Vitaminele Sunt substante organice cu masa moleculara mica, dar pe care organismul un le poate sintetiza sau sinteza lor

se face in cantitate insuficiente, de ex niacina. Se impart in doua mari grupuri: vitaminele hidrosolubile, unde pe langa vitaminele grupului B mai avem vitamina c acidul folic si vitamina B12 Vitaminele liposolubile, care sunt solubile in solventi organici pt absortia lor intestinala, presenta lipidelor fiind indispensabila. Majoritatea enzimelor serves ca si coenzima sau precursori de coenzima: complexul vitaminelor B include tiamina sau vitamina B1, riboflavina, sau vit B2, piridoxina, sau vit B , niacina, acidul pantotenic, biotina, acidul folic si cobalamina. !itaminele grupului B se gasesc in alimentatie atat in produce vegetale cat si in produce animale. "n produsele vegetale se gasesc mai ales in frunzele verzi si in seminte. #eficitul de vitamine rareori este singular, de obicei un d$ficit de vit din grupul B se insoteste de alte deficituri din acelasi grup fiindca sursa de proeminenta este sursa comuna. !itamina % este un antioxidant puternic, se gaseste in fructe si legume proaspete precum si in citrice. Sintomul deficitului de vitamine sunt sintome de suferinta generala, oboseala, abstemie, scaderea capacitatii intelectuale, fizice si tulburari specifice pt vitamina. Se recomanda zilnic un gran de vit %. !it B1, tiamina, sau factorul antiberiberi.&&'"ntra in ex#enumirea tiamina vine de la amina. !it B1 actioneaza ca si coenzima in structura unor enzime care intervin in metabolismul aa (iamina poate fi monofosforilata, difosforilata sau trifosforilata. )supra sistemului nervos central actioneaza tiamina trifosforilata. Se gaseste in peste., carne de porc si graunte de cereale. *eactiile pe care vit B1 in metabulismul aa sunt doua mai importante: decaboxilarea care are ca enzima principala piruvat dehidrogenaza. Ce actiuni are vit B1 asupra aminoacizilor !it B2 sau riboflavina. )ctioneaza ca si coenzima in structura oxidoreductazelor. +orma activa de coenzima a vitaminei B2 este flavinmononucleotid +M, si flavinadeindinucleotid sau +)#. Sub aceasta forma se gasesc in stare oxidata. +iecare forma primeste cate doi hidrogeni si se transforma in +)#-2 si +M,-2, care sunt formele ox.date.

!itmanina B/, sau acidul pantotenic. )cidul pantotenic este compnenta de baza a coenzime ) care are rol in transferul gruparilor acile. )re in formula sa o grupare S- cu ajutorul caruia transporta compusii acil sub forma de ester tiolici. 0ste o componenta a acid gras sintetazei. 0 cas ursa oale, drojdia si ficatul. !it B sau piridoxina. (ermenul de vit B intelegem trei substante: piridoxina, piridoxal si piridoxamina, fiind toti derivati de piridina. %ele trei difera intre ele prin natura gruparii functionale atasate de inelul piridina. 1riidoxina se gaseste mai ales in plante iar piridoxalul si piridoxamina in produce animale. (oti trei compusuri sunt precursori ai coenzimei active piridoxalfosfatul. 1iridoxalfosfatul este coenzima in structura enzimelor care intervin in metabolismul aminoacizilor. Care sunt tipurile de reactii catalzate in B6: transaminarea, dezaminarea, decarboxilarea si condensarea. Sigur intrebare de examen Ce catalizeaza vit B1. Alta intrebare de ex. 2uate in cantitati mari, vit B devine toxica, manifestata prin sintome . #eficit de vit B avem la alcoolici si la femei care folosesc contraceptive. !itamina 11 sau niacina, sau acid nicotinic. +ormele active ale vitaminei 11 tot enzime reducatoare ca si vit B2 sunt: nicotin aminadenindinucleotid si a doua este forma li fosforilata de ,)#1. 0ste scrisa sub forma de ,)#3 este forma redusa, iar cand este numai ,)# este forma oxidata. +orma redusa mai poate fi scrisa ,)#-3-. ,icotinamida deriva de la acidul nicotinic, ce contine ogrupare amidica in loc de grupare carboxil si se gaseste in alimente, in cerealele nerafinate si imbogatite, laptele, carne slaba, si mai ales in ficat. #eficienta de vit 11 #eficienta& pelagra& simptome conoscute sub denumirea cleo *#& dermatita, diaree si dementa. %ate 1,4 gr pe zi este suficiente in tratamentul hiperlipoproteinemiilor tip ""b prin inhibarea lipolizei in tesutul adipos. !it B12: se mai numeste cobalamina datorita faptului ca are in structura sa cobal. Structura vitaminei B12 se aseamana foarte mult cu structura hemoglobinei. 0ste formata tot din tetrapirol, in numar de 5, carea u in central nucleului tetrapirolic iodul de cobalt, pe cand -b are fierul bivalent, iar doua din nucl$ele pirolice sunt legate direct pritnr&o funtie metilca ca si felul bivalent din -b si cobaltul din structura cobalaminei are un numar de sase legaturi din care 5 legaturi sunt coordinative, in interiorul nucleului tetrapirolic, iar doua legaturi sunt in afara nucleului tetrapirolic. +ormele sub care vit B12 actioneaza ca si coenzima, sunt doua: 4 deoxi& adenozil&cobalamina si metilcobalamina. !it B12 un se gaseste in plante, dar microorganismele o pot sintetiza. %arenta de vit B12duce la o anemie,

cunoscuta sub denumirea anemie penicioasa datorita deficientei unui factor de la nivelul stomacului, denumit factor intrinsec care se combina cu vit B12, factor !it B12, ca si acidul folic, intervin in diviziunea celulelor cu multiplicare r6pida respectiv a celulelor sistemului hematopoietic. !it B12 determina o anemie bine tolerata de catre organism, explicatia este faptul ca anemia se instaleaza lent si organismul are timp sa se acomodeze la noua situatie. Biotina 0ste coenzima in reactiile de carboxilare avand rol de transportor al %72 activat. Se gaseste intr&o larga varietate de alimente motiv pt care d$ficit natural un apare. %onsumul permanent de albus de ou in cantitate mare poate duce la d$ficit de biotina deoarece glicoprote.na& adivina& din albus se leaga puternic de biotina si impiedica absortia intestinala. "ntervine inreactiile de carboxilare, avand rolul de transport al %72 activat. 2a nivelul albusului de ou se gaseste o glicoprote.na, avidina, care blocheaza biotina si impiedica dezvoltarea si cresterea.8 )cidul folic are rol in metabolismul gruparilor cu un carbon. (etrahidrofolatul, asa mai este numit acidul folic, primeste fragmente monocarbonice de la donori ca si serina, lisina si histidina si le transfera altor molecule fin intermediari in sinteza aminoacizilor, in sinteza purinelor si in structura )#,&ului. %arenta de acid folic dezvolta o aneme asemanatoare cu anemia penicioasa, macrocitara si megaloblastica. "ntotdeauna se continua cu administrarea de fier, desi in carti zice ca fierul se administreaza numai in anemii confirmate. "n cazul anemiei de d$ficit folic, anemia megaloblastica se transforma in anemie9. . !itamina %, sau acidul ascorbic, forate multa populatie, si in special tinerii sunt in carenta de vit %. !it % provine din deglucoza. Se gaseste sub doua forme: )cid ascorbic #eoxiascorbic ntreb de examen )re multe functii intre care: agenti reducatori , hidroxileaza resturile de lizina si rolina in cursul sintezei colagenului, participa la impiedicarea, participa in metabolismul tirozien,fenilalaninei, participa la sinteza catecolaminelor sin dopamina. *aportul

ascorbic:dehidroscorbic& reprezinta un sistem redox participand la mentinera acido&bazic. #eficitul de vit % duce la boala scorbut.

Vitaminele liposolubile ;rmatorul curs.