Subscribe to DeepL Pro to translate larger documents.

Visit www.DeepL.com/pro for more information.

TIP Cercetareoriginală
PUBLICAT 01februarie 2023
DOI 10.3389/fpubh.2023.1127925

Epidemiologia bolilor de origine

ACCES DESCHIS alimentară cauzate de Salmonella
în provincia Zhejiang, China, între
EDITAT DE
Md Robiul Karim,
Universitatea Agricolă Bangabandhu

2010 și 2021
Sheikh Mujibur Rahman, Bangladesh
REVIZUIT DE
Majid Pirestani,
Universitatea Tarbiat Modares, Iran
Faham Khamesipour,
Universitatea Shahid Beheshti de
Yue He† , Jikai Wang† , Ronghua Zhang, Lili Chen, Hexiang Zhang,
Științe Medicale, Iran Xiaojuan Qi* și Jiang Chen*.
*CORESPONDENȚĂ
Xiaojuan Qi Departamentul de Nutriție și Siguranță Alimentară, Centrul Provincial Zhejiang pentru Controlul și Prevenirea
xjqi@cdc.zj.cn Bolilor, Hangzhou, China
Jiang Chen
jchen@cdc.zj.cn

tAcești
autori au contribuit în mod egal la
această lucrare
SECȚIUNEA DE SPECIALITATE
Acest articol a fost trimis la Infectious
Diseases: Epidemiologie și prevenire,
o secțiune a revistei Frontiers
in Public Health
RECEPȚIONATĂ 20 decembrie 2022
ACCEPTAT 17 ianuarie 2023
PUBLICAT 01 februarie 2023
CITAȚIE
He Y, Wang J, Zhang J, Zhang R, Chen L,
Zhang H, Qi X și Chen J (2023) Epidemiologia
bolilor de origine alimentară cauzate de
Salmonella în provincia Zhejiang, China, între
2010 și 2021.
Față. Public Health 11:1127925. doi:
10.3389/fpubh.2023.1127925
COPYRIGHT
© 2023 He, Wang, Zhang, Chen, Zhang, Qi și
Chen. Acesta este un articol cu acces liber
distribuit în conformitate cu termenii Licenței
Creative Commons Attribution (CC BY).
Utilizarea, distribuirea sau reproducerea în
alte forumuri este permisă, cu condiția ca
autorul (autorii) original(i) și deținătorul
(deținătorii) drepturilor de autor să fie
menționați și ca publicația originală din
această revistă să fie citată, în conformitate cu
practicile academice acceptate. Nu este
permisă nicio utilizare, distribuire sau
reproducere care nu respectă acești termeni.
Obiectiv: Infecția cu Salmonella este o cauză frecventă a bolilor bacteriene de
origine alimentară (FBD) la nivel mondial. În acest studiu, ne-am propus să explorăm
caracteristicile epidemiologice și etiologice ale infecției cu Salmonella în perioada
2012-2021 în provincia Zhejiang, China.
Metode: Au fost utilizate metode statistice descriptive pentru a analiza datele
raportate de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor la toate nivelurile din
provincia Zhejiang prin intermediul Rețelei Naționale de Supraveghere a Bolilor
Transmisibile prin Alimente din China în perioada 2012-2021.
Rezultate: Au fost raportate în total 11.269 de cazuri de Salmonella, cu o rată medie
de pozitivitate de 3,65%, inclusiv 1.614 spitalizări. A fost observată o tendință
sezonieră semnificativă pentru cazurile de Salmonella, cu cea mai mare rată în
perioada de vară, cu un vârf în perioada mai-octombrie, reprezentând 77,96%.
Rezultatele au indicat o rată pozitivă mai mare în rândul respondenților cu vârste
cuprinse între 0 și 4 ani, în special pentru copiii împrăștiați (P < 0,05). Cel mai mare
număr de infecții cu Salmonella a fost cauzat din cauza fructelor și produselor din
fructe contaminate. Gospodăriile (54,69%) au avut cele mai frecvente medii de
expunere. Analiza serotipurilor a arătat că Salmonella typhimurium (36,07%),
Salmonella enteritidis (15,17%) și Salmonella london (6,05%) au fost tulpinile
dominante printre cele 173 de serotipuri. Diareea, durerile abdominale, febra, greața și
vărsăturile au fost principalele simptome ale acestor serotipuri.
Concluzii: FBD cauzate de Salmonella sunt probleme importante pentru sănătatea
publică în provincia Zhejiang și este necesar să se pună accentul pe caracteristicile
epidemiologice și etiologice pentru a controla infecțiile cu Salmonella.
CUVINTE CHEIE

epidemiologie, sănătate publică, toxiinfecții alimentare, sistem de supraveghere, Salmonella

1. Introducere
Bolile de origine alimentară (BTA) reprezintă probleme de sănătate publică la nivel
mondial care determină o morbiditate și o mortalitate considerabile la toate grupele de vârstă și
reprezintă un obstacol în calea dezvoltării socio-economice. Organizația Mondială a Sănătății
Frontierele în sănătatea 01 frontiersin.org
publică
(OMS) a estimat că au existat ∼600 de
milioane (aproape 1 din 10) de cazuri
cauzate de alimente contaminate, ceea
ce a dus la 33 de milioane de ani de viață
ajustați în funcție de invaliditate
( DALY) în 2010 (1, 2). În general, FBD
apar din cauza unor agenți patogeni
specifici, cum ar f i bacteriile, virușii,
paraziții, ciupercile și micotoxinele,
precum și prionii, a unor factori de
mediu, cum ar fi contaminarea în
timpul fazei de producție, prelucrare,
transport și depozitare, precum și a
condițiilor sistemului imunitar al gazdei
(3, 4). Cele mai frecvente cauze ale FBD
la nivel mondial sunt agenții patogeni
bacterieni, cei mai importanți fiind
Salmonella, Vibrio parahaemolyticus,
Listeria monocytogenes, Staphylococcus
aureus și unii alți agenți patogeni (4-8).

Frontierele în sănătatea 01 frontiersin.org

publică
He et al. 10.3389/fpubh.2023.1127925

definită ca trei sau mai multe scaune moi în decurs de 24 h, însoțită de

Salmonella, un microorganism vital responsabil pentru FBD,
caracteristici fecale anormale, și (2) vărsături (însoțite de conținut).
există în principal în alimentele de origine animală, în special în
Dovezile microbiologice au fost obținute atunci când Salmonella a
carnea crudă de pasăre, carnea crudă, ouăle și produsele acestora (9,
fost izolată din produsele alimentare suspecte, echipamente, ustensile
10). Anual, Salmonella provoacă ∼200 milioane până la peste 1
sau atunci când
miliard de infecții la nivel mondial, cu 93 de milioane de cazuri de
gastroenterită și 155.000 de decese, i a r 85% dintre boli care sunt
legate de alimente (11-13). Din cauza contaminării încrucișate în
procesul de producție, bacteria poate fi transferată pe aceste produse
(14). Produsele din carne și de pasăre au reprezentat un mediu
propice pentru dezvoltarea Salmonella, d a t o r i t ă conținutului
bogat în nutrienți și apă (15). În plus, produsele din fructe și legume
contaminate de flora fecală animală ar putea acționa ca un teren de
reproducere pentru Salmonella (16). Mai mult, în 2017, în Polonia
au fost înregistrate 10 000 de cazuri de infecții cu Salmonella, iar rata
de incidență la 100 mii de locuitori a fost de 26,0% (17). Studiile de
provocare la om au demonstrat că pacienții pot dezvolta intoxicații
alimentare după ingerarea de Salmonella, care prezintă simptome
asemănătoare gripei, inclusiv greață, vărsături, dureri abdominale și
diaree (18). În prezent, Salmonella are peste 2 500 de serotipuri la
nivel mondial, iar în China au fost identificate peste 200 de
serotipuri. În perioada 1996-2014, S. typhimurium, S. enteritidis și S.
newport au fost cele mai frecvente trei serotipuri raportate de către
site-urile FoodNet (FoodNet) din cadrul rețelei de supraveghere
activă a bolilor de origine alimentară a Centrelor pentru controlul și
prevenirea bolilor (CDC) din SUA (19).
Supravegherea FBD are ca scop monitorizarea contaminării
alimentelor și a factorilor dăunători și reducerea poverii bolilor
cauzate de alimentele contaminate. Există mai multe tipuri diferite
de sisteme de supraveghere a FBD, inclusiv supravegherea bazată pe
evenimente, supravegherea bazată pe indicatori și supravegherea
integrată a lanțului alimentar (20). Începând cu 2011, China a creat
succesiv o platformă de supraveghere a FBD bazată pe internet, care
include Sistemul de supraveghere a focarelor de boli de origine
alimentară (FDOSS), Sistemul de supraveghere și raportare a bolilor
de origine alimentară (FDSRS), Rețeaua națională de trasabilitate
moleculară pentru bolile de origine alimentară (TraNet) și alte
sisteme de supraveghere (21). Sistemul FDSRS se aplică pentru
colectarea de informații despre pacienții cu boli de origine
alimentară care vizitează instituțiile medicale la toate nivelurile,
inclusiv expunerea suspectă la alimente raportată de către aceștia și
rezultatele detectării agenților patogeni. Provincia Zhejiang, situată
pe coasta de sud-est a
China, este situat la 27◦02'N până la 31◦11'N și 118◦01'E până la
123◦10
'E,
are 35.100 de instituții de sănătate (inclusiv clinicile sătești), cu 1.486
de spitale și 103 CDC (22). În acest studiu, datele naționale de
supraveghere a FBD colectate pe parcursul a 10 ani au fost utilizate
pentru a descrie caracteristicile epidemiologice, vehiculele alimentare
și distribuția de amplasare a gastroenteritei de origine alimentară
cauzate de infecții cu Salmonella în provincia Zhejiang.

2. Metode
2.1. Criterii de diagnostic pentru FBD cu
Salmonella
Criteriile de diagnostic s-au bazat în principal pe simptomele
clinice și pe dovezile microbiologice. Cazurile suspecte au fost
considerate ca având o boală gastrointestinală acută (BGA) dacă au
prezentat unul sau ambele simptome clinice următoare: (1) diaree,
Frontierele în sănătatea 02 frontiersin.org
publică
He et al. 10.3389/fpubh.2023.1127925
un serotip simultan de Salmonella a fost detectat în voma sau în
fecalele mai multor pacienți.

2.2. Colectarea datelor

CDC din provincia Zhejiang (ZJCDC) a colectat date relevante
pentru FBD prin intermediul Rețelei naționale de supraveghere a
bolilor de origine alimentară din China (NFDSN) începând cu
2012. O sută unu de spitale au fost rugate să detecteze agenții
patogeni Salmonella și subtipurile lor corespunzătoare pentru toate
cazurile suspecte de boli de origine alimentară și bolile raportate
prin intermediul NFDSN începând cu 2012. În acest studiu, au fost
incluse cazurile raportate de 101 spitale din provincia Zhejiang
între 2012 și 2021. Epidemiologii de la departamentele de sănătate
au efectuat mai întâi o investigație pentru a stabili amploarea
completă a bolii de origine alimentară, iar informațiile colectate
pentru fiecare caz includ regiunea de raportare, data apariției,
mediul, etiologia, categoriile de alimente, numărul de îmbolnăviri /
spitalizări și alte detalii. Etiologia necunoscută se referă la cazurile
de toxiinfecție alimentară în care etiologia confirmată nu a fost
identificată. Cadrele au fost clasificate în opt categorii. Articolele
alimentare au fost identificate ca surse de boală prin metode
epidemiologice sau de laborator și au fost clasificate în 14 categorii.
Alimentele care nu au putut fi determinate au fost clasificate ca
"Necunoscut". Datele hărților GIS ale provinciei Zhejiang au fost
descărcate de la centrul național de informații geografice de bază
din China (http://bzdt.ch.mnr.gov.cn/).

2.3. Protocol standard de laborator pentru

Salmonella
Au fost colectate probe proaspete de scaun sau tampoane anale
de la cazuri. Cele mai bune probe au fost cele fecale, iar tamponul
anal a fost folosit doar atunci când pacientul nu avea probe de
scaun. Specimenele colectate au fost testate cât mai curând posibil.
Specimenele plasate în mediul de cultură-Blair au fost testate în
termen de 24 h de la refrigerare. Probele fecale proaspete au fost
plasate în recipiente curate, uscate, fără reziduuri de săpun sau
dezinfectant, și au fost trimise pentru examinare în termen de 8 h
de la refrigerare.
Izolarea și identificarea Salmonella au fost efectuate în
conformitate cu procedura de operare pentru inspecția Salmonella
din Manualul de lucru pentru supravegherea bolilor de origine
alimentară al Centrului național pentru evaluarea riscurilor în
materie de siguranță alimentară. Pe scurt, probele de mai sus au
fost plasate în soluția de augmentare SBG și cultivate la 36◦C timp
de 18 până la 24 h. Mai mult, după ce am agitat ușor tubul de lichid
de expansiune, am aplicat 1 linie inelară pe mediul cromogenic
Salmonella sau pe placa XLD AGAR și am incubat-o la
36 ± 1◦C timp de 18 până la 24 h. Am cules trei până la cinci
suspecți.
colonii, inoculate în plăcile TSI AGAR, de decarboxilază de lizină și
AGAR nutritiv, la 36 ± 1◦C timp de 18-24 h. O singură colonie a
fost răzuită de pe o placă AGAR nutritiv pentru identificarea
biochimică sistematică. Pentru identificare se poate alege fie un kit
de identificare biochimică, fie un sistem automat de identificare
biochimică microbiană.
Serovarul de Salmonella a fost identificat cu probe de antiseruri
specifice O și H în conformitate cu schema Kauffmann-White, așa
cum este descrisă în instrucțiunile furnizate de producătorul
probelor de antiseruri (Statens Serum Institute, SSI).
Frontierele în sănătatea 02 frontiersin.org
publică
He et al.
2.4. Analiza datelor
Toate datele au fost analizate cu ajutorul IBM SPSS Statistics for
Windows, versiunea 22.0 (IBM Crop., Armonk, NY, SUA).
Software-ul open source QGIS (Quantum GIS versiunea 3.22.9) a
fost utilizat pentru a cartografia distribuția spațială a cazurilor cu
rate de detecție pozitive cauzate de Salmonella între 2012 și 2021.
Au fost calculate ratele totale de detecție pozitivă și de spitalizare
pentru Salmonella și s-a utilizat un test de tendință liniară pentru a
detecta modificarea anuală a ratelor de detecție pozitivă și de
spitalizare. S-au folosit teste Chi pătrat pentru a compara relația
dintre caracteristicile demografice și rata pozitivă, inclusiv sexul,
vârsta, distribuția anuală, sezonul și zona. Testul exact Fisher a fost
utilizat în cazul în care condițiile nu au fost îndeplinite în testul chi-
pătrat. Pentru comparațiile pe perechi s-a utilizat un test post-hoc.
Anotimpurile au fost clasificate ca iarnă (decembrie-februarie),
primăvară (martie-mai), vară (iunie-august) și toamnă (septembrie-
noiembrie). P < 0,05 a fost considerat semnificativ.
3. Rezultate
3.1. Caracteristici epidemiologice generale
Între 2012 și 2021, 420.736 de cazuri suspecte de FBD au fost
raportate în instituțiile medicale de la toate nivelurile din 11 orașe
din provincia Zhejiang, iar 308.326 de probe de scaun au fost
colectate pentru testarea Salmonella. Rata totală pozitivă a fost de
3,65% (11 269/3 08 326). Rata de detectare pozitivă pentru
Salmonella a crescut de la 1,69 la 6,61% în perioada 2012-2021
(tabelul 1, figura 1), iar numărul de cazuri confirmate raportate a
crescut, în special în 2020 (6,80%) și 2021 (6,61%) (tabelul 1) (tabelul
1). S-a observat o creștere semnificativă a ratei de spitalizare în
timpul perioadei de studiu (Tabelul 1, Figura 1).
Distribuția regională a cazurilor cu infecție pozitivă cu
Salmonella în 11 orașe este prezentată în figura 2. Orașele Taizhou,
Quzhou și Lishui au avut o rată pozitivă de 6,57% (1.907 cazuri),
4,54% (820 cazuri) și, respectiv, 4,39% (1.173 cazuri) (tabelul 1,
figura 2). În timp ce orașul Jinhua, orașele Quzhou și Lishui au avut
cele mai mari rate de spitalizare, cu 17,22, 16,17 și, respectiv, 14,13%.
3.2. Tendință și sezonalitate
În ceea ce privește distribuția temporală, infecția cu Salmonella a
avut loc în principal în perioada mai-octombrie, în care au apărut 8
754 de cazuri, reprezentând 77,69% din totalul cazurilor. Aceste luni
sunt cele mai calde din Zhejiang, cu temperaturi medii cuprinse
între 20,7 și 28,2◦C (Figura 3) (23). Mai mult, cea mai mare rată
pozitivă (5,21%) a fost observată în timpul verii ( iunie-august) (P <
0,001) (Tabelul 1) (Tabelul 1).
3.3. Diferența de vârstă, sex și
ocupație
Vârsta medie a celor 11.269 de pacienți (6.155 de bărbați și 5.114
de femei) a fost de 33,63 de ani. S-a observat o ușoară diferență între
diferitele grupuri de sex (P = 0,012), după cum se arată în tabelul 1.
În ceea ce privește
Frontierele în sănătatea
publică
10.3389/fpubh.2023.1127925
În ceea ce privește distribuția pe vârste, majoritatea cazurilor de
Salmonella raportate au afectat copii cu vârste cuprinse între 0 și 4
ani (4.060 de cazuri, 36,02%), iar adulții în vârstă de
>60 de ani (2.109 cazuri, 18,72%), cu rate pozitive de 8,79 și
4,34%, și rate de spitalizare de 48,14 și, respectiv, 27,70%. S-a
observat o diferență profesională semnificativă între grupurile
profesionale (P < 0,001). Rata de infecție pozitivă a fost cea mai
mare la copiii împrăștiați (3.136 de cazuri, 13,02%), cu o rată de
spitalizare de 37,73%.
3.4. Alimentele și mediile implicate
Dintre cele 11.269 de cazuri de Salmonella, 1.434 (12,73%) au
fost atribuite fructelor și produselor din fructe (tabelul 2). Produsele
acvatice (1.370 de cazuri, 12,16%), carnea și produsele din carne
(1.337 de cazuri, 11,86%), cerealele și produsele din cereale (1.054 de
cazuri, 9,35%), laptele și produsele lactate (705 de cazuri, 6,26%),
legumele și produsele vegetale (657 de cazuri, 5.83%), ouă și produse
din ouă (493 de cazuri, 4,37%), băuturi și băuturi congelate (273 de
cazuri, 2,42%), alimente pentru sugari (226 de cazuri, 2,01%) și fasole
și produse din soia (186 de cazuri, 1,65%), acestea au fost cele mai
des raportate produse alimentare. Aproximativ 6,85% (772/11.269)
din cazuri au fost asociate cu mâncăruri mixte, 6,05% (682/11.269)
cu alimente multiple și 12,66% (1.427/11.269) cu alimente
necunoscute. În plus, 653 (5,79%) de cazuri au fost relevante pentru
alte produse alimentare care conțineau produse alcoolice, ciuperci,
nuci, dulciuri și apă. În cadrul unei singure categorii de alimente,
fructele și produsele din fructe (186 spitalizări, 11,52%) au fost
responsabile de cele mai multe spitalizări, urmate de carne și
produse din carne (168 spitalizări, 10,41%) și cereale și produse din
cereale (156 spitalizări, 9,67%).
Distribuția cazurilor în funcție de context este prezentată în
tabelul 2. Bolile FBD cu Salmonella au apărut cel mai frecvent în
mediile casnice (6 163 de cazuri, 54,69%), urmate de restaurante
(479 de cazuri,
4,25%), comerț cu amănuntul (182 cazuri, 1,61%), cantină colectivă
(142 cazuri, 1,26%),
școli (30 de cazuri, 0 ,27%), banchete rurale (28, 0,25%) și altele
medii (4.245 de cazuri, 37,67%), inclusiv medii necunoscute (1.312
cazuri, cămine, tarabe de stradă și livrarea de mese). Salmonella FBD
în gospodării (772 de spitalizări, 47,83%), în comerțul cu amănuntul
( 36
spitalizări, 2,23%) și restaurantele (33 de spitalizări, 2,04%) au dus la
un număr relativ mare de spitalizări.
3.5. Serotipuri și simptome
În acest studiu au fost identificate 173 de serotipuri de
Salmonella. Salmonella typhimurium a fost cel mai frecvent serotip,
reprezentând 36,07% (4 065/11 269), iar Salmonella enteritidis a fost
al doilea, reprezentând 15,17% (1 710/11 269), urmat de Salmonella
london, reprezentând 6,05% (682/11 269). Dintre cele 11.269 de
cazuri de Salmonella, 99,41% au avut diaree, 47,22% au avut dureri
abdominale, 27,03% au avut febră, 20,05% au avut grețuri și 18,46%
au avut vărsături. Simptomele au variat foarte mult în funcție de
serotip. Diareea a fost cel mai frecvent simptom între serotipuri
(tabelul 3).
03 frontiersin.org
He et al. 10.3389/fpubh.2023.1127925
4. Discuție
Infecția cu Salmonella este o problemă vitală de sănătate
publică în provincia Zhejiang. În acest studiu, am descris pentru
prima dată caracteristicile epidemiologice și etiologice ale infecției
cu Salmonella

Frontierele în sănătatea 03 frontiersin.org

publică
He et al. 10.3389/fpubh.2023.1127925

TABELUL 1 Caracteristici demografice și rata pozitivă la Salmonella în provincia Zhejiang în perioada 2012-2021.

Variabilă Cazuri Spitalizăria Rata pozitivă (%) χ2 P

n % n %
Distribuția anuală 0.103 <0.001

2012 69 0.61 0 0.00 1.69

2013 324 2.88 51 3.16 2.30

2014 502 4.45 100 6.20 1.46

2015 615 5.46 112 6.94 1.44

2016 1,109 9.84 159 9.85 2.54

2017 1,078 9.57 193 11.96 3.36

2018 1,296 11.50 199 12.33 4.01

2019 1,502 13.33 162 10.04 4.45

2020 2,234 19.82 289 17.91 6.80

2021 2,540 22.54 349 21.62 6.61

Zona 0.065 <0.001

Hangzhou 1,306 11.59 40 2.48 2.78

Ningbo 1,181 10.48 150 9.29 3.74

Wenzhou 1,050 9.32 108 6.69 2.48

Jiaxing 788 6.99 77 4.77 3.35

Huzhou 357 3.17 94 5.82 1.68

Shaoxing 899 7.98 136 8.43 4.29

Jinhua 1,252 11.11 278 17.22 3.80

Quzhou 820 7.28 261 16.17 4.54

Zhoushan 536 4.76 85 5.27 3.57

Taizhou 1,907 16.92 157 9.73 6.57

Lishui 1,173 10.41 228 14.13 4.39

Sezonul 0.079 <0.001

Primăvara 2,052 18.21 310 19.21 3.32

Vara 5,660 50.23 799 49.50 5.21

Toamna 3,094 27.46 432 26.77 3.66

Iarna 463 4.11 73 4.52 0.87

Sex 6.275 0.012

Masculin 6,155 54.62 928 57.50 3.74

Femeie 5,114 45.38 686 42.50 3.57

Vârsta (an) 0.005 <0.001

0-4 4,060 36.02 777 48.14 8.79

5-14 607 5.39 109 6.75 3.25

15-24 729 6.47 42 2.60 1.80

25-44 1,999 17.74 84 5.20 2.03

45-59 1,765 15.66 155 9.60 3.22

≥60 2,109 18.72 447 27.70 4.34

Ocupație 0.007 <0.001

Fermierul 3,008 26.69 435 26.95 3.44

Copii împrăștiați 3,136 27.83 609 37.73 13.02

(Continuare)

Frontierele în sănătatea 04 frontiersin.org

publică
He et al. 10.3389/fpubh.2023.1127925

TABELUL 1 (continuare)

Variabilă Cazuri Spitalizăria Rata pozitivă (%) χ2 P

n % n %
Lucrător 684 6.07 40 2.48 3.08

Student 701 6.22 77 4.77 2.39

Personal oficial 408 3.62 18 1.12 1.62

Șomeri 560 4.97 66 4.09 2.53

Copii la grădiniță 1,106 9.81 223 13.82 4.47

Pensionari 367 3.26 73 4.52 3.01

Alții 1,089 9.66 58 3.59 1.98

Necunoscut 210 1.86 15 0.93 2.09

a
Spitalizarea cazurilor cu rezultate pozitive la depistare.

FIGURA 1
Schimbarea numărului de cazuri, a ratei de pozitivitate și a ratei de spitalizare pentru Salmonella în perioada 2012-2021.

infecție în provincia Zhejiang între 2012 și 2021. Pe parcursul anilor,
au fost raportate 11.269 de cazuri cu 1.614 (14,32%) spitalizări, ceea
ce corespunde unei rate medii pozitive de 3,65% pentru întreaga
provincie. Vârsta medie a pacienților infectați cu Salmonella a fost
de 33,63 ani. În toate mediile și categoriile de alimente, cazurile de
Salmonella au apărut cel mai frecvent în mediile casnice (6.163 de
cazuri, 54,69%) din cauza fructelor și produselor din fructe (1.434 de
cazuri, 12,73%).
Rata pozitivă a infecției cu Salmonella a crescut în perioada
2012- 2021 și a rămas deosebit de ridicată între 2020 și 2021. Având
în vedere îmbunătățirea treptată a sistemului de supraveghere la
toate nivelurile CDC-urilor și spitalelor, s-a acordat mai multă
atenție FBD-urilor, iar cazurile au fost raportate în detaliu (24). În
comparație cu ratele din străinătate, CDC a estimat că Salmonella
enterica a provocat 1,2 milioane de infecții, 24 000 de spitalizări și
450 de decese în Statele Unite (25). Conform rapoartelor Autorității
Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și ale CDC european
(ECDC), au fost înregistrate 88 715 cazuri confirmate de infecție cu
Salmonella și o rată de notificare în UE de 23,4 cazuri la 100 000 de
locuitori (26). Asia de Sud-Est, cu 11 țări diferite, se situează pe locul
al treilea ca superregiune în ceea ce privește povara globală a
gastroenteritei induse de Salmonella
(27). Unele studii epidemiologice au evidențiat prevalența,
caracterizarea, investigarea genetică, distribuția serovarilor și
rezistența la antibiotice în China, însă rezultatele rămân ambigue
(28-30). Prin urmare, este rezonabil să presupunem că FBD cauzată
de infecția cu Salmonella este o problemă de sănătate publică în
creștere în provincia Zhejiang.
Infecția cu Salmonella a prezentat un model evident în funcție de
vârstă, iar copiii mici și adulții în vârstă au fost deosebit de
vulnerabili. În cele ce urmează sunt prezentate câteva explicații
plauzibile cu privire la motivele pentru care copiii mici și adulții în
vârstă sunt mai sensibili la infecția cu Salmonella. În primul rând,
copiii imunocompromiși și adulții în vârstă și cei cu afecțiuni
subiacente sunt deosebit de vulnerabili la bolile invazive (31, 32).
Din cauza sistemelor lor imature de imunitate și a tractului
gastrointestinal permeabil, sugarii și copiii mici sunt mai susceptibili
la infectarea cu bacterii patogene de origine alimentară decât alte
grupe de vârstă (33). Adulții în vârstă prezintă răspunsuri imune
dereglate la agenții patogeni. În plus, consumul de lapte praf pentru
sugari contaminat cu Salmonella poate duce la îmbolnăviri grave. În
ceea ce privește riscurile pentru comunitate, este posibil ca
contaminarea cu lapte praf pentru sugari și pericolele asociate să nu
fie pe deplin recunoscute (34, 35). În plus, părinții acordă o atenție
ridicată infecției cu Salmonella și au tendința de a solicita sfaturi
medicale (36).
În studiul de față s-au observat diferențe regionale în ceea ce
privește distribuția Salmonella. Având în vedere locația provinciei
Zhejiang, temperatura medie anuală variază între 15,0 și 18,0◦C, iar
provincia cunoaște un climat subtropical umed.

Frontierele în sănătatea 05 frontiersin.org

publică
He et al. 10.3389/fpubh.2023.1127925

FIGURA 2
Distribuția spațială a 11 269 de cazuri de Salmonella în perioada 2012-2021 în 11 orașe din provincia Zhejiang.

FIGURA 3
Distribuția temporală și numărul de cazuri de Salmonella, în funcție de luna de apariție, 2012-2021.

Taizhou a fost considerată ca având cea mai mare rată de pozitivitate
la Salmonella, cu o populație de peste șase milioane de locuitori și
73,0% zonă montană. Hangzhou, cu cele mai multe cazuri de
infecție cu Salmonella, are cel mai mic procent de spitalizări. După
cunoștințele noastre, în multe locații cu resurse limitate, metodele de
prevenire a siguranței alimentare sunt rareori principalul obiectiv,
iar lipsa cunoștințelor în materie de siguranță alimentară este un
motiv esențial pentru FBD (37). Odată cu diversele specii de
serotipuri de Salmonella, există diferențe în ceea ce privește stilul de
viață al biofilmului,
persistența pe termen lung în exterior și răspunsurile imune (38).
Studii recente au arătat că clima și caracterul sezonier pot juca un rol
important în ceea ce privește prevalența Salmonella (39). În acest
studiu, infecția cu Salmonella a prezentat o rată pozitivă semnificativ
mai mare în sezoanele calde, în special vara. Dovezi de cercetare mai
puternice au indicat că infecțiile cu Salmonella sunt ridicate în
climatele calde (40, 41). Din cauza temperaturilor ridicate, oamenii
preferă alimentele crude și reci. Alimentele congelate, crude și reci,
cum ar fi carnea, laptele și produsele lactate,

Frontierele în sănătatea 06 frontiersin.org

publică
He et al. 10.3389/fpubh.2023.1127925

TABELUL 2 Distribuția alimentelor și a seturilor de cazuri pozitive la demonstrat că fructele și produsele din fructe (1 434 de cazuri,
Salmonella în provincia Zhejiang în perioada 2012-2021. 12,73%), produsele acvatice (1 370 de cazuri, 12,16%) și carnea și
produsele din carne (1 337 de cazuri, 11,86%) au dobândit primele
Variabile Cazul Spitalizări trei poziții în rândul tuturor categoriilor de alimente din provincia
n % n % Zhejiang care au provocat infecții cu Salmonella. Principalele surse de
infecție cu Salmonella la om sunt carnea
Alimente
Fructe și 1,434 12.73 186 11.52
produse din
fructe
Produse acvatice 1,370 12.16 126 7.81

Carne și 1,337 11.86 168 10.41

produse din
carne
Cereale și 1,054 9.35 156 9.67
produse
cerealiere
Lapte și 705 6.26 118 7.31
produse lactate

Legume și 657 5.83 86 5.33

produse
vegetale

Ouă și 493 4.37 80 4.96

produse din
ouă
Băuturi și 273 2.42 18 1.12
băuturi
congelate
Alimente pentru 226 2.01 36 2.23
sugari
Fasole și 186 1.65 26 1.61
produse din
soia
Mâncăruri mixte 772 6.85 97 6.01

Alimente multiple 682 6.05 124 7.68

Necunoscut 1,427 12.66 282 17.47

Alții 653 5.79 111 6.88

Setarea
Gospodărie 6,163 54.69 772 47.83

Restaurant 479 4.25 33 2.04

Comerț cu 182 1.62 36 2.23

amănuntul
Cantine 142 1.26 7 0.43
colective

Școala 30 0.27 8 0.50

Banchet rural 28 0.25 2 0.12

Necunoscut 1,525 13.53 309 19.14

Alții 2,720 24.14 490 30.36

au fost identificați ca factori de risc pentru infecția cu Salmonella

(42). În plus, temperaturile calde și adecvate sunt mai potrivite
pentru dezvoltarea Salmonella. Prin urmare, este necesară
refrigerarea alimentelor pentru prevenirea și controlul FBD
bacteriene.
Este interesant faptul că mai mult de jumătate din cazurile
pozitive la Salmonella au apărut în gospodării (6 163 de cazuri,
54,69%) în studiul nostru. Conform unui studiu realizat în șase țări
europene, aproximativ 40% dintre infecțiile de origine alimentară
sunt dobândite la domiciliu din cauza contaminării încrucișate și a
preferințelor alimentare (43). Rezultatele categoriilor de alimente au

Frontierele în sănătatea 07 frontiersin.org

publică
He et al. formarea investigatorilor pentru a depune10.3389/fpubh.2023.1127925
eforturi pentru a obține
produse, inclusiv consumul de carne de pasăre contaminată la nivel
cauzele exacte ale FBD și caracteristicile exacte.
mondial (44). O revizuire sistematică și o metaanaliză au evaluat că
nivelul de prevalență diferă de la ridicat la scăzut în rândul cărnii
crude de pasăre, inclusiv carnea de pui, porumbel, rață și alte tipuri
de carne de pasăre (9). Cu toate acestea, un număr tot mai mare de
rapoarte au asociat legumele și fructele crude contaminate cu
Salmonella cu intoxicații alimentare (45). Salmonella folosește mai
multe strategii pentru a manipula sistemul de apărare al gazdei în
contact cu fructele și legumele, inclusiv afectarea variației genetice,
controlul expresiei eterogene a flagelinei și suprimarea expresiei
duble a proteinelor efectoare (46).
Rezultatele serotipizării au demonstrat că majoritatea FBD de
Salmonella au fost cauzate de serotipuri multiple, inclusiv S.
typhimurium, S. enteritidis și S. london, ceea ce este în concordanță
cu studiile anterioare (47, 48). În ultimele două decenii, S.
typhimurium și S. enteritidis au devenit cele mai frecvente
serotipuri de Salmonella responsabile de infecții umane în diferite
regiuni (49). O investigație epidemiologică a arătat că au fost
detectate niveluri ridicate de contaminare cu Salmonella în
produsele din carne, iar în sudul Chinei, provincia Guangdong, au
fost izolate mai multe gene asociate virulenței (50). Unele date de
referință valoroase colectate din alte regiuni provinciale au arătat,
de asemenea, diferențe semnificative în ceea ce privește serotipurile
de Salmonella (51, 52). Este demn de remarcat faptul că S. derby, S.
risoson, S . stanley, S. dublin, S . gold coast, S. paratyphi, S.
rosenticus, S. infantis și S. sick cattle au fost, de asemenea, serotipuri
considerabile, reprezentând 1,86, 1,32, 1,30, 1,29,
1,22, 1,19, 1,14, 1,10 și, respectiv, 1,04% din totalul serotipurilor.
Mai mult, S. stanley, S. dublin și S. sick bovine au fost mai ridicate
în orașele Jinhua, Quzhou și, respectiv, Zhoushan, ceea ce indică
faptul că au existat unele diferențe în distribuția serotipurilor
dominante. Aceste diferențe pot fi asociate cu localizarea
geografică, obiceiurile alimentare, condițiile climatice și
preferințele alimentare. Prin urmare, este esențial să se
monitorizeze sistematic distribuția serotipurilor de Salmonella
printr-un plan de eșantionare adecvat.
În ceea ce privește simptomele clinice, rezultatele noastre au
arătat că majoritatea serotipurilor pot provoca simptome AGI,
inclusiv diaree, dureri abdominale, febră, greață și vărsături. Cele
douăsprezece serotipuri principale au provocat diaree în peste 90%
din cazuri. Proporția de dureri abdominale a fost cea mai mare la S.
dublin (60,69%) și cea mai mică la S. stanley (39,04%). În mod
remarcabil, S. dublin (46,21%) a fost responsabil pentru cea mai
mare proporție de febră, în timp ce aceasta a fost cea mai mică la S.
rosenticus (13,28%). Cu toate acestea, febra cauzată de infecția cu
Salmonella poate fi dificil de distins de alte boli febrile; prin
urmare, examinarea etiologică este esențială (18). Cele mai mari
proporții de greață și vărsături au fost cauzate de S. dublin. S.
dublin colonizează în principal bovinele; cu toate acestea, în urma
infecției, ar putea duce la boli invazive la om (53).
Acest studiu a avut unele limitări. În primul r â n d , datele
privind cazurile au fost colectate prin intermediul NFDSN, care
este un sistem de supraveghere pasivă, iar unele informații fie
lipseau, fie erau incomplete, cum ar fi categoriile de alimente,
setările etc., astfel încât este posibil ca concluziile să nu fie
reprezentative pentru clasificarea necunoscută. În al doilea rând,
deși sistemul nostru de supraveghere s-a îmbunătățit semnificativ
din 2012 în toate provinciile, calitatea datelor este încă legată de
distribuția regională, de nivelul economic local, de capacitatea de
detectare și de gradul de coordonare. În plus, informațiile privind
alimentele au fost auto-raportate de către pacienți, astfel încât a
existat o mare incertitudine în ceea ce privește urmărirea
epidemiologică. Supravegherea în continuare a cazurilor ar trebui
să se concentreze pe etiologie și pe alimente și, de asemenea, pe

Frontierele în sănătatea 07 frontiersin.org

publică
publică
Frontierele în sănătatea

He et al.
TABELUL 3 Semne și simptome raportate la cazurile de Salmonella la diferite serotipuri.

Variabile Typhimurium Enteritidis Londra Derby Risson Stanley Dublin Coasta de Paratyphi Rosenticus Infantis Bovin
(N = 4.065) (N = (N = 682) (N = 210) (N = 149) (N = 146) (N = 145) aur (N = 134) (N = 128) (N = 124) e
1.710) (N = 137) bolna
ve
(N = 117)
Diareea 4,012 (98.70) 1,688 (98.71) 674 (98.83) 210 (100.00) 146 (97.99) 145 (99.32) 145 (100.00) 136 (99.27) 133 (99.25) 126 (98.44) 123 (99.19) 111 (94.87)

Durere 1,784 (43.89) 944 (55.20) 381 (55.87) 82 (39.05) 76 (51.01) 57 (39.04) 88 (60.69) 81 (59.12) 64 (47.76) 54 (42.19) 56 (45.16) 57 (48.72)
abdominală
Febră (≥37,5◦C) 1,204 (29.62) 458 (26.78) 136 (19.94) 38 (18.10) 36 (24.16) 37 (25.34) 67 (46.21) 31 (22.63) 21 (15.67) 17 (13.28) 34 (27.42) 21 (17.95)

Vărsături 688 (16.92) 408 (23.86) 116 (17.01) 42 (20.00) 22 (14.77) 28 (19.18) 48 (33.10) 19 (13.87) 22 (16.42) 24 (18.75) 19 (15.32) 17 (14.53)

Greață 675 (16.61) 427 (24.97) 156 (22.87) 46 (21.90) 33 (22.15) 27 (18.49) 42 (28.97) 27 (19.71) 21 (15.67) 26 (20.31) 25 (20.16) 16 (13.68)

Debilitare 269 (6.62) 157 (9.18) 55 (8.06) 16 (7.62) 14 (9.40) 12 (8.22) 11 (7.59) 11 (8.03) 13 (9.70) 7 (5.47) 13 (10.48) 7 (5.98)

Setea 115 (2.83) 77 (4.50) 20 (2.93) 6 (2.86) 5 (3.36) 7 (4.79) 3 (2.07) 4 (2.92) 8 (5.97) 3 (2.34) 3 (2.42) 5 (4.27)

Hypourocrinia 113 (2.78) 51 (2.98) 22 (3.23) 8 (3.81) 2 (1.34) 4 (2.74) 6 (4.14) 4 (2.92) 7 (5.22) 1 (0.78) 3 (2.42) 4 (3.42)

Deshidratare 94 (2.31) 26 (1.52) 11 (1.61) 3 (1.43) 2 (1.34) 5 (3.42) 2 (1.38) 2 (1.46) 2 (1.49) 1 (0.78) 3 (2.42) 1 (0.85)

Tenesmus 51 (1.25) 17 (0.99) 6 (0.88) 2 (0.95) 1 (0.67) 3 (2.05) 3 (2.07) 3 (2.19) 1 (0.75) 2 (1.56) 4 (3.23) 0 (0.00)

Tremurați 28 (0.69) 15 (0.88) 5 (0.73) 0 (0.00) 6 (4.03) 3 (2.05) 2 (1.38) 0 (0.00) 0 (0.00) 1 (0.78) 1 (0.81) 2 (1.71)
08

Față înroșită 26 (0.64) 16 (0.94) 3 (0.44) 1 (0.48) 1 (0.67) 2 (1.37) 0 (0.00) 0 (0.00) 0 (0.00) 0 (0.00) 0 (0.00) 1 (0.85)

Pale 25 (0.62) 8 (0.47) 2 (0.29) 3 (1.43) 1 (0.67) 2 (1.37) 0 (0.00) 0 (0.00) 0 (0.00) 0 (0.00) 0 (0.00) 0 (0.00)

Durere de cap 18 (0.44) 17 (0.99) 4 (0.59) 1 (0.48) 0 (0.00) 0 (0.00) 2 (1.38) 0 (0.00) 0 (0.00) 1 (0.78) 2 (1.61) 0 (0.00)

Pierderea în 15 (0.37) 6 (0.35) 2 (0.29) 1 (0.48) 0 (0.00) 0 (0.00) 0 (0.00) 0 (0.00) 0 (0.00) 0 (0.00) 0 (0.00) 0 (0.00)
greutate

10.3389/fpubh.2023.1127925
frontiersin.org
He et al.
5. Concluzie
Am demonstrat pentru prima dată caracteristicile
epidemiologice ale bolilor de origine alimentară cauzate de
Salmonella în China în ultimii 10 ani. Deoarece infecțiile cu
Salmonella continuă s ă r e p r e z i n t e o preocupare gravă pentru
sănătatea publică la nivel mondial, recomandăm ca acuratețea
datelor privind colectarea alimentelor pentru suspiciunea de
expunere să fie optimizată și comparată cu rezultatele reale ale
contaminării în produsele alimentare pentru a oferi sprijin pentru
supraveghere. Pentru a preveni și a controla viitoarele FBD cauzate
de Salmonella, este necesar să se efectueze o analiză a rezistenței la
medicamente și o secvențiere a întregului genom al cazurilor de
Salmonella și să se exploreze în continuare mecanismul său biologic.
E s t e necesar să se efectueze o evaluare globală a infecției cu
Salmonella în rândul rezidenților prin consolidarea supravegherii
FBD, atribuirea sursei și estimarea poverii, iar mai multe eforturi ar
trebui îndreptate spre efectuarea unor evaluări cuprinzătoare pentru
formularea de politici specifice de sănătate publică.
Declarație privind disponibilitatea datelor
Seturile de date prezentate în acest articol nu sunt ușor
disponibile, deoarece Comitetul de etică al Centrului Provincial
Zhejiang pentru Controlul și Prevenirea Bolilor. Solicitările de acces
la seturile de date trebuie să fie adresate la xjqi@cdc.zj.cn.
Declarație de etică
Studiile care au implicat participanți umani au fost revizuite și
aprobate de Comitetul de etică al Centrului provincial Zhejiang
pentru controlul și prevenirea bolilor. Consimțământul în
cunoștință de cauză scris din partea tutorelui legal/rudelor apropiate
ale participanților nu a fost necesar pentru a participa la acest studiu,
în conformitate cu legislația națională și cu cerințele instituționale.
Contribuții ale autorilor
Conceptualizare și redactare-revizuire și editare: YH și XQ.
Conservarea datelor: JW. Investigații: JW: JW: LC. Metodologie:
Referințe
1. Faour-Klingbeil D, E CDT. Prevenirea și controlul bolilor de origine alimentară în
țările din Orientul Mijlociu și Africa de Nord: analiza sistemelor naționale de control.
Int J Environ Res Public Health. (2019) 17:70. doi: 10.3390/ijerph17010070.
2. Torgerson PR, Devleesschauwer B, Praet N, Speybroeck N, Willingham AL,
Kasuga F, et al. Estimările Organizației Mondiale a Sănătății privind povara globală și
regională a 11 boli parazitare de origine alimentară, 2010: o sinteză a datelor. PLoS Med.
(2015) 12:e1001920. doi: 10.1371/journal.pmed.1001920
3. Gallo M, Ferrara L, Calogero A, Montesano D, Naviglio D. Relațiile dintre
alimente și boli: ce trebuie știut pentru a asigura siguranța alimentară. Food Res Int.
(2020) 137:109414. doi: 10.1016/j.foodres.2020.109414.
4. Martinovic´ T, Andjelkovic´ U, Gajdošik M, Rešetar D, Josic´ D. Foodborne
pathogens and their toxins. J Proteomics. (2016) 147:226-35. doi:
10.1016/j.jprot.2016.04.029
5. Pucciarelli MG, García-Del Portillo F. Stilurile de viață intracelulare ale
Salmonella și impactul lor asupra transmiterii de la gazdă la gazdă. Microbiol Spectrum.
(2017) 5:2016. doi: 10.1128/microbiolspec.MTBP-0009-2016
Frontierele în sănătatea
publică
10.3389/fpubh.2023.1127925
HZ și YH. Administrarea proiectului: XQ și JC. Supravegherea: JC.
Validare: RZ. Redactare - proiect original: YH. Toți autorii au citit și
au fost de acord cu versiunea publicată a manuscrisului.
Finanțare
Această lucrare a fost susținută de Proiectul de Știință și
Tehnologie Medicală și de Sănătate al Provinciei Zhejiang [număr de
grant: 2022KY712], Proiectul de Știință și Tehnologie Medicală și de
Sănătate a l P r o v i n c i e i Zhejiang [număr de grant:
2022KY717], și Proiectul de Știință și Tehnologie Medicală și de
Sănătate al Provinciei Zhejiang [număr de grant: 2021KY624].
Recunoștințe
Mulțumim CDC-urilor de la toate nivelurile din provincia
Zhejiang pentru eforturile de peste 10 ani, care au furnizat o
cantitate mare d e date pentru a analiza caracteristicile epidemiei.
Este de mare importanță pentru a preveni apariția FBD și pentru a
proteja sănătatea oamenilor.
Conflictul de interese
Autorii declară că cercetarea a fost efectuată în absența oricăror
relații comerciale sau financiare care ar putea fi interpretate ca un
potențial conflict de interese.
Nota editorului
Toate afirmațiile exprimate în acest articol aparțin exclusiv
autorilor și nu reprezintă neapărat cele ale organizațiilor afiliate
acestora, ale editorului, ale editorilor și ale recenzenților. Orice
produs care poate f i evaluat în acest articol sau orice afirmație care
poate fi făcută de către producătorul acestuia nu este garantată sau
aprobată de către editor.
6. Dutta D, Kaushik A, Kumar D, Bag S. Vibrionul patogen de origine alimentară:
rezistența antimicrobiană. Front Microbiol. (2021) 12:638331. doi:
10.3389/fmicb.2021.638331
7. Jordan K, McAuliffe O. Listeria monocytogenes în alimente. Adv Food Nutr Res.
(2018) 86:181-213. doi: 10.1016/bs.afnr.2018.02.006
8. Kadariya J, Smith TC, Thapaliya D. Staphylococcus aureus și bolile stafilococice
transmise prin alimente: o provocare continuă în domeniul sănătății publice. Biomed
Res Int. (2014) 2014:827965. doi: 10.1155/2014/827965
9. Sun T, Liu Y, Qin X, Aspridou Z, Zheng J, Wang X, et al. Prevalența și
epidemiologia Salmonella în carnea de pasăre crudă de vânzare cu amănuntul în China:
o revizuire sistematică și o meta-analiză . Alimente. (2021) 10:2757. doi:
10.3390/foods10112757.
10. Whiley H, Ross K. Salmonella și ouăle: de la producție la farfurie. Int J Environ Res
Public Health. (2015) 12:2543-56. doi: 10.3390/ijerph120302543.
11. Chlebicz A, Slizewska K. Campylobacteriosis, Salmonellosis, Yersiniosis și
Listeriosis ca boli zoonotice de origine alimentară: o analiză. Int J Environ Res Public Health.
09 frontiersin.org
(2018) 15:863. doi: 10.3390/ijerph15050863.
He et al. 10.3389/fpubh.2023.1127925

Frontierele în sănătatea 09 frontiersin.org

publică
He et al. 10.3389/fpubh.2023.1127925

12. Castro-Vargas RE, Herrera-Sánchez MP, Rodríguez-Hernández R, Rondón- 33. Kent RM, Fitzgerald GF, Hill C, Stanton C, Ross RP. Noi abordări pentru
Barragán IS. Rezistența la antibiotice la Salmonella spp. izolate de la păsări de curte: o îmbunătățirea siguranței microbiologice intrinseci a formulelor de lapte praf pentru
prezentare globală . Vet world. (2020) 13:2070-84. doi: 10.14202/vetworld.2020.2070- sugari. Nutrienți. (2015) 7:1217-44. doi: 10.3390/nu7021217.
2084.
34. Blackshaw K, Valtchev P, Koolaji N, Berry N, Schindeler A, Dehghani F, et al.
13. Hung YT, Lay CJ, Lay CJ, Wang CL, Koo M. Caracteristicile astroenteritei cu Riscul agenților patogeni infecțioși în cazul alăptării, al laptelui uman donat și al
Salmonellag non-tifoidală la copiii taiwanezi: o revizuire retrospectivă a dosarelor înlocuitorilor de lapte matern. Public Health Nutr. (2021) 24:1725-40. doi:
medicale pe o perioadă de 9 ani. J Infect Public Health. (2017) 10:518-21. doi: 10.1017/S13689800200 00555
10.1016/j.jiph.2016.09.018
35. Yang B, Zhao H, Zhao H, Cui S, Wang Y, Xia X, Xi M, et al. Prevalența și
14. Yeh Y, Purushothaman P, Gupta N, Ragnone M, Verma SC, de Mello AS. caracterizarea Salmonella enterica în alimentele pentru sugari din lapte praf în Shaanxi,
Aplicarea de bacteriofagi pe carnea roșie și de pasăre: efecte asupra populației de China. J Dairy Sci. (2014) 97:6754-60. doi: 10.3168/jds.2014-8292
Salmonella în produsele finale tocate. Meat Sci. (2017) 127:30-4. doi:
36. Behera JR, Rup AR, Dash AK, Sahu SK, Gaurav A, Gupta A. Profilul clinic și de
10.1016/j.meatsci.2017.01.001
laborator al febrei enterice la copiii dintr-un centru de îngrijire terțiară din Odisha,
15. Wessels K, Rip D, Gouws P. Salmonella în carnea de pui: consum, focare, India de Est. Cureus. (2021) 13:e12826. doi: 10.7759/cureus.12826
caracteristici, metode actuale de control și potențialul utilizării bacteriofagilor. Alimente.
37. Chapman B, Gunter C. Sistemele alimentare locale - probleme de siguranță
(2021) 10:1742. doi: 10.3390/foods10081742.
alimentară. Microbiol Spect. (2018) 6:2017. doi: 10.1128/microbiolspec.PFS-0020-2017
16. Kore K, Asrade B, Demissie K, Aragaw K. Caracterizarea Salmonella izolată de la
38. Harrell JE, Hahn MM, D'Souza SJ, Vasicek EM, Sandala JL, Gunn JS, et al. Formarea
bovine sacrificate aparent sănătoase și de la carnea de vită comercializată cu amănuntul
biofilmului de Salmonella, infecția cronică și imunitatea în intestin și în tractul hepatobiliar.
în Hawassa, Etiopia de Sud. Prev Vet Med. (2017) 147:11-6. doi:
Front Cell Infect Microbiol. (2020) 10:624622. doi: 10.3389/fcimb.2020.6 24622
10.1016/j.prevetmed.2017.08.018
39. Smith BA, Meadows S, Meyers R, Parmley EJ, Fazil A. Caracterul sezonier și
17. Milczarek M, Sadkowska-Todys M, Czarkowski MP, Kitowska W. Salmoneloza în
agenții patogeni zoonotici de origine alimentară în Canada: relații între climă și
Polonia în 2017. Przegl Epidemiol. (2019) 73:463-77. doi: 10.32394/pe.73.44
Campylobacter, E. coli și Salmonella în produsele din carne. Epidemiol Infect. (2019)
18. Crump JA, Sjölund-Karlsson M, Gordon MA, Parry CM. Epidemiologia, 147:e190. doi: 10.1017/S0950268819000797
prezentarea clinică, diagnosticul de laborator, rezistența antimicrobiană și gestionarea
40. Lacul IR. Bolile de origine alimentară și schimbările climatice în Regatul Unit.
antimicrobiană a infecțiilor invazive cu Salmonella. Clin Microbiol Rev. (2015) 28:901-.
Environ Health Glob Access Sci Sou. (2017) 16:117. doi: 10.1186/s12940-017-0327-0. doi:
37. doi: 10.1128/CMR.00002-15
10.1186/s12940-017-0327-0
19. Powell MR, Crim SM, Hoekstra RM, Williams MS, Gu W. Modele temporale ale
41. Naumova EN, Jagai JS, Matyas B, DeMaria A Jr, MacNeill IB, Griffiths JK. Caracterul
principalelor serotipuri de Salmonella în SUA în perioada 1996-2014. Epidemiol Infect.
sezonier în șase boli cu transmitere enterică și temperatura mediului ambiant. Epidemiol
(2018) 146:437-
Infect. (2007) 135:281-92. doi: 10.1017/S0950268806006698
41. doi: 10.1017/S095026268818000195
42. Morton VK, Kearney A, Coleman S, Viswanathan M, Chau K, Orr A, et al. Focare
20. Ford L, Miller M, Cawthorne A, Fearnley E, Kirk M. Abordări ale supravegherii
de îmbolnăvire cu Salmonella asociate cu produse de pui pane crude congelate în
bolilor de origine alimentară: o analiză a dovezilor. Foodborne Pathog Dis. (2015)
Canada, 2015-2019. Epidemiol Infect. (2019) 147:e254. doi: 10.1017/S0950268819001432.
12:927-
36. doi: 10.1089/fpd.2015.2013 43. Møretrø T, Nguyen-The C, Didier P, Maître I, Izsó T, Kasza G, et al. Practicile de
consum și prevalența Campylobacter, Salmonella și norovirus în bucătăriile din șase țări
21. Chen L, Sun L, Sun L, Zhang R, Liao N, Qi X, Chen J. Supravegherea focarelor de
europene. Int J Food Microbiol. (2021) 347:109172. doi:
boli de origine alimentară în provincia Zhejiang, China, 2015-2020. BMC Public Health.
10.1016/j.ijfoodmicro.2021.109172
(2022) 22:135. doi: 10.1186/s12889-022-12568-4
44. Antunes P, Mourão J, Campos J, Peixe L. Salmoneloza: rolul cărnii de pasăre.
22. Biroul provincial de statistică din Zhejiang. Disponibil online la:
Microbiologie clinică și infecții. Eur Soc Clin Microbiol Infect Dis. (2016) 22:110-
http://tjj.zj.gov.cn/ (accesat la 15 decembrie 2022).
21. doi: 10.1016/j.cmi.2015.12.004
23. Sun L, Zhang H, Chen H, Chen J, Chen L, Qi X, Zhang R. Epidemiologia focarelor
45. Wiedemann A, Virlogeux-Payant I, Chaussé AM, Schikora A, Velge P.
de boli de origine alimentară cauzate de Salmonella non-tifoidală în provincia Zhejiang,
Interacțiuni ale Salmonella cu animalele și plantele. Front Microbiol. (2014) 5:791. doi:
China, 2010-2019. Foodborne Pathog Dis. (2021) 18:880-6. doi: 10.1089/fpd.2021.0006
10.3389/fmicb.2014.00791.
24. Chen L, Wang J, Zhang J, Zhang R, Zhang H, Qi X, He Y, et al. O analiză d e 11
46. Zarkani AA, Schikora A. Mecanismele adoptate de Salmonella pentru a coloniza
ani a focarelor de boli bacteriene de origine alimentară în provincia Zhejiang, China.
plantele gazde. Food Microbiol. (2021) 99:103833. doi: 10.1016/j.fm.2021.103833
Alimente. (2022) 11:2382. doi: 10.3390/foods11162382.
47. Xu H, Zhang W, Zhang W, Zhang K, Zhang Y, Wang Z, Zhang W, et al.
25. Harvey RR, Friedman CR, Crim SM, Judd M, Barrett KA, Tolar B, et al.
Caracterizarea serotipurilor de Salmonella prevalente la persoanele asimptomatice și la
Epidemiologia infecțiilor cu Salmonella enterica Serotype Dublin în rândul oamenilor,
pacienți. BMC Infect Dis. (2021) 21:632. doi: 10.1186/s12879-021-06340-z
Statele Unite, 1968-2013. Emergent Infect Dis. (2017) 23:1493-501. doi:
10.3201/eid2309.170136 48. Kim SH, Sung GH, Sung GH, Park EH, Hwang IY, Kim GR, Song SA, et al.
Distribuția serotipurilor și rezistența antimicrobiană a izolatelor de Salmonella în
26. Bonardi S. Salmonella în lanțul de producție a cărnii de porc și impactul său
Coreea între 2016 și 2017. Ann Lab Med. (2022) 42:268-73. doi:
asupra sănătății umane în Uniunea Europeană. Epidemiol Infect. (2017) 145:1513-
10.3343/alm.2022.42.2.268
26. doi: 10.1017/S095026881700036X
49. Sun H, Wan Y, Du P, Bai L. Epidemiologia Salmonella monofazică
27. Patra SD, Mohakud NK, Panda RK, Sahu BR, Suar M. Prevalența și rezistența la
typhimurium. Foodborne Pathog Dis. (2020) 17:87-97. doi: 10.1089/fpd.2019.2676
mai multe medicamente la Salmonella enterica Typhimurium: o prezentare generală în
Asia de Sud-Est. World J Microbiol Biotechnol. (2021) 37:185. doi: 10.1007/s11274-021- 50. Chen Z, Bai J , Bai J, Wang S, Zhang X, Zhan Z, Shen H, et al. Prevalența,
03146-8 rezistența antimicrobiană, genele de virulență și diversitatea genetică a Salmonella
izolate din carnea de rață comercializată cu amănuntul în sudul Chinei. Microorganisme.
28. Shen W, Chen H, Chen H, Geng J, Wu RA, Wang X, Ding T. Prevalența,
(2020) 8:444. doi: 10.3390/microorganisms8030444.
distribuția serovarilor și rezistența la antibiotice a Salmonella spp. izolate din carnea de
porc în China: o revizuire sistematică și o meta-analiză. Int J Food Microbiol. (2022) 51. Li Y, Yang X, Zhang H, Jia H, Liu X, Yu B, et al. Prevalența și sensibilitatea
361:109473. doi: 10.1016/j.ijfoodmicro.2021.109473. antimicrobiană a Salmonella în ouăle comerciale din China. Int J Food Microbiol. (2020)
325:108623. doi: 10.1016/j.ijfoodmicro.2020.108623
29. Zhao X, Hu M, Zhang Q, Zhao C, Zhang Y, Li L, et al. Caracterizarea integronilor
și a rezistenței antimicrobiene la Salmonella din puii de carne din Shandong, China. 52. Zheng D, Ma K, Ma K, Du J, Zhou Y, Wu G, Qiao X, et al. Caracterizarea
Poult Sci. (2020) 99:7046-54. doi: 10.1016/j.psj.2020.09.071 Salmonella Serovar 1,4,[5],12:i:- de origine umană în estul Chinei, din 2014 până în
2018. Foodborne Pathog Dis. (2021) 18:790-7. doi: 10.1089/fpd.2021.0008.
30. Jiu Y, Meng X, Hong X, Huang Q, Wang C, Chen Z, et al. Prevalența și
caracterizarea Salmonella în trei abatoare comerciale tipice de porci din Wuhan, China. 53. Betancor L, Yim L, Martínez A, Fookes M, Sasias S, Schelotto F, et al. Compararea
Foodborne Pathog Dis. (2020) 17:620-7. doi: 10.1089/fpd.2019.2737 genomică a Salmonella enterica Serovars Enteritidis și Dublin, care sunt strâns înrudite.
Open Microbiol J. (2012) 6:5-13. doi: 10.2174/1874285801206010005
31. Wen SC, Best E, Nourse C. Infecții cu Salmonella non-tifoidală la copii:
a n a l i z a literaturii și recomandări pentru management. J Paediatr Child Health.
(2017) 53:936-41. doi: 10.1111/jpc.13585
32. Allen JC, Toapanta FR, Chen W, Tennant SM. Înțelegerea imunosenescenței și
impactul acesteia asupra vaccinării adulților în vârstă. Vaccin. (2020) 38:8264-72. doi:
10.1016/j.vaccine.2020.11.002

Frontierele în sănătatea 10 frontiersin.org

publică