Sunteți pe pagina 1din 67

Histamina, dirijor in

simfonia inflamatiei
Postat de Clinica Medicum

Histamina este o substanta chimica extrem de


importanta care actioneaza in interiorul organismului
uman si este indispensabila pentru buna functionare a
multora dintre organele si sistemele acestuia.

Ea detine functia de neurotransmitator si de reglator


al aciditatiii stomacului, influentand permeabilitatea
vaselor sangvine, contractia muschilor si functia
cerebrala. Cea mai mare concentratie de histamina se
gaseste in piele, plamani, stomac si cantitati mai mici in
creier si inima.

In egala masura histamina este esentiala in procesul de


aparare a organismului impotriva unor agenti
producatori de boli ca bacteriile, virusurile sau alte
organisme straine corpului uman.
Cand sistemul imun este activat ca raspuns la
patrunderea in organism a unui material strain,
histamina este primul mediator chimic de aparare care
va participa la procesul de inflamatie, adica la
raspunsul acestuia fata de potentialul agresor.
Histamina va fi prezenta in orice proces inflamator si va
fi responsabila de multe dintre simptomele
caracteristice inflamatiei.

De asemenea, histamina este mediatorul cheie si in


reactiile alergice care in esenta sunt tot reactii de
inflamatie in cadrul carora se elibereaza si multi alti
mediatori ca raspuns protectiv fata de alergeni.
Alergenii sunt componente ale celulelor vii care in
esenta sunt inofensive, ca polenul plantelor,
descuamatiile epiteliale ale animalelor, sporii de
mucegaiuri, acarienii din praful de casa, alimente sau
medicamente. O reactie alergica fata de astfel de
substante straine dar inofensive, apare atunci cand
sistemul imunitar astfel programat genetic adopta o
atitudine oarecum gresita de a le anihila,
considerandu-le periculoase.

De unde provine histamina?


Histamina este produsa de celulele organismului uman.
Ea este o amina biogena care rezulta in urma actiunii
enzimei histidin-decarboxilaza asupra aminoacidului
histidina care este unul dintre cei mai bine de 20 de
aminoacizi care se combina pentru a forma proteinele.

Histidin-decarboxilaza se gaseste in cantitati mari in


anumite leucocite sau celule albe sangvine denumite
granulocite dupa continutul lor in granule si care sunt
mai ales mastocitele localizate in tesuturi si bazofilele
din sangele circulant. In interiorul acestor celule,
histidina este transformata in histamina care apoi este
depozitata in granulele intracelulare de unde va fi
eliberata in functie de raspunsul organismului fata de
anumite semnale.

In procesul inflamator care este produs fie ca raspuns


fata de o infectie, fie intr-o reactie alergica, aceste
semnale provin de la celule imune numite limfocite, de
la alti mediatori numiti citokine si de la anumiti anticorpi
sau imunoglobuline. Dar nu acesta este unica sursa de
producere a histaminei in organism!
Exista intr-un numar foarte mare microorganisme care
sunt capabile sa produca histamina. Multe dintre
bacteriile care traiesc in intestinul gros produc histidin-
decarboxilaza si sunt capabile sa transforme histidina
prezenta in orice proteina care ajunge la nivel intestinal.
Cele mai multe microorganisme care produc aceasta
enzima sunt prezente la nivelul colonului si tot aici se
gasesc cele mai multe proteine care traverseaza
intestinul si in consecinta cel mai mare nivel de
histamina. De aici histamina va strabate peretele
intestinal, va ajunge in circulatia sangvina si va fi
transportata in diferite locatii din organism.

Histamina poate proveni si din afara organismului


respective, din alimentele pe care le consumam. De
exemplu, bacteria care produce histidin-decarboxilaza
colonizeaza si intestinul pestilor. De indata ce pestele
nu mai este viu, bacteria incepe sa scindeze proteinele
din tesuturi eliberand histidina care apoi va fi
transformata in histamina. Intrucat bacteria se
inmulteste rapid este posibil ca nivelul de histamina din
peste sa se dubleze la fiecare 20 de minute continuand
sa creasca atata timp cat pestele ramane negatit. Multe
reactii aparute la consumul de peste sau fructe de mare
sunt catalogate ca fiind alergii si in realitate pot fi
datorate excesului de histamina acumulat in acestea
daca sunt incorect preparate.

Anumite alimente au un continut mare de histamina


independent de procesul de fermentatie microbiana, ea
fiind detectata in unele fructe ca citrice, capsuni,
zmeura, tomate, caise, cirese, prune si unele legume
ca vinetele sau dovleceii. Se pare ca in cazul tomatelor
continutul de histamina creste si odata cu procesul de
coacere a acestora.

Alte alimente sunt considerate descarcatoare de


histamina printr-un mecanism necunoscut ca, de
exemplu, albusul de ou care are si proprietati
alergenice recunoscute putand declansa in egala
masura si reactii alergice.

Alta modalitate de eliberare de histamina este legata de


reactiile de intoleranta alimentara produse de aditivii
alimentari ca tartrazina, benzoati, sorbati, sulfiti. La
aceste persoane nivelul plasmatic de histamina ramane
crescut dupa consumul lor mult mai mult timp decat la
persoanele care nu au intoleranta.

In procesul de fabricare a anumitor alimente este


folosita fermentarea microbiana in urma careia rezulta
producerea la un nivel destul de ridicat de amine
biogene inclusiv histamina. Astfel branzeturile de toate
tipurile, bauturile alcoolice, otetul, varza murata si
muraturile, produsele din soia fermentate si sosurile din
soia, mezelurile ca pepperoni, mortadela, salamul,
crenvustii au un continut mare de histamina.

Ce inseamna histamina in exces?

Nivelul de 0,3 pana la 1 ng/ml in plasma este


considerat normal. Oricine poate avea un nivel mai
ridicat pe care insa este capabil sa-l tolereze. Peste
acea limita de toleranta apar simptomele.

Persoane absolut sanatoase pot avea dureri de cap si


se pot inrosi daca au consumat cantitati masive de
histamina din alimente. Se speculeaza ca diferentele
intre nivelul de histamina pe care il putem tolera este
determinat genetic. Pe langa aceasta apare o
toleranta scazuta in anumite situatii fiziologice sau
modificari hormonale care apar la femei la ciclu sau la
menopauza, precum si in timpul tratamentelor cu
anumite medicamente.

Persoanele care devin simptomatice si la un nivel mai


modest al histaminei sunt catalogate ca fiind intolerante
la histamina. La acestea este intalnit un defect de
metabolizare a histaminei datorat unui deficit al
principalei enzime implicate in acest process, DAO
(diaminoxidaza), care este localizata la nivelul
mucoasei intestinale. Cea de-a doua enzima care
degradeaza histamina este N-metiltransferaza si
deficitul ei nu influenteaza in mare parte intoleranta la
histamina.

Histamina aflata in exces va actiona asupra receptorilor


specifici situati pe suprafata multor celule din
organism si va genera un tablou clinic foarte
asemanator unei reactii alergice adevarate care se
produce insa printr-un mecanism total diferit in care
sunt implicati anticorpi specifici de tip IgE.

Simptomele care sunt legate de excesul de histamina


apar indiferent de provenienta acesteia. Pacientii cu
intoleranta se plang de mancarimi ale pielii, ochilor, ale
nasului sau urechilor si pot prezenta eruptii urticariene
si edeme a caror cauza nu se depisteaza in ciuda
investigatiilor facute. Pot avea simptome
cardiovasculare cu scaderi ale tensiunii arteriale,
cresteri ale pulsului, dureri toracice. Alteori apare
anxietatea si atacuri de panica, oboseala, confuzie,
iritabilitate si foarte rar pierderi de 1-2 secunde ale starii
de constienta. Mimand o reactie alergica poate sa
apara rinoconjunctivita cu secretii nazale abundente
apoase, cu nas infundat, inrosirea ochilor si lacrimare
sau manifestari digestive de tipul arsurilor, indigestiei
sau refluxului gastroesofagian.

Femeile intolerante la histamina pot prezenta si dureri


de cap sau menstruale. Nivelul de histamina este
influentat mai ales de nivelul crescut de estrogeni din
momentul ovulatiei sau in preajma declansarii
menstruatiei. In timpul sarcini placenta produce o
cantitate mare de enzima DAO astfel ca gravidele
intolerante la histamina nu mai au simptome, dar isi
recapata sensibilitatea dupa nastere.
Exista si posibilitate asocierii intolerantei la histamina
cu reactiile alergice crescand gravitatea acestora ca in
dermatita atopica sau reactii anafilactice recurente.

Anumite medicamente pot reduce eficienta enzimei


DAO sau pot fi chiar eliberatoare de histamina. Astfel,
persoane care nu au avut niciun istoric sugestiv pentru
intoleranta la histamina in trecut prezinta simptome la
administrarea de antiinflamatoare din familia aspirinei
sau la diuretice, antibiotice, anestezice sau
antidepresive.

Cum vom reduce excesul de histamina din


organism?

Putem administra inainte meselor principale


anumite medicamente care compenseaza activitatea
diaminoxidazei deficitare.

Putem facilita actiunea enzimei prin adaos alimentar de


vitamine C si B6.

Putem bloca actiunea histaminei la nivelul receptorilor


specifici administrand antihistaminice.
Putem evita administrarea acelor medicante care
blocheaza si mai mult activitatea enzimei sau consumul
alimentelor cu continut mare de histamina.

Intoleranta la histamina este o boala naucitoare pentru


ca este imprevizibila. Spre deosebire de reactiile
alergice in care prezenta antigenului determina un
raspuns imunologic imediat si aparitia simptomelor, in
intoleranta consumul aceluiasi aliment nu produce
intotdeauna o reactie. De asemenea este greu sa
elimini din dieta numai acele alimente suspicionate, ci
trebuie sa se recurga la o dieta restrictiva care
exclude toate alimentele cu continut mare in
histamina si ulterior permite consumul acestora intr-o
cantitate care ramane sub limita personala de toleranta.

O persoana cu intoleranta la histamina poate avea


fluctuatii constante in semnele si simptomele excesului
de histamina in functie si de conditiile din mediul
inconjurator. De exemplu la alergicii la polen pot aparea
anumite reactii la consumul unor alimente care au un
continut mare de histamina in timpul sezonului de polen
la care sunt sensibilizati si pe care apoi sa le tolereze
foarte usor la iesirea din sezon.
Histamina ramane deci dirijorul oricarui tip de
inflamatie, iar excesul ei in organism nu este nici pe
departe numai apanajul alergiilor adevarate ci si a
reactiilor pseudoalergice.

Bibliografie

 Maintz, N Novak – Histamine and histamine


intolerance. Am J Clin Nutr May 2007 vol. 85 no. 5
1185-1196
 Maintz, Th Bieber, N Novak – Histamine
Intolerance in Clinical Practice. Dtsch Arztebl 2006;
103(51–52):A 3477–83
 Mohammed Shahid, Nancy Khardori, Rahat Ali
Khan, Trivendra Tripathi – Biomedical Aspects of
Histamine
 Dirk Budka – Histaminosis and reaction to other
Biogenic Amines, 2012
Alergie sau intoleranță la histamină?

Probabil că cel mai comun „scenariu“ pe care din ce în


ce mai multe persoane îl experimentează este acela al
alergiilor la diverşi factori de mediu (păr de animal,
polen, praf etc.) sau diverse alimente (gluten, lactate,
porumb, ou etc.). Simptomele se caracterizează printr-o
eliberare masivă de histamină: secreții nazale,
mâncărimi, usturimi ale ochilor, strănut, congestie etc.
Dar histamina nu este prezentă doar în aceste situații.
Știai că?
Ai fost probabil înțepat de o albină sau țânțar şi ai
observat inflamația care se dezvoltă. Aceasta este
mediată de histamină. Sau ai avut o migrenă după ce ai
băut mai mult vin roşu şi ai mâncat brânză fermentată?
Şi aceasta are o legătură cu histamina din organism.
Ce este histamina?

Histamina este un mesager chimic implicat în răspunsul


sistemului imunitar la reacțiile inflamatorii. Este ca un
semnal de alarmă, care notifică organismul că există
potențiali atacatori. Histamina determină dilatarea
vaselor de sânge pentru ca leucocitele să poată găsi şi
ataca cu rapiditate infecția sau problema. Are însă şi un
rol central în digestie, alergii şi intoleranțe alimentare,
dar şi în funcționarea creierului, acționând ca un
neurotransmițător. Este produsă de celulele imune
numite bazofile şi eozinofile, dar şi de mastocite, toate
acestea fiind implicate în reacțiile alergice, printre
altele. Histamina este produsă de anumite specii de
bacterii care se găsesc în intestine. Nu este de mirare
că toate disfuncțiile digestive care s-au produs în era
modernă au de multe ori implicată şi intoleranța la
histamină! Cu toate acestea, histamina în sine nu este
problema, ci inabilitatea organismului de a determina
buna funcționare a acesteia.
Intoleranța la histamină

Termenul de „intoleranță“ este controversat şi nu este


agreat de toată comunitatea medicală; mulți vor spune
că această afecțiune nici măcar nu există. Cu toate
acestea, există multe cercetări în domeniu şi literatura
de specialitate, care confirmă fenomenul.
Pentru că circulă prin întregul circuit sanguin, histamina
poate afecta intestinele, plămânii, pielea, creierul şi
întregul sistem cardiovascular, contribuind la o gamă
largă de simptome şi afecțiuni, care vor fi şi greu de
diagnosticat.
Care sunt simptomele intoleranței la histamină?

Simptomele care apar în urma intoleranței la histamină


sunt: probleme digestive (diaree, dureri de stomac,
crampe, flatulență), probleme de piele (eczemă,
urticarie), probleme respiratorii, migrene, grețuri,
tahicardie, rinite, față înroşită, transpirații profunde,
inflamații puternice la muşcăturile de țânțari, secreții
nazale, sângerări nazale, astm, insomnie.
Dacă suferi de astfel de simptome sau ai ocazional
reacții alergice, care nu sunt neapărat asociate cu un
anumit factor declanşator, atunci poți suspecta o
intoleranță la histamină.
Organismul nu are capacitatea de a degrada histamina
cu ajutorul celor două enzime, histamina N-metil
transferaza şi diaminoxidaza (DAO), din următoarele
cauze:
Mutații genetice

 mutații în gena DAO care are nevoie de vitamina


B6 şi cupru drept cofactori, este polimorfică şi
reduce histamina extracelulară (atât din surse
bacteriene, cât şi din alimentație).
 mutații în gena MTHFR care contribuie la reglarea
metilării, necesară la reducerea histaminei
intracelulare.*
 mutații în gena HNMT care necesită SAMe (S-
adenosil metionină) drept cofactor şi acesta
necesită o enzimă MTHFR corect funcțională
pentru a produce SAMe. Este polimorfică şi reduce
histamina intracelulară.
 mutații în gena MAO care necesită vitamina B2
drept cofactor, este polimorfică şi reduce tiramina,
histamina şi catecolaminele (neurotransmițători de
stres).
* Notă: Histamina n-metil transferază necesită metilare
pentru a funcționa corespunzător. Metilarea este o
activitate celulară cheie, vitală, care contribuie la
detoxifiere, controlează inflamația şi echilibrează
neurotransmițătorii. Dereglările/ defectele de metilare
pot rezulta în dereglări emoționale şi ale dispoziției, cât
şi în dezechilibre multiple ale ficatului, pancreasului,
stomacului, intestinelor, glandelor suprarenale şi ale
tiroidei.
Toate aceste defecte genetice sunt destul de comune
şi pot fi determinate destul de uşor cu ajutorul unei
analize genetice salivare. Interpretarea corectă a
acestor analize este însă deosebit de importantă!
Diverse afecțiuni prezente

Deficiența de enzima diaminoxidază (DAO) poate fi


determinată şi de afecțiuni existente (boală Crohn,
colită ulcerativă, alergii alimentare, intoleranță la gluten,
SIBO – Small Intestinal Bacterial Overgrowth,
insuficiență renală, hepatite etc.).
Consum de medicamente

Un nivel redus al enzimei DAO poate fi determinat şi de


acțiunea unor medicamente (cefalosporine,
antiinflamatoare nesteroidiene, mucolitice, unele
anestezice generale, antidepresive, imuno-
modulatoare, antiaritmice, antihistaminice, blocantele
H2).
Cu toate că ultimele două au de fapt rolul de a bloca
excesul de histamină, acestea pot însă reduce şi mai
mult nivelul enzimei DAO în organism! Încă o dovadă
că medicamentele nu vindecă, ci doar suprimă
simptome.
Disbioza intestinală

Supraproducția de histamină poate fi generată de


disbioza intestinală, deoarece anumite tipuri de bacterii
produc histamină şi alte tipuri o degradează. Aşadar,
dacă există un dezechilibru între aceste bacterii, se
poate genera o supraproducție de histamină.
Alimente bogate în histamină

Persoanele predispuse la intoleranță trebuie să evite o


serie de alimente bogate în histamină. În general,
alimentele fermentate, datorită bacteriilor produse în
timpul fermentării, sunt cele mai comune alimente care
determină reacții negative. Mai jos este însă o listă mai
completă cu cele mai comune alimente care trebuie
evitate:
 băuturi alcoolice fermentate (vin, bere, şampanie)
 alimente fermentate: murături, oțet, sos de soia,
lactate fermentate etc.
 mezeluri, afumături
 fructe uscate: caise, prune, smochine, curmale,
stafide
 citricele şi fructele de pădure
 nuci şi alune (în special caju, nuci şi arahide)
 avocado, vinete, roşii, spanac, ciuperci
 pește afumat şi anumite specii de pește: ton,
anchois, sardine
Aceste restricții însă nu trebuie să fie neapărat pe viață.
În momentul în care ți-ai echilibrat flora intestinală şi ai
lucrat la cauzele mai profunde ale intoleranței, cum ar fi
metilarea, aceste alimente pot fi reintroduse. Desigur
nu există o garanție că toate persoanele vor putea
tolera din nou absolut toate alimentele; depinde de
pragul de toleranță al fiecărei persoane. Chiar şi o
persoană sănătoasă poate să îşi depăşească pragul de
toleranță al histaminei. Gândeşte-te de exemplu la o
„bombă histaminică“, cum ar fi pizza clasică din fast-
food-uri sau chiar şi o combinație de pește afumat,
avocado, ciuperci, nuci, brânză şi vin la o singură
masă… Pentru multe persoane, aceste alimente pot să
nu declanşeze nici o reacție negativă, dar pentru alte
persoane predispuse poate fi o tragedie.
Cum afli dacă ai intoleranță la histamină şi ce poți
face pentru rezolvarea problemei?

Prin analiza de sânge a markerilor diaminoxidază


(DAO) şi histamină se poate stabili dacă ai o problemă
cu producția şi/sau degradarea histaminei în organim.
De cele mai multe ori, în analizele standard se testează
doar DAO, dar ambii markeri sunt importanți pentru a
afla ce se întâmplă cu adevărat în corp.
De exemplu, dacă DAO se află la un nivel normal, dar
histamina are un nivel ridicat, înseamnă că nu ai o
problemă cu degradarea histaminei, ci cu
supraproducția acesteia, poate din cauza disbiozei
intestinale. Deci rezolvarea cauzei – problema digestivă
– va fi cel mai probabil soluția în această situație.
Antihistaminice naturale care se pot consuma sunt
quercetin, bromelaina şi pycnogenolul. Aşa cum
bacteriile benefice din lactatele fermentate
(Lactobacillus casei, Lactobacillus delbrueckii,
Lactobacillus bulgaricus) produc histamină, şi deci sunt
contraindicate, o serie de lactobacili pot însă ajuta la
degradarea histaminei: Lactobacillus plantarum şi
Bifidobacterium infantis.
În caz contrar, dacă nivelul DAO este scăzut, iar
histamina are un nivel normal, atunci acest tipar
reflectă o problemă de ordin genetic sau de altă natură.
Suplimentul care conține această enzimă se poate însă
lua şi de cele mai multe ori simptomele negative se vor
remedia.
Mai sunt desigur şi alți markeri care pot oferi o viziune
mai clară şi o confirmare în ceea ce priveşte activitatea
histaminei şi DAO din organism, printre care:
homocisteina, analiza genetică (vezi mai sus), total
IgE, IgG, IgM, IgA , markeri tiroidieni etc. De exemplu,
din observații clinice empirice s-a determinat că un
nivel crescut al bazofilelor de 1% sau mai mare, pe o
perioadă mai îndelungată, poate corespunde cu o
valoare a histaminei de 60 sau mai mare. Un procent
de 2% sau mai mare al bazofilelor, de regulă, corelează
cu o valoare a histaminei mai mare de 150.
CE ESTE
intoleranța la histamină?

Prin intoleranța la histamină se înțelege un


dezechilibru între histamina acumulata în organism şi
capacitatea de degradare a acesteia. Cauza este
deficitul de diaminooxidază (DAO), enzimă care
intervine în metabolismul histaminei. Intoleranța la
histamină se manifestă clinic în momentul în care în
organism se găsește o cantitate de histamină, pe care
acesta nu o poate degrada. De asemenea, există boli
alergice, precum astmul sau rinita alergică, care
constituie surse suplimentare de histamină, ce se pot
adăuga la histamina absorbită în organism din
alimentație.
SIMPTOME

Imediat după consumul unor alimente bogate în


histamină sau la câteva ore după aceasta, apar
simptome precum: rinoree (secreţii nazale apoase),
eruptii cutanate (zone de culoare roșie ce produc
“mâncărimi”), dureri de cap, tulburări digestive (diaree,
dureri abdominale, flatulenta), tulburări de ritm (bătăi
neregulate ale inimii).
HISTAMINA

Histamina apare în alimente prin activitatea


bacteriilor, mai ales în timpul proceselor de
maturare. De aceea histamina se găsește în cantități
mari în alimentele fermentate (brânzeturi sau varză
murată). Cu cât crește mai mult perioada de depozitare
a alimentelor, cu atât se intensifica procesele
bacteriene prin care este produsă histamină. De aceea,
se recomandă ca alimentele și mâncărurile să fie
consumate cât mai proaspăt posibil. Din cauza
stabilității sale la variații de temperatură, histamina nu
poate fi distrusă nici prin congelare și nici prin fierbere,
prajire sau coacere.

 carne sau pește proaspăt


 gălbenușul de ou, albușul de ou (gătit, nu crud)
 fructe proaspete (cu excepția căpșunilor)
 legume proaspete (cu excepția roșiilor)
 ereale
 lapte proaspăt pasteurizat

 alcool
 brânzeturi maturate
 mezeluri afumate (salam, cârnați, suncă afumată)
 năut
 soia
 nuci
 cacao (este inclusă și ciocolata)
 dulciuri sau snacks-uri cu aditivi și coloranți
 oțet
Eliberatori de histamină (alimente care stimulează
producerea de histamină la nivelul intestinului subțire)
 majoritatea citricelor: kiwi, lămâie, ananas, prune
etc.
 cacao
 nuci
 fasole și linte
 roșii
 germeni de grâu
 aditivi alimentari: benzoat, sulfiți, nitriți, glutamat,
coloranți alimentari
Blocanți de diaminooxidază
 alcool
 ceai negru
 băuturi energizante
 ceai verde
 ceai mate
*Pentru iaurt, conţinutul de histamină variază în funcţie
de cultură bacteriană folosită.

HISTAMINA – prieten sau... un veritabil dezastru


pentru organism ?

Ni s-a întâmplat fiecăruia dintre noi, ca la un anumit


moment dat al vieţii noastre să observăm că pe piele
ne-a apărut o erupţie urticariană, însoţită de prurit
(mâncărime). O numim generic : alergie. Adesea am şi
asociat-o unui consum de mezeluri sau preparate din
carne, alţii ştiu că fac urticarie după o expunere a
extremităţilor la temperaturi scăzute, sau după
inhalarea de produse petroliere, praf, polen, perişori ai
frunzelor de porumb, spray-uri, păr de pisică, câine....şi
enumerarea ar putea continua cu... >4.000 de
substanţe, care până-n prezent se cunosc a fi
generatoare de alergii.
Odată cu creşterea poluării mediului înconjurător
(apă, aer, sol), a crescut şi concentraţia şi tipul
compuşilor potenţiali generatori de alergii şi
suplimentar, a crescut şi severitatea crizelor odată
declanşate. Este demn de remarcat, că o alergie se
face aproape întotdeauna la o substanţă organică şi
rarisim la una anorganică sau minerală (crom, nichel).
Care este fenomenul ? În momentul în care venim în
contact cutanat, inhalator sau digestiv cu o substanţă
străină corpului nostru şi pe care acesta n-o tolerează,
un anumit tip de globule albe (mastocite, bazofile şi
eozinofile), descarcă în torentul sangvin o substanţă cu
moleculă mică – histamina – care va acţiona pe nişte
receptori specifici din diferite organe, producând unele
efecte, la care probabil nici nu ne-am fi gândit vreodată.
Histamina (H.) este o substanţă ciclică, cu o catenă
laterală, derivat de imidazol, având o moleculă mică.
Ea rezultă din decarboxilarea Histidinei (HYS), care
este un aminoacid. Este capabilă să producă în
cantităţi extrem de mici, efecte fiziologice sau
patologice deosebit de puternice. În corpul nostru se
găsește în cantități importante la nivelul pielii,
plămânilor, stomacului, în sânge, dar și-n ficat.
Molecula H. este extrem de stabilă la fierbere, coacere,
prăjire, frigere, congelare, toate aceste procedee
termice nereuşind să o distrugă sau să reducă nivelul
său cantitativ din alimentele în care ea există sau în s-a
format.
H. este o substanţă prezentă în cantităţi mai mari sau
mai mici într-o serie de alimente. În condiţii normale ea
este rapid metabolizată de nişte enzime numite
aminoxidaze. Însă există numeroase persoane care
prezintă o încetinire a activităţii acestor enzime,
apărând astfel un risc de a dezvolta intoleranţă la H.
Principala enzimă implicată în degradarea H. se
numeşte diaminoxidaza (DAO). Reducerea capacităţii
de distrugere a H. din cauza activităţii alterate a DAO
poate produce manifestările de mai în continuare
menţionate, iar alteori, chiar şi dureri de cap, diaree,
brohospasm, scăderea tensiunii arteriale sau
neregularităţi ale bătăilor inimii.
Avem de-a face cu o veritabilă intoleranţă la H.,
atunci când în organism s-a acumulat mai multă H.
decât acesta este capabil să proceseze / metabolizeze
:
- consumul de alimente bogate în H. sau/şi
- consum de băuturi alcoolice sau/şi
- priza concomitentă a unor medicamente care
eliberează H. sau blochează DAO
Cel mai adesea sunt afectate femeile între 30-55 de
ani.
Aproape întotdeauna deficitul de DAO este
dobândit, ca urmare a acţiunii unor anticorpi specifici
îndreptaţi împotriva celulelor gastro-intestinale ce
produc DAO (mecanism auto-imun ?), sau ca o
consecinţă a consumului de alcool sau unele
medicamente. Există se pare şi un grup puţin numeros
de persoane care au nativ o intoleranţă la H.
În mod normal, H. acționează pe 3 tipuri de
receptori :
- H1, care sunt răspunzători de : bronhoconstricţie,
vasodilataţie, creşterea permeabilităţii capilare, prurit
(mâncărime a pielii)
- H2 ce determină o secreţie acidă gastrică, reduc
frecvenţa cardiacă, contractă esofagul, inhibă
eliminarea de H. din bazofile şi concomitent inhibă
neuro-transmisia sinaptică
- H3 - la nivel cerebral -, cu rol în menţinerea
echilibrului, a permeabilităţii vasculare de la acest nivel
şi a dinamicii vasculare.
Efectele fiziologice ale HISTAMINEI :
a. a)Aparatul digestiv
- Este cel mai puternic stimulator al secreţiei
gastrice
- Contractă musculatura esofagiană
- Factor de reglare a microcirculaţiei la nivelul
tubului digestiv
- (Injecțiile cu H. se foloseau în trecut pentru
determinarea capacităţii secretorii acide a stomacului
ca test în medicina internă, procedeu azi părăsit ;
inhalaţiile cu H. se folosesc ca test brohomotor, în
cazuri bine selecţionate, când alte teste nu şi-au
dovedit eficienţa)
a. b)Piele și mucoase
- Agresiunile fizice sau chimice pot determina
eliberarea de histamină, aceasta fiind pricipalul
mediator al reacțiilor alergice de tip I (imediat) :
urticarie, edem, rinită și conjunctivită apoasă,
hipersecreție salivară
- Crește sensibilitatea cutanată și accentuează
senzațiile neplăcute (pruritul), dar și cele plăcute
(excitația sexuală, orgasmul)
a. c)Sistem circulator
- Mediator important, efectele sale fiind dependente
de doză, producând : congestie la nivelul capului şi
trunchiului
- La nivel arteriolar determină dilataţia arteriolelor
terminale şi venulelor postcapilare, cât și contracția
vaselor mari (la doze mici)
- Reduce frecvența cardiacă
- Crește permeabilitatea capilară
a. d)Altele
- Contractă musculatura netedă, dar mai ales pe
cea uterină
- Produce bronhoconstricție și hipersecreție de
mucus la nivel bronșic
- Inhibă transmiterea influxului nervos la nivel
sinaptic
- Poate avea și efect de mediator chimic sinaptic

Alături de putrescină, cadaverină, indol, scatol şi


amoniac, rezultă şi H. în cadrul proceselor de
putrefacţie din intestinul gros (colon), după consumul
alimentelor de origine animală (carne, lapte, brânză,
smântână, ouă). Alimentele de origine vegetală sunt
degradate în colon pe cale preponderent fermentativă,
iar în cazul unei insuficienţe sau lipse de fibre
alimentare din dietă (care survine prin alimentarea cu
produse preponderent de origine animală), ce să
producă un baraj în calea absorbţiei, din colon se vor
absorbi cantităţi însemnate de H., cu un răsunet asupra
întregului organism.
Odată instalată o sensibilitate la un anumit alergen
(substanţă capabilă de a declanşa o reacţie alergică
prin mecanism histaminic), în timp ea va evolua şi doar
foarte rar ea va stagna, cuprinzând şi alte substanţe la
care până atunci nu făceam alergie.
Sunt persoane care întreaga viaţă nu ştiu ce este
aceea o alergie (tot mai rare în ultimii ani). Alteori,
anumite persoane cunosc manifestările alergice
uşoare (strănut, curs de nas, lăcrimare +/- urticarie).
Etapa următoare însă presupune apariţia unor
manifestări / boli destul de grave : migrene repetate şi
îngrozitoare, astm, ulcer gastro-duodenal. DACĂ se
menţine contactul cu H. şi DACĂ aceasta este continuu
adusă în organism se poate trece în forma a III-a, adică
într-o boală autoimună, boală extrem de severă şi
invalidantă, în care organismul luptă împotriva lui însuşi
autodistrugându-se !
Sunt extrem de periculoase situaţiile în care, cu
ocazia administrării unei doze uzuale dintr-un
medicament (de exemplu Penicilină), chiar de la primul
contact din viaţă cu acest medicament, se poate ajunge
într-un timp foarte scurt (minute), la forme grave, de
neimaginat : urticarie, apoi edem glotic, prăbuşirea TA,
şoc, deces. La astfel de medicamente dacă nu se ştie
mai dinainte, dacă o persoană este sau nu alergică (rar
se fac testări), se recomandă să se facă o testare a
sensibilităţii, pentru că altfel primo-doza poate da un
accident grav.
De aceea, recomand oricărui individ, care se ştie
alergic la diverse substanţe (mai ales
medicamentoase), cu prilejul unui control sau
examen medical, înaintea prescrierii reţetei, să
avertizeze medicul că are de-a face cu o persoană
ce prezintă un risc potenţial.

Dar să enumerăm şi dintre efectele patologice ale


H. :
- substanţă pro-alergică ;
- creşte producţia de mucus nazal, lichid lacrimal şi
salivar. Astfel nasul se înfundă, lacrimile vor începe să
curgă, ochii se înroşesc şi începem să ne frecăm la nas
şi la ochi, pentru că simţim senzaţia de prurit
(mâncărime), în afara faptului că vom şi umple câteva
batiste ; iar până la o „salvă” de strănuturi nu mai este
decât un pas ;
- dilată energic vasele întregului corp, preponderent
pe cele periferice, cu un
- efect imediat de scădere (uneori brutală, violentă)
a tensiunii arteriale, fapt însoţit şi de o creştere a
pulsului, care devine filiform şi ineficient. La doze mari
de H., sau la persoanele hipersensibile, se poate
ajunge până la şocul anafilactic ;
- produce o marcată creştere a permeabilităţii
vaselor mici, cu apariţia edemelor ;
- dă prurit la nivelul pielii, eritem (roşeaţă), cât şi o
erupţie urticariană tipică ;
- determină bronhoconstricţie (micşorarea calibrului
canalelor aeriene din plămâni) şi stimularea accentuată
a secreţiei glandelor bronşice, edem glotic, cu risc şi
senzaţie de sufocare sau/şi veritabile crize de astm
bronşic ;
- stimulează intens secreţia gastrică clorhidro-
peptică (de acid clorhidric şi pepsină), cu risc ulcerogen
;
- contractă musculatura uterină, cu potenţial abortiv
la gravide ;
- după studii recente, H. ar intra şi-n patogeneza
colonului iritabil, a tulburărilor de tranzit şi dinamică
intestinală, cât şi a alternanţelor constipaţie / diaree ;
- este responsabilă de producerea unor crize de
migrenă greu suportabile la unele persoane (şi din
păcate nu sunt rare cazurile acestea !) în special de
sex feminin ;
- inhibă eliberarea unor neuro-mediatori şi neuro-
transmiţători din creier şi din plexul nervos mienteric
(musculatura intestinală) ;
- prin metabolizare intestinală generează
nitrozamine cu efect iritativ şi potenţial cancerigen la
nivelul tubului digestiv, dar mai ales la nivelul colonului
şi pancreasului ;
- alimentaţia bogată în surse sau inductori de H.
(vezi mai jos) joacă un rol fundamental atât în
declanşarea, cât şi-n întreţinerea şi progresia
TUTUROR bolilor autoimune, boli cronice extrem de
invalidante ;
- creşte riscul apariţiei diabetului zaharat.

Observaţie
Intoleranţa la H. este consecinţa directă a unui
dezechilibriu dintre acumularea H. şi capacitatea
organismului de a o distruge. H. apare în alimente
datorită activităţii bacteriilor, ce decarboxilează HYS.
Astfel ea există în cantităţi importante în alimentele
fermentate (murături, borş de putină, brânză +/- topită,
iaurt, vin, bere), sau/şi bogate în proteine (carne şi
preparate din carne), dar în cantităţi foarte mari în
alimentele alterate. Cantitatea de H. creşte direct
proporţional cu perioada de păstrare a alimentelor,
dacă acestea sunt pregătite după un timp (mai)
îndelungat de stocare şi/sau re-încălziri repetate.
Întotdeauna însă, persoanele care au un deficit de
DAO, prezintă
- beneficii MAJORE ale stării lor de sănătate DACĂ
elimină din alimentaţia lor sursele şi inductorii de H.
- alterări (tot mai) grave ale stării lor de sănătate,
DACĂ NU elimină din alimentaţia lor sursele şi
inductorii de H., datorită neştiinţei sau ignoranţei.

Alimente care conţin H.


H. a fost descoperită în băuturile alcoolice (datorită
fermentaţiei), conţinutul în această substanţă fiind un
reper al calităţii băuturii respective şi în special la vinuri.
Sunt cazuri în care pot exista şi 2-3 mg de H. / litru de
vin, mai ales în vinurile roşii, băuturi care determină
cvasiconstant dureri de cap.
Exemple de conţinut H. în unele băuturi alcoolice : vin
roşu (60-3800 mcg/l), şampanie (650 mcg/l), vin
spumant (15-80 mcg/l), vin dulce (80-400 mcg/l), vin alb
(3-120 mcg/l), bere (20-300 mcg/l). (1 mcg = 1
microgram).
Există unele varietăţi de peşte oceanic (de regulă)
care conţin cantităţi absolut năucitoare de H. în carnea
lor, datorate mai ales condiţiilor improprii de refrigerare
din timpul transportului şi a depozitării
necorespunzătoare, factori care determină acumulări
masive de H. Astfel : carnea de ton (8 g/kg), sardină
(1,5 g/kg), macrou afumat (0,8 g/kg), sardele (0,18
g/kg). Anchoa şi herigul conţin şi ei cantităţi importante
de H. în carnea lor.
TOATE produsele lactate conţin H. (dar cu
predilecţie cele fermentate), fiind produsă de unele
specii de lactobacili şi streptococi. Exemple :
parmezanul şi emmentaler (< 0,5 g/kg), gorzongola şi
stilton (= brânza cu mucegai albastru < 0,16 g/kg),
cammenbert (< 0,3 g/kg) ; de-asemenea există în
TOATE murăturile. Produsele lactate de orice natură
au în plus şi capacitatea de a stimula producerea de
mucozităţi la nivel nazal, intestinal şi bronşic,
determinând sau / şi agravând o rinită alergică, un astm
bronşic sau o fibroză chistică de pancreas. Pacienţii
care au una din bolile enumerate mai sus, vor exclude
din alimentaţie orice produs lactat, dar ar fi bine să facă
acelaşi lucru şi cu sursele de H. menţionate aici !
H. există şi-n preparatele din carne, mă refer aici
cu deosebire la mezeluri, alături de anumite amine
biogene, cum ar fi putrescina şi cadaverina. Cu cât
acestea sunt mai proaspete, cu atât cantitatea de H.
este mai redusă şi invers. S-au găsit însă anumite
valori cantitative de H. în anumite produse : salam (<
0,28 g/kg), cârnaţi cervelat (< 0,1 g/kg), jambon Westfal
(< 0,27 g/kg). H. există şi în : sângele de
porc (0,9-1,5 mg/ml), sângele de pasăre (50
mg/ml), ficat (1-30 mg/ gram), intestine de animale (<
100 mg/ gram ; atenţie deci şi la cârnaţi şi la ciorba de
burtă !), pielea de animale (10-140 mg/ gram), plămâni
(15-50 mg/gram). Moluştele şi crustaceei marini
conţin alături de cantităţi enorme de colesterol şi H.
Oţetul din vin roşu poate conţine la rându-i cantităţi
redutabile de H. (4 g/l), iar ciocolata, între 5-100 mg/kg.
Carnea animalelor cu sânge cald (cu excepţia
cărnii de porc, care conţine cantităţi însemnate), nu
conţine histamină ! Vă bucuraţi ? Aduceţi-vă însă
aminte că în pagina anterioară, în cadrul „observaţiei”
pe care am făcut-o, am afirmat că prin putrefacţia
colonică a tuturor produselor de origine animală rezultă
şi H., potenţial absorbabilă.
De mulţi ani se cunoaşte şi faptul că arahidele sunt
un aliment extrem de alergizant, care ar fi bine să
lipsească din alimentaţia persoanelor atopice (alergice).
Cunoscând aceste lucruri, este lesne de înţeles de ce
la atopici, produsele sau alimentele enumerate mai sus
(dar şi mierea !), ar fi bine să nu se regăsească în dieta
cotidiană. S-a dovedit fără putinţă de tăgadă că la
60-80% dintre astmaticii care au eliminat din
alimentaţie doar produsele lactate, cacaoa, carnea
de porc şi murăturile, frecvenţa şi severitatea
crizelor a scăzut drastic, pentru ca la restul de 20-
40% dintre ei să fie necesară o reducere a dozelor
de medicamente pentru a preîntâmpina sau a
controla crizele. Din prima categorie de astfel de
pacienţi face parte şi autorul articolului de faţă !!!
Procentul de mai sus s-a apropiat de 90% în momentul
în care pacienţii astmatici au trecut la dieta vegan,
eliminând şi alimentele acre, acrişoare şi foarte dulci. În
acelaşi timp, la persoanele alergice (atopicii) care evită
produsele de mai sus, s-a constatat o diminuare netă a
frecvenţei strănuturilor, chiar la substanţele la care mai
înainte se ştia că ei fac manifestări alergice, cât şi o
scădere consecutivă a intensităţii şi frecvenţei erupţiilor
cutanate şi a pruritului. E interesant, nu ?
Prin studii şi cercetări minuţioase s-a dovedit că nici
un produs de origine vegetală nu conţine H. ; doar
varza şi castraveţii muraţi ar conţine, dar în stare
naturală aceste legume nu conţin H. Proteina din
arahide însă induce sinteza de H. !
În altă ordine de idei, trebuie menţionate neapărat o
serie de medicamente, care eliberează H. sau care
inhibă enzima ce metabolizează această substanţă
(DAO) : bazele xantice (aminofilina), blocantele H2
(cimetidina), blocantele de DOPAmină
(metoclopramidul), unele antibiotice (acidul clavulanic
din Amoxiclav, Isoniasida, Clorochinul, Pentamidina,
Cefuroxim, Cefotiam, Penicilinele semisintetice), unele
mucolitice (ambroxolul şi ACC-ul), antidepresivele
(amitriptilina), antiaritmice (propafenona),
antihipertensivele (Captoprilul, Verapamilul,
Alprenololul, Dihidralazina - mai rar utilizată în ultimii
ani), unele diuretice (amilorid, nefrix), anestezice locale
(prilocaina), AINS (dar în special acidul acetil-salicilic şi
metamizolul sodic = Algocalmin, Piafen), opioidele
(Codeina), miorelaxantele (pancuroniu, alcuroniu, D-
tubocurarina), narocticele (tiopenthal sodic),
citostaticele (ciclofosfamida), substanţele de contrast
iodate (folosite în radiologie), unele somnifere,
antimaniacale etc.
Mărturie personală : autorul acestor rânduri face
parte la rându-i din grupa atopicilor, fiind alergic
cunoscut la praf, polen, pisici, petrol şi porumb (la nivel
de 4 „+”-uri, deci maxim ca intensitate). Din momentul
excluderii definitive din alimentaţie a produselor care
conţin H., nasul, care până atunci curgea mai tot timpul
(rinită alergică), s-a uscat după nici 2 săptămâni şi a
rămas aşa, fără nici un tratament medicamentos până
la o priză unică de brânză, după care a reînceput
prompt să re-curgă.
Aş mai dori să mai fac o remarcă : există în Biblie un
pasaj (Levitic 3,17) unde ni se spune, citez : “cu nici un
chip să nu mâncaţi nici grăsime şi nici sânge”. Acum
3.500 de ani, când Dumnezeu a dat această poruncă,
nu se ştia nici de colesterol şi nici de histamină,
trigliceride sau de dieta hiperproteică acidifiantă. Dar la
nivelul anului 2012, este dovedită deja veridicitatea şi
profunzimea acestui verset Biblic. Grăsimea conţine
colesterol şi trigliceride pro-aterogene. Ea există sub
piele, într-o cantitate mare, care e în acelaşi timp o
sursă foarte bogată de colesterol şi H. Sângele conţine
H. şi ar reprezenta în eventualitatea consumului o dietă
hiperproteică ce dezechilibrează, cu un efect diuretic
pentru calciu, cupru şi zinc, fiind şi un factor
suprasolicitant drastic pentru rinichi.
Mesajul acestor rânduri este acela de a încerca
fiecare dintre noi să nu mai venim în contact cu anumiţi
factori nocivi ce conţin H., pe care i-am putea evita,
aceasta depinzând strict de noi şi de voinţa noastră. Nu
pot face eu, autorul rândurilor de faţă ca un Combinat
Chimic să nu mai polueze, dar măcar ceea ce depinde
de mine şi de propria-mi dietă să încerc să influenţez.
Se recomandă ca dacă se va introduce gălbenuş de
ou în cadrul diversificării alimentaţiei la un sugar,
acesta să fie bine fiert, pentru a-i reduce efectele pro-
alergice. El va fi bine omogenizat în piureul de legume.
Totuşi gălbenuşul de ou NU reprezintă nici pe
departe o bună alegere în a fi introdus în
alimentaţia unei persoane, indiferent de vârstă !

O reacţie alergică odată declanşată trebuie


combătută. În funcţie de severitatea acesteia vorbim
despre :
- reacţie alergică uşoară (eritem +/- prurit), în care se
va administra un medicament anti-histaminic (Nilfan,
Clorfeniramin, Hismanal etc.), +/- un ungvent cortizonic
local. O putem trata şi noi, fără a apela la un cadru
medical specializat. Se va căuta să se identifice agentul
care-a determinat reacţia alergică şi pe viitor este bine
să fie evitat contactul cu el ;
- reacţie alergică medie, care presupune apariţia
edemelor la mâini sau / şi la faţă, sau / şi la picioare,
sau / şi probleme respiratorii (ca lipsa de aer, mergând
până la sufocare). Aceste manifestări impun urgent o
asistenţă medicală de specialitate, pentru că sunt
necesare administrări medicamentoase intravenoase la
scurt timp după apariţia simptomelor, pentru că altfel se
va ajunge la
- reacţia alergică severă, cu şoc şi prăbuşirea
tensiunii arteriale, ce necesită un apel urgent la
“Salvare”, iar fiecare minut pierdut înseamnă şanse
sporite de pierdere a vieţii pacientului.

Un rol preventiv important în cadrul manifestărilor


alergice îl are şi consumul zilnic de alimente care
conţin :
- vitamina C : măceşe, coacăze negre, kiwi, frunze de
pătrunjel, de hrean, varza, citricele, mărar, tarhon,
ardei, măcriş, fragi etc. ;
- magneziu : curmale, soia, ciuperci, seminţele de
floarea soarelui, germenii de grâu ;
- usturoiul, prin cantitatea mare de sulf pe care o
posedă, reduce sensibilitatea la alergii ;
- carenţele de vitamină F sporesc riscul alergic.
Vitamina F se găseşte în toate seminţele plantelor
oleaginoase şi-n plantele care sunt surse de vitamina E
;
- muşeţelul are şi el proprietăţi anti-histaminice ;
- evitarea alimentelor care conţin H. (vezi mai sus) şi
a traiului alături de „animale de casă” : câini, pisici,
iepuri, păsări etc.
Tratarea intolerantei la histamina

Diagnosticarea intolerantei la histamina

Pentru a putea stabili un diagnostic sigur pentru


intoleranta la histamina, trebuie excluse mai intai
celelalte afectiuni cu simptome asemanatoare. Printre
acestea se numara alergiile la alimente si intolerantele
la anumite medicamente, precum si afectiuni cronice
ale colonului.
Cu ajutorul unui test de sange poate fi stabilita
capacitatea organismului de descompunere a
histaminei si concentratia de histamina din sange. In
cazul persoanelor afectate, activitatea enzimei
responsabila pentru descompunere, este redusa la
aproximativ jumatate din activitatea normala. In cazurile
extreme, aceasta poate sa scada si pana la 10%.
Pe langa testul de sange, schimbarea alimentatiei ar
putea oferi indicatii cu privire la prezenta unei eventuale
intolerante la histamina. Pentru aceasta, este necesara
evitarea stricta pentru un anumit interval a alimentelor
care contin histamina. In cazul in care disconfortul
dispare si intolerantele la alte alimente au fost deja
excluse, persoana in cauza se confrunta intr-adevar cu
intoleranta la histamina.
Tratarea intolerantei la histamina

Pentru a putea trata cu succes intoleranta la histamina,


este necesara renuntarea timp de minim 2 saptamani la
orice alimente care contin histamina in cantitati mari. In
locul acestora, se recomanda consumul de cartofi si
orez, cu un continut redus de histamina. Aceasta
masura este menita sa reduca nivelul histaminei din
sange. In aceasta perioada de doua saptamani trebuie
sa acordati atentie sa asigurati organismului dvs. toate
substantele nutritive de care aveti nevoie.
Dupa aceasta faza de evitare completa a anumitor
alimente, cei in cauza trebuie sa testeze incet si cu
atentie, alimentele pe care le tolereaza inca. Completati
regimul in urmatoarele 4-8 saptamani cu noi alimente.
Atentie insa sa nu suprasolicitati organismul. Testati
alimentele treptat si in cantitati reduse.
Incercati sa observati modul in care reactioneaza
organismul la fiecare aliment in parte. Daca doriti, puteti
sa inregistrati intr-un jurnal alimentele pe care le-ati
consumat, cantitatea mancata si eventualul disconfort
creat, sau lipsa lui. De asemenea, puteti nota in jurnal
si conditiile in care v-ati hranit, respectiv daca va aflati
intr-o situatie stresanta.
Vitamina B6 si vitamina C in tratamentul
intolerantei la histamina

In anumite situatii –cum ar fi in deplasari- nu putem


apela doar la alimente pe care le putem tolera cu
usurinta. In cazul anumitor pacienti, disconfortul nu
dispare nici dupa schimbarea regimului alimentar. In
astfel de cazuri, simptomele pot fi combatute cu
medicamente.
Cercetarile au demonstrat ca multi dintre cei afectati au
un nivel de vitamina B6 prea scazut. Vitamina B6 are
rol de coenzima pentru diaminoxidaza si sprijina
descompunerea histaminei. In anumite cazuri, se
recomanda administrarea de doze mari de vitamina B6,
insa numai in situatiile in care nivelul din sange este
intr-adevar prea scazut.
Similar vitaminei B6, multi dintre cei afectati au un nivel
de vitamina C prea scazut in sange. Exista pareri in
acest sens, potrivit carora prin administrarea de
vitamina C, histamina este descompusa mai repede in
organism.
Medicamente in cazul intolerantei la histamina

Pe langa administrarea de vitamina B si vitamina C,


pacientii au de asemenea posibilitatea de a apela la un
tratament medicamentos, care poate consta fie din
produse antihistaminice sau un tratament alternativ cu
enzime.
Antihistaminicele au grija ca histamina din corp sa nu-si
poata derula intregul efect. Sunt potrivite in special
atunci cand pacientii sufera de reactii la nivelul pielii, de
rinite alergice, dureri de cap sau ameteala. Alternativ,
exista posibilitatea de a asigura organismului enzimele
necesare prin capsule. Aceasta masura se recomanda
in special dupa consumul de alimente bogate in
histamina, la care cei in cauza nu doresc sa renunte, in
ciuda intolerantei.
Spre deosebire de alte intolerante la alimente, in cazul
intolerantei la histamina viata pacientului poate fi pusa
in pericol. In astfel de situatii se recomanda apelarea
de urgenta la medic pentru administrarea de
antihistaminice cu efect rapid.

Testul de Intoleranță la Histamină


Intoleranța la Histamină poate fi acum detectată
printr-un test de sânge cu ajutorul unei metode
dezvoltate foarte recent.
Prin determinarea activității DAO(diaminooxidazei ),
ceea ce înseamnă abilitatea de a detoxifia histamina,
intensitatea intoleranței histaminei poate fi identificată
în mod individual. Dacă intoleranța la histamină este
prezentă , se recomandă să se evite alimentele care
conțin histamină. Ca o alternativă, enzima poate fi, de
asemenea, luată ca supliment alimentar înainte de
masă, pentru a substitui enzima lipsă.
Acest test de sânge măsoara nivelul de DAO
(diaminoxidazei ), conținut în sânge . DAO este enzima
responsabilă pentru metabolizarea histaminei .
Histamina joacă un rol central în reacțiile alergice și
pseudoalergice și este produsă atât în organism cât și
luată din alimente în cantități diferite.
Mulți oameni suferă de tulburări gastro-intestinale,
migrene, dureri de cap, probleme ale pielii,
probleme cardio-vasculare si astm, cauzate de o
intoleranță la histamină.
O activitate deficitară a enzimei conduce la o
acumulare de histamină cu simptome corespunzătoare,
parțial severe. Este adesea dificil să se facă distincția
între o alergie imediată (de tip 1), alergie de tip III sau
intoleranță la histamină, deoarece de multe ori
simptomele sunt identice.
În cazul în care nu apare nici o ameliorare, în ciuda
schimbarii dietei în funcție de măsurătorile IgE și
/sau IgG, un test de intoleranță la histamină este
foarte recomandat.

Ar putea exista mai multe cauze pentru intoleranța la


histamină. Acestea includ, printre altele, un deficit de
vitamina B6 sau de cupru asociat cu o producere
deficitară de diaminooxidază (DAO). Atunci când sunt
consumate produse alimentare bogate in histamină,
apar simptomele descrise mai sus. Probleme
intestinale, cum ar fi de exemplu, boli intestinale
inflamatorii sau producția excesivă de histamină de
către bacteriile intestinale putrezite, pot fi de asemenea
cauzele unor astfel de probleme. Nu numai producția
insuficientă a enzimei diaminooxidază sau concentrația
crescută de histamină, dar, de asemenea, inhibarea
enzimei provoacă intoleranță la histamină. Posibilii
inhibitorii puternici ai DAO sunt în special produsele
alcoolice, dar, de asemenea, unele medicamente
obișnuite, incluzând mai ales agenții antireumatici, care
sunt medicamentele cu efecte anti - inflamatoare si
antialgice.
Este adesea dificil să se facă distincția între o alergie
imediată IgE (de tip 1), și o alergie alimentară IgG (de
tip 3) sau o intoleranță la histamină, deoarece de multe
ori simptomele sunt identice.
Simptome ale intolerantei la histamina
Simptomele intolerantei la histamina sunt
asemanatoare cu cele din alergii, intoxicatii
alimentare, gripa. Simptomele apar la intervale de timp
variabile dupa ingestia de alimente si pot deveni
cronice ceea ce face dificila legarea acestor simptome
de alimentatie. Exista un spectru foarte larg si
nespecific de simptome si pentru ca lucrurile sa fie si
mai complicate simptomele sunt diferite de la individ la
individ. Inainte de a prezenta simptomatologia in detaliu
vom face un scurt rezumat :
 Inflamatii ale mucoasei nazale, secretii nazale
apoase, expectoratie, iritatii la nivelul

 gatului, senzatie de „nod in gat”, tulburari


respiratorii
 Probleme digestive : diaree,dureri
abdominale,flatulenta,senzatie de arsura
retrosternala
 Mancarime,eruptii cutanate,roseata cutanata (in
special la nivelul fetei)
 Bufeuri,transpiratie excesiva, senzatie de
supraincalzire
 Tahicardie, palpitatii, scaderea tensiunii arteriale
 Cefalee,migrena,ameteli
 Tulburari de somn, senzatie de oboseala, tulburari
de comportament
 Greturi, varsaturi
 Sindrom premenstrual
 Edeme (acumularea de lichide la nivelul tesuturilor
avand ca efect tumefierea acestora – de ex.
pleoape umflate,picioare umflate)
Generalitati
Simptome inconsistente ale intolerantei la
histamina

Histamina este necesara functionarii normale a


organismului, actionand la nivelul mai multor aparate si
sisteme. Din acest motiv, in cazul intolerantei la
histamina, simptomatologia este variata, nespecifica ,
de exemplu simptome respiratorii si digestive aparand
simultan dupa consumul anumitor alimente. Fiecare
organism are anumite puncte slabe la nivelul organelor,
care vor fi primele afectate de prezenta in exces a
anumitor mediatori. Din acest motiv multe persoane pot
prezenta simultan sau alternativ simptomele descrise
mai jos. Pe de alta parte exista un numar mare de
oameni care prezinta doar un singur simptom care se
repeta frecvent, cum ar fi cefaleea sau atacuri
migrenoase. Unele simptome devin cronice si se
manifesta frecvent, in timp ce altele se manifesta
sporadic. Datorita diversitatii simptomelor persoanele
care sufera de histaminoza adesea nu pot identifica
agentii (alimentele) a caror consum declanseaza
aparitia simptomelor.
Agentii declansatori sunt greu de identificat

In majoritatea cazurilor pacientii leaga aparitia


simptomelor de :
Consumul anumitor alimente:vin rosu,vin spumant,
sampanie,branzeturi maturate, peste, carne si
preparate din carne care sufera procese de
prelucrare(afumare,uscare,etc), rosii, pizza, varza
murata.
Medicamente: acid acetilsalicilic (Aspirina), substante
radiologice de contrast, analgezice (ibuprofen).
Severitatea afectiunii

Severitatea simptomelor intolerantei este variabila de


la persoana la persoana si chiar la aceeasi persoana
simptomele pot avea intensitate diferita. In cazul
persoanelor cu niveluri normale de DAO pot aparea
simptome usoare dupa mese copioase asociate cu
consum de alcool. Persoanele care au niveluri reduse
de DAO prezinta simptome care pot afecta capacitatea
de munca sau in cazuri severe simptomele pot deveni
cronice. Atat timp cat intoleranta la histamina nu este
diagnosticata si nu este tratata oamenii afectati de
aceasta suferinta se vor plange de o stare generala de
sanatate proasta si de o slaba calitate a vietii.
Nespecificitatea simptomelor

Important: Majoritatea simptomelor listate sunt


nespecifice putand apare si in cazul altor afectiuni.
Intoleranta la histamina nu se diagnosticheaza exclusiv
pe baza examenului clinic si a simptomatologiei desi
anamneza este un pas important in stabilirea
diagnosticului. Aparitia repetata a mai multor simptome
care nu au o alta cauza organica poate ridica
suspiciunea de intoleranta la histamina.
Simptomele histaminozei

Enumerarea simptomelor de mai jos nu are pretentia ca


e completa. Lista cuprinde simptomele care care s-au
dovedit a fi legate de intoleranta la histamina precum si
acele simptome pe care le-au relatat pacientii care
sufera de aceasta afectiune, simptome care s-au
diminuat semnificativ pana la disparitie ca urmare a
tratamentului. Unele dintre simptome pot sa apara si ca
urmare a descarcarii altor mediatori chimici decat
histamina.
Tractul gastro-intestinal

Cele mai frecvente simptome ale intolerantei la


histamina, fie ele acute sau cronice sunt localizate la
nivelul tractului digestiv. De cele mai multe ori
nespecifice,aceste simptome aduc pacientul de multe
ori la consult de specialitate fara a putea fi gasita o
afectare organica justificativa. De cele mai multe ori
pacientii sunt diagnosticati cu colon iritabil (sindrom de
intestin iritabil). De multe ori este dificil de stabilit o
legatura clara intre ingestia de alimente si aparitia
simptomelor (din cauza ca simptomele apar la intervale
mari de timp dupa consumul de alimente, uneori la
cateva ore sau chiar dupa 12-24 ore).
Flatulenta, durerile abdominale, crampele intestinale
sau gastrice, diareea acuta, cronica sau matinala sunt
manifestari frecvent intalnite. Histamina creste
motilitatea intestinala (accelereaza miscarile intestinale)
avand ca rezultat un pasaj accelerat al bolului alimentar
cu consecinta reducerii absorbtiei principiilor nutritive
(proteine, glucide, lipide) necesare bunei functionari a
organismului.
Mai rar apare constipatie sau constipatie alternand cu
diaree.
Senzatie de arsura retrosternala, reflux gastric acid
Simptome care mimeaza afectiuni intestinale
inflamatorii
Greturi, varsaturi
Rau de mare,rau de miscare
Simptome asemanatoare celor din gastroenterita
Aparat cardiovascular

Caderi ale tensiunii arteriale, valori ale tensiunii


arteriale mai mici decat cele normale (hipotensiune)
Aritmii cardiace
Palpitatii (batai cardiace puternice generate de
descarcari de adrenalina)
Tahicardie (accelerarea pulsului si batailor cardiace
asociate cu atacuri de panica)
Piele,mucoase,cai respiratorii

Rinite, inflamatii si edeme ale mucoasei nazale, rinoree


(secretii nazale apoase) aparand in special dupa
ingestia de alimente.
Transpiratie excesiva,transpiratii nocturne, transpiratii
la nivelul palmelor
Senzatie de iritare la nivelul fetei, inrosirea
tegumentelor fetei, senzatie de caldura
Eruptii cutanate, acnee,hipersecretie a glandelor
sebacee, ten gras
Bufeuri, senzatie de mancarime, eczeme, urticarie
Partea superioara a bratelor acoperite cu mici pete de
culoare rosie, uneori partial keratinizate
Alergie la soare: tegumentele se inrosesc foarte rapid
la expunerea la soare insa arsurile dispar in ziua
urmatoare
Senzatie de uscaciune a buzelor
Afte, leziuni la nivelul mucoasei bucale, mici ulceratii
care se vindeca greu
Tuse cronica, tuse uscata iritativa, bronsite, iritatie
bronsica
Senzatie de uscaciune in gat si dorinta de a expectora,
senzatie de „nod in gat”
Edeme – retentia de lichide in tesuturi avand ca rezultat
umflarea acestora (pleoape,gambe,etc)
Sistem nervos

Dureri de cap, migrena, senzatie de presiune la nivelul


capului. Din 25 de cazuri cu pacienti care prezinta
migrena 24 pot fi explicate ca fiind declansate de un
exces de histamina.
Stare de oboseala, absenta motivatiei, senzatie de
sfarseala (lipsa de energie), epuizare
Insomnie, dificultate de a adormi, somn intrerupt, somn
superficial, absenta viselor
Reducerea capacitatii de concentrare, tulburari ale
performantelor cognitive
Tulburari ale memoriei, limitarea capacitatii de a invoca
amintiri
Sensibilitate exagerata la zgomot, nevoie de liniste
Sensibilitate excesiva la stress, incapacitatea de a face
fata situatiilor stresante, senzatie de epuizare mentala
si nervoasa
Stare de tensiune, nervozitate, agitatie
Crampe musculare, tremor, scrasnirea dintilor, blocarea
maxilarelor
Melancolie, tristete, dispozitie depresiva adesea fara o
cauza evidenta
Ganduri suicidare
Tulburari temporare ale simtului mirosului
Modificari de personalitate
Sistem endocrin

Dismenoree, amenoree,sindrom premenstrual


exacerbat
Endometrioza
Tulburari de crestere si dezvoltare
In sarcina din a 3 a luna placenta produce cantitati
importante de DAO ceea ce explica de ce femeile
diagnosticate anterior cu intoleranta la histamina
prezinta in sarcina reducerea semnificativa pana la
disparitie a simptomelor. Dupa nastere efectul protectiv
dispare.
Sistem imunitar

Susceptibilitate crescuta la infectii, episoade frecvente


infectioase
Susceptibilitate crescuta inflamatorie, zone inflamate
Dureri in gat, raguseala
Simptome gripale, stare generala de rau, dureri la
nivelul membrelor care nu se asociaza cu stari febrile si
debut tipic gripal
Sinuzita maxilara,frontala uneori etmoidala
Tumefiere dureroasa a ganglionilor limfatici
Amigdalita, vegetatii adenoide
Dureri la nivelul tendoanelor ca urmare a inflamarii
acestora
Senzatie de durere/arsura la nivelul vezicii urinare,
senzatie si necesitatea frecventa de a urina
Conjunctivite, ochi rosii iritati
Secretii alb-galbui la nivelul ochilor sau comisurii bucale
Tulburari de vedere
Reactii inflamatorii articulare de tip reumatoid asociate
cu dureri articulare/de spate
Inflamatii gingivale, dureri repetitive la nivelul danturii
Herpes
In consecinta, daca manifestati o serie de simptome
ale intolerantei la histamina, adresati-va medicului dvs
cu recomandarea de a face analize in aceasta directie.
Ce alimente contin Histamina
In ce alimente se acumuleaza histamina si alte
amine biogene?
Niveluri ridicate de amine biogene incluzand
histamina se regasesc in alimentele care sufera un
proces de maturare, prelucrare sau fermentare.
Histamina este una dintre aminele biogene care sunt
prezente in mod normal in alimente. Aminele biogene
sunt formate din aminoacizi,( “caramizile” cele mai mici
care alcatuiesc moleculele complexe de proteine) prin
pierderea grupului acid. Denumirea de biogen provine
de la faptul ca decarboxilarea aminoacizilor se
realizeaza sub actiunea bacteriilor. Declansarea
simptomelor in intoleranta la histamina se produce atat
ca urmare a cresterii nivelului de histamina cat si ca
rezultat al cresterii nivelului altor amine biogene cum ar
fi: feniletilamina, serotonina, putresceina.
Atentie la produsele maturate
Aminele biogene se gasesc in cantitati mari in peste,
carne,branzeturi care presupun un
proces indelungat de procesare, precum si in
vinuri,unele bauturi alcoolice si unele fructe si legume.
In alimentele neprocesate in general continutul de
histamina este redus, insa este posibil ca prin procese
cum ar fi fermentarea, maturarea, stocarea pe perioade
indelungate continutul sa creasca la niveluri ridicate.
Trebuie sa aveti in vedere ca alimente fermentate cum
ar fi varza murata, berea,vinul, branzeturile si produsele
din carne care necesita timp indelungat de preparare
cum ar fi carnatii uscati sau afumati, salamurile, diferite
varietati de sunca exista cantitati semnificative de
amine biogene. Atentie la alimentele pastrate in conditii
improprii care se incarca rapid cu histamina si in
special pestele si fructele de mare.
Alimente bogate in histamina
Peste si produse din peste
Pestele congelat pastrat in conditii corespunzatoare nu
se incarca cu histamina. Pestele proaspat trebuie
consumat in primele 30 minute dupa capturare, dupa
acest interval de timp incarcandu-se cu histamina.
Heringul, somonul, tonul conservat, pestele afumat au
continut foarte ridicat de histamina.
Carne si derivate de carne
Carnea proaspata nu contine sau contine cantitati
foarte mici de amine biogene. In cursul procesului de
maturare continutul in histamina creste la niveluri foarte
mari intr-un interval scurt de timp. Prosciutto, sunca de
Parma, carnea de vita uscata, bacon-ul pot ajunge sa
contina peste 300 mg histamina/kg.
Lactate si derivate
Lactatele proaspete au continut relativ redus de
histamina in vreme ce branzeturi precum
Parmezan,Roquefort,Brie,Limburger au continut ridicat
acumulat prin procesul de maturare.
Bauturi
Vinurile si in special cele rosii au continutul cel mai
ridicat de histamina si sunt frecvent
factori declansatori ai simptomelor intolerantei la
histamina. Vinurile albe si sampania au

continut mai redus de amine


si sunt mai bine tolerate, mai ales atunci cand sunt
consumate in cantitati mici. Berea inalt fermentata are,
de asemenea continut ridicat de histamina.
Consumul de alcool ocupa un loc special in
declansarea simptomelor din cauza absorbtiei rapide a
histaminei provenita din ingestia de alcool pe de o parte
iar pe de alta parte datorita faptului ca alcoolul creste
permeabilitatea mucoasei intestinale permitand
trecerea rapida a histaminei din intestin in sange. Nu in
ultimul rand alcoolul inhiba activitatea Diaminoxidazei si
produce si descarcari ale histaminei de la nivel celular.

Vegetale si fructe
In general vegetalele au continut redus de histamina.
Continutul in amine creste prin
procesare sau prin marinare . Cu toate acestea exista
legume si fructe care in mod natural contin histamina
si/sau produc descarcari de histamina sau blocheaza
activitatea DAO. Ciocolata, citricele, nucile au in mod
normal continut mai redus de histamina insa au
continut ridicat din alte amine cum ar fi : tiramina,
feniletilamina, serotonina,, putresceina care sunt factori
declansatori ai siptomatologiei specifice intolerantei la
histamina.
Continutul in histamina al alimentelor si aditivilor
alimentari
Instructiuni de dieta pentru pacientii cu intoleranta la
histamina bazate pe date culese din literatura de
specialitate.
Compatibilitatea alimentara este dependenta de
cantitatea si tipul alimentelor consumate (exista un
efect cumulativ al aminelor biogene cum este
histamina, eliberatorii de histamina si inhibitorii
enzimatici). Gradul de compatibilitate variaza de la
individ la individ, unele persoane fiind mai sensibile la
ingestia de alimente care contin histamina decat la
compusii care produc eliberarea de histamina.

Instrumentul poate fi utilizat pentru a determina


compatibilitatea alimentelor.

Specificatiile se aplica doar alimentelor neaditivate.


Aditivii alimentari pot declansa ei insisi simptomele
intolerantei la histamina. Atentie atunci cand
achizitionati alimente din magazine – cititi cu atentie
lista ingredientelor folosite pentru obtinerea produsului
final. Lista are rol orientativ furnizand informatii despre
continutul in histamine al alimentelor si mecanismul
prin care interfera cu metabolismul histaminei. Poate fi
utilizata ca instrument pentru a determina
compatibilitatea individuala si cantitatile care pot fi
consumate dintr-un aliment fara ca simptomele sa
apara. In acest sens folositi prima coloana “Scorul
dvs” in care notati cu 0,1,2,3 daca un anume aliment
este tolerat sau din contra nu poate fi consumat. In
acest mod puteti identifica alimentele care
declanseaza simptomele intolerantei la histamina si
care pentru a putea fi consumate necesita aport de
Diaminoxidaza (Daosin) in prealabil.
Mecanismele care influenteaza metabolismul
histaminei:
H!: Rapid perisabile,formare rapida de histamina
H: Continut ridicat de histamina
A: Alte amine biogene
L : Eliberatori ai mediatorilor mastocitari (=eliberatori
de histamina)
B: Blocator (=inhibitor) ai diaminoxidazei sau ale
altor enzime care degradeaza histamina

Scala compatibilitatii
Histamina
0 Bine tolerat, consumul de cantitati uzuale
nu produce simptome
1 Moderat compatibil, simptome minore,
consumul ocazional in cantitati mici este
in general bine tolerat
2 Incompatibil, simptome importante la
consum uzual
3 Foarte slab tolerate,simptome severe
- Nu exista informatii
? Informatii insuficiente sau contradictorii
Exista variatii individuale in ceea ce priveste cantitatea de alimente
care poate fi consumata pana la aparitia simptomelor depinzand de
cauza intolerantei la histamina. Exista persoane a caror simptome
sunt declansate mai degraba de alimentele eliberatoare de
histamina decat de consumul de alimente bogate in histamina si
vice versa. Va recomandam sa urmati cu strictete lista
compatibilitatii in primele 4-6 saptamani. Dupa acest interval
reintroduceti in dieta alimentele in cantitati progresiv crescande
pentru a stabili care este cantitatea de alimente pe care o puteti
consuma fara aparitia simptomelor. Acest lucru va ajuta sa nu va
impuneti restrictii dietetice care nu sunt necesare pe termen lung.
Lista contine doar alimentele de baza si aditivii, aceasta nefacand referire la
preparatele gatite. Ca si regula de urmat : atunci cand toate ingredientele utilizate la
prepararea unei mancari sunt bine tolerate si produsul final nu este fermentat sau
maturat atunci acel fel de mancare este sigur pentru consum atata timp cat este
proaspat si neafectat de actiunea microbiana. Altfel acel fel de mancare trebuie
considerat ca fiind incompatibil sau sa verificati ce cantitate din acea mancare poate
fi tolerata de organismul dumneavoastra.
Multe produse cum ar fi: vinul,branzeturile,preparatele de carne pot avea
continut diferit de histamina depinzand de retetele de fabricare, producator,
lot,etc.

Tranzitia de la “acceptabil” la “incompatibil” este dependenta de doza si este


greu de trasat o delimitare clara, universal valabila, pentru toate persoanele
care sufera de intoleranta la histamina. Severitatea simptomelor variaza de la
individ la individ fiind influentate de statusul organismului la momentul
consumului alimentelor. Lista nu este exhaustiva si contine unele incertitudini
acesta fiind motivul pentru care aceasta va fi modificata si actualizata in
functie de noile informatii stiintifice.

Informatiile furnizate nu pot si nu trebuie sa inlocuiasca vizita la medic, scopul


acestora fiind acela de a furniza suport si a completa relatia medic – pacient.
Compatibilita

Blocant DAO
Scorul dvs.

Alte Amine
Histamina

Eliberator

Ingrediente Observatii
te

Alimente de origine animala

Oua

2 L Albus de ou
0 Galbenus de ou
0 Oua de prepelita
Produse lactate

2 H A ? Branza topita, branza albastra Asa numitele branzeturi cu mucegai nobil albastru
0 Unt
0 Butterkaese
1 H Lapte batut (usor acru,la debut de fermentare)
2 H A Branza tip cheddar
2 H A Branza obtinuta din lapte crud nepasteurizat
3 H A Branzeturile tari si cele maturate
0 Cremele de branza Nematurate,simple,neaditivate
0 Smantana dulce fara aditivi Nefermentata
0 Branza dulce/cas
0 ? Lapte de oaie
1 H A Feta
2 H A Branza Fontina
0 ? Lapte de capra
0 Branza Gouda nematurata Consumati doar cantitati mici
2 Branza Gouda maturata
0 Mascarpone
1 H ? Lapte fara lactoza
0 ? Lapte fiert
0 ? Lapte UHT UHT = procesat la temperaturi inalte
1 ? ? Lapte praf
2 H A ? Branzeturi cu mucegai
0 Mozzarella
2 H A Branzeturi procesate
2 H A Produse obtinute din lapte crud, nepasteurizat
2 H A Branza tip Raclette
0 H ? ? Lapte crud
2 !
? ? ? Produse finite care contin branzeturi sau aditivi Depinde de ingrediente si prospetime
0 Ricotta
2 H A Rochefort
2 H A Roquefort
Compatibilita

Blocant DAO
Scorul dvs.

Alte Amine
Histamina

Eliberator

Ingrediente Observatii
te

0 ? Lapte de oaie
1 H Smantana fermentata
0 Zer
1 H ? Iaurt (iaurt natural) Depinde de culturile folosite in procesul de fermentatie.
Carne

0 H Vita (proaspata)
0 !
H Pui
3 ! A ?
H Carne uscata Produse crud uscate de orice tip (jamon,prosciuto)
3 H A ? Sunca uscata seranno,prosciuto,etc)
0 H Rata
2 !
H L Maruntaie Ficat,rinichi,plamani,etc
3 ! A ?
H Jambon (uscat,maturat)
0 Carne tocata Obtinuta din carne foarte proaspata si consumata imediat
2 H A Carne tocata (preambalata sau din galantar) dupa procesare
0 H Carne de strut
1 H
! ? Carne de porc proaspata si netratata
0 !
H Carne de pasare (de curte)
0 !
H Prepelita
3 !
H A ? Salami
3 H ? ? Carnati de orice tip
3 H ? ? Carne afumata (orice tip)
0 Limba (vitel,vita)
0 H Curcan
0 !
H Carne de vitel proaspata
1 ! ?
H Carne de vanat
Peste
0 H A Peste Consumat in max.30 minute dupa prindere
Peste
3 H ! A Peste (la magazin in rafturile de racire sau pe gheata)
3 H ! A Ton
3 H ? ? Peste afumat (orice tip)
Fructe de mare
2 H L Bivalve (midii, stridii,etc)
2 !
H L Crabi
2 !
H L Melci
2 !
H L Languste
2 !
H L Raci de rau
2 !
H L Homari
2 !
H L Creveti
2 !
H L Crustacee
Alimente
! de origine vegetala sau care contin faina
1 ? Produse de patiserie
1 Orz
1 ? Paine
2 ? ? Hrisca
0 Castane, castane dulci
0 ! Fulgi de porumb Fara aditivi cum ar fi: malt sau acid folic
0 Seminte de canepa (Cannabis sativa)
1 ? ? ? Malt
0 Maltodextrin
0 Mei
0 Ovaz
0 Cartofi nedecojiti
0 Cartofi noi nedecojiti
0 Cartofi curatati
0 Quinoa
0 Orez
0 Biscuiti si prajituri de orez
0 Fulgi de orez
0 Taietei de orez
Compatibilita

Blocant DAO
Scorul dvs.

Alte Amine
Histamina

Eliberator

Ingrediente Observatii
te

1 Secara
0 ? Alac
2 L Seminte de floarea soarelui
0 Proumb dulce,boabe de porumb proaspat sau
0 pasteurizat
Faina de porumb
0 Cartofi dulci
1 ? ? Grau
2 A L Germeni de grau
0 Orez salbatic
Nuci
1 Migdale
1 A L Nuci caju
0 Bulbi de ciufa (Cyperus esculentus)
2 ? Bulbi de ciufa (Cyperus esculentus), copti
0 Migdale de pamant
1 L Alune de padure
0 Nuci macadamia
3 Nuci
2 Arahide
3 A L Nuci (autohtone)
Grasimi si uleiuri

0 Ulei de chimen negru (Nigella sativa) antialergic


0 Ulei canola
0 Margarina
0 Ulei de floare de fenicul/ulei de nucsoara antialergic
0 Ulei de masline
0 Ulei de rapita
0 Ulei de coriandru antialergic
1 Ulei de floarea soarelui
2 ? Ulei de nuci
Legume
0 Anghinare
0 Sparanghel
2 H ? ? ? Vanata
2 H L Avocado
? Muguri de bambus
2 L Fasole uscata
0 Sfecla rosie
2 Ardei iute
0 Ardei gras
0 Varza bok choi
2 Fasole Borlotti
0 Broccoli
1 ? Varza de bruxelles
0 Varza verde sau alba
0 Morcov
0 Conopida
0 Telina
0 Varza khale
1 ? Rubarba
2 Naut
0 Cicoare
2 ? Ardei tip chilli rosu,proaspat
0 Valeriana (Valerianella locusta)
0 Dovlecel
? ? Cretisoara (Lepidium sativum)
0 Castravete
Compatibilitate

Blocant DAO
Scorul dvs.

Alte amine
Histamina

Eliberator

0 Andive (Cichorium endivia)


0 Fenicul
1 Usturoi
1 Nap
Ingredients Remarks
1 Fasole verde
1 Mazare verde
1 Piure de mazare verde
1 L Hrean
2 L Alge (varec)
1 Gulie
0 Salata verde
1 ? Praz
2 Linte
0 Salata iceberg
? Fasole Mung (germinated, sprouting)
0 Varza Napa
2 ? ? Masline
1 L Ceapa
0 Varza pak choi
2 Pastarnac
2 L Arugula (Diplotaxis tenuifolia)
3 H Varza murata
2 H ? Castraveti murati
2 H ? Legume murate
2 L Leguminoase (soia,fasole,mazare,linte…)
0 Dovleci(soiuri diferite)
0 Ridiche rosie (doar cele rotunde)
0 Ridiche alba (doar varietatea lunga)
0 ? Varza rosie
2 Faina de soia
2 Spanac
2 H ? ? Urzica (Urtica dioica)
2 H L Rosii
2 Fasole cu bob mare
0 Ceapa alba
1 Mazare galbena
0 Zucchini
0 Busuioc
2 Schinduf albastru (Trigonella caerulea)
1 Chivas (cepsoara)
2 Trifoi (trigonella si trifolium species)
1 Marar
2 Schinduf (Trigonella foenum-graecum)
0 Menta
0 Oregano
0 Patrunjel
0 Rozmarin
0 Salvie
0 Cimbru
Compatibilitate

Blocant DAO
Scorul dvs.

Alte amine
Histamina

Eliberator

Fructe
0 Mere Golden Delicious
0 Caise
2 H L Avocado
Ingredients Remarks
2 A Banane
0 Mur
0 Coacaze negre
0 Coacaze
? Mure varietatea boysen
0 Cirese
2 A L Citrice
0 ? Unt de cacao
2 A L Cacao, pudra de cacao (ciocolata, etc.)
0 Nuca de cocos, lapte de cocos
0 Catina
0 Merisor
1 L Maces
1 Smochine (uscate,deshidratate)
2 A L Grapefruit
0 ? Struguri
2 ? Guava
0 Kaki
2 ? L Kiwi
2 A L Lamie
3 A L Lime
2 Mandarine
1 ? Mango
0 ? Pepeni (exceptind pepenele rosu)
? Dude
? ? Pere Nashi
0 Nectarine
3 A L Portocale
2 A L Papaya, pawpaw
? Fructul pasiunii
1 A Para
1 A Para nedecojita, para decojita conservata in sirop de
0 Curmale
zahar japoneze
2 A L Ananas
1 L Prune
0 Rodie
0 Stafide
2 zmeura
0 Coacaze rosii
0 Visine
2 A L Capsuni
1 ? Pepene rosu
Seminte
0 Seminte de chia (Salvia hispanica)
1 Seminte de susan
Ciuperci
2 Zbarciogi
2 Ciuperci de diferite tipuri
2 Hribi (porcini) (Boletus edulis)
1 A Champignon
1 Drojdie verde,uscata,in orice forma
1 Indulcitori artificiali
0 Caramel (zahar caramelizat)
0 Dextrose
2 Extract de malt
0 Fructoza
0 Glucoza
0 Miere
0 Lactoza
2 ? Radacina de lemn dulce
0 Maltoza
0 Sirop de artar
? ? Zahar de palmier
0 Stevia
0 Sucroza
0 Zahar din sfecla,din trestie de zahar
Condimente
? Anason
0 Chimen negru antialergic
2 Bouillon (datorita extractului de drojdie / carne /
0 glutamat)
Chimen (Carum carvi)
0 Scortisoara
2 L Chimion
2 Curry
0 Flori de fenicul (Nigella sativa) antialergic
1 Ghimbir
2 ? ? ? Extract de carne
2 L Mustar, seminte de mustar, pudra de mustar
1 Nucsoara
0 Flori de nucsoara antialergic
2 Paprika iute
0 Paprika dulce
2 Piper negru
2 Piper alb
1 Seminte de mac
3 H ? Otet din vin rosu
0 Coriandru antialergic
2 Condimente cu hidrolizat de proteine
3 Sos de soia
0 Turmeric (Curcuma longa)
1 ? ? Esenta de vanilie
1 ? ? Vanilie, pudra de vanilie,zahar vanilinat
1 H ? Otet de mere
3 H ? Otet balsamic
3 H ? Otet de vin alb
2 L Extract de drojdie
Bauturi
1 ? Ape de izvor cu continut ridicat de fluor,sulf,iod si acid
?
0 carbonic
Apa minerala plata, apa plata
3 de izvor
Ape L BcuAlcool purridicat
continut (etilic)de fluor,sulf,iod si acid carbonic
3 H A L B Bauturi alcoolice
2 H A L B Bere
2 H A L B Brandy
3 H A L B Sampanie
2 ? ? L B Lichior
3 H A L B Lichior,rachiu,bauturi alcoolice mate
2 H A L B Rom
2 ? ? L B Rachiu limpede
3 H A L B Sampanie
3 H A L B Vin spumant alb
2 ? ? L B Bauturi distilate
3 H A L B Vin
1 ? L B Vin fara histamina (<0.1 mg/l)
3 H A L B Vin rosu
2 H A L B Vin alb
Compatibilita

Blocant DAO
Scorul dvs.

Alte Amine
Histamina

Eliberator

Ingrediente Observatii
te

1 B Ceai verde
1 ? Ceaiurile medicinale (in special cele mixte cu multe
specii de plante)
0 Infuzie de tei
0 Ceai de menta
0 Ceai rosu
0 Ceai de salvie
1 H ? ? Ceai de urzica
2 H B Ceai negru
0 Ceai de lamaita
0 Nectar de afine
2 L Suc de portocale
2 L Suc de rosii
1 Coca-Cola
1 Cafea
1 Coke
1 Bauturi tip Cola
2 ? B Bauturi energizante
1 Espresso
2 Bauturi continand ciocolata
2 Bauturi din sau continand cacao
2 Ciocolata calda
1 Limonada
1 Bauturi racoritoare tip soda
1 Bauturi nealcoolice
Aditivi si coloranti
2 L E 122
2 L amaranth, E123
0 E 150C
2 L Azorubin S, E12, Brillantcarmoisin Q, E 122
2 L C.I. 14720,
2 L C.I. 16255, E 124
3 L C.I. 47005, E 104
2 L C.I. colorant rosu, E 124
0 Colorant caramel E150
2 L Carmine , E120
2 L Carmaz rosu A, E124
2 L Carmaz , E120
2 L Lac purpuriu, E120
0 Curcumin, E100
1 L E101a, riboflavin-5′-fosfat
3 L E102, tartrazine
3 L E104, quinolin galben
2 L E110
3 L ? E127, eritrozin
1 L E131,
1 L E132, indigo carmine, indigotin
0 E150, caramel,
0 E150b, sulfit-caramel
0 E150c, amonia caramel
0 E150d, sulphit amonia caramel
1 L Flavin mononucleotid, E101a
3 L E104
2 L E110
2 L E124
2 L Azogeranin, azofoloxine, E128
Compatibilitate

Blocant DAO
Scorul dvs.

Alte amine
Histamina

Eliberator

Conservanti
2 L 2-hidroxibifenil, E231
2 L benzoati, E210-213
2 L Acid benzoic, E210
Ingrediente Observatii
2 L Benzoat de calciu, E213
2 L Bisulfit de calciu, E227
2 L Sorbat de calciu, E203
2 L Sulfit de calciu, E226
2 L E200, acid sorbic
2 L E202, sorbat de potasiu
2 L E203, sorbet de calciu
2 L E211, benzoat de sodiu
2 L E214, E215, etilparaben, etil para-hidroxibenzoat
2 L E218, E219, metilparaben,
2 L E220 - E228, sulfiti
2 L E220, dioxid de sulf
2 L E221, sulfit de sodiu
2 L E222, bisulfit de sodiu
2 L E223, sodiu metabisulfit
2 L E224, potasiu metabisulfit
2 L E225, potasiu sulfit
2 L E226, calciu sulfit
2 L E227, calciu bisulfit
2 L E228, potasium hidrogen sulfit
2 L E231, ortofenifenol
2 E232, sodium ortofenilfenol
0 E250, nitrit de sodiu
2 L Etilparaben, etil para-hidroxibenzoat, E214, E215
2 L Metilparaben, E218, E219
2 L Ortofenilfenol, E231
2 L Parabeni = PHB-ester, E214-219, acid para-hidroxi-
2 L benzoic de potasiu, E212
Benzoat
2 L E228
2 L = PHB metabisulfit, E224
Potasiu
2 L Potasiu pirosulfit,
2 L Potasiu sorbat, E202
2 L Potasiu sulfit, E225
2 L Acid salicilic
2 L Sodiu bisulfit, sodiu hydrogen sulfit, E222 Interzis ca aditiv alimentar
2 L Sodium metabisulfit, E223
0 Nitrit de sodiu, E250
2 Ortofenilfenol sodic, E232
2 L Pirosulfit de sodiu, E223
2 L Sulfit de sodiu, E221
2 L Sorbati
Potentatori de gust si agenti de ingrosare
2 L Glutamat de calciu, E623
2 L E620, acid glutamic
2 L E620-625, glutamate, acid glutamic si sarurile
acestuia
2 L E621, monosodium glutamate
2 L E622, potasium glutamat
2 L E623, calcium diglutamate
2 L E624, monoamonium glutamat
2 L E625, magnesium diglutamat
2 L Monoamonium glutamat, amonium glutamat, E624
0 Pectin
0 Amidon
1 Praf de copt
0 E336
0 E335, tartrat de sodiu Sos tartar din comert
0 E336, bitartrat de potasiu
Compatibilita

Blocant DAO
Scorul dvs.

Alte Amine
Histamina

Eliberator

Ingrediente Observatii
te

2 ? ? Pudra de roscova Pudra obtinuta din fruct


2 L Carobin, E410 Agent de ingrosare extras din seminte
2 L Caragenan ,E407, E407a
1 L E412, guaran
1 ? ? E441, gelatina
1 ? Gluten
Agenti de acidifiere
0 B Acid ascorbic, E300
1 L Bauturi carbonatate, acid carbonic
0 Acid citric, E330
1 L Bauturi acidulate
1 Amelioratori de gust
2 Quinina (in Bitter Lemon sau apa tonica)
0 Vanilie (sintetica)
Vitamine, minerale si alte alimente
2 L Acid folic, folati, vitamina B9
3 L Iodina
2 L Sare de bucatarie iodata
3 L Iodat de potasiu
2 B Theobromina
2 B Xanteose
2 L Lemn dulce
1 Martipan
2 A Ciocolata
1 ? Ciocolata alba
2 H L Mustar
2 Tofu

Consumati alimente cat mai proaspete.

Cu cat carnea si pestele sunt mai vechi cu atat mai mult creste
continutul in histamina. Carnea proaspata nu contine histamina.
Unele fructe si legume sunt sarace in histamina
Ambalarea produselor in vid nu previne procesul de imbatrinire
al alimentelor. Aminele se formeaza sub actiune bacteriana si
enzimatica prin degradarea proteinelor.
Conservati alimentele prin congelare.
Nu gatiti carnea excesiv. Nu consumati carne arsa.
Consumati carnea gatita in aceeasi zi. Evitati sa consumati
carnea gatita de la o zi la alta.
Evitati produsele din carne procesate
Consumati doar peste proaspat pescuit. Evitati conservele de
peste.Nivelul de histamina si a altor amine in conservele de
peste este prea mare pentru persoanele cu intoleranta la
histamina.
Nivelul aminelor in fructe creste cu cat acestea sunt mai coapte
insa prin comparatie cu alimentele procesate fructele contin
cantitati mai mici de histamina.

Compozitie
Extract proteic purificat continand 4.2 mg DAO.
Agenti de incarcare (celuloza microcristalina,sucroza,acid
ascorbic,amidon de orez,talc,glicerol).
Capsula – hidroximetil propil celuloza.

Mod de administrare
Doza care urmeaza a fi administrata este dictata de
cantitatea si numarul de alimente bogate in histamina care
urmeaza a fi ingerata. Astfel daca urmeaza sa ingerati
mancaruri care contin un mix de ingrediente bogate in
histamina – de exemplu aperitive, pizza, tocane, peste – este
recomandat sa luati 2 capsule de Daosin. Daca masa este
redusa cantitativ sau mai saraca din punct de vedere al
diversitatii atunci este recomandat sa luati 1 capsula.
Capsula va fi administrata cu 15-20 minute inainte de masa.
Este important sa stiti ca Daosin va ajuta sa tolerati alimente
care in mod normal va produc disconfort si in acest mod sa
aveti un regim dietetic normal.

Atentionari si precautii
Produsul nu contine gluten sau lactoza.
Daosin nu contine glucoza putand fi administrat si
persoanelor cu diabet.
Daosin este un supliment alimentar si nu trebuie sa
inlocuiasca o dieta variata si echilibrata si un stil de viata
sanatos.
Nu au fost semnalate reactii adverse si efecte secundare.
Nu s-au semnalat interactiuni medicamentoase si nu exista
contraindicatii in asocierea cu alte tratamente.
Nu lasati produsul la indemana si vederea copiilor mici.

IMPORTANT

Daosin se administreaza doar inainte de mese (cu 15-


20 minute) si doar la mesele care contin alimente cu
continut ridicat de histamina sau care produc
descarcari de histamina sau inhiba activitatea DAO. Nu
se administreaza la ore fixe sau intr-un anume moment
al zilei ci strict in relatie cu mesele.