ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE MANAGEMENT- ADMINISTRATIE PUBLICA

SISTEME DE ADMINISTRATIE PUBLICA IN EUROPA

STUDIU COMPARATIV INTRE PORTUGALIA SI BELGIA

- Bucuresti 2008 -

1.

Titlul lucrarii si justificarea acestuia

Sistemul administrativ al UE cuprinde 27 de state, dup inceputul anului 2007, cnd sa conturat structura administrativa a Uniunii Europene din prezent. Structura administrativ a statului i regimul constituional influeneaz structura i investitura Guvernului precum i activitatea administraiei locale. n plus acelasi sistem administrativ poate fi analizat din mai multe puncte de vedere, cptnd accende i semnificaii noi (de la caracter unitar la confederaie). Analiza urmrete delimitarea trsturilor statului unitar de statul federal contientizarea rolului guvernelor locale i a instituiilor europene reglementate prin Constituie. Din 2007 Romania este membra in Uniune Europeana de aceea este mai mult decat evident ca sistemul administrativ romanesc trebuie adaptat celui din interiorul comunitatii europene. Existenta unei administratii eficiente si democratice este absolut necesara pentru ca acest lucru sa se poata produce. De aceea este necesara realizarea unei reforme reale prin care tara noastra sa se situeze la nivelul standardelor europene si sa se caracterizeze prin transparenta, predictibilitate, responsabilitate, adaptabilitate si eficacitate. Aderarea la Uniunea Europeana a depins si va mai depinde, in continuare, in mare masura de imbunatatirea standardelor administratiei publice si de implementarea reformelor in toate domeniile acesteia, ceea ce inseamna ca sectorul public trebuie sa se adapteze schimbarilor continue ale mediului economic si social, intrucat atat deciziile investitorilor straini, cat si ale celor interni, sunt influentate din ce n ce mai mult de calitatea, eficienta si credibilitatea administratiei publice. Mai mult, in toate statele Uniunii Europene, administratia publica a devenit un factor esential care determina avantajul competitiv al unei natiuni. In cele ce urmeaza voi face o analiza comparativa a modului de structurare si functionare a sistemelor administrative din Portugalia si Belgia. Am ales aceasta tema deoarece ambele tari sunt tari dezvoltate, de multi ani membre in Uniunea Europeana facand analiza aceasta cu convingerea ca aspectele identificate in cele doua sisteme administrative ar putea fi relevante pentru sistemul administrative din Romania. Mai mult putem vorbi despre doua state care au sisteme administrative diferite, dar care prezinta un adevarat succes in viata politica contemporana internationala si care ofera game variate si calitative de servicii publice tuturor cetatenilor lor.

2.

Prezentarea particularitatilor sistemului administrativ din

Portugalia si componentelor structurale ale acestuia

Portugalia sau Republica Portughez este o ar situat n extrema sud-vestic a Europei, din Peninsula Iberic, avnd grani cu Oceanul Atlantic n vest i n sud, i cu Spania n nord i n est. De asemenea include dou grupuri de insule ale Atlanticului: Insulele Azore i Insulele Madeira. n anii ce au urmat loviturii de stat, Portugalia a nlturat progresiv instituiile nedemocratice i s-a stabilizat ca o democraie constituional. Cele patru mari organe politice portugheze sunt Preedinia, Guvernul (Primul Ministru i Consiliul de Minitri), Parlamentul i Puterea Judiciar. Preedintele, ales prin vot direct pentru un mandat de 5 ani, este de asemenea comandant ef al forelor armatei. Puterile prezideniale includ alegerea Primului Ministru i a Consiliului de Minitri, n care Preedintele trebuie s fie ghidat de rezultatele alegerilor. Consiliul de Stat, un organ prezidenial de supraveghere, este compus din ase ofieri civili seniori, orice fost preedinte ales ncepnd cu 1976, cinci membri alei de ctre Adunarea Republicii, i cinci alei de ctre Preedinte. Guvernul este condus de ctre un Prim Ministru, care numete Consiliul de Minitri. Adunarea Republicii (Assembleia da Repblica) este un organ unicameral compus din 230 de deputai. Deputaii sunt alei prin vot universal, conform sistemului de reprezentare proporional, pentru un mandat de patru ani, cu excepia cazului n care Preedintele dizolv Adunarea i cere alegeri anticipate. Curtea Suprem Naional este curtea ultimului apel. Curile militare, administrative i fiscale sunt desemnate drept categorii diferite de curi. Un Tribunal Constituional format din nou membri verific constituionalitatea legislaiei. Teritoriul Portugalilei este constituit din partea continentala i din arhipelagurile Azore i Madeira care au statut de regiuni autonome. Colonia asiatic Macao a fost cedat Chinei. Portugalia continantal este mprit n 11 provincii (n furntea fiecreia aflndu-se un guvernator civil) i 18 districte. n Portugalia continental, Constituia prevede existena a trei ealoane ale puterilor locale: - regiunea administrativ; municipalitatea; parohiile. Exist 18 districte administrative, doua regiuni insulare autonome i la nivel continental doua arii metropolitane. n Portugalia, teritoriile insulare au statutul unor regiuni autonome cu competente legislative i o configuraie specific de guvernmnt. Regiunile autonome au puteri de

reglementare i de iniiativ legislativ i au posibilitatea de a participa n diverse organe i structuri la nivel naional. Statul este reprezentat n fiecare regiune autonom de un ministru al Republicii, numit de Preedintele Republicii, la propunerea Guvernului i dup consultarea Consiliului de Stat. Regiunile autonome au att autonomie financiar ct i patrimonial dar puterea lor este conform legii fundamentale naionale. ntre colectivitile locale i regiunile administrative nu exist nici un fel de dependen financiar, comunitatile locale avnd o puternic independen financiar, beneficiind de fonduri acordate de la buget sau Uniunea European. Organul executiv al regiunilor este comitetul regional, constituit dintr-un preedinte i ali membrii alei din randul Adunrii Regionale. Administraia public local portughez se caracterizeaz printr-o mare autonomie a unitilor administrativ-teritoriale fa de puterea central, mai mare dect n multe ri europene. n Portugalia, iniiativa legislativ revine deputailor i Guvernului, ea poate s aparin n anumite cazuri i gruprilor de ceteni. n ceea ce privete regiunile autonome, aceast iniiativ revine adunrilor regionale. Deputaii nu au ns dreptul de a iniia proiecte sau propune amendamente care antreneaz o cretere a cheltuielilor sau o scdere a nivelului ncasrilor statului prevzute n legea bugetului aflat n vigoare. Procesul legislativ mai cuprinde, n afar de iniierea legislativ propriu-zis, dezbaterea i votarea proiectului sau propunerii de lege, dup care urmeaz promulgarea legii aprobate. Dezbaterea sau discutarea unui proiect cuprinde dou faze: discutarea general a acestuia i apoi analizarea fiecrei dispoziii n parte. Textele de lege, aprobate astfel n dezbatere general, vor fi supuse analizei n comisii parlamentare de specialitate, dup care urmeaza votul final, n urma cruia legea respectiv este aprobat sau respins, de parlamentari. Portugalia este o republic semiprezidenial, asemntoare din punct de vedere al puterii i funciilor efului statului, cu Republica a V-a a Franei. Preedintelui Republicii i-au revenit iniial prerogative substaniale n procesul de guvernare a rii, putnd influena pe ceilali actori ai vieii politice. Preedintele este ales prin vot universal direct i secret nainte cu 30 de zile de ncetarea manadatului preedintelui n funcie. Mandatul prezindenial dureaz 5 ani. n ceea ce privete posibilitatea de realegere, Constituia prevede c mandatul prezidenial nu poate fi renoit consecutiv dect o singur dat. Pentru a fi ales, candidatul la preedenie trebuie s ntruneasc mai mult de jumtate din voturile valabil exprimate. Preedintele are urmtoarele competene: - prezidarea Consililui de Stat;
4

- fixarea datei alegerilor parlamentare generale; - convocarea Parlamentului n sesiune extraordinar; - dizolvarea Parlametului cu avizul Consiliului de stat; - numirea i revocarea Primului-ministru; - numirea i revocarea membrilor Guvernului; - dizolvarea sau suspendarea organelor regiunilor autonome; - prezidarea edinelor Guvernului; - numirea i revocarea preedintelui Curii de Conturi; - promulgarea i decizia asupra publicrii legilor; - decalar starea de asediu i de urgen cu aprobarea Parlamentului; - graiaz i pedepsete cu avizul Guvernului; - numete la propunerea Guvernului ambasadorii; - declar razboi, etc. n ceea ce privete Guvernul, n Portugalia acestuia i revine rolul de a nfaptui politica general a rii, tot o dat el fiind i organul de vrf al administraiei publice. Guvernul este constituit din Primul Ministru, minitrii, secretari i sub-secretari de stat. Guvernul poate include unul sau mai muli viceprim- minitrii i minitrii. n Portugalia, Primul-Ministru este numit de Preedinte, dup ascultarea partidelor din Adunarea Republicii i innd seama de rezultatele alegerilor. Programul Guvernului este supus aprecierii Parlamentului printr-o declaraie a Primului-Ministru. Dezbaterea parlamentar asupra acestui program, nu poate s depeasc trei zile i pn la ncheierea ei, orice grup parlamentar poate propune respingerea programului, iar Guvernul, la rndul su, poate cere vot de ncredere. Competenele Guvernului sunt, conform Constituiei: a. politice b. legislative c. administrative. Constituia din 1976 i revizuirea ei din 1982 consacr statul democratic bazat pe domnia legii existnd o diviziune i interconectare a puterilor ntre preedintele republicii, guvern, adunare legislativ, tribunale. Guvernul are i puteri legislative n domeniile nerezervate parlamentului adoptnd reglementri statutare supuse controlului i ratificrii legiuitorului. Capitolul referitor la activitile administraiei publice conine principii constituionale referitoare la:
5

 promovarea i aprarea interesului public n raport cu cel personal; exercitarea funciei publice cu imparialitate; dreptul la audiere i la aprare n cadrul procedurilor disciplinare; participarea ceteneasc la procesul decizional administrativ care afecteaz comunitatea; responsabilitatea funcionarilor publici. Jurisprudena administrativ nu are relevana celei franceze, dar tribunalele aplic i dezvolt principii generale ale dreptului administrativ fcndu-se distincie ntre principiile legale generale sau fundamentale, principiile generale de drept public i principiile generale ale dreptului administrativ. Dintre unele principii enumerm: promovarea interesului public: legalitatea, egalitatea i imparialitatea; competena profesional administrativ: audierea prealabil i corect. Aceste principii, n majoritatea lor, cunosc i o consacrare constituional. Portugalia este un stat democratic, membru al Uniunii Europene, in care apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetateanului, precum si a legalitatii democratice ocupa un rol central si sunt conferite tribunalelor. Sistemul judiciar portughez este asemanator in multe privinte cu cel existent in alte tari democratice europene. In fruntea acestui sistem se afla Tribunalui Suprem de Justitie, al carui rol este deosebit de important in aplicarea uniforma a legii pe intreg teritoriul national. Sistemul judiciar portughez este infaptuit pe principiul celor doua grade de jurisdictie, si anume: instantele de fond si instantele de apel. In afara instantelor judecatoresti obisnuite, exista in sistemul judiciar portughez unele instante specializate, cum sunt tribunalele comerciale, tribunalele de munca, tribunalele de familie. In afara sistemului judiciar propriu-zis Portugalia are si un Tribunal Constitutional, care intruneste multe dintre caracteristicile unui tribunal obisnuit, dar beneficiaza si de particularitati importante care-l situeaza intr-o pozitie separata de aceea a celorlalte instante judecatoresti ca alcatuiesc sistemul judiciar. Incepand cu a doua jumatate a secolului al XIX lea in sistemul judiciar portughez exista si o Curte de Conturi. Crearea sistemului constituional, sub influena francez (1832) conduce la o separare a puterilor n stat. Ulterior se adopt Codul Administrativ (1842) care a stabilit principiile fundamentale ale guvernrii locale. Se nfiineaz Consiliul de Stat cu o secie judectoreasc

(1845) devenit Tribunal Administrativ Suprem (1870), iar interpretarea Codului Administrativ a format bazele jurisprudenei administrative. La nceputul sec. XX se dezvolt doctrina administrativ portughez sub influen francez, dar adaptat particularitilor naionale, elaborndu-se o legislaie administrativ de uniformizare, concretizat n noul Cod Administrativ. Constituia din 1974 a consacrat prin principiul legalitii n urma evoluiei politice radicale post dictatoriale, utiliznd sintagma de legalitate democratic creat ca un compromis ntre conceptele de legalitate socialist" specific Europei de est socialiste, n acea epoc, i cel de stat constituional" utilizat n occidentul european. Ulterior, revizuirea din anul 1982 a legii fundamentale a introdus sintagma de stat constituional democratic. Desigur, ntreaga administraie public n frunte cu guvernul se subordoneaz legii scrise, dar spre deosebire de legislaia i sistemul juridic al altor state europene, executivul are o competen legislativ proprie, distinct de cea a parlamentului, exercitat prin reglementri de natur primar iar nu derivat din lege. Totui intervenia administrativ asupra domeniului drepturilor fundamentale sau care ar putea afecta aceste drepturi cere, ns, legitimare printr-un act parlamentar. Organizarea instantelor judecatoresti Organizarea instantelor judecatoresti este reglementata prin Legea nr. 3 din 13 ianuarie 1999. Conform primului articol din acest act normativ, tribunalele judiciare sunt organe ale suveranitatii, avand competenta pentru administrarea justitiei in numele poporului. Sarcina tuturor tribunalelor1 este aceea de a asigura apararea drepturilor si intereselor legal protejate, reprimarea violarii legalitatii democratice si solitionarea conflictelor de interese publice si private. Pentru realizarea acestui scop, Constitutia le confera tribunalelor independenta si precizeaza ca acestea se supun numai legii. In Portugalia exista doua categorii importante de tribunale: tribunalele de prima instanta si tribunalele de a doua instanta. Capul ierarhiei este asigurat de Tribunalul Suprem de Justitie. In afara tribunalelor obisnuite, de prima instanta, exista si tribunale cu competenta specializata sau specifica. Tribunalele obisnuite sunt cele care au plenitudine de competenta. Tribunalele specializate pot fi: de instructie criminala, de familie, pentru minori, de munca, comerciale, maritime si pentru executarea pedepselor.

Art. 2 al Legii nr. 3 din 13 ianuarie 1999.

Cel de-al doilea grad de jurisdictie este format din Tribunais de Relacao. In fiecare district judiciar functioneaza cel putin un tribunal de a doua instanta. Toate aceste tribunale au sectii civile, penale si majoritatea dintre ele au si sectii sociale. Ele judeca in plen sau pe sectii. Plenul judeca numai conflictele de competenta ce apar intre sectii si cauzele date in competenta lor printr-o dispozitie speciala a unei legi. Atributiile instantelor de al doilea grad se realizeaza, in principal, in cadrul sectiilor lor. Tribunais de Relacao au competenta de drept comun in materie de recurs. Recursurile se judeca de una dintre sectiile tribunalului, in functie de natura cauzei supuse judecatii civila, penala sau sociala. Ele au o competenta materiala de exceptie2. Tribunalele de a doua instanta judeca actiunile introduse impotriva judecatorilor de drept, procurorilor Republicii si procurorilor adjuncti, daca asemenea actiuni sunt in legatura cu exercitarea functiilor lor. Ele judeca si infractiunile comise de magistrati. Tribunalul Suprem de Justitie (Supremo Tribunal de Justica) este cea mai inalta instanta3 din ierahia sistemului judiciar portughez si are sediul in Lisabona. Instanta suprema este compusa din sectii civile, penale si sociale. Exista si o sectie speciala a carei competenta este limitata la judecarea recursurilor impotriva deliberarilor facute de Consiliul Superior al Magistraturii. Activitatea Tribunalului Suprem de Justitie se desfasoara in plenul instantei, in plenul sectiilor specializate si in sectii. Plenul este constituit din toti judecatorii sectiilor. Sedintele plenului sunt legale daca participa cel putin trei patrimi din numarul tuturor judecatorilor. In acelasi mod se procedeaza si in cazul lucrarilor in sectii specializate. Sectiile judeca, de regula, in complet format din trei judecatori. Numarul judecatorilor de la instanta suprema se stabileste de Consiliul Superior al Magistraturii, de cate ori aceasta considera necesar, la propunerea presedintelui Tribunalului Suprem de Justitie. Plenul Tribunalului Suprem de Justitie are o competenta limitata la solutionarea recursurilor indreptate impotriva deciziilor pronuntate de sectiile penale si la solutionarea conflictelor de competenta dintre plenurile sectiilor si dintre sectii. Potrivit legii de organizare judecatoreasca, competenta plenului sectiilor este cantonata la judecarea Presedintelui Republicii, a Presedintelui Adunarii Republicii si a Primului Ministru pentru infractiunile savarsite in exercitiiul functiilor lor; judecarea recursurilor impotriva deciziilor pronuntate in prima instanta de sectii si realizarea uniformizarii jurisprudentiale.

2 3

Determinata de art. 56 din Legea nr. 3/1999 Articolul 25 din Legea nr. 3/1999

Sectiile tribunalului Suprem de Justitie au o competenta restransa4. Ele sunt instante de recurs, dar numai in materiile care nu sunt date in competenta plenului sectiilor specializate sunt instante de exceptie in materia caii ordinare de atac a recursului, plenitudinea de competenta revenind tribunalelor de al doilea grad de jurisdictie. Sectiile instantei supreme sunt competente sa judece si infractiunile comise de judecatorii de la instanta suprema, de la tribunalele de a doua instanta si de magistratii Ministerului Public care exercita functii pe langa instantele mentionate.Ele judeca si conflictele de jurisdictii care nu sunt date de lege in competenta Tribunalului de Conflicte. Instantele Administrative sunt o alta categorie de instante care functioneaza dupa modelul jurisdictiilor specializate din Franta. Ele au fost considerate pana in anii 1970 ca organe jurisdictionale ale administratiei publice. In prezent ele sunt adevarate tribunale, alcatuind un ordin de jurisdictie distinct. Tribunalul Suprem Administrativ 5 este organul superior al ierarhiei tribunalelor administrative si fiscale. La baza acestui sistem de instante se afla tribunalele administrative si fiscale ce sunt constituite la nivelul districtelor. Ele sunt competente sa judece actiunile si recursurile contencioase care au ca obiect solutionarea litigiilor privitoare la raporturile administrative si fiscale. Tribunalul Constitutional Tribunalul Constitutional a fost creat in urma revizuirii Constitutiei in anul 1976. Prin Legea nr. 28/1982 se prevede organizarea, functionarea si procedura in fata Tribunalului Constitutional. Acesta are sediul in Lisabona Palacio Ratton. Legiuitorul portughez a calificat instanta constitutionala ca un tribunal, spre a marca faptul ca acesta constituie practic un tribunal ca si celelalte tribunale prevazute de legea fundamentala. Atfel art. 209 din Constitutie statueaza: in afara de tribunalul Constitutional, exista si urmatoarele categorii de tribunale: Tribunalul Suprem de Justitie si tribunalele judiciare de prima si de a doua instanta; Tribunalul Suprem Administrativ si celelalte tribunale administrative si financiare; Tribunalul de Conturi. Tribunalul Contitutional este compus din 13 judecatori, dintre care 10 sunt alesi de

4 5

Cauzele sunt stabilite de art. 36 din Legea nr. 3/1999 Conform art. 212, alin. 3 din Constitutie

catre Adunarea Republicii, cu o majoritate calificata de doua treimi din numarul deputatilor prezenti. Ceilalti trei judecatori sunt desemnati de cei 10 judecatori alesi de Parlament. Din cei 13 judecatori, cel putin 6 trebuie sa fie alesi dintre judecatorii de la celelalte tribunale, ceilalti judecatori trebuie alesi dintre juristii cu grad academic. Presedintele si vicepresedintele Tribunalului Constitutional sunt alesi de catre judecatorii acestei instante. Alegerea se face intr-o sedinta secreta. Este ales presedinte cel care intruneste un numar de cel putin 9 voturi, iar vicepresedintele cel care intruneste cel putin 8 voturi. Mandatul unui judecator la tribunalul Constitutional este de 9 ani, mandat ce nu poate fi reinoit. Functiile de baza ale Tribunalului Constitutional vizeaza exercitarea controlului de constitutionalitate a legilor. Sunt neconstitutionale6 normele care infrang dispozitiile legii fundamentale si principiile consacrate de aceasta. Controlul de constitutionalitate se realizeaza prin mai multe modalitati practice ce corespund tot atator forme procedurale: Controlul preventiv se efectueaza inainte de publicarea si intrarea in vigoare a actului normativ. Acest control are ca obiect cele mai importante acte normative, si anume: legile, decretele cu valoare de lege si conventiile internationale ce urmeaza a fi semnate de statul portughez; Controlul abstract de constitutionalitate are ca obiect norme juridice privite in mod abstract, adica in afara oricarei proceduri de aplicare concreta a legii. Controlul abstract poate avea ca obiect orice reglementare juridica si poate fi declansat la cererea Presedintelui Republicii, Presedintelui Adunarii Republicii, Primului ministru, Aparatorului Poporului7, Procurorului General al Republicii si a unei zecimi din deputatii Adunarii Republicii. Controlul concret al constitutionalitatii se realizeaza in dreptul portughez intr-o maniera particulara, potrivit Constitutiei, fiecare tribunal este indreptatit si chiar obligat sa refuze aplicarea acestor reglementari pe care le considera neconstitutionale.

6 7

Potrivit art. 277 din Constitutie. Provedor de Justica

10

3.

Prezentarea

particularitatilor sistemului administrativ din

Belgia si componentelor structurale ale acestuia

Indicatorii macroeconomici ai Belgiei in aprilie 2008

PIB volume BELGIA

en REALIZARI 2004 2005 2006

PREVIZIUNI 2007 BNB

Variatiile in

2008 BNB
procente in

raport cu anul precedent Cheltuielile: Sectorului privat Cheltuielile: Administratiei publice Formarea bruta de capital fix Cererea interioara Exportul bunuri servicii Importul bunuri servicii de si de si

1,4

1,4

2,1

2,5

1,8

1,8

-0,2

...

2,1

2,3

7,5

6,7

4,2

5,2

2,6

2,7 6,3

2,5 4,1

2,8 2,6

2,9 4,6

1,7 4,3

6,5

4,9

2,5

5,0

4,2

PIB

2,8

2,0

2,9

2,7

1,9

Regatul Belgiei cunoscut colocvial ca Belgia (neerlandez Belgi, francez Belgique, german Belgien) este o ar n Europa de Vest. Este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene i gzduiete majoritatea instituiilor acesteia precum i alte instituii internaionale importante, inclusiv OTAN. Belgia ocup un teritoriu de 30.528 km i are o populaie de aproximativ 10,5 milioane de locuitori. Belgia se nvecineaz cu rile de Jos, Germania, Marele Ducat al Luxemburgului, Frana i Marea Nordului.

11

Belgia este situat pe frontiera ce divide Europa germanic de Europa latin iar cele dou mari regiuni ale rii marcheaz acest lucru. Regiunea de limb neerlandez Flandra, situat n jumtatea de nord a rii, are 58% din populaie iar regiunea de limb francez Valonia, situat n jumtatea de sud, are 32% din populaie. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial bilingv, este o enclav majoritar francofon situat n Regiunea Flamand, dar n apropiere de frontiera cu regiunea valon i are 10% din populaie. O mic comunitate germanofon exist n estul Valoniei. Diversitatea lingvistic i conflictele politice i culturale asociate acesteia sunt reflectate n istoria politic i n sistemul complex de guvernare. Belgia este o monarhie constituional i o democraie parlamentar. Contextul istoric particular a fcut ca organizarea politic belgian s fie foarte complex. ncepnd din anii 1970 o serie de reforme instituionale au transformat statul unitar ntr-un stat federal cu trei nivele de guvernare, menite s asigure un compromis care minimalizeaz tensiunile lingvistice, culturale i economice. eful statului este Regele, dar acesta are prerogative reduse. El numete Prim Ministrul, dar acesta trebuie s aib sprijinul Parlamentului. Prim Ministrul este eful Guvernului Federal, format dintr-un numr egal de minitri neerlandofoni i francofoni. Sistemul juridic este bazat pe dreptul civil ce i are originile n Codul Napoleonian. Curtea de Casaie este nivelul cel mai nalt al ierarhiei juridice, situat pe un nivel superior fa de Curtea de Apel. Parlamentul federal este bicameral format din Senat i Camera Reprezentanilor. Primul este format din 40 membri alei, 21 reprezentani ai comunitilor i 10 membri cooptai. Membrii majori ai familiei regale care figureaz n lista de succesiune la tron sunt senatori de drept. Camera inferioar este format din 150 reprezentani alei n 11 arondismente electorale, prin vot proporional. Deoarece Belgia este una dintre puinele ri cu participare la vot obligatorie, este ara cu una dintre cele mai mari prezene la vot. Din anii 1970 n Belgia nu mai exist partide politice naionale, acestea divizndu-se pentru a reprezenta interesele politice i culturale ale comunitilor. Principalele partide din fiecare comunitate reprezint trei grupuri politice importante. Seria de guverne cretindemocrate nceput n 1958 a fost ntrerupt n 1999 ca urmare a unui scandal major de contaminare cu dioxin. O coaliie ntre liberali, social-democrai i ecologiti a fost format sub conducerea lui Guy Verhofstadt, care pn n 2007 a reuit s implementeze o serie de reforme importante, a meninut un buget echilibrat i a programat o renunare la energia nuclear.

12

Belgia este singurul stat din U.E care a trecut recent de la structura unitar la cea de tip federal. Prin Constituia din 1831, care s-a aflat n vigoare pn n 1994, dar cu modificri nenumrate, Belgia este proclamat monarhie constituional i stat unitar. Viaa politic postbelic a Belgiei a fost marcat de conflicte, uneori cu accente violente, dintre sudul valon i nordul flamand; nc din anul 1968 au aprut tendine de federalizare care au impus reforma organizrii administrative a statului. Drept urmare, prin revizuirea Constituiei din 1970, s-a remutat la structura unitar, deschizndu-se procesul de federalizare, iar n 1980 sunt instituite comunitile i regiunile, ca persoane juridice de drept public. O alt revizuire constituional, din 1988, s-a finalizat prin transferul de atribuii legislative semnificative n seama comunitilor i regiunilor. Revizuirea Constituiei din 1993, a ncheiat practic procesul de federalizare, deoarece n art. 1 se prevede c Belgia este un stat federal care se compune din comuniti i regiuni. n Belgia, organizarea puterii n raport cu teritoriul este complex. Pe de o parte exist State Federale cu organele sale, iar pe de alta exist comunitile i regiunile avnd organe caracteristice statelor federale. Belgia este compus din: - trei comuniti: francez, germanofon, flamand; - trei regiuni: flamand, valon, Bruxelles. ntruct aria comunitilor nu coincide n ntregime cu aria regiunilor, exist patru spaii lingvistice: francez, german, olandez, bilingv Bruxelles. De remarcat c Belgia este un stat federal atipic, ntruct nu exist constituii ale regiunilor i comunitilor i nici organe jurisdicionale ale acestora. Regatul belgian are o structur compus descentralizat de tip federativ. Nivele de organizare sunt compuse din federaie, comuniti i regiuni toate trei egale n drepturi dar n domenii diferite. Nivelul inferior este ocupat de provincii care acioneaz n cadrul comunitilor federale, comunitare i regionale, fiind subordonate tuturor autoritilor superioare. La baza structurii administrative stau comunele, finanate i controlate de regiuni, subordonate autoritilor superioare n raport cu competenele lor. Problemele care intr exclusiv n grija municipalitilor i provinciilor trebuie reglementate exclusiv de consiliile acestora n acord cu principiile constituionale. n Belgia administraia public este supus legii n sensul c ea trebuie s asigure aplicarea acesteia avnd puterile conferite de lege. Dar, principiul legalitii determin ca
13

aciunile executive s fie legale i n msura n care sunt n acord i cu deciziile autoritilor superioare, conform ierarhiei juridice a normelor de drept determinat de fora lor juridic sub aspectul efectelor produse. Dei Constituia nu instituie un regim juridic privind controlul constituionalitii legilor, organismele judiciare neavnd puterea s decid n acest sens iar actul emis de parlament nu are o sanciune n caz de neconstituionalitate, totui Curile, conform legii fundamentale (art. 107) sunt obligate s resping reglementri ale provinciilor i municipalitilor contrare legii. Mai mult, orice persoan interesat poate cere Consiliului de Stat revocarea deciziilor administrative neconforme cu legea. Pe de alt parte principiul legalitii presupune regula potrivit creia nici o autoritate administrativ nu poate adopta prevederi contrare reglementrilor generale proprii, neputnd deroga prin acte individuale de la propriile norme. Fiecare Comunitate i Regiune are propria adunare legislativ i propriul guvern. Regiunea Capitalei Bruxelles este oficial bilingv, ambele Comuniti majore exercitndu-i autoritatea pe teritoriul acesteia, pentru chestiunile comunitare comune existnd o Comisie Comunitar Comun. Viziunile diferite ale celor dou Comuniti majore se reflect n structura particular a instituiilor oficiale federale. n Flandra Comunitatea i Regiunea au fuzionat, n timp ce Comunitatea francez s-a limitat doar la transferarea unor competene ctre Regiuni. Din acest motiv, sistemul administrativ este asimetric, instituiile echivalente din Regiuni diferite neavnd aceleai puteri. Conflictele dintre diferitele corpuri instituionale ale structurii federale sunt rezolvate de ctre Curtea Constituional a Belgiei. Provinciile i Regiunea Capitalei Bruxelles sunt subdivizate n comune. Cu excepia celor 19 comune din Regiunea Capitalei care sunt bilingve franco-neerlandeze, comunele din cele 2 regiuni au o singur limb oficial, limba comunitii de care ine comuna. Din acestea 27 sunt comune cu faciliti, comune n care o serie de servicii publice sunt oferite n alt limb dect limba oficial a comunei. Din punct de vedere electoral i al organizrii teritoriale a tribunalelor, comunele sunt grupate n arondismente. Compromisul la nivel politic s-a realizat prin numirea a trei prim-ministri unul valon, unul flamand si unul belgian. Disputele parohiale sunt numeroase, insa irascibilitatea degenereaza destul de rar in manifestari violente. Avand 66 de ministri in guvern, cu diviziuni politice determinate pe criterii lingvistice, capitala Belgiei a devenit un cosmar birocratic. Ca si cum n-ar fi fost de ajuns, orasul Bruxelles a fost desemnat si capitala Europei; 25 % dintre locuitorii sai sunt birocrati bine platiti, din alte tari ale lumii.

14

Regiunea Flamand sau Flandra (neerlandez Vlaams Gewest sau Vlaanderen) ocup partea nordic a Belgiei. Are o suprafa de 13.522 km (44.29% din Belgia), este divizat n 5 provincii i conine 308 comune. Limba oficial este limba olandez, de multe ori denumit de ctre locuitori limba flamand. Franceza poate fi folosit n anumite scopuri administrative n 12 comune cu 'faciliti' situate n jurul Regiunii Capitalei Bruxelles i la frontiera cu Valonia. Bruxelles face poarte din Flandra, dar doar pentru locuitorii flamanzi ai acestuia i pentru instituiile locale. Este capitala oficial a Flandrei. Imediat dup federalizarea statului, Regiunea i Comunitatea Flamand i-au transferat competenele ctre instituii comune, astfel c ambele sunt conduse de un singur ministru-preedinte, guvern i Parlament. Regiunea Capitalei Bruxelles (francez Rgion de Bruxelles-Capitale) sau Regiunea Bruxelles este situat n centrul rii, complet enclavat n provincia Brabantul Flamand din Regiunea Flamand. Are o suprafa de 162 km (0.53% din Belgia) fiind astfel cea mai mic regiune. Regiunea conine oraul Bruxelles care este capitala federal i regional. Din populaie 85% sunt francofoni i 15% sunt flamanzi. Regiunea este oficial bilingv, franceza i olandeza fiind ambele oficiale. Regiunea este format din 19 comune centrate n jurul oraului Bruxelles. Din motive legate de tensiunile dintre comuniti, aceste comune nu au fost reorganizate administrativ la ultimele reforme teritoriale, astfel c multe dintre acestea sunt printre cele mai mici comune n Belgia. Conform articolului 194 al Constituiei Belgiei, capitala statului este Oraul Bruxelles. Cu toate acestea, fondurile alocate de ctre guvernul federal i regional pentru rolul reprezentativ al capitalei sunt divizate ntre cele 19 comune, iar unele instituii sunt situate n celelalte 18 comune ale regiunii capitalei. Astfel, cu toate c doar oraul Bruxelles este capitala de jure a rii, ntreaga regiune are rolul de facto de capital. Regiunea Bruxelles nu este o provincie i nu aparine vreuneia. n cadrul acesteia majoritatea competenelor provinciale au fost atribuite instituiilor regionale, restul competenelor, n principal cele de asigurare a respectrii ordinii publice, sunt asigurate de ctre Guvernor al Capitalei-Bruxelles. Datorit caracterului bilingv i bicomunitar, n Bruxelles cele dou comuniti majore, francez respectiv flamand, au instituii proprii ce implementeaz politicile comunitilor la nivelul regiunii capitalei: Comisia comunitar francez (francez Commission communautaire franaise sau COCOF) i Comisia comunitar flamand (neerlandez Vlaamse Gemeenschapscommissie, VGC), fiecare cu cte un consiliu format din membrii comunitilor respective i cu un corp de conducere format din minitrii i secretari de stat.
15

Dreptul administrativ al acestei ri este puternic influenat de cel francez, iar nceputurile se regsesc n ocupaia francez (1795-1814) cnd modelul birocratic francez a fost impus n locul celui autohton. Dei opereaz subordonarea administraiei fa de lege, conform Constituiei (1831), jurisdicia litigiilor cu executivul este ncredinat instanelor ordinare de drept comun ca i n sistemul englez. Dei Belgia cunoate una din cele mai vechi Constituii europene (1831) care reprezint baza dreptului public i administrativ ea nu are o codificare general, material sau procedural administrativ. Reglementarea fundamental face referire la puterile regelui, la subdiviziunile i instituiile regionale, provinciale, municipale i supramunicipale. n acest context jurisprudena, n special cea a Consiliului de Stat, are un rol decisiv pentru sistemul de drept administrativ. Deciziile n anularea actelor administrative ale acestei autoriti produc efecte fa de toi exercitnd o influen considerabil n dezvoltarea respectivei ramuri de drept, mai ales n privina principiilor generale ale ramuri de drept n cauz. n acest sens au fost consacrate reguli de baz viznd egalitatea n faa legii (figurnd i n Constituie), administrarea competent, dreptul la audiere, justiie echitabil, etc. i doctrina a exercitat o influen important, iar n funcie de grupul lingvistic de apartenen a autorilor se resimte preferina pentru un sistem de drept sau altul de inspiraie francez, german sau englez. Dei dreptul cutuniar este recunoscut ca surs legal, totui are un rol secundar n dreptul belgian. Extinderea treptat a interveniei executive n sferele tot mai largi ale activitilor economice i sociale a accentuat i evideniat slbiciunile sistemului administrativ implicat n tot mai multe litigii cu particularii, ceea ce a determinat crearea Consiliului de Stat (1948), de inspiraie francez, cu o seciune legislativ-consultativ, n probleme administrative, i alta judectoreasc pentru a judeca abuzurile i depirile de putere ale executivului, anulnd actele administrative individuale sau normative ale acestuia. Constituia Belgiei ntreine independena puterii juridice, cu puteri egale cu departamentele executiv i legislativ. Cele mai mari tribunale sunt cele 5 Curi de Apel din Antwerp, Bruxelles, Ghent, Liege i Mons; cele 5 tribunale de munc i Curtea Suprem de Justiie. De-a lungul istoriei, Belgia a fost ocupat aproape continuu de puteri strine: de la romani la spanioli, austrieci, francezi, olandezi i nemi. Acest lucru i-a fcut pe belgieni critici fa de orice form de autoritate, iar legile, regulile i reglementrile nu sunt luate foarte n serios. Belgia este parte la acordurile privind proprietatea intelectual, incluznd
16

conveniile de copyright, incluzndu-le pe cele de la Paris, Berna. Brevetele belgiene normale au o durat de 6 ani. Belgia se afl pe locul 17 potrivit Indexului Corupiei publicat de Transparency International n 2002, din 141 de ri studiate. Sistemul politic belgian este destul de stabil, avnd loc doar unele schimbri ocazionale n guvernare. Acesta se bazeaz n cea mai mare parte pe discuii i compromisuri ntre diferitele grupuri de interese, fr un control central clar. Belgia este o monarhie constituional ereditar. Exist 12 partide politice i mai multe grupuri de presiune politic. Belgienii fac o distincie minor ntre clasele i straturile sociale. Pe plan economic, acest lucru este evideniat prin faptul c Belgia are cel mai mic procent de oameni sraci din lume. Contactele numeroase cu diferite culturi au fcut din belgieni un popor tolerant i flexibil. Exist, ns, o relativ lipsa de mndrie naional i nencredere n sine. Belgia este probabil una dintre cele mai puin nationaliste tari din lume. n Belgia, potrivit ar. 99 din Constituie, Guvernul este compus din cel mult 15 membri. Minitrii sunt numii i revocai din funcie de ctre rege. Primul-ministru deine rolul decisiv n compunerea Guvernului. Guvernul cuprinde minitrii vorbitori ai limbii franceze, ct i vorbitori ai limbii olandeze, doar primul ministru putnd face excepie de la acest regul. Minitrii sunt responsabili n faa Camerei Reprezentanilor i beneficiaz de imunitate pentru opiniile exprimate n exercitarea funciilor lor. Camera reprezentanilor are dreptul de a-i pune sub acuzare pe minitrii n faa Curii de Casaie. Prin legea special se stabilesc cazurile de responsabilitate i pedepsele corespunztoare. Guvernul federal cuprinde i secretari de stat, care sunt numiti i revocai de Rege, dar care nu fac parte din Consilul de Minitrii. Guvernul federal pstreaz autoritatea asupra chestiunilor comune: justiia, aprarea, poliia federal, energia nuclear, politica monetar, datoria public, securitatea social i controleaz o parte important a finanelor publice, sistemului de sntate i a politicii internaionale. Pota i Societatea de Ci Ferate sunt companii naionale deinute de stat, care sunt n responsabilitatea guvernului federal. Guvernul federal este responsabil de obligaiile Belgiei n cadrul UE i a OTAN. Comunitile i exercit autoritatea n cadrul unui teritoriu bine definit de frontiere lingvistice. Iniial competenele acestora erau legate de chestiunile lingvistice: educaie, cultur, mijloacele de informare n mas i utilizarea limbii. Treptat acestora le-au fost transferate alte competene care nu sunt direct legate de chestiunile lingvistice: sntate

17

(medicin general i preventiv), asisten social (protecia tinerilor, ajutor acordat familiilor, servicii de asisten a imigranilor, etc.). Regiunile au autoritate n chestiuni legate de teritoriu. Acestea includ economia, agricultura, lucrri publice, energie, transport, politica de gestionare a apei, a mediului, a locuinelor, planificarea oraelor i regional, conservarea naturii i comerul exterior. Regiunile supravegheaz provinciile, comunele i companiile de utiliti intercomunale. Limbile oficiale sunt limba francez i, doar n nou comune din est ce formeaz comunitatea germanofon ce au fost cedate de Germania dup primul rzboi mondial, limba german. Neerlandeza poate fi folosit n anumite scopuri administrative n 4 comune cu 'faciliti' situate la frontiera cu Valonia i germana poate fi folosit n dou de astfel de comune lng zona comunitii germanofone.

4.

Identificarea

asemanarilor

dintre

cele

doua

sisteme

administrative si explicarea acestora

Att n Portugalia ct i n Belgia, potrivit dispoziiilor constituionale, calitatea de deputat este incompatibil cu cea de membru al Guvernului. Membrii Parlamentului se bucur de imunitate i inviolabilitate parlamentar si nu pot fi cercetai sau pui sub acuzare pentru opiniile i voturile exprimate n exercitarea mandatului lor. Ca i n Portugalia, Belgia deine un numr de regiuni lingvistice, Constituia reinnd patru dintre acestea, i anume: regiunea de limb francez, regiunea de limb olandez, regiunea de limb german i regiunea bilingv Bruxelles. Indiferent dac sunt integrate ntr-un sistem administrativ unitar sau ntr-o federaie, colectivitile locale beneficiaz de sprijinul financiar al statului, administraiilor centrale (federale), dar se gsesc i n postura de contribuabili, dup cum realizeaz un venit mediu pe locuitor mai mic, respectiv mai mare fa de media naional. n Portugalia, teritoriile insulare au statutul unor regiuni autonome cu competene legislative i o configuraie specific de guvernmnt. Regiunile autonome au puteri de reglementare i de iniiativ legislativ i au posibilitatea de a participa n diverse organe i structuri la nivel naional, fapt care se petrece si in Belgia intr-o mare masura, numai ca aici avem de a face cu o tara impartita dupa criterii lingvistice, fapt care indreptateste foarte mult folosirea unei astfel de organizari administrative la nivelul Belgiei.

18

Regiunile autonome au att autonomie financiar ct i patrimonial dar puterea lor este conform legii fundamentale naionale. ntre colectivitile locale i regiunile administrative nu existnici un fel de dependen financiar, comunitatile locale avnd o puternic independen financiar, beneficiind de fonduri acordate de la buget sau Uniunea European. Organul executiv al regiunilor este comitetul regional, constituit dintr-un preedinte i ali membrii alesi din randul Adunrii Regionale, in cazul Portugaliei.

5.

Identificare deosebirilor dintre sistemul administrativ din

Portugalia si cel din Belgia si explicarea acestora.

Belgia, spre deosebire de Portugalia este o monarhie de tip parlamentar, n care eful statului nu are prerogative n procesul de guvernare, atribuiile sale limitndu-se la ndeplinirea unor proceduri protocoloare. Aparent, Regele ar avea o putere real de conducere, ntruct art. 37 din Constituie prevede c puterea executiv la nivel federal aparine acestuia. Cu toate acestea art. 105 din Constituie prevede c Regele nu are alte puteri dect cele care i sunt formal atribuite prin Constituie i legi speciale. Actele Regelui nu au efecte daca nu sunt contrasemenate de un ministru care urmeaz s-i asume raspunderea pentru coninutul acestora. Regelui ii revine atribuia de a sanciona i promulga legile. De asemenea, Regele numete n funcii administrative i pe ambasadori. Regele stabilete regulamentele i decretele necesare executrii legilor, fr a avea, ns puterea s le suspende sau s scuteasc pe cineva de efectele acestora. In Portugalia, preedintele poate renuna oricnd la manadatul su, printr-un mesaj adresat Adunrii Republicii. Legea fundamental a prevzut responsabilitatea penal a preedintelui pentru crimele comise de acesta n exercitarea functiilor sale, precum i n afara acestora. Preedintele reprezint republica, garanteaz independena naiunii, unitatea statului i funcionarea corespunztoare a instituiilor democratice. Totodat, Preedintele este comandantul forelor armate. In ceea ce priveste statutul sefului statului in cele doua sisteme studiate, observam ca acesta are o putere limitata, in Belgia acesta nu are puterea de a scutii pe cineva de efectele legilor in timp ce limita puterii conducatorului de stat in Portugalia consta in faptul ca acesta raspunde penal pentru crimele pe care le-a savarsit in exercitarea functiei sale. In acest moment putem afirma ca regele din Belgia fata de presedintele din Portugalia nu este controlat pentru faptele sale, de asemenea o alta limita a puterii regale consta in faptul ca actele regelui nu sunt valabile decat daca sunt contrasemnate de ministrii, aceasta aratand

19

rolul mai mult formal al monarhului in stat. Conform art. 37 din Constitutie puterea executiva la nivel federal in Belgia apartine regelui, insa actele sale trebuie contrasemnate de ministrii. In acest mod hotararile acestuia sunt controlate de ministrii, iar prerogativele puterii sale devin limitate. n ceea ce privete organizarea parlamentar, Belgia a adopatat un sistem bicameral chiar de la crearea sa n 1830, iar Constituia de la 1831 a consacrat instituionalizarea acestei opiuni, prevznd faptul c Parlamentul este format din Camera Reprezentanilor i Senat. Spre doesebire de Belgia, n Protugalia, Parlamentul se intituleaz Adunarea Republicii i reprezint sediul suveranittii poporului ntruct este constituit din reprezentani ai acestuia desemnai prin vot universal pentru un mandat de 4 ani. Legea electoral stabilete numrul circumscripiilor electorale, precum i numrul de deputai pentru care se depun candidaturi n fiecare dintre acestea, proporional cu numrul cetenilor cu drept de vot. Candidaturile sunt prezentate de partidele politice n mod individual sau pe liste. Desi organizarea administrativa din Belgia este una mult mai complexa decat in Portugalia avem in vedere doua parlamente diferite din punct de vedere al structurii. n Belgia, potrivit art. 36 din Consituie, puterea legislativ se exercit n mod colectiv de rege, Camera Reprezentanilor i de Senat. Dreptul de iniiativ legislativ revine celor trei ramuri ale puterii legislative. n anumite domenii, Camera Reprezentanilor i Senatul au competene de legislatie identice. Camera Reprezentenilor are o putere exclusiv de decizie n materie de naturalizare, n domeniul legilor privind rspunderea civil i penal a membrilor Guvernului, n privina aprobrii bugetului i a exerciiului bugetar, precum i n domeniul stabilirii efectivelor armatei. n Portugalia, iniiativa legislativ revine deputailor i Guvernului, ea poate s aparin n anumite cazuri i gruprilor de ceteni. n ceea ce privete regiunile autonome, aceast iniiativ revine adunrilor regionale. Deputaii nu au ns dreptul de a iniia proiecte sau propune amendamente care antreneaz o cretere a cheltuielilor sau o scdere a nivelului ncasrilor statului prevzute n legea bugetului aflat n vigoare. Deoarece in Belgia puterea legislativa este impartita intre rege si cele doua camere ale Parlamentului putem sa intelegem ca exista un oarecare echilibru intre cele doua autoritati ale tarii, iar interesele comunitatilor sunt bine reprezentate. Data fiind situatia organizarii administrative a Belgiei rezulta ca modul in care este impartita puterea legislativa, nu lasa nicio comunitate in umbra in ceea e priveste procesul de legiferare. Desi cele doua camere nu au competente legislative identice in toate domeniile, interesele fiecarei comunitati sunt mentinute de reprezentantii sai in Parlament. Astfel, nu poate fi emisa o lege de aprobare a
20

unui buget de stat fara sa se tina cont de necesitatile financiare ale fiecarei regiuni, sau o regiune sa fie defavorizata fata de alta in acest context. In Portugalia, in procesul legislativ intra si Guvernul, dar si cetatenii. Astfel apare fata de Belgia o mai mare transparenta la nivelul acestei componente, prin faptul ca participarea cetatenilor transforma procesul legislativ in unul deschis, aproape de cerintele cetatenilor si schimbarile care apar in societate. Numai ca la nivelul Belgiei, Guvernul Federal are mai multe initiative legislative decat Parlamentul si potrivit Constitutiei este considerat suveran. Tot in Portugalia asistm la procesul de transpunere a prevederilor constituionale n legislaia ordinar, printr-un proiect de lege privind procedura administrativ graioas (necontencioas). Domeniul dreptului material administrativ general este reglementat prin Codul Administrativ care vizeaz numai guvernarea i administraia local, n timp ce codificarea procedural rmne nc un deziderat formulat constituional. Autoritatea judecatoreasca din Belgia se bazeaza pe sistemul de drept civil influentat de teoria constitutionala engleza, in timp ce sistemul judiciar din Portugalia se bazeaza pe sistemul din Franta. In Portugalia, colectivitatea local de baz este parohia ceea ce constituie specificul portughez n peisajul European unde colectivitatea de baz este comuna, la fel si in Belgia. n ceea ce privete Belgia, este de amintit faptul c n Constituia belgian nu exist prevederi referitoare la partidele politice iar sistemul de partide este construit pe principiul pluripartidismului, fr, ns, ca un partid s fie majoritar in timp ce Portugalia, din punct de vedere politic imediat dup nlaturarea regimului politic totalitar a fost reprezentat cu putere de patru formaiuni politice: Partidul Comunist, Partidul Socialist, Partidul Social Democrat i Centrul Social Democratic

6. Prezentarea si explicarea avantajelor competitive esentiale ale sistemelor administrative studiate.

Federalismul Belgian este atipic, avnd patru trsturi distincte, si anume: caracterul disociativ, n sensul ca regiunile i comunitile lingvisitce nu se unesc pe criterii politice; o tripl subordonare legislativ a cetenaului fa de legislaia federal, ce a comunitilor i cea a regiunilor; existena unei multitudini de colectiviti politice: una feder, trei comunitare, trei regionale i una de limba franceza i regiunea bilingv Bruxelles; procesul de federalizare nu s-a ncheiat, aflndu-se nc n evoluie.

21

Federalismul Belgian poart n sine o component original: decupajul geografic urmeaz traseul regiunilor lingvistice. In Belgia judecatorii Curtii de Casatie sunt numiti pe viata de catre Guvern, fapt ce poate duce la o alterare a carierie acestora din punct de vedere al integritatii si vaorilor morale. Cea de a doua camera a Parlamentului, mai restransa din punct de vedere al numarului membrilor are competente legislative mai mici, desi Constitutia Belgiei prezinta aceleasi atributii si responsabilitati pentru fiecare camera a Parlamentului. Desi in cadrul ministerelor predomina relatiile ierarhice de autoritate cu o puternica determinare formala, totusi ministrii folosesc pe scara larga delegarea (aproape 60%), catre Secretarii de Stat sau Subsecretarii de Stat sau Secretarii Generali. Ministerul Public din Portugalia beneficiaza de un statul propriu si de o organizare intr-o oarecare masura diferita de cea din alte tari europene. Ministerul public este insarcinat sa reprezinte statul si sa apere interesele determinate de lege, sa participe la realizarea politicii penale stabilite de organele suverane, sa exercite actiunea penala conform principiului legalitatii si sa apere ordinea democratica. Legea le confera membrilor Ministerului Public calitatea de magistrati, dar ei beneficiaza de un statul distinct de acel al magistratilor judiciari. Ei se bucura de autonomie, dar sunt considerati magistrati responsabili si ierarhic subordonati. Numirea, transferarea si promovarea procurorilor, precum si dreptul de exercitare a actiunii disciplinare revine procuraturii Generale a Republicii. Aceasta include in structura sa atat membrii numiti de catre Adunarea Republicii, cat si membrii alesi dintre magistratii Ministerului Public, de catre acestia din urma. Procurorul General este ales pentru un mandat de 6 ani de catre Adunarea Republicii. Aceasta structura si componenta este de natura sa-i confere institutiei o mai mare autonomie decat in alte sisteme juridice. Consiliul Superior al Magistraturii in Portugalia este un organ constitutional care indeplineste doua categorii de atributii importante, si anume: administrative si disciplinare. Natura juridica a Consiliului Superior al Magistraturii este determinata de functiile sale, considerate de catre unii autori ca esentialmente administrative, fiind considerat de doctrina portugheza ca un organ constitutional independent al administratiei. Consiliul Superior al Magistraturii este compus din 17 membrii: presedintele Tribunalului Suprem al Justitiei, doi membrii numiti de Presedintele Republicii, 7 membrii alesi de catre Parlament si 7 judecatori alesi de catre colegii lor8.Acesta isi desfasoara
8

Un judecator de la Tribunalul Suprem de Justitie, doi judecatori de la curtile de apel, 4 judecatori de la tribunalele de prima instanta.

22

activitea in cadrul sedintelor plenare sau in cadrul comitetului permanent. Plenul este format din totalitatea membrilor care alcatuiesc Consiliul Superior al Magistraturii. Comitetul permanent este alcatuit din presedintele si vicepresedintele, un judecator de la curtile de apel, doi judecatori de prima instanta, un membru numit de Presedintele republicii si doi dintre membrii alesi de Parlament. Consiliul Superior al Magistraturii este un organ de decizie in privinta numirii, suspendarii, transferarii si promovarii magistratilor, actionand ca un consiliu disciplinar. Atributii importante ii sunt atribuite Instantei Contitutionale si in materie electorala. Tribunalul Constitutional isi desfasoara activitatea in sesiuni plenare si in cele trei sectii ale sale. Sectiile sunt constituite din presedinte sau vicepresedinte si inca 4 judecatori desemnati la inceputul fiecarui an judiciar. Cele trei sectii nu sunt specializate pentru o anumita meterie. Sedintele de judecata sunt de obicei publice. Deciziile mai importante ale tribunalului Constitutional se publica in Diaro da Republica. Se publica in mod obligatoriu deciziile care au forta obligatorie erga omnes.

Prezentarea si explicarea modalitatilor de transfer de knowhow din sistemele administrative studiate in sistemul administrativ din Romania
7.

Sistemele administrative din Belgia si Portugalia, modul in care sunt structurate si functoneaza componentele structurale din aceste administratii sunt exemple bune de urmat pentru tara noastra care dupa 1989 a intrat intr-un deplin proces de schimbare. De la 1 februarie 1995, cand a intrat in vigoare Acordul European prin care Romania a devenit asociata Comunitatilor Europene si statelor membre ale Uniunii Europene, acest proces s-a impus la nivelul legislatiei institutiilor de drept, economiei si mecanismelor de piata pentru a deveni compatibile cu cele europene. Cateva aspecte identificate in cele doua sisteme care ar putea avea relevanta in sistemu admnistrativ romanesc sunt prezentate in continuare: orientarea catre cetatean prin asigurarea de servicii publice corespunzatoare; respectarea principiului autonomiei si descentralizarii sistemului administrativ; pregatirea sistematica si specializarea functionarilor publici si in special a managerilor publici pentru a identifica modalitatile de actiune potrivite pentru rezolvarea problemelor si sustinerea efectiva a implementarii lor;

23

fundamentarea unor strategii nationale, clare, coerente, realiste, complete de management si a unor strategii derivate pe domenii distincte, care sa cuprinda intreg aparatul administrativ;

definirea cat mai clara a atributiilor administratiilor locale si sprijinirea acestora cu ajutor financiar de catre stat pentru indeplinirea obiectivelor care le-au fost stabilite prin strategiile si polticile de dezvoltare;

chiar daca in Belgia nu putem vorbii cu prea multe argumente despre o separatie clara a puterilor in stat, trebuie sa recunoastem ca aceasta reuseste sa-si pastreze integritatea teritoriala dar cel mai mult reuseste sa-si pastreze increderea cetatenilor, aceasta constatandu-se intr-un nivel de trai foarte ridicat;

incercarea respectarii legilor nediferentiat de catre toti cetatenii indiferent de functiile pe care le ocupa; infiintarea unei institutii specializate, independente, care sa monitorizeze activitatea Guvernului si pe cea a Parlamentului, care sa fie formata din membrii alesi pe baza unor criterii strict stabilite si care sa fie schimbati la o perioada medie de timp pentru a nu fi afectata integritatea deciziilor;

urmarirea furnizarii cetateanului servicii publice de calitate care sa asigure cresterea nivelului de trai de la an la an; o mai buna organizare a instantelor judecatoresti din Romania dupa modelul instantelor din sistemul portughez; justitia portugheza este confruntata si ea cu aceleasi probleme ce sunt caracteristice societatilor moderne, in care simplificarea procedurilor si eficientizarea actului de distribuire a justitiei reprezinta imperative esentiale ale proceselor democratice actuale;

infiintarea unor judecatorii de pace dupa modelul portughez, experimental introduse in sistem, dar de la care se asteapta rezultate concrete; Judecatorii sa fie selectionati pe baza performantelor obtinute, pe baza meritelor sau a experientei bogate in domeniu; ntrirea controlului politicienilor asupra birocraiei; eliberarea funcionarilor publici de constrngerile birocratice care le inhib oportunitile manageriale; creterea responsabilitii organelor administraiei publice pentru politicile i programele lor n faa legislativului i a cetenilor; economii de cheltuieli publice si eficientizarea operaiilor administrative;

24

o guvernare mai ieftin; transparena activitii organismelor administraiei publice; promovarea imaginii personalului i instituiilor implicate n acest proces; modelul de instituii poate fi reorganizat astfel nct s fie mai flexibil, iar sistemul s poat gestiona presiunile ce pot s apar n viitor; de exemplu, se poate decide ca toate numirile n funcii publice la nivel nalt s fie supuse competiiei i deschise oricrui aplicant, n loc s fie reduse doar la cei aflai deja la nivelul ierarhic relevant;

Bibliografie:

Sisteme europene de Administratie Publica ;Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu; Editura Uranus; Bucuresti ; 2006;
25

Sisteme administrative in statele din Uniunea Europeana studii comparative; Profesor universitar doctor Armenia Androniceanu; Regimuri politice contemporane ;Crisitan Ionescu; Editura All Beck; Bucureti; 2004; Drept constitutional si institutii politice Ediia II, Crisitan Ionescu, Editura All Beck, Bucureti, 2004

26