Vitamina B12 utila in imbunatatirea functiilor cognitive?

DUMINICA, 09 NOIEMBRIE 2008 CRISTIAN MUNTEANU

Evaluare articol:  / 12 

Evaluare
Cel mai slab Cel mai bun 

Vitamina B12:Substrat modificat conformational de catre o

enzima B12 dependenta

Vitamina B12, cunoscuta si sub denumirea de

cobalamina, este una dintre vitaminele grupului B, importanta
din punct de vedere biochimic în buna functionare a unor
reactii biochimice importante pentru organismul uman. Aceasta
vitamina se gaseste aproape în exclusivitate în produsele de
origine animala.
Vitamina B12 se gaseste în carne, oua, lapte si este sintetizata de microflora
intestinala a animalelor. Plantele si drojdiile nu sintetizeaza aceasta vitamina. Printre
alimentele cu un continut crescut de vitmina B12 se gasesc scoicile, ficatul de vita,
sardine, somon. În organism vitamina B12 se gaseste sub doua forme biologic active:
5’-deoxiadenozil cobalamina si metilcobalamina. Vitamina B12 este importanta pentru
organismul uman deoarece participa în calitate de cofactor la activitatea unor enzime
din clasa izomerazelor si transferazelor.

Astfel cobalamina (una dintre formele active biologic al vitaminei B12), participa
la procesul de gluconeogeneza (proces de formare a glucozei, mai ales în ficat si rinichi
din surse non-glucidice). Deasemenea cobalamina este implicata si în cadrul procesului
de biosinteza a deoxiribonucleotidelor din structura ADN (acid deoxiribonucleotidic).

Probabil cea mai importanta functie a vitaminei B12 este relatia pe care aceasta
o stabilieste în raport cu vitamina B6 si folati, în reglarea nivelului homocisteinei din
sânge. Astfel, metionin sintetaza, enzima metilcobalamin dependenta (forma
coenzimatica a cobalaminei), catalizeaza în citoplasma celulara metilarea homocisteinei
cu formare de metionina (aminoacizi importanti în organismul uman).
Procesul de metilare a homocisteinei cu o grupare metil de la acidul N5-metil-
tetrahidrofolic

Metilcobalamina interactioneaza cu acizii folici, preluând gruparea metil de la

acidul N5-metil-tetrahidrofolic (N5-metil- FH4), L-homocisteina reprezentând acceptorul.
Cercetarile moderne au demonstrat ca formele coenzimatice ale vitaminei B12 au o
importanta deosebita în interdependenta metioninahomocisteina.

În lipsa vitaminei B12, homocisteina, un aminoacid cu actiune proaterogena se

acumuleaza în sânge si determina modificari patologice la nivelul sistemului
cardiovascular si al sistemului nervos.

Vitamina B12 intervine alaturi de folati si de vitamina B6 în dinamica proceselor

de metilare, SAM (sulf-adenozil metionina) si SAH (sulf-adenozil homocisteina) având
un rol important în metilarile din organism. Gruparile metil de natura exogena sunt
preluate de SAM, care devine astfel donor universal de grupari metil pentru reactiile de
metilare din organism. S-a constatat ca procesele de hipometilare au loc în îmbatrânire
si cancer, cauzând astfel o instabilitate a genomului. În acest sens, monitorizarea
raportului SAM/SAH este importanta din punct de vedere genomic, spre deosebire de
homocisteina care este un marker clinic.
 Niveluri mari de SAM sunt benefice pentru organism, ele înclina astfel balanta
metilarilor în favoarea hipermetilarilor, cu rol protector pentru genom, în timp ce niveluri
mari de SAH sunt întâlnite în cancer si în îmbatrânire.

Astfel, raportul SAM/SAH si nivelul sangvin de homocisteina sunt reglate prin

actiunea a trei vitamine dint grupul B: acidul folic (vitamina B9), vitamina B12 si vitamina
B6. Vitamina B12 mai participa si la o serie de reactii de metilare care biosintetizeaza
unele substante biologic active la nivelul sistemului nervos.

Cobalamina determina biosinteza de sfingomieline si sfingolipide, componente

ale sistemului nervos. Lipsa vitaminei B12 determina acumularea unor acizi grasi la
nivelul membranelor neuronale cu aparitia unor manifestari neurologice specifice.

Studiile recente în acest domeniu au aratat o posibila legatura între deficitul de

cobalamina si dementa de tip Alzheimer. Cauza ar putea-o constitui acumularea în
tesuturi si în sânge a aminoacidului neurotoxic homocisteina. Pentru a investiga
aceasta cauza, Aisen PS. Si Schneider LS. împreuna cu colaboratorii lor din cadrul
Department of Neurosciences de la University of California, San Diego – S.U.A., au
realizat un studiu clinic în acest sens pentru a vedea daca administrarea unor
suplimente pe baza de vitamina B12 si B6 ar putea îmbunatati sau mentine capacitatile
cognitive ale pacientilor afectati de Alzheimer. Se stie ca Alzheimer, este o afectiune
neurodegenerativa (AD), care determina scaderea capacitatilor cognitive ale bolnavilor
suferinzi de aceasta afectiune.

Hiperhomocistinemia ar putea sa contribuie la patofiziologia bolii prin mecanisme

vasculare si neurotoxice. Chiar si în absenta unui deficit vitaminic, nivelul de
homocisteina din sânge poate fi redus prin administrarea de doze mari de suplimente
de acid folic si vitamine B6 si B12. Cercetarile anterioare privind capacitatea unor
vitamine de tip B de a reduce nivelul homocisteinei în Alzheimer au avut date incerte,
iar concluziile nu au fost destul de cuprinzatoare privind efectul asupra capacitatii
cognitive.

Cercetatorii au utilizat 409 indivizi, cu nivelul acidului folic, al vitaminei B12 si al

homocisteinei normal, care sufereau de forme blânde sau moderate de Alzheimer.
Acestora le-au fost administrate suplimente cu doze mari de folat, vitamina B6 si
vitamina B12. Studiul a fost desfasurat pe parcursul a aproximativ trei ani, în mai multe
centre regionale de cercetare localizate în SUA. Pacientii au fost împartiti în doua
grupuri: - 60 % dintre ei au primit doze crescute de suplimente pe baza de acid folic (5
mg./d), vitamina B6 (25 mg./d) si vitamina B12 (1 mg/d) - 40 % dintre indivizi au primit
forme de placebo.

Tratamentul a durat 18 luni, iar 340 dintre indivizii participanti la studiu (202 în
cadrul primului grup si 138 în cadrul grupului placebo), au încheiat studiul. Cercetatorii
au observat ca suplimentele pe baza de vitamine au observat ca au fost eficiente în
reducerea nivelului homocisteinei din sânge. Totusi acestea nu au reusit sa
îmbunatateasca sau sa mentina constante capacitatile cognitive ale pacientilor la finalul
studiului. Mai mult o parte dintre indivizi au semnalat si diverse reactii adverse, precum
depresia în urma administrarii suplimentelor.

Cercetatorii acestui studiu au ajuns la concluzia ca suplimentele îmbogatite cu

doze mari de vitamine B nu încetinesc declinul cognitiv al pacientilor care sufera de
forme usoare sau moderate de Alzheimer.

Bibliografie:

1. www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed

2. N. Mitrea, Vitaminele în procesele metabolice, Editura Didactica si Pedagogica, 215-

232 (2008)