Organizarea si functionarea Guvernului Romaniei

Constituția României reglementează Guvernul în principal în titlul III

(Autoritățile publice), în capitolul III, dar și alte capitole.
Din conținutul art. 102 alin (1) din Constituție rezultă că Guvernul
României are un dublu rol: politic și administrativ: Guvernul, potrivit
programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea
politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a
administrației publice.
Guvernul reprezintă o autoritate a administrației publice centrale, care
intră în componența celei de-a doua puteri în stat, puterea executivă.
Rolul politic al Guvernului, se exprimă atât în sfera executivă, cât și în
colaborarea cu celelalte autorități publice, din care hotărâtoare este
acțiunea sa în sfera puterii legislative, prin exercitarea inițiativei legislative
și a modalităților de conlucrare cu Camerele Parlamentului.
Potrivit doctrinei occidentale contemporane, Guvernul este parlamentar
prin origine și guvernamental prin funcție.
Între Guvern și toate celelalte autorități ale administrației publice se
stabilesc raporturi de drept administrativ care pot fi: de supraordonare
(față de ministere și prefecții), de colaborare (față de autoritățile
administrației publice autonome, etc.) și de tutelă administrativă (față de
autoritățile administrației publice locale).
Guvernul este organ al administrației publice cu competență materială
generală și are următoarele funcții: de strategie, de reglementare, de
administrare a proprietății statului, de reprezentare și de autoritate de stat.
 Guvernul este alcătuit din primul-ministru, miniștrii, miniștrii-delegați,
cu însărcinări speciale pe lângă primul-ministru, prevăzuți în lista
Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de încredere.

Regimul învestiturii, durata mandatului și statutul membrilor

Profesorul Antonie Iorgovan definește învestitura Guvernului ca fiind

complexul de acte și fapte juridice, precum și procedurile corespunzătoare,
cerute de Constituție, pentru a ne afla în prezența unei echipe
guvernamentale legale și legitime.
Procedura de învestitură a Guvernului este prevăzută în art. 85 alin (1)
coroborat cu art. 103 și 104 din Constituție.
Această procedură se desfășoară în patru faze:
- Desemnarea de către Președinte a candidatului la funcția de prim-ministru;
- Solicitarea votului de învestitură;
- Acordarea votului de încredere de către Parlament;
- Numirea Guvernului, finalizată prin depunerea jurământului de credință.
Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-
ministru, după consultarea cu partidul majoritar, iar dacă nu există un astfel
de partid, cu partidele reprezentate în Parlament, pentru ca astfel, să se
asigure sprijinul parlamentar pentru viitorul Guvern.
Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile
de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și
a întregii liste a Guvernului.
 Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de
Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încrederea Guvernului cu
votul majorității deputaților și senatorilor.
Primul-ministru, miniștrii și ceilalți membrii ai Guvernului vor depune
individual, în fața Președintelui României, jurământul de credință, care are
același conținut cu jurământul Președintelui.
Guvernul în întregul său și fiecare membru în parte își exercită
mandatul, începând de la data depunerii jurământului.

Pentru a fi membru al Guvernului, trebuie îndeplinite următoarele

condiții:
- Cetățenia română;
- Domiciliul în România;
- Să beneficieze de drepturi electorale;
- Să nu fi avut condamnări penale;
- Nu se afle într-o situație de incompatibilitate.

În ceea ce privește incompatibilitățile, nu poate fi membru al Guvernului

cel care se află în una din următoarele situații:
a) Exercită o altă funcție publică de autoritate cu excepția funcției de
deputat sau senator;
b) Exercită o funcție de reprezentare profesională salariată la o
organizație cu scop comercial;
c) Exercită funcția de președinte, vicepreședinte, director general,
director administrativ, membru al consiliului de administrație, cenzor,
reprezentant al statului în adunările generale ale societăților
comerciale, de președinte sau de secretar al acestor adunării, inclusiv
 băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele
financiare, precum și la instituțiile publice;
d) Are calitatea de comerciant persoană fizică;
e) Are calitatea de membru al unui grup de interese economice;
f) Exercită funcția publică încredințată de un stat străin, cu excepția
celor prevăzute în acordurile și convențiile la care România este parte.

Funcția de membru al Guvernului încetează în mai multe cazuri:

- prin demisie, care trebuie anunțată public și este prezentată în scris
primului-ministru;
- prin revocare, care s realizează prin decret al Președintelui României, la
propunerea primului-ministru, în caz de remaniere guvernamentală;
- prin demitere, care se produce printr-un decret al Președintelui României,
la propunerea primului-ministru, în cazul în care:
a) membru Guvernului a fost condamnat penal printr-o hotărâre
judecătorească definitivă;
b) averea sa a fost declarată, în total sau în parte, ca fiind dobândită în mod
ilicit, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă;
- prin pierderea drepturilor electorale, care este consecința pronunțării unei
hotărâri judecătorești, în cazul în care membrul Guvernului a fost
condamnat la o pedeapsă penală;
- prin apariția unei stări de incompatibilitate;
- prin deces;
- prin imposibilitate de exercitare a atribuțiilor pe o perioadă mai mare de 45
de zile;
- în alte cazuri prevăzute d lege.
 Președintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru (art. 107, alin
(2) din Constituție.
În ce privește suspendarea unui membru al Guvernului, ea intervine ca
urmare a începerii urmăririi penale sau a trimiterii în judecată a unui
ministru, în condițiile art. 109 alin (2) din Constituție.
Guvernul își exercită mandatul până la data validării alegerilor
parlamentare generale – situație tipică de încetare a activității Guvernului.
De asemenea, Constituția prevede trei situații atipice de încetare a
activității Guvernului:
- prima modalitate o reprezintă retragerii încrederii acordate Guvernului
prin introducerea unei moțiuni de cenzură conform art113 din Constituție,
sau în cazul angajării răspunderii Guvernului, conform art. 114 din
Constituție, dacă s-a introdus o moțiune de cenzură și aceasta a fost
aprobată.
- o altă modalitate de încetare a mandatului poate interveni atunci când
primul-ministru se află într-una din situațiile de încetare a funcției de
membru al Guvernului, cu excepția revocării;
- o a treia modalitate apare în cazul în care primul-ministru nu își poate
exercita atribuțiile pe o perioadă de 45 de zile, termen prevăzut și pentru
membrii Guvernului.

Dacă Guvernul se află în una din aceste trei situații se declanșează

procedura de învestitură a unui nou Guvern, iar până la depunerea
jurământului de membrii noului Guvern, Guvernul încă în funcție
îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice.
Prin această formulare, se înțelege că Guvernul demisionar nu poate
promova politici noi, nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte
de legi. El poate adopta numai hotărâri de Guvern.

Funcțiile Guvernului
Pentru realizarea programului său de guvernare, Guvernul exercită
următoarele funcții: a) funcția de strategie; b) funcția de reglementare; c)
funcția de administrate a proprietății statului; d) funcția de autoritate de
stat.
Activitățile Guvernului se desfășoară în ședințe care au loc săptămânal
sau de câte ori este nevoie. Ședințele sunt convocate și conduse de primul-
ministru.
În exercitarea atribuțiilor sale, Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe în
prezența majorității membrilor săi, prin consens. În cazul în care nu se
realizează consensul, soluția este decisă de către primul-ministru.
Membrii Guvernului pot propune proiecte de hotărâri sau de ordonanțe.
De asemenea, pot propune proiecte de legi în vederea exercitării dreptului
de inițiativă legislativă.

Aparatul de lucru al Guvernului este alcătuit, potrivit Legii nr.

90/2001, din Cancelaria primului-ministru, Secretariatul General al
Guvernului, departamente și alte structuri organizatorice cu atribuții
specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului.