Statutul membrilor Guvernului

Valentin Bogdan Mușat

 Guvernul României are rolul de a exercita conducerea generală a
administrației publice și de a realiza politica internă și externă a țării. Componența sa
este variabilă în ceea ce privește numărul de ministere, dar rămâne la fel în ceea ce
privește structura ei- un prim-ministru, miniștri și alți membri stabiliți de legea
organică.
Președintele numește Guvernul pe baza votului de încredere al Parlamentului,
acesta funcționând pe baza programului de guvernare votat de Parlament și în
concordanță cu prevederile constituționale. Acesta are datoria de a susține dezvoltarea
economică, socială precum și promovarea intereselor naționale.
Programul de Guvernare are mai multe funcții: a) funcţia de strategie, prin
care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare;
b) funcţia de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ şi
instituţional necesar în vederea realizării obiectivelor strategice; c) funcţia de
administrare a proprietăţii statului, prin care se asigură administrarea proprietăţii
publice şi private a statului, precum şi gestionarea serviciilor pentru care statul este
responsabil; d) funcţia de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român,
reprezentarea pe plan intern şi extern; e) funcţia de autoritate de stat, prin care se
asigură urmărirea şi controlul aplicării şi respectării reglementărilor în domeniul
apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, precum şi în domeniile economic şi
social şi al funcţionării instituţiilor şi organismelor care îşi desfăşoară activitatea în
subordinea sau sub autoritatea Guvernului.
Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au naționalitate română și domiciliul în
România, care au drepturi electorale, nu au suferit pedepse penale și nu se regăsesc în
poziții de incompatibilitate, cum ar fi exercitarea altei funcţii publice de autoritate 1,
exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizată în cadrul organizaţiilor
cu scop comercial, exercitarea de acte de comerţ2, exercitarea funcţiei de
administrator ori de cenzor la societăţile comerciale sau de reprezentant al statului în
adunările generale ale unor asemenea societăţi ori de membru al consiliilor de
administraţie ale regiilor autonome, companiilor naţionale şi societăţilor naţionale sau
exercitarea unei funcţii publice în serviciul unei organizaţii străine 3. Constatarea se
realizează de către prim-ministru.
Este important de precizat că afirmația conform căreia “incompatibilitatea
funcției de membru al Guvernului cu funcții de autoritate publică” a condus la multe
discuții în cercurile de specialitate, deoarece nu este specificat punctual la ce funcții
de autoritate publică ne referim.
Astfel, în practică s-a decis ca, de exemplu, funcția de profesor universitar să nu fie
incompatibilă cu munca de membru al Guvernului, dar funcții de conducere precum
director de școală, decan, prodecan au caracter de autoritate publică. Criteriul general
rămâne ca orice funcție de conducere din organele administrative publice ne apare ca
o funcție publică de autoritate, incompatibilă cu funcția de membru al Guvernului, dar
1
cu excepția celei de deputat sau senator;
2
cu excepţia vânzării sau cumpărării de acţiuni ori alte titluri de valoare;
3
cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este
parte.
nu și funcția de specialist dintr-un astfel de domeniu. La acestea, se adaugă și funcțiile
publice de consilieri locali și județeni, precum și orice funcție, aleasă sau numită, cu
caracter public, prin care se execută legi și se utilizează miljoacele coercitive și
sancționale ale statului.
Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii
drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului şi a demiterii.
Demisia din funcţia de membru al Guvernului se anunţă public, se prezintă în scris
Primului ministru şi devine irevocabilă din momentul în care s-a lua act de depunerea
ei, dar nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii. Revocarea din funcţia de membru
al Guvernului se face de Preşedintele României, prin decret, la propunerea Primului
ministru. Revocarea are loc în caz de remaniere guvernamentală.
Dacă un membru al Guvernului își iese din funcție ca urmare a demisiei, a pierderii
drepturilor electorale, a incompatibilității sau a decesului, Președintele trebuie să
declare funcția acestuia vacantă la propunerea Primului ministru.
În cazul în care motivul încetării din funcție este o condamnare penală definitivă sau
averea sa a fost declarată ca dobândită ilicit în tot sau parte, el este demis de
Președintele României, la propunerea Primului ministru.
Dacă Primul ministru se află în imposibilitatea de a-și continua mandatul ca urmarea a
unuia dintre cazurile expuse, Președintele va numi un prim-ministru interimar pentru a
forma un nou Guvern.
Guvernul are numeroase atribuții, conducând administrația publică a statului prin
inițierea proiectelor de lege care urmează să fie aprobate de Parlament și emiterea
hotărârilor necesare pentru a le pune în aplicare după aprobare, elaborează proiectele
de lege a bugetului de stat și a bugtelor asigurărilor sociale de stat supuse și acestea
aprobării de către Parlament, urmărind dezvoltarea economică a țării prin strategii și
programe pe domenii de activitate specifică fiecărui minister.
Programul de guvernare are rolul de a realiza politicile sociale, apărarea ordinii de
drept, a liniștii publice și siguranței cetățeanului, precum și a drepturilor și libertăților
lor prin măsuri specifice. De asemenea, are principalele atribuții în apărarea țării,
realizarea politicilor externe prin tratate, acorduri și convenții și administrarea
proprietății publice și private a statului, acordă și retrage cetățenia română în
condițiile legii.
Guvernul poate constitui organisme cu caracter consultativ, iar în scopul elaborării,
integrării, corelării şi monitorizării de politici Guvernul poate constitui consilii,
comisii şi comitete interministeriale. Componența și modul de organizare al acestora
este în concordanță cu bugetul de stat.
Primul ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, cu
respectarea atribuţiilor legale care le revin. Primul ministru reprezintă Guvernul în
relaţiile acestuia cu Parlamentul, Preşedintele României, Curtea Supremă de Justiţie,
Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul Public,
celelalte autorităţi şi instituţii publice, partidele şi alianţele politice, sindicatele, cu alte
organizaţii neguvernamentale, precum şi în relaţiile internaţionale.4
4
Primul ministru este vicepreşedintele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi
exercită toate atribuţiile care derivă din această calitate.
 Acesta contrasemnează decretele prezidențiale unde este necesar să fie
contrasemnate, prezintă rapoartele privind activitatea Guvernului în fața deputaților si
parlamentarilor și răspunde la întrebările și interpelărilor lor.
Şedinţele Guvernului se convoacă şi sunt conduse de Primul ministru.
Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului 5 în care se dezbat
probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii
publice şi, la cererea Primului ministru, în alte situaţii.
Guvernul se întruneşte săptămânal sau ori de câte ori este nevoie. În cadrul şedinţelor
Guvernului se dezbat probleme ale politicii interne şi externe a ţării, precum şi aspecte
privind conducerea generală a administraţiei publice, adoptându-se măsurile
corespunzătoare. La şedinţele Guvernului pot participa, în calitate de invitaţi,
conducători ai unor organe de specialitate din subordinea Guvernului ori a
ministerelor sau ai unor autorităţi administrative autonome, precum şi orice alte
persoane a căror prezenţă se apreciază a fi utilă, la solicitarea Primului ministru.
Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa
activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri
pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia. Răspunderea penală a
membrilor Guvernului este reglementată printr-o lege privind responsabilitatea
ministerială.
În exercitarea atribuţiilor sale, Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe.
Guvernul numeşte câte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti. Prefectul
este reprezentantul Guvernului pe plan local. În această calitate prefectul răspunde de
aplicarea politicii Guvernului în unităţile administrativ-teritoriale, având obligaţia de a
asigura executarea actelor Guvernului, precum şi pe cele ale ministerelor şi celorlalte
organe de specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor. Prefectul conduce
serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din
unităţile administrativ-teritoriale şi exercită controlul asupra legalităţii actelor
administrative ale consiliului local, ale primarului, ale consiliului judeţean şi ale
preşedintelui consiliului judeţean.
Ministerele sunt organe de specialitate ale administraţiei publice centrale care
realizează politica guvernamentală în domeniile de activitate ale acestora. Ministerele
se organizează şi funcţionează numai în subordinea Guvernului, potrivit prevederilor
Constituţiei şi prezentei legi. Ministerele sau alte organe de specialitate organizate în
subordinea Guvernului sunt conduse de miniştri, în urma acordării votului de
încredere de către Parlament. Miniştrii răspund de întreaga activitate a ministerului în
faţa Guvernului, precum şi, în calitate de membri ai Guvernului, în faţa Parlamentului.
Ministerele şi miniştrii se aprobă de către Parlament, prin acordarea votului de
încredere asupra Programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului, la
învestitură.
Conducerea ministerelor se exercită de miniştri. Ministrul reprezintă
ministerul în raporturile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele juridice şi fizice
din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin
ministrul emite ordine şi instrucţiuni, în condiţiile legii. În activitatea de conducere a
ministerului ministrul este ajutat de unul sau mai mulţi secretari de stat, potrivit
hotărârii Guvernului de organizare şi funcţionare a ministerului.
5
și prezidează ședințele la care participă.
În activitatea de conducere a ministerului, ministrul este ajutat de unul sau mai mulţi
secretari de stat, potrivit hotărârii Guvernului de organizare şi funcţionare a
ministerului. Secretarii de stat exercită atribuţiile delegate de către ministru, acestea
fiind de obicei în colaborarea și transmiterea de informații și documente între mai
multe compartimente necesare bunei funcționări a structurii minsterului.
Secretarul general al ministerului este funcţionar public de carieră, numit prin concurs
sau examen, pe criterii de profesionalism.
Personalul din aparatul de lucru al Guvernului, din aparatul propriu al ministerelor şi
al celorlalte organe centrale de specialitate, care are calitatea de funcţionar public, se
bucură de toate drepturile şi obligaţiile prevăzute în legea privind statutul
funcţionarului public. Salarizarea personalului din aparatul de lucru al Guvernului şi
din aparatul propriu al ministerelor se face potrivit legii.
Bibliografie:

Constituția României
Legea 90/26.03.2001