Tema 4: Statutul administrativ – juridic al Guvernului RM

I. Locul şi rolul Guvernului RM în sistemul administraţiei publice şi puterii

executive;

 Există Guverne formate din Prim-ministru şi membri, adică fără un nivel

ierarhic intermediar, denumite uni-organice.
 Dar există Guverne cu o structură bi-organică, când Prim-ministrul cu anumiţi
miniştri formează un Birou Permanent, cu dreptul de a adopta anumite decizii
în numele întregului Guvern.
În RM este vorba de un Guvern uni-organic format din Prim-ministru și membri care
în marea lor majoritate sunt miniștri. Guvernul este axat pe conducerea generală a
sistemului administraţiei publice.

Principii în activitatea Guvernului:

a) legalității;
b) separării și colaborării puterilor în stat*;
c) continuității;
d) colegialității;
e) responsabilității colective și individuale a membrilor Guvernului;
f) eficienței;
g) sustenabilității financiare;
h) protejarea drepturilor și libertăților omului;
i) promovarea și protejarea intereselor statului;
j) transparența și accesul la informație;
k) asigurarea participării părților interesate în procesul decizional.
______________________
* Nota aut. Este un principiu de drept constituțional și ar viza toate puterile în cadrul
statului, adică este discutabil cum ar putea sta la baza activității executive în stat.

Raporturile Guvernului cu alte autorități publice și formele acestora:

⁃ Raporturile se bazează pe spirit de colaborare și suport reciproc.

Forme de realizare:
a) crearea grupurilor, comisiilor și comitetelor de lucru comune;
b) desfășurarea ședințelor de lucru comune;
c) schimbul de informații;
d) consultarea opiniei pe marginea proiectelor de decizii;
e) elaborarea în comun a proiectelor de acte normative și alte documente de interes
public;
f) alte forme care pot eficientiza interacțiunea Guvernului cu alte autorități publice.

Reprezentantul Guvernului în Parlament și la Curtea Constituțională:

 ⁃ se subordonează nemijlocit Prim-ministrului;
⁃ asigură interacțiunea Guvernului cu Parlamentul și Curtea Constituțională;
⁃ coordonează activitatea de reprezentare de către ministere, alte autorități
administrative centrale subordonate Guvernului și structurile organizaționale
din sfera lor de competență a intereselor Guvernului în Parlament și la Curtea
Constituțională;
⁃ asigură asistența juridică în procesul prezentării unui proiect de act normative
în Parlament sau la examinarea unei cauze la Curtea Constituțională.

Modul de organizare și funcționare a reprezentantului Guvernului în Parlament și la Curtea

Constituțională este reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 872 din 01
noiembrie 2013 „Pentru aprobarea Regulamentul cu privire la reprezentantul
Guvernului în Parlament şi la Curtea Constituţională și abrogarea unor hotărâri ale
Guvernului”.

Raporturile Guvernului cu Parlamentul:

⁃ Membrii Guvernului sunt în drept să participe la ședințele Parlamentului și ale
comisiilor parlamentare și să-și exprime opiniile pe marginea subiectelor
examinate.
⁃ La decizia Parlamentului sau la cererea Președintelui Parlamentului,
participarea membrilor Guvernului la lucrările Parlamentului este obligatorie,
cu excepția cazurilor prevăzute de Legea nr. 136 din 7 iulie 2017 cu privire la
Guvern (art. 42), de exemplu ei poți fi înlocuiți de subalterni.
⁃ Pentru asigurarea unei interacțiuni eficiente între Guvern și Parlament sunt
organizate ședințe de lucru între conducerea Cancelariei de Stat și conducerea
Secretariatului Parlamentului în vederea coordonării activităților comune
orientate spre realizarea programului legislativ și a programului de activitate al
Guvernului.

Raporturile Guvernului cu Președintele Republicii Moldova:

⁃ Sunt reglementate de Constituția Republicii Moldova.
⁃ Președintele Republicii Moldova participă la formarea Guvernului şi la
efectuarea unor remanieri guvernamentale.
⁃ Președintele Republicii Moldova suspendă actele Guvernului ce contravin
legislației până la adoptarea hotărârii definitive a Curții Constituționale.
⁃ Are alte atribuții cu caracter executiv, respectiv unele decrete ale Președintelui
Republicii Moldova sunt contrasemnate de Prim-ministru.

Raporturile Guvernului cu alte autorități publice cu funcții executive:

⁃ Guvernul poate prezenta Parlamentului, cu titlu de inițiativă legislativă,
proiecte de acte normative în domeniile ce țin de competența unor șir de
autorități publice, în temei cu funcții executive (cum ar fi de exemplu Agenția
Națională pentru Reglementare în Energetică, Agenția Națională pentru
Soluționarea Contestațiilor, Banca Națională a Moldovei, Serviciul de
Informații și Securitate, etc.), la propunerea acestora (a se vedea art. 45 din
Legea cu privire la Guvern, nr. 136 din 7 iulie 2017).
Locul și rolul Guvernului în sistemul administrației publice:
◈ Guvernul este axat pe conducerea generală a sistemului administraţiei publice.
◈ Raporturile Guvernului cu autorităţile administraţiei publice centrale de
specialitate sunt cu caracter de subordonare.
◈ Raporturile Guvernului cu autoritățile administrației publice locale se bazează pe
principiile autonomiei locale, descentralizării, colaborării și consultării cetățenilor în
problemele locale de interes deosebit, inclusiv în scopul asigurării de către Guvern a
respectării legalității și realizării corespunzătoare a competențelor delegate la nivel
local.

Aspecte privind constituirea Guvernului:

◈ Conform prevederilor constituționale și ale Legii cu privire la Guvern, nr. 136 din
7 iulie 2017 (art. 98 din Constituție și art. 8 din Legea cu privire la Guvern)
constituirea Guvernului are loc în felul următor:
⁃ după consultarea fracțiunilor parlamentare, Președintele Republicii Moldova
desemnează un candidat pentru funcția de Prim-ministru.
⁃ Candidatul pentru funcția de Prim-ministru cere, în termen de 15 zile
calendaristice de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra
programului de activitate și a întregii liste a Guvernului.
⁃ Lista Guvernului, prezentată Parlamentului de către candidatul la funcția de
Prim- ministru în vederea obținerii votului de încredere, include lista
candidaților la funcția de membru al Guvernului și lista ministerelor. La
elaborarea listei candidaților la funcția de membru al Guvernului, candidatul la
funcția de Prim-ministru trebuie să țină cont de legislația în domeniul asigurării
egalității de șanse între bărbați și femei, corelate cu criteriile de profesionalism
și de merit.

Astfel poate fi membru al Guvernului persoana care întrunește cumulativ următoarele

cerințe:
a) deține cetățenia Republicii Moldova;
b) are domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova;
c) în privința sa nu este instituită o măsură de ocrotire judiciară (Nota aut. Prevederea
nu este certă, posibil se are în vedere măsuri de constrângere aplicate conform
legislației de procedură penală);
d) cunoaște limba română;
e) are studii superioare;
f) are o reputație ireproșabilă (definită în Legea cu privire la Guvern).
⁃ Programul de activitate și lista Guvernului se dezbat în ședința Parlamentului.
Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților aleși.
⁃ În baza votului de încredere acordat de Parlament, Președintele Republicii
Moldova numește Guvernul prin decret.
Prin urmare, Guvernul după modul de formare este o autoritate numită, deşi există
elemente mixte (alegere şi numire). În termen de cel mult 3 zile calendaristice de la
data emiterii decretului privind numirea Guvernului, membrii Guvernului depun
individual, în fața Președintelui Republicii Moldova, jurământul al cărui text este
prevăzut la art. 79 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova.

Componența Guvernului:
Conform prevederilor constituţionale și a Legii cu privire la Guvern, Guvernul are
următoarea componenţă:
1) prim-ministru;
2) prim viceprim-ministru;
3) viceprim-miniștri;
4) miniștri;
5) alți membri stabiliți prin legea organică.

În prezent din oficiu este membru al Guvernului Guvernatorul (Başkanul) Găgăuziei

(conform art. 14 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)
nr.344-XIII din 23 decembrie 1994). Persoanele care devin membri ai Guvernului de
drept, în baza funcției deținute, conform legii organice aplicabile, nu trebuie expres
menționate în lista Guvernului prezentată Parlamentului în vederea obținerii votului de
încredere.

Structurile organizatorice de pe lângă Guvern:

◈ Pe lângă Guvern activează aşa organe permanente de lucru cum ar fi :
a) Cancelaria de Stat este autoritatea publică care asigură organizarea activității
Guvernului, stabilește cadrul general pentru definirea priorităților Guvernului.
b) Corpul de control al Prim-ministrului este o structură fără personalitate juridică,
organizată în cadrul Cancelariei de Stat, care se subordonează direct Prim ministrului.
Efectuează controlul realizării de către Cancelaria de Stat, ministere, alte autorități
administrative centrale și structuri organizaționale din sfera lor de competență a
atribuțiilor prevăzute de cadrul normativ și a sarcinilor stabilite în actele Guvernului,
în programul de activitate al Guvernului și în alte documente de politici publice,
precum și în indicațiile Prim-ministrului.
c) Cabinetul Prim-ministrului este o subdiviziune separată în cadrul Cancelariei de
Stat, constituită din consilieri, asistenți și secretari ai Prim-ministrului și condusă de
șeful Cabinetului. Modul de organizare și funcționare a Cabinetului Prim-ministrului
se stabilește prin regulamentul privind organizarea și funcționarea Cancelariei de Stat.

II. Modul de funcţionare şi atribuţiile Guvernului;

◈ Guvernul este o autoritate publică colegială care activează în ședințe. Ședința
plenară reprezintă unica modalitate de lucru a întregului Guvern.
◈ Conform art. 28 din Legea cu privire la Guvern, nr. 136 din 7 iulie 2017 Guvernul
se convoacă în ședințe ordinare și ședințe extraordinare.
◈ Ședințele ordinare se convoacă, de regulă, săptămânal.
◈ Ședințele extraordinare se convoacă ori de câte ori este necesar, prin decizia
Prim-ministrului.
◈ Ședințele Guvernului sunt conduse de către Prim-ministru.
◈ În perioada de vacanță sau sărbători, perioada dintre ședințele ordinare nu poate fi
mai mare de 21 de zile calendaristice.
◈ Ședințele Guvernului sunt deliberative dacă la ele participă majoritatea membrilor
Guvernului.
◈ Guvernul în cadrul ședințelor adoptă acte, care în temei sunt cu caracter juridic, dar
pot fi și politic şi se adoptă cu votul majorităţii membrilor Guvernului (art. 37 alin. (2)
din Legea cu privire la Guvern nr.136 din 7 iulie 2017).

Transparența activității Guvernului:

◈ Şedinţele Guvernului de regulă sunt publice, iar ca excepţie unele pot fi închise. La
ședințele închise ale Guvernului participă membrii Guvernului și alte persoane
desemnate de Prim-ministru prin decizie.
◈ Guvernul asigură, cu cel puțin 48 de ore pună la ora începerii ședinței, publicarea
pe pagina web oficială a Guvernului a proiectului ordinii de zi a ședinței Guvernului și
a proiectelor de acte ale Guvernului propuse pe ordinea de zi, cu excepția celor care
conțin secret de stat.
◈ La ședințele Guvernului este obligatorie prezența membrilor Guvernului, a
conducătorilor autorităților administrative centrale și a angajaților responsabili din
cadrul Cancelariei de Stat și ministerelor.
◈ La ședințele Guvernului pot asista Președintele Republicii Moldova, deputații
Parlamentului, reprezentanții desemnați ai Președintelui Republicii Moldova și ai
Parlamentului. Accesul la ședințele Guvernului al altor persoane are loc doar în baza
invitației Cancelariei de Stat.
◈ Guvernul asigură înregistrarea video și audio și stenografierea ședințelor sale. În
termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la desfășurarea ședinței, Guvernul asigură
publicarea pe pagina sa web oficială a extrasului din procesul-verbal al ședinței
respective a Guvernului (respectiv nu se
aplică în cazul desfășurării ședințelor extraordinare ale Guvernului).

Atribuțiile Guvernului:
◈ Conform art.96 din Constituția Republicii Moldova, Guvernul, potrivit programului
său de activitate, acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne și externe a
statului și exercită conducerea generală a administrației publice.
◈ Guvernul este autoritatea căreia îi revine rolul de a asigura și coordona organizarea
executării legilor adoptate de către Parlament, precum şi a activităţii autorităților
administrației publice.
◈ Legea cu privire la Guvern, pentru a determina competenţele Guvernului, utilizează
aşa termeni cum ar fi „domenii de activitate ale Guvernului”, „funcţiile Guvernului”,
„atribuţiile Guvernului”, „împuternicirile Guvernului”.
În aspect juridic, spre deosebire de documentele de politici (analize, studii), utilizarea
mai multor termeni poate crea confuzii, în special dificultăţi la examinarea unor
anumite litigii (a se vedea și terminologia din Codul administrativ al Republicii
Moldova).

◈ Atribuțiile Guvernului se pot clasifica în mai multe categorii. Conform criteriului

competenței teritoriale, atribuțiile Guvernului pot fi clasificate în:
⁃ atribuții privind politica internă;
⁃ atribuții privind politica externă.
◈ Categoriile menționate se pot subdiviza în mai multe grupe, prevăzute de Legea cu
privire la Guvern nr.136 din 7 iulie 2017, care reflectă mai concret specificul
activității îndeplinite de Guvernul Republicii Moldova.

◈ Conform art. 4 Legii cu privire la Guvern competenţele Guvernului se atribuie la

următoarele domenii:
1) economie;
2) afaceri externe şi integrare europeană;
3) ocrotirea sănătăţii, protecţie socială şi raporturi de muncă, familie;
4) justiţie, afaceri interne, ordine publică şi protecţie civilă;
5) reintegrare teritorială;
6) finanţe publice, relaţii fiscale şi vamale;
7) educaţie, ştiinţă, inovaţii, cultură, tineret şi sport;
8) dezvoltare regională, construcţii, amenajarea teritoriului şi urbanism;
9) protecţia mediului înconjurător şi resursele naturale;
10) agricultură, dezvoltare rurală şi siguranţa alimentelor;
11) apărare şi securitate naţională;
12) securitate şi eficienţă energetică;
13) tehnologia informaţiei, transport şi infrastructură;
14) administraţie publică şi servicii publice;
15) demografie, migraţie şi azil;
16) protecţia consumatorului, calitatea produselor şi serviciilor;
17) raportare, evidenţă şi statistică;
18) alte domenii de activitate în care este necesară intervenţia Guvernului, ca
exponent al puterii executive în stat, în conformitate cu prevederile Constituţiei
Republicii Moldova şi ale actelor normative.
◈ Este discutabil faptul dacă acestea (de exm. 3, 4) ar putea fi considerate domenii,
deoarece se observă legătura slabă între ele. Respectiv ar putea fi vorba de un cerc de
domenii, selectate după criterii nu chiar atât de clare.
III. Actele Guvernului ca categorie de acte administrative;
Potrivit prevederilor Constituției Republicii Moldova (art. 102 (1)) şi art. 36 din Legea
cu cu privire la Guvern,nr.136 din 7 iulie 2017, Guvernul adoptă:

• hotărâri
◈ Hotărârile Guvernului ca categorie de acte administrative pot avea:
⁃ caracter normativ;
⁃ caracter individual.
◈ Hotărârile Guvernului cu caracter normativ pot fi clasificate în următoarele
categorii:
⁃ hotărâri ce conţin ele însele norme juridice pe bază și în vederea executării
legii;
⁃ hotărârile prin care se aprobă alte acte juridice așa cum sunt hotărârile de
aprobare a regulamentelor, normelor, etc. (de exemplu regulamentele de
organizarea şi funcţionare a ministerelor);
⁃ hotărâri cu caracter mixt (îmbină ambele elemente).
◈ Hotărârile Guvernului cu caracter individual se referă la persoane și situații
juridice concrete (de exemplu numirea în funcţie a unui conducător de autoritate
administrativă centrală de specialitate).

• ordonanțe
◈ Adoptarea ordonanțelor de către Guvern ține de instituţia constituţională a delegării
legislative.
◈ Întru realizarea programului său de activitate și în temeiul art. 1062 din Constituția
Republicii Moldova, Guvernul adoptă ordonanțe în conformitate cu o lege specială de
abilitare.
◈ Ordonanțele, spre deosebire de alte acte ale Guvernului, sunt acte normative cu
putere de lege ordinară, adoptate într-o anumită perioadă de timp și în domeniile care
nu fac obiectul legilor organice.
◈ Această categorie nu și-a găsit o largă răspândire în statul nostru.

• dispoziții
◈ Conform art. 102 (5) al Constituției Republicii Moldova și art. 39 din Legea cu
privire la Guvern, dispozițiile se emit de către Prim-ministru pentru organizarea
activității interne a Guvernului, deci ele în mare parte sunt acte cu caracter individual.
◈ Efectiv dispoziţiile ar fi acte ale Prim-ministrului, iar actele Guvernului ar fi
hotărârile şi ordonanţele.
◈ Noua legislaţie a stabilit şi o mai multă incertitudine. Astfel art. 22 alin. (3) din
Legea cu privire la Guvern „în exercitarea funcţiilor şi atribuțiilor sale, Prim-ministrul
emite decizii”. Apare întrebarea de ce sunt necesare două categorii de acte.
Intrarea în vigoare a actelor Guvernului:
◈ Hotărârile, ordonanțele și dispozițiile Guvernului se semnează de Prim-ministru.
◈ Hotărârile și ordonanțele se contrasemnează de miniștri care au obligația punerii lor
în aplicare şi/sau care sunt responsabili de domeniile de activitate care intră parţial sau
integral în obiectul de reglementare al actului contrasemnat.
◈ Hotărârile, ordonanțele și dispozițiile Guvernului se publică și intră în vigoare în
conformitate cu legislația privind modul de publicare și intrare în vigoare a actelor
oficiale, respectiv se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în limba de
stat cu traducere în limba rusă şi în alte limbi, conform legislaţiei. Actul Guvernului se
remite spre publicare în termen de cel mult 10 zile de la data semnării.
◈ Legea cu privire la actele normative, nr. 100 din 22 decembrie 2017 menţionează
(în art. 56) că actele normative intră în vigoare peste o lună de la data publicării în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau la data indicată în textul actului
normativ, care nu poate fi anterioară datei publicării.
◈ În procesul activităţii Guvernul adoptă acte (în temei hotărâri) cu caracter juridic,
dar şi cu caracter politic (cum ar fi exprimarea atitudinii faţă de anumite evenimente
interne sau internaţionale).

IV. Încetarea mandatului şi responsabilitatea Guvernului;

◈ Conform prevederilor constituţionale încetarea mandatului Guvernului are loc:
⁃ în mod ordinar (numit și de drept);
⁃ Înainte de termen.
◈ În mod ordinar mandatul Guvernului încetează la data validării alegerilor pentru un
nou Parlament (termen 4 ani). Astfel conform art. 12 din Legea cu privire la Guvern,
nr.136 din 7 iulie 2017, mandatul Guvernului încetează de drept la data confirmării
rezultatelor alegerilor pentru un nou Parlament și validării de către Curtea
Constituțională a mandatelor noilor deputați aleși, respectiv acest fapt nu necesită
îndeplinirea vreunei condiții de formă sau de procedură de către Guvern.
◈ Încetarea mandatului Guvernului înainte de termen are loc conform prevederilor
constituționale și Legii cu privire la Guvern.

Încetarea mandatului Guvernului înainte de termen:

◈ Mandatul Guvernului încetează înainte de termen, în următoarele cazuri (art. 103
din Constituția Republicii Moldova și art. 11 din Legea cu privire la Guvern):
1) în cazul exprimării votului de neîncredere de către Parlament;
2) în cazul demisiei Guvernului în componență deplină (Nota aut. Constituţia
Republicii Moldova nu prevede asemenea temei;
3) în cazul în care Prim-ministrul se află în: o imposibilitate definitivă de a-și exercita
atribuțiile (Nota aut. Constituţia Republicii Moldova prevede doar imposibilitatea de
aşi exercita atribuţiile dar nu imposibilitatea „definitivă”, respectiv acest temei este
discutabil în aspectul constituţionalităţii) o în cazul demisiei, sau al o decesului
acestuia.
◈ Deşi şi terminologia din Constituţia Republicii Moldova este incertă referindu-se
doar la un temei – demisia prim-ministrului, noile prevederi din Legea cu privire la
Guvern prevăd trei temeiuri:
imposibilitate definitivă de a-și exercita atribuțiile, demisie sau deces. Ar fi fost
necesar să fie corelate cu prevederile privind încetarea funcţiei de membru a
Guvernului adică demisie, revocare, incompatibilitate sau deces.

Responsabilitatea Guvernului:
◈ Guvernul este responsabil în fața Parlamentului și prezintă informațiile și
documentele cerute de:
⁃ Parlament,
⁃ comisiile parlamentare, şi
⁃ deputați.
◈ Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului, iar dacă li se solicită
prezența, participarea lor este obligatorie (art. 104 din Constituția RM).
◈ Guvernul prezintă în fața Parlamentului raportul anual de activitate în luna aprilie.
Membrii Guvernului prezintă rapoarte de activitate în domeniile lor de competență
dacă acest lucru este solicitat de Parlament sau dacă este prevăzut expres de lege (a se
vedea art. 42 din Legea cu privire la Guvern).
◈ La cererea comisiilor Parlamentului ori a fracțiunilor parlamentare, membrii
Guvernului și conducătorii altor autorități administrative centrale sau persoanele cu
funcții de răspundere împuternicite de aceștia participă la ședințele comisiilor sau ale
fracțiunilor parlamentare și răspund la întrebările deputaților.

Responsabilitatea Guvernului/angajarea răspunderii Guvernului:

◈ Guvernul poartă răspundere doar în fața Parlamentului pentru întreaga sa activitate
şi cea mai severă sancţiune ar fi acordarea votului de neîncredere de către Parlament şi
demiterea Guvernului.
◈ Fiecare membru al Guvernului răspunde politico-juridic solidar cu ceilalți membri
pentru activitatea și actele Guvernului.
◈ Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului asupra unui program, a
unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege, conform art. 1061 din
Constituţia Republicii Moldova.

Încetarea mandatului și responsabilitatea membrului Guvernului în mod

individual:
◈ Conform prevederilor art. 100 din Constituţia Republicii Moldova şi art. 17 din
Legea cu privire la Guvern, nr.136 din 7 iulie 2017, funcția de membru al Guvernului
încetează în caz de:
1) demisie,
2) revocare,
3) incompatibilitate, sau
4) deces.
◈ Încetarea mandatului are loc prin decret al Președintele Republicii Moldova, la
propunerea Prim-ministrului. Președintele Republicii Moldova este în drept să
respingă motivat o singură dată propunerea Prim-ministrului privind revocarea din
funcție a membrului Guvernului.
◈ Conform art.2 alin. (6) al Legii cu privire la Guvern, membrii Guvernului poartă
răspundere pentru domeniile de activitate de care sunt responsabili şi pentru
activitatea Guvernului în ansamblu. Prin urmare putem vorbi şi despre răspunderea
juridică individuală a membrului Guvernului. În legislaţia multor state (cum ar fi
Franţa, România, etc.) este instituită pentru aceasta răspunderea ministerială.

Organele centrale de specialitate ale administraţiei publice

I. Organizarea şi funcţionarea organelor centrale de specialitate ale
administraţiei publice;
Administrația publică centrală de specialitate - ansamblul autorităților publice,
având o competență materială de specialitatea și o competență teritorială
națională/regională;
- exercită administrației publice (organizarea executării și executarea în concret a
legilor, precum și asigurarea bunei funcționări a serviciilor publice de diferită natură).

Aspecte generale privind organizarea organelor administraţiei publice centrale

de specialitate (OAPCS / AAPCS):
Administraţia publică centrală de specialitate este organizată într-un sistem unic şi nici
un minister sau altă autoritate administrativă centrală, sau structură organizaţională
din sfera lor de competenţă nu poate să se afle în afara acestui sistem.

Principiile de organizare şi funcţionare a administraţiei publice centrale de

specialitate:
1. Organizaţionale
a) ierarhie instituţională
b) delimitarea funcţiilor de elaborare şi de promovare a politicilor de funcțiile de
implementare a acestora
c) atribuirea clară a responsabilităţilor şi competenţelor, evitând ambiguitatea,
dublarea şi suprapunerea acestora
d) desconcentrarea serviciilor publice
e) simplitatea şi claritatea structurii instituţionale

2. De funcționare
a) legalitatea
b) eficacitatea în atingerea obiectivelor şi realizarea sarcinilor stabilite
c) gestionarea în mod economic a proprietăţii publice şi utilizarea eficientă a
fondurilor publice alocate
d) planificarea strategică
e) colaborarea interinstituţională
f) asigurare a controlului intern managerial și a activității de audit intern;
g) responsabilitate pentru activitate;
h) raţionalizare şi promptitudine a procedurilor şi activităţilor administrative;
i) deservire eficientă a cetăţenilor;
j) asigurare a accesului la informaţie, a publicării datelor guvernamentale cu caracter
public şi a transparenţei în procesul decizional.

În prezent conform legii activează următoarele ministere:

1) Ministerul Economiei și Infrastructurii
2) Ministerul Finanțelor
3) Ministerul Justiției
4) Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene
5) Ministerul Afacerilor Interne
6) Ministerul Apărării
7) Ministerul Educației, Culturii și Cercetării
8) Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale
9) Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

În prezent conform legii activează următoarele autorități administrative centrale

(de asemenea subordonate Guvernului):
◈ Agenția de Investiții
◈ Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală
◈ Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale
◈ Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare
◈ Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor
◈ Agenția Proprietății Publice
◈ Agenția Relații Funciare și Cadastru
◈ Agenția Relaţii Interetnice
◈ Biroul Naţional de Statistică
◈ Casa Națională de Asigurări Sociale
◈ Compania Națională de Asigurări în Medicină
◈ Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat (?)

Structura organizatorică a autorităților administrației publice centrale de

specialitate:
Cuprinde un anumit număr de compartimente, care diferă de la un organ la altul, în
funcție de obiectivele și sarcinile pe care aceste organe le au de îndeplinit, formând:
1) aparatul propriu
2) aparatul tehnic.

În principiu, structura organizațională a ministerelor și altor autorități ale

administrației publice centrale de specialitate cuprinde aşa unități, cum ar fi:
1) servicii
2) secții
3) direcții
4) direcții generale, etc.
II. Atribuţiile organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice;
1. Atribuții comune
⁃ atribuții privind organizarea și asigurarea executării legilor;
⁃ atribuții în domeniul economico-social și financiar;
⁃ atribuții de natură organizatorică;
⁃ atribuții în domeniul reprezentării pe plan extern.

2. Atribuții specifice
Reflectă particularitățile activității desfășurate de fiecare organ al administrației
publice centrale de specialitate

III. Actele organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice ca o

categorie de acte administrative.
Din activitatea practică a autorităților administrației publice centrale de specialitate, s-
au conturat a fi răspândite următoarele acte:

⁃ Ordine (hotărâri)
au un caracter normativ sau individual, fiind emise pentru aplicarea unor prevederi
legale.

⁃ Instrucțiuni (regulamente, reguli, etc.)

au un caracter normativ;
cuprind regulile de conduită cu caracter general și impersonal.

⁃ Dispoziții.
sunt acte emise pentru rezolvarea unor probleme concrete sau operative.