1. Definiți conceptul statului și enumerați trăsăturile lui.

Statul este o entitate politică organizată și suverană, având un teritoriu delimitat, o populație, un guvern și
capacitatea de a stabili relații cu alte state.

Trăsăturile statului:

 este institutia politica cu cel mai inalt grad de organizare si structurare.

 are caracter suveran prin faptul ca reprezintă organizarea politică a unei comunități umane în cadrul
unei frontiere, ca expresie a voinței cetățenilor.

 este o instituție specializată care asigură funcționalitatea socială prin contribuții financiare ale
cetățenilor, adică prin impozite.

2. Definiți noțiunea de drept și enumerați ramurile dreptului.

Dreptul este un sistem de reguli și norme care guvernează comportamentul indivizilor și instituțiilor într-o
societate. Scopul său este să asigure ordinea, justiția și să reglementeze relațiile sociale. Aceste reguli pot fi
stabilite prin lege, consuetudini sau decizii judiciare.

Ramurile dreptului:

 Constituțional

 Penal

 Administrativ

 Civil

 Comercial

 Al muncii

 Internațional public

 Internațional privat

 Procesual civil

 Procesual penal

 Contravențional

 Vamal

 Mediului

 Fiscal
  Financiar

3. Definiți noțiunea de suveranitatea, conţinutul suveranităţii şi limitele ei.

Suveranitatea se referă la autoritatea supremă și necontestată a unui stat sau guvern asupra teritoriului său,
populației sale și capacității sale de a lua decizii independente fără intervenții externe semnificative.

O entitate suverană are dreptul de a-și stabili propriile legi, de a-și gestiona resursele și de a-și dirija
afacerile interne și externe în mod autonom.

Limitele suveranității:

 Dreptul internațional

 Organizații internaționale (ONU, UE)

 Drepturile omului

 Relațiile economice (dependența economică de alt stat)

 Securitatea globală

4. Definiți elementele constitutive și funcțiile statului.

Elementele constitutive ale statului sunt componente esențiale care îl definesc și îi conferă identitatea.
Acestea includ:

1. Populația:

• Cetățenii sau rezidenții care locuiesc pe teritoriul statului și formează comunitatea sa.

2. Teritoriul:

• Spațiul geografic delimitat, cu frontiere recunoscute, care constituie teritoriul statului.

3. Suveranitatea:

• Autoritatea supremă și necontestată a statului asupra propriului teritoriu și a populației, precum și

capacitatea de a lua decizii independente.

4. Guvernarea sau puterea politică:

• Instituțiile și mecanismele guvernamentale care exercită autoritatea și conduc statul, inclusiv

legislativul, executivul și judiciarul.
Funcțiile statului sunt diverse roluri și responsabilități pe care le are pentru a asigura buna funcționare a
societății și pentru a satisface nevoile cetățenilor. Statul are următoarele funcții:

 legislativă (adoptarea întregii legislații, inclusiv constituția, prin care se reglementează activitatea
din toate sferele vieții sociale și prin care sunt prevăzute drepturile și libertățile cetățenilor, cât și
obligațiile și îndatoririle acestora)

 organizatorică (transpunerea în viață a legilor și altor decizii adoptate, cat și organizarea întregii
activități pe diferite domenii)

 judecătorească (supravegherea aplicării corecte a legilor și sancționarea încălcărilor acestora)

 economică (statul este organizatorul direct al producției și al activității economice și asigură întreg
cadrul politico-organizatoric )

 socială (asigurarea unui trai decent pentru fiecare cetățean al țării, indiferent de poziția lui socială:
asigurare de sănătate, asigurări sociale, protecția socială…)

 Funcția Administrativă: (Statul are rolul de a gestiona și reglementa afacerile interne ale țării.
Această funcție implică elaborarea și aplicarea legilor, menținerea ordinii publice, administrarea
justiției, colectarea taxelor și impozitelor, precum și furnizarea de servicii publice esențiale.)

 Funcția Culturală: (Statul are responsabilitatea de a promova și proteja diversitatea culturală a

societății. Acest lucru poate include susținerea artelor, educația culturală, conservarea
patrimoniului național, promovarea limbii și a valorilor culturale specifice.)

 Funcția Ecologică: (Statul are rolul de a proteja mediul înconjurător și de a asigura utilizarea
durabilă a resurselor naturale. Această funcție implică elaborarea și implementarea politicii de
mediu, monitorizarea poluării, conservarea biodiversității și promovarea practicilor ecologice.)
 Funcția de Apărare a Țării: (Statul are responsabilitatea de a asigura securitatea și integritatea
teritorială a țării. Aceasta implică menținerea unei forțe armate capabile să protejeze țara
împotriva amenințărilor externe și să asigure apărarea națională în situații de conflict.)

 Funcția de Organizare a Colaborării cu Statele Lumii: (Statul trebuie să gestioneze relațiile externe
și să colaboreze cu alte state pentru a promova interesele comune. Acest lucru implică
participarea la organizații internaționale, negocierea tratatelor și acordurilor internaționale,
precum și menținerea unor relații diplomatice bilaterale și multilaterale.)

 Funcția de Apărare a Păcii în Lume: (Statul poate juca un rol în promovarea păcii și stabilității
globale. Acest lucru implică participarea la misiuni de menținere a păcii, promovarea dialogului
internațional și contribuția la rezolvarea conflictelor internaționale prin mijloace diplomatice și
negocieri.)
5. Enumerați izvoarele formale ale dreptului: cutuma, jurisprudența, actul normativ.

6. Enumerați și caracterizați principiile dreptului.

7. Definiți conceptul și trăsăturile raportului juridic.

8. Enumerați etapele elaborării actelor normative.

1. Inițierea procesului

2. Crearea unui grup de lucru în vederea elaborării proiectului de act normativ.

3. Expertizarea și avizarea proiectului de act normativ

9. Enumerați părțile constitutive ale actelor normative.

Art. 40 : Actul normativ are următoarele părţi constitutive: titlul şi, dacă este cazul, preambulul, formula
introductivă, partea dispozitivă, formula de atestare a autenticităţii actului.

10. Care este structura logică a normei juridice.

11. Definiția, condițiile și formele răspunderii juridice.

12. Enunțați mecanismele de realizare directă a suveranităţii poporului.

13. Conceptul, reglementarea normativă şi principiile aplicabile cetăţeniei.

14. Caracterizați modalitățile de dobândire a cetăţeniei.

1.Dreptul de sânge (ius sanguinis): Persoanele născute din părinți care sunt cetățeni moldoveni pot dobândi
automat cetățenia.

2. Dreptul de sol (ius soli): Copiii născuți pe teritoriul Republicii Moldova pot avea dreptul la cetățenie,
indiferent de cetățenia părinților lor.

3. Naturalizarea: Străinii sau apatrizii care îndeplinesc anumite condiții, precum rezidența pe teritoriul
Republicii Moldova, pot depune cerere pentru obținerea cetățeniei prin naturalizare.

4. Căsătoria cu un cetățean moldovean: Străinii care se căsătoresc cu cetățeni moldoveni pot avea
posibilitatea de a obține cetățenia Republicii Moldova în anumite condiții.

5. Reîntoarcerea la cetățenie: Moldovenii care au renunțat la cetățenie sau au pierdut-o în urma

căsătoriei cu un străin pot solicita reîntoarcerea la cetățenia moldoveană.

15. Caracterizați modalitățile de pierdere a cetăţeniei.

16. Enumerați drepturile social-economice stipulate în Constituția RM.

17. Descrieți locul Parlamentului în regimul reprezentativ al ţării.

18. Enumerați funcţiile şi atribuţiile Parlamentului RM.

19. Analizați statutul juridic, mandatul şi procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova.
20. Enumerați funcţiile şi atribuţiile Preşedintelui Republicii.

1. Reprezentarea statului:

• Președintele reprezintă Republica Moldova în relațiile externe și în alte domenii oficiale.

2. Rolul de șef al statului:

• Este șeful statului și simbolul unității naționale.

3. Nominalizarea premierului:

• Președintele nominalizează candidatul pentru funcția de prim-ministru și semnează decretul de numire a

acestuia.

4. Promulgarea legilor:

• Președintele are rolul de a promulga legile adoptate de Parlament și de a semna decretele prezidențiale.

5. Conducerea politicii externe:

• Participă la formularea și implementarea politicii externe a țării.

6. Rol consultativ:

• Poate furniza consultări și recomandări Guvernului și Parlamentului.

7. Acordarea decorațiilor și distincțiilor:

• Are autoritatea de a acorda decorații și distincții.

8. Declanșarea unor proceduri constituționale:

a. În anumite circumstanțe, poate declanșa proceduri constituționale, cum ar fi dizolvarea

Parlamentului sau organizarea de alegeri anticipate.

9. Rolul de comandant suprem al forțelor armate:

a. Președintele are funcția de comandant suprem al forțelor armate ale Republicii Moldova.

21. Enumerați funcţiile şi atribuţiile Guvernului.

1. Elaborarea și implementarea politicii guvernamentale:

• Dezvoltarea strategiilor și politicilor pentru administrația țării.

2. Administrarea resurselor publice:

• Gestionarea bugetului național și a altor resurse publice.

3. Asigurarea ordinii publice și securității naționale:

• Menținerea ordinii publice și gestionarea securității interne.

4. Relații externe:

• Reprezentarea țării pe plan internațional și gestionarea relațiilor externe.

5. Educație și sănătate:

• Dezvoltarea și implementarea politicii în domeniile educației și sănătății.

6. Politica economică:

• Stabilirea strategiilor pentru dezvoltarea economică și gestionarea afacerilor economice ale țării.

7. Legislație și guvernare:

• Implementarea legilor, reglementărilor și guvernării eficiente.

8. Protecția mediului și dezvoltare durabilă:

• Gestionarea problemelor legate de mediu și promovarea dezvoltării durabile.

9. Protecția drepturilor și libertăților cetățenești:

• Asigurarea respectării drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

10. Asistență socială:

• Implementarea politicilor sociale pentru a sprijini grupurile vulnerabile din societate.

22. Indentificați ierarhizarea instanțelor în sistemul judecătoresc din Republica Moldova.

23. Dreptul civil ca ramură de drept: definirea, obiectul şi metode de reglementarea, scopul şi sarcinile,
corelaţia cu alte ramuri de drept.

24. Descrieți principiile şi izvoarele dreptului civil.

25. Noțiunea și elementele constitutive ale persoanei juridice.

26. Elementele de identificare ale persoanei fizice.

1. Numele și prenumele

2. Data și locul nașterii

3. Sexul

4. Naționalitatea

5. Starea civilă

6. Domiciliul sau reședința

7. Numărul de identificare personală

27. Capacitatea juridică civilă a persoanei.

28. Enumerați modalitățile de dobândire a moștenirii.

1. Moștenire legală:

• Prin lege, în lipsa unui testament, moștenirea este distribuită conform reglementărilor legale privind
succesiunea.

2. Moștenire testamentară:

• Prin intermediul unui testament, persoana decedată poate desemna beneficiarii moștenirii.

3. Moștenire prin succesiunea legală:

• Atunci când moștenitorii nu sunt desemnați explicit în testament, aceștia sunt stabiliți conform normelor
legale.

4. Moștenire prin reprezentare:

• Când un moștenitor desemnat nu supraviețuiește celui care face testamentul, descendenții săi pot
moșteni în locul lui.
 5. Moștenire prin legat:

• Atunci când există dispoziții specifice în testament pentru anumite bunuri sau sume de bani.

6. Moștenire prin donație mortis causa:

o Un mod specific de donație făcută înainte de deces, dar valabilă doar în caz de deces.

29. Definiți noțiunea și izvoarele dreptului procesual civil.

30. Enumerați subiecții dreptului procesual civil.

1. Părțile:

 Actorul (cel care inițiază acțiunea în justiție)

 Pârâtul (cel împotriva căruia se aduce acțiunea)

2. Reprezentanții legali:

 Avocații

 Alți reprezentanți legali

3. Instanțele de judecată:

 Judecătorii

 Tribunalele

 Curțile de Apel

 Înalta Curte de Casație și Justiție

4. Martorii:

 Persoane chemate să depună mărturie în cadrul procesului

5. Experții:

 Persoane cu competențe speciale chemate să ofere expertiză într-un anumit domeniu

6. Grefierii:

 Personalul care asigură buna desfășurare a procedurilor administrative ale instanțelor

7. Executorii judecătorești:
  Persoane însărcinate cu punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești

31. Definiți acțiunea civilă.

32. Definiți conceptul infracțiunii și trăsăturile ei.

33. Enumerați categoriile de infracțiuni.

1. Infracțiuni contra persoanei:

o Omor

o Vătămare corporală

o Hărțuire

2. Infracțiuni contra proprietății:

o Furt

o Tâlhărie

o Distrugere de bunuri

3. Infracțiuni contra ordinii publice:

o Tulburarea liniștii publice

o Vandalism

4. Infracțiuni economice:

o Fraudă

o Delapidare

o Spălare de bani

5. Infracțiuni informatice:

o Hacking
 o Fraude informatice

6. Infracțiuni împotriva bunurilor publice:

o Corupție

o Infracțiuni ecologice

7. Infracțiuni contra moralității publice:

o Proxenetism

o Pornografie infantilă

34. Specificați cauzele care înlătură caracterul penal al faptei.

35. Enumerați pedepsele ce pot fi aplicate persoanelor fizice sau juridice.

36. Specificați care sunt semnele componenței de infracțiune.

37. Vinovăția și formele acesteia.

38. Enumerați cauzele care înlătură răspunderea penală sau consecințele condamnării.

39. Definiți pedeapsa penală.

40. Definiți noțiunea și izvoarele dreptului procesual penal.

41. Enumerați principiile dreptului procesual penal.

42. Enumerați raporturile juridice familiale.

 Căsătoria

 Parteneriatul civil sau uniunea de fapt

 Drepturile și obligațiile părinților față de copii

 Custodia și vizitarea copiilor

 Drepturile succesorale

 Divorțul sau separarea

 Adoptarea

 Alimentația copiilor

 Acțiuni privind filiația

 Protecția minorilor

 Recunoașterea și contestarea paternității

43. Definiți instituția căsătoriei.

44. Enumerați actele de stare civilă.

 Certificatul de naștere

 Certificatul de căsătorie

 Certificatul de deces.