BILET DE EXAMINARE NR.

14

1. Caracterizați procedura de investire a Guvernului. Componența Guvernului RM.

2. Descrieți rolul moțiunii de cenzură .
Ordinea de formare sau procedura de investire a guvernului este fixată în art. 98 din Constituţia
Republicii Moldova care cuprinde patru etape:
1) După consultarea fracţiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova desemnează un
candidat pentru funcţia de Prim-ministru.
2) Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru va cere, în termen de 15 zile de la desemnare,
votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a
Guvernului.
3) Programul de activitate şi lista Guvernului se dezbat în şedinţa Parlamentului. Acesta acordă
încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
4) În baza votului de încredere acordat de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova
numeşte Guvernul.
5) Guvernul îşi exercită atribuţiile din ziua depunerii jurământului de către membrii lui în
faţa Preşedintelui Republicii Moldova.
6) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei, Preşedintele Republicii
Moldova revocă şi numeşte, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.
Guvernul se formează în următoarea componență: prim-ministrul, prim-viceprim-ministrul,
viceprim-miniștrii, miniștrii și alți membri stabiliți prin lege. Membri ai guvernului pot fi numai
persoanele care dețin cetățenia Republicii Moldova și au domiciliul în țară.
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului poate fi inițiată doar de organul Legislativ, adică de
parlamentari. Pentru înaintarea acesteia este necesară cel puțin o pătrime din numărul total al
aleșilor poporului, ceea ce constituie 26 de deputați. Guvernul este demis dacă moţiunea de
cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, declaraţiei de politică
generală sau proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 106 din Constituție.
BILET DE EXAMINARE NR.15

1. Descrieți modalitatea de desfășurare a activității Guvernului.

2. Expuneți atribuțiile de bază ale executivului.
Guvernul este o autoritate publică colegială format din membrii Guvernului.
Guvernul este autoritatea publică care reprezintă și exercită puterea executivă în
Republica Moldova.
            (2) Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului și exercită
conducerea generală a administrației publice.
Guvernul își desfășoară activitatea cu respectarea următoarelor principii:
            a) legalitatea;
            b) separarea și colaborarea puterilor în stat;
            c) continuitatea;
            d) colegialitatea;
            e) responsabilitatea colectivă și individuală a membrilor Guvernului;
            f) eficiența;
            g) sustenabilitatea financiară;
             h) protejarea drepturilor și libertăților omului;
            i) promovarea și protejarea intereselor statului;
            j) transparența și accesul la informație;
            k) asigurarea participării părților interesate în procesul decizional.
Guvernul își desfășoară activitatea în următoarele domenii:
            a) economie;
            b) afaceri externe și integrare europeană;
            c) ocrotirea sănătății, protecție socială și raporturi de muncă, familie;
            d) justiție, afaceri interne, ordine publică și protecție civilă;
            e) reintegrare teritorială;
            f) finanțe publice, relații fiscale și vamale;
            g) educație, știință, inovații, cultură, tineret și sport;
            h) dezvoltare regională…
a) atribuţii privind promovarea în viaţă a legilor şi hotărârilor Parlamentului, decretelor
Preşedintelui Republicii Moldova, precum şi exercitarea controlului asupra executării
hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului (art. 10, alin. 1);
b) atribuţii privind stabilirea funcţiilor ministerelor, ale altor autorităţi administrative
centrale şi ale celor din subordinea sa, precum şi asigurarea întreţinerii autorităţilor
administraţiei publice centrale în limitele mijloacelor financiare aprobate în acest scop de
Parlament (art. 10, alin. 2);
c) atribuţii referitor la coordonarea şi exercitarea controlului asupra activităţii autorităţilor
(organelor) administraţiei publice locale ale Republicii Moldova (art. 10, alin. 3);
d) atribuţii în domeniul realizării programelor dezvoltării economice şi sociale a statului
(în domeniul economiei, finanţelor, creditelor, impozitelor;
e) atribuţii privind conducerea organelor de apărare şi securitatea statului (art. 10, alin.
5);
f) atribuţii privind asigurarea legalităţii şi ordinii publice (art. 16);
g) atribuţii în domeniul politicii externe a republicii Moldova, reieşind din principiile
dreptului internaţional.
BILET DE EXAMINARE NR.16

1. Descrieţi raporturile Guvernului cu organele administrației publice locale și alte

organe.
2. Caracterizați raporturile Parlamentului cu Guvernul. Actele guvernului.
Raporturile Guvernului cu alte autorități publice se bazează pe spirit de colaborare și suport
reciproc.
Raporturile Guvernului cu alte autorități publice au următoarele forme:
            a) crearea grupurilor, comisiilor și comitetelor de lucru comune;
            b) desfășurarea ședințelor de lucru comune;
            c) schimbul de informații;
            d) consultarea opiniei pe marginea proiectelor de decizii;
            e) elaborarea în comun a proiectelor de acte normative și alte documente de interes
public;
          Raporturile Guvernului cu autoritățile administrației publice locale se bazează pe
principiile autonomiei locale, descentralizării, colaborării și consultării cetățenilor în problemele
locale de interes deosebit, în scopul asigurării de către Guvern a respectării legalității și realizării
corespunzătoare a competențelor delegate la nivel local.
 Exercitarea funcțiilor Guvernului la nivel local este realizată de către reprezentantul Guvernului
în teritoriu, care exercită următoarele funcții de bază:
            a) contribuie la realizarea pe plan local a obiectivelor programului de activitate al
Guvernului;
            b) coordonează activitatea serviciilor publice desconcentrate în teritoriu ale ministerelor
și altor autorități administrative subordonate Guvernului;
            c) realizează controlul activității autorităților administrației publice locale conform
legislației în vigoare;
            d) exercită alte funcții care decurg din prevederile prezentei legi și ale cadrului normativ
în vigoare.
Raporturile Guvernului cu Parlamentul
            (1) Membrii Guvernului sînt în drept să participe la ședințele Parlamentului și ale
comisiilor parlamentare și să-și exprime opiniile pe marginea subiectelor examinate. Guvernul
prezintă în fața Parlamentului raportul anual de activitate în luna aprilie. Membrii Guvernului
prezintă rapoarte de activitate în domeniile lor de competență dacă acest lucru este solicitat de
Parlament sau dacă este prevăzut expres de lege.
Pentru asigurarea unei interacțiuni eficiente între Guvern și Parlament sînt organizate ședințe de
lucru între conducerea Cancelariei de Stat și conducerea Secretariatului Parlamentului în vederea
coordonării activităților comune orientate spre realizarea programului legislativ și a programului
de activitate al Guvernului.
Conform prevederilor art. 102, alin. 1 al Constituţiei Republicii Moldova Guvernul adoptă
hotărâri, ordonanţe şi dispoziţii. Hotărârile se adoptă de Guvern pentru organizarea executării
legilor. Hotărârile Guvernului sunt cale mai răspândite acte juridice care pot avea caracter
normativ sau character individual. Adoptarea ordonanţelor de către Guvern se referă la instituţia
delegării legislative, prevăzut în art. 106/2 al Constituţiei Republicii Moldova. Dispoziţiilese
emit de Prim-ministru pentru organizarea activităţii interne a Guvernului şi,
ca regulă, au un caracter individual. Hotărârile, ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de
Prim-ministru. Unele hotărârii, ordonanţe se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia
punerii lor în executare şi se
publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Conform art. 102, alin. (4) al Constituţiei Republicii Moldova nepublicarea atrage
inexistenţa hotărârii sau ordonanţei.
BILET DE EXAMINARE NR.17
1. Caracterizaţi desfășurarea ședințelor Guvernului.
2. Descrieți procedura de încetare a mandatului Guvernului. Încetarea
responsabilității Guvernului. Demisia Prim- ministrului.
 Guvernul este o autoritate publică colegială care îşi desfăşoară activitatea sub formă de
şedinţe. Guvernul se convoacă în şedinţe de către prim-ministru în funcţie de necesităţi, dar nu
mai rar decât o dată pe trimestru. Şedinţele Guvernului sunt deliberative dacă la ele participă
majoritatea membrilor Guvernului. În cadrul şedinţelor sunt examinate problemele aflate în
competenţa Guvernului şi se adoptă decizii cu caracter politic sau juridic. Hotărârile se adoptă cu
votul majorităţii membrilor Guvernului prezenţi la şedinţă, excepţii de la acesta face adoptarea
ordonanţelor de către Guvern unde se cere votul majorităţii membrilor Guvernului.
La şedinţele Guvernului pot participa şi alte persoane, în conformitate cu legislaţia
(Preşedintele Republicii Moldova, deputaţi în Parlament, avocaţii parlamentari, alte persoane
invitate în modul stabilit). Şedinţele Guvernului sunt prezidate de prim-ministru sau de unul din
viceprim-miniştri, care coordonează activitatea membrilor Guvernului cu respectarea
competenţelor şi responsabilităţilor ce le revin.
 Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor pentru un nou
Parlament.
Mandatul Guvernului poate înceta înainte de termen în următoarele cazuri:
a) în cazul exprimării votului de neîncredere de către Parlament conform prevederilor art.
106 şi art. 106/1 al Constituţiei Republicii Moldova;
b) în cazul demisiei Prim-ministrului;
c) în cazul decesului Prim-ministrului;
d) în cazul demisiei Guvernului din propria iniţiativă în întreaga componenţă.
 Conform art. 104 al Constituţiei Republicii Moldova, Guvernul este responsabil in faţa
Parlamentului şi prezinta informaţiile şi documentele cerute de acesta, de comisiile lui şi
de deputaţi. Membrii Guvernului au acces la lucrгrile Parlamentului, iar оn cazul оn care
li se solicitг prezenţa, participarea lor este obligatorie. Membrii Guvernului sunt obligaţi
sa raspunda la intrebarile sau la interpelarile formulate de deputaţi referitor la activitatea
Guvernului şi a organelor din subordinea lui in modul stabilit. Parlamentul, la propunerea
a cel puţin o patrime din deputaţi, işi poate exprima neincrederea in Guvern, cu votul
majoritaţii deputaţilor. Iniţiativa de exprimare a neincrederii se examineaza dupa 3 zile de
la data prezentarii in Parlament.
 În cazul demisiei Prim-ministrului, demisionează întregul Guvern.
BILET DE EXAMINARE NR.18
1. Distingeți termenii prin exemple concrete: Funcții de demnitate publică, funcționari
publici, aleși locali.
2. Caracterizati organizarea și funcționarea organelor centrale de specialitate a
Administrației Publice Centrale. Activitatea Ministerelor.

Funcţia de demnitate publică este o funcţie publică ce se ocupă prin mandat obţinut direct, în
urma alegerilor, sau indirect, prin numire în condiţiile legii.
Funcţiile de demnitate publică
- Preşedinte al Republicii Moldova
- Preşedinte al Parlamentului
-Prim- ministru
-Prim - vicepreşedinte al Parlamentului
-Vicepreşedinte al Parlamentului
- Prim-viceprim-ministru
- Viceprim-ministru
- Preşedinte al comisiei permanente a Parlamentului
- Vicepreşedinte al comisiei permanente a Parlamentului
-Preşedinte al fracţiunii parlamentare
-Ministru
-Viceministru
- Guvernator (Başcan) al Unităţii teritoriale autonome Găgăuzia
funcţionar public – persoană fizică numită, în condiţiile prezentei legi, într-o funcţie publică;
vicepreşedinte al raionului;
- viceprimar al municipiului;
- viceprimar al satului (comunei), sectorului, oraşului;
- secretar al consiliului satului (comunei), sectorului, oraşului (municipiului), raionului
Conform art. 107 alin. (2) din Constituţia Republicii Moldova ministerele sunt organe centrale
de specialitate ale statului (ale administraţiei publice), care traduc in viaţa, in temeiul legii,
hotгrarile, ordonanţele şi dispoziţiile lui, conduc domeniile incredinţate şi sunt responsabile de
activitatea lor.
Organizarea şi funcţionarea organelor administraţiei publice centrale sunt determinate de
Legea cu privire la Guvern şi regulamentele acestor organe aprobate de Guvern.
Lista ministerelor şi altor organe centrale de specialitate ale administraţiei publice (altor
autorităţi administrative centrale) sunt stabilite de Parlament la propunerea Prim-ministrului.
In prezent în cadrul statului funcţionează 13 ministere, Conducerea ministerelor se exercită de
către ministru, numiţi în modul prevăzut de constituţie şi de lege.
In scopul realizArii misiunii sale, ministerul Şi alta autoritate administrativa centrala pot
indeplini urmatoarele funcţii de baza:
a) realizarea politicii de stat in domeniile incredinţate;
b) reglementarea normativ-juridica;
c) supravegherea şi controlul de stat;
d) prestarea serviciilor publice;
e) gestionarea sferei de competenţa etc.
Atribuţii principale:
a) elaboreaza si prezinta Guvernului spre examinare proiecte de acte legislative sin normative, in
domeniile ce le sunt incredintate;
b) menţin relaţii de colaborare cu ministerele şi autorităţile administrative central omoloage din
străinătate pentru îndeplinirea funcţiilor lor;
c) prezintă propuneri de buget Ministerului Finanţelor;
d) exercită supravegherea şi efectuează controale de stat privind respectarea legislaţiei în
domeniile lor de activitate

BILET DE EXAMINARE NR.19

1. Definiți noțiunile autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul unu,
autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul al doilea .
2. Descrieți în baza Legii Nr. 436 din 28-12-2006 privind administraţia publică
local - raporturile dintre autorităţile administraţiei publice precum și statutul
juridic al unităţii administrativ-teritoriale.

Autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul întîi – autorităţi publice, luate în
ansamblu, care sînt constituite şi activează pe teritoriul satului (comunei), oraşului
(municipiului) pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor
colectivităţilor locale;
Autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul al doilea – autorităţi publice,
luate în ansamblu, care sînt constituite şi activează pe teritoriul raionului,
municipiului Chişinău, unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru
promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor populaţiei unităţii administrativ-
teritoriale respective;
 Articolul 6. Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice
(1) Consiliile locale şi cele raionale, primarii şi preşedinţii de raioane
funcţionează ca autorităţi administrative autonome, soluţionînd treburile publice din
sate (comune), oraşe (municipii) şi raioane în condiţiile legii.
(2) Raporturile dintre autorităţile publice centrale şi cele locale au la bază
principiile autonomiei, legalităţii, transparenţei şi colaborării în rezolvarea
problemelor comune.
(3) Între autorităţile centrale şi cele locale, între autorităţile publice de nivelul
întîi şi cele de nivelul al doilea nu există raporturi de subordonare, cu excepţia
cazurilor prevăzute de lege.
(4) Orice control administrativ exercitat asupra activităţii desfăşurate de către
autorităţile publice locale nu trebuie să urmărească alt scop decît asigurarea
respectării legalităţii şi a principiilor constituţionale, iar controlul de oportunitate
poate viza doar realizarea competenţelor care le-au fost delegate, în condiţiile legii.
(5) Autorităţile administraţiei publice centrale pot consulta asociaţiile
reprezentative ale autorităţilor administraţiei publice locale în problemele ce ţin de
administraţia publică locală.
(6) Prevederile prezentului articol se aplică, în mod corespunzător, şi
autorităţilor administraţiei publice din unitatea teritorială autonomă cu statut juridic
special.
Articolul 4. Statutul juridic al unităţii administrativ-teritoriale
Unitatea administrativ-teritorială este persoană juridică de drept public şi
dispune, în condiţiile legii, de un patrimoniu distinct de cel al statului şi al altor unităţi
administrativ-teritoriale.
BILET DE EXAMINARE NR.20
1. Definiți termenii primar, președintele raionului.
2. Expuneți conform Legii Nr. 436 din 28-12-2006 privind administraţia publică locale
- principiile de bază ale administrării publice locale.
primar – autoritate reprezentativă a populaţiei unităţii administrativ-teritoriale şi executivă a
consiliului local, aleasă prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat;
preşedinte al raionului – autoritate publică executivă a consiliului raional;
Articolul 3. Principiile de bază ale administrării publice locale
(1) Administrarea publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile
autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor publice locale şi
consultării cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale beneficiază de autonomie decizională,
organizaţională, gestionară şi financiară, au dreptul la iniţiativă în tot ceea ce priveşte
administrarea treburilor publice locale, exercitîndu-şi, în condiţiile legii, autoritatea în limitele
teritoriului administrat.
(3) Aplicarea principiilor enunţate în prezentul articol nu poate afecta caracterul unitar şi
indivizibil al statului.