ÎNTREBĂRI PENTRU EXAMEN LA DISCIPLINA

BAZELE STATULUI ŞI DREPTULUI

1. Definiți conceptul statului și enumerați trăsăturile lui.

2. Definiți noțiunea de drept și enumerați ramurile dreptului.
3. Definiți noțiunea de suveranitatea, conţinutul suveranităţii şi limitele ei.
4. Definiți elementele constitutive și funcțiile statului.
5. Enumerați izvoarele formale ale dreptului: cutuma, jurisprudența, actul normativ.
Cutuma (obiceiul) constă dintr-o regulă sau o sumă de reguli de
conduită (regulisociale) creaţie a unei experienţe îndelungate prin repetarea
unei practici, regulă (reguli) acceptată (acceptate) de o anumită comunitate
ca fiind conformă (conforme) cu interesele sale.
Teoria juridică clasică a izvoarelor dreptului le clasifică şi după alte
criterii, ca:
a) scrise (actul normativ) şi nescrise (cutuma)
b) oficiale (actul normativ şi jurisprudenţa) şi neoficiale (cutuma,
doctrina)
c) directe (actul normativ şi contractul normativ) şiindirecte (obiceiul).În
Republica Moldova unicul izvor de
drept este recunoscut actul
normativ.
Actul normativ reprezintă cel mai important izvor de drept. Actul normativ
conţine reguli
cu caracter obligatoriu, investite cu forţă juridică superioară tuturor
celorlalte izvoare ale dreptului.
Jurisprudenta este constituita prin hotararile pe care instantele judecatoresti de
toate gradele (Judecatorii,
Tribunale, Curti de apel, Inalta Curte de Casatie si Justitie...) le dau in spetele ce au
de judecat, spre a rezolva
conflictele ce le sunt supuse

6. Enumerați și caracterizați principiile dreptului.

Cele mai importante principii ale dreptului sunt:
1. Asigurarea bazelor legale de functionare a statului;
2. Garantarea libertatii si egalitatii indivizilor
3. Principiul responsabilitatii sociale a indivizilor;
4. Principiul echitatii si justitiei.

7. Definiți conceptul și trăsăturile raportului juridic.

8. Enumerați etapele elaborării actelor normative.
Etapele de elaborare a unui act normativ
1. Inițierea proiectuli de act normative – de regulă inițiator al proiectului este
același organ
competent de adoptare a actului normativ. Art.73 const.
2. Crearea unui grup de lucru în vederea elaborării proiectului de act normative.
3. Expertizarea și avizarea proiectului de act normativ.

9. Enumerați părțile constitutive ale actelor normative.

Părțile constitutive și structura actului normativ.
1)Titlul actului normativ — elementul de indentificare a actului normativ trebuie să fie scurt și
explicit
.Titlurile sunt substantivizate sau descriptive .
2)Preambul- partea introductivă de motivare a necesității elaborării actului normative,care arată
premisele de elaborare a actului normative. Partea neobligatorie din cauza că nu conține norme
juridice.
3)Clauza(prevedere) de adoptare-acea parte care arată temeiul legal de adoptare a actului normativ.
4)Principiile sau dispozițiile generale ale actului normative – se exprimă norme cu caracter
general(norme principii,declarații).
5)Dispoziții de conținut sau dispoziții speciale-este cea mai mare parte ,reprezintă conținutul .
6)Dispoziții finale și tranzitorii – sînt prevederi care asigură trecerea de la actul normativ anterior la
posterior. În această parte se arată data intrării în vigoare a actului normativ dacă nu e data
publicării. (Titlul VII din Constituție). Anexele ,parte neobligatorie care cuprinde material
ilustrativ, care explică
prevederile actului normative.

10. Care este structura logică a normei juridice.

Structura logico-juridica a normei indica elementele componente si reciproc dependente care
asigura organizarea logica a prescriptiei normei, indiferent de formularea ei literala si de ramura
de drept din care face parte. Aceste elemente structurale sunt ipoteza, dispozitia si sanctiunea
normei juridice.

11. Definiția, condițiile și formele răspunderii juridice.

Răspunderea juridică este un raport juridic instituit de regulă de către un organ competent de
stat ,în urma săvîrșirii unei fapte ilicite,de către un făptuitor ,cel din urmă fiind ținut să execute o
sancțiune juridical corespunzătoare faptei săvîrșite.
Formele răspunderii juridice sânt determnate de tipurile încălcărilor de drept (faptelor ilicite).
Astfel, distingem următoarele forme ale răspunderii juridice:
1. a) răspunderea juridică penală;
2. b) răspunderea juridică contravenţională;
3. c) răspunderea juridică disciplinară;
4. d) răspunderea juridică civilă;
5. f) răspunderea juridică materială ş. a.

12. Enunțați mecanismele de realizare directă a suveranităţii poporului.

13. Conceptul, reglementarea normativă şi principiile aplicabile cetăţeniei.
Cetăţenia este acea calitate a persoanei fizice ce exprimă legătura politico-juridică permanentă
nelimitată în timp şi spaţiu dintre această persoană fizică şi statul respectiv.
Principiile cetăţeniei sunt reguli de bază ce stabilesc cadrul juridic general de dobândire, exercitare şi de
pierdere a calităţii de cetăţean al Republicii Moldova de către o persoană fizică.
Principiile cetăţeniei sînt:
-apatridia trebuie să fie evitată;
-nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa;
-nici căsătoria, nici desfacerea căsătoriei dintre un resortisant al unui stat parte şi un străin, nici
schimbarea naţionalităţii unuia dintre soţi în timpul căsătoriei nu poate avea efecte de drept asupra
cetăţeniei celuilalt soţ.
- non-discriminarea.

14. Caracterizați modalitățile de dobândire a cetăţeniei.

Dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova are loc în baza următoarelor temeiuri: naştere;
recunoaştere; înfiere; redobândire; naturalizare, în mod excepţional, legea admite dobândirea
cetăţeniei Republicii şi în temeiul acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

15. Caracterizați modalitățile de pierdere a cetăţeniei.

Sînt cunoscute următoarele modalităţi de pierdere a cetăţeniei: renunţarea la cerere; retragerea
cetăţeniei în temeiul legii sau al unei hotărâri judecătoreşti cu caracter de sancţiune 16 pentru
condiţii cauzatoare de prejudicii intereselor statului său, când naturalizarea a fost obţinută prin
fraudă etc. Pierderea cetăţeniei poate să intervină şi în legătură cu dobândirea unei alte cetăţenii,
de pildă prin înfiere sau căsătorie. Renunţarea la cetăţenia RM se permite, cu condiţia ca
persoanele respective să nu devină apatrizi. Renunţarea la cetăţenia Republicii Moldova se
aprobă persoanei care a împlinit vârsta de 18 ani. Retragerea cetăţeniei RM apare ca o
sancţiune care se aplică unei persoane şi poate fi retrasă printr-un decret al Preşedintelui RM.

16. Enumerați drepturile social-economice stipulate în Constituția RM.

Titlul II
DREPTURILE, LIBERTĂŢILE ŞI ÎNDATORIRILE
FUNDAMENTALE
Capitolul II. Drepturile și libertățile fundamentale
Articolul 24. Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică
Articolul 25. Libertatea individuală şi siguranţa persoanei
Articolul 26. Dreptul la apărare
Articolul 28. Viaţa intimă, familială şi privată
Articolul 35. Dreptul la învăţătură
Articolul 36. Dreptul la ocrotirea sănătăţii
Articolul 43. Dreptul la muncă şi la protecţia muncii
Articolul 48. Familia

17. Descrieți locul Parlamentului în regimul reprezentativ al ţării.

Titlul III. AUTORITĂŢILE PUBLICE
Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova
şi unica autoritate legislativă a statului.
(2) Parlamentul este compus din 101 deputaţi.

Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.

18. Enumerați funcţiile şi atribuţiile Parlamentului RM.

Titlul III. AUTORITĂŢILE PUBLICE .capitolul
19. Analizați statutul juridic, mandatul şi procedura de alegere a Preşedintelui Republicii
Moldova.
Articolul 78
Alegerea Preşedintelui
(1) Preşedintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret și
liber exprimat.
(2) Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40
de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu
mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat.
Articolul 79
Validarea mandatului şi depunerea jurămîntului
(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova este
validat de Curtea Constituţională.

20. Enumerați funcţiile şi atribuţiile Preşedintelui Republicii.

Titlul III. AUTORITĂŢILE PUBLICE Capitolul V

PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA
Articolul 77
Preşedintele Republicii Moldova, şeful statului
(1) Preşedintele Republicii Moldova este şeful statului.
(2) Preşedintele Republicii Moldova reprezintă statul şi este garantul suveranităţii,
independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării.

Articolul 88
Alte atribuţii

Preşedintele Republicii Moldova îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă grade militare supreme prevăzute de lege;
c) soluţionează problemele cetăţeniei Republicii Moldova şi acordă azil politic;
d) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
e) acordă graţiere individuală;
f) poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa asupra problemelor
de interes naţional;
g) acordă ranguri diplomatice;
h) conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură, judecătorii
şi altor categorii de funcţionari, în condiţiile legii;
i) suspendează actele Guvernului, ce contravin legislaţiei, pînă la adoptarea
hotărîrii definitive a Curţii Constituţionale;
j) exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege.

21. Enumerați funcţiile şi atribuţiile Guvernului.

 Capitolul VI
GUVERNUL
Articolul 96
Rolul
(1) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită
conducerea generală a administraţiei publice.
(2) În exercitarea atribuţiilor, Guvernul se conduce de programul său de activitate,
acceptat de Parlament.

Articolul 102
Actele Guvernului
(1) Guvernul adoptă hotărîri, ordonanţe şi dispoziţii.

Capitolul VII
RAPORTURILE PARLAMENTULUI CU
GUVERNUL
Articolul 104
Informarea Parlamentului
(1) Guvernul este responsabil în faţa Parlamentului şi prezintă informaţiile şi
documentele cerute de acesta, de comisiile lui şi de deputaţi.
(2) Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită
prezenţa, participarea lor este obligatorie.

22. Indentificați ierarhizarea instanțelor în sistemul judecătoresc din Republica Moldova.

23. Dreptul civil ca ramură de drept: definirea, obiectul şi metode de reglementarea, scopul şi
sarcinile, corelaţia cu alte ramuri de drept.
Dreptul civil este o totalitate de norme juridice care reglementează relaţiile sociale ,personale
sau patrimoniale,stabilite între persoane fizice sau juridice,aflate pe poziţie de egalitate juridică
precum şi conduita lor . Dreptul civil este cea mai important ramură de drept şi are ca obiect
dreptul comun al particularilor, adică acele acte juridice pe care le poate întemeia orice cetăţean
din societate.
Dreptul civil reglementeaza 2 categorii de relatii sociale: patrioniale si nepatrimoniale

24. Descrieți principiile şi izvoarele dreptului civil.

25. Noțiunea și elementele constitutive ale persoanei juridice.
26. Elementele de identificare ale persoanei fizice.
27. Capacitatea juridică civilă a persoanei.
28. Enumerați modalitățile de dobândire a moștenirii.
29. Definiți noțiunea și izvoarele dreptului procesual civil.
30. Enumerați subiecții dreptului procesual civil.
31. Definiți acțiunea civilă.
32. Definiți conceptul infracțiunii și trăsăturile ei.
33. Enumerați categoriile de infracțiuni.
34. Specificați cauzele care înlătură caracterul penal al faptei.
35. Enumerați pedepsele ce pot fi aplicate persoanelor fizice sau juridice.
36. Specificați care sunt semnele componenței de infracțiune.
37. Vinovăția și formele acesteia.
38. Enumerați cauzele care înlătură răspunderea penală sau consecințele condamnării.
39. Definiți pedeapsa penală.
40. Definiți noțiunea și izvoarele dreptului procesual penal.
41. Enumerați principiile dreptului procesual penal.
42. Enumerați raporturile juridice familiale.
43. Definiți instituția căsătoriei.
44. Enumerați actele de stare civilă.