Noţiuni introductive

 sunt substanţe chimice de origine exogenă, indispensabile

funcţionării normale a organismului animal
 alături de enzime şi hormoni ele se găsesc în organism în
cantitate mică
 influenţează creşterea, dezvoltarea şi desfăşurarea
normală a proceselor metabolice

 participă la reglarea funcţiilor celulare

 îndeplinesc rol de cofactori enzimatici

 intervin în procesele de oxido-reducere din organism

1
Noţiuni introductive
 Principala sursă de vitamine pentru organism o constituie
plantele.

 Organismul îşi procură vitaminele ca atare sau sub formă

de provitamine.

 Lipsa sau insuficienţa vitaminelor din organism determină

tulburări metabolice şi apariţia unor boli numite avitaminoze
sau hipovitaminoze.

 O serie de vitamine joacă un rol important în reacţiile

biochimice catalizate de enzime, funcţionând în calitate de
cofactor (intră în structura enzimelor).
2
Nomenclatura şi clasificare
 Prima vitamină a fost descoperită de C. Funk în 1911,
care a reuşit să izoleze din tărâţele de orez o substanţă ce
vindeca boala beri-beri şi care a fost numită vitamină,
adică amină vitală.
 I s-a dat numele de vitamină deorece substanţa
respectivă (vitamina B1) conţine azot aminic şi era
considerată indispensabilă.
 Vitaminele se denumesc cu ajutorul literelor mari din
alfabetul latin (A, B, C, D, E, F, etc.).
 În cadrul aceleiaşi clase, vitaminele se denumesc cu
ajutorul indicilor: de exemplu, vitamina D se găseşte sub
mai multe forme: D2, D3, iar complexul de vitamine B
cuprinde vitaminele B1, B2, B3, B6, B12 3
Nomenclatura şi clasificare
1. După structura chimică se denumesc:
 acid ascorbic (vitamina C);
 tiamină (vitamina B1);
 riboflavină (vitamina B2);
 piridoxină (vitamina B6);
2. După rolul fiziologic ce-l îndeplinesc în organism,
vitaminele se clasifică astfel:
 vitamina antihemoragică (vitamina K);
 vitamina antiberi-beri (vitamina B 1);
 vitamina antirahitică (vitamina D);
 vitamina antisterilităţii (vitamina E);
 vitamina antiscorbutică (vitamina C); 4
Nomenclatura şi clasificare

1. După solubilitatea acestora în apă sau în solvenţi

organici, vitaminele se clasifică în:
 vitamine hidrosolubile
 vitamine liposolubile
 Vitaminele hidrosolubile sunt substanţe foarte diferite
sub aspect structural.
 Ele sunt solubile în apă şi insolubile în solvenţi organici

 Din această grupă fac parte:

 vitamina C
 vitaminele B
 biotina, acidul folic, acidul paraaminobenzoic etc.5
VITAMINA C

 Vitamina C sau acidul ascorbic este cea mai răspândită

vitamină din natură.
 Sursele principale de vitamina C, din hrană, sunt
legumele, zarzavaturile şi unele fructe.

 O cantitate foarte mare de vitamina C se găseşte în

măceşe, cătină, coacăze negre.

 În majoritatea produselor care conţin vitamina C se

găseşte şi vitamina P, care intensifică acţiunea vitaminei
C.
6
VITAMINA C
 Vitamina C este un compus chimic labil (puţin stabil).
 Ea se distruge extrem de rapid în prezenţa oxigenului din
aer, în cazul încălzirii în mediu neutru sau alcalin.
 De aceea, în urma prelucrării culinare a alimentelor, o
parte din vitamina C, de obicei, se pierde.
O C1
 Prin fierbere, vitamina C se distruge.
H O C2 O
 Din punct de vedere chimic, vitamina C
este o γ-lactonă a unui acid hexonic. H O C3
H C4
 Deşi se numeşte acid, nu are grupa
carboxilică liberă, aceasta fiind blocată de H O C5 H
legatura lactonică formată între C1 şi C4. CH2OH
7
VITAMINA C
 Are o structură furanozică ce îi imprimă o mare
reactivitate
 Prin oxidare lentă se transformă în acid dehidroascorbic,
iar prin oxidare energică se transformă ireversibil în acid
oxalic şi acid treonic.
O C1 COOH
O C1
O C2 O
HO C2 O COOH H C2 OH
+
O C3 COOH HO C3 H
HO C3
H C4 COOH
H C4
HO C5 H
HO C5 H
CH2OH
CH2OH

 Pentru omul adult doza zilnică este de 35-70 mg. În

general, se apreciază necesară o cantitate de 1 mg. acid
ascorbic / Kg. corp.
8
VITAMINA C
 Exercită o influenţă pozitivă asupra metabolismului din
organism, contribuie la o bună utilizare a proteinelor din
hrană; ea este necesară pentru menţinerea integrităţilor
pereţilor capilarelor.
 Contribuie la menţinerea metabolismului normal al cole-
sterolului; de aceea, hrana bogată în această vitamină
contribuie la prevenirea aterosclerozei.
 Sub influenţa vitaminei C intensitatea formării
anticorpilor creşte şi, prin urmare, se măreşte rezistenţa
organismului la infecţii.
 Previne scorbutul, boală care, la început, se manifestă
prin astenie (oboseală), hemoragii mici, punctiforme, în
piele şi tendinţa la hemoragii ale gingiilor, iar mai târziu,
9
duce la hemoragii în muşchi şi organele interne.
VITAMINA B1

 Vitamina B1 sau tiamina a fost prima vitamină izolată

din tărâţele de orez.
 Sursele de vitamina B1 sunt constituite de pâinea de
secară şi pâinea din faină de grâu integrală, hrişca,
crupele de ovăz, fasolea, mazărea, soia, carnea (mai ales
cea de porc), ficatul, rinichii, ouăle, cartofii.

 Foarte multă vitamina B1 se găseşte în drojdia de bere.

 În pâinea albă, din făina de grâu de calitate

superioară, aproape nu există vitamina B1 şi de aceea
trebuie să ne hrănim, nu numai cu pâine albă, ci şi cu
pâine neagră. 10
VITAMINA B1
H2 Cl
 Vitamina B1 este formată
C CH3
dintr-un nucleu pirimidinic şi N N
unul tiazolic unite printr-o
H3C N NH2 S C C OH
grupare metilenică. H2 H2

 Ajută la arderea glucidelor şi proteinelor, la normalizarea

funcţiei sistemului nervos, participă la procesul de creştere.
 Scăderea nivelului de tiamină în organism provoacă insomnie,
iritabilitate, dureri în membre, reducerea capacităţii de
muncă fizică şi intelectuală.
 Avitaminoza B1 poate provoca boala beri-beri - o boală
rară în ţările industrializate, ce antrenează oboseală,
pierderea apetitului şi a greutăţii corporale, precum şi
11
tulburări neurologice, psihice, cardiace şi digestive.
VITAMINA B2

 Vitamina B2 sau riboflavina este răspândită în aproape

toate celulele vegetale şi animale.
 Sursele de vitamina B2 sunt: brânzeturile, carnea slabă,
ouăle, laptele nesmântânit, etc.

 Forma oxidată a riboflavinei are o

culoare galben-verzuie.

 Prin hidrogenare, riboflavina devine

incoloră.

12
VITAMINA B2
 Stimulează creşterea şi funcţia de reproducere,
îmbunătăţeşte starea de sănătate a pielii, părului şi
unghiilor.

 Măreşte acuitatea vizuală şi înlătură oboseala ochilor.

 În cazul unei cantităţi insuficiente de vitamina B2 în

hrană se observă la început astenie, slăbire, dureri de cap,
dureri oculare şi mai târziu inflamarea globului ocular, care
poate duce la cataractă.

 Ea intră în constituţia unor dehidrogenaze ca FAD şi

FMN, contribuind la reacţiile de oxido-reducere.
13
VITAMINA B6
 Vitamina B6 sau piridoxina se găseşte sub trei forme:
 piridoxină
CH2OH CHO CH2NH2
HO CH2OH HO CH2OH HO CH2OH
 piridoxal
H3C
 piridoxamină
N H3C N H3C N

piridoxina piridoxamina
piridoxal

 Acestea se găsesc, de obicei, împreună şi se pot

transforma reciproc una în alta. Deosebirea dintre ele
este gruparea funcţională de la C4.
 Vitamina B6 poate fi găsită în următoarele surse
naturale: peşte, gălbenuş de ou, alune nesărate, banane,
avocado, cereale, legume şi fructe proaspete şi uscate
14
(spanac, varză, mere, struguri).
VITAMINA B6
 Intervine în metabolismul intermediar şi în special la
nivelul sistemului nervos.
 Are un rol foarte important în buna funcţionare a
sistemului nervos şi imunitar.
 Este necesară pentru asimilarea magneziului.
 Participă la metabolismul aminoacizilor, a acizilor graşi
esenţiali şi al fierului.
 De asemenea, încetineşte evoluţia osteoporozei, fiind
necesară, alături de calciu şi vitamina D3.

 Lipsa ei la copii duce la convulsii, iar la adult la astenie,

nervozitate, insomnii, pierderea în greutate, tulburări
neurologice, depresii, anemie, irascibilitate, polinevrită.15
VITAMINA B12
 Vitamina B12 sau ciancobalamina
constituie cel mai puternic factor
antianemic cunoscut până în
prezent.
 Din punct de vedere chimic,
vitamina B12 este formată dintr-un
nucleu porfirinic ce conţine central
un atom de cobalt şi o grupare
cian.
 Este ideală pentru creştere.

 Insuficienţa ei în alimentaţie
duce la instalarea unor grave
16
anemii.
VITAMINA B12
 În plus, această vitamină are un rol important şi în
protejarea celulelor hepatice, datorită proprietăţii ei de a
împiedica depunerea grăsimilor în ficat.

 Vitamina B12 este stabilă la căldură (suportă temperaturi

de până la 120°C), fiind însă inactivată de lumină.

 Eficacitatea ei sporeşte prin asociere cu vitaminele B6,

B9, C, colina, inozitol, precum şi în prezenţa potasiului.

17