Candidoza.

Candida este o specie de fungi care se gaseste, in cantitati mici, in cavitatea bucala si
in intestine, dar face parte si din flora vaginala. Candidoza este o infecție fungică
determinată de Regnul Fungi, în special de fungul Candida Albicans care se manifestă prin
înmulțirea exagerată a acestor ciuperci la nivelul altor organe.

Problemele apar cand aceasta ciuperca incepe sa se multiplice si sa elibereze toxine in

organism (acetalhide si glicotoxine), fapt care duce la probleme gastrointestinale, alergii si
iritatii cutanate, tulburari hormonale, dar si dureri articulare sau musculare. Cele mai multe
infectii cu candida au loc la nivelul vaginului, motiv pentru care este adeseori confundata cu
o boala cu transmitere sexuala, desi motivele aparitiei infectiei nu tin de activitatea sexuala a
unei persoane.

Informatii generale

Fungii sunt microorganisme eucariote, uni sau pluricelulare, heterotrofe, care contin chitina
in peretele celular.

Pentru clasificarea fungilor, criteriul morfologic este cel mai cunoscut si acceptat in
micologia medicala. Acesta permite impartirea fungilor in trei tipuri principale:

• filamentosi – microorganisme pluricelulare, cu talul alcatuit din filamente tubulare ce pot fi

septate, denumite hife;

• levuriformi – microorganisme unicelulare, de forma rotunda sau alungita ce se multiplica

in principal prin burjeonare;

• dimorfici – o categorie aparte de microorganisme, care pot aparea sub 2 forme, in functie
de conditiile de mediu: forma de levuri se gaseste in tesuturile organismelor parazitate sau la
37˚C in vitro, iar forma filamentoasa apare cand sunt cultivate la temperatura camerei sau la
30˚C, pe medii uzuale.

Infectiile fungice si in special cele determinate de levuri au crescut semnificativ in ultimii ani.

Limita dintre patogen si nepatogen poate fi este foarte greu de precizat, levuri
considerate nepatogene cu 1-2 decenii in urma sunt astazi recunoscute ca agenti
patogeni in cazul gazdelor imunocompromise.
Aparitia conflictului intre levuri si gazda este favorizata de o serie de factori endogeni sau
exogeni, care fie induc gazdei o stare de imunosupresie, fie modifica cantitativ raportul
existent intre levuri si celelalte categorii de microorganisme.

Factorii favorizanti endogeni sunt reprezentati de: varsta (nou nascuti prematuri, varsta a III-
a), starile fiziologice particulare (graviditatea). Factorii favorizanti exogeni includ:
corticoterapia, terapia imunosupresoare post-transplant, antibioticoterapia prelungita,
intubatia endotraheala prelungita, dispozitivele protetice, radioterapia.

In functie de situsul de  izolare, fungii cei mai frecvent intalniti sunt:

• Lichid cefalorahidian: Cryptococcus neoformans, Candida albicans, Candida parapsilosis,

Candida tropicalis, Coccidioides immitis, Histoplasma capsulatum;.

• Sange: Candida albicans, Candida tropicalis, Candida parapsilosis, Cryptococcus

neoformans, Histoplasma capsulatum, Candida lusitanie, Candida krusei, Trichosporon spp.,
Coccidioides immitis, Malassezia furfur;

• Tract genitourinar: Candida albicans, Candida glabrata, Candida tropicalis, Candida

parapsilosis, Penicillium spp., Candida krusei, Cryptococcus neoformans, Histoplasma
capsulatum, Cladosporium spp., Aspergillus spp., Trochosporon spp., Alternaria spp.;

• Tract respirator: Candida spp., Aspergillus spp., Alternaria spp., Geotrichum candidum,
Fusarium spp., Acremonium spp., Scopulariopsis spp., Trichosporon spp., Histoplasma
capsulatum, Coccidioides imitis;

• Piele si fanere: Candida albicans, Acremonium spp., Alternaria spp., Aspergillus spp.,
Scopulariopsis spp., Geotrichum spp., Cladosporium spp.,  Trichophyton spp.,
Epidermophyton flocossum, Microsporum spp., Criptococcus neoformans1;2;3;5.

Definitie - Ce este candidoza?

Candidoza este o infectie produsa, in majoritatea cazurilor, de o ciuperca numita

Candida Albicans, care apare ca rezultat al unui dezechilibru al florei din organism, pe fondul
unei imunitati scazute. Multiplicarea celulelor ciupercii sunt favorizate si de un dezechilibru
al pH-ului, iar lasata netratata, infectia poate cauza probleme cronice, scrie WebMD.
Candidoza poate provoca sindromul de intestin permeabil, ale carui simptome sunt similare
celor ale intolerantei la gluten sau lactoza. Astfel, unele persoane remarca o sensibilitate sau
alergie la unele alimente, pe care este recomandat sa le evite cel putin pana la disparitia
infectiei.
 Cele mai frecvente sunt infectiile vaginale, care afecteaza peste 75% femei, la un
moment dat in viata, conform statisticilor. Majoritatea femeilor au cel putin doua infectii de
acest tip, insa cele cu un pH mai sensibil sau cu un sistem imunitar slabit se pot confrunta cu
o candidoza recurenta, care apare de cel putin trei ori pe an. Una dintre solutiile prin care va
puteti proteja cel mai bine este sa va sustineti sistemul imunitar, cu ajutorul unei diete
echilibrate si a unor suplimente naturale, care sa va ajute organismul in lupta cu infectiile.

Simptome - Cum depistam candidoza?

Infectiile vaginale cauzate de candidoza sunt usor de depistat. Exista si forme ale
infectiei cu caracter asimptomatic, mai ales in stadiile incipiente, cand cea mai buna varianta
pentru diagnosticare este un test de urina, pentru a exclude posibilitatea unei infectii de tract
urinar, apoi o analiza a secretiilor vaginale. Ginecologul va efectua o examinare pelvina,
pentru a identifica semnele infectiei cu candida pe organele genitale externe. Apoi va
examina cervixul si peretii vaginului. Mostra de secretie va fi supusa unei analize
microscopice, pentru stabilirea diagnosticului.

Candidoza vaginala are simptome care dau o stare de disconfort in zona intima si sunt
dificil de ignorat. Printre acestea se numara:

● mancarimi in zona intima

● inflamarea zonei din jurul vaginului
● senzatie de arsura la urinare sau in timpul contactului sexual
● dureri in timpul contactului sexual
● senzatia de iritare
● inrosirea zonei afectate
● modificarea consistentei, culorii si mirosului secretiei vaginale

La femei, simptomele candidozei pot fi resimtite mai accentuat in saptamana de

dinaintea menstruatiei si se pot ameliora in timpul si dupa menstruatie, insa asta nu inseamna
ca infectia a disparut.

Candidoza este mai rar intalnita la barbati si apare, de obicei, in urma unui contact
sexual cu o femeie care are infectia. Simptomele frecvente includ disconfort la urinare si in
timpul actului sexual, iritatie, senzatie de arsura si mancarime. Zona afectata capata o culoare
rosiatica, iar pe penis pot aparea mici leziuni albicioase sau rosii.

O candidoza netratata poate avansa, iar simptomele devin severe. Acestea includ:

● inrosirea pielii pe suprafete mari

● fisurarea pielii
● inflamare severa
● oboseala cronica
● tulburari ale dispozitiei
● infectii ale sinusurilor
● dezechilibre hormonale
● dureri de cap si dureri musculare sau ale articulatiilor

Femeile insarcinate, diabeticii, persoanele cu o imunitate scazuta sau cele care au

suferit de o candidoza recurenta sau provocata de o alta ciuperca decat Candida Albicans sunt
mai predispuse la aceasta infectie.

Cauze - De ce apare candidoza?

Flora vaginala contine mai multe ciuperci, printre care si Candida, si bacterii, care
ajuta la functionarea organismului in parametri normali. Lactobacillus reprezinta o clasa de
bacterii care produc acid, in special acid lactic, iar acesta previne inmultirea necontrolata a
candidei. In momentul in care apare un dezechilibru care afecteaza flora de lactobacili,
candida incepe sa se multiplice si astfel apare infectia. Potrivit MayoClinic, exista mai multi
factori care pot cauza aparitia infectiei:

● Antibioticele, care distrug lactobacilii si afecteaza pH-ul vaginului. Antibioticele

sunt administrate pentru a combate o infectie bacteriana, insa acestea nu omoara doar
bacteriile „rele”, ci si pe cele „bune”, necesare pentru buna functionare a
organismului. Problemele apar mai ales in cazul antibioticelor puternice, in cazul
administrarii pe o perioada mai lunga de 3-4 zile sau la administrarea unei doze mai
mari. Medicii recomanda de obicei un probiotic, care sa protejeze flora din organism.

● Sarcina schimba nivelul hormonilor din organism, iar un nivel crescut de estrogen,
precum si un pH mai acid al vaginului pot favoriza aparitia infectiei cu candida.

● Diabetul de tip I sau II se caracterizeaza printr-un nivel ridicat al glicemiei in

membranele mucoase. Glicemia marita alimenteaza dezvoltarea candidei, motiv
pentru care diabeticii au un risc crescut al infectiei.

● Imunitatea scazuta cauzeaza dezechilibre atat la nivelul florei, iar organismul nu

mai poate lupta la fel de eficient impotriva infectiilor.

● Administrarea de corticosteroizi este folosita in tratamentul afectiunilor autoimune,

insa acestia pot favoriza aparitia candidei in cavitatea bucala.

● Terapia cu hormoni, care creste nivelul de estrogen din organism.

● Administrarea de contraceptive orale nu reprezinta o cauza directa a aparitiei

candidozei, insa acestea pot favoriza aparitia infectiei atunci cand femeia are o dieta
bogata in zahar. Potrivit portalului de sanatate Dr.Axe.com, multe femei observa ca
infectiile cu candida revin in momentul in care reincep sa ia anticonceptionale, dupa o
pauza de cateva luni.
 ● Contactul sexual neprotejat cu o persoana care are infectia. Candidoza se transmite
si prin contact sexual, insa infectia nu este considerata o boala cu transmitere sexuala,
deoarece este intalnita si la femeile care nu sunt active sexual.

● Stresul si oboseala sunt factori de risc, care cauzeaza un dzechilibru la nivelul

intregului organism, slabesc activitatea sistemului imunitar si pot fi responsabili de
aparitia candidozei.

Tipuri de candidoza:

In functie de zona afectata de candidoza, exista mai multe tipuri ale acestei infectii:

Candidoza orala este localizata la nivelul cavitatii bucale si se manifesta prin aparitia
unor pete albicioase, care pot sangera la stergere, aparitia unui gust neplacut in gura, rosirea
si inflamarea gurii si a gatului, aparitia unor fisuri in colturile gurii si a senzatiei de arsura sau
de usturime, scrie nhs.uk. Candidoza orala poate avea cauze multiple: de la administrarea
antibioticelor, pana la o igiena orala necorespunzatoare. Risc crescut de infectie exista la
fumatori, la persoanele care au gura uscata, din cauza unui tratament, sau la persoanele care
fac chimio si radioterapie, pentru tratarea cancerului. Bebelusii, copiii sau persoanele in
varsta sunt mai predispuse infectiei, deoarece au un sistem imunitar mai slabit. Trebuie
mentionat si faptul ca acest tip de candidoza nu este contagios, intrucat toate persoanele au
aceasta ciuperca in flora cavitatii bucale.

Candidoza vaginala are simptome care nu pot fi ignorate, ce cauzeaza disconfort.

Simptomele includ o senzatie de mancarime, usturime si iritatie, precum si modificari ale
secretiei vaginale, dureri la urinare si in timpul actului sexual. In majoritatea cazurilor,
infectia este cauzata de Candida Albicans, insa in cazul in care un alt tip de ciuperca a cauzat
infectia, este posibil ca simptomele sa fie mai severe, iar boala mult mai dificil de tratat.

Candidoza inghinala se manifesta prin aparitia unor iritatii in zona inghinala sau pe
partea interioara a coapselor. Infectia este insotita de prurit vulvar, inrosirea organelor
genitale si aparitia senzatiei de usturime si mancarime.

Candidoza mamara este o infectie localizata la nivelul sanului, in jurul

mameloanelor, si apare mai ales in timpul alaptarii. Simptomele includ o senzatie de arsura a
mameloanelor, in special dupa alaptare, aparitia unor pete mici de culoare rosie pe areole sau
a unor zone albicioase. Mama poate da infectia bebelusului, motiv pentru care se recomanda
ca ambii sa fie tratati in acelasi timp, pentru a neutraliza infectia eficient. Diagnosticarea
corecta o poate face doar medicul dumneavoastra, dupa un consult, asa ca nu ezitati sa va
adresati acestuia, daca suspectati ca ati contractat o infectie cu candida.

Candidoza digestiva sau intestinala se manifesta prin stari de disconfort la nivel

abdominal, diaree sau modificari ale scaunului si poate cauza alergii la unele alimente.
Infectia micotica apare pe fondul unui sistem imunitar slabit, din cauza unei diete
dezechilibrate, saraca in proteine, insa administrarea antibioticelor, terapia cu citostatice sau
diabetul zaharat pot fi alti factori de risc.

Candidoza esofagiana apare atunci cand candida se raspandeste in jos, spre esofag,
din cavitatea bucala. Infectia afecteaza mai ales persoanele cu imunitate scazuta, motiv pentru
care 10-15% dintre cei infectati cu virusul HIV contracteaza infectia, la un moment dat, iar
20% dintre persoanele care urmeaza un tratament pentru cancer au risc crescut.

Bebelusii care sunt nascuti natural pot face candidoza esofagiana sau orala, daca mama a avut
o infectie vaginala la nastere. De asemenea, bebelusii pot contracta infectia si daca sunt
alaptati la san, iar mameloanele mamei sunt afectate.

Candidoza faringiana se depisteaza printr-un exudat faringian si afecteaza o treime

dintre persoanele care fac tratament pentru cancer si in proportie de 90% dintre cei infectati
cu HIV, potrivit US National Library of Medicine National Institutes of Health. Infectia
indica o imunitate scazuta si este insotita, de multe ori, si de aparitia altor tipuri de candidoza.

Candidoza sistemica - este cel mai periculos si rar tip de candida. In cadrul
candidozei sistemice, fungii contamineaza sangele si se raspandesc astfel in tot organismul,
cauzand infectii severe. Aceasta afecteaza unele dintre cele mai importante organe, inclusiv
creierul, ochii, ficatul si inima.

Situatia este intalnita numai la persoanele cu un sistem imunitar precar din cauza HIV sau a
cancerului, la persoanele care au utilizat medicamente imunosupresive si la persoanele care
au suferit un transplant de organe. Fungii de candida contamineaza fluxul sanguin si se
raspandesc in tot corpul, provocand infectii grave la nivelul creierului, ochilor, ficatului si a
inimii.

Candidoza hematogena - este o infectie candidozica a sangelui care se poate

raspandi la retina, plamani, valve cardiace, creier, oase sau articulatii. Acest tip de candidoza
este asociata cu un grad ridicat de mortalitate si morbiditate.

Tratamente - cum se trateaza candidoza?

Tratamentul candidozei depinde de mai multe aspecte: severitatea infectiei, daca este
vorba despre o infectie recurenta, precum si de tipul de candidoza. Exista tratamente care se
administreaza oral, vaginal sau local, prin aplicarea unor solutii specifice. Medicul
dumneavoastra este singurul care poate prescrie tratamentul optim pentru candidoza, iar in
cazurile usoare va poate recomanda chiar si un tratament naturist, care sa stimuleze productia
de bacterii bune, care sa ajute la contracararea infectiei. De asemnenea, urmarea unei terapii
pentru imbunatatirea imunitatii, asigurarea unei igiene zilnice optime si adoptarea unui stil de
viata echilibrat contribuie major la preventia recidivei infectiei.

In cazul candidozei vaginale, tratamente se gasesc sub forma de creme, unguente,

comprimate sau ovule. In cazul ovulelor antimicotice, este posibil sa fie nevoie de o masura
contraceptiva suplimentara, intrucat acestea pot afecta eficienta latexului din care sunt
fabricate prezervativele, insa este recomandat sa intrerupeti activitatea sexuala pe parcursul
tratamentului.

Tratemente cu administrare orala

Este o clasa care poate include medicatie cu efect antifungic, frecvent utilizata in terapia
candidozei. Dupa efectuarea investigatiilor, medicul va poate recomanda comprimate sau
pastilele pentru candidoza, in functie de mai multi factori.

Tratamentele locale

Candidoza inghinala, mamara, chiar si vaginala pot cuprinde si tratamente locale cu unguente
antifungice, care ajuta la distrugerea coloniilor de candida la ameliorarea simptomele.
Unguentul pentru candidoza trebuie aplicat la intervale regulate, iar tratamentul dureaza intre
7 si 14 zile, in functie de severitatea infectiei.

Ovule pentru candidoza

Ovulele antifungice au forma unor supozitoare si se introduc in vagin pentru a trata

candidoza si a reechilibra flora bacteriana. Ovulele sunt o clasa importanta in tratamentul
candidozei vaginale. Acestea contin substante antifungice care contracareaza infectia si
amelioreaza simptomele. Retineti insa ca este recomandat intotdeauna sa va consultati cu
ginecologul inainte, pentru a va asigura ca nu este vorba despre un alt tip de infectie, cu
simptome similare.

In cazul in care candidoza apare din nou, la mai putin de o luna de la incheierea unui
tratament, este posibil sa va confruntati cu o candidoza recurenta, insa doar medicul
ginecolog poate stabili cu exactitate daca este vorba despre aceasta problema. De asemenea,
acesta poate stabili concret cauzele recidivei si va poate recomanda un tratament care sa
combata eficient simptomele si sa scada riscul reaparitiei infectiei.

Candidoza: tratamente naturiste - Cum putem trata candidoza acasa?

O dieta bogata in fibre si proteine, saraca in zahar, este un prim pas in prevenirea candidozei.
Usturoiul are proprietati antimicrobiene, antifungice si de intarire a sistemului imunitar, asa
ca il puteti include in dieta. De asemenea, lactatele, in special cele cu fermentatie, precum
iaurtul, sustin flora organismului si pot fi eficiente in ameliorarea simptomelor candidozei.

Pe langa dieta, nu trebuie neglijata nici importanta unei toalete adecvate a zonei
intime. Spalarile repetate cu sapunuri dure nu fac decat sa dezechilibreze si mai mult pH-ul
zonei genitale. De aceea, este recomandat sa alegeti un sapun cu pH neutru, sa va spalati
intotdeauna din fata in spate si sa evitati dusurile vaginale, care pot agrava problema.

Un studiu de laborator a descoperit ca uleiul de cocos poate ajuta la combaterea unor

ciuperci, prin proprietatile sale antibacteriene si antifungice. Candida Albicans este una dintre
ciupercile pe care studiul a demonstrat eficienta uleiului de cocos. Un alt studiu realizat in
2012 a confirmat ca uleiul de cocos are eficienta in special in tratarea infectiilor cu Candida
Albicans. De asemenea, uleiul de cocos ajuta la rehidratarea si lubrifierea optima a zonelor
afectate, care se usuca odata ce sunt cuprinse de infectie.

Pentru a ameliora o candidoza orala, topiti doua lingurite de ulei de cocos, apoi clatiti
bine gura cu el timp de 10 secunde. Nu consumati alimente timp de 30 de minute dupa
aplicarea tratamentului.

In cazul infectiilor vaginale sau inghinale, uleiul de cocos trebuie aplicat cu ajutorul
unui tampon si lasat sa actioneze cel putin 30 de minute. Tratamentul poate fi aplicat de mai
multe ori pe zi, iar singurul lucru de care trebuie sa tineti cont este ca uleiul sa fie fabricat
100% din cocos, fara sa contina aditivi sau conservanti.

Candidoza in sarcina - Ce trebuie sa stiu despre candidoza daca sunt

insarcinata?

Candidoza este cea mai frecventa infectie din timpul sarcinii si apare din cauza
nivelului ridicat de estrogen din corp, fara sa afecteze insa fatul sau sarcina. Cu toate acestea,
daca la nastere mama are o infectie cu candida, este posibil sa o dea si bebelusului, la care se
manifesta mai ales oral sau esofagian.

Daca sunteti insarcinata, ar trebui sa va consultati cu medicul ginecolog inainte de

administrarea oricarui tip de tratament, chiar si a celor impotriva candidozei. Potrivit National
Health System, candidoza in sarcina poate fi ameliorata cu ajutorul unguentelor sau a
ovulelor luate insa numai la recomandarea medicului dumneavoastra. Unul dintre cele mai
importante sfaturi este sa urmati intotdeauna tratamentul pana la capat, chiar daca simptomele
dispar, intrucat infectia poate recidiva, daca nu este restabilit echilibrul florei vaginale.

Chiar daca nu exista o cale sigura pentru a preveni candidoza in timpul sarcinii, exista
cateva masuri de siguranta, care diminueaza riscurile aparitiei acesteia:

● Purtati lenjerie intima din bumbac, care lasa pielea sa respire

● Faceti dus in loc de bai lungi in apa fierbinte
● Mentineti igiena zilnica a zonei intime
● Evitati dusurile vaginale
● Limitati consumul de alimente bogate in zahar

Candidoza la bebelusi si la copii

Sistemul imunitar al bebelusilor si al copiilor nu este la fel de rezistent ca acela al unui

adult, motiv pentru care ei sunt mai vulnerabili in fata unei infectii cu candida. Aceasta se
manifesta mai ales la nivelul gurii si este usor de recunoscut pentru ca pe suprafata limbii, pe
cerul gurii, pe gingii si in interiorul obrajilor apar niste pete de culoare albicioasa sau galbuie.
Unii bebelusi fac o astfel de infectie si din cauza scutecelor.

In cat timp trece candidoza?

Tratamentul unei candidoze dureaza, de obicei, intre 3 si 7 zile. Potrivit

Everydayhealth.com, infectie ale carei simptome nu se amelioreaza in primele zile de
tratament poate indica o problema mai grava. Unele tratamente, in special cu creme vaginale,
pot dura 14 zile si sunt folosite pentru a trata infectiile cu o ciuperca, alta decat Candida
Albicans.

Candidoza se transmite?

Candidoza nu se transmite in acelasi mod precum virusurile, in mare parte pentru ca

toate persoanele au aceasta ciuperca in organism. Insa in cazul unui contact sexual neprotejat
cu o persoana care are infectia, aceasta poate fi transmisa partenerului. De asemenea, mamele
care au candidoza la nastere pot transmite infectia bebelusului. Cu toate acestea, candidoza
nu este o infectie contagioasa si contractarea ei este determinata mai degraba de starea
sistemului imunitar, de eventuale tratamente cu antibiotice si de stilul de viata adoptat.

Candidoza la barbati - Ce trebuie sa stie barbatii despre candidoza?

 Candidoza este mai putin intalnita la barbati. Acestia pot contracta infectia dupa un
contact sexual neprotejat cu o femeie care are candidoza vaginala. Simptomele includ aparitia
unor pete mici, de culoare alba, pe penis, roseata si uscarea preputului, precum si o senzatie
de mancarime si arsura. Barbatii necircumcisi au risc mai mare de a face aceasta infectie.
Tratamentul candidozei la barbati presupune aplicarea unui unguent antifungic pe zona
afectata sau administrarea de comprimate orale, caz in care infectia este tratata in maximum o
saptamana.

Candidoza la femei - Ce trebuie sa stie femeile despre candidoza?

Aproximativ 75% dintre femei au cel putin o infectie cu Candida, la un moment dat in
viata. In cazul candidozelor vaginale recurente, care apar de mai mult de trei ori pe an,
ginecologul poate prescrie un tratament de rutina, axat pe preventia infectiei si mentinerea
unei flore vaginale echilibrate. De asemenea, sunt recomandate o dieta bogata in proteine,
fara exces de zahar, o igiena corespunzatoare, evitarea lenjeriei intime din materiale sintetice,
precum si mentinerea unei imunitati puternice.

Cum prevenim candidoza recurenta?

Nu exista inca studii care sa arate de ce unele femei sunt mai predispuse infectiilor cu
candida si ce anume cauzeaza recidivarea sau cronicizarea unei candidoze. Cu toate acestea,
un articol publicat in 2006 in Jurnalul Clinic de Microbiologie arata ca exista cativa factori de
risc:

● Tratamentele frecvente cu antibiotice

● Sarcina
● Administrarea de contraceptive sau terapiile cu estrogen
● Diabetul zaharat
● Bolile care ataca sistemul imunitar
● Obezitatea
● Materialele sintetice, care mentin umezeala
● Transferul de microorganisme din zona anusului spre vagin

In cazuri rare, poate fi vorba si despre o reactie alergica la candida, aparuta dupa
prima infectie.

Riscurile candidozei

Candidoza nu este o infectie cu riscuri majore pentru organism, insa, netratata, aceasta
poate cauza probleme mai grave de sanatate. O candidoza netratata poate patrunde in sange
(candidoza invaziva) si poate ajunge astfel la organele vitale ale corpului (plamani, ficat sau
in valvele inimii). Un raport publicat in Jurnalul Clinic de Microbiologie arata ca infectiile cu
candida sunt a patra cauza a infectiilor la nivelul sistemului circulator si pot cauza, in ultima
faza, cedarea organelor.
 Candidoza se poate extinde si asupra tractului urinar. Candidoza renala este o
complicatie rara a infectiior si include simptome precum durerile abdominale si lombare, iar
in unele cazuri poate aparea si febra.

CAPITOLUL II

INVESTIGATII DE LABORATOR PENTRU EVIDENTIEREA CANDIDA

ALBICANS

Diagnosticul candidozei se face prin examen clinic si de laborator (examen direct si / sau
culturi). Candidoza cutanata (intertrigouri) sunt favorizate de obezitate, maceratie si lipsa de
igiena. Diagnosticarea candidozelor pielii si mucoaselor se bazeaza pe analizarea
prelevatelor, cu examinare directa sau dupa cultivare.

2,1,Candidoza orala

2.1.1.CULTURA DIN EXSUDAT FARINGIAN

Un exsudat faringian este un examen care identifica prezenta unei infectii bacteriene, fungice
sau virale la nivelul regiunii faringiene (gatului). O mostra de secretii este prelevata de la
nivelul cavitatii faringiene si este plasata intr-un recipient care stimuleaza cresterea
microorganismului care a determinat boala (in cazul in care acesta exista).

Tipul de organism va fi identificat ulterior prin examinare la microscop, prin efectuarea unor
teste chimice sau prin ambele metode. In cazul in care pe mediul de cultura nu creste nici un
organism, testul este negativ. In cazul in care cultura este pozitiva, se poate efectua un test de
sensibilitate a microorganismului la antibiotice (antibiograma).

Exsudatul faringian se preleva inainte sau dupa 4 ore de la toaleta cavitatii bucale sau ingestia
de alimente sau lichide.

Tehnica de recoltare

- Se aseaza pacientul pe scaun cu fata spre sursa de lumina, gatul in usoara extensie si ceafa
sprijinita de spatar sau perete.
- Se deprima baza limbii cu apasatorul si, in timp ce pacientul pronunta vocala “a”, se sterg
ferm cu tamponul amigdalele si peretele posterior al faringelui, insistand asupra zonelor
inflamate, ulcerate sau cu depozite purulente; daca exista false membrane, acestea se desprind
usor, tamponandu-se mucoasa subiacenta; atat la introducerea cat si la scoaterea tamponului,
se evita atingerea bazei limbii si a palatului moale.

- Se introduce tamponul in tubul protector simplu sau prevazut cu mediu de transport (Amies
sau Stuart), care se eticheteaza corespunzator.

- Se preleva:

 un tampon simplu fara mediu de transport, din care se va efectua testul rapid pentru
detectarea antigenului streptococic de grup A;
 un tampon simplu, de la nivelul zonei ulcerate, din care se vor efectua extemporaneu
doua frotiuri pentru examenul microscopic, in vederea diagnosticarii anginei Vincent;
 un tampon prevazut cu mediu de transport pentru efectuarea culturii.

Transportul probelor catre laborator se face in maximum 2 ore de la prelevare. Desi probele
prelevate pe tampoane in tuburi ce contin mediu de transport pot fi pastrate pana la 24 ore,
este recomandat ca insamantarile pe mediile de cultura sa se faca imediat ce probele ajung la
laborator, pentru o mai sigura recuperare a microorganismelor urmarite.

Diagnosticul de laborator

• Se insamanteaza proba pe agar Columbia cu 5% sange de berbec si, la cerere, cand medicul
clinician solicita si flora, pe agar Chocolate.

• Se incubeaza aerob  in atmosfera cu 5% CO2, 24 h la 37°C, cu prelungire pana la 48 h daca

la prima citire a placilor nu se observa coloniile caracteristice germenului urmarit.

• Coloniile caracteristice se repica in vederea obtinerii culturii pure pentru identificare.

Dupa obtinerea unui rezultat pozitiv la latexaglutinare pentru grupul A Lancefield, se

efectueaza testul imuncromatografic PYR, care permite diferentierea intre Streptococcus
pyogenes (PYR pozitiv) si ceilalti streptococi beta hemolitici (PYR negativ)3.

• Metoda directa, rapida pentru detectarea antigenului Streptococ betahemolitic de grup A

este latexaglutinarea, cu o sensibilitate ce variaza intre 80-95% si o specificitate de 98%.
Obtinerea unui rezultat pozitiv permite initierea prompta a  terapiei; un rezultat negativ
impune, insa, efectuarea culturii.

• Examenul microscopic colorat Gram din probele de exsudat faringian nu este recomandat
deoarece nu se poate face o diferentiere intre patogenii suspectati si flora normala de la acest
nivel. Exceptie fac urmatoarele situatii:
  corelarea rezultatelor microscopiei cu izolarea predominanta si in cantitate mare in
cultura a unei specii de Candida (albicans sau tropicalis)2;
 diagnosticul anginei fuso-spirochetozice – examinarea microscopica a frotiului colorat
Gram, urmarind prezenta bacililor Gram negativi fusiformi si a spirochetelor, in
contextul unei reactii inflamatorii1;2;
 diagnosticul anginei difterice – frotiu efectuat extemporaneu ce trebuie trimis la
laborator impreuna cu tampoanele si biletul de trimitere care are  obligatoriu notata
suspiciunea clinica.

2.2. Candidoza vaginala

Pentru a diagnostica candidoza vaginala este necesar un consult ginecologic complet,

care include:

 prelevarea din vagin a mostrelor de secretie vaginala, secretia impreuna cu hidroxid

de potasiu este pozitionata pe o lamela si analizata microscopic in laborator;
 consultul tactil efectuat de catre medic, pentru a verifica gradul de sensibilitate si
disconfort in interiorul vaginului, uterului si al ovarelor;
 analize de sange si analize de urina
 examen bacteriologic al secretiei vaginale; cultura din secretia vaginala,
 pentru a nu face mai dificila diagnosticarea, este recomandat sa nu va spalati in
interiorul vaginului si nici sa nu intretineti relatii sexuale timp de 1-2 zile inaintea
examinarii.

2.2.1. Examenul bacteriologic al secretiei vaginale

Tulpinile de Candida standard de referință (C albicans, C krusei, C parapsilopsis) au fost

utilizate pentru punerea în evidență a diferențelor dintre tulpini. Levurile din genul Candida,
au două forme principale de levură-drojdie unicelulară, rotunjită, cu perete celular și
blastospori, și foma filamentoasă cu hife adevărate sau cu pseudohife aspecte identificabile
prin microscopie optică dupa metoda lui Mares si a colaboratorilor (2007) si colorarea Gram.

Secretia vaginala se recolteaza pe doua tampoane si doua lame de microscopie:

-un tampon se introduce in recipientul Vagicult (un mediu special de imbogatire si depistare a
Trichomonas vaginalis si levurilor) din care se va efectua preparat proaspat intre lama si
lamela. Examinarea se face cu obiectiv de 10x si 40x si permite evidentierea parazitului T.
vaginalis, a levurilor – inmugurite si hife – si a reactiei inflamatorii (intensa in trichomoniaza,
discreta in candidoza si absenta in vaginoza);
-cel de-al doilea tampon recoltat pe mediu de transport (Amies sau Stuart) va fi utilizat pentru
insamantare pe medii de cultura;
-lamele de microscopie vor fi colorate Gram (pentru aprecierea florei vaginale) si Giemsa
(pentru aprecierea reactiei inflamatorii).

In conditii normale, pe frotiul colorat Gram se observa bacili Gram pozitivi, drepti sau usor
incurbati cu laturile paralele, cu grosimea si lungimea variabile pana la polimorfism, uneori
filamentosi, care reprezinta flora lactobacilara (bacili Döderlein)2. In vaginoze, flora
lactobacilara este inlocuita cu bacili Gram variabili (G. vaginalis, Bacteroides spp.) si bacili
Gram negativi incurbati (Mobiluncus). Vaginoza se caracterizeaza prin prezenta de  “clue
cells” – celule vaginale superficiale ce prezinta pe suprafata lor abundenta flora bacteriana.
Prezenta formatiunilor rotund-ovalare Gram pozitive este sugestiva pentru candidoza
vaginala.

Levuri prezente in secretia vaginala

Insamantarea secretiei recoltata pe tamponul cu mediu de transport se face pe mediul agar

Columbia cu 5% sange de berbec si un mediu lactozat cu incubare in atmosfera obisnuita 18
– 24 de ore la 35–37ºC. Microorganismele izolate se identifica pana la nivel de specie si se
efectueaza . antibiograma doar la germenii a caror prezenta a fost regasita si pe frotiul colorat
Gram, alaturi de reactia inflamatorie. In cazul suspiciunii de candidoza, proba se va
insamanta pe mediul Sabouraud cu Cloramfenicol. Candida albicans este normal prezenta in
vaginul a 15 – 20% din femei, ajungand la 30% in trimestrul al III-lea de sarcina. Prin
urmare, este semnificativa pentru o infectie cu Candida spp. colonizarea masiva a vaginului.
Dupa izolarea in cultura a levurilor se va trece la identificarea si efectuarea antifungigramei.

Cultura si identificare fungi (cu antifungigrama dupa caz)

Recoltarea si transportul probelor

Joaca un rol important in acuratetea diagnosticului, orice intarziere in procesarea probelor
poate duce la scaderea sanselor de a  izola agentul etiologic.

Viabilitatea levurilor poate fi afectata de caldura excesiva sau de frig, fiind recomandat ca
transportul probelor sa se faca la temperatura ambianta, iar procesarea lor in cel mai scurt
timp (aproximativ 2 ore).

Desi aproape orice tesut sau fluid poate fi supus izolarii si identificarii fungice, cele mai
importante specimene sunt reprezentate de: folicul pilos, tegument, raclat unghial, secretie
genitala, exudat faringian, sputa, aspirat transtraheal si lichid pleural, tesuturi din plagi, lichid
cefalorahidian, sange, urina si materii fecale1;2;3.

Diagnostic de laborator

Levurile pot fi izolate din produsele patologice primite in laboratorul clinic in urmatoarele
situatii: contaminarea probei prin manevre defectuoase in cursul prelevarii, colonizarea cu
levuri a unor suprafete (tegument, mucoase) sau cavitati, infectia cu aceste microorganisme.

In cazul prelevatelor din situsuri normal sterile, prezenta levurilor indica infectie, daca s-au
luat toate masurile de prevenire a contaminarii in timpul recoltarii.  In cazul probelor
provenite din situsuri nesterile, cu microbiota proprie, coroborarea datelor clinice,
epidemiologice si de laborator este absolut necesara pentru interpretarea semnificatiei clinice
a levurilor.

Pentru infectiile fungice se efectueaza doua tipuri de analize: cultura si identificare fungi cu
antifungigrama pentru fungi de tip levuriform si cultura si identificare fungi dermatofiti.

In cadrul examenului cultura si identificare fungi cu antifungigrama se urmareste izolarea in

special a levurilor.

Diagnosticul complet consta in examen microscopic si cultura.

Examenul microscopic urmareste prezenta, forma si dimensiunile formatiunilor levurice:

blastospori, pseudohife, hife, eventual artrospori. Detalii precum prezenta sau absenta
capsulei, modul de inmugurire vor fi retinute ca aspecte importante pentru viitoarea
identificare. La pacientii sub tratament antifungic este posibila evidentierea levurilor la
examenul microscopic in absenta cresterii acestora pe mediile de cultura.

Cultivarea produselor patologice se face pe agar Sabouraud cu Chloramfenicol si

Gentamicina, mediu care inhiba multiplicarea bacteriilor contaminante si permite o buna
dezvoltare a levurilor.

Pe mediile de cultura levurile de interes medical se dezvolta in 48-72 de ore de incubare, in

anumite suspiciuni diagnostice perioada de urmarire prelungindu-se pana la 7 zile.
Temperatura de incubare dupa insamantare este in concordanta cu zona anatomica de
provenienta a probei: 36-37°C pentru prelevatele interne si profunde sau de 30°C pentru
prelevatele superficiale (piele si fanere).

Dupa obtinerea primoculturii se verifica obligatoriu puritatea acesteia, deoarece contaminarea

bacteriana compromite etapele ulterioare de identificare a speciei. In acest scop se efectueaza
frotiuri colorate Gram care vor fi examinate la microscop cu obiectivul de imersie. In cazul
prezentei bacteriilor se fac repicari in vederea purificarii culturii.

Identificarea culturilor si determinarea sensibilitatii la antifungice

Uzual, se face cu ajutorul unui sistem biochimic standardizat bazat pe fermentarea a 7

zaharuri si un test enzimatic. Cu ajutorul acestui sistem se pot identifica urmatoarele specii:
Candida spp., Cryptococcus spp., Trichosporon spp., Saccharomyces cerevisiae, Rhodotorula.

Pentru determinarea sensibilitatii la antifungice se foloseste tot un sistem standardizat, ce

permite testarea urmatoarelor antifungice: Amfotericina B, Nystatin, Flucytosine, Fluconazol,
Ketoconazol, Miconazol, Econazol.

Pentru tulpinile ce nu pot fi identificate utilizand sistemul mentionat anterior, se foloseste un

alt sistem biochimic bazat pe fermentarea a 13 zaharuri si 3 teste enzimatice, ce permite
identificarea urmatoarelor specii: Candida spp., Cryptococcus spp.,

Trichosporon spp., Saccharomyces cerevisiae, Geotrichum spp., Prototheca wickerhamii.

Determinarea sensibilitatii la antifungice pentru aceste specii se face cu ajutorul unui sistem
standardizat ce permite testarea la:

Amfotericina B, Fluconazol, Ketoconazol, Miconazol, 5-Fluorocytosine, Itraconazol.

In cazul in care din produsele patologice se dezvolta fungi filamentosi, identificarea acestora
se realizeaza pe baza aspectului macroscopic al culturii si morfologia microscopica a
organelor de fructificare. Antifungigrama nu se efectueaza in cazul izolarii acestor specii de
fungi.

Observatii.Infecții nosocomiale cu Candida

Infecțiile nosocomiale sunt o plagă a spitalelor de boli infecțioase și nu numai iar

perpetuarea acestora este o adevărata provocare pentru pacienți și personalul medical. In
orice caz acestea nu fac decât să mărească eforturile umane și financiare care trebuiesc
investite în plus. Astfel, in Statele Unite, unde avem de a face cu o statistica mai amanuntita,
costurile determinarte de aceste infectii ajung la aproximativ 44-320 milioane de dolari
(Morgan et al, 2005, Fridkin et al 2005). Din punct de vedere al infectiilor produse de
ciupercile din genul Candida se diferentieaza infectiile cu Candida albicans si cu alte specii
de candida non-albicans ceva mai putin frecvente. Asa cum se cunoaste, infectiile cu ciperci
patogene in spital au loc mai ales la persoane imunocompromise/imunodepresate. Candida se
afla pe locul 4 la capitolul infectii nosocomiale (Diba et al, 2012), iar infectiile cu ciuperci
sunt unele dintre cele mai comune infectii de acest gen. Infectiile din anul 1980 până acum,
au crescut dramatic. Astfel se consideră că paralel cu creșterea infecțiilor cu fungi a crescut
ponderea infecțiilor non-albicans (Pfaller 1995). Infecțiile cu Candida sunt cele mai
diseminate infecții la diferite grupe de risc ca persoane peste 65 de ani.