Interpretarea temelor personajelor s-a realizat
1olosind sila.ele la3 oa3 .a3 da3 pam si .um. iesa a 1ost jucata numai +n clasa urm8nd ca dupa o
1i@are mai .una sa 1ie jucata +n cadrul unei ser.ari scolare. 7porind e@presia artistica prin
sustinerea muzicala a continutului literar ele)ii au putut +ntele,e e1ectul elementelor de lim.aj
muzical +n plan psi/olo,ic si artistic.
Temele alese si interpretate de ele)i se pot )edea la ane@a numarul :9II.
'%L!C$$

2ucrarea de 1ata si-a propus sa demonstreze e1icienta acti)itatilor practice concretizate prin
jocuri muzicale des1asurate +n cadrul unei clase de liceu. Indi1erent de )8rsta ele)ilor si de
pre,atirea anterioara a lor orice lectie sau acti)itate muzicala tre.uie sa porneasca de la practica si
sa se concretizeze +n aceasta.
Traiectoria parcursa de un ele) de la punctul de pornire p8na la rezultatul 1inal este marcata
de acumularea de cunostinte teoretice si practice le,ate de e@perienta muzicala )iz8nd reprezentari
sonore acustice si muzicale cu ajutorul carora el de)ine capa.il sa practice si sa +ntelea,a muzica.
#@tinderea jocurilor la aceasta )8rsta am considerat-o necesara pentru 1aptul ca si educatia
muzicala a adolescentilor se poate realiza prin joc. #ducatia muzicala traditionala datorita limitelor
ei nu reuseste sa +nzestreze t8narul de azi cu deprinderi care +l 1ac capa.il sa descopere sin,ur si sa
rezol)e pro.leme re1eritoare at8t la domeniul muzical c8t si la cele le,ate de propia persoana.
eda,o,ii recomanda jocul ca o metoda creatoare de dez)oltare a personalitatii copilului
conduc8ndu-l spre autonomie si creati)itate.
!utonomia reprezinta controlul pe care acesta +l e@ercita asupra propiei dez)oltari3 1iind
capa.il sa +si selecteze continuturi3 sa 1aca aprecieri3 sa-si mani1este pre1erinte +n 1unctie de ne)oile
sale a1ecti)e si co,niti)e.
Creati)itatea antrenata +n cadrul educatiei muzicale 1ace parte inte,ranta din procesul de
+nsusire constienta a elementelor de .aza ale lim.ajului muzical situ8ndu-se la limita superioara.
Jocurile muzicale practicate +n cadrul clasei a :I-a au a)ut rolul de a completa si di)ersi1ica
metodele didactice speci1ice educatiei muzicale traditionale dez)olt8nd di1erentierea simturilor3
antrenarea permanenta a ,andirii3 a capacitatii de concentrare3 de coordonare si desc/idere spre alte
domenii de acti)itate. entru practicarea jocurilor muzicale de impro)izatie at8t +n scoala c8t si +n
cadrul acti)itatilor e@tra-scolare Cta.ere3 cercuri3 ateliere de creatieD este ne)oie de o educatie
preala.ila +n domeniul impro)izatoric mai ales la o )8rsta mai mare ca si a ele)ilor de liceu.
5isponi.ilitatea spre mani1estare li.era3 spontana3 creati)a3 la )8rste mici este mult mai mare3 cu
c8t copilul creste cu at8t autocontrolul .loc/eaza mai mult spiritul creati). !ceasta creati)itate
tre.uie retrezita sau rec8sti,ata cu at8t mai mult la ,eneratiile de ele)i care )or de)eni )iitori
dascali.
Jocurile impro)izatorice tre.uie sa +mplineasca si sa stimuleze procesul +n)atarii3 deci se
poate ajun,e la practicarea acestora pornind de la jocuri e1ectuate pentru +ntele,erea si stap8nirea
elementelor de lim.aj muzical. An cadrul e@perimentului am urmarit +n mod special dez)oltarea
acelor deprinderi care necesita o preocupare mai atenta si mai di)ersi1icata3 simpla lor e@ersare +n
cadrul lectiilor ne1iind su1icienta. entru ca jocurile sa se des1asoare +n conditii .une a 1ost
necesara o pre,atire a lor prin alte tipuri de acti)itati ludice +n care ponderea elementului
impro)izatoric a 1ost mai redus urmarindu-se dez)oltarea atentiei auditi)e3 a simtului ritmic si
tim.ral3 a simtului 1ormei si a spiritului in)enti).
1. (e+-oltarea capacitatii de a asculta co,stie,t si de a difere,tia timbrurile.

!scultarea este o 1orma de .aza a realizarii educatiei muzicale. #a este conditionata de
atentia auditi)a +n prezenta careia se asi,ura o .una receptare a stimulilor auditi)i si a di1erentierii
acestora.
entru ca mediul +nconjurator o1era nenumarate posi.ilitati de a descopri sonoritati de toate
cate,oriile3 primele jocuri s-au a@at pe recunoasterea acestora. e masura ce ele)ii
s-au o.isnuit cu ascultarea constienta si acti)a a sunetelor din mediul +nconjurator jocurile au
de)enit tot mai comple@e. 5upa ce au recunoscut cu usurinta tot mai multe sonoritati tim.raleB
metal3 lemn3 z,omote produse de aparate3 emisii )ocale3 ele)ii au 1ost solicitati sa ,rupeze
elementele recunoscute +n doua cate,oriiB produse accidental si intentionat. An etapa urmatoare
sarcina jucatorilor a 1ost de a realiza o clasi1icare a sonoritatilor dupa +naltime3 durata si
re,ularitate a sunetelor cunoscute. !tentia )oluntara a ele)iilor a 1ost sustinuta prin sta.ilirea clara
a scopului3 +ntele,erea semni1icatiei acti)itatii3 a consecintelor poziti)e si a unei am.iante inedite.
ro,resul ele)ilor s-a putut urmari de la o etapa la alta acestia sesiz8nd tot mai multe sonoritati si
descriind mai amanuntit propietatile acestora. !tmos1era de competitie creata de 1aptul ca
acti)itatea s-a des1asurat su. 1orma de joc concurs a marit ,radul de concentrare si dorinta ele)ilor
de a recunoaste c8t mai e@act si c8t mai multe sonoritati.
2. (e+-oltarea simtului ritmic

%inalitatea jocurilor ritmice impro)izatorice a constat +n descatusarea ener,iilor creatoare
spontane indi)iduale si de ,rup. 8na a ajun,e la aceasta 1inalitate a 1ost necesara parcur,erea a
doua etape pre,atitoare.

rima etapaB
e@ecutarea de moti)e ritmice dupa modelul pro1esorului 1olosind ,esturi sonore. C.atut din
palme3 coapse3 picior3 pocnit din de,eteD
#tapa a douaB
crearea de moti)e ritmice 1olosind ca suport numele si prenumele propii sau alte cu)inte la
ale,ere.
crearea de poliritmii prin e@ecutarea simultana a trei-patru moti)e de catre tot at8tea
,rupuri.
#tapa a treiaB
,asirea unor 1ormule ritmice si trans1erarea lor la pseudo- intrumente e@ecut8ndu-le
succesi) apoi simultan. entru e@ecutarea lui simultana s-a recurs la selecatarea a patru
moti)e a)8nd +n )edere e)itarea +ncarcarii e@cesi)e si pastrarea unei sonoritati inteli,i.ile
ca si +n jocul ; An 1a.rica;.
-entionez ca 1iecare joc a necesitat o serie de e@ercitii pre,atitoare a caror notare nu a 1ost
posi.ila din cauza numarului mare de )ariante3 1iecare ele) realiz8nd propiul moti). An urma
practicarii jocurilor ritmice de impro)izatie am putut o.ser)a ca e@ercitiile ritmice propuse de ele)i
+n cadrul orelor de practica peda,o,ica au de)enit mai )ariate3 mai inspirate simtindu-se clar
delimitarea moti)elor sau e)itarea repetarilor din lipsa de 1antezie. 5e asemenea ele)ii au creat cu
mai multa usurinta ritmuri pentru jocurile mai comple@e +n care li.eratatea impro)izatorica a 1ost
mai mare.

.. (e+-oltarea simtului formei mu+icale
Cu toate ca studiul 1ormelor reprezinta una din cele mai comple@e discipline 1iind a.ordata
cu precadere +n clasele mari ale liceelor de specialitate si +n educatia muzicala ,enerala este
necesar dez)oltarea capacitatii de a percepe muzica ca un te@t inteli,i.il unitar. 5ez)oltarea
simtului 1ormei tre.uie sa +nceapa cu 1ormarea capacitatii de a delimita cele mai mici elemente
mor1olo,ice cu +nteles de sine statator3 moti)ele3 urm8nd apoi 1razele si perioadele.
!ceste elemente pot 1i intuite c/iar si +n 1aza orala a +nsusirii muzicii cu conditia ca atentia
copiilor sa 1ie orientata spre sesizarea lor. 5e1init ca unitate ritmico-melodica elementara3
purtatoare de sens3 moti)ul constituie nucleul de .aza al discursului muzical.
An jocul ; Con)ersatie muzicala ; ele)ii s-au 1amiliarizat cu principiile de .aza ale de)enirii
muzicaleB repetitia3 succesiunea de tip +ntre.are-raspuns3 )ariatiunea ritmico-melodica si principiul
contrastului. erceperea 1razelor muzicale s-a realizat tot prin acelasi joc +nlantuind doua moti)e
dupa principiile enuntate mai sus. 5eprinz8nd aceste procedee +n mod practic3 a.ordarea unor
cunostinte le,ate de 1ormele muzicale mai comple@e s-a realizat cu mai multa usurinta. !st1el
+nsusirea 1ormelor de lied3 rondo si sonata nu au reprezentat o di1icultate deose.ita3 1iind cunoscute
principile repetitiei si ale )ariatiunilor.
0 alta modalitate de a recunoaste structura ar/itectonica a 1ormelor a 1ost urmarea unui
traseu inducti) pornind de la un e@emplu muzical3 +n cazul de 1ata de la un rondo ritmic3 ele)ii au
putut trece de la cunostinte si deprinderi anterioare la cunostinte si deprinderi noi. Toate elementele
rondoului3 re1ren si cuplet3 au 1ost reduse la ni)elul unor 1ra,mente ritmice reproduse de ele)i prin
citirea ritmica +n ordinea succesiunii lor con1orm 1ormei de rondo.
An acelasi 1el se poate proceda pentru +nsusirea celorlate 1orme mentionate mai sus.
!)antajul acestui procedeu +l reprezinta 1aptul ca e@plicatiile teoretice si demonstrati)e ale
pro1esorului pot de)eni realitate sonora imediata3 care poate 1i traita nemijlocit. rocedeul nu
+nlocuieste +n totalitate audierea unor e@emple muzicale ci +nlesneste +ntele,erea lor pentru toate
cate,oriile de ele)i.
4. (e+-oltarea spiritului i,-e,ti-
7piritul in)enti) creator este necesar at8t pentru dez)oltarea muzicala a ele)ilor c+t si +n
1ormarea lor ca 1iinte sociale. articiparea la acti)itati muzicale +n ,rup presupune un antrenament
al )irtutiilor sociale cum ar 1iB capacitatea de adaptare3 de ascultare a altora3 de respectarea a
re,ulilor de cola.orare3 de conducere3 de cedare +n 1a)oarea altora si de asumarea
responsa.ilitatilor. 5in punct de )edere muzical impro)izatia a desc/is ele)ilor noi posi.ilitati de
e@primare prin com.inarea elementelor de lim.ajB ritm3 melodie3 tim.ru3 intensitate3 alcatuind
ima,ini sonore proprii. #le)ii au 1ost atrasi de noutatea si ineditul acestor jocuri particip8nd +n
totalitate3 .ucur8ndu-se de rezultatele o.tinute 1apt ce a dus la disponi.ilitatea lor pentru a relua
jocurile si de a cauta posi.ilitati de +m.unatatire a acestora.
9arietatile tim.rale o.tinute cu ajutorul pseudo-instrumentelor au stimulat 1antezia ele)ilor
spre ,asirea unor posi.ilitati nelimitate de com.inatii tim.rale de la cele su,erate de pro1esor3 p8na
la cele mai ori,inale modalitati de manipulare a lor.
5e cele mai multe ori jocurile au 1ost conduse de pro1esor sau de ele)i3 dar +n cazul +n care
s-a putut realiza un plan ,ra1ic al jocului cu 1i@area clara a momentelor3 acestea s-au putut realiza
si li.er. 5es1asur8ndu-se +n acest 1el s-au trans1ormat +n ade)arate momente de spectacol3 o1erind
sentimentul +mplinirii pentru participanti.
#le)ii au 1ost capacitati la o munca creati)a mo.iliz8ndu-le sentimentele si ,8ndirea.
Crearea +n colecti)3 1lu@ul continuu al ideilor muzicale concretizate prin ritmuri3 melodii3
onomatopee preluate de la altii si date mai departe celuilat3 asteptarea momentuului inter)entiei3
respectarea celorlate roluri permit8nd tuturor sa iasa +n e)identa la un moment dat a contri.uit la
realizarea unor le,aturi trainice +ntre mem.rii ,rupelor si ai clasei.
Ancrederea +n sine a ele)ilor a crescut considera.il +ntrucat 1iecare a putut 1i coautor al unei
creatii colecti)e unice. !ceste jocuri au di)ersi1icat metodele de cunoastere si e@ersare din cadrul
educatiei muzicale asi,ur8nd +n acelasi timp o atmos1era placuta si atracti)a. Jocurile au raspuns la
ne)oia 1ireasca a ele)ului de a +n)ata prin actiune3 la ne)oia de a cerceta si a descoperi. 0ric8t de
modeste ar 1i realizarile ele)ilor3 oric8t de st8n,ace si nesle1uite3 sonoritatile o.tinute au o1erit o
.ucurie autentica.
7olutiile o1erite +n lucrarea de 1ata nu au caracter de unicat3 dar o1era o posi.ila )iziune
asupra 1olosirii jocurilor muzicale de impro)izatie si la clasele cu ele)i de )8rste mari3 c/iar daca
acestia nu au .ene1iciat de o continuitate +n antrenarea spiritului creati).
6$6L$'D#/3$)
1. 4reazul "eor,e si 7a@u >icolae3 )artea de c-ntece pentru copii3 #ditura muzicala3
4ucuresti3 1985.
2. Catari, 2ucia, ndrumator metodic pentru educatia muzicala n gimnaziu3 Conser)atorul
din 0radea3 2((1.
3. C/ateau Jean3 )opilul si Jocul3 #ditura 5idactica si eda,o,ica3 4ucuresti3 1971.
4. Claparede #duard3 Psihologia copilului si Pedagogia eperimentala3 #ditura 5idactica si
eda,o,ica3 4ucuresti3 1975.
5. Comes 2i)iu3 Azi 4ri.ei e m-nios3 !cademia de muzica ;"/eor,/e 5ima; Cluj->apoca.
6. 5elacroi@ Ienric3 Psihologia artei3 #ditura -eridiane3 4ucuresti3 198*.
7. Dictionar de mari muzicieni3 #ditura ?ni)ers #nciclopedic3 4ucuresti.
8. Dictionar de termeni muzicali3 #ditura stiinti1ica si enciclopedica3 4ucuresti3 198'.
9. "iuleanu 9ictor3 (ratat de teoria muzicii3 #ditura muzicala3 4ucuresti3 1989.
10.Iuizin,a Jo/n3 !omoludens3 #ditura ?ni)ers3 4ucuresti3 1977.
11.Ilea !nca3 7toica3 7toica -a,dalena3 etre 4eatrice3 Muzica, metodica pentru clasa a 051
a, scoli normale3 #ditura 5idactica si eda,o,ica3 4ucuresti 31992.
12.2upu Jean3 Educarea auzului muzical di/icil3 #ditura -uzicala3 4ucuresti3 1988.
13.2upu Jean3 2.- 5anila3 ". 0.reja3 Educatie muzicala pentru clasa a 51a. #ditura Corint3
4ucuresti3 2(((.
14.-atei 7o1ica3 -. -arinescu 3 Educatie muzicala, manual pentru clasa a 051a3 #ditura
!ramis3 4ucuresti3 2(('.
15.-i/aiu 9ir,il, )utia de rezonanta3 #ditura !l.atros3 4ucuresti3 1985.
16.-ontesori -aria3 Mintea absorbanta3 #ditura !da3 5ro.eta-Turnu 7e)erin3 2((6.
17.-otora Ionescu !na3 ndrumator pentru predarea muzicii la clasele 01 023 #ditura
5idactica si eda,o,ica3 4ucuresti3 1978
18.-unteanu !na3 Psihologia dez.oltaii umane3 #ditura olirom3 4ucuresti3 2((6.
19.-unteanu "a.riela3 Didactica educatiei muzicale3 #ditura %undatiei $om8nia de maine3
4ucuresti3 2((5.
20.-unteanu "a.riela3 Jocul didactic muzical3 !cademia de muzica3 4ucuresti3 1997
21.>iedermaier !strid3 Educatie muzicala moderna3 #ditura Iora3 7i.iu3 1999.
22.artenie !nca3 4hid de psihologie eperimentala si statistica3 #ditura #@celsior3
Timisoara3 2(((.
23.ia,et Jean3 Psihologia copilului3 #ditura 5idactica si eda,o,ica3 4ucuresti3 1971.
24.opescu #u,enia3 Acti.itatea de #oc recreati.1distracti.3 #ditura 5idactica si eda,o,ica3
4ucuresti3 199'.
25.opescu->e)eanu aul3 Dictionar de psihologie3 #ditura !l.atros3 4ucuresti3 1978.
26.$ausc/ $e,eni. -. 7andu3 Educatie muzicala, Manual pentru clasa a 20001a3 #ditura
Teora3 4ucuresti3 2(((.
27.$osca !le@andru3 )reati.itatea generala si speci/ica3 #ditura !cademiei3 4ucuresti3 1981.
28.$usu 2i)iu3 Eseu despre creatia artistica3 #ditura stiinti1ica si #nciclopedica3 4ucuresti3
1989.
29.sc/iopu ?rsula3 Probleme psihologice ale #ocului si distractiilor3 #ditura 5idactica si
eda,o,ica3 4ucuresti3 1978.
30.7tanciu Ion "/eor,/e3 scoala si doctrinele psihologice n secolul 553 #ditura 5idactica si
eda,o,ica3 4ucuresti3 1995.
31.7toica-Constantin !na3 )reati.itatea pentru studenti si pro/esori3 Institutul #uropean3 Iasi3
2(('.
32.7za.o Csa.a3 !og%an tan%tsu& rorun& zene%et3 CPedagogia muzicala moderna*3 #ditura
Jriterion3 4ucuresti3 1977.
**. Toduta 7i,ismund3 %ormele muzicale ale .arocului3 9ol. I3 #ditura muzicala a uniunii
compozitoriilor3 4ucuresti3 1969.
34.Tri1u !le@andru3 6ne de/inition du #eu 'O de/initie a #oculuiD3 #ditura !rc/i)es de
s6c/olo,ie3 "ene)a3 1986.
35.9acarescu #lena3 2. C. "or,aneanu 3 ". 4otan , Educatie muzicala, manual pentru clasa a
5 1a, #ditura !ll3 4ucuresti3 2(((.
36.9asile 9asile3 Educatie muzicala, manual pentru clasa a 20003 #ditura 5idactica si
eda,o,ica3 4ucuresti3 1997.
L$S&/ ! J'!#$
/%)=)
E1F -unteanu !na3 Psihologia dez.oltarii umane, #ditura olirom 4ucuresti 2((63 p. *'9
E2F 7tanciu Ion "/eor,/e3 scoala si doctrinele pedagogice in sec. 55, #ditura didactica si peda,o,ica3
4ucuresti 19953 p. 55
E*F opescu ->e)eanu aul3 Dictionar de psihologie #ditura !l.atros3 4ucuresti3 19783 p. *96
E'F 7c/iopu ?rsula3 Probleme psihologice ale #ocului si distractiilor, #ditura didactica si peda,o,ica3
4ucuresti3 197(3 p. 2((
E5F opescu #u,enia3 Acti.itati de #oc recreati.1distracti.e, #ditura didactica si peda,o,ica 4ucuresti 199'3
p. 29
E6F -unteanu-!na3 op. cit. p. *'8
E7F Ilea !nca3 7toica -a,dalena3 etre 4eatrice, Muzica. Metodica pentru cls. a 501a, scoli 7ormale, #d.
didactica si eda,o,ica3 4ucuresti3 19923 p. '5
E8F idem3 p. '5
E9F idem., p. 62
E1(F Catari, 2ucia 0ndrumator metodic pentru educatie muzicala n gimnaziu, Conser)atorul din 0radea3
2((1. p. '5
E11F idem3 p. '6
E12F -unteanu "a.riela3 Didactica educatiei muzicale, #ditura 1undatiei $om8nia de m8ine3 4ucuresti3 2((53
p. 1*(
E1*F opescu->e)eanu aul3 op. cit, p. 898
E1'F Claparede #duard3 Psihologia copilului si pedagogia eperimentala3 #d. didactica si peda,o,ica
4ucuresti3 1975 p. 1(5
E15F

%roe.el %riederic/3 Educatia omului, 18263 +n -unteanu "a.riela3 Jocul didactic muzical, !cademia de
muzica 4ucuresti3 19973 pa,. 12
E16F Ier.ert 7pencer5 Principes de ps%chologie'Principii de psihologie*3 #d. %eli@
!lcan3 aris3 1875 +n -unteanu "a.riele3 op. cit. pa,. 27
E17F Claparede #duard, op. cit p. 61
E18F "ross Jarl3 Jocurile animalelor, Jena3 1896K Jocurile oamenilor, Jena3 1899 +n Claparede
#duard. op. cit. pa,. 62
E19F Iall 7tanle63 Some social aspects o/ education ')-te.a aspecte sociale ale educatieiD +n
Claparede #duard op. cit. pa,. 61
E2(F -aria -ontessori3 Mintea absorbanta, #d. !pa3 5ro.eta Turnu 7e)erin3 2((63 pa,. 12(
E21F Jean C/ateau3 )opilul si #ocul, #d. 5idactica si peda,o,ica3 4ucuresti3 19713 pa,. 6(
E22F Claparede #duard3 op. cit. pa,. 85
E2*F 0)ide 5ecrol63 P:dagogie ;uantitati.e, #d. -aurice 2amertin3 4ru@elle3 19293 +n -unteanu "a.riela3
op. cit. pa,. 29
E2'F Iuizin,a Jo/an !omo ludens #ditura ?ni)ers 4ucuresti 19773 pa,. '9
E25F "a.riel 2iiceanu3 +n pre1ata la Iuizin,a Jo/an3 op. cit. pa,. 1*!omo "udens, #ditura
?ni)ers3 4ucuresti3 2((*
E26F Iuizin,a Jo/an3 op. cit., p. 2(2
E27F Jean ia,et3 Psihologia copilului, #d. 5idactica si peda,o,ica3 4ucuresti3 19713 pa,. 5(
E28F Jean ia,et3 op. cit., pag. <8=
E29F Jean C/ateau3 )opilul si #ocul, #d. 5idactica si peda,o,ica3 4ucuresti3 19723 p. *8
E*(F idem, p. 191
E*1F idem., p. 2(1
E*2F ?rsula sc/iopu3 Problemele psihologice ale #ocului si distratiilor, #d. 5idactica si
eda,o,ica3 4ucuresti3 197(3 p. 69
E**F !le@andru Tri1u3 6ne de/inition du #eu, ' O de/initie a #ocului* #d. !rc/i)es de s6c/olo,ie3
"ene)a3 19863 p. 2'1
E*'F idem3 op. cit., p. 2''
E*5F Iuizin,a Jo/annB !omoludens, #ditura ?ni)ers3 4ucuresti3 19773 p. 25*
E*6F %roe.el %riedric/ Educatia omului in

-unteanu "a.rielaB op. cit. p. 1*

E*7F -unteanu "a.riela op. cit. p. 26
E*8F idem op. cit. p. 1'
E*9F

idem op. cit. p. '9
E'(F

idem op. cit p. '9
E'1F >iedermaier !strid3 Educatie muzicala moderna, #ditura Iora3 7i.iu3 1999 p. 2'
E'2F idem p. 17
E'*F idem p. 17
E''F 0r11 CarlB )arl Or// und sein ,er&, Do&umentation, 2ol 000,, din >iedermaier !strid3 Educatia Muzicala
moderna, p. <>
E'5F

>iedermaier !strid3 op. cit. p. 25
E'6F 5ennis 4rian3 Eperimental music in schools, 0@1ord ?ni)ersit63 ress 197( in 7za.o Csa.a 1!og%an
tan%tsu& &orun& zene#e'Pedagogia muzicii moderne*, Editura ?r%teron, @ucuresti <A>> p. <B
E'7F

idem p. 19
E'8F idem p. 26
E'9F idem p. *5
E5(F 7za.o Csa.a3 op. cit. p. 11(
E51F "a.riela -unteanu3 op. cit. pa,. 6'
E52F 4reazul "ero,e si 7a@u >icolaeB )arte de c-ntece pentru copii3 #ditura -uzicala3 4ucuresti3 19853 p.
5(
E5*F Comes 2i)iuB Azi, 4ri.ei e m-nios3 #ditura !rpe,,ione3 Cluj3 2(((3 pa,.
E5'F
2
idem p. 297
E55F -otora -Ionescu !na3 ndrumator pentru predarea muzicii la clasele 0102. #ditura didactica si
peda,o,ica 4ucuresti3 19783 p. 2(6

E56F 7toica-Constatin !naB )reati.itatea pentru studenti si pro/esori, Institutul #uropean3 Iasi3 2((' p. 97.
E57F idem. p. 1(
E58F $osca !le@andruB )reati.itate generala si speci/ica , #ditura !cademiei 4ucuresti 19813 p. 18*
E59F Idem. p. 186
E6(F "iuleanu 9ictor B (ratat de teoria muzicii, #ditura muzicala3 4ucuresti 19893 p. *5*
E61F Toduta 7i,ismund3 2ucrarea 1ormele muzicale ale .arocului3 )ol I3 #ditura muzicala a ?niunii
compozitorilor3 4ucuresti 19693 p. 18
E62F Dictionar de mari muzicieni, #ditura uni)ers encicopedic3 4ucuresti3 p. 8*
E6*F -i/aiu 9ir,ilB )utia de rezonanta, #ditura !l.atros3 4ucuresti 19853 p. 65
E6'F $usu 2i)iuB Eseu despre creatia artistica, #ditura stiinti1ica si #nciclopedica 4ucuresti 19893 p. 25
E65F artenie !ncuta B 4hid de psihologie eperimentala si statistica, #ditura #@celsior3 Timisoara 2(((3 p.
16.
E66F opescu->e)eanu aul - Dictionar de psihologie #ditura stiinti1ica si #nciclopedica 4ucuresti 19783 p.
215
E67F 2upu Jean-Educarea auzului muzical di/icil, #ditura -uzicala3 4ucuresti 1988 p. 112
E68F 5elacroi@ Ienric-Psihologia artei, #ditura -eridiane3 4ucuresti 198* p. 2*9
E69F -unteanu "a.riela op. cit. p5(
E7(F >iedemaier !strid op. cit. p. 76
E71F 2upu Jean op. cit. p. 11*
E72F "iuleanu 9ictor3 op. cit. p57*
E7*F C/ateau Jean3 op. cit. p116
E7'F 7c/a11er -urra6 Ear cleaning ')uratirea auzului* 0ntario3 1969 in 7za.o Csa.a op. cit. p. 69
E75F

idem p. 69