Secțiunea I: Forma oposabilitatem/ pentru opozabilitate față de terți.

Dicționar juridic: Forma pentru opozabilitate față de terți. Accesat la data de 14.01.2022 la
https://legeaz.net/dictionar-juridic/forma-pentru-opozabilitate-fata-de-terti.
Forma pentru opozabilitate faţă de terţi, reprezintă acele formalităţi care sunt necesare,
potrivit legii, pentru a face actul juridic opozabil şi persoanelor care nu au participat la încheierea
lui, în scopul ocrotirii drepturilor sau intereselor lor.
Aceasta conditie de forma a actului juridic civil se justifica prin ideea de protectie a
tertilor fata de eventualele efecte prejudiciabile ale unor acte juridice civile.
Vocaţia actului juridic de a fi opozabil terţilor presupune respectarea de către aceştia a
realităţii juridice izvorâte din acel act. Pentru a fi respectată o realitate, un fapt juridic, aceasta
trebuie cunoscută. Astfel, publicitatea actului juridic constituie premisa opozabilităţii sale faţă
terţi.
De exemeplu, în cazul contractului de vânzare-cumpărare, Peptan (....) prezintă
constituirea, transmiterea sau stingerea dreptului real asupra bunului imobil este supusă
publicităţii imobiliare, în prezent, prin înscrierea sa în cartea funciară a imobilului pe baza
actului prin care s-au constituit, transmis, modificat ori stins, încheiat în formă autentică.
(Peptan,...., p.70)
M. Nicolae, Actul juridic civil, 2000, p. 52/G. Boroi, Drept civil, 2001, p. 188.
Caracterul juridic al formei cerute pentru opozabilitatea față de terți Forma ceruta pentru
opozabilitatea fata de terti prezinta urmatoarele trasaturi:
a) este obligatorie, iar nu facultativa; nerespectarea ei atrage inopozabilitatea actului;
b) constituie o exceptie de la principiul consensualismului, deoarece actul trebuie sa
indeplineasca anumite masuri de publicitate.
G. Boroi, op.cit., p. 178-188.

Prin forma ceruta pentru opozabilitate fața de terți ințelegem acele formalitați care sunt
necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic opozabil și persoanelor care nu au participat la
incheierea lui, in scopul ocrotirii drepturilor sau intereselor lor.
Efectele actului juridic civil (drepturile și obligațiile civile carora actul juridic le da
naștere, le modifica sau le stinge) se produc numai intre parți, atsfel incat parțile nu pot opune
actul lor altor persoane (terților), care pot nesocoti existența actului respectiv. In acest sens se
spune ca actul juridic nu este opozabil fața de terți. Aceasta, insa, numai in principiu, deoarece,
in anumite situații exista anumite rațiuni pentru care legea prevede indeplinirea unor forme prin
care un anumit act juridic sa poata fi cunoscut de terți.
Rațiuni de acest fel exista in cazul acelor acte juridice care constituie sau transmit
drepturi reale, iar dupa cum se știe, drepturile reale sunt drepturi absolute, opozabile erga omnes.
Pentru a face opozabile fața de alții și actele juridice al cror obiect se refera la asemenea drepturi
este necesara luarea unor masuri in acest scop, numite de publicitate (de aducere la cunoștința).
Aceste masuri de publicitate se refera la imobile. De altfel, publicitatea imobiliara face actul
juridic opozabil erga omnes.
Avand in vedere ca publicitatea imobiliara in țara noastra nu este supusa unui
regim juridic unitar, in anul 1996 a fost adoptata Legea nr. 7 a cadastrului și publicitații
imobiliare care treptat și progresiv va unifica acest sistem, cu modificarile și completarile
aduse prin Legea nr. 247/2005, TITLUL XII.
Intr-adevar, pentru a da siguranța actelor juridice de dobandire a unor drepturi reale
imobiliare și, in primul rand dreptul de proprietate, și mai ales pentru a le face opozabile și
terțelor persoane, care sunt straine de actul juridic translativ de proprietate, legiuitorul a instituit
un sistem de publicitate al acestor drepturi.
In cazul nerespectarii acestei cerințe de forma, sancțiunea consta in inopozabilitatea
actului juridic, in sensul ca, da posibilitatea terțului interesat de a nesocoti actul juridic invocat
de parțile acestuia sau de una dintre ele impotriva sa. In consecința, actul juridic civil produce
efecte intre parți, dar este ineficace fața de cel de-al treilea, ceea ce practic inseamna ca parțile se
vad in imposibilitatea de a se putea prevala de drepturile izvorate din acel act fața de terț.

SIMULATIA - EXCEPTIE DE LA OPOZABILITATEA CONTRACTULUI FATA DE

TERTI
1. CARACTERIZARE GENERALA
Codul Civil, art. 1289, alin. (1)
1) Notiune. Simulatia este o operatiune juridica cu caracter complex care consta in incheierea si
existenta concomitenta intre aceleasi parti a doua contracte: unul aparent sau public - prin care se
creeaza o situatie juridica aparenta contara realitatii - si un alt act secret (denumit
si contrainscris), care da nastere situatiei juridice reale dintre parti, anihiland sau modificand
efectele produse in aparenta de contractul public.
2) Reglementare Conform art. 1175 Cod civil: “actul secret, care modifica un act public, nu
poate avea putere decat intre partile contractante si succesorii lor universali; un asemenea act nu
poate avea nici un efect in contra altor persoane”.  Din interpretarea acestui text legal reiese
limpede ca efectele simulatiei reprezinta o exceptie de la opozabilitatea fata de terti a
contractului, deoarece, actul secret incheiat intre parti nu poate fi opus tertilor, desi forta sa
obligatorie se mentine in raporturile dintre parti.

Secțiunea II:
Dintre aplicatiile formei cerute pentru opozabilitate fata de terti prevazute de normele
dreptului civil, mentionam:
a) publicitatea imobiliara prin cartile funciare (art. 19 din Legea nr. 7/1996);
b) notificarea cesiunii de creanta (art. 1393 C.civ.: Cesionarul nu poate opune dreptul sau
la o a treia persoana decat dupa ce a notificat debitorului cesiunea. Acelasi efect va avea
acceptarea cesiunii facuta de debitor intr-un act autentic”);
c) publicitatea constituirii gajului. Potrivit. art. 1686 alin. (2) C.civ.: „Ca sa rezulte
preferinta se cere un act inregistrat in regula, ce sa enunte suma datorata, specia si natura
lucrurilor amanetate sau o descriptie de calitatea, greutatea si masura lor”.
Inscrisul si inregistrarea nu constituie conditii de validitate a gajului, ci urmaresc sa
asigure opozabilitatea fata de terti a constituirii gajului, adica sa asigure dreptul de preferinta a
creditorului gajist fata de ceilalti creditori [art. 1686 alin. (1) C.civ.].
d) data certa a inscrisului sub semnatura privata (art. 1182 C.civ.);
e) mentiunile cu caracter de protectie, precum si inregistrarile in materia dreptului de
autor si a drepturilor conexe (art. 126, art. 148 din Legea nr. 8/1996).

Data certa a inscrisului sub semnatura privata, dobandita prin una din cele patru modalitați
prevazute de art. 1182 C.civ.;
Inregistrarile, sau dupa caz, inscrierile prevazute de Legea nr. 64/1991 așa cum a fost modificata
și completata prin Legea nr. 203/2002; Legea nr. 129/1992; Legea nr. 84/1998; Legea nr.
225/1998.
- Inregistrarea contractelor de arendare in condițiile prevazute de art. 6 din Legea nr.
16/1994;
- Inregistrarea in Cartea petroliera a actelor juridice de orice natura privind perimetrele de
exploatare (art. 36 lit. j din Legea nr. 134/1995);
- Publicitatea constituirii gajului (amanetului) și a oricarei garanții reale mobiliare prin
inscrierea in Arhiva Electronica de Garanții Reale Mobiliare, in baza unui aviz de garanție reala
emis de catre debitor (constituitor), Titlul VI, art. 3 din Legea nr. 99/1999 (Potrivit art. 1686
C.civ.: „Amanetul da creditotului dreptul de a fi platit in lucrul amanetului cu preferința inaintea
altor creditori.)
- Notificarea cesiunii de creanța potrivit art. 1393 C.civ., sau inscrierea ei in Arhiva
Electronica de Garanții Reale Mobiliare (Titlul VI, art. 2 din Legea nr. 99/1999) (Art. 1393
C.civ. prevede: „Cesionarul nu poate opune dreptul sau la o a treia persoana decat dupa ce a
notificat debitorul cesiunea.)
- Publicitatea imobiliara prin carțile funciare (art. 61 din Legea nr. 7/1996, cu
modificarile și completarile aduse prin TITLUL XII al Legii nr. 247/2005);
- Inregistrarile și publicitatea prevazute de Legea nr. 31/1990 privind societațile
comerciale (art. 36 alin.1, art. 37 alin. 1, art. 40 alin. 1, art. 204)
- Inscrierea in cartea funciara a contractului de leasing care are ca obiect utilizarea unui
bun imobil (art. 16 din O.G. nr. 51/1997, aprobata prin Legea nr. 90/1998) și inscrierea
contractului de leasing care are ca obiect bunuri mobile in Arhiva Electronica de Garanții Reale
Mobiliare (Titlul VI al Legii nr. 99/1999)