Examen-Farmacologie-Md Ri

Disciplina de Farmacologie
1. Definiţia farmacologiei. Medicamentul, xenobioticele și drogul.
Şeful disciplinei
Conf. Univ. Dr. Ioan Magyar
2. Farmacologia fundamentală si farmacologia clinica. Ramurile farmacologiei. Științe înrudite

cu farmacologia.
Şeful disciplinei
3. Istoricul farmacologiei.
Şeful disciplinei
4. Denumirea medicamentelor. Clasificarea medicamentelor
Şeful disciplinei
5. Absorbţia medicamentelor. Mecanismele absorbţiei.

Şeful disciplinei
Conf. Univ.Dr.Ioan Magyar
6. Factori care condiţionează absorbţia medicamentelor.

Seful disciplinei
7. Absorbtia digestivă a medicamentelor.
Şeful disciplinei
8. Absorbția parenterală a medicamentelor.
Şeful disciplinei
9. Absorbţia cutanată a medicamentelor.
Şeful disciplinei
10. Căile de administrare ale medicamentelor.
Şeful disciplinei
Disciplina de Farmacologie.
11. Transportul si distribuţia medicamentelor în organism.
Şeful disciplinei
12. Metabolizarea medicamentelor.
Şeful disciplinei
13. Procesele de inducţie şi inhibiţie enzimatică.

Şeful disciplinei
Conf.Univ.dr.Ioan Magyar
14. Excreţia medicamentelor.
Şeful disciplinei
15. Doza.
Şeful disciplinei
16. Zona maneabilă si indicele terapeutic.

Şeful disciplinei
17. Relații doză – răspuns.
Şeful disciplinei
18. Noțiuni de farmacodinamie.
Şeful disciplinei
19. Liganzii.
Şeful disciplinei
20. Receptorii farmacologici.
Şeful disciplinei
21. Cinetica reacţiei ligand – receptor.
Şeful disciplinei
22. Proteinele G şi mesagerii de ordin secund.

Şeful disciplinei
23. Reglarea activităţii receptorilor.
Şeful disciplinei
24. Noţiuni de farmacotoxicologie.
Şeful disciplinei
25. Toleranţa acută şi cronică. Dependenţa psihică si fizică. Sindromul de abstinenţă.
Şeful disciplinei
26. Interacţiuni medicamentoase.
Şeful disciplinei
27. Relaţii structură chimică – activitate farmacodinamică.
Şeful disciplinei
28. Calcularea dozelor la copii. Dozele la persoanele în vîrstă.
Şeful disciplinei
29. Chimioterapia antiinfecţioasă. Aspecte generale.
Şeful disciplinei
30. Efectele adverse ale antibioticelor și chimioterapicelor antiinfecțioase.
Şeful disciplinei
31. Rezistenţa microbiană.
Şeful disciplinei
Conf.Univ.Dr.Ioan Magyar
32. Administrarea topică și profilactică a antibioticelor. Asociaţii de antibiotice.
Şeful disciplinei
33. Antibiotice betalactamice. Clasificare.
Şeful disciplinei
34. Peniciline naturale. Structura chimică. Spectru de actiune. Mecanism de acţiune.
Şeful disciplinei
35. Peniciline naturale. Farmacocinetică. Indicaţii terapeutice.
Şeful disciplinei
36. Peniciline naturale. Efecte adverse. Alergia la peniciline. Tratamentul alergiei la peniciline.
Şeful disciplinei
37. Peniciline naturale. Preparate. Mod de administrare. Doze.
Şeful disciplinei
38. Peniciline de depozit.
Şeful disciplinei
39. Peniciline antistafilococice.
Şeful disciplinei
40. Peniciline cu spectru lărgit de acţiune. Asociatii cu inhibitori de betalactamază.
Şeful disciplinei
41. Peniciline active faţă de Pseudomonas aeruginoasa.
Şeful disciplinei
42. Monobactami. Carbapeneme.
Şeful disciplinei
43. Cefalosporinele. Aspecte generale.
Şeful disciplinei
44. Cefalosporinele de generatia I-a.
Şeful disciplinei
45. Cefalosporinele de generatia a-II-a.
Şeful disciplinei
46. Cefalosporine de generatia a III-a si a IV-a.

Şeful disciplinei
47. Alte antibiotice care acţionează prin inhibitia sintezei peretelui bacterian.
Şeful disciplinei
48. Inhibitorii de betalactamază.
Şeful disciplinei
49. Macrolide. Eritromicina.
Şeful disciplinei
50. Macrolide. Claritromicina şi azitromicina.
Şeful disciplinei
51. Lincosamide: lincomicina şi clindamicina.
Şeful disciplinei
52. Antibiotice polipeptidice.
Şeful disciplinei
53. Aminoglicozide: streptomicina, neomicina şi kanamicina.
Şeful disciplinei
Disciplina de farmacologie
54. Aminoglicozide. Generalități.
Şeful disciplinei
55. Aminoglicozide: gentamicina, tobramicina, amikacina, netilmicina şi spectinomicina.
Şeful disciplinei
56. Tetracicline naturale.
Şeful disciplinei
57. Tetracicline de semisinteza si de sinteza.
Şeful disciplinei
58. Cloramfenicolul.
Şeful disciplinei
59. Chimioterapicele antituberculoase majore.
Şeful disciplinei
60. Chimioterapicele antituberculoase minore.
Şeful disciplinei
61. Antileproase.
Şeful disciplinei
62. Antimicotice sistemice
Şeful disciplinei
63. Imidazolii si triazolii folositi ca antimicotice.
Şeful disciplinei
64. Antifungice folosite exclusiv local.
Şeful disciplinei
Conf.Univ.dr.Ioan Magyar
65. Sulfamide.
Şeful disciplinei
66. Trimetoprimul. Asociaţia TMP-SMZ.
Şeful disciplinei
67. Chinolone.
Şeful disciplinei
68. Antimalarice.
Şeful disciplinei
69. Antiprotozoare.
Şeful disciplinei
70. Antiseptice urinare.
Şeful disciplinei
71. Antiseptice şi dezinfectante.
Şeful disciplinei
72. Antihelmintice.
Şeful disciplinei
73. Antivirale active pe virusurile herpetice şi virusul varicelo-zosterian.
Şeful disciplinei
74. Antivirale active pe citomegalovirus.
Şeful disciplinei
75. Medicamente active asupra infecţiei cu HIV. SIDA.
Şeful disciplinei
76. Antivirale active pe virusurile gripale.
Şeful disciplinei
77. Antivirale active pe virusurile hepatitice B şi C.
Şeful disciplinei
78. Chimioterapia anticanceroasa. Generalități.
Şeful disciplinei
79. Anticanceroase. Toxicitatea anticanceroaselor.
Şeful disciplinei
80. Anticanceroase alchilante. Azotiperite: clormetina, melfalanul şi clorambucilul.
Şeful disciplinei
81. Anticanceroase alchilante. Oxazoforine: ciclofosfamida şi ifosfamida.
Şeful disciplinei
82. Anticanceroase alchilante. Nitrozouree: carmustina, lomustina şi streptozocina.
Şeful disciplinei
83. Anticanceroase alchilante. Organoplatine: cisplatina, carboplatina.
Şeful disciplinei
84. Intercalante: doxorubicina, daunorubicina şi dactinomicina.
Şeful disciplinei
85. Anticanceroase antimetaboliţi.
Şeful disciplinei
86. Alcaloizii din Vinca rosea.
Şeful disciplinei
87. Hormonii folosiţi ca anticanceroase.
Şeful disciplinei
88. Imunostimulatoare.
Şeful disciplinei
89. Interferonii.
Şeful disciplinei
90. Imunodeprimante.
Şeful disciplinei
91. SNV colinergic. Sinteza și eliberarea acetilcolinei.
Şeful disciplinei
92. Efectele muscarinice ale acetilcolinei. Receptorii muscarinici.
Şeful disciplinei
93. Efectele nicotinice ale acetilcolinei. Receptorii nicotinici.
Şeful disciplinei
94. Medicamente M-colinomimetice.
Şeful disciplinei
95. Medicamente N-colinomimetice.
Şeful disciplinei
96. Medicamente M-colinolitice.
Şeful disciplinei
97. Medicamente curarizante .
Şeful disciplinei
98. Ganglioplegice.
Şeful disciplinei
99. Anticolinesterazice.
Şeful disciplinei
100. Catecolamine naturale.
Şeful disciplinei
101. Receptorii adrenergici.
Şeful disciplinei
102. Adrenomimetice directe
Şeful disciplinei
103. Adrenomimetice indirecte
Şeful disciplinei
104. Adrenomimetice mixte
Şeful disciplinei
105. Alfa – adrenolitice neselective
Şeful disciplinei
106. Alfa – adrenolitice selective
Şeful disciplinei
107. Beta – adrenolitice neselective
Şeful disciplinei
108. Beta – adrenolitice selective
Şeful disciplinei
109. Neurosimpaticolitice
Şeful disciplinei
1.Rețetă tipizată cu peniciline naturale.
2.Rețetă tipizată cu peniciline retard.
3.Rețetă tipizată cu peniciline antistafilococice.
4.Rețetă tipizată cu peniciline cu spectru lărgit de acțiune.
5.Rețetă tipizată cu peniciline active pe Pseudomonas aeruginosa.
6.Rețetă tipizată cu cefalosporine de generația I-a.
7.Rețetă tipizată cu cefalosporine de generația a II-a.
8.Rețetă tipizată cu cefalosporine de generația a III-a.
9.Rețetă tipizată cu monobactami.
10.Rețetă tipizată cu carbapeneme.
11.Rețetă tipizată cu macrolide.
12.Rețetă tipizată cu lincosamide.
13.Rețetă tipizată cu aminoglicozide.
14.Rețetă tipizată cu antibiotice polipeptide.
15.Rețetă tipizată cu asociații de antibiotice cu inhibitori de beta-lactamază.
16.Rețetă tipizată cu tetracicline naturale.
17.Rețetă tipizată cu tetracicline semisintetice.
18.Rețetă tipizată cu cloramfenicol.
19.Rețetă tipizată cu antituberculoase majore.
20.Rețetă tipizată cu antituberculoase minore.
21.Rețetă tipizată cu sulfamide orale.
22.Rețetă tipizată cu sulfamide de uz topic.
23.Rețetă tipizată cu asociații de tipul TMP – SMZ (trimetoprim – sulfametoxazol).
24.Rețetă tipizată cu antimicotice folosite în infecții sistemice.
25.Rețetă tipizată cu antimicotice folosite topic.
26.Rețetă tipizată cu antivirale active pe virusurile herpetice.
27.Rețetă tipizată cu antivirale active pe virusurile gripale,inclusiv pe subtipul AH1N1.
28.Rețetă tipizată cu antivirale active pe virusul HIV.
29.Rețetă tipizată cu antihelmintice.
30.Rețetă tipizată cu imunostimulatoare.
31.Rețetă tipizată cu imunodeprimante.
32.Rețetă tipizată cu anticanceroase.
33.Rețetă tipizată cu M-colinomimetice.
34.Rețetă tipizată cu M-colinolitice naturale.
35.Rețetă tipizată cu M-colinolitice de semisinteză.
36.Rețetă tipizată cu anticolinesterazice reversibile.
37.Rețetă tipizată cu curarizante antidepolarizante.
38.Rețetă tipizată cu curarizante depolarizante.
Disciplina de Farmacologie clinică
1.Definiția farmacologiei clinice. Obiectivele farmacologiei clinice.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
2.Studiul clinic. Fazele unui studiu clinic.
Șeful diciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
Disciplina da Farmacologie clinică

3.Metodele prin care se realizează studiile clinice.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
4.Farmacovigilența.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
5.Farmacocinetica. Modele compartimentale sau farmacocinetice.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
6.Tipuri de cinetică. Parametri farmacocientici. Importanța clinică.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
7.Medicamentele și sarcina.Aspecte de farmacologie clinică a stării de graviditate.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
8.Aspecte de farmacologie clinică pediatrică.Medicamentele la nou-născut,sugar și copil.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar

9.Aspecte de farmacologie geriatrică. Medicamentele la persoanele în vârstă.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
10.Cardiopatia ischemică. Definiție. Determinanții consumului de oxigen a inimii.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
11.Nitriți și nitrați folosiți în tratamentul cardiopatiei ischemice.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
12.Beta-adrenoliticele folosite în tratamentul cardiopatiei ischemice.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
13.Antagoniștii canalelor de calciu folosiți în tratamentul cardiopatiei ischemice.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
14.Tratamentul infarctului miocardic acut.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
15.Clasificarea aritmiilor cardiace.Mecanismele de producere ale acestora.Mijloace

terapeutice în aritmiile cardiace.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
16.Clasificarea electrofiziologică medicamentelor antiaritmice ( Vaughan-Williams)
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
17.Antiaritmice clasa IA (chinidina,disopiramida,procainamida,moricizina).
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
18.Antiaritmice clasa IB (lidocaina,fenitoina,mexiletina,tocainida,moricizina).
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
19.Antiaritmice clasa IC (propafenona,flecainida).
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
20.Antiaritmice clasa a II-a (beta-adrenoliticele folosite ca antiaritmice).
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
21.Antiaritmice clasa a III-a (amiodarona,sotalolul,bretiliul tosilat).
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
22.Antiaritmice clasa a IV-a (antagoniști ai canalelor de calciu folosiți ca antiaritmice).

Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
23.Alte antiaritmice înafara celor 4 clase Vaughan-Williams (adenozina,digoxina etc).
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
24.Tratamentul tahiaritmiilor supraventriculare (fibrilația atrială, flutterul atrial,

TPSV).
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
25.Tratamentul aritmiilor ventriculare (extrasistolele și tahicardia ventriculară,

fibrilația ventriculară, torsada vârfurilor).
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
26.Definiția și clasificarea insuficienței cardiace.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
27.Glucozizii cardiotonici folosiți în tratamentul insuficienței cardiace.Toxicitatea

digitalică.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
28.Alte medicamente inotrop-pozitive folosite în insuficiența cardiacă.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
29.Rolul beta-adrenoliticelor și a inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei în

tratamentul actual al insuficienței cardiace.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
30.Rolul diureticelor și a vasodilatatoarelor în tratamentul insuficienței cardiace.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
31.HTA.Definiție.Clasificarea actuală a HTA.Factori de risc cardiovasculari.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
32.Antihipertensive inhibitoare ale SNV simpatic prin acțiune centrală (clonidina).
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
33.Blocante ale terminațiilor simpatice folosite ca antihipertensive

(guanetidina,rezerpina).
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
34.Alfa 1-adrenoliticele folosite ca antihipertensive.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
35.Beta-adrenoliticele folosite ca antihipertensive.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
36.Vasodilatatoare folosite ca antihipertensive.

Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
37.Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei și antagoniștii receptorilor pentru

angiotensină folosiți ca antihipertensive.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
38.Diureticele folosite ca antihipertensive.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
39.Tratamentul urgențelor hipertensive.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
40.Antagoniștii canalelor de calciu folosiți ca antihipertensive.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
41.Astmul bronșic.Definiția, etiopatogenia și clasificarea astmului bronșic.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
42.Adrenomimeticele și anticolinergicele folosite ca antiastmatice.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
43.Bronhodilatatoare musculotrope folosite ca antiastmatice.

Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
44.Glucocorticoizii folosiți în tratamentul astmului bronșic.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
45.Inhibitoarele degranulării mastocitelor și antagoniștii leucotrienelor folosite în

tratamentul astmului bronșic.
Șeful disciplinei
Conf.dr.Ioan Magyar
1.The newly drugs can be marketed after a following period of research: a). 6-7
years; b). 4-5 years; c). 8-9 years; d). 15-20 years; e).2-3 years
2.Terfenadine may cause: a).ventricular fibrilation; b).torsades de pointes;

c).atrial fibrillation; d).A-V block; e).heart failure
3.Chronic heart failure is a clinical condition in which EF is: a).55-60 %; b).

below 40 %; c).below 65 %; d).65-70 %; e). 5%
4.Digitalis increase contractility due to: a).inhibition release of ic calcium;

b).inhibition ATP-ase Na+ /K+; c).cholinergic effect;d).adrenergic effect;
e).muscarinic effect
5.Lidocaine is useful in: a).atrial fibrillation; b).atrial flutter; c).ventricular
arrhythmias; d).A-V block; e).WPW syndrome
6.Verapamil is useful to manage: a).atrial fibrillation; b).heart failure;

c).ventricular fibrillation; d).torsades de pointes;e).asthma
7.The most frequent adverse effect after nitroglycerin is: a).cardiac

arrhythmias; b).heart failure; c).vascular headache; d).bronchospasm;
e).gastrointestinal bleeding
8.The drug of the choice to manage vasospatic angina is: a). metoprolol;
b).propranolol; c).nitrates plus calcium antagonists; d).amiodarone; e).esmolol
9.One of following antihypertensive drugs is administered in a single dose a

day: a).propranolol; b).verapamil; c).amlodipine; d).nifedipine;e).atenolol
10.The drug of the first choice to management of supraventricular paroxysmal

tachycardia is: a).lidocaine; b).propafenone; c).adenosine; d).magnesium
sulfate; e).sotalol
1. In the emergency situations such as pulmonary embolism anticoagulation

require: a).acenocumarol; b).warfarin; c).unfractioned heparin; d).LWMH;
e).clopidogrel
2.The following drug must be avoid in asthma: a).amiodarone; b).lidocaine;

c).propranolol; d).salbutamol; e).salmeterol
3.Is estimated that 80-90 % of clinical arrhythmias have a mechanism:

a).increase sympathetic activity; b).block; c).reentry;d).ectopic; e).enhanced
activity
4.The normal range of digitalis blood level is: a).3-5 ng/dL; b).2-2.5ng/dL;
c).0.8-1.2 ng/dL; d).0.2-0.5 ng/dL; e).5-10 ng/dL
5.The onset of action after sublingual nitroglycerin is: a).8-10 min; b).15-20
min; c).30 min; d).2-5 min; e).10-20 sec
6.The most serious adverse effect after thrombolytic therapy is: a).hypotension;
b).A-V disociation; c).intracranial bleeding; d).allergic reaction; e).atrial
fibrillation
7.In phase 3 of clinical trials the number of subjects is: a).100-200; b).more
than 5000; c).300-400; d).25-100; e).200-300
8.Prazosin is: a).non-selective beta blocker; b).calcium antagonist; c).beta 1-

agonist; d).alfa 1-antagonist; e).antiacid
9.Thyroid function may be affected after: a).lidocaine; b).propranolol;

c).verapamil; d).amlodipine; e).amiodarone
10.Cough is an adverse effect after: a).lidocaine; b).epinephrine;c).ACE-

inhibitors;d).metoprolol;e).verapamil
1.The most frequent adverse effect after nitroglycerin is: a).cardiac

arrhythmias; b).heart failure; c).vascular headache; d).bronchospasm;
e).gastrointestinal bleeding
2.Prazosin is: a).non-selective beta blocker; b).calcium antagonist; c).beta 1-

agonist;d).alfa 1-antagonist; e).antiacid
3.Cough is an adverse effect after: a).lidocaine; b).epinephrine;c).ACE-

inhibitors;d).metoprolol;e).verapamil
4.The following drug must be avoid in asthma: a).amiodarone; b).lidocaine;
c).propranolol; d).salbutamol; e).salmeterol
5.Selective beta 2-adrenoceptor agonists used in asthma is: a).isoproterenol;

b).ipratropium; c).salbutamol; d).theophylline; e).metoprolol
6.Terfenadine may cause: a).ventricular fibrillation; b).torsades de pointes;

c).atrial fibrillation; d).A-V block; e).heart failure
7.Is estimated that 80-90 % of clinical arrhythmias have a mechanism:

a).increase sympathetic activity;b).block;c).reentry;d).ectopic; e).enhanced
activity
8.One of following antihypertensive drugs is administered in a single dose a

day: a).propranolol; b).verapamil; c).amlodipine; d).nifedipine;e).atenolol
9.The onset of action after sublingual nitroglycerin is: a).8-10 min; b).15-20
min; c).30 min; d).2-5 min; e).10-20 sec
10.The most serious adverse effect after thrombolytic therapy is:

a).hypotension; b).A-V disociation;c).intracranial bleeding;d).allergic
reaction;e).atrial fibrillation
TESTE GRILA PENTRU MEDICINA DENTARA
1.Faza I-a a cercetării clinice se caracterizează prin:

a).participarea a 100-200 de pacienți internați în spital
b).este faza primelor încercări terapeutice
c).sunt studiate 200-300 de pacienți internați în spital
d).sunt luați în studiu circa 20-80 de voluntari sănătoși
e).este calculat raporul cost/beneficiu
2.Faza a III-a a studiilor clinice se caracterizează prin:

a).cercetările sunt efectuate mai ales de către farmacologi
b).cercetările sunt efectuate mai ales de către clinicieni
c).sunt cuprinși în studiu circa 200-300 de pacienți
d).se calculează indexul terapeutic
e).sunt calculați parametri farmacocinetici la om
3.Faza a II-a a studiilor clinice este caracterizată prin:

a).sunt studiați circa 50-100 de voluntari
b).sunt studiate cîteva mii de voluntari
c).sunt studiate cîteva mii de pacienți internați
d).este faza terapeutică exploratorie sau a primelor încercări terapeutice
e).durează circa 3-4 ani
4.Durata totală a unui studiu clinic este:

a).2-4 ani
b).5-6 ani
c).10-12 ani
d).6-8 ani
e).12-14 ani
5.Durata totală a fazei I a studiilor clinice este:

a).2-4 ani
b).3-4 luni
c).5-7 luni
d).12 luni
e).3-4 ani
6.În faza I-a a studiilor clinice se evaluează:

a).toleranța, proprietățile farmacocinetice și farmacodinamice elementare
b).eficacitatea reală a medicamentelor
c).indicațiile terapeutice specifice
d).raportul beneficiu terapeutic/risc
e).dozele și regimul terapeutic
7.Trecerea medicamentelor prin placentă este favorizată de:

a).liposolubilitatea crescută
b).hidrosolubilitatea sau polaritatea crescută a moleculei de medicament
c).ionizarea puternică a moleculei de medicament
d.structura polimerică a medicamentului
e).enzimele prezente în structura placentei
8.Care din medicamentele următoare poate fi folosit la gravide?

a).heparina sodică (anticoagulant injectabil)
b).citotoxice anticanceroase
c).acenocumarolul (anticoagulant oral)
d).tetracicline
e).antidepresive triciclice
9.Anestezicele locale acționează prin:

a).blocarea canalelor de calciu la nivelul ambelor porți
b).deschiderea canalelor de sodiu
c).blocarea canalelor de sodiu la nivelul porții externe
d).blocarea canalelor de sodiu la nivelul porții interne
e).blocarea canalelor de potasiu la nivelul porții externe
10.Cele mai sensibile la acțiunea anestezicelor locale sunt:

a).fibrele motorii mielinizate
b).fibrele subțiri nemielinizate
c).fibrele subțiri mielinizate
d).fibrele mixte mielinizate și nemielinizate
e).fibrele motii nemielinizate
11.Efectul anestezic local este mai intens dacă molecula de lidocaină este:
a).sub formă acidă și neionizată
b).sub formă bazică și neionizată
c).sub formă acidă ionzată
d).sub formă bazică și ionizată
e).sub formă acidă și nedisociată
12.Lidocaina poate fi folosită și în cazul unor aritmii precum:

a).tahicardie supraventriculară
b).bloc atrioventricular
c).fibrilație atrială
d).flutter atrial
e).extrasistole ventriculare
13.Durata anesteziei de infiltrație în țesutul moale în cazul lidocainei 2 % asociată cu adrenalină 1:50 000
este de:
a).60 min
b).60-80 min
c).60-120 min
d).180-300 min
e).300-400 min
14.Mepivacaina 2 % + adrenalină 1:200 000 produce o anestezie locală pulpară care durează:
a).120-240 min
b).90-180 min
c).20-30 min
d).45-60 min
e).100-120 min
15.Articaina 4 % + adrenalină 1:100 000 produce o anestezie locală pulpară care durează:
a).30-45 min
b).60-75 min
c).90-120 min
d).90-180 min
e).180-240 min
16.Bupivacaina 0,5 % + adrenalină 1: 200 000 determină a o anestezie pulpară care durează:
a).180-240 min
b).45-60 min
c).60-80 min
d).240-360 min
e).90-180 min
17.Lidocaina fără vasoconstrictor determină o anestezie locală pulpară care durează:

a).60-120 min
b).40-60 min
c).60-90 min
d).5-10 min
e).30-40 min
18.Efectul anestezic local al mepivacainei apare după:

a).1-2 min
b).6-7 min
c).5-10 min
d).3-5 min
e).10-12 min
19.Debutul acțiunii în cazul etidocainei se produce după:

a).20-30 min
b).1-2 min
c).0,5-1 min
d).3-5 min
e).8-10 min
20.Acțiunea anestezică locală în cazul bupivacainei apare după:

a).10-15 min
b).2-3 min
c).1-2 min
d).5 min
e).7-9 min
21.Tiopentalul este un anestezic general iv din clasa:

a).opioide
b).etomidatului
c).ketaminei
d).benzodiazepine
e).barbiturice
22.Midazolamul este un anestezic general iv din clasa:

a).barbiturice
b).benzodiazepine
c).opioide
d).morfinice
c).derivati fenilpiperidinici
23.Ketamina se caracterizează prin:

a).produce un somn profund
b).este un anestezic iv barbituric
c).este un anestezic iv opioid
d).produce analgezie foarte bună și anestezie disociativă
e).este un anestezic iv din clasa benzodiazepinelor
24.Fentanilul se caracterizează prin:

a).este un anestezic iv benzodiazepinic
b).este un anestezic iv barbituric
c).are efect analgezic mai puternic decît morfina
d).este mai slab analgezic decît morfina
e).deprimă ușor respirația
25.Cocaina este un anestezic local care produce printre altele:

a).hipotensiune
b).bradicardie
c).vasoconstricție
d).vasodilatație
e).efect sedativo-hipnotic
26.Benzocaina se caracterizează prin:

a).se folosește în anestezia de infiltrație
b).se folosește în anestezia de conducere
c).se folosește în anestezia mucoaselor lezate
d).are un efect de scurtă durată
e).este un anestezic local amidic
27.În cazul pacienților stomatolgici care prezintă glaucom:

a).anestezia locală se face fără vasoconstrictoare asociate
b).anestezia locală trebuie să asocieze vasoconstrictoare
c).anestezia locală trebuie să fie de durată
d).glaucomul nu impune restricții privind anestezicul local
e).anestezia locală trebuie să fie de foarte scurtă durată
28.Durerea moderat-severă de cauză dentară poate fi tratată cu următoarele medicamente cu excepția:

a).oximorfonul
b).paracetamol+tramadol
c).piroxicam
d).ketorolac
e).hidrocodon+ibuprofen
29.Durerea severă de cauză dentară presupune administrarea următoarelor medicamente cu excepția:

a).hidromorfonul
b).meperidina (petidina)
c).flurbiprofenul
d).oxicodona
e).oxicodona+paracetamol
30.Spectrul antimicrobian al penicilinei V K cuprinde următorii germeni cu excepția:

a).streptococul
b).Bacteroides
c).pneumococul
d).meningococul
e).bacilul coli
31.Spectrul antibacterian al penicilinei V K cuprinde următorii germeni cu excepția:

a).Clostridium
b).streptococul
c).Bacteroides
d).bacilul piocianic
e).Peptostreptococcus
32.Penicilina V K se caracterizează prin:

a).are un spectru larg de acțiune
b).comportă un risc crescut de suprainfecții cu candida
c).pătrunde destul de slab în țesuturile bucale
d).se excretă prin rinichi în mare măsură nemetabolizată
e).se metabolizează intens la prima trecere prin ficat
33.După administrarea pe cale orală clindamicina se absoarbe în proprție de:

a).45-60 %
b).100 %
c).35-50 %
d).90 %
e).60-80 %
34.Clindamicina este activă pe germenii microbieni cu excepția:

a).Peptostreptococcus
b).Bacteroides
c).Pneumococul
d).Klebsiela pneumoniae
e).Peptococcus
35.Concentrația plasmatică maximă dup administrarea clindamicinei pe cale orală se obține după circa:
a).30-40 min
b).15-30 min
c).2-3 ore
d).3-4 ore
e).45-60 min
36.Dozele de cefalexină în cazul infecțiilor dentare sunt cuprinse între:

a).500 -1000 mg pe zi, fracționate în 2 prize
b).1-4 g pe zi, fracționate în 4 prize
c).4-6 g pe zi, fracționate în 4 prize
d).5-6 g pe zi, fracționate în 4 prize
e).2 g pe zi, fracționate în două prize
37.Doza maximă pe zi în cazul cefalexinei folosite în infecțiile odontogene este:

a).3 g
b).6 g
c).2 g
d).5 g
e).4 g
38.Cefalosporinele de generația I sunt active pe următorii germeni cu excepția:

a).streptococului
b).enterococului
c).stafilococului
d).bacilului coli
d).Klebsiella
39.Dozele de cefuroximă la un adult cu infecție dentară sunt:

a).250-500 mg pe zi fracționat în 2 prize
b).0,5-1 g pe zi fracționat în 2 prize
c).1-2 g pe zi fracționat în 2 prize
d).2-4 g pe zi fracționat în 4 prize
e).2-3 g pe zi fracționat în 3 prize
40.Metronidazolul este un chimioterapic ce acționează prin:

a).inhibă sinteza peretelui microbian
b).acțiune detergentă asupra fosfatidelor membranare
c).inhibă sinteza acizilor nucleici
d).inhibiția beta-lactamazei
e).blochează activitatea unui transportor lipidic
41.În cazul alergiei la penicilină medicamentul de elecție în tratamentul infecțiilor dentare prelungite este:
a).cefuroximă
b).cefalexină
c).tetraciclină
d).clindamicină
e).eritromicina
42.Dozele de amoxicilină în cazul infecțiilor odontogene sunt:

a).1-2 g la fiecare 8 ore
b).1-2 g la fiecare 12 ore
c).200-400 mg de 2 ori pe zi
d).250-500 mg la fiecare 8 ore
e).3-4 g pe zi fracționat în 2-3 prize
43.Dozele de metronidazol în cazul infecțiilor dentare sunt de:

a).500 mg la fiecare 12 ore
b).250 mg la fiecare 8 ore
c).500-1000 mg la fiecare la fiecare 4-6 ore
d).250 mg la fiecare 12 ore
e).500 mg la fiecare 6-8 ore
44.Claritromicina se administrează în următoarele doze în infecțiile dentare:

a).125-250 mg la fiecare 8 ore
b).200 mg la fiecare 6 ore
c).500 mg la fiecare 12 ore
d).0,5-1 g la fiecare 8-12 ore
e).250 mg la fiecare 12 ore
45.Profilaxia standard a endocarditei bacteriene la cei supuși manevrelor stomatologice se face cu:
a).clindamicină
b).tetraciclină
c).eritromicină
d).cefalexină
e).amoxicilină
46.Doza de amoxicilină în cazul profilaxiei endocarditei bacteriene la un adult este de:

a).0,5-1 g
b).3 g
c).250-500 mg
d).2 g
e).4 g
47.În cazul alergiei la penicilină dozele de claritromicină pentru profilaxia endocarditei la copii sunt de:
a).5-10 mg/kg
b).3-5 mg/kg
c).1-2 mg/kg
d).15 mg/kg
e).20-25 mg/kg
48.În cazul unui pacient sub tratament anticonvulsivant medicul stomatologic va avea în vedere:
a).nu se impun restricții privind anestezicele locale
b).vor fi reduse D de vasoconstrictoare
c).nu se vor folosi D foarte mari de anestezice locale
d).nu poate fi efectuată nici o manecră stomatologică
e).anestezia locală este simplă și fără riscuri
49.Bupivacaina este un anestezic local din categoria de risc la femeia gravidă:

a).B
b).C
c).X
d).A
e).D
50.Prilocaina este un anestezic local din categoria de risc la femeia gravidă:

a).B
b).A
c).D
d).C
e).X
51.Lidocaina este un anestezic local din categoria de risc la femeia gravidă:

a).C
b).A
c).D
d).B
e).X
52.Denumirea comercială de Carbocaine este pentru:

a).bupivacaină
b).prilocaină
c).lidocaină
d).procaină
e).mepivacaină
53.Denumirea comercială de Marcaine este pentru:

a).mepivacaină
b).prilocaină
c).benzocaină
d).bupivacaină
e).cocaină
54.Mepivacaina se mai numeste și:
a).Citanest
b).Lignocaine
c).Marcaine
d).Scandonest
e).Septocaine
55.Concentrația de 1:200 000 adrenalină presupune:

a).20 mcg/ml
b).10 mcg/ml
c).50 mcg/ml
d).5 mcg/ml
e).0,2 mg/ml

a).50 mcg/ml
b).20 mcg/ml
c).0,5 mg/ml
d.100 mcg/ml
e).10 mcg/ml

a).10 mcg/ml
b).0,1 mg/ml
c).5 mcg/ml
d).50 mcg/ml
e).20 mcg/ml
58.Concentrația de lidocaină 2 % înseamnă:

a).200 mg/ml
b).10 mg/ml
c).50 mg/ml
d).2 mg/ml
e).20 mg/ml
59.Concentrația de 0,5 % bupivacaină înseamnă:

a).0,1 g/ml
b).0,5 g/ml
c).50 mcg/ml
d).10 mg/ml
e).5 mg/ml
60.Denumirea comercială de Citanest se referă la:

a).bupivacaină
b).lidocaină
c).procaină
d).prilocaină
e).articaină
61.Efectul antianginos al nitroglicerinei apare după circa:

a).5-10 min
b).20-30 min
c).10-20 sec
d).2-5 min
e).imediat
62.Beta-blocantele precum propranololul sunt contraindicate în caz de:

a).hipertensiune arterială
b).angină pectorală de efort
c).astm bronșic
d).tahicardie sinusală
e).extrasistole atriale
63.Salbutamolul este un medicament:

a).bronhodilatator musculotrop
b).beta-blocant neselectiv
c).beta 2-adrenergic
d).alfa-adrenergic
e).alfa-adrenolitic
64.Verapamilul este contraindicat în caz de :

a).angină pectorală
b).tahicardie supraventriculară
c).bloc atrio-ventricular
d).hipertensiune arterială
e).cardiopatie hipertensivă
TESTE GRILĂ RADIOIMAGISTICĂ

Examen-Farmacologie-Md Ri

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Examen-Farmacologie-Md Ri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Disciplina de Farmacologie

1. Definiţia farmacologiei. Medicamentul, xenobioticele și drogul.

2. Farmacologia fundamentală si farmacologia clinica. Ramurile farmacologiei. Științe înrudite

4. Denumirea medicamentelor. Clasificarea medicamentelor

5. Absorbţia medicamentelor. Mecanismele absorbţiei.

6. Factori care condiţionează absorbţia medicamentelor.

7. Absorbtia digestivă a medicamentelor.

8. Absorbția parenterală a medicamentelor.

9. Absorbţia cutanată a medicamentelor.

10. Căile de administrare ale medicamentelor.

11. Transportul si distribuţia medicamentelor în organism.

12. Metabolizarea medicamentelor.

13. Procesele de inducţie şi inhibiţie enzimatică.

14. Excreţia medicamentelor.

16. Zona maneabilă si indicele terapeutic.

17. Relații doză – răspuns.

18. Noțiuni de farmacodinamie.

20. Receptorii farmacologici.

21. Cinetica reacţiei ligand – receptor.

22. Proteinele G şi mesagerii de ordin secund.

23. Reglarea activităţii receptorilor.

24. Noţiuni de farmacotoxicologie.

25. Toleranţa acută şi cronică. Dependenţa psihică si fizică. Sindromul de abstinenţă.

26. Interacţiuni medicamentoase.

27. Relaţii structură chimică – activitate farmacodinamică.

28. Calcularea dozelor la copii. Dozele la persoanele în vîrstă.

29. Chimioterapia antiinfecţioasă. Aspecte generale.

30. Efectele adverse ale antibioticelor și chimioterapicelor antiinfecțioase.

31. Rezistenţa microbiană.

32. Administrarea topică și profilactică a antibioticelor. Asociaţii de antibiotice.

33. Antibiotice betalactamice. Clasificare.

34. Peniciline naturale. Structura chimică. Spectru de actiune. Mecanism de acţiune.

35. Peniciline naturale. Farmacocinetică. Indicaţii terapeutice.

37. Peniciline naturale. Preparate. Mod de administrare. Doze.

38. Peniciline de depozit.

39. Peniciline antistafilococice.

40. Peniciline cu spectru lărgit de acţiune. Asociatii cu inhibitori de betalactamază.

41. Peniciline active faţă de Pseudomonas aeruginoasa.

42. Monobactami. Carbapeneme.

43. Cefalosporinele. Aspecte generale.

44. Cefalosporinele de generatia I-a.

45. Cefalosporinele de generatia a-II-a.

46. Cefalosporine de generatia a III-a si a IV-a.

48. Inhibitorii de betalactamază.

49. Macrolide. Eritromicina.

50. Macrolide. Claritromicina şi azitromicina.

51. Lincosamide: lincomicina şi clindamicina.

52. Antibiotice polipeptidice.

53. Aminoglicozide: streptomicina, neomicina şi kanamicina.

54. Aminoglicozide. Generalități.

55. Aminoglicozide: gentamicina, tobramicina, amikacina, netilmicina şi spectinomicina.

56. Tetracicline naturale.

57. Tetracicline de semisinteza si de sinteza.

59. Chimioterapicele antituberculoase majore.

60. Chimioterapicele antituberculoase minore.

62. Antimicotice sistemice

63. Imidazolii si triazolii folositi ca antimicotice.

64. Antifungice folosite exclusiv local.

66. Trimetoprimul. Asociaţia TMP-SMZ.

70. Antiseptice urinare.

71. Antiseptice şi dezinfectante.

73. Antivirale active pe virusurile herpetice şi virusul varicelo-zosterian.

74. Antivirale active pe citomegalovirus.