USM

Facultatea de Drept
Departamentul Drept Public

Tema 4: Statutul administrativ – juridic al

Guvernului Republicii Moldova

Viorel Rusu

Chișinău, 2020
 Unități de conținut
2
1. Locul şi rolul Guvernului Republicii Moldova în
sistemul administraţiei publice şi puterii
executive.
2. Modul de funcţionare şi atribuţiile Guvernului.
3. Actele Guvernului ca categorie de acte
administrative.
4. Încetarea mandatului şi responsabilitatea
Guvernului.
 Obiectivele de referință
• să definească conceptul de Guvern;
3

• să determine locul Guvernului în

sistemul autorităţilor publice în general şi
al autorităţilor administraţiei publice în
special;
• să aprecieze rolul Guvernului în sistemul
autorităţilor publice.
 I. Locul şi rolul Guvernului Republicii Moldova în
sistemul administraţiei publice şi puterii executive
4
În aspect comparat există Guverne formate din Prim-ministru şi membri,
adică fără un nivel ierarhic intermediar, denumite şi uni-organice. Dar există
Guverne cu o structură bi-organică, când Prim-ministrul cu anumiţi miniştri
formează un Birou Permanent, cu dreptul de a adopta anumite decizii în
numele întregului Guvern.

În Republica Moldova este vorba de un Guvern uni-organic format din

Prim-ministru și membri care în marea lor majoritate sunt miniștri. Guvernul
este axat pe conducerea generală a sistemului administraţiei publice.
 Principii în activitatea Guvernului
5 a) legalității;
b) separării și colaborării puterilor în stat*;
c) continuității;
d) colegialității;
e) responsabilității colective și individuale a membrilor Guvernului;
f) eficienței;
g) sustenabilității financiare;
h) protejarea drepturilor și libertăților omului;
i) promovarea și protejarea intereselor statului;
j) transparența și accesul la informație;
k) asigurarea participării părților interesate în procesul decizional.
______________________
* Nota aut. Este un principiu de drept constituțional și ar viza toate puterile în cadrul statului,
adică este discutabil cum ar putea sta la baza activității executive în stat.
 Raporturile Guvernului cu alte autorități
publice și formele acestora
6
◈ Raporturile se bazează pe spirit de colaborare și suport reciproc.
◈ Forme de realizare:
a) crearea grupurilor, comisiilor și comitetelor de lucru comune;
b) desfășurarea ședințelor de lucru comune;
c) schimbul de informații;
d) consultarea opiniei pe marginea proiectelor de decizii;
e) elaborarea în comun a proiectelor de acte normative și alte
documente de interes public;
f) alte forme care pot eficientiza interacțiunea Guvernului cu alte
autorități publice.
 Reprezentantul Guvernului în Parlament și la
Curtea Constituțională
7
◈ Reprezentantul Guvernului în Parlament și la Curtea Constituțională:
 se subordonează nemijlocit Prim-ministrului;
 asigură interacțiunea Guvernului cu Parlamentul și, respectiv, Curtea
Constituțională;
 coordonează activitatea de reprezentare de către ministere, alte autorități
administrative centrale subordonate Guvernului și structurile organizaționale
din sfera lor de competență a intereselor Guvernului în Parlament și la Curtea
Constituțională;
 asigură asistența juridică în procesul prezentării unui proiect de act normativ
în Parlament sau la examinarea unei cauze la Curtea Constituțională.
Modul de organizare și funcționare a reprezentantului Guvernului în Parlament și la
Curtea Constituțională este reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 872 din 01
noiembrie 2013 „Pentru aprobarea Regulamentul cu privire la reprezentantul
Guvernului în Parlament şi la Curtea Constituţională și abrogarea unor hotărâri ale
Guvernului”.
 Raporturile Guvernului cu Parlamentul
8
◈ Membrii Guvernului sânt în drept să participe la ședințele Parlamentului și
ale comisiilor parlamentare și să-și exprime opiniile pe marginea
subiectelor examinate.
◈ La decizia Parlamentului sau la cererea Președintelui Parlamentului,
participarea membrilor Guvernului la lucrările Parlamentului este
obligatorie, cu excepția cazurilor prevăzute de Legea nr. 136 din 7 iulie
2017 cu privire la Guvern (art. 42), de exemplu ei poți fi înlocuiți de
subalterni.
◈ Pentru asigurarea unei interacțiuni eficiente între Guvern și Parlament sânt
organizate ședințe de lucru între conducerea Cancelariei de Stat și
conducerea Secretariatului Parlamentului în vederea coordonării
activităților comune orientate spre realizarea programului legislativ și a
programului de activitate al Guvernului.
 Raporturile Guvernului cu Președintele
Republicii Moldova
9
◈ Sânt reglementate de Constituția Republicii Moldova.
◈ Președintele Republicii Moldova participă la formarea
Guvernului şi la efectuarea unor remanieri
guvernamentale.
◈ Președintele Republicii Moldova suspendă actele
Guvernului ce contravin legislației până la adoptarea
hotărârii definitive a Curții Constituționale.
◈ Are alte atribuții cu caracter executiv, respectiv unele
decrete ale Președintelui Republicii Moldova sunt
contrasemnate de Prim-ministru.
 Raporturile Guvernului cu alte autorități
publice cu funcții executive
10
Guvernul poate prezenta Parlamentului, cu titlu de inițiativă
legislativă, proiecte de acte normative în domeniile ce țin de
competența unor șir de autorități publice, în temei cu funcții executive
(cum ar fi de exemplu Agenția Națională pentru Reglementare în
Energetică, Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor,
Banca Națională a Moldovei, Serviciul de Informații și Securitate,
etc.), la propunerea acestora (a se vedea art. 45 din Legea cu privire
la Guvern, nr. 136 din 7 iulie 2017).
 Locul și rolul Guvernului în sistemul
administrației publice
11
◈ Guvernul este axat pe conducerea generală a sistemului
administraţiei publice.
◈ Raporturile Guvernului cu autorităţile administraţiei publice
centrale de specialitate sunt cu caracter de subordonare.
◈ Raporturile Guvernului cu autoritățile administrației publice
locale se bazează pe principiile autonomiei locale,
descentralizării, colaborării și consultării cetățenilor în
problemele locale de interes deosebit, inclusiv în scopul
asigurării de către Guvern a respectării legalității și realizării
corespunzătoare a competențelor delegate la nivel local.
 Aspecte privind constituirea Guvernului
12 ◈ Conform prevederilor constituționale și ale Legii cu privire la Guvern, nr. 136 din 7 iulie
2017 (art. 98 din Constituție și art. 8 din Legea cu privire la Guvern) constituirea
Guvernului are loc în felul următor:
după consultarea fracțiunilor parlamentare, Președintele Republicii Moldova
desemnează un candidat pentru funcția de Prim-ministru.
Candidatul pentru funcția de Prim-ministru cere, în termen de 15 zile calendaristice
de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate
și a întregii liste a Guvernului.
Lista Guvernului, prezentată Parlamentului de către candidatul la funcția de Prim-
ministru în vederea obținerii votului de încredere, include lista candidaților la funcția
de membru al Guvernului și lista ministerelor. La elaborarea listei candidaților la
funcția de membru al Guvernului, candidatul la funcția de Prim-ministru trebuie să
țină cont de legislația în domeniul asigurării egalității de șanse între bărbați și femei,
corelate cu criteriile de profesionalism și de merit.
 Aspecte privind constituirea Guvernului
13
 Astfel poate fi membru al Guvernului persoana care întrunește cumulativ următoarele cerințe:
a) deține cetățenia Republicii Moldova;
b) are domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova;
c) în privința sa nu este instituită o măsură de ocrotire judiciară (Nota aut. Prevederea nu este certă,
posibil se are în vedere măsuri de constrângere aplicate conform legislației de procedură penală);
d) cunoaște limba română;
e) are studii superioare;
f) are o reputație ireproșabilă (definită în Legea cu privire la Guvern).
 Programul de activitate și lista Guvernului se dezbat în ședința Parlamentului. Acesta acordă încredere
Guvernului cu votul majorității deputaților aleși.
 În baza votului de încredere acordat de Parlament, Președintele Republicii Moldova numește Guvernul
prin decret.
Prin urmare, Guvernul după modul de formare este o autoritate numită, deşi există elemente mixte
(alegere şi numire). În termen de cel mult 3 zile calendaristice de la data emiterii decretului privind
numirea Guvernului, membrii Guvernului depun individual, în fața Președintelui Republicii Moldova,
jurământul al cărui text este prevăzut la art. 79 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova.
 Componența Guvernului
14
Conform prevederilor constituţionale și a Legii cu privire la Guvern, Guvernul are
următoarea componenţă:
1) prim-ministru,
2) prim viceprim-ministru,
3) viceprim-miniștri,
4) miniștri, şi
5) alți membri stabiliți prin legea organică.
În prezent din oficiu este membru al Guvernului Guvernatorul (Başkanul) Găgăuziei
(conform art. 14 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)
nr.344-XIII din 23 decembrie 1994). Persoanele care devin membri ai Guvernului de
drept, în baza funcției deținute, conform legii organice aplicabile, nu trebuie expres
menționate în lista Guvernului prezentată Parlamentului în vederea obținerii votului
de încredere.
 Structurile organizatorice de pe lângă Guvern
15
◈ Pe lângă Guvern activează aşa organe permanente de lucru cum ar fi :
◈ Cancelaria de Stat este autoritatea publică care asigură organizarea activității Guvernului,
stabilește cadrul general pentru definirea priorităților Guvernului.
◈ Corpul de control al Prim-ministrului este o structură fără personalitate juridică,
organizată în cadrul Cancelariei de Stat, care se subordonează direct Prim-ministrului.
Efectuează controlul realizării de către Cancelaria de Stat, ministere, alte autorități
administrative centrale și structuri organizaționale din sfera lor de competență a
atribuțiilor prevăzute de cadrul normativ și a sarcinilor stabilite în actele Guvernului, în
programul de activitate al Guvernului și în alte documente de politici publice, precum și
în indicațiile Prim-ministrului.
◈ Cabinetul Prim-ministrului este o subdiviziune separată în cadrul Cancelariei de Stat,
constituită din consilieri, asistenți și secretari ai Prim-ministrului și condusă de șeful
Cabinetului. Modul de organizare și funcționare a Cabinetului Prim-ministrului se
stabilește prin regulamentul privind organizarea și funcționarea Cancelariei de Stat
 II. Modul de funcţionare şi atribuţiile Guvernului
16 ◈ Guvernul este o autoritate publică colegială care activează în ședințe. Ședința plenară
reprezintă unica modalitate de lucru a întregului Guvern.
◈ Conform art. 28 din Legea cu privire la Guvern, nr. 136 din 7 iulie 2017 Guvernul se
convoacă în ședințe ordinare și ședințe extraordinare.
◈ Ședințele ordinare se convoacă, de regulă, săptămânal.
◈ Ședințele extraordinare se convoacă ori de câte ori este necesar, prin decizia Prim-ministrului.
◈ Ședințele Guvernului sânt conduse de către Prim-ministru.
◈ În perioada de vacanță sau sărbători, perioada dintre ședințele ordinare nu poate fi mai mare
de 21 de zile calendaristice.
◈ Ședințele Guvernului sînt deliberative dacă la ele participă majoritatea membrilor
Guvernului.
◈ Guvernul în cadrul ședințelor adoptă acte, care în temei sunt cu caracter juridic, dar pot fi și
politic şi se adoptă cu votul majorităţii membrilor Guvernului (art. 37 alin. (2) din Legea cu
privire la Guvern nr.136 din 7 iulie 2017).
 Transparența activității Guvernului
17 ◈ Şedinţele Guvernului de regulă sunt publice, iar ca excepţie unele pot fi închise. La ședințele
închise ale Guvernului participă membrii Guvernului și alte persoane desemnate de Prim-
ministru prin decizie.
◈ Guvernul asigură, cu cel puțin 48 de ore pună la ora începerii ședinței, publicarea pe pagina web
oficială a Guvernului a proiectului ordinii de zi a ședinței Guvernului și a proiectelor de acte ale
Guvernului propuse pe ordinea de zi, cu excepția celor care conțin secret de stat.
◈ La ședințele Guvernului este obligatorie prezența membrilor Guvernului, a conducătorilor
autorităților administrative centrale și a angajaților responsabili din cadrul Cancelariei de Stat și
ministerelor.
◈ La ședințele Guvernului pot asista Președintele Republicii Moldova, deputații Parlamentului,
reprezentanții desemnați ai Președintelui Republicii Moldova și ai Parlamentului. Accesul la
ședințele Guvernului al altor persoane are loc doar în baza invitației Cancelariei de Stat.
◈ Guvernul asigură înregistrarea video și audio și stenografierea ședințelor sale. În termen de cel
mult 3 zile lucrătoare de la desfășurarea ședinței, Guvernul asigură publicarea pe pagina sa web
oficială a extrasului din procesul-verbal al ședinței respective a Guvernului (respectiv nu se
aplică în cazul desfășurării ședințelor extraordinare ale Guvernului).
 Atribuțiile Guvernului
18 ◈ Conform art.96 din Constituția Republicii Moldova, Guvernul, potrivit
programului său de activitate, acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii
interne și externe a statului și exercită conducerea generală a administrației
publice.
◈ Guvernul este autoritatea căreia îi revine rolul de a asigura și coordona
organizarea executării legilor adoptate de către Parlament, precum şi a
activităţii autorităților administrației publice.
◈ Legea cu privire la Guvern,pentru a determina competenţele Guvernului,
utilizează aşa termeni cum ar fi „domenii de activitate ale Guvernului”,
„funcţiile Guvernului”, „atribuţiile Guvernului”, „împuternicirile Guvernului”.
În aspect juridic, spre deosebire de documentele de politici (analize, studii),
utilizarea mai multor termeni poate crea confuzii, în special dificultăţi la
examinarea unor anumite litigii (a se vedea și terminologia din Codul
administrativ al Republicii Moldova)
 Atribuțiile Guvernului
19
◈ Atribuțiile Guvernului se pot clasifica în mai multe
categorii. Conform criteriului competenței teritoriale,
atribuțiile Guvernului pot fi clasificate în:
 atribuții privind politica internă;
 atribuții privind politica externă.
◈ Categoriile menționate se pot subdiviza în mai multe
grupe, prevăzute de Legea cu privire la Guvern nr.136 din
7 iulie 2017, care reflectă mai concret specificul activității
îndeplinite de Guvernul Republicii Moldova.
 Atribuțiile Guvernului
◈ Conform art. 4 Legii cu privire la Guvern competenţele Guvernului se atribuie la următoarele domenii:
20 1) economie;
2) afaceri externe şi integrare europeană;
3) ocrotirea sănătăţii, protecţie socială şi raporturi de muncă, familie;
4) justiţie, afaceri interne, ordine publică şi protecţie civilă;
5) reintegrare teritorială;
6) finanţe publice, relaţii fiscale şi vamale;
7) educaţie, ştiinţă, inovaţii, cultură, tineret şi sport;
8) dezvoltare regională, construcţii, amenajarea teritoriului şi urbanism;
9) protecţia mediului înconjurător şi resursele naturale;
10) agricultură, dezvoltare rurală şi siguranţa alimentelor;
11) apărare şi securitate naţională;
12) securitate şi eficienţă energetică;
13) tehnologia informaţiei, transport şi infrastructură;
14) administraţie publică şi servicii publice;
15) demografie, migraţie şi azil;
16) protecţia consumatorului, calitatea produselor şi serviciilor;
17) raportare, evidenţă şi statistică;
18) alte domenii de activitate în care este necesară intervenţia Guvernului, ca exponent al puterii executive în stat, în
conformitate cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova şi ale actelor normative.
◈ Este discutabil faptul dacă acestea (de exm. 3, 4) ar putea fi considerate domenii, deoarece se observă legătura slabă între
ele. Respectiv ar putea fi vorba de un cerc de domenii, selectate după criterii nu chiar atât de clare.
 III. Actele Guvernului ca categorie de
acte administrative
21
Potrivit prevederilor Constituției Republicii
Moldova (art. 102 (1)) şi art. 36 din Legea cu
cu privire la Guvern,nr.136 din 7 iulie 2017,
Guvernul adoptă:
• hotărâri
• ordonanțe, și
• dispoziții.
 Hotărârile Guvernului
22 ◈ Hotărârile Guvernului ca categorie de acte administrative pot avea:
 caracter normativ;
 caracter individual.
◈ Hotărârile Guvernului cu caracter normativ pot fi clasificate în următoarele
categorii:
 hotărâri ce conţin ele însele norme juridice pe bază și în vederea executării
legii;
 hotărârile prin care se aprobă alte acte juridice așa cum sunt hotărârile de
aprobare a regulamentelor, normelor, etc. (de exemplu regulamentele de
organizarea şi funcţionare a ministerelor);
 hotărâri cu caracter mixt (îmbină ambele elemente).
◈ Hotărârile Guvernului cu caracter individual se referă la persoane și situații
juridice concrete (de exemplu numirea în funcţie a unui conducător de autoritate
administrativă centrală de specialitate).
 Ordonanțele Guvernului
23
◈ Adoptarea ordonanțelor de către Guvern ține de instituţia
constituţională a delegării legislative.
◈ Întru realizarea programului său de activitate și în temeiul art. 1062
din Constituția Republicii Moldova, Guvernul adoptă ordonanțe în
conformitate cu o lege specială de abilitare.
◈ Ordonanțele, spre deosebire de alte acte ale Guvernului, sunt acte
normative cu putere de lege ordinară, adoptate într-o anumită
perioadă de timp și în domeniile care nu fac obiectul legilor
organice.
◈ Această categorie nu și-a găsit o largă răspândire în statul nostru.
 Dispozițiile Guvernului
24

◈ Conform art. 102 (5) al Constituției Republicii Moldova și art. 39 din

Legea cu privire la Guvern, dispozițiile se emit de către Prim-ministru
pentru organizarea activității interne a Guvernului, deci ele în mare parte
sunt acte cu caracter individual.
◈ Efectiv dispoziţiile ar fi acte ale Prim-ministrului, iar actele Guvernului ar
fi hotărârile şi ordonanţele.
◈ Noua legislaţie a stabilit şi o mai multă incertitudine. Astfel art. 22 alin.
(3) din Legea cu privire la Guvern „în exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor
sale, Prim-ministrul emite decizii”. Apare întrebarea de ce sunt necesare
două categorii de acte.
 Intrarea în vigoare a actelor Guvernului
25 ◈ Hotărârile, ordonanțele și dispozițiile Guvernului se semnează de Prim-ministru.
◈ Hotărârile și ordonanțele se contrasemnează de miniștri care au obligația punerii lor în aplicare
şi/sau care sunt responsabili de domeniile de activitate care intră parţial sau integral în obiectul
de reglementare al actului contrasemnat.
◈ Hotărârile, ordonanțele și dispozițiile Guvernului se publică și intră în vigoare în conformitate
cu legislația privind modul de publicare și intrare în vigoare a actelor oficiale, respectiv se
publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în limba de stat cu traducere în limba rusă
şi în alte limbi, conform legislaţiei. Actul Guvernului se remite spre publicare în termen de cel
mult 10 zile de la data semnării.
◈ Legea cu privire la actele normative, nr. 100 din 22 decembrie 2017 menţionează (în art. 56)
că actele normative intră în vigoare peste o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova sau la data indicată în textul actului normativ, care nu poate fi anterioară
datei publicării.
◈ În procesul activităţii Guvernul adoptă acte (în temei hotărâri) cu caracter juridic, dar şi cu
caracter politic (cum ar fi exprimarea atitudinii faţă de anumite evenimente interne sau
internaţionale).
 IV. Încetarea mandatului şi responsabilitatea
Guvernului
26 ◈ Conform prevederilor constituţionale încetarea mandatului Guvernului
are loc:
 în mod ordinar (numit și de drept);
 Înainte de termen.
◈ În mod ordinar mandatul Guvernului încetează la data validării alegerilor
pentru un nou Parlament (termen 4 ani). Astfel conform art. 12 din Legea
cu privire la Guvern, nr.136 din 7 iulie 2017, mandatul Guvernului
încetează de drept la data confirmării rezultatelor alegerilor pentru un nou
Parlament și validării de către Curtea Constituțională a mandatelor noilor
deputați aleși, respectiv acest fapt nu necesită îndeplinirea vreunei
condiții de formă sau de procedură de către Guvern.
◈ Încetarea mandatului Guvernului înainte de termen are loc conform
prevederilor constituționale și Legii cu privire la Guvern.
 Încetarea mandatului Guvernului înainte de termen
27
◈ Mandatul Guvernului încetează înainte de termen, în următoarele cazuri (art. 103 din Constituția
Republicii Moldova și art. 11 din Legea cu privire la Guvern):
1) în cazul exprimării votului de neîncredere de către Parlament;
2) în cazul demisiei Guvernului în componență deplină (Nota aut. Constituţia Republicii
Moldova nu prevede asemenea temei;
3) în cazul în care Prim-ministrul se află în:
o imposibilitate definitivă de a-și exercita atribuțiile (Nota aut. Constituţia Republicii
Moldova prevede doar imposibilitatea de aşi exercita atribuţiile dar nu imposibilitate
„definitivă”, respectiv acest temei este discutabil în aspectul constituţionalităţii)
o în cazul demisiei, sau al
o decesului acestuia.
◈ Deşi şi terminologia din Constituţia Republicii Moldova este incertă referindu-se doar la un temei
– demisia prim-ministrului, noile prevederi din Legea cu privire la Guvern prevăd trei temeiuri:
imposibilitate definitivă de a-și exercita atribuțiile, demisie sau deces. Ar fi fost necesar să fie
corelate cu prevederile privind încetarea funcţiei de membru a Guvernului adică demisie,
revocare, incompatibilitate sau deces.
 Responsabilitatea Guvernului
28
◈ Guvernul este responsabil în fața Parlamentului și prezintă informațiile și documentele
cerute de:
 Parlament,
 comisiile parlamentare, şi
 deputați.
◈ Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului, iar dacă li se solicită prezența,
participarea lor este obligatorie (art. 104 din Constituția RM).
◈ Guvernul prezintă în fața Parlamentului raportul anual de activitate în luna aprilie.
Membrii Guvernului prezintă rapoarte de activitate în domeniile lor de competență
dacă acest lucru este solicitat de Parlament sau dacă este prevăzut expres de lege (a se
vedea art. 42 din Legea cu privire la Guvern).
◈ La cererea comisiilor Parlamentului ori a fracțiunilor parlamentare, membrii
Guvernului și conducătorii altor autorități administrative centrale sau persoanele cu
funcții de răspundere împuternicite de aceștia participă la ședințele comisiilor sau ale
fracțiunilor parlamentare și răspund la întrebările deputaților.
 Responsabilitatea Guvernului/angajarea răspunderii
Guvernului
29
◈ Astfel Guvernul poartă răspundere doar în fața Parlamentului
pentru întreaga sa activitate şi cea mai severă sancţiune ar fi
acordarea votului de neîncredere de către Parlament şi demiterea
Guvernului.
◈ Fiecare membru al Guvernului răspunde politico-juridic solidar
cu ceilalți membri pentru activitatea și actele Guvernului.
◈ Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului
asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a
unui proiect de lege, conform art. 1061 din Constituţia
Republicii Moldova.
 Încetarea mandatului și responsabilitatea membrului
Guvernului în mod individual
30
◈ Conform prevederilor art. 100 din Constituţia Republicii Moldova şi art. 17 din Legea cu
privire la Guvern, nr.136 din 7 iulie 2017, funcția de membru al Guvernului încetează în caz
de:
1) demisie,
2) revocare,
3) incompatibilitate, sau
4) deces.
◈ Încetarea mandatului are loc prin decret al Președintele Republicii Moldova, la propunerea
Prim-ministrului. Președintele Republicii Moldova este în drept să respingă motivat o singură
dată propunerea Prim-ministrului privind revocarea din funcție a membrului Guvernului.
◈ Conform art.2 alin. (6) al Legii cu privire la Guvern, membrii Guvernului poartă răspundere
pentru domeniile de activitate de care sunt responsabili şi pentru activitatea Guvernului în
ansamblu. Prin urmare putem vorbi şi despre răspunderea juridică individuală a membrului
Guvernului. În legislaţia multor state (cum ar fi Franţa, România, etc.) este instituită pentru
aceasta răspunderea ministerială.