Prevenire Cancer

Prima Pagina
Plante
Remedii
Retete
Terapii
Carti
Profilaxie,
performanta
si tratament
cu produse
naturiste
profesionale
Avantajele
terapiilor cu
produse
naturiste
CaliVita
Uz profilactic
Performanta
fizica
Performante
intelectuale
Viata sexuala
armonioasa
Afectiuni si
tratamente
CONSULTATII
online
Catalog de
produse
Index de
plante si
nutrienti
Avize si
certificari
Marturii de
la
consumatori
Articole
Carti Gratuite
Cursuri Gratis
Lista discutii
Ziar electronic
Cauta
Sanatate, energie, echilibru si optimism
cu ajutorul produselor naturale de ultima generatie
ale companiei CaliVita International
Cauzele favorizante ale aparitiei cancerului si
posibilitati de combatere a acestuia

Principalii factori raspunzatori pentru producerea
cancerului sunt:
1. Combinarea radiatiilor naturale sau artificiale cu alte
efecte daunatoare.
2. Substantele chimice ingerate. Ele isi exercita efectul
cancerigen in special prin legarea de ADN-ul celulelor,
desi s-a probat si legatura cu ARN-ul si cu o serie de
enzime sau cu alte proteine care implicand genele
declanseaza modificari celulare. Neoplasmele induse
de agenti chimici sunt mai putin antigenice decat cele
induse virotic.
Substantele chimice cancerigene:
a) naturale: alfatoxina din contaminarea
conservelor cu Aspergillus-Flav provoaca
cancer hepatic (Isvoranu - Genetica);
b) medicamente: antimitotice, cloramfenicol.
c) culturale" din:
- bauturi alcoolice (cancer la esofag,
adenocarcinom hepatic);
- fum de tigara, fum industrial, gaze de
esapament ce contin hidrocarburi policiclice
care dau cancerul bronhiilor;
d) industriale:
- coloranti (cancer la vezica);
- conservanti si aditive la mezeluri, ca nitriti
si nitrozamina daca sunt in cantitati mari;
- solventii benzolici provoaca leucemie;
- uleiurile minerale sunt oncogene.
O atentie aparte trebuie acordata pericolului pe care-l
reprezinta legumele din anumite magazine si piete - pe
http://www.terapii-naturiste.com
Page 1 / 72
Copyright 2011, Dan Paunescu
Articole
despre produse
COMANDA
online
Evolutia
conceptului de
sanatate
Surse de
vitalitate
Echilibrul
energetic al
corpului
Terapia
naturala
psiho-cauzala
Oportunitate
de viata si
cariera
Dezvoltare
personala
Afacerea
internationala
CaliVita
Suport si
colaborare
care noi le consideram salvatoare - devenite otravitoare
din cauza folosirii fara discernamant de catre
producatori a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor.
Specialistii din agrochimie au facut un studiu din care a
reiesit micsorarea sperantei de viata, in special in
Bucuresti, cu 10 ani (laboratorul de cercetari al ICPA -
Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie).
Bucurestiul este foarte afectat de poluarea determinata
de traficul rutier si activitatea industriala, iar gradinarii
din jurul metropolei folosesc multe substante chimice in
culturile agricole. In partea sud-estica a Bucurestiului
continutul de nitrati (combinatii ale azotului) depasesc
de 6 ori continutul normal din sol, de 3 ori continutul
maxim admis pentru legume si de peste 10 ori
concentratia max. admisa in apa potabila.
O persoana care consuma zilnic castraveti, varza,
morcovi, tomate si cartofi din aceste gradini ingereaza
de 5,2 ori mai multi nitrati/zi decat limita maxim admisa.
Cei mai periculosi sunt castravetii care depasesc de 2
ori limita maxim admisa. Varza si morcovii au cu 50%
mai mult azotat decat limita maxim admisa. Aceasta
duce la cancer gastric, dereglari cardiovasculare si ale
glandei tiroide. La copii, aceasta poate duce la moarte
(ca in jud. Braila si Teleorman) sau la malformatii
congenitale al nou-nascutilor.
Poluarea se intinde aproape in toata tara. Din
Giurgiu si Calarasi pana la Sibiu, solurile au fost
impregnate cu insecticide de tip HCH si DDT. In sol,
concentratia lor depaseste de 40 de ori limita maxim
admisa. Concentratii mari sunt in marar (de 4,6 ori),
leustean (de 9 ori), salata (de 4,8 ori), varza (de 8,8
ori). DDT-ul este o otrava care distruge celula
nervoasa. Va trebui sa apara cat mai repede o lege a
alimentului" care sa includa analiza alimentelor
vegetale din piete. Acest control sanitar-vegetal este
absolut necesar in regim de urgenta.
Aerul este curatat de ploi, dar apa ajunge in sol iar
impuritatile intra in circuitul biologic si ajung prin
alimente la noi. La Valea Calugareasca, contaminarea
pamantului cu fluor a dus la boala numita fluoroza
(caderea dintilor, distrugerea sistemului osos). Doua
sute de mii de hectare din tara sunt contaminate cu titei
si apa sarata iar poluarea chimica se extinde pe noua
sute de mii de hectare.
3. Infectii virale: virus oncogen cu ADN: virusul
Papiloma care provoaca veruci, adeno-viroze, hepatic
(Eptein-Barr); virus oncogen cu ARN, care sunt la
Page 2 / 72
originea sarcoamelor, limfoamelor.
4. Anumiti hormoni, in special estrogenii, sunt
favorizanti pentru procesele neoplazice.
5. A nu se consuma cereale mucegaite deoarece, asa
cum afirma si dr. V. Faur, exista riscul infestarii cu
alfatoxine care induc cancerul. Porumbul este cel mai
vulnerabil la contaminare cu alfatoxine, urmat de grau.
6. Un alt factor care favorizeaza aparitia cancerului este
deficitul de vitamine (in special riboflavina = B2).
7. Sa se acorde importanta si pozitiei locului de dormit
si de lucru caci, daca exista zone de turbulenta unde
sunt plasate intersectiile liniilor de forta ale radiatiilor
pamantului (asa numitele benzi geo-stationare) va
trebui sa se aiba grija ca nici o parte a corpului sa nu
se intersecteze cu ele timp mai indelungat. Dincolo de
evitarea lor, mentionam ca directia buna de dormit este
cu capul la nord, picioarele la sud, sau capul la vest,
picioarele la est.
Dintre produsele naturiste CaliVita cu o puternica
actiune anticancerigena recomandam: SharkAid
(cartilaj de rechin), Noni (extract de Morinda Citrofilia),
Zen Thonic (extract de Garcinia Mangostana si
combinatie brevetata de fructe), Ocean 21 (combinatie
brevetata de alge marine), Culevit (combinatie
anticancerigena de vitamine si minerale).
Inapoi la pagina generica a sectiunii Articole
Despre Produse
[Plante] [Remedii] [Retete] [Terapii] [Produse] [Carti] [Harta site]

COPYRIGHT 2003 - 2009 - Dan Paunescu. Toate drepturile
rezervate.
Acest site este gazduit de Domenii-web.com
Page 3 / 72
Cancerul apartatului genital
In cazul cancerului aparatului genital, se executa toate instructiunile recomandate. Tratamentul total
dureaza un an, aceasta fiind perioada standard a tratamentului, in cazul tuturor cancerelor.
Rusinea si neincrederea in propria persoana au dus multe femei la moarte. Orice sangerare in regiunea
genitala, in afara ciclului menstrual, ca si secretiile anormale, trebuie sa va atraga atentia. Prezentarea de
urgenta la medicul specialist, pentru depistarea unui eventual cancer, cat timp acesta se gaseste in stadiu
incipient, este obligatorie. Deoarece se stie ca boala canceroasa nu se vindeca pe cale alopata, dupa
fixarea diagnosticului, trebuie sa cautam remediile naturale care vindeca boala, revigoreaza organismul
si redau bucuria de a trai.
In general, cancerul organelor genitale se vindeca in 7-12 luni. in cazul cancerului de col uterin, rana pe
care o constata medicul ginecolog se vindeca in 42-45 zile, prin remedii pur naturale.
La consultatiile efectuate de medicul ginecolog, dupa cele 45 de zile de tratament naturist, medicul va
constata vindecarea ranii colului uterin (doar in cazurile mai grave, vor ramine urme vizibile ale
ulceratiei).
Atunci cand medicul specialist ii spune bolnavei ca nu mai are nici o urma de rana, tentatia de
intrerupere a tratamentului naturist este foarte mare. Totusi, tratamentul trebuie urmat in continuare,
timp de 7 luni, regim fara carne, si apoi, pana la un an, fara regim, deoarece celulele canceroase nu sunt
localizate doar in ranile vizibile (acele "pete sidefii"), ci si in tesutul colului uterin. In aceeasi situatie
dificila se afla toate organele afectate de cancer. In urma examinarii epidermei colului uterin, medicul
ginecolog spune adevarul. Intr-adevar, produsele naturale au o capacitate de vindecare uriasa. Insa, dupa
45 de zile de tratament, numai epiderma este vindecata, nu si tesuturile interioare, care, in continuare,
contin celule canceroase.
Asadar, pentru totala vindecare a cancerului, este necesar sa se continue tratamentul, inca cel putin 7
luni. In cele 7 luni, celulele canceroase vor fi inlocuite cu altele noi, sanatoase.
Tratamentul de vindecare a cancerului cere "mici sacrificii" (regim alimentar sever, clisme, bai, spalaturi
etc.), dar sanatatea noastra valoreaza mai mult decat orice. Persoanele care intr-adevar doresc sa-si
recapete sanatatea, vor urma tratamentul si regimul, oricat de stricte ar fi.
Masuri de prevenire a cancerului genital
Trebuie sa observam atent orice modificare a mucoasei vaginale, aparitia de plagi leucoplazice, de
ulceratii sau excrescente. In cazul in care bolnava are hemoragii, infuziile recomandate opresc pe loc
hemoragia, provocind bolnavei dureri abdominale ingrozitoare. Pentru inlaturarea durerilor, se
macereaza la rece, timp de 12 ore, 6 linguri cu varf de vasc si 1,5 litri de apa distilata. Preparatul se
pune, dupa 12 ore, pe o sursa de foc, pana cand da in fierbere. Se pastreaza 15-20 de minute, apoi se
filtreaza. Se administreaza 12 ml, de 3 ori pe zi.
Aceasta infuzie este intrebuintata pentru eliminarea "cheagurilor" rezultate din hemoragie. De
asemenea, ajuta la disparitia durerilor abdominale. Daca bolnava este hipertensiva, ea poate continua
tratamentul cu aceasta infuzie timp de un an (vascul fiind un bun anticanceros si antihipertensiv).
Cancerul de col uterin
Neoplasmul de col uterin survine de obicei pe leziuni cronice displazice, vechi cicatrici, ulceratii, plagi
albe sidefii, inflamatii cronice ale colului uterin. De asemenea, poate aparea in urma unor accidente sau
in urma inceperii prea de timpuriu a vietii sexuale. Manevrele necorespunzatoare, igiena sexuala
defectuoasa, consumul de carne si grasimi animale, obezitatea, pot si ele contribui la instalarea bolii.
Infuzie intern: trifoi rosu flori 40 g, vasc 25 g, tuia 10 g, coada soricelului 25 g, marul lupului 1 g.
Cancerul de corp uterin
Infuzie intern: urzica moarta alba 20 g, coada calului 20 g, vasc 10 g, trifoi rosu 25 g, coada soricelului
20 g.
Infuzie extern: curpen de camp frunze 20 g, trifoi rosu 40 g, degetel galben 1 frunza, coada soricelului
Page 4 / 72
20 g, marul lupului 3 g, tataneasa 20 g, hamei 10 g, linarita 10 g, stejar scoarta 50 g.
Dureri uterine (in cancer uterin)
Infuzie intern: musetel 20 g, brusture 20 g, lacramioara 10 g, urzica frunze 10 g, trifoi rosu 50g.
Noduli la san
Infuzie intern: banutel 10 g, turita mare 10 g, visc 20 g, nalba mare 10 g, linarita 10 g, marul lupului 1 g,
ghintura 5 g, patrunjel 10 g, galbenele 40 g.
Noduli axilari (sub brat)
Infuzie intern: ghintura 5 g, maghiran 10 g, turita mare 10 g. In cazul nodulilor la san si axilari, se poate
aplica, trei nopti la rand, urmatoarea cataplasma, care are o mare eficienta: 100 g faina de in, 50 g faina
de seminte de patlagina, 50 g seminte de schinduf, 200 ml ulei de floarea soarelui sau de porumb. Se
pune uleiul la incalzit si cand da in fierbere, se amesteca cu celelalte ingrediente, pana cand se obtine un
adevarat aluat. Se aplica 3 nopti la rind (nu se va scoate cataplasma pina dimineata). Aceasta cataplasma
este eficenta si in cazul cancerului mamar.
Cancerul hepatic
Infuzie intern: rostopasca 25 g, pedicuta 10 g, papadie 20 g, galbenele 10 g, coada soricelului 10 g,
urzica 20 g, cicoare radacina 30 g. Extern, in regiunea ficatului, pe tot abdomenul, in asa fel incat sa
cuprinda si splina, se aplica cataplasma de plante (vezi cataplasme) si comprese.
Cancerul splinei
Infuzie intern: urzica moarta alba 20 g, turita mare 10 g, patrunjel de camp 10 g, floarea soarelui petale
10 g, coada calului 30 g, traista ciobanului 20 g.
Alaturi de aceasta infuzie, se administreaza zilnic 500 ml de infuzie, preparata din amestec egal de
armurariu si pedicuta. Tratamentul dureaza 8-12 luni. Dupa prima faza a tratamentului, in lunile a 3-a, a
4-a si a 5-a, se consuma 80 de grame seminte de floarea soarelui, de 2 ori pe zi.
Cancerul pancreatic
Infuzie intern: lichen de piatra 10 g, urzica 10 g, rostopasca 5 g, pelin 5 g, papadie 20 g, cicoare radacina
15 g, anason 10 g, armurariu 10 g, pedicuta 10 g.
Cancerul laringian
Apare in special la fumatori, la cei iradiati, intoxicati cu substante chimice, ori in caz de raceli repetate
si fortari ale vocii. Infuzie intern: arnica flori 5 g, turita mare 10 g, nalba mare radacina 10 g, salvie 5 g,
sanziene galbene 30 g, patrunjel de camp (toata planta) 10 g, marul lupului 1 g, rostopasca 5 g, sulfina
20 g.
Cancerul gastric
Infuzie intern: coada soricelului 10 g, galbenele 10 g, tataneasa 2 g, rostopasca 10 g, pelin 5 g, papadie
radacina 10 g, urzica 20 g, patlagina ingusta 20 g, trifoi rosu 10 g, marul lupului 1 g, degetel galben 0,1
g/zi.
Tratamentul cu degetel dureaza 5 zile, apoi se scoate din componenta retetei, care va continua doar cu
restul plantelor ce alcatuiesc reteta.
Fibromul uterin
Infuzie intern: galbenele 10 g, cretisoara 10 g, nalba mare 10 g, maghiran 10 g, turita mare 10 g,
brusture 10 g, vanilie salbatica (inclusiv radacina) 10 g. Se aplica cataplasma o data pe luna si spalatura
vaginala pana la vindecare. In caz de hemoragie, se macereaza plantele, apoi se infuzeaza. Pe linga
Page 5 / 72
aceasta infuzie, se foloseste si infuzia sau decoctul de vasc (vezi cancerul uterin).
Adenomul de prostata
Infuzie intern: vasc 10 g, pufulita cu flori mici 20 g, urzica moarta alba flori 20 g.
Chistul ovarian Infuzie intern: coada soricelului 10 g, traista ciobanului 10 g, visc 10 g, urzica moarta
alba 20 g, marul lupului 1 g.
Cancerul bronho-pulmonar
Tusea prelungita, expectoratia cu sange, oboseala, scaderea in greutate (in cazul persoanelor mai in
varsta de 40 de ani si a fumatorilor cronici) sunt simptome care necesita prezentarea la medicul de
specialitate.
Infuzie intern: visc 10 g, coada calului 20 g, lichen de piatra 10 g, coada soricelului 10 g, trifoi rosu 10
g, tataneasa 10 g, hamei 10 g, turita mare 10 g, patlagina ingusta 5 g, marul lupului 2 g.
Cancerul de prostata
Se manifesta ca hematurie (urina cu sange) sau dureri in regiunea genitala. In cazul acestor simptome,
bolnavul trebuie sa se prezinte imediat la medicul urolog.
Infuzie intern: coada soricelului 10 g, marul lupului 1 g, degetel galben 0,1 g/zi, urzica moarta alba flori
20 g, pufulita cu flori mici 20 g, linarita 10 g, bulbuci de munte 2 g, tataneasa 20 g.
Atentie! Degetelul galben trebuie cantarit in laboratoare farmaceutice, deoarece este toxic!
Infuzie extern: curpen frunze 10 g, linarita 10 g, scai vanat 10 g, porumbar flori 15 g, coada soricelului
10 g, trifoi rosu flori 35 g, urzica moarta alba flori 15 g, tataneasa 20 g, galbenele 30 g.
Se fac 2 clisme si 2 bai de sezut zilnic. Clisma se face doar in primele 2 luni, iar baile de sezut pina la
vindecare. De la inceputul lunii a 3-a, pina la sfirsitul lunii a 6-a, se consuma zilnic 60 g seminte
decorticate de dovleac, de 2 ori pe zi (120 g).
Cancerul ovarian
Semnele care insotesc aceasta boala sunt: dureri mari, dureri vagi de abdomen, jena, balonari dupa
mese, dureri de picioare sau de maini, cu arsuri, calduri in regiunea abdominala si genitala, dureri de
cap, greturi, dureri de san, ciclu menstrual dereglat, intepaturi in tot corpul, dureri musculare.
Infuzie intern: galbenele 10 g, urzica 40 g, traista ciobanului 10 g, visc 25 g, coada soricelului 20 g,
marul lupului 1 g, linarita 10 g, urzica moarta alba flori 20 g.
Page 6 / 72
CANCERUL
Principala cale de lupt mpotriva bolii canceroase rmne, cel putin pn la
gsirea remediului, prevenirea acesteia, iar un rol important l are
alimentatia. Industrializarea, poluarea, supraalimentatia, cresterea
consumului de alcool si tutun, sunt doar ctiva factori care au contribuit la
cresterea numrului de mbolnviri. Cancerul se caracterizeaz prin
dezvoltarea anarhic si continu a celulelor unui tesut, ceea ce duce la
formarea unei tumori. Aceste celule paraziteaz organismul, putnd migra n
diferite zone ale corpului, fie pe cale sanguin fie limfatic. Fiecare organism
reactioneaz la boal diferit, acest lucru fcnd aplicarea unui tratament
general valabil ca fiind foarte greoaie. Alimentatia este recunoscut ca fiind
un factor extrem de important n prevenirea si tratarea cancerului. n primul
rnd trebuie exclusi factorii de risc, cum ar fi alcoolul, tutunul, expunerea
prelungit la radiatiile solare, respectarea normelor de securitate n
manipularea produselor cu risc, evitarea alimentelor grase.
VITAMINELE SI MINERALELE CU EFECT PROTECTOR
VITAMINA "A" SI BETA-CAROTENUL: prin consumarea alimentelor bogate n
aceste vitamine, scade riscul cancerului la plmni si esofag. Se gsesc n
ficat, uleiul de peste, lapte, unt, ou, legume verzi sau portocalii, fructe
galbene, cum ar fi caisele, piersicile, portocalele, lmile, grapefruitul,
precum si n cartofii noi.
VITAMINA "C": actioneaz ca antioxidant si contribuie la protectia A.D.N.-ului
celular. Se gseste mai ales n citrice, legume verzi.
VITAMINA "E": se gseste n vegetale, cereale, ou si are efect n
combaterea cancerului de esofag sau stomac.
SELENIUL: se afl n cereale, peste, alimente de origine marin, ceap, rosii,
broccoli si previne aparitia cancerului la sni, plmni, prostat, colon,
vezic urinar, ovare.
CALCIUL, MAGNEZIUL, ZINCUL, FIERUL, CUPRUL: au la rndul lor efecte
protectoare.
O diet sntoas este aceea care ofer toate mineralele si vitaminele, fibrele
si energia de care are nevoie organismul uman. Principalele caracteristici ar
fi: alimentatia cu putine grsimi, bogat n fibre, s nu contin zahr rafinat,
bogat n vitamine si minerale, bogat n lactate, vegetale, cereale, pine
integral, fructe si legume proaspete, fierte, coapte sau uscate, consumarea
nucilor si alunelor.
Se recomand s nu se consume alcool, cafea, tutun.
ALIMENTE CU PROPRIETTI ANTICANCERIGENE:
ALIMENTUL OBSERVATII
Morcovi, dovlecei Continut bogat n Beta-caroten
Pepene galben, spanac
Contin vitaminele A, C, multe fibre,
valoare caloric sczut
Varz
Scade riscul de cancer la colon si rect
precum si la stomac
Conopid, hrean, broccoli,
ridichi, telin, gulii
Bogate n carotenoide
Page 7 / 72
ALIMENTE CU POTENTIAL CANCERIGEN RIDICAT:
Slnina, conservele de carne, peste afumat: -contin nitrati aditivi, care pot
interactiona cu substante chimice din alimente si din organism, formnd
nitrozamine, compusi cu un ridicat potential cancerigen
Unt, margarin, maionez, ulei: -au continut caloric ridicat ; se recomand
consumarea acestora n proportie de 30 % din totalul caloriilor
Ficat, carne gras: -celulele cancerigene se acumuleaz n ficat si stratul
adipos
Tutun: -produce cancer la gur, laringe, esofag, pancreas, stomac, vezica
biliar, plmni
Alcool: -produce cancer la stomac, ficat, gur, esofag, laringe
Aditivii alimentari, colorantii si conservantii au potential cancerigen.
Ceap Contine hercetina
Ton, somon, sardine, macrou
Contin acizi grasi, ajut sistemul
imunitar
Trte de gru Contin fibre, previne cancerul de colon
Trte de porumb
Asigur protectia mpotriva agentilor
cancerigeni
Trte de orez si ovz La fel ca cele de mai sus
Alimente bogate n vitaminele A,
C, E si seleniu
Previn aparitia celulelor cancerigene
Page 8 / 72
Citeva remedii din plante pentru tratamentul cancerului hepatic
Cancerul ramine o boala grava care inspaiminta oamenii numai la auzul existentei acestei maladii.
Cancerul hepatic, ca tumora maligna, poate fi o faza evolutiva a cirozei hepatice. Dar tumorile maligne
ale ficatului pot rezulta si ca metastaze ale unui cancer gastric, intestinal, pancreatic, renal sau uterin.
O alta afectiune cu evolutie spre malignizare este chistul hidatic, datorat localizarii in ficat a
embrionului de Taenia echinococcus, parazit preluat de la ciine, pisica, vulpe sau lup. Parazitul ajunge
in intestinul uman, traverseaza peretele intestinal si patrunde in ficat prin vena porta. Se formeaza un
chist cu lichid incolor care mareste volumul ficatului, cu evolutie lenta spre cancer, intr-un interval de
circa 2-4 ani.
Simptomele de manifestare ale cancerului hepatic sint cresterea in volum a ficatului, senzatia de apasare
in zona, paloare icterica si slabire rapida a organismului.
In ultimele decenii au fost consemnate foarte multe cazuri cind tratamentele fitoterapeutice au dus atit la
stoparea bolii cit si la vindecarea ei, uneori cu rezultate miraculoase. Pentru tratarea acestei boli, prof.
dr. Constantin Milica, specialist in fitoterapie, recomanda utilizarea maceratului din rizomi de obligeana
(10 g pulbere la 250 ml alcool de 70 de grade, cu un timp de macerare de 10 zile), din care se iau 6
linguri/zi, la intervale de 1-2 ore. Remediul se amesteca in ceai. La fel de bune sint infuziile de
rostopasca (1/2 lingurita de planta uscata la 200 ml apa clocotita; 1 lingura la intervale de 3 ore), de
pedicuta (2-3 ceaiuri/zi, pe toata durata bolii), din muguri uscati si macinati de plop negru (1 lingura la
250 ml apa clocotita; 2-3 ceaiuri/zi), ceaiul de cimisir (decoct din 20 g frunze uscate la 250 ml apa;
cercetari recente au dovedit ca alcaloidul buxenina G are o actiune puternic inhibitoare in dezvoltarea
celulelor canceroase), ceaiul de captalan (decoct din 1 lingurita pulbere rizom la 250 ml apa; 2-3
ceaiuri/zi), sau ceaiul de tataneasa (1 lingurita pulbere din radacini uscate la 250 ml apa, se fierbe 20-30
de minute si se beau 3-4 ceaiuri/zi, avind actiune antimitotica, datorita continutului ridicat de alantoina).
Tot din tataneasa se poate prepara o tinctura din 40 g pulbere de radacini la 250 ml alcool de 70 de
grade. Se macereaza 7-10 zile, apoi se iau cite 10-20 de picaturi, de 3 ori/zi, inainte de mese. Pentru ca
alcoolul sa nu fie daunator ficatului, picaturile se amesteca in putin ceai cald.
Nu trebuie uitat viscul - frunze si ramuri tinere recoltate din coroana arborilor de foioase, conifere sau
fructiferi. Se prepara macerat din 2 lingurite frunze uscate si maruntite la 200 ml apa rece. Se lasa pentru
macerare la rece timp de 8 ore, se strecoara si se beau cite 2 cesti/zi, dintre care una seara, la culcare.
Pentru bolnavii de cancer hepatic se recomanda visc de stejar, iar pentru femei este indicat viscul de
mar.
In regimul alimentar specific acestei boli, se poate introduce salata sau sucul proaspat de nasturas
(Nasturtium officinale), in cantitate de 60-150 g/zi, indoit cu apa rece.
Page 9 / 72
Prima Pagina
Plante
Remedii
Retete
Terapii
Carti
Profilaxie,
performanta
si tratament
cu produse
naturiste
profesionale
Avantajele
terapiilor cu
produse
naturiste
CaliVita
Uz profilactic
Performanta
fizica
Performante
intelectuale
Viata sexuala
armonioasa
Afectiuni si
tratamente
CONSULTATII
online
Catalog de
produse
Index de
plante si
nutrienti
Avize si
certificari
Marturii de
la
consumatori
Articole
Carti Gratuite
Cursuri Gratis
Lista discutii
Ziar electronic
Cauta
Cartilajul de rechin - o arma absolut necesara in
vindecarea cancerului
Cancerul: un diagnostic care sperie pe oricine (barbat

sau femeie, tanar sau batran, bogat sau sarac). De ce?
Deoarece medicina alopata, la ora actuala, este
neputincioasa in fata unui cancer in stadii terminale (III
sau IV). Tot ce poate aceasta oferi in prezent, in
asemenea cazuri, este un tratament paleativ (si in nici
un caz unul curativ). Prin articolul de fata prezentam o
alternativa la acestea sau, daca nu, un remediu cel
putin complementar.
Foarte putini medici stiu insa cum actioneaza
cartilajul de rechin. Si anume, ca
ANTIANGIOGENETIC (de la "angio" = "vas de sange";
respectiv "genesis" = "formare"), adica este inhibata
formarea vascularizatiei din tumorile maligne solide
(primare sau metastaze), acestea fiind astfel lipsite de
aportul de oxigen si substante nutritive. Concluzia
fireasca este ca, la o doza bine stabilita, tumora
primara si metastazele pot fi oprite din evolutie, iar
sistemul imunitar isi va putea face treaba, adica sa
omoare celulele neoplazice, care oricum nu mai sunt
recunoscute ca "celule self". Nu mai spunem cat de
benefic ar fi ca acesta (sistemul imunitar) sa mai fie si
stimulat!
Putini oncologi recomanda acest produs bolnavilor
de cancer din Romania (posibil sub 1%). De ce? Este
foarte simplu: nici in facultatile de medicina din
Romania si nici in multe facultati de medicina din alte
tari nu se spune nimic despre "produsele naturiste" in
general, care nu sunt considerate medicamente, ci
suplimente "with no medical claims" (adica nu este voie
sa fie facute afirmatii medicale cu privire la utilizarea
acestora), dupa cum spun anumite voci din forurile de
avizare. Oare chiar asa sa fie?
Page 10 / 72
Articole
despre produse
COMANDA
online
Evolutia
conceptului de
sanatate
Surse de
vitalitate
Echilibrul
energetic al
corpului
Terapia
naturala
psiho-cauzala
Oportunitate
de viata si
cariera
Dezvoltare
personala
Afacerea
internationala
CaliVita
Suport si
colaborare
Prin utilizarea produselor naturiste pe baza de
cartilaj de rechin s-au obtinut in primul rand rezultate
spectaculoase in multe boli ce au ca suport
angiogeneza, precum: psoriazis, artroze, poliartrita
reumatoida, retinopatie diabetica. Cele mai
spectaculoase rezultate au fost consemnate in
reumatisme, prin efectul antiinflamator pe care il
exercita mucopolizaharidele care se afla in cartilajul de
rechin, alaturi de proteinele cu efect antiangiogenetic si
de sarurile fosfo-calcice.
Ce poate face insa produsul "Shark Aid" de la
CaliVita pentru bolnavii de cancer? Acesta ajuta la
orpirea neoformatiei nedorite de vase sanguine care
alimenteaza celulele canceroase si are o influenta
pozitiva asupra sistemului imunitar al organismului.
Doua intrebari la care trebuie sa dam si raspunsul:
1) De ce cartilaj? Pentru ca acesta este
unul dintre putinele tesuturi nevascularizate
(care se hraneste prin imbibatie de la
organele din jur) si care tocmai din cauza
proteinelor cu efect antiangiogenetic din
compozitie (substante active) manifesta un
efect antitumoral deosebit.
2) De ce de rechin? Pentru ca rechinul este
singurul animal care nu face cancer, datorita
faptului ca in cartilajul acestuia proteinele
antiangiogenetice sunt de peste 1000 de ori
mai bine reprezentate decat in cartilajul
oricarui mamifer. La aceasta concluzie a
ajuns dr. William Lane de la universitatea
din New Jersey. El este, de fapt, pionierul
tratamentului cancerului cu cartilaj de
rechin.
Dovezile cele mai palpabile pe care le poate observa
oricine si care vin in sprijinul celor afirmate mai sus sunt
doua la numar: 1) Rechinii au o morfologie
nemodificata de mai bine de 400 de milioane de ani,
ranile lor se vindeca extraordinar de repede si, mai
ales, nu fac cancer; 2) tesutul cartilaginos al rechinilor
este unul dintre putinele care nu este vascularizat,
tocmai datorita prezentei proteinelor antiangiogenetice
care inhiba multiplicarea prin diviziune a celulei
endoteliale.
Page 11 / 72
Concluzia este ca, administrat corespunzator, cartilajul
de rechin pur si in concentratie corespunzatoare inhiba
dezvoltarea retelei sanguine care asigura nutritia
tumorilor (si deci proliferarea lor), iar in plus, prin
glucidele din compozitie, cartilajul de rechin are efect
imunomodulator si antiinflamator.
Asist. Univ. Dr. Livius Tirnea, UMF "V. Babes" Timisoara
Despre Produse

rezervate.
Page 12 / 72
DIETA ANTICANCER
Vindecarea bolilor canceroase incepe prin schimbarea alimentatiei
Datorita dezvoltarii fara precedent a industriei farmaceutice si a fortei sale economice, medicina actuala trece prea usor peste
valoarea terapeutica a alimentelor naturale, desi insusi Hipocrat, parintele medicinii europene, spunea: "Hrana pe care o ma-
nanci sa-ti fie medicament".
Inca de la inceputul anilor '80, asa cum recunosc si Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si Organizatia Mondiala a
Agriculturii (FAO), numeroase cercetari au scos in evidenta influenta nefasta a unor produse alimentare in producerea
cancerului.
Sunt incriminate, in special, carnea si grasimile de origine animala, mezelurile, branzeturile grase si fermentate, margarina,
zaharul, conservantii si aditivii alimentari etc., care fie contin sub-stante toxice cancerigene, fie favorizeaza formarea unor
metaboliti chimici care initiaza si intretin carcinogenoza.
De aceea, astfel de alimente otravitoare nu trebuie consumate nici de bolnavi, dar nici de oamenii sanatosi, care tin sa-si
protejeze sanatatea, pentru ca ele inhiba functiile sistemului imunitar.
In schimb, in multe produse de origine vegetala s-a dovedit prezenta unor substante citostatice puternice.
Acum doi ani, la o conferinta desfasurata la Milano, presedintele Institutului Oncologic European, dr. Umberto Veronesi,
spunea: "S-a trecut la un nou mod de analiza si cercetare: in trecut, cautam sa identificam alimentele cancerigene, astazi
cautam sa aflam care sunt alimentele antitumorale si ce elemente de protectie contin".
Alimente anticancerigene
Dr. Joan Austoker, director al Cancer Research Campaign de la Oxford University, recomanda modificarea integrala a dietei:
"Exista dovezi concludente ca un aport crescut de fructe si legume crude protejeaza impotriva multor cancere, reducand riscul
de boala chiar cu doua treimi (66%).
1. Fibrele vegetale din cereale, morcovi, telina, sfecla rosie, varza (100-200 g/zi) au efect protector si vindecator in cancerul
gastric si in cancerul de colon.
Acest lucru a fost evidentiat de un studiu realizat in Belgia, de Albert J. Tuyns.
Un alt studiu efectuat in SUA a aratat, de asemenea, ca un minimum de 40 g fibre pe zi, in conditiile eliminarii consumului de
grasimi, previne instalarea cancerului mamar si al celui genital la femei.
Fibrele vegetale absorb toxinele hidrosolubile si contribuie la eliminarea lor din organism.
2. Vitamina C naturala din sucul unei lamai, din 100 g patrunjel tocat sau dintr-un kilogram de mere s-a dovedit ca are efecte
stimulatoare asupra sistemului imunitar si actioneaza ca bioantioxidant hidrosolubil cu rol in distrugerea celulelor tumorale.
3. Retinoizii si colorantii rosii (Betacianine) din 200 ml suc de morcovi, 100 ml suc de telina, 400 ml suc de sfecla rosie, 50 g
fructe de padure (catina, afine, coacaze negre), dar si din alte legume si fructe, au dat rezultate foarte bune in cancerul de
piele, pulmonar, intestinal, in cel al vezicii urinare si chiar in cazurile de metastaza osoasa.
Dupa cercetari de ultima ora, retinoizii s-au dovedit a fi substante citostatice foarte puternice, care reduc capacitatea de
diviziune a celulelor, fortand celulele tumorale sa-si reia functia de origine.
4. Usturoiul poate fi o mare speranta pentru multi bolnavi de cancer aflati in suferinta. In 1996, un grup de cercetatori
americani, in urma unor studii laborioase publicate in jurnalul "New York Times", au reusit sa demonstreze ca: "Usturoiul da
bune rezultate in tratarea cancerului de plamani. Doar 10 micrograme de Dialil Trisulfida (DATS), substanta pusa in evidenta
in usturoi, pot incetini cu 47% dezvoltarea celulelor canceroase in plamani, iar 100 micrograme de DATS distrug total aceste
celule tumorale".
Observatii anterioare au aratat ca alte doua substante care se gasesc in usturoi - S-alicistina (SAC) si Dialil Disulfida (DADS)
- dau bune rezultate si in tratamentul altor tumori maligne. In plus, contine si arsenic, care este citostatic si stabilizeaza
efectele retinoizilor.
Efectele antitumorale ale usturoiului sunt cunoscute inca din medicina romana sau cea egipteana, dar iata ca acum
cercetarea stiintifica moderna de laborator innobileaza si confirma aceste cunostinte, ce apartin istoriei medicinii. Indicatia
terapeutica este ca persoanele interesate sa consume 10-15 g usturoi/zi (echivalentul a 2-3 catei de marime mijlocie).
5. Polenul este administrat sub forma de pulbere in proportie de 30-40 g/zi (sau in asociere cu fructe de catina).
Prin bogatia sa remarcabila in substante vitale este cel mai eficient fortifiant si regenerator al organismului, iar prin unele
substante ca rutina (sau galben vegetal 17 mg%) contribuie activ la resorbtia tumorala.
6. Laptele de capra, spre deosebire de laptele de vaca, contine un acid organic puternic care s-a demonstrat ca opreste
evolutia cancerului aflat in stadiul incipient, dar are efecte benefice si in unele cazuri terminale, cu metastaza osoasa.
In tratamentul bolnavilor de cancer, laptele de capra se poate consuma in reprize scurte de 2-3 zile, alternand cu perioade de
dezintoxicare (regimul Oshawa).
7. Cerealele, in special graul si hrisca, actioneaza similar medicamentelor antioxidante, antitumorale, iar pe de alta parte ele
reprezinta si o baza nutritiva excelenta, fara toxine si usor de digerat. Se pot consuma sub forma de fulgi (musli), terci, fierte
Page 13 / 72
sau chiar crude (hrisca inmuiata in apa doua ore), simple sau in asociere cu sucurile de legume si fructe.
In functie de fiecare caz in parte, medicul curant poate recomanda si alte alimente: urzici, spanac, patrunjel, broccoli, varza,
mere etc., respectandu-se insa cu strictete principiul dezintoxicarii.
Experientele efectuate pe animalele carora li s-a provocat un cancer artificial si care au fost tratate cu sucuri din legume si
fructe, au demonstrat clar oprirea evolutiei tumorii canceroase.
Pe de alta parte, se stie ca la popoarele vegetariene, cancerul este aproape necunoscut.
Dr. Seeger considera ca aceste efecte vindecatoare se datoreaza compozitiei chimice a legumelor, fructelor si cerealelor (si in
special limfocitelor T-killer), care activeaza sistemul imunitar deficitar in cancer.
Alte cercetari au relevat ca astfel de alimente imbunatatesc respiratia celulara a tesutului sanatos din jurul tumorii,
autolimitand astfel extinderea acesteia.
- Prin astfel de retete si asociatii alimentare, dr. Max Gerson, considerat un geniu in medicina, a tratat in SUA timp de 30 de
ani sute de cazuri de cancer.
In lucrarea sa "Terapia cancerului", aparuta si la noi in tara, acest proeminent reprezentant al medicinii naturiste publica peste
50 de cazuri de cancer avansat, bine documentate medical, preluate si vindecate de el chiar din faza de metastaza (cand
medicina clasica de obicei considera ca nu se mai poate face nimic).
- In Danemarca, doctorita Kristina Nolfi, care ea insasi a avut cancer la san, trateaza de mai multi ani, cu succes, bolnavii de
cancer, folosind ca terapie exclusiv o hrana bazata pe cruditati.
Ea este de asemenea autoarea unei carti in care prezinta lumii mondiale intreaga sa experienta in legatura cu cancerul.
- Prof. dr. Werner Zoel din Germania este seful unei clinici de recuperare.
Pe baza unor cercetari realizate timp de 30 de ani la patul bolnavului si verificate in laborator, el a descoperit ca in cancer se
produce o imbolnavire a intregului organism, iar cel mai eficient tratament este alimentatia.
El a observat chiar o inrautatire semnificativa a starii pacientilor in urma unor abateri nutritionale de la dieta de vindecare
prescrisa de el sau chiar la administrarea perfuziilor cu solutia de glucoza.
De altfel, multe persoane bolnave de cancer prezinta inapetenta (lipsa poftei de mancare) si chiar o repulsie instinctiva fata de
carne, continuand totusi sa o consume pentru ca asa le-a recomandat... medicul oncolog.
Cu toate acestea, un studiu realizat in SUA a relevat in mod uluitor faptul ca maimutele care au fost hranite cu carne si
mancare obisnuita de spital au facut cancer in decurs de doar un an de zile.
In acest caz, multi oameni se vor intreba, pe buna dreptate: "De ce spitalele si medicii oncologi nu recomanda o alimentatie
naturala adecvata?".
La aceasta intrebare, raspunde foarte bine dr. med. Schulz-Friese, citam: "In spitale exista o bucatarie dependenta de
administratie si doar foarte putini medici au si cunostinte temeinice de dieta.
Pana acum, ea practic nici nu era studiata ca un domeniu aparte in Facultatea de Medicina.
Respingerea in bloc de catre oncologi a dietei anticancerigene se bazeaza in mare parte pe idei preconcepute, izvorate din
indoiala, pe ignorarea cercetarilor stiintifice in domeniu, ca si pe lipsa experientei necesare operarii cu aceste metode".
Pe de alta parte, multi medici din Romania considera ca este injositor si "rusinos" pentru ei sa administreze grau, varza sau
sfecla rosie etc., pe care le considera intr-un mod prostesc "leacuri babesti".
Page 14 / 72
1
PARTEA
CAPITOLUL 1
DEFINIIA, EPIDEMIOLOGIA I ETIOLOGIA CANCERULUI
DEFINIIE
Cancerul( tumor malign) este o mas anormal de esut, a crei cretere n exces i
far coordonare fa de esututitrle normale persist i dup dispariia stzimulilor care au
declanat-o.
Termenul de cancer i are originea n limba greac, karkinos- crab, rac, termen care red n
mod sugestiv aspectul morfologic al tumorilor maligne. Acestea prezint prelungiri n esuturile din jur
i au circulaie colateral adiacent.
Cancerul esta un termen generic pentru un numr mare de afeciuni cu origine, mecanisme
de apariie, evoluie diferite, dar care au ca element comun proliferarea celular necontrolat, evoluia
local i la distan ce duc inevitabil, n absena tratamentului, la moartea pacientului.
1.2 EPIDEMIOLOGIE
Epidemiologia cancerului are la baz studiul morbiditii i mortalitii prin aceast afeciune, i
urmrete identificarea tuturor factorilor implicai n apariia bolii, avnd rol n: elucidarea
mecanismelor de producere a bolii, combaterea i prevenirea bolii maligne.
Epidemiologia se bazeaz pe datele furnizate de catre medici registrului naional de cancer,
depinde de calitatea actului medical i de capacitatea de organizare informaional a sistemului
medical naional. Declararea obligatorie a cazurilor de cancer s-a nceput n ara noastr abia din
1981.
Pe plan mondial, morbiditatea prin cancer este n cretere i reprezint a doua cauz de
deces dup bolile cardiovasculare. Mortalitatea prin cancer este cea mai mare n Asia, urmeaz n
ordine Europa, America de Nord, America Latina i Africa.
1.2.1. Indicii epidemiologici ai cancerului utilizai sunt:
Incidena( morbiditatea) se bazeaz pe datele oferite de registrul de cancer i
reprezintproporia de cazuri noi de cancer la 100000 persoane/an.
Incidena bolii este n cretere fa de anii trecui(133,7/100000 de locuitori pentru anul 1989
la 191,8 /100000 de locuitori pentru anul 1992).
Fa de incidena actual se prognozeaz o dublare a acesteia pn n 2011.
Se impune un program naional de prevenire a acestei boli printr-o educaie sanitar
corespunztoare, aplicarea metodelor de screening pentru anumite cancere( cancer de col uterin,
cancer mamar, cancer de prostat, etc) i msuri pentru depistarea precoce a acestei boli.
Mortalitatea reprezint numrul deceselor prin cancer la 100000 persoane/an i se
bazeaz pe studiul certificatelor de deces. Mortalitate prin cancer ocup locul 2 la noi n ar, fiind n
continu cretere fa de anii trecui.
Mortalitatea prin cancer este mai mare la brbai, precum i la persoanele peste 65 de ani.
Se constat o cretere a mortalitii att la brbai ct i la femei la grupele de vrst ntre 35-
64 ani.
Prevalena reprezint ponderea unei boli ntr-o comunitate fiind numrul total de cazuri noi
i cunoscute de cancer la un moment dat, raportate la 100000 de locuitori.
Prevalena crete cu incidena i durata boli, i scade cu mortalitatea i curabilitatea.
n prezent sunt n eviden 320.000 de bolnavi de cancer, prognozndu-se o cretere a
prevalenei n condiiiile creterii incidentei bolii i a creterii ratei de supravieuire a bolnavilor, mai
ales prin faptul c acetia beneficiaz de un tratament corespunztor
Anii poteniali de via pierdui(APVP) reprezint diferena dintre 65 de ani, vrsta pn
la care o persoan este considerat util pentru societate, i vrsta la care survine decesul.
Acest indice ofer o imagine a impactului social al acestei boli. Pe plan mondial n funcie de APVP pe
primul loc se situeaz accidentele urmate de cancer.
1.2.2.Variaiile morbiditii i ale mortalitii prin cancer
1.2.2.1. Variaii geografice
Sunt cancere care au o repartiie relativ uniform pe glob i altele care prezint variaii
importante de la o regiune la alta. Incidena cancerului de colon i de sn prezint variaii reduse de
la o zon la alta. Pentru cancerul de prostat, penis, esofag variaiile pe glob sunt foarte mari.
n Romnia mortalitatea cea mai mare n judeele din vest: Arad, Bucureti, Timi, Bihor, cea
mai mic n sudul i estul rii: Gorj, Bacu.
Morbiditatea prin cancer n funcie de localizarea acestuia variaz astfel:
Page 15 / 72
2
la brbai : 1- plmn, 2- stomac, colon, 3- prostat, 4- pancreatic, 5- vezica urinar
la femei: 1- mamar, 2- stomac, colon, 3- col uterin, 4- pulmonar, 5- uter.
1.2.2.2.Variaii temporale legate de vrsta de apariie i perioada cronologic de nregistrare
Vrsta, peste 40 ani, cu valori maxime ntre 60-70 ani, este cel mai important factor de variaie
a morbiditii i mortalitii prin cancer. Pentru majoritatea localizrilor incidena boli crete cu vrsta,
dar exist localizri care apar la anumite vrste: LLA maxim de inciden la 3-4 ani, cancerul testicular
i limfomul Hodgkin cu dou vrfuri de inciden crescut la 20-30 ani i peste 45 ani.
Referitor la perioada cronologic de nregistrare se constat o cretere a incidenei i
mortalitii prin cancer probabil prin: creterea numrului de cazuri depistate ca urmare a posibilitilor
mai bune de diagnostic.
Pe plan mondial se constat creterea numrului de mbolnviri prin cancer pulmonar la
brbai i femei i scderea numrului de cazuri de mbolnvire prin cancer gastric i de col uterin.
n ara noastr cancerul de col uterin continu s creasc probabil datorit unei educaii
sanitare insuficiente, lipsei screeningului pentru cancerul de col uterin.

1.2.2.3.Variaii ale bolii n corelaie cu factorii de mediu i modul de via
Studiul populaiei migrate au artat c populaia face cancerele rii n care triete i nu a rii
de origine.
Pentru Romnia exist o inciden similar a boli raportat la mediul rural sau urban din care
provin pacienii bolnavi de cancer.
Se cunosc urmtorii factori de mediu i de via implicai n etiologia afeciunilor maligne:
Cancerul mamar: este mai frecvent n mediu urban, la femeile cu menarh precoce,
menopauz tardiv, sarcini la vrst mai naintat, lipsa alptrii.
Cancerul de col uterin: este mai frecvent n mediu rural, cu debut precoce a vieii sexuale,
parteneri multipli, infecii genitale cu HPV, Herpes genital, Trichomonas vaginalis.
Cacerul penian: modul de via care include obligatoriu circumcizia este asociat cu frecven
sczut a bolii.
Cancerul esofagian: apare la persoane care au obiceiul alimentar de a ingera alimente foarte
fierbini, condimentate, consumatoare de alocool i tutun.
Cancerul gastric: mai frecvent la cei care au o alimentaie ce include un consum mare de
carne conservat prin srare, afumare i alimente prjite. Cancerul gastric se afl n regresie ca
urmare a msurilor de conservare prin congelare i a educaiei sanitare care combate consumul mare
de alimente prjite.
Cancerul hepatic: se coreleaz cu un consum crescut de alimente contaminate cu aflatoxine
produse de ciuperci(Aspergillus flavus) i cu infecia cu virusul hepatitei B i C.
Limfomul Burkitt este cauzat de: paludismul cronic-insect vector, infecie cu virus Ebstein
Barr, malnutriie(Africa).
1.2.2.4.Variaia cancerului n funcie de sex
Sexul masculin se asociaz cu o inciden mai mare a bolii fa de femei. Cancerul de tiroid
i de vezic biliar este mai frecvent la femei.
1.3. ETIOLOGIA CANCERULUI
Observaiile epidemiologice, cercetrile experimentale au identificat factori
etiopatogenici exogeni( factori ambientali- ageni fizici, chimici, virali; factori de risc comportamentali-
fumat, alcool, alimentaie) i endogeni( hormonali, genetici, imunologici).
Circa 80-90% din cancerele umane sunt rezultatul unor factori existeni n mediul extern
i al modului nostru de via, un deziderat major fiind realizarea unei profilaxii a bolii prin
identificarea i nlturarea lor.
1.3.1. FACTORI DE RISC AMBIENTALI
1.3.1.1. AGENI FIZICI
1. Radiaiile ionizante sunt implicate n circa 3% din cazurile de cancer.
Reprezint prototipul carcinogenilor de natur fizic.
Caracteristic este producerea tardiv a cancerelor- peste 10 ani i persistena riscului pe o
perioad de peste 30 ani.
Efectul cancerigen depinde de doza absorbit, tipul radiaiei, fracionarea. Doze crescute
administrate n interval scurt sunt mai cancerigene.
Iradierile corporale pe volume mari produc leucemii cu att mai repede cu ct doza primit a
fost mai mare.
Page 16 / 72
3
nainte de 1921 radiologii din Anglia nu foloseau msuri de protecie motiv ptr. care numrul
mbolnvirilor de leucemie era foarte mare, ulterior au fost luate msuri de protecie obligatorii.
Radiodermitele la medicii radiologi aprute ca urmare a expunerii la radiaii au condus la cancere
cutanate. Actual datorit proteciei adecvate riscul de cancere profesionale este foarte mic.
Bombardamentele atomice de la Nagasaki, Hiroshima s-au soldat la supravieuitori cu un
numr foarte mare de leucemii i tumori solide- c. tiroidian mai ales la copii.
Iradierile ptr. afeciuni maligne( Limfoame iradiate n antecedente) pot avea efecte secundare
apariia de leucemii acute, tumori solide secundare.
Iradierea efectuat pentru afeciuni benigne (amigdalite hipertrofice, hipertrofia de timus,
micoze ale capului, acnee) a condus la apariia de c. tiroidian, cutanate.
Inhalarea de pulberi radioactive pot avea ca efect apariia de c. pulmonar la muncitorii din
minele de uraniu.
Ingerarea accidental de substane radioactive a determinat apariia de tumori osoase la
muncitorii care vopseau cadranele ceasurilor n anii 1930 cu vopsele fosforescente i la apariia de
tumori hepatice la pacienii la care s-a folosit substan de contrast cu Toriu-Torotrast.
2. Radiaiile ultraviolete( 290-320)- la populaia de culoare alb produc cancere
cutanate(epitelioame) prin expunere prelungit la soare n zonele nsorite, la muncitori expui (
marinari, fermieri, agricultori). Razele ultraviolete sunt implicate n producerea melanoamelor la
persoanele de culoare alb, blonde, expuse n exces la soare mai ales n copilrie, cu arsuri solare, cu
nevi displazici. Persoanele de culoare fac mai rar melanoame fa de rasa alb.
3. Traumatismele cronice, minore pot genera displazii care predispun la cancer-protezele
dentare, resturile radiculare. Traumatismele de obicei au rol revelator a unor tumori nesesizate pn
atunci.
4. Corpii strini- iritaia cronic a acestora poate determina dezvoltarea unui proces tumoral,
fibrele de sticl, azbest inhalate de muncitorii din industria naval pot determina apariia de c.
pulmonar, mezoteliom pleural.
1.3.1.2.FACTORI CHIMICI
1. Poluarea- rol redus comparativ cu fumatul, intervine n etiologia a mai puin de 1% din
cazuri. Cantitatea de substane cancerigene inhalate timp de un an n Los Angeles abia egaleaz
cantitatea de fum pe care l absoarbe un fumtor de 40 igri pe zi ntr-o singur zi.
2. Produii industriali- cancerul profesional doar 6% din totalitatea cancerelor cu includerea
i a celor radioinduse, important fiind igiena i protecia muncii:
- c. vezic urinar la muncitorii din industria coloranilor amine aromatice: benzidin, anilin
- c. rinofaringelui, foselor nazale- expunere prelungit la rumegu la muncitorii din industria
lemnului
- c. pulmonar- expunere la pulberi de uraniu, la nichel, crom, arsenic, cristale de siliciu,
benzpyiren
- c. mezotelial, pulmonar- expunere la azbest la muncitorii din industria naval
- c. cutanat- expunere la uleiuri minerale, gudroane, arsenic, benzpyren
- angiosarcoame hepatice- expunere la clorura de vinil
- leucemii- expunere la benzen la muncitorii din industria chimic
3. Medicamentele
imunosupresive la pacienii cu transplant renal pot determina apariia de limfoame maligne
citostatice pot avea ca efect secundar apariia unui al doilea cancer(ageni alchilani)
estrogenii- c. mamar, c. endometru, c. vagin. Chiar i la a doua generaie efectul cancerigen
se poate manifesta, astfel fetiele ale cror mame au urmat tratamente nainte sau n timpul sarcinii
cu dietilstilbestrol au prezentat c. vaginal la vrste tinere.
1.2.3.3.
FACTORI VIRALI I PARAZITARI
1. Parazitul Schistosoma haematobius este implicat n producerea c. vezical, parazitul se
cantoneaz la nivelul vezicii unde determin leziuni iritative- displazie-cancer.
2. Virusurile
Oncodnavirusurile - hepadnavirusuri - HBV(c. hepatic)
- HCV(c. hepatic)
- papilomavirusuri - HPV tip A (produc tumori benigne, maligne n regiunile
anogenitale). n general infeciile HPV induc o proliferare a epiteliului cutanat i a mucoaselor,
prelungind durata de via a keratocitelor cu apariia de hiperplazii, displazii, cu potenial limitat de
Page 17 / 72
4
cretere i care adesea regreseaz spontan. Totui infecia cu HPV tip 16,18,33 este de 80% n c. col
uterin, 25% n c. penian, c. vaginal.
- herpesvirurile- v. Ebstein-Barr este implicat n etiologia limfomului Burkitt,
c. rinofaringelui, fapt evident n rile cu infecie endemic- China, Taiwan .
Retrovirusurile oncogene tip D- limfotropice umane(HTLV): HTLV tip I- implicate n etiologia
leucemiilor, limfoamelor cu celule T, HTLV tip II- leucemia cu celule proase, HTLV tip III(HIV)- SIDA.
FACTORI DE RISC COMPORTAMENTALI
TUTUNUL - principalul factor de risc comportamental implicat n etiologia cancerului.
- determin c. epiteliale(c. bronhopulmonar, laringe, cavitate bucal, esofag,
vezic urinar, pancreas, probabil col uterin, mamar). Cel puin 90% din decesele prin cancer
pulmonar sunt cauzate de consumul de tutun.
riscul este direct proporional cu vrsta la debut, durata de timp, numrul de igri pe zi,
calitatea igrilor(utilizarea filtrelor, coninut sczut de gudron, aditivi)
Sub 10 igri /zi riscul este de 5 ori mai mare fa de nefumtori, la 2 pachete de igri riscul
crete de 20 de ori. Risc major au persoanele care fumeaz 1 pachet/zi timp de 25 ani. Datele art
c fumatul a 40 igri/zi scade durata de via cu 7 ani.
- riscul mbolnvirii scade rapid n primii 4 ani de abstinen, ajungnd similar cu
cel al nefumtorilor dup 10-15 ani.
- fumul de igar conine nicotin, oxid de carbon, nitrozamine, hidrazine,
hidrocarburi aromatice policiclice, toate cu efect cancerigen.
- inhalarea pasiv este la fel de nociv
ALCOOLUL:
implicat n etiologia c. epiteliale(cavitate bucal, faringe, esofag, ficat). Efectul depinde de
cantitatea de alcool consumat, la marii consumatori riscul de cancer esofagian este de 25 ori mai
mare dect la cei care nu consum alcool.
este considerat un cocarcinogen. Alcoolul poteneaz efectul tutunului, riscul relativ pentru
alcool de 2,3 i de 2,4 pentru tutun ajunge n cazul asocierii acestora la un risc de 16 n cazul
cancerelor cavitii bucale.
favorizeaz transportul cancerigenilor datorit proprietii de solvent dar are i toxicitate
direct asupra sistemelor enzimatice din epitelii.
determin leziuni hepatice cu scderea inactivrii de substane cancerigene, a sintezei de
proteine, carene de proteine
- etilicii au o igien deficitar i o alimentaie dezechilibrat

ALIMENTAIA:
- pare a avea rol hotrtor n apariia i evoluia tumorilor maligne digestive, dar i a
cancerului mamar, vezical, prostat, de corp uterin.
- peste 50% din cazurile de cancere la femei i o treime din brbai au n etiologie implicai
factori nutriionali.
- pe cale digestiv se vehiculeaz o cantitate apreciabil de factori cancerigeni comparativ cu
celelalte ci de ptrundere(piele, plmn) n raport de 1000000:1000:1. Produsele alimentare sunt
consumate pe parcursul ntregii viei, chiar n doze mici, au aciune cancerigen cumulativ, efectul lor
putnd apare dup o perioad de muli ani.
Factori alimentari implicai direct n apariia neoplaziilor :
Aditivi alimentari(colorani- galben de unt, conservani, antioxidani, antiseptice,
emulsionani)
II. Contaminani alimentari(pesticide, insecticide, micotoxine, clorura de vinil).Clorura de
vinil- folii de plastic folosite la mpachetarea alimentelor determin apariia de tumori hepatice.
III. Hidrocarburile aromatice policiclice rezult prin arderea combustibililor solizi i lichizi,
avnd putere cancerigen apreciabil. Sunt prezente n alimentele prjite, afumate fiind implicate n
etiologia c. gastric, c. colon. Benzpirenul este indicator al polurii cu HAP. Sunt prezente n
numeroase produse alimentare : carne afumat, fript, pine, legume, margarin, uleiuri vegetale,
buturi alcoolice, cafea..
IV. Nitrozaminele:
Sunt substane cancerigene(peste 100), introduse n organism odat cu alimentele ce le
conin sau se sintetizeaz n organism la nivelul tubului digestiv.
Page 18 / 72
5
se formeaz din combinarea nitriilor(alimente bogate n nitrii-carne, mezeluri, pete, ap ) cu
aminele(proteine, AA)
se formeaz n afara organismului n timpul pstrrii i n timpul prelucrrii termice(peste 100
grade Celsius), necesit cantiti de nitrii crescute, aciditate sczut, pstrare prelungit. Se pot
forma i n organism, n stomac(pH acid), intestin(flora microbian implicat n sintez dei pH-ul este
alcalin).
Procesul este inhibat de vitamina C i A..
Concentraiile sczute ndelungat administrate sunt mai active dect dozele mari consumate
odat.
Nitrozaminele sunt implicate n etiologia c. digestive(esofag, colon, gastric, hepatic)
Factori alimentari implicai indirect n apariia tumorilor maligne:
I. Creterea aportului de grsimi:
crete producia de acizi biliari i colesterol(structural acestea se aseamn cu HAP), care
sunt convertii la un derivat puternic cancerigen- 20-metilcolantren,
acizii biliari poteneaz efectul cancerigen al nitrozaminelor
- inhibarea rspunsului limfocitar fa de celulele maligne
- dezvoltarea florei microbiene anaerobe(c. colon s-a constatat c
raportul dintre flora aerob i cea anaerob este subunitar)
- schimbarea profilului hormonal: prin aportul crescut de colesterol
crete producia n corticosuprarenal de hormoni steroizi, de estrogeni prin aromatizarea
androgenilor n estrogeni n esutul adipos. Predispune la c. mamar, c. corp uterin.
Japonia - alimentaie cu coninut sczut de grsimi(12% din aportul caloric global)- incidena
sczut a c. colon.
SUA- consum crescut de grsimi(44% din aportul caloric global)- inciden crescut a c. colon.
II. Creterea aportului de proteine:
- datorit aportului crescut de amine, nitrai i consecutiv de nitrozamine
- se asociaz cu aport crescut de grsimi(carne gras)
- proteinele animale furnizeaz Triptofan cu aciune cancerigen prin
metaboliii si
- favorizeaz dezvoltarea florei anaerobe corelate cu formarea produilor
cancerigeni
- morbiditate crescut prin cancer la muncitorii din industria crnii.
Deficiena aportului de fibre alimentar(fructe, legume
- determin c. digestive prin urmtoarele mecanisme: scade viteza de transport a coninutului
intestinal, crescnd contactul cu substanele cancerigene, crete ponderea florei anaerobe, scade
pierderea fecal de grsimi i proteine, scade aciditatea intestinal cu proliferarea florei intestinale
implicat n metabolizarea acizilor biliari n produi cancerigeni, scade eliminarea de acizi biliari
- aportul sczut de fibre vegetale(ri industrializate)- inciden crescut a c. colon
- aportul crescut la vegetarienii din SUA, la populaia din Grecia(cel mai mare consum de
fructe i legume proaspete din Europa) i la populaia din rile neindustrializate se reflect n
morbiditatea sczut prin c. colon. Consumul crescut de legume crucifere( brocoli, conopid, varz)
prin coninutul de indoli ofer protecie mpotriva cancerului de colon.
IV. Deficiena de vitamine, minerale n alimentaie se asociaz cu risc mai crescut de
cancer. Vitaminele au rol protector: antioxidani -vit.A, betacarotenul, acid retinoic; blocarea formrii
nitrozaminelor- vit.C, vit.E; rol detoxifiant -vit. B; rol antiproliferativ cu favorizarea diferenierii celulare-
vit. D. Calciu, Seleniu, Magneziu sunt minerale cu efect protector fa de cancer.
FACTORI DE RISC CONSTITUIONALI
FACTORI GENETICI
Cancerul este o boal genetic fiind datorat unor modificri ale genelor i a expresiei
acestora. n majoritatea cazurilor modificrile apar ntmpltor( cancere sporadice), doar la un numr
redus de cazuri exist o transmitere de la prini la descendeni a defectelor genice (cancere cu
predispoziie genetic).
Exist familii n care transmiterea riscului este de tip mendelian( cancere ereditare), i familii la
care modelul mendelian de transmitere a riscului de cancer nu este evident ci doar o agregare
familial a cazurilor de cancer( cancere familiale).
Page 19 / 72
6
Exist i o alt categorie de cancere fr agregare familial dar cu predispoziie genetic
evident legat de transmiterea unor gene care codific enzime i care se asociaz cu un risc crescut
de cancer.
Cancerele cu predispoziie genetic sunt 10-15%, dintre acestea cancerele ereditare
reprezint 2-5%, iar cele familiale 10%.
Cancerele ereditare sunt urmarea motenirii din generaie n generaie pe cale germinal a
unei mutaii eseniale genetice, individul care motenete aceast mutaie are un risc ce poate ajunge
la 100% de a dezvolta o neoplazie specific pe parcursul vieii. Anamneza familial deceleaz:
prezena de cancere la vrste tinere,
localizare bilateral,
cancere multiple la aceeai persoan,
forme particulare de cancer(ex. retinoblastom, cancer de colon dezvoltat pe o polipoz
adenomatoas multipl).
Examenul fizic identific la aceti bolnavi semne clinice minore, markeri fenotipici, sugestivi
pentru o anumit form de cancer ereditar.
Cele mai frecvente forme de cancer ereditar sunt:
c. mamar ereditar(10% din c. mamare au etiologie ereditar, sunt atribute unei mutaii
germinale la nivelul genelor BRCA1 sau BRCA2),
c. colorectal nonpolipozic ereditar(HNPCC) sau sdr. Lynch(c. colorectal la vrste tinere, cu
localizri multiple, sincrone, metacrone, asociat prezint c. cu localizri extradigestive- endometru,
ovar, stomac, hepatic, uretral, sunt atribuite mutaiilor germinale multiple),
polipoza adenomatoas colic(la vrste tinere apar sute de polipi cu evoluie spre
malignizare, necesit colectomie profilatic, se asociaz cu alte tumori benigne- sdr.Gardner sau alte
cancere- sdr. Turcot),
sdr. Peutz-Jeghers- c. colon, c. mamar, pete pigmentate punctiforme perioral, pe mucoasa
bucal, extremiti.
neurofibromatoza de tip 1(asociaz tumori maligne- astrocitoame, schwanoame i tumori
benigne- neurofibroame, hamartoame, 6 sau mai multe pete cafe-au-lait peste 1,5 cm. dup
pubertate, etc.),
neoplaziile endocrine multiple MEN IIb(tumori benigne endocrine i maligne-c. tiroidian
medular, feocromocitom, fenotip marfanoid, buze voluminoase, noduli linguali),
sdr. ataxie teleangectazie- leucemii acute, teleangectazii la nivelul globului ocular, ataxie
cerebeloas progresiv
boala Cowden- cancer mamar, macrocefalie, keratoza minilor
anemia Fanconii- facies caracteristic, cap rotund, anomalii cardiace, renale congenitale,
leucemie acut
sdr. Li-Fraumeni(prezena de forme foarte variate de cancer- sarcoame, c. pulmonar, mamar,
digestive, hemopatii maligne, cauza fiind motenirea unei mutaii la nivelul genei p53)
sdr. WAGR- tumoare Wilms, aniridie, anomalii genitourinare, retard mintal
Cancerele familiale, aproximativ 10% din cazurile de cancer, se caracterizeaz printr-o
agregare familial evident a aceluiai tip de cancer sau a altor tipuri de cancere, fr o transmitere
mendelian.
Recunoaterea se face doar pe baza unei anamneze familiale pozitive, nu exist markeri
fenotipici, pledeaz pentru diagnostic urmtoarele:
apariia la vrst tnr
caracter multifocal, bilateral
numr crescut de rude cu acelai cancer sau alte localizri, dar fr a se putea determina un
model mendelian de transmitere a bolii.

Cancere fr agregare familial dar cu predispoziie genetic evident
Unele tipuri de cancere( pulmonar, vezic, colon, stomac, mamar, ORL) se asociaz cu
prezena unor variante enzimatice implicate fie n transformarea procarcinogenilor n carcinogeni, fie
n eliminarea carcinogenilor din organism. Persoanele care motenesc aceste variante enzimatice pot
Page 20 / 72
7
face mai frecvent cancer n condiiile expunerii la aceeai carcinogeni la care este expus i restul
populaiei.
Enzimele ale cror variante cresc riscul de cancer sunt:
glutation-S-transferaza M
1
(pulmonar, vezic urinar, colon, mamar),
debrisoquin-hidroxilaza(pulmonar, ORL),
N-acetiltransferaza 2( vezic urinar),
aril hidrocarbon hidroxilaza( pulmonar, laringian)
FACTORI IMUNOLOGICI sunt implicai n etiologia cancerului la pacieni cu deficit imun
congenital sau dobndit.
Astfel n afeciunile cu deficit imun congenital: ataxia- teleangectazia, trisomia 21, sdr. Wiskott-
Aldrich, sdr. Chediak-Higashi s-a constatat o tendin marcat ptr. apariia limfoamelor.
Imunodeficiena dobndit la cei HIV pozitiv, imunosupresia dup transplantele de organe pot
determina apariia de cncere.
FACTORI ENDOCRINI
Studiile epidemiologice, experimentale, clinice au evideniat rolul hormonilor n apariia unor
cancere:
n cancerul mamar sunt implicate: excesul de estrogeni i progesteron (menarha
precoce, menopauza tardiv, obezitatea, tratamente hormonale). Prima sarcin la vrste tinere,
alptarea prelungit ofer prteciepentru cancerul mamar.
cancerul de endometru apare de obicei la nulipare cu triada. obezitate, HTA, DZ, ca urmare a
excesului de estrogeni netamponai de progesteron (tratamente estrogenice, menopauza
tardiv, menarha precoce).Sarcina i contraceptivele orale ofer protecie pentru cancerul de
endometru.
Cancerul de ovar este mai frecvent la femeile cu menopauz tardiv, nulipare, n timp ce
contraceptivele, sarcinile, chiar avorturile prin faptul c scad numrul ciclurilor ovulatorii ofer protecie
c. testicular apare frecvent la biei a cror mame au urmat tratament estrogenic n cursul
sarcinii
c. vaginal mai frecvent la fetiele a cror mame au fcut tratament estrogenic n cursul sarcinii
c. prostat favorizat de cantitatea de testosteron crescut(eunucii, ciroticii nu fac aceast
boal)
tiroidian se dezvolt n urma unui hipotiroidism prelungit care stimuleaz creterea de TSH
Page 21 / 72
1
STRI PRECANCEROASE
Cancerele n marea lor majoritate sunt precedate de o stare precanceroas(90% din
cancere), dar procesul este adesea foarte ndelungat. Evoluia malign a strilor precanceroase
nu este obligatorie i nici nu se poate preciza timpul exact necesar pentru transformarea ntr-o
leziune malign. Durata de evoluie a strilor precursoare este variabil de la un organ de la
un organ la altul, de la civa ani la zeci de ani.
Pentru aceste leziuni se folosesc denumiri diferite: stri precursoare, de grani,
precanceroase.
Deoarece aproximativ 90% din cancere se dezvolt ca urmare a evoluiei unor stri
precanceroase, este extrem de important recunoaterea lor i a factorilor etiologici asociai,
precum i ndeprtarea leziunilor i a factorilor etiologici.
Odat descoperit leziunea precanceroas ea trebuie tratat corespunztor fiind
considerat factor de risc major pentru cancer.
Recunoaterea i tratamentul corect al strilor premaligne:
- permite prevenirea apariiei cancerelor clinice,
- costurile implicit sunt mult reduse dect n cazul cancerelor invazive
- permite vindecarea pacienilor.
Clasificarea OMS mparte strile precanceroase n 2 grupe: condiii precanceroase i
leziuni precanceroase.
A. Condiii precursoare sau precanceroase: sunt stri biologice, histologice, clinice cu
mare tendin de a evolua spre un cancer, dar ai cror factori carcinogeni exogeni nu se
cunosc.
Sunt reprezentate de:
a) anomalii cromozomiale sau genetice,
b) afeciuni transmise ereditar cu risc de cancerizare,
c) diverse distrofii i afeciuni benigne(adenoame, polipi)
Transmiterea de oncogene care pot determina apariia unor stri clinice i
biologice precursoare sau a unor cancere: transmiterea direct genei BRCA 2 la
brbai produce ginecomastie unilateral cu ectazie canalicular urmat de
malignizare.
Anomalii cromozomiale: trisomia 21, sindromul Klinefelter( sindrom XXY),
sindromul de deleie al cromozomului 13. Trisomia 21 se asociaz cu un risc
mai mare de apariie a leucemiei acute i a tumorilor solide( 10-20 x) .
Sindromul de deleie a cromozomului 13 se asociaz cu risc mare de
retinoblastom bilateral.
Sindroamele polipozice colice ereditare(Turcot, Gardner) se asociaz cu un risc
foarte mare de malignizare.
Sdr. Peutz-Jeghers( predispune la cancer de colon, mamar avnd ca markeri
fenotipici: pete hiperpigmenate punctiforme n regiunea perioral, mucoasa
bucal, extremiti)
Page 22 / 72
2
Xeroderma pigmentosum ( afeciune ereditar rar cu transmitere recesiv
caracterizat prin defect de reparare a ADN-ului) determin cancere cutanate
multiple n copilrie la persoanele expuse la radiaia UV. Iniial la natere
bicue, mici umflturi, eritematoase, apoi hiper sau hipopigmentate. La 3-4
ani apar tumori benigne cutanate care se transform n epitelioame,
melanoame, cancere ale pleoapei, corneei asociat cu retard psihic, epilepsie.
Anemia Fanconi( transmitere ereditar, avnd ca markeri fenotipici: anemie,
microcefalie, nlime mic, rinichi n potcoav, pigmentare cutanat, anomalii
oculare) predispune la leucemii acute mieloide, cancere epidermoide ale
jonciunilor cutaneo-mucoase, cancer de ficat.
Sindromul Plummer Vincent- tinere cu anemie feripriv, cu disfagie provocat
de un diafragm esofagian. Aceast boal necesit supraveghere endoscopic
deoarece se asociaz cu un risc crescut de cancer esofagian.
Sindrom de ataxie teleangectazie(transmitere ereditar, const n: ataxie
cerebeloas progresiv, teleangectazii oculare i cutanate, deficit imunitar)
predispune la apariia de limfoame.
Neurofibromatoza Recklinghausen( transmitere dominant autosomal)
neurofibroame, pete pigmentare cafenii, molluscum- evolueaz frecvent spre
sarcoame i predispun la apariia de glioame cerebrale.
Cancerele ereditare multiple: sindromul Li-Fraumeni ( defect al p53) se
asociaz cu un risc crescut de cancere mamar, de colon, cerebral, sarcoame,
leucemie. Boala Cowden poate determina pe lng hamartoame cutanate,
cancer mamar( 30-50%), tiroidian.
Boal inflamatorie intestinal(rectocolita ulcerohemoragic), boala Crohn
prezint risc crescut pentru neoplasmul de colon.
Gastrita cronic atrofic are risc de malignizare..
Disgenezia testicular asociat cu criptorhidia se malignizeaz n 70% din
cazuri. Criptorhidia are risc major de transformare malign, cu ct testiculul
este oprit mai sus n abdomen cu att cancerizarea este mai frecvent.
Orhidopexia nu previne apariia cancerului testicular dac a fost efectuat
tardiv.
Keratoza senil frecvent asociat cancerelor cutanate- leziuni cutanate
afectate de calviie, plci superficiale brune, hiperkeratozice. O form
particular este cornul cutanat, aspect de veruc localizat la nivelul buzei
inferioare.
Lichenul scleroatrofic sau kraurozis vulvar afecteaz femeile de peste 50 ani ,
const n prurit vulvar, arsuri la miciune, dispareunie, decolorare a vulvei care
Page 23 / 72
3
ia o culoare alb sidefie sau glbuie. Poate dezvolta tumori maligne vulvare
necesitnd supravegherea leziunii, apariia de induraii, mici sngerri necesit
biopsia lor.
B. Leziuni precursoare sau precanceroase: apar ca urmare a unor factori de risc
cunoscui externi sau interni. Leziunile primare sunt difuze, multifocale i implic alterarea
materialului genetic celular.
Din punct de vedere histologic leziunile precursoare sunt clasificate n diferite grade
de gravitate: hiperplazie metaplazie displazie carcinom in situ.
Hiperplazia se caracterizeaz prin formarea n exces a unui anumit tip de esut
histologic normal. Poate fi tipic sau atipic.
Metaplazia reprezint transformarea morfologic i funcional a unui esut
difereniat ntr-un alt esut difereniat: metaplazia uroteliului n epiteliu
pavimentos din care se dezvolt tumori de tip pavimentos ale vezicii;
metaplazia epiteliului cilindric al endocolului n epiteliu pavimentos;
metaplazia apocrin a epiteliului glandei mamare.
Displazia const att n anomalii celulare ct i arhitecturale ce apar n
esuturile adulte.
Leziunile displazice pot rmne mult timp n stadiul de reversibilitate, ns n acel
timp se pot maligniza cel mai frecvent.
Sunt descrise 3 grade de displazie: uoar, medie, sever( carcinom in situ).
Carcinomul in situ este considerat de o parte din autori o leziune precursoare, n
timp ce alii l consider un cancer incipient care tratat corect are anse de
vindecare de 100%, corespunde unui stadiu 0.
n continuare sunt exemplificate cteva din leziunile precanceroase:
Prezena anumitor proliferri benigne la nivelul glandei mamare este asociat cu
creterea riscului de dezvoltare a carcinoamelor invazive. Aceste leziuni deseori sunt
multifocale prezentnd un risc de evoluie spre carcinom invaziv de 10-30%.
Aceste proliferri sunt:
a. hiperplazia moderat i sever, ductal sau lobular
b. adenomatoza sclerozant, crete riscul de apariie de 1,5- 2 ori a cancerului
mamar
c. carcinomul in situ
Cancerogeneza n cancerul mamar:
Epiteliu normal hiperplazie atipic cancer in situ cancer invaziv mamar.
Hiperplazia ductal atipic sau lobular crete riscul de cancer mamar de 4-5 ori fa
de populaia normal.
Carcinomul ductal in situ este considerat o leziune precanceroas adevrat ce
precede un cancer invaziv, spre deosebire de carcinomul lobular in situ, care este mai mult un
indicator al riscului de cancer mamar.
Pacientele cu istoric familial de cancer mamar asociat cu istoric personal de
hiperplazie atipic, prezint o cretere a riscului de cancer mamar de 8 ori fa de cele doar cu
istoric familial, i de 11 ori fa de populaia fr factori de risc.
Prezena esofagului Barett( adenomatoza metaplazic, displazia sever la nivelul
esofagului distal cauzat de refluxul esofagian) este asociat cu un risc crescut de cancer
esofagian.
Page 24 / 72
4
Metaplazia intestinal gastric este o leziune premalign obinuit n localizrile
cancerului gastric i apare n 80% din piesele de rezecie gastric n Japonia.
Leziuni premaligne pancreatice sunt: hiperplazia ductal atipic, hiperplazia ductal
papilar i non-papilar, a cror potenial de transformare malign se face prin identificarea
genei K-ras mutante cu ajutorul PCR. Aceast metod ar putea fi folosit n screening
utiliznd secreii ca bila, sucuri pancreatice.
Leucoplaziile, eritroplazia Queyart sunt leziuni precursoare pentru cancerele aero-
digestive superioare.
Polipul adenomatos colic displazic este leziunea precanceroas principal la nivelul
colonului. Cancerogeneza colorectal poate fi schematizat astfel:
Epiteliu normal hiperplazie adenom precoce adenom intermediar adenom trziu
cancer in situ cancer invaziv.
Pentru leziunile preinvazive de la nivelul colului uterin n USA se folosete
clasificarea Bethesda care mparte anomaliile epiteliale displazice:
1. modificri atipice ale celulelor cu semnificaie incert
2. leziuni scuamoase intraepiteliale de grad redus
3. leziuni intraepiteliale cu risc crescut care cuprinde CIN II( displazie moderat),
CIN III(displazie sever), carcinomul in situ.
Hiperplazia endometrial cu atipie citologic sever este considerat leziune
precanceroas pentru cancerul de endometru.
Leziunile precanceroase cutanate sunt reprezentate de :
Boala Bowen( carcinom epidermoid intraepitelial al pielii i mucoaselor), este o
afeciune rar, reprezentat de leziuni cutanate papiliforme, ombilicate n centru, de
culoare albstruie brun, translucide, policiclice. Au potenial de transformare malign
n decurs de 5-10 ani.
Boala Paget a mamelonului care se manifest prin plci eritematoase, descuamare
furfuracee, i care poate corespunde unui cancer mamar subiacent intracanalicular sau
invaziv.
Nevii pigmentari displazici congenitali sau dobndii sunt precursori ai melanomului
malign.
Keratoza solar- pe zonele expuse la soare, apar le nivelul pielii leziuni
supradenivelate, neregulate, de culoare variabil, acoperite de scuame keratozice,
cornuri cutanate; risc de malignizare.
Leucoplazii i eritroplazii la nivel de organe genitale externe.
Leziunile precanceroase trebuie obligatoriu corect diagnosticate i tratate fiind
considerate ca factor de risc major pentru cancer.
Durata de evoluie a strilor precanceroase este variabil de la civa ani la civa zeci
de ani. Acest interval este important deoarece exist posibilitatea ca prin examen clinic i
eventual paraclinic aceste leziuni s fie identificate i tratate.
Page 25 / 72
5
GRUPE DE POPULAIE CU RISC CRESCUT DE APARIIE A
CANCERULUI
Factorii de risc sunt acei factori care cresc probabilitatea ca persoanele expuse
acestora s dezvolte cancer. Sunt reprezentai de factori alimentari profesionali,
comportamentali, endocrini, genetici, medicamente.
Identificarea grupelor populaionale cu risc crescut pe baza identificrii acestor factori
de risc permite efectuarea unei profilaxii canceroase att prin controale periodice clinice i
paraclinice, eventual screening, ct i prin tratamentul leziunilor precursoare i strilor
precanceroase identificate la acetia.
Grupa de risc pentru cancerul mamar:
- Vrsta peste 45 ani; un nodul mamar este mai frecvent: un adenom nainte de 30
ani, mastoz fibrochistic sau cancer ntre 35 de ani i menopauz, aproape
ntotdeauna un cancer la mai mult de 2 ani de la instalarea menopauzei.
- Factori hormonali:
a) pubertate precoce, menopauz tardiv ca expresie a unei activiti ovariene
prelungite
b) naterea primului copil la vrste mai mari de 25 ani, lipsa alptrii,
celibatul, nuliparitatea sunt factori de risc pentru cancerul mamar
- Predispoziia familial este un factor de risc major la femeile cu rude de gradul I i
II care au dezvoltat cancer mamar(mam, sor, mtu).
- Condiiile cu standard crescut de via predispun la boal.
- Alimentaia bogat n grsimi, obezitatea
- Antecedente personale patologice de mastoz fibrochistic, cancer ductal in situ i
lobular in situ
Grupa de risc pentru cancerul de col uterin:
- Vrsta- frecvena maxim ntre 40-50 ani, carcinomul in situ este cu 10 ani mai
precoce prezent
- Nu exist predispoziie familial pentru acest cancer
- Modul de via pare a avea un rol important n apariia acestui cancer fiind
identificat la femeile cu raporturi sexuale precoce, multipare, parteneri multipli.
Apare frecvent la prostituate i aproape niciodat la virgine. Este mai frecvent la
femeile cu nivel socio-economic sczut precum i n rile slab dezvoltate.
- Antecedentele patologice personale sunt reprezentate de infecii frecvente genitale
parazitare i virale de cele mai multe ori netratate: Trichomonas vaginalis,
papilomavirusuri de tip A 16, 18, herpesvirus de tip II. Se poate identifica prezena
de displazii severe(CIN III) la nivelul colului uterin la cele care vor dezvolta
cancer n condiiile n care aceste leziuni nu sunt tratate corespunztor. Este
obligatoriu identificarea leziunilor displazice, supravegherea i tratamentul
acestora.
Grupa de risc pentru cancerul de corp uterin:
- Vrsta naintat, de cele mai multe ori dup menopauz, 60-70 ani.
- Factorii hormonali sunt implicai cert n apariia cancerului de corp uterin
deoarece se constat prezena sa la urmtoarele categorii de femei:
a) nulipare
b) Sindrom Stein-Leventhal
Page 26 / 72
6
c) Administrare prelungit de estrogeni la femeile n post menopauz fr
asocierea progestativelor
d) Menarha precoce, menopauza tardiv
- Antecedente patologice:
a) hiperplazia polipoas adenomatoas a endometrului care poate fi urmat de
dezvoltarea unui carcinom in situ i ulterior un cancer invaziv
b) triada: diabet, hipertensiune arterial, obezitate, este frecvent prezent la
femeile care dezvolt cancer de corp uterin.
Grupa de risc pentru cancere aero-digestive superioare:
- Riscul crete cu vrsta, rar nainte de 40 ani, cel mai frecvent la brbai( 95%)
- Factori comportamentali: consumul de alcool, fumatul, igiena deficitar
bucodentar sunt implicai n apariia acestor cancere. Exist un risc mult mai
mare la cei care consum att alcool ct i igri n cantiti mari.
- Alimentaia care include mestecarea frunzelor de betel, aportul sczut de proteine
i fier n alimentaie
- Antecedente patologice: - microtraumatisme date de protezele dentare pot favoriza
un cancer la limbii
- esofagitele caustice, sau de alt cauz
- un alt cancer de ci respiratorii superioare n
antecedente, existnd probabilitatea dezvoltrii multifocal a cancerelor aerodigestive
sub aciunea alcoolului i tutunului.
- leucoplazii, eritroplazii la nivelul cavitii bucale
- Factori profesionali: muncitorii din industria lemnului prin expunerea la rumegu
pot dezvolta cancere de ci respiratorii superioare( rinofaringe, fose nazale,
adenocarcinoame etmoidale).Profilactic acetia ar trebuii s poarte mti de
protecie care s reduc inspirul de praf de rumegu.
Grupa de risc pentru cancer pulmonar:
- Vrsta peste 40 ani, frecvent la brbai
- Factori comportamentali: - fumatul este cel mai important factor etiologic al
cancerului pulmonar, 90% din cancere apar la fumtori activi sau pasivi. Riscul
bolii este direct proporional cu cantitatea de igri consumate( pachete zilnic
consumate/ ani de expunere).Intereseaz vrsta tnr la debutul consumului de
igri, calitatea acestora, utilizarea igrilor cu sau fr filtru.
- Factori profesionali: expunere la nichel, crom, uraniu, azbest, cu rol potenator al
fumatului
- Antecedente patologice: bronita cronic, focarele de metaplazie pavimentoas
- Rolul polurii atmosferice este greu de definit.
Grupa de risc pentru cancerul colorectal:
- Incidena rar naintea vrstei de 45 ani la cei care nu au antecedente familiale,
persoanele de ambele sexe pot fi afectate.
- Antecedente ereditare de:
a) cancer colorectal nonpolipozic ereditar( cancere colice la vrst tnr,
localizri multiple, posibil i alte cancere asociate)
Page 27 / 72
7
b) polipoza adenomatoas colic( prezena de sute de polipi la adolesceni i
tineri, care evolueaz spre malignizare i care necesit colectomie
profilactic)
c) sdr. Peutz- Jeghers, sdr. Li- Fraumeni
- Antecedente personale patologice:
a) Rectocolita ulcero-hemoragic
b) Maladia Crohn
c) Polipi viloi
d) Un cancer de colon n antecedente
- Factori alimentari: consum crescut de grsimi, alimente prjite, afumate, cu aport
redus de fibre vegetale i vitamine.
Grupa de risc pentru cancerul gastric:
- Vrsta peste 45 ani, ambele sexe pot fi afectate
- Factori alimentari:
a) alimentaie srac n fructe i legume proaspete,
b) consumul de alimente conservate prin srare i afumare, consumul de alimente
prjite, alimente ce conin hidrocarburi aromatice policlice i nitrozamine.
Conservarea alimentelor prin congelare a condus la scderea incidenei
cancerului gastric.
- Antecedente patologice personale: gastrita atrofic, anemia Biermer, metaplazia
intestinal gastric
Grupa de risc pentru cancerul cutanat:
- Vrsta peste 60 ani, repartiie egal la ambele sexe
- Mod de via:
- expunere prelungit la soare de-a lungul vieii(cancere
epidermoide cutanate la fermieri, marinari),
- expunere intens n copilrie mai ales, consecutiv cu arsuri
solare(melanoame maligne)
- Factori ereditari: xeroderma pigmentosum
- Antecedente patologice personale:
- arsuri extinse, supuraii tegumentare cronice, ulcere de gamb,
radiodermite cronice, osteite, tuberculoza lupic,
- nevi pigmentari mai ales cei care sunt expui unei iritaii
cronice, melanoza Dubreuilh(melanom malign)
- Factori profesionali:
- expunerea cronic a pielii la cei care lucreaz cu produse
industriale ce conin gudroane, arsenic
- expunerea cronic a tegumentelor la radiaii( radiologi)
Grupa de risc pentru cancer de vezic:
- Vrsta peste 45 ani, incidena bolii crete cu vrsta
- Factor comportamental: fumatul
- Factor profesional: muncitorii din industria coloranilor, vopselelor expui la
amine aromatice, colorani
- Antecedente patologice: infecia cu Schistosoma haematobium, parazit care se
cantoneaz n vezic provocnd iritaia cronic a uroteliului vezical cu apariia
Page 28 / 72
8
de displazie i posibil cancer vezicl n timp(Egipt- incidena cancerului vezical
este mare).
Grupa de risc pentru cancer hepatic:
- Antecedente personale patologice: - hepatit viral cu virus B, C,
- hepatit etanolic
- ciroz hepatic
- Expunere profesional la clorur de vinil la cei care lucreaz n industria
maselor plastice
- Contaminarea produselor alimentare cu mucegaiuri produse de ciuperca
Aspergillus flavus care se dezvolt pe arahidele prost conservate, n mediu
umed (Mozambic- cancer hepatic).
PREVENIA I DETECTAREA PRECOCE A CANCERELOR
Prevenia include:
a) Evitarea consumului de igri i renunarea la fumat, evitarea consumului de
alcool n cantiti mari;
b) Diet adecvat care reduce riscul de cancer: alimente cu coninut crescut de
fibre vegetale( legume, fructe, germeni de cereale), consum de legume
crucifere( varz, brocoli, conopid, ridichi) i proteine din soia;
c) Evitarea alimentelor conservate prin afumare, srare i prjite
d) Aport crescut de micronutrieni: vitamine A,C, E; seleniu, calciu, zinc;
e) Aspirina consumat zilnic n cantiti reduse pare s reduc riscul de cancer de
colon;
f) Exerciiile fizice regulate reduc riscul de cancer de colon, evitarea obezitii
implicat n apariia cancerului mamar, de endometru
Autoexaminarea poate permite un diagnostic precoce n cazul afeciunilor maligne cu
localizare superficial:
a) Toate femeile peste 20 ani ar trebuii s efectueze autopalparea snilor lunar la
5 zile dup menstruaie, iar cele la menopauz sau cu ciclu menstrual neregulat
n aceeai zi a fiecrei luni.
b) Cei cu expunere prelungit la soare trebuie s urmreasc orice modificare de
form, dimensiune, culoare a unui nev pigmentar sau apariia de noi leziuni
cutanate.
Medicul generalist trebuie s identifice semnele de alarm pentru cancer prezentate anterior
i s urmreasc punerea unui diagnostic precoce de cancer, care de multe ori poate salva
viaa pacientului.
Screeningul afeciunilor maligne
Screeningul se refer la depistarea precoce a afeciunilor maligne ntr-o populaie
asimptomatic, dar cu risc crescut de mbolnvire prin cancer.
Page 29 / 72
9
Presupune identificarea unui grup populaional cu risc crescut de mbolnvire pe baza unor
date referitoare la: intervalul de vrst cu risc crescut, istoricul familial pozitiv de boal,
strile morbide care cresc riscul de mbolnvire, expunerea la noxe profesionale, etc.
Screeningul afeciunilor maligne permite depistare bolii precoce, cu posibilitatea
efecturii unui tratament curativ, care s conduc la creterea vindecrilor i a supravieuirii
pacienilor tratai.
Se justific realizarea sa n urmtoarele cazuri:
a) Screeningul cancerului de col uterin: trei citologii consecutive negative ntr-un an
pentru femeile active sexual, urmate de examen citologic vaginal Babe-
Papanicolau i examen ginecologic la 3 ani;
b) Screeningul cancerului mamar:
- autoexaminarea palpatorie lunar,
- examenul clinic al snului efectuat de o persoan calificat la fiecare 3 ani
la femeile ntre 20-40 ani i anual la femeile peste 40 ani
- mamografia iniial ntre 35-39 ani, urmat la 1-2 ani de repetarea acesteia
ntre 40-49 ani i mamografie anual la femeile peste 50 de ani.
c) Screeningul cancerului de prostat: tueu rectal anual la brbaii peste 50 ani, cnd
este cazul se determin PSA-ul;
d) Screeningul cancerului colorectal: testul hemoragiilor oculte, tueu rectal anual la
persoane peste 50 ani i proctosigmoidoscopie la cei cu istoric de polip
adenomatoi;
e) Screeningul cancerului gastric n Japonia se face gastroscopic
Page 30 / 72
Prima Pagina
Plante
Remedii
Retete
Terapii
Carti
Profilaxie,
performanta
si tratament
cu produse
naturiste
profesionale
Avantajele
terapiilor cu
produse
naturiste
CaliVita
Uz profilactic
Performanta
fizica
Performante
intelectuale
Viata sexuala
armonioasa
Afectiuni si
tratamente
CONSULTATII
online
Catalog de
produse
Index de
plante si
nutrienti
Avize si
certificari
Marturii de
la
consumatori
Articole
Carti Gratuite
Cursuri Gratis
Lista discutii
Ziar electronic
Cauta
Produsele CaliVita - adjuvanti de incredere
in terapia neoplaziilor (tumorilor maligne)
Produsele CaliVita sunt prepartate naturale care prin
consumul de catre om vin in sprijinul dezvoltarii si
cresterii armoniase a organismului. Compozitia lor este
judicios echilibrata, astfel incat introducerea lor in
organism este benefica indiferent de varsta acestuia,
imbinand principiile farmacologiei cu cele ale nutritiei.
Din nefericire, frecventa bolilor neoplazice este din
ce in ce mai mare constituind o adevarata problema de
sanatate publicala nivel mondial. Romania se afla pe
unul din primele locuri pe plan mondial ca morbiditate
datorata proceselor tumorale maligne.
Terapia clasica antineoplazica este extrem de
costisitoare, foarte complexa si greu suportata de
pacienti. Astfel, metodele terapeutice adoptate sunt
multiple (citostatice, iradiere - cura chirurgicala) si
difera in functie de pacient, diagnostic si stadiu. Oricare
din metodele terapeutice amintite, aplicata organismului
bolnav, acesta o va suporta foarte greu. In timpul
terapiei organismul sufera o dubla agresiune - una din
partea bolii neoplazice, a doua din partea terapiei care
in toate situatiile are efcte secundare nedorite.
CALIVITA INTERNATIONAL a conceput o serie de
produse care pot fi folosite ca terapie adjuvanta in
neoplazii - produse care prin compozitia lor vor actiona
benefic asupra organismului afectat. Exista astfel:
- Imunostimulatoare
- Antitumorale
- Preparate cu rol de sustinere hepatica
Dintre produsele care pe langa alte efecte benefice au
si efect antitumoral, amintim:
Page 31 / 72
Articole
despre produse
COMANDA
online
Evolutia
conceptului de
sanatate
Surse de
vitalitate
Echilibrul
energetic al
corpului
Terapia
naturala
psiho-cauzala
Oportunitate
de viata si
cariera
Dezvoltare
personala
Afacerea
internationala
CaliVita
Suport si
colaborare
NONI
Este un produs complex, utilizat ca adjuvant in terapia
a peste 100 de afectiuni. Prin asociere cu Zen Thonic,
efectul sau anticancerigen este maxim.
Contine:
- Vitamine precum A, B, C.
- Acid folic.
- 18 aminoacizi dintre care 9 sunt esentiali:
izoleucina, arginina, leucina, metionona,
fenilalanina, histidina, treonina, triptofan si
valina.
- Minerale: Mg, Fe, Mn, Na, K.
- Xeronina: alcaloid cu greutate moleculara
mica ce stimuleaza mecanismele
antiinflamatoare, fortifica sistemul imunitar si
intervine in repararea proteinelor celulare
alterate.
- Proxeronina: impreuna cu o enzima
sfecifica (care se gaseste tot in NONI) se
transforma in xeronina. Are rolul de a regla
permeabilitatea celulara.
- Antrachinona: intareste sistemul imunitar,
stimuleaza producerea de LI-T-Kilber, cu rol
maxim in lupta cu bolile infectioase.
- Demnachantalul: substanta activa cu
efecte anticancerigene, care actioneaza la
nivelul gemelar, prin supravegherea
procesului de multiplicare celulara. Aceasta
caracteristica are ca efect impiedicarea
inmultirii celulelor tumorale. Damnachantalul
incetineste meioza celulara normalizand
rata diviziunii celulare.
Toate cele spuse mai sus caracterizeaza produsul
NONI ca fiind:
- Energizant si tonifiant
- Antipiretic
- Antiinflamator
- Antihemoragic
- Antibacterian
- Antimicotic
- Antiparazitar
- Analgezic
- ANTITUMORAL
Page 32 / 72
PROSTATE POWER
In patologia barbatilor de peste 40 de ani apare
frecvent diagnosticul de BPH (BENIGNUS PROSTATA
HIPERPLAZIA) - boala cu evolutie lent progresiva care,
incorect tratata sau netratata, se poate maligniza. In
prezent 1 din 10 barbati cu adenom de prostata sufera
de adenocarcinom de prostata - tip de cancer situat pe
locul II ca frecventa a tumorilor maligne la barbati.
Manifestarile clinice ale BPH sunt:
-initiere dificila a mictiunii;
-jet urinar slab si intermitent;
-polakiurie;
-nicturie;
-disurie;
-pseudoincontinenta urinara;
-retentie urinara acuta.
In terapia acestei afectiuni poate fi folosit cu succes
ca adjuvant preparatul natural PROSTATE POWER,
produs complex ce contine:
1. Extract de Pallmetto, cu rolul de a:
-ameliora nicturia;
-favoriza eliminarea urinii;
-intrerupe mecanismul hormonal ce produce
cresterea in dimensiuni a prostatei.
2. Extract de Pygeum Africanum
-contine fitosteroli cu efect antiinflamator;
-participa la restabilirea nivelului hormonal
TESTOSTERON vs. ESTROGEN;
-are efect diuretic si analgezic.
3. Extract de frunze de urzica (Urtica Dioica)
- contine fitosteroli cu efect puternic
antioxidant;
- substantele biologice active din Urtica
Dioica si Pyogeum Africanum au actiune
sinergica.
4. Semintele de in (Lini Semen)
Page 33 / 72
- contin 27 de substante anticancerigene,
dintre ele remarcandu-se LICOPINA, ca
anticancerigen si antioxidant. Numeroase
cercetari au relevat corelatia dintre nivelul
sanguin scazut de LICOPINA si riscul
crescut al dezvoltarii tumorilor maligne.
5. Biopirina (extract din piper negru)
- creste efectul substantelor vegetale active
si activitatea oligoelementelor.
SHARK AID
In anul 1983, doi cercetatori de la Massachussets
Institute of Technology au demonstrat ca in cartilagiul
de rechin se afla substante care inhiba dezvoltarea
retelei sanguine ce asigura nutritia tumorilor, astfel
impiedicand proliferarea lor. William Lane a publicat
chiar o carte cu titlul sugestiv "Rechinii nu se
imbolnavesc de cancer".
Studiul retelei sangiune ce alimenteaza nutritia
tumorilor a mai fost aprofundat si de Carl Luer
(Florida), Dr. Patricia Amore, Dr. Noel Weidmer. Dr.
Prudden a descoperit in cartilajul de rechin prezenta
unor mucopolizaharide cu rol imunomodulant si
antiinflamator.
In concluzie: SHARK AID este un puternic adjuvant in
terapia tumorilor maligne.
CULEVIT
S-a constatat ca tendinta de malignizare se
datoreaza unui metabolism celular aberant, diferit de
cel al celulelor normale. In timp ce in celulele normale
sunt folosite strict numai moleculele de hrana de care
acestea au nevoie, celulele tumorale utilizeaza toata
cantitatea de elemente nutritive pe care o au la
dispozitie. Pana intr-un anumit moment aceasta
caracteristica constituie un avantaj pentru celulele
tumorale, dar lacomia lor le poate determina moartea.
Preluarea unei cantitati in exces de molecule
nutritive trebuie sa fie permanent in cantitate suficienta
in sange. Savantul Gyula a descoperit 16 molecule
care au un astfel de efect in metabolismul celular.
Page 34 / 72
Printre ele se numara aminoacizi , vitamine, glucide.
Trebuie remarcat faptul ca substantele mentionate,
pentru a avea efect antitumoral, trebuie sa fie intr-o
anumita proportie, actiunea lor fiind eficienta doar in
cadrul acestei mixturi care da un anumit semnal
celulelor maligne, declansand autodistrugerea.
Compozitia produsului CULEVIT are la baza tocmai
acest principiu, in baza caruia actioneaza antitumoral.
VIRAGO
Acest preparat natural contine:
1. Extract de frunze de maslin (avand in
compozitie o substanta deosebita - lizina);
2. Echinaceea;
3. Pau Darco.
Efectele compusilor din produsul VIRAGO sunt
complexe:
-antimicrobian;
-antimicotic;
-antiviral;
-antitermic;
-antialergic;
-relaxant;
-puternic imunomodulator si
imunostimulator.
VIRAGO impreuna cu Zinc si Vitamina C impiedica
aparitia metastazelor.
IMMUNAID
Ca si Virago, prin compozitia sa este imunostimulator,
favorizand cresterea imunitatii pasive (nespecifice) si,
de asemenea un bun antitumoral.
Dupa cum bine se stie, intr-un organism in care se
dezvolta un proces tumoral, echilibrul imunitar poate fi
deficitar, predominind scaderea imunitatii pasive. In
aceste situatii mai mult ca oricand este imperios
necesara stimularea sistemului imunitar. Calivita are in
catalogul ei mai multe produse cu efect
imunostimulator; Immunaid si Virago sunt in mod
Page 35 / 72
special recomandate.
OCEAN 21
Are o compozitie complexa; printre o multitudine de
efecte benefice pentru organism, este si un puternic
detoxifiant si imunostimulator. Optimizeaza fizic si
psihic.
CHELATED ZINC, MEGA ZINC
- stimuleaza aparatul imunitar;
- participa la biosinteza proteinelor, deci a acizilor
nucleici (AND, ARN);
- prin forma chelatata, poate fi utilizat mai eficient de
catre organism.
Actiunea benefica a Zn este mai eficienta in asociere
cu Vitamina A, Calciu si Potasiu.
SELENIU
Produsul Pro Selenium de la CaliVita are urmatorele
efecte benefice pentru organism:
- stimuleaza activitatea aparatului imunitar;
- are efect sinergic cu vitamina E,
potentandu-le reciproc.
COENZIMA Q10 (Ubichinona)
- imunostimulator;
- reduce efectul negativ al citostaticelor (in
neoplazii, leucemii);
- puternic antioxidant cu actiune la nivelul
membranei celulare.
OMEGA 3 (Ulei de peste)
Contine:
- acid EICOSOPENTAENOIC;
- acid DOCOSOHEXAENOIC.
Prin compozitia sa favorizeaza sinteza de
Page 36 / 72
PROSTAGLANDINE, reglatoare ale raspunsului imun.
In plus, cercetatorul David Rose a aratat ca acizii
continuti de OMEGA 3 pot preveni cancerul de san si
de colon. Concomitent cu administrarea produsului
OMEGA 3 se recomanda si un antioxidant datorita
faptului ca acizii grasi nesaturati din compozitia lui sunt
foarte sensibili fata de radicalii liberi. In acest sens se
recomanda Vitamina C sau Protect 4 Life.
PARAPROTEX
- Puternic efect antioxidant;
- Imunostimulator.
RHODIOLIN
- amelioreaza si restabileste apararea organismului
impotriva bolilor;
- asigura imunotoleranta;
- face diferenta dintre self si nonself;
- supravegheaza activitatea sistemului imunitar fata de
procesele maligne.
SPIRULINA MAX
- fortifica sistemul imunitar;
- favorizeaza neutralizarea radicalilor liberi;
- recent, in India, un un studiou de specialitate a
demostrat efectele profilactice si terapeutice ale
spirulinei asupra degenerarii maligne a mucoasei
bucale.
LIVERAID
- Puternic hepatoprotector.
BIOHARMONEX
- Prin cele 20 de programe ale sale, aparatul energetic
BioHarmonex ajuta la vindecarea ireversibila a
afectiunilor dintre cele mai diverse, fiind un adjuvant
excelent in tratamentul cancerelor.
Page 37 / 72
STUDIU realizat la o clinica din Romania:
31 cazuri de neoplazii, din care:
- 20 femei
- 11 barbati
11 - neoplasme in tratament alopat (natural) fara
complicatii;
20 - neoplasme in antecedente tratate corect alopat
(natural) si metastazate.
Impartirea pe diagnostic:
11 - neoplasm mamar din care 10 la femei,
1 la barbat
9 - cu metastaze hepatice
7 - neoplasm de prostata
7 - adenocarcinoame ovariene
2 - carcinoame de col uterin
2 - neoplasme pulmonare
2 - neoplasme digestive (gastric si de colon)
2 - cu metastaze osoase
1 - cu metastaze cerebrale
Urmarirea a fost facuta din punc de vedere clinic si prin
markeri sanguini:
CA 15 - 3
CA 19 - 9
CA 125
CEA
AFP
Evolutia a fost favorabila in 30 de cazuri. S-a
inregistrat un deces.
Despre Produse

rezervate.
Page 38 / 72
Plante indicate n terapia bolnavilor de cancer
Tumoarea canceroas crete prin nmulirea anarhic a celulelor, invadnd esuturi nvecinate
vaselor de snge, vaselor limfatice i teaca nervilor. Numim metastaz, apariia la distan de
tumoarea iniial a altei tumori similare. Trasmiterea la distan, n organism, se face prin
snge, limf i nervi. Orice tumoare benign, netratat la timp i corect, poate fi considerat
ca o stare precanceroas
Fitoterapia recomand bolnavilor de cancer utilizarea unor plante medicinale cu efecte
anticanceroase. Printre acestea se afl captalanul (Petasites hibridus) se beau 2-3 cni de
ceai/zi, ndulcite cu miere; plopul negru (Populus nigra) infuzie din 2-3 lingurie de muguri
zdrobii la o can cu ap, din care se beau 2-3 cni/zi (extern, cu acest infuzie se pun
comprese locale n caz de cancer al pielii sau cancer mamar); tot din muguri de plop negru se
poate prepara o alifie 20 la sut, care se aplic pe rnile respective; rostopasc (Chelidonium
majus) infuzie dintr-o jumtate de linguri din prile aeriene ale plantei la o can cu ap,
din care se ia o linguri la 3 ore; cu unguent de rostopasc se unge rana, iar pansamentul se
ine aplicat 3 zile; ttneasa (Symphytum officinale) se beau 4 cni/zi de decoct; din tinctura
de ttneas se iau cte 10-12 picturi/zi, nainte de mas; din rizomi i rdcini mrunite de
ttneas, n amestec cu ap, se prepar o past, care se pune pe un tifon i se aplic pe
ran (n cancerul pielii i al snului).
Tratament fitoterapeutic complex
Se folosesc 125 foi de ptlagin, 1 kg miere de albine natural, 1 kg morcov ras i 3 l de ap
distilat. Se fierbe morcovul cu ptlagina n cei 3 l de ap, pn rmne 1 l de lichid, dup care
se pune mierea i se las din nou la fiert pn cnd rmne 1 l. Se ia cte o linguri, dimineaa,
pe stomacul gol. Se exclud din alimentaie carnea de porc, mezelurile, zahrul, oetul i
pinea alb; se beau, n fiecare zi, 1 l de suc de sfecl roie i de mere pduree. Tratamentul
se face timp de 2 luni, dup care urmeaz o lun de pauz, apoi se poate relua.
Sucul de morcov ajut la vindecarea tumorilor canceroase. Se bea cte o can de suc pe zi,
timp de o lun, dimineaa, pe stomacul gol. Dac n timpul curei apare o depigmentare n
portocaliu a tegumentelor, se ntrerupe cura i se reia dup depigmentare
.
Cteva preparate medicamentoase
Imunofort se recomand ca un excelent imunostimulator n infecii bacteriene i virale ale
cilor respiratorii superioare i sfera ORL, infecii ale aparatului urogenital, afeciuni hepatice,
prevenirea infarctului miocardic, ateroscleroz, convalescen i un foarte bun adjuvant n
terapia cu citostatice.
Medicamentul Ro-phas crete capacitatea de aprare a organismului cu imunitate normal
sau deprimat.
Imunostim este un imunostimulator natural, deosebit de eficient n terapia bolnavului de
cancer. Asigur o protecie i o rezisten crescut a organismului la mbolnviri, grbind
vindecarea. Are aciune antiinflamatoare antireumatic, antimicrobian i antiviral
(asemntoare interferonului). Stimuleaz activitatea imunitar, regleaz activitatea
hormonal, prezentnd rol antioxidant i antitumoral. La nivelul sistemului digestiv are aciune
antiinflamatoare, neutraliznd hipersecreia gastric i mbuntind calitatea procesului de
digestie.
Diet anticancer
Fibrele vegetale din cereale, morcovi, elin, sfecl roie, varz, cte 100-200 g/zi, au efect
protector i vindector n cancerul gastric i n cancerul de colon. Un consum minim de 40 g
de fibre pe zi, n condiiile eliminrii consumului de grsimi, previne instalarea cancerului
mamar i al celui genital la femei. Fibrele vegetale absorb toxinele hidrosolubile i contribuie
la eliminarea lor din organism.
Vitamina C natural, obinut din sucul de lmi, din 100 g de ptrunjel tocat sau dintr-un
kilogram de mere ajut la distrugerea celulelor tumorale.
Retinoizii i coloranii roii (betacianine) din 200 ml suc de morcovi, 100 ml suc de elin, 400
ml suc de sfecl roie, 50 g fructe de pdure (ctin, afine, coacze negre), dar i alte
legume i fructe dau rezultate bune n cancerul de piele, cel pulmonar, intestinal i al vezicii
urinare.
n cazul usturoiului, indicaia terapeutic este ca persoanele bolnave de cancer s consume
cte 10-15 g (2-3 cei) de usturoi, zilnic. De asemenea, se recomand polen de albine luat
sub form de pulbere, n amestec cu puin ap sau ceai, cte 30-40 g/zi, sau n asociere cu
Page 39 / 72
fructe de ctin.
Bolnavilor de cancer le este recomandat i laptele de capr, consumat n reprize scurte de 2-
3 zile, alternnd cu perioade de dezintoxicare (regimul Oshawa). Cerealele, n special grul i
hrica, se pot consuma sub form de fulgi, terci, fierte sau chiar crude (hric nmuiat n ap
timp de 2 ore), simple sau n asociere cu sucuri de fructe i legume.
Dintre fructele proaspete, bolnavilor de cancer nu trebuie s le lipseasc mceele, fructele
de ctin, coaczele negre, merele, curmale (pentru prevenire) i perele. Legumele i
zarzavaturile proaspete care i ajut n tratament pe suferinzii de cancer snt ptrunjelul,
sfecla rosie, stevia de grdin, elina, cresonul, mcriul iepurelui, dovlecei (suc proaspat),
soia i germenii de soia (profilaxie), lintea. (Iuliana Barbu)
Page 40 / 72
De prof. dr. S.Knasmiller, unul dintre marii
cancerologi germani, prezent la lucrarile conferintei.
Meniul oferit participantilor la conferinta de la Viena a fost
de-a dreptul bizar: rulouri de salata verde cu sfecla, salata de andive
cu radacina de tataneasa, fileuri de peste cu rozmarin, sarlota de
lamaie cu sos de soc etc. Nu suna mai degraba a Plafar?
Bucatarul a transpus in realitate in mod exemplar rezultatele
cercetarilor noastre. Multe din ingredientele folosite au proprietati
anticancerigene. Meniul demonstreaza ca alimentatia anticancer poate fi
extrem de gustoasa.
Si care sunt efectele ei?
Concluzia dupa ani indelungati de cercetare este ca un bolnav
incurabil din doi (sau din trei) ar putea fi salvat.
Stim de mult ca broccoli, dar si alte legume pot preveni aparitia
cancerului.
Aveti noutati?
Acum stim cum actioneaza ele. Anihileaza, de exemplu, efectul
cancerigenelor, adica al substantelor chimice din mediul
inconjurator si al conservantilor alimentari. Substantele existente in
crucifere (varza, conopida, broccoli etc.) si cele din usturoi pot sa
impiedice acest proces.
Stim ca a fost studiat efectul anticancerigen al verzei rosii si
al celei de Bruxelles. Este efectul acesta benefic doar pe soareci?
Nu. Recent s-a constatat ca aceste legume din familia
cruciferelor pot activa si la om o anumita enzima din ficat, care il
protejeaza impotriva cancerului. Numele ei prescurtat este GST.
Este suficient doar sa mancam cat mai multe legume pentru a ne
apara de cancer?
Nu. Ar trebui sa consumati si mai multe cereale, mai ales soia.
In cereale ca: ovaz, grau, mei etc. exista o multitudine de
substante anticancerigene. Mai cu seama in produsele din cereale
integrale (uruiala i tarate nerafinate). In ceea ce priveste soia, ea
contine hormoni naturali, care sunt o mare speranta pentru prevenirea
cancerului de san.
Cum actioneaza acesti hormoni vegetali?
Reduc efectul estrogenilor proprii organismului. Ei impiedica
celulele din tesuturile hormonodependente (de exemplu, din sani sau
prostata) sa se transforme in celule canceroase.
Unele soiuri de cereale au un efect mai deosebit?
Produsele integrale, da. (In nici un caz faina alba.) O mare
parte a substantelor active se afla in invelisul exterior al
boabelor. Acestea stopeaza cancerul de colon.
Dar mirodeniile? Care e contributia lor la prevenirla cancerului?
In aceasta privinta s-au efectuat studii foarte interesante.
Mirodeniile ajuta de fapt la "repararea" defectelor ereditare.
Printre candidatii cu perspective stralucite se numara: vinarita,
vanilia i scortisoara.
Exista si substante care provoaca "moartea" celulelor canceroase?
Page 41 / 72
Resveratrolul din struguri si, in special, din vinul rosu poate
declansa apoptoza celulei canceroase. In laborator s-a descoperit ca
acelasi efect il are si varza de Bruxelles.
Deci un pahar cu vin rosu pe zi ne apara de cancer. Dar ce rol
are radacina de tataneasa in meniul anticancer?
Radacina de tataneasa se compune in proportie de 30% din inulina,
o fibra care fixeaza substantele cancerigene si le "impinge" spre
canale, reducand astfel riscul imbolnavirii de cancer la colon. Conform
unor studii canadiene, cresterea consumului zilnic de fibre cu 13 g ar
fi suficienta pentru a reduce la jumatate riscul cancerului de colon.
Eficiente sunt, de asemenea, cerealele si morcovii.
Un alt medicament "gustos" impotriva cancerului este iaurtul...
Bacilii lactici din alimentele fermentate, varza acra, branza,
iaurtul pot fixa si ei substantele toxice din intestin, care sunt,
astfel, eliminate.
Ce parere aveti despre tabletele cu fibre din farmacii?
Nici una. Alimentele bogate in fibre contin si fenoli, care
protejeaza membrana celulei. Acestia se gasesc mai ales in cerealele
integrale si in tarate. Fibrelor tratate chimic le lipseste aceasta
componenta, de aceea efectul lor este nul.
Cum s-a descoperit, de fapt, ca alimentatia influenteaza aparitia
cancerului?
Prin studiile efectuate pe emigranti. In tara lor, barbatii
japonezi sufera foarte rar de cancer la prostata, iar femeile japoneze
un prea fac cancer la san. La inceput, oamenii de stiinta au crezut ca
acest fapt ar avea legatura cu genele. Dar studiind emigrantii japonezi
din SUA, ei au constatat ca numarul celor bolnavi de cancer la prostata
(este vorba de cea de-a doua generatie) este egal cu numarul
americanilor bolnavi.
Japonezii eliminasera din alimentatia lor pestele crud, branza de
soia i orezul, inlocuindu-le cu carne de vita si cartofi prajiti.
Studiile arata ca numarul vegetarienilor cu cancer digestiv este
cu 50% mai scazut decat cel al consumatorilor de carne. Sa devenim,
oare, vegetarieni?
Din cercetari nu rezulta ca boala ar fi produsa de carnea in
sine. Valabil este urmatorul principiu: carnea de porc este nociva daca
o consumam grasa si in cantitate mare. Supragreutatea sporeste si ea
riscul imbolnavirii. Recomandarea din clipa de fata este: cu cat mai
putina carne, cu-atat mai bine. Maximum 80 g pe zi.
Ar trebui sa fim mai atenti si la tigaie?
Prajitul la peste 200 C este tabu, pentru ca in suprafata maronie
a carnii se formeaza substante cancerigene: carburile policiclice.
In experimentele facute pe animale s-a observat ca aceste
substante produc cancerul hepatic si cancerul glandelor intestinale si
mamare.
Dar ele pot fi anihilate prin consumul de mirodenii?
Page 42 / 72
Da. Condimentand cele 80 g de carne cu rozmarin, cimbru, salvie
sau usturoi. Marinatele preparate cu ulei de masline, otet de mere,
zeama de lamaie, usturoi, mustar, sare si zahar brun pot impiedica in
proportie de 90% formarea combinatiilor nocive. Recomandarea mea: o
felie subtire de gratar + cereale sau orez natural + legume verzi.
Acestea contin clorofila o substanta anticancerigena.
Un studiu efectuat recent in China arata ca un consum regulat de
varza (de crucifere, in general) reduce riscul cancerului pulmonar cu
38%.
Putem sa fumam, daca mancam varza?
Un pachet de tigari pe zi inseamna un risc mult mai mare. Doar
nefumand putem profita de efectul anticancerigen al acestor legume.
Exista o planta anume pe care o preferati?
Eu recomand cu caldura ceaiul verde (mult), care ne protejeaza de
cancer pe mai multe planuri.
Cercetatorii americani au descoperit faptul ca o substanta
componenta a ceaiului verde poate "nimici" tumorile, privandu-le de
hrana.
Da. Numele ei prescurtat este GCG. Ea inhiba dezvoltarea de noi
vase sanguine. Nemaifiind alimentata cu sange, tumora moare. Dar
rezultatele acestor studii indeamna la continuarea cercetarilor. De la
experientele in eprubeta sau pe animale pana la studiile efectuate pe
oameni e cale lunga.
Care este urmatorul dvs. obiectiv?
Rezultatele cercetarilor noastre trebuie sa-si gaseasca drumul
spre farfuriile dvs.!
Farmacia naturii: Ucigasii cancerului
- Varza (si, in general, cruciferele)
Glucosinolatele, adevarate "pesticide naturale" protejeaza varza
de agentii nocivi (bacterii, ciuperci). La oameni, ele activeaza enzima
care previne cancerul (GTS). Fierbeti varza! In felul acesta,
substantele protectoare sunt mai bine valorificate de organism.
- Strugurii
Resveratrol se numeste "medicamentul" anticancer din struguri,
din zeama de struguri si din vin. Aceasta substanta stopeaza producerea
infectiilor si calcifierea arterelor. Pentru frumusete: samburii
(semintele) de struguri impiedica aparitia petelor de batranete.
- Rosiile
Licopenul este "multimedicamentul" natural pe care-l contin
acestea. Un antioxidant care impiedica aparitia cancerului de pancreas,
de intestin, de prostata, de plamani. Efectul este mai puternic daca
rosiile sunt fierte.
- Cerealele
Page 43 / 72
Seleniul este microelementul care mentine la "turatie maxima" o
enzima ce impiedica dezvoltarea tumorilor. Se gaseste in graul si in
grisul nerafinate industrial.
- Citricele
Vitamina C previne cancerul. Cei care combina, de exemplu la
micul dejun, felia de sunca cu un grapefruit pot preveni formarea
nitrosaminelor cancerigene. In pielita alba a citricelor se gasesc
bioflavonoidele care sporesc de 30 de ori efectul vitaminei C.
Inapoi la natura!
Fiecare om se poate apara si singur de cancer, dar trebuie sa o
faca imediat. Iata ce recomanda specialistii:
Alcool cu masura barbatii: maximum 2 pahare/zi; femeile: maximum
1 pahar/zi. Ideal: vinul rosu care contine resveratrol.
Carne putina nu mai mult de 80 g/zi. Mai multa carne de pui sau
peste, decat carne de miel sau de vita. Carnea nu trebuie prajita prea
tare si se consuma bucatile mai slabe. Ideal: somonul, care contine
acizi grasi, Omega 3 si vitamina D.
Fara grasimi animale inlocuiti-le cu grasimi vegetale, mai ales
cu ulei de masline. El contine acizi grasi nesaturati si vitamina E,
care ne protejeaza de cancer.
Sare, cu economie maximum 6 g/zi. Inlocuiti-o cu mirodenii
verdeturi, bogate in substante anticancerigene.
Multe cereale si leguminoase expertii recomanda 600-800 g/zi,
impartite in 7 sau mai multe portii. Optati pentru produsele integrale.
Consumati zilnic produse din soia: lapte, branza (tofu), iaurt
etc.
Multe legume si fructe zilnic, intre 400-800 g, impartite in 5-10
portii. Substante bioactive se gasesc mai ales in crucifere (varza,
conopida, broccoli, gulie etc.) si in usturoi. Citricele contin
vitamina C, la fel si merele (soiurile vechi), afinele, socul, caisele,
morcovii.
Ceaiul verde bautura ideala. Se pot bea, de asemenea, 1-2 cesti
de cafea, care contine si ea doua substante anticancerigene.
Zahar, aproape deloc pentru ca ingrasa, iar supragreutatea
sporeste riscul imbolnavirii de cancer. Inlocuiti-l cu miere!
Remediu natural contra CANCERULUI
Dragi prieteni: ceea ce veti citi in
continuare, a fost publicat in ziarul 'Listin diario', in Santo
Domingo, cu o luna in urma. Adevarat va spun ca, citind acest articol,
ca nu credeam mult in ceea ce scria acolo. Acest remediu este a unui
calugar franciscan, pe care il cheama , in Beln (Brazilia), Fray
(calugarul) Romano, de origine braziliana. Actualmente, este profesor
la Seminariul din Beln. Faima sa in toata Judea se extinde si cum
zicea : 'Eu tratez Cancerul si fiecare persoana poate sa o faca., fara
sa faca miracole, doar aplicand produsele pe care le produce Mama
Page 44 / 72
Natura. Inainte de a va da reteta, vreau sa v a spun despre experienta
mea personala asupra Binecuvantatei Retete. Stiu diverse persoane care
s-au vindecat, dupa ce au baut remediul, carora li s-a dat doar 1 luna
de trait, avand diverse tipuri de cancere terminale. Dupa cunoasterea
virtutilor acestui remediutotal natural, mi-am propus sa fac sa
circule , prin Internet, pt. ca fiecare persoana care are un prieten,
parinte, ruda relationat cu aceasta teribila boala, sa-si poata
prepara singur remediul si apoi sa il bea.. Deja o sa vedeti rezultatul
chiar in saptamana in care ati inceput sa il luati, va asigur, este
ceva ce lucreaza rapid.
Reteta pentru curarea CANCERULUI :
1. - sau 1 kg . de miere de albine
2. 2 frunze mari sau 3 frunze mai mici de Aloe Sbila (Vera)
3. 3 linguri de cogniac, whisky sau tuica (ca dilatator)
Se sterge praful de pe frunze si spinii se indeparteaza. Apoi, planta
se taie in bucati mici. Astfel taiata planta, se introduc toate
elementele intr-un mixer, licuador si se mixeaza, pana se face o pasta
vascoasa. Astfel se poate deja intrebuinta. Se poate pune in frigider
sau lasa afara, dupa dorinta fiecaruia.
NU TREBUIE SA SE SCOATA PARTEA EXTERIOARA A FRUNZEI SI NICI SA
NU SE TREACA PRIN SITA ACEST REMEDIU !!!
Calugarul Romano ne da sfatul ca trebuie luata 1 lingura mare de 3
ori pe zi, cu 15 minute inainte de fieca re masa.. Aceasta cura trebuie
sa dureze cel putin 10 zile si numai daca analizele arata ca nu ati
avut rezultatul scontat, se mai poate repeta inca de 4 ori, pana la
remiterea totala. Ceea ce se mentioneaza este faptul ca pot apare
abcese ale pielii , dar acest fapt este un simptom bun si nu trebuie
sa ne ingrijoram.
Contiua zicand ca , daca dupa prima parte a tratamentului (10 zile) nu
se vad rezultatele dorite, sa repetam tratamentul, dupa ce s-au facut
examenel respective ca sa vedem daca tumoarea nu a cedat, sa mai facem
inca pana la 4 tratamente (a cate 10 zile), pana la vindecarea totala.
De 6 ani, calugarul a folosit acest remediu, gratuit, cu rezultate
optime. A tratat zeci de persoane in Beln si imprejurimi. El zice ca
nu doar trateaza Cancerul, ci si il previne.
Trateaza cancerul de piele, de creier, de plamani, de prostata,
Page 45 / 72
leucemia, etc. .
De asemenea povesteste ca a tratat o calugarita tanara, de numai 29
ani bolnava de scleroza. Cel ce doreste un testimoniu a unei persoane
care s-a vindecat de cancer pulmonar, il poate contacta pe dl. Fausto
Pimentel, in Santo Domingo, la telefonul.: ( 809) 247-2316.
Acest domn a publicat ceea ce a scris mai sus, ca o multumire la
Viata , desi i se dadusera doar cateva zile de trait.
Din partea mea, am alte persoane care pot depune marturie ca s-au
vindecat la fel ca dl. P imentel.. Va rog sa faeti sa circule acest
articol. As vrea sa mentionez (nu eu, ci cel ce scrie articolul), ca
nu trateaza doar cancerul, ci este si un restaurator al celulelor
naturale si iintareste sistemul nostru imunitar.
Acest tratament este bun pt. orice tip de cancer? DA.
Ce tipuri de cancer trateaza de fapt? TOATE. Se stie ca au fost multe
vindecari cu multe forme de cancer. Cancer de piele, gat, san, uter,
prostata, creier, ficat, intestin, leucemie...
Page 46 / 72
Cum poti preveni cancerul de
san?
Pentru o boala atat de frecvent intalnita si extrem de traumatizanta, cancerul de
san este un subiect mult prea rar intalnit in mass-media.
Pentru o boala atat de frecvent intalnita si extrem de traumatizanta, cancerul de san
este un subiect mult prea rar intalnit in mass-media. Explicatia este simpla: ne place
sa ne ascundem precum strutul si sa speram ca daca nu stim, nu exista. Asa-zisa
metoda este in mod evident ineficienta din moment ce statisticile arata ca nu mai
putin
de una din opt femei risca sa fie diagnosticata cu cancer de san, ca in lume, la fiecare
3 minute o femeie descopera ca are cancer la san si la fiecare 14 minute una moare
din cauza acestei boli.
In Romania sunt inregistrare anual cel putin 5000 de noi cazuri de cancer la san si
minim 3000 de decese din aceasta cauza, un numar mare datorat lipsei informatiei din
tara noastra.
De ce insistam pe informare? Pentru ca lucruri marunte pot salva viata unei femei.
Iata numai cateva exemple:
1. Simplul fapt ca o femeie isi examineaza sanii periodic favorizeaza o scadere cu
pana la 15% din rata mortalitatii.
Cum se examineaza sanii?
Sanii trebuie examinati in perioada
postmenstruala, adica imediat dupa
incetarea sangerarii lunare. In aceasta
perioada sanii sunt decongestionati si
astfel pot fi palpati eficient. Primul pas
este ceea ce medicii numesc
"inspectie" adica observarea cu ochiul
liber a sanilor. In fata oglinzii, cu
mainile pe soluri, studiaza-ti sanii.
Cauta cu privirea orice modificare,
adancitura sau dimpotriva proeminenta
la nivelul acestora. Verifica daca pielea
are aspect normal, daca nu si-a
modificat culoarea sau textura. Ridica
apoi mainile in sus si repeta inspectia.
Pasul doi este palparea. Imparte
imaginar sanul in patru cadrane pentru
a palpa sistematizat zonele. Cu buricele
degetelor aratator si mijlociu palpeaza
fiecare dintre aceste zone atent. Sanul drept se examineaza cu mana stanga si invers.
Page 47 / 72
Ultimul pas in examinarea sanilor il reprezinta exprimarea mamelonului, adica
strangerea acestuia. Cauta sa vezi daca nu apare o secretie. Aparitia unei secretii in
afara sarcinii este patalogica.
2. Evitarea obiectelor care traumatizeaza sanul si protejarea acestuia impotriva
loviturilor
Sutienele cu bureti, sarme, silicon, cartoane, push-up samd sunt o inventive foarte
daunatoare sanului fiindca il mentin permanent intr-o pozitie anormala. Sanul a fost
proiectat si "se simte" bine atunci cand este asezat asa cum l-a lasat Mama Natura.
Faptul ca noi ii strangem si ii adunam in decolteu, ca ii evidentiem prin material
supraelastice si ii inghesuim in sutien alaturi de felurile grozavii menite sa umple cat
mai mult cupa este o actiune daunatoare care, va vine sa credeti sau nu, poate avea
consecinte tragice!
Sanul trebuie sa stea asadar intr-o pozitie cat mai naturala, sustinut preferabil de o
bustiera din bumbac.
Sanul este o zona extrem de sensibila care trebuie protejate impotriva oricarui tip de
traumatism. In cazul in care sufera totusi o lovitura zona trebuie urmarite atent in
perioada urmatoare. Daca apare o modificare trebuie imediat sa te prezinti la medicul
specialist.
3. Cunoasterea si limitarea factorilor de risc
Fumatul, alcoolul, dulciurile si grasimile in exces sunt factori de risc arhi-cunoscuti si
nespecifici pentru cancerul de san. Stim ca trebuie sa le evitam, insa ne complacem in
vechea scuza "Nu mi se va intampla tocmai mie!". Acestora li se adauga o alta lista de
factori de risc, mai putin cunoscuti precum existenta cazurilor de cancer in familie.
Medicii incadreza acest factor de risc in categoria "antecedente heredocolaterale".
Existenta unei rude de sange cu cancer reprezinta un mare risc pentru o persoana de a
dezvolta cancer - nu neaparat de acelasi tip.
In plus, curele de slabire drastice, oscilatiile de greutate si sedentarismul sunt
incadrate la categoria "factor de risc" si prin urmare trebuie evitate.
Medicii oncologi au stabilit o serie de recomandari pentru prevenirea cancerului
de san:
- o alimentatie bazata pe vegetale, cu limitarea consumului de carne
- limitarea grasimilor si dulciurilor
- renuntarea la alcool (sau maxim 250 ml vin/zi)
- renuntarea la fumat
- mentinerea unei greutati normale
- realizarea catorva exercitii fizice de intensitatea moderata (urcarea de 2-3 etaje,
plimbari in aer liber).
Page 48 / 72
Cum s-a vindecat doctorul Brofman de cancer

Dr. Brofman ne relateaza povestea vindecarii sale miraculoase de o boala incurabila,
cunoscuta de noi toti, cancerul.
Mi se spusese ca mai am doua luni de trait
In 1975, sufeream de cancer in faza terminala. Mi se spusese ca mai am doua luni de trait si ca sfirsitul
poate veni foarte brusc, in orice moment, daca stranutam sau tuseam. A trebuit sa fac fata unei realitati
dure, conform careia fiecare zi putea fi ultima mea zi, fiecare ora putea sa fie ultima. Atunci mi-am dat
seama ca oricit de mult mai am de trait trebuie sa traiesc fericit.
M-am hotarit sa maninc ce voiam
Viata mea nu ar fi avut nici un rost daca aveam sa o fac un compromis. Intrucit fiecare masa putea fi
ultima, m-am hotarit sa maninc ce voiam, orice imi cerea corpul. Nu avea nici un sens sa maninc mincare
care nu-mi placea doar pentru ca altcineva hotarise ca este mai sanatoasa pentru mine. Imi dadeam
seama ca au intentii bune, dar stiam ca nu asa vreau eu sa procedez. Daca aveam sa ma vindec trebuia
sa o fac bucurindu-ma de tot ce faceam, trebuia sa fiu sincer cu mine insumi, sa fiu realist. Trebuia sa
cred in insanatosirea mea.
Mi-am dat seama ca aceasta boala este cauzata de un proces care a avut loc in constientul
meu
Apoi mi-am dat seama ca aceasta boala este cauzata de un proces care a avut loc in constientul meu si
ca as putea sa-mi folosesc constientul pentru a scapa de ea. Constientul meu este efectul felului in care
am fost programat, exact ca un computer care produce unele rezultate datorita felului in care a fost
programat. Puteam sa-mi reprogramez constientul.
Ceea ce percepem creeaza realitatea
Mi-a fost adusa la cunostinta teoria ca ceea ce percepem creeaza realitatea si am realizat ca trebuie sa-
mi reprogramez constientul pentru a crea perceptia ca sint sanatos. Nu eram pregatit pentru o schimbare
atit de rapida de la perceptia ca sufer de o boala terminala, dar mi-am dat seama ca-mi pot crea credinta
ca ma fac din ce in ce mai bine, pina cind intr-adevar m-am insanatosit.
Avusesem credinta ca ma aflu intr-o stare continua de deteriorare, ca ma apropiam din ce in ce mai mult
de moarte, si am stiut ca daca aveam sa-mi schimb aceasta convingere va trebui sa o schimb de la o
inrautatire rapida, la o vindecare rapida. De asemenea, stiam ca aceasta schimbare poate avea loc in
orice moment. Era ca si cum as fi apasat pe un intrerupator al mintii mele si sa insist ca stiu ca aceasta
schimbare a avut loc. M-am hotarit ca daca momentul schimbarii pute fi oricind, atunci de ce nu ar fi
acum?
Am stiut ca procesul de vindecare a inceput
Am simtit acel clic din constientul eu, si atunci am stiut ca procesul de vindecare a inceput. Tot atunci am
decis ca este foarte important sa pastrez integritatea acestei decizii si a acelui moment. Stiam ca
perceptiile mele trebuie sa-mi intareasca ideea ca acum ma insanatoseam. Imi tot aminteam cind
mincam ca, mincind ceea ce-mi doream, faceam ce voia corpul meu ca sa poata sa accelereze procesul
de vindecare.
Inapoila
Page 49 / 72
Senzatiile fizice, ca un curent electric care-mi strabatea corpul, care pina atunci imi aminteau ca
tumoarea mi se mareste, acum trebuia sa le percep ca semne ca tumoarea se micsora. Mintea mea cauta
cit mai multe feluri de a percepe ca insanatosirea avea loc.
Inconjurat de oameni dispusi sa ma incurajeze
Stiam ca trebuie sa stau departe de acele persoane care inca ma percepeau ca suferind de o boala
terminala, nu din lipsa de dragoste, ci pur si simplu ca sa-mi mentin atitudinea pozitiva fata de procesul
de vindecare. Trebuia sa fiu inconjurat de oameni care erau dispusi sa ma incurajeze in aceasta initiativa
aproape imposibil de realizat. Cind eram intrebat cum ma simteam, insitam sa raspund ca ma simt din ce
in ce mai bine si vedeam ca de fapt era mai adevarat pe zi ce trecea.
Stiam ca este vital sa pastrez programarea pozitiva
Stiam ca este vital sa pastrez aceasta programare pozitiva si ca, daca eram relaxat si-mi spuneam
cuvinte pozitive de trei ori pe zi, aveam rezultate extraordinare. Eram de multe ori tentat sa nu fac
exercitiile de relaxare, dar apoi imi aminteam ca viata mea este in joc. Orice tentatie, atunci, era ceva
care statea in calea vietii mele, si trebuia indepartata ca sa pot trai.
La inceput era foarte greu. Imi dadeam seama ca momentul schimbarii putea fi compromis foarte usor,
de catre cuvintele si gindurile mele care percepeau si alte lucruri care nu aveau legatura cu faptul ca ma
insanatoseam, si trebuia sa fiu cinstit cu mine insumi, si sa-mi dau seama ca dadusem gres. Atunci imi
puteam spune ca ceea ce mi s-a intimplat era doar o repetitie, si ca momentul adevarat al schimbarii era
acum.
Puteam sa ma identific cu vocea incurajatoare
A devenit din ce in ce mai usor. La inceput puteam sa-mi mentin integritatea convingerii doar pentru
citeva ore la inceput, apoi o zi intreaga, apoi doua si apoi a devenit o certitudine. Stiam ca programul
functioneaza. Puteam recunoaste vocea indoielii si stiam ca nu reprezinta adevarul. Puteam sa ma
identific cu vocea incurajatoare. A devenit ghidul meu, care ma indruma spre sanatate. Eram in stare sa
mentin certitudinea ca schimbarile pozitive au intr-adevar loc. Atunci cind nu simteam un simptom, imi
spuneam ca poate nu voi mai simti acel simptom niciodata. Daca-l mai simteam imi spuneam ca poate
procesul nu a era complet inca si ca de fapt simteam simptomul mai putin ca inainte.
Trebuia sa stiu ca schimbarile pozitive aveau loc acum
Trebuia sa stiu ca schimbarile pozitive aveau loc acum, asa ca puteam anticipa unele dovezi care sa-mi
justifice perceptiile. Bineinteles ca am fost in stare sa gasesc ceva si astfel sa ma asigur ca nu se
intimpla doar in imaginatia mea, ci ceva real si astfel procesul devenea mai puternic.
In timpul perioadelor de relaxare, imi imaginam ca vad tumoarea care era localizata pe coloana
vertebrala, la git, si ca vad un strat de celule canceroase cum moare si sint eliminate de catre corp.
Stiam ca schimbarea, probabil neperceptibila inca, era definitiva. Stiam ca de fiecare data cind eliminam
produse toxice din corp, celulele canceroase moarte erau si ele eliminate, si-mi reaminteam asta de
fiecare data. Insistam asupra faptului ca este adevarat.
Am hotarit ca era foarte important sa exprim totul
Stiam ca boala numita cancer reprezenta ceva tinut in mine, care nu fusese exprima, si cum tumoarea
era localizata linga chakra gitului meu, insemna ca nu acceptam expresia Fiintei mele. Dar cum inca nu
eram sigur de ce insemna aceasta am hotarit ca era foarte important sa exprim totul. Fiecare cuvint,
orice sentiment, orice era in constientul meu si voia sa iasa la suprafata a fost exprimat in cuvinte stiind
ca este vital pentru sanatatea mea. Inainte, traiam cu impresia ca daca spuneam tot ce simteam avea ca
rezultat cearta, dar acum imi dadeam seama ca acest lucru era foarte apreciat de cei din jurul meu, ca
ducea la armonie.
Era ca si cum am fi impartit o frecventa vibrationala
Page 50 / 72
Inainte credeam ca, daca-mi exprim orice gind, se va intimpla ceva rau. Trebuia sa reprogramez acest
lucru la credinta ca daca-mi exprimam orice gind, ceva minunat se va intimpla. Am luat aceasta hotarire
si asa a si fost.
Mi-am dat seama ca am din ce in ce mai putine lucruri in comun cu fostii mei prieteni. Era ca si cum am
fi impartit o frecventa vibrationala pina atunci, sa spunem 547 cicluri, orice ar insemna asta, si deodata
m-a regasit la 872 cicluri, avind foarte putine lucruri in comun cu cei de la 547 cicluri. Trebuia sa-mi
gasesc noi prieteni care si ei erau la 872, pentru a avea cu cine comunica.
Am inceput sa am un simt al compasiunii si intelegerii mult mai dezvoltat
M-am simtit atras de multimea de la 872 si ei de catre mine, ca si cum as fi devenit magnetic selectiv si
anumite elemente ale realitatii erau departate pentru ca nu mai erau in acord cu noua Fiinta care
devenisem. Stiam ca procesul este inevitabil si ca nu ar trebui sa-l schimb in vreun fel. Am inceput sa am
un simt al compasiunii si intelegerii mult mai dezvoltat. Stiam ca viata mea depindea de aceasta
indepartare a elementelor care nu mai erau in acord cu noua mea vibratie. Procesul era foarte simplu,
dar nu si foarte usor intotdeauna.
Incepeam fiecare zi ca un proces de autodescoperire
Incepeam fiecare zi ca un proces de autodescoperire, fara o preconceptie despre cine eram, totusi din
dorinta de a descoperi Fiinta care iesea la iveala si simteam o placere enorma cu fiecare descoperire
facuta.
Imi imaginam scena din cabinetul doctorului cind acest proces de autovindecare se va fi terminat. Parca il
puteam vedea, examinindu-ma, si vazind ca nu mai e nici o tumoare, cit de suprins va fi. Ar fi spus:
Poate am facut o greseala. Imi imaginam aceasta scena in fiecare zi, in timpul perioadei de relaxare.
Poate ca am facut o greseala, a spus doctorul
Cam dupa doua luni de cind incepusem sa lucrez cu mine insumi, m-am dus sa fiu examinat de doctorul
care ma declarase in faza terminala. Pe drum, stiam ca trebuie sa-mi mentin convingerea ca totul era in
regula. M-a examinat si nu a gasit nimic. Mi-a spus: Poate ca am facut o greseala. Am ris tot drumul pina
acasa.
Mi-am transformat felul meu de a fi. Stilul meu de viata s-a schimbat in mod dramatic. Nu mi se mai
pare normal sa lucrez de la 8 la 4 ca fiecare om normal de virsta mea, sau sa-i spun oricarei alte Fiinte,
superiorul meu, fiindca toti sintem Fiinte egale cu un potential infinit.
Adaptare de Alina Oprea

Page 51 / 72
Cum se trateaza natural diferite forme de cancer
Tratarea cancerului prin metoda Rudolf Breuss
Principii de tratament
n Tumoarea canceroasa trebuie sa fie consumata chiar de corpul pacientului
timpul curei de post.
n Se procedeaza la autofometare timpul curei; prin privarea corpului de unele
elemente (mai ales proteine), corpul consuma sau elimina tot ce nu-i apartine, inclusiv
tumoarea canceroasa si orice depozite de reziduuri.
n Tumoarea este o formatiune de celule denaturate, care de obicei apare prin
presiune delungata sau iritare delungata.
n Cancerul este mai greu vindecabil prin consumarea alimentelor solide si
special prin consumarea proteinelor animale.
Tratamente prin consumul unor amestecul de sucuri:
n 3/5 sfecla rosie,
n 1/5 morcovi,
n 1/5 bulb de telina,
n putina ridiche neagra, mai ales coaja
n un cartof mic
Exemplu: 300 g sfecla rosie, 100 g morcov, 100 g bulb de telina, 50 g ridiche neagra,
un cartof mic cit un ou sau, daca nu este suportat, un ceai de coaja de cartofi baut
rece.
Ceaiuri de consumat in timpul postului
n Ceai de salvie pentru gargara se prepara cu apa calda, nu se fierbe (infuzie),
pentru ca contine uleiurile eterice necesare gargarei. Pentru baut se fierbe 3 minute,
nici mai mult nici mai putin, pentru ca la 3 minute se elibereaza enzima necesara
ganglionilor si maduvei spinarii (se poate combina cu sunatoare, menta si roinita).
n Ceai pentru rinichi - infuzie (nu se fierbe) - amestec: 40 la suta coada calului, 30
la suta urzici, 20 la suta troscot, 10 la suta sunatoare. Nu se fierbe (infuzie), se lasa 10
minute apa calda, se strecoara, apoi peste zat se mai pune apa si se fierbe. Apoi se
strecoara si se amesteca cu cealalta tura. Se consuma numai 3 saptamini.
n Ceai de napraznic (infuzie) obligatoriu orice forma de cancer, mai ales dupa
iradieri.
Cura totala in caz de cancer
n n timpul curei nu este permis sa se manince nimic timp de 42 de zile decit
sucurile de legume cu ceaiurile respective.
n Numai cu sucuri perfect naturale, de preferat preparate casa.
n Se consuma numai sucul, fara pulpa (zat), pentru ca aceasta este hrana solida.
Page 52 / 72
n Daca ceaiul de coaja de cartofi nu are gust bun, se renunta, seamna ca ficatul nu
are nevoie de el.
n De preferat sa nu se consume mai mult de o jumatate de litru de suc pe zi.
n Se bea cet, cite o lingurita, si se insaliveaza bine si apoi se ghite.
n Toate ceaiurile se beau fara zahar.
n Nu este voie numai sucul fara ceai.
n Nu se trece brusc numai la cura, este nevoie de citeva zile pentru obisnuire.
n Dupa cura nu se revine brusc la alimentatie.
Cum se urmeaza cura
n dimineata se bea tii, cet, jumatate de ceasca de ceai rece pentru rinichi
n peste 30-60 minute se beau 1-2 cesti de ceai de salvie cu sunatoare, menta si
roinita
n dupa 30-60 minute se ia o ghititura de suc bine salivat, apoi se mai repeta la o
jumatate de ora cite o gura de suc, sau numai cind se simte nevoia
n ceaiul pentru rinichi se mai bea o data la prinz si o data seara, iar celelalte ceaiuri
de cite ori se doreste
n sucurile nu se beau mai mult de o ghititura bine salivata si este recomandabil
sa nu se depaseasca o jumatate de litru pe zi
Particularitati ale tratamentelor
n Cancer mamar, ovarian sau uterin - o ceasca de ceai pe zi de alchamilla alpina +
cretisoara + urzica moarta alba.
n Cancerul gurii, laringelui, buzelor - gargara cu ceai de radacini de anason si
buxus.
n Cancerul pielii - se tamponeaza cu suc proaspat de rostopasca (nu se aplica pe
plagi deschise).
n Cancer osos sau pulmonar - ceai de amestec: patlagina + muschi de piatra +
plaminarica + silnic + luminarica.
n Cancer de ficat - ceai de coji de cartofi.
n Cancer de rect sau colon - bai de sezut sau clisma cu Marul Lupului (metoda Pop
Nicolae) (atentie, a nu se consuma, poate fi toxic !)
n Cancer de stomac - ceai de pelin sau fierea pamintului.
n Cancer de splina sau pancreas - cel putin un litru de ceai de salvie.
Alte indicatii
n cancerul gurii se ia ceai de patrunjel de cimp (radacini de anason), astfel: se
face gargara cu primele doua guri de ceai si numai a treia se ghite
n timpul curei nu sint indicate operatiile, injectiile si iradierile
n nu se face cura dupa operatie decit dupa ce trec doua saptamini
n eventual suc de lamiie, dar niciodata suc de mere
Page 53 / 72
n nici o mincare nu se consuma fierbinte, ci numai rece sau calduta
n nu stomacul trebuie sa fie stapinul tau
n nu te teme de cancer!
Page 54 / 72
Dieta
Autor
GABRIEL ANDRONACHE
Sistemul mmunis ABO
Sistemul de nutritie elaborat de Gabriel Andronache cuprinde 3 nivele de programe:
Nivelul 1 ce c uprinde alimentele ce trebuie evita te din regimul nostru de dieta.
Nivelul 2 ce c uprinde alimente recomandate alimentatiei noastre de zi cu zi.
Nivelul 3 - ce cuprinde alimentele denumite generic benefice sunt conside rate
limente medicame nt si se vor consuma special perioadele de stres, de efort
fizic i intelectual deosebit, perioa de de c onvale scen sau conte xtul anumitor
afec iuni.
Page 55 / 72
NIVELUL 1 PENTRU TOATE GRUPELE DE SNGE
NIVELUL 1 PENTRU GRUPA DE SNGE 01 - LISTA ALIMENTELOR CU
RISC MAXIM, NEADECVATE GRUPEI 01:
1. B uturi: ap acidula t , ap de la robinet, cafea, ceai negru, b uturi de tip cola (cu
con inut ridicat de cofein );
2. Ceaiuri de plante: aloe, echinac eea, m tase de porumb;
3. Sucuri: de varz , de cartofi, de portoca le;
4. Fructe : banane, portocale, mandarine, c p une;
5. Legume: varz , vinete, conopid , cartofi, ciuperci de ca s , avocado, m sline, linte;
6. Cereale: ov z, por u m b , gr;
7. Carne: de gc ;
8. Pe te: somn, caviar, fructe de mare;
9. Semin e: fistic, acaju, arahide, mac;
10. Condimente i mirode nii: o et, scor i oar , piper, amidon, va nilie, maionez ,
ketchup.
NIVELUL 1 PENTRU GRUPA DE S NGE A2- LISTA ALIMENTELOR DE
RISC MAXIM NEADECVATE GRUPEI A2
1. B uturi: ap acidula t , sifon, c ea i negru;
2. Ceaiuri de plante: m tase de porumb;
3. Sucuri: de varz , de portocale, de ro ii, de cartofi;
4.Fructe: banane, portocale, mandarine, pepene, nuc de cocos;
5. Legume: varz , ro ii, vinete, ardei, cartofi, ciuperci de c as , m sline negre;
6.Ce reale: gr- f ina de gr alb ;
7. Carne i produse din carne: de vit , de vi el, de oaie, de miel, de ra , de gc , de
vat;
8. Pe te: scrumbie, hering, fructe de mare;
9. Semin e: fistic;
10. Condimente i mirode nii: o et, pipe r, boia, ardei, ketchup, maionez , mu tar.
NIVELUL 1 PENTRU GRUPA DE SNGE B3 - LISTA ALIMENTELOR DE
RISC MAXIM, NEADECVATE GRUPEI B3 (VALABIL ATT PENTRU
ADUL I CT I PENTRU COPII):
1. B uturi: ap acidula t , sifon, a p de la robinet;
2. Ceaiuri de plante: a loe, m tase de porumb, tei, traista ciobanului;
3. Sucuri: de ro ii;
4. Fructe : rodii, nuc de cocos;
5. Legume: ro ii, m sline, dovleac, linte, a v o c a d o , anghinare;
6. Cereale: gr u, porumb, secar , orez s lbatic, hri c , orz;
7. Carne i produse din ca rne: de pui, de g sc , de g in ;
8. Pe te: fructe de mare;
9. Semin e: arahide, alune, nuci acaju, fistic, semin e de dovleac, susan, semin e de
floareasoarelui, susan, ma c;
10. Condimente i mirode nii: piper, ketchup, amidon, scor i oar , cui oa re.
NIVELUL 1 PENTRU GRUPA DE SNGE AB4- LISTA ALIMENTELOR DE
RISC MAXIM, NEADECVATE GRUPEI AB4 (VALABIL ATT PENTRU
ADUL I CT I PENTRU COPII).
1. B uturi: ap acidula t , ap de la robinet, ap nepurificat (f r specifica ia
icrobiologic pur ), ceai negru;
2. Ceaiuri de plante: aloe, m tase de porumb, tei, traista ciobanului (plante le
Page 56 / 72
medicinale vor fi consumate numa i cu acordul medicului fitoterapeut);
3. Sucuri: de portocale ;
4. Fructe : b a n a n e , portocale, r o d i i , m a n g o , nuc de cocos;
5. Legume: ardei, m sline, anghinare;
6. Cereale: hri c , orz, porumb;
7. Carne i produse din ca rne: de vit , de vi el, de pui, de g in , de ra , de gc , de
vat;
8. Pe te: fructe de mare;
9. Semin e: alune, semin e de dovleac, semin e de floarea-soarelui, mac, susan;
10. Condimente i mirode nii: piper, o et, boia, amidon, cui oare.
V prezent m ceva modalit i ieftine i rapide de a v buc ura din plin de virtu ile
fructelor i legumelor crude. Nutri ionistul Gabriel Andronache a alc tuit o se rie de
re ete delicioase adecvate tuturor grupelor de sge, re ete ce con in ingrediente 100%
naturale, neprelucrate termic.
1) CREM DE MERE
Ingrediente: 2-3 mere cu tot cu coaj , ceva boabe de struguri ne gri, ceva m sline
ve rzi, c- iva sburi de migdale, ulei de m sline presat la rece.
Mod de preparare: da i merele prin r z toare, dup care sub ia i compozi ia cu
pu in a p plat i apoi introduce i blenderul. Peste preparatul rezultat ad uga i
boabe le de struguri, 2-3 pic turi de ulei de m sline precum i o pelicul u oar de
sburi de migdale.
Andronache v sf tuie te ca todeauna s servi i aceste preparate 100% naturale
tr-un vas de sticl , pentru a v putea bucura de aspectul deosebit al acestor
combina ii exotice, de altfel extrem de ape tisante i savuroase .
2) CREM DE MORCOVI
Ingrediente: 2-3 morcovi, ceva cire e (congelate) tregi sau t iate jum tate
dup cum dori i, ceva caise uscate, hidratate s peste noapte ap plat , miez de
nuc , pu in ulei de m sline. Mod de preparare: da i morcovi prin r z toare, apoi
ace la i bol ad uga i caise le uscate t iate m runt, miezul de nuc hidratat ap plat
i final asezona i cu ulei de m sline.
3) CREM DE ANANAS
Ingrediente: ceva buc i de ananas (nu din conserv ), ceva felii de roie, pu ine
m sline ve rzi, pu ine semin e de susan hidratate peste noapte ap plat , ceva
pic turi de ulei de susan.
Mod de preparare: t - ia i ananasul felii, la fel i m slinele i ro iile, ad uga i apoi
semin ele de susan i la sf it asezona i c u ulei de susan.
4) CREM DE L MIE
Ingrediente: o l me, mai precis pulpa aceste ia, o linguri de miere de salc, 500
ml. ap plat .
Mod de preparare: stoarce i l m ia, ia r peste sucul i pulpa rezultate ad uga i mierea
i apa plat
5) CREM DE MERE
Ingrediente: 2-3 mere, 500ml. ap plat , o linguri miere de salc.
Mod de preparare: da i merele prin r z toare, apoi, peste pasta re zulta t ad uga i
mierea i apa plat .
6) CREM DE SMOCHINE
Ingrediente: ceva smochine, lapte de soia, ap plat . Mod de preparare: c u
ajutorul unui blender ve i p stui smoc hinele, dup care le ve i amesteca cu ap plat
i lapte de soia.
Page 57 / 72
Page 58 / 72
Toate aceste cocktailuri de fructe de mai sus constituie hidratarea de
diminea ,
principiu de baz dieta Immunis ABO. Trebuie men ionat c de i
procesul de
hidratare e ste constant pe tot parcursul zilei (o gur de ap la fiecare 10
minute),
b uturile de la micul dejun precum i aceste creme cu con inut ridicat de
ap se vor
consuma c u prec dere diminea a, ainte de prima ma s tre 7.00 i
10.00. n
nume rele viitoare, Andronache va continua s publice re ete pentru micul
dejun,
prz, dar i pentru cin .
Nivelul 2 pe ntr u grupa de sge 01
Alimente recomandate
B UTURI: ap plat , ap plat cu l me, ap plat cu suc de grepfrut, ap plat cu
cea i verde, vin ro u cu suc de grepfrut ro u, vin alb cu suc de l me sa u cu suc de
grepfrut galben. Vinul ro u preg te te digestia pentru carnea ro ie, iar vinul alb,
pentru carnea de pe te.
CEAIURI DIN PLANTE: ceai de ghimbir, ceai de m ce e, ceai de tei, ceai de coada
orice lului, ceai de ment , ceai de ginseng, ceai de mu e el, ceai de soc, ceai de
r d cin de lemn dulce, cea i de frunz de zmeur . Ceaiul verde loc uie te
c u succes
cafeaua.
SUCURI DIN LEGUME I FRUCTE: morcovi, elin , mere, ananas, ro ii,
grepfrut,
piersici, struguri, sfecl , dovleac. Toate aceste vor c on ine obligatoriu
pulpa fructului
respectiv.
FRUCTE: prune, mere, pere, piersici, caise, struguri, nectarine, pepene
verde, cire e,
afine, zmeur , smochine, curma le, stafide, ananas, kiwi, l me, grepfrut,
papaya,
rodii, mango, ro ii. Fructele uscate se vor hidra ta peste noapte ap plat .
LEGUME: morcovi, elin , ceap , usturoi, gulie, sfecl , castravete, ridichi,
dovleac,
dovlec el, spanac, ardei, andive, m rar, p trunje l, praz, salat verde, p
stnac, napi,
hrean, broccoli, alge, m sline verzi, fasole alb , fasole verde, soia, cartofi
dulc i,
maz re.
CEREALE INTEGRALE: hri c integral , orez integral, orz inte gral, mei
inte gral,
secar inte gral . Cantit ile vor fi moderate, i niciodat nu se vor combina
cu carnea,
ci doar cu legume. Cerealele se moaie ap dou -trei zile (apa se
schimb o dat
pe zi), a poi sunt op rite sau preg tite la abur. n apa ca re acestea s-au
muia t pot fi
puse condimentele i sucul de l me.
CARNE: vit , vi el, pui, curcan, oaie, miel, ra , g in , carne de vat. Se
recoma nd
marinatul c rnii ap plat , suc de l me i ulei de m sline presat la rece,
apoi se
g te te la abur sau la gr tar. PE TE: cod, macrou, somon, hering, sa rdin ,
scrumbie,
p str v, ton, cra p, tiuc , homar,cala mar, me lci, creve i, scoici, midii,
stridii, crab,
molu te, raci, broa te, rechin.
SEMIN E: semin e de dovleac, semin e de floarea soarelui, nuci, alune de
p dure,
sburi de migdale, casta ne, semin e de susan (inclusiv pasta ar beasc de
Page 59 / 72
Page 60 / 72
Nivelul 2 pe ntr u grupa de sge A2
Alimentele recomandate
LEGUME: morcovi, elin , conopid , sfecl , castravete, dovleac, dovlecel, ridichi
(negre i ro ii), spanac , gulie, ceap , usturoi, praz, m rar, p trunjel, arpagic, napi,
fasole verde, fasole soia, fasole alb , broccoli, maz re, linte, anghinare, sparanghel,
avocado, muguri de bambus, alge, va rz de Bruxelles.
FRUCTE: prune, mere, struguri, pere, cire e, vi ine, afine, mure, zmeur , c p uni
(congelate), ana nas, smochine, curmale, stafide, l m, grepfrut, kiwi, rodii.
SUCURI DIN LEGUME I FRUCTE: morcovi, elin , l me, grepfrut, ananas,
mere, struguri.
Aten ie, cura cu must este indicat pe stomacul gol, niciodat dup mas !
B UTURI: ap plat microbiologic pur , ap plat cu l me, ap plat cu suc de
grepfrut, cafea (nu cafea decofeiniza t ), ceai verde, vin ro u, vin alb.
OU I PRODUSE LACTATE: ou de cas (1-2 a lbu uri pe s pt m ), lapte de
soia, brz de soia/tofu, lapte de capr crud, brz de capr .
CEREALE INTEGRALE: hri c , orez, ov z, mei, orz, porumb, secar . Acestea se vor
muia peste noapte ap plat i apoi se vor condimenta i consuma.
CARNE: pui, curcan, g in .
SEMIN E I ULEIURI: arahide, semin e de dovleac, sburi de migdale, alune,
nuci, castane, semin e de floarea- soare lui, se min e de susan (inclusiv pasta tahini),
semin e de mac, semin e de in. Prin combina rea uleiului de in presat la rece cu uleiul
de m sline presat la rece i uleiul de floarea- soa relui presat la rece se ob ine uleiul
ideal pentru grupa de sge A2.
CONDIMENTE I MIRODENII: ghimbir, busuioc, coria ndru, cui- oare, chimen,
m - rar, p trunjel, hrean, ment , rozmarin, cimbru, tarhon, vanilie, nuc oar , oregano,
curry, scor i- oar , sos de soia (f r sare, f r zah r, f r gluten), frunze de da fin,
anason.
CEAIURI DIN PLANTE: ginseng, ghimbir, echinaceea, m ce e, tei, ment , mu e el,
aloe, soc, tra ista ciobanului, coada oricelului, p ducel, brusture. Ca ntitatea, plantele
i modul de consum se indic de c tre medicul fitoterapeut.
Nivelul 2 Grupa de sge B3
B UTURI: ap plat , ceai verde, ap plat cu l me , ceai verde cu l me, ceai
verde cu cafea, vin ro u, vin ro u cu suc de grepfrut ro u, vin alb cu suc de l me.
LEGUME: varz , conopid , sfecl , morc ovi, vinete, ardei, elin , castrave i, gulie,
ridichi, c iuperci, ca rtofi dulci, spanac, castane, dovlecel, m ra r, p trunjel, ceap ,
usturoi, hrean, praz, l ptuci, urzici, p stnac, broccoli, napi, spara nghel, muguri de
bambus, alge marine, fa sole alb , maz re, fasole ve rde, fasole soia.
SEMIN E I ULEIURI: nuci, migdale, ule i de m sline presat la rece, ulei de in
presat la rece. CEREALE: orez integral, ov z, mei, secar alb , cuburi de soia.
SUCURI DIN LEGUME I FRUCTE: suc de varz , suc de morcov, suc de sfecl ,
suc de elin , suc de castravete, suc de cartofi, suc de struguri, suc de ananas, suc de
l me, suc de grepfrut, suc de mere, suc de portocale, suc de mandarine.
CARNE: oaie, miel, vit , vi el, curcan, vat.
CONDIMENTE I MIRODENII: dafin, busuioc, coriandru, usturoi, ment ,
rozmarin, cimbru, tarhon, va nilie, hrean, chime n, curry, ghimbir, capere, nuc oar ,
cui oare, oregano, ofran, sare marin nerafina t , anason, sos de soia.
CEAIURI DIN PLANTE: ceai verde, ceai de ginseng, ceai de echinaceea, ceai de
Page 61 / 72
ghimbir, ceai de r d cin de lemn dulce, ceai de m ce e, c eai de brusture, ceai de soc,
cea i de p ducel, ceai de dud, ceai de coada- oricelului, ceai de ment , ceai de p p die.
PE TE: cod, ma crou, hering, ton, sardine, p str v, somon, tiuc , crap, rechin, biban,
scrumbie. LACTATE I OU : ou de ar , lapte de soia, brz de soia, lapte de
ca pr , brz de capr , produse din lapte de va c degresate i bine eles
nepasteurizate.
FRUCTE: smochine, caise uscate, prune usc ate, stafide, curmale,
struguri, mere,
pere, c aise, prune, pepene verde, c p uni, a fine, mure, zmeur , coac
ze, cire e,
ananas, papaya, mango, kiwi, l - m, grepfrut, portoca le,
mandarine.
Nivelul 2 Grupa de sge AB4
B UTURI: a p plat , ap plat cu l me, cafea c u suc de l me, cafea cu lapte de
soia, cafea cu ceai verde, vin ro u, vin ro u cu suc de grepfrut, vin alb, vin alb cu suc
de l me.
LEGUME: varz , elin , conopid , sfe cl , castravete, ceap , usturoi, praz, hrean,
p stnac, m rar, p trunje l, ciuperc i, napi, ridichi, gulii, andive, dovle ac, dovlecel,
spa nac, cartofi, morcovi, m sline verzi, broccoli, cartofi dulc i, muguri, a lge, casta ne,
linte, fasole soia, fasole verde, fasole alb , maz re.
SEMIN E I ULEIURI: arahide, nuci, migdale, fistic, ulei de m sline presat la rece,
ulei de in presat la rece.
CEREALE INTEGRALE: orez, ov z, secar a lb , mei, orz, granule de soia (pentru
a locui pnea). SUCURI DIN LEGUME I FRUCTE: suc de morcov, suc de
varz , suc de elin , suc de sfecl , suc de cartofi, suc de c astrave te, suc de struguri,
suc de ananas, suc de l me, suc de grepfrut, suc de mere.
CARNE: miel, oaie, curcan.
OU I PRODUSE LACTATE: ou (numai albu ul), la pte de capr nefiert, brz
de capr , lapte de soia, brz de soia, iaurturi i brzeturi ferme ntate din lapte de
vac nepasteurizat.
FRUCTE: prune , struguri, cire e, afine, mure, mere, caise, pere, pepene, c p une,
coac ze, ana nas, kiwi, l me, grepfrut, manda rine, stafide, smochine, curmale,
papaya.
PE TE: cod, macrou, ton, biban, hering, crap, melci de podgorie (Helix Pomatia),
scrumbie, p str v, sardin , tiuc , somon, scoici.
CONDIMENTE I MIRODENII: usturoi, busuioc, hrean, curry, dafin, nuc oar ,
scor i oa r , cui oare, chimen, coriandru, tarhon, ment , sos de soia (f r gluten i f r
zah r), cimbru, vanilie , rozmarin, ofran.
CEAIURI DIN PLANTE: ceai verde, ceai de ginseng, ceai de
echinaceea, ceai de
mu e el, ceai de ghimbir, ceai de m ce e, ceai de lemn dulce, ceai de p
p die, ceai de
soc, ceai de coada- oricelului, ceai de ment .
Buc taria f r foc
Salate coctail de fructe cu semin e
Salat de mere
INGREDIENTE: ananas, ceva buc i (nu din conserv ), 1-2 prune, ceva stafide
hidratate peste noapte ap plat , 2 me re, pu in brz de soia, ceva pic turi de
ulei de m sline i suc de l me, nuc ras .
MOD DE PREPARARE: t ia i ceva buc ele din fructul de ananas, ad uga i
Page 62 / 72
merele rase, prunele t iate felii, stafidele, brza de soia i deasupra o
pelicul sub ire
de nuc ras . Sosul salatei ve i face din suc de l me i ulei de m sline.
Salat de pere
INGREDIENTE: struguri (ceva boabe), curmale (hidratate peste noapte ap
plat ) i t iate forme atractive, ceva buc i de ana nas, dou pere (2/3 din volumul
salatei), brz de soia, pu in ulei de m sline, sburi de migdale.
MOD DE PREPARARE: tr-un bol de sticl c ma i c p tor pune i
strugurii,
ananasul i curmalele. Ad uga i apoi perele rase, brza de soia i a
sezona i la final
cu sburii de migdale m cina i (dac sunt usca i) sau ra i dac alege i s
-i hidrata i
ap plat supe rmarke t.
Salat de kiwi
INGREDIENTE: un ame stec format din afine, zmeur i stafide hidratate peste
noapte ap plat , dou -trei kiwi, brz de soia, ulei de m sline, suc de l me,
miez de nuc , sburi de migdale. MOD DE PREPARARE: peste acest amestec
ve i ad uga kiwi t iat felii, brza de soia, uleiul de m sline i sucul de l me .
Deasupra asezona i cu o glazur format din miez de nuc i sburi de migdale.
Afinele i zmeura le g si i congelate.
Trecem la prezentarea c elui de-al tre ilea nivel al sistemului IMMUNIS ABO, care
vizeaz lista complet a alimentelor cu EFICIEN MAXIM . Acestea se vor
consuma special perioadele de stres, de efort fizic i intelectual de osebit,
perioade de convalescen sau contextul anumitor afec iuni. De a ltfel, alimentele
denumite generic enefic e sunt considerate limente medicament.
Cel de-al treilea nivel poate fi atins dup parcurgerea nivelului 1 i a nivelului 2, la cel
mult trei ani de la adoptarea sistemului IMMUNIS ABO.
De a ltfe l nivelul 3 respect demnul adresat omenirii acum 2.500 de ani de c tre
Hipocrat, p rintele medicinei - rana ta leac s - i fie, iar leacul s - i fie hran -
pentru c aduce armonie i echilibru nutri ional.
Alimente le cu efect benefic vor fi consumate cantit i moderate i mod
temporizat.
ALIMENTELE CU EFECT BENEFIC PENTRU GRUPA DE SNGE 01:
Fructe: prune, ananas, smochine.
Legume: ceap , usturoi, gulie, sfecl , spanac, m rar, p trunje l, urzici, hasma uchi,
salat verde, hrean, alge, broccoli, anghinare, ridichi, c artofi dulci, dovleac, tevie,
spa nac.
Sucuri din legume i fructe cu tot cu pulp : sfecl , cartofi dulci, dovleac, spanac,
ananas.
Lactate i ou : produsele lactate nu sunt rec omandate acestei grupe sangvine. Pute i
consuma a lbu de ou o dat la dou zile sau un ou treg pe s pt m .
Pe te : cod, macrou, tiuc , p str v, he ring, somon, biban, sardin , scrumbie.
Carne : miel, oaie, vit , vi el. Aten ie, nu exagera i cu consumul de carne! Buc ile de
ca rne trebuie s fie f r gr sime. Ideal este alte rnan a o zi carne, o zi pe te.
Semin e i uleiuri: nuci (se consum moderat, NUMAI hidratate peste noapte ap
plat ), semin e de dovleac, ulei de m sline presat la rec e.
Page 63 / 72
B uturi: ap plat microbiologic pur .
Condimente i mirodenii: ofran, curry, cea p , usturoi, m rar, p trunjel, hrean.
Ceaiuri: m ce e, ment , p trunjel, ghimbir, p p die, tei, ulm a lunecos.
Grupa de sge 01, este grupa oamenilor atletici (carnivori 100%).
Energia provenit
din carne ajut s fie cei ma i potrivi i pentru activit ile fizice.
ALIMENTELE CU EFECT BENEFIC PENTRU GRUPA DE SNGE A2
Fructe: prune, caise, cire e, mere, afine, smochine, ananas, l me, grepfrut.
Legume: morcov, elin , ceap , usturoi, l ptuci, anghinare, m rar, p trunjel, pra z,
gulie, broccoli, spanac, urzici, ridichi, fasole verde, fasole soia.
Sucuri din fructe i legume: l me, grepfrut, a nanas, me re, morcovi, elin , sfecl ,
dovlea c.
Ou i produse lactate: lapte de soia, brz de soia, ou (doar un albu pe
s pt m ).
Pe te : cod, macrou, tiuc , biban, crap, somon, sardin , p str v.
Condimente i mirodenii: ghimbir, m rar, c eap , usturoi, p trunjel.
Cereale: hri c , cuburi de soia.
Semin e i uleiuri: arahide, semin e de dovleac, ulei de m sline pre sat la rece, ulei de
in.
B uturi: ap plat cu l me, cafea, cafea cu lapte de soia, vin ro u cu suc de grepfrut
ro u.
Ceaiuri: verde, m ce e, aloe, echinaceea, ginseng, brusture, p ducel,
mu e e l,
ghimbir.
Aten ie, persoanele care au grupa de sge A2 vor consuma doar pe
te. Totul se
prepa r la rece, iar pe tele se va marina ap plat amestecat cu ule
i de m sline, suc
de l me i plante condimentare.
Trebuie spus c grupa de s nge B3 este cea mai puternic i mai
echilibrat dintre
toate grupele de sge, datorit spectrului alimentar foarte larg, pe ca
re l-a mo tenit
ce i 40-45.000 de ani p c nd a fost descoperit .
ALIMENTELE CU EFECT BENEFIC PENTRU GRUPA DE SNGE B3
B uturi: ap plat , ceai verde.
Carne : miel, oaie
Ceaiuri din plante: m ce e, ghimbir, ginseng, salvie, me nt , lemn dulce, frunze de
zmeur
Fructe: banane, struguri, prune, papaya , ananas, l m.
Sucuri din legume: varz , sfecl , morcovi, cartofi dulci.
Lactate i ou : albu uri ( cantit i foarte mici), la pte de capr , brz de capr ,
iaurt i chefir din lapte nefiert de vac .
Pe te : cod, macrou, scrumbie, sardin , biban, tiuc , p str v, sturion.
Legume: varz , morcovi, conopid , sfecl , m rar, p trunjel, ceap , usturoi, arde i gras,
ca rtofi dulci, broccoli.
Semin e i uleiuri: ulei de m sline presat la rece.
Mirodenii i condime nte: curry, ceap , usturoi, hrean, ghimbir, l me.
Cereale integrale: ov z, orez, mei.
Sucuri din fructe: ananas, struguri, prune.
Grupa de sge AB4 e ste reprezentat de un procent foarte mic din popula ia
globului, tre 3 i 5%. A fost desc operit urm cu 1.800-2.000 de ani. Aceast
grup sangvin este n scut din amestecul grupei de sge A cu grupa de sge B.
Page 64 / 72
De acee a, este recunoscut ca o grup de mijloc, care poate fi u or atacat din toate
punctele de vedere (afectiv, boli etc.). Ea are foa rte multe tr s turi comune cu cele
dou grupe-mam , dar are i elemente proprii, individuale. Pe rsoanele care au grupa
de sge AB4 pot consuma carne o dat la dou -tre i z ile, s nu mai mult de 60 de gr
copii, 120 de gr femeile i 150 de gr b rba ii.
ALIMENTELE CU EFECT BENEFIC PENTRU GRUPA DE SNGE AB4
Fructe: prune, struguri, cire e, ananas, l m, grepfrut, kiwi, smochine.
Legume: sfecl , varz , elin , morcovi, cartofi dulci, conopid , castrave i, ceap ,
usturoi, napi, p stnac, broccoli, fasole, soia, linte, verde uri.
Sucuri din legume: varz , morcovi, elin , sfecl ,cartofi dulc i.
Ou i produse lactate: a lbu de ou, lapte de capr nefiert, brz de capr , lapte de
soia, brz de soia.
Cereale integrale: orez, ov z, mei, seca r , gr.
Semin e i uleiuri: arahide, nuci, casta ne, ulei de m sline presat la rece.
Carne : miel, oaie, curcan.
Pe te : cod, macrou, tiuc , ton, p str v, sardin , scrumbie, melci de podgorie (Helyx
Pomatya). Condimente i mirodenii: ceap , usturoi, hrean, m ra r, p trunjel, curry.
B uturi: ap plat , ap plat cu l me, ceai verde cu lapte de capr de gresat, ceai
verde cu lapte de soia, cafea, cafea cu la pte de c apr de gresat, cafea cu lapte de soia.
Ceaiuri: verde, m ce e, ghimbir, mu e el, ginseng, echinaceea, alfalfa, lemn dulce,
frunze de c p uni
Page 65 / 72
Cancerul de san
La fiecare 3 minute o femeie este diagnosticata cu cancer la san si la 14 minute o
femeie moare din cauza acestei boli.
Cancerul la san este o forma de cancer datorata dezvoltarii anarhice si necontrolate a
celulelor din tesutul mamar. Sanii femeilor pot dezvolta diferite tipuri de noduli, dar
numai un mic procent dintre acestia sunt maligni. In timp ce istoria de cancer in
familie poate creste riscul aparitiei boli, majoritatea cazurilor de cancer de san sunt
diagnosticate la femeile care nu au astfel de cazuri in familie. Daca exista o istorie
familiala de cancer de san, orice femeie ar trebui sa discute acest lucru cu doctorul
sau. De retinut: - in lume, la fiecare 3 minute o femeie este diagnosticata cu cancer la
san si la 14 minute o femeie moare din cauza acestei boli. - in 2003, in Romania
existau inregistrate 49.708 cazuri de cancer la san, dintre care 5.567 cazuri noi. - In
Romania, numai in anul 2004 s-au inregistrat 3136 de decese cauzate de cancerul la
san. - cancerul la san este in Romania boala oncologica cu cele mai multe victime in
randul femeilor. - cancerul la san poate fi vindecat daca este descoperit si tratat din
timp. Rata de supravietuire este de aproape 100%, daca diagnosticarea se face in faza
incipienta a bolii. Factori de risc... Menstre timpurii sau menopauza intarziata: Prima
menstra inainte de varsta de 12 ani si menopauza dupa 50 reprezinta un risc ridicat de
dezvoltare a cancerului de san. Diete bogate in grasimi saturate: Tipul de grasimi este
important. Grasimile monosaturate precum uleiul de canola si uleiul de masline se
pare ca nu cresc riscul de a dezvolta cancer de san cum este cazul grasimilor
polisaturate; uleiul de cereale (porumb) si carnea. Cazurile de cancer de san din
familie: Pacientii cu un istoric pozitiv in ceea ce priveste cancerul de san prezinta un
risc mai ridicat in a dezvolta boala. Totusi, 85% din femeile cu cancer de san au un
istoric familial negativ! Sarcina intarziata sau lipsa sarcinii: Sarcinile dinaintea
varstei de 26 de ani sunt intr-o oarecare masura protective. Calugaritele prezinta o
incidenta mai ridicata a cancerului de san. Consumul moderat de alcool: Mai mult de
doua bauturi alcoolice zilnic. Terapia de inlocuire a estrogenului: Majoritatea
studiilor indica ca luarea de estrogen o perioada mai lunga de 10 ani poate conduce la
o usoara crestere a riscului de dezvoltare a cancerului de san. Totusi, aceste studii
indica faptul ca beneficiile asociate cu luarea de estrogen cum ar fi reducerea riscului
de aparitie a osteoporozei, a bolilor de inima si acum, mai recent, tratarea bolii
Alzheimer si a cancerului de colon, sunt de departe mult mai mari decat o usoara
crestere a riscului dezvoltarii cancerului de san ce poate fi asociat cu terapia de
inlocuire a estrogenului.
Cancer de san anterior: Pacientele care au avut cancer la unul dintre sani prezinta un
risc ridicat de dezvoltare a cancerului la celalalt san. Acest risc este de 1% pe an sau
de 10% riscul pe durata unei vieti. Motivul de atenta supraveghere dupa diagnosticul
cu cancer de san este nu numai de a detecta din vreme eventuala recurenta a bolii, dar
si de a detecta cancerul de san de sanul opus. Femeile: Simplul fapt de a fi femeie
Page 66 / 72
creste riscul de aparitie a cancerului de san. Totusi, pentru fiecare 100 de femei cu
cancer de san, un barbat va dezvolta boala. Iradiatia terapeutica, de exemplu pentru
boala Hodgkins (cancerul ganglionilor limfatici): Pacientele care au avut radiatii in
scop terapeutic la piept prezinta un risc crescut de a dezvolta cancer de san cu
aproximativ 10 ani dupa tratament si vor trebui supravegheate prin efectuarea de
mamografii timpurii. Obezitatea moderata: Relatia dintre cancerul de san si obezitate
este mult mai complexa insa este asociata cu un risc crescut. Poti reduce riscul de a
face cancer la san... Daca faci miscare Daca iti supraveghezi dieta, greutatea si
nivelul de stres. Simptome, anomalii si schimbari Aparitia unor formatiuni dure,
de dimensiuni variabile, bine conturate si complet nedureroase, la nivelul sanului.
Aparitia pe san a unei adancituri neregulate, sau a unei reactii in forma de stea a pielii
sanului, ce formeaza cute fine in jurul ei. Aparitia de secretii la nivelul mamelonului
(sfarcului). Mancarimi si cruste (coji) la nivelul mamelonului. Pielea sanului poate
deveni mai groasa, cu porii dilatati, mai calda si adesea cu pete rosiatice. Ulceratii la
nivelul sanului, care pot sangera sau se pot suprainfecta. Cresterea in volum a unui
san. Durerea, care poate imbraca diverse forme. Toate aceste manifestari pot fi
consecinta unor boli obisnuite, lipsite de gravitate, dar pot sa fie si semne ale unui
cancer, fapt care trebuie lamurit in cel mai scurt timp de catre medicul de specialitate.
IDEAL ESTE SA INCEAPA TRATAMENTUL NATURAL PE CAT DE REPEDE
POSIBIL.
Chiar daca o femeie se simte perfect sanatoasa riscul exista in permanenta. Trebuie
mers la control cu regularitate. Este mult mai usor sa previi decat sa tratezi!
Autoexaminarea sanilor Recomandari: Examinari clinice ale sanului la fiecare trei
ani in intervalul de varsta cuprins intre 20-39 ani, si dupa acest interval acest lucru sa
se faca anual. Auto- examinari lunare ale sanului incepand cu varsta de 20 de ani.
Cautati orice schimbare aparuta la sanul dvs. Efectuati mamografii incepand cu varsta
de 40 de ani. Mamografii o data la 1-2 ani pentru femeile intre 40-49 ani, in functie si
de ce a fost descoperit anterior. Mamografii anuale pentru femeile de peste 50 ani. Un
calendar personal in care sa inregistrati auto-examinarile, mamografiile si vizitele la
doctor. Dieta saraca in grasimi, exercitii regulate, si fara fumat sau bautura. Cum se
face o auto-examinare la san LA DUS, cu pernutele
degetelor, palpati usor fiecare zona a ambilor sani. Folositi
mana dreapta pentru examinarea sanului stang, mana stanga
pentru sanul drept. Controlati orice nodul, proeminenta sau
ingrosare. Observati cu atentie orice schimbare la sanii dvs. IN
FATA UNEI OGLINZI Controlati-va sanii cu bratele pe langa
corp. Apoi, ridicati-va bratele cat mai sus, deasupra capului.
Cautati orice schimbare in conturul fiecarui san, o umflatura,
incretitura a pielii sau modificari ale sfarcului. Apoi asezati-va
palma pe solduri si apasati ferm pentru a flexa muschii
pieptului. Sanul stang si drept nu se vor potrivi exact- la putine
femei se intampla lucrul acesta. IN POZITIA CULCAT
Asezati perna sub umarul drept, bratul drept sub cap. Cu
degetele de la mana stanga, apasati sanul drept usor in miscari
circulare, miscand vertical sau circular, acoperind intregul san.
Apasati fie usor, fie cu intensitate medie, fie ferm. Strangeti
sfarcul, controlati secretiile sau eventuali noduli. Repetati
acesti pasi pentru sanul stang Aminteste-ti! Cancerul la san nu
afecteaza doar o femeie ci si familia din jurul sau, prietenii,
chiar sI comunitatea in care traieste si lucreaza, prin
Page 67 / 72
consecinte.
Page 68 / 72
TRATAMENTUL CANCERULUI FOLOSIND INHALATII
DIN VAPORII CARE SE PRODUC ATUNCI CIND
PESTE CETINA DE TISA SE TOARNA APA FIERBINTE
Dr. Nechit Vinereanu
E-mail: nvinereanu@aol.com
Se poate folosi cetina arborelui de tisa, iar in lipsa acestuia se pot folosi atit
cetina de brad, cit si cea de molid sau pin. Cetina de tisa este insa cea mai
eficace. Se ia cetina verde si proaspata de tisa, care se gaseste din plin in
anumite regiuni din Romnia, se pune intr-un lighean sau caldare curate,
peste care se toarna apa fierbinte. Bolnavul ia un prosop mare sau un cearsaf
sau o patura, pe care si-o pune peste cap, in asa fel ca prosopul sau patura
respectiva sa acopere atit capul bolnavului, dar sa ajunga pina peste
marginile vasului in care se afla cetina de tisa peste care s-a turnat apa
fierbinte. Astfel aburii sau vaporii nu vor iesi in afara, iar bolnavul va inhala acesti vapori pe o durata de
timp cit poate el rezista. Dupa ce a facut inhalatia, bolnavul poate tine un timp picioarele in acest vas cu
cetina de tisa si apa calda. ii va fi de mare folosinta daca bolnavul va face si masaj la talpile picioarelor
in acest vas cu apa calda si cetina. Se stie ca la nivelul talpii picioarelor exista centri energetici care sint
in conexiune cu toate organele corpului uman. Daca facem masaj picioarelor, acesti centri de energie
sau chakre minore sint reinviorate, reactivate, astfel incit masajul respectiv poate ameliora sau, daca este
repetat, poate chiar vindeca anumite boli din organism. Cu atit mai mult, substantele chimice care se afla
in cetina de tisa sau de alte conifere, patrunzind si prin pielea talpilor, pot aduce ameliorari si chiar
vindecari ale multor boli, nu numai a cancerului. Din experienta unor romni din Bucovina si
Maramures, rezulta ca atit anumite boli canceroase, cit si alte boli virotice, cum ar fi gripa etc. pot fi
vindecate cu inhalatii de tipul celei descrise mai sus. Recomandam incredere in aceste metode populare
de vindecare. In plus de asta, cetina de tisa se gaseste cu usurinta in Romnia, il costa pe bolnav putin
sau nimic, tratamentul cu inhalatie este usor de aplicat, iar rezultatele se pare ca sunt mai bune decit
radioterapia, care este mutilanta, sau alte tratamente cu substante chimice care, daca sint repetate,
intoxica intreg organismul bolnavului.
Inapoila
Page 69 / 72
Cum se trateaza naturist diferite forme de cancer

Tratarea cancerului prin metoda Rudolf Breuss
Principii de tratament
Tumoarea canceroasa trebuie sa fie consumata chiar de corpul pacientului n timpul curei de post.
Se procedeaza la autonfometare n timpul curei; prin privarea corpului de unele elemente (mai ales
proteine), corpul consuma sau elimina tot ce nu-i apartine, inclusiv tumoarea canceroasa si orice
depozite de reziduuri.
Tumoarea este o formatiune de celule denaturate, care de obicei apare prin presiune ndelungata sau
iritare ndelungata.
Cancerul este mai greu vindecabil prin consumarea alimentelor solide si n special prin consumarea
proteinelor animale.
Tratamente prin consumul unor amestecul de sucuri:
3/5 sfecla rosie,
1/5 morcovi,
1/5 bulb de telina,
putina ridiche neagra, mai ales coaja
un cartof mic
Exemplu: 300 g sfecla rosie, 100 g morcov, 100 g bulb de telina, 50 g ridiche neagra, un cartof mic cit
un ou sau, daca nu este suportat, un ceai de coaja de cartofi baut rece.
Ceaiuri de consumat in timpul postului
Ceai de salvie pentru gargara se prepara cu apa calda, nu se fierbe (infuzie), pentru ca contine
uleiurile eterice necesare gargarei. Pentru baut se fierbe 3 minute, nici mai mult nici mai putin, pentru ca
la 3 minute se elibereaza enzima necesara ganglionilor si maduvei spinarii (se poate combina cu
sunatoare, menta si roinita).
Ceai pentru rinichi - infuzie (nu se fierbe) - amestec: 40 la suta coada calului, 30 la suta urzici, 20 la
suta troscot, 10 la suta sunatoare. Nu se fierbe (infuzie), se lasa 10 minute n apa calda, se strecoara,
apoi peste zat se mai pune apa si se fierbe. Apoi se strecoara si se amesteca cu cealalta tura. Se
consuma numai 3 saptamini.
Ceai de napraznic (infuzie) obligatoriu n orice forma de cancer, mai ales dupa iradieri.
Cura totala in caz de cancer
n timpul curei nu este permis sa se manince nimic timp de 42 de zile decit sucurile de legume cu
ceaiurile respective.
Inapoila
Page 70 / 72
Numai cu sucuri perfect naturale, de preferat preparate n casa.
Se consuma numai sucul, fara pulpa (zat), pentru ca aceasta este hrana solida.
Daca ceaiul de coaja de cartofi nu are gust bun, se renunta, nseamna ca ficatul nu are nevoie de el.
De preferat sa nu se consume mai mult de o jumatate de litru de suc pe zi.
Se bea ncet, cite o lingurita, si se insaliveaza bine si apoi se nghite.
Toate ceaiurile se beau fara zahar.
Nu este voie numai sucul fara ceai.
Nu se trece brusc numai la cura, este nevoie de citeva zile pentru obisnuire.
Dupa cura nu se revine brusc la alimentatie.
Cum se urmeaza cura
dimineata se bea ntii, ncet, jumatate de ceasca de ceai rece pentru rinichi
peste 30-60 minute se beau 1-2 cesti de ceai de salvie cu sunatoare, menta si roinita
dupa 30-60 minute se ia o nghititura de suc bine nsalivat, apoi se mai repeta la o jumatate de ora
cite o gura de suc, sau numai cind se simte nevoia
ceaiul pentru rinichi se mai bea o data la prinz si o data seara, iar celelalte ceaiuri de cite ori se
doreste
sucurile nu se beau mai mult de o nghititura bine nsalivata si este recomandabil sa nu se depaseasca
o jumatate de litru pe zi
Particularitati ale tratamentelor
Cancer mamar, ovarian sau uterin - o ceasca de ceai pe zi de alchamilla alpina + cretisoara + urzica
moarta alba.
Cancerul gurii, laringelui, buzelor - gargara cu ceai de radacini de anason si buxus.
Cancerul pielii - se tamponeaza cu suc proaspat de rostopasca (nu se aplica pe plagi deschise).
Cancer osos sau pulmonar - ceai de amestec: patlagina + muschi de piatra + plaminarica + silnic +
luminarica.
Cancer de ficat - ceai de coji de cartofi.
Cancer de rect sau colon - bai de sezut sau clisma cu Marul Lupului (metoda Pop Nicolae) (atentie, a
nu se consuma, poate fi toxic !)
Cancer de stomac - ceai de pelin sau fierea pamintului.
Cancer de splina sau pancreas - cel putin un litru de ceai de salvie.
Alte indicatii
Page 71 / 72
n cancerul gurii se ia ceai de patrunjel de cimp (radacini de anason), astfel: se face gargara cu
primele doua guri de ceai si numai a treia se nghite
n timpul curei nu sint indicate operatiile, injectiile si iradierile
nu se face cura dupa operatie decit dupa ce trec doua saptamini
eventual suc de lamiie, dar niciodata suc de mere
nici o mincare nu se consuma fierbinte, ci numai rece sau calduta
nu stomacul trebuie sa fie stapinul tau
nu te teme de cancer!
Page 72 / 72

Prevenire Cancer

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prevenire Cancer

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prima Pagina

[Plante] [Remedii] [Retete] [Terapii] [Produse] [Carti] [Harta site]

Cancerul: un diagnostic care sperie pe oricine (barbat

[Plante] [Remedii] [Retete] [Terapii] [Produse] [Carti] [Harta site]

[Plante] [Remedii] [Retete] [Terapii] [Produse] [Carti] [Harta site]

Cum s-a vindecat doctorul Brofman de cancer

Adaptare de Alina Oprea

Cum se trateaza naturist diferite forme de cancer

S-ar putea să vă placă și