Guvernul României reprezintă, conform Constituției, puterea executivă în România împreună cu
președintele. Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile constituționale, având la bază un program de guvernare acceptat anterior de către parlament. Guvernul se compune din un lider numit prim-ministru și un număr variabil de miniștri care conduc ministere specializate pe anumite domenii, cu numeroase agenții și instituții cu diferite grade de subordonare în cadrul executivului. Guvernul României ocupă în București, ca sediu al activităților sale Palatul Victoria.
Numirea guvernului se face de Președintele României pe baza votului de încredere acordat de
către parlament. Nominalizarea candidatului pentru postul de premier se face de către președinte după consultări cu partidele politice ori coaliția care deține majoritatea în parlament. După nominalizarea acestuia, candidatul trebuie să propună un program de guvernare și o listă completă de propuneri pentru posturile ministeriale într-un termen de 10 zile. Acest termen nu este o dată limită strictă, deși reprezintă perioada optimă pentru înființarea unui guvern legal competent. Expirarea acestui interval îi poate acorda Președintelui dreptul de a-și revoca propunerea, deși acest lucru nu e obligatoriu. Odată aceste sarcini îndeplinite premierul desemnat solicită Parlamentului, în ședință comună, votul de încredere. După consultarea președinților celor două camere și a liderilor grupurilor parlamentare, președintele poate dizolva Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări. Când Parlamentul își acordă votul de încredere, programul de guvernare devine oficial, membrii își încep mandatul conform legii după depunerea jurământului de loialitate față de țară. Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile constituționale, având la bază Programul de guvernare acceptat de Parlament. Programul de guvernare este un document politico-administrativ, care stabilește principiile, orientările și pașii necesari pe care Guvernul intenționează să îi pună în aplicare în timpul mandatului său, în toate domeniile de activitate. Pentru a atinge obiectivele prevăzute în programul de guvernare, Guvernul român îndeplinește funcțiile de consolidare, reglare, administrare, reprezentând și exercitând autoritatea statală. Guvernul aprobă strategii, politici și programe administrative, reprezentând modalități de îndeplinire a Programului de guvernare precum și modalități de realizare a funcțiilor instituției, ca autoritate publică a puterii executive, cu rolul de a asigura funcționarea echilibrată și dezvoltarea sistemului național economic și social, precum și racordarea acestuia la sistemul economic mondial în condițiile promovării intereselor naționale. Rolul Guvernului este reglementat de Constituție și de legi relevante. Guvernul „exercită conducerea generală a administrației publice”, elaborează strategii pentru a implementa platforma guvernamentală, exercită inițiativa legislativă, negociază tratate internaționale, reprezintă statul român atât intern cât și extern, numește prefecții și prezintă informații și documente Camerelor Parlamentului, la cerere. Parlamentul României reprezintă singura instituție a statului român care exercită control asupra Guvernului prin intermediul unui mecanism de întrebări, interpelări și comisii de anchetă parlamentare cât și a circuitului obligatoriu de informare și documentare a parlamentului. Camerele Parlamentului (Camera Deputaților sau Senatul) pot depune moțiuni simple față de activitatea guvernului sub forma unor interpelări și inclusiv moțiuni de cenzură, cu rol de retragere a votului de încredere acordat guvernului. Printr-o lege specială de abilitare, Guvernul poate emite ordonanțe, care au aceeași putere legală ca legile obișnuite. Ordonanțe sunt o formă de delegare legislativă, și pot necesita aprobarea în Parlament dacă legea de abilitare prevede acest lucru. În situații extraordinare, în care reglementarea nu poate fi amânată, Guvernul poate emite ordonanțe de urgență, care nu necesită legi de abilitare, ci trebuie să fie supuse aprobării în Parlament înainte de intrarea în vigoare.