Sunteți pe pagina 1din 140

1. Ce nseamna drept comun si care sunt consecintele calificarii normelor de drept c ivil ca fiind norme de drept comun ?

Dreptul comun desemneaza norma juridica sau gruparea de norme juridice prin care se nfaptuieste reglementarea legala generala, de principiu, a unui raport social sau a unui domeniu de raporturi sociale, reglementare care primeste aplicare ntr -un anumit domeniu, ori de cte ori (sau n masura n care) acel domeniu nu ste supus unei reglementari legale speciale, derogatorii. Normele de drept civil fiind calificate norme de drept comun , ele se aplica si n ce lelalte ramuri de drept privat, potrivit principiului: acolo unde legea speciala nu prevede se aplica legea gnerala . 2. Ce sunt normele supletive si care este utilitatea lor? Normele supletive sunt acele norme care suplinesc vointa partilor, atunci cnd ace asta nu a fost exprimata ndestulator la ncheierea unui contract. Utilitatea lor in tervine n situatiile n care contractul este incomplet, pentru ca partile nu pot sa u nu vor, la data ncheierii contractului, sa prevada toate situatiile ce se vor i vi n raporturile dintre ele si, n consecinta, nu cuprind n contract clauze care sa reglementeze aceste situatii. Asadar, normele supletive reprezinta vointa prezumata a partilor si se caracteri zeaza prin aceea ca au ntotdeauna un caracter subsidiar fata de vointa partilor e xprimata n clauzele contractuale. 3. Cum pot fi clasificate normele imperative si care este utilitatea acestei cla sificari? Normele imperative pot fi clasificate n norme imperative de ordine publica si nor me imperative de ordine privata. Consecinta acestei distinctii este aceea ca cee a ce caracterizeaza normele imperative de ordine privata, din punct de vedere al consecintelor ncalcarii, este faptul ca nesocotirea lor atrage sanctiuni a caror aplicare sau neaplicare sta, de regula, n puterea aceluia ale carui interese sun t ocrotite prin dispozitia normei juridice ncalcate. Ceea ce caracterizeaza norme le imperative de ordine publica, tot din punct de vedere al consecintelor ncalcar ii, este, pe de o parte, faptul ca nesocotirea lor atrage sanctiuni ce pot fi in vocate de catre orice persoana sau autoritate care are un interes legitim, iar d aca este cazul si de catre instanta de judecata din oficiu, si, pe de alta parte , faptul ca nu se poate renunta la aplicarea acestor sanctiuni. 4. Ce sunt normele permisive? Normele permisive sunt considerate a fi acelea care nu impun o anumita conduita, ci permit subiectelor de drept sa-si aleaga singure conduita. Ele se caracteriz eaza, de regula, prin aceea ca ele confera cuiva dreptul de a actiona unilateral , deci neconditionat de vointa altei persoane. 1. Care sunt principiile aplicarii normelor juridice n timp? Principiile aplicarii normelor juridice n timp sunt: principiul neretroactivitati i legii noi si principiul aplicarii imediate a legii noi. Acestea decurg din art . 1, C. civ.: Legea dispune numai pentru viitor; ea n-are putere retroactiva. Potrivit principiului neretroactivitatii legilor, norma juridica noua nu se poat e aplica situatiilor juridice trecute si efectelor acestora, n masura n care ele s -au produs. Potrivit principiului aplicarii imediate a legii noi, norma juridica noua se apl ica tuturor situatiilor juridice viitoare si efectelor acestora, precum si efect elor situatiilor juridice trecute n masura n care acestea nu s-au produs pna la dat

a aplicarii normei noi, fiind totodata exclusa aplicarea normei vechi ct priveste reglementarea situatiilor juridice viitoare si a efectelor lor. 2. Poate legiuitorul sa elaboreze norme juridice care sa prevada, n nsasi textul l or, ca au un caracter imperativ? Da. Este cazul acelor norme care folosesc exprimari de genul: este interzis , este o prit , nu este iertat etc. si care au caracter prohibitiv. Au caracter imperativ si normele onerative, care dispun un anumit mod de realizare al unei actiuni. 3. n ce consta neretroactivitatea normelor juridice? Neretroactivitatea normelor juridice nseamna ca norma juridica, n general, nu se p oate aplica acelor situatii si efecte juridice care sunt anterioare momentului ze ro al actiunii ei n timp. 4. Ce este conflictul de legi intertemporal? Succesiunea n timp a normelor juridice care au acelasi domeniu de reglementare, s uccesiune care implica existenta unor norme vechi si a unor norme noi, poate sa creeze conflicte de legi n timp sau conflicte intertemporale. Problema centrala a acestor conflicte este aceea de a sti daca o anumita situatie juridica este reg lementata de norma veche sau de norma noua. 5. Ce sunt normele tranzitorii? Normele tranzitorii delimiteaza domeniul temporal de actiune al legilor aflate n conflict, indicnd daca o anumita situatie juridica este reglementata de legea vec he ori de legea noua sau, daca este cazul, n ce masura este reglementata de una sau de alta dintre legile aflate n conflict. 6. Ce sunt conflictele de legi n spatiu? Starea n care un anumit raport juridic este sub incidenta unor reglementari ce ap artin unor sisteme de drept diferite, este numita conflict de legi n spatiu . 7. Ce sunt normele conflictuale? Normele conflictuale sunt acelea care intra n contradictie vadita fie cu norme ca re nu au fost abrogate n mod explicit (conflictele de legi n timp), fie cu norme c are apartin altor sisteme de drept (conflicte de legi n spatiu). 8. n ce consta elementul strain sau de extraneitate si care sunt consecintele sal e? Elementul strain sau de extraneitate face ca raportul juridic sa aiba legatura c oncomitent cu norme juridice ce apartin legislatiilor unor state diferite. Rezol varea acestui conflict presupune determinarea reglementarii legale aplicabile ra portului juridic cu elemente de extraneitate, deci determinarea masurii n care ac elui raport i este aplicabila una sau alta dintre reglementarile aflate n conflict . 1. Ce este raportul juridic civil? Raportul juridic civil este o specie a raportului juridic. A fost definit ca fii nd acel raport social care este reglementat de normele dreptului civil. Raportul juridic civil este relatia sociala care rezulta din acele mprejurari carora norm ele dreptului le confera calitatea de fapte juridice civile (izvoare ale raportu rilor juridice civile).

2. Ce ntelegeti prin generalitatea izvoarelor raportului juridic civil? Prin generalitatea izvoarelor raportului juridic civil se ntelege faptul ca izvoa rele raporturilor civile sunt determinate numai la modul general, prin indicarea unor categorii. Sub denumirea generica de izvoare ale raporturilor juridice sun t reunite nu numai acele mprejurari care genereaza raporturi juridice, ci si acel ea care au ca efect modificarea sau stingerea unor raporturi juridice (existnd tr ei categorii de izvoare: generatoare, modificatoare si extinctive de raporturi j uridice). Izvoarele raporturilor juridice sunt clasificate n doua grupe: evenimente sau fap te naturale si actiuni omenesti (acte juridice si fapte juridice). Principalele izvoare ale raporturilor juridice civile sunt: a) contractul civil; b) actul uni lateral de drept civil; c) faptele ilicite; d) faptele licite; e) evenimente. 3. Ce ntelegeti prin egalitatea partilor si ce alte raporturi juridice se mai car acterizeaza prin aceasta trasatura? Egalitatea partilor n raporturile juridice civile trebuie nteleasa n sensul ca part ile acestor raporturi nu se subordoneaza una fata de cealalta, astfel nct niciuna dintre parti nu are la dispozitie n cadrul acestor raporturi juridice, mijloace p roprii de constrngere pentru obligarea celeilalte parti la executarea obligatiilo r sale. Egalitatea partilor caracterizeaza n general raporturile de drept privat. Dar n ma sura n care aceasta egalitate o asociem cu libertatea de vointa a partilor, putem observa ca o regasim si n raporturile de drept comercial, precum si n cele de dre pt de consumatie. 4. Care este diferenta dintre contractul unilateral si actul unilateral? Actul juridic unilateral se deosebeste de contractul unilateral. Primul este o s pecie de act juridic, animat de o vointa unilaterala, n timp ce cel de al doilea este o specie de contract. Actul unilateral e rezultatul clasificarii dupa crite riul vointei, n timp ce contractele sunt unilaterale sau bilaterale dupa criteriu l prestatiilor. Contractul unilateral se caracterizeaza prin aceea ca o parte a sa este doar deb itor, iar cealalta este numai creditor al unei prestatii anume determinata (ex: donatia). Actul juridic unilateral este acela n care vointa juridica emana de la o singura persoana (ex: testamentul). 5. Dupa ce criterii putem aprecia ca un anumit contract este contract civil? Trebuie precizat ca, pe lnga contractele esentialmente civile, cum sunt cele cu t itlu gratuit, si a celor pe care legea le declara, expres sau implicit, ca necom erciale - ca, de exemplu, acelea care au ca obiect bunuri imobile -, ori de cte o ri, daca printr-o dispozitie expresa a legii sau prin trasaturile sale particula re, un anumit contract nu este ori nu poate fi calificat ca fiind unul comercial , de munca, administrativ etc., acel contract trebuie considerat ca fiind un con tract civil. Este, printre altele, o consecinta a faptului ca normele dreptului civil sunt dr eptul comun si n privinta izvoarelor raporturilor juridice de drept privat, ceea ce face ca ele sa-si gaseasca aplicare si n aceasta materie, ori de cte ori nu sun t aplicabile normele specifice unei alte ramuri a dreptului privat. 6. De cte feluri sunt raporturile patrimoniale?

Raporturile patrimoniale de drept civil pot fi grupate n doua categorii. Prima es te categoria raporturilor care au n continutul lor drepturi reale, fapt pentru ca re sunt mai sunt denumite si raporturi reale, iar cea de a doua este categoria r aporturilor care au n continutul lor drepturi de creanta, si care sunt denumite r aporturi de obligatii, raporturi obligationale, obligatii civile sau pur si simp lu obligatii. 7. Ce sunt delictele civile si prin ce se deosebesc ele de faptele ilicite cu ca racter penal? Spre deosebire de fapta ilicita de natura penala (infractiunea), care nu poate e xista dect n masura n care legea o prevede si o califica n mod expres ca atare, fapt a ilicita civila este determinata doar generic de catre legiuitor prin rezultatu l sau, respectiv prin cauzarea unui prejudiciu ca urmare a ncalcarii drepturilor ori a intereselor legitime ale unei persoane. 8. Prin ce se caracterizeaza solidaritatea si indivizibilitatea? Solidaritatea este caracteristica raporturilor obligationale cu pluralitate de s ubiecte, care confera oricarui creditor solidar posibilitatea de a cere de la de bitor plata n ntregime a datoriei sau, dupa caz, obliga pe oricare debitor solidar la executarea ntregii prestatii la care are dreptul creditorul. Indivizibilitatea este caracteristica raporturilor obligationale cu pluralitate de subiecte al caror obiect este nesusceptibil de a fi divizat, fie datorita nat urii sale indivizibile (indivizibilitate naturala), fie datorita partilor, care l considera indivizibil, cu toate ca prin natura sa este divizibil (indivizibilit ate conventionala). 1. Ce este capacitatea de folosinta? Capacitatea de folosinta este capacitatea de a avea drepturi si obligatii. Aceas ta se contopeste si se confunda cu nsasi calitatea de subiect de drept, fara a se confunda cu drepturile si obligatiile persoanei si nici cu regimul acestor drep turi. 2. Din ce moment se dobndeste, de regula, capacitatea de folosinta? Potential, de la nastere, orice persoana are acces la toate drepturile si obliga tiile pe care legea le recunoaste persoanei fizice. 3. n ce conditii se recunoaste capacitatea copilului conceput? Capacitatea copilului conceput este recunoscuta daca sunt ntrunite urmatoarele co nditii: a) copilul s-a nascut viu; b) copilul este chemat sa dobndeasca anumite drepturi; c) copilul a fost conceput la data dobndirii drepturilor. 4. Care este prezumtia timpului legal al conceptiei? Prezumtia timpului legal al conceptiei este de 121 de zile, calculabile tinndu-se seama numai de momentul nasterii copilului si de perioada de timp premergatoare acesteia. 5. n ce situatie se constata fizic moartea unei persoane? Constatarea fizica a mortii unei persoane se face prin examinarea si identificar ea medicala si, eventual, criminalistica, a acelei persoane.

6. Care sunt cele doua varietati ale declararii mortii si prin ce se deosebesc e le? Declararea judecatoreasca a mortii se face n concordanta cu doua varietati: decla rarea mortii celui disparut n mprejurari exceptionale si declararea mortii celui c are a disparut de la domiciliu. Prima a fost privita ca o exceptie, iar cea de a doua ca o regula. Cazul celui care a disparut n mprejurari exceptionale priveste persoana disparuta n cursul unor fapte de razboi, ntr-un accident de cale ferata, ntr-un naufragiu sau ntr-o alta mprejurare care ndreptateste a se presupune decesul (cutremure, inundat ii, incendii etc.). n aceasta situatie nu este necesara declararea prealabila a d isparitiei prin hotarre judecatoreasca, trecndu-se direct la declararea mortii. Cazul celui care a disparut de la domiciliul sau cere obligatoriu o procedura n d oua etape: declararea disparitiei si apoi declararea mortii. Totusi, procedura de judecata este aceeasi pentru ambele varietati de declarare a mortii, ea fiind practic cea pe care legea o instituie pentru declararea judec atoreasca a disparitiei. De asemenea, n ambele cazuri, este identic modul de stab ilire si rectificare a datei mortii, la fel cum identice sunt si efectele hotarri i judecatoresti de declarare a mortii. 7. Cum se stabileste data mortii declarata judecatoreste? Instanta, prin hotarre judecatoreasca de declarare a mortii, este obligata sa sta bileasca data mortii, n functie de indiciile existente cu privire la ea. n lipsa d e indicii ndestulatoare, se va stabili ca data a mortii ultima zi a termenului du pa care se poate cere declararea judecatoreasca a mortii. Concret, este vorba despre ultima zi a termenului de un an, atunci cnd se declara moartea celui disparut n mprejurari exceptionale, sau ultima zi a termenului de p atru ani, atunci cnd se declara moartea celui care lipseste de la domiciliul sau si a fost declarat disparut prin hotarre judecatoreasca. 8. n ce situatii se pune problema anularii hotarrii declarative de moarte? Anularea hotarrii prin care s-a declarat moartea se poate cere daca cel declarat mort este n viata. 9. Care este situatia bunurilor si a casatoriei celui care a fost declarat mort, n urma anularii hotarrii declarative de moarte? Din moment ce acela care a fost declarat mort este considerat ca a fost tot timp ul n viata succesiunea lui trebuie privita ca nedeschisa. Este deci normal ca el sa redobndeasca bunurile avute anterior declararii mortii si aflate la mostenitor i la data anularii hotarrii declarative de moarte. Numai ca, n situatia n care o pa rte dintre bunurile care alcatuiesc masa succesorala au fost deja nstrainate prin vnzare, dobnditorul cu titlu oneros nu este obligat sa le napoieze, dect daca se va face dovada ca la data dobndirii stia ca persoana declarata moarta este n viata. Mostenitorul de buna credinta va fi obligat n aceasta situatie sa restituie pretu l primit pentru acestea. Declararea mortii a avut ca efect ncetarea casatoriei celui declarat mort. Anular ea hotarrii judecatoresti declarative de moarte produce efectul contrar, si anume reactualizarea casatoriei a carei existenta ncetase. Daca sotul celui disparut n u s-a recasatorit n aceasta perioada, atunci pentru ambii casatoria nu a ncetat ni ciun noment, cu toate consecintele ce decurg din aceasta situatie. Daca nsa sotul celui disparut s-a recasatorit, casatoria cea noua ramne valabila. Prima casator ie este desfacuta pe data ncheierii noii casatorii.

1. Ce este capacitatea de exercitiu? Capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei de a dobndi si exercita drept uri si de a-si asuma si executa obligatii, ncheind singura si personal acte jurid ice. 2. Prin ce se caracterizeaza capacitatea de exercitiu restrnsa? Ceea ce deosebeste capacitatea restrnsa de exercitiu de capacitatea deplina este faptul ca persoana cu capacitate restrnsa ncheie acte juridice cu ncuviintarea prea labila a parintelui sau, dupa caz, a celorlalti ocrotitori legali, n vreme ce per soana cu capacitate deplina ncheie acte juridice singura, deci fara sa fie nevoie de vreo ncuviintare. Singura categorie de persoane care beneficiaza de o capacitate de exercitiu rest rnsa este aceea a minorilor avnd vrsta cuprinsa ntre 14 si 18 ani. Capacitatea restrnsa de exercitiu nu trebuie sa fie privita ca fiind rezultatul u nei restrngeri cantitative a posibilitatilor persoanei de a actiona prin ncheierea de acte juridice. Aceasta priveste doar actele juridice ncheiate de catre minor, nu si faptele juridice ilicite al caror autor este minorul. ncuviintarea pe care este chemat sa o dea ocrotitorul legal si/sau autoritatea tu telara pentru ncheierea unor acte juridice de catre minor trebuie sa fie prealabi la actului si sa aiba caracter individual, adica se va trebui data pentru fiecar e act n parte. ncuviintarea sau nencuviintarea actelor minorului constituie att un d rept, ct si o obligatie pe care legea o confera parintilor, tutorelui s.a., n scop ul ocrotirii intereselor minorului. Capacitatea restrnsa de exercitiu este o creatie legislativa care priveste, cu pr ecadere, actele juridice civile cu caracter patrimonial pe care le ncheie minorul . Aceasta deoarece, n cazul actelor juridice de alta natura, problema capacitatii minorilor este reglementata n mod distinct, uneori diferit de modul de reglement are din dreptul civil. 3. Ce acte poate sa ncheie singura persoana cu capacitate restrnsa de exercitiu? D e ce trebuie facuta distinctie ntre reprezentantul legal si ocrotitorul legal? Actele pe care minorul cu capacitate restrnsa de exercitiu le poate ncheia singur sunt actele juridice pe care, fie datorita utilitatii lor curente, fie datorita faptului ca prin rezultatul lor nu pot fi vatamatoare pentru minor, exclud neces itatea unei ncuviintari prealabile. Enumeram: a) actele de conservare b) actele marunte necesare satisfacerii trebuintelor curente ale minorului c) actele de administrare a bunurilor si a patrimoniului n masura n care nu sunt l ezionare d) testamentul e) acceptarea unui legat particular, neafectat de sarcini sau conditii f) recunoasterea paternitatii sau a maternitatii unui copil g) contracte de depozit bancar. Art. 9 din Decretul nr. 31/1954, precum si art. 133 C. fam., prevad ca parintii si tutorii ncuviinteaza actele juridice pe care le ncheie minorul cu vrsta cuprinsa ntre 14 si 18 ani. Din dispozitiile art. 105, al. 1, C. fam. si ale art. 124, al . 1, C. fam., rezulta ca parintii si tutorii sunt aceia care l reprezinta, la nche ierea actelor juridice, pe minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani. n primul caz (acela al minorilor cu capacitate de exercitiu restrnsa), parintele s au tutorele este doar un ocrotitor legal al minorului, n schimb, n cel de al doile

a caz (acela al minorilor lipsiti de capacitate de exercitiu), parintele sau tut orele este si un reprezentant legal al minorului. 4. Care sunt persoanele lipsite de capacitate de exercitiu? Potrivit art. 11 din Decretul nr. 31/1954, Nu au capacitate de exercitiu: a) mino rul care nu a mplinit vrsta de paisprezece ani; b) persoana pusa sub interdictie. 5. Care sunt persoanele puse sub interdictie? Persoanele puse sub interdictie sunt persoanele lipsite de discernamnt datorita a lienatiei sau debilitatii mintale. 6. Ce rost are transcrierea hotarrii de punere sub interdictie n registrul anume d estinat? Transcrierea hotarrii de punere sub interdictie n registrul anume destinat este o masura de publicitate a interdictiei, care permite tutorelui interzisului sa cea ra anularea unui act juridic ncheiat de cel pus sub interdictie dupa ce hotarrea j udecatoreasca de punere sub interdictie a devenit irevocabila. Prin transcrierea ei, hotarrea devine opozabila tertilor. 7. n ce situatii curatorul are calitatea de reprezentant sau ocrotitor legal? Curatorul este persoana desemnata de catre autoritatea tutelara sau, de catre in stanta de judecata, pentru a reprezenta temporar o alta persoana, pentru a-i adm inistra bunurile si pentru a-i ocroti interesele. Curatela este de doua feluri: curatela persoanelor capabile (propriu-zisa) si cu ratela persoanelor incapabile sau cu capacitate de exercitiu restrnsa (speciala). Curatelei propriu-zise i se aplica regulile contractului de mandat, n vreme ce c uratela speciala beneficiaza de regulile de la tutela. Asadar, curatorul are cal itatea de reprezentant sau ocrotitor legal doar n cazul curatelei speciale. 8. Ce acte poate ncheia personal cel lipsit de capacitate de exercitiu? Desi incapacitatea minorului si a interzisului atrag sanctiunea nulitatii relati ve n raport cu actele ncheiate de acestia, totusi, n practica, se admite ca acestia pot ncheia acte marunte (necesare satisfacerii trebuintelor curente) si acte de conservare (care au ca finalitate pastrarea unui drept ori prentmpinarea pierderii lui si presupun cheltuieli nensemnate fata de rezultatul lor). 9. Ce sunt incapacitatile speciale de exercitiu? Incapacitatile speciale de exercitiu sunt prohibitii instituite de legea civila privitoare la ncheierea anumitor acte juridice de catre persoane care de altfel a u capacitate deplina de exercitiu. 1. Ce este starea civila? Starea civila poate fi definita ca fiind ansamblul de atribute personale de fapt si juridice care trebuie evidentiate prin actele de stare civila, n scopul indiv idualizarii persoanei n familie si n societate. 2. Care sunt sursele starii civile? Sursele starii civile se clasifica n: actele de stare civila si faptele de stare civila. Enumerarea lor este: legea; faptele de stare civila; actele juridice de stare civila si hotarrile judecatoresti.

3. Ce sunt actele juridice de stare civila si actele de stare civila; care este importanta distinctiei dintre ele? Prin actele juridice de stare civila se desemneaza acele acte juridice care au c a efect nasterea, modificarea sau stingerea unor elemente de stare civila. Prin actele de stare civila se desemneaza nscrisurile doveditoare ale starii civile si faptele juridice generatoare, modificatoare sau extinctive de stare civila. Distinctia dintre ele este importanta, n masura n care actele juridice desemneaza manifestari de vointa producatoare de efecte juridice, n vreme ce actele de stare civila sunt filele din registrul de stare civila. 4. Ce sunt certificatele de stare civila si care este importanta distinctiei din tre ele si actele de stare civila? Certificatul de stare civila este un instrument de proba uzual prin care persoan a titulara a starii civile si poate dovedi starea civila n orice moment. Certifica tul de stare civila nu este un act de stare civila, ci o copie simplificata a ac estuia. n cazul n care actul de stare civila contine rubrici care cuprind erori materiale comise cu ocazia nregistrarilor, ndreptarea acestora se poate face doar n temeiul u nei dispozitii a primarului unitatii administrativ-teritoriale care are n pastrar e actul de stare civila. n schimb, atunci cnd ntr-un certificat de stare civila apa r greseli, acesta se retrage si se anuleaza de catre serviciul public comunitar care l-a emis, si tot acesta elibereaza un nou certificat de stare civila. O sit uatie similara se petrece atunci cnd trebuie reconstuite actele de stare civila, n comparatie cu eliberarea unui nou certificat de stare civila. 5. n ce situatii se face reconstituirea si ntocmirea ulterioara a actelor de stare civila? Reconstituirea si ntocmirea ulterioara a actelor de stare civila se face atunci cn d registrele de stare civila n care s-a facut nregistrarea au fost pierdute ori di struse de tot sau partial. 6. Ce se ntelege prin anularea, rectificarea, completarea si modificarea actelor de stare civila? Anularea, modificarea sau completarea actelor de stare civila si a mentiunilor ns crise pe acestea se poate face numai n temeiul unei hotarri judecatoresti definiti ve si irevocabile si se nscrie prin mentiune pe actul de stare civila corespunzat oare. Prin exceptie, nscrierea recunoasterii voluntare a unui copil nascut n afara casatoriei si modificarea codului numeric personal, gresit atribuit, nscrierea m entiunilor privind schimbarea numelui pe cale administrativa, nscrierea mentiunil or privind acordarea sau pierderea cetateniei romne, se fac n absenta unei hotarri judecatoresti. Prin modificarea actelor de stare civila se desemneaza nregistrarea prin nscrierea de mentiuni, si are loc numai atunci cnd se modifica starea civila. 7. Care sunt elementele starii civile? Elementele starii civile sunt: sexul persoanei, filiatia, numele, starea conjuga la si cetatenia. 8. Care este deosebirea dintre domiciliul voluntar si resedinta? Domiciliul voluntar este acela pe care persoana cu capacitate deplina de exercit iu si-l stabileste de buna-voie. Cele doua caracteristici ale domiciliului volun

tar sunt caracterul statornic si principal al acestuia. Resedinta este adresa la care persoana fizica declara ca are locuinta secundara, alta dect cea de domicil iu. Are aceeasi utilitate ca si domiciliul, nsa este fie subsidiara acestuia, fie alternativa. 9. Ce este domiciliul legal? Domiciliul legal este acela pe care legea l stabileste n mod expres, de regula pen tru persoanele care sunt lipsite de capacitatea de exercitiu ori cu capacitate d e exercitiu restrnsa, de regula fiind acela al reprezentantului sau al ocrotitoru lui legal. 10. Ce este domiciliul conventional? Domiciliul ales sau conventional nu este legat de ideea ca o anumita persoana vi etuieste, statornic sau temporar, ntr-un anumit loc. Este vorba despre o conventi e accesorie care are ca efect prorogarea de competenta teritoriala. 1. Ce este persoana juridica? Persoana juridica este un subiect de drept abstract, o creatie a dreptului, o te hnica juridica prin intermediul careia i este atribuita calitatea de drept unei e ntitati distincte, constituita facultativ de catre una sau mai multe persoane fi zice sau juridice, n formele si conditiile prevazute de lege. 2. Care sunt elementele constitutive ale persoanei juridice? Elementele constitutive ale persoanei juridice sunt organizarea proprie, patrimo niul distinct, scopul licit si moral, la care se adauga desfasurarea unei activi tati legitime. 3. Cum se clasifica persoanele juridice? Exista mai multe clasificari ale persoanelor juridice. Prima si cea mai importan ta clasificare este aceea care distinge persoanele juridice n functie de domeniul dreptului de care apartin n persoane juridice de drept public si persoane juridi ce de drept privat. Lor li se adauga persoane juridice de tip mixt (regiile auto nome, asociatiile si fundatiile de interes public). Persoanele juridice se pot mparti n persoane care urmaresc un scop patrimonial (so cietati comerciale, regii autonome, cooperatii etc.) si persoane cu scop nepatri monial (organele statului, partide, sindicate, fundatii, asociatii etc.). n raport cu nationalitatea lor, exista persoane juridice romne si persoane juridic e straine. n functie de modul de constituire, exista persoane juridice care se nfiinteaza pri n act de dispozitie al organului de stat competent si persoane juridice care se n fiinteaza prin act juridic (conventie) de asociere. 4. Care sunt modurile de nfiintare a persoanelor juridice? Fundamental, nfiintarea persoanelor juridice se poate face prin doua metode: prin act de dispozitie (cazul persoanelor juridice de drept public) si prin act cons titutiv unilateral sau asociativ n formele prevazute de lege (cazul persoanelor j uridice de drept privat). 5. Ce se ntelege prin principiul specialitatii capacitatii de folosinta? Specialitatea capacitatii de folosinta a persoanei juridice este o restrictionar

e a ei, impusa de legiuitor, n virtutea careia aceasta poate avea doar acele drep turi si obligatii necesare realizarii scopului propus. 6. Care este sanctiunea nerespectarii normelor privitoare la capacitatea persoan ei juridice? Sanctiunea nerespectarii normelor privitoare la capacitatea persoanei juridice e ste nulitatea absoluta. 7. Ce se ntelege prin reorganizarea persoanei juridice, care sunt modurile de reo rganizare si efectele acestora? Reorganizarea persoanelor juridice este un proces juridic si economic, n care sun t implicate una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fi inta, proces avnd ca efect fie crearea unei/unor noi persoane juridice, fie modif icarea organizarii jurdice unei persoane, fie ncetarea existentei unor asemenea p ersoane, fie o combinatie a acestor efecte. Exista trei modalitati de reorganizare: comasarea (prin fuziune sau prin absorbt ie), divizarea (totala sau partiala) si transformarea (schimbarea formei juridic e de desfasurare a activitati). Prin comasare, patrimoniul societatilor care si nceteaza existenta este transmis s ocietatii nou create, iar asociatii societatilor desfiintate devin asociati n soc ietatea nou creata. n cadrul absorbtiei, o persoana juridica existenta nglobeaza u na sau mai multe alte persoane juridice existente, care si nceteaza astfel existen ta. Divizarea consta n mpartirea, n tot sau n parte, a patrimoniului unei persoane jurid ice ntre doua sau mai multe alte persoane juridice existente sau care iau astfel fiinta. Divizarea totala exista atunci cnd ntreg patrimoniul unei persoane juridic e, care si nceteaza astfel existenta, se mparte si este transmis catre doua sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinta. Divizarea partial a este n cazul n care persoana divizata si mentine existenta, cu un patrimoniu dimi nuat, restul fiind preluat de alte persoane juridice existente sau care iau astf el fiinta. Efectele reorganizarii persoanelor juridice sunt: a) un efect creator (iau nastere una sau mai multe persoane juridice, inexistent e anterior) b) un efect extinctiv (si nceteaza existenta una sau mai multe persoane juridice) c) un efect translativ (se face o transmisiune patrimoniala de la o persoana jur idica la alta persoana juridica) d) un efect modificator (se nlocuieste o forma juridica de organizare cu alta, n d esfasurarea aceleiasi activitati). 8. Ce se ntelege prin dizolvarea persoanei juridice si care sunt efectele acestei a? Prin dizolvare se ntelege disparitia totala a unui subiect de drept, sfrsitul capa citatii sale juridice si ncetarea activitatii pe care acesta o desfasura. Efectul acestei operatiuni este ncetarea existentei persoanei juridice ca subiect de dre pt, respectiv ncetarea capacitatii sale de folosinta si de exercitiu, n sensul ca aceasta nu mai are aptitudinea de a desfasura activitatile pentru realizarea car ora s-a nfiintat si de a dobndi drepturi si obligatii n legatura cu aceasta. 1. De cte feluri sunt bunurile mobile si imobile? Bunurile imobile se mpart n: imobile prin natura lor (acelea care nu se pot misca sau muta dintr-un loc n altul), imobile prin destinatie (datorita legaturii ce le

uneste cu o seama de bunuri imobile prin natura lor si le face sa devina un acc esoriu al acestora), imobile prin obiectul la care se aplica (uzufructul lucruri lor imobile, servitutile, actiunile care tind a revendica un imobil). Bunurile mobile se mpart n: mobile prin natura lor (care se pot strauta de la un l oc la altul), sau prin determinarea legii (bunurile mobile necorporale: drepturi le reale care au ca obiect mobile corporale; drepturile de creanta; actiunile n j ustitie cu caracter patrimonial care nu pot fi considerate imobile prin obiectul la care se aplica). Lor li se adauga si bunurile mobile prin anticipatie, adica a caror calitate este anticipata. 2. Care este importanta distinctiei dintre bunurile certe si bunurile generice? Importanta distinctiei dintre bunurile certe si bunurile generice tine de consec intele pe care le are modul de determinare a bunurilor atunci cnd acestea sunt ob iect al unui act juridic. Aceste consecinte se transmit ndeosebi ct priveste: a) momentul transmiterii dreptului de proprietate prin intermediul actelor jurid ice translative b) problema suportarii riscului pieirii fortuite a bunului, ulterior ncheierii un ui act translativ de libertate c) locul executarii unei obligatii. 3. Ce se ntelege prin fungibilitate? Fungibilitatea este un raport de echivalenta ntre doua bunuri, n virtutea caruia u n bun poate fi nlocuit cu altul, atunci cnd urmeaza sa se faca o plata ori sa se nd eplineasca o obligatie de restituire. 4. Care este importanta distinctiei dintre bunurile divizibile si bunurile indiv izibile? Distinctia dintre bunuri divizibile si bunuri indivizibile prezinta importanta n cadrul sistarii starii de coproprietate si n cazul raporturilor obligationale cu pluralitate de subiecte. n situatia sistarii starii de coproprietate asupra unui bun divizibil, modalitate a cea mai la ndemna este mpartirea n natura a bunului, n proportia data de cota-parte ce o are fiecare dintre coproprietari. Atunci cnd coproprietatea priveste un bun indivizibil, solutiile pot diferi dupa cum mparteala se face prin nvoiala copropr ietarilor sau pe cale judecatoreasca, putndu-se recurge att la fragmentare si dist ribuirea a ceea ce a rezultat, ct si la vnzarea bunului si mpartirea pretului. Atunci cnd o obligatie cu pluralitate de subiecte are ca obiect un bun divizibil, este la rndul ei divizibila. n schimb, atunci cnd bunul ce formeaza obiectul oblig atiei este unul indivizibil, si obligatia va fi una indivizibila. 5. Ce sunt fructele si productele si care este importanta distinctiei dintre ele ? Fructele sunt acele bunuri care rezulta dintr-un alt bun, fara a consuma esentia l substanta acestuia. Trasatura lor esentiala este periodicitatea. Productele su nt si ele bunuri care rezulta dintr-un alt bun, nsa acestea consuma, treptat sau dintr-o data, substanta bunului din care rezulta. Fructele se cuvin proprietarului bunului frugifer, ca si productele. Totusi, fru ctele, spre deosebire de producte, pot reveni posesorului de buna-credinta sau d etentorului bunului frugifer. Actele juridice prin care se nstraineaza fructele naturale ori industriale sunt c onsiderate acte de administrare a patrimoniului, n vreme ce actele de nstrainare a

productelor sunt acte de dispozitie. 1. Ce sunt drepturile subiective? Dreptul subiectiv este puterea unui subiect de drept consacrata juridic (legal) sau, altfel spus, este o putere individuala recunoscuta si garantata de puterea publica. Are o structura tripartita: subiectul (persoana careia i apartine dreptu l subiectiv); continutul (prerogativele pe care dreptul subiectiv le confera sub iectul); obiectul (bunul, prestatia cu privire la care aceste prerogative se pot exercita). 2. Prin ce se deosebesc drepturile absolute de cele relative? Initial, criteriul prioritar care a stat la baza acestei clasificari a fost grad ul de opozabilitate al dreptului, respectiv sfera persoanelor tinute de o obliga tie corespunzatoare dreptului subiectiv. Astfel, drepturile absolute sunt opozab ile orga omnes, n vreme ce drepturile relative sunt cele carora le corespunde obl igatia uneia sau mai multor persoane determinate din chiar momentul stabilirii r aportului juridic. Ulterior, criteriul opozabilitatii a fost abandonat si nlocuit cu acela al modulu i de exercitare a dreptului subiectiv. Drepturile absolute sunt acelea pe care t itularul lor le poate exercita n mod direct, fara a avea nevoie de concursul acti v al vreunui alt subiect de drept, n vreme ce drepturile relative sunt acelea pe care titularul lor le poate exercita numai cu concursul activ al unei alte perso ane, obligata, dupa caz, sa dea, sa faca, sa nu faca, ori sa se supuna. 3. Prin ce se deosebesc drepturile reale de cele de creanta? Dreptul real este dreptul patrimonial n virtutea caruia titularul sau poate sa-si exercite prerogativele asupra unui bun determinat, n mod direct si nemijlocit, f ara a fi necesara interventia unei alte persoane. Dreptul de creanta este dreptu l patrimonial n temeiul caruia subiectul activ, numit creditor, poate pretinde su biectului pasiv, numit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva la care aces ta din urma ar fi fost ndreptatit n absenta angajamentului sau juridic. n cazul dreptului real, subiectul activ este determinat, n vreme ce subiectul pasi v este nedeterminat (fiind format din toate celelalte subiecte de drept). n cazul drepturilor de creanta, spre deosebire de drepturile reale, att subiectul activ ct si subiectul pasiv sunt deopotriva determinati. n cazul drepturilor reale, atributele sale sunt exercitate de titular n mod direct asupra unui anumit bun. Relatia cu bunul este una de apropriere a bunului, iar relatia cu celelalte persoane este una de excludere de la exercitiul dreptului. Drepturile reale contin doua atribute specifice: dreptul de urmarire si dreptul de preferinta. n cazul drepturilor de creanta, lipseste atributul de urmarire, iar acela de pref erinta exista numai ct priveste latura procesuala. 4. Ce sunt drepturile reale principale? Drepturile reale principale sunt acelea care nu depind de existenta unui drept d e creanta. 5 Care sunt consecintele distinctiei dintre drepturile patrimoniale si drepturil e nepatrimoniale? Drepturile patrimoniale sunt acelea care au un obiect cu valoare economica, susc eptibil de a fi evaluat n bani. Drepturile nepatrimoniale sunt acelea care au un

obiect fara valoare economica, care nu este susceptibil de a fi evaluat n bani. Printre consecintele acestei distinctii enumeram: prescriptia extinctiva privest e cu precadere actiunile n justitie cu obiect patrimonial (n vreme ce actiunile co respunzatoare drepturilor nepatrimoniale sunt de regula imprescriptibile); drept urile patrimoniale sunt de regula cesibile prin acte juridice (spre deosebire de drepturile nepatrimoniale); atunci cnd se ncalca un drept patrimonial, titularulu i dreptului i se cauzeaza un prejudiciu patrimonial, care se repara prin mijloac e de natura patrimoniala (n schimb, cnd se ncalca un drept nepatrimonial, si consec intele imediate sunt de natura nepatrimoniala). 6. Ce este abuzul de drept? Problema exercitarii abuzive a unui drept subiectiv se ridica numai atunci cnd dr eptul subiectiv a fost exercitat cu rea credinta si deturnat astfel de la scopur ile sale (limitele sale interne). 7. Cum poate fi sanctionat abuzul de drept? Sanctionarea abuzului de drept va fi determinata de rezultatul conduitei ilicite , de modul concret de exercitare abuziva a dreptului, ct si de felul dreptului sa interesul legitim ncalcat. n functie de mprejurari, instanta va putea dispune nceta rea exercitarii abuzive a dreptului, ori va putea sa refuze admiterea acelor pre tentii care sunt expresia unei exercitari abuzive a dreptului. Atunci cnd aceasta a cauzat altuia un prejudiciu, patrimonial sau nepatrimonial, si sunt ntrunite c elelalte conditii ale raspunderii civile, titularul dreptului va fi obligat sa r epare prejudiciul, fie n natura, fie prin echivalent, respectiv prin plata unor d espagubiri. 1. Cui revine sarcina probei? Sarcina probei apartine celui care face o propunere naintea judecatii (art. 1169 C. civ.). Reclamantul fiind cel care pretinde ca realitatea este diferita de starea de drept si fiind cel care porneste litigiul, afirmnd ncalcarea unui drept sau a unui interes legitim, trebuie sa faca dovada faptului generator al dreptului sau . 2. Care este obiectul probelor? Prin obiect al probei ntelegem elementele de fapt si, n mod exceptional, de drept, care trebuie dovedite n instanta pentru a demonstra existenta unui drept subiect iv si a obligatiei corelative. 3. n ce conditii sunt admise conventiile asupra probelor? Conventiile asupra probelor sunt acorduri de vointa prin care partile deroga de la normele legale privitoare la probe n cadrul unui proces sau anterior nceperii l ui. Pentru a fi valabile, aceste conventii trebuie sa respecte conditiile urmatoare: - sa priveasca numai drepturi cu privire la care partile pot dispune, fiindca o conventie asupra probelor poate avea ca efect pierderea posibilitatii valorifica rii dreptului n instanta, datorita imposibilitatii dovedirii lui conform conventi ei privitoare la probe; - sa nu restrnga rolul judecatorului n probatiune, considerat imperativ. 4. Ce sunt nscrisurile autentice si care este forta lor probanta? nscrisul autentic este actul ntocmit cu solemnitatile cerute de lege de catre un f unctionar public care avea competenta de a oficia la locul ncheierii actului. n pr

actica, cele mai des ntlnite nscrisuri autentice sunt actele notariale, dar nu treb uie uitate actele de stare civila, hotarrile judecatoresti, actele de procedura nt ocmite de executorii judecatoresti. Forta probanta a nscrisurilor autentice provine din faptul ca acestea sunt primit e si autentificate, sau redactate si autentificate de un functionar competent. 5. Care este forta probanta a nscrisurilor sub semnatura privata? Forta probanta a nscrisurilor sub semnatura privata provine de la semnatura parti lor. 6. Care este utilitatea date certe? Utilitatea datei certe tine de faptul ca eficacitatea probatorie a actului sub s emnatura privata n privinta tertilor este conditionata de reguli speciale relativ e la data actului. 7. n ce cazuri este admisa proba cu martori? Ca regula generala, faptele juridice licite si ilicite, precum si evenimentele p ot fi probate oricnd cu martori. Proba testimoniala n cazul actelor de stare civil a se admite doar daca registrele de stare civila nu au fost ntocmite, au fost dis truse sau pierdute, nu pot fi procurate din strainatate sau ntocmirea lor a fost omisa. 8. Ce este nceputul de dovada scrisa si care este utilitatea sa? Prin nceput de dovada scrisa se ntelege, conform textului legal, orice scriptura p rovenind de la partea adversa si care ar face credibil faptul pretins. Pentru a exista un nceput de dovada scrisa, trebuie ndeplinite trei conditii: a) sa existe o scriere b) scrierea sa provina de la partea careia i este opusa c) scrierea sa fie de natura a face credibil faptul pretins. Orict de credibil ar fi nceputul de dovada scrisa, acesta nu poate singur sa faca dovada unui act juridic, el trebuind obligatoriu coroborat cu alte probe (martor i, prezumtii simple, marturisirea partii adverse). 9. Ce este marturisirea extrajudiciara si cnd este ea admisa ca mijloc de proba? Marturisirea extrajudiciara este o forma de marturisire care nu ndeplineste condi tiile urmatoare: a) sa fie facuta n cadrul procesului n care este invocata ca mijloc de proba b) sa fie facuta n fata instantei de judecata. Exemple de marturisiri extrajudiciare: declaratiile partii cuprinse ntr-un proces -verbal ntocmit de un executor judecatoresc; declaratiile partii cuprinse ntr-o ce rere adresata unei institutii publice; declaratia facuta n fata unui organ de urm arire penala; declaratia facuta n cadrul unui alt proces; declaratia facuta ntr-un testament sau ntr-o scrisoare. Cel care stabileste folosirea marturisirii extrajudiciare ca mijloc de proba est e judecatorul. Totusi, marturisirea extrajudiciara orala nu este admisa ca mijlo c de proba n cazul actelor juridice pentru care proba cu martori nu este admisa. 10. Prin ce se caracterizeaza prezumtiile simple sau judecatoresti? Prezumtiile sunt o deplasare a obiectului probei de la faptul generator de drept uri la un fapt vecin si conex, din existenta caruia instanta poate considera, n b

aza unei dispozitii legale sau a unui rationament, deductiv sau inductiv, ca exi sta faptul generator de drepturi. Prezumtiile simple sunt cele care nu sunt stabilite prin lege, fiind lasate la lu minile si ntelepciunea judecatorului (art. 1203, C. civ.). Ele pot fi deductive, n cazul n care se desprinde o concluzie particulara din una generala, sau inductive , atunci cnd se desprinde o concluzie generala din mai multe concluzii particular e. 1. Ce este prescriptia extinctiva; dar prescriptia achizitiva? Prescriptia extinctiva consta n stingerea dreptului material la actiune, daca nu a fost exercitat n termenul stabilit de lege. Prescriptia achizitiva are ca efect dobndirea unui drept subiectiv (uzucapiunea). 2. Ce caracter au normele care reglementeaza prescriptia extinctiva? Normele care reglementeaza prescriptia extinctiva au caracter imperativ si de or dine publica. 3. Cum se poate argumenta faptul ca dreptul subiectiv nu se stinge ca urmare a mp linirii termenului de prescriptie? Dreptul subiectiv nu se stinge ca urmare a mplinirii termenului de prescriptie, l ucru care poate fi argumentat invocnd prevederea din art. 20 al Decretului nr. 16 7/1958, potrivit careia Debitorul care a executat obligatia dupa ce dreptul la ac tiune al creditorului s-a prescris, nu are dreptul sa ceara napoierea prestatiei, chiar daca la data executarii nu stia ca termenul prescriptiei era mplinit. Asada r, n aceasta situatie suntem n prezenta unei executari (plati) valabile. Acest luc ru nu se poate ntmpla dect daca prestatia (plata) corespunde unui drept al celui ce o primeste, altfel ar fi vorba despre o plata nedatorata, a carui restituire se poate cere de la cel ce a facut-o, n temeiul art. 1092, C. civ.: Orice plata pres upune o datorie; ceea ce s-a platit fara sa fie debit este supus repetitiunii. Co nchidem ca mplinirea termenului de prescriptie stinge dreptul la actiune, dar nu si dreptul subiectiv al creditorului, ramnnd datoria naturala a debitorului. 4. Care este domeniul de aplicare al prescriptiei extinctive? Potrivit art. 1, al. 1, din Decret, prin prescriptie se stinge dreptul la actiun e avnd un obiect patrimonial. Per a contrario, aceasta nseamna ca, de principiu, a ctiunile care au un obiect nepatrimonial nu sunt supuse prescriptiei extinctive. Concomitent, art. 1890, C. civ., afirma ca sunt supuse prescriptiei de 30 de an i numai actiunile reale si cele personale, care sunt deopotriva actiuni patrimon iale. Asadar, domeniul de aplicare al prescriptiei extinctive este acela al actiunilor personale, adica al actiunilor prin care se valorifica drepturi de creanta cu c ontinut patrimonial. 5. Prin ce se caracterizeaza termenele speciale de prescriptie? Termenele speciale de prescriptie sunt acelea pe care legea le prevede expres si limitativ doar pentru o anumita actiune. Atunci cnd legea prevede un termen spec ial, acesta va fi prioritar n aplicare, nlaturndu-l pe cel general. 6. Care este regula privitoare la momentul din care ncepe sa curga termenul de pr escriptie? Conform art. 7, al. 1, din Decretul nr. 167/1958, Prescriptia ncepe sa curga de la data cnd se naste dreptul la actiune. Cel mai frecvent, dreptul la actiune se nas

te n momentul n care un drept subiectiv, sau chiar numai un interes legitim, este n calcat, negat, contestat, ori la data cnd dreptul subiectiv trebuia exercitat. 7. Din ce moment ncepe sa curga termenul de prescriptie n cazul unui act juridic a fectat de un termen extinctiv? Potrivit art. 7, al. 2, din Decretul nr. 167/1958, n obligatiile care urmeaza sa s e execute la cererea creditorului, precum si n acelea al caror termen de executar e nu este stabilit, prescriptia ncepe sa curga de la data stabilirii raportului d e drept. Momentul stabilirii raportului de drept este momentul ncheierii actului j uridic. 8. Din ce moment ncepe sa curga termenul de prescriptie al unei actiuni pentru re pararea prejudiciului cauzat printr-o fapta ilicita? Termenul de prescriptie al unei actiuni pentru repararea prejudiciului cauzat pr intr-o fapta ilicita ncepe sa curga din momentul n care persoana pagubita a cunosc ut sau trebuia sa cunoasca paguba si pe cel care raspunde de ea. 9. Cum opereaza suspendarea prescriptiei si care este efectul ei? Suspendarea prescriptiei opereaza ca o modificare a cursului firesc al prescript iei, caracterizata prin oprirea temporara a cursului termenului de prescriptie, atunci cnd se iveste o cauza legala de suspendare, urmata de reluarea acestuia di n momentul din care s-a oprit, atunci cnd cauza de suspendare nceteaza. Conform art. 1874 C. civ., Suspendarea opreste cursul prescriptiei pe timpul ct du reaza, fara nsa a o sterge pentru timpul trecut. Odata cu ncetarea cauzei de suspen dare, cursul termenului de prescriptie se reia din momentul n care s-a oprit, ca si cum cauza de suspendare n-ar fi intervenit. 10. Ce este cazul de forta majora si care sunt consecintele sale asupra prescrip tiei extinctive? n absenta unei definitii unitare privind cazul de forta majora, vom include n acea sta categorie: razboaiele, cutremurele de pamnt, inundatiile, epidemiile si orice alte mprejurari extraordinare si invincibile care creeaza obstacole cu neputinta de nlaturat. Cazul de forta majora este una din cauzele de suspendare prevazute de Decretul nr. 167/1958. 11. Ce este repunerea n termen? Repunerea n termen este reglementata prin doua texte legale: mai nti art. 19, al. 1 din Decretul nr. 167/1958 Instanta judecatoreasca sau organul arbitral poate, n c azul n care constata ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul d e prescriptie a fost depasit, sa dispuna chiar din oficiu judecarea sau rezolvar ea actiunii, ori sa ncuviinteze executarea silita. iar mai apoi al. 2 al aceluiasi articol: Cererea de repunere n termen va putea fi facuta numai n termen de o luna de la ncetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie. Asadar, repunerea n termen este un beneficiu legal, lasat la aprecierea instantei , n virtutea caruia o actiune poate fi primita si judecata si dupa mplinirea terme nului de prescriptie, atunci cnd, din motive temeinic justificate, termenul de pr escriptie a fost depasit. 1. Care sunt deosebirile dintre actele unilaterale si contractele unilaterale? Actele care nu au parti, ci sunt rezultatul unui autor ce emite o vointa juridic a unica, sunt acte juridice unilaterale (ex: testamentul). Contractul unilateral este o specie de contract, care se caracterizeaza prin aceea ca o parte a sa es

te doar debitor, iar cealalta este numai creditor al unei prestatii anume determ inata (ex: donatia). 2. Ce sunt contractele cu titlu oneros si contractele aleatorii? Actele oneroase sunt actele patrimoniale, prin intermediul lor urmarindu-se obti nerea unui avantaj patrimonial. Contractele aleatorii sunt acele acorduri de vointa n cadrul carora partile nu cu nosc sau nu pot sa cunoasca chiar de la momentul ncheierii contractului ntinderea prestatiilor la care se obliga. 3. De cte feluri sunt actele de administrare? Actele de administrare sau gestiune au ca efect si scop punerea n valoare a unor bunuri sau drepturi patrimoniale. Actele administrative sunt tranzitive sau, atu nci cnd sunt raportate doar la un bun, pot fi considerate acte de dispozitie. 4. Ce sunt actele conditie? Sunt acelea n care vointa partilor are doar rolul de a face aplicabila o anumita reglementare legala, un anumit statut legal. Drepturile si obligatiile partilor nu mai rezulta din vointa partilor ci din acea reglementare. De exemplu, actul c asatoriei este un act conditie, deoarece drepturile si obligatiile sotilor rezul ta din prevederile legii si nu din vointa acestora. 5. Care sunt conditiile generale si esentiale de valabilitate ale actelor juridi ce? Potrivit art. 948 C. civ. conditiile esentiale pentru valabilitatea unei conventi i sunt: 1. capacitatea de a contracta: 2. consimtamntul valabil al partii ce se o bliga; 3. un obiect determinat; 4. o cauza licita. Cu toate ca textul califica ac este conditii ca fiind esentiale doar pentru valabilitatea conventiilor, doctrin ar se admite ca ele sunt necesar de a fi ntrunite pentru valabilitatea oricarui a ct juridic, fie ca el este bilateral fie ca este unilateral. Pe de alta parte, s e precizeaza ca n cazul actelor solemne, la aceste patru conditii de valabilitate mai trebuie adaugata si forma actului juridic, ca o a cincea conditie. 6. n ce situatii eroarea viciaza consimtamntul? n mod evident, nu orice eroare constituie un viciu de consimtamnt. Singurele cazur i determinate legal n care se poate admite eroarea viciu de consimtamnt sunt eroar ea asupra substantei si eroarea asupra persoanei. 7. Ce este dolul reticent? Dolul reticent, numit de asemenea dol pasiv sau dol omisiv, este genul de manope ra dolosiva ce consta ntr-o inactiune (abtinere). 8. Care este domeniul de aplicare al leziunii? Leziunea este paguba materiala pe care o sufera una dintre partile unui contract oneros si comutativ, din cauza disproportiei ce exista, la data ncheierii contra ctului, ntre prestatia proprie si prestatia celeilalte parti. Prin prevederile ar t. 25, al. 1, din Decretul nr. 31/1954, domeniul de aplicare al leziunii ca vici u de consimtamnt a fost restrns la actele de administrare a bunurilor si a patrimo niului, cu caracter oneros si comutativ, ncheiate de minorii cu capacitate de exe rcitiu restrnsa, fara ncuviintarea ocrotitorului legal. 9. n ce conditii este considerat imposibil obiectul actului juridic?

Prin efectivitatea obiectului se ntelege ideea ca obiectul trebuie sa existe simu ltan n principiu, n realitatea fizica si juridica, ndeplinind unele criterii tehnic e. Rezulta, deci, ca n situatia n care prestatia/bunul exista doar n fantezia parti lor, obiectul contractului este imposibil. 10. Ce este cauza concreta (scopul mediat)? n actele oneroase, cauza concreta se refera ndeobste la anumite nsusiri ale contrap restatiei celeilalte parti, fiind cunoscuta de catre parti ca mobil determinant, care a mpins pe fiecare parte sa contracteze. n actele gratuite, cauza concreta e ste prefigurarea unor calitati ale gratificatului, care sa justifice marinimia j uridica a dispunatorului. 1. Care poate fi rostul formei actului juridic? Forma actului juridic nu este dect modalitatea concreta prin care se exprima voin ta interna, iar n lipsa acestei exteriorizari, actul civil pur si simplu nu exist a. Asadar, forma este o conditie a validitatii actului juridic, raspunznd unor ex igente ale probei, ale eficientei actului juiridic sau unor scopuri urmarite de lege. 2. Care este consecinta nerespectarii formei cerute ad validitatem? Consecinta nerespectarii formei cerute ad validitatem este absenta consimtamntulu i, deci a actului juridic (negotium). 3. Care este consecinta nerespectarii formei ad probationem? Nerespectarea formei ad probationem duce la imposibilitatea dovedirii operatiuni i juridice, fara sa afecteze validitatea operatiunii juridice. 4. Ce este termenul? Termenul este o modalitate a actului juridic, care se defineste printr-un evenim ent viitor si cert de care depinde executarea sau derularea efectelor actului ju ridic. 5. Ce este conditia? Conditia este o modalitate a actului juridic definita ca un eveniment viitor si incert ca realizare, de care depinde chiar existenta efectelor actului juridic. 6. Care sunt deosebirile dintre termen si conditie? Desi att termenul ct si conditia fac referire la un eveniment viitor , deosebirile su nt nete: termenul este ntotdeauna sigur si produce efecte pentru viitor (ex nunc) , n vreme ce conditia este mereu un eveniment incert si produce efecte si pentru trecut (ex tunc). 7. n ce consta conditia mixta si cea potestativa simpla? Conditia este mixta cnd rezulta din combinarea a doua vointe distincte, apartinnd evident la doua persoane diferite: o vointa exprimata de una dintre partile cont ractante, cealalta apartinnd unui tert determinat. Conditia este potestativa cnd producerea evenimentului viitor depinde de comporta mentul uneia dintre partile contractului. 8. Prin ce se deosebeste termenul extinctiv de cel suspensiv?

Termenul extinctiv este cel care indica perioada sau durata de viata a actului j uridic, adica durata efectelor sale. Termenul suspensiv amna, suspenda momentul e xecutarii actului juridic pna la mplinirea datei pe care el o reprezinta. 9. n beneficiul cui se prezuma ca a fost prevazut termenul? n caz de dubiu, se prezuma ca termenul a fost stipulat n favoarea celui care se ob liga (art. 1024 C.civ.). 10. Prin ce se deosebeste conditia suspensiva de cea rezolutorie? Conditia suspensiva suspenda nasterea efectelor actului juridic (art. 1017 C.civ .), desi actul juridic exista, fiind valid ncheiat. Conditia rezolutorie este acee a care supune desfiintarea obligatiei la un eveniment viitor si incert (art. 1019 C.civ.). Pna la mplinirea conditiei rezolutorii, actul juridic se comporta ca si cnd ar fi pur si simplu, iar la realizarea acestei conditii, operatiunea se va de sfiinta retroactiv, ca si cnd nu ar fi existat niciodata. 11. Ce este sarcina? Sarcina, avnd o sfera foarte limitata de aplicare (donatii si legate), este o obl igatie civila, impusa de dispunator pe capul gratificatului, care este tinut sa o execute n favoarea cuiva. 12. Care sunt principiile ce crmuiesc efectele actelor juridice? Principiile ce crmuiesc efectele actelor civile sunt: principiul fortei obligator ii (conform art. 696 C.civ: Conventiile legal facute au putere de lege ntre partil e contractante. ) si principiul opozabilitatii actului juridic (tertii trebuie sa respecte efectele produse de actul juridic). Alte ntrebari drept civil (I) 01. Ce ntelegem prin drept civil? Raspuns: Drept subiectiv, adica putere conferita unei persoane de lege sau de un act juridic, putere n virtutea careia acea persoana poate ea nsasi sa actioneze s au poate sa pretinda altuia sa actioneze ntr-un fel oarecare. 02. Dati definitia clasica a dreptului civil. Raspuns: Acea ramura a sistemului de drept sau acel ansamblu de norme juridice c are reglementeaza raporturile patrimoniale si nepatrimoniale stabilite ntre perso ane fizice si persoane juridice aflate pe pozitii de egalitate juridica. 03. Definiti dreptul civil Raspuns: Ansamblul normelor juridice prin care se reglementeaza, de drept comun, stabilirea, modificarea si stingerea raporturilor juridice cu caracter privat p recum si continutul acestora. 04. Definiti norma de drept civil Raspuns: O regula de conduita cu caracter general, impersonal si de aplicare rep etata, regula ale carei prevederi pot fi impuse, la nevoie, facnd uz de forta de constrngere a statului. 05. Care sunt cele doua mari categorii n care se pot grupa normele de drept civil ?

Raspuns: a) norme imperative; b) norme supletive. 06. Enumerati trasaturile normelor dreptului civil Raspuns: a) sunt parte a dreptului privat intern; b) constituie dreptul comun n ce priveste reglementarea relatiilor cu caracter pr ivat; c) sunt cu precadere fie norme imperative de ordine private, fie norme supletive . 07. Ce se ntelege prin drept comun? Raspuns: Desemneaza norma juridica sau gruparea de norme juridice prin care se nf aptuieste reglementarea legala generala, de principiu, a unui raport social sau a unui domeniu de raporturi sociale, reglementare care primeste aplicare ntr-un a numit domeniu, ori de cte ori (sau n masura n care) acel domeniu nu este supus unei reglementari legale speciale, derogatorii. 08. Norme generale. Norme speciale. Exemplificati Raspuns: Normele generale sunt acelea care reglementeaza n mod obisnuit un anumit domeniu (ex: relatiile ce rezulta din contractul de vnzare-cumparare). Normele speciale sunt acelea care reglementeaza, altfel dect normele generale, an umite parti ale acestui domeniu (ex: relatiile ce rezulta din anumite varietati specifice ale contractului de vnzare-cumparare, ca vnzarea la licitatie, vnzarea de drepturi succesorale etc.). 09. Care este raportul de prioritate ntre norma generala si norma speciala? Raspuns: Ori de cte ori organul de aplicare este chemat sa opteze ntre aplicarea u nei norme generale sau a unei norme speciale, el va aplica cu prioritate norma s peciala, indiferent daca ea este mai veche sau mai noua dect norma generala. 10. Definiti norma imperativa Raspuns: Sunt acele norme juridice care impun subiectelor de drept civil care im pun subiectelor de drept civil o actiune sau le obliga la o abstentiune si, sub sanctiune, nu permit sa se deroge de la ele sau sa nu se aplice. 11. Care sunt consecintele ncalcarii normelor imperative de ordine privata? Raspuns: Nesocotirea normelor imperative de ordine privata atrage actiuni a caro r aplicare sau neaplicare sta, de regula, n puterea aceluia ale carui interese su nt ocrotite prin dispozitia normei juridice ncalcate. 12. Care sunt consecintele ncalcarii normelor imperative de ordine publica? Raspuns: ncalcarea normelor imperative de ordine publica atrage sanctiuni ce pot fi invocate de catre orice persoana sau autoritate care are un interes legitim, iar daca este cazul si de catre instanta de judecata din oficiu, si, pe de alta parte, nu se poate renunta la aplicarea acestor sanctiuni. 13. Definiti normele onerative Raspuns: Norme juridice care, prin dispozitia lor expresa sau implicita, impun s

avrsirea unei actiuni. 14. Definiti normele prohibitive Raspuns: Norme juridice care interzic, expres sau implicit, o anumita conduita a persoanelor fizice sau juridice. 15. Definiti si clasificati normele dispozitive Raspuns: Norme juridice de la care partile se pot abate, fara vreo consecinta ju ridica, sau care se aplica doar atunci cnd partile raportului juridic nu au stabi lit, prin acordul lor de vointe, drepturi si obligatii diferite de cele prevazut e n norma juridica. Pot fi grupate n: a) norme permisive; b) norme supletive. 16. Definiti normele permisive Raspuns: Sunt acelea care nu impun o anumita conduita, ci permit subiectelor de drept sa-si aleaga singure conduita. Ele confera cuiva dreptul sau puterea de a actiona unilateral, deci neconditionat de vointa altei persoane. De aceea se mai numesc si norme potestative. 17. Definiti normele supletive Raspuns: Rostul lor este acela de a suplini vointa partilor, atunci cnd aceasta n u a fost exprimata ndestulator la ncheierea unui contract. 01. Care este raportul dintre actele normative si normele juridice? Raspuns: Actele normative sunt forma dreptului, n vreme ce normele juridice sunt n sasi substanta lui. 02. Care este soarta contractului de vnzare-cumparare prin care se nstraineaza bun ul altuia? Raspuns: Codul nostru civil nu contine nicio dispozitie cu privire la soarta con tractului de vnzare-cumparare prin care se nstraineaza bunul altuia. Una dintre si tuatiile practice n care se poate ridica aceasta problema este aceea a nstrainarii unui bun catre o persoana de buna-credinta, de catre o persoana care l detine n t emeiul unui titlu de proprietate aparent valabil, dar care ulterior este anulat. Att jurisprudenta ct si doctrina s-au pronuntat pentru mentinerea vnzarii. n lipsa u nui text de lege, solutia a fost motivata uneori prin invocarea principiului bun ei credinte, iar alteori prin invocarea principiului validitatii aparetei n drept . 03. Enuntati principiile solutionarii traditionale a conflictelor de legi Raspuns: a) Principiul neretroactivitatii legii noi; b) Principiul aplicarii imediate a legii noi. 04. n ce consta principiul aplicarii imediate a normelor juridice? Raspuns: Norma juridica noua se aplica tuturor situatiilor juridice viitoare si efectelor acestora, precum si efectelor situatiilor juridice trecute n masura n ca re acestea nu s-au produs pna la data aplicarii normei noi, fiind totodata exclus

a aplicarea normei vechi ct priveste reglementarea situatiilor juridice viitoare si a efectelor lor. 05. Care este reperul n functie de care se aplica normele juridice? Raspuns: Normele juridice se aplica, de regula, de drept n momentul savrsirii faptul ui juridic sau al ncheierii actului juridic si nu de catre instanta de judecata, atunci cnd aceasta solutioneaza un eventual litigiu generat de acel act sau fapt juridic. 06. Care sunt exceptiile de la principiul aplicarii imediate a normelor juridice si principiul neretroactivitatii legilor? Raspuns: a) retroactivitatea expresa a legii noi; b) retroactivitatea legii interpretative; c) ultraactivitatea sau supravietuirea legii vechi. 07. Cum se rezolva situatiile de fapt existente la data aparitiei unei norme jur idice? Raspuns: n cazul n care norma juridica este confruntata cu situatii de fapt anteri oare ei, deci cu situatii nereglementate de vreo norma anterioara, nu se pune pr oblema retroactivitatii. 08. Definiti raportul juridic Raspuns: O relatie sociala sau un raport social, legate de o norma juridica. 09. Definiti raportul juridic civil Raspuns: Raportul social reglementat de normele dreptului civil. 10. Ce sunt izvoarele raportului juridic civil? Raspuns: Acele mprejurari (actiuni ale omului sau fenomene naturale) carora norme le dreptului le confera eficacitate juridica. 11. Ce fac izvoarele raportului juridic civil? Raspuns: Genereaza, modifica sau sting un astfel de raport. 12. Care sunt cele trei categorii de izvoare ale raportului juridic civil? Raspuns: Generatoare, modificatoare si extinctive de raporturi juridice. 01. Clasificati si definiti izvoarele raporturilor juridice civile Raspuns: a) evenimente sau fapte naturale acele mprejurari care se produc independent de v ointa umana si de a caror producere normele dreptului civil leaga o seama de efe cte juridice (ex: nasterea, moartea, calamitatile naturale); b) actiuni omenesti care la rndul lor sunt savrsite cu sau fara intentia de a prod uce efecte juridice. Primele sunt acte juridice (contractul si actul unilateral) . A doua categoria sunt fapte juridice (licite sau ilicite). 02. Definiti contractul civil Raspuns: Acordul de vointa realizat ntre doua sau mai multe persoane pentru a cre

a un raport juridic

dnd nastere unei obligatii sau constituind un drept real.

03. Definiti actul unilateral de drept civil. Exemple Raspuns: O manifestare unilaterala de vointa, facuta cu intentia de a produce ef ecte juridice si care este n masura sa produca prin ea nsasi astfel de efecte. 04. Definiti contractul unilateral. Exemple Raspuns: Este un act de structura bilaterala, a carui ncheiere presupune un acord de vointa. El creeaza obligatii numai pentru una dintre partile contractante. 05. Definiti fapta ilicita Raspuns: Acea actiune sau inactiune a unei persoane care ncalca drepturile subiec tive sau interesele legitime ale altei persoane si i cauzeaza astfel un prejudici u patrimonial sau, dupa caz, nepatrimonial. 06. Ce sunt faptele juridice licite? Exemplificati Raspuns: Actiuni omenesti savrsite voluntar si juridice, dar care produc totusi anumite efecte i datorita faptului ca savrsirea lor afecteaza e afaceri, plata nedatorata si mbogatirea fara 07. Ce este gestiunea de afaceri? Raspuns: Consta n aceea ca o persoana, numita gerant, ncheie din proprie initiativ a, fara a fi primit vreo mputernicire, acte juridice sau savrseste fapte materiale necesare si utile, n favoarea sau interesul altei persoane, numita gerat. 08. Ce este plata nedatorata? Raspuns: Consta n executarea de catre o persoana, din eroare, a unei prestatii la care nu era obligata si fara intentia de a plati pentru altul. 09. Ce este mbogatirea fara justa cauza? Raspuns: Faptul juridic licit prin care are loc marirea patrimoniului unei perso ane prin micsorarea corelativa a patrimoniului altei persoane, fara ca pentru ac est efect sa existe un temei juridic. 10. Care este calitatea partilor raportului juridic civil? Raspuns: Ambele parti apar, de regula, n simpla lor calitate de persoane fizice s au juridice. 11. Clasificati raporturile juridice d.p.d.v. al continutului lor Raspuns: a) patrimoniale; b) nepatrimoniale. 12. Definiti raporturile patrimoniale Raspuns: Acelea care au n continutul lor unul sau mai multe drepturi patrimoniale . Dreptul patrimonial este acela care are ca obiect un bun sau, n general, o valo are economica, ce poate fi evaluata si exprimata n bani. 13. Definiti raporturile nepatrimoniale fara intentia de a produce efecte expres prevazute de lege, ndeoseb interesele altora. Ex: gestiunea d justa cauza.

Raspuns: Acelea care au n continutul lor unul sau mai multe drepturi nepatrimonia le. Dreptul nepatrimonial este acela al carui obiect nu are valoare economica, c eea ce nseamna ca nu poate fi evaluat si exprimat n bani. 14. Clasificati raporturile patrimoniale de drept civil Raspuns: a) raporturi reale; b) raporturi de obligatii. 15. Clasificati raporturile nepatrimoniale de drept civil Raspuns: a) raporturi care au n continutul lor drepturi ce privesc existenta si integritat ea persoanei fizice; b) raporturi care au n continutul lor drepturi privitoare la atributele de identi ficare ale persoanelor fizice si juridice; c) raporturi care au n continutul lor drepturi generate de creatia intelectuala. 16. n ce consta pluralitatea de subiecte? Raspuns: Situatia n care un anumit raport juridic are fie mai multe subiecte acti ve, fie mai multe subiecte pasive, fie deopotriva att mai multe subiecte active, ct si mai multe subiecte pasive. 17. Ce este subiectul pasiv nedeterminat al unui raport juridic civil? Raspuns: Subiectul pasiv nedeterminat intervine n raporturi care au n continutul l or drepturi reale ori drepturi personale nepatrimoniale. 18. Ce este coproprietatea? Raspuns: O forma a dreptului de proprietate comuna, caracterizata prin aceea ca dreptul de proprietate asupra unui bun sau asupra unor bunuri determinate aparti ne concomitent si poate fi exercitat concurent de catre mai multe persoane, numi te coproprietari sau copartasi. 19. Ce este indiviziunea? Raspuns: Se caracterizeaza prin aceea ca are ca obiect o universalitate sau o ma sa de bunuri ce apartine concomitent mai multor persoane. 20. Ce este devalmasia? Raspuns: O alta forma a dreptului de proprietate comuna, caracterizata prin acee a ca titularii ei nu au precizata ntinderea dreptului lor nici macar printr-o cot a parte din dreptul de proprietate. 21. Care este regula care crmuieste pluralitatea de subiecte? Raspuns: Regula divizibilitatii. 22. Care sunt exceptiile de la regula divizibilitatii? Raspuns: Obligatiile solidare si obligatiile indivizibile. 23. Definiti obligatiile solidare Raspuns: Sunt acele raporturi obligationale cu pluralitate de subiecte, care con

fera oricarui creditor solidar posibilitatea de a cere de la debitor plata n ntreg ime a datoriei sau, dupa caz, obliga pe oricare debitor solidar la executarea ntr egii prestatii la care are dreptul creditorul. 24. Sursele solidaritatii active Raspuns: Numai din acte juridice (contract sau testament). 25. Sursele solidaritatii pasive Raspuns: Din contract, din testament sau din lege. 26. Definiti obligatiile indivizibile Raspuns: Acele obligatii cu pluralitate de subiecte al caror obiect este nesusce ptibil de a fi divizat, fie datorita naturii sale indivizibile, fie datorita con ventiei partilor, care l considera indivizibil, cu toate ca prin natura sa el est e divizibil. 01. Care este relatia dintre persoana fizica si capacitatea juridica? Raspuns: O relatie de interdependenta, ntruct persoana fizica este suportul materi al al capacitatii juridice, iar capacitatea juridica este nsusirea esentiala a pe rsoanei fizice n calitatea ei de fiinta juridica. 02. Clasificati aspectele capacitatii civile a persoanei fizice Raspuns: a) capacitatea de folosinta; b) capacitatea de exercitiu; c) capacitatea delictuala. 03. Definiti capacitatea de folosinta Raspuns: O expresie a aspectului static al capacitatii civile. 04. Definiti capacitatea delictuala Raspuns: Aptitudinea persoanei de a raspunde pentru faptele ei ilicite care cauz eaza prejudicii altora. 05. Definiti capacitatea de exercitiu Raspuns: Alaturi de capacitatea delictuala, este aspectul dinamic al capacitatii de folosinta. 06. Ce este discernamntul? Raspuns: Componenta capacitatii psihice care se refera la o fapta anume si din c are decurge posibilitatea persoanei respective de a aprecia continutul si consec intele acestei fapte. 07. Care sunt cele doua prezumtii contrare n legatura cu capacitatea delictuala p e care le statorniceste vrsta de 14 ani? Raspuns: Raspuns: Victima faptei ilicite va putea sa probeze ca cel ce este prezumat ca f iind lipsit de discernamnt si considerat iresponsabil (cel care nu a mplinit 14 an i) a avut n realitate discernamnt n momentul savrsirii faptei si ca, n consecinta, es te responsabil.

Persoana care este prezumata ca are discernamnt si, n consecinta, raspunde pentru faptele sale ilicite (cea care a mplinit 14 ani), daca vrea sa fie exonerata de r aspundere, va putea si va trebui sa probeze ca a fost lipsita de discernamnt n mom entul savrsirii faptei. 08. Care ar fi soarta unei declaratii unilaterale prin care o persoana ar renunt a, partial sau n totalitate, la capacitatea sa de folosinta? Raspuns: Ar fi nula si lipsita de orice efecte juridice. 09. Cnd ncepe, si cnd se termina capacitatea de folosinta? Raspuns: Capacitatea de folosinta ncepe de la nasterea persoanei si nceteaza o dat a cu moartea acesteia (art. 7, al. 1, din Decretul nr. 31/1954). 10. Care sunt conditiile recunoasterii anumitor drepturi din momentul conceptiei persoanei? Raspuns: a) copilul sa se nasca viu; b) copilul sa fie chemat sa dobndeasca anumite drepturi; c) copilul sa fi fost conceput la data dobndirii drepturilor. 11. Enuntati prezumtia timpului legal al conceptiei Raspuns: Un copil care se naste ntr-un anumit moment a putut fi conceput, cel mai devreme, n urma cu 180 de zile nainte de nasterea sa si, cel mai trziu, n urma cu 3 00 de zile nainte de nasterea sa. 12. Definiti comorientii Raspuns: n cazul n care mai multe persoane au murit n aceeasi mprejurare, fara sa se poata stabili daca una a supravietuit alteia, ele sunt socotite ca au murit deo data (art. 21 din Decretul nr. 31/1954). 01. n ce consta declararea mortii prezumate? Raspuns: Stabilirea, cu caracter de prezumtie, a mortii unei persoane disparute si a momentului cnd aceasta a survenit. 02. Care sunt varietatile declararii judecatoresti a mortii? Raspuns: a) declararea mortii celui disparut n mprejurari exceptionale. b) declararea mortii celui care a disparut de la domiciliu. 03. n ce consta cazul persoanei care a disparut n mprejurari exceptionale? Raspuns: Cel disparut n cursul unor fapte de razboi, ntr-un a, ntr-un naufragiu sau ntr-o alta mprejurare asemanatoare esupune decesul, poate fi declarat mort, fara a se declara n sa, daca a trecut cel putin un an de la data mprejurarii n itia (art. 16, alin. 3, din Decretul nr. 31/1954). accident de cale ferat care ndreptateste a se pr prealabil disparitia care a avut loc dispar

04. Care este termenul de prescriptie a actiunii n declararea mortii? Raspuns: Deoarece actiunea n declararea mortii este una nepatrimoniala si deoarec e legea nu prevede expres, pentru aceasta actiune, un termen de prescriptie, nsea mna ca ea este imprescriptibila.

05. Care sunt cele doua componente ale procedurii judecatoresti de declarare a m ortii n cazul persoanei care a disparut de la domiciliul sau? Raspuns: Procedura judecatoreasca a declararii mortii nu poate fi pornita fara c a, n prealabil, sa se parcurga o alta procedura judecatoreasca, aceea a declarari i disparitiei. 06. n ce consta declaratia disparitiei prin hotarre judecatoreasca? Raspuns: Cel care lipseste de la domiciliul sau poate fi declarat disparut prin hotarre judecatoreasca, putndu-se institui curatela, daca a trecut un an de la dat a ultimelor stiri din care rezulta ca era n viata. (art. 16, alin. 1, din Decretu l nr. 31/1954) 07. Care sunt consecintele hotarrii judecatoresti de declarare a disparitiei asup ra capacitatii de folosinta a celui declarat disparut? Raspuns: Niciuna. 08. Care este conditionarea procedurii de declarare a mortii n cazul persoanei di sparute de la domiciliu? Raspuns: Pornirea procedurii de declarare a mortii este conditionata de trecerea a patru ani de la data ultimelor stiri din care rezulta ca cel disparut era n vi ata si a cel putin sase luni de la data afisarii hotarrii de declarare a disparit iei. 09. Este necesara anularea hotarrii de declarare a disparitiei n cazul aparitiei c elui disparut pna atunci? Raspuns: Nu. 10. Care sunt conditiile cumulative care trebuie ndeplinite pentru a putea fi dec larata moartea unei persoane? Raspuns: a) Sa existe o hotarre irevocabila de declarare a disparitiei. b) Sa fi fost respectata cerinta afisarii acestei hotarri. c) Sa fi trecut cel putin patru ani de la data ultimelor stiri din care rezulta ca cel ce urmeaza a fi declarat mort era n viata. d) De la afisarea timp de 30 de zile a hotarrii de declarare a disparitiei sa fi trecut cel putin 6 luni. 11. Care este data cnd se considera ca a murit cel n privinta caruia exista o hota rre de moarte devenita irevocabila? Raspuns: n lipsa de indicii ndestulatoare, se va stabili ca data a mortii ultima z i a termenului dupa care se poate cere declararea judecatoreasca a mortii. 12. Care sunt cele doua prezumtii instituite de hotarrea declarativa de moarte? Raspuns: a) cel declarat mort a ncetat din viata la data prevazuta n hotarrea judecatoreasca drept data a mortii; b) cel declarat mort a fost n viata pna la acea data. 13. Care este soarta tutelei n vederea ocrotirii copiilor minori, a curatelei n ve derea administrarii bunurilor celui declarat disparut, a actelor ncheiate de catr e tutore sau curator, n situatia anularii hotarrii declarative de moarte?

Raspuns: Toate consecinele care s-au datorat disparitiei persoanei vor fi mentin ute, n ciuda caracterului retroactiv al hotarrii de anulare a declararii mortii. 14. Care sunt efectele anularii hotarrii declarative de moarte n situatia bunurilo r celui ce a fost declarat mort? Cum este ocrotit dobnditorul lor cu titlu oneros ? Raspuns: Dobnditorul cu titlu oneros nu este obligat sa le napoieze, dect daca se v a face dovada ca la data dobndirii stia ca persoana declarata moarta este n viata. Aceasta este o exceptie de la regula restituirii bunurilor catre cel ce a fost declarat mort, exceptie care se fundamenteaza att pe buna-credinta a dobnditorului si caracterul oneros al dobndirii, ct mai ales pe aparenta calitatii de mostenito r creata de hotarrea judecatoreasca de declarare a mortii si eroarea comuna pe ca re aceasta a generat-o. 15. Care sunt situatiile care se contureaza n aplicarea regulii restituirii bunur ilor catre cel ce a fost declarat mort? Raspuns: a) daca cererea de restituire a bunurilor (mobile sau imobile) se ndreapta mpotriv a unui mostenitor de buna-credinta; b) daca cererea de restituire a bunurilor (mobile sau imobile) se ndreapta mpotriv a unui mostenitor si acesta este de rea-credinta; c) daca cererea de restituire are ca obiect bunuri (mobile sau imobile) si este n dreptata mpotriva unui dobnditor cu titlu oneros si de buna-credinta; d) daca cererea de restituire se ndreapta mpotriva unui dobnditor cu titlu oneros d ar de rea credinta; e) daca cererea de restituire a unor bunuri imobile se ndreapta mpotriva unui dobnd itor cu titlu gratuit, indiferent daca acesta este de buna sau de rea-credinta; f) daca cererea de restituire are ca obiect bunuri mobile si se ndreapta mpotriva unui dobnditor de buna-credinta, iar dobndirea s-a facut cu titlu gratuit. 16. Care este situatia casatoriei celui ce a fost declarat mort? Raspuns: Declararea mortii a avut ca efect ncetarea casatoriei celui declarat mor t. Anularea hotarrii judecatoresti declarative de moarte produce, n mod firesc, ef ectul contrar, si anume reactualizarea casatoriei a carei existenta ncetase. 17. Care este situatia casatoriei subsecvente a celui declarat mort, dar aflat n realitate n viata? Raspuns: Daca cel declarat mort, dar aflat n realitate n viata, se recasatoreste n perioada ct a fost disparut, noua casatorie va fi nula pe motiv de bigamie. 18. Care este situatia casatoriei subsecvente a sotului unei persoane declarate moarte, n situatia n care hotarrea declarativa de moarte este anulata? Raspuns: n cazul n care sotul unei persoane declarate moarte s-a recasatorit, si d upa aceasta, hotarrea declarativa de moarte este anulata, casatoria cea noua ramne valabila. Prima casatorie este desfacuta pe data ncheierii noii casatorii. 01. Definiti capacitatea de exercitiu Raspuns: Acea parte a capacitatii civile a omului care consta n aptitudinea acest uia de a dobndi si exercita drepturi civile si de a-si asuma si executa obligatii civile prin ncheierea de acte juridice civile. 02. Enumerati trasaturile capacitatii de exercitiu

Raspuns: a) legalitate; b) intangibilitate; c) indisponibilitate; d) egalitate; e) generalitate. 03. Care este relatia dintre discernamnt si capacitatea de exercitiu? Raspuns: Discernamntul este o premisa a capacitatii de exercitiu, fara a se confu nda nsa cu aceasta din urma. 04. Care este relatia dintre capacitatea de folosinta si capacitatea de exerciti u? Raspuns: Capacitatea de folosinta este inerenta oricarei persoane fizice, de ace ea noi nu o putem considera ca o premisa a capacitatii de exercitiu. 05. Cum se numeste lipsa de discernamnt la ntocmirea testamentului? Raspuns: Insanitate de spirit. 06. Care este soarta actelor juridice ncheiate de o persoana lipsita de capacitat e? Raspuns: Actele juridice ncheiate de o persoana lipsita de capacitate sunt anulab ile pentru simplul motiv al lipsei de capacitate, fara a mai interesa daca acea persoana a avut sau nu a avut discernamnt n momentul ncheierii lor si fara sa se fa ca vreo alta dovada dect aceea a minoritatii ori a punerii sub interdictie a pers oanei care le-a ncheiat. 07. Care sunt cele trei etape n care se poate gasi o persoana fizica d.p.d.v. al capacitatii de exercitiu? Raspuns: a) lipsa capacitatii de exercitiu; b) capacitatea de exercitiu restrnsa; c) capacitatea de exercitiu deplina. 08. Care sunt exceptiile de la regula capacitatii de exercitiu? Raspuns: a) capacitatea de exercitiu restrnsa; b) lipsa capacitatii de exercitiu; c) incapacitatile speciale prevazute de lege pentru anumite persoane. 09. Cnd ncepe capacitatea deplina de exercitiu? Raspuns: Exista o prezumtie legala absoluta, conform careia la mplinirea vrstei ma joratului, persoana fizica are deja discernamntul necesar pentru a ncheia orice ac t juridic civil ngaduit de lege si pentru a se conduce singura n viata juridica. 10. Cum se poate dobndi capacitatea deplina de exercitiu n mod exceptional? Raspuns: Att barbatul ct si femeia care se casatoresc nainte de a mplini vrsta matrim oniala fireasca, respectiv la mplinirea vrstei de 16 ani, dobndesc deopotriva capac itatea deplina de exercitiu. 11. Care este soarta capacitatii de exercitiu dobndita ca urmare a ncheierii casat oriei, n cazul persoanei minore vaduva, divortata, ori a carei casatorie a fost d

esfiintata ca urmare a declararii nulitatii? Raspuns: Capacitatea de exercitiu dobndita astfel se pastreaza. 12. Care sunt atributele specifice capacitatii depline de exercitiu? Raspuns: a) capacitatea deplina de exercitiu confera persoanei ndreptatirea de a ncheia sin gura si personal orice acte juridice, pentru a dobndi astfel drepturi noi ori pen tru a-si exercita drepturile pe care le are si de a-si asuma obligatii noi ori d e a le executa pe acelea pe care le are; b) confera persoanei ndreptatirea de a-si stabili pe cale contractuala (deci prin tr-un act juridic) un reprezentant conventional (mandatar), prin intermediul car uia sa ncheie acte juridice, atunci cnd nu poate ori nu doreste sa le ncheie person al; c) ndreptateste persoana sa ncheie acte juridice n numele si pe seama altei persoan e, fie n calitate de reprezentant legal al acesteia (parinte sau tutore), fie n ca litate de reprezentant conventional (mandatar). 13. n ce conditii o persoana poate fi lipsita de capacitate de exercitiu n timpul vietii? Raspuns: Prin exceptie, legea reglementeaza posibilitatea lipsirii persoanei fiz ice de capacitatea de exercitiu si n timpul vietii, ca urmare a punerii ei sub in terdictie, prin hotarre judecatoreasca, datorita lipsei sale de discernamnt, cauza ta de alienatia sau debilitatea mintala. 01. Enumerati persoanele si autoritatile ce au atributii privind ncuviintarea act elor pe care le ncheie persoanele cu capacitate de exercitiu restrnsa sau atributi i de reprezentare legala n actele juridice a persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu Raspuns: a) parinti; b) tutore; c) curator; d) autoritatea tutelara; e) presedintele consiliului judetean sau primarul sectorului municipiului Bucure sti. 02. Cine ia masurile privitoare la persoana si bunurile copilului din casatorie sau ale celui adoptat de ambii soti? Raspuns: Parintii, de comun acord. 03. Cine ia masurile privitoare la persoana si bunurile copilului din afara casa toriei cu filiatia stabilita fata de ambii parinti? Raspuns: Pe de o parte, legea asimileaza statutul legal al acestui copil cu acel a al copilului din casatorie. Pe de alta parte, legea tine seama de faptul ca, d e multe ori, parintii copilului din afara casatoriei nu numai ca nu se casatores c mpreuna, dar nici macar nu locuiesc mpreuna. De ia na st aceea, n cazul acestui copil se va putea recurge la masura ncredintarii lui unu dintre parinti, ceea ce va face ca drepturile parintesti cu privire la persoa si bunurile copilului sa se exercite de catre parintele caruia copilul i-a fo ncredintat.

04. Cine ia masurile privitoare la persoana si bunurile copilului din afara casa toriei cu filiatia stabilita fata de unul dintre parinti?

Raspuns: Parintele a carui filiatie a fost stabilita va exercita singur drepturi le si ndatoririle parintesti. 05. Definiti tutorele Raspuns: Persoana careia instanta de judecata sau, dupa caz autoritatea tutelara i-a ncredintat sarcina exercitarii tutelei asupra unei persoane ce nu are capaci tatea deplina de exercitiu, fie datorita minoritatii, fie datorita punerii sub i nterdictie judecatoreasca. 06. Care sunt deosebirile esentiale ntre tutorele minorului si tutorele celui pus sub interdictie? Raspuns: Nu exista. 07. Enumerati deosebirile ntre tutela minorului si tutela celui pus sub interdict ie Raspuns: a) tutela minorului este instituita si tutorele este numit de catre instanta de judecata, n vreme ce tutela interzisului este instituita si tutorele este numit d e catre autoritatea tutelara; b) tutela minorului nceteaza, de plin drept, o data cu ajungerea acestuia la vrsta majoratului, n vreme ce tutela interzisului se instituie pe o perioada nedetermi nata, ea putnd sa dureze pna la moartea celui pus sub interdictie sau pna la ridica rea interdictiei prin hotarre judecatoreasca, n cazul nsanatosirii celui pus sub in terdictie; c) tutorele interzisului este ndreptatit sa ceara nlocuirea sa dupa trei ani de la numire, n vreme ce tutorele minorului poate cere sa fie nlocuit numai n situatia n care intervine una dintre mprejurarile prevazute de art. 118 C. fam.; d) tutorele minorului trebuie sa se preocupe de cresterea, educarea si pregatire a profesionala a acestuia, pe cnd tutorele celui pus sub interdictie este dator s a se ngrijeasca de persoana celui pus sub interdictie spre a-i grabi vindecarea s i a-i mbunatati conditiile de viata, scop pentru care se vor ntrebuinta veniturile si, la nevoie, toate bunurile celui pus sub interdictie. 08. Definiti curatorul Raspuns: Persoana desemnata de catre autoritatea tutelara sau, uneori, de catre instanta de judecata, pentru a reprezenta temporar o alta persoana, pentru a-i a dministra bunurile si pentru a-i ocroti interesele. 09. Se poate confunda curatela cu asistarea persoanelor vrstnice? Raspuns: Nu. 10. Care este deosebirea dintre curatela propriu-zisa si curatela speciala? Raspuns: Curatela persoanelor capabile este considerata o curatela propriu-zisa, iar curatela persoanelor incapabile ori cu capacitate de exercitiu restrnsa este considerata o curatela speciala. 11. Care sunt regulile care se aplica n cazul curatelei propriu-zisa? Dar n cazul curatelei speciale? Raspuns: Curatelelor propriu-zise li se aplica regulile de la contractul de mand at. Curatelelor speciale li se aplica regulile de la tutela. 12. Care este deosebirea dintre capacitatea restrnsa de exercitiu si capacitatea

deplina? Raspuns: Ceea ce deosebeste capacitatea restrnsa de exercitiu de capacitatea depl ina este faptul ca persoana cu capacitate restrnsa ncheie acte juridice cu ncuviint area prealabila a parintelui sau, dupa caz, a celorlalti ocrotitori legali, n vre me ce persoana cu capacitate deplina ncheie acte juridice singura, deci fara a av ea nevoie de vreo ncuviintare. 13. Care este categoria de persoane care face subiectul capacitatii restrnse de e xercitiu? Raspuns: Minorii cu vrsta cuprinsa ntre 14 si 18 ani. 14. Care sunt aspectele caracteristice ale capacitatii restrnse de exercitiu? Raspuns: a) persoanele afectate (singura categorie de persoane care beneficiaza de o capa citate de exercitiu restrnsa este aceea a minorilor avnd vrsta cuprinsa ntre 14 si 1 8 ani); b) semnificatia (capacitatea restrnsa de exercitiu nu trebuie sa fie privita ca f iind rezultatul unei restrngeri cantitative a posibilitatilor persoanei de a acti ona prin ncheierea de acte juridice); c) domeniul de aplicare (priveste doar actele juridice ncheiate de catre minor, n u si faptele juridice ilicite al caror autor este minorul); d) caracterul prealabil si special al ncuviintarii; e) consecinte n materie procesuala (participarea ocrotitorului legal la proces, a laturi de minor, a fost denumita asistare ); f) ocrotitorul legal si reprezentantul legal; g) nentelegeri privind ncuviintarea actelor minorului (ncuviintarea sau nencuviintar ea actelor minorului constituie att un drept, ct si o obligatie pe care legea o co nfera parintilor, tutorelui s.a., n scopul ocrotirii intereselor minorului; h) limitele atributiilor ocrotitorului legal (capacitatea restrnsa de exercitiu e ste o creatie legislativa care priveste, cu precadere, actele juridice civile cu caracter patrimonial pe care le ncheie minorul). 15. Enumerati categoriile actelor pe care minorul le poate ncheia singur Raspuns: a) actele de conservare; b) actele marunte necesare satisfacerii trebuintelor curente ale minorului; c) actele de administrare a bunurilor si a patrimoniului n masura n care nu sunt l ezionare; d) testamentul; e) acceptarea unui legat particular neafectat de sarcini sau conditii; f) recunoasterea paternitatii sau, dupa caz, a maternitatii unui copil; g) contracte de depozit bancar. 16. Ce sunt actele pe care minorul le poate ncheia numai cu ncuviintarea prealabil a a ocrotitorului legal? Raspuns: Actele de administrare a bunurilor si a patrimoniului minorului. 17. Ce sunt actele pe care minorul cu capacitate de exercitiu restrnsa le poate nc heia numai cu ncuviintarea prealabila a ocrotitorului legal si a autoritatii tute lare? Exemple Raspuns: Actele care depasesc dreptul de a administra, ca de exemplu: a) nstranarea bunurilor minorului, cu exceptia celor supuse pieirii sau stricaciun ii si a celor devenite nefolositoare pentru minor; b) gajarea bunurilor minorului si, implicit, ipotecarea bunurilor minorului, dar

numai pentru garantarea unor obligatii proprii ale acestuia; c) renuntarea la drepturile patrimoniale ale minorului; d) plata creantelor pe care le au fata de minor tutorele, sotul sau o ruda n lini e dreapta ori fratii sau surorile tutorelui; e) acceptarea unei donatii sau a unei liberalitati testamentare. 18. Renuntarea la drepturile patrimoniale ale minorului poate avea caracter de l iberalitate? Raspuns: Nu. 19. Ce sunt actele pe care minorul cu capacitate de exercitiu restrnsa nu le poat e ncheia valabil, chiar daca ar exista ncuviintarea prealabila a ocrotitorului leg al si a autoritatii tutelare? Raspuns: a) contracte de donatie si, implicit, alte contracte cu caracter de liberalitate ; b) contracte prin care se constituie, cu bunurile minorului, garantii pentru obl igatiile altuia; c) acte juridice ncheiate cu tutorele, sotul, o ruda n linie dreapta ori fratii sa u surorile tutorelui. 20. Care este sanctiunea care se impune n cazul actelor ncheiate fara respectarea dispozitiilor legale privind capacitatea de exercitiu restrnsa? Raspuns: Nulitatea relativa. 01. Definiti punerea sub interdictie judecatoreasca Raspuns: Este o masura de ocrotire a persoanei fizice, caracterizata de faptul c a, prin efectul unei hotarri judecatoresti, o persoana lipsita de discernamnt dato rita alienatiei sau debilitatii mintale este privata de capacitatea de exercitiu si, n consecinta, i se numeste un tutore care sa o ocroteasca si sa o reprezinte n actele juridice. 02. Care sunt conditiile pe care o persoana trebuie sa le ndeplineasca pentru a f i pusa sub interdictie? Raspuns: a) o persoana sa fie n neputinta de a se ngriji de interesele sale; b) aceasta neputinta sa se datoreze lipsei de discernamnt; c) lipsa de discernamnt sa fie cauzata de alienatia sau debilitatea mintala de ca re sufera acea persoana. 03. n ce conditie pot fi pusi sub interdictie minorii? Raspuns: Doar n situatia n care acestia sufera de alienatie sau debilitate mintala . 04. Care este singura metoda de punere sub interdictie a unei persoane? Raspuns: Procedura judecatoreasca. 05. Care este instanta care are competenta de a solutiona cererea de punere sub interdictie? Raspuns: Judecatoria n circumscriptia caruia se afla domiciliul celui care urmeaz a a fi pus sub interdictie.

06. Cine este ndreptatit sa faca cererea de punere sub interdictie? Raspuns: Autoritatea tutelara, precum si toti cei prevazuti la art. 115 C. fam., ceea ce nseamna ca, practic, o asemenea cerere poate fi formulata de catre orice persoana care a luat cunostinta de existenta unui caz ce impune luarea acestei masuri. 07. Care sunt si n ce constau etapele de judecare a cererii de punere sub interdi ctie? Raspuns: a) prima etapa este necontencioasa (necontradictorie); b) a doua etapa este cea contencioasa (contradictorie). 08. Care sunt consecintele lipsei capacitatii de exercitiu? Raspuns: Persoana nu poate ncheia personal acte juridice, nu-si poate desemna un reprezentant conventional (fiindca aceasta desemnare ar presupune ncheierea unui contract de mandat, iar cel lipsit de capacitate nu poate sa ncheie contracte) si nu poate reprezenta pe altul, legal sau conventional, fiindca ea nsasi trebuie s a fie reprezentata. 09. Care este sanctiunea aplicabila actelor ncheiate personal de cei lipsiti de c apacitate de exercitiu? Raspuns: Nulitatea relativa. 10. Care sunt actele pe care le poate ncheia minorul si cel pus sub interdictie? Raspuns: a) acte marunte; b) acte de conservare. 11. Ce este notiunea de reprezentare legala? Raspuns: Un procedeu tehnico-juridic prin care o persoana, numita reprezentant, n cheie unul sau mai multe acte juridice n numele si pe seama altei persoane, numit a reprezentant, n asa fel nct acele acte creeaza drepturi si obligatii direct pentr u cel reprezentat. 12. Ce fel de reprezentare este cea a celui lipsit de capacitate de exercitiu? Raspuns: O reprezentare generala, deoarece ea nu se limiteaza la anumite acte de terminate ale incapabilului ci, dimpotriva, se extinde la toate actele si toate a facerile acestuia . 13. Enumerati persoanele si autoritatile care au calitatea de reprezentant legal Raspuns: a) parintii; b) tutorele; c) curatorul, atunci cnd acesta i nlocuieste pe parinti ori pe tutore; d) persoana prevazuta de lege n cazul masurilor de protectie speciala a copilului . 14. Care este relatia dintre reglementarea lipsei capacitatii de exercitiu si re glementarea capacitatii restrnse de exercitiu? Raspuns: Similitudine.

15. Care este sactiunea nerespectarii prevederilor privitoare la reprezentarea l egala? Raspuns: Nulitatea relativa. 16. Cnd are loc sfrsitul lipsei capacitatii de exercitiu? Raspuns: La mplinirea vrstei de paisprezece ani. 17. Ce sunt incapacitatile de a contracta sau de a ncheia acte juridice? Exemple. Raspuns: Legea civila instituie prohibitii privitoare la ncheierea anumitor acte juridice de catre persoanele care au capacitate deplina de exercitiu, prohibitii care sunt reunite sub denumirea generica de incapacitati de a contracta sau de a ncheia acte juridice. Exemple: a) sotii nu pot ncheia ntre ei contracte de vnzare-cumparare; b) tutorii nu pot nici direct, nici prin persoane interpuse sa cumpere bunuri de la cei aflati sub tutela; c) mandatarii nsarcinati sa vnda bunurile unei persoane nu pot nici direct, nici p rin persoane interpuse sa cumpere aceste bunuri; d) medicii nu pot primi donatii de la persoanele tratate de ei n cursul bolii car e a pricinuit moartea acelei persoane; e) preotii nu pot primi donatii de la aceia pe care i asista spiritual n timpul ce lei din urma boli; f) minorul care nu a mplinit 16 ani nu poate dispune prin testament; g) minorul ajuns la vrsta majoratului nu poate dispune, prin donatie sau testamen t, n favoarea fostului sau tutore, daca socotelile tutelei n-au fost prealabil da te si primite, etc. 01. Care este cel mai complet si mai semnificativ mijloc de individualizare a pe rsoanei? Raspuns: Starea civila. 02. Definiti codul numeric personal Raspuns: Un numar semnificativ ce individualizeaza o persoana fizica si constitu ie singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucreaza da te nominale privind persoana fizica. 03. Cine si cnd atribuie codul numeric personal? Raspuns: Pentru cetatenii romni a caror nastere s-a nregistrat n Romnia, codul numer ic personal se atribuie de catre ofiterul de stare civila, odata cu ntocmirea act ului de nastere. 04. n ce conditii se poate schimba codul numeric personal? Raspuns: Nu se poate schimba dect n cazurile n care se modifica, potrivit legii, da tele privind sexul si data nasterii. 05. Definiti starea civila Raspuns: Ansamblul de calitati (atribute) personale de fapt si juridice care tre buie evidentiate prin actele de stare civila, n scopul individualizarii persoanei n familie si n societate. 06. Care este continutul starii civile?

Raspuns: a) sexul persoanei; b) filiatia; c) numele; d) starea conjugala; e) cetatenia. 07. n ce consta starea civila ca drept subiectiv de individualizare a persoanei? Raspuns: a) posibilitatea omului de a se individualiza prin starea sa civila; b) posibilitatea de a pretinde sa fie individualizat de altii prin starea sa civ ila; c) posibilitatea de a apela, la nevoie, la forta de constrngere a statului. 08. Enumerati caracteristicile starii civile Raspuns: a) legalitatea; b) indivizibilitatea; c) personalitatea; d) indisponibilitatea; e) imprescriptibilitatea. 09. n ce consta legalitatea starii civile? Raspuns: De la nceput (de la nastere) si pna la sfrsit (la moarte) starea civila es te crmuita, cu precadere, de lege, prin dispozitii cu caracter imperativ, deci ma i putin de vointa titularului ei. 10. n ce consta nationalitatea starii civile? Raspuns: Este determinata de legea nationala a persoanei. 11. n ce consta indivizibilitatea starii civile? Raspuns: Chiar daca este alcatuita din mai multe elemente, care se bucura de o r elativa independenta, starea civila este indivizibila, att n ansamblul ei, ct si d. p.d.v. al fiecarui element privit separat. 12. n ce consta indisponibilitatea starii civile? Raspuns: Starea civila (sau elementele sale) nu poate fi cedata nici prin acte nt re vii, nici pentru cauza de moarte, nu poate fi obiect de tranzactie, renuntare sau revocare. 13. n ce consta imprescriptibilitatea extinctiva a starii civile? Raspuns: Orict timp o persoana nu exercita un element al starii civile, acesta nu se pierde (stinge). 14. n ce consta imprescriptibilitatea achizitiva a starii civile? Raspuns: Nici starea civila, nici vreunul dintre elementele sale nu se pot dobndi prin simpla lor exercitare n fapt, orict de ndelungata ar fi aceasta. 01. Care sunt sursele starii civile? Raspuns:

a) b) c) d)

legea; faptele de stare civila; actele juridice de stare civila; hotarrile judecatoresti.

02. Care sunt faptele de stare civila? Raspuns: Nasterea persoanei si moartea acesteia. 03. Ce sunt actiunile de stare civila? Raspuns: Acele actiuni n justitie care au ca obiect elemente ale starii civile al e persoanei fizice. 04. Clasificati actiunile de stare civila Raspuns: a) actiunile n reclamatie de stat; b) actiunile n contestatie de stat; c) actiunile n modificare de stat. 05. Definiti actiunile n reclamatie de stare civila Raspuns: Acele actiuni n justitie prin care o persoana cere sa i se stabileasca r etroactiv, ca efect al hotarrii judecatoresti, o anumita stare civila (element de stare civila). 06. Definiti actiunile n contestatie de stare civila Raspuns: Acele actiuni n justitie prin care o persoana (reclamantul) urmareste nla turarea retroactiva, prin efectul hotarrii judecatoresti, a unui anumit element d e stare civila care nu corespunde realitatii, ci este doar aparent. 07. Definiti actiunile n modificarea starii civile Raspuns: Acele actiuni care au ca scop si ca efect schimbarea numai pentru viito r a starii civile existente la data introducerii lor. 08. Care sunt ntelesurile sintagmei acte de stare civila ? Exemplificati.

Raspuns: nscrisuri doveditoare ale starii civile si ale actelor juridice si fapte lor juridice generatoare, modificatoare sau extinctive de stare civila. 09. Care este diferenta dintre act juridic de stare civila si act de stare civil a? Raspuns: Actele juridice de stare civila sunt manifestarile de vointa producatoa re de efecte juridice. Actele de stare civila sunt nscrisurile ntocmite pentru dovedirea starii civile si a faptelor ori actelor juridice de stare civila. 10. ncheierea valabila a unui anumit act juridic de stare civila este conditionat a de efectuarea nregistrarii corespunzatoare lui? Raspuns: Nu. 11. Ce este certificatul de stare civila? Raspuns: Un instrument de proba uzual, prin care titularul starii civile si poate

dovedi starea civila n orice moment. 12. Cum se poate face ndreptarea actelor de stare civila care cuprind erori mater iale comise cu ocazia nregistrarilor? Raspuns: n temeiul unei dispozitii a primarului unitatii administrativ-teritorial e care are n pastrare actul de stare civila. 13. Ce se ntmpla n cazul n care actul de stare civila este pierdut sau distrus, fiin dca registrele de stare civila n care s-a facut nregistrarea au fost si ele pierdu te ori distruse? Raspuns: Cel interesat va fi obligat sa recurga la procedura reconstituirii acte lor de stare civila. 14. Ce sunt nregistrarile de stare civila? Raspuns: Operatiuni materiale prin care se consemneaza n registrele de stare civi la actele si faptele generatoare, modificatoare sau extinctive de stare civila s i, implicit, starea civila care decurge din acestea. 15. Clasificati nregistrarile n registrele de stare civila Raspuns: a) prin ntocmire de acte de stare civila; b) prin nscriere de mentiuni. 16. Cnd se face nregistrarea prin ntocmire de acte de stare civila? Raspuns: a) la declararea nasterii, cnd se ntocmeste actul de nastere al persoanei; b) la ncheierea casatoriei, cnd se ntocmeste actul de casatorie al sotilor; c) la declararea decesului la organele de stare civila, cnd se ntocmeste actul de deces al persoanei. 17. Care sunt mentiunile care pot face subiectul nregistrarii prin nscrierea de me ntiuni? Raspuns: a) stabilirea filiatiei prin recunoastere sau hotarre judecatoreasca, definitiva si irevocabila si ncuviintarea purtarii numelui; b) contestarea recunoasterii sau tagaduirea paternitatii; c) casatorie, desfacerea, ncetarea sau anularea casatoriei; d) adoptie, desfacerea, ncetarea sau anularea adoptiei; e) pierderea sau dobndirea cetateniei romne; f) schimbarea numelui; g) deces; h) rectificare, completare sau anulare a actelor de stare civila sau a mentiunil or nscrise pe ele; i) schimbarea sexului, dupa ramnerea definitiva si irevocabila a hotarrii judecato resti. 18. Unde se ntocmesc nregistrarile de stare civila n cazul cetatenilor romni aflati n strainatate? Raspuns: Fie la misiunile diplomatice ori la oficiile consulare de cariera ale R omniei, fie la autoritatile locale competente ale statului strain. 19. Cum se poate face anularea, modificarea sau completarea actelor de stare civ ila?

Raspuns: Numai n temeiul unei hotarri judecatoresti definitive si irevocabile si s e nscrie prin mentiune pe actul de stare civila corespunzator. 01. Ce este schimbarea numelui pe cale administrativa? Raspuns: nlocuirea, la cerere, a numelui sau/si a prenumelui unei persoane prin d ecizia unei autoritati administrative. 02. Definiti domiciliul Raspuns: Domiciliul este un element de identificare a persoanei fizice prin loca lizarea acesteia n spatiu, care poate fi privit att ca un drept nepatrimonial al p ersoanei, ct si ca o stare de fapt, n ntelesul ca este locul n care se prezuma ca ac ea persoana vietuieste n mod obisnuit si unde poate fi gasita atunci cnd este caut ata. 03. Definiti domiciliul voluntar Raspuns: Acela pe care persoana cu capacitate deplina de exercitiu si-l stabiles te de buna-voie. 04. Care sunt criteriile domiciliului voluntar? Raspuns: a) caracterul statornic; b) caracterul principal. 05. Enumerati cteva din efectele juridice ale domiciliului voluntar al persoanei. Raspuns: a) executarea obligatiilor civile (plata) se face la domiciliul debitorului, afa ra de cazul n care prin contract s-a stabilit un alt loc de executare, ct si afara de cazul n care executarea are ca obiect un bun cert, caz n care executarea se fa ce la locul unde se gaseste bunul n timpul contractarii; b) competenta teritoriala a instantelor de judecata este determinata, de cele ma i multe ori, de domiciliul partilor, respectiv, dupa caz, de domiciliul prtului, d e domiciliul reclamantului, de ultimul domiciliu al defunctului, de ultimul domi ciliu comun al sotilor; c) nmnarea citatiilor si a tuturor actelor de procedura se face, de regula, la dom iciliul celui citat; d) competenta ofiterului de stare civila de a ncheia casatoria este determinata d e domiciliul celor care ncheie casatoria; e) n raporturile juridice cu elemente de extraneitate, domiciliul este un punct d e legatura pentru determinarea legii personale aplicabile apatrizilor, s.a. 06. Enumerati caracteristicile domiciliului voluntar Raspuns: a) obligativitatea; b) unicitatea; c) libertatea alegerii; d) inviolabilitatea. 07. Cum se face dovada domiciliului voluntar? Raspuns: Prin cartea de identitate. 08. Definiti domiciliul legal

Raspuns: Acela pe care legea l stabileste n mod expres, de regula, pentru persoane le care sunt lipsite de capacitatea deplina de exercitiu. 09. Care sunt cazurile atipice de domiciliu legal? Raspuns: a) n cazul instituirii unei curatele asupra bunurilor celui disparut, cel disparu t are domiciliul la curator, n masura n care acesta este ndreptatit sa l reprezinte; b) n cazul numirii unui custode sau curator asupra unor bunuri succesorale, cei c hemati la mostenire au domiciliul la custode sau curator, n masura n care acesta e ste ndreptatit sa i reprezinte. 10. Diferente si asemanari ntre domiciliul legal si domiciliul voluntar Raspuns: Domiciliul legal prezinta aceeasi utilitate ca domiciliul voluntar si a re aceleasi caractere, cu exceptia libertatii de alege. n a) b) c) plus, domiciliul legal mai are si urmatoarele caractere specifice: este stabilit de lege; are si semnificatia unei masuri de ocrotire a persoanei incapabile; coincide cu domiciliul de drept comun al persoanei care exercita ocrotirea.

11. Definiti resedinta Raspuns: Adresa la care persoana fizica declara ca are locuinta secundara, alta dect cea de domiciliu. 12. Care este utilitatea resedintei? Raspuns: De cele mai multe ori, utilitatea este aceeasi ca si cea a domiciliului , nsa, fie subsidiar acestuia, fie alternativ cu acesta. 13. Ce este domiciliul ales sau conventional? Raspuns: Domiciliul ales sau conventional nu este legat de ideea ca o anumita pe rsoana vietuieste, statornic sau temporar, ntr-un anume loc. Domiciliul ales sau conventional este adresa stabilita prin acordul de vointa al partilor actului, n vederea executarii sale n acel loc sau pentru solutionarea litigiului si comunica rea actelor de procedura. 14. Care este natura juridica a domiciliului ales? Raspuns: Conventie accesorie care are ca efect prorogarea de competenta teritori ala. 15. Cum se face dovada domiciliului conventional? Raspuns: Cu nscrisul n care s-a consemnat conventia sau declaratia unilaterala de alegere a domiciliului. 01. Definiti persoana juridica Raspuns: O tehnica juridica prin intermediul careia i este atribuita calitatea de subiect de drept unei entitati distincte, constituita facultativ de catre una s au mai multe persoane fizice sau juridice, n formele si conditiile prevazute de l ege. 02. Enumerati elementele constitutive ale persoanei juridice Raspuns:

a) b) c) d)

organizarea proprie; patrimoniul propriu si distinct; scopul licit si moral; desfasurarea unei activitati legitime.

03. n ce consta organizarea de sine statatoare a persoanei juridice? Raspuns: Structurarea unor organe prin intermediul carora persoana juridica sa p oata sa-si desfasoare activitatea si sa-si manifeste vointa juridica, si desemna rea persoanelor care compun acele organe. 04. Ce este patrimoniul propriu al persoanei juridice? Raspuns: Patrimoniul propriu este alcatuit din totalitatea bunurilor, drepturilo r si obligatiilor sale cu valoare economica, evaluabile n bani. 05. Ce este scopul persoanei juridice? Raspuns: Finalitatea urmarita prin desfasurarea activitatii propuse. 06. Definiti capacitatea persoanei juridice Raspuns: Calitatea de subiect de drept a unei persoane (fizice sau juridice), ad ica nsusirea, aptitudinea ei de a putea fi titulara de drepturi si obligatii si d e a ncheia acte juridice proprii. 07. Care este momentul dobndirii personalitatii juridice n cazul persoanelor jurid ice nfiintate pe cale asociativa? Raspuns: Pentru persoanele juridice care se nfiinteaza pe cale asociativa (prin a ct de constituire), existenta si capacitatea lor deplina ncepe n momentul nregistra rii (sau nmatricularii), n conditiile prevazute de lege pentru fiecare categorie d e persoane juridice de acest tip. 08. n ce consta restrictionarea capacitatii de folosinta a persoanelor juridice? Raspuns: Legiuitorul a impus o restrictionare a capacitatii de folosinta a perso anelor juridice, permitndu-le sa aiba doar acele drepturi si obligatii necesare r ealizarii scopului propus. 09. Care este conditia pe care trebuie s-o ndeplineasca persoanele juridice pentr u a avea capacitate de exercitiu? Raspuns: Spre deosebire de persoanele fizice, care pentru a dobndi capacitate de exercitiu trebuie sa mplineasca vrsta ceruta de lege, pentru persoana juridica est e suficient sa aiba constituite organele care, potrivit structurii sale organiza torice (conditie esentiala pentru existenta persoanei juridice), sunt abilitate sa exprime vointa persoanei juridice ca atare. 01. Definiti drepturile subiective Raspuns: Puterea unui subiect de drept consacrata juridic, sau, altfel spus, est e o putere individuala recunoscuta si garantata de puterea publica. Practic, ace asta putere individuala se manifesta prin aceea ca, n conditiile si n limitele leg ii, titularul dreptului subiectiv poate sa faca el nsusi ceva, fie prin aceea ca ti tularul dreptului subiectiv poate sa pretinda altora sa faca ceva. 02. Care este structura dreptului subiectiv? Raspuns: Dreptul subiectiv are o structura tripartita, alcatuita din urmatoarele

elemente: a) subiectul, adica persoana (fizica sau juridica) careia i apartine dreptul subi ectiv (titularul dreptului); b) continutul, respectiv prerogative pe care dreptul subiectiv le confera subiec tului; c) obiectul, respectiv bunul, prestatia (valoarea economica sau morala), cu priv ire la care aceste prerogative se pot exercita. 03. Clasificati drepturile subiective Raspuns: a) drepturi b) drepturi c) drepturi d) drepturi relative si drepturi absolute; patrimoniale si drepturi nepatrimoniale; reale si drepturi de creanta; potestative.

04. Enuntati criteriile de departajare ntre drepturi relative si drepturi absolut e Raspuns: Criteriul prioritar care a stat la baza acestei clasificari a fost grad ul de opozabilitate al dreptului, respectiv sfera persoanelor tinute de o obliga tie corespunzatoare dreptului subiectiv. Drepturile absolute sunt acelea pe care titularul lor le poate exercita n mod dir ect, fara a avea nevoie de concursul activ al vreunui alt subiect de drept, n vre me ce drepturile relative sunt acelea pe care titularul lor pe poate realiza num ai cu concursul activ al unei alte persoane, obligata, dupa caz, sa dea, sa faca , sa nu faca, ori sa se supuna. 05. Definiti dreptul real Raspuns: Dreptul patrimonial n virtutea caruia titularul sau poate sa-si exercite prerogativele asupra unui bun determinat, n mod direct si nemijlocit, fara a fi necesara interventia unei alte persoane. 06. Care este distinctia dintre drepturile reale principale si drepturile reale accesorii? Raspuns: Distinctia dintre aceste doua feluri de drepturi reale se face dupa cum ele au o existenta autonoma fata de un drept de creanta sau depin de un astfel de drept. Asadar, drepturile reale principale sunt acelea care nu depind de exis tenta unui drept de creanta, iar drepturile reale accesorii sunt acelea care au o existenta dependenta de existenta unui drept de creanta care, n raport cu cele dinti, este un drept principal. 07. Cum se mai numesc drepturile reale accesorii? Exemplificati. Raspuns: Deoarece drepturile reale accesorii au o existenta conditionata de un d rept de creanta, rolul lor fiind acela de a garanta posibilitatea realizarii cre antelor, ele se mai numesc, uneori, drepturi reale de garantie. Exemple: ipoteca, gajul si privilegiile. 08. Definiti dreptul de proprietate privata Raspuns: Acel drept real principal care, n limitele prevazute de lege, confera ti tularului sau ndreptatirea de a exercita asupra unui bun determinat, n mod exclusi v, absolut si perpetuu, posesia, folosinta si dispozitia. 09. Enumerati dezmembramintele dreptului de proprietate

Raspuns: a) dreptul b) dreptul c) dreptul d) dreptul e) dreptul

de de de de de

uzufruct; uz; abitatie; servitute; superficie.

10. Ce este dreptul de uzufruct? Raspuns: Dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia, ntocmai ca nsusi proprietarul, nsa cu ndatorirea de a le conserva substanta. 11. Ce este dreptul de uz? Raspuns: O varietate a dreptului de uzufruct, un uzufruct limitat . Se caracterizea za prin aceea ca da titularului sau posibilitatea de a se folosi de bun si de ai culege fructele numai n masura necesara satisfacerii nevoilor sale si ale famil iei. 12. Ce este dreptul de abitatie? Raspuns: Un drept de uz ce are ca obiect o casa de locuit. 13. Ce este servitutea? Raspuns: O sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea altui imo bil avnd un alt stapn. 14. Ce este superficia? Raspuns: Dreptul real compus din dreptul de proprietate asupra unei constructii (lucrari) sau plantatii si dreptul de folosinta asupra suprafetei de teren pe ca re acestea se situeaza, suprafata care se afla n proprietatea altei persoane. 01. Definiti drepturile de creanta Raspuns: Dreptul patrimonial n temeiul caruia subiectul activ, denumit creditor, poate pretinde subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu fac a ceva la care acesta din urma ar fi fost ndreptatit n absenta angajamentului sau juridic. 02. Clasificati drepturile de creanta Raspuns: Sunt drepturi principale si drepturi accesorii. Sunt principale acele d repturi de creanta care au o existenta de sine statatoare si sunt accesorii acel e drepturi de creanta care exista pe lnga un alt drept de creanta si numai n masur a n care acestea din urma exista. Drepturile de creanta accesorii rezulta, de reg ula, din conventii accesorii. 03. Definiti clauza penala Raspuns: Clauza penala este o conventie accesorie prin care partile unui contrac t determina anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a faptului ca debitorul nu a executat obligatia ori a executat-o necorespunzator sau cu ntrziere. 04. Comparati drepturile reale si cele de creanta din punct de vedere a determin arii subiectelor

Raspuns: n cazul dreptului real, subiectul activ, adica titularul sau, este deter minat. n schimb, subiectul pasiv titularul obligatiei corelative dreptului real ste nedeterminat, fiind format din toate celelalte subiecte de drept. n cazul drepturilor de creanta, spre deosebire de drepturile reale, att subiectul activ ct si subiectul pasiv sunt deopotriva determinati. Determinarea subiectelor este o trasatura care tine de esenta dreptului de creanta, ntruct, prin definitie , puterea subiectului activ se ndreapta mpotriva unei/unor persoane determinate. 05. Ce este atributul de urmarire? Raspuns: Posibilitatea legal recunoscuta titularului dreptului real de a se ndrep ta cu o actiune mpotriva oricarei alte persoane la care se afla bunul ce formeaza obiectul acestui drept. 06. Ce este atributul de preferinta? Raspuns: Faptul ca, aflat n concurs procesual cu aceste alte persoane, adevaratul titular va fi preferat, n masura n care si va dovedi dreptul. 07. Care este obiectul drepturilor reale?

Raspuns: ntruct drepturile reale presupun acte de stapnire a unui bun, asupra carui a se exercita nsasi atributele care alcatuiesc continutul acelui drept, pare evid ent ca obiect al acestor drepturi pot fi numai bunurile certe, individual determ inate. 08. Care este obiectul drepturilor de creanta? Raspuns: Obiectul drepturilor de creanta nu este un bun, ci o prestatie oarecare (o activitate a debitorului), prestatie la care este ndreptatit creditorul si es te ndatorat debitorul. 09. Trasaturile obligatiei corelative drepturilor reale Raspuns: a) invariabila (nu difera de la un drept real la altul); b) generala (revine, fara deosebire, tuturor celorlalte subiecte de drept); c) negativa (n virtutea careia toate subiectele de drept trebuie sa se abtina de la orice conduita care ar stnjeni exercitiul atributelor specifice dreptului real ); d) legala (nu rezulta dintr-o conventie, ci din nsasi legea care permite constitu irea dreptului real); e) extrapatrimoniala (nu poate fi contabilizata n pasivul patrimonial al vreunui su biect de drept). 10. Trasaturile obligatiei corelative drepturilor de creanta Raspuns: a) particulara (exista ntre creditor si debitor); b) variabila (prestatia care formeaza obiectul ei nu este mereu aceeasi). 11. n ce consta obligatia de a da? Raspuns: A constitui sau transmite un drept real. 12. n ce consta obligatia de a face? Raspuns: A savrsi o anumita actiune.

13. n ce consta obligatia de a nu face? Raspuns: A se abtine de la o anumita actiune. 14. Care este diferenta dintre obligatia de a nu face din cazul drepturilor real e si din cazul drepturilor de creanta? Raspuns: Si ntr-un caz si n celalalt subiectul pasiv trebuie sa se abtina de la a face ceva. Aceasta asemanare este doar de fatada, deoarece ntre cele doua cazuri exista deosebiri esentiale. A nu face, n cazul drepturilor reale, este o obligati e generala, abstracta si de sorginte legala, pe cnd n cazul drepturilor de creanta este una particulara, determinata si de sorginte conventionala, care semnifica o limitare a libertatii persoanei ce rezulta din propria ei vointa. Aceasta deoa rece, cel ce printr-o conventie se obliga a nu face, renunta practic la posibili tatea de a face ceva ce ar fi putut sa faca n lipsa angajamentului asumat. 15. Care este posibilitatea constituirii drepturilor reale? Dar a drepturilor de creanta? Raspuns: Drepturile reale sunt limitate ca numar. n schimb, drepturile de creanta sunt nelimitate ca numar. 16. Care este semnificatia drepturilor potestative? Raspuns: Aceste drepturi semnifica puterea conferita titularului lor, persoana f izica sau juridica, de a influenta unilateral si discretionar o situatie juridic a preexistenta, modificnd-o, stingnd-o sau dnd nastere n locul acesteia unei situati i juridice noi. 17. Care este obiectul drepturilor potestative? Raspuns: O situatie juridica (prezenta sau chiar viitoare) care se stinge sau se modifica n urma exercitarii lor. 18. n ce consta datoria corespunzatoare drepturilor potestative? Raspuns: Drepturilor potestative le corespunde o obligatie specifica a subiectul ui pasiv. Acesta nu este dator sa dea, sa faca ori sa nu faca ceva, ca n cazul dr epturilor de creanta, ci este dator sa suporte consecintele actiunii subiectului activ fara a putea sa se opuna. Altfel spus, subiectul pasiv are obligatia de a se supune, de a lasa subiectul activ sa faca ceea ce i permite dreptul potestati v. 19. Enuntati principiile privitoare la exercitarea drepturilor subiective Raspuns: a) drepturile subiective trebuie exercitate numai n conformitate cu scopul lor ec onomic si social; b) drepturile subiective trebuie exercitate cu buna-credinta, astfel nct sa nu ncal ce drepturile sau interesele legitime ale celorlalti; c) drepturile subiective trebuie exercitate n limitele lor externe, materiale si juridice date de obiectul si de continutul lor; d) drepturile subiective trebuie exercitate cu respectarea legii si normelor mor ale. 20. n ce consta abuzul de drept? Raspuns: Problema exercitarii abuzive a unui drept subiectiv se ridica numai atu nci cnd dreptul subiectiv a fost exercitat cu rea-credinta si deturnat astfel de la scopul sau (limitele sale interne).

21. Ce este abuzul de drept, d.p.d.v. al titularului sau? Raspuns: D.p.d.v. al titularului, abuzul de drept desemneaza exercitarea dreptul ui subiectiv ntr-o maniera excesiva, caracterizata prin lipsa bunei-credinte si d eturnarea dreptului de la scopul sau firesc (limitele sale interne), exercitare de natura sa cauzeze altuia un prejudiciu sau un inconvenient ct priveste exercit area propriilor sale drepturi. 01. Faceti distinctia dintre bunuri corporale si bunuri necorporale Raspuns: Bunurile corporale sunt cele care au o existenta materiala, n vreme ce b unurile necorporale sunt anumite drepturi subiective, pe care legiuitorul le inc lude n categoria generica a bunurilor. 02. Definiti bunurile corporale Raspuns: Sunt acele lucruri ce provin de la natura ori sunt create de om care au fost apropriate de catre o persoana fizica ori o persoana juridica sub forma dr eptului de proprietate (publica sau privata). 03. Definiti bunurile necorporale Raspuns: Sunt acele drepturi subiective pe care legea, prin prevederile ei, le a duce n sfera bunurile. 04. Care este clasificarea doctrinara a bunurilor necorporale? Raspuns: a) proprietatile incorporale, grupa care include bunuri a caror existenta depind e de activitatea si puterea creatoare a omului (fondurile de comert si drepturil e de proprietate intelectuala si industriala); b) valorile mobiliare (actiunile, Obligatiunile, instrumentele financiare deriva te sau orice alte titluri de credit ncadrate de Comisia Nationala a Valorilor Mob iliare n aceasta categorie); c) efectele de comert (cambia, biletul la ordin si cecul); d) drepturile de creanta. 05. Clasificati bunurile imobile Raspuns: a) imobile prin natura lor; b) imobile prin destinatie; c) imobile prin obiectul la care se aplica. 06. Definiti bunurile imobile prin natura lor. Exemple Raspuns: Sunt acelea care nu se pot misca sau muta dintr-un loc n altul. Ex: tere nurile sau fondurile de pamnt, cladirile. 07. Definiti bunurile imobile prin destinatia lor Raspuns: Este vorba despre bunuri care, n virtutea unei fictiuni, sunt considerat e de lege bunuri imobile, datorita legaturii ce le uneste intelectual sau materi al cu o seama de bunuri imobile prin natura lor si le face sa devina un accesori u, uneori indispensabil, al acestora. 08. Clasificati bunurile imobile prin destinatia lor Raspuns:

a) bunurile mobile afectate pentru exploatarea unui imobil; b) bunurile mobile atasate stabil la un imobil. 09. Ce sunt bunurile mobile afectate pentru exploatarea unui imobil? Raspuns: Pentru a putea fi calificat imobil prin destinatie, bunul mobil trebuie sa prezinte o utilitate reala, de necontestat, pentru exploatarea imobilului si sa fie afectat efectiv acestei exploatari, ceea ce nseamna ca nu poat fi conside rate imobile prin destinatie bunurile care sunt afectate pentru uzul personal al proprietarului imobilului, chiar daca ocazional acesta le foloseste n interesul exploatarii fondului. Bunurile mobile devenite imobile prin destinatie pastreaza aceasta calitate numa i atta timp ct proprietarul nu le dezafecteaza de la exploatarea fondului, pentru a le da o alta destinatie. 10. Ce sunt bunurile mobile atasate stabil la un bun imobil? Raspuns: Spre deosebire de bunurile considerate imobile prin destinatie datorita afectatiunii lor, cele considerate imobile prin destinatie datorita atasarii (a sezarii) lor nu trebuie sa fie nici necesare si nici macar utile pentru exploata rea sau punerea n valoare a unui bun imobil. Criteriul ce trebuie urmat pentru calificarea acestor bunuri ca fiind imobile es te legatura materiala dintre bunul mobil si un anumit fond. 11. Trasaturile bunurilor mobile atasate stabil la un bun imobil, devenite bunur i imobile prin destinatie Raspuns: a) n aceasta categorie se gasesc bunuri mobile prin natura lor, care devin acceso riu al unei constructii prin faptul ca proprietarul lor le-a atasat acesteia sau le-a asezat stabil pe aceasta, pentrua-i spori functionalitatea ori din conside rente de ordin estetic (ornamental) sau de alta natura; b) atasarea (asezarea) se poate face att n interiorul constructiei, ct si n exterior ul acesteia, fie odata cu ridicarea constructiei, fie ulterior; c) de cele mai multe ori, atasarea la constructie se realizeaza printr-o legatur a materiala stabila, dar care nu trebuie sa aiba semnificatia unei ncorporari a b unului mobil n constructie; odata ce au fost ncorporate, bunurile mobile si pierd i ndividualitatea si devin parte a imobilului, deci nu numai un accesoriu al acest uia; d) atasarea (asezarea) trebuie sa aiba caracter "perpetuu" - deci nu ocazional dar nu definitiv, ceea ce nseamna ca, de principiu, ele (bunurile mobile) pot fi desprinse de constructie, fara a se deteriora iremediabil, ori fara a pricinui daune mai mari dect ceea ce se obtine n urma acestei operatiuni. 12. Conditiile generale cerute pentru calificarea unui bun ca fiind imobil prin destinatie Raspuns: a) unicitatea proprietarului; b) caracterul accesoriu al bunului imobil prin destinatie. 13. Definiti bunurile imobile prin obiectul la care se aplica. Enumerati Raspuns: Sunt imobile prin obiectul la care se aplica: uzufructul lucrurilor imo bile, servitutile, actiunile care tind a revendica un imobil. Diferite imobile prin obiectul la care se aplica: a) drepturile reale asupra imobilelor;

b) actiunile n justitie care au ca obiect bunuri imobile; c) situatia drepturilor de creanta privitoare la imobile. 01. Clasificati bunurile mobile Raspuns: a) mobile prin natura lor; b) mobile prin determinarea legii; c) mobile prin anticipatie. 02. Definiti bunurile mobile prin natura lor Raspuns: Sunt bunuri mobile prin natura lor toate acele bunuri corporale care nu sunt imobile prin natura si nu au devenit imobile prin destinatie, dar numai att a vreme ct cele din urma au acest statut. 03. Definiti bunurile mobile prin determinarea legii Raspuns: Este vorba despre niste drepturi privite ca bunuri necorporale, si, pe de alta parte, tinndu-se seama de faptul ca drepturile reale asupra bunurilor imo bile sunt bunuri imobile prin obiectul la care se aplica, putem considera ca sun t bunuri mobile prin determinarea legii, n primul rnd: a) drepturile reale care au ca obiect mobile corporale, cu exceptia dreptului de proprietate care se confunda cu nsusi obiectul sau material; b) drepturile de creanta, indiferent daca acestea privesc bunuri mobile sau imob ile; c) actiunile n justitie cu caracter patrimonial care nu pot fi considerate imobil e prin obiectul la care se aplica. 04. Definiti bunurile mobile prin anticipatie Raspuns: Bunuri care prin natura lor sunt imobile, dar partile, prin conventia l or, le considera mobile, cum sunt recoltele viitoare. 05. Care este caracterul actelor juridice care au ca obiect bunuri mobile? Dar a l celor care au ca obiect bunuri imobile? Raspuns: Actele juridice care au ca obiect bunuri imobile sunt acte cu caracter civil. Bunurile mobile sunt obiectul operatiunilor comerciale. 06. Care este competenta teritoriala a instantelor de judecata n cazul n care obie ctul litigiului este un bun mobil? Dar atunci cnd obiectul litigiului este un bun imobil? Raspuns: Competenta teritoriala a instantelor de judecata difera dupa cum obiect ul litigiului este un bun mobil sau unul imobil. Astfel, n cazul n care obiectul l itigiului este un bun mobil, si vor gasi aplicare, de regula, prevederile art. 5 C.proc.civ., prin care se determina competenta teritoriala de drept comun a inst antelor de judecata, ceea ce nseamna ca cererea va fi judecata de instanta de la domiciliul sau resedinta prtului si, prin exceptie, de aceea de la domiciliul recl amantului. n schimb, atunci cnd obiectul litigiului este un bun imobil, si vor gasi aplicare prevederile art. 13 C.proc.civ., ceea ce nseamna ca litigiul va fi solu tionat, de regula, de instanta n circumscriptia careia se afla imobilul. 07. Definiti bunurile certe Raspuns: Sunt bunuri individual determinate, adica individualizate prin trasatur i particulare. 08. Definiti bunurile generice

Raspuns: Este o exprimare conventionala, menita sa sugereze ca obiectul unui act juridic este determinat doar ntr-un mod abstract, respectiv numai prin aratarea cantitatii, a suprafetei, a numarului, ori prin alte asemenea indicatii cu carac ter general. 09. Definiti bunurile viitoare Raspuns: Sunt acelea care nu exista nca la data ncheierii unui act juridic. 10. Care sunt punctele de vedere din care este importanta distinctia dintre bunu ri individual determinate si bunuri generice? Raspuns: a) momentul transmiterii dreptului de proprietate prin intermediul actelor jurid ice translative; b) problema suportarii riscului pieirii fortuite a bunului, ulterior ncheierii un ui act translativ de proprietate; c) locul executarii unei obligatii. 11. n ce consta principiul consensualismului n cazul transferului proprietatii de la nstrainator la dobnditor? Raspuns: n conceptia legiuitorului modern, inclusiv a legiuitorului romn de la 186 5, transferul proprietatii de la nstrainator la dobnditor opereaza ca efect al con simtamntului partilor, fara a fi necesara predarea bunului ori ndeplinirea unei al te formalitati ulterioare contractului. 12. Cnd se transmite dreptul de proprietate n cazul bunurilor individual determina te? Raspuns: n chiar momentul ncheierii actului juridic. 13. Cnd se transmite dreptul de proprietate n cazul bunurilor generice? Raspuns: Regula transferarii dreptului de proprietate n momentul ncheierii actului juridic nu-si mai poate gasi aplicare, dobnditorul neputnd deveni proprietar doar asupra unei cantitati de bunuri, fara a se sti care anume bunuri alcatuiesc ace asta cantitate. Asa fiind, dreptul de proprietate se va transmite abia atunci cnd se va face o se parare materiala prin numarare, cntarire, masurare sau ntr-un alt mod a ceea ce sa nstrainat. De regula, aceasta operatiune se realizeaza cu ocazia predarii bunul ui, adica odata cu executarea obligatiei nstrainatorului. De aceea, n mod obisnuit , ea trebuie sa se faca n prezenta dobnditorului ori a reprezentantului acestuia. 14. Care este situatia n care se pune problema nstrainarii bunului altuia? Raspuns: Atunci cnd vnzatorul unui bun individual determinat nu este proprietarul lucrului nstrainat. Cnd obiectul unui act juridic este determinat generic, nu este necesar ca nstraina torul sa fie proprietar a ceea ce nstraineaza, pentru ca poate procura oricnd cant itatea de bunuri care formeaza obiectul contractului n vederea executarii lui. 15. Cine sufera riscul pieirii bunului (regula)? Raspuns: Proprietarul. 16. Cine suporta riscul pieirii bunurilor n cazul bunurilor individual determinat

e? Prezentati exceptiile. Raspuns: n cazul n care bunul nstrainat este unul individual determinat, riscul pie irii sale fortuite nainte de a fi predat l suporta dobnditorul, fiindca el a deveni t proprietar n momentul ncheierii actului juridic. Exceptii: a) riscul pieirii fortuite a bunului va fi suportat totusi de catre nstrainator, atunci cnd acesta nu a facut predarea bunului la termenul stabilit si a fost pus n ntrziere de catre dobnditor); b) n situatia n care, prin conventia lor, partile au amnat nsusi transferul dreptulu i de proprietate, acesta urmnd sa opereze doar la predarea bunului sau, n orice ca z, la o data ulterioara ncheierii actului juridic, precum si atunci cnd actul este afectat de o conditie suspensiva ori vnzarea s-a facut cu rezerva proprietatii, suportarea riscului pieirii fortuite va fi n sarcina nstrainatorului, deoarece el a ramas proprietar al bunului respectiv. 17. Cine sufera riscul pieirii bunului n cazul bunurilor determinate generic? Raspuns: Deoarece dreptul de proprietate nu se transmite la dobnditor prin simplu l fapt al ncheierii actului juridic - proprietar ramnnd dobnditorul -, riscul pieiri i fortuite a bunului va fi suportat de catre nstrainator. 01. Ce este fungibilitatea? Raspuns: Un raport de echivalenta ntre doua bunuri, n virtutea caruia un bun poate fi nlocuit cu altul, atunci cnd urmeaza sa se faca o plata ori sa se ndeplineasca o obligatie de restituire. 02. Ce are n vedere distinctia dintre bunuri fungibile si cele nefungibile? Raspuns: Distinctia dintre bunurile fungibile si cele nefungibile, la fel ca si aceea dintre bunurile certe si generice, are n vedere, cu precadere, comercialita tea bunurilor si mai putin trasaturile fizice ale acestora. 03. De ce este importanta distinctia dintre bunurile fungibile si nefungibile? Raspuns: a) determinarea modului n care se poate face executarea unei obligatii (plata); b) determinarea modului de ndeplinire a obligatiei de restituire a unor bunuri a caror folosinta este cedata de proprietar altor persoane, prin intermediul unor contracte cum este, spre exemplu, mprumutul. 04. Care este bunul care are fungibilitate absoluta? Raspuns: Moneda. 05. Definiti bunurile consumptibile Raspuns: Acelea care, folosite fiind potrivit destinatiei lor obisnuite, si consu ma substanta de la prima folosire. 06. Definiti bunurile neconsumptibile Raspuns: Bunurile care nu-si consuma substanta la prima utilizare ori nu trebuie nstrainate cu aceasta ocazie, fiind astfel susceptibile de o folosinta repetata ori continua. 07. Care este utilitatea distinctiei dintre bunuri consumptibile si neconsumptib ile?

Raspuns: a) n cazul constituirii unui drept de uzufruct; b) n cazul ncheierii unui contract de mprumut; c) n cazul rechizitiilor. 08. Definiti bunurile divizibile Raspuns: Acele bunuri care pot fi mpartite, fara ca prin aceasta sa piarda destin atia economica anterioara, fiindca partile rezultate n urma divizarii au destinat ia si utilitatea economica pe care a avut-o ntregul. 09. Definiti bunurile indivizibile Raspuns: Acea din a caror divizare rezulta parti cu destinatie sau utilitate eco nomica diferita de aceea a bunului care a fost supus mpartirii. 10. Care este utilitatea distinctiei dintre bunurilor divizibile si bunurilor in divizibile Raspuns: a) sistarea starii de coproprietate; b) raporturile obligationale cu pluralitate de subiecte. 11. Definiti bunurile principale Raspuns: Acele bunuri care se folosesc n mod independent, fara a fi afectate sa s erveasca la ntrebuintarea altui bun. 12. Definiti bunurile accesorii Raspuns: Acele bunuri care sunt afectate pentru ntrebuintarea altui bun. 13. Care este utilitatea distinctiei dintre bunuri principale si bunuri accesori i? Raspuns: Distinctia dintre cele doua feluri de bunuri prezinta utilitate din pun ct de vedere juridic, n considerarea aplicarii regulii accesorium sequitur princi pale. 14. Definiti accesiunea Raspuns: Unirea a doua lucruri ce au proprietari diferiti. Este privita ca un mo d de dobndire a dreptului de proprietate datorita faptului ca proprietarul bunulu i mai important, considerat principal, devine si proprietar al bunului mai putin important sau accesoriu. 15. Definiti adjonctiunea Raspuns: Unirea a doua bunuri mobile avnd proprietari diferiti, n asa fel nct, desi formeaza un singur tot, ele pot fi despartite fara a-si pierde individualitatea. 16. Ce sunt bunurile frugifere? Dar cele nefrugifere? Raspuns: Primele sunt considerate a fi acelea care, n mod periodic si fara consum area substantei lor, dau nastere la alte bunuri, numite fructe. Celelalte sunt a celea care nu prezinta aceasta nsusire. 17. Definiti fructele

Raspuns: Acele bunuri care rezulta dintr-un alt bun, fara a consuma esential sub stanta acestuia. 18. Clasificati fructele Raspuns: a) fructele naturale acelea care se produc de la natura, deci fara interventia m uncii omului; b) fructele industriale acelea care se produc ca urmare a muncii omului; c) fructele civile sau veniturile, sunt echivalentul folosintei unui bun de catr e o alta persoana dect proprietarul. 19. Cui i se cuvin fructele? Care sunt exceptiile de la regula? Raspuns: Proprietarului bunului frugifer, n puterea dreptului de accesiune. Exceptii: a) atunci cnd asupra bunului frugifer s-a constituit un drept de uzufruct, fructe le de tot felul se cuvin uzufructuarului, adica devin proprietate a acestuia; b) fructele se cuvin posesorului de buna-credinta, adica aceluia care poseda ca proprietar n puterea unui titlu translativ de proprietate, ale carui vicii nu-i s unt cunoscute; c) fructele se cuvin, uneori, detentorului bunului frugifer. 20. Care este momentul dobndirii dreptului de proprietate asupra fructelor natura le si industriale? Raspuns: Momentul desprinderii lor de bunul care le produce, ceea ce se realizea za prin culegere. 21. Definiti productele Raspuns: Sunt bunuri care rezulta dintr-un alt bun. Spre deosebire nsa de fructe, productele se caracterizeaza prin aceea ca, pentru a fi obtinute, trebuie consu mata, treptat sau dintr-o data, substanta bunului din care ele rezulta. 22. Cui i se cuvin productele? Raspuns: Deoarece dispozitia materiala asupra bunului revine proprietarului, nsea mna ca si productele i se cuvin acestuia. Prin urmare, nici posesorul de buna cr edinta, nici uzufructuarul nu sunt ndreptatiti la obtinerea productelor. 23. Ce fel de acte sunt cele prin care se nstraineaza fructele naturale ori indus triale? Raspuns: Acte de administrare a patrimoniului 24. Ce fel de acte sunt cele prin care se nstraineaza productele? Raspuns: Acte de dispozitie, din moment ce obtinerea lor presupune consumarea tr eptata s substantei bunului. 01. Ce sunt faptele juridice? Raspuns: Simple actiuni umane de care legea leaga unele efecte juridice. 02. Ce sunt actele juridice? Raspuns: Actiuni omenesti facute cu intentia de a produce efecte juridice.

03. Definiti consimtamntul Raspuns: Vointa exprimata si cunoscuta ca fiind produsa n scopul de a genera efec te juridice. 04. Care este sensul formal al actului juridic? Raspuns: Documentul, nscrisul care constata o operatiune juridica. 05. Prin ce se concretizeaza libertatea contractuala? Raspuns: a) oricine are posibilitatea de a ncheia sau nu un act juridic concret; b) libertatea partilor de a-si alege forma contractului si de a-i stabili contin utul; c) libertatea vointei; d) teoria nulitatii (o vointa alterata este considerata ca o lipsa); e) doar vointa reala creeaza dreptul; f) indiferenta motivului contractului; g) forta obligatorie a contractului; h) relativitatea contractului. 06. Definiti actul juridic unilateral. Exemple Raspuns: Este acela n care vointa juridica emana de la o singura persoana. Exemple: a) testamentul; b) recunoasterea de paternitate; c) actul de optiune succesorala; d) marturisirea; e) renuntarea la un drept patrimonial; f) demisia; g) vacanta n materie locativa; h) concedierea; i) denuntarile conventionale; j) oferta de a contracta, etc. 07. Faceti distinctia dintre actul juridic unilateral si contractul unilateral Raspuns: Actul juridic unilateral este o specie de de act juridic, animat de o v ointa unilaterala, n timp ce contractul unilateral este o specie de contract. Actul unilateral e rezultatul clasificarii dupa criteriul vointei, n timp ce cont ractele unilaterale sau bilaterale dupa criteriul prestatiilor. Contractul unila teral se caracterieaza prin aceea ca o parte a sa este doar debitor, iar cealalt a este numai creditor al unei prestatii anume determinate. 08. Definiti contractul bilateral Raspuns: Denumit frecvent contract sinalagmatic, este o conventie prin care o pa rte si asuma o prestatie n schimbul unei contraprestatii a celeilalte parti. 09. Definiti actele juridice multilaterale Raspuns: Specific acestor tipuri de acte nu e numai faptul ca mai multe persoane concura la crearea actului juridic, ci mai ales faptul ca ele genereaza efecte care se ndeparteaza de regula clasica a relativitatii. Exemplu: conventiile colective.

10. n ce masura actele gratuite constituie operatiuni juridice patrimoniale? Raspuns: n masura n care sunt liberalitati. 11. Care este criteriul de departajare ntre acte de conservare, acte de administr are si acte de dispozitie? Raspuns: Dupa consecintele patrimoniale ale actului juridic. 12. Ce sunt actele de conservare? Exemple Raspuns: Acte juridice care au ca scop si efect mentinerea, pastrarea unei valor i economice apartinnd unuia dintre autorii actului. 13. Ce sunt actele de administrare? Exemple Raspuns: Au ca scop si efect punerea n valoare a unor bunuri sau drepturi patrimo niale. Ex: locatia, arendarea. 14. Ce sunt actele de dispozitie? Exemple Raspuns: Operatiunile juridice care transpun n viata atributul de dispozitie juri dica pe care proprietatea o confera titularului sau. Exemple: a) contractul de vnzare-cumparare; b) schimbul; c) donatia; d) legatul; e) contractul de ntretinere; f) cesiunea de creanta; g) tranzactia sau retractul litigios, etc. 01. Care este criteriul dupa care se face clasificarea n acte constitutive, acte translative si acte declarative? Raspuns: Raportul cu mprejurarile juridice deja existente la momentul ncheierii lo r. 02. Care este principala diferenta ntre actele constitutive si translative pe de o parte, si actele declarative pe de alta parte? Raspuns: Actele constitutive si translative produc efecte numai pentru viitor (e x nunc), orice idee de retroactivitate fiind exclusa, deoarece vointa care le ge nereaza are intentia fie de a crea ceva nou, fie de a stramuta ceva deja existen t. Efectele actelor declarative, n schimb, ar trebui sa priveasca si n trecut (ex tun c), deoarece ele se refera la situatii juridice care deja exista, cu intentia de a reitera sau consolida situatia juridica preexistenta. 03. Dati exemple de acte constitutive Raspuns: a) acte precum cele prin care se constituie dezmembraminte ale dreptului de prop rietate (uz, uzufruct, abitatie, servitute, superficie); b) acte prin care se constituie garantii personale (fidejusiunea);

c) d) e) i, f)

acte prin acte prin acte prin societati acte fara

care se constituie garantii reale (ipoteca, gajul); care se genereaza raporturi de creanta (mprumutul, locatia etc.); care se creeaza persoane morale de drept privat (asociatii, fundati comerciale, sindicate etc.); continut patrimonial sau scop lucrativ (casatoria).

04. Dati exemple de acte translative Raspuns: Sunt cele prin care se realizeaza stramutarea unor drepturi dintr-un pa trimoniu n altul, de la o persoana la alta. Exemple: vinderea, donatia, schimbul, legatul, cesiunea de creanta etc. 05. Care este diferenta dintre acte declarative care se refera la situatii jurid ice obiective si acte declarative care se refera la situatii juridice subiective ? Raspuns: Situatiile juridice obiective pot fi considerate cele create de lege n m ateria dobndirii dreptului de proprietate prin fapte juridice (uzucapiunea, acces iunea, ocupatiunea etc.). Situatiile juridice subiective sunt cele generate tot prin operatiuni juridice ( actele interpretative, actele confirmative sau de asanare a actelor anulabile, p artajul si poate tranzactiile etc.). 06. Ce sunt actele intuitu personae? Exemple Raspuns: Se ncheie n considerarea persoanei. Exemple: a) casatoria; b) testamentul; c) recunoasterile de filiatie; d) mandatul; e) donatia, etc. 07. Care sunt criteriile n jurul carora se grupeaza calitatile personale presupus e n actele intuitu personae? Raspuns: Calitatile personale presupuse n actele intuitu personae se grupeaza ntot deauna n jurul a doua criterii. Unul se rezuma la ncrederea pe care o persoana poa te sa o insufle, ncredere pe care se poate baza executarea viitoarei prestatii (m andat, antrepriza etc.). Celalalt criteriu se concretizeaza ntr-o apreciere a uno r nsusiri (abilitati stiintifice, tehnice, fizice etc.), pe care o persoana le po ate avea. 08. Ce sunt actele intuitu rei? Exemple Raspuns: Majoritatea actelor de drept se caracterizeaza nu prin raportarea la ca litatile determinante ale persoanei, ci prin raportare la nsusirile bunurilor sau a prestatiilor la care actul se refera. Acestea sunt acte intuitu rei. Astfel, se ncheie un contract de vindere, schimb, arendare, locatiune etc. cntarindu-se ec onomic si tehnic atributele prestatiilor sau bunurilor cu care aceste acte au co nexiune. 09. Care este importanta clasificarii n acte intuitu personae si acte intuitu rei ? Raspuns: Actele personale, spre deosebire de cele ncheiate intuitu rei, impun res trictii savrsirii lor prin reprezentare; numai ele sunt compatibile cu eroarea in

personam, care constituie viciu de consimtamnt. Concomitent, actele intuitu personae se sting n cazul mortii unei parti, ele nefi ind compatibile - de principiu, cu ideea continuarii efectelor lor pe care succe sorala. 10. Definiti actele oneroase Raspuns: Sunt ntotdeauna patrimoniale, prin intermediul lor urmarindu-se obtinere a unui avantaj patrimonial. 11. Definiti contractul comutativ Raspuns: Contractul e comutativ atunci cnd obligatia unei parti este echivalentul obligatiei celeilalte. Doar contractele sinalagmatice pot fi comutative. 12. Definiti contractul aleator Raspuns: Cnd echivalentul depinde, pentru una sau toate partile, de un eveniment incert. 13. Definiti actele gratuite Raspuns: Acelea n care una dintre parti voieste a procura, fara echivalent, un av antaj celeilalte. 14. Definiti liberalitatile. Exemple Raspuns: Sunt acte juridice gratuite care presupun un transfer patrimonial fara contraechivalent, savrsite cu scopul de a gratifica o alta persoana. Exemple: a) donatia; b) legatul; c) instituirea contractuala; d) substitutiile vulgare; c) remiterea datoriei. 15. Definiti darul manual Raspuns: O specie de donatie mobiliara, care nu mbraca forma autentica. 16. Dati exemplu de cvasi-liberalitati Raspuns: a) sponsorizarea; b) mecenatul; c) liberalitatile comerciale; d) fundatia. 17. Care sunt caracteristicile liberalitatilor comerciale? Raspuns: Sunt animate de un animus captivo, iar latura materiala despuierea come rciantului de o valoare patrimoniala, implica fie o diminuare profitabila de pre t, fie o tehnica de promovare comerciala. 01. Ce sunt actele dezinteresate? Raspuns: Sunt acte care nu presupun nicio transmisiune de drepturi patrimoniale. Sunt dezinteresate operatiunile juridice prin care o parte furnizeaza celeilalt

e un serviciu gratuit, fara contraprestatie. 02. Care este diferenta dintre actele dezinteresate si liberalitati? Raspuns: Actele dezinteresate se prezinta ca obligatii de a face, n timp ce liber alitatile cuprind n obiectul lor obligatii de a da. 03. Definiti actele numite Raspuns: Cele care sunt denumite si reglementate aparte de catre lege. Un act ju ridic poate fi considerat numit daca el e denumit de lege si daca aceasta i rezer va un regim juridic special, derogator de la dreptul comun. 04. Definiti actele nenumite Raspuns: Sunt opera exclusiva a libertatii de vointa, ele subordonndu-se dreptulu i comun. 05. n ce consta regula specialia generalibus derogant? Raspuns: Ori de cte ori vom avea de-a face cu un act juridic numit, acesta va fi n sotit de un regim juridic special, care se aplica cu prioritate, iar numai daca acesta e incomplet se va recurge la dreptul comun al actului civil. 06. n ce consta caracterul consensual al actelor? Raspuns: Pentru a produce efectele specifice, e suficient sa se manifeste vointa juridica (solo consensu obligat), fiind indiferenta modalitatea concreta a aces tei manifestari. 07. Definiti actul solemn. Exemple Raspuns: Actul solemn se deosebeste de cel consensual prin aceea ca vointa jurid ica a autorilor lui trebuie sa mbrace o anumita forma aratata expres de lege. Exemple: a) testamentul; b) ipoteca conventionala; c) donatia; d) subrogatia consimtita de debitor. 08. Ce este forma ad probationem? Raspuns: Este forma edictata de necesitatile probatorii ale actului juridic. 09. Ce este forma ad validitatem? Raspuns: Cea care transforma consimtamntul juridic n act civil (solemn). 10. Definiti actele reale. Exemple Raspuns: Actele reale sunt operatiunile juridice care presupun alaturi de manife starea intelectuala (de vointa) si un element material: remiterea unui bun (re). Exemple: a) mprumutul; b) depozitul; c) gajul; d) darul manual; e) contractul de transport de marfuri.

11. Ce este traditiunea? Raspuns: Traditiunea n sistemul Codului civil nu este dect un mod de a transfera s tapnirea asupra bunurilor. 12. Ce este traditiunea simbolica? Raspuns: Implica fie o intervertire a titlului cu care se realizeaza stapnirea bu nului, fie chiar remiterea unor simboluri ale bunului. 13. Ce este traditiunea brevi manu? Raspuns: Avem de-a face cu intervertirea titlului stapnirii bunului n posesie a ce lui care stapnea anterior ca detentor precar al bunului respectiv. 14. Ce este traditiunea longa manu? Raspuns: Se concretizeaza nu n stramutarea corpus-ului bunului, ci n nmnarea unui si mbol sau a unui nsemn al acestuia, ceea ce se va putea interpreta ca bunul e pus la dispozitia celuilalt. 15. Ce este traditiunea reala? Raspuns: Prespune stramutarea efectiva a unui bun corporal si schimbarea stapniri i lui de la tradens la accipiens. 01. Care sunt elementele structurale ale actului juridic? Raspuns: a) capacitatea; b) consimtamntul; c) obiectul; d) cauza. Art. 948 C.civ. enumera elementele tehnice ale vointei juridice (consimtamntul si cauza actului), la care adauga conditia n care se poate exprima valid consimtamnt ul (capacitata civila) si sensul exterior pe care l vizeaza vointa exprimata (obi ectul). 02. Ce sunt conditiile de validitate ale actului juridic? Raspuns: Conditiile de validitate privesc nasterea sanatoasa a unei operatiuni j uridice. 03. Ce sunt conditiile de eficacitate ale actului juridic? Raspuns: Conditiile de eficacitate vizeaza efectele actului juridic. Mai precis este vorba despre existenta efectelor actului juridic fata de alte persoane dect fata de autorii actului, asupra carora se rasfrng efectele unui act valid. 04. Cu ce este sinonima capacitatea de a contracta? Raspuns: De cele mai multe ori cnd se vorbeste despre capacitatea de a contracta, se are n vedere capacitatea de exercitiu. 05. Din ce este compusa vointa juridica? Raspuns: a) consimtamntul;

b) cauza actului civil. 06. Definiti consimtamntul Raspuns: Consimtamntul poate avea doua sensuri, n functie de ce fel de act juridic va genera. Prin consimtamnt se poate ntelege : a) manifestarea de vointa care provine de la o singura persoana, cu efectul crea rii unui act civil de formatie unilaterala. Sau, cel mai adesea, consimtamntul de semneaza : b) acordul de vointe care defineste un contract. 07. Enumerati principiile vointei juridice Raspuns: a) libertatea contractuala; b) preeminenta vointei interne (reala). 08. Care sunt calitatile pe care trebuie sa le ntruneasca vointa reala pentru a a vea de-a face cu un act juridic? Raspuns: a) trebuie sa fie libera si constienta ; b) trebuie sa fie animata de intentia de a produce efecte juridice; c) e necesar sa fie exteriorizata, pentru a merita numele de consimtamnt. 09. Ce sunt viciile de consimtamnt? Raspuns: Sunt expresia juridica a viziunii filosofice asupra autonomiei de voint a, care ntelege actul juridic ca o manifestare de vointa libera. Viciile de consi mtamnt exprima situatia n care vointa interna nu e libera si constienta. 10. Definiti eroarea Raspuns: Lipsa de concordanta ntre perceptia libertatii si realitatea obiectiva, n tre ideea pe care ne-o facem despre un lucru si starea reala a acestuia, aspect care defineste greseala de interpretare a realitatii, nu este un fenomen strict juridic. 11. Care sunt exceptiile de la regula erorii viciu de consimtamnt? Raspuns: Printre exceptii se pot nscrie fie operatiunile juridice care nu sunt co mpatibile cu eroarea (ex: partajul, acceptarea succesiunii), fie actele juridice n care se admite doar circumstantiat si nuantat, fata de dreptul comun, eroarea ca viciu de consimtamnt (ex: casatoria). 12. Clasificati eroarea-viciu de consimtamnt Raspuns: Eroarea-viciu de consimtamnt este la mijlocul unei clasificari, ntre eroa rea-obstacol si eroarea-indiferenta. 13. Definiti eroarea-obstacol Raspuns: Eroarea-obstacol mpiedica pur si simplu ntlnirea manifestarilor de vointa care formeaza contractul, fiecare prezumtiva parte a acestuia exterioriznd o voin ta care va trece pe lnga cealalta. n acest caz, n fond, nu exista ntelegere juridica , deoarece fiecare vorbeste pe limba lui despre un alt lucru juridic. 14. Ce este error in negotium? Raspuns: Eroarea-obstacol care cade asupra naturii operatiunii juridice, atunci

cnd fiecare partener de negocieri juridice traieste cu ideea ca va ncheia un alt a ct juridic dect crede celalalt. 15. Ce este error in corpore? Raspuns: Eroarea-obstacol care poarta asupra obiectului contractului. 16. Ce este eroarea indiferenta? Raspuns: Nu este nsotita de o sanctiune specifica, dar uneori ea poate justifica, n cazul actelor oneroase, reducerea valorica a contraprestatiei. 17. Definiti eroarea viciu de consimtamnt Raspuns: Nu mpiedica formarea actului juridic, dar afecteaza mecanismul sau volit ional, fiind sanctionata cu nulitatea relativa. 18. Ce este error in substantiam? Raspuns: Poate fi intuitiv nteleasa ca fiind reprezentarea gresita a substantei m ateriale din care este produs bunul care constituie obiectul derivat al contract ului. Poate afecta n principiu orice conventie. 19. Ce este error in personam? Raspuns: Este limitata doar la actele juridice n care elementul intuitu personae e prezent. 20. Ce este eroarea scuzabila? Raspuns: Este cea care nu poate fi reprosata unei lipse de informare a errans-ul ui. Acesta a actionat diligent, culegnd toate informatiile de care avea nevoie pe ntru a lua o decizie si de a exprima o vointa juridica n cunostinta de cauza. 21. Care sunt cerintele care trebuie ntrunite cumulativ pentru a putea vorbi desp re eroarea viciu de consimtamnt? Raspuns: a) eroarea sa cada asupra substantei obiectului conventiei sau asupra persoanei cu care s-a contractat (art. 954 C.civ.); b) eroarea sa fie scuzabila; c) eroarea trebuie sa fie determinanta pentru ncheierea actului juridic; d) eroarea trebuie sa fie comuna contractantilor. 22. Cum se face proba erorii? Raspuns: Deciziile ntemeiate pe o imagine eronata a realitatii se materializeaza n tr-un anumit comportament, care poate sa furnizeze suficiente indicii despre gre sita interpretare a realitatii. 23. Care este sanctiunea erorii? Raspuns: Atunci cnd cade asupra substantei obiectului sau asupra persoanei cocont ractantului, iar celelalte cerinte sunt probate, eroarea e un viciu de consimtamn t, sanctionat cu nulitate relativa. 01. n ce consta natura ambivalenta a dolului? Raspuns: Dolul viciu de consimtamnt poate fi legat juridic si de frauda interesel or particulare, atunci cnd el mbraca si forma unui fapt ilicit civil sau chiar pen

al. 02. Care este cmpul de aplicare al dolului? Raspuns: Poate vicia consimtamntul, n principiu, pentru orice act juridic, indifer ent daca acesta este de formatie unilaterala sau bilaterala, daca are un continu t patrimonial sau nu, daca sunt sau nu acte solemne. 03. Ce este dolul grav (dolus malus)? Raspuns: Este cel care justifica un dol principal, lund forma unei nselatorii pate nte si de rea-credinta, intentia de a induce n eroare pe celalalt contractant fii nd de esenta sa. 04. Ce este dolul usor (dolus bonus)? Raspuns: Desemneaza o simpla ademenire, care poate fi lesne descoperita sau chia r sta n natura lucrurilor. 05. n ce consta elementul subiectiv al dolului? Raspuns: Se concretizeaza n inducerea n eroare cu intentie a celuilalt cocontracta nt. 06. Dolul viciu de consimtamnt este nfaptuit din culpa sau cu intentie? Raspuns: Intentie. 07. n ce consta elementul obiectiv al dolului? Raspuns: Este circumscris de art. 960 C.civ., care vorbeste despre mijloace vicle ne si masinatiuni , care trebuie ntrebuintate de una dintre parti n contra celeilalte. 08. Cum se numeste dolul nfaptuit prin tacere? Raspuns: Dol reticent sau dol prin reticenta. Este unanim considerat n doctrina r omneasca drept putnd constitui viciu de consimtamnt. 09. n ce consta asemanarea dintre dol si eroare? Raspuns: Dolul este o specie de eroare, una provocata cu rea-credinta. 10. Care este sanctiunea dolului - viciu de consimtamnt? Raspuns: Nulitatea relativa. Aceasta nulitate expresa (art. 961 C.civ.) este de protectie a consimtamntului surprins prin dol, iar prin desfiintarea actului juri dic viciat se asigura libertatea si caracterul constient al vointei juridice. 11. Ce este violenta viciu de consimtamnt?

Raspuns: O constrngere exercitata asupra vointei unei persoane pentru a o determi na sa-si exprime un anumit consimtamnt. Consta n frica insuflata de o persoana alt eia, prin amenintarea cu un rau, de care nu se poate scapa dect ncheind un anumit act juridic. 12. Ce este violenta fizica? Raspuns: Priveste integritatea fizica a persoanei sau a bunurilor sale. Pentru a fi viciu de consimtamnt, nu e nevoie ca efectiv sa se ajunga la exercitarea acte lor de violenta. Amenintarea serioasa este suficienta.

13. Ce este violenta morala? Raspuns: Se concretizeaza n agresari care induc un disconfort psihic, prin luarea ca tinta a unor valori precum: onoarea, reputatia sau sentimentele persoanei. P entru a fi viciu de consimtamnt, nu e nevoie ca efectiv sa se ajunga la transpune rea n fapt a amenintarilor, sa se aduca efectiv atingere valorilor puse n pericol. O amenintare grava si plauzibila este suficienta. 14. Poate fi asimilata temerea reverentioasa unui viciu de consimtamnt? Raspuns: Simpla temere reverentioasa nu poate anula conventia, deoarece ea nu es te violenta viciu de consimtamnt. Temerea reverentioasa poate fi nteleasca ca o ap rehensiune politicoasa, izvorta din bunul-simt, care ntemeiaza stnjeneala ce ne mpie dica sa ne mpotrivim neconditionat la orice. 15. Ce este constrngerea morala legitima? Raspuns: Amenintarea cu forta coercitiva a statului, respectiv amenintarea cu re cursul la aceasta. 16. Ce este constrngerea materiala ilegitima? Raspuns: O manifestare a relei-credinte, care nu are nici o justificare legala s au morala, fiind ndreptata mpotriva altuia cu scopul de a-i face rau si de a profi ta dupa acest rau. 17. n ce consta elementul subiectiv (psihologic) al violentei? Raspuns: n frica insuflata, care determina exprimarea consimtamntului (art. 965 C. civ.). Violenta trebuie sa aiba o anumita intensitate, pentru a insufla starea d e teama n celalalt, adica sa fie vorba de un rau considerabil (art. 956 alin. 1 C.c iv.). 18. n ce consta elementul obiectiv al violentei? Raspuns: Raul care tulbura consimtamntul, apt sa insufle frica. 19. Care sunt conditiile juridice ale violentei? Raspuns: Pentru a fi primita ca viciu de consimtamnt, violenta trebuie sa ndepline asca cumulativ doua conditii. Prima este comuna tuturor viciilor de consimtamnt, anume: (1) violenta sa fie determinanta la ncheierea actului juridic. Cea de a do ua se refera la specia de violenta, care trebuie sa se regaseasca n speta, adica sa fie vorba despre o (2) violenta ilegitima. 20. Care este sanctiunea juridica a violentei - viciu de consimtamnt? Raspuns: Nulitatea relativa. 01. Ce este obiectul actului juridic? Raspuns: Obiectul actului juridic are o dubla semnificatie, fiecare dintre cele doua sensuri fiind folosite alternativ (sau nediferentiat), dupa cum intereseaza (sau nu) unul sau altul dintre cele doua aspecte. Mai nti, obiectul se concretizeaza n prestatiile la care se obliga fiecare parte a actului juridic. Din acest punct de vedere, obiectul actului ilustreaza comporta mentul fiecarei parti contractuale sau a autorului actului unilateral de a da (d are), de a face (facere) sau de a nu face (non facere) ceva concret.

Al doilea sens al obiectului conventiei se refera la obiectul derivat al obligatie i, adica la obiectul obligatiei de a da, care este un bun. 02. Care sunt conditiile de validitate ale obiectului? Raspuns: Pentru ca o prestatie sau un bun sa poata constitui obiectul unui act j uridic, acestea trebuie sa ndeplineasca anumite caracteristici, care pot fi grupa te n: a) caracterul efectiv al obiectului; b) caracterul sau licit; c) valoarea obiectului. 03. Ce se ntelege prin efectivitatea obiectului? Raspuns : Obiectul trebuie sa existe simultan n principiu, n realitatea fizica si juridica, ndeplinind unele criterii. Efectivitatea obiectului presupune si ideea ca acesta sa fie determinat sau macar determinabil. Prestatia trebuie sa fie pos ibil de executat sau altfel exprimat, obiectul nu trebuie sa fie imposibil. 04. Ce se ntelege prin liceitatea obiectului actului juridic ? Raspuns : Prestatia trebuie sa fie conforma cu ordinea publica si bunele moravur i. Daca nu, obiectul actului juridic va fi considerat ilicit, cu efectul atrager ii sanctiunii nulitatii absolute a ntelegerii juridice ncheiate. Traditional se considera ca obiectul actului juridic este ilicit si daca n discut ie ar fi efectiv bunuri, iar nu numai prestatii. Aceasta pentru a pune un accept ascutit pe lucrurile sau bunurile care nu pot forma obiectul unui act juridic. 05. Ce este leziunea ? Raspuns : Daca echilibrul valoric ntre prestatiile reciproce nu exista, o parte a contractului va suferi o pierdere, un prejudiciu pecuniar, deoarece ar fi tinut a sa execute o obligatie valoric superioara fata de cea pe care o va primi n schi mb. Acest prejudiciu patrimonial, rezultat din disproportia de valoare pecuniara dintre contraprestatii, care exista chiar la momentul ncheierii contractului sin alagmatic oneros, se numeste leziune. 06. Care sunt actele juridice unde poate fi analizata leziunea? Raspuns: Doar n contractele comutative, sinalagmatice si oneroase, nesupuse unor reglementari legale aparte, care sa ofere mijloace speciale de nlaturare a pagube i rezultate din dezechilibrul ntre prestatii. 07. Se poate spune ca leziunea este viciu de consimtamnt? Raspuns: Nu este un viciu de consimtamnt, ci o cauza distincta de desfiintare a c ontractului, care se bazeaza pe ncalcarea regulii echivalentei contraprestatiilor , care trebuie sa caracterizeze un contract comutativ, sinalagmatic si oneros. 08. n ce consta caracterul dublu special al leziunii? Raspuns: Leziunea se aplica doar minorilor si nu vizeaza dect contractele comutat ive, sinalagmatice si oneroase. 01. Ce ghideaza vointa juridica spre rezultatul juridic extern? Raspuns : Daca actul civil este definit ca o manifestare de vointa exprimata cu intentia de a produce efecte juridice, este limpede ca vointa devine juridica da

ca este ghidata spre un tel juridic. 02. Ce este cauza eficienta a actului juridic ? Raspuns : Poate fi folosita cu sensul de izvor sau sursa a unor drepturi si obli gatii, dar fara vreo relevanta pentru structura intrinseca a actului juridic. 03. Ce este cauza finala a actului juridic ? Raspuns : Scopul urmarit de cei care ncheie un act juridic. Cauza finala determin a orientarea si focalizarea vointei juridice pe un anumit tel, care va fi atins prin intentia partilor actului juridic. Din acest motiv, cauza finala cuprinde i ntentia de a atinge n exterior (raporturile juridice) un anumit scop sau obiectiv . 04. La ce se refera conditiile de validitate ale cauzei? Raspuns: a) realitatea cauzei; b) liceitatea cauzei. 05. n ce consta realitatea cauzei? Raspuns : Concretizeaza ideea ca aceasta trebuie sa fie efectiva si serioasa. Pr in efectivitate trebuie nteles ca elementul cauza exista realmente, iar nu ca est e inexistent sau se creeaza doar impresia ca ar exista. Daca obligatia ar fi far a cauza, atunci n-ar putea avea niciun efect. 06. Ce este absenta cauzei? Raspuns: Inexistenta acesteia si se refera cu prioritate la cauza concreta, ceea ce nseamna ca vointa nu a fost exprimata n sensul de a produce efecte juridice. A bsenta cauzei e dirimanta de consimtamnt juridic. 07. Ce este falsitatea cauzei? Raspuns: Presupune exprimarea eronata sau inexacta a cauzei, ceea ce determina o intentie juridica insuficient caracterizata pentru a produce efecte juridice. A stfel, daca fiecare parte dintr-un contract exprima o alta cauza dect cea abstrac ta si specifica pentru acea operatiune juridica, vointa partilor nu se va ntlni si nu va forma un contract. 08. Ce este cauza imorala sau ilicita? Raspuns: n ambele situatii cauza contravine ordinii de drept, iar practic sanctiu nea va fi ntotdeauna identica: nulitatea absoluta a actului civil. 09. Trebuie dovedita existenta cauzei unui act juridic? Raspuns: Nu. Cauza unui act juridic se prezuma. Pentru contractele sinalagmatice si cele gratuite, proba cauzei acestor operatiuni nu ridica probleme deosebite, deoarece rezulta din natura lor, iar interpretarea nscrisului (proba intrinseca) este suficienta pentru a ne lamuri. Probleme deosebite pot aparea pentru angajamentele unilaterale de plata sau de r estituire a unui bun, a caror nscrisuri nu contin suficiente date pentru a transa chestiunea. 10. Care este utilitatea cauzei?

Raspuns: Cauza este cea care ne permite sa deosebim ntre actele juridice si cele non-juridice, acestea din urma fiind lipsite de o cauza serioasa. Cauza actului civil poate fi folosita si ca mijloc de cenzurare a actului juridic, prin observ area faptului daca acesta este licit si moral. 01. Ce este forma actului juridic? Raspuns: Modalitatea concreta prin care se exprima vointa interna, iar n lipsai a cestei exteriorizari, actul civil pur si simplu nu exista. 02. Ce este forma din punct de vedere functional? Raspuns: Forma poate corespunde unor exigente care pot fi atasate nu validitatii , ci probei sau eficientei actului juridic, sau unor alte scopuri urmarite de le ge. 03. Cum se aplica principiul consensualismului la forma actului juridic? Raspuns: Libertatea de vointa, daca guverneaza fondul actului juridic, lasnd subi ectii de drept sa ncheie orice contract doresc, va permite a fortiori acelorasi s ubiecti sa si aleaga si forma de exteriorizare a vointei lor interne. 04. Care este exceptia de la consensualism? Raspuns: Actului consensual i se opune actul solemn, rezultat al unui formalism cerut ad validitatem. Daca legea nu indica nimic cu referire la forma actului, a cesta este consensual. Formalismul ad validitatem este o chestiune de fond, esen tiala a actului juridic, deoarece el vizeaza o anumita expresie a vointei juridi ce, n lipsa careia nu vom avea consimtamnt, adica act juridic (negotium). 05. Ce este actul autentic? Raspuns: Expresia consacrata si clasica a solemnitatii ceruta ad validitatem, ca re se afla la antipod fata de actul consensual. D.p.d.v. al expresiei vointei ju ridice, actul autentic nu intereseaza ca mijloc de proba, ci ca modalitate solem na de exteriorizare a consimtamntului, care se realizeaza practic prin respectare a procedurilor de autentificare a operatiunii juridice. 06. Se poate pune semnul egal ntre actul autentic si cel notarial? Raspuns: Nu. Actul notarial nu este dect o specie de act autentic, care la rndul l ui nu nfatiseaza dect un anumit tip de solemnitate. 07. Ce este actul manuscris sub semnatura privata? Raspuns: Cea de-a doua modalitate de consacrare a solemnitatii ad validitatem de catre Codul civil. Este folosita cu efecte si ratiuni ad validitatem doar ntr-un singur caz: testamentul. 08. Se poate pune semnul egal ntre forma solemna si actul autentic? Raspuns: Nu. 09. n ce consta principiul echipolentei formei? Raspuns: Pentru o anumita forma ceruta de lege ad validitatem se poate gasi un e chivalent juridic, nsa strict acolo unde legea permite expres acest lucru. Altmin teri, daca o operatiune juridica nu ndeplineste forma ad validitatem ceruta de le ge, ea va fi nula.

10. n ce consta regula simetriei formei? Raspuns: n cazul n care se doreste modificarea sau completarea unei operatiuni jur idice, pentru care se cere legal o anumita forma ad validitatem, se respecta ace easi forma ad validitatem si pentru actele care o modifica sau completeaza. 11. n ce consta caracterul de mijloc de proba a formei actului juridic ? Raspuns : Legea poate impune o anumita forma doar pentru ca acesta sa poata fi d ovedit. n acest caz, forma este ceruta ad probationem si ea nu se mai leaga de va liditatea vointei exprimate, ci de fixarea ei ntr-un anumit nscris, care sa faca d ovada ca vointa juridica a fost exprimata ntr-un anumit sens. Forma ad probationem nu afecteaza validitatea operatiunii juridice, dar nerespec tarea ei poate duce la imposibilitatea dovedirii operatiunii juridice. 12. Care este legatura dintre forma ad probationem si formalitatile ad opposabil itatem? Raspuns: Prima specie de forma o face posibila pe cea de-a doua, adica este o co nditie tehnica a ndeplinirii procedurilor de opozabilitate. Lipsa probei face imp osibila ndeplinirea formalitatilor ad opposabilitatem, desi structural si finalis t cele doua sunt distincte. 01. Ce sunt actele juridice pure si simple ? Raspuns : Sunt actele juridice ncheiate pentru a-si produce efectele imediat, adi ca dupa realizarea acordului de vointe, pentru contracte, sau dupa emiterea mani festarii de vointa, pentru actele juridice unilaterale. 02. Ce sunt modalitatile actului juridic ? Raspuns : Pot fi ntelese ca fiind acele mprejurari care afecteaza fie exigibilitat ea raporturilor juridice generate de act, fie chiar fiinta acestor raporturi. Mo dalitatile nu sunt dect un mod de a face ca efectele actului juridic sa se produc a altfel dect pur si simplu. 03. Exista acte care sa fie ntotdeauna afectate de modalitati ? Raspuns : Da (n acest caz, modalitatea este de natura actului juridic). Ex : cont ractul de arenda. 04. Care sunt considerate modalitati ale actului juridic? Raspuns: a) termenul; b) conditia; c) sarcina. 05. Definiti termenul ca modalitate a actului juridic Raspuns: Juridic, termenul este o modalitate a actului juridic care se defineste ca un eveniment viitor si cert de care depinde executarea sau derularea efectel or actului juridic. Este vorba despre o anumita data n viitor, la care se vor rap orta autorii actului, pentru a proiecta la acel moment efectele operatiunii lor juridice. 06. Care este diferenta dintre termen si conditie? Raspuns: De esenta termenului este ca actul civil afectat de aceasta modalitate

exista, dupa cum exista si efectele sale. Concomitent, conditia afecteaza nsasi e xistenta, nu numai executarea obligatiei. Termenul este ntotdeauna sigur si produce efecte numai pentru viitor (ex nunc), n timp ce conditia este mereu un eveniment incert si produce efecte si pentru trec ut (ex tunc). 07. Ce este termenul conventional? Raspuns: Este acela pe care l stabilesc autorii actului juridic. 08. Ce este termenul legal? Raspuns: Este acela stabilit prin acte normative. 09. Ce este termenul judiciar ? Raspuns : Cel stabilit de catre instanta de judecata, fiind dat n special n execut area unor obligatii contractuale. 10. Ce este termenul cert ? Raspuns : Atunci cnd este exprimata n mod evident o anumita data viitoare. 11. Ce este termenul incert? Raspuns: Atunci cnd nu se poate preciza cu exactitate, la momentul ncheierii actul ui juridic, data viitoare, dar este sigur ca aceasta va exista cndva. 12. Ce este termenul suspensiv? Raspuns: Este termenul care amna, suspenda momentul executarii actului juridic pna la mplinirea datei pe care o reprezinta. Actul juridic si efectele sale exista, dar nu pot fi executate, deoarece sunt suspendate pna la sorocul termenului. 13. Ce este termenul extinctiv? Raspuns: Este cel care indica perioada sau durata de viata a actului juridic, ad ica durata efectelor sale. Caracterizeaza doar contractele cu executare succesiv a, iar mplinirea lui marcheaza stingerea pe viitor a efectelor unui asemenea act civil. 14. Ce este termenul de prorogare? Raspuns: Are ca scop prelungirea pe viitor a efectelor unui act juridic, pentru a se evita stingerea raporturilor contractuale, ca efect al iminentei mplinirii t ermenului extinctiv initial. 15. Cum se interpreteaza termenul? Raspuns: n caz de dubiu, termenul trebuie ca a fost stipulat n favoarea celui care se obliga. 01. Ce este conditia ? Raspuns: Un eveniment viitor si incert ca realizare, de care depinde chiar exist enta efectelor actului juridic. 02. Clasificati conditiile n functie de natura evenimentului constitutiv

Raspuns: a) conditii cazuale; b) conditii mixte; c) conditii potestative. 03. Ce este conditia cazuala? Raspuns: Evenimentul definitoriu al conditiei cazuale este chiar pura ntmplare, ca zual nsemnnd fortuit. Fiind ndeplinita doar de hazard, conditia cazuala nu este nic i n puterea creditorului, nici ntr-aceea a debitorului. 04. Ce este conditia mixta? Raspuns: Rezulta din combinarea a doua vointe distincte, apartinnd evident la dou a persoane diferite: o vointa exprimata de una dintre partile contractante, ceal alta apartinnd unui tert determinat. 05. Ce este conditia potestativa? Raspuns: Cnd producerea evenimentului viitor depinde de comportamentul uneia dint re partile contractului. 06. Clasificati conditiile n functie de efectele atasate producerii evenimentului viitor incert Raspuns: a) conditia suspensiva; b) conditia rezolutorie. 07. Ce este conditia suspensiva? Raspuns: Suspenda efectele actului juridic (art. 1017 C.civ.), desi actul juridi c exista, valid ncheiat. 08. Care sunt asemanarile si deosebirile dintre conditia suspensiva si termenul suspensiv. Raspuns: Conditia suspensiva si termenul suspensiv au n comun doar ideea ca n ambe le cazuri actul este n suspans, atrnnd de un eveniment viitor. Dar, deosebirile dintre cele doua modalitati sunt de esenta: conditia suspensiva face ca nsasi existenta obligatiilor sa fie suspendata, n timp ce termenul suspen siv nu face dect sa amne plata unei obligatii certe, care sigur exista deja. 09. Ce este conditia rezolutorie? Raspuns: Este aceea care supune desfiintarea obligatiei la un eveniment viitor s i necert (art. 1019 C.civ.). 10. Care este relatia dintre conditia suspensiva si cea rezolutorie? Raspuns: Cele doua conditii formeaza un binom. n raporturile conditionate, condit ia este ntotdeauna simultan suspensiva si rezolutorie, dar din unghiul de privire al subiectilor raportului juridic, conditia se vede fie suspensiva, fie rezolut orie. 11. Ce este conditia pozitiva ? Raspuns : Aceea a carei mplinire a fost conceputa n sensul realizarii evenimentulu i viitor. Ex : daca ploua.

12. Ce este conditia negativa ? Raspuns : Trebuie nteleasa n sensul ca evenimentul viitor trebuie sa nu se ntmple, p entru a considera conditia ca mplinita. 13. Cum trebuie sa fie conditia ca sa si produca efectele? Raspuns: Posibila si licita. Aprecierea caracterului posibil si ilicit se face l a momentul ncheierii actului juridic afectat de modalitate. 14. Care este sanctiunea imposibilitatii conditiei? Raspuns: Nulitatea clauzei prin care aceasta a fost stipulata sau a ntregului act juridic, daca respectiva clauza este esentiala acestuia. Daca conditia ilicita este rezolutorie, ea nu va afecta producerea actului juridic, iar acesta va fi c onsiderat ca a fost ncheiat pur si simplu. Nulitatea actului va lovi doar n cazul unei conditii suspensive ilicite. 15. n ce consta automatismul conditiei ? Raspuns : Conditia este considerata ca fiind realizata de plin drept de ndata ce evenimentul viitor s-a produs, fara sa mai fie nevoie de ndeplinirea vreunei form alitati ori de interventia partilor sau a vreunui organ jurisdictional. 01. Care sunt efectele conditiei suspensive n etapa pendente conditione ? Raspuns : a) plata obligatiilor civile nu poate fi facuta sau pretinsa, dat fiind ca oblig atiile civile nu exista nca ; daca debitorul face plata, aceasta este una nedator ata si se poate cere restituirea ei; b) termenul de prescriptie extinctiva nu poate curge pentru o obligatie pendente conditione ; c) creditorul poate cere, iar debitorul poate constitui, garantii pentru obligat ia suspensiva; d) creditorul poate sa faca acte de conservare a obligatiei suspendate, dar nu a re actiune oblica; e) obligatia sub conditie suspensiva este transmisibila mortis causa sau inter v ivos, dobnditorul continund situatia juridica anterioara. 02. n cazul actului juridic translativ de drepturi reale, care sunt efectele cond itiei suspensive n etapa pendente conditione? Raspuns: a) exista doi dobnditori , unul sub conditie suspensiva, celalalt sub conditie rezol utorie; b) riscul pieirii fortuite este suportat ntotdeauna de dobnditorul sub conditie re zolutorie; c) dobnditorul sub conditie suspensiva poate sa faca formele de publicitate cu pr ivire la dreptul sau, forme care aici pot fi asimilate cu actele de conservare d in materia obligatiilor; d) dreptul real vehiculat poate fi nstrainat prin mijloace juridice inter vivos s au mortis causa, dobnditorul continund situatia juridica a autorului sau. 03. Care sunt efectele conditiei suspensive n etapa eveniente conditione? Raspuns: a) daca conditia suspensiva s-a realizat, actul juridic poate fi considerat ca s i cnd ar fi fost pur si simplu, iar efectele sale pot fi considerate ca se vor pr oduce de la data ncheierii lor;

b) daca s-a facut o plata si nu s-a cerut repetitiunea ei, plata se consolideaza retroactiv si obligatia trebuie considerata stinsa; c) daca n discutie a fost un act translativ de drepturi reale, mplinirea conditiei suspensive consolideaza ex tunc pozitia dobnditorului sub conditie suspensiva, d esfiintnd simultan si dreptul titularului care a fost pendente conditione sub con ditie rezolutorie. 04. Care sunt efectele conditiei suspensive n etapa deficiente conditione? Raspuns: a) operatiunea juridica trebuie considerata ca nu s-a ncheiat niciodata, cu efect ul ca ntre partile contractante nu se datoreaza nimic; b) daca pendente conditione s-a facut plata, s-au constituit garantii ori s-au f acut acte de dispozitie n legatura cu dreptul aflat sub conditie suspensiva, defi ciente conditione aceste operatiuni juridice sunt desfiintate prin chiar efectul nerealizarii conditiei. 05. Care sunt exceptiile de la efectul retroactiv al conditiei? Raspuns: a) actele de conservare facute pendente conditione si vor produce efectele pe vii tor si nu vor fi desfiintate deficiente conditione, deoarece ele au profitat bun ului, nu persoanei; b) prescriptia extinctiva nu poate retroactiva nicicnd, fiind o institutie legala a carui termen curge ntotdeauna ex nunc; c) fructele percepute pendente conditione ramn cstigate proprietarului aflat sub c onditia rezolutorie, chiar daca dreptul sau se va desfiinta retroactiv n cazul ne realizarii conditiei suspensive; d) riscul pieirii fortuite se produce doar pentru viitor, ceea ce determina ca e l sa fie suportat pendente conditione de proprietarul sub conditie rezolutorie. 06. Care sunt efectele conditiei rezolutorii n etapa pendente conditione? Raspuns: Efectele actului juridic se produc ca si cnd actul juridic ar fi pur si simplu, deoarece conditia afecteaza aneantizarea efectelor contractului, iar nu generarea acestora (plata este datorata, se pot face acte de executare, prescrip tia extinctiva curge etc.). 07. Care sunt efectele conditiei rezolutorii n etapa eveniente conditione? Raspuns: Operatiunea juridica se va desfiinta automat si retroactiv, de la data n cheierii lor, cu consecintele care se produc n cazul deficiente conditione pentru conditia suspensiva (orice plata facuta trebuie restituita, orice drept constit uit sau transmis se desfiinteaza ex tunc, cu obligarea restituirii bunului). 08. Care sunt efectele conditiei rezolutorii n etapa deficiente conditione? Raspuns: Conditia rezolutorie nu se mai realizeaza, actul civil poate fi conside rat pur si simplu de la momentul ncheierii lui, cu efectul consolidarii definitiv e a situatiei juridice existente pendente conditione. 09. Ce este sarcina? Raspuns: O obligatie de a da, a face sau a nu face ceva, impusa de dispunator gr atificatului n actele cu titlu gratuit liberalitati. Sarcina este o obligatie civ ila, impusa de dispunator pe capul gratificatului, care este tinut sa o execute n favoarea cuiva. 10. Care este sfera de aplicatie a sarcinii?

Raspuns: Donatiile si legatele. 11. Care este caracterul sarcinii instituite n favoarea gratificatului? Raspuns: Conditie potestativa rezolutorie. 12. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca sarcina pentru a prod uce efecte? Raspuns: Trebuie sa fie licita si morala. 01. Ce este nulitatea actului juridic civil ? Raspuns : Este o sanctiune care consta n desfiintarea retroactiva a efectelor unu i act juridic, pe motiv ca nu s-au respectat conditiile sale legale de formare. n mod concret, fie ca lipsesc niste conditii, fie au fost viciate. 02. n ce consta caracterul de sanctiune judiciara a nulitatii ? Raspuns : Ea desfiinteaza actul juridic n masura n care instanta dispune aceasta. 03. Care este efectul esential al nulitatii? Raspuns: Aneantizarea, desfiintarea sau nimicirea actului juridic si a efectelor sale, adica trimiterea n neant, reducerea la nimic sau lipsirea de fiinta a oper atiunii juridice infestate de o cauza de nulitate. 04. Cnd ia nastere nulitatea? Raspuns: Nulitatea are o cauza care este ntotdeauna contemporana cu nasterea actu lui civil, pe care sanctiunea nulitatii o vizeaza, deoarece nulitatea pazeste re spectarea conditiilor de ncheiere valida a actului juridic. 05. Cum se produc efectele nulitatii? Raspuns: Datorita cauzei care justifica nulitatea, efectele ei se produc retroac tiv (ex tunc). 06. Care sunt cele doua functii ale nulitatii? Raspuns: a) functia disuasiva; b) functia sanctionatorie. 07. Cum se realizeaza functia disuasiva a nulitatii? Raspuns: Prin atentionarea si descurajarea participantilor la circuitul civil de a ncheia acte juridice care contravin ordinii juridice, prin nerespectarea condi tiilor de formare a operatiunii juridice. 08. Cum se realizeaza functia sanctionatorie a nulitatii? Raspuns: Prin ineficienta operatiunii juridice. 09. Care sunt diferentele dintre nulitate si caducitate? Raspuns: a) cazul de nulitate este ntotdeauna contemporan momentului ncheierii actului civi l, pe cnd cazul de caducitate survine acestui moment; b) daca nulitatea poate fi imputata partilor actului, deoarece acestia sunt cei

care nu au respectat legea la momentul ncheierii operatiunii lor juridice, caduci tatea, n principiu, este datorata unui element strain, care nu depinde de vointa autorilor sau partilor actului civil; c) daca efectul sanctiunii nulitatii tinde sa retroactiveze, catre momentul nchei erii actului juridic, caducitatea va produce efecte numai pe viitor, ea nedesfii ntnd actul juridic, ci marcndu-i sfrsitul doar ex nunc; d) caducitatea nu este o sanctiune, ci un incident, care zadarniceste desfasurar ea dorita a efectelor actului juridic, deoarece lipseste actul civil de unul din tre elementele sale (obiect, cauza) sau chiar de subiectii vizati de efectele sa le (moartea unuia dintre acestia). 10. Ce este rezolutiunea? Raspuns: Desfiintarea unui contract sinalagmatic, ca urmare a neexecutarii sale de catre o parte. 11. Ce este rezilierea? Raspuns: O specie de rezolutiune, care se aplica contractelor sinalagmatice cu e xecutare continua sau succesiva. 12. Care sunt diferentele dintre nulitate si rezolutiune sau reziliere? Raspuns: a) rezolutiunea si rezilierea se leaga de efectele speciale ale contractelor sin alagmatice, fiind aplicabile doar acestora, n timp ce nulitatea poate lovi orice act juridic, indiferent de modaltiatea sa de formare, caracteristicile sale conc rete sau de efectele sale; b) chair daca functia sanctionatorie a rezolutiunii este discutabila, aceasta vi zeaza doar un contract sinalagmatic valid ncheiat, n timp ce nulitatea este atasat a doar actelor juridice invalide; c) daca la nulitate cauza de ineficienta e genetica si contemporana momentului f ormarii actului juridic, cauza care determina rezolutiunea sau rezilierea este nt otdeauna survenita contractului sinalagmatic, fiind legata de un incident la exe cutarea actului civil (neexecutarea culpabila a unui contract sinalagmatic); d) rezolutiunea si rezilierea au un caracter facultativ, deoarece cel ndreptatit sa le invoce pastreaza, n principiu, un drept de optiune ntre a cere rezolutiunea sau executarea silita a contractului sinalagmatic, iar acest drept de optiune nu exista n materia nulitatii. 01. Ce este inopozabilitatea actului juridic? Raspuns: Reversul sau chiar sanctiunea opozabilitatii. Daca aceasta din urma poa te fi nteleasca ca respectul datorat de catre terti unei situatii juridice genera ta de actul juridic, inopozabilitatea se concretizeaza n autorizarea tertilor de a ignora efectele unui act civil. 02. Care sunt diferentele dintre nulitate si inopozabilitate? Raspuns: a) actul juridic inopozabil produce efecte, dar acestea nu exista dect ntre partil e sale, precum si fata de cei asimilati lor, dar fara consecinte fata de ceilalt i (terti); concomitent, actul nul este lipsit de efecte att ntre partile sale, ct s i fata de terti; b) inopozabilitatea este o sanctiune a nendeplinirii unor formalitati (ad opposab ilitatem), care trebuie realizata dupa ncheierea actului juridic si se leaga si d e efecte concrete ale sistemului de puiblicitate la care este supus actul civil; nulitatea nu se leaga de vreun sistem de publicitate, ci de consimtamnt, de faza de geneza a operatiunii juridice; c) nulitatea si inopozabilitatea sunt relativ autonome, nscrierea n sistemele de p

ublicitate, prin care se realizeaza opozabilitatea actelor civile, nu are efecte asupra validitatii actului civil, si nici invers. 03. Ce este revocarea actului juridic? Raspuns: Uneori prin revocare se desemneaza razgndirea sau retragerea consimtamntu lui initial. Daca acestea sunt posible, fie n temeiul unei clauze de dezicere, fi e datorita naturii actului juridic, revocarea desemneaza o cauza de ncetare ex nu nc a efectelor unui act civil valod ncheiat. Daca revocarea e mutuala, adica realizata prin acordul de vointa al partilor unu i contract anterior eficient, ea nu desemneaza dect o modalitate de ncetare a efec telor unui act juridic pe viitor prin consimtamntul partilor. Alteori, prin revocare se desemneaza o sanctiune specifica donatiilor si testame ntelor, care are un regim juridic special. 04. Se poate confunda nultiatea cu revocarea? Raspuns: Nu. Pentru a revoca se presupune ca n discutie sa fie un act civil valab il ncheiat, fiind fara sens sa se vorbeasca despre revocarea unor acte nule. 05. Ce este reductiunea? Raspuns: Traditional, reductiunea se refera la liberalitatile excesive. Ea prind e n vizor: a) o sfera limitata de operatiuni juridice ncheiate valabil (liberalitatile) si a re b) ca scop asigurarea intangibilitatii rezervei succesorale, fiind legata de mec anismele si principiile care asigura devolutiunea succesorala; c) se aplica doar donatiilor si testamentelor care depasesc o limita materiala, cea a cotitatii disponibile, pe care trebuie sa o respecte dispunatorul. 06. Ce este actul putativ? Raspuns: Prin putativ trebuie nteles imaginar , ceva care exista doar n mintea cuiva. A ctul putativ, cu exceptia casatoriei putative, nu are nicio legatura cu actul nu l, nu desemneaza vreo specie de nulitate, ci este doar o maniera de a spune ca a ctul este imaginar, ca el exista doar n capul cuiva. 07. Ce este resciziunea? Raspuns: Resciziunea nu este vreun tip aparte de nulitate, ci desemneaza nulitat ea relativa pentru leziune. 08. Ce este asa-zisa nulitate de drept? Raspuns : O simpla figura de stil, deoarece n sistemul dreptului civil romn nulita tile sunt judiciare (ope judiciis), adica desfiinteaza actul juridic n masura n ca re instanta hotaraste aceasta. 09. Clasificati nulitatile dupa maniera de consacrare legislativa Raspuns : a) nulitati exprese ; b) nulitati virtuale. 10. Ce este nulitatea expresa? Raspuns: Atunci cnd un act normativ consacra explicit si textual sanctiunea nulit

atii. 11. Ce este nulitatea virtuala? Raspuns: Atunci cnd textul legislativ tace sau prefera sa sugereze doar, adica sa consacre implicit sanctiunea nulitatii. 12. Clasificati nulitatile dupa ntinderea efectelor lor distructive Raspuns: a) nulitatea partiala; b) nulitatea totala. 13. Care sunt efectele nulitatii partiale? Raspuns: Priveste desfiintarea doar a unei clauze (sau a mai multora), lasnd sa s upravietuiasca restul operatiunii juridice. 14. Care sunt efectele nulitatii totale? Raspuns: Loveste n plin actul juridic, desfiintndu-l in toto. 01. Clasificati nulitatile dupa tipul conditiei de validitate a actului juridic Raspuns : a) nulitate de fond ; b) nulitate de forma. 02. Ce este nulitatea de fond ? Raspuns : Este cea care sanctioneaza nerespectul conditiilor cerute ad validitat em pentru operatiunile juridice. Nulitatile de forma pot avea efect asupra probe i actului, n sensul ca anularea dovezilor literale poate face dificila sau imposi bila probe operatiunii juridice n sine. 03. Ce este nulitatea de forma ? Raspuns : Se refera nu att la operatiunile juridice, desi pot impieta si asupra l or, ct mai ales asupra actului civil nteles ca instrumentum. 04. Clasificati nulitatile dupa resorturile care le pun n miscare Raspuns : a) nulitatea judiciara ; b) nulitatea amiabila. 05. Ce este nulitatea judiciara? Raspuns : Este cea care este stabilita ope judiciis, adica printr-o hotarre judec atoreasca. Este exclusa de plano specia nulitatilor de drept, care si-ar produce efectele ope legis, adica prin simpla putere a legii, fara a mai fi necesar alt ceva. 06. Ce este nulitatea amiabila? Raspuns: Un contract prin care partile constata cauza de nulitate dintr-un alt a ct ncheiat anterior ntre ei si i stabilesc regimul acesteia. 07. Ce este nulitatea absoluta?

Raspuns: Sanctioneaza ncalcarea unui interes general sau public, prevazut de norm a juridica si nesocotit prin ncheierea operatiunii juridice. 08. Ce este nulitatea relativa? Raspuns: Sanctioneaza ncalcarea unui interes particular sau privat, recunoscut de norma juridica si sfidat prin ncheierea unui act civil. 09. Prin ce actiune este pusa n opera nulitatea absoluta? Raspuns: Nulitatea absoluta este desemnata prin nulitate ori nulitate de drept, iar actiunea n justitie prin care se ncearca exercitarea ei este "actiunea n nulita te", sau actiunea prin care se constata nulitatea. 10. Prin ce actiune este pusa n opera nulitatea relativa ? Raspuns : Nulitaeta relativa mai este desemnata prin anulabilitate, iar actiunea prin care se urmareste punerea ei n opera este denumita "actiunea n anulabilitate ", sau actiunea prin care se pronunta anularea. 11. La ce se refera relativitatea n materie de nulitate ? Raspuns : Nulitatea relativa merita acest nume deoarece caracterul de relativita te a nulitatii e cu privire la persoanele carora legea le rezerva facultatea de a provoca sau de a nu provoca desfiintarea actului juridic. Relativitatea n mater ie de nulitate nu se refera la efectele sanctiunii, care vor fi ntotdeauna acelea si fata de toti, ci la persoanele care vor putea invoca juridic eficient aplicar ea sanctiunii nulitatii. 12. Asemanari si deosebiri ntre nulitatea absoluta si nulitatea relativa Raspuns : Nu sunt diferente privind efectele lor : desfiintarea retroactiva a ef ectelor operatiunii juridice lovite de o nulitate absoluta sau relativa. Difera nsa persoanele care pot sa invoce cauza de nulitate si sa ceara desfiintar ea actului juridic. Oricine are un interes o va putea face n materie de nulitate absluta, dar numai persoanele protejate, n materie de nulitate relativa. Nulitatea absoluta ngradeste puterile subiectilor de drept, ei neputnd confirma un act nul, deoarece interesul lezat i depaseste. Partile unui act anulabil pot nlat ura cauza de nulitate relativa, prin confirmarea actului anulabil, deoarece sanc tiunea joaca n interesul uneia dintre parti, care poate dispune de acesta. Actiunea prin care se consta o nulitate absoluta este - n principiu, imprescripti bila extinctiv, n timp ce nulitatea relativa nu poate fi invocata dect n termenul g eneral de prescriptie, de trei ani. 01. Care sunt modalitatile de invocare a sanctiunii nulitatii? Raspuns: Perioada interimare a actului infestat de o cauza de nulitate poate lua sfrsit fie printr-o miscare ofensiva, fie printr-o defensiva juridica. n primul c az, se promoveaza o actiune n nulitate sau anulare, n cel de-al doilea caz este ri dicata exceptia nulitatii. 02. n ce consta exceptia de nulitate? Raspuns : Refuzul executarii unui act juridic sub cuvnt ca acesta este invalid, i nfestat fiind de o cauza de nulitate relativa sau absoluta. 03. n ce consta ndreptarea cauzelor de nulitate ?

Raspuns : Partile unui act civil infestat de o cauza de nulitate au varianta de a repara media tempora actul juridic, ncercnd sa-l nlocuiasca cu unul valid (reface rea operatiunii juridice) sau sa-l valorifice pe cel vechi ntr-o maniera legala ( confirmarea actului juridic sau conversiunea acestuia). 04. n ce consta refacerea actului juridic invalid ? Raspuns : Se aseamana cu reparatia sa capitala , deoarece din acesta nu mai ramne aproape nimic, fiind nlocuit cu un act civil nou. Se concretizeaza n ncheierea unui nou act civil, identic cu cel invalid, din care nsa s-a nlaturat cauza initiala d e nulitate. Refacerea nu desemneaza att o tehnica aparte, ct valoreaza un act juridic nou. Ace st din urma act civil nu mai pastreaza nicio legatura juridica cu cel vechi si i nvalid. 05. Care sunt tipurile de nulitate cu care este compatibila refacerea unui act i nvalid ? Raspuns : Orice forma de nulitate. 06. Care sunt tipurile de nulitate cu care este compatibila confirmarea actului anulabil ? Raspuns : Este o modalitate de remaniere aplicabila doar actelor afectate de nul itatea relativa, fiind n principiu inadmisibila pentru actele lovite de nulitatea absoluta. 07. Care sunt caracterele juridice ale confirmarii? Raspuns : a) act juridic de formatie unilaterala, deoarece emana de la persoana celui ndrit uit sa invoce cauza de nulitate relativa, nefiind necesara acceptarea sa de catr e celalalt contractant; b) are caracter accesoriu, principalul fiind actul anulabil, pe care vine sa-l c ompleteze, cu efectul nlaturarii cauzei de nulitate. 08. Care sunt conditiile generale de validitate ale confirmarii? Raspuns: Fiind o operatiune juridica, va trebui sa respecte conditiile de fond a le oricarui act juridic (art. 948 C.civ.) si conditiile de forma impuse de actul principal anulabil, datorita caracterului accesoriu al confirmarii. 09. Care sunt situatiile exceptionale cnd un act juridic lovit de nulitate absolu ta poate fi totusi confirmat ? Raspuns : a) lipsa formei autentice a donatiei, sanctionata cu nulitate absoluta, poate fi acoperita prin executarea liberalitatii de catre mostenitorii donatorului, dupa moartea acestuia din urma (art. 1167, alin. 3 C.civ.); b) testamentul inform poate fi confirmat prin executarea lui de catre mostenitor ii lui de cujus. 10. Enumerati diferentele dintre refacere si confirmare Raspuns: a) refacerea este practicabila indiferent de cauza de nulitate, n timp ce n princi piu confirmarea este posibila doar pentru actele nule relativ; b) daca refacerea este ndeobste un contract, confirmarea este ntotdeauna un act un

ilateral abdicativ; c) daca refacerea produce efecte ex nunc, confirmarea produce efecte si ex tunc. 11. Ce este ratificarea? Raspuns: O modalitate de validare a actelor juridice ncheiate de catre mandatar c u depasirea limitelor mandatului, sau un mijloc de validare a actelor gestorului , care depasesc sfera gestiunii de afaceri. 12. Ce este conversiunea? Raspuns: Modalitatea de salvare fragmentara a unui act juridic nul, prin aceea c a el este transformat, convertit ntr-altul. Se refera att la operatiunea juridica ct si la nscris. Este compatibila att cu nulitatea relativa, ct si cu cea absoluta, deoarece indife rent de cauza de nulitate, ceea ce va produce efecte nu este actul initial nul, ci actul subsidiar, dedus din interpretarea primului. 13. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca conversiunea pentru a fi operanta? Raspuns: a) nulitatea care loveste actul va trebui sa fie totala; b) actul nul trebuie sa contina, volitiv vorbind, toate elementele valide ale un ei alte operatiuni juridice, care va fi considerata subsidiara celei initiale nu le; c) conversiunea nu se poate face mpotriva vointei partilor actului initial nul, d eoarece aceasta ar sfida libertatea contractuala si ar contrazice nsesi mecanisme le conversiunii; d) actul subsidiar are aceiasi autori sau aceleasi parti cu actul nul, fiind rez ultatul vointei lor. 01. Exista diferente ntre efectele desfiintarii unui act nul absolut si efectele desfiintarii unui act nul relativ? Raspuns: Nu. n esenta, nulitatea este aceeasi. 02. Ce nseamna principiul quoad nullum est, nullum producit effectum? Raspuns : Un act nul este nul att n sine, ct si n ceea ce i urmeaza. 03. Care sunt regulile care decurg din principiul quoad nullum est, nullum produ cit effectum? Raspuns : a) principiul desfiintarii retroactive a actului juridic ; b) regula desfiintarii subsecvente a oricarei operatiuni juridice ntemeiate pe un act nul; c) principiul restabilirii situatiei anterioare ncheierii actului civil nul. 04. Ce nseamna principiul resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis? Raspuns: Este nul tot ceea ce succede unei cauze nule. 05. Pe ce se ntemeiaza exceptiile de la regula resoluto jure dantis ? Raspuns : Pe aceea ca acest principiu este evins cnd intra n concurs cu o alta reg ula sau principiu, care se va aplica cu prioritate. Astfel, protejarea sigurante i circuitului civil, protectia bunei-credinte a dobnditorului subsecvent sau ocro

tirea diferitelor categorii de persoane incapabile pot justifica neaplicarea lui resoluto jure dantis, cu efectul ca actul subsecvent unei operatiuni nule nu se va desfiinta si el. 06. Ce este regula restitutio in integrum ? Raspuns : Temeiul juridic al obligarii silite la restituire a celui care nu o va face de bunavoie, dupa cum ea ntemeiaza cererile subsidiare celor de nulitate, p rin care se solicita restituirea prestatiilor executate. 07. Ce ntelegem prin efectele actului juridic? Raspuns : Normele private pe care acesta le genereaza ntotdeauna. 08. Ce este norma privata ? Raspuns : Se refera n sine la un anumit comportament pe care subiectii de drept t rebuie sa-l adopte, iar sub acest aspect ea se impune obligatoriu n sine (indifer ent de continutul ei specific si concret), precum norma obiectiva. 09. Care sunt cele doua principii de care asculta efectele actului civil ? Raspuns : a) principiul fortei obligatorii ; b) principiul opozabilitatii. 10. n ce consta principiul fortei obligatorii a conventiilor ? Raspuns : Desemnat prin adagiul pacta sunt servanda, principiul se regaseste for mal nscris n primul aliniat al art. 969 C.civ. : Conventiile legal facute au puter e de lege ntre partile contractante. 11. n ce consta regula relativitatii efectelor contractului ? Raspuns : Este amintita de art. 973 C.civ.: Conventiile n-au efect dect ntre partil e contractante. Poate fi dedusa si din principiul fortei obligatorii a contractul ui. Continutul acestei reguli este exprimat n adagiul rest inter alios acta, alii s neque nocere, neque prodesse potest. Se aplica doar partilor unei conventii ge neratoare de obligatii civile. 12. Care este importanta practica a regulii res inter alios acta ? Raspuns : Efortul determinarii ct mai exacte a sferei de persoane care intra n zon a de influenta a actului juridic: a) partile; b) avnzii-cauza; c) tertii. Cei apropiati contractului graviteaza n jurul acestuia, atrasi de obligatoriul ac tului, tertii sunt respinsi de pacta sunt servanda, iar avnzii-cauza sunt atrasi n tr-o masura mai mare dect tertii, dar ntr-una mai mica dect partile. 01. Ce este partea unui contract? Raspuns: Persoana care si-a exprimat consimtamntul cu ocazia ncheierii acelui act civil. Daca persoana este absenta fizic, fiind reprezentata n temeiul unui contra ct de mandat, partea este reprezentatul, care si manifesta astfel vointa interna, nu reprezentantul. Partea este autorul reflexic al actului civil. Reflexivitatea notiunii de parte

se concretizeaza n aceea ca actul juridic ncheiat si rasfrnge efectele asupra persoa nei numita parte. 02. Se poate vorbi de parte n cazul actelor civile de formatie unilaterala? Raspuns: Notiunea de parte este compatibila doar cu acordurile de vointa si poat e fi utilizata exclusiv n raport cu contractul. Actele civile de formatie unilate rala nu au parti , ci doar autor. 03. Ce sunt tertii ? Raspuns : Daca partile desemneaza o categorie definita pozitiva prin aceea ca pa rticipa la nasterea contractului si i suporta voit efectele, tertii se impun ca o categorie antitetica si negativa: nu suporta nici un efect al actului, sunt str aini de acesta. 04. Ce sunt avnzii-cauza ? Raspuns : Trei categorii de persoane, care pot suporta anumite consecinte ale no rmei private generate de catre parti: a) succesorii universali (sau cu titlu universal); b) succesorii cu titlu particular; c) creditorii chirografari. 05. n ce consta principiul opozabilitatii actului juridic? Raspuns : Tertii sunt tinuti sa nu faca nimic de natura sa mpiedice desfasurarea normala a efectelor unei operatiuni juridice. 06. Ce nseamna maxima idem est non esse et non probari? Raspuns : A nu fi si a nu fi dovedit este identic. Altfel spus, un drept nedoved it este precum un drept inexistent. 07. Ce este proba? Raspuns : ntr-un sens, prin proba se ntelege un mijloc de convingere, admis de leg e, care poate servi la a demonstra n fata unei instante de judecata sau a altui o rgan jurisdictional existenta sau inexistenta unui fapt juridic (lato sensu), pr ecum si a oricaror situatii sau mprejurari referitoare la raporturile juridice di ntre parti. n a doua acceptiune, prin proba se ntelege operatiunea de prezentare n justitie a m ijloacelor de proba prin care se stabileste existenta unui fapt juridic pe care se ntemeiaza un drept sau o aparare. n alt sens prin proba se ntelege rezultatul obtinut prin administrarea diferitelor mijloace de proba. 08. Ce este obiectul probei ? Raspuns : Elementele de fapt si, n mod exceptional, de drept, care trebuie dovedi te n instanta pentru a demonstra existenta unui drept subiectiv si a obligatiei c orelative. 09. Cum se probeaza faptele pozitive ? Raspuns: n mod direct. 10. Cum se probeaza faptele negative?

Raspuns: Prin intermediul faptelor pozitive contrare sau al unor prezumtii. 01. Faptele nedefinite, pozitive sau negative, pot face obiectul probatiunii? Raspuns: Nu. 02. Ce sunt faptele notorii? Raspuns: Acele fapte care sunt cunoscute n general de toata lumea dintr-o anumita zona geografica. 03. Clasificati probele n functie de caracterul lor originar sau derivat Raspuns: a) probe primare; b) probe secundare. 04. Ce sunt probele primare? Raspuns: Vizeaza un raport nemijlocit cu faptul juridic ce urmeaza a fi probat. 05. Ce sunt probele secundare ? Raspuns : Sunt acele care reflecta mediat faptul juridic ce urmeaza a fi probat, adica provin de la a doua sau a treia sursa, cum ar fi copiile dupa nscrisuri sa u depozitia unui martor care a auzit de la o alta persoana despre producerea fap tei. 06. Clasificati probele n functie de legatura dintre faptul generator de drepturi n litigiu Raspuns : a) probe directe ; b) probe indirecte. 07. Ce sunt probele directe ? Raspuns : Cele care dovedesc faptul juridic care justifica sustinerile partilor prin mijloace de dovada care se refera direct la acest fapt. 08. Ce sunt probele indirecte ? Raspuns : Cele care dovedesc un fapt vecin si conex cu faptul juridic care justi fica sustinerile partilor pentru ca apoi, pe baza de inductie, sa se ajunga la c onstatarea existentei sau inexistentei faptului necesar a fi dovedit. 09. Clasificati probele n functie de modul cum acestea se efectueaza n fata instan tei de judecata sau n afara ei Raspuns: a) probe judiciare; b) probe extrajudiciare. 10. Ce sunt probele judiciare? Raspuns: Probele administrate direct n instanta. 11. Ce sunt probele extrajudiciare?

Raspuns: Probele preconstituite, sau cele administrate n cadrul unui alt proces. 12. Clasificati probele dupa natura lor Raspuns: a) probe materiale; b) probe personale. 13. Ce sunt probele materiale? Raspuns: Obiecte care pot contribui la dovedirea unor fapte generatoare de drept uri, cum ar fi lucrurile care prezinta semne de distrugere sau care au vicii asc unse. 14. Ce sunt probele personale? Raspuns: Declaratii ale omului facute fie verbal, fie n scris. Mai intra n aceasta categorie : abtinerea, distrugerea unui nscris constatator sau refuzul de a rasp unde la interogator. 15. Enumerati conditiile de admisibilitate ale probelor Raspuns: a) proba b) proba c) proba d) proba sa sa sa sa fie fie fie fie legala; verosimila; pertinenta; concludenta.

16. Cui i revine sarcina probei? Raspuns: Sarcina probei apartine "celui care face o propunere naintea judecatii rt. 1169 C.civ.). Prin propunere se ntelege: alegatie, sustinere a unui fapt. 17. Ce sunt conventiile asupra probelor? Raspuns: Acorduri de vointa prin care partile deroga de la normele legale privit oare la probe n cadrul unui proces sau anterior nceperii lui. 18. Care sunt conditiile de valabilitate a conventiilor asupra probelor ? Raspuns : a) sa priveasca numai drepturi cu privire la care partile pot dispune, fiindca o conventie asupra probelor poate avea ca efect pierderea posibilitatii valorific arii dreptului n instanta, datorita imposibilitatii dovedirii lui conform convent iei privitoare la probe; b) sa nu restrnga rolul judecatorului n probatiune, consacrat imperativ prin art. 129 si 130 C.pr.civ. 19. Clasificati conventiile asupra probelor folosind drept criteriu obiectul lor Raspuns: a) conventiile privitoare la sarcina probei, prin care partile schimba sau mpart obligatia de a dovedi raportul juridic, trecnd-o, total sau partial, de la partea careia i revenea aceasta obligatie conform legii, la cealalta parte ; b) conventiile referitoare la obiectul probei, prin care partile convin sa depla seze obiectul probei catre un fapt vecin si conex ; c) conventiile privitoare la admisibilitatea probelor, prin care partile pot ext inde peste limitele legii admisibilitatea unui mijloc de dovada ; d) conventiile referitoare la forta doveditoare a probelor, prin care partile po t conveni sa creasca forta probanta a unor mijloace de dovada; (a

e) conventiile prin care partile considera unele fapte ca fiind necontestate, ne maifiind astfel necesara, n principiu, dovedirea lor ; f) conventiile privitoare la administrarea probelor, prin care partile pot schim ba modul de administrare a probelor, daca normele procedurale respective sunt di spozitive. 01. Enumerati mijloacele de proba stabilite prin dispozitiile Codului civil si a le Codului de procedura civila Raspuns : a) nscrisurile ; b) marturia ; c) proba testimoniala; d) marturisirea; e) prezumtiile; f) expertiza; g) cercetarea la fata locului. 02. Ce este nscrisul? Raspuns: Acel mijloc de proba care cuprinde declaratii ale partilor cu privire l a acte sau fapte juridice consemnate pe orice fel de suport. 03. Clasificati nscrisurile dupa scopul ntocmirii lor Raspuns: a) nscrisuri preconstituite; b) nscrisuri nepreconstituite. 04. Ce sunt nscrisurile preconstituite? Raspuns: ntocmite pentru a fi folosite ca probe. Ex: actele autentice, nscrisurile sub semnatura privata, raboajele, biletele si tichetele. 05. Dati exemple de nscrisuri nepreconstituite? Raspuns: Scrisorile, registrele si hrtiile casnice, registrele comerciantilor, me ntiunile scrise de creditor pe titlul constatator al creantei, declaratiile part ilor nregistrate pe suport electronic si care le pot fi atribuite etc. 06. Clasificati nscrisurile preconstituite Raspuns: a) originare care sunt ntocmite pentru a proba ncheierea, modificarea sau ncetarea unui act juridic; b) recognitive ntocmite pentru a nlocui acte originale distruse sau pierdute; c) confirmative ntocmite pentru a ratifica un act juridic anulabil. 07. Care este forta probanta a copiei legalizate? Raspuns : Aceeasi putere doveditoare ca si originalul. 08. Ce este nscrisul autentic? Raspuns: Actul ntocmit cu solemnitatile cerute de lege de catre un functionar pub lic care avea competenta de a oficia la locul ncheierii actului (art. 1171 C.civ. ). Ex: a) actele notariale ; b) actele de stare civila ; c) hotarrile judecatoresti;

d) actele de procedura ntocmite de executorii judecatoresti, etc. 09. n ce consta procedura nscrierii n fals ? Raspuns : O verificare, prevazuta de art. 180-184 C.pr.civ., efectuata de catre organele de cercetare penala, prin care se poate constata un eventual fals savrsi t de agentul instrumentator al nscrisului autentic. 10. Enumerati avantajele actului autentic Raspuns : a) prezumtia de autenticitate ; b) data certa; c) titlu executoriu atunci cnd constata o creanta certa, lichida si exigibila. 01. Enumerati elementele nscrisului sub semnatura privata Raspuns : a) este un nscris, indiferent de modul cum a fost ntocmit si de forma n care se mat erializeaza (scris de mna de catre parti sau de catre un tert, imprimat, dactilog rafiat), inclusiv n format electronic, sub forma unui ansamblu de date, accesibil printr-un program informatic) ; b) constata unul sau mai multe raporturi juridice ntre partile semnatare ; c) partile si nsusesc continutul nscrisului prin semnatura; d) nscrisul este ntocmit pentru a putea fi folosit la nevoie ca mijloc de proba si , daca legea o cere, pentru a ndeplini o conditie de valabilitate; e) nscrisul este ntocmit fara interventia unui functionar public competent a instr umenta acea categorie de acte, n caz contrar fiind vorba despre un act autentic. 02. Care este principala conditie de valabilitate a nscrisului sub semnatura priv ata? Raspuns : Semnatura partilor. 03. n cte exemplare trebuie ntocmit nscrisul n cazul conventiilor sinalagmatice ? Raspuns : n cel putin attea exemplare cte parti cu interese contrare sunt. 04. Care este temeiul fortei probante a nscrisului sub semnatura privata? Raspuns: Semnatura partilor. 05. Exista o prezumtie de autenticitate n favoarea nscrisului sub semnatura privat a? Raspuns: Nu. 06. Ce se ntmpla daca este negata semnatura prezenta pe un nscris sub semnatura pri vata? Raspuns: Instanta va face o verificare de scripte, procedura prevazuta de art. 1 77-179 C.pr.civ. 07. Enumerati procedeele limitative prin care poate fi conferita data certa unui nscris sub semnatura privata Raspuns: a) nfatisarea nscrisului la o institutie sau autoritate publica, acesta dobndind da ta certa din ziua prezentarii lui; b) nregistrarea nscrisului ntr-un registru public, data nregistrarii fiind considera

ta data certa a acestuia; c) relatarea continutului nscrisului, chiar si prescurtat, n acte ntocmite de funct ionari publici, nscrisul sub semnatura privata dobndind data certa din ziua n care actul care face referire la nscrisul sub semnatura privata are data certa; d) moartea uneia dintre persoanele care a semnat actul, indiferent de calitatea acesteia n cadrul conventiei (parte, martor). Data certa mai poate fi conferita de catre notarii publici si de catre avocati. 08. Enumerati alte tipuri de nscrisuri Raspuns: a) raboajele; b) mentiunea facuta de creditor pe titlul de creanta; c) registrele, cartile sau hrtiile domestice; d) scrisorile; e) nscrisurile specifice dreptului comercial. 01. Care este regula de principiu n dovedirea existentei si cuprinsului unui act juridic? Raspuns: Prezentarea unui nscris autentic sau sub semnatura privata (art. 1191 C. civ.). 02. Care proba are ntietate n situatia n care s-ar sustine prin martori faptul ca ce ea ce este cuprins n nscris nu corespunde manifestarii de vointa reale? Raspuns: Nu este admisibila proba cu martori n contra sau peste cuprinsul unui nsc ris si nici cu privire la ceea ce s-ar fi spus nainte, n timpul sau ulterior confe ctionarii nscrisului constatator (art. 1191 alin. 2 C.civ.). 03. Ce se ntelege prin nceputul de dovada scrisa? Raspuns: Orice scriptura provenind de la partea adversa si care ar face credibil faptul pretins. 04. Care sunt conditiile care trebuie ndeplinite pentru a exista un nceput de dova da scrisa? Raspuns: a) sa existe o scriere; b) scrierea sa provina de la partea careia i este opusa; c) scrierea sa fie de natura a face credibil faptul pretins. 05. Definiti proba testimoniala Raspuns: Declaratia facuta oral, de catre o persoana fizica, n fata instantei de judecata, a instantei arbitrale sau a avocatilor, cu privire la acte sau fapte t recute, precise si pertinente, despre care are cunostinta personala. 06. n ce consta admisibilitatea probei cu martori? Raspuns: Ca regula generala, faptele juridice licite si ilicite, precum si eveni mentele, pot fi probate oricnd cu martori. 07. Definiti marturisirea Raspuns: Recunoasterea de catgre o persoana a unui fapt pe care o alta persoana s i ntemeiaza o pretentie sau o aparare si care este de natura sa produca consecint e mpotriva autorului ei sau recunoasterea, din partea celui mpotriva caruia se sus

tine un fapt, a realitatii acestuia. 08. Care sunt caracteristicile pe care trebuie sa le aiba marturisirea? Raspuns: Recunoasterea unei parti a litigiului trebuie sa fie: a) voluntara; b) nendoielnica; c) clara; d) precisa. Trebuie sa se refere la o alegatie a partii adverse si sa priveasca drepturi de care partea poate sa dispuna. 09. Care sunt caracterele juridice ale marturisirii? Raspuns: a) act unilateral de vointa; b) act personal si de dispozitie; c) mijloc de proba. 10. De cte feluri este marturisirea? Raspuns: a) judiciara; b) extrajudiciara. 11. Care sunt cele doua conditii pe care trebuie sa le ndeplineasca marturisirea judiciara? Raspuns: a) sa fie facuta n cadrul procesului n care este invocata ca mijloc de proba; b) sa fie facuta n fata instantei de judecata. Toate formele de marturisire care nu ndeplinesc cele doua conditii sunt marturisi ri extrajudiciare. 12. Care sunt cele trei forme pe care le poate mbraca marturisirea judiciara? Raspuns: a) marturisirea simpla; b) marturisirea calificata; c) marturisirea complexa. 13. Ce este marturisirea simpla? Raspuns: Recunoasterea fara nuantari sau adaugiri a faptului sustinut de partea adversa. 14. Ce este marturisirea calificata? Raspuns: Recunoasterea faptului pretins de catre partea adversa, la care nsa i ada uga o circumstanta sau o interpretare, strns legata de acel fapt si existenta ant erior sau concomitent acestuia, care modifica efectele juridice ale faptului sus tinut de reclamant. 15. Ce este marturisirea complexa? Raspuns: Atunci cnd recunoasterii faptului pretins de catre partea adversa i este adaugat un fapt distinct, legat strns de cel recunoscut si posterior acestuia, ca re diminueaza sau nlatura efectele actului pretins.

16. Definiti prezumtiile Raspuns: O deplasare a obiectului probei de la faptul generator de drepturi la u n fapt vecin si conex, din existenta careia instanta poate considera, n baza unei dispozitii legale sau a unui rationament, deductiv sau inductiv, ca exista fapt ul generator de drepturi. 17. Ce sunt prezumtiile legale? Raspuns: Sunt determinate expres de lege. Ele scutesc de sarcina probei pe cel n favoarea caruia sunt facute, urmnd ca partea care invoca prezumtia sa probeze doa r existenta faptului vecin si conex celui generator de drepturi. 18. Enumerati prezumtiile legale, n conformitate cu art. 1200 C.civ. Raspuns: a) prezumtiile de nulitate a unor acte pentru frauda la lege; b) prezumtia de dobndire a proprietatii; c) prezumtia de liberare de datorie decurgnd din anumite stari de fapt; d) prezumtia ca o hotarre judecatoreasca ramasa irevocabila corespunde adevarului . 19. Clasificati prezumtiile legale Raspuns: a) absolute; b) relative; c) mixte. 20. Ce sunt prezumtiile absolute? Raspuns: Prezumtiile absolute sau irefragabile (juris et de jure) sunt acelea mpo triva carora legea nu permite dovada contrara. 21. Ce sunt prezumtiile simple? Raspuns: Cele care nu sunt stabilite prin lege, fiind lasate la ciunea judecatorului (art. 1203 C.civ.). luminile si ntelep

22. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca prezumtiile simple pe ntru a fi admisibile? Raspuns: a) prezumtia "sa aiba o greutate si puterea de a naste probabilitatea ; b) cea de a doua conditie este sa fie admisibila proba cu martori. 01. Care este efectul prescriptiei achizitive? Raspuns: Dobndirea unui drept subiectiv. 02. Care este efectul prescriptiei extinctive? Raspuns: Stingerea unui drept, nsa nu a unui drept subiectiv civil propriu-zis, c i a dreptului la actiunea n justitie, prin care se urmareste si se realizeaza apa rarea (protectia) unui drept subiectiv, patrimonial sau nepatrimonial, real sau de creanta. 03. Care este domeniul prescriptiei achizitive?

Raspuns: Drepturile reale. 04. Care este domeniul prescriptiei extinctive? Raspuns: Raporturile civile ori cele cu caracter privat. Ar mai fi o serie ntreag a de raporturi de drept public (drept fiscal, administrativ si chiar penal). 05. Care este rolul institutiei prescriptiei? Raspuns: Prin perspectiva mplinirii ei, prescriptia ndeamna partile sa clarifice ct mai grabnic raporturile dintre ele, iar prin mplinirea ei risipeste nesiguranta din circuitul civil si sanctioneaza pasivitatea culpabila a titularului dreptulu i subiectiv. 06. Ce este prescriptia extinctiva? Raspuns: Stingerea dreptului material la actiune neexercitat n termenul de prescr iptie stabilit de lege, sau stingerea dreptului la executarea silita. 07. Ce nseamna stingerea dreptului la actiune? Raspuns: Daca, cu adevarat, termenul de prescriptie s-a mplinit si nu exista cauz e care sa determine suspendarea prescriptiei, ntreruperea acesteia ori repunerea n termen, actiunea cu toate ca a fost primita ca urmare a exercitarii dreptului p rocesual la actiune va fi respinsa, deoarece este prescrisa. Ca urmare, procesul se va ncheia fara ca reclamantul sa obtina o hotarre prin care prtul sa fie condamn at (constrns) la respectarea dreptului pretins prin cererea de chemare n judecata. 08. Enumerati trasaturile obligatiilor naturale Raspuns: a) sunt obligatii de natura juridica, deci nu de natura morala, nsa le lipseste u nul dintre elementele specifice obligatiilor civile, respectiv sanctiunea; b) ca atare, ele nu pot fi valorificate de cel interesat prin constrngere, n schim b pot fi executate de bunavoie; c) cel care executa voluntar o astfel de obligatie nu poate cere napoierea presta tiei, asa cum s-ar fi ntmplat daca prestatia nu era datorata; d) executarea unei obligatii naturale nu poate fi calificata ca fiind o liberali tate; e) debitorul unei obligatii naturale care promite sa o execute este legat de ace st angajament, ceea ce nseamna ca creditorul are deschisa calea unei actiuni n jus titie pentru executarea obligatiei. 09. Care sunt consecintele de natura juridica ale prescriptiei extinctive? Raspuns: a) la mplinirea prescriptiei extinctive se stinge dreptul la actiune n sens materi al sau, daca este cazul, dreptul de a cere executarea silita, ceea ce nseamna ca, dupa caz, cererea de chemare n judecata sau cea de executare silita vor fi respi nse n urma constatarii faptului ca prescriptia s-a mplinit; b) odata cu stingerea dreptului la actiune privind pretentiile principale se sti nge si dreptul la actiune privind pretentiile accesorii; c) mplinirea prescriptiei nu stinge dreptul la actiune n sens procesual, ceea ce f ace, printre altele, ca actiune n constatare considerate ca fiind numai o expresi e a exercitarii dreptului la actiune n sens procesual sa fie considerate imprescr iptibile; d) odata cu mplinirea prescriptiei extinctive, dreptul subiectiv si obligatia cor elativa lui devin imperfecte, ceea ce nseamna ca dreptul subiectiv mai poate fi o crotit numai pe cale de exceptie, iar obligatia nu mai poate fi executata dect de buna voie, deci nicidecum prin constrngere.

10. Ce este termenul general de prescriptie? Raspuns: Acela care si gaseste aplicarea ori de cte ori legea nu prevede pentru o anumita actiune determinata, n mod expres, un anume termen de prescriptie. 11. Care este termenul general de prescriptie corespunzator actiunilor personale ? Raspuns: 3 ani, n temeiul art. 3, alin. 1, Decretul nr. 167/1958. 12. Care este termenul general de prescriptie corespunzator actiunilor privind d repturile reale principale? Raspuns: Actiunile privitoare la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitat iune, servitute si superficie se prescriu n termenul de 30 de ani prevazut de art . 1890 C.civ. 01. Ce sunt termenele speciale de prescriptie? Raspuns: Acelea pe care legea le prevede expres si limitativ doar pentru o anumi ta actiune. 02. Care este utilitatea distinctiei dintre termenele generale si termenele spec iale? Raspuns: a) atunci cnd legea prevede un termen special, acesta va fi prioritar n aplicare, n laturndu-l pe cel general; b) atunci cnd exista un termen special de prescriptie, prevazut expres pentru o a numita actiune, el nu poate fi aplicat si la alte actiuni, chiar daca acestea di n urma ar avea un obiect asemanator, ori ar exista o conexitate a lor cu cea din ti actiune; c) atunci cnd termenul general este modificat printr-o noua reglementare, termene le speciale, inclusiv acelea care sunt egale ca durata cu termenul general, ramn neschimbate. 03. Care este momentul din care ncepe sa curga termenul de prescriptie? Raspuns: Prescriptia ncepe sa curga de la data cnd se naste dreptul la actiune (ar t. 7, alin. 1, Decretul nr. 167/1958). Cel mai frecvent dreptul la actiune se na ste n momentul n care un drept subiectiv, sau chiar numai un interes legitim, este ncalcat, negat, contestat, ori la data cnd dreptul subiectiv trebuia exercitat. 04. Enumerati momentele concrete din care ncepe sa curga termenul de prescriptie Raspuns: a) momentul ncheierii actului juridic; b) momentul mplinirii conditiei suspensive ori a expirarii termenului suspensiv; c) momentul n care persoana pagubita a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba si pe cel care raspunde de ea; d) momentul ncetarii violentei (viciu al consimtamntului); e) momentul n care se descopera eroarea, dolul, sau o alta cauza de nulitate rela tiva; f) momentul descoperirii viciilor ascunse ale unui lucru, ale unei lucrari sau a le unei constructii. 05. Ce este suspendarea cursului termenului de prescriptie? Raspuns: Acea modificare a cursului firesc al prescriptiei, care se caracterizea

za prin oprirea temporara a cursului termenului de prescriptie, atunci cnd se ive ste o cauza legala de suspendare, urmata de reluarea acestuia din momentul n care s-a oprit, atunci cnd cauza de suspendare nceteaza. 06. Care sunt caracteristicile cauzelor de suspendare a cursului termenului de p rescriptie? Raspuns: a) efectele lor se produc de drept, ceea ce nseamna ca, atunci cnd exista astfel d e cauze, ele determina automat oprirea cursului prescriptiei; b) cauzele de suspendare au un caracter legal, ceea ce nseamna ca partile, prin v ointa lor, nu pot nici sa suprime vreuna dintre cauzele de suspendare expres pre vazute de lege, nici sa creeze alte cauze dect acestea din urma. 07. Enumerati cauzele de suspendare prevazute de Decretul nr. 167/1958 Raspuns: a) forta majora; b) ncadrarea n fortele armate ale Romniei aflate pe picior de razboi; c) reclamatia obligatorie si prealabila actiunii n justitie; d) lipsa de descarcare a celor ce administreaza bunurile altuia; e) lipsa reprezentantului sau ocrotitorului legal; f) existenta starii de casatorie. 08. Definiti ntreruperea cursului prescriptiei Raspuns: Acea modificare a cursului firesc al prescriptiei, care survine atunci cnd starea de pasivitate a titularului dreptului la actiune este justificata de a titudinea celeilalte parti, ct si atunci cnd acesta a iesit din pasivitate exercitn d dreptul la actiune, modificare ce se caracterizeaza prin nlaturarea prescriptie i ncepute si curgerea unei noi prescriptii, avnd aceeasi natura cu cea dinaintea e i. 09. Enumerati actele ntreruptive de prescriptie Raspuns: a) prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de cel n folo sul caruia curge prescriptia; b) prin introducerea unei cereri de chemare n judecata ori de arbitrare, chiar da ca cererea a fost introdusa la o instanta judecatoreasca, ori la un organ de arb itraj, necompetent; c) printr-un act ncepator de executare. 10. Care sunt efectele recunoasterii dreptului a carui actiune se prescrie? Raspuns: a) sterge prescriptia scursa pna n momentul n care ea intervine; b) face sa curga un nou si integral termen de prescriptie a dreptului la actiune . 11. Care sunt caracterele juridice ale recunoasterii dreptului? Raspuns: a) act abdicativ (autorul lui renunta la beneficiul termenului de prescriptie sc urs pna la data recunoasterii); b) act irevocabil (asemenea altor acte unilaterale); c) act declarativ (efectele lui se produc si pentru trecut, stergnd prescriptia s cursa); d) act consensual (legea nu impune o anume forma pentru valabilitatea lui).

12. De cte feluri este recunoasterea? Raspuns: a) recunoastere expresa; b) recunoastere tacita. 13. n ce consta recunoasterea expresa? Raspuns: Poate sa rezulte att dintr-o conventie a partilor, ct si dintr-o declarat ie unilaterala, scrisa sau verbala. 14. n ce consta recunoasterea tacita? Raspuns: Se concretizeaza n acte sau fapte a caror savrsire implica marturisirea l ipsita de echivoc a existentei dreptului a carui actiune se prescrie. 15. Definiti repunerea n termen Raspuns: Un beneficiu legal, lasat la aprecierea instantei, n virtutea caruia o a ctiune poate fi primita si judecata si dupa mplinirea termenului de prescriptie, atunci cnd, din motive temeinic justificate, termenul de prescriptie a fost depas it. 16. Definiti decaderea Raspuns: Decaderea se poate defini ca fiind o masura de constrngere juridica ce c onsta n stingerea dreptului subiectiv ca urmare a neexercitarii lui ntr-un anumit termen. 17. Care sunt diferentele dintre decadere si prescriptie? Raspuns: a) decaderea face sa se stinga nsusi dreptul subiectiv, spre deosebire de prescri ptie, care face sa se stinga numai dreptul la actiune; b) decaderea opereaza de drept si independent de culpa titularului dreptului sub iectiv, n vreme ce prescriptia presupune o pasivitate culpabila a acestuia; c) termenele de prescriptie au ntotdeauna un caracter legal, n schimb termenele de decadere pot sa aiba si o sorginte conventionala; d) curgerea termenelor de prescriptie poate fi suspendata n conditiile legii, n sc himb termenele de decadere nu sunt succeptibile de suspendare, ci numai de o eve ntuala ntrerupere sau de repunere n termen; e) urmare a decaderii, dreptul subiectiv nu mai poate fi valorificat nici pe cal e de actiune, nici pe cale de exceptie; n schimb, dupa mplinirea prescriptiei, dre ptul subiectiv mai poate fi aparat pe cale de exceptie. Drept civil - test grila (I) 1) n categoria izvoarelor dreptului civil trebuie ncadrate si: a. reglementrile internationale (conventii, pacte, acorduri); b. actele normative adoptate de un ministru (ordin, instructiune, regulament etc .) c. jurisprudenta 1. a+b 2. b+c 3. a+c 2) a. b. c. Iesirea din vigoare a legii civile se produce prin: abrogarea ei implicit; abrogarea ei expres; desuetudine.

1. a+b 2. b+c 3. a+c 3) a. b. c. Egalitatea egalitatea egalitatea egalitatea prtilor (subiectilor) raportului juridic civil reprezint: acestora n fata legii civile; juridic a vointelor prtilor raportului juridic civil; real, material ntre prtile raportului juridic civil.

1. b 2. c 3. a 4) Obligatia conjunct: a. presupune c datoria sau, dup caz, creanta este divizibil; b. se mai numeste si obligatie solidar; c. exist, n cazul pluralittii active, numai dac a fost prevzut expres n actul juridic ivil. 1. a 2. b 3. c 5) a. b. c. Cesiunea de creant: presupune, pentru valabilitatea ei, consimtmntul debitorului cedat; este un mijloc juridic direct de schimbare a persoanei creditorului; este o exceptie real de la principiul relativittii efectelor actului juridic.

1. a 2. b 3. c 6) a. b. c. Schimbarea debitorului se poate realiza prin intermediul: subrogatiei personale; delegatiei perfecte; cesiunii datoriei, indiferent dac exist sau nu consimtmntul creditorului

1. a 2. b 3. c 7) a. b. c. Categoria drepturilor reale accesorii include, printre altele: dreptul de servitute; dreptul de ipotec; posesia

1. a 2. b 3. c 8) a. b. c. Dreptul real si dreptul de creant se aseamn, printre altele, prin aceea c: au determinate att subiectul activ, ct si subiectul pasiv; sunt evaluabile pecuniar; sunt nsotite de prerogativa preferintei.

1. b 2. c 3. a

9) Abuzul de drept subiectiv civil: a. nseamn depsirea limitelor externe, de ordin material sau juridic, ale dreptului respectiv; b. constituie o exceptie de la principiul pacta sunt servanda; c.presupune, printre altele, exercitarea dreptului subiectiv cu rea-credint 1. a 2. b 3. c 10) Prin obligati de a da se ntelege ndatorirea: a. de a preda un lucru; b. de a transmite un drept de creant; c. de a transmite sau a constitui un drept real 1. a 2. b 3. c 11) Constituie o obligatie de mijloace: a. obligatia pe care si-o asum medicul de a depune toat priceperea sa n tratarea pa cientului; b. obligatia de a cstiga un anumit proces, asumat de avocat fat de clientul su; c. obligatia de a preda un anumit lucru. 1. a 2. b 3. c 12) Obligatiile naturale: a. nu se bucur de vreo sanctiune (protectie) juridic; b. pot fi valorificate numai pe cale de exceptie (aprare); c. sunt ndatoriri care decurg din regulile de convietuire social 1. a 2. b 3. c 13) Este un imobil prin obiectul la care se aplic: a. fondul de comert; b. dreptul de creant corelativ obligatiei debitorului de a constitui un drept de superficie; c. dreptul de proprietate asupra unui teren. 1. a 2. b 3. c 14) Dup cum pot fi nlocuite sau nu n executarea unei obligatii, fr a afecta valabilit atea pltii, bunurile se clasific n: a. divizibile si indivizibile; b. frugifere si nefrugifere; c. fungibile si nefungibile. 1. a 2. b 3. c 15) Nu pot forma obiectul executrii silite a debitorului: a. bunurile incorporale;

b. obiectele de cult religios, dac nu sunt mai multe de acelasi fel; c. bunurile insesizabile 1. a+b 2. b+c 3. a+c 16) Categoria bunurilor incorporale include: a. dreptul de proprietate asupra unui bun mobil prin natura lui; b. titlurile de valoare; c. toate drepturile subiective 1. a 2. b 3. c 17) Pentru a fi ncuviintat de instant, proba trebuie s ndeplineasc, printre altele, ur mtoarele conditii: a. s fie util; b. s aib legtur cu pricina; c. s fie de natur s conduc la rezolvarea cauzei. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 18) Faptele care trebuie s fie dovedite sunt: a. faptele materiale exteriorizate; b. faptele cunoscute personal de judector; c. faptele constante 1. a+b 2. b+c 3. a+c 19) n ce priveste puterea doveditoare a nscrisului autentic, fac dovada pn la proba contrarie: a. mentiunile ce reprezint constatrile personale ale agentului instrumentator; b. mentiunile ce privesc declaratiile prtilor fcute n fata organului instrumentator ; c. mentiunile strine de obiectul nscrisului. 1. a 2. b 3. c 20) Prezumtiile simple, judectoresti: a. sunt nelimitate ca numr; b. sunt relative; c. nu sunt susceptibile de rsturnare prin alte mijloace de probatiune admise de l ege. 1. a+b 2. b+c 3. a+c Solutii: 1. a+c

2. a+b 3. b 4. a 5. b 6. a 7. b 8. c 9. c 10. a 11. c 12. a 13. b 14. c 15. a+c 16. c 17. b+c 18. a+c 19. b 20. a+b Drept civil - test grila (II) 1) Constituie prezumtii legale absolute (jure et de jure): a. prezumtia legal de plat; b. prezumtia timpului legal al conceptiei; c. prezumtia puterii lucrului judecat. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 2) a. b. c. Constituie prezumtii legale relative (juris tantum): prezumtia puterii lucrului judecat; prezumtia de paternitate; prezumtia de comunitate a bunurilor dobndite de ctre soti n timpul cstoriei

1. a+b 2. b+c 3. a+c 3) a. b. c. Dup scopul urmrit la ncheierea lor, actele juridice se clasific n: actele juridice cauzale si acte juridice abstracte; acte juridice cu titlu oneros si acte juridice cu titlu gratuit; patrimoniale si nepatrimoniale.

1. a 2. b 3. c 4) n cazul actelor juridice ntre vii translative, dreptul de proprietate asupra bu nurilor determinate generic se transmite n momentul: a. predrii, afar de cazul cnd prtile au prevzut altfel; b. realizrii acordului de voint; c. semnrii nscrisului ce constat contractul. 1. a 2. b 3. c 5) Este vorba de un act juridic declarativ n cazul:

a. conventiei de partaj; b. cesiunii de creant; c. conventiei de ipotec. 1. a 2. b 3. c 6) a. b. c. Actul juridic de confirmare: este o conventie prin care se ratific un act juridic anulabil; valideaz retroactiv actul juridic anulabil; presupune refacerea actului juridic anulabil

1. a 2. b 3. c 7) a. b. c. Sunt acte juridice civile solemne: revocarea expres a unui legat; acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar; renuntarea expres la succesiune.

1. a+b 2. b+c 3. a+b+c 8) a. b. c. Capacitatea de a ncheia actul juridic civil este o conditie: de fond; de form; neesential si special.

1. a 2. b 3. c 9) a. b. c. Capacitatea de a ncheia actul juridic civil este: parte a capacittii civile de folosint; parte a capacittii civile de exercitiu; o cerint a valabilittii consimtmntului.

1. a 2. b 3. c 10) Capacitatea de a ncheia actul juridic civil este: a. o stare de drept, spre deosebire de discernmnt, care este o stare de fapt; b. o parte a capacittii civile de exercitiu; c. o conditie de fond, esential, de eficacitate si general a actului juridic civil . 1. a 2. b 3. c 11) Constituie cerinte ale valabilittii consimtmntului: a. s provin de la o persoan cu capacitate de exercitiu; b. s fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice; c. s nu fie exteriorizat. 1. a

2. b 3. c 12) Tcerea valoreaz consimtmnt: a. cnd legea prevede expres aceasta; b. cnd prin vointa expres a prtilor se atribuie tcerii valoare de consimtmnt; c. cnd, potrivit obiceiului, tcerii i se atribuie valoare de consimtmnt. 1. a+b 2. a+c 3. a+b+c 13) Lipseste intentia de a produce efecte juridice: a. cnd declaratia de voint a fost fcut iocandi causa; b. cnd declaratia de voint s-a fcut sub conditie simpl potestativ din partea celui ce se oblig; c. cnd manifestarea de voint s-a fcut cu o rezervatio mentalis, chiar dac nu a fost cunoscut de contractant. 1. a 2. b 3. c 14) Constituie viciu de consimtmnt: a. eroarea indiferent; b. dolul secundar (incident); c. violenta. 1. a 2. b 3. c 15) Falsa reprezentare a realittii la ncheierea actului juridic atrage nulitatea r elativ a acestuia n cazul n care priveste: a. calittile substantiale ale obiectului acelui act juridic; b. natura actului juridic; c. identitatea fizic a obiectului acelui act juridic. 1. a 2. b 3. c 16) Nemo censetur ignorare legem (nimeni nu se poate apra invocnd nerecunoasterea legii) reprezint: a. un principiu de drept; b. o maxim sau adagiu juridic; c. o idee de baz ce se aplic fie numai ntr-o institutie, fie n dou sau mai multe inst itutii ale dreptului civil. 1. a+b 2. a+c 3. b+c 17) Atunci cnd falsa reprezentare priveste natura actului juridic care se ncheie e ste vorba de: a. error in negotium; b. error in corpore; c. error in substantiam. 1. a

2. b 3. c 18) Este vorba de un viciu de consimtmnt n cazul n care: a. lipseste discernmntul; b. manifestarea de voint este prea vag; c. partea a avut, la ncheierea actului juridic, o fals reprezentare a calittilor su bstantiale ale obiectului acestuia. 1. a 2. b 3. c 19) Eroarea asupra persoanei cu care s-a contractat: a. atrage nulitatea absolut a actului juridic; b. este, n toate cazurile, viciu de consimtmnt; c. poate atrage anularea actului juridic, n conditiile legii. 1. a 2. b 3. c 20) Dolul: a. este o eroare provocat; b. atrage nulitatea absolut; c. se prezum 1. a 2. b 3. c Solutii: 1. b+c 2. b+c 3. c 4. c 5. a 6. b 7. a+b+c 8. a 9. b 10. c 11. b 12. a+b+c 13. a 14. c 15. a 16. a+b 17. a 18. c 19. b 20. a Drept civil - test grila (III) 1) Dolul: a. este aplicabil si actelor juridice unilaterale; b. nu afecteaz valabilitatea contractului atunci cnd provine de la reprezentantul cocontractantului;

c. incident (secundar) atrage nulitatea relativ. 1. a 2. b 3. c 2) a. b. ti c. Dolul: se sanctioneaz cu nulitatea absolut a actului juridic; nu afecteaz valabilitatea contractului atunci cnd mprejurarea ascuns de una din pr era cunoscut de cocontractant; este aplicabil numai actelor juridice bilaterale.

1. a 2. b 3. c 3) a. b. c. Violenta constituie viciu de consimtmnt dac: amenintarea nu este just; provine numai de la persoana cu care s-a contractat; este indiferent.

1. a 2. b 3. c 4) n materia violentei, ca viciu de consimtmnt: a. amenintarea trebuie s previn de la cocontractant; b.temerea insuflat celui amenintat trebuie s fie considerabil si actual; c. sanctiunea care intervine este nulitatea absolut 1. a 2. b 3. c 5) Actiunea n resciziune: a. se va admite chiar dac, la ncheierea actului juridic atacat, minorul a creat, p rin mijloace viclene, aparenta c este major; b. se va respinge ca prescris n toate cazurile n care se intenteaz dup expirarea unui termen de 18 luni de la data ncheierii actului juridic; c. se va respinge n cazul n care, prin intermediul ei, se atac un act juridic aleat oriu. 1. a 2. b 3. c 6) a. b. c. Nu exist un element obiectiv n structura: erorii; dolului; violentei.

1. a 2. b 3. c 7) a. b. c. Ca regul, viciile de consimtmnt: atrag nulitatea absolut; atrag nulitatea relativ; nu afecteaz valabilitatea actului juridic.

1. a 2. b 3. c 8) a. b. c. Constituie cerinte generale ale valabilittii obiectului actului juridic civil: existenta autorizatiei administrative sau judiciare; obiectul s fie real; obiectul s fie determinat sau determinabil.

1. a 2. b 3. c 9) a. b. c. Obiectul actului juridic civil const n: clauzele stabilite de prti; conduita prtilor; drepturile si obligatiile prtilor.

1. a 2. b 3. c 10) Obiectul actului juridic civil: a. const n drepturile si obligatiile prtilor; b. trebuie, printre altele, s fie licit; c. consta n scopul urmrit la ncheierea actului juridic. 1. a 2. b 3. c 11) Se pot transmite prin acte ntre vii: a. patrimoniul unei persoane fizice; b. obligatiile unei persoane fizice; c. drepturile succesorale. 1. a+b 2. a+c 3. b+c 12) Obiectul actului juridic civil: a. poate s priveasc si un bun viitor; b. const n scopul urmrit la ncheierea actului juridic; c. este o conditie de fond, esential de eficacitate si general a actului juridic. 1. a 2. b 3. c 13) Cauza (scopul) actului juridic civil trebuie s fie: a. determinat sau cel putin determinabil; b. real; c. explicit. 1. a 2. b 3. c 14) Cauza actului juridic civil este fals: a. dac exist eroare asupra motivului determinant (scopului mediat);

b. dac lipseste scopul imediat ntr-un act juridic nenumit; c. n cazul lipsei discernmntului. 1. a 2. b 3. c 15) Pentru a fi valabil, cauza actului juridic civil trebuie s fie printre altele: a. licit si moral; b. probat; c. posibil. 1. a 2. b 3. c 16) Scopul imediat const n: a. prefigurarea sansei unui cstig sau riscul unei pierderi n actele juridice comut ative; b. prefigurarea remiterii lucrului si intentia de a procura gratuit un folos n ca zul contractului de comodat; c. prefigurarea contraprestatiei n cazul contractelor unilaterale. 1. a 2. b 3. c

17) Conversiunea actului juridic: a. nseamn nlocuirea vechii obligatii cu o nou obligatie, ntre cele dou obligatii exist d un element de diferent; b. este posibil si n cazul nulittii absolute; c. poate interveni indiferent de ntinderea nulittii. 1. a 2. b 3. c 18) Sunt acte juridice civile solemne: a. depozitul voluntar; b. subrogatia n drepturile creditorului consimtit de debitor; c. ipoteca conventional. 1. a+b 2. a+c 3. b+c 19) Forma cerut ad validitatem : a. atrage, n caz de nerespectare, nulitatea relativ a actului juridic; b. const, n toate cazurile, n ntocmirea unui nscris autentic; c. atrage, n caz de nerespectare, nulitatea absolut a actului juridic. 1. a 2. b 3. c 20) Forma cerut ad validitatem: a. const, n toate cazurile, n ntocmirea unui nscris autentic; b. este incompatibil cu manifestarea tacit de voint; c. reprezint o aplicatie a principiului consensualismului.

1. a 2. b 3. c Solutii: 1. a 2. b 3. a 4. b 5. a 6. a 7. b 8. c 9. b 10. b 11. a+b 12. a 13. b 14. a 15. a 16. c 17. a 18. b+c 19. c 20. b Speta 1 - Drept civil A, un minor cu capacitate de exercitiu restrnsa, ncheie un contract de nchiriere cu B, pe o perioada de patru ani, avnd ca obiect un apartament situat n Cluj-Napoca, proprietatea sa. La doua luni de la ncheierea contractului, X, reprezentantul le gal al minorului, solicita anularea actului, deoarece a fost ncheiat fara ncuviint area sa. B se opune admiterii actiunii, aratnd ca actul nu este lezionar pentru m inor. Analizati situatia juridica. Solutie: Actul nchirierii unui bun face parte din categoria acelor acte pe care minorul cu capacitate restrnsa le poate ncheia singur fara sa fie nevoie de ncuviintarea prea labila a ocrotitorului sau reprezentantului sau, n masura n care nu sunt lezionare , adica nu produc minorului o paguba datorita disproportiei vadite dintre presta tia proprie si prestatia celeilalte parti. Asadar, X nu poate solicita anularea actului pe motivul ca a fost ncheiat fara ncu viintarea sa. El poate eventual sa-l contrazica pe B, atunci cnd acesta arata ca actul nu este lezionar pentru minor, daca circumstantele i permit. Speta 2 Drept civil X, minor n vrsta de 12 ani, are n patrimoniu, n urma decesului parintilor sai, o cas a, un autoturism si o serie de alte bunuri mobile de valoare mai mica (participa tii la mai multe societati comerciale). Y, bunicul lui X, numit tutore al acestu ia, vinde autoturismul ramas (participatiile la o societate) lui X catre un tert , apreciind ca bunul nu este folositor minorului, pentru a efectua mbunatatiri si reparatii la imobilul proprietatea lui X. Doua luni mai trziu, autoritatea tutel ara solicita anularea contractului pe motiv ca a fost un act de dispozitie care nu a fost ncuviintat. n aparare, Y sustine ca, n realitate, este vorba despre un ac t de administrare. Analizati situatia juridica. Solutie:

Reprezentantul legal poate sa ncheie singur acte de administrare a patrimoniului incapabilului, acte care se caracterizeaza prin faptul ca, desi implica nstrainar ea unor bunuri si, ca urmare, sunt prin natura lor acte de dispozitie, beneficia za de regimul actelor de administrare datorita rezultatului lor. Automobilul lui X se ncadreaza n categoria bunurilor supuse pieirii sau stricaciunii, dat fiind f aptul ca ar trebuie sa stea nefolosit timp de 6 ani, pna cnd minorul ar putea avea dreptul sa-l foloseasca pe soselele publice. Asadar, Y are dreptate atunci cnd s pune ca este un bun nefolositor pentru minor. Scopul vnzarii (efectuarea de mbunat atiri si reparatii la imobilul proprietatea lui X) face sa nu fie necesara ncuvii ntarea prealabila a autoritatii tutelare. Speta 3 Drept civil Un minor n vrsta de 13 ani ncheie un contract de prestari servicii cu X, persoana f izica autorizata, pentru efectuarea unor reparatii la imobilul proprietatea sa. Pentru acoperirea costurilor acestei lucrari, el vinde niste mobila proprietatea sa. Analizati valabilitatea actelor n functie de mprejurari. Solutie: Contractnd o persoana fizica autorizata pentru efectuarea unor reparatii la imobi lul proprietatea sa, minorul ntreprinde un act de administrare a bunurilor si a p atrimoniului. Problema acestei spete rezida n a sti daca vnzarea mobilei poate fi caracterizata drept act de dispozitie sau este tot un act de administrare a patr imoniului. Este cu neputinta sa operam o clasificare adecvata fara a sti daca mo bila respectiva era n pericol de a pieri sau a se strica, caz n care vnzarea ar fi valabila, sau daca, dimpotriva, natura ei o facea sa poata fi nscrisa n patrimoniu l minorului, caz n care ar fi fost nevoie de ncuviintarea prealabila a tutorelui. ================================================================================ ===================================_____________________________________________ ______________________________________________________________________ ntrebari la teoria generala a obligatiilor (01) 01. Definiti obligatia Raspuns: Obligatia este acel raport juridic n continutul caruia intra dreptul sub iectului activ (numit creditor), de a cer subiectului pasiv (numit debitor) si c aruia i revine ndatorirea corespunzatoare de a da, a face sau a nu face ceva, sub sanctiunea constrngerii de stat n caz de neexecutare de bunavoie. 02. Care sunt subiectele raportului juridic de obligatie ? Raspuns : Subiectul activ poarta denumirea de creditor, iar cel pasiv de debitor . Pot fi att persoanele fizice ct si persoanele juridice. 03. n ce consta continutul raportului juridic de obligatie ? Raspuns : Este format din dreptul de creanta apartinnd creditorului si obligatia corespunzatoare acestui drept, care incumba debitorului. O latura esentiala a ra portului de obligatie o constituie continutul sau patrimonial: dreptul de creant a se nscrie n activul patrimoniului, iar obligatia corelativa este cuprinsa n pasiv ul acestuia. 04. n ce consta obiectul raportului de obligatie ? Raspuns : Obiectul raportului de obligatie, conceput ca actiune sau abstentiune concreta la care este ndatorat subiectul pasiv si ndreptatit subiectul activ, poat e consta fie ntr-o prestatie pozitiva (a da, a face ceva), fie ntr-o abtinere (a n u face ceva la care, n lipsa obligatiei asumate, subiectul pasiv ar fi fost ndrept atit).

05. Ce este obligatia de a da ? Raspuns : A da nseamna a constitui sau a transmite un drept real oarecare. Ea nu se confunda cu obligatia de a preda materialmente lucrul vndut, aceasta din urma obligatie fiind o obligatie de a face. 06. Ce este obligatia de a face? Raspuns: Este ndatorirea ce revine subiectului pasiv de a efectua o lucrare si, n general, orice prestatie pozitiva n afara acelora care se ncadreaza n notiunea de a da. 07. Ce este obligatia de a nu face? Raspuns: Consta ntr-o abtinere la care este ndatorat subiectul pasiv, de la ceva c e ar fi putut sa faca n lipsa obligatiei asumate. 08. Clasificati obligatiile dupa izvoare Raspuns: a) contracte; b) acte juridice unilaterale; c) fapte ilicite cauzatoare de prejudicii (delicte si cvasidelicte civile); d) mbogatirea fara just temei; e) gerarea de catre o persoana a intereselor altei persoane; f) plata unei prestatii nedatorate. Primele doua categorii sunt obligatii nascute din acte juridice. Celelalte sunt obligatii nascute din fapte juridice. 09. Enuntati clasificarile obligatiilor n functie de obiectul lor Raspuns: a) obligatii pozitive (obligatiile de a da si obligatiile de a face); b) obligatiile negative (obligatiile de a nu face); a) obligatii pecuniare; b) obligatiile nepecuniare; a) obligatiile determinate (numite si obligatii de rezultat); b) obligatiile de prudenta si diligenta (numite si obligatii de mijloace). 10. Ce sunt obligatiile de rezultat? Raspuns : Ceea ce este caracteristic pentru obligatia determinata (de rezultat) este faptul ca obligatia este strict precizata sub aspectul obiectului si scopul ui urmarit, debitorul obligndu-se ca, desfasurnd o anumita activitate, sa atinga u n rezultat bine stabilit. 11. Ce sunt obligatiile de prudenta si diligenta ? Raspuns : Caracteristica obligatiei de prudenta si diligenta (obligatiei de rezu ltat) este aceea ca obligatia debitorului nu consta n ndatorirea precizata de la nc eput de a atinge un anumit rezultat determinat, ci n ndatorirea sa de a depune toa ta diligenta necesara pentru ca rezultatul dorit sa se realizeze. 12. n ce consta diferenta dintre obligatiile determinate si obligatiile de pruden ta si diligenta pe teren probatoriu ?

Raspuns : n primul caz, neatingerea rezultatului dorit constituie, ipso facto, o dovada a culpei debitorului (o prezumtie de culpa a acestuia). Neatingerea rezul tatului n cel de-al doilea caz nu mai este, prin ea nsasi, o dovada a culpei, ci r evine creditorului sarcina de a dovedi n mod direct mprejurarea ca debitorul nu a depus, pentru atingerea rezultatului preconizat, prudenta si diligenta care erau obligatorii. 13. Clasificati obligatiile dupa sanctiunea juridica Raspuns: a) obligatii civile (care se bucura integral de sanctiunea juridica); b) obligatii naturale (numite si obligatii civile imperfecte, care nu se mai buc ura de integralitatea sanctiunii juridice). 14. Clasificati obligatiile dupa opozabilitatea lor Raspuns : a) obligatii obisnuite (carora le sunt proprii toate regulile care crmuiesc drept urile relative) ; b) obligatiile reale (numite si propter rem - apar ca un accesoriu al unui drept real, ca adevarate sarcini reale ce incumba titularului unui drept real privito r la un bun) ; c) obligatiile opozabile tertilor (numite si scriptae in rem - caracterizate pri n aceea ca sunt att de strns legate de posesia lucrului, nct creditorul nu poate obt ine satisfacerea dreptului sau dect daca posesorul actual al lucrului va fi oblig at sa respecte acest drept, desi nu a participat direct si personal la formarea raportului de obligatie). 01. Care sunt izvoarele obligatiilor conform Codului civil? Raspuns: a) contractul; b) cvasicontractul; c) delictul; d) cvasidelictul; e) legea. 02. Definiti contractul conform Codului civil Raspuns: Contractul este un acord de vointa ntre doua sau mai multe parti, prin c are se constituie, se modifica ori se stinge un raport juridic de obligatii (art . 942 C.civ.). 03. Care sunt cvasicontractele retinute n Codul civil? Raspuns: a) gestiunea intereslor altuia (gestiunea de afaceri); b) plata lucrului nedatorat (plata nedatorata). 04. Ce este gestiunea intereselor altuia? Raspuns: Este faptul unei persoane care, fara a primi mandat din partea altei pe rsoane, administreaza (gereaza) interesele acestuia din urma. 05. Ce este plata lucrului nedatorat? Raspuns: Consta n fapta unei persoane de a plati catre alta o datorie inexistenta sau care nu i incumba, ceea ce obliga la restituire. 06. Distingeti delictul de cvasidelict

Raspuns: Ceea ce distinge delictul fata de cvasidelict este mprejurarea ca delict ul este o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii savrsita cu intentie, pe cnd cvas idelictul este o fapta ilicita savrsita cu intentie din neglijenta sau imprudenta . n ambele situatii, ntinderea raspunderii este identica: autorul faptei este tinut la repararea integrala a prejudiciului cauzat. 07. n ce consta principiul libertatii de vointa n materia contractelor ? Raspuns : ncheierea oricarui contract este libera. Totusi, potrivit art. 5 C.civ. , "nu se poate deroga, prin conventii sau dispozitii particulare, la legile care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri". 08. Ce se ntmpla cu un contract ncheiat cu ncalcarea dispozitiilor legale care inter eseaza ordinea publica ? Raspuns : ncheierea unui contract cu ncheierea oricarei norme juridice imperative, chiar daca acea norma nu ar avea, la prima vedere, o legatura directa cu ordine a publica, este sanctionata cu nulitatea absoluta. 09. Care este fundamentul fortei obligatorii a contractului ? Raspuns : Vointa partilor. 10. Ce este principiul pacta sunt servanda ? Raspuns : Pornindu-se de la fundamentarea contractului n vointa libera ce da legi timitate angajamentelor contractuale, se trage concluzia unei depline obligativi tati a contractelor. 11. Care sunt directiile n care s-a manifestat nfrngerea principiului autonomiei de vointa? Raspuns: a) Dezvoltarea domeniului contractelor de adeziune n dauna contractelor tradition ale; b) Interventia din ce n ce mai accentuata, prin norme imperative, a statului n dom eniul contractual (dirijismul contractual). ntrebari la teoria generala a obligatiilor (03) 01. Clasificati contractele dupa modul de formare Raspuns: a) contracte consensuale; b) contracte solemne; c) contracte reale. 02. Ce sunt contractele consensuale? Raspuns: Acele contracte care se ncheie prin simplul acord de vointa al partilor, simpla lor manifestare de vointa, nensotita de nici un fel de forma, fiind sufic ienta pentru formarea valabila a contractului. 03. Ce sunt contractele solemne? Raspuns: Acelea pentru a caror ncheiere valabila se cere respectarea unei anumite forme, care, de regula, este forma autentica. Nerespectarea formei solemne atra ge nulitatea absoluta a contractului.

04. Ce sunt contractele reale? Raspuns: Se caracterizeaza prin aceea ca pentru formarea lor nu este suficienta simpla manifestare a vointei partilor, ci trebuie sa aiba loc si remiterea mater iala a lucrului. 05. Enumerati contractele reale Raspuns: a) mprumutul de consumatie (mutuum); b) mprumutul de folosinta (comodatul); c) depozitul; d) gajul; e) transportul de marfuri. 06. Clasificati contractele dupa continutul lor Raspuns: a) contracte sinalagmatice (bilaterale); c) contracte unilaterale. 07. Ce sunt contractele sinalagmatice? Raspuns: Se caracterizeaza prin reciprocitatea obligatiilor ce revin partilor si prin interdependenta obligatiilor reciproce. 08. Ce sunt contractele unilaterale? Raspuns: Acele contracte care dau nastere la obligatii n sarcina numai a uneia di n parti, cealalta avnd numai calitatea de creditor. 09. Dati exemple de contracte unilaterale Raspuns: a) contractul de mprumut; b) contractul de depozit gratuit; c) contractul de gaj. 10. Ce este exceptio non adimpleti contractus? Raspuns: Exceptia de neexecutare a contractului. 11. Clasificati contractele dupa scopul urmarit de parti Raspuns : a) contractele cu titlu oneros ; b) contractele cu titlu gratuit. 12. Ce este contractul cu titlu oneros? Raspuns: Caracterul oneros decurge din scopul ce a determinat ncheierea contractu lui, de a obtine un anumit folos drept echivalent al obligatiei asumate. 13. Ce este contractul cu titlu gratuit? Raspuns: Cel care are drept cauza impulsiva, determinanta, intentia de a procura un folos altcuiva, fara a urmari, din punct de vedere juridic, nimic n schimb (a nimus donandi).

14. Dati exemple de contracte care sunt prin esenta lor cu titlu oneros Raspuns : a) contractul de vnzare-cumparare; b) contractul de schimb; c) contractul de nchiriere. 15. Dati exemple de contracte care sunt prin esenta lor gratuite Raspuns : a) contractul de comodat (mprumutul de folosinta). 16. Care este interesul distinctiei dintre contractele cu titlu oneros si cele c u titlu gratuit? Raspuns: a) n privinta conditiilor de validitate, n general pentru contractele cu titlu gra tuit exista anumite cerinte mai restrictive dect cele referitoare la contractele cu titlu oneros; b) contractele cu titlu gratuit, spre deosebire de marea majoritate a contractel or cu titlu oneros, sunt contracte intuitu personae; c) obligatiile partilor sunt reglementate cu mai multa severitate n cazul contrac telor cu titlu oneros ; d) n materia dreptului succesoral, reductiunea liberalitatilor excesive, care ncal ca rezerva succesorala, si institutia raportului privesc numai contractele cu ti tlu gratuit, nu si pe cele cu titlu oneros; e) actiunea pauliana (revocatorie), prin care creditorii unei persoane urmaresc sa desfiinteze actele frauduloase ale debitorului, acte prin care s-au adus atin geridreptului de gaj general, va reusi n conditii mai lesnicioase daca se pune pr oblema revocarii unor contracte cu titlu gratuit, dect atunci cnd se discuta contr actele cu titlu oneros consimtite de debitor. 01. Cum se subclasifica contractele cu titlu oneros, conform art. 947 C.civ.? Raspuns: a) contracte comutative; b) contracte aleatorii. 02. Definiti contractul comutativ Raspuns: Se numeste comutativ acel contract n care existenta si ntinderea prestati ilor datorate de catre parti sunt certe si pot fi apreciate chiar la momentul nch eierii contractului, ele nedepinznd n nici o masura de hazard (alea). 03. Definiti contractul aleatoriu Raspuns: Contractul este aleatoriu n cazul n care existenta sau ntinderea prestatii lor partilor sau numai ale uneia dintre ele depinde de un eveniment incert. Asad ar, la ncheierea contractului nu se poate calcula ntinderea prestatiilor, nu se po ate sti cuantumul cstigului ori al pierderii si uneori nu se poate sti nici macar daca va exista sau nu cstig ori pierdere. ntinderea ambelor sau cel putin a uneia dintre prestatii depinde de hazard (alea). 04. Cum se subclasifica contractele cu titlu gratuit? Raspuns: a) contracte dezinteresate; b) liberalitati. 05. Ce sunt contractele dezinteresate?

Raspuns: Prin acestea se urmareste a se face un serviciu cuiva, fara a se micsor a niciun patrimoniu. 06. Ce sunt liberalitatile? Raspuns: Prin acestea o valoare trece dintr-un patrimoniu n altul, fara a se urma ri un contraechivalent. 07. Clasificati contractele dupa efectele produse Raspuns: a) contracte constitutive sau translative de drepturi reale; b) contracte generatoare de drepturi de creanta. a) contracte constitutive sau translative de drepturi; b) contracte declarative de drepturi. 08. Clasificati contractele dupa modul (durata) de executare Raspuns: a) contracte cu executare imediata; b) contracte cu executare succesiva. 09. Care sunt deosebirile dintre contractele cu executare imediata si cele cu ex ecutare succesiva? Raspuns: a) n cazul neexecutarii sau al executarii necorespunzatoare de catre o parte a ob ligatiei ce-i revine, sanctiunea va fi rezolutiunea care desfiinteaza contractul cu efect retroactiv - n cazul contractului cu executare imediata; n cazul contrac tului cu executare succesiva sanctiunea va fi rezilierea - care are ca efect des facerea contractului numai pentru viitor; b) desi nulitatile actelor juridice opereaza cu efect retroactiv, n ipoteza contr actelor cu executare succesiva, atunci cnd executarea este ireversibila, efectele nulitatilor se aplica numai pentru viitor; c) numai n ipoteza contractelor cu executare succesiva se poate pune problema une i suspendari a executarii din motive de forta majora, pe toata durata imposibili tatii de executare; d) riscurile contractuale se solutioneaza n mod deosebit. 10. Clasificati contractele dupa cum sunt sau nu nominalizate n legislatia civila Raspuns: a) contracte numite; b) contracte nenumite. 11. Clasificati contractele dupa unele corelatii existente ntre ele Raspuns: a) contracte principale care au o existenta de sine statatoare si a caror soarta nu este legata de aceea a altor contracte ncheiate de parti; b) contracte accesorii nsotesc unele contracte principale, de a caror soarta depi nd. 12. Dati exemple de contracte accesorii Raspuns: a) contractul de gaj; b) contractul de ipoteca;

c) contractul de fidejusiune; d) clauza penala. 13. Care este importanta distinctiei dintre contractele principale si cele acces orii? Raspuns: Pe cta vreme validitatea contractului principal si mentinerea fiintei lu i se examineaza n mod de sine statator si independent de alte contracte, soarta c ontractului accesoriu trebuie sa fie examinata nu numai n functie de elementele s ale intrinseci, dar si n functie de soarta contractului principal pe care l nsotesc : accesoriul urmeaza soarta principalului. 14. Clasificati contractele dupa modul n care se exprima vointa partilor n contrac te Raspuns: a) contracte negociate; b) contracte de adeziune; c) contracte obligatorii. 15. Ce sunt contractele negociate? Raspuns: Sunt cele pe care le putem denumi traditionale si n cadrul carora partil e discuta, negociaza toate clauzele sale, fara ca din exteriorul vointei lor sa li se impuna ceva. 16. Ce sunt contractele de adeziune? Raspuns: Sunt contractele redactate n ntregime sau aproape n ntregime numai de catre una dintre partile contractante. Celalalt contractant nu poate practic sa modif ice aceste clauze. El poate sa le accepte sau sa nu le accepte. Ex : contractul de transport pe calea ferata, contractul de furnizare a energiei electrice sau termice, contractul de abonament telefonic 17. Ce sunt contractele obligatorii ? Raspuns : Se aseamana cu cele de adeziune, numai ca, n timp ce n cazul contractelo r de adeziune conditiile contractuale sunt impuse de o parte care fie ca este pu ternica din punct de vedere economic, fie ca dispune de un monopol, la contracte le obligatorii, pe care unii autori le denumesc chiar contracte "fortate", condi tiile ncheierii lor sunt delimitate, impuse de lege. Ex : contractul pentru asigurarea de raspundere civila pentru proprietarii de au tovehicule 01. Ce se ntelege prin ncheierea contractului? Raspuns: Realizarea acordului de vointa al partilor asupra clauzelor contractual e. 02. Enumerati conditiile esentiale pentru validitatea conventiei Raspuns: a) capacitatea; b) consimtamntul; c) obiectul; d) cauza. 03. Ce este policitatiunea?

Raspuns: Oferta de a contracta. 04. n ce moduri se poate face oferta? Raspuns : a) scris ; b) verbal ; c) tacit. 05. Exista vreo conditie speciala de forma pentru valabilitatea ofertei ? Raspuns : Nu. 06. Cui se adreseaza oferta ? Raspuns : Unei persoane determinate, dar la fel de bine si publicului. 07. Enumerati conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca oferta Raspuns : a) oferta trebuie sa fie o manifestare de vointa reala, serioasa, constienta, ne viciata si cu intentia de a angaja din punct de vedere juridic ; b) oferta trebuie sa fie ferma ; c) oferta trebuie sa fie neechivoca ; d) oferta trebuie sa fie precisa si completa. 08. n ce masura este importanta problema fortei obligatorii a ofertei? Raspuns: Problema fortei obligatorii a ofertei priveste momentele anterioare acc eptarii ei. Dupa ce a fost acceptata, avem de-a face cu un contract format, n pri vinta caruia se vor aplica regulile privind puterea obligatorie a contractului. 09. Ce se ntmpla daca retragerea ofertei are loc nainte de expirarea termenului? Raspuns: Retragerea ofertei nainte de expirarea termenului atrage raspunderea ofe rtantului pentru toate prejudiciile produse ca urmare a revocarii intempestive. 10. Care sunt teoriile elaborate n literatura juridica pentru justificarea temeiu lui raspunderii ofertantului pentru revocarea intempestiva? Raspuns: a) teoria b) teoria c) teoria d) teoria antecontractului; raspunderii ntemeiate pe obligativitatea actului unilateral al ofertei; raspunderii delictuale; abuzului de drept.

11. Care este diferenta dintre oferta si antecontract (promisiunea de a contract a)? Raspuns: Oferta este un act juridic de formatie unilaterala. Antecontractul este un contract, deci un act juridic de formatie bilaterala, avnd la baza un acord d e vointa. Decesul promitentului sau incapacitatea, survenita dupa ncheierea antecontractulu i, nu stinge obligatia de a contractat pe care acesta si-a asumat-o. Antecontrac tul nu devine deci caduc. Oferta nsa expira n aceasta situatie. 01. Definiti acceptarea ofertei

Raspuns: Este cea de-a doua latura a consimtamntului si ne apare ca fiind un rasp uns n care se manifesta acordul cu oferta primita 02. n ce conditii se poate vorbi de acceptarea tacita a ofertei? Raspuns: Numai n mod exceptional, prin lege sau n practica judecatoreasca, se cons idera ca tacerea poate sa nsemne acceptare: a) legea admite tacita reconductiune (tacita renchiriere); b) partile pot fi convenit, mai nainte, ca simpla tacere dupa primirea ofertei sa aiba valoare de acceptare ; c) se considera uneori ca atunci cnd oferta este facuta exclusiv n interesul celei lalte parti, poate fi considerata ca fiind acceptata chiar daca partea careia ia fost adresata tace. 03. Enumerati conditiile pe care trebuie sa le ntruneasca acceptarea Raspuns: a) sa concorde cu oferta; b) sa fie nendoielnica; c) daca oferta a fost adresata unei anumite persoane, numai acea persoana o poat e accepta; daca este adresata publicului, acceptarea poate proveni de la oridine doreste sa ncheie contractul; d) acceptarea trebuie sa intervina nainte ca oferta sa fi devenit caduca ori sa f i fost revocata. 04. Care este momentul ncheierii contractului? Raspuns: Acela n care acceptarea ntlneste oferta si deci este format consimtamntul. 05. Care este momentul ncheierii contractului prin telefon? Raspuns: Asemanator cu ncheierea contractului ntre prezenti. 06. Care sunt teoriile propuse pentru elucidarea momentului ncheierii contractulu i prin corespondenta? Raspuns: a) teoria emisiunii (a declaratiunii) - acordul de vointa al partilor s-a format de ndata ce destinatarul ofertei si-a manifestat acordul cu oferta primita, chia r daca nu a comunicat acceptarea sa ofertantului; b) teoria expedierii acceptarii se considera drept moment al ncheirii contractulu i momentul n care acceptantul a expediat raspunsul sau afirmativ, prin scrisoare sau telegrama, chiar daca aceasta nu a ajuns la cunostinta ofertantului; c) teoria receptiei acceptarii; d) teoria informarii ofertantul a luat efectiv cunostinta de acceptare. 07. n ce consta corelatia dintre oferta cu termen si momentul ncheierii contractul ui? Raspuns: Este necesar ca acceptarea sa fi ajuns la ofertant nainte de expirarea t ermenului prevazut n oferta. 08. n ce consta importanta momentului ncheierii contractului? Raspuns : a) n raport cu acest moment se apreciaza posibilitatea de revocare, precum si cad ucitatea ofertei ; b) viciile vointei si, n general, cauzele de nulitate sau de anulabilitate trebui e sa existe la momentul ncheierii contractelor; c) momentul ncheierii contractului determina legea aplicabila acelui contract;

d) efectele contractului se produc, de regula, ncepnd din momentul ncheierii acestu ia; e) momentul ncheierii contractului intereseaza si calculul termenelor de prescrip tie; f) n cazul ofertei adresate unor persoane nedeterminate, momentul ncheierii contra ctului, determinat de prima acceptare primita, face ca acceptarile ulterioare sa ramna fara efect; g) momentul ncheierii contractului determina si locul ncheierii acestuia. 09. Care este locul ncheierii contractului la telefon? Raspuns: Locul unde se afla ofertantul. 10. Care este locul ncheierii contractului prin corespondenta? Raspuns: Locul unde se afla ofertantul. 11. Care este locul ncheierii contractului prin corespondenta n cazul n care contra ctul se considera ncheiat fara a fi nevoie sa se comunice acceptarea? Raspuns: Locul unde se afla destinatarul ofertei. 01. Ce implica examinarea efectelor contractului? Raspuns: a) stabilirea cuprinsului contractului, prin interpretarea corecta a clauzelor s ale; b) principiul obligativitatii contractului, privit din doua puncte de vedere : - obligativitatea contractului n raporturile dintre partile contractante ; - obligativitatea contractului n raporturile cu alte persoane, care nu au calitat ea de parti contractante (principiul relativitatii efectelor contractului si cmpu l de aplicatie al acestui principiu) ; c) efectele specifice ale contractelor sinalagmatice, efecte derivate din interd ependenta obligatiilor generate de aceste contracte: principiul executarii conco mitente a obligatiilor reciproce; exceptia de neexecutare a contractului ; supor tarea riscului contractului ; rezolutiunea si rezilierea contractului. 02. Ce este interpretarea contractului? Raspuns: Operatia prin care se determina ntelesul exact al clauzelor contractului , prin cercetarea manifestarii de vointa a partilor n strnsa corelatie cu vointa l or interna. 03. Se poate confunda interpretarea contractului cu proba acestuia? Raspuns: Nu. 04. Care este relatia dintre interpretarea contractului si calificarea juridica a contractului? Raspuns: Calificarea juridica a contractului apare ca un prim rezultat al interp retarii. Operatia nu se opreste nsa aici, deoarece ncadrarea juridica a contractul ui ntr-o anumita categorie (calificarea) atrage dupa sine efectele juridice propr ii acelei categorii; cuprinsul acestor efecte poate constitui, si el, obiect de interpretare. 05. Care sunt regulile generale de interpretare a contractelor? Raspuns: a) Prioritatea vointei reale a partilor.

b) Contractul produce, pe lnga efectele expres aratate, si alte efecte. 06. Care sunt principiile dupa care se face interpretarea clauzelor ndoielnice? Raspuns: a) clauzele ndoielnice se interpreteaza n sensul care reiese din natura contractul ui; b) clauzele ndoielnice se interpreteaza n ntelesul n care ele pot produce un efect; c) n cazul n care ramn ndoieli, dispozitiile ndoielnice se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a ncheiat contractul (art. 980 C.civ.); d) n cazul n care ramn ndoieli, contractul se interpreteaza, daca va fi nevoie, n fol osul celui care s-a obligat in dubio pro reo (art. 983 C.civ.). 07. Care sunt consecintele fortei obligatorii a contractului? Raspuns: a) obligativitatea contractului legal ncheiat, de la care partile nu se pot sustr age ; b) obligativitatea priveste, n primul rnd, partile contractante (relativitatea efe ctelor contractului). 08. n ce consta simetria existenta ntre modul de ncheiere a contractului si modul d e modificare, desfacere ori desfiintare a acestuia ? Raspuns : Contractul este rezultatul unui mutuus consensus, deci si revocarea tr ebuie sa fie rezultatul unui mutuus dissensus. Cu unele exceptii, este posibila denuntarea unilaterala a contractului. 09. Care sunt regulile introducerii unei clauze unilaterale de denuntare ntr-un c ontract ? Raspuns : a) clauza de denuntare unilaterala nu ar putea fi nscrisa ntr-un contract declarat de lege ca fiind irevocabil; b) clauza de denuntare unilaterala sa nu reprezinte, n realitate, o conditie pur potestativa din partea celui care se obliga, deoarece obligatia nsasi asumata sub o astfel de conditie, este nula. 10. Dati exemple de cazuri de ncetare, modificare ori suspendare a fortei obligat orii a contractului, altele dect acordul partilor ori denuntarea unilaterala: Raspuns : a) decesul cocontractantului n ipoteza contractului intuitu personae, care se car acterizeaza prin aceea ca este ncheiat n considerarea unei anumite persoane, ale c arei calitati sunt esentiale pentru fiinta nsasi a contractului; b) prelungirea (prorogarea) legala a unor contracte dincolo de termenele prevazu te de termenele prevazute de partile contractante; c) suspendarea temporara a puterii obligatorii a contractului cnd, pe parcursul e xistentei unui contract cu executare succesiva, intervine un caz de forta majora , care mpiedica, un anumit timp, executarea obligatiilor. 01. Care este sensul adagiului: odesse potest ? res inter alios acta aliis neque nocere, neque pr

Raspuns: Actul juridic ncheiat ntre anumite persoane nu poate nici sa vatame si ni ci sa profite altor persoane. 02. Care este exceptia principiului relativitatii efectelor contractului? Raspuns: Printr-un anumit contract partile pot prevedea drepturi n folosul unei t

erte persoane, straine de acel contract : este cazul contractului n folosul unei terte persoane (stipulatia pentru altul). 03. Ce este opozabilitatea contractului? Raspuns: Contractul, privit ca realitate sociala, ca fapt social, este opozabil fata de oricine, chiar si fata de aceia care nu au participat la ncheierea lui. A ceasta este opozabilitatea contractului, care nu se afla n contradictie cu princi piul relativitatii efectelor contractului. 04. Dati exemple de cazuri de opozabilitate fata de terti a contractului Raspuns: a) invocarea contractului fata de un tert, cu titlu de dobndire a unui drept real sau de creanta; b) invocarea contractului ca just titlu, pentru a beneficia de efectele uzucapiu nii scurte; c) contractul poate constitui un just temei pentru justificarea maririi patrimon iului unei persoane, putnd fi opus unei terte persoane, straine de acel contract, care ar introduce o actiune ntemeiata pe mbogatirea fara justa cauza. 05. Care este interesul distinctiei dintre principiul relativitatii efectelor co ntractului si opozabilitatea contractului fata de terte persoane? Raspuns: n raporturile dintre parti contractul este luat n considerare ca act juri dic, reprezentnd manifestarea de vointa a nsesi partilor contractante. Din punctul de vedere al tertilor, contractul nu mai este luat n considerare n calitatea sa d e act juridic, ci apare ca un simplu fapt juridic. Sub aspectul responsabilitatii civile, n cazul n care o parte nu-si executa obliga tiile ce-i revin din contract, se va angaja responsabilitatea ei contractuala. D aca o terta persoana ncalca un drept ce apartine unei parti dintr-un contract ori daca o terta persoana mpiedica pe una dintre partile contractante sa execute o o bligatie contractuala, responsabilitatea acestei terte persoane va fi o responsa bilitate extracontractuala, pe temeiul faptei ilicite cauzatoare de prejudicii. Sub aspect probatoriu, ntre parti proba contractului urmeaza a se face dupa regul ile referitoare la dovada actelor juridice (adica peste valoare de 250 de lei va fi necesara, ca regula, prezentarea unui nscris). Din punctul de vedere al unui tert, contractul apare ca un simplu fapt juridic, terta persoana va fi ndreptatit a sa se foloseasca de orice mijloc de proba - inclusiv de martori - spre a doved i existenta, pentru a combate existenta ori pentru infirmarea numai n parte a con tractului. 06. Cine sunt partile unui contract? Raspuns: Persoane fizice sau juridice care au ncheiat, direct sau prin reprezenta re, contractul. 07. Cine sunt tertii ? Raspuns : Sunt persoanele straine de contract, care nu au participat, nici direc t si nici prin reprezentare, la ncheierea contractului. 08. Cine sunt succesorii partilor ? Raspuns : O categorie intermediara de persoane, care, desi nu au participat la nc heierea contractului, nici personal si nici prin reprezentare, date fiind anumit e raporturi n care se afla cu partile contractuale, suporta efectele contractului asemenea partilor.

09. Enumerati succesorii partilor Raspuns : a) succesorii universali si cu titlu universal; b) succesorii cu titlu particular ; c) creditorii chirografari ai partilor. 10. Cine sunt succesorii universai si cu titlu universal ? Raspuns : Sunt acele persoane care au dobndit, n tot sau n parte, patrimoniul privi t ca universalitate de drepturi si obligatii al uneia dintre partile contractant e. Succesorul care are vocatia la ntregul patrimoniu este succesor universal. Cel care primeste vocatia numai la o fractiune matematica din patrimoniu este succe sor cu titlu universal. Succesorii universali sau cei cu titlu universal primesc drepturile si obligatii le ce au apartinut partilor. Cu alte cuvinte, primesc, si nsusesc, toate efectele contractelor pe care le-au ncheiat partile, cu exceptia contractelor intuitu pers onae, ale caror efecte nu se pot transmite de la parti catre ale persoane, precu m si cu exceptia efectelor declarate de partile contractante ca fiind intransmis ibile catre succesori. 11. Cine sunt succesorii cu titlu particular ? Raspuns: Acele persoane care dobndesc un drept anumit, un drept care este privit n mod de sine statator, si nu ca parte componenta a unui patrimoniu. Conditia ese ntiala pentru ca succesorul cu titlu particular sa beneficieze de anumite dreptu ri nascute dintr-un contract la care nu a fost parte este aceea ca aceste dreptu ri sa se afle n strnsa conexiune cu dreptul dobndit de succesorul cu titlu particul ar. 12. Cine sunt creditorii chirografari? Raspuns: Sunt creditorii care nu se bucura de o garantie reala. Prin art. 1718 C.civ. este instituit gajul general al creditorilor chirografari, conform caruia patrimoniul debitorului, privit ca universalitate, constituie ga rantia pentru satisfacerea creantei. n masura n care fluctuatiile activului sau pasivului patrimoniului s-au produs ca urmare a contractelor ncheiate de debitor, va trebui sa admitem ca aceste contrac te sunt opozabile creditorilor chirografari. Date fiind nsa raporturile juridice existente ntre debitorul parte a contractului si creditorii sai chirografari, leg ea instituie anumite reguli specifice prin care creditorii chirografari pot sa nl ature opozabilitatea fata de ei a contractului ncheiat de debitor. 01. Este posibil ca o persoana straina de contract sa fie obligata printr-un con tract la care nu a fost parte? Raspuns: Ca principiu, nimeni nu poate fi obligat printr-un contract la care nu a fost parte. O rezerva va trebui facuta totusi pentru cazul contractului colect iv de munca. 02. Este posibil ca o persoana, total straina de contract, sa dobndeasca direct s i nemijlocit drepturi, pe baza unui contract la care nu a fost parte? Raspuns : Da. Este cazul contractului n folosul unui tert, denumit si stipulatia pentru altul, care constituie o veritabila exceptie de la principiul relativitat ii efectelor contractului.

03. Se poate spune ca promisiunea faptei altuia este o exceptie de la principiul relativitatii efectelor contractului? Raspuns: Nu. Este o exceptie doar aparenta. Terta persoana este si ramne straina de contract. Efectele contractului se produc numai ntre debitor si creditor. Promitnd fapta altuia, debitorul si asuma el personal o obligatie: aceea de a dete rmina pe tert sa-si ia un anumit angajament fata de creditor. Tertul nu devine o bligat prin contractul ncheiat de debitor cu creditorul. Daca tertul consimte, nch eie el un contract cu creditorul sau adera, prin vointa sa, la contractul ncheiat de debitor cu creditorul ori ratifica, prin vointa sa, acest contract. 04. Ce este promisiunea faptei altuia? Raspuns: Este un contract prin care o persoana debitorul se obliga fata de credi tor sa determine pe o terta persoana sa-si asume un anume angajament juridic n fo losul creditorului din contract. 05. Enumerati trasaturile caracteristice ale promisiunii faptei altuia Raspuns: a) promisiunea faptei altuia nu constituie o exceptie de la principiul relativit atii efectelor contractului; b) obligatia asumata de debitor n promisiunea faptei altuia este o obligatie de r ezultat; c) de ndata ce terta persoana si-a asumat fata de creditor angajamentul promis, o rice obligatie a debitorului care a promis fapta altuia nceteaza prin executare. 06. Se poate confunda promisiunea faptei altuia cu fidejusiunea? Raspuns: Nu. Spre deosebire de debitorul care a promis fapta altuia, a carei obl igatie a fost numai de a determina pe tert sa se angajeze fata de creditor, fide jusorul se angajeaza fata de creditor sa garanteze nsasi executarea obligatiei as umate de catre debitor. 07. Definiti contractul n folosul unei terte persoane Raspuns: Acel contract prin care o parte, denumita stipulant, dispune ca cealalt a parte, denumita promitent, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva n folosul unei t erte persoane, straine de contract, denumite tert beneficiar. 08. Dati exemple de contractul n folosul unei terte persoane: Raspuns: a) donatia cu sarcini cnd donatorul (stipulant) a prevazut obligatia pentru donat ar (promitent) ca acesta din urma sa presteze ceva catre o terta persoana strain a de contract (tertul beneficiar); b) contractul de transport de bunuri - expeditorul convine cu transportatorul ca acesta din urma sa predea ncarcatura catre o terta persoana denumita destinatar, si care nu este parte a contractului de transport; c) contracte din materia asigurarilor de persoane asiguratul (platitor al primel or de asigurare) poate stipula ca societatea de asigurare sa plateasca indemniza tia de asigurare (despagubirea sau suma asigurata) unei terte persoane straine d e contractul de asigurare. 09. Care sunt conditiile de validitate a contractului n folosul unei terte persoa ne? Raspuns:

a) vointa de a stipula n folosul unei terte persoane trebuie sa fie certa, nendoie lnica; b) spre a fi valabila stipulatia, este necesar ca beneficiarul ei sa fie determi nat sau cel putin determinabil. 10. Va avea stipulantul o actiune mpotriva promitentului spre a-l sili pe acesta din urma sa-si execute obligatia fata de terti? Raspuns: Da, stipulantul poate actiona pe promitent, n virtutea raporturilor dint re ei, sa-si execute obligatiile fata de terta persoana. n caz de neexecutare, st ipulantul poate pretinde daune-interese, n masura n care va dovedi producerea, n pa trimoniul propriu, a unui prejudiciu datorat neexecutarii de catre promitent a o bligatiei catre tert. Daca ntre stipulant si promitent s-a ncheiat un contract sinalagmatic, neexecutare a de catre promitent a obligatiei catre tertul beneficiar poate ndreptati pe stip ulant sa ceara rezolutiunea sau, dupa caz, rezilierea contractului, ori sa invoc e exceptia de neexecutare a contractului. 11. n ce moment dobndeste tertul beneficiar dreptul creat n folosul sau? Raspuns: Momentul dobndirii coincide cu momentul ncheierii contractului dintre sti pulant si promitent. 12. Ce semnificatie are afirmatia ca dreptul se naste direct si nemijlocit n patr imoniul tertului beneficiar, din momentul ncheierii contractului dintre stipulant si promitent? Raspuns: Mai nti, tertul beneficiar nu va avea de suferit concursul creditorilor s tipulantului, de ndata ce dreptul nu face parte din patrimoniul stipulantului, fi ind nascut direct n patrimoniul tertului. n al doilea rnd, tertul beneficiar, desi nu este parte contractanta, va avea o act iune directa mpotriva promitentului pentru satisfacerea dreptului sau. n al treilea rnd, chiar daca tertul beneficiar a decedat nainte de a eptul prevazut n contractul ncheiat de stipulant cu promitentul, att actiunile nsotitoare se vor transmite catre proprii sai succesori, tot se vor transmite si celelalte elemente patrimoniale ce-i apartineau la decesului. fi acceptat dr dreptul, ct si astfel cum momentul

13. Ce poate face tertul beneficiar daca promitentul refuza sa-si execute obliga tia? Raspuns: Tertul beneficiar poate pretinde daune-interese pentru acoperirea preju diciului suferit ca urmare a neexecutarii. El nu va putea cere nsa rezolutiunea c ontractului ncheiat de stipulant si promitent, pentru bunul motiv ca nueste parte a acestui contract, fata de care a fost, este si ramne un tert. Pe de alta parte, dat fiind faptul ca dreptul tertului beneficiar are ca izvor c ontractul ncheiat de catre stipulant cu promitentul, acesta din urma va putea sa invoce fata de tertul beneficiar toate exceptiile pe care ar fi putut sa le invo ce si mpotriva stipulantului pentru a-si motiva refuzul de executare. 01. n ce consta exceptia de la opozabilitatea fata de terti a contractului? Raspuns : n anumite mprejurari si conditii, o terta persoana este ndreptatita sa nu tina seama, sa ignore, sa poata deci sa respinga, acele situatii juridice care au fost create prin anumite contracte.

O asemenea mprejurare de natura a face inopozabil fata de terti un anumit contrac t este simulatia. 02. Ce este simulatia? Raspuns: Existenta concomitenta, ntre aceleasi parti, a doua contracte: unul publ ic, aparent, denumit si contract simulat, prin care se creeaza o anumita aparent a juridica ce nu corespunde realitatii; un altul secret, denumit contranscris, ca re corespunde vointei reale a partilor si prin care acesta anihileaza, n tot sau n parte, aparenta juridica creata prin actul public simulat. 03. Enumerati formele simulatiei Raspuns: a) contractul aparent poate fi fictiv; b) contractul poate fi deghizat; c) interpunerea de persoana. 04. Ce este contractul fictiv? Raspuns: Partile disimuleaza total realitatea, crend aparenta existentei unui con tract, care nsa, n realitate nu exista. 05. Ce este contractul deghizat? Raspuns: Partile ncheie n realitate un contract, nsa urmaresc sa-l tina secret, n to t sau n parte, fata de tertele persoane, mascndu-l printr-un alt contract. Deghiza rea poate fi totala, cnd se urmareste a se ascunde nsasi natura contractului secre t. Deghizarea poate fi partiala, daca contractul aparent se margineste a face sa fie ignorate numai anumite elemente ale contractului secret. 06. Ce este interpunerea de persoana? Raspuns: Contractul aparent se ncheie ntre anumite persoane, fiind nsotit totodata de un contract secret contranscris prin care se beneficiaza ca adevaratul benefic iar al contractului este o alta persoana dect cea care apare n contractul public. La simulatia prin interpunere de persoana ambele parti din contractul aparent ur maresc, n mod constient, ca efectele sa se produca fata de o terta persoana carei a i se asigura anonimatul tocmai prin simularea persoanei. 07. Care este sanctiunea simulatiei? Raspuns: Potrivit legislatiei n vigoare, simulatia, n sine, nu este sanctionata cu nulitatea. Sanctiunea specifica este, ca regula, inopozabilitatea fata de terte le persoane a situatiei juridice create prin contractul secret si, dupa caz, nlat urarea simulatiei pe calea actiunii n simulatie. 08. Care sunt efectele simulatiei n raporturile dintre partile contractante si su ccesorii universali ai acestora? Raspuns: ntre parti numai contractul secret contranscrisul produce efecte, n masura n care, privit n sine, acest contract este valid sub aspectul conditiilor de fond si de forma. 09. Care sunt efectele simulatiei fata de terti? Raspuns: Lor nu le poate fi opusa situatia juridica consacrata prin contranscrisu l secret al partilor, ci numai situatia juridica astfel cum rezulta din contract ul public, aparent, desi acesta nu corespunde realitatii.

10. Care sunt efectele simulatiei atunci cnd exista un conflict ntre mai multi ter ti, n sensul ca unii dintre acestia au interesul sa invoce fata de parti contract ul aparent, iar ceilalti au interesul sa invoce contractul secret? Raspuns: Vor avea cstig de cauza acei terti care se vor ntemeia, cu buna-credinta, pe actul aparent. 11. Cine sunt tertii n materia simulatiei? Raspuns: n cazul simulatiei cuprindem n categoria tertilor anumite persoane care, n conditiile obisnuite ale ncheierii contractelor sunt cuprinse n categoria asa-num itilor succesori: este vorba despre succesorii cu titlu particular si de credito rii chirografari ai partilor. 12. Care este actiunea de care dispune cel care vrea sa rastoarne simulatia? Raspuns: Actiunea specifica n aceasta materie este actiunea n simulatie, prin care se urmareste a se demonstra caracterul simulat al operatiei, spre a face sa se aplice efectiv singurul contract ce corespunde vointei reale a partilor contract ul secret. 13. Cine poate introduce actiunea n simulatie? Raspuns: Orice persoana interesata. De obicei va fi introdusa de tertul pe care contractul aparent l prejudiciaza si care deci are interesul sa invoce existenta actului secret. Avnd pentru el valoare de fapt juridic, poate utiliza, spre a dov edi existenta contractului secret si deci simulatia orice mijloc de proba, inclu siv proba cu martori si aceasta chiar daca valoarea contractului depaseste suma de 250 lei. 14. Care este efectul principal al actiunii n simulatie? Raspuns: Acela de a face sa nceteze caracterul ocult, secret, al contranscrisului. Reusita actiunii n simulatie nu valideaza nsa contractul secret, daca acest contr act nu ntruneste toate conditiile pentru a fi valabil, n el nsusi. Grila comentata 03, drept civil Posesorul va obtine respingerea actiunii n revendicarea bunului furat de la propr ietar ori de cte ori: A. a fost de buna credinta la momentul intrarii n posesie, daca a cumparat bunul n tr-un trg; B. au trecut mai mult de 3 ani de la data furtului; C. s-a ncrezut, la data intrarii n posesie, n aparenta de proprietar a celui care i -a vndut si predat bunul cu mai mult de 3 ani nainte de introducerea actiunii. Solutie: A fals (posesorul trebuie sa returneze bunul obtinut pe aceasta cale, primind nap oi pretul sau, n temeiul art. 1910 C.civ.: Daca posesorul actual al lucrului furat sau pierdut l-a cumparat la blci sau la trg, sau la o vindere publica, sau de la un negutator care vinde asemenea lucruri, proprietarul originar nu poate sa ia l ucrul napoi dect ntorcnd posesorului pretul ce l-a costat"); B fals (termenul de trei ani este de decadere pentru introducerea actiunii n reve ndicarea unui bun mobil, nsa numai mpreuna cu buna credinta a posesorului; daca cu mparatorul este de rea credinta, actiunea n revendicare poate fi introdusa si dup

a trei ani); C adevarat (art. 1909 alin. (2) C.civ.: "Cel care a pierdut sau cel caruia s-a f urat un lucru, poate sa-l revendice, n curs de trei ani, din ziua cnd l-a pierdut sau cnd i s-a furat, de la cel la care-l gaseste, ramnnd acestuia recurs n contra ce lui de la care l are.") Grila comentata 06, drept civil n cazul n care bunul cumparat n baza unui contract de vnzare-cumparare este afectat de un viciu ascuns: a. Cumparatorul poate solicita anularea vnzarii pe calea actiunii redhibitorii; b. Vnzatorul se poate exonera de raspundere dovedind lipsa culpei sale; c. Un tert poate actiona mpotriva vnzatorului daca a suferit un prejudiciu datorat viciului pe calea actiunii redhibitorii; Solutii propuse: a) fals (cumparatorul poate solicita rezolutiunea vnzarii, nu anularea ei, pe cal ea actiunii redhibitorii); b) fals (culpa vnzatorului este indiferenta); c) fals (actiunea redhibitorie se afla strict la dispozitia cumparatorului, ca p arte contractuala; tertul prejudiciat poate face apel la raspunderea delictuala a vnzatorului). ntrebari drept civil, obligatii, 1 1. Ce este n sens larg, obligatia? Raspuns: Obligatia, n sens larg, este acel raport juridic n continutul caruia intr a dreptul subiectului activ, numit creditor, de a cere subiectului pasiv, numit debitor, si caruia i revine ndatorirea corespunzatoare, a da, a face sau a nu face ceva, sub sanctiunea constrngerii de stat n caz de neexecutare de bunavoie. 2. Numiti subiectele raportului juridic de obligatie. Raspuns: Subiectele raportului juridic de obligatie (att persoane fizice ct si per soanele juridice) sunt: subiectul activ (creditor) si subiectul pasiv (debitor). 3. Care este continutul raportului juridic de obligatie? Raspuns: Continutul raportului juridic de obligatie este format din dreptul de c reanta apartinnd creditorului si obligatia corespunzatoare acestui drept, care in cumba debitorului. O latura esentiala a raportului de obligatie o constituie continutul sau patrimo nial: dreptul de creanta se nscrie n activul patrimoniului, iar obligatia corelati va este cuprinsa n pasivul acesteia. 4. Obiectul raportului de obligatie. Raspuns: Obiectul raportului de obligatie, conceput ca actiune sau abstentiune c oncreta la care este ndatorat subiectul pasiv si ndreptatit subiectul activ, poate consta fie ntr-o prestatie pozitiva (a da, a face ceva), fie ntr-o abtinere (a nu face ceva) la care, n lipsa obligatiei asumate, subiectul pasiv ar fi fost ndrept atit. 5. Se poate pune semnul egal ntre obligatia de a da si aceea de a preda lucrul vnd ut?

Raspuns: Nu, obligatia de a da nu se confunda cu obligatia de a preda. A da nseam na a constitui sau a transmite un drept real oarecare. A preda lucrul vndut este o obligatie de a face. 6. Cum se clasifica obligatiile dupa izvoare? Raspuns: Obligatiile se nasc din: a) contracte; b) acte juridice unilaterale; c) fapte ilicite cauzatoare de prejudicii (delicte si cvalsidelicte civile); d) mbogatirea fara just temei; e) gerarea de catre o persoana a intereselor altei persoane; f) plata unei prestatii nedatorate. Punctele a) si b) sunt obligatii nascute din acte juridice. Punctele c), d), e) si f) sunt obligatii nascute din fapte juridice. 7. Clasificarea obligatiilor dupa obiectul lor. Raspuns: Dupa obiectul lor, distingem: a) obligatii de a da; b) obligatii de a face; c) obligatii de a nu face. O alta clasificare: a) obligatii pecuniare; b) obligatii nepecuniare. Doctrina mai clasifica n: a) obligatii de rezultat (determinate); b) obligatii de mijloace (de prudenta si diligenta). 8. Clasificarea obligatiilor dupa sanctiunea juridica. Raspuns: Dupa sanctiunea juridica, avem: a) obligatii juridice n privinta carora se poate apela la constrngerea de stat; b) obligatii morale care se impun n virtutea convingerii intime, sub influenta op iniei publice. O alta clasificare ar fi: a) obligatii civile care se bucura de sanctiunea juridica; b) obligatii naturale care nu se mai bucura de integralitatea sanctiunii juridic e. 9. Clasificarea obligatiilor dupa opozabilitatea lor. Raspuns: Dupa cercul persoanelor carora le sunt opozabile: a) obligatii obisnuite; b) obligatii reale; c) obligatii opozabile tertilor. Obligatiile reale (propter rem) apar ca un accesoriu al unui drept real, ca adev arate sarcini reale ce incumba titularului unui drept real privitor la un bun oa recare. Obligatiile opozabile tertilor (scriptae in rem) sunt att de strns legate de posesia lucrului, acerea dreptului sau dect daca posesorul actual ecte acest drept, desi nu a participat direct si se caracterizeaza prin aceea ca nct creditorul nu poate obtine satisf al lucrului va fi obligat sa resp personal la formarea raportului

de obligatie. 01. Care este clasificarea izvoarelor obligatiilor n conformitate cu Codul Civil? Enuntati o alta clasificare, mai stiintifica, a izvoarelor de obligatii. Raspuns: Codul civil considera ca sunt izvoare ale obligatiilor: a) contractul; b) cvasicontractul; c) delictul; d) cvasidelictul; e) legea. O alta clasificare, mai stiintifica, are n vedere o reducere al izvoarelor posibi le de obligatii la doua categorii principale: a) actele juridice; b) faptele juridice. 02. Ce este contractul? Raspuns: Contractul este un acord de vointa ntre doua sau mai multe parti, prin c are se constituie, se modifica ori se stinge un raport juridic de obligatii. 03. Ce este cvasicontractul? Exemplificati si definiti exemplele. Raspuns: Conform Codului civil, contractul este un fapt licit si voluntar din car e se naste o obligatie catre o alta persoana sau obligatii reciproce ntre parti ( art. 986 C. civ.). Speciile de cvasicontracte sunt: a) gestiunea de afaceri; b) plata lucrului nedatorat. Gestiunea intereselor altuia (gestiunea de afaceri) este faptul unei persoane ca re, fara a primi mandat din partea altei persoane, administreaza gereaza interes ele acesteia din urma. Plata lucrului nedatorat consta n fapta unei persoane de a plati catre alta o dat orie inexistenta sau care nu i incumba, ceea ce obliga la restituire. 04. Care este diferenta dintre delict si cvasidelict? Raspuns: Ceea ce distinge delictul fata de cvasidelict este mprejurarea ca delict ul este o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii savrsita cu intentie, pe cnd cvas i-delictul este o fapta ilicita savrsita fara intentie din neglijenta sau imprude nta. 05. Care este diferenta dintre actul juridic civil si faptele juridice? Raspuns: Prin act juridic civil se ntelege acea manifestare de vointa, animata de intentia de a produce anumite efecte juridice, efecte care nu se pot produce po trivit legii dect daca o asemenea intentie a existat. Ex: a) contractul; b) actul juridic unilateral. Faptele juridice, n sensul restrns al notiunii, sunt acele fapte licite sau ilicit e, savrsite fara intentia de a produce efecte juridice, efecte care nsa se produc n virtutea legii, independent de vointa celor ce au savrsit faptele. Ex: a) gestiunea intereselor altuia; b) plata lucrului nedatorat; c) mbogatirea f ara justa cauza; d) fapta ilicita cauzatoare de prejudicii (delictul civil).

ntrebari drept civil, obligatii, 3 01. Ce este principiul libertatii de vointa n materia contractelor? Care sunt lim itarile acestuia? Raspuns: Principiul libertatii de vointa n materia contractelor consta n aceea ca n cheierea oricarui contract este libera. Totusi, exista anumite limitari ale aces tui principiu de care trebuie sa se tina seama: a) vointa juridica va trebui sa respecte legile care intereseaza ordinea publica ; b) vointa juridica nu va putea ncalca bunele moravuri. ncheierea unui contract cu ncalcarea oricarei norme juridice imperative, chiar dac a acea norma nu ar avea, la prima vedere, o legatura directa cu ordinea publica, este sanctionata cu nulitatea absoluta. 02. Care sunt ideile care stau la baza principiului autonomiei de vointa n viata contractuala? Raspuns: Filosofia principiului autonomiei de vointa n viata contractuala are urm atoarele repere: a) fundamentul fortei obligatorii a contractului l constituie vointa partilor; b) orice contract, ntruct este rezultatul vointei partilor, este just si legitim; c) pornindu-se de la premisa ca orice contract este just si legitim, principiul autonomiei de vointa afirma deplina libertate contractuala, att n sensul unei libe rtati de fond, ct si n sensul unei depline libertati de forma; d) n sfrsit, pornindu-se de la premisele sus-aratate, potrivit carora fundamentul contractului este vointa libera ce da legitimitate angajamentelor contractuale, se tragea concluzia unei depline obligativitati a contractelor. 03. n ce consta nfrngerea principiului autonomiei de vointa? Raspuns: Aceasta nfrngere s-a manifestat n urmatoarele directii: a) dezvoltarea domeniului contractelor de adeziune n dauna contractelor tradition ale; b) interventia din ce n ce mai accentuata, prin norme imperative, a statului n dom eniul contractual (dirijism contractual): b1) largirea notiunii de ordine publica, mbogatita cu laturi noi tinnd de interven tia statului n economie si, n general, n viata sociala; b2) predeterminarea prin lege a clauzelor ce urmeaza a fi cuprinse n unele contra cte, ceea ce ngusteaza sfera conventiei partilor; b3) aparitia unor asa-numite contracte fortate , a caror ncheiere este obligatorie; b4) tendinta de a aduce restrngeri fortei obligatorii a contractului, fie prin ac eea ca uneori se permite neexecutarea sa, fie prin aceea ca se permite o executa re n alti termeni dect cei stabiliti initial de catre parti si aceasta tocmai pent ru faptul ca, n prezent, notiunea de ordine publica nu mai este omogena. 04. Clasificati contractele dupa modul de formare si definiti fiecare categorie. Exemplificati. Raspuns: Dupa modul de formare, avem: a) contracte consensuale; b) contractele solemne; c) contractele reale. Contractele consensuale sunt acele contracte care se ncheie prin simplul acord de vointa al partilor, simpla lor manifestare de vointa, nensotita de niciun fel de forma, fiind suficienta pentru formarea valabila a contractului. Ex: contractele de vnzare-cumparare (cu unele exceptii prevazute de lege), contra

ctele de mandat, contractele de nchiriere a unor bunuri mobile etc. Contractele solemne sunt acelea pentru a caror ncheiere valabila se cere respecta rea unei anumite forme care, de regula, este forma autentica. Ex: contractele de nstrainare a unor terenuri care intra sub incidenta Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar, contractul de donatie, contractul de ipoteca etc . Contractele reale se caracterizeaza prin aceea ca pentru formarea lor nu este su ficienta simpla manifestare a vointei partilor, ci trebuie sa aiba loc si remite rea materiala a lucrului. Ex: mprumutul (att mprumutul de consumatie ct si mprumutul de folosinta), depozitul s i gajul. 05. Clasificarea contractelor dupa continutul lor. Raspuns: Dupa continutul lor, avem: a) contracte sinalagmatice (caracterizate prin reciprocitatea obligatiilor ce re vin partilor si prin interdependenta obligatiilor reciproce); b) contracte unilaterale (care dau nastere la obligatii n sarcina numai uneia din parti, cealalta avnd numai calitatea de creditor). Ex: contractul de mprumut, con tractul de depozit gratuit, contractul de gaj etc. 06. Ce sunt actele juridice unilaterale? Raspuns: Actele juridice unilaterale nu sunt contracte, ntruct caracteristica lor esentiala o constituie faptul ca nu sunt rodul unui acord de vointe, ci sunt rez ultatul manifestarii unilaterale a unei singure vointe. 07. Care este interesul distinctiei ntre contractele sinalagmatice si contractele unilaterale? Raspuns: Cele mai importante deosebiri sunt cele referitoare la efecte: deosebir ile decurg din reciprocitatea si interdependenta obligatiilor existente n cazul c ontractelor sinalagmatice. Numai n cazul contractelor sinalagmatice se vor pune: problema exceptiei de neexecutare a contractului, problema riscului si aceea a r ezolutiunii contractului. ntre contractele sinalagmatice si cele unilaterale exista deosebiri si sub aspect probator. 08. Clasificarea contractelor dupa scopul urmarit de parti. Raspuns: Dupa scopul urmarit de parti, avem: a) contracte cu titlu oneros (n care fiecare parte doreste a-si procura un avanta j); b) contracte gratuite sau de binefacere (n care una din parti voieste a procura, fara echivalent, un avantaj celeilalte). 09. Care sunt criteriile de distinctie dintre contractele cu titlu oneros si con tractele cu titlu gratuit. Raspuns: Doctrina a propus mai multe criterii pentru determinarea caracterului o neros sau gratuit al unui contract: a) criteriul reciprocitatii prestatiilor convenite prin contract; b) echivalenta avantajelor patrimoniale pe care partile le au n vedere n contractu l pe care l ncheie; c) criteriul cauzei (scopului).

10. Care este interesul distinctiei dintre contractele cu titlu oneros si cele c u titlu gratuit? Raspuns: Interesele sunt multiple: a) n privinta conditiilor de validitate, n general pentru contractele cu titlu gra tuit exista anumite cerinte mai restrictive dect cele referitoare la contractele cu titlu oneros. b) Contractele cu titlu gratuit, spre deosebire de marea majoritate a contractel or cu titlu oneros, sunt intuitu personae. c) Obligatiile partilor sunt reglementate cu mai multa severitate n cazul contrac telor cu titlu oneros. d) n materia dreptului succesoral, reductiunea liberalitatilor excesive, care ncal ca rezerva succesorala, si institutia raportului privesc numai contractele cu ti tlu gratuit, nu si pe cele cu titlu oneros. e) Actiunea pauliana (revocatorie), prin care creditorii unei persoane urmaresc sa desfiinteze actele frauduloase ale debitorului, acte prin care s-au adus atin geri dreptului de gaj general, va reusi n conditii mai lesnicioase daca se pune p roblema revocarii unor contracte cu titlu gratuit, dect atunci cnd se discuta cont ractele cu titlu oneros consimtite de debitor. 11. Contractele comutative si contractele aleatorii. Raspuns: Ceea ce este hotartor pentru definirea celor doua specii de contracte on eroase este certitudinea sau incertitudinea ntinderii prestatiilor la momentul nch eierii contractului. Conform acestui criteriu, contractul este aleatoriu cnd echivalentul depinde, pen tru una sau pentru toate partile, de un eveniment incert. Asadar, la ncheierea co ntractului nu se poate calcula ntinderea prestatiilor, nu se poate sti cuantumul cstigului ori al pierderii si uneori nu se poate sti nici macar daca va exista sa u nu cstig ori pierdere. Se numeste comutativ acel contract n care existenta si ntinderea prestatiilor dato rate de catre parti sunt certe si pot fi apreciate chiar la momentul ncheierii co ntractului, ele nedepinznd n nici o masura de hazard. 12. Contracte dezinteresate si liberalitati. Raspuns: Contractele cu titlu gratuit se mpart n doua categorii: a) contractele dezinteresate, prin care se urmareste a se face un serviciu cuiva (ex: mandatul gratuit, mprumutul fara dobnda, comodatul, fidejusiunea); b) liberalitatile, prin care o valoare trece dintr-un patrimoniu n altul, fara a se urmari un contraechivalent (donatia). 13. Clasificarea contractelor dupa efectele produse. Raspuns: Prima grupa: a) contractele constitutive sau translative de drepturi reale; b) contractele generatoare de drepturi de creanta (de raporturi de obligatii). A doua grupa: a) contractele constitutive sau translative de drepturi (produc efecte din momen tul ncheierii lor n viitor, ntruct creeaza ntre parti o situatie juridica noua, necun oscuta anterior); b) contractele declarative de drepturi (care consfintesc ntre parti, situatii jur idice preexistente, avnd nu doar efecte pentru viitor, dar si efecte retroactive, deci anterioare ncheierii lor).

14. Clasificarea contractelor dupa modul de executare. Raspuns: Avem: a) contractele cu executare imediata; b) contractele cu executare succesiva (ex: contractul de furnizare de partide de marfuri, contractul de locatiune, contractul de asigurare etc.). 15. Clasificarea contractelor dupa cum sunt sau nu nominalizate n legislatia civi la. Raspuns: Avem: a) contractele numite (ce corespund unei operatiuni juridice determinate, nomina lizata n legislatia civila); b) contractele nenumite (care nu sunt nominalizate, ca figuri juridice distincte , n legislatie). 16. Clasificarea contractelor dupa unele corelatii existente ntre ele. Raspuns: Avem: a) contracte principale acelea care au o existenta de sine statatoare, si a caro r soarta nu este legata de aceea a altor contracte ncheiate de parti; b) contracte accesorii nsotesc unele contracte principale, de a caror soarta depi nd (ex: contractul de gaj, contractul de ipoteca, contractul de fidejusiune, cla uza penala). Acestei categorii i se aplica regula: accesoriul urmeaza soarta pri ncipalului. 17. Contracte negociate, contracte de adeziune si contracte obligatorii. Raspuns: Contractele negociate sunt cele pe care le putem denumi traditionale si n cadrul carora partile discuta, negociaza toate clauzele sale, fara ca din exte riorul vointei lor sa li se impuna ceva. Contractele de adeziune sunt contractele redactate n ntregime sau aproape n ntregime numai de catre una dintre partile contractante. Celalalt contractant nu poate p ractic sa modifice aceste clauze. El poate sa le accepte sau sa nu le accepte. D aca le accepta, pur si simplu adera la un contract care a fost preredactat. Contractele obligatorii se aseamana cu cele de adeziune, numai ca, n timp ce n caz ul contractelor de adeziune conditiile contractuale sunt impuse de o parte care fie ca este puternica din punct de vedere economic, fie ca dispune de un monopol , la contractele obligatorii, pe care unii autori le denumesc chiar contracte for tate , conditiile ncheierii lor sunt delimitate de lege ntrebari drept civil, obligatii, 5 01. Ce este interpretarea contractului? Raspuns: Interpretarea contractului este operatiunea prin care se determina ntele sul exact al clauzelor contractului, prin cercetarea manifestarii de vointa a pa rtilor, n strnsa corelatie cu vointa lor interna. Adesea apare n strnsa legatura cu operatiunea de calificare juridica a contractului. Interpretarea contractului nu se confunda cu proba acestuia. 02. Care sunt regulile generale de interpretare a contractelor? Raspuns: Regulile generale de interpretare a contractelor sunt: a) prioritatea vointei reale a partilor; b) n situatia n care clauzele unei conventii nu sunt clare, sau cnd sunt ndoielnice, trebuie interpretate prin corelarea lor; c) clauzele obisnuite ntr-un contract se subnteleg, desi nu sunt exprese ntr-nsul.

03. Care sunt regulile speciale de interpretare a clauzelor contractului? Raspuns: Regulile speciale de interpretare a clauzelor contractelor sunt: a) interpretarea coordonata a clauzelor contractului; b) clauzele ndoielnice se interpreteaza n sensul care reiese din natura contractul ui; c) clauzele ndoielnice se interpreteaza n ntelesul n care ele pot produce un efect; d) n cazul n care ramn ndoieli, dispozitiile ndoielnice se interpreteaza dupa obiceiu l locului unde s-a ncheiat contractul; e) n cazul n care ramn ndoieli, contractul se interpreteaza, daca va fi nevoie, n fol osul celui care s-a obligat. 04. n ce consta simetria ntre modul de ncheiere a contractului si modul de modifica re, desfacere ori desfiintare a acestuia? Raspuns: Simetria existenta ntre modul de ncheiere a contractului si modul de revo care a lui: contractul este rezultatul unui mutuus consensus, deci si revocarea lui trebuie sa fie rezultatul unui mutuus dissensus. nsa necesitatea consimtamntul ui partilor pentru ncetarea contractului ncheiat initial apare numai ca o preveder e de principiu. 05. Definiti clauza de denuntare unilaterala a contractului, si precizati-i limi tele. Raspuns: Clauza de denuntare unilaterala a contractului este o prevedere pe care partile o pot include n contract, n vederea posibilitatii de denuntare unilateral a a acestuia. Ea nu poate fi inclusa ntr-un contract declarat de lege ca fiind ir evocabil, nici nu poate fi o conditie pur potestativa din partea celui care se o bliga. 06. Enumerati ipotezele de ncetare, modificare ori suspendare a fortei obligatori i a contractului, altele dect acordul partilor ori denuntarea unilaterala. Raspuns: Avem: a) ipoteza contractului intuitu personae, ncheiat n considerarea unei anumite pers oane care a decedat; b) prorogarea legala a unoir contracte dincolo de termenele prevazute de partile contractante; c) interventia fortei majore pe parcursul existentei unui contract cu executare succesiva. 07. n ce consta principiul relativitatii efectelor contractului? Raspuns: Principiul relativitatii efectelor contractului nseamna ca conventiile n -au efect dect ntre partile contractante. Altfel spus, actul juridic ncheiat ntre an umite persoane nu poate nici sa vatame nici sa profite altor persoane (cu except ia stipulatiei pentru altul). 08. n ce consta opozabilitatea contractului fata de terti? Dati exemple. Raspuns: Opozabilitatea contractului nseamna ca acesta, privit ca fapt social, es te opozabil fata de oricine, chiar si fata de aceia care nu au participat la nche ierea lui. Contractul este opozabil ca titlu de dobndire a unui drept real sau de creanta, ca just titlu (pentru invocarea uzucapiunii) sau ca just temei (pentru justificarea maririi patrimoniului unei persoane). 09. Diferentiati partile, tertii si categoria intermediara n raport cu un contrac t.

Raspuns: Partile sunt persoane fizice sau juridice care au ncheiat, direct sau pr in reprezentare, contractul. Tertii sunt persoanele straine de contract, care nu au participat, nici direct s i nici prin reprezentare, la ncheierea contractului. ntre parti si terti se afla succesorii partilor, care desi nu au participat la nch eierea contractului, date fiind anumite raporturi n care se afla cu partile contr actuale, primesc efectele contractului ca si cnd ar fi parti ale acestuia. 10. Cine sunt succesorii partilor? Enumerati. Raspuns: n categoria succesorilor sunt: a) succesorii universali si succesorii cu titlu universal; b) succesorii cu titlu particular; c) creditorii chirografari ai partilor. ntrebari drept civil, obligatii, 6 01. Care sunt exceptiile de la principiul relativitatii efectelor contractului? Raspuns: Exceptiile de la principiul relativitatii efectelor contractului sunt d oua: a) promisiunea faptei altuia (exceptia aparenta); b) stipulatia pentru altul (exceptia reala); c) simulatia. 02. Este posibil ca o persoana straina de contract sa fie obligata printr-un con tract la care nu a fost parte? Raspuns: Nu, nimeni nu poate fi obligat printr-un contract la care nu a fost par te (cu exceptia totusi a contractului colectiv de munca). 03. Este posibil ca o persoana, total straina de contract, sa dobndeasca direct s i nemijlocit drepturi, pe baza unui contract la care nu a fost parte? Raspuns: Da. Contractul n folosul unui tert, sau stipulatia pentru altul, constit uie o veritabila exceptie de la principiul relativitatii efectelor contractului. 04. Definiti promisiunea faptei altuia. Raspuns: Promisiunea faptei altuia este un contract prin care o persoana (debito rul) se obliga fata de creditor sa determine o terta persoana sa-si asume un anu me angajament juridic n folosul creditorului din contract. 05. Trasaturile caracteristice ale promisiunii faptei altuia. Raspuns: Trasaturile caracteristice sunt: a) promisiunea faptei altuia nu constituie o exceptie de la principiul relativit atii efectelor contractului; b) obligatia asumata de debitor n promisiunea faptei altuia este o obligatie de r ezultat; c) de ndata ce terta persoana si-a asumat fata de creditor angajamentul promis, o rice obligatie a debitorului care a promis fapta altuia nceteaza prin executare. 06. Care este diferenta esentiala ntre promisiunea faptei altuia si fidejusiune? Raspuns: Promisiunea faptei altuia nu se confunda cu fidejusiunea. Spre deosebir e de debitorul care a promis fapta altuia, a carui obligatie a fost numai de a d etermina pe tert sa se angajeze fata de creditor, fidejusorul se angajeaza fata de creditor sa garanteze nsasi executarea obligatiei asumate de catre debitor.

07. Definiti contractul n folosul altei persoane. Raspuns: Contractul n folosul unei terte persoane poate fi definit ca fiind acel contract prin care o parte, denumita stipulant, dispune ca cealalta parte, denum ita promitent, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva n folosul unei terte persoane, straine de contract, denumite tert beneficiar. 08. Enumerati trei aplicatii ale stipulatiei pentru altul. Raspuns: Avem: a) donatia cu sarcini; b) contractul de transport de bunuri; c) asigurarile de persoane. 09. Conditiile de validitate a contractului n folosul unei terte persoane. Raspuns: Avem: a) vointa de a stipula n folosul unei terte persoane; b) beneficiarul sa fie determinat sau cel putin determinabil. 10. Descrieti raporturile juridice care se formeaza n cazul contractului n folosul unei terte persoane. Raspuns: a) Raporturile ntre stipulant si promitent Prin definitie, stipulantul dispune ca promitentul sa dea, sa faca sau sa nu fac a ceva n folosul unui tert. n cazul n care promitentul nu-si face datoria, stipulan tul l poate actiona sa execute obligatiile fata de terta persoana. n caz de neexec utare, stipulantul poate pretinde daune interese, n masura n care va dovedi produc erea, n patrimoniul propriu, a unui prejudiciu datorat neexecutarii de catre prom itent a obligatiei catre tert. Daca ntre stipulant si promitent s-a ncheiat un contract sinalagmatic, neexecutare a de catre promitent a obligatiei catre tertul beneficiar poate ndreptati pe stip ulant sa ceara rezolutiunea sau, dupa caz, rezilierea contractului, ori sa invoc e exceptia de neexecutare a contractului. b) Raporturile dintre promitent si tertul beneficiar Momentul n care tertul beneficiar dobndeste dreptul creat n folosul sau este acela al ncheierii contractului dintre stipulant si beneficiar, indiferent daca tertul beneficiar a acceptat sau nu dreptul stipulat n folosul sau. Tertul beneficiar nu va avea de suferit concursul creditorilor stipulantului, de ndata ce dreptul nu face parte din patrimoniul stipulantului, fiind nascut direc t n patrimoniul tertului. Acest drept este trasmisibil prin succesiune. Tertul beneficiar, desi nu este parte contractanta, va avea o actiune directa mpo triva promitentului pentru satisfacerea dreptului sau. El va putea pretinde daun e-interese pentru acoperirea prejudiciului suferit ca urmare a neexecutarii. nsa nu va putea cere rezolutiunea contractului ncheiat de stipulant si promitent, pen tru motivul ca nu este parte a acestui contract. Promitentul va putea sa invoce fata de tertul beneficiar toate exceptiile pe car e n virtutea contractului ar fi putut sa le invoce si mpotriva stipulantului pentr u a-si motiva refuzul de executare. c) Raporturile dintre stipulant si tertul beneficiar Contractul n favoarea unui tert nu creeaza raporturi ntre stipulant si tertul bene ficiar.

11. Notiunea de simulatie. Raspuns: Simulatia presupune existenta concomitenta, ntre aceleasi parti, a doua contracte: unul public, aparent, denumit si contract simulat, prin care se creea za o anumita aparenta juridica ce nu corespunde realitatii; un altul secret, den umit contranscris, care corespunde vointei reale a partilor si prin care acestea anihileaza, n tot sau n parte, aparenta juridica creata prin actul public simulat. 12. Felurile simulatiei. Raspuns: Avem: a) Contractul aparent poate fi fictiv. Realitatea este total disimulata, crendu-s e aparenta unui contract care nu exista. b) Contractul aparent poate fi deghizat. Exista un contract tinut secret, n rapor t cu care contractul aparent fie ca-i ascunde natura, fie ca-i ascunde anumite e lemente. c) Interpunerea de persoana. 13. Efectele simulatiei Raspuns: Sanctiunea specifica a simulatiei este inopozabilitatea fata de tertele persoane a situatiei juridice create prin contractul secret si, dupa caz, nlatur area simulatiei pe calea actiunii n simulatie. 14. Actiunea n simulatie. Proba Raspuns: Prin actiunea n simulatie se urmareste a se demonstra caracterul simulat al operatiei, spre a face sa se aplice efectiv singurul contract ce corespunde vointei reale a partilor contractul secret. Tertul poate utiliza, spre a dovedi existenta contractului secret, orice mijloc de proba, inclusiv proba cu martori, si asta chiar daca valoarea contractului de paseste suma de 250 de lei. ntrebari drept civil, obligatii, 7 01. Care sunt efectele specifice ale contractelor sinalagmatice? Raspuns: Din reciprocitatea si interdependenta obligatiilor, caracteristice pent ru contractele sinalagmatice, decurg trei efecte specifice: a) exceptia de neexecutare a contractului; b) desfiintarea contractului prin rezolutiune/reziliere; c) problema riscului contractului. 02. Definiti exceptia de neexecutare a contractului. Raspuns: Exceptia de neexecutare a contractului este opusa atunci cnd desi una di ntre parti nu si-a executat propria obligatie, pretinde totusi celeilalte sa sio execute pe a sa. 03. Definiti rezolutiunea si rezilierea. Raspuns: Desfiintarea contractului prin rezolutiune sau reziliere poate fi facut a atunci cnd desi una dintre parti este gata sa-si execute propria obligatie, sau chiar si-a executat-o, cealalta parte refuza, n mod culpabil, sa si-o execute pe a sa. Desfiintarea, care are efecte retroactive, poarta denumirea de rezolutiune. ncetarea contractului, care produce efecte numai n viitor, poarta denumirea de rez

iliere. 04. Definiti problema riscului contractului Raspuns: Problema riscului contractului se pune atunci cnd una dintre parti este n imposibilitatea fortuita de a-si executa obligatia sa contractuala. 05. Care sunt conditiile pentru invocarea exceptiei de neexecutare a contractulu i? Raspuns: Pentru invocarea exceptiei de neexecutare a contractului este necesar c a: a) obligatiile reciproce ale partilor sa-si aiba temeiul n acelasi contract; b) din partea celuilalt contractant sa existe o neexecutare, chiar partiala, dar suficient de importanta; c) neexecutarea celuilalt sa nu se datoreze faptei nsesi a celui care invoca exce ptia; d) partile sa nu fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligatiile r eciproce; e) debitorul sa fi fost pus n ntrziere. 06. Care sunt conditiile cerute pentru admisibilitatea rezolutiunii judiciare? Raspuns: Conditiile cerute pentru admisibilitatea rezolutiunii judiciare sunt: a) una dintre parti sa nu-si fi executat obligatiile ce-i revin; b) neexecutarea sa fi fost imputabila partii care nu si-a ndeplinit obligatia; c) debitorul obligatiei neexecutate sa fi fost pus n ntrziere, n conditiile prevazut e de lege. 07. Ce sunt pactele comisorii? Raspuns: Pactele comisorii sunt clauzele contractuale exprese privind rezolutiun ea contractului pentru neexecutare. 08. Care sunt efectele rezolutiunii? Raspuns: Avem: a) partile sunt repuse n situatia anterioara, restituindu-si una alteia tot ceea ce si-au prestat n temeiul contractului desfiintat; b) partea care si-a executat sau s-a declarat gata sa-si execute obligatiile est e ndreptatita a obtine despagubiri pentru acoperirea prejudiciilor suferite ca ur mare a neexecutarii obligatiilor de catre partea n culpa. 09. Cine va suporta riscul contractului, n cazul imposibilitatii fortuite de exec utare a obligatiei ce revine uneia dintre parti? Raspuns: Regula este ca riscul contractului este suportat de debitorul obligatie i imposibil de executat. Ceea ce nseamna ca debitorul obligatiei imposibil de exe cutat nu va putea pretinde celeilalte parti sa-si execute obligatia corelativa, dar nici cealalta parte nu va putea pretinde despagubiri pentru neexecutare de l a debitorul obligatiei imposibil de executat. 10. Particularitatile riscului contractului n contractele translative de propriet ate. Raspuns: n cazul contractelor translative de proprietate regula consacrata n legis latie este aceea ca riscul contractului l suporta acea parte care are calitatea d e proprietar al lucrului la momentul pieirii fortuite a acestuia. Speta 10, drept civil

Prin actiunea inregistrata la 15 ianuarie 2003, reclamantii X si Y au chemat in judecata pe paratii Z si T solicitand obligarea acestora la plata sumei de 8.500 RON reprezentand imprumut nerestituit. Reclamantii au aratat ca, in cursul luni i octombrie 2001, au imprumutat paratilor suma de 45 de milioane de lei pe care acestia s-au obligat sa o restituie cel mai tarziu in decembrie, la un an de la data acordarii imprumutului. Reclamantii au mai aratat ca in decembrie 2001 para tii le-au mai solicitat un imprumut de 40 de milioane de lei, suma urmand sa fie investita in firma pe care acestia o detineau. Pentru a le castiga increderea c a vor restitui banii, au angajat-o pe reclamanta X cateva luni la aceasta societ ate comerciala. In probatiune, reclamantii solicita administrarea probei testimo niale aratand totodata instantei faptul ca nu s-a intocmit un inscris constatato r al datoriei dat fiind faptul ca Y a fost coleg de serviciu si de mai multi ani prieten de familie cu paratul T. Ce decide instanta cu privire la admisibilitat ea probei testimoniale? Solutie propusa: Instanta va admite proba testimoniala deoarece a existat o imposibilitate morala de a preconstitui un nscris, date fiind relatiile de prietenie dintre parati. Speta 9, drept civil X a chemat in judecata pe Y solicitand instantei obligarea acestuia la repararea prejudiciului constand in pierderea unei familii de albine. Reclamantul X a ara tat ca familia de albine a fost distrusa din pricina faptului ca paratul a strop it vegetatia de pe terenul sau cu substante chimice fara a-l anunta in prealabil pe reclamant pentru a deplasa stupii intr-un alt loc. Paratul s-a aparat aratan d ca, in repetate randuri i-a cerut lui X sa mute stupii intrucat albinele recla mantului il intepau iar el era alergic la intepatura de albine. Poate instanta s a-l oblige pe Y sa-i plateasca recalamntului despagubiri? Solutie propusa: Instanta va admite cererea reclamantului pentru urmatoarele considerente: orice persoana trebuie sa-si exercite drepturile potrivit scopului lor economic si soc ial n vederea caruia acestea le-au fost recunoscute. Ori n acest caz, aceste drept uri au fost exercitate cu rea-credinta de catre parat. Cel mult s-ar putea retine o culpa comuna. Speta 8, drept civil La data de 10 decembrie 2000, A imprumuta de la B o suma de bani obligandu-se sa o restituie in termen de 1 an. Termenul de 1 an se scurge fara ca A sa inapoiez e suma de bani, scurgandu-se de asemenea si termenul de prescriptie de 3 ani in care B isi putea valorifica dreptul la actiune pentru obligarea lui A la restitu irea sumei imprumutate. La 5 ianuarie 2006, A isi executa obligatia fata de B pl atindu-si datoria pe care B o primeste. La 6 iunie 2006, A cheama in judecata pe B solicitand instantei obligarea acestuia din urma la restituirea sumei respect ive motivand ca, la data la care si-a executat de buna voie obligatia, nu stia c a dreptul creditorului sau de a obtine realizarea silita a creantei era prescris . Ce va decide instanta? Solutie propusa: Instanta va respinge actiunea. Prescriptia se refera doar la dreptul creditorulu i de a putea obtine obligarea paratului la executarea obligatiei prin intermediu l fortei coercitive a statului. Implinirea termenului prescriptiei nu stinge obl igatia de plata a debitorului, ci doar o transforma dintr-una perfecta in una im perfecta. Plata facuta de acesta este valabila. Speta 7, drept civil

La data de 18 decembrie 2007, intre X si Y a intervenit un acord cu privire la t ransmiterea proprietatii unei masini contra sumei de 10.000 de euro. Avand in ve dere ca X a achitat la data acordului un avans de 5.000 de euro si ca nu a exist at un contract de vanzare-cumparare semnat de parti, stabiliti daca a avut loc t ransferul dreptului de proprietate asupra autorurismului. Solutie propusa: Da, a avut loc transferul de proprietate la data acordului. In acest caz se face aplicabilitatea principiului consensualismului, in conformitate cu care actul e ste valabil incheiat si proprietatea de transfera de drept de la vanzator la cum parator de la data la care s-a realizat acordul de vointa, chiar daca pretul nu s-a platit si lucrul nu s-a predat. Speta 6, drept civil Reclamantul A, prin cererea de chemare in judecata, a solicitat instantei sa con state ca nu are niciun fel de datorie fata de paratii B si C. Comentati admisibi litatea cererii lui A. Solutie propusa: Actiunea nu este admisibila deoarece actele si faptele negative nedeterminate nu pot sau nu trebuie a fi probate. Speta 5, drept civil Reclamantii X si Y au solicitat instantei, in contradictoriu cu paratul Z, rezol utiunea actului de vanzare-cumparare incheiat, pentru neplata pretului. In fapt, reclamantii au transferat dreptul de proprietate asupra terenului catre parat l a data de 13.05.1999, printr-un act autentic si contra sumei de 40 milioane lei. Desi, in clauzele contractului, vanzatorii au mentionat ca au primit suma cerut a cu titlu de pret, in timpul judecarii cauzei, au negat acest lucru, fapt confi rmat si de cei doi martori audiati, ale caror depozitii au fost retinute de catr e instanta, in ciuda opozitiei formulate de parat cu privire la audierea martori lor. In urma adminstrarii acestor probe, instanta a admis actiunea. Cum apreciat i solutia instantei? Motivati. Solutie propusa: Solutia instantei este incorecta. Nu poate fi acceptata rezolutiunea (desfiintar ea unui contract cu executare dintr-o data sau uno ictu) contractului deoarece m artorii nu pot proba peste sau impotriva continutului unui inscris, fapt care se incearca a se proba in speta data. Speta 4, drept civil Prin actiunea formulata, reclamantii A, B, C, D au chemat in judecata pe paratul X cerand evacuarea acestuia din incaperea destinata spalatoriei si uscatoriei c ommune situate la parterul blocului de locuinte. Reclamantii au sustinut ca X, f iind proprietar al unui apartament situate in acelasi bloc, a ocupat in mod abuz iv incaperea, pe care a transformat-o intr-o camera de locuit, lipsindu-i pe cei lalti coproprietari de folosinta ei potrivit destinatiei. Prin intampinare, para tul a sustinut ca a ocupat incaperea cu acordul coproprietarilor, achitand pentr u folosinta suma ce 20.000 lei care a fost utilizata in vederea realizarii unor reparatii necesare imobilului in interesul comun. Apararea formulata de parat, d ovedita printr-un inscris intre parat, pe de-o parte, si Y si T pe de alta parte , a fost confirmata si de alti locatari printr-un memoriu depus in fata instante i de fond. Este admisibila actiunea reclamantilor? Solutie propusa: Da, actiunea este admisibila. Intrucat in speta data se face vorbire despre o in

capere destinata uzului comun al tuturor celor care locuiau in imobilul respecti v, adica o incapere aflata in coproprietate fortata, paratul X avea nevoie de ac ordul tuturor coproprietarilor, pentru a ocupa temporar spalatoria in cauza. Act ul incheiat de X cu Y si T nu este valabil. Speta 3, drept civil X da nastere unui copil. In urma investigatiei facute pe perioada sarcinii, medi cul curant constata ca nu are sanse de supravietuire, fapt confirmat la nastere cand copilul se naste cu o malformatie si decedeaza. Copilul a dobandit capacita te civila? Solutie propusa: Da. Capacitatea civila se dobandeste la nastere si inceteaza odata cu decesul pe rsoanei. Speta 2, drept civil X, in urma unui accident rutier, deterioreaza autoturismul proprietatea lui Y. A cesta se adreseaza instantei cu o cerere prin care solicita poprirea asupra sala riului lui X pentru a putea sa-si recupereze cheltuielile facute cu repararea au toturismului. Este admisibila cererea? Solutie propusa: Asa cum este formulata, cererea nu este admisibila. Trebuie solicitat instantei sa decida asupra obligativitatii platii daunelor de catre X. Este necesara, asad ar pentru inceput obtinerea unei hotarari judecatoresti prin care X sa fie oblig at la plata daunelor cauzate autoturismului lui Y. Abia daca X nu plateste de bu na voie, se poate solicita executarea silita (poprirea pe salariu), dupa ce hota rarea a fost investita in prealabil cu formula executorie. Speta 1, drept civil X a solicitat instantei in contradictoriu cu fratii sai Y si T anularea partajul ui voluntar incheiat intre acestia, fara participarea si consimtamantul sau, si iesirea din indiviziune asupra suprafetei de teren de 3000 mp, proprietatea defu nctului A, parintele celor 3. Paratii au aratat ca actul de partaj este valabil deoarece i s-a rezervat reclamantului suprafata de 1000mp din terenul de 3000mp, insa X a ramas in pasivitate o perioada indelungata de timp desi stia de existe nta partajului. Paratii solicita ca instanta sa nu dispuna iesirea din indiviziu ne intrucat X a primit partea sa din mostenire. Ce solutie va pronunta instanta? Solutie propusa: Partajul voluntar presupune prezenta tuturor coproprietarilor. Nimeni nu poate f i obligat sa ramana in indiviziune. Instanta accepta anularea partajului volunta r. Drept civil drepturi reale (speta 2) A este proprietar al unui teren agricol dat n folosinta gratuita lui B. Porninduse executarea silita mpotriva lui A, creditorul vrea sa vnda la licitatie att teren ul, ct si utilajele de exploatare a acestuia, pe care B le tinea ntr-o baraca pe c are o asezase la capatul parcelei. Comentatia situatia juridica din speta. Raspuns propus: n raport cu terenul agricol, utilajele de exploatare a acestuia sunt accesorii. P rin destinatia lor, acestea sunt imobile, n situatia n care cel care le-a pus acol o este proprietarul fondului (art. 468 C. civ.).

Daca acestea apartin arendasului, sunt mobile si nu pot face obiectul vnzarii cre ditorului proprietarului. Drept civil drepturi reale (speta 1) A i vinde lui B 10 arbori spre taiere, din parcela sa de padure. Partile stipulea za n contract ca arborii se vor taia peste o luna de la ncheirea acestuia. La 2 sa ptamni de la ncheierea vnzarii, C, creditor al lui A, porneste executarea silita mpo triva acestuia, prin vnzarea la licitatie a parcelei amintite. B se opune, pe calea contestatiei la executare. El arata ca a dobndit prin contra ctul de vnzare-cumparare 10 arbori spre taiere si cere predarea lor. n replica, C invoca nulitatea contractului pentru lipsa formei autentice necesare nstrainarii imobilelor, precum si nendeplinirea formalitatilor de publicitate imobiliara. La rndul sau, A arata ca arborii vizati spre taiere au ars ntr-un incendiu cauzat de un fulger, prin urmare el este liberat de obligatia de predare. Analizati, separat, apararile lui C, respectiv ale lui A. Care va fi solutia ins tantei? Raspuns propus: Apararea invocata de C este lipsita de temei, pentru ca arborii care urmeaza a f i taiati, chiar daca sunt imobili prin natura lor, nu pot fi asimilati bunurilor imobile, ci productelor (sau uneori fructelor) unei parcele forestiere. n antici parea taierii lor, arborii devin bunuri mobile prin anticipatie, si se vnd separa t de fondul n care pe moment sunt ncorporati. n acest caz, formalitatile de publici tate imobiliara sunt inadecvate. Apararea invocata de A nu este de natura a-l exonera de obligatia predarii celor 10 arbori. Faptul ca 10 arbori au fost incendiati dintr-o cauza care tine de fo rta majora nu nseamna n sine ca el nu trebuie sa-si onoreze obligatia fata de B, d at fiind amplitudinea redusa a fortei majore (care nu a distrus n ntregime parcela de padure). n calitate de creditor, B are dreptul la cei 10 arbori n privinta vnzarii carora a convenit cu A, putndu-se recurge la subrogatia reala cu titlu particular n acest s ens. C are nsa dreptul al parcela de padure asa cum se gaseste ea n momentul nceper ii executarii silite, pentru ca arborii sunt bunuri de gen, deci se afla n contin uare n proprietatea vnzatorului, pentru ca transferul proprietatii se realizeaza p entru bunurile de gen n momentul individualizarii lor, care este, cel mai probabi l, momentul n care sunt taiati. Instanta va decide ca C are dreptul la ntreaga parcela de padure, fara sa se prel eveze din ea cei zece arbori. A va trebuie sa satisfaca pretentia lui B din alt fond forestier. Chestionar pentru lucrarile de control drept civil (II) Tema: ACTUL JURIDIC CIVIL 1. Aratati si exemplificati care este deosebirea dintre actele unilaterale si co ntractele unilaterale; actele bilaterale si contractele bilaterale. Raspuns: Actele care nu au parti, ci sunt rezultatul unui autor ce emite o voint a juridica unica, sunt acte juridice unilaterale (ex: testamentul). Contractul u nilateral este o specie de contract, care se caracterizeaza prin aceea ca o part e a sa este dar debitor, iar cealalta este numai creditor al unei prestatii anum e determinata (ex: donatia).

Contractele sunt acte juridice biulaterale, adica presupune ntotdeauna doua parti si cel putin doua persoane. Contractul bilateral (contract sinalagmatic) este o conventie prin care o parte si asuma o prestatie n schimbul unei contraprestatii a celeilalte parti (art. 943 C.civ.). Acest tip de contract genereaza raporturi juridice sinalagmatice, n care fiecare parte a raportului e simultan creditor si debitor (ex: contractul de vnzare-cumparare). 2. Faceti distinctie ntre capacitatea de a contracta si discernamnt. Raspuns: Potrivit art. 948 C. civ. conditiile esentiale pentru valabilitatea unei conventii sunt: 1. capacitatea de a contracta: 2. consimtamntul valabil al parti i ce se obliga; 3. un obiect determinat; 4. o cauza licita. Din prevederile art. 949 C. civ., rezulta ca regula este capacitatea de a ncheia acte juridice, iar ex ceptia, care ntotdeauna trebuie sa fie expres prevazuta de lege, este incapacitat ea. Potrivit art. 950 C. civ. sunt incapabili de a contracta, adica de a ncheia a cte juridice, urmatorii: 1. Minorii; 2. Interzisii; 4. n genere toti acei carora l egea le-a prohibit oarecare contracte. Rezulta din aceste dispozitii ca, practic , capacitatea de a ncheia acte juridice este sinonima cu capacitatea de exercitiu si, prin urmare i sunt aplicabile regulile acolo aratate. Discernamntul este o premisa a capacitatii de exercitiu, care nsa nu se poate conf unda cu aceasta din urma. Existenta sau absenta discernamntului sunt stari de fap t care pot caracteriza o persoana fizica indiferent de vrsta acesteia, n timp ce c apacitatea de exercitiu este conditionata de vrsta majoratului. n practica, poate avea consimtamnt fara a avea capacitate de exercitiu o persoane apropiata de vrsta majoratului, la fel cum poate fi lipsita de discernamnt o persana majora care ar e deplina capacitate de exercitiu (suferind de alienatie sau debilitate mintala, fara sa fi fost pusa sub interdictie). 3. Un minor n vrsta de 17 ani nchiriaza, pentru un an, locuinta proprietate persona la. Dupa doua luni de la ncheierea contractului, chiriasul o persoana cu capacita te deplina de exercitiu cere anularea contractului, pe motiv ca la ncheierea aces tuia a lipsit ncuviintarea ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare. Care es te solutia ce se impune si cu ce motivare? Raspuns: Instanta va respinge cererea chiriasului, pentru ca minorul n vrsta de pe ste 14 ani se bucura de capacitate restrnsa de exercitiu, n virtutea careia poate n cheia fara ncuviintarea ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare o serie de acte juridice. Printre acestea se numara actele de administrare a bunurilor si a patrimoniului, n masura n care nu sunt lezionare. n aceasta categorie intra si nchi rierea locuintei proprietate personala, care poate fi considerata drept act de a dministrare, dat fiind ca perioada cuprinsa n contract este mai mica de 3 ani. 4. Art. 1645 C. civ. prevede ca este nul contractul de renta-viagera, ncheiat n fav oarea unei persoane afectate de o boala de care a murit n interval de 20 zile de la data contractului. Este aplicabila aceasta dispozitie si contractului de ntreti nere? Raspuns: Dispozitia nu este aplicabila automat contractului de ntretinere, pentru ca acesta din urma este un contract nenumit, adica nereglementat de niciun act normativ. Pentru contractul de ntretinere, n calitate de act juridic nenumit, se a plica dreptul comun, si nu analogia cu regulile juridice care formeaza genul pro xim de act numit. Totusi, daca partile care semneaza un astfel de contract o dor esc, nu exista niciun impediment n vederea adoptarii unei astfel de clauze. 5. Care este regimul juridic al nulitatii absolute? Nulitatea absoluta se deosebeste de cea relativa prin regimul juridic diferit. P rin urmare ntre aceste doua feluri de nulitati nu exista deosebiri de efecte, ntru

ct si una si cealalta desfiinteaza retroactiv efectele actului juridic. Stabilire a regimului juridic al nulitatii presupune a se da raspuns la urmatoarele ntrebar i: cine poate invoca nulitatea; daca este sau nu este prescriptibila actiunea n j ustitie prin care se invoca nulitatea unui act; daca poate fi confirmat sau vali dat ntr-un alt mod actul sanctionat cu nulitate? a. ndreptatirea de a invoca nulitatea absoluta. Nulitatea absoluta poate fi invoc ata de catre orice persoana interesata (care justifica un interes legitim legat de constatarea nulitatii actului) precum si de catre instanta de judecata ,din o ficiu, atunci cnd, de exemplu, pe parcursul procesului privind executarea actului juridic, instanta constata ca exista o cauza de nulitate absoluta a acestuia. b. Imprescriptibilitatea actiunii n nulitate absoluta. Nulitatea absoluta poate f i invocata oricnd, adica orict timp ar fi trecut de la ncheierea actului juridic, d eoarece actiunea n nulitate absoluta este imprescriptibila. Totusi, se pot semnal a cazuri n care aceasta actiune este prescriptibila. Nulitatea absoluta poate fi invocata, de regula, oricnd si pe cale de exceptie, n ipoteza n care una dintre par ti ar cere executarea actului, iar cealalta parte s-ar opune invocnd nulitatea ac estuia. c. Inadmisibilitatea confirmarii actului nul absolut. Spre deosebire de actele s anctionate cu nulitate relativa, cele sanctionate cu nulitate absoluta nu pot fi , de regula, confirmate. Prin exceptie, este admisa si confirmarea unor astfel d e acte. Totodata, att legislativ ct si doctrinar si jurisprudetnial se pot semnala cazuri n care un act juridic sanctionat cu nulitate absoluta este validat prin nd eplinirea unei cerinte legale, ulterior ncheierii lui. Este, de exemplu, cazul mpl inirii vrstei matrimoniale, dupa ce casatoria a fost deja ncheiata. 6. Ce este confirmarea unui act juridic nul si care sunt caracterele sale? Confirmarea actului anulabil este o modalitate de remaniere aplicabila doar acte lor afectate de nulitate relativa, fiind n principiu inadmisibila pentru actele l ovite de nulitate absoluta. Este un act juridic de formatie unilaterala, deoarec e emana de la persoana celui ndrituit sa invoce cauza de nulitate relativa, nefii nd necesara acceptarea sa de catre celalalt contractant. Fiind o operatiune juridica, va trebui sa respecte conditiile de fond ale oricar ui act juridic (art. 948 C.civ.) si conditiile de forma impuse de actul principa l anulabil, datorita caracterului accesoriu al confirmarii. 7. Cum se sanctioneaza nerespectarea formei cerute pentru valabilitatea actului juridic? Dati un exemplu de exceptie de la aceasta sanctiune. Forma actului juridic nu este dect modalitatea concreta prin care se exprima voin ta interna. Nerespectarea formei cerute pentru valabilitatea actului juridic anu leaza nsasi existenta acestuia. Exista un singur exemplu, n care se admite echipol enta formei, si anume cel al donatiilor, care pot sa aiba loc respectnd art. 813 C.civ. (donatia de drept comun), dar si fara o forma autentica (donatia indirect a, donatia simulata si darul manual). 8. Producerea efectelor unui act cu executare succesiva este mpiedicata de un caz de forta majora. Aceasta mprejurare va determina nulitatea sau rezolutiunea cont ractului? Nici una, nici cealalta. Despre nulitate nu poate fi vorba, dat fiind faptul ca nulitatea este atasata contractelor juridice invalide, iar forta majora nu inval ideaza actele juridice. Nici despre rezolutiune nu este cazul, avnd n vedere ca re zolutiunea consta n desfiintarea unui contract sinalagmatic ca urmare a neexecuta rii sale de catre o parte. Aceasta mprejurare poate determina o specie a rezoluti unii, si anume rezilierea, aplicabila contractelor sinalagmatice cu executare su

ccesiva. 9. Care sunt asemanarile si deosebirile dintre eroare si dol? Att eroarea, ct si dolul, sunt specii ale viciului de consimtamnt, exprimnd situatia n care vointa interna antrenanta ntr-un act juridic nu e libera si constienta. Am bele sunt caracterizate prin lipsa concordantei dintre perceptia realitatii si r ealitatea obiectiva, ntre ideea pe care ne-o facem despre un lucru si starea real a a acestuia. Totusi, n ciuda asemanarilor, exista ntre eroare si dol o linie de demarcatie neta . Astfel, eroarea-viciu de consimtamnt vizeaza substanta obiectului conventiei sa u persoana cu care s-a contractat. Pe de alta parte, dolul este o forma de vinov atie intentionata, o frauda la adresa intereselor particulare, realizata prin mi jloace necinstite si cu rea-credinta. Mai trebuie notat faptul ca art. 960 C.civ., referitor la dol, ne vorbeste despr e elementul obiectiv al acestui viciu de consimtamnt ( mijloace viclene si masinatiun i ), ntrebuintat de una dintre parti n contra celeilalte. Ne ntrebam daca nu cumva si eroarea, viznd substanta obiectului conventiei sau persoana cu care s-a contract at, nu apeleaza la aceleasi mijloace viclene si masinatiuni pentru a denatura vointa celeilalte parti? Chestionar pentru lucrarile de control drept civil (I) Tema: STAREA CIVILA 1. Precizati si exemplificati ce se ntelege prin acte juridice de stare civila si acte de stare civila. Raspuns: Actele juridice de stare civila sunt sunt manifestari de vointa produca toare de efecte juridice care au ca efect nasterea, modificarea sau stingerea un or elemente de stare civila. Actele de stare civila sunt nscrisurile doveditoare ale starii civile si ale actelor juridice si faptelor juridice generatoare, modi ficatoare sau extinctive de stare civila. 2. Cu ocazia ncheierii unei casatorii, ofiterul de stare civila a omis sa ntocmeas ca actul de casatorie, desi a luat consimtamntul sotilor. La o luna dupa ncheierea casatoriei, sotia introduce o actiune n nulitatea acesteia, pe motiv ca nu a fos t ntocmit actul de casatorie. Care trebuie sa fie solutia instantei si cu ce moti vare? Cum se poate nlatura aceasta neregularitate? Raspuns: Trebuie tinut cont de faptul ca ncheierea valabila a unui act juridic de stare civila nu este conditionata de efectuarea nregistrarii corespunzatoare lui , deci de ntocmirea actului de stare civila. n plus, actiunea n nulitate ar trebui sa sanctioneze nulitatea absoluta, adica ncalcarea unui interes genral sau public , prevazut de norma juridica si nesocotit prin ncheierea operatiunii juridice, lu cru de care n mod evident nu poate fi vorba n speta. Asadar, instanta nu poate admite anularea casatoriei pe motivul nentocmirii actul ui de stare civila corespunzator, pentru ca art. 53 din Legea nr. 119/1996 admit e ntocmirea ulterioara a actelor de stare civila. Consimtamntul sotilor fiind luat , se va proceda la ntocmirea ulterioara a certificatului de casatorie, dupa ce se depune o cerere la autoritatea administratiei publice competente. 3. n certificatul de nastere al unui copil, numele tatalui este gresit consemnat. Tatal se adreseaza instantei cu o actiune n rectificare. Care va fi solutia inst antei? Raspuns: Procedura judiciara nu-si gaseste aplicarea atunci cnd este vorba despre

certificate de stare civila si nu despre acte de stare civila. Instanta nu poat e da curs unei asemenea actiuni, competenta n materia certificatelor de stare civ ila revenind exclusiv autoritatilor administratiei publice cu atributii n materie de stare civila. 4. Care copii au statut de copii din afara casatoriei? Raspuns: Dat fiind faptul ca situatia copilului din casatorie este aceea n care m ama este casatorita la data nasterii, sau cel putin la data conceptiei lui, iar tatal nu se mpotriveste prezumtiei de paternitate, deducem ca sunt n afara casator iei toate persoanele aflate n alte ipostaze. Astfel, mama declara ca este necasat orita, ea va transmite copilului sau statutul de copil aflat n afara casatoriei. Daca o hotarre judecatoreasca admite actiunea tatalui n tagada paternitatii, copil ul pierde statutul de copil din casatorie, avut anterior, si devine copil din af ara casatoriei cu filiatia nestabilita fata de tata. 5. n actul de nastere al unui copil, rubrica privitoare la numele tatalui este co mpletata prin consemnarea numelui concubinului mamei. Aceasta deoarece sotii era u despartiti n fapt de trei ani, iar sotia convietuia notoriu n concubinaj. Preciz ati, motivat, daca este valabila aceasta nregistrare si daca nu este atunci arata ti pe ce cale se va nlatura. Raspuns: Aceasta nregistrare este deplin valabila, n virtutea art. 57, al. 1, C. f am.: Copilul conceput si nascut n afara de casatorie poate fi recunoscut de catre tatal sau... Astfel, chiar daca sotul mamei se bucura de prezumtia de paternitate (exprimata n art. 53, al. 1, C. fam: Copilul nascut n timpul casatoriei are ca tat a pe sotul mamei ), concubinul poate face recunoasterea paternitatii concomitent c u declararea nasterii, datele sale fiind nscrise n rubricile corespunzatoare din c uprinsul actului de nastere ce se ntocmeste (art. 17, al. 2, din Legea nr. 119/19 96). 6. Cum se va stabili numele unui copil, n cazul n care acesta este gasit si apoi r ecunoscut mai nti de catre mama si apoi de catre tata? Raspuns: ntr-o prima etapa, copilul gasit (sau abandonat) se gaseste fie n situati a de a avea numele trecut n certificatul medical constatator al nasterii, caz n ca re va fi nregistrat cu acest nume, fie nu poate fi cunoscut, caz n care numele sau fiind atribuit, prin dispozitie, de primarul localitatii n a carei raza a fost g asit copilul si unde se nregistreaza nasterea (art. 24 din Legea nr. 119/1996, ar t. 34 din Metodologie si art. 2, al. 3, din O.G. nr. 41/2003). Legea nu prevede limitari cu privire la alegerea numelui n aceasta din urma situatie. Ulterior, atunci cnd se stabileste filiatia materna, copilul va purta numele mame i, conform dispozitiei din art. 64 al. 1 C. fam.: Copilul dinafara casatoriei dobn deste numele de familie al aceluia dintre parinti fata de care filiatia a fost m ai nti stabilita. n cele din urma, atunci cnd si tatal recunoaste copilul, se aplica prevederea din art. 64, al. 2, C. fam.: atunci cnd filiatia a fost stabilita ulterior si fata de celalalt parinte, instanta judecatoreasca va putea da ncuviintare copilului sa po arte numele acestuia din urma. Aici exista mai multe posibilitati: fie tatal si m ama au acelasi nume, caz n care nicio schimbare nu mai intervine n numele copilulu i; fie tatal si mama au nume diferite, caz n care numele copilului se stabileste de catre instanta de judecata, care va decide n functie de interesele copilului. 7. Ce se ntelege prin modificarea actelor de stare civila. Raspuns: Metodologia de aplicare a legii nr. 119/1996 precizeaza, n art. 195, ca P rin modificarea actelor de stare civila se ntelege nscrierea unor mentiuni privito are la statutul civil al titularului, asa cum acestea sunt descrise n capitolul I

II. Asadar, modificarea actelor de stare civila este rezultatul unor actiuni de s tare civila, care au ca obiect un element al starii civile, si au loc numai atun ci cnd se modifica starea civila. 8. Care este efectul posesiei de stat? Raspuns: Posesia de stat sau folosinta sarii civile, cum este uneori denumita, r eprezinta o stare de fapt ndelungata si continua, corespunzatoare unei anumite st ari civile. Posesia de stat creaza o prezumtie relativa potrivit careia persoana care foloseste o anumita stare civila are n realitate acea stare civila. Aceasta prezumtie va putea fi nsa folosita ca mijloc de proba a starii civile doar n acel e situatii n care starea civila poate fi dovedita prin orice mijloc de proba, ca de exemplu atunci cnd un act de stare civila este reconstituit ori ntocmit ulterior. 9. Din eroare, se constata fizic moartea unei persoane care se afla, n realitate, n strainatate. La ntoarcerea n tara, aceasta persoana doreste sa-si clarifice situ atia. Care va fi mijlocul juridic de care va putea sa se foloseasca? Raspuns: Persoana aflata n aceasta situatie poate intenta o actiune n anularea act ului de deces.