Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Lucru Individual la disciplina Drept Civil

Efectele Actului Juridic Civil si

Nulitatea Actului Juridic Civil

A realizat: Croitoru Mihail 2103

Definirea Efectelor Actului Juridic Civil
Prin Efectele Actului Juridc Civil se inteleg drepturile civile si obligatiile civile pe
care actul juridic le creeaza,le modifica sau le stinge. Ceea ce pentru raportul
juridic civil reprezintă conţinutul acestuia, în acelaşi timp, constituie efectele
actului juridic civil care generează acel raport juridic civil. A cunoaste efectele
actului juridic civil inseamna a-i cunoaste continutul,adica clauzele care stabilesc
drepturile si obligatiile partilor.

Determinarea efectelor actului juridic reprezintă operaţiunea prin care se

stabileşte cu precizie drepturile sau obligaţiile pe care actul le-a generat, modificat
ori stins . În unele situaţii determinarea efectelor nu este o operaţiune deloc
complicată şi aceasta se datorează profesionismului celor care au întocmit actul,dar
există şi situaţii cînd determinarea efectelor actului juridic va prezenta dificultăţi
care rezultă din modul defectuos de exteriorizarea manifestării de voinţă.

Dovada actului juridic se face cu mijloacele admise de probă în condiţiile stabilite

de lege. În cazul în care nu putem determina sau dovedi existenţa actului, stabilirea
efectelor este lipsită de obiect,deoarece actul nu există. În măsura în care am
dovedit existenţa actului dar oricum avem o neclaritate în privinţa acestora se trece
la faza a doua şi anume interpretarea clauzelor actului juridic,în acest sens se va
stabili categoria din care face parte respectiva manifestare de voinţă.

Calificarea operaţiunii juridice ar putea duce la clarificarea efectelor actului (de

ex. dacă stabilim că este un act cu titlu oneros va trebuie să existe contraprestaţiile
părţilor care de exemplu în contractul de vînzare-cumpărare vor consta în plata
preţului şi predarea bunului).

 În primul rînd contractul se interpretează ţinînd cont de principiul bunei

credinţei.

Contractul se interpretează după intenţia comună a părţilor fară ca sa fie limitat la

sensul literal al termenilor utilizaţi si intenţia comună.

Dacă o clauză este primitoare de mai multe sensuri ea va fi interpretata in sensul in

care va produce efecte juridice si nu in sensul in care nu va produce efecte juridice
Termenii polisemantici vor fi interpretati in sensul in care corespunde mai mult
naturii operatiunii juridice, la interpretare se va tine cont si de obiceiurile locului
unde a fost incheiat acesta. Clauzele contractuale se interpreteaza sistemic, adică
contractul se interpretează ca un tot intreg fara a scoate din context anumite
prevederi. De obicei clauzele contractului se interpreteaza in favoarea debitorului,
iar contractele cu consumatorii, in favoarea consumatorului. Dacă in contract este
dat un exemplu prin care sa intentionat facilitarea intelegerii efectelor acestuia,
drepturile si obligatiile partilor nu se limitează doar la acest exemplu. Contractul
obligă părţile nu numai la ceea ce sa stipulat expres, dar si la tot ceea ce ar rezulta
din acestea, în conformitate cu natura acestuia.

Principiile efectelor actelor juridice – reprezintă acele reguli de drept care

stabilesc cum şi faţă de cine se vor produce aceste efecte.

 În doctrină sunt analizate 3 principii care guvernează efectele actului şi anume:

1)Principiul forţei obligatorii. În doctrină acest principiu este definit ca fiind acea
regulă de drept în conformitate cu care actul juridic legal încheiat se impune
autorilor sau autorului manifestării unilaterale de voinţă întocmai ca şi legea. Altfel
spus actul juridic este obligatoriu, dar nu facultativ pentru autorii manifestării de
voinţă. În materie contractuală se arată că contractul este legea părţilor .

2)Principiul irevocabilităţii- este acea regulă de drept în conformitate cu care

actului bilateral nu i se poate pune capăt prin manifestare de voinţă în sensul invers
din partea numai a uneia dintre părţi, iar actul unilateral nu poate fi revocat de către
autorul manifestării unilaterale de voinţă. De la aceasta regulă de drept există şi
excepţii cînd actelor unilaterale li se poate pune capăt prin manifestare de voinţă
doar a uneia din părţi sau actelor unilaterale li se poate pune capăt prin manifestare
în sensul invers autorului manifestării unilaterale de voinţă. De ex. contractul de
transport poate fi denunţat de către călător în orice moment.
3)Principiul relativităţii efectelor-  este ceea ce presupune că actul juridic va
produce efecte numai faţă de autorii manifestării de voinţă în cazul actelor bi sau
multilaterale sau autorul actelor în cazul manifestării unilaterale de voinţă ne fiind
in stare nici să profite, nici să dăuneze altor persoane. Adică,actul bilateral nu
poate da naştere la drepturi sau obligaţii , decît pentru părţile acestuia,iar actul
unilateral nu poate obliga decît pe autorul manifestării unilaterale de voinţă.

Nulitatea actului juridic civil

Nulitatea este o sancţiune de drept civil care lipseşte actul juridic de efectele

contrare normelor juridice dictate pentru încheierea sa valabilă. Această sancţiune
va interveni ori de cîte ori,manifestările de voinţă vor neglija condiţiile impuse de
lege de fond sau de formă pentru validitatea manifestării de voinţă.

Ea îndeplineşte următoarele funcţii: 

1)Funcţia preventivă care constă în prevenirea subiectelor dreptului civil cu

privire la faptul că manifestările de voinţă trebuie să respecte cerinţele legale altfel
vor fi invalidate şi nu îşi vor produce efectele.

2)Funcţia sancţionatorie va interveni cînd prima funcţie nu dovedeşte eficacitatea

şi constă în înlăturarea efectelor cotrare legii.

3)Funcţia de mijloc de garanţie a principiului legalităţii-adică ne garantează că

actele juridice încheiate respectă regulile imperative, cele care vizează ordinea
publică sau bunele moravuri.

Actele juridice pentru  a produce efecte trebuie să corespundă unor rigori stabilite
expres, în cazul în care manifestările de voinţă nu corespund acestor rigori, ele sunt
sancţionate, dar nu numai nulitatea este cea care face ca actele îcheiate să nu
producă efectele dorite. În Codul Civil există şi alte cauze de ineficacitate a
manifestărilor de voinţă făcute cu scopul de a produce efecte juridice, dar
posterioare manifestărilor respective de voinţă.
Regimul juridic al nulităţii. Cel mai important criteriu de clasificare a nulităţii este
în funcţie de natura interesului ocrotit, astfel acest criteriu determină regimul
juridic al nulităţii absolute sau relative a actului juridic.

Regimul juridic al nulităţii presupune următoarele:

1)Nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut

şi actual fiind posibil de a fi invocată inclusiv de procuror. Instanţa de judecată
poate invoca nulitatea absolută din oficiu.

.2)Nulitatea absolută nu poate fi acoperită sau înlăturată prin confirmarea actului

de către părţi.

1)Nulitatea relativă are un regim total invers faţă de nulitatea absolută, astfel ea

poate fi invocată doar de către persoană în al cărei interes a fost instituită condiţia
încălcată de succesorii ei, de reprezentantul legal al persoanei, sau de către
creditorii chirografari, pe calea acţiunii oblice.

2)Nulitatea relativă poate fi înlăturată prin confirmarea actului de către persoană

interesată.

Bibliografie:

Drept Civil Sergiu Baies si Nicolae Rosca Chisinau 2007

Dreptul civil. Introducere: Manual / Viorica Ursu, Natalia. Chiriac