BOTANICA FARMACEUTICA

CURS NR 9

Subclasa Dileniidae

Plante tropicale, rspndite mai ales n regiuni tropicale i

subtropicale
Lemnoase i ierboase
Frunze de obicei simple
Flori ciclice, diali- i gamopetale
Gineceu sincarp

Ordinul Theales

Arbori i arbuti, mai rar plante ierboase, chiar liane

Frunze opuse
Flori actinomorfe, pentamere, tetraciclice
Flori cu androceu polimer, adesea poliadelf
Gineceu polimer sau cu numar redus de carpele
Flori grupate n inflorescene cimoase

Familia Theaceae
Specii lemnoase, de climat cald
Frunze simple, alterne, sempervirescente, nestipelate,
ntregi
Flori bisexuate, dialipetale
Fruct: capsul sau bac

Thea sinensis (Camellia sinensis),

arborele de ceai

Originar din China, India, Indonezia

Cultivat nc din secolul VI .e.n.
Arbust erect
Frunze alterne, simple, cu limb nedivizat, ovat sau
eliptic
Sunt coriace, pieloase, cu marginea dinat
Flori bisexuate, albe, parfumate, dispuse la axila
frunzelor
Fruct capsul

Theae folium conine cafein, teofilin, teobromin,

tanin (catehine, esteri ai acidului galic), vitamina C
Ceai negru frunze fermentate
Ceai verde frunze nefermentate
Aciune: tonic, stimulent SNC, hipolipemiant, iar prin
cianidoli i procianidoli, cardioprotector
Cafeina legat de tanin se elibereaz mai greu, de
aceea aciunea nu este brusc

Familia Hypericaceae (Guttiferae)

Cuprinde n special plante lemnoase, mai rar ierboase
(cele din zona temperat)
Majoritatea distribuite n zonele calde si tropicale (cele
lemnoase)
Frunze simple, adesea sempervirescente, nestipelate,
opuse (mai rar alterne)
Flori actinomorfe, bisexuate, cu periant 4-5-mer
Stamine 4-5, sau androceu poliadelf
Gineceu 3-5-carpelar
Fruct: capsul, mai rar drup sau bac

Hypericum perforatum
(suntoare, pojarni)

Genul are la noi n ar 11 specii

Plant comun, din zona de cmpie pn la munte
Frunze opuse, simple, sesile, cu punctuaii transparente
(pungi de ulei volatil)
Flori grupate n inflorescene terminale, sunt de culoare
galben

 Herba Hyperici conine ulei volatil,

flavone (hiperozida), hipericin
(diantron)
Util n afeciuni hepato-biliare
(coleretic-colecistokinetic), n
hiperaciditate (afeciuni gastrice:
ulcer, gastrite),
Extern: cicatrizant, vulnerar n
tratamentul unor plgi, n cosmetic
Preparatele de suntoare au aciune
antimicrobian (dermatite, faringite) i
antidepresiv (hipericina)
Oleum Hyperici (maceratul n ulei):
cicatrizant extern i antiulceros

Ordinul Violales (Parietales)

Plante lemnoase i ierboase din regiuni tropicale i

temperate
Frunze opuse sau alterne, adesea stipelate
Flori actinomorfe sau zigomorfe, ciclice, pentamere
Gineceu tricarpelar, cu placentaie parietal
Fruct: capsul, cu semine ce au endosperm
Familia Violaceae
Plante ierboase, din regiuni temperate
Frunze stipelate, simple, alterne, peiolate, cu limb
nedivizat, dinat
Flori actinomorfe, mai rar zigomorfe (Viola): petala
anterioar se mrete i devine pintenat
Flori pe tipul 5, bisexuate, solitare sau n raceme
Periant dialisepal, dialipetal
Gineceu 3-carpelar, superior; androceu din 5 stamine =
inel n jurul stilului
Fruct: capsul loculicid

Viola odorata (toporai)

Genul include cca. 450 de specii; la noi 30 specii

Plant peren, cu stoloni aerieni, ramificai
Frunze cu limb cordat sau ovat
Flori violacee, odorante
Violae odoratae flos conin ulei volatil, rezine,
pigmeni
Au aciune emolient => formule pectorale
Rizomii i rdcinile conin saponine, ulei volatil i
principii aamare; au aciune expectorant

Viola tricolor (trei frai ptai)

Plant ierboas, cu tulpina de 3-40 cm

Apare n fnee, puni, locuri stncoase
Frunze cu stipele mari, divizate
Flori colorate n violet-albastru i galben
Violae tricoloris herba (Jaceae herba) conine rutozid,
saponine triterpenice
Are aciune expectorant, diuretic, antialergic,
depurativ
Se mai utilizeaz n exeme sub form se cataplasme

Familia Passifloraceae

Specii tropicale (America i Africa)

Ierboase sau lemnoase
Frunze alterne, simple, rar compuse, stipelate
Flori actinomorfe, bisexuate sau unisexuate, monoice,
rar dioice, dispuse n cime pauciflore
Fruct: capsul sau bac

Passiflora incarnata (ceasornic)

Genul cuprinde 300 de specii din America tropical, Asia,
Africa oriental i Insulele Oceanului Pacific
Arbuti crtori, cu crcei

Passiflora incarnata:
- plant lemnoas,
- frunze alterne, trilobate,
- flori albe mirositoare
- fruct bac
Passiflorae herba conine glicozide, alcaloizi, principii amare
Aciune: sedativ i antispastic

Ordinul Capparales (Rhoeadales)

Plante ierboase cu - frunze alterne

- flori bisexuate, actinomorfe sau zigomorfe, cu numar

variabil de elemente
- Periant dublu , cu piese libere
- Androceu adesea polistemon
- Gineceu sincarp, superior, uneori cu ginofor
- Placentatie parietala
Asemanari cu Cistaceele (din ordinul Violales) si unele legatur
(embriologice si biochimice) cu Fabaceele
D.p.d.v. biochimic: au putini produsi metabolici speciali =
mirozinaza
unele
glicozide
de aceea sunt
considerate
tinere,
in plina evolutie!
Clasificare:
3 familii
f. omogene
Capparaceae
Brassicaceae
Resedaceae

Fam. Brassicaceae (Cruciferae)

Ierboase, f.rar lemnoase
Multe anuale, cu ciclul vital scurt (cateva saptamani)
Acoperite cu peri simpli sau ramnificati
Radacini de obicei pivotante
Frunze intregi sau sectate, alterne, cu diferite forme
Flori - in raceme, de regula fara bractei

- bisexuate, actinomorfe, rar zigomorfe, tetramere: K2+2C4A2+4 G(2

- androceu 4-dinam, la baza celor 2 stamine externe (mai scurte

se afla glande nectarifere
- gineceu bicarpelar sincarp ovar bilocular rezultat al
dezvoltarii unui

perete fals - septum (replum); gineceul poate fi sesil sau cu un

ginofor

- samanta aproape lipsita de endosperm, testa deseori

mucilaginoasa
d.p.d.v. histochimic celule caracteristice care elaboreaza
mirozinaza = enzima care HOH glicosinapidele glucoza
diversi isotiocianati (uleiuri volatile
cu
gust
familie foarte cuprinzatoare cu numerosi reprezentanti - alimentari
picant)
- medicinali
- ornamentali
familia cuprinde cca.4000 specii raspandite indeosebi in zona
temperata din emisfera nordica.

Clasificare: criteriu foarte important = fructul (tip, mod de

diseminare etc.)
A Brasicacee cu fructe de tip silicva: Cheiranthus cheiri (micsunele
ruginite), Alliaria officinalis (usturoita), Brassica nigra (mustar),
Brassica oleracea (varza), Dentaria bulbifera (coltisor), Arabis
hirsuta (giscarita)
B Brassicacee cu fructe de tip silicula: Capsella bursa pastoris
(traista ciobanului), Lunaria rediviva, Alyssum alyssoides (albita),
Draba verna (flamnzica), Thlaspi arvense, Lepidium draba (urda
vacii), Lepidium ruderale (paduchernita), Lepidium campestre
(hrenita), s.a..
C Brassicacee cu fructe indehiscente: Raphanus sativus (ridiche),
Crambe maritime (varza de mare), Raphamus raphanistrum
(ridichea salbatica), Isatis tinctoria (drobita)
Specii medicinale: Erysimum diffusum, Capsella bursa pastoris,

Capsella bursa pastoris (traista ciobanului)

- planta ierbacee, anuala, ruderala

- la baza rozeta de frunze, cu limb penat partit
- frunze tulpinale aproape intregi si amplexicale
- inflorescente = raceme terminale simple si sagitate ;
- flori caracteristice cruciferelor;
- corola alba, la baza staminelor = glanda nectarifera
mica
- fructul = silicula comprimata
Bursae pastoris herba = hemostatic
uterin

Traistaciobanului:
rozeta bazilara
si silicula

Brassica nigra (sin. Sinapis nigra)

Brassica nigra (sin. Sinapis nigra)

anuala, cu tulpina ramificata si paroasa numai la baza
frunze alterne, fara stipele
flori - galbene, in raceme simple, fara bractee la baza
- bisexuale, actinomorfe, cu caliciu = 4 sepale si corola
cruciforma,
din 4 petale galbene
- androceul = 6 stamine / 2 cercuri, din care cele 2 laterale
mai
scurte / cercul extern si cele 4 anteroposterioare mai lungi
/cercul
intern
androceul este tetradinam
la baza staminelor, pe receptacul, sunt 4 glande nectarifere
- gineceul = din 2 carpele formeaza un ovar sincarp, separat in
2
loje, de un perete fals = septum, dispus in plan
anteroposterior.
- ovarul se continua cu un stil scurt terminat cu un stigmat slab
bilobat

Brassicae nigrae semen (Sinapis nigrae semen)

Contine ulei gras
- ulei volatil= provine din hidroliza unui glicozid sulfurat :
sinigrina (sinigrozida)
Extern : antireumatic, datorita actiunii rubefiante;
- enzima hidrolizanta = mirozinaza, si e dispusa in alte
celule decat sinigrozida. Hidroliza are loc numai cand aceste
substante ajung in contact : de exemplu prin triturarea
semintelor

Sinigrozid
a

Mirozinaza

alilsenevol

+ glu + KHSO4

Alliaria offcinalis ( usturoita )

- ierbacee, perena
- tulpina erecta, neramificata, de cca 0,30 0,80m
- frunze intregi, triunghiulare reniforme
- flori mici albe, (aprilie iulie ) in raceme terminale
- fructul = silicva lunga de cca. 4 5 cm si in 4 muchii
- planta strivita miros de usturoi
- raspndita - tufisuri umbroase, paduri, locuri umede, de la ses pna
la munte
- abundent nectarifera.

Utilizare:
partea aeriana a plantei medicina populara astm,
diuretic,
hipotensiv,
antiscorbutic,
vulnerar
sucul proaspat expectorant
Planta proaspata este mult mai activa dect cea uscata.
Seminte antiascorbice si vermifuge
pulverizate cataplasme ca si la mustar

Alte Brassicaceae care se folosesc ca plante

medicinale :
Brassica oleracea var. capitata (varza)

Cea mai importanta utilizare datorita extractiei de vitamina U

factor antiulceros, folosita si in dispepsii hepato-biliare

Se mai utilizeaza ca cicatrizant, vulnerar, diuretic,

hipoglicemiant si depurativ. De asemenea ca vermifug - sucul
de varza!

Pentru inlaturarea efectelor alcoolului un pahar suc pe zi (se

poate consuma in loc varza rosie cruda, tocata).

Cheiranthus cheiri micsunele

ruginite

Micsunele ruginite

Planta bianuala sau perena, cultivata ca planta

ornamentala, cu flori galben brune (ruginii), odorante.

Contine glicozide cardiotonice in partea aeriana.

Se utilizeaza ca diuretic in medicina populara!

Armoracia rusticana (A. lapathifolia) - hrean

Originara din sudul Europei, cultivata ca planta condimentara
s-a subspontaneizat (prin cultura).
Se utilizeaza in medicina populara ca remediu antiscorbutic,
utila si in inflamatii, bronsite si astm. De asemenea in
tratamentul gigivitelor.

Ordinul Malvales (Columnifere)

- predominant lemnoase, raspndite la tropice
- la noi predomina sp. ierboase
- prezinta frunze stipelate, intregi sau lobate, alterne
- flori bisexuate, actinomorfe, pentamere, cu periant dublu;
au calciu dublu si petalele rasucite in boboc (contorte)
- androceul dispus pe cercuri, cel extern transformat uneori
in staminodii sau este redus, iar cel intern se multiplica (prin
despicare) androceu polimer poliadelf sau monadelf inconjura
gineceul ca o coloana.
- gineceul e superior si sincarp, 5-carpelar, adesea multiplicat
- fructul capsula
- in structura anatomica fibre textile elastice, provenind din
liber secundar stratificat
- in toate organele = pungi si celule cu mucilag
D.p.d.v. biochimic si fiziologic se aseamana cu Violalele; unii
autori considera ca s-au format, evoluat din Rosale.
Clasificare: - fam .Tiliaceae,
- fam. Bombacaceae,
- fam. Sterculiaceae ,
- fam.Malvaceae.

Fam. Tiliaceae
Specii lemnoase, rar ierboase
Frunze intregi sau lobate, cu stipele caduce
Flori de obicei bisexuate in inflorescente cimoase, iar axul
principal al inflorescentei este concrescut cu bactea
membranoasa contribuie la raspndirea fructelor

K5-4C5-4A0+G(-2)

Androceu din numeroase stamine uneori 5 au devenit

staminodii unite prin filamente in 5-10 fascicule iar celelalte 5 s-au
multiplicat

Gineceu : - din 5 sau mai multe carpele (prin diviziune)

- superior
- placentatia parietala si axilara
Polenizare entomofila
Fructele : capsule si achene
Sunt 40 genuri, cu cca.400 specii.
In emisfera Nordica 10 specii dintre, care la noi 3: T. cordata, T.
platyphyllos, T. tomentosa (tei) raspndit in paduri de deal si
cmpie, cultivate mult ca arbori ornamentali.
Specii de mare valoare melifera

Tilia cordata (tei rosu, tei pucios)

arbore mare (max 20 m), scoarta neteda
frunze alterne, simple, cordate, acuminate si serate (margini
asimetrice la baza; pe partea inferioara la baza nervurilor smocuri
de peri roscati
La baza 2 stipele caduce
flori 5 10 in cime, peduculul comun fiind concrescut in parte
cu o bractee membranoasa
flori bisexuate, actinomorfe
caliciul galbui, caduc, dialisepal
corola = 5 petale spatulate si subtiri, rasucite in prefloratie
androceu: numeroase stamine libere, in 5 grupe, opuse petalelor
gineceu: 5 carpelar, cu ovar superior, sincarp si un stil lung
pentalobat

Deosebiri intre speciile de tei

T. cordata
Max 20m
Cel mai raspndit la noi
Frunze mai mici
(3-7cm)
cordate
pe fata
inferioara
verzi albastrui

T. tomentosa

T. platyphyllos

Max. 30m

Max. 40m

Frunze de 5-10cm cu
varful brusc ascutit, pe
fata inferioara cenusii
argintii, cu peri stelati pe
intreaga

Cele mai mari frunze 612 cm (15)

Baza asimetrica
Peri pe ambele fete, dar
mai evidenti la subtioara
nervurilor

suprafata
Flori 3-16cm
bractee = lungime cu
inflorescenta

Fruct: globulos,glabru,
4-6 mm, neted

Mai mari dar mai putine

5-10 in cime pendente,
mai scurte dect
bracteea
Au si 5-11 staminodii
(parapetale)
Fruct :
Tomentos, ovoid
5-7 mm, lung, neted
sau
slab costat

inflorescente
Cima pendenta
Bracteea mult mai
scurta dect
inflorescenta
Fruct : globulos, glabru,
cu vrf apiculat,
max=10mm,
cu 5 coaste

Tilia tomentosa

Tilia platyphyllos

Tiliae flores (drog colectiv) sine bracteis

cum bracteis
principii active : ulei volatil, mucilagii, flavone si saponine
actiune : sedativ si antispastic (ulei volatil)
sudorific (diaforetic), expectorant (mucilag,
saponine)
emolient, laxativ (mucilag)
diuretic (flavone, ulei volatil, saponine)
in cistite cronice
colagog coleretic = scoarta = nebulizat
intrebuintat in raceli, gripe (actiune slaba antivirala)
imunomodulatoare
ceaiuri medicinale

calmant
sedativ
sudorific
pectoral

Fam. Sterculiaceae
majoritatea plante lemnoase, tropicale si subtropicale
frunze simple, nestipelate, intreg sau variat divizate, adesea cu
peri stelati
flori grupate in inflorescente cimoase sau racemiforme
5 mere, actimorfe,
bisexuate.
caliciu gamosepal
corola uneori lipseste
androceu polimer staminele
unite
intr-un tub
gineceu = 5 carpele
ovar superior,
sincarp
prezinta frecvent fenomenul de cauliflorie

Theobroma cacao (arborele de cacao)

- hrana zeilor"

 Semintele de cacao: pudra de cacao si unt de cacao

=> ciocolata.
Alcaloizii teobromina si cafeina, cu efecte
stimulante.

 Untul de cacao = excipient in industria farmaceutica.

Netoxic, solid la temp. camerei, se topeste la temp.
corpului => ideal ca baza de supozitor.
Proprietati emoliente, textura placuta => cosmetica:
sapun, creme, lotiuni.

Cola vera, Cola acuminata (arborele de

cola)

Semintele de Cola acuminata, numite si nuci de cola,

contin cafeina si se utilizeaza la prepararea de bauturi
racoritoare.

John Stith
Pemberton
farmacist american,
inventator Coca-

Fam. Malvaceae
plante ierbacee (zona temperata) cat si lemnoase (zona calda)
frunze stipelate, simple sau lobate, alterne
florile pe - tipul 5, solitare sau in cime la axila frunzelor
- bisexuate
- adesea prezinta un caliciu dublu (involucru din 3-13
bractee
sepaloide = calicul)
- caliciul de obicei cu sepalele concrescute la baza, este
persistent
- corola cu petalele concrescute la baza cu tubul
staminal
- androceu polimer coloana in jurul stilului
(provin din cele 5 stamine interne
multiplicate si ramificate)
- gineceu variabil polimer 5 - 3 carpele unite
superior ca pozitie
polenizare entomofila sau ornitofila
fruct capsula sau achena
se desface la maturitate in mai multe loji

In scoarta si mezofil celule si pungi cu mucilag

Are 80 genuri si cca 1500 sp.

Plante medicinale: Althaea off., Hibiscus trionum, H.

sabdarife, H. rosa-sinensis, H. esculentum, Gossypium
herbaceum, G. hirsutum, G. arboreum, G. barbadense,
Abutillon theophrasti.

Hibiscus sabdarifa

Althaea officinalis (nalba mare)

Planta ierboasa, perena
Raspandita in Europa, Asia, Africa
Prezinta peri stelati
Radacina cilindrica, carnoasa - la exterior - cenusie-deschis
- la interior alba, cu striuri longitudinale
Tulpina - erecta, cilindrica, lignificata la baza
Frunzele - lung petiolate, 3-5 lobate, cu lobul mijlociu proeminent,
- catifelat-paroase
Flori - albe-rosii
- pentamere, dispuse in raceme axilare
- caliciu dublu, cu sepale concrescute la baza si caliciu extern
- corola actinomorfa, cu petale triunghiulare, emarginate la varf
- androceul prezinta filamente staminale pufos-paroase, violacee si
antere rosii
Fructul - capsula turtita, cu caliciu persistent la maturitate se dechide in
14-20
mericarpe

Produsul vegetal: Althaea radix et folium

Althaea radix contine mucilag, amidon, pectine, saruri
minerale,
lipide, proteine si alti compusi
Utilizari: - emolient
- antiinflamator
- excipient pilular
- industria alimentara

Althaea folium contin mucilag de natura pectica

Utilizari: - emolient
- intra in compozitia - ceaiului pentru gargara
- ceaiului pectoral

Malva silvestris (nalba)

Este o planta anuala sau perena
Raspandita pe toate continentele
Radacina pivotanta, carnoasa, alba
Tulpina inalta, paroasa, erecta, ramnificata
Frunze lung petiolate, paroase, cu limbul rotund sau reniform, 3-7
palmat-lobat
Flori - actinomorfe, grupate cate 2-6 la axila frunzelor
- caliciul dublu cu - 3 sepale externe (calicul)
- 5 sepale interne concrescute pe 2/3 din
lungimea lor
- corola dialipetala 5 petale cuneate la baza, paroasa, de culoare
rosie-violeta cu 3 nervuri inchise
- androceul - numeroase stamine concrescute prin filamentele lor

androceu monadelf
- gineceul - superior, cenocarp, cu ovar plurilocular
Fructul - forma de disc turtit; se desface la maturitate in 9-12 mericarpe

Malva silvestris (nalba)

Produsul vegetal: Malvae silvestris flos contin - mucilag
- malvina
(antocianozida)
Utilizari: - emolient, sub forma de infuzie si decoct

Ordinul Ericales (Bicornes)

Arbusti si subarbusti
De obicei formeaza micorize cu diverse ciuperci
Frunze intregi, nestipelate, simple, coriace sau alterne
Flori actinomorfe, 5-4mere, majoritatea gamosepala/gamopetala
Androceu de obicei obdiplostemon, cu antere poricide, la unele
specii cu 2 prelungiri ca niste coronite (apendici laterali)
Gineceu 2-5 carpelar, cu ovar superior/inferior
Fruct variat (capsule, bace)
Biochimic: bogate in glicozide specifice
Se pare ca s-a format, a evoluat din ordinul Theales mai evoluat
(gamopetale si numar stabil de stamine)
Clasificare: Ericaceae, Pyrolaceae, Empetraceae, Monotropaceae

Familia Ericaceae

Arbusti mici, la noi plante de munte

Frunze sempervirescente, intregi, alterne, opuse sau
verticilate
Flori bisexuate, actinomorfe, 4-5 mere
Solitare sau in inflorescente diferite
Corola gamopetala
Gineceu din 5-4 carpele unite, superior sau inferior
Fruct: baca sau capsula

K5-4C(5-4)A5+5;4+4G(5-4)

Sunt aproximativ 70 genuri cu cca 2000 specii larg

raspandite in emisfera nordica, mai ales in etajul montan
alpin si tundra
La noi: 8 genuri si 12 specii
Ex: Vaccinium myrtillus, V. vitis idaea, Arctostaphylos uvaursi

Vaccinium myrtillus (afin)

Arbust din emisfera nordica

La noi regiunea montana si subalpina
Frunze caduce
Flori solitare, nutante, cate 1-2 la axila frunzelor
Actiomorfe, hermafrodite, 5 mere
Caliciu gamosepal, 5 mer cu 5 dinti, peristent, concrescut
cu ovarul
Corola roz, gamopetala, globuloasa, urceolata, terminata
cu 5 dinti
Androceu 5 stamine pe 2 cercuri, cu dehiscenta poricida
si 2 apendice dorsale ca 2 pinteni
Gineceul pentacarpelar cu ovar inferior, sudat cu
receptacolul
Fruct: baca neagra-albastruie, comestibila
Myrtilli fructus, M. folium polifenoli, in special tanin, apoi
antocianozide actiune: antidiareica, antidizenterica
P.f. DIFRAREL

 Myrtilli fructus polifenoli, in special tanin, apoi antocianozide

actiune antidiareica, antidizenterica, afectiuni circulatorii
(fragilitate capilara, insuficienta circulatorie periferica,
arteriopatie diabetica) miopie, hemeralopie
P.f. DIFRAREL, MIRTILENE, DIFABIOL
Frunzele de afin au efect hipoglicemic => forme usoare de diabet

Arctostaphylos uva ursi (strugurele

ursului)

Subarbust tarator, cu unele ramuri ascendente

Raspandit in emisfera nordica la munte
Frunze coriace, persistente, alterne
Flori nutante, in raceme (struguri) in varful ramurilor
Actinomorfe, hermafrodite, caliciu 5-mer, corola
gamopetala, cu 5 lobi mici reflecti
Androceu din 5 stamine pe 2 verticile
Antere cu deschidere poricida la partea superioara cu 2
apendice
Gineceu sincarp, 5-carpelar, superior
Frunct carnos drupa rosie cu 5 samburi, fiecare cu cate o
samanta
Uvae ursi folium glicozida (arbutozida), flavone, tanin
Actiune astringenta, diuretica si antimicrobiana

Vaccinium vitis idaea (merisor)

Arbust tufos, de 5 30 cm
tulpina cilindrica cu ramificatii subtiri cenusii-pubescente
Frunze alterne, persistente, pieloase
Eliptice, cu varf rotunjit sau emarginat, se rasfrang pe
margini
Flori in raceme terminale cu 2-6 flori aplecate, campanulate,
alb-roz pe tipul 5, cu sepale si petale unite
Fruct: bace sferice albe rosii (maturitate) cu diametrul de
0.5 cm, cu numeroase seminte semilunare de cca 1,5 mm
Principii active: 3,5-8% arbutozid, flavone, tanin, vitamina C

Vaccinium vitis idaea

Vitis ideae folium

Arbutozida hidrolizeaza in organism la glucoza si

hidrochinona
Actiune dezinfectanta renala, urinara si actiune diuretica
(si flavonele)
Poate inlocui Uvae ursi folium
3-4 infuzii 3% pe zi
Intra in compozitia ceaiului diuretic

Fam. Primulaceae - Primula officinalis (sin. P.veris)

(ciubotica cucului)
ierboasa
rizom alb, cu numeroase radacini adventive
rozeta de frunze oblongi, ingustate in petiol
scap florifer iese din mijlocul rozetei
in varf umbela cu mai multe flori gamopetale
flori - hermafrodite, cu 5 dinti
- corola gamopetala, tubuloasa, campanulata, cu 5 lobi in
partea superioara
- androceu = 5 stamine epipetale
- gineceu = 5 carpele concrescute ovar sincarp unilocular
- ovar cu stil lung sau scurt, cu stigmat globulos (capitat)
- heterostilie
fruct = capsula inchisa in caliciu persistent dehiscent prin 5 dinti
Primulae rhizoma cum radicibus contine saponine si glicozide fenolice
- actiune expectoranta si diuretica
- in ceaiul antibronsitic