Pesticidele, care sunt produse utilizate pentru combaterea organismelor dăunătoare din culturile

agricole, cum ar fi buruienile şi insectele. Cu toate acestea, utilizarea lor poate pune în pericol sănătatea
şi mediul. Multe studii au relevat legătura dintre expunerea la pesticide şi efectele asupra organismului
uman cum ar fi cancerul, probleme de fertilitate şi reproducere, boli respiratorii, perturbarea sistemului
hormonal (endocrin), afectarea sistemul imunitar şi a sistemului nervos. Legislaţia UE în domeniul
pesticidelor (Directiva CE 128/2009) impune interdicţii de utilizare a anumitor substanţe chimice
periculoase în aceste produse.

Prezenţa pesticidelor în produsele alimentare de origine vegetală este rezultatul contaminării acestora
din atmosferă, apă şi sol. În atmosferă pesticidele sunt prezente din cauza faptului că ele sunt
administrate aerian, precum şi datorită volatilizării pesticidelor de pe suprafaţa solului şi a plantelor.
Legarea pesticidelor în sol este determinată de forţe Van-der-Waals, legături de hidrogen, legături
hidrofobe, prin absorbţie chimică şi prin schimb ionic (Zara, 2006). O parte din pesticidele cade pe sol
unde sunt solubilizate de apele din precipitaţii şi sunt antrenate pe suprafaţa sau în profunzimea solului
unde sunt biodegradate, sunt antrenate în apele subterane sau sunt absorbite de sistemul reticular al
plantelor. Gradul de migraţie din sol în plante depinde de cantitatea iniţială de pesticide, de proprietăţile
acestora şi de tipul de plante. În organismul animalelor pesticidele pot pătrunde pe cale respiratorie, pe
cale cutanată şi pe cale orală. De menţionat că odată cu creşterea eficacităţii pesticidelor faţă de
dăunători se măresc factorii de risc pentru animalele cu sânge cald. Atunci când se folosesc combinaţii
de pesticide apar situaţii când toxicitatea combinaţiei Victor-Viorel Safta 54 creşte de 5-10 ori faţă de
toxicitatea componentelor (Zara, 2006). Dintre cele mai periculoase pesticide din punct de vedere al
contaminării alimentelor, pesticidele organoclorurate se acumulează selectiv în organismul animal,
ordinea descrescândă fiind: ţesutul gras mesenteric, ţesutul gras depozitar, ţesutul gras peririnal şi apoi
ţesutul muscular. La rumegătoare se observă o acumulare mai accentuată decât la porcine. Furajele
concentrate (cereale, şroturi, sfecla) sunt responsabile de o acumulare importantă de pesticide. De
menţionat că reducerea cantităţii de organoclorurate din organismul animal se face numai după 3- 4
săptămâni

Surse de poluare a solului 

Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile. Data fiindmarea lor heterogenitate în functie de
gradul de dezvoltare economica sisociala a colectivitatilor, de obiceiurile si traditiile populatiei etc.,
oclasificare a

reziduurilor este dificil de facut. Ţinând seama de pro

venientalor pot fi clasificate în:

 
Factori care influenteaza echilibrul ecologic

reziduuri menajere - rezultate din activitatea zilnica a oamenilor înlocuinte si localuri publice, din care
fac parte cele mai diverse resturialimentare,cenusa, sticla, tesaturi, ambalaje, cutii de
conserve,materiale plastice etc. In zonele dezvoltate cantitatea de reziduurimenajere este de
aproximativ 2 kg pe capde locuitor pe zi;

reziduuri industriale - provin din diverse procese tehnologice si potfiformate din materii brute, finite sau
intermediare si au o compozitiefoarte variata în functie de ramura industriala si de tehnologiautilizata;

reziduuri agrozootehnice - provin de la cresterea si îngrijireaanimalelor,din agricultura si sunt formate

din substante organiceputrescibile, substantechimice utilizate în hrana sau îngrijireaanimalelor
(biostimulatori, insecticide,erbicide, fungicide etc.),microorganisme;

reziduuri radioactive - sunt formate din diversi izotopi radioactiviutilizati în activitatea industriala,
agricola, zootehnica, medicala,cercetare stiintifica etc.

Efectele pesticidelor: cele acute, cele sub-letale și cele indirecte asupra indivizilor, populațiilor și
ecosistemelor Pesticidele pot produce efecte toxice acute atât asupra organismelor țintă, cât și asupra
celor non-țintă, mortalitatea acută directă fiind cel mai frecvent efect impact examinat și raportat.
Uneori, inclusiv efectele toxice secundare au fost semnificative, cum ar fi cazul păsărilor de pradă care se
hrănesc cu mici mamifere otrăvite cu rodenticide, sau cu insecte care iau contact cu insecticidele. Pe
lângă aceste „puncte finale” toxice relativ evidente, pesticidele pot avea și alte efecte subtile și
complexe, uneori întârziate. Imunotoxicitatea și perturbarea sistemelor endocrine sunt două exemple
relativ bine-cunoscute ale modalităților prin care organismele devin mai susceptibile de a se îmbolnăvi,
sau care perturbă funcția de reproducere, sau alte funcții. Interpretarea acestor efecte individuale și
uneori subtile asupra populațiilor și ecosistemelor în ansamblu poate fi o adevărată provocare din
punctul de vedere al detectării și cuantificării acestora, cu atât mai mult cu cât devin sesizabile numai în
urma unor analize desfășurate pe perioade mai mari de timp. Atribuirea efectului devine chiar și mai
dificilă datorită complexității inerente a ecosistemelor și a interacțiunilor dintre acestea. De asemenea,
un potențial efect relativ evident o reprezintă diminuarea surselor de hrană, ca urmare a utilizării
pesticidelor. Componente esențiale ale rețelei trofice, parazitoizi și alți prădători care se hrănesc cu
aceste organisme, precum și alte organisme care, la rândul lor, se hrănesc cu acestea, sunt afectate de
interacțiunea cu pesticidele chimice. De aici ar putea rezulta un colaps parțial al rețelei trofice.
Complexitatea acestor aspecte este bine ilustrată de declinul speciilor de păsări care au ca habitat
terenurile agricole, tendință observată în ultimele trei decenii în Europa și documentată pe larg. Un rol
în acest declin îl joacă otrăvirea directă a păsărilor, precum și diminuarea surselor lor de hrană. Speciile
de păsări insectivore au fost afectate de reducerea populațiilor de artropode, iar erbicidele pot afecta
păsările prin diminuarea disponibilității semințelor, ca și sursă de hrană. Reducerea biodiversității
plantelor și a habitatului favorabil a avut, de asemenea, un impact considerabil asupra declinului
speciilor de păsări care se hrănesc preponderent pe terenurile agricole.6

Ce rol au pesticidele?

Pesticidele sunt utilizate pentru a controla diversi daunatori si purtatori de boli, cum ar fi tantarii,
capusele, sobolanii si soarecii. Acestea sunt folosite in agricultura pentru combaterea buruienilor, a
infestarilor cu insecte si a bolilor: erbicidele au rolul de a ucide sau inhiba cresterea plantelor nedorite,
cunoscute si sub numele de buruieni, iar insecticide pentru combaterea insectelor.

Efectele pesticidelor asupra sănătății

Expunerea la pesticide a organismului uman se face cel mai des prin consumul de alimente și apă
infestate, dar pericol major există și pentru cei care aplică pesticidele. Pesticidele pot ajunge in
organismul uman prin inhalare, ingerare sau prin contact direct, la nivelul pielii.

Pesticidele pot fi toxice direct, atunci când substanța activă produce efecte vizibile și indirect, prin
substanțele ce rezultă din prelucrarea pesticidelor de către organism. Aceste substanțe nocive pot fi
absorbite prin piele sau chiar prin respirație. Dacă suntem expuși pesticidelor efectele acestora pot fi
erupții cutanate, cancer, malformații și sterilitate, probleme respiratorii, leucemii, tumori pe creier,
infertilitate sau scădere bruscă a greutăţii dar și afectarea sistemului imunitar. Mai mult pesticidele pot
cauza probleme psihice, paranoia, dezorientare, anxietate și depresie. Alte efecte ale pesticidelor asupra
organsimului uman sunt: spasmele musculare, tremurat, vedere încețoșată, pierderea cunoștiinței,
incapacitate de a respira normal, vărsături, crampe sau transpirație în exces. Există, de asemenea, și
riscul decesului în cazul unui expuneri majore.

În ultima perioadă pe piață au apărut tot mai multe produse Bio care certifică faptul că nu au fost
supuse unor tratamente cu pesticide sau alte substanțe care ajută creșterea. Acestea ne feresc de
riscuri. Bineînțeles, cea mai sigură sursă este cea proprie. Creșterea legumelor sau fructelor în propria
grădină reprezintă cel mai sigur mod că o să consumați alimente fără pesticide. O altă metodă de
prevenire, pentru unele pesticide, este spălarea legumelor și fructelor înainte de consum. Totuși,
spălarea numai cu apă nu este suficientă pentru a le îndepărta în totalitate. Cu excepția cazului în care
cumpărați numai alimente Bio, șansele să consumați o cantitate importantă de chimicale la fiecare masă
sunt foarte mari.

Ce efecte au asupra organismului?

Pe termen lung pesticidele au efecte toxice asupra ficatului si favorizeaza aparitia problemelor tiroidiene
si respiratorii. De asemenea, pot afecta sistemul nervos prin cresterea riscului de aparitie a unor boli ca
Parkison si Alzheimer, iar la copii a sindromului ADHD (deficit de atentie si hiperactivitate). Pesticidele
interfereaza si cu sistemul hormonal al organismului, putand duce la pubertate precoce la fete si la
scaderea fertilitatii la barbati. Se pare ca sunt implicate si in declansarea cancerelor
hormonodependente, ca cel de san si prostata. Femeile insarcinate trebuie sa evite pesticidele deoarece
exista riscul de aparitie a mutatiilor genetice la fat. Deoarece limita maxima de pesticide se stabileste
prin raportare la un adult, copiii, a caror sistem imunitar este in formare, sunt cei mai afectati.

Efectele asupra mediului înconjurător

Pesticidele nu afectează mediul doar prin efectul toxic asupra plantelor, oamenilor și animalelor. Ele
sunt responsabile și pentru contaminarea atmosferei și distrugerea stratului de ozon. Analizele și
statisticile recente arată că reziduuri de pesticide se găsesc absolut peste tot – în apă, în aer (incluzând
aici picăturile de ploaie sau ceața), în produse obținute din agricultura intensivă.

Culmea este că în momentul în care se aplică un tratament cu pesticide, s-a constatat că 90% din
cantitatea utilizată nu atinge dăunătorul vizat, dar pătrunde în sol. Acest lucru se întâmplă direct sau
prin ploaie.

Efectele pesticidelor – pe termen scurt si lung

Efectele pe termen scurt se refera la faptul ca acestea apar cand a existat o singura expunere la
pesticide. Simptomele se vor manifesta la nivelul ochilor si al pielii, in special. Acestea pot aparea
imediat sau la 48 de ore distanta. Te poti confrunta cu:

– greata si stari de voma

– diaree
– pierderea cunostintei
– spasme
– tuse
– slabiciune mare

Daca te vei expune de mai multe ori la aceste substante chimice, efectele pesticidelor vor deveni mai
pregnante. Nu uita ca pot cauza afectiuni pe termen lung. Se pare ca acestea pot contribui la aparitia
unor boli precum:

–  cancer
– Parkinson
– Alzheimer
– sterilitate
– modificari genetice
– astm
– ADHD
– depresie
– anxietate
Efectele pesticidelor asupra copiilor

Asa cum iti imaginai probabil, micutii sunt si mai expusi acestui pericol, dat fiind faptul ca pot sa intre
foarte usor in contact cu astfel de substante.
Corpul unui copil este in crestere si de aceea este de dimensiuni reduse, ceea ce duce la un numar
crescut de respiratii per minut. Desigur ca rinichii si ficatul lor nu pot elimina la fel de usor pesticidele,
asa ca sunt mai greu de eliminat din sange.