Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Lucru Individual
Tema:Organele de specialitate al administartiei publice centrale

Studentul:Ursu Mihail
Specialitatea:Drept
Anul I, Grupa 2017
Lectorul Universitar:
Ceban Olga

1
 Organizarea actuală a sistemului administrației publice din Republica Moldova
reprezintă expresia și rezultatul unei perioade relativ scurte de existență a Țării noastre ca stat
independent. În același timp, sistemul administrativ în general își alimentează originile din
conținutul și specificul etapelor anterioare, istorice de organizare, funcționare și evoluție a
vieții sociale. Republica Moldova nu este o excepție, cu toate că ținând cont de falimentul sau
anularea unor reforme importante ale sistemului administrativ, cum ar fi reforma
administrativ-teritorială din anii 1998-1999, modelul sistemului administrativ actual este mai
degrabă dominat de reminiscențele perioadei sovietice de existență a statului nostru. Această
influență își manifestă prezența, în mod special, în caracterul tergiversat al reformelor
sistemului administrativ din Republica Moldova. Dovada o reprezintă lipsa unor sinergii pe
dimensiunea implementării principalelor documente de politici publice dea lungul întregii
perioade de independență.

Prin sistem al administrației publice înțelegem totalitatea autorităților administrației

publice, care prin sarcinile pe care le realizează satisfac interesele comune și generale ale
societății. Din cadrul sistemului mai fac parte și totalitatea relațiilor dintre elementele-părți
componente ale sistemului administrației publice,dar și normele care reglementează acest
sistem de relații. Tabloul întregit al sistemului administrației publice este completat de
calitatea cu dublu sens a administrației publice: de organizare și de funcționalitate.

În primul sens, cel de organizare, prin administrație publică se înțelege totalitatea

mecanismelor, a organelor, structurilor organizatorice, autorităților administrației publice,
care realizează o activitate de un caracter specific bine conturat. În sensul sistemului de
organizare din administrația publică fac parte:administrația publică centrală și administrația
publică locală În al doilea sens, cel de funcționalitate, prin administrație publică se înțelege
activitatea de organizare și executarea directă și concretă a legilor, precum și a atribuțiilor ce-
i revin în condiția legii.

Sistemul administrației publice centrale se constituie din autoritățile puterii

executive, în măsura în care acestea exercită funcții administrative, și din organele
administrației publice centrale de specialitate, care activează nemijlocit sub conducerea
puterii executive. În Republica Moldova puterea executivă la nivel central, care se manifestă
prin exercitarea funcțiilor administrative și politice este reprezentată de către Președintele
Republicii Moldova și Guvernul. Sub conducerea Guvernului activează administrația publică
de specialitate.

2
 Președintele Republicii Moldova, șeful statului, reprezintă statul și este garantul
suveranității , independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării. Atribuțiile
Șefului statului sunt limitate și pot fi grupate corespunzător:

 Atribuții în domeniul politicii externe. Președintele Republicii Moldova participă la

negocieri și încheie tratate internaționale în numele Republicii Moldova și le prezintă
spre ratificare Parlamentului, la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă
reprezentanții diplomatici ai Republicii Moldova și aprobă înființarea, desființarea
sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice, primește scrisorile de acreditare și
de rechemare ale reprezentanților diplomatici ai altor state în Republica Moldova;
 Atribuții în domeniul apărării. Președintele Republicii Moldova este comandantul
suprem al forțelor armate și poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului,
mobilizarea parțială sau generală. În caz de agresiune armată, ia măsuri de respingere
a agresiunii, declară stare de război și informează Parlamentul despre acțiunile
întreprinse. Șeful statului poate lua și alte măsuri pentru asigurarea securității
naționale și a ordinii publice, prin constituirea și conducerea Consiliului Suprem de
Securitate;
 Alte atribuții. Conferă decorații și titluri de onoare, acordă grade militare supreme
prevăzute de lege, soluționează problemele cetățeniei și acordă azil politic, acordă
grațiere individuală, poate cere Poporului convocarea Referendumurilor, acordă
ranguri diplomatice, conferă grade superioare de calificare lucrătorilor din
procuratură, judecătorii și altor categorii de funcționari în condițiile legii, suspendă
actele Guvernului, ce contravin legislației, pînă la adoptarea hotărârii definitive a
Curții Constituționale. Exercită și alte atribuții stabilite prin Lege.

Guvernul:

 Este autoritatea publică care reprezintă și exercită puterea executivă în

RepublicaMoldova;
 Asigură realizarea politicii interne și externe a statului și exercită conducerea generală
a administrației publice;
 Se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile Constituției Republicii
Moldova, Legii cu privire la Guvern, ale Regulamentului Guvernului și ale altor acte
normative, precum și ale tratatelor internaționale la care Republica Moldova este
parte;

3
  In exercitarea atribuțiilor, Guvernul se conduce de programul său de activitate,
acceptat de către Parlament prin acordarea votului de încredere la investitura
Guvernului;
 Este responsabil de activitatea sa în fața Parlamentului. Membrii Guvernului poartă
răspundere pentru domeniile de activitate de care sînt responsabili și pentru activitatea
Guvernului în ansamblu.

Guvernul este alcătuit din Prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-miniştri,

miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică. Guvernul este responsabil în faţa
Parlamentului şi prezintă informaţiile şi documentele cerute de acesta, de comisiile lui şi de
deputaţi. Parlamentul, la propunerea a cel puţin o pătrime din deputaţi, îşi poate exprima
neîncrederea în Guvern, cu votul majorităţii deputaţilor. Iniţiativa de exprimare a neîncrederii
se examinează după 3 zile de la data prezentării în Parlament. Guvernul îşi poate angaja
răspunderea în faţa Parlamentului asupra unui program, unei declaraţii de politică generală
sau unui proiect de lege. În vederea realizării programului de activitate al Guvernului,
Parlamentul poate adopta, la propunerea acestuia, o lege specială de abilitare a Guvernului
pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

Funcţiile de bază ale autorităţii administrative centrale:

Funcţiile de bază ale autorităţii administrative centrale reprezintă activităţile

administrative care se desfăşoară cu regularitate, menite să asigure realizarea integrală a
misiunii acestora, avînd obligatoriu un rezultat al cărui beneficiar este un subiect extern
pentru autoritatea în cauză (persoane fizice şi juridice, alte autorităţi publice). În scopul
realizării misiunii sale autoritatea administrativă centrală poate îndeplini, în domeniile de
activitate de care sînt responsabile, următoarele funcţii de bază:

a) realizarea politicii de stat în domeniile încredinţate – elaborarea, asigurarea implementării,

monitorizarea şi evaluarea politicilor publice şi raportarea asupra realizării lor, precum şi
conlucrarea cu alte autorităţi publice în chestiunile ce ţin de domeniile de care sînt
responsabile;

b) reglementarea normativ-juridică – elaborarea şi prezentarea către directorul general spre

emitere a actelor departamentale prin care se stabilesc reguli obligatorii de aplicare repetată a
lor la un număr nedeterminat de situaţii identice pentru toate persoanele juridice şi fizice;

4
c) supravegherea şi controlul de stat – totalitatea acţiunilor întreprinse prin analiza continuă
sau periodică a unor informaţii ce ţin de persoanele fizice şi juridice, fără a interveni în
activitatea acestora, şi, respectiv, verificarea respectării de către acestea a prevederilor
legislaţiei, realizate în limitele şi în conformitate cu legea;

d) prestarea serviciilor publice – raportul juridic care se manifestă prin interacţiunea

autorităţii administrative centrale prestatoare de servicii publice cu beneficiarul acestor
servicii şi care se exercită prin executarea unor anumite acţiuni succesive şi/sau prin
adoptarea unor anumite acte administrative cu caracter individual;

e) gestionarea sferei de competenţă – instrumentul de bază de coordonare şi monitorizare a

activităţii structurilor organizaţionale din sfera de competenţă a autorităţii administrative
centrale de implementare a politicii statului în anumite domenii sau sfere de activitate de care
acestea sînt responsabile; Funcţiile de bază ale fiecărei autorităţi administrative centrale se
stabilesc în regulamentele privind organizarea şi funcţionarea acestora.

Administrația publică centrală de specialitate include ministerele, Cancelaria de

Stat, alte autorităţi administrative centrale subordonate Guvernului şi structurile
organizaţionale din sfera lor de competenţă (autorităţile administrative din subordine, inclusiv
serviciile publice desconcentrate şi cele aflate în subordine, precum şi instituţiile publice în
care ministerul, Cancelaria de Stat sau altă autoritate administrativă centrală are calitatea de
fondator). Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale se află în raporturi de
colaborare în domenii de interes comun în scop de realizare a misiunii şi de exercitare a
funcţiilor şi atribuţiilor lor. În procesul de elaborare a proiectelor de acte legislative şi
normative, ministerele şi alte autorităţi administrative centrale colaborează prin crearea unor
grupuri de lucru şi/sau în cadrul procedurii de avizare şi expertizare a proiectelor în
conformitate cu legislaţia în vigoare.

Autoritățile administrative din subordinea ministerelor. Pentru asigurarea

implementării politicii statului în anumite subdomenii sau sfere din domeniile de activitate
care îi sînt încredinţate unui minister, în subordinea acestuia pot fi create autorităţi
administrative cu forma de organizare juridică de agenţii, servicii de stat şi de inspectorate de
stat.

 Agenţia este o structură organizaţională separată în sistemul administrativ al unui

minister, care se constituie pentru exercitarea funcţiilor de gestionare a anumitor sub
domenii sau sfere din domeniile de activitate a ministerului.

5
  Serviciul de stat este o structură organizaţională separată în sistemul administrativ al
unui minister, care se constituie pentru prestarea serviciilor publice administrative (de
înregistrare de stat, de eliberare a actelor necesare pentru iniţierea şi/sau desfăşurarea
afacerii şi în alte domenii).
 Inspectoratul de stat este o structură organizaţională separată în sistemul administrativ
al unui minister, care se constituie pentru exercitarea funcţiilor de supraveghere şi
control de stat în subdomenii sau în sfere din domeniile de activitate a ministerului.

Autorităţile administrative din subordinea ministerelor pot fi organizate ca servicii

publice desconcentrate, dispunînd de un organ central şi de subdiviziuni teritoriale.
Autoritățile administrative din subordinea ministerelor se constituie, se reorganizează și se
dizolvă de către Guvern, la propunerea ministrului.

Serviciile publice desconcentrate. Pentru asigurarea îndeplinirii funcţiilor sale şi pentru a

oferi populaţiei serviciile publice de care sînt responsabile, ministerul sau altă autoritate
administrativă centrală poate avea servicii publice desconcentrate pe care le administrează în
mod direct, precum şi servicii publice desconcentrate în subordine care se constituie în
calitate de structuri organizaţionale separate. Constituirea, reorganizarea sau dizolvarea
serviciilor publice desconcentrate, stabilirea structurii şi efectivului-limită ale acestora ţin de
competenţa Guvernului şi se efectuează la propunerea ministrului sau a directorului general,
dacă actele legislative speciale nu prevăd altfel. Constituirea, reorganizarea sau dizolvarea
serviciilor publice desconcentrate, stabilirea structurii şi efectivului-limită ale acestora ţin de
competenţa Guvernului şi se efectuează la propunerea ministrului sau a directorului general,
dacă actele legislative speciale nu prevăd altfel. Serviciile publice desconcentrate se
amplasează pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale şi pot fi grupate zonal. Serviciilor
publice desconcentrate administrate în mod direct de ministere şi de alte autorităţi
administrative centrale nu li se atribuie statut de persoană juridică. Serviciile publice
desconcentrate din subordinea ministerelor şi a altor autorităţi administrative centrale dispun
de personalitate juridică. În cazurile stabilite expres de actele legislative speciale, au statut de
persoană juridică independentă organul central şi subdiviziunile teritoriale ale serviciilor
publice desconcentrate. Instituţiile publice în care ministerul sau altă autoritate
administrativă centrală are calitatea de fondator. Pentru realizarea unor funcţii de
administrare, sociale, culturale, de învăţămînt şi a altor funcţii de interes public, de care este
responsabil ministerul sau altă autoritate administrativă centrală, cu excepţia celor de
reglementare normativ-juridică, supraveghere şi control de stat, precum şi a altor funcţii care

6
implică exercitarea prerogativelor de putere publică, în sfera de competenţă a acestora pot fi
constituite instituţii publice. Instituţiile publice din sfera de competenţă a ministerului sau a
altei autorităţi administrative centrale se constituie, se reorganizează şi se dizolvă de Guvern,
la propunerea ministrului sau a conducătorului autorității administrative centrale, dacă
normele speciale nu prevăd altfel.

Misiunea autorităţilor administrative centrale

Misiunea definește rolul fiecărei alte autorităţi administrative centrale în sistemul

instituţional al administraţiei publice centrale de specialitate, precum şi viziunea strategică cu
privire la realizarea politicii de stat în domeniile de activitate de care acestea sînt
responsabile. Misiunea reiese din direcţiile principale de activitate şi din domeniile de
competenţă ale Guvernului, stabilite în Legea cu privire la Guvern, care sînt încredinţate unui
minister sau altei autorităţi administrative centrale, şi din prevederile actelor legislative
speciale ce reglementează relaţiile în domeniile de activitate încredinţate acestora. Misiunea
autorităţii administrative centrale se stabileşte expres în regulamentele privind organizarea şi
funcţionarea autorităţii administrative centrale. Ministerele şi alte autorităţi administrative
centrale se ocupă pe plan local de realizarea acelor interese ale societăţii care nu ţin de
domeniile proprii de activitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, stabilite în Legea
nr. 435-XVI din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă. Statutul juridic,
precum și rolul și locul autorităților administrative centrale în sistemul instituțional al
administrației publice centrale de specialitate sunt dictate de direcțiile principale de activitate,
domeniile de competență ale Guvernului, precum și de Programul de activitate și
documentele de politici publice, care ghidează activitatea puterii executive. La moment în
sistemul instituțional al administrației publice centrale de specialitate activează 12 autorități
administrative de specialitate în subordinea Guvernului, activitatea cărora, în condiția legii
este coordonată de prim-vice-prim-ministrul și vice-prim-miniștrii. În realitate, luând în
considerație organizarea actuală a activității Guvernului, unde există numai 2 vice-prim-
miniștri, dintre care unul cu responsabilități clar stabilite pe domeniul de reintegrare,
coordonarea activității acestor autorități revine Cabinetului Prim-ministrului și Corpului de
control.

Sistemul administrativ al autorităţilor administrative centrale

Sistemul administrativ al autorităţii administrative centrale reflectă misiunea acestora

şi se determină în raport cu importanţa, volumul, complexitatea şi specificul funcţiilor pe care

7
le realizează ministerul sau altă autoritate administrativă centrală. În sistemul administrativ al
autorităţii administrative centrale se integrează totalitatea subdiviziunilor structurale ale
acestora, incluzând aparatul central al ministerului sau al altei autorităţi administrative
centrale şi structurile organizaţionale din sfera lor de competenţă În funcţie de caracterul
atribuţiilor, unele ministere şi alte autorităţi administrative centrale pot avea structuri
subordonate în străinătate, înfiinţate în modul stabilit de legislaţie. Modificările ulterioare în
sistemul administrativ al unui minister şi al altei autorităţi administrative centrale pot fi
efectuate, în modul stabilit, la propunerea acestora, în limita alocaţiilor bugetare sau cu
modificarea corespunzătoare a bugetului de stat, cu identificarea surselor de acoperire a
mijloacelor financiare necesare pentru modificările propuse, cu încadrarea în limita
cheltuielilor de personal aprobate în bugetul de stat pe anul corespunzător. Aparatul central
Aparatul central reprezintă totalitatea subdiviziunilor interne ale ministerului sau ale altei
autorităţi administrative centrale. Aparatul central este format pentru exercitarea atribuţiilor
ministerului sau ale altei autorităţi administrative centrale ce ţin de asigurarea organizaţională
a activităţii ministrului sau a directorului general, de elaborarea proiectelor de acte legislative
şi normative, inclusiv a proiectelor de documente de politici publice, de conlucrare cu alte
autorităţi publice şi de reglementare normativ-juridică, precum şi de gestionare a sferei de
competenţă a acestora. În structura aparatului central al ministerului sau al altei autorităţi
administrative centrale se pot crea servicii, secţii, direcţii şi direcţii generale, fără
personalitate juridică.

Guvernul poate stabili obligativitatea instituirii în cadrul aparatului central al unui

minister sau al altei autorităţi administrative centrale a unor subdiviziuni interne autonome
(subdiviziunea analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor publice, subdiviziunea integrare
europeană, subdiviziunea juridică, subdiviziunea resurse umane, subdiviziunea audit intern,
subdiviziunea informare şi comunicare cu mass-media, subdiviziunea financiară, alte
subdiviziuni interne). Ministrul poate delega competența de coordonare a activității acestor
subdiviziuni interne autonome secretarului de stat. Regulamentele-cadru ale subdiviziunilor
interne autonome respective se aprobă de Guvern. În cadrul acestor subdiviziuni interne
autonome activează funcționari publici ale căror raporturi de serviciu sînt reglementate de
Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului
Public. Normele privind instituirea subdiviziunilor interne ale aparatului central al
ministerului sau al altei autorități administrative centrale se stabilesc de Guvern.
Subdiviziunile interne ale aparatului central al ministerului sau al altei autorităţi

8
administrative centrale activează în baza regulamentelor aprobate de către conducătorul
ministerului respectiv sau al altei autorităţi administrative centrale respective.

În concluzie, în perioada actuală în Republica Moldova s-au aflat într-o continuă

evoluţie atât structurile, cât şi funcţiile ministerelor şi altor organe centrale de specialitate. La
diferite etape ale existenţei statului nostru, legiuitorul a considerat necesar să reglementeze
atât organizarea şi funcţionarea autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate, cât
şi interacţiunea acestora cu alte organe de stat, rezultatele aşteptate ale reformării structurale
şi funcţionale ale acestora, etc. Totodată, în ultimul timp putem observa şi o anumită
apropiere între doctrină şi legiuitor, dat fiind faptul că ultimele modificări ale legislaţiei
stipulează noi sintagme şi concepte, recunoscute anterior doar în doctrină.

9
 Cuprins:

 Sistemul administrației publice centrale

 Funcţiile de bază ale autorităţii administrative centrale
 Administrația publică centrală de specialitate
 Misiunea autorităţilor administrative centrale
 Sistemul administrativ al autorităţilor administrative centrale

Bibliografia:
 Guvernul-autoritate a administrației publice
 Organizarea și funcționarea ministerelor ca autorități centrale
 Organizarea a autorităților administrației publice centrale în Republica Moldova
 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=115202&lang=ro

10