OTRAVA din MÂNCAREA

ROMÂNILOR. Un renumit medic şi

europarlamentar ne avertizează: „Merele şi
cartofii sunt cele mai riscante”

Românii se confruntă cu reală problemă sănătate publică prin

faptul că, în ultima decadă şi chiar accelerat în ultimii ani, pe
fondul folosirii intensive a pesticidelor în agricultură, ar fi crescut
incidenţa cancerelor digestive, precum şi numărul pacienţilor cu
tulburări hormonale legate de perturbatorii endocrini, a declarat
eurodeputatul dr. Tudor Ciuhodaru pentru Gândul.info ca
răspuns la mesajul de alarmă tras de domnia sa pe Facebook.
Marţi, 28 ianuarie 2020, europarlamentarul dr. Tudor Ciuhodaru
scria pe pagina sa de socializare că autorităţile de la Bucureşti ar fi
descoperit mai multe fructe şi legume contaminate cu unul sau
mai multe pesticide, mărfuri comercializate în prezent în
România.

   
Marţi, 28 ianuarie 2020, europarlamentarul dr. Tudor Ciuhodaru
scria pe pagina sa de socializare că autorităţile de la Bucureşti ar fi
descoperit mai multe fructe şi legume contaminate cu unul sau
mai multe pesticide, mărfuri comercializate în prezent în
România.

„Alertă alimentară. Fructe şi legume contaminate cu mai multe

pesticide sunt comercializate acum în România. Cel mai frecvent
toxic depistat e imazaliul (E233 substanţă interzisă în Uniunea
Europeană!)”, scria medicul pe pagina sa de socializare.

El ne informa că testele efectuate de către Autoritatea Naţională

Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) ar
fi identificat 10 astfel de substanţe, iar merele şi cartofii ar fi cele
mai riscante, precizând totodată că 98% din mostrele testate
conţin cel puţin un tip de pesticid.

„Efectele toxice depind de doză şi de durata expunerii. Nu există

antidot. Tratamentul este doar simptomatic. Esenţiale sunt
decontaminarea şi suportul vital. Valorile înregistrate nu ar trebui
să producă efecte toxice acute în cazul unui consum ocazional
(doza maximă de imazalil este de 0,03mg/kg pe zi) dar se pot
înregistra reacţii alergice sau iritative. Pe termen lung, consumul
unor astfel de alimente contamintare este susceptibil de a conduce
la afecţiuni hepatice şi renale, produce cancer, dăuna fertilitităţii
şi de a afecta fătul. În caz de expunere sau posibilă expunere:
sunaţi la un centru de toxicologie sau la 112. Îndepărtarea cojii
fructelor şi legumelor ajută la îndepărtarea bacteriilor nedorite şi
a pesticidelor, care se găsesc în concentraţie crescută în special la
suprafaţa alimentelor. Nu uitaţi că fructele se spală corect
ţinându-le sub jet de apă timp minim 60 de secunde sau măcar
într-un vas cu apă, urmate de clătirea cu apă curată”, preciza
Ciuhodaru.

Tot el afirma că nu e prima dată când astfel de produse importate

sunt contaminate.

„Recent, fungicidul kresoxim-metyl a fost identificat peste valori

maxime admise în fructele (caise, mandarine) produse în Turcia.
În noiembrie 2017 imazaliul a fost identificat în mandarinele
importate din Turcia. În 2013 a fost declanşat Sistemul Rapid de
Alertă pentru Alimente şi Furaje (SRAFF) datorită a 10 tone de
pere şi ardei capia cu depăşiri ale valorilor admise pentru
pesticidele Carbendazim, Benomyl şi Formetanat”, mai preciza
acesta pe Facebook.

Potrivit reprezentanţilor ANSVSA, cele mai frecvente reziduuri de

pesticide detectate în fructe şi nuci au fost: acetamipridul,
boscalidul, carbendazimul, clorpirifosul, ciprodinilul, iar în
legume au fost acetamipridul, azoxistrobinul, boscalidul şi
carbendazimul.
„Deşi, din verificările efectuate în cursul anului 2018 reiese că în
produse precum mere, piersici, pere, rodii, gutui au fost găsite
mai multe tipuri de pesticide, în cele mai multe situaţii limitele
maxime admise pentru reziduurile de pesticide au fost respectate.
Astfel, la nivel naţional, din numărul total de probe analizate de
4.237 fructe, nuci şi legume, într-un procent de 61,88% din probe
nu au fost depistate reziduuri de pesticide, iar pentru 36,46% din
probe au fost înregistrate reziduuri de pesticide sub limita
maximă admisă. Restul probelor în procent de 1,66% au fost
declarate neconforme (limitele maxime admise de reziduuri de
pesticide depăşite). Rata neconformităţilor identificată în
România, conform raportului menţionat, se încadrează în rata
depăşirii limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide de la
nivelul statelor membre din Uniunea Europeană care este de
4,1%”, au transmis pentru Gândul.info reprezentanţii ANSVSA.

Gândul.info: Domnule doctor Ciuhodaru, cum se vede de

la Bruxelles/Strasbourg problema creşterii incidenţei
cancerelor digestive, puse de unii inclusiv pe seama
majorării semnificative a cantităţilor de pesticide
ingerate de români?

Tudor Ciuhodaru: Eu am cerut un raport al comisiilor de

cercetare de la Parlamentul European, pentru a vedea care este
incidenţa cancerelor. Nu am date statistice şi ştiţi foarte bine cum
raportează România aceste informaţii. De asemenea, eu nu mă
pot baza pe date superficiale. Am solicitat Comisiei ENVI să-mi
stabilească priorităţi şi riscuri pe acest domeniu şi să-mi
transmită o statistică, apropo de aceste afecţiuni.

Ca o paralelă, cei care sunt cei mai preocupaţi de aceste probleme

sunt americanii. Ei incriminează tot ce reprezintă risc cancerigen,
perturbatori endocrini etc. (temă importantă şi pentru Comisia
ENVI din Parlamentul European).

Ei spun, cel puţin pe această zonă de perturbatori endocrini, că

afecţiunile generate de aceştia sunt în continuă creştere. De aici
apar tot felul de probleme de fertilitate, hormonale, de risc de a
dezvolta secundar diverse cancere şi chiar sunt interesat să facem
o astfel de reglementare.

Nu putem trăi sub o cupolă de sticlă şi, din păcate, facem

reglementări care se aplică doar pentru ţările europene. Şi aici, o
parte din ele au interzis, altele n-au interzis, dar produse de
import au şi nu este nicio problemă.

Trebuie găsită o politică unitară, dacă tot se vorbeşte de verde, de

Green Deal, despre ce bine va fi pentru sănătate. Să ştiţi că, din
punctul acesta de vedere, văd această dorinţă a Uniunii Europene
ca pe o oportunitate pentru a găsi pe lanţul alimentar, de la
producător până la consumator, o variantă cât mai sănătoasă
pentru fiecare dintre noi.

Gândul.info: Consideraţi că în România se (mai)

respectă limitele atunci când vorbim de doze, de
utilizarea responsabilă a pesticidelor?

Tudor Ciuhodaru: Noi avem o legislaţie care derivă mai mult

sau mai puţin din directivele europene. Eu am nişte semne de
întrebare pe care le aveţi şi dumneavoastră, şi anume cine şi cât
dozează, cine cum verifică şi cine cum aplică.

Dacă ne uităm pe rapoarte, ele par în regulă la noi în ţară. Cine

pune însă în practică normativele în vigoare? Cine măsoară
cantităţile de pesticide utilizate în fermele româneşti? Fie ele mici,
medii sau mari? Cum le măsoară, cum funcţionează controalele şi,
mai ales, cine îi evaluează pe evaluatori?

Gândul.info: Insistăm cu întrebarea cu privire la

creşterea incidenţei cancerelor digestive. S-a majorat
sau aceasta în ceea ce ne priveşte?

Tudor Ciuhodaru: A crescut nu numai incidenţa cancerelor

digestive, cât şi cea a cancerelor tiroidiene. Avem o problemă reală
de sănătate publică. În ultima decadă şi chiar accelerat în ultimii
ani, pe fondul folosirii intensive a pesticidelor, în afară de
problemele de ecologie şi de mediu, le avem pe cele de sănătate
publică, şi anume creşterea incidenţei cancerelor digestive,
creşterea incidenţelor pacienţilor cu tulburări hormonale legate
de aceşti perturbatori endocrini. O a treia chestie, deloc de
neglijat, creşte incidenţa reacţiilor alergice şi a dermatitelor de
contact.

Gândul.info: Cum facem cu cireşele cu imazalil? Le

„curăţăm” de coajă? Şi la citrice ştim că sunt pericole.

Tudor Ciuhodaru: În afară de recomandările generale de

spălare a fructelor sub jet de apă, clătite între 30 şi 60 de secunde,
în primul rând ar trebui să verificăm de fiecare dată etichetarea ce
pesticid a fost folosit în tratarea fructelor. Ar trebui să fie
verificate foarte strict dozajele, astfel încât să corespundă măcar
celor de siguranţă admise în acest moment la nivel european.

Am însă mari rezerve că aceste norme sunt respectate cu stricteţe

de fiecare dată.

Mai mult, ce facem atunci când cireşele sunt tratate cu cocktailuri

de pesticide?

În raportul citat de mine, 98% din mostrele testate aveau între

două şi şase pesticide asociate. Interesant.
Pentru mine se mai ridică o problemă – nimeni nu spune ce se
întâmplă cu asocierile acestea de pesticide. Fiecare pesticid este
dat cu o doză maximă admisă, cu nişte limite de toleranţă, cu nişte
efecte secundare. Nu se spune nicăieri despre cocktailuri.
Potenţează? Agravează starea de boală? Se cumulează?

Aceste cocktailuri de pesticide sunt adevărate bombe chimice cu

efecte biologice.

Gândul.info: Când vine vorba despre informarea corectă

cu privire la cantitatea şi numărul pesticidelor folosite,
totul devine un subiect delicat, fie că este vorba despre
fructe şi legume produse în UE sau în ţări terţe.

Tudor Ciuhodaru: Eu sunt convins că sunt interese economice

majore. Asta nu înseamnă că nu pot încerca, măcar de acum
încolo, lucrurile riscante, periculoase, să fie date de-o parte sau
reglementate în aşa fel încât să fie un risc minim pentru sănătatea
noastră.

Gândul.info: Acest Pact Ecologic European cuprinde şi

măsuri în ceea ce priveşte utilizarea responsabilă a
pesticidelor. Corect?

Tudor Cihodaru: Este chiar un amendament pe care l-am

susţinut, în ceea ce priveşte utilizarea responsabilă a pesticidelor
şi a nu aproba lucruri noi în condiţiile în care nu sunt realizate
studii de risc.

Amendamentul pe care l-am susţinut a fost că orice nou produs

utilizat în agricultură sau care poate avea o influenţă asupra
mediului, să nu fie autorizat până în momentul în care sunt luate
toate precauţiile şi evaluările necesare, astfel încât să fim convinşi
că nu se întâmplă nimic nici pentru mediu şi nici pentru sănătatea
oamenilor.

Gândul.info: Sper să conştientizeze pericolul şi cei care

utilizează neresponsabil pesticide în tratamentul
fructelor şi legumelor.

Tudor Ciuhodaru: Unii dintre cei care utilizează pesticide

neresponsabil nu sunt educaţi prevenit, vor să facă profit din
agricultură cu orice preţ sau se tem că dacă nu folosesc îndeajuns,
pierd cultura. De aceea, în acest context vrem să venim cu nişte
măsuri economice de suport, de a găsi nişte facilităţi fiscale,
eventual pe aceste fonduri de coeziune sau pe Fondul pentru
Tranziţie Justă în valoare de 100 de miliarde de euro. Cei care
utilizează pesticide corect, conform normelor, şi dezvoltă o
agricultură cât mai apropiată de respectarea mediului şi a
sănătăţii publice să fie recompensaţi.
Gândul.info: Aţi tratat vreodată vreun caz de intoxicaţii
mici, medii sau severe cu pesticide?

Tudor Ciuhodaru: Bineînţeles. Noi, când ne confruntăm cu

intoxicaţii acute exogene cu pesticide, avem cam două contexte. În
primă instanţă vorbim de cel ocupaţional şi, în general, acesta este
accident de muncă. Apoi este contextul accidental, iar aici vorbim
de două variante, şi anume intoxicaţia voluntară (suicid) sau
confundarea recipientelor şi ingerarea produsului. Şi aici vorbim
de normele de siguranţă, de securitate, de folosire etc.

Simptomatologia este zgomotoasă. Ea depinde de calea de intrare

şi de doză. Una este când pesticidul este inhalat şi predomină
funcţia respiratorie majoră, iar alta când acesta este ingerat. Aici
vorbim de greţuri, vărsături, dureri abdominale, diaree. Pot
apărea fenomene toxice şi la nivel tegumentar.

Trebuie specificat aici că am avut cazuistică nu că o anumită

persoană ar fi consumat 100 de cireşe, ci pe manipularea
accidentală sau suicid.

În final, le transmit celor care „pun mâna” pe imazalil că sunt

expuşi profesional. De aceea, se recomandă ca aceia care
manevrează manual cantităţi mari de citrice să poarte mănuşi
etanşe de cauciuc, pentru că imazalilul este liposolubil, el trece
prin piele.