1.

Cererea soției lui Pereanu este întemeiata și se răsfrânge asupra bunurilor obținute din
momentul întocmirii contractului matrimonial în conformitate cu prevederile art. 20, al (1) din
Codul Familiei, iar împărțirea acestor bunuri se realizează conform art. 25 aceluași cod.
Dacă cererea va fi admisă, instanța va determina valoarea părții pe care soția lui Pereanu are
dreptul să o primească din acea societate comercială. Această evaluare poate fi făcută fie prin
acord între părți, fie prin evaluarea unui expert desemnat de instanță.
Da, forma de organizare juridică a unei societăți comerciale poate influența semnificativ asupra
modului în care se soluționează un litigiu legat de împărțirea averii în cadrul căsătoriei. Dacă
societatea comercială este o entitate distinctă, cum ar fi o SRL sau o SA, drepturile soției lui
Pereanu asupra acestei societăți ar putea fi diferite în funcție de participarea sa la acțiuni sau la
capitalul social. Într-o SRL, soția poate avea dreptul la o cotă-parte din activele sau valoarea
societății, iar într-o SA, acest drept poate fi determinat de numărul de acțiuni pe care le deține.

2. Da, cererea Sofiei lui Pereanu este întemeiată. Transmiterea apartamentului său în capitalul
social fără consimțământul ei poate fi considerată ilegală, întrucât este vorba de o proprietate
comună.
Da, era necesar acordul Sofiei lui Pereanu pentru transmiterea proprietății comune în capitalul
social. Acest acord ar trebui să fie dat în formă scrisă și să fie informat în legătură cu natura și
valoarea aportului.
În cazul transmiterii unei alte proprietăți comune, cum ar fi automobilul, acțiunile sau un
calculator, aceeași regulă se aplică. Consimțământul soției ar fi necesar și ar trebui să fie
exprimat într-o formă scrisă și informată. Transmiterea altor bunuri comune în capitalul social
fără acordul ei ar putea ridica aceleași probleme legale ca în cazul apartamentului.

3. În conformitate cu prevederile art. 2549 , al (1) notarul eliberează fără întîrziere certificatele
prevăzute la art. 2541 alin. (2) (certificatul de moștenitor), în conformitate cu procedura
prevăzută de lege, atunci cînd elementele care trebuie certificate au fost stabilite cu certitudine.
Moștenitorii pentru a debloca activitatea societăţii al cărei administrator fusese decedatul trebuie
să :
- Obțină certificatul de moștenitor;
- Înregistreze moștenirea la Camera Înregistrării de Stat;
- Convoace adunarea generală a societății;
- Administreze activelor societății.
Conform art. 2418 Codul Civil al RM, obligațiile defunctului, din data deschiderii moștenirii,
sunt obligații ale moștenitorului. Așadar, obligațiile masei succesorale devin datorie a
moștenitorului și sunt pe răspunderea moștenitorului.
Moștenitorul are la îndemână o serie de excepții de fond (apărări) temporare:
- excepția de neacceptare a moștenirii (art. 2406);
- excepția de 3 luni după acceptarea moștenirii (art. 2468);
- excepția desfășurării procedurii de somare a creditorilor masei succesorale (art. 2469);
- suplimentar, în cazul comoștenitorilor, excepția neefectuării partajului (art. 2525 alin. (1));
- excepția depunerii cererii de intentare a procesului de insolvabilitate a masei succesorale (art.
24 alin.(2) lit. d) din Legea insolvabilității nr. 149/2012). În acest caz, instanța, după primirea
cererii introductive de insolvabilitate a masei succesorale, dar până la intentarea procesului de
insolvabilitate, suspendă urmăririle individuale ale creditorilor și executările silite asupra masei
succesorale.

4. Conform celor relatate de către reprezentantul societății și prevederilor art. 1027, al (1) Cod
Civil al RM, soția lui Prohodișteanu nu să devină asociat al societăţii , deoarececu răspundere
limitată, deoarece fiind asociat al societății respective reprezintă clauza esențială al încheierii
contractului.
Valoarea nominală a părții sociale este suma nominală sau valoarea nominală care este atribuită
fiecărei părți sociale în cadrul unei societăți comerciale. Această valoare este stabilită inițial în
actul constitutiv al societății și reprezintă valoarea pe care un asociat o aduce în societatea
respectivă și care îi conferă anumite drepturi și beneficii.
Valoarea contabilă a părții sociale se referă la valoarea acelei părți sociale înregistrată în
contabilitatea societății. Ea poate diferi de valoarea nominală datorită diferitelor factori, cum ar fi
investițiile ulterioare în societate, amortizarea activelor sau alte ajustări contabile. Această
valoare este calculată pe baza situațiilor financiare ale societății și poate varia în funcție de
performanța financiară și de deciziile de gestionare a societății.
Inafară de cele două valori menționate anterior, partea socială are și urmatoarele tipuri de valori :
valoare de piață și de lichidare.

5. Instanța ar trebui să ia în considerare mai multe circumstanțe:

Natura întreprinderii: Este important să se analizeze tipul de afacere și activitățile sale, deoarece
acest lucru poate afecta evaluarea și împărțirea.
Contribuțiile fiecărui mostenitor: Instanța ar trebui să examineze contribuțiile financiare și
eforturile aduse de către sotie și fiul din prima căsătorie la dezvoltarea și menținerea
întreprinderii.
Rolul activ al fiecărui moștenitor: Dacă unul dintre moștenitori a avut un rol activ în gestionarea
întreprinderii, acest aspect ar trebui luat în considerare la împărțirea masei succesorale.
Legislația privind moștenirea: În Republica Moldova, normele legale privind moștenirea ar
trebui aplicate pentru a determina drepturile și responsabilitățile moștenitorilor.
În funcție de structura întreprinderii lui Radu Frasinescu:
Societate cu răspundere limitată (SRL), societate pe acțiuni (SA) sau societate în nume colectiv:
Instanța ar putea decide asupra valorii părților deținute de fiecare moștenitor și modul de
distribuire a acestora conform legislației în vigoare.
Asociat unic: Dacă Frasinescu era asociat unic, întreprinderea poate face parte din masa
succesorala, iar instanța va trebui să decidă asupra împărțirii sau transferului dreptului de
proprietate în conformitate cu legislația moștenirii.
6. Conform codului civil, decedatul a înscris un testatment în care a lăsat toata averea sa fiicei
sale din prima casatorie, de aceea instanta va accepta și va pune în desfasurare dorinta lăsata de
catre decedat, deci toate activele companiei va reveni fiicei sale.
Tranzacția este o convenție între două sau mai multe părți, prin care se transmit anumite drepturi,
se face un schimb comercial etc.

7. Conform Legii CNPF articolul 9 alin. (1) lit. b) și h), Comisia Naţională este în drepturi: să
suspende emisiunea valorilor /unităţilor (titlurilor) de fond sau să anuleze emisiunile
corespunzătoare de valori /unităţi (titluri) de fond în cazurile stipulate de legislaţia privind piaţa
de capital și în scopul protejării drepturilor investitorilor şi ale publicului larg, precum şi/sau în
cazul încălcării legislaţiei privind piaţa de capital, să suspende plasarea valorilor şi/sau circulaţia
acestora pe piaţa reglementată, în cadrul sistemului multilateral de tranzacţionare şi în afara
acestora, clearingul şi decontările la tranzacţii.
Iar conform alin. (8) lit. k), o), p) din legea CNPF, Comisia Naţională are următoarele atribuţii:
stabileşte modul de înregistrare, înregistrează ofertele publice de valori mobiliare, unităţile de
fond, precum şi rezultatele realizării acestora; supraveghează respectarea legislației de către
emitenții de valori mobiliare, de asemenea înregistrează emisiunile de valori mobiliare ale
emitenţilor din Republica Moldova şi eliberează emitenţilor permise pentru circulaţia valorilor
mobiliare în afara ţării; publică preţurile valorilor mobiliare care circulă în afara pieţei
reglementate şi/sau a sistemului multilateral de tranzacţionare, determină publicaţiile periodice în
care participanţii profesionişti şi emitenţii de valori mobiliare sînt obligaţi să publice informaţia
ce urmează a fi dezvăluită în conformitate cu legislaţia.

8. Conform legii cu privire la SA articolul 23 alin. (1) lit. c) în dependentă de câte % are
acționarul are dreptul să ceară convocarea şedinţei extraordinare a consiliului societăţii.
Iar articolul 51 din aceaeși legea, (1) Adunarea generală ordinară anuală a acţionarilor se
convoacă de organul executiv al societăţii în temeiul deciziei consiliului societăţii.
(5) Cererea de convocare a adunării generale extraordinare a acţionarilor va fi semnată de toate
persoanele care cer convocarea ei.
(6) În cazul în care nici un organ de conducere al societăţii nu este în posibilitate, în condiţiile
legii, să adopte decizii cu privire la convocarea şi desfăşurarea adunării generale anuale a
acţionarilor, aceste atribuţii se exercită de către acţionarii care deţin cel puţin 25% din acţiunile
cu drept de vot ale societăţii şi care au convenit asupra convocării acesteia, cheltuielile suportate
fiind compensate din contul societăţii.
(7) În decurs de 15 zile de la data primirii cererii de convocare a adunării generale extraordinare
a acţionarilor, consiliul societăţii sau, în cazul în care sunt incidente prevederile art. 68 alin. (3),
organul executiv:
a) va decide cu privire la convocarea adunării generale şi va asigura informarea acţionarilor
despre aceasta; sau
b) va decide cu privire la refuzul de a convoca adunarea generală şi va expedia această decizie
persoanelor care cer convocarea ei.
(8) În decizia cu privire la convocarea adunării generale a acţionarilor se va indica:
a) organul de conducere care a decis cu privire la convocarea adunării generale sau alte persoane
care convoacă adunarea generală conform alin.(11);
b) data, ora şi locul ţinerii adunării generale, precum şi ora înregistrării participanţilor la ea;
c) sub ce formă se va ţine adunarea generală;
d) ordinea de zi;
e) data la care trebuie să fie întocmită lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea
generală;
f) termenele, ora şi locul familiarizării acţionarilor cu materialele pentru ordinea de zi a adunării
generale;
g) modul şi termenul de comunicare acţionarilor a rezultatului votului prin corespondenţă sau
sub formă mixtă;
h) modul de înştiinţare a acţionarilor despre ţinerea adunării generale;
i) textul buletinului de vot, dacă se va hotărî că procedura votării la adunarea generală se va
efectua cu întrebuinţarea buletinelor;
j) secretarul societăţii sau membrii comisiei de înregistrare numiţi;
k) procedura de reprezentare a acționarilor și, după caz, mijloacele prin care societatea poate
recepționa informații privind desemnarea reprezentanților prin utilizarea mijloacelor electronice,
precum și procedurile care permit exercitarea votului prin corespondență sau prin mijloace
electronice – în cazul desfășurării adunării generale prin corespondență, prin mijloace electronice
sau sub formă mixtă;
l) adresa paginii web oficiale pe care vor fi disponibile informațiile stabilite la art. 55 alin. (3) –
în cazul entităților de interes public.
(9) Consiliul societăţii nu este în drept să modifice forma propusă de ţinere a adunării generale
extraordinare a acţionarilor.
9. În legea cu privire la SRL articolul 33, majorarea capitalului social al societăţii se admite
numai după vărsarea integrală a aporturilor subscrise. Capitalul social se va majora prin :
a) mărirea proporţională a părţilor sociale din contul profitului net al societăţii sau din mijloacele
capitalului de rezervă şi/sau alte surse;
b) vărsarea aporturilor suplimentare de către asociaţi şi/sau de către terţii care au devenit asociaţi;
c) convertirea obligației pecuniare a societății în părți sociale.
Majorarea capitalului social din contul vărsării unor noi aporturi se efectuează cu respectarea
prevederilor art.24 alin. (6). La majorarea capitalului social, aportul în natură se varsă în
termenul stabilit de adunarea generală, dar nu mai tîrziu de 60 de zile de la adoptarea hotărîrii de
majorare a capitalului social.
Înregistrarea majorării capitalului social în Registrul de stat al persoanelor juridice se efectuează
după vărsarea efectivă a aporturilor. Dacă majorarea capitalului social nu a avut loc, societatea,
în termen de 3 luni de la data expirării termenului pentru vărsarea aporturilor, va restitui
asociaţilor aporturile suplimentare transmise ei. În cazul în care societatea nu a restituit aportul
respectiv în termenul stabilit, aceasta este obligată la plata dobînzii prevăzute de legislaţie.
Iar conform art. 41 aceleiași legi, societatea nu poate acorda împrumuturi asociaţilor sau terţilor
pentru procurarea părţilor sociale ale societăţii.
Deci, conform articolului 33 alin. (2) litera c), Capitalul social se va majora prin: convertirea
obligației pecuniare a societății în părți sociale.
10. Dividentele se achită atât prin mijloace bănești cât și prin alte bunuri dacă statutul prevede
astfel. Conform legii cu privire la SA articolul 47 alin. (7) ”Dividendele se plătesc cu mijloace
băneşti, iar în cazurile prevăzute de statutul societăţii, se plătesc cu acţiuni de tezaur sau acţiuni
ale emisiei suplimentare sau cu alte bunuri destinate consumului populaţiei civile, a căror
circulaţie nu este interzisă sau limitată de actele legislative”. Iar articolul 14 ” Dividendele care
nu au fost primite de acţionar din vina lui în decurs de 3 ani de la data dezvăluirii informației
conform alin. (13) se trec la venitul societăţii şi nu pot fi revendicate de acţionar”.