GUVERNUL ROMÂNIEI

Partea I

1. Temei juridic

Art. 102-110; 111-115 din Constituția României; Legea nr. 90 din 26 martie 2001 1
privind organizarea și funcționarea Guvernului României reactualizată. Legea de
revizuire a Constituției a întărit ideea legiuitorului constituant din 1991 de a stabili pentru
Guvern un rol primordial în sfera Executivului, și pe cale de consecință în viața politică a
țării.

- 2. Rolul și funcțiile Guvernului României sunt amplu detaliate în art. 1 din

Legea nr.90/2001.

3. Componența Guvernului

Guvernul este alcătuit din:

- prim-ministru;

- miniștri;

- alți membri stabiliți prin lege organică: miniștri de stat (funcție reintrodusă prin
Legea nr. 23/20042) și miniștri delegați cu însărcinări speciale pe lângă prim-
ministru.

Pot fi membri ai Guvernului persoanele care:

- au cetățenie română și domiciliu în țară;

- se bucură de exercițiul drepturilor electorale;

- nu au suferit condamnări penale;

- nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege.

1
Publicată în Monitorul Oficial al României, nr.164 din 2 aprilie 2001.
2
Publicată în Monitorul Oficial al României, nr.226 din 15 martie 2004.
 Funcția de membru al guvernului este incompatibilă cu: exercitarea alte funcții de
autoritate, cu excepția celei de deputat sau senator; cu exercitarea unei funcții de
reprezentare profesională salariată în cadrul organizațiilor cu scop comercial; cu
executarea de acte de comerț, cu excepția vânzării sau cumpărării de acțiuni ori alte titluri
de valoare; cu exercitarea funcției de administrator sau de cenzor la societățile
comerciale; cu exercitarea unei funcții publice în serviciul unei organizații străine, cu
excepția acelor funcții prevăzute în acordurile și convențiile la care România este parte.
Potrivit legii nr. 161/20033 se îngăduie membrilor Guvernului să exercite funcții (și de
conducere) sau activități în domeniul didactic și al cercetării științifice. Observăm că este
permisă exercitarea funcției de ministru cu mandatul de senator sau deputat.

4. Procedura investirii Guvernului

Noțiune4:

Prin investirea Guvernului înțelegem complexul de fapte juridice, cu procedurile

corespunzătoare prevăzute de Constituție, care definesc legalitatea și fundamentează
legitimitatea instalării ,,la cârma țării” a unei echipe guvernamentale.

Etapele investirii:

1. Președintele României propune un candidat pentru funcția de prim-ministru.

Decizia Președintelui este legată de configurația politică a Parlamentului, deoarece acesta
are obligația constituțională de a consulta (în luarea deciziei) partidul care deține
majoritatea absolută în Parlament, sau dacă nu există un asemenea partid, trebuie să
consulte toate partidele cu prezență parlamentară. Deci, numai după aceste consultări,
Președintele poate să nominalizeze candidatul la funcția de prim-ministru.

2. Candidatul propus, în termen de 10 zile, se prezintă în fața Parlamentului

pentru a cere votul de încredere pentru programul de guvernare și pentru lista
Guvernului.

Menționăm următoarele:
3
Publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 279 din 21 aprilie 2003.
4
M.Constantinescu, A.Iorgovan, I.Muraru, E.S.Tănăsescu, Constituția României revizuită: comentarii și
explicații, Ed. All Beck, București, 2004, p. 163.
 - termenul de 10 zile, trebuie interpretat ca un termen de recomandare și nu
de decădere, acest termen semnifică ,,limita de la care Președintele
României poate retrage candidatului mandatul acordat spre a începe
negocieri”5;

- candidatul trebuie să redacteze programul de guvernare, cât și să

întocmească lista viitoarei sale echipe guvernamentale (să-și proiecteze
formula guvernamentală pe care o consideră potrivită).

3. Programul propus de candidat și lista Guvernului sunt supuse dezbaterii celor

două camere ale Parlamentului, în ședință comună.

Această operațiune o reprezintă acordarea votului de încredere (votul cerut fiind

votul majorității absolute a deputaților și senatorilor).

Menționăm următoarele:

- Votul de încredere se dă asupra programului și a listei Guvernului, ceea ce

înseamnă că parlamentarii ori acceptă lista propusă de candidatul la
funcția de prim-ministru, ori o respinge în întregime; nimic nu oprește
însă, ca lista să sufere modificări ca urmare a dezbaterilor în Comisiile
parlamentare sau în ședința în plen, dar până la vot.

- Dacă nu se obține votul de încredere (adică nu se obține votul majorității

absolute a parlamentarilor), Președintele va desemna un nou candidat la
funcția de prim-ministru, procedura investirii se reia.

4. După obținerea votului de investitură, membrii Guvernului depun individual

jurământul în fața Președintelui României. Depunerea jurământului semnifică începutul
mandatului de membru al Guvernului (și totodată, pune capăt funcționării Guvernului
anterior).

Menționăm următoarele:

5
Ibidem, p. 168.
 - Începerea exercitării mandatului de membru al Guvernului este
condiționată de depunerea jurământului, astfel că persoana care refuză să
depună jurământul, deși a făcut parte din lista votată de Parlament, nu
dobândește investitura legală de membru al Guvernului.

5. Președintele României numește prim-ministru și membrii Guvernului prin decret

prezidențial.

5. Încetarea funcției de membru al Guvernului României

5.1. Cazuri de încetare a calității de membru a Guvernului României

A. Demisia – este act unilateral de voință al ministrului, ea trebuie anunțată în mod

public și prezentată primului-ministru; demisia este irevocabilă din momentul când s-a
luat act de depunerea ei, dar nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii.

B. Revocarea unui membru al Guvernului (cu excepția Pimului-ministru) este o

atribuție a Președintelui României, condiționată de existența unei propuneri din partea
Primului-ministru. Revocarea are loc în caz de remaniere guvernamentală.

C. Pierderea drepturilor electorale are loc în următoarele situații.... de discutat la seminar

D. Apariția stării de incompatibilitate pe parcursul exercitării funcției; dacă ministru

nu renunță la funcția care-l face incompatibil, atunci acestuia îi încetează calitatea de
membru al Guvernului.

E. Deces

F. Alte situații prevăzute de lege; de exemplu, în cazul în care averea sa a fost

declarată, în tot sau in parte, ca fiind dobândită în mod ilicit, printr-o hotărâre
judecătorească.

În situațiile în care funcția de ministru a încetat (cele prevăzute anterior), ori ministru
este în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile, primul-ministru poate numi un ministru
interimar. Interimatul funcției de ministru poate dura cel mult 45 de zile 6, iar după
epuizarea acestui termen, se impune numirea unui ministru titular.

5.2. Primul-ministru în cadrul Guvernului (care este considerat organ colegial) este
considerat ,,primus interpares” (primul între egali). Principala lui activitate constă în
conducerea și coordonarea membrilor Guvernului....detalieri la seminar

5.3. Mandatul colectiv al Guvernului României încetează în următoarele situații:

A. la data validării alegerilor parlamentare generale; deoarece Guvernul

este considerat emanația Parlamentului (al cărui mandat a încetat) urmează
ca noul Parlament să-și desemneze un nou Guvern potrivit propriei
configurații politice;

B. demiterea guvernului (printr-o moțiune de cenzură);

C. în cazurile când primul-ministru se află în situațiile enumerate în

rândurile de la punctul 5.2.

Guvernul a cărui mandat încetează își continuă activitatea până când noul Guvern
depune jurământul, dar activitatea vechiului Guvern se rezumă numai la actele necesare
pentru administrarea treburilor publice (adică la actele curente de administrație).

6. Răspunderea Guvernului României

6.1. Potrivit dispozițiilor constituționale (art. 109 alin. 1) singura autoritate publică în
fața căreia Guvernul răspunde politic nu poate fi decât Parlamentul (care îl poate
demite prin moțiune de cenzură). Sancțiunea cea mai gravă, corespunzătoare
răspunderii politice a Guvernului, este demiterea sa, ca urmare a retragerii încrederii
acordate la investitură.

Răspunderea politică a Guvernului este o răspundere solidară (în bloc), fiecare

membru răspunzând politic solidar cu ceilalți membri pentru activitatea și actele
Guvernului (astfel, pentru greșeala unuia, Guvernul poate fi demis în întregime, deoarece
această greșeală privește echipa guvernamentală, cabinetul în întregul său, nu exclusiv pe
6
Art. 107 alin. 4 din Constituția României revizuită.
cel care a făcut-o; la o moțiune de cenzură se poate ajunge tocmai în urma prestației
politice a unui singur ministru).

6.2. În ceea ce privește angajarea răspunderii penale a membrilor Guvernului. Situația

este inversă decât în cazul răspunderii politice; răspunderea penală este o răspundere
personală, ea poate privi numai pe fiecare membru în parte.

Răspunderea penală a membrilor guvernului se poate angaja:

a. Pentru fapte săvârșite în exercițiul funcției lor (comite o infracțiune în

exercitarea atribuțiilor de membru al Guvernului, de exemplu: abuz de
putere, deturnare de fonduri, etc.);

b. Pentru fapte care nu au legătură cu exercitarea funcției de membru al

Guvernului (de exemplu, comite un accident de mașină).

● Legea responsibilității ministeriale7 reglementează în detaliu faptele săvârșite

de membri Guvernului în exercițiul funcției lor care constituie infracțiuni.

Exemplificăm următoarele:....discutii la seminar

● Pentru faptele săvârșite de ministru care nu au legătură cu exercitarea

funcției sale se aplică dispozițiile dreptului comun (de exemplu, dispozițiile Codului
penal).

Atunci când răspunderea penală privește faptele săvârșite de membri Guvernului

în exercițiul funcției lor, numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au
dreptul să ceară angajarea răspunderii penale a membrilor Guvernului. Dacă s-a cerut
angajarea acestei răspunderi, Președintele României îl poate suspenda din funcție pe
membrul Guvernului a cărui urmărire penală s-a cerut, pentru a facilita desfășurarea
urmăririi.

Trimiterea în judecată a unui membru a Guvernului atrage suspendarea lui din

funcție (este vorba de suspendarea de drept). Competența de judecare a ministrului
aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.
7
Legea nr. 115 din 28 iunie 1999.
 7. Atribuțiile Guvernului

În realizarea funcțiilor sale, Guvernul îndeplinește următoarele atribuții

principale:.....discutii la seminar