BROCA CIATIVATOR111,111 ROMANI]

MANNA DE AGRICULTURA
PENTRU

COALELE RURALE

COALELE NORMALE $1
DE

P. S. AURELIANU
Agricultorii

EDITIUNEA A EAPTEA
Rev61util si in totul prefacutil

Carte autorisata de Consiliul permanent alit instrucliunei

publice pentru Isc lele rurale.

BUCURESCI
EDITURA LIBRARIEI SOCECe & COMP.
21, CALEA VICTORIEI, 21

1891

Pretul 1 left 50 bani.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA CHTIYATORM ROMANt

MANUALU DE AGRICULTURA
PENTRU

COALELE NORITALE

I CsOitLELE MALE
DE

P. S. AURELIANU

--.

Agricultorii

EDITIUNEA A 4EAPTEA
Reirqutet i in tntul prefacutit

Carte autorisatd de Consiliul permanent ali instructiunef

pubZice pentru fccilele rurale.

BUCURESCI

ti)ITURA LIBRARIE1 SOCECt & Comp.

18 1
www.dacoromanica.ro

PREFATA. LA EDITIUNEA A DOUA

Editiunea ant6ia a acestel publicatiuni a eit la lu-

mina in anulti 1869. Se pare a articica a rspuns

unei trebuinte simtita, de ore-ce s'a desfacut cu multa
inlesnire.
Deosebite imprejurari nu mi-a% ingaduit sa retiparescil

alta editiune pin& in anul acesta. Acum doul ani recitinda manualult meU, m'am incredintata c trebue prefacutt. Amil pus dal% la o parte editiunea primitiva,
amti facut% alta articia de agricultura elemental% potrivita nu numal cu trebuintefe cultivatorilor ronlani,
dara i cu intelegerea copfilort din rile le rurale.
Eh Bunn incredintatti c un manualil de agricultura
este o _articica neaparat a. pentru copia Vranilor cad
umbla in cOla rurala. Chiar ca o carte de lectur, u.
asemenea carticica va fi citita, maI cu placere i mal cu
folost de cat ori-care alta. Acum, daa manualula acesta
instlesce cualittile cerute pentru ua ast-fel de carte,
dspre ac6sta vox% judeca aceia earl vat bine-voi sa,-1%

citesca- Ea mi-amt pus tab, silina pentru a face ca

articica acsta s fie cuprinQtOre, uOra de intelesii
pe can se pOte potrivita cu trebuintele t6rani1oril
notri.

Voiti fi pe deplint resplatitil and m voit intredinta

ea

acsta articia ejuta, i dnsa, orl-catt de putinii

art fi, la inaintarea agriculturei i la imbunatatirea sta.

rei neobositilorti i multa induratorilora nqtri Vrani.
www.dacoromanica.ro

FREFATA

pranii ca cetteni i agricultura ca profesiune, este

temelia cea mai tare pe care se Ole reqima Romania.
In t6ran1 i in cultura pamntului strAmoesc 'V-a

afiatt saparea n6mult romanesca in vechime; ton

prin ei i prin agriculturA ne vomt putea intari i
ajunge la marire in viitorime. Pentru a ajunge la acesth

sfagitt, eautA ea cu totii st ne punem a lucra din

rsputeri, spre a face WA inainteze agricultura i s se

inbuneze starea Vranilort. La ac6sta m'amit gandit

candti amit scrish ac6sta cM-ticicA ; dea Domnulti s.
fi fostci intermit c6sti bunt' 1
FerSstaal In 25 Augustii, 1880.
P.

8. AURELIANU.

www.dacoromanica.ro

MANUALO DE AGRICULTURA

PARTEA INTRIt
AGRICULTURA.

PLANTELE.

VIATA PLANTELORt

CAPITOLULTJ I.
AGRICULTURA

Agricultura este arta de a lucra pamentula pentru

a produce plantele cu cari se hrnesce omulg i animalele domestice, precum li alte plante pentru trebuintele industriei.
TOte artele suntu trebuinciOse, dar agricultura este

in fruntea tutulorti, fiind-ca omulil nu 'Ate vietui de

catii lucrandil pam6ntulti.

Dad, omula a ajunsa atata de departe cu sciinta ;

dad, a fcutil atatea descoperiri minunate, este datoril
sa multumsca agriculture, fiind-ca numal atunci a putun sa se indeletnicOsca cu asemenea lucrarl *cand a

putun saV asigureze hrana

i imbracamintea.
Agricultura este temelia cea mai trainica pentru viata

unei Vri ; de aceea toti locuitorii, de la mare pana la

midi, suntt datori sa, iubOsca pamentult stramosescil li
sa caute alti face sa dea rode can mai multe i mai bune.
TOra !Astra, Romania, traiesce numal dln agricultura,
fiind-ca pina asta-zi noi ne Indeletnici.mil prea putinil cu
artele i meseriile. Dara chiar cand amu ajunge sa a-

vemb. In tera ton felulg de meserii, tottli agricultura

www.dacoromanica.ro

mArruALi7

va fl celt mai mare isvort de avqe, flind-ca nici ua

meserie din lume nu va produce atatt can pat produce intinsele i roditOrele campii ale Romania
Cu tote acestea pentru ca mansele nOstre campii i
coline sa produca, holde frumse, trebue sa le lucramti
fara pregett ; sa ne silimt a introduce instrumentele
uneltele cele mai bune ; sa avemil vite multe qi frumOse,

cazi intealt-felt de chipt pamentult celti mai roditort

se umple de burueni, saracesce pina candu ajunge de
nu'ti mai da nici smnta.
CAPITOLULU II.
PLANTE. - GERMINATIUNEA SAt iNCOLTIREA SEMENTELORU. NUTRITIGNEA 1 RESPIRATIUNEA.

Tote corpurile cad se afla pe fata panAntuluT i in

launtrulti s6t, se deosibesct in trei clase marl cad suntii :
Aninzalele, coprinclndt omult i tOte cele-l'alte flinte
vietuitOre.

Plantele sat vegetale, copringendt tOte plantele, dela

cea mai mica iarba pina la celt mal mare copacit.

Mineralele, coprinVndii petrile, pam6nturile, sarurile
metalurile.
Animalele i plantele suntii inzestrate de natura cu
viata ; ele traiesct, se imultesct i molt ; aceste flinte

se numescu corpuri organice.

Mineralele suntt neinsufletite, adic fr via
i se
numescu corpuri neorganice.
Plantele. Plantale suntt flinte vietuitOre cari se nu-

tresct, crescu i se imultesct, insa nu se pott mica

din loct prin sine-le ca animalele.
Ca sa se nasca, s triasc i sa crdsca, plantele at
trebuinta de aert,.de caldura i de hrana pe care o gasesct in pamntti, in apa i In atmosfera.
Planta suge sat absrbe hrana sa prin radarind,
www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

trunchiii i for, treI partI ale sale cari se nurnescil or-

gane de nutripune.

Planta se imultesce sat se prasesce prin //ore, din

care se nasce fructuN sat rodult i s6mnta. Acestea
se numescil organe de reproducliune.

Rideicina.Radacina este acea parte a plantei care

se Infige in pamentt i se intinde dreptil in jost sail
in laturi. Ea suge din snnlil pamentului mustulii care

nutresce planta. Acestt mustil se urea in susil in

trunchit i se impraltie In tOte ramurele, in muguri,
in foi, in flori i in fructe.
Mustul pam6ntului este compus din apa, deosebite
saruri i alte substage call se topesct intr'nsa.
Vrfult must-a:Won't care se aflt pe radacinI este ca
un felt de burete care suge din pam6ntil mustult ; aceste sugatori se numescil spongiole.
Unele radacini in loct sa se infiga in pam6ntil se infigt In trunchiurile copacilort i sugt dintr'6nse1e mus-

tult ; ast-fel suntu radcinele plantei numite sesc4.

Radacinele n'at tOte aceia0 forma; ast-felt sfecla nu
se asmana cu crumpenele sat cartofult ; radacina porumbului nu se asemana cu a morcovului; de aceea se
deosebesct urmatOrele feluri de rdacini :
Reiddcinele firdse sail mustdcidse, suntt compuse din-

teua mulVme de fire i firiVre care se impr4tie In

pmntil in tOte partile; ast-felt sunt radacinele gram
lui i altort grane, ale lptucei, . alt. (Fig. 1).
Raddcinele pivotante, care suntt lungI i se infigil
dreptt in pamntt ; astil-feill suntt : sfecla, morcovuit,
patrunjelult, pastarnacult, . al. (Fig. 2).
Raddcinile tdrdtdre, care se intindt in laturi i pana
in fata pamentului precum suntil radacinele ulmului,
ale pirulut
Raddcini tuberculdse precum suntil cartofii si napiI
porcesci.

www.dacoromanica.ro

LisruAL-Cr

liciddoia bulbo-se sail cepdse precumil suntti cpa, us.

turoiulti, prazulti.

I.

Fig. 1RaclacinA finis&

Fig. 2Racracina% pivotanth.

TrunchiuN.Trunchiult este paftea plantel care incepe de la rdcinA i cresce gait din p6,m6ntfi qi. ma)"

adesea dreptil in sust.. Pe trunchia. se afia mugurii,

foile,. florile i. fructele.

Trunchiula erbositi este fragedt, mole, precum este

trunchiulti sat paiult granelort, lujerullegumelort, firul
erburilort de fdnete, . alt.
Trunchiulti lemnosii se numesce acela care este tare,
precum este trunchiulti tutulorti_copacilort.
Se numesce trunchit acciporii acela care se ura pe
www.dacoromanica.ro

DE AGRICT.TLTUEA.

copact sat pe prajini de care se acata, prin carceele sale ;

ast-felt este vita, curpenele, aguridarulb, si alt.

Trunchit volubilii este acela care se urea i -se incolacesce pe copael i pe prajini, preening este mazrea,
fasolea, zorua, . alt.
Trunchiult sat lujerula care se intinde pe pam6nta,
precumt este fragult, se numesce tiritorit.
In trunchiult until copacia se deosibesea mai multe
straturl. Mind un ulmil de a curmeziult, voma vedea
ca. in afara se afla, un strata care se numesce coja sat
scdrid; dupa dOnsa vine IA parte de lemna care este alba,

numitt alburnii ; dupa alburna vine unt strata de lemna

cam rocata care se numesce inima lemnului; in sfiritt
in mijlocult trunchifflui se afla m6duva ; din mad uva phka,

ua multime de racie earl se numesca raze medularii.

Uitandu-se cine-va cu bagare.de-sdma, la taietura curmedia a crampeiului de lemnii, vede ca incepnd de la
maduva i pana la scOrta, sunta o multime de straturi
de lemnii ca nisce cercurl i earl se deosibesct fOrte bine
unele de altele. In fie-care ant cresce cate nal asemenea
strata : de aceea, num6randll tOte straturile de la m6duva pana, la scOrta, aflmt vrsta copaciului.

Foile. Rifle sat frunzele sunt acele partl ale plan-

tel alipite de trunchit sat de ramuri; ele se tin de

copacit printeua, codid carel '1 se dice petiolii.
Prin fol asudOza, i rsufla plantele ; ele absorba aerult i umezOla pentru a o da plantelort. Cu drepta
cuvOnta se, numesca foile plumonii plantelor.
MugurilMuguril (ochil) se afla mai cu sOma, la subti Ora
foilor ; el desvoltandu-se formza ramurile, foile i florile.

Muguril din earl daa florile sunta mai ascutitl; iar muguril care product Urea i prin urmare rodult, sunta mai
rotundi. Gradinaril cunoscnda acOsta, ciupesca parte
din muguril de roda canda voesca s aiba, pOrne marl.
Flo'rea.FlOrea este organula reprodustiunei fiind-ca,

www.dacoromanica.ro

10

MANI:ULU

dinte6nsa se face s6m6nta i rodult. U flOre de trandafir, spre exemplu, cuprinde prtile urmatOre : pe din
afar& nisce foite care se numesct calief 1. ; dup 6. aceste

vint fbile cari ati fata rovat5, sat alburie, sat ro0e,
care se numesce corola ; acetia

'1

se clice obicinuitt

n sfiritt, la mijloct se an nisce firiOre ale

arort vOrfuri sunt acoperite de un praf galbent ;
flOre;

aceste firiOre se numesct stamine. In miglocult staminelort se af16, un flit mai grosciorti care se numesce pistilti.

Candt a infloritt 1A, plant6, prafult celt galbent art

staminelort sat polenulti, se scuturti, peste pistilt ;
acsta se numesce fecondapunea plantei. Cultivatoril gicti

c5, lgci planta axial se face fecondatiunea.

Dup6, ce lg planta, de desubtul pistiluluT sat la fundult
flOrei cresce un ouorti de forme diferite qi in intrult ca-

ruia se forrng.sementele; acest ourrt se chianA. ovara

Dup5, legatt flOrea se trece, ovariult cresce, face

rodt, precumil este rnrult, para, castravetele, pepenele, 0 alt. acesta este fructutil.
Unele fructe suntt cdrno'se, precumt este cirea, m6rult, para, . alt. ; in intrult lort se afla. samburi. Alte
fructe suntt useate i cuprindt una sat mai multe b6be;
ast-felt suntt teca de fasole, de maz6re, de nAutil, . alt.
In cele din urma, fructult se cOce, se usuca, i sernntele
care se afl in Muntru se implAstie de sine-le, cum se
imprAtie tOte sem6ntele s6lbatice ; sat le cultiv6, omult
si le intrebuint6za, dup6, cum se face cu grault, po-

rumbult, fasolea i alte plante.

Griluntele este s6m6nta din care se prsesce plata.
Un grAunte oil care coprinde mai intiil o parte miecjOs6, care este mai tare sat mai mOle, durA, plante ;
ast-felt este partea MinOs6, la grAuntele de grail, de
porumbt, la bobult de fasole, de linte, q. alt.
Dup6, acea in ori-ce graunte se aflA unt cop sat germine
care se chiam, embrionii. Embrionulii este la s6m6n0 ceea

www.dacoromanica.ro

DE AGMCULTURA

11

ce este plodul'a la ouhle pasorilor ; dintr'nsult iese planta.

De aceea cultivatorult trebue sh phstreze bine s6mnta,,

fiindt-ch claca o tine la umeq616, sat la caldura prea mate,
pe u sobh, enbriomult mdre i s6m6nta numai ineoliesce.
Germinatiunea sa, Incoltirea semdnielor. -LTA s6mnth

cOpth push inteunt pamentt in care se eh umeOlh, chid ur i aert, se umfla i'l plesnesce posghita; duph aceea
ineollesee adich d dintr'nsa ut mich rhdhcira care seinfige in phm6ntt pi
dou6 foite numite
cotileddne, care ies

afarh ;

acestea

nutresct planta,
(Fig. 3.)

Duph ce rdcinacrescei prinde

putere, cotiledOnele se much, pi
atund incollirea
plantei s'a stirs, it.

Sunt plante a
dzora somenth
candti incoltesce
are numai unt co-

tiledont ; ast-felt
este s6mnta de
grail, de porumb,
de cpa, qi alt.

Fig. 3,

fasolel.

Nutritiunea sa hrana plantelorii. Planta indath ce a incoltitt incepe sh se nutrsc i sh cr6sch; ea nu se 'Ate
nutri de catt cu mustun sat zemun, adicA cu substage licuide, precum este apa, i cu gazun, precum este aerult.

Baligarult care se ingrOph in phmntt pentru

ingrhsa
se preface in licuidt, adich apa topesce IA parte dinte6n.
suit, ca cum art topi sarea, i ac6sth aph sail mustg nu-

www.dacoromanica.ro

MARUALt

12

tresce planta. Multe sdruri care se afla in parnnt le

topesce apa care dupa aceea absorbita de radacini, se
urca in sust i nutresce planta. Acsta apa se nurnesce
melsgd sat sevci.

Masga se urea. i se scobOra in plante precum umbla

sangele in animale; ea strabate in tote Drtile plantel

pana_ce ajunge in fru* undo da de aert prin nisce

gurite numite atomate. Dupa aceea masga incepe a se
cobori in jost spre radacini i nutresce planta in trctult st. Masga care se cobOra se numesce cambium.
Plante le respiret sat rsufla ca li anirnalele. In timpult
4i1ei prin foile lort absorbii aert i oprescii dintr'ensult
carbonulii i lasa sa iasa afara oxigenulg; iar miptea, din
potriva, opresct oxigenulu i del Mara gazult carbonict.

Gazult carbonict este fOrte vatamatorti sanaaV.

De aceia nu este bine sa se lase preste nOpte flori multe

i Vane in camerile de dorrnitt.

CAPITOLULt III.
CALDURA. - LUMINA. AGENTIf VEGETATIUNEI. - AERULt.
APA. - PAMENTULt.

S'a Tel maT sust c plantele sunt finite cu viata,

care se nutresct i respira. Ca sa pOta vietui, ele at
trebuinta mai en sOma de aerii, de ceildurd, de lumintt,
de apet i de pamenta ; fail aceste elemente planta nici
nu pOte incolti nici nu pOte vietui.
Aerulii.
Aerult este una gazzi care umple tott vas-

duhult i. fail care nu pote trai nici ua flinta. Cand

se qice a unt omt a murita nabuitt, acsta vrea sa
Oca, ca n'a maT pututt rsufla, sat respira, adica ca
n'a pututt sa, mai absOrba, aert.
Aerult este compust din dou6 gazuri, unult, numitt
oxigenii, li altult azotil Afara de aceste gazuri se maT
www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

13

afla, umezelci formata din aburil care se inalta de pe

fata pamOntului de pe maxi i de pe riuri; unt gaza
numita acidii carbonica produsti prin rsuflarea animalelort i de catre foile plantelorti in timpult noptei,
0 alte substage in catatime mai mica.
Fie-care din partile din care este compusti aerult
este neaparata pentru vietuirea plantelort.
Fara aeril nu numaI a nu pOte trai nici ua planta,
dara nici focult nu arde, nici smgele nu incoltescU,
nici vinurile nu fern, nici painea nu se dospesce.
De aceea, pentru ca plantele sa cr6sca cu putere,
trebue sa aiba aerti. In livali i in grdini se punt
pomi mai departatl ca sa pita aerult sa trca, mereil
printre denii; legumele se presadescil mai departate
totu pentru ace1a1 sfiritti, caci dad, s'ar lasa indesate, lipsindu-le aerulil, ingalbenescd 0 pierii.
Cu privire la omt aerulil este atatt de trebuincios
in att. cand 'I lipsesce se inabiqesce i mOre. De aceea
casele trebuescil facute ali se pOte mai inalte 0 mal
mari. Premenirea aerulul, deschitndil ferestrele vara
ca i. iarna, este neaparata pentru sanatatea omulul.
Caldura.Caldura sOrelui este isvorulti vietii vegetale.
T6mna cand se rOcoresce timpult, crescerea plantelort
incepe i d6nsa a inceta pana ce cadil foile. Iarna, lipsindil caldura, plantele stall In amortire, i incept vietuirea numai prima-vara cand bine-facatOrele rale ale
sOrelui incalqescu atmosfera 0 pamentult.
Pentru a pastra iarna flori, copacei i alte plante,

gradinarii le t6nti in flordrii, unt felt de case acoperite cu stela 0 incalgite.

Pentru a avea rsaduri de plante mal de timpuriii,
se facti prima-vara straturi calde, puindu-se baligara
prOsptt inteua, grOpa, i pe d'asupra pamenta i acoperindu-se cu gthnuri. Baligarulii dospindu-se, lash
sa iasa caldura dintr'nsulli care, trec6ndil fa pamOn.
www.dacoromanica.ro

MANuAlt

14

tult In care s'a semanatt plantele, la incaNesce 0 face

sa, IncoltOsca,

sa. vegeteze sem6naturile.

TOte plantele n'at trebuinta de aceiall catatime de

caldura, pentru a se cOce ; ast-fel graului 'I trebue mai
pgina. caldura de eatti porumbului 0 vitei. De aceea
and este tOmna rece 0 ploiOsa, se IntOmpla ca porum-

burile sa nu se Oa 0 strugurii sa r6maie acriori.

Lumina. Lumint, care ne vine, ca 0 caldura, Ott de
la sOre, este tat atatil de trebuincisa pentru vegetale.
Pune plante Inteua pivnita ; ele cresc, Irma at o fata alba,

sunt delirate i dupa cat-va timpt pier fara sa rodOsca.

Omenil earl traesct In locuinte IntunecOse sunt galbinicioi i supql la multe bOle. De aceea casele trebuescil sa fie luminOse ; fia-care incapere sa aiba. ferestre

cu gOmuri, iar nu cu hartie sat Vpla, dupa cum se

vede la atatea case Vranesci.
Apa.--Apa este Impratiata peste tota, fata pamOntului 0 in atmosfera; da viata i san6tate plantelort
ca 0 animalelort.
Plantele nu pott incolti nici cresce Para apa, fie pamOntult catt de grasti 0 timpult catt de priinciosii.
Cand este seceta, adica lipsa, de apa, sem6naturi1e se
palescil i chiar se usuca.
Apa se afla in tOte plantele i afara de acOsta ea
topesce tote sarurile i alte substage pe care le abscript radacinile pentru nutrirea vegetalelort.
In Wile pustii, unde se afla campil nisipse in care
nu cresce unt firt de iarba, pe data ce se face o fontana omult p6te sa traiasca, fiind-ca prin udatura pOte
sa intretina semnaturile.
Apele nu suntt total una de bune ; apa curgatre
este cea d'antait pentru trebuigele easel, fiind-ca este
aerata. Legumile 0 carnea ferbt bine Intr'Onsa ; este
buna i pentru spalatt.
Apa de plOie este fOrte bun pentru udatil, fiind-ca str6-

www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

16

batnda atmosfera topeste mai multe gazuri care suntt

priincise crescerei plantelort.

In localitatile unde nu se afla isvOre, se strange

apa de plOie In citerne, un felt de gropi de piatth sail
chiaril de lut, acoperite.
. Ape le statatOre, precuma este apa de lact, de smar-

curl nu suntt bune pentru Mutt ci numai peutru

udatt gradinile.
Apa de isvort este cam grea pentru b6util. Fiinda

prea rece, nu este buna pentru udatt de catil dupa

ce a statil cate-va qile sa se mai Incalci6sca.

Apa de putt trebuia sa stea, ca i cea de isvort,

si apoi sa se Intrebuinteze In gradina.
Plante le neputndt vietui ma apa, li in timpa de
seceth sem6naturile fiindt supuse a peri, cultivatorii
care at. la Indemana isvOre, ape curg6tOre, iazuri sat
elqtaie sa se deprinda a iriga semnaturile, adica a le
uda. Facnd anturi pe la capataile locurilora la porumba i aduandil apa Inteftsele, apa se scurge printre rindurile de porumbt si le da umezeala trebuinciOsa.
PamEntu10.Cultura pamntului este temelia pe care
se rclima viata societatilora omenesci si inaintarea
omulul In civilisatiune. Numai cultivnd tarinele omula

p6te sa produa lucrurile trebuinciOse pentru hrana,

pentru irnbracaminte. Panea, carnea, laptele, untult,
branza, lana, bumbacult, Muhl i canepa, peile, uleiupi

rile, li alte multe obiecte, nu le pOte avea omult de

catt lucranda pamntula si crescnda vitele.
U. tara nu pOte fi avuta i locuit de populatiune
numerOsa i vrtOsa de catt av6ndil cu ce sa'i Internpine trebuintele. A avut mare dreptate inv6tatu1 care
a Ilisil a lcingci o paine se nasce un omil ; tra care
produce paine mai multa aceea va fi mai populata pi
mai puternica.
Petm'entulic arabilii. Se numesce pamentic saapeimntii

www.dacoromanica.ro

16

MANUAL1)

airabilii orl pcingntii vegetalft, stratult de d'asupra alt

pmntuluT pe care'l intOrce plugult silt lucrOzA. alto
instrumente agricole i in care cresct plantele cultivate.

Indata dup6, acestt stratt vine altult care nu se

lucrzA, darn in care strnatt rAdcinile unora dintre
plante; acestuia 'I se zice sub-solii sat sub-pdmntg.
De multe orl este de trebuintA. sA, se rup 6. cu plugult
IA parte din acest pAme'ntt viil adncindt al-A:tura.
Elementele peimentulid arabila.PAmntult este corn-

pust din dout feluri de elemente : elemente minerale

i elemente organice.

PArtile minerale, care se aflA in mare atatime in

pamntt, sunt : niszpulii, argila i calcarulii. AfarA de
acestea se mai gasesce in pam6ntt gypsfi, fer i altele.
Substagele organice care se afiA, in pAinthltt suntt

de tot felul de animale care

putreqesct pe d'esupra sat in intrul pa,mntului; astfelt bligarult cu care se ingrale pAmentult este IA
rAmAsitele de erburT

substaga organicA.

Pentru ca ptmentult 0, fie roditort, trebuesce s

cuprin0 substage minerale i organice. DacA, ar cuprinde numai nisipt, oil argil sat calcart, prnntult

ar fi neroditort. Cftnd se clice a s'a slAbitt sat s'a

mancatt pAm6ntu1t, aceasta vrea sa TO, cA nu maT cu.

prinde indestule substage organice, i de aceia se li

ingra4.

Sunt mai multe feluri de Om 'entt, din care treT se

deosibesct : pa9natultinisiposti, In care se aflA mai multti
nisipt ; pamntulU" argilosii, care cuprinde argila, maT
multA, i peimentulu calcaros21 in care se afl . mai multti

calcart.
Cultivatorii nurnesct pAinnturile nisipOse chifaig
iar pe cele argildse pdmenta mare.
Nisipult este unt pA.m6ntii trinost, albt si une-orl
negru, orl rovatt. Mai -Lae pmemturile coprindti nisipt.

www.dacoromanica.ro

17

DE AGRICULTURA

Argila sat lutula este unt pmntt tare, cum este

pam6ntu1t de oale; are unt mirost alt st ca acela
ce simte cine-va cand plouo, dupa seceta.
Calcarult este unt pamOntt albt sat vnAtt. Petri le

din care se face varult, creta sat tibiirult, petrile de

ziditt sunt calcardse.
Pcimnturile nisipse, cand coprindt prea multt nisip

sunt sterpe, nu le pqi semna 'Ana ce nu le ingrai.

Lucrult colt mal bunt este sa le la0 pentru pasciune
mai multi ani de-a-randult apoi sa. le arT.
In pamenturile nisipse sterpe se sm6na padure de
pini, de salcami .1 alti copaci. Plopil, salciile, aninil,
richita cresc bine in asemenea pamnturi cand se afla
pe Vrmuril vre-unei ape.

Dna pamntult nisipost nu este saract, se pOte sem6na intr'nsult secara, porumbt, cartofi, meit, rapit
i sfecla.
Asemenea pamnturi sunt pripelnice ; granele i ori-care
alte plante se coca mai de timpurit ca in alte pamOnturi.

Se gAsesce nisipt in cenup tuturort plantelort, dara

mai cu s6ma in cenua de paie de grafi, de orqt, de
ovzt 1 de secara.
Cand ploa, apa trece curndt prin pAmnturile nisi-

i de aceia se i pott lucra pe ori-ce timpt.

Pamnturile nisipOse se ara mai rart de catt celel'alte, fiind VrinOse de felult lort.
pOse ;

Pamenturile argilose sunt rocate sat glbul cand cu.

prindt felt, i negre cand se afla intr'nsele substage

organice. Sunt tarT, se lucrza cu gret pe usatura ;
iara pe umeVla sug apa multa i o pastrzA ; de aceia pe timpt de seceta sem6nAturilort le merge mai
bine in asemenea Omenturi de can in cele nisipose.
Mina ca gerult trinza pamenturile argilose, cultvatorult sa le are tOmna ca sa degere peste iarna.
Cand este seceta p6mntult argilost se intaresce i
33,0.13.

www.dacoromanica.ro

18

ma1cuAL.6

crapa. Aratil cand este umedt, se face bulgari marl ;

de aceia se ara dupa ce s'a sventat.
In asemenea pamenturi, and sunt lucrate bine, se
face grault celt mai frumost, ovNult, trifoiult, sfecla,
mazarichea, bobult i rapita.
Pamnturile calcardse sag cretdse sunt bune cand nu
cuprindt prea multt calcart ; se lucreiza lesne, apa le
strbate cu inlesnire. Grault, orzult, porumbult, rapita,
tutunult, trifoiult, visdeiult i sparceta, cresct bine
i dat recolte frumOse in pame,nturile calcarOse. Viile
sadite pe cOste calcarOse product vint fOrte bunt.
Pazntur'i de lunca sunt acelea earl se afla pe mar-

ginea riurilort. Mai tete luncile sunt vestite pentru

rodnicia lort ; ba unele sunt atatt de grase in catt nu
poti sa semenl grail pe densele fiindt ca cade. Asemenea

pmnturi product chiar cand este seceta, pentru CA

fiindt apa aprOpe sunt in tot-d'a-una revene.
Orl care ar fi natura pamantulul se cumisce a este
bunt cand copacil cresct cu putere i at cja fins& i
curata. Dintre tOte soiurile de pamnturi cele mai bune
sunt pamenturile negre.

PARTEA A DOUA

LIICRKRILE AGRICOLE
CAPITOLULU IV
I.MBUNATATIREA PAMENTULUI.

iNGRAAMINTE MINERALE.

iNGRAVCAINTE ORGANICE.

ImbundtAtirea parnentulu1.PAm6ntulil roditort din fi-

rea lui este cea mai mare avutie pentru o t6ra ; lucratt
bine produce holde frumOse. Lucrulii de capetenie este
ca cultivatorult sa voiasca a'l pastra ac6sta insuire

i pentrn acestt scopt este de ajunst sat salt

ingrap la cate catl-va ani odata, sat salt lase sa se
firOsca ;

www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

19

Intelineze. Nu sunt hist tote ptmnturile grase; unele

sunt strace din firea lort, precum sunt nisipurile sterpe
locurile petrOse; altele se sleiesct, fiind-ct at fostil semtnate frt crutare ani indelungatt Pentru ca asemenea ptmenturi st se indrepteze trebuescii ingrtsate.
A ingrsa pt,mntult vrea st qicA ant amesteca cu
substage minerale i organice care sunt neaparate pen-

tru nutrirea plantelort. Fie pamntult atll de bunt,

totusi fiind-ct semntturile ca st crsa sugt dinte6nsult hrana trebuinciOst, vine unt timpt cand strcesce
i incepe a produce holde slabe i pline de burieni.

De aci urmzt, ct cine voesce stV tie ptmentult roditort, trebue Wit ingrase.
Dupa natura lort substagele intrebuintate pentru a
ingrsa pamntult Bunt minerale sat organice.
Ingrafaminte minerale.
Materiile minerale intrebuintate pentru a imbunttti prnntult sunt : varult,
marga, gipsult, cenua, sarea i altele.
Tarulii este una dintre substantele neaprate pentru
crescerea plantelort. Granele, trifoiult, visdeiult, maztrichea n'ar putea cresce cu putere inteunt ptine'ntil
care 'ear coprinde calcart. Pentru a da ptmntului cal-

cart trebue st'lli amesteamt cu vart.

Varult se face din petre arse in cuptOre Pacute anume pentru acestil sfiritt in partea muntelul.
In ptmnturile clisOse care nu cuprindt vart, se pune

de la 200 pant la 300 de bAniti pe unt pogont, iar in

ptmnturile nisipse numaI 100 pant la 150 WT.

Varult se pune vara pe locuri arate ftcudu-se grmacliOre de aceiasi mtrime i la aceiaqi deptrtare unele
de altele. Dupt ce se imprscie cu lopata de ut potrivt

peste tott locult, se db. cu grapa cu dintI de fort i

apoi se art ptmntult. GrAmeclile de vart se acopere
cu pm6ntt si se last pint ce se Vrinzt ; diipt aceea
se amestect bine si la urmt se imprscie pe loct.
www.dacoromanica.ro

20

NANUALIT

Locurile pe care s'at pust varttrebuesct ingrlate,

fiind-ca varult nu este de ajunst pentru crescerea plantelort.

Marga,Marga este unt felt de pamentu mai adeseoff verde la fata, li care se amesteca cu pam6nturile
clisOse si nisipOse spre a le indrepta.
Marga se cart pe locuri de cu t6mna si se face gramecp ; peste iarn b.. degera, se Vrine,za i in primavara,

cum se svntza locurile, se intinde cu lopata si se ingr6pa cu plugult. Locnrile margate se ingra0, cu btligart.

Gipsichl este unt felt de pail care, dupa ce se arde,

se macina spre a se marunti. Prafult de gipst se irnprascie primavara peste titbit i peste videit, puindu-se patru pana la sOse baniti pe pogont. Trifoiult
gipsuitt cresce mai mare si mai frumost de catt celt
negipsuitt.
Cenua ingra0, tat soiult de pamentt i de sem6naturi, maT cu osebire insa fnete si locurile cam umede in
care cresce rogozt, sovart li alte plante de felult acesta.

Cenusa din care s'a facutt lesie este tat atatt de

buna, daca nu mai buna de can cenusa curata.
Sarea este esemenea bunt pentru ingralarea Omentului cand se intrebuintza cu bagare-de-sOma ; se imprascie primavara de la 120 pint, la 140 kilogr. pe po-

gout pentru grane, si pe jum6tate pentru trifoit, visdeit, mazariche i alte nutreturi.
Ingripminte organice. Se numesct ingrqdminte organice substage aMmale li vegetale call se intrebuinVza pentru a ingrala parn6ntult. Cele mai cautate li
cele mai la indemana cultivatorului sunt baligarult li
ingrAlamintele vegetale.

Baligarulg.Cultivatorula care doresce st ail% holdele frumOse, sa produca grane multe i bune, i tot-

de-odata sa ail% in tott-de-una unt pamentt grast,

trebue sa stranga can se pOte mal multt baligart.
www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTIJEA.

21

Baligarult este avutia plugariei. In qiva de astall agricultura cea mai inaintata i cea mai banOsa se rzima pe ingraarea pamntului cu baligart.
Baligarult sat gunoiult este o amestecatura de pae
i de baliga de vite.
Baligarult de calt, de catart, de asint, de oi i de
capre incAlqesce mai mult de cat gunoiul de boT i de

vaci ; pentru aceea se i intrebuint6za mai cu sma

in locurile care suntt umede i tail, precum sunt pamnturile argilOse sat clisOse. Baligarult de boa este
bunt pentru locurile nisipOse i. pcntru ori-ce pam6ntil
tarnos de firea lui ; el tine mal multt i se pOte in-

trebuinta pentru oni-ce felt de pamnturi.

Candt se tint vitele la iarba, vacarult s risip6sca baligile peste tail locult fiind-ca altmintrelea iarba cresce
mare in pilcuri i. vitele nu o pasct_
Baligarult ca sa ingrap cu folost pam6ntult, trebue

adunatt i facutt cu ingrijire. Pen tru acestt sfiritt

in tOte qilele se Werne sub vite unt strati de paie.
DiminOta se strange baligarult i se duce la gramada
cu o rOba. In grajdiurile de bol se 'Ate sc6te la dou6
i la trei dile, numai sa se acopere in tOte Vele baliga cu pae prOspete. In saelele de (if se lasa cu saptamanile.

Baligarult se a6z la un locii adapostitt. Se face

gramada regulata, mai lunga de catt ingusta. Locult
unde se face gramada se batatoresce bine. Candil s'a
facutt grarnada de 12 palme inaltime, se pune pamntil pe d'asupra i se incepe alta alaturi.
Se pOte 'Astra baligarul i in gropi facute in forma
unei pivnite cu garligit pe unde sa se pOta intra pl
qi cu rObe. Gropile se ardt pana ce se rolesct paretii.
In lipsa de pae se pOte aiterne sub vite trestie eosin verde, rogozt, papura, frunze de copaci . alt.
Pe unt pogont de loot se pune cand se ingrap, 15
www.dacoromanica.ro

22

MANUALU

care de gunoiti cu doui boi. In pgmnturile slabe se

30 cgrute pe pogon.
pune pgn6, la 25
13g1igaru1ti se card, pe locuri canal nu are cultivatorult lucid care grbesce : iarna este timpult celti
mai priinciosti.
Spre mai mu1t6, reguld bgligarulil se face grmNiOre

inalte ca de patru palme, la aceiasi depgrtare unele de

altele, apoi se imprscie cu furca de o potriv peste tad
loculti ; dupg aceea se ingrOpg printr'o ardturg adncd.
Ingr4eminte vegetale.
Se numesc ingreieminte vegetate tote rmsitile de plante care se intrebuintezg
pentru a ingrgsa pamntulU. Intre acestea se deosibesc asa numitele ingnigeminte yell.
Prin ingrlemnt verde se intelege plante vercp ce
se ingrOpg in pam6ntu dupg ce inflorese.
Ingraemintele vercIT nu tint tota atgtii de multd

ca bgligarult, insd suntt fOrte bune, mai cu srng

pentru pgm6nturi1e nisipOse, pentru locurile departate
unde este cu greg sg, se care bgligarulti.
CAnd voesce cine-va sg ingrase pgmentuld cu plante
verql iatg cum urmOzg : arg pgmentulii pe care vrea
sg'l ingrase, s6mng pe dansult rapitg, mustard, riscg,
bobti, mgzgriche ; 1as5. ping ce a inceput sa inflor6scg

aceste plante apoi le cula la pamdritt cu un tavglugil

sail cu disa, asa ca s6, fiie imprsciate de o potriva
peste totu locult si la uling arg tota locul adelicti.
La trel sptmani dupg acsta se pOte sem6na grgul
sad alt plantg.
CAPITOLULTJ V
LUCRARILE PAMENTULUI. - ARATURA. - PLUGULTY. - GRAPAREA. GRAPA. - TAVALUGITULU. - TAVALUGULU.- PLEVILA.PRA ,ILA. - CUIBARITULU.

Lucrrile pamentulul.

Ori cgtil ar

de bunt dug nu este lucratt bine

www.dacoromanica.ro

si

fi

pdmntulii

la timpti, nu

DE AGRICULTURA

25

produce holde frumOse. Arunc graul tn bulgUri, in

nisce pem6ntU plini 1e 0,16,midA, i de piri i cu tOta
grsimea. 114 nu te vei alege cu vre-unii folost.
lucrarea pam6ntului coprinde mai cu s6mA, araturA,
grAparea, tAvalugitului i pr4itult.
Se arti pmntult pentru ca sA -se WIArdtura
neze, sadt p6trunzA mai bine plia, znpada. gerult,
cta i aerult i pentru a stArpi dintr'nsult buruie.
nile vta.mAtre. Tat prin arAturi se IngrOp6, bliga
rult, ingraemintele verqi i unele dintre seminte.
ArAtura pmntului se face cu -instrumentult nu.
mitt plug& Suntfi clou6 feluri de pluguri s ,plugul cu

rotile (fig. 4) i rarip, sat

plugult -far6, rotile. Plugult
cu rotile este celti mai -intrebuin Vitt.

Plugul se compune din

buatile urmWire :
Grindeiulic este partea a.
ceea care tine tOte cele-alte
budti ale pluguIui i-care se
prinde de rotile sail de jugult
boilort la unele raritl.
Cuptulit sat ferulti lung4

este unt felt de cutitt mare

care taie pmntult dreptt
in jost : elt tale i ra,dcinile
pe cari le IntmpinA inaintea
sa i Inlesnesce cu acesta

lucrarea plugulul. Cutitult

se face de fail otelitti.
Brolsdarula sat ferulti celiZ

latii, este o bucatA de felt otelitt si ascutitt la ul

lature; taie brazda de pe desubtt.
www.dacoromanica.ro

24

MANUALt

Cormana sag urechia, intrce, frange i resterna

brasda Man de brasdart. i cutitt. La plugurile de
rnd cormana este ua scandurica de lemnt ; iar la cele
bune este facuta de tabla de felt sail de tucit, (schije).
Cdrnele, sunt prinse de grindeit i de densele se tine
plugulit, se infige in pamentil sat se scete din brasda.

Plasul sat talpa este partea aceea care se imbuca

cu brasdarulil i aluneca pe fundult brasdei pentru ca

plugul sa stea mal bine. In plugurile de rindil plasult

este de lemur', iar in cele mai bune este de fer sati
de tuciii.
.136r1a, se compune din doue stinghii care lga grindeiulti cu plasult.

.Rotilele sat Cotiuga, sunt doue rotile pe care se

az grindeiulti plugulut
Regulatorula este partea plugulul cu care putem sa

luam brasda mal lat

sati ingusta, mai adena sail

mai afara, dupa trebuinta.

Raria intrebuintata la nol este una instrumentii

compusil dinteunt grindeit lungil care se prinde de
jugulti viteloril, dinteunil brasdaril in forma de lance
cu doue taiuri i din doue scandurele sati urechi, la
drepta i la stanga. Raritele cele nuoi suntil facute
ca i plugurile numal ca, le lipsescil rotilele; ele lucrza pamantulii forte bine.

Se ara pamentult mai d'asupra sail mai adencil,

dupa trebuinta. Obicinuitti aratura d'antlil se d mai
adduct ; ins daca pamantul este tare, se ara mai afara
i la adoua aratura se mai adencesce.
Pamenturile nisipOse se ara mai mill, i pamenturile mari mai desil pentru ca sa se trineze. Cele d'anteiil se pot lucra pe usc.tur i pe umeqela ; cele-l'alte

nu se pat ara pana ce nu ploua.

Araturile obicinuite se fact adnci de o palma i
cand se Intorct miriscile, ca sa incoltesca semenwww.dacoromanica.ro

25

DE AGRICULTUR1,

tele de buruieni, se ara i a o jumtate palma. Cu

tote acestea la ate patru sat cinci an! locurile trebue arate la o palma i jum6tate aancime. Aratara
adnca este o lucrare dintre cele mai folositOre; Intr'dnsa sem6nAturi1e crescii cu putere i rabda mai

multt la seceta, pentru c pamentult matt adnct

pastr6za apa mai multt i rad6cinile plantelort se infigt mai adnct unde suntt ferite de seceta.
Araturile aclnci se fac tnana pentru ca sa degere
pamentul peste iarna. In prima-v,ara se ara maUn fata.

La no! se art prea In

fat6,

i de aceea semn-

turile se palescd 'pe data ce seceta tine mai multt.

Chiart pe timpt priinciost nu le merge In destul de
bine fiind-c6, radacinile se grarnadesct pe d'asupra, de

ore-ce nu pott strbate in pam6ntult nelucratt.

Se art, pamesntult d'a curmeiult, adica daca s'a

aratt locult In lungt,
la a doua aratura se
lucrza pam6ntult d'a
curmeqist, ffindt-ca, se
trine.za i se amesteca

mai bine. Locurile de

pe deur! se art. numai In curmeqist, pen-

tru ca sa nu trasca
apa paniftntult la vale.

Graparea.Graparea
sat boronitult se face
cu instrumentult numitt grape& sat borond.

La no! se Intrebuintea
mai cu sma grapa de
nuiele i de maracini
un felt de gratie imple-

1
I

1
1

Fig. 5.Grapa cu coltil de Peru.

www.dacoromanica.ro

26

MANUALO

tita, cu maracini. Grapa de lemnti cu colV de ferti sat

chiar de lemnii tare este mai buna, pentru c coltii se
infiga adnct. i sfarama bulgaril. (fig. 5.)
Cu grapa se trinz pmntu1 si se potrivesce ;
se smulgt radacinile de pirti i de alte buruieni si se
ingrpa s6mOnta.

Pamntulb se grap6za la cate-va qile dupa, ce s'a

aratt. Nu se grapza locurile dupa, ce ploua fiind-ca
le batatoresdi vitele cu picirele, Did candt este pamntulb. uscatil, fiind-ca, nu se gamma bulgriL
Tvlugirea. Se tavalugesce pamen turn cu instrumen-

tulti care se numesce telvilugg. Tavalugult esre un

sulti de lemnti grosti ca de doug palme in curmeqisti
si lringa de optil pana la qece palme ; se mai face de

fer i de para.
Se tavaluesce ton felulti de pamnturi dupa, ce se
se ail; in pilm6nturi1e argilOse tavalugulti sparge bul
grii iaril in cele nisipse batatoresce locult.

Prima-vara este bine sa se tavalugsca granele de

tOmna.
Plevila, Prafila i Cuibaritulti.
Nu este de ajunsti sa
ari i s semeni, trebue sa 1 ingrijesci de sem6naturi
dui:A ce r6sara plantele.
Grault i alte sernnaturi se plivesc primavara, adica se smulge sat se taie dinteensele palamida, neghina,
boziult, mutarul, maculti , scaetii i alte burieni. Plivitult se face cu ua sapaliga drepta i cu coda
;
se infige in pamOntil spre a se taia buruiana catt mai

ad ncii.

Se pralescil ori se sapa plantele semanate in rancluri

sat in cuiburi, precum suntti porumbula, cartofult, fa,
solea i altele. Prasirea se face cu sapa sat cu instrumentult numitu pragore cAt mai de timpuriti pina
ce buruienile nu nabusesca semnaturile.
Prasiturile dese suntt fOrte priinciOse plantelort

www.dacoromanica.ro

27

DE AGRIandraa.

nu numal curtA pArantult de buruieni, dark

'Id si maruntesce. Planthle prglite rabd4 mai multil
la secet.
Pe a locurea se peso porumburile cu
rarita, dandu-se cu safiind-c

pa numai Intro cuiburi.

uys
f.1

Cand se d sapa
din urma. se grArn6.-

o' desce

"

prnntult pe

lauga cuiburi; de aceia aceStA .lucrare se

numesce cuThrt at
4 muguroitil CuibAritult
nu numai c dA mai
mu1t6. thrie rdacine0

kilt, dar4 i tine mal

mult a. umeclel impre-

jurult planteloriA
1.

,,i,
'F=4

Se musuruiesct plan-

tele cu sapa sat cu

unt felt de taritA care are dou cormene,
si care senumesce mu-

pruitorii. (Fig. 6).

CAPITOL= VI
SOURGEREA. SAtt SVENTAREA P.IMENTIILUI.IIDAREA SAt
IRIGAttONEI.
TREERASEMtNATULt.
SECERATULt.

-r VENTURATULt St PASTRAROA. GRINELORt

Svntarea pamentula

Plantele cultivate nu pott s6,

cr6sca. In locurile care 'Bunn prea umede, precum

suntt rovinele i pAmenturile smircdse. Afar6, de acsta

Omenii care traiesct in vecintatea smircurilort si a

www.dacoromanica.ro

28

MANUALt

lacurilort zact de friguri i suntt subredi. De aceea

pe catt este cu putinta O. se scurga asemenea locuri,
facdndu-se santuri prin care sa scurga apa.
Udarea sa irigatiunea. Apa este neap6ratt trebuincisa pentru crescerea plantelort. Candil este seceta,
semnturile se plesct, i dna, uscaciunea tine timpt
indelungatt, plantele piert. Odinidra candt se intampla sa fie seceta, Omenii pereat de fOme, i botranii
nostril' at apucatt acele timpurl de feimete cand erat
nevoiV sa se nutrsca cu scOrta de copaci macinata.
In diva de asta-di and este seceta, agricuitorult aduce
apa pe locuri i pe f6nete i scapa sem6naturi1e de
peire.

Apa de rit, de isvdre, de iazuri este c6 mai buna

pentru udatt plantele.
Ca sa udi porumbult, fasolea, cartofii i alte plante

care se pralesct qi care suntt semenate in randuri,

se face cu sapa sat cu rarita ca unt felt de entulete ;ntre randuri ; se aduce apa la capult locului in-

tr'unt sant anume facutt i dinteacestt ant curge

de sine printre randurile de porumbt. Sra este timpult cel mai priinciost pentru udare, fiindt-ca apa
are timpt sa. patrunza peste mipte in pamntil.
Livedile de Mit se uda mai lesne cand se intmpla
sa fie apa in apropiere. Se_ aduce apa inteunt antft

sapatt de la unt capatt papa la altult alt

umplandu-se antult, apa da peste dnsult i curge

ca u panza pe d'asupra ierbel. Cate-va dile dupa ce
s'a cositt fnulft se uda livedea nciptea. Legumele cultivate in gradinile de langa, casa se ucla sera cu o
stropitdre.
Semnatulti.

Se lucrz a.

se ingrase parnntult

peetru ca smnta aruncata intr'nsult sa pOta cresce

cu putere i sa dea producte care sa rsplatsca munca
cultivatorilort. De aceea smenta trebue als i semwww.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

29

natn, cu cea mai mare ingrijire. Multi" dintre cultivatut ptstrezt pentru srndnt6, grault celd mai frumost

pe care 'It last st se cOca bine s'apoi 'lt secert.

S6mnta se pAstrezt in loct uscatt, feritt de ume(pm li curttita cu ciurult bine, ast-felt ca st ramaie
numal bobt li bobt.
In unele trt este obiceit st se mOie grault de sonAritt in lapte de varii Inainte de a se sernOna. Pentru acestt sfirsitt se trnt apa caldt peste veal pint
ce se face ca unt felt de lapte ; cu acestt apa se uda
sOrnnta, se face apot grAmadt pe unt loct bttttoritt,

se arunct pe d'asupra sare, se amestect cu lapte i

la mint se semOnt.
In loct de vart se 'Ate intrebuinta calaican topitt
in apa.
SOmOnta veche nu r6sare tat ; de aceea este de
trebuinta ca cultivatorult st-11 fact sOmOnta in tott
anulti.

SOrn6nta de grail se acopere cu grapa, si cu plugult

candt s'a intarcliatu semOnatult.

Semntele mid, precumt suntil cele de trifoit, de

visdeit si altele, se ingropt mai d'asupra, iart cele
marl mat ade'nct.

Se pune sementa mat putint candt se sOmant la

timpt si mat multt cand s'a intarziatil cu sernOnatult.
In ptminturile roclitOre si. lucrate bine se intrebuin-

tzt semintt mat putint de catt In locurile strace si

lucrate rOt.

Unele plante, precumt este tutunul, se prestdesct.

Pentru acestt sfirsitt ae face o rasadnitt in grdint,
se sernOnt de timpurit, si candt s'a 11141-M rsadult
se mite si se prestdesce pe Inca. Dact este cam secett se uda, rasadult, cad alt-mintrelea nu se prinde.
Seceratu10. Granele de vincltre si de macinatt se
secera in parga, edict cand incepe bobult sa, se hittwww.dacoromanica.ro

30
MANUALI;7

t and)). patuld, del . Ingilibinith, tot pat este

11144'4

SLIV4rmr,...

lazikriarfik

'AMU 144,11a4m5E4,

II toiF'

31r
0

)cd

ria

rO

Cr3

....

-,..)
.01 0 h).3

0 ois
a5 o ca,
xd o

cd

a) )0 cd

CFI

cyj

4,

crn

czj

0 004 0 c0

CL)

al

CD

t.8 O0 )0
ce 0

O sr12

<C,3

CI-4

to 0 0 oQ

44z:i

-1-3

..,

'8 0 ca

0
o

O
<cd
0 00 03

oa)

www.dacoromanica.ro

rdsca,

cam verc Mt grope de pamentl La egnord se taie

$mratr

.77,_

immilmmwm
,

DE A GRICULTURA

Secera este unelta ce a. mai vechie ; lucrza curatt

si bine, insa obosesce pe lucratort.
Cu cOsa, impedicata se taie de patru oft mai multu
de catt cu secera : pentru aceea ar fi bine ca tog
agricultorif sa, se deprinza a cosi granele. Cosindu-le
in parga, n'at sn, se tema de scuturatt.
Candu se taie granele cu cd-sa, unt lucratort vine
in urma cosasului ca pa, strang i s pue la o parte
spicele.

Se mal secera grault cu masini trase de cal si care

tae inteua Qi pana la dece pogOne.
Granele secerate -se fact enopY i apoi
; daca

este paiulti Inca verduit, se mai lasa pe loct un, 0i

sat dou i apoi se strange.

TreeratultlDupa, cec- s'a ispravitt cu seceratult, se

treera granele, adica se deosibeset bObele de paie. Se

treera cu caii; insa acumt pe moii1e cele marl se

intrebuinteza masinf de treeratt cu aburt care lucreza multil i curatt. (Fig. 8).
www.dacoromanica.ro

3p

MANUALt

In unele 1oca1itMI se mal bath grftnele 0. cu mlaciuki, un felil de une1t6, primitivA.

In alte text se mai :treerA grane1e -cu unti felt de

maini cu vrteiti, dupe cumti suntti morile cu cat

Moripe, de vOnturat.

Vnturatulii fi pstrarea granelorg.

Grane1e treerate

cu cal, find amestecate cu pleva,, se ventura cu

www.dacoromanica.ro

10-

33

DE AGRICIJLTURA

pata. Cu ea curAtA graulil de neghinA, de secarA si

alto sem6nte, trebue sA-la tred prin d1rmon, unil felt
de ciurt mare, tdcutq numal pentru ciirAtitul sernintelorl In loculil 1opetU i al ciurului se intrebuintzA
morissea de venturatil sati veinturdtrea i triorul cu
care se alege bine some'nta.
Granele curgite se pastrzA In hambare sail in magazi i pe alocurea in gropi. G-ranele de grpa, ati unil
.

mirosti neplAcutil.

Ori-unde s'ar 'Astra grnele trebue date la lopatA

din candu in candil pentru a le feri de gargarite.
Porumbulil se pa,strzA in patule sail in porumbare
ridicate de la 0,mOntu.

33033

www.dacoromanica.ro

34

MANUAL

PARTEA A TREIA

PLANTE AGRICOLE
CAPITOLULU VII
PLANTE AGRICOLE, - CEREALE,
SECARA,
ORZULt, - OVESULt,
ALACULt,
HRISCA, MEIULt, - PORUMBULt,- MATURILE, - LE-

GRAULt,

GUM : FASOLEA, LINTE, - MAZAREA, - BOBITLt.

Plante agricale. Se

nnmescil plante agricole acelea

earl suntil cultivate de omil pentru trebuintele sale
i ale animaleloril domestice. Unele dinte6nsele at fostil
cunoscute de catre popOrele cele mal vechl; altele s'ail

introdusii mai tarqiii in agricultura. Omulil a cautatt

i cauta far& pregetil sa inmultsca numrulil plantelora cultivate ; de aceia vedemii a nu tiece ant Para
ca agricultorii i gradinarii sa nu scqa la ivla cate
una sail mai multe plante, pomi roditori, legumi i
altele.

Cu catil se sOmana i se cultiveza mal multe plante

cu atatil agricultorulil se folosete mai multii, fiindca
daca nu se cauta una, se cauta alta; daca timpulil nu
priesce uneia, priesce alteia
Agricultorul practict trebue sa cultiveze numai acele
plante cari suntu ptrivite cu clima i cu pamentulil
localitatii, 1 call suntu cerute de trebuintele locale
sail din afara.
Cereale.

Se nurnescil cereale sail gretne plantele ale

carora bObe sail graunte macinate se intrebuintza

pentru a face paine i mamaliga, cum i pentru a
hrani animale domestice.
Cerealele cultivate in Romania suntil : graulil, secara,

www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

35

orqult, ovsula, meiula i porumbula. Pe alocurea se

mai smana hrica i alacil.
Grata& Graul, careia i se (lice i paine in unele
parti ale Wei, este cea d'anteia dintre teite granele.
Se afla multe soiuri de grail ; insa, In tra nOstra
se somena mai cu soma urmatOrele :
Grecti romdnesal sail greiii betrdnii alba i rop ;
grg ghircd ; grafi coluzil sail arndutii ; grdu candormitca grafi de Banat&
Suntil grduri de toMnd. acelea care se somana tOmna

i grduri de primavard, acelea earl se semana primavara. Unele sunta cu must* i altele tunse. Fig. 10).
Dupa aria bobului se deosibescil grdurile tart sec
sticVse, alli

carora graunte de abia se sparge intre

dinti i este sticlosa la vedere, li grduri fragede alu

carort bobil se sfarama fOrte qua i la vedere este
fainosti.

Graului ii priesce in pamenturile argilo-nisipOse i

argilo-calcarOse, adica cari nu sunta nici prea taxi,

nici prea taranse. Pamenturile mare sunta dintre cele
mai bune pentru acesta cereal.
Locurile de grail trebuie arate bine, de doue ori celt
putint ; curatite de burueni ca pirula, palamida, neghina, i altele.
.
Graul de tOmna se somana, dupa obiceiulti terei,
intre Sante Marii; cu tote acestea se somna i pana

dupa Santa Demetrie i chiar mai tardia canda este

tennna lunga. Semenaturile timpurii, candil a ploata
la vreme, sunt cele mai bune, fiind-ca, se imputernicete graula pana sa nu dea gerulti.
Daca cade zapada multa, granele tarp iesil bune,
fiind-ca orT-cata ar rabda graulil la gera, totti zapada
Ila adapostesce i'la feresce de Mgt.

Graula de primavara, se semana cata se 'Ate mai

de timpuria ; de aceea locurile trebuiescii arate de cu

www.dacoromanica.ro

36

NAN-I:IA.1:6

tOmna, qi indatil ce se ImprimavAr6z6, se intorcii qi

Fig. 10Grad; 1. Spiel"' tuned. 2. Spica cu mustti. 3. Fire ae

gad. 4. Epilett. 5. Flrea de grad. 6. Axul spiculuY

se smana. Pe unt pogont se pune de la trel" On

www.dacoromanica.ro

DE ADDICT:M=1,

37

la patru baniti, dupa cumil-este locult de bunt. Cand

se intarziaza semnatult, se da grault mai dest, si

se ingrOpa sub brazda.
Unil pogont de grail da o chila si jurntate de b6be.
In anii cei buni si in pamnturile grase si bine lucrate
da si doue chile, adica de Vece off s6manta. In anii de

mijlocil cultivatorult este multumitt cand ia de sse

ori s6mnta, adica 14 benitf la pogont.
Paiele, dupa unil ant, tragil de dou6 si de trei off,
catt sementa\
Din 100 ocale de grail iese 76 ocale faina, iar din
100 ocale de faina se face 130 pana la 140 ocale de
paine.

Secara. Secara este o cereala buna pentru locurie

nisipOse si cam sarace, unde graului uu'i priesce. A-

csta planta rabda mai multi la gert de can grault,

si se cultivza, hi pamnturile call suntil prea slabe.
pentru grail.

Se smna mai multa secara de tnina si se cultvza intocmal ca si grault. Semnaturile timpurif sunt
cele mai bune, fiind-ca secara are timpt sa infratsca.
Sem6naturi1e timpurif se acopera cu grapa; iara cele
thrzii se fact sub brazda.

Se pune pe unt pogont de la trei pana la 4 baniti

de sem6nta. Dupa optil Vile secara incolteste; foita sa
este roscata.
Secara secerata trebue treierata fart, intarViere, cad
la intnmplare sa ploua, incolteste nurnal de can..

Candil secara este trecuta cu coptult se scutura si

tnina resare ca cum ar fi fost semnata; tranif o
numescil samulastrci. Unit' eultivatori ca sa nu mai
semene a doua Ora, laza samulastra pentru anult viitort ; ril fact, cad cu modul acesta se saracesce pamentult si se umple de burueni si da putin.
www.dacoromanica.ro

38

MANUALT,

Secara da la pogon IA chila pana Ia ua chila si

jum6tate.

Faina de secara este mai Ochesa ca cea de grail si

mai putinti hranitre ; cu tote acestea painea de secara
este dulce la mancare ; se usua mai anevoie ca painea
de grail.
Din paiele de secara se face legaturi pentru a lega snopii, rogojini si palrii ; se invelesce cu dnsele casele
si se imbraca scaunele.

In unele WI' se cauta atatil de multil paiele in catt

cultivatoril castiga mai multii din venclyea loril de catil
din a graunteloru.

Din faina de secara se face spirt si turte dulci.

Orclalii.Orclulii se s6mana in pamnturile usOre si
revene, lucrate bine.
Se -afla orclii de primdvard i orchti de tmnd. Celli
din urma degera cand este iarna gerOsa si fara zapada.
Orclulu de tOmna se sOm6na mai la aceeasi epoca ea

0 grault.
Intre orclurile de primavara sunt unele soiuri earl aii
doua randuri de bObe si. altele car! aa sese randurf. Se
sm6na cat de timpurit ca s le apuce caldurile impu-

ternicite. Dupa locil 0 dupn, timpll se arunca, pe pogon patru pana la patru baniti si jumtate.
In anii cei bun! orclulti da dou6 chile si. mai bine la
pogonti; in anii de migoeti ua chila pina la ua chila si
jumtate. Orclulti de tOmna produce mai multil de catt
cel de primavara.

Painea de orchi nu este placuta la maneare, este 0chesa de tat si. acriciOsa. Amestecendu-se faina de orcjii

cu cea de grail sail de secara, se face painea gustOsa

si hranitOre.
Grauntele de orclii sunt fOrte bune pentru calti in t6-

rile caldurOse. Uruiala de orclu se da la tutu felulii de

vite.

www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA.

39

Din orclt se face Mutura numita bere, fOrte intrebuintata in t6rile unde nu cresce viia.
Pale le de orclii sunt bune pentru nutrett. Se intrebuintOza mai cu sema pentru a asterne sub vite.
Ovecluta.Dintre t6te cerealele ovsult este care se
multumesce cu ori ce felfl de pamOntt. Daca este timpult ploiost produce multt in pamenturile usOre, precum este chisaiult ; in cast de seceta '1 priesce in
pame.nturile mar! car! tint ume4O1 a mai multa.

Mai adesea-off u aratura este de ajunst pentru pregatirea pamOntului.

Ov6sult se semna, de timpurit, pe data ce s'a svintatt locurile.

Inteunele trf se seme'na i ovsil de tomna, care se
dice mai curndil ca celt de prima-vara. In tera la not*
se obicinuesce ov6su1t albt de prima-vara, i pe alo
curea se intrebuintoza i ov6su1t negru ale caruia graunte

sunt mar grele.

Se imprascie la pogont patru banig OM la patru

si jumatate.

Se secera ovsult in pirga, pentru ca dad se cam

trece se scutura fOrte lesne.
Ov6sult produce dou chile la pogont i in anii eel
bunt' se urea i la patru chile. IJA chila pAna la o chila
ei jum6tate este productiunea de mijloct pe pogont.
Ov6sult se.. da ca graunte la cal, i ca uruiala berbecilort pusi la ingrasatt, mieilort de prasila, oilort.
In unele Off se face paine din Mina de ov6sti i un
soit de bere.
Paiele se da cailort i altort animale.
Alaculg. Alacult, caruia i se mai zice dupa bulgaresce i caplagea, este unt soiti de grail care se semena
obicinuitt in Wile mai frigurOse, muntOse i putint roditOre. Deosebirea intre elt i grail este ca pleva care
11 acopera grauntele se desface anevoe de pe bon.
www.dacoromanica.ro

40

mANUALTI1

i grault, i catti de
tarigil. Pe pogont se pune s6se pang la spte bAnig.
CositA cand este bobulli cu lapte i uscatt, alacula
este unit nutretil fOrte bun pentru vite.
Alacult se s6m6nA tOmna ca

GrAuntele de alacii se (WI la vite ; asemenea i paile.

Ac6stA plantA se cultiv6zA prea putinti in

tara nOstrA, in cAte-va locurf din Moldova. Se sOm6nA
i jum6tate mult dou6
primA-vara puindu-se uA bani

la pogonit

Hrisca se secer4 cand i s'a rositti paiul i bObele

s'a coptil mai tOte. Se lasA snopif resfiratf ate-va clile
pe campti i apof se treierA.
Un pogon dA de la o chilA panA la dou6 chile. Din

Mina de hriscA se face unt felt de turte i de mAmA1ig4 destula de hanitOre. GrAuntele de hriscA, sunt bune

.pentru vite si pentru yasrf. Albinele se nutrescil din

florile acestef plante.
Meiulic.
Meiul sat mAlaiulil, se cu1tiv6z4 mal cu

s6mA ca nutretil pentru vite ; cu tOte acestea sunt

cate-va localitAtf in Ialomita unde se mAnana mAmAlig, de melli.
Se s6m6nA meiul primAvara dupA porumburf. Pe nail

pogont se aruna pinA la uA banitA de semantA pentru nutretil ; iarA pentru s6mOnt se pune mal r6vArsatii, dou6-spre-clece putt la cincf-spre-clece ocale.
La nof este obiceiti sA se cosOsa meiulti cand ingAlbenesce ; ar fi bine sA se cosOscA mai verde pentru ca
nutretulil este maf fragedA i maf hrAnitorti.
Meiul treieratil d o chilA pan6, la dou6 chile de semntA.

Porumbulii.Porumbulil este dintre plantele cele mat*

folositOre atati.1 pentru hrana ornuluf cat i pentru a ani-

malelorti. In tara nOstr se s6m6nA peste totA loculti.

AcstA plantA cresce bine in pAmnturile grase, pe
lurid i in telin. Locurile sArace trebuesc ingrasate cu
bAligart.

www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA.

41

Se cultivza diferite soiurf : porumba cu bObele marl,

scorumnicil, porumbil portocaliil, q. al.

Porumbulil se s6mna prima-vasa incependil de la

Aprilie i pana la Santulli George. Se smna i mai

tarclit, insa daca se intmpla seceta, porumbulil rmane

mica i (IA putinti.

Intfua parte a t6ref se sOmna porumbulil ca qi

meiult. In alta se pune in cuiburi la trei brasde una.
Este mai bine sa se semene porumbula in randurf, cacf
se lucrza mai bine i se pOte rarita. In fie-care cuibil
se pune trel saii patru bObe la adencime de tref pina

la patru degete. Ar fi bine sa se pue ate dou bObe

pi cuiburile sa fie mai dese. Semanta se pune In pamntil cu unti rusti, sati cu sapa.
In porumbt este obiceiti pe alocurea sa, se puna fasole, dovlecf i canepa de smnta.

Cand este porumbulil de o schiOp se sapa. Dup. ce

trece ua lima, se prasesce din not]. i se cuibaresce.

Dupa aceea se smulgti firile de prisosil lasandu-se numaf dou. Tau atuncf se copilza porumbulil, adica se
rupil puiorii cart' dal pe delaturi. Daca timpulii este
ploiost p1 buruianult mare, se mai pte pr4i i cuibari
porumbulil Inca IA data cand este apr6pe de infloritii.
In unele rT dupa ce a legatu pormnbulti, se taie
ve'rfurile ca de o palma i jum6tate i se dail la vite.
Porumburile semanate de timpuriil se coal pe la
Santa Maria Mica ; altele se cocti mai taNiti. tiuIetd
se culegil sail cu foile pe denif sati fara foi ; se facti
grameclf pe locil si apof se cara in patulti sati porumbarii. La urma se taie cocenif, se fact snopf i se ducii
acasa unde se facti gluga care se acopera cu paie.
Cand if merge bine porumbulti (IA dou i trei chile
la pogonil.

Dina de porumba sail malaiulu hrnesce tog cultivatoril din tara i IA parte din trgoveti. Mamaliga
www.dacoromanica.ro

42

MANUALt

este ua mancare placuta si sants. Amestecandu-se

Mina de porumbt cu cea de grail se face mcilaiii dospita, unt fela de paine care se cOce in testa. Toth cu
malaiti se face turn cOpta in spuza.
Porumbulti se mananca cand este inca cu lapte, fert
sail coptil.
Pasatulii este unil fern de Mina macinata mai mare ;

se intrebuintiera in multe parti ale Ora

Din malaiii se face si spiral.
Cu porumbli se ingrasa poreil, se hranescti pasrile
si se da ca graunte la cal.
Maturile.
Maturile se smna ca si meiulti; se in
trebuintza cosite vercli saa uscate pentru nutreta. Din
vrful acestei plante se fact maturile, iar smenta se
da la pasri.

Fasolea. Fasolea se sam6na in Aprilie, cand nu

mai este de temut frigult, in parndntil usort si grasii.
Sunt dou feluri de fasole : fasolea oldgd i fasolea de
aracft. Cea d'anteiti este mai cultivata fiind-A scutesce
pe agricultorti de cheltuiala araciloril.
Fasolea re semana in cuiburi ca si porumbulii, pu-

n6nda patru sari zinct b6be intr'unti cuibil. Se prasesce si se cuibresce de dou off. La culesil se smulgti

vrejii din pamntil se duct acasa unde se alegii tecile

si se ban cu ua prajina.
Lintea.Se smna in prima-vara pe timpult cand
se sem6na si fasolea. Sementa se imprascie cu mana
sail se pune in randuri si atund se sal:4.
Mazdrea.Se s6mana de timpuria si se cultiveza
ca si fasolea. Se afla mazdre olgd i mazere de arael I;
cea olOga este mai cautata.
Bobulg .Bobulii se cultiv6za ca si fasolea. Acsta
legume este fOrte hranitOre si se intrebuinteza nu nu-

mai pentru hrana omului dar si pentru a vitelora.

www.dacoromanica.ro

DE AGRIGULTURA

43

CAPITOLULt VIII.
PLANTE ULEIOSE : RAPITA. PLANTE TEXTILE: INUL,
CANEPA. -PLANTE TINCTURIALE : ROIBA, PASTELUL. ALTE
PLANTE : TUTUNULt, HAMEIULti, CICOREA. PLANTE MIROSITORE.

Se uumesc plante uleiose acelea din

Plante ulei6se.
a carora smOnta, se scOte uleiti : ast-fel sunt rapita
i maculii.
Rapip. -- AcOsta planta se cultiveza numal de vre
0, tref-cleci de anf in tra nOstra. Sunt doua soiurf
de rapita: de tOmna i. de primvara.

Rapitel de tOmna if priesce in pamnturile marl si

lucrate adanct. Se sOmna pe la Santa Maria mare,
puindu-se In pogonil Ose pana, la optti oca de smnta.
Se imprascie ca i. meiula.

In unele t6rf se ,raresce rapita pe tOmna i se sap,.

Rapita se cOce pe la inceputu luf Iunit ; i mai tarziil
cocenul 'i se ingalbenesce si bObele Incept a se inegri. Se
tae cu secara i pe usatura ; se secera numal diminOta

i sera, fiind-ca peste zi se scutura. Rapita secerata

se duce la arie in ma imbracate pe dinauntru cu

cergf sail zablae.
SOmenta de rapita trebue ferita de udatura, fiind-ca 'f
da coltula fOrte lesne.

De pe un pogon se pOte lua de la IA chila pana la

dou6 chile de smenta.

Din sOmenta de rapita se face uleia bunti pentru

luminatil i alte intrebuintarf. Paiele se aternu sub
vite sail se ardil in sobe i cuptOre.
Maculg. Macula nu se cultiva, in tOra nOstra ; insa,
este sciutil cal priesce pamentulti i clima, fiind-ca s'aii

facutt cercarf.
Pentru acsta planta se ara pamOntulii de cu tOmna
sail primavara de timpuriti i se sOm6n a. pe data ce
www.dacoromanica.ro

44

MANUALt

s'a svntatii. Se smna ca meiulil pune'ndti la un

pogont IA oca de s6mnta. Smenta de abia se acopere fiindii fOrte mica. In Maf se sapa si se maf raresce lasandt intre fire dou palme departare.
S6m6nta se et:ice prin Augusta ; se culege capatinele
maculuf si acasa se desfacti pentru a scOte somonta.

-nil pogont produce de la ua chila pina la ua chila

si jumtate.
Din s6mnta de macti se scOte uleiil fOrte bunti pentru mancare.
Plante textile. Plante textile sunt acelea din ale ca-

rora pit se scOte fire precum sunt inulil si canepa.

Inulii.Inulu este dintre plantele cele mai folositOre.

La nof se smna numai int de primavara; in alte

t6r1 se sOmn si inti de tOmna.
Fie de primavara off de tomna, inulti trebue sem6-

natil in loci' grasil si lucrata tail atatil de bine ca

si pamOntulii de gradina. Se semana in luna luf Martie

si se acopera cu grapa. La unt pogont se pune 60-80

ocale de gmenta. Cine voesce ca sa aica fel bunt]. O.
subtire smona mult maf desii.

La nof se smulge inulti and s'a coptil smnta;

se face manuchiurf carf se punu in piciOre resfirate
lasandu-se mai multe clile pe locti. Dupa aceia se bate

inulii pentru a sate gmnta si paele se punil sa se

topesca.
Cdnepa.

Canepa se semena pe la incepntult luf

Malt, in parnntu bine lucratil, adancii, grast si rvnt; in locuM cern maf bunil ce se pOte. Pe un pogont se pune 80 ocale de semnta. Canepistea trebue
pazita pana ce rOsare canepa cad turturelele, porumbif
s61baticf si alte pasri mananca smenta.
Mid este seceta, canepa remane mica ; de aceea in
alte WI se uda canepistele.
Canepa se smulge in dou radurl : cdnepa de yard
www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

45

in Iu lie, iara cea de tOmn adica aceia care face s6mnta, dupa Santa Marie. (Fig. 11). Dupa culest se
resfira mhnunchiurile i se lasa pe camp'', sat se in-

'3'li '''i ip,

10-. -....

......!Mx' 1..:74.44..,

`:?c,-.,..."..-IL.IFi_--'7
-..-- 4. -.ca:"--'

4
z
Fig.11.Oanep5, feme1 sat de tOmn5,; 2. Cnepa, mascu1 5,
sail de var.
_...

lindt acasa pe langa gardt, mai multe dile, pina ce

se usuc

i apoi se bate canepa de smnta.

www.dacoromanica.ro

46

MANI:TALI)

Pe alocurea canepa de sementa se sem6na prin porumb i mai ales pe marginea porumbiscilorti; se sapd,

se cuibaresce de odata cu porumbulil si se smulge

cand este cOpta.
Sementa de canepa se intinde la sOre cu fol cu totil,
pi dupa ce se usucd, se ciurutesce i apoi se pune in
podti unde se intinde ca s nu se incinga. La o luna
se pune in sacu.
Canepa i inul se topescil, adia se lasa In apa statatOre saa curgetre optil sa dece iIe pana cand
aliorul se deslipesce cu inlesnire de palu. Dupa aceea
se scat manunchiurile, so clatescil in apa limpede,
se deslega si se intinde pe iarba ca sd se usuce.
Canepa uscata, dupa, ce i se tae coterele, se da la
melita spre a deosebi pasdariile de fire, apoi se dart:

cesce, se perie i se face suluri. Peste iarnd mai cu sema

se tOrce canepa si se face jurebil, care se Intrebuinteza, pentru a tese pinza.

Atata sementa de mu catil i cea de canepa suntil
uleiOse.

De pe un pogonu 'Ate sa se scta de la 150 pana

la 350 ocale si mai multil de canepa periata.
Plante tincturiale i alte plante.
Se numescil plante
tincturiale acelea call se intrebuinteza pentru a vapsi;
ast-fel suntil roiba, pastelula, sofranutil p. c. 1.
Roiba. Acesta planta se cultiva, numai in Omenturf adnci, i lucrate bine. Dupa ce se semdna, sail se
sadesce, sta, in pal/lentil dudl papa la trei anl, i apoi
se scott radacinile, se usuca si se desfacil la vapsitori.
Din radacinile roibei se face o vapsea rosie.
Pastelula. Din foile de pastelii se face o vapsea albastra. Se semen a. temna in pamentil grasil l lucratil
bine. Foile se culegil candil a crescutil pe deplinti; se
duc acasa, unde se pistosescil inteo morisca, pana se
facil coca.

www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURI

47

Acsta coca se lasa sa se dospesca, se pune in tipare mici in forma lunguiata si in urma se vinde.
Tutunulii.Odiniera, cultiva tutunt ori-cine voia ; acum trebue sa dobandsca voie de la administratiune.
In primavara se face o rasadnita in gradina si audio'

rasadult a facutt doue foi si a crescutil de trei degite i ma =Ail, se presad,esce In kcU grast Si ucrat bine. Resadulil se pune in randuri, departate unele

de altele ca de tref brasde. Se sapil si se cuibresce

firele de tutunt in doue i trei rinduri.
Foile de tutunt se culegil pana ce nu inglbenesct
se insira pe ata si se aterna unde-va la umbra ca sa
se usuce. Dupa aceea foile se fact 1344. Cuizma de
tutunt clist lefescii se spala oile reiOse.
Hameiul.
Acest a. planta cresce selbatica, prin cranguri i hatisuri unde se urea pe copaci. Hameiult cultivat cere ingrijire multa si se lucreza mai ca i viia.

FlOrea sa se intrebuintza in fabricarea beuturei numita bere.

0 dath srtditu hameiult tine doue-lesi de ant' si mai

multil, daca, este bine ingrijitt.

Cicorea.CicOrea cultivata este until soi de cicOre

slbateca care faca o rdkina gresa ca morcovult sail
ca pUtarnacult. Se cultiva ca morcovul ; r6dacinele
se scott tOmna si se vndil la fabricanti earl le usuca
si le macina. CicOrea pisata se amesteca cu cafeua.
Plante 9nirositre.Intre plantele mirositdre sail aromalice cele mai cautate suntt anisonulg sat anosnlii,
coriandrulft sail colendrulii, i chimenulil. Cate trele se
semena ca mararulil i candt ii s'a coptt smenta se
taie sat se smulge, se bath si la urrna se ciuruescil
sail se ventura sementa.
Anisonulii i coriandrult se intrebuintza pentru a
da rachiului un mirosU placutt, iara chimenulil se pune
in diferite mancari ca si cimbrult.
www.dacoromanica.ro

48

MANUALt

CAPITOLUIZ Ix.
FENETE. -FENETE SEMENATE I NIITRE1JR1 VERZT
VISDEIULt, TRIPOD:Mt.
SPARCETA. -MAZARICHEA. -PORUMBULt. -MOHORULIJ.
FENETE NATITRALE, -ISLAZURT SAt IMASURf.

Hnele semkate. Se numesc Miele semenate sati artificiale, locurf semnate cu o planta, care fac6ndu-se
Mat se intrebuintza, pentru hrana vitelort.
0 fnta sem6nata, tine numal caati-va ant', si canal
incepe a se rad se sparge si se sm6na, alta, planta.
Plantele cele mal intrebuintate pentru acestil sfarsitil suntil visdeiult, trifoiula, sparceta (crsta cocosului), mazarichea i altele.

Fenetele semnate suntil de mare folosil, mal cu

sOma pe acolo un de nu se afl livecli firescf. Pentru vara
dail maldril i pentru iarna fent f6rte hranitoril. Afara
de acsta unele dintre plante, precumt suntil visdeiult,
trifoiulti i sparceta, avO'ndil rklacinf lung! i grOse,

candil se sparge livedea ingrasa pamntula. Ast-fehl

una locti in care a crescuta trifoit, dupa, treI an! candil
se sparge este mai grasii de 0= canda s'a semanatil
trifoiult intr'ensulti.
Visdeiuta sat ghisdeiulti. Dintre tOte plantele de
nutretti visdeiulti este celil mal buml i caruia if merge
mat bine in pamOntulil adOncil i prin care apa str-

bate mai cu inlesnire, precumil sunta pamnturile in

tara nOstra.

Locult hotaritil pentru visdeili trebue lucratil bine,

aratil catil de adancil cat! va aril de-a r(indulil si ingrasatil daca este slabit. Dupa acOsta se smana cu
orcjil sail cu ovzil in prima-vara, se grapza, apof se
smna, 8 pana la 10 oca de smnta de visdeiil d'asupra, acoperindu-se fOrte putinu cu o grupa de mardcini usiOr.

www.dacoromanica.ro

49

DE AGRICULTURA

Dupa ce sp secera orclult sat ov6zubl, visdeiul cresce

numai in al douilea ant incepe sa se cossca. Visdeiulq ajunge in putere candil este de trei am.
Cana. este anulil priinciost visdeiult se cosesce de
trei on i chiart de patru on. Se intempla ca sa se
prasesca printre visdeit o buruiana fOrte vetamatore
numita tortelli. Pe data ce se arata, se sapa locult si
se arde buruiana u visdeiul pe care s'a infasuratu.
Visdeiult tine de la 8 pana la 10 ant', canal a fostii
semPnatt in pamentil bunt si bine lucratt.
Fnulti de visdeiti este hranitort; maldarul umfla vitele de aceea nici trebue sa li se dea.
Trifoiulg.

Trifoiul de livede este ton atatii de

hrnitoru ca i visdeiult, insa tine numai duoi ant Se

semana ca si visdeiula in granele de prirna-vara, puin-

du-se de la 5 pana la 8 oca la pogont. Pamenturile

man, argilo-calcarOse i revene, luncile grase, suntii
locurile cele maY priincise pentru acesta planta.

Daca se intempla sa ploua dupe semPnatt, nu se

mai acopere sPmenta, flind-ca plOia o ingrOpa de ajunsil.

Trifoiulii se cosesce in anulu alu doilea canal a inflorin, i daca, este timpulil priinciost otavesce bine.
Dupa ce se cosesce i otava, se sparge trifoicea si se
smana
Trifoiult verde umfl vitele si mai rat ca visdeiult ;

de aceea nu se da nici o data ca maldrti.

Trifoiult albti, care cresce prin locurile umede, pe
tPrmurii apelort, este fOrte bunt pentru pasunarea vitelort si se sem6na pentru acestt sfarsitil in locurile
nisipOse, grase i revene..
Cresta cocoplui, caruia I se tlice si sparcettt, este o
planta de nutrett minunata pentru locurile camu sarace, varose i nisipOse ; rabda la seceta i d un fdnu
f6rte hranitorii.
Se sm6na prima-vara ca i visdeiulu in orclii sau
33.033.

www.dacoromanica.ro

50

MASI UALU

ovzt, puindu-se la pogonu 4 pana la 6 baniti de smnta. S6mnta fiindil mare se ingrOpa adncu ca si
orzulti.

Cr6sta cocosulm se cosesce o data cand ii dA flrea.

otavesce mai in totil anulu. Tine de la 4 pana la 7

aril pe acelasi locu, i candu incepe a se rari, se spurge

si se semna dupa dnsulu gram

Radecinele sparcetei ingrasti pamehtulu ca i cele de
trifoiu si de visdeiu.

Povtuirna pe agriculton sa nu parassca aces-0,

planta fiinda dintre cele mai folositre pentru_ agricultura nOstra.
.Maze'richea. Acestei plante i se mai (Ace i borceagu.
Suntil dou felun de mAzOriche : de tomna si de primayard. Se smOna in locun trinOse, mai multi nisipOse
de catu argilse, in Martie i Aprilie, catu mai de timpuriu. Pe unu pogonu se pune dou ban* de smnta,

amestecata cu 15 oca de ovOzu, pe care se urca mazarichea ca pe araca.

Mazarichea se da ca Maldaru la vite candu incepe
sa infloresca, si se cosesce pentru felia dupa ce a facutil teci. Pentru srnOnta se lasa mazarichea pana
mai tOte tecile cab copal; se cosesce i apoi sa treiera
sau se bate cu mlaciulil on cu o prajina.
DupA ce s'a cositt maz6richea, se face locuhl ogort
pentru grau.
Mazarichea este un nutretu din cele mai hranitOre;
cresce bine peste totu loculu i graulu vine bine dupa
densa. Aril trebui cultivata /n tOta tara.
Mara de plantele despre care s'a vorbitil, se mai
smna i altele, precumu sunt-a : porumbult, mohorulu, meiulu i maturile.
Porumbulu este unil nutretil placutil i hranitoru. Se
sm6na in Aprilie, singuru sau amestecatil cu meiu si
cu maturi. Pe unu pogonu se arunca trei sail patru

www.dacoromanica.ro

DE KGRICULTURA

51

baniti de s6mInta. Cand incepe sa-I dea motulti se

cosesce 0 se da vitelort -ca maldarti, sat se usuca

pentru iarna. Daca se intariliaz cu cositult se lutaresce i numai este atattl de hranitorti ca atunci cand

este fragedb.
Nici u p!ant nu d atatt catb porumbulb ; de aceea acurn se cauta in tOte trile i se semana pen-

tru nu trett.
Mohorukt, caruia 'I mai (lice i paringit, precum
mei nebunb se smna prima-vara pentru nutrett.
Acsta planta se cosesce dupa ce'l da spiculb i se
usuca pentru iamb.. Se cosesce si pentru maldart
cand este lipsA de iarba sati cand vitele nu potil umbla la pasciune, precum sunt boil de munca.
Pe alocurea se se' m6nA, i maturi pentru nutrett.
Miele naturale. Se numesce lanee sail liveqt, locurile pe cari a crescutil iarba de la sine i care se cosesce pentru a face fent. Inteu6, fOnete se afla tot
felulti de plante, i mai cu sema legume i graminee.

Dupa locil suntti livecli de Mari, a Oror iarba cresce

mai mica, inn face renulb celb mai bunt ; liveY de

luncet, care se afla pe marginea apeloril catil tine esuld ; pe fundulti vailort ; livecli de cdmpit acele care
crescti pe cam pH si livep smdrase care se OA in locurile umede si in care cresce 'rogozulti, tiperigult i
alto plante de felult acesta.
Oricumt ar fi livedea trebue ingrijita ; se grpza

cu grapa cu dintii de felt prima-vara pentru a rupe

muschiulb care cresce pe d'asupra

nabusesce plan-

tele; se intiudti muprOele de cartita cu sapa sat cu

lopata, prima-vara i tOrnna.
Daca nu este pamOntulti grasti din firea WI, se ingra0, livedea la cate patru i dud ani, puindtl tOinna
baligara putredb pe d'asupra.
Cositulii.Liveqile se cosesct candb sunt tnflorite ;
www.dacoromanica.ro

52

MANUAtt

intarTinda se trece fnulti i printeacsta perde jum6tate din cualitatile sale. Se cosesce iarba Olt mai
aprOpa de pame'nta. Dupa ce se usuca poldgele po
d'asupra, se intcrcii
la urma se fact. purcdie ; din
purcoie se facti c4pV. Capitele se la g. pe locti cat-va
filsi

timpti i apoi se cara la pindrie unde se fact dal,.

Pe alocurea se lasa, clile pe loca qi peste ArneLa campt and timpult este frumost la cositt, f6nulti se usuca i. se face apiti in cate-va qile. Spre
munte unde ploua mai dest i clima este mai umedit,
Omenii sunta adesea nevoitT sa intinza fnult pe case,
pe ure sati pe glugi de prjini.
Sand este anula ploiosa Iiveile otavescii, adia mai
cresce un r6nda de iarba, care se cosesce pe tOrnna
pang, ce nu se stria, timpula. Otava este buna pentru vitele tinere.
Din una suta parti de maldara Omane dupa, ce se

usua numai 25 pana la 28 parti.

Fdnula cosita la vreme este verde, matasost i mirose frumosti; iar fe'nula trecutti este albiciosa, aspru
qi. n'are nici un mirosa.
Islazursi, locuri de pdsciune.

Islazurile sati inzawle

sunta locurT arate care se lash pentru pasciunarea vi-

telorii. Obicinuitt dupa ce se ail locult cati-va ani

de a rOndulti incepe a se mdnea adia a saraci ; atunci
se lasa nelncrata pina se indreptdza. Ar fi bine ca in

loct sa se lase miriltile i sa se atepte pina ce se

inerbeza, in celt din urma anti cand este a se lase
locula pentru pascutt, sa se puna ov6sa pe dnsul
si in acela ov6sa s se semene sindri de fn.
Afara de immuri sunta locuri care se lasa anume
numai pentru pascuta, precuma i locurile sarace care
nefiind bune de arata, se lasa pentru iarba.
Pe vrfurile muntilorti sunt pasciuni hranitdre unde
pasca vitele i mai cu sOma oile, din luna lui Maiti
www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

53

pana la Santa Maria Mare, i apol se cobra la camp ;

fiind-ca se racesce timpuld.
CAPITOLULU X
PLANTE RADACINOSE : SFECLA. CARTOFULt. NAPULU
PORCESCt. MORCOITULU. PASTARNACULU
AL TE PLANTE.

Plante radacindse. Plante radacindse sunt acelea care

se cultiveza mai cu s6ma pentru hrana vitelort ; ast-fel sunt sfecla, morcovult, cartofult, napuld porcescd,
i altele.
Nici fanetele semnate, nici liveclile nu product atatil

nutrett pentru vite catil product plantele radacinOse.

De aceea in alte t6rl fiecare cultivatord pune o bucata, de pamntd cu carton on sfecle sad morcovi
pentru aV nutri vitele peste iarna.
Sfecla. Mara de sfeclele cultivate in gradinl pentru
hrana omului, se afla sfecle multd mal marl care se
s6m6na la campd pentra nutrett.
Sfecla cresce cu putere in p'amentult lucratt bine,
aratii catil mal adancii i grast. Prima-vara dupd, ce
s'a aratt locult i s'a grapattt se s6m6na sfecla in
randuri, cam la trei brazde departe rancid de rancid.
Randurile se tragd drepte cu o grebla de lemnd cu
dinti marl. S6m6nta Se pune la adancime de dou6 degete, iar pe randurl se pune snfenta de s6m6nta departe de o schiOpa. Se pune mai adesea cate dou6
s6m6nte la un loct.
Dupa ce rsard, se sapa sfeclele ca sa nu le inabuVsca buruienile. Mai tarclid cand a crescutd iardll buruieni, se sapa a doua ra i atunci se i rarescd

sfeclele, adica ca se lasa numal un fird acolo uncle

sunt dou6. La intmplare s fie unt ant ploiosti se
mai sapa sfeclele i a treia on.
www.dacoromanica.ro

54

MANITALU

Se maT pOte semna sfeclele cu truplt ca porumbulb.. Pe alocurea se prestdesct sfeclele.

Sfeclele se scat din pamntt tOmna and este tim-

pult frumost i se feresct de a fi lovite, ad se stria

peste iarna.
Sfeclele se ptstrOzt iarna in bordeie bine acoperite,
sat se punt in aquri, se acopert cu paie i apoi pe

d'asupra se pune ptmntt.

-Lint pogont de sfecle produce 20 de mil de ocale
de rAdcini i maT multt.
Suntt i sfeclele din care se face zaharulu; acestea
suntil mai mid, mai indesate 0 mai duld. i acestea
se cultivOzt, intocmai la sfeclele de vite, cu deosebire

a se punt mai dese.

Sfeclele tocate i amestdcate cu plv sat cu paie
tocate se dali peste iarna la vite, maT cu smt la vacile de lapte 0 la vitele puse la ingrtsatt.
Morcovulii.Pentru hrana vitelort se cu1tiv6za unli
soit de morcovil albt guleratil cu verde, care cresce

multi mai mare de catil morcovult de gradint. Se

srnkt. In primtvart, de timpuriu dou6 pan t. la trei
oca de s6mentt, pe pogont i se acoport, uort cu
grapa. Pe alocurea se punt morcovil in randuri la departare de dou brazde unt r6ndt de altult.

Morcovii se sapt i se rresct ca i sfeclele ; se

scat din pAmentt la aceia1 epoct. Ural pogont (IA
de la 10 pant la th mil de oca de rtdecini, care se
pastrezt ca i sfeclele.
TOte vitele domestice, chiar i cail mAntna cu pitcere morcovii tocati. Vacile nutrite cu ac6st rdacint
&Ai lapte multu si care cam mirdse a morcovil.
PastCtrnaculit se cultivzti ca Si morcovult si se intrebuintzt pentru hrana vitelort.
Cartofulit.Cartofult. aruia i se mai qice i piceoica,
crumpene, este o plant t. din cele mai folositdre; se in-

www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

55

trebuintza pentru hrana omului i a animalelort domestice. Se OA ua multime de soiuri de cartoff; fiecare sa al6ga pe cea mai cunoscuta in partea locului
unde traiesce.

Cartofului II priesce in pal/lentil Vranost, nisipost

si grast. Locult trebue aratt de tOmna ca sa degere ;
prima-vara in luna lui Martie se intrce i apoi se sadescii cartofii. Obicinuitti cartofiT se punt in cuiburi cu

sapa, sadindu-se la trel brazde unt randt de cuiburi.

Dupa ce rsaru se praescii. Mai tarclit iara se sapa,
si se cuibaresct, fac'enduse mooroiult catt de mare
imprejurult cuibului.
TOmna, catre sfaritult lui Septembre, se scot cartofil

cu sapa sat cu casmaua, se lasa pe loct pana cand se

mai sventeza i apoi se call acasa punndu-se in bordeit.
lint pogont da de la 4000 pana la 6000 oca de cartoff.

Cartofiii se mananca ferti i cut)" in spuqa. Se face

i paine ainestecandu-se cartofil cu Mina, de grat. Pen-

tru vite se fern cartofii i se sdrobesct. Sunt fOrte

buni pentru porci i pentru ingraarea vitelort.
Din cartofi se scOte un fel de fauna care se chiama,
fecula ; se face i. spirtt ; iar borhotult care r6mane

se da vitelort puse la ingralatt.

Ar trebui sa nu lipsesca cartofii din gradina sat din
campult ori-caruia cultivatort.
Napulu poreescg. Napulii porcesct caruia i se mai
(lice pe alocurea si morcovic porceseii, face tubercule ca
i cartofult ; se cultivoza ca qi dnsult i cresce in
locurile nisipOse si mai sal-ace.

Napil se pott lasa peste iarna in pamntt, i se scott

prima-vara pentru a se da la vaci, la rimatori i la oi.
Din napii porcesci se face i spirtt. Cocenil se ardt.

in soba sat in cuptort.

Atte plante. Toth pentru hrana vitelort se mai cultiveza in alte tea napult, gulia, varza li alte plante.
www.dacoromanica.ro

56

MANUAL").

Nu mai vorbima despre ddrisele de Ore-ce pina, asta-zi

agricultorii nostri nu cultiveza nici ua planta radcinOsa. Chnd s'ar introduce cultura cartofilora si a sfeclei

s'ar face unt bine nespust agriculturei nstre : Orneni

si vite ara till mai bine.

Sgmrkta de sfecle i de morcovi. Ca sa faci smnta,

Wesel' prima-vara in gradina cate-va sfecle i cati-va

morcovi, dupa. trebuinta ; IT sap i cand a crescutt le
pui cate una aracela pentru ca sa nu caza lugerii pe
pamnta. Cand vecli ca s'a coptak smnta, taie vrejii,
i freca'i in mann ca sa deosibesci samOnta.
Ca sa aibi carton de smnta, pune la ua parte cate-va baniti, alegnda cartofii cei mici.
CAPITOLULti XI

POMIt RODITORi
FOLA DE POld.ALTOIREA : ALTOIREA IN DESPICATURI.-ALTOIREA fN CIINUNA. -MAMBA IN OCHITJ.
BUTASITULU.

SADIREA POMILORU.

Arboricultura, saa cultura pomilort, este acea parte

a agriculturei care ne invata cum se inmultesca i se
Ingrijesca pomil roditori i a11 copaci.
Cultura pomilora este fOrte folositre fiind-ca pamele
nu numaT ca nutresca, dara unele dintre dOnsele sunt
intrebuintat6 pentru fabricatiuni diferite ; ast-felt din
prune se scOte rachit, din Dud se face uleia, din mere

i din pere se face una fela de vinti.

c6la de pomT sa pepiniera.

ScOla de pomi este lo-

cult unde se semna, se sadesca si se crescil pomil

roditori pina cand sunt buni de saditt pe loct.
Pepiniera se face inteunti pamentil bun i adinc, insa

nu prea grasa. Locula se ingradesce sail se inchide cu

una anta; dupa aceea se sapa adOnct cu casmaoa la
www.dacoromanica.ro

DE A GRICULTURA

47

dou6 palme; se Ingrae cu baligarl si la urma se irnparte in tarlale prin razOre sat drumulete.
Apa este neaparatt trebuinciOsa pentru o scOla de porn!.

Dupa ce se greble'za bine pamntull se smana s6mnta de meri, de per! si altI porn! in randuri, tOmna
sa prima-vara. Se plivesce i sapa puting candt este
trebuinta. Dupa duo! ani se scott tOmna si se sadescii

In rindurT departati unull de altult de 50-60 centimetri, Candti se sadescil se scurtza radacina cea lunga

pentru ca s dea la urma mai multe radacini in Muff.

Puetil resaditl se taie lasandu-se numai duol oclit ca
sa dea nal lasturt mai vrtosil.
Ld trei an! se altoiescl puetii crescuti in cOla.
Se mai pot inmulti porn! roditorT sadindu-se meri
si per! sebatici in cOla i altoindu-se dupa unult sat
doui an!. Pomii a1toi pe slbatect suntt mai vrtosi,
traiesct mai multt i cresct mai inaltl de cat ceT-l'alti.
De eau s faca o scla de porn!, care cere multa ingrijire, cultivatorulg care are trebuinta de cati-va porn!
mai bine face sa cumpere sat sa sadesca porn! slbatie! si

sal altoiasea.

cOlele de porn! suntt trebuinciOse pentru ace! earl

at livegi marl de porn!.

Cei mai multi dintre cultivator! Wesel pomii roditori in gradina de verdeturi din spatele case!, puindug pe langa gardt i pe marginea drumurilort care
despartg gradina in tarlale.

Pomii se punt departati unulg de altull pan la 8

pa1 pentru ca sa nu tie umbra legumelort.
Altoirea. Altoirea pomilort este mijlocult cell mai
signal pentru a dobandi 'Arne bune de la tint poml
sebaticii. Pentru altoire se ia o ramurica sat un ochil
de la un porrui care face porno plcute i se fixza pe

unt altt pornt v6rtost pe care cresce ca cuml art fi

fostt o ramura dintr'ensult i produce perne asemewww.dacoromanica.ro

58

STANTJALt

nea ca acele ale pomului din care s'at luatt alteiutd,

adica ramurica sat ochiult.
..Altoiuit se prinde numai atunci canal cja sa se
lipesce bine de cja pomului care se altoesce.

Nu se Ole intrebuiqa unt altoit pe ori-care copacit, ci nurrial pe aceia carl suntii din acelaii n6int
sat din n6muri apropiate. Astt-felt nu se Ipote altoi
mrult in cireqt sat viint]..
Se pot altoi pomii in diferite chipuri ; ins a. mai obi.
cinuitlt se face altoirea in despicdturi, altoirea in forma
de cunund 0 altoirea cu ochiiL
AUoirea in despicaturd este intrebuintata 1 p nol ori

pe unde se crescii pomil roditori. Ast-felt de altoire

se face dupa cumt. urmza : se ia o ramurica de unt
ant sat de doul de pe until pomt pe care voimii sa'l
prasimil. Se taie vdrfult lasndu-se numai trel ochi.
Dupa aceia cOndft este sa se faci altoirea se taie cu
ferestrullt pomult sat craca pe care voimt s'o altoimt
i se netedesce cu cutitult thetura ferstraului. Dupa
aceia se face cu cutitult u despicatura
in partea in care voesce cine-va sa puna
altoiult; in acsta despicatura se pune

ua peniOra ca sa stea deschisa. Se ia

sCP

apol altoiult care se taiase mai ninainte

la partea cea mai grOsa in form de cutitt, adica lasandu-se ua muche, se baga
in despicatura ji se potrivesce astt-felt
ca cOja altolului sa fie lipita pe din afara
cu a pomului; dupa aceia se scOte, peniOra i altoiullt r6mane stranst in despicatura. (Fig. 12).

Fig. it Alteire Mietura pomului se unge cu unt felt

in despicatura Nzle c6ra de altoit sat cu pamentt lutost
amestecatt cu baliga de vaca; se infapra cu o cOrpa
pi

se lga cu teit sat cu richita. Acesta legatura se

www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

59

las pana ce da iarna, pentru ca sa se imputernicsca

bine altoiulii.
Se altoesce in despicatura pomil car! sunta vrtoI
i mai gro1.

Altoirea in cununa se face in modula urmatora : se

taie cu ferstraula pomula care voesce cine-va salt'
altoiasca; se netezete taetura ferstrauluT cu cutitult.
Dupa aceia se deslipesce cu o penita, cOja de lernna i
intre cOja i lemnii se introduce altOiele de jura irnprejura. .AltOiele sunta ramurele de unu saa de duo!
an!, Mate de amndouO partile la partea cea mai grOsa,
.1 pe care se lasa duoi ochi. Candu se pune altOiele
intre cOje i lemnil se potrivesca asta-fela cu cOja sail
muchia altoiului sa, fie lipita de c6ja pomului, iara
partea ascutita de lemnula pomulul.
Odata altOiele puse, se 160 cOja pomului cu sfOra

sail cu teit de juru imprejurt i pe d'asupra se frca

cu pamanta lutost i apoi se lga cu o carpa.
Se altoiesce in forma de cununa numai pornii ceI
b6trani, carora li se taie tOte ramurile i apol pe la
jumtate se taie chiara trunchiula cu ferstraula .1
apoi se face altoirea.
Altoirea cu ochia care se mai Vice i in frunza, se
intrebuint6za fOrte multa pentru porn! si se face cu
multa uurinta canda s'a deprinsa cine-va cu acsta
lucrare.

Se altoiesce cu ochia in Maiu i Iuniu i apoi pe la

jumaatea lui Iu lie pana in sfiritult lui Augusta. AltOiele de Main &Ai i crescti pe data ce se prindu, iara
cele facute in Iu lie si Augustt dau in primavara.
Cu cate-va Vile inainte de a se face altoirea se taie
tOte ramurile pomului i se lasa numal una. Este mai
bine ca aceste ramuri sa fie Mate i mai de timpuriu
pentru ca sa se imputernicOsca ramura care se va altoi,
Candu este timpult de altoitil se taie ramurele de
www.dacoromanica.ro

MANUAIA

61)

nult trecutil din poMult pe care- voinati Wit prsimil

0 se lasa numal pchil call se af15, la mijlocult raniurelel" fiind-ca acetia suntil cek mai buni pentru altoitt.

Dupa aceeal cu unt cutitNit de altoitt se deslipesce

unit ochit din famuricA lasandu-i-se cOja in susit qi in
jost. Dac6, a rmas din intamplare lemuri pe cOja, o-

chiult se deslipesce cu cutitaplt i se Elsa numai

ochiult cu c6je. Altoiult pregatitt se tine intre buze
cultivatorult gatesce pomult pe care voiesce snit
altoiasca.. Cu cutitapll1 de altoitil se cresteza cOja
t4.1

pomului in lungtii- 0 de a curmeziplii in formA de T.

in lungime putint. Mal mare de Ott a altoiuluf ;

Cu limba de ost a cirtitaplui se deslipesce cOja la
drepta i la stanga crestturei flicute in lungt. 0-apo1

se introduce altoiult, ala Ca sd fie acoperitt de cOja

crestat, r6maindi1 afara numai ochiult.. La urma selegg. de juril imprejurt altoiulti cu unt frit de Ana

sat de teit, Thsandu-se numal ochiult gait. Dupa

aceea se taie partea ramurei care vine d'asupra altoiului (Fig. 13, 14 i 15).

Fig. 13. Taletura in T.

-Fig. 14.-0hiul

Fig. 15. Altoi-

www.dacoromanica.ro

rea in ochiii.

DE A GRICULTURA

61

Pentru ca altoiult sa princia trebuesce pusil de data

ce s'a deslipitt dupa ramura caci altu-felu se usuca. In
tat casual se pte paskra in apa pan ce se face altoirea.
Muguril cari del pe pomult altoitt se rupt toti pen-

tru ca altoitult sa cr6sca maicu putere-rDad. altoirea s'a facut cu ingrijire, altoitul se prinde In
cate-va clile. Legatura se desface dupa cate-va sptarnani.

BuNitula. Butasitult se numesce prasirea copacilort, a pomilort roditori si a vitei prin ramuri.
Butautti este o bucata de ramura cu cqi-va ochi
sat muguri pe dnsa care se pune In pamntt cu partea cea mai grOsa, ast-felt ca sa r6mae afara numal
doi muguri. Din mugurii ingropati del radacini, iara
din eel din afara fol i mai talt flori i rOde.
Butasii se punt in pamdntil maT cu se'ma, primavara catt mai de timpurit. Gropile sat panturile in
earl se punt sa fie facute mai inainte, i daca se pOte
chiar de cu tOmna, fiind-ca nu numai pamentult se
trnza dar se si imbun6za.
Butasult pOte sa fie simplu, adica IA bucata de las-

tart de tint ant, sat cu scaunu avend la partea care

se ingrOpa i ua bucatica de lemnt mai btrant. Butaii inscaunati fact mai multe radacini tOmna.
Se mai pOte prasi via li alV pomi printeunt felil
de butasit caruia i se (lice pe alocurea i potomnig ;
se face langa buturuga vqei cu tarnacopult un entulett pina la rndt ; in acelali vntuleVi se culca ua
crda care se prinde la fundt cu lint carligt, iar capault se scOte afara i apoi se arunca pe d'asupra pamentt arnestecatt cu gunoit. Muguril din pam6ntt dad
toti radacini, i la anult sat la doi ani se deslipesce
butalult de muma sa, adica se taie de langa tulpina.
_In sfirsitt, se mai plite prasi prunil, visinii, cirqii
i alti pomi prin lstari sat pui cu radacina cari dat
imprejurult pomilort b6trani. Se scat. lastari cu A,-

www.dacoromanica.ro

62

MANUAL-6

dacini i se sadesca pe loca ; dupa, donl ani se altoiesc

in ochiil sail in despicatura cu soiulil de care doresce
cultivatorulii sa prasesca.
Sadirea pomilorti.Pornii se sadescti tmna i primavara dupa fdpitula zapeqii. In tote privintele sadirile

de tmna sunt mai sigure, pentru a nu numai pamentult este mai in tot-d'a-una saturatt de apa, dar
fiindil Inca calda, din radtwinile pomilor OAT daii mus-

ttJ

i in prima-vara crescil cu mai multa putere.

Sadirile de tOmna se fact dupa ce a ingalbenitt

all inceputil sa cada.

Gropile in car! se sadescil pomii trebuesca facute
can se pOte mai de timpuria, cu mai multe inn! inafrunqele

inte daa este en putiqa. Pamentula scosa din gropi

arsil de sOre i udatil de plOie se drege. Gropile sa fie

att se pOte mai largi i mai adenci pentru ca radacinile pomilort sa se pOta intinde mai cu Inlesnire.
Inainte de a sadi, se pune in fie-care grp ate unti
aracii grost, de forma, rotunda, i apol se umple jum6tate cu pamentil. Dupa aceea se ia pomult, se asqa
langa aradti, i se intinde radacinele cu mana, se aruna
pe d'asupra pamentult cela mai bunil, i apoi se scu-

tura de doue trei or! pomult, pentru ca sa se aleze

bine pamentult ; la urma. se da in grepa pamentula
ce a mai remasil. Pupa ate-va qile se lega cu teit
sail cu richita pomil de araci, puirldu-se intre denii un

umuiagu de fent pentru ca sa nu se frece i sa se

strivesca cOja.

Dupa Wire se uda pomii. Cei saditi prima-vara i

chiar eel pmi da cu tOmna se ud din and In and

peste vara pi se pralesca la radacina.
Pomil se sadescil iri renduri drepte i de o potriva
departql unii de altiT.
Pomii trebue sapaci in tail anult prima-vara i peste
vara find a facil Nine mai multe i mai bune. Sapawww.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

63

turn de prima-vara se face inainte de infloritult pomilort ; iara, cell). de vara cam pe la Drgaica.
Pomil saditi in pamnturile nisipse se sapa, mai pe
d'asupra pentru ca sa nu patrunqa caldura srelui pina,
la rtdcin i s le fact mai multt rt de catu bine.
Afara, de cele dou sape se mai pralescil pomil i
la rad6cina pentru a'T curati de burieni si a rupe cOja
ce prinde parnentult pe d'asupra.
Muschiult care cresce pe unti point roditort trebue
curatitt in toV anii. Peste iarna se taie tOte ramurelele Re carT se afia, cuiburi de omkjT i se ardu.
Daca, pamentult este saract, se pune gunoit la radAcina pomilort, sat pamantt grast de padure.

CAPITOL= XII
LIVEDEA DE POMI.-MERULU. -PRUNULtl. CIRESULTI- PERSICULU. - AGRISULU. - COCIZULU.-NUCULU.-DTJDULU.

CAISULU.

Livedea de poml.
Livedea de pomi este IA grdina
inchisa cu gardt i sadita cu pomi roditori departati
unult de altult de 10 pana la 15 pasi, ast-felt ca sa
se OM sern6na intre dni1 grane ori legumi, sat sa
se lase fneV, de cositt.
Data livedea se face in pamentt gras, pomii se pun

mai departati, fiind-ca, cresct mai rani; lara In pam6n-

tult slabt se sadesct mai apropiati unii de altiT.

In 1ivei se sadesct meri, peri, pruni, cirei, visini,
zarzari i nuci.
Gropile pentru sadirea pomilort se fact In randurT

caisT,

drepte largi de doul pai i adanci celt putin de unit past.

Chiar daca locult este bunt, ton este bine ca pa-

mntult care se pune in fundult gropilort sa fie

a-

mestecatil cu baligart vechit. PamOnturile slabe trebuescil ingrasate bine.

www.dacoromanica.ro

64

MANUALU

Pentru livede se alegt pui de pomi vrtoll i

celt putint de optil palme de truncbit.
Acestt pomti cresce bine i da rode frumOse
in pamenturile bune, adanci 1 cam revene. In pamdnturile clisOse se umple de muschii perele sunt mid i tari.

Dupa timpult cand se coct, perele se impartil in

pere de vara, de tOmna i de iarna. Cele mai timpuril
sunt perele orzatice, earl se coca cam de odata cu or-

qult. Perele de yar n. se coct dup. Santulli Ilie, iara

cefe de tOmna se cocil unele mai de timpurit, altele
mai tri. Perele de iamb, se coct dui:A ce salt c9lest.
lntre perele de t6mna sunt mai cunoscute la noi perele motrune sat perele boeresci, marl i fOrte gustOse.

Prult se altoiesce in prult sebaticii, in gutuit

in peri crescuti din smanp. Unii gradinari altoesct in
sorbt i in paducelt sat gheorghinart. Se altoiesce sail
in despicatura sat in ochit.
S6mOntele de Ora se sem6na prima-vara in pamntt
lucratt bine ca pentru flori, in rnduri. Dupa ce r6sart
se plivescil pull, si se sapa. La doui anT, t6mna, se

scat puil de 'Art, li se tae radacina cea lunga i se

sadescil in cOl unde se altoescii mai tarqiii.
Merulii.-116ruluf II priesce mai in acelai parnntil ca

i p6rult ; elt cresce bine i in pb.mnturi mai sarace.

La hoi se afla mai multe nemurl de mere fOrte gustOse : ast-felt sunt merele domnesci, crelesci, cdtugdrescf, sdlci, i altele.

nrult se altoesce in ochit sat in despicatura. Meru'

sebateci sunt forte buni pentru altoitt.
Prunutd.Prunult cresce bine in tail felult de pamanta, pe vM i pe cOste, in pamantil grast i pe
deuri petrOse.
Prunele opdrite 0 afumate sunt Intrebuiutate peste
tot locult.
Caisele sunt pOrne dintre cele mai gus-

www.dacoromanica.ro

65

DE AGRICULTURA

t6se, de aceia cultura caisului ar trebui st se ltelsct

la not
Caisult cresce mai In tOte soiurile de ptmentt, afart de cele umede i. clisOse. Se altoesce in prunt.
Samburii de mist se sem6nt tOmna, se acopert cu
frump. La doi ani se presdesci

i mai targit se altoesct.

Dact caisele sunt de n6mt bunt, puii din simburi

dat i ei rOde bune, i n'at trebuinta de a mai fi
altoitt
.

Cireplg. Se OA cere1 in tOte viile nOstre. Pomult acesta cresce mai In tOte soiurile de ptmOnttl,

pe vl i pe dluri, earn, de pmenturile argildse i

umede.

Ciresii se pr4esct din sImburi i se altoesct.

Viinulii

care este unt felt de ciret, se cult-

v6z5, in grdini.

Persiculti. Se cultivzt in gndini i prin vil ; ii

priesce In ptin6nturi1e cam nisipOse i grase. Din simburl de persici bune iest pomi care dat r6de gustOse.
Agrigii li coccizif suntt pomisori carl cresct in tat

felult de pinntt. Se sdesct printre pomi- i

pe

marginea cartrilorti.

Nucult se sdesce printre vii i In partea

muntelui ; se fact chiar livei de nuci. Acestui arbore

ii merge bine in pmnturile mart argilo-nisipOse,

-chiar petrOse, hist numai st fie revene.
Nucil se prsesct sem6nndu-se nucile de soti bunt
pe boa.. Cu tOte acestea se fact ci cOle de nuci i
puetii se Wiese% se altoesct i apoi se prestdesct
in livede.

Itdtcina cea lungt se last neatins.

Nucult este un arbore din tre cei mai folositori. Din
miequld de nuct se face uleit bunt pentru mancare ;
iarti lemnult este fOrte intrebuintatt in tdmplrie.
39.033

www.dacoromanica.ro

t6

MANUALt

Cate locurI, cate Muff care nu aduct nici un folost,

ar da venituri daca ar fi sadite cu nuci.

DuduaDudult sat Aguclulg se cultivp pentru

a cresce gandacil de matase cu frunzele sale. Suntt
dudi carl fact dude negre i aliI call fact dude albe.
Duc VI se sadesct prin curti l pe langa gradini. Se
prasesct din samelata. Candt suntti dudele cOpte, se
strangt, se storcesct, se spala cu apa i se usuca.
Prima-vara se s6m6n, pe un stratt de pamntt bunt
in randuri. La doul ani se scott puff, se presadesct
in cO1 i candt suntt de patru ani se sadascii pe loct.
CAPITOLULU
VITA. - PRASIREA VITEI.

LUCRARILE VIEI. -

CULESULU VIILORU.

Vita. Vita cresce in tOta tara nOstra de la Dunare

pan b. la munte. Struguril sat pdma se c6ce, cti
deosebire a pe deuri, in vecinAtatea muntilort, suntt
si

mai dulci i dali vial mai bunt de can la campt.

Cele mai vestite vii in Romania se aft, in dlurile

urmatOre: Multi Mare din judetult Prahova; Delulil
Dragetianilora din judetult V6locea ; Dlulft Odobegtt din

judetult Putna, i _Muhl Cotnarl din judetult Iai.

Sadirea 0 lucrarea viilora.Vita cresce in ton felulu de parn6ntt ; in dlisa si in nisipt curatt nu'I
fifiesce. Locurile care

se part sarace i in care nu

s'ar putea cultiva alta planta, sunt bune pentru vii.

Cu tOte acestea parnentult calcarost, maruntti i ames-

tecatt cu pietre este cern mai bunt pentru cultura

vitei. In parnnturile prea grase cresce cOrda lunga
grOs
i suntli strugurii acrisori.
COstele d6lurilort sunt cele maY priinciOse locuri

pentru sadit vil, mai cu sma and in vecinatate se

afl

vre-o apa curgtOre. Din cOste se alege care sunt

www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

67

spre miap-qi si spre r5saritri, fiind-c5, le bate &Vele

mai multil.
Locult unde are s5. se s5d6sc viia trebue s5, se
sape adnct, la dou palme dad, se p6te ; dup5, aceia
se asOlp, bine pamntul pe d'asupra, scotndu-se pietrele mail.
Suntil mai multe soiurl de struguri; cultivatorula
s5, a1eg5, pe acelea care sunt mai cu nume in partea
' oculuT.

Ast-felti struguril numiti negru mole, negru vrtosu,

braghina timpurie, tigvdsa, telmaiosa suntt dintre cei

mai aleli si fact vint bunt.

Prasirea viteT.Viia se sdesce sat cu ciOce, adia buati
de crcla de vit5, cu ate patru sat cinci muguri pe densele, sail cu butagi cu reiddcini, adid, vit5, sclit5, de o
parte si intrebuintat la duoi ani dupa, ce a nicutt

mustti. Se alege pentru Wire vita cea mai sannOsa

si care da, struguri mai multi.
Dup5 ce se taie ciOcele, se punt inteunt loct umedil
ca sa nu se usuce. Via se sAdesce prim-vara catt
mai de timpurit; iar butmii cu radAcinA, se sadescil
tOmna. Se, tragt randuti drepte i depArtate unele de
altele de unt past bunt ; dup5, aceea se fact gropi ca
unt part grog', adinci de o palm a. i jumaate pan5,

la dou5 palme, lasandu unt past intre ansele. In

urmA se ia ate o bucath ide vitA, si se pune in grOp5,,

se arund, duoi trei pumni de lAligara amestecatt cu

pmntil de 'Allure, se WO pmntult in prejurt ki
apoi se taie vita rmas afar5, din pamntt lasandu-se
numai o dpusa,.
La noT in unele podgorii in loct de gropT se face

cu tirncopult unt pntulett, in care se pune dou6

ciOce indoite, astt-felt c5. una vine la unt cap6tt i
alta la celt-altil capett al entuletului ; dup5, aceea se
arund, pinOntt cu baligart panA and se umple senwww.dacoromanica.ro

68

MANUALC

tuletula i se taie vita lasandu-se numai o capua,

afara din pamentil.
Daca are cine-va la indemana nisipt sail panidnta
trinosii, acopere capuele ca sa le fersca de arita
sOrelui
LucrAri le viiei.

Dupa ce s'at saditti, via se sap& de

dou6 qi de trel ori. Pe alocurea se pune fasole sail

porumbil intre randuri.
In 'prim-vara, cand vita merge pe duoi ani, se taie
tote corditele i se lasa numal una care este frumOsa :
acsta se taie lasandu-i-se numai o capua. Dupa aceea
se umple golurile, sat se carpesce viia, cum se clice.

In att treilea ant se taie vita cuma se obicinuesce

in partea locului. Viia se taie prima-vara catt de timpuriii, pe data ce incepe s, se ia zapada. Felult taiatului se schimba dupa cum se cresce viia, olgd sail cu
araci. Orl-cuna ar fi scopula taiatuiul este de a intineri
vita in fie-care anii. Acesta lucrare se face cu unt felt
de cutitil numita cosorg.
Vita incepe sa rodesca candti este detrel ani, i da
mai buna canda a trecuta de cinci ani.
De la trei ani inainte viia se lucrza regulatt Cum

se ia zapada se incepe tcliatua La Watt sa. se lase

lemnii mai putinti, doi trel cepi i dou sail trei crde.
Dupa aceea se cara vita gait, apol se aracete, puinda
la fie-care vita unu, duoi i trel araci, dupa lungimea
cOrdelorii; dupa aceea se cercuefte vqa adic 6. se indoiesce cOrdele spre panne-nal i se 160 de araci cu
rechita ; in cele din urma se sapa viia catil mai adanca

se va putea.
Inainte de Santulli Constantin cu tjece sail cinci-spre-

iece Ve, se (IA sapa dupa ldstarg; adia dupa ce s'a

intaritil lastarit cei tinerl.
In sfarlitil, aprOpe de Santulli Ilie se plivesce viia
adica se ridica lastarii care s'a culcata pe pamontu qi
www.dacoromanica.ro

69

DE AGRIGULTURA

se 160 cu 'tern pe araci ; se rupe v6rfu1u cOrdelorti

care suntti prea lune i foile din prejurulii struguritort dac6, suntti prea dese.- Dup6, aceea se da, a treia

)1

sapa i de aci inainte nu se mai intrA in vie pana la

culesit

Ca sa produca struguri mai mulli vita se ingra0

www.dacoromanica.ro

70

ILANUALt

prima-vara a tOmna dup5, culest, cu baligar putredii

Sat cu pamntd de pdure. Pentru acestil isfaritil ,se
desgradinz5, buturuga, -se taie cu topormulii lemnulti

'iNd11,1
I

11

111111111,,11,111.1ii,

111111111

Fig. 19.tirupu1 tsculuf

uscatt i se pune un cuferti de 136,1igaril ; apol se

trage parafttulti pe d'asupra.
Wile care se ingraA prea muitti fact struguri marl
i mu1l, Ins5, vinulti nu este de cualitate bun.
Ville se culegi cndti struguril
www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

71

suntt copti bine. Culesult de timpurit, pe la Ceirstora

cum se (lice, este vatamatort, fiind-ca vinult iese acri-

pit li nu tine multt.

Struguril se taie cu unt brice.gt, se pune in copal*, in co-

fere, sat in coplete i se duct la MAMA. Hirdaia0 duct

struguril la crama i'i trna in lint unde '1 calca Omenii.

ama de struguri sat mustult curge in curatOre, de

unde se carcu hirclault in butt BuVile se lasa Ole
de ua palma i mai bine pana ce ferbe mustult i apoi se umple. Ca sa, nu dea mustult afara din butie
cand ferbe, se face imprejurult vraneT unt gardint de
pamntt galbent.
Dupa trebuinta, pOte cine-va sa faca yin alb i yin roiu.

Vinult albt se face cMcandt struguril pe data ce sunt

turnati in lint ; iar vinult rou se face alegandt numai struguril negri i puindt inteua tocitOre dupa ce

s'at Olean, mustt cu ciorchine cu ton. In tocitOre

mustult incepe sa fokba i se 'lag, pana ce a incetatt.
fertult ; dupa aceea se trage vinult i se pune in butie.
Dupa ce se calca struguril in lint, botina se pune in
tsct qi se strce panit ce numai curge mustt ; dupa
aceea se desface tscult i tescovina se pune in putini
unde se calca bine li se lasa pana ce vine timpult s
se faca rachit.

Ca sa aibi vinti bunt trebue salt pastrezi in vase

curate i in pivnita adnca li sanatsa.
Prima-vara de timpurit, vinult se pritocesce, adica se
trage dinteunt vast intr-altult. Pe fundult vaselort rmant drojdiile din care se face rachit ca i din tescovina-

CAPITOLULt XIV
PADURILE.-PRASIREA PADURILOR. - DIFERITE SOIURI
DE COPACT.

Pidurile.Padurile sunt forte trebuincise in oil-care

tera. Agricultorult scie mai bine de can ori-cine a fara
www.dacoromanica.ro

72

MANUALU

lemne nu 'Ate trAi, thud-a casa cu tote imprejmuirile

plugult i alte unelte pentru mullein Omentult, carele, magazine in care '1 pstrzA bucatele; in sfirOtt
focult la care 'ql gatesce mAncare i cu care '1 inctlclesce casa, tOte aceste trebuinti neardrate pentru vietuirea sa nu s'ar putea indestula daca n'ar fi lemne.
AfarA de ac6sta clima unei VII ata,rn fOrte multi
de la starea padurilort. Acolo unde s4 taie pAdurile
Part, mOsurb, i mai cu sOnA padurile de pe munti i
de pe dOluri, isvOrele incept a seca, pamntult se ft/1mA i acopere locurile de pe la Ole.
Padurile dinteut, VIA trebue pstrate cu cea mai
mare ingrijire, taiete cu randuiala,, pentru ca pe unde
se trece cu toporult sn, crsca rldurea in luct. Locurile s6,race, care nu se pat ara, trebuiesct tOte semnate sat sadite cu copaci.
PrAsirea padurilor. Se p6te face o pAdure sat senzenEndii locult cu unt felt de sOmnt5, orT matmulte, sat
scidindii pui de copaci crescuti in cOla, oil sccli din pUuri.

Mai intOit se arA locult de dou si chiar de trei orl

i se sOmn

puindu-se cattimea de smantA trebuin-

ciOst, pentru fie-care soit de copacit. SOmanta se in-

grO$ mai adanct sat mai afara, dup6, cum este de

mare ; ast-felt ghinda se ingrOp6, maT acinet de catt

sOmOnta de artart off de frasint.

Este bine s5., semene mai dest, aci rOsadult se pOte
rAri dacA ar fi trebuintt..
Pentru a face u5. padure prin sAdire, se face mai
antoia u6, qcOl care se ingrijesce ca i cOla de pomi
roclitori. Cand sunt puff de trel sat patru ani se scat
si se sdesct tOmna pe loct. Gropile se fact mai dinainto ca i pentru pomil roditorT.
Diferite soiurT de cowl. Dup 5. felult p6mntului i
all climel sunt deosebite soiuri de copaci in pb.duri ;
ast-felt pe margipea apelort cresce salcia, aninult V
www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

73

plopult; la campie i pe dlurl cresce Oejarult, frasinult, artarult, ulmult, jugastrult ; in sfillitt la munte
pe pole cresce Oejarult, paltinull, fagult care cresce mai
spre vrft ; in v6rf cresce bradul, pinul, moliftult, tisa.
Cand este vorba sa semeni sat sa satiesci u padure

trebue s alegi nOmull copacilort dupa loct.

Copacii se impartt in dou categoril : copacii foio1,
sunt aceia ale caror frump mit in t6te tOmnele ; iara
copacii reinoi sat verch aceia care V pastrOza frunqele iarna ca i vara. Se numesct re0no0 fiind-ca, product retina, unt felt de materie care curge diutr'qii
cand se crestza. Ast-felt sunt bradult, moliftult, pinull, tisa, ienuperulti. Rodult lor este in forma uneb pere;

de aceia muntenil i numeset rOdele re0no0lort pere.

Se numescil lemne albe acelea care sunt albe sat ro-cate, fragede precurn este lemnult de salcie, de plopt,
de anint. Lemne tari sunt acelea care sun t tan i grele,
precum este lemnult de stejar, de frasin, de ulm i altele.
Stejarulti. Dintre toti copacii carl cresct in padurile
n6stre, stejarull este cell mai folositort atat ca lemnti

de lucru catt i pentru foct.

Suntt mai multe nmurf de stejart : gorunult, gartufanult, tufa riiOsa.

Stejarult treie0e peste dou6 sute de anf. Se prasete semnandt ghincici in locult unde voete cine-va
sa faca padure. Se pOte face cOla de stejarf, insa puif
se prindl carat anevoie ; ef se presadesct candt suntI
de duof anf.

Lemnult de stejart este cu atatl. mal trainict cu

catii este mai btrant. Se intrebuintza la tat felulti
de lucrari de dulgherie 0 de templarie. C6ja sail scOrta

de stejart tnril se intrebuintza la tabacirea sat dubirea peilorl. Cu ghinda se ingra0, rimatorif.
In taxa nOstra se afla inca padurf marf de stejar ;
cu tOte acestea, daca nu vor fi ingrijite bine, va veni
www.dacoromanica.ro

74

MANITALT)

Mat timpt candu lemnult de stejart sa

fie f6rte

scumpt.

Castanulti. Castanult este unt copacit cafe creste

ca i stejarult.

In tera nOstra nu se afia paduri de castarii; num,'"

la monastirea Tismana din judetult Gorjului se afla
asemenea copaci, ceea ce probeza c copaciult acesta
pOte creste in pamentult i clima nOstr.
B6dele acestui copacit se numescil\castane si suntii
fOrte bune la mancare. In unele t6ri stenii se nutresct

cu unt felt de mamaliga facuta din Mina de castane.

Fagulfi.Fagult creste mai cu serna in locurile muntOse

i pe dOluri. In tara nOstra se afla paduri ne-

sfirsite de fagi in toti muniT, si mai ales pe la pole.

Fagult este unt copacit falnict : creste dreptil si rotunda : scorta sa este vnt Si linsa.
Lemnult de fagt se stramba ; de aceea 'nu este bunt
pentru clulgherie ; insa se intrebuintza forte multil de
tern plari, de rotari i de lingurari. Dintr'nsuld se fact

hambare, lopei, zdranip, cozi de sape, talere, lama,

coporaT de cOsa, manqi de doni

i alte obiecte.
Din rodult fagului, care se numesce jiril, se scOte
unt felit de uleit bunt de mancare. Se stringe jirult
cand cade, se pune inteun loct acoperitt in strate
mai subtiri ca sa nu se incinga. Dupa ce s'a uscatil
bine se cojqte i samOnta se lucrza ca i miezurile
de nuci pentru a scOte uleit.
Muntenil nostril ar castiga bani buni daca s'art indeletnici cu facerea uleiului de jilt.
Candt se face jiru se duct porcii in padurile de fagt.
Slanina de jirt lucelte si nu este aa de buna ca cea
de porumbil.
Ulmulfc.
Ulmult este unt copacit preVost ; lemnulft sai vine dupa al stejarului. Creste in padurile de
campt si de coline.

www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

75

Lemnuld de ulmil -este carat galbui roscatt i cu

pete negro pe alocurea. Nici unt soit de lemnt nu
este mai bunt pentru rotarie de cat ulmult. Grindeiele
de ulma sunta trainice. Din prajinile tinere se fact
cercuri.

Carpenulii. Acestt copacit crete incett ; trunchiuld

sat este cam rasucitt. Se gsete in t6te 'Muffle de

campt i de coline.

Lemnult de carpent este alba i dest la bobt; se

intrebuint6za fOrte multt in rotarie. Osiile de carpent,
grindeiele, leocile de care, sunt trainice. Din carpeni
tinerl se fact cercuri. Ca lemnt de arst carpenult este
!titre cele mai bune.

Frasinu, crete in tat felult de pam6nta numal

sa fie cam revent. In hind crete mai iute, Ins& lemnull"' este mai frageda.
La cati-va ani frasiniT suntii napaditi de unt felt
de insecte numite gdnacei ; acetia mananca tOta frunza

li imprascie Imprejurt unt mirost neplacutt. Gandaceil sunta otravitori.

Lemnult de frasint este fOrte bunt .i. se intrebuintza de tOmplari i de rotari. Se face dinteensult loitre

de care, dricuri de carute, oiti, spite de rOta, cOde

de sape, furci i alte obiecte.
Arlarulii li jugastrulit cresct mai in tOte ',Muffle
de campt i de coline,Tat de nemult artarului este i paltinula, copacit
care crete mai cu sOmd spre munte.
Lemnult tutulort soiurilort de artart este alba, des,
se lustruWe e.i are ape frumOse. Se intrebuinteza fOrte
multt in strungarie. Din asemenea lemnt se fac viorile,
chitarele, ploscile si alte obiecte.

Vitele mananca cu placere lstarii de aqui.

Mestcanuta se gasesce in padurile de munte i cresce

www.dacoromanica.ro

76

MANTJALt

chiar in pamnturile cele mai sterpe. ScOrta acestui

copacit este alba ca laptele.
Lemnult de mestecant este cautatt de strungarl
de tmplari : este bunt pentru incalzitt cuptOrele hindca face mare flacAre cand arde.
Teiulii se afla in padurile de campt i cele de pe la
plele munVort. Copacult acesta cresce iute qi inaltt ;
lemnult sal este albt, uvr, fragedu, i se intrebuin-

Va. mai cu sma in strungarie. Florile at un mirost

fOrte placutt ; albinele alrga dupa dehsele. Din scOrta
acestui copacit se face teiul, care se intrebuintza
pentru a face funii i a lega vita. Teiult. este de don')
feluri : topita si netopitil; cel d'antkit este mai mOle.
Sorbula este unt copacit cam rar; cresce inaltt
dreptt ; rOdele sale se fact ro0i. Lemnuld de sorbil

este dintre cel mai bunt pentru a face urupuri de

tscuri, masele pentru rOtele de mOra i alte obiecte
pentru care se cere unn lemnt tare.
Salccimulii este copacit straint F.3i s'a adust in tra

mai cu sema pentru grdini. Acumn insa s'a prasitn

in tOte partile riY i pe alocurea s'ati facutil paduri
de salami.
Salcamult cresce iute c in tott felult de pame-nth.
Candt infloresce umple atmosfera de unt mirost piacutt. temnuln este bunt pentru ori-ce lucru, fiind-ca
este tare.
Padurea de salcami se face sem6nanda pe locn sat
presadindt pui din v60.
Salcia cresce in locurile umede, in prunturile riurilort, unde formeza amestecata cu plopult li cu aninull, paduri numite pe alocurea zdvdie.
Acestt copacit se prsete f6rte lesne, Infigndil in
locurile umede smicele sat ramuri de ate patru ani.
Se fact mai intain gropi cu unil part grosit c1 apoi
se infigt buta0 de salcie.
www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

77

Richita este unt felt de salcie al careia lstarl se

intrebuintOza pentru a lega vita i pentru a face courI i gratii. Richita este galbena, roie, vnata i
verde.

Lemnult de salcie este mOle; se intrebuintza de

rudari pentru a face albil, linguri, furci .1 alte obiecte.
Cu nuiele de salcie se fact garduri i se ingradesct
patule de porumbt.

Plopitlii este unt copacit inaltt i frumost; cresce

iute ma ci sm n locurile umede. Lemnult se intrebuintza pentru a face albii i alte obiecte de rudarie. In lipsa de alte lemne mai tari se intrebuinteza
lemnult de plopt pentru grinzi de cast, si capriori.
Latii de plopt suntt dintre cei mai bunt
Plopult numitt plutei este cautatt de rudarl pentru
fabricarea albiilora i altort obiecte.
Aninutil sat arinulit crete in locurile umede i zmarcse *i pe unele dlurL Cresce fOrte iute 1 se face

Inalt i dreptii arid zavoiult este deg'. Se prasesct

cu inlesnire din smenta.

Lemnult de anint este rocatt, vanost i prinde

lustru frumost. Tamplarii intrebuint6za fOrte multt
acestt soit de lemnt. Paril de anint batuti in apa i
ulucurile de dust apa traiesct multt. Din aninii tinen
se fact _latf pentru acoperiurile caselort. Lemnult
arde cu flacara mare i este bunt pentru incalzirea
cupthrelort.
Afara de acelti copaci mal cresct prin paduri copetcet care se intrebuinteza pentru deosebite lucrarT, precumt suntt : alunu1i, cornuta, sangerulti, lemnuh cainescit, dirmocsulu, paducelutg, porumbarula, soculfi, salba
mole, curpenulii, catina, dracila, resurulti, pirciotina,
edera.

Alunulti cresce prin hatipri i paduri. Din nuelele

www.dacoromanica.ro

78

MANITALIT

de alunt se fact cercuri, araci i cope. Alunele sunt

bune de mancare.
Cornulg crete fOrte inceth pana, la InAltime de 5 i

6 metri. Lemnult de cornt este celt mai tare: se

intrebuinVz 6. pentru a face msele la rOtele de mori
si spie de rOte. COrnele cpte suntt bune de mancare.
Salba mole se gAsesce prin cranguri si prin lAtivri.

Din carbunil si se face iarba, de puvA i un felt

de creiOne de desenatt. Din lemnult de salba mOle se
face fuse i furci pentru torst.
.Pciducelulii cresce mare prin cranguri. Se intrebuintOza pentru a face garduri viui.
Perumbarulti asemenea se intrebuintOza pentru gardurile viui. Porumbele cOpte, dup5, ce le bate brume,
sunt bune de mancare.
Scumpia cresce mal cu sOm la campt qi se intrebuintzA in tAbacArie.

Resurulti umple hqiurile. Grdinarii fact cOla de

rsuri si'l altoiesct cu trandafiri.
BObele de Pirciotind se intrebuintOzA de vapsitori
(b oi an gii).

Cu cOrdele de curpenic se face couri i legaturi.

Copact refino1.Reino0 crescii la munte ; suntt

insA unele soluri de ping care cresca li la campie.

Bradulii cresce pe toti muntii nqtri

formOzA

padurl pe cat de mAxete pe atat de frurmise. Acest

copacit este dreptt, iar ramurile cresct in lturi: se
Inal ta. pann, la 30 de metri.
Din bradt se face scanduri i tot felul de cherestele;
itA i. sdranitn,, donici, hardaie, putinele, putini, toci-

tori i alte multe vase. Se intrebuint6zA fOrte multt

in tOmplArie pentru a face usi, ferestre, laqi.
La pOlele munVlor se afl6, fercistrae sail jcigeire, unde

se taie butenii pentru a face scanduri. Scandurile i

www.dacoromanica.ro

79

DE AGRICULTURA

cherest6oa de bradt se aduce pe alocurea pe ap fac6ndu-se plute.

Cradle de bradt sat cepii se intrebuintza in unele

localitti pentru a face aracl de vie i parr pentru
garduri.
Pinulii cresce inaltt ca i bradult. Suntt mai multe

soiuri de pint, ins dintre cele mai folositdre este pinutic silvestru care cresce la munte ca i la campie.
In nisipurile cele mai neroditre pinult silvestru cresce
i formza pduri frumOse. In alte t6r1 se ail Omentult i se smnh ovst i smnta de pint. Cftnd se
eOce ovsuld se secer0, mai de sus pentru ca paiele
ad umbresca pinioril. Dupg, clece ani ping at o Int
time de 4 i de 5 metri i sunt grosi ca bratult la
rdcinA.

Lemnult de pint este fOrte bunt ; se intrebuintez5,

pentru a face catarturi de corabil

tat felult de

cherestea pentru constructii.

Mbliftul cresce pe muntil eel' mar inaltf; este singu-

rult dintre copacil reinosi caruia 'I cadt frunzele

tOmna. Lemnult de moliftt este tare i fOrte bunt
pentru lucru.
Tisa cresce fOrte 1ncett i de abia se inalt6. la 10
pAn la 14 metri. Lemnult s6t este tare 1 are o fata
rocat,.

www.dacoromanica.ro

80

MANTJALt

PARTEA A PATRA
ASOLAMENTELE I ROTATIUNILE
CAPITOLULU XV
DEFINITIUNEA ASOLAMENTULUL -ROTATIUNEA.
INTOCMIREA ASOLAMENTULUI : OGORUIXT. -ASOLAMENTt DE

PATRU ANI CU TRIFOIC

Definitiunea asolamentula Ori-cine

cultivza

&-

tuff' scie c daca se smna grail pp acelaV Iccti mai

multi ani de-a randult, pamntult se umple de palamida, de pirt, de neghina i alte Durueni, i tottl-de-odata produce din ce in ce mai putint, fiindt-ca locult
s'a mdnoatil, adica, a saracitt.
Dad, in locti de grail s'ar semna orzt, secara, ov6zt,
porumbt, rapita, melt, tott acelaV lucru se va internpla : pamentult se va slbi. Cultivatorii incredintandu-se despre acesta at inceputh sa semene locurile
cate doui trei anl L dupa acesta le lase' sa se odih-

nsca alI doui trei ani pentru ca sa se dregd, adica

sa se imputernicesca ; sat ail semnatt grati i in
anult viitort ati pug' pe acelaI locti porumba.
Acesta, schimbare Ii sem6naturi se numesce In agri-

cultura asolamentg. Prin urmare a asola u

moie,

mare sat mica, vrea sa crica a D imparti in mal multe

parti sat tarlale de o potriva de mail una cu alta,

i a sem6na pe fie-care dintre dnsele ua planta deosebita. Sa zicemt c avemi o moira de 40 de po-

One i ca voim sa semnmt pe dnsa porumbt,

orzt, mazariche i grti. Impartimt mqitira in patru
parti de cate 1p pogOne fie-care i semonamt cele pa-

tru plante dupa cum se arata mai jost.

Porumbii

Ora.

Mzriche

www.dacoromanica.ro

Grail

81

DE AGRICULTURA.

116, asemenee impartire se numesce assolamentel. In

anulii viitoril fie-care din cele patru plante se muta

Ain loud; unde a fostti, porumbii vomil avea orp ;

dupa orp vomil sern6na mazariche; unde a fost roazariche vomil pune grail i unde a fostil grad vomii
pune porumbil. In anul a1t ). treilea i alt _patrulea
iarasi vomil schimba sem6naturi1e. i pentru ca sa se
intelga mai bine, iata, cumd s'art Tace semnaturile
patru ani de-a rndult pe mosira de 40 pogOne:
Snub).

antal.

Anulii al duoilea .
A.nulti al treilea

Anulti al patrulea.

Porumb

OW

Mk Ariohe

Opp

Inzriche

Gra Si

Porumbii

MazAriche

Grail

Porumbu

Ong lii

Gra Si

Torumbu

Orgi.

MAzAriehe

Gran ]

___i

Se p6te incrediqa ori-cine din ac6sta tabeth, ca in

timpt de patru ani se va semana de-a rendult pe acelast loct cate patru plantele pe care Ie cultivamil. In
anulti silt cinci!ea iara ne intOrcemil i incepemil a
semna ca in anult inti, i asa mai departe..AcOsta,
intrcere se numesce in agricultura rotapune sad rotire,
fiind-ca, ne intrcemil de unde amik plecatti.

Until asolamentd bine intocmitt este lucrarea cea

mai folosithre ce pOte sa fad, un cultivatord. Lucrandil
pam6ntult si sem6ne'ndu'lil fara nici o regula, de buna

sOma ca dupa cat-va timpii se va slei si se va

umple de bu.ruieni; din potriva, sem6nndil cw rnduiala, nu Mime c i pamntului II merge bine, dar
si produce bucate mai multe i mai bune.
Cultivatorult pOte alege asolamentult care'l va veni
mai bine ; p6te in Iced de porumbil s pue carton ori
6

.33,033.

www.dacoromanica.ro

82

MANUALU

tutun, sat fasole; in loc de ()ilk se punk ov64A sail grail

de prima-vark ; in loculii mazarichei s semene trifoit

sail paring.; insa in tot-d'a-una trebue sa inc6pa cu o

plantk care se prasesce precum este porumbulil, tutunult, fasolea, cartofii, rapita i altele, sail cu ogort,
fiind-ca pamntult se lucreza bine i se curata de buruieni numai praindulti sail fk,candu'lt ogort. Dupa
planta care curata locurile sa se semene altele care'lt
murdarescil, precum este grault, orqult, ovMult i secara. Dupa asemenea semnkturi sa semene unt nutrett, precut' este mazarichea, trifoiult sail paringulii;
in sfiritil dupa nutretil sa punk in tot-d'a-una grail
fiind-ca locult este curatil i drest.
Trebue insa bagatil de serna ca nu poti s semen!
locurile in tau anulil fara sa le mai ajuti cu baligart,
caci atunci se mananca i nu mai produce. De aceia
cultivatorulti cu judecata s care 15 pana la 20 carute
bailgark pe pogonu cu porumbil. Facendil aa Omentulil se va indrepta pe anti ce trece i va resplati cu
prisost pe acela care 'it muncesca.
Ogorulfi.Se oice ca unit locil este agora' sa tolacet
cand se lasa sa se odihnesca unt ant. Ogorult se (lice
sterpii cand nu se lucrdza peste ant, i lucratii cand
se ara ua data i de doug ori pana ce se sem6nk.

Cand pamentult se slabesce de tat, atunci se lasa

ca palune pentru vite ate dud i Vse an! i dupa
aceia se sparge Vilna.
Ogorult este neaparatil trebuinciosil cand cultivatorulu nu 'Rite sa ingrase locurile cu baligart, ckci numai odihnindu-se pamntult pte sa mai produck.
Acela care are mosira mica nu trebue sa lase panAntult sterpt. Aa, spre pilda, daca unU cultivatork
are numai clece pogOne de pamntil, sa le inparta in
patru tarlale ; s ingrap pe cea d'antait in care pune

www.dacoromanica.ro

DE A atuomama

83

a alta planta care se prsescer i dupa

aceia pOte s semene trei ani devndla orqa, mtztriche si la urm grail fara sa mai ingrae.
perumbulI

Daca moia este mare si nu al, baligara, ingrase locurie cu ingraaminte verql, ori dupa ce ai semnatt
caV-va ani de-a rendult, lasa, locurile pentru pasciune.
Pentru ca sa cresca iarba buna, sern6na, s6menta de
fnt in grail sat hi wig ori in ovqt, i dupa secera
nu lasa vitele s intre pe locuri pina la anula viitora.
In unele parti ale t6rei este obiceffi sa se imparta,
locurile in trei tarlale: pe una se sem6na grat, pe a
doua porumba iar A treia se face ogora, dupa cum se
vede in tabela ce Urmza :

Anulu intOlu .

. .

Anuld al douflea .

Anubl alu treilea.

. .

Grad

Porumbn.

Oqorn.

Porambil

Ogorii.

Grail.

Ogorn

Grail

Porumbii

Dupa trei aui iar se 86m6na ca in anula antia, Iii

asemenea imprejurari, dad, cultivatorult are 30 de pcgOne de pamenta, le imparte in trei tarlale de cate clece
pogOne fie-care ; din aceste trei dou6 sunt semnate In
fie-care ant cu grail i cu porumba, iar una r6mane ogor.

Asolamenta cu trifaDaca vrea cine-va s semene

trifoiuffi pentru nutreta si are IA mosira de 20 de
pogone, iata cum urrnza : imparte mosira in patru
tarlale de nate 5 pogone fie-care : pe cea d'antoit pune
-porurnbil dupa ce a ingrasata pamOntula; pe a doua
,semna grane de prima-vara, adica grau, opla off ov6sil ;

in cea de a treia vine trifoia cri in cea de a patra gras.

Tabela de mai jost, arata mai lamurita ac6sta :

www.dacoromanica.ro

mAxuALtt

84.

Anuld Intedi

Porumb
.

. .

Anu Id al douilea

Anuld al treilea

gra,atti

Orc Id

Trifoid

Grad

Porumbd

Orqd

Trifoid

Grail

Trifoid

Grail

Porumbd
ingratii

Orchl

Gr Ad

Porumbu
ingragatd

On; Id

Trifoid

Anuld ald patruIea .

Ingrs,atti

In alt cincilea ant iara sem6nrnt locurile ca in anuld

d'anteit. Ori-cine vede ca in tat anult se ingrap una

din tarlate, si pe fie-care se smann, in timpt de patru
pm! porumbil, ordil, trifoit i grail. Cum am mai clis,
in locult porumbului Vote cine-va sa semene carton',
fasole, tutunt, rapita, int, canept, numai Se ingrase
panAntult.
Trifoiult, planta intro cele mai bune pentru nutrirea
vitelort, se srana in cereale de prima-vara, adick pe
locult unde se s6mOn orqult sail ov6zult ; dupa se-

cera nu se laA vitele se pasca. In mutt viitort se

cosesce trifoiult de dou off ; in' luna lui Septembre se
sparge trifoiscea i se s6m6na grail. Grault vine bine
dupa, trifoit, OA acesta ingrale pam6ntu1t.
--Incerce cultivatorii sa cultiveze du0 acest rindufal .
li se vort incredinta ca pArnntuI da indouitt de cat
dupa cum se cultivza asta-4I in cele mai multe locuri.

www.dacoromanica.ro

85

DE AGRICULTURA

PARTEA CINCEA
VITELE SAII ANIMALELE DOMESTICE

CAPITOL-ULU ITII
FOLOSIIL ANIMALELOR DOMESTIOE.-ALEGEREA VITELOR.INGRIJIREA VITELORt. NIITRIREA VITELORI1

Folosulii animalelorii domestice. Animalele domestice

sat vitele dup a. cum le clic cultivatoril nostri, sunt

temelia agriculturei, ajutOre de care nu se p6te lipsi

omult. Ele nu numai ca ne ajut

sa.

lucrni

p5.-

mOntult, dar ne si hrnescil i ne 'mbract, ; vaca, Oia

si capra ne dat lapte; oile ne dat lanA; calult, boult,
bivolult si asinult 1ucrOz6. pa,mntult, cart, bucatele

si ne duct de la until loct la altult. Afara de acsta

carnea de vaca, de 6ie, de vitelt, este hrana cea mal
intritOre pentru omit Pasrile ne dat ou6 i carne :
albinele miere, gandacult de m6tase produce mtasea ;
in sfaritt cftnele pazesce Omeni i vite de fac6torI de
rele qi de fiarle slbatice.

Deosebirea vitelorii. Se numesct vile mari; calult,

bourn si vaca, catftrult i asinult iar vite marunte :

Oia, capra si ramnorult.

Vite de muncd suntt acelea care se intrebuintOzA la

lucrarea pmOntului si la aratt.

Se numesce cirdd unt numrt mai mare de vite
care pasct la unt loct. Se chiamA turmd sat cdrdit
u6, sumA de ol. Se numesct cioporii u parte de ol
rupth dintr'o turm6,.
Se chiamA, erghelie unit num6rt de epe care se tin

pentru prsilA i cal care se cresct pentru vrlare;

www.dacoromanica.ro

86

mAxuArer

iara tamaskicuri se numesce o suma de boi i vaci

care se intretint pentru prasil.
Alegerea vitelor6.Ori-ce nemii de vite ar voi cine-va

trebue s alga, potrivitt en locult, cu trebuint,ele ce are ki cu tergult. Vitele de soit bunt nu se
pott Vie in locurile sarace unde nu se afl hrana indestula, ; oile, caiT, vacile nu pott trai in locurT mlastinOse, bune numai pentru porci.
sa, tine.,

Vitele crescute la munte se deprindt anevoie la camp

asemenea i vitele de campt, fiindt mai grele, nu se

potu duce la munte.

Ingrijirea vitelort1.Printeo bun ingrijire se pastrza.
soiurile de vite bune i se indreptza cele care 'si-at
piPrdutt din insqrile lort. De aceia cultivatorult trebue s ingrijesc de aprOpe vitele. Mai anteit de tOte
gnijdurile, saelele, coarele unde se tint vitele, trebue
s aiba marime potrivita cu numerula vitelort, pentru

ca acestea sanu fie inghesuite ; s fie tinute catt se

pOte de curat i adapostite de gert, de vent i de caldura.
Vitele mai trebuesct tesalate i periata in tOte duels

frecate cu tint somoiagt de paie, mai cu sema cand

sunt asudate sat ploate.

Pe catt este cu putinta sa nu se lase vitele in frig

sau espuse la caldura mare nici sa, li se dea apa cand
sunt obosite.
Mancarea ca i beutura s li se dea la timpu, cautandu-se sa fie de cualitate bana i de ajunst.
Vitele de prasila sa, fie alese dintre cPle mai bune,
blande i cu insuftile ce dorim sa aiba prasila.
Vitele bortOse trebuesct ingrijite mai de apr6pe, hranite bine ki cautate cu blandete. Dupa ce fact, acelea
care se afla acasa se acopera cu ua cerga saIl cu U.
patura, i li se (la sa bea Inteo di i ua nOpte numai
apa albita cu ftinr. Dupa aceia li se sporesce mancarea treptath.
www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

87

Vitele de munca nu se tint injugate sat inhamate

mai multt de IA jumtate i. Vara cand este prea caldt
se lasa vitele Sla se odihnsca ; iara iarna dupa ce se
desjuga, sat se deshama, se invelesct cu paturi ca sa
nu rcesca.
Muscele supOra forte rnult vitele in timpult verii.

TJnii cultivatori a obiceit sa le frece cu U carpa

rnuiat ifl zOma de pelint sat in foi de mact ferte,
sat de cicOre ; se (lice c muscele nu se mai punt pe
vitele frecate cu asemenea zemuri.

Omult trebue sa se pOrte cu blandete catre vite,

iara nu sa le lovosca cu ciomagult, sa le injure cu
vreme si fan vreme. Aceia Carl &Al In vite fara mfia
sunt Omeni rl i in alto rl sunt pedepsiV. Vitele
sirnt cand le iei cu binele 0 le vorbesci cu blandete,
.1i se deprindii a'sl iubi sthpanulti. A bate vitele cu
durianie este ca cum WI bate pe acela care'ti face bine.
Nutrirea vitelorii. Vitele se hranescii sat la iarba
sat in grajduri. Pasciunea este buna pentru vitele tinere i pentru cele de munca. Ca sa aibA insa baligart
pentru a ingras,a pamentult, cultivatorult trebue sa
hranesca vitele i la grajdt. Mara de acesta cand sunt
locurile inguste i nu se 'Ate lasa loci.' de pascutt,
trebue ca animalele s fie tinute in grajdurl.
Vara, cand este caldura mare, se duct vitele la pascutt diminOta i spre sra ; iara peste qiva se duct la
unt loc unde pott sa se umbrOsca. De aceea este de
trebuinta sa se sadsca cati'-va copaci in pasciuni sat

sa se faca unt umbrart. TOmna tarp, cand ploua

multt

plOia este rece, se ciit vitelort care pant ate

putint nutrett uscatt.

Vitelort nu le merge bine in ton felult de pasciuni ;
ast-felt oilort le priesce in locurile uscate; ducndu-le
s pasca in locurile umede ori smarcOse, da galbeza peste

www.dacoromanica.ro

88

MANITALt

dnsele i piera. Toth pentru acelai cuvntil nu se scat

vitele sa pasca pina ce nu se ia roua de pe iarba.

Nu este bine ca de ua data sa se puN, vitele pe mal-

dart sat sa se duQa la iarba. Cateva i1e pina ce se

deprindia, se da, vitelora nutrett amestecatt, adica fn
i maldara.

Sarea este neaprata pentru santatea vitelora. De

aceia se pune in grajda sail in curte un drobt de sare
ca sa linga vitele. In lips a. de drobu se face un felt
de salamura si se uda nutretulu cu dnsa. Sarea este
mai trebuinciOsa pe timpt umedil i cand nutretult

nu este tocmai bunt. Este cunoscutt c

nutreturile
sarate hranesca mai bine vitele de catu cele nesarate.
In timpula iernei vitele se nutresca cu fn, cu
graunte, cu paie si cu radacinf tocate.
Ovzulil i orzula suntii cele mai bune graunte pentru cat Uruiala de porumba se 0, boilora Si vacilorti.
Fnula de livede este nutretula cela mai bun pentru tOte vitele. FOnu1ti `de visdeit, de sparceta, se da
cailort i oilor; trifoiult, nutretult de porumb, m-zarichea, se O. boilorti i vacilort.
Radacinele, precum suntil sfecla, cartofula, morcovula, napii, se del tocate i amestecate cu pleva sat
cu paie.
Paiele, i cu osebire cele de ovsa si de orp se datft
iarna la vite, mai cu sema, cand este geril.
Cand este lipsa de Vena se fact' frunOari, adica se

taie ramurI de copaci pe la Sfanta Maria mica, se

i se faca cthi pentru iarna.
On-care ar fi nutretulu trebue ca vitele sa, fie hranite bine, fara sa se faca risipa. Cu cata vitele muncescil cu atttl trebuesca mai bine nutrite.
Apa de riu si de fontana este cea mai buna pentru
adapatu vitele ; dupa acsta vine apa de lacuri si de
USUC

www.dacoromanica.ro

DE AGRIOULTURA

89

iazun. Apa strans a. prin santurf, prin yovinf, prin balWee este vtmatOre mai cu sma vara.
Cand suntil vitele la pascutil se lasa sa bea dupa
voia loni. Cele tare se afia la grajdil se adapa vara
cel putinil de dou6 on pe Qiva, diminta i sera dupa

ce li s'a datil sa manance. lama se adapa vitele numaf A. data pe zirra la amiacy.
Catatimea de nutriftil ce se da pe fie-care gi vitelort
ate'rna de soiulti si de virsta Ior. Cu can sunt vitele
ma marf i mai grele, cu atatu li se da mancare maf
multa. Dupa cercetarile facnte de Ornenf cu stiinta
practica in crescerea vitelor, trebue -sa se dea pentru fie-care 100 de ocale greutatea unuf calt, a unuf
boil de munca si a unef vacf, 3 oca de fnil, si pentru fie-care suta de ocale a unei vite puse la ingrasat

si a unef of 5 ocale de fe'nt. Asa dara daca un boil

trage 300 ocale i se da noun, ocale de Muir pe fiecare (*Rua.

Vitele mid mananca maf multu de catii cele man,

si acsta fiind-ca crescir. VeIuI i manclula mananca
potrivith cu greutatea lora, maf multi de catir vaca
sa iapa.
CAPITOLULU XVII
DEOSEBITELE N 'EMURI DE VITE.
CALULII,
CATIRULU SI ASINULU. - VITELE BOVINE. - OILE.- CAPRELE.
RiMATORIL-PASERILE DE CURTE. ALBINELE. GANDACIT DE MATASE.

Deosebitele !lemur( de vite.

Pentru a'sf intempina
tote nevoile multi a cautatt sa, domesticiasca, adica
sa imblaqesca, deosebitele nmurf de vite, precumil

suntir calul, boulu, 6ia, capra, porculil i pas6rile

de casa.
calulii.Calult este animalulil celti maT pretiosti

www.dacoromanica.ro

90

MANUALt

pentru c6.ratil
cu iutOl.

i pentru cAlatoritt, fiindil-cn, merge

pentru lucratu Ornntultr se intrebuintz cair,

mar cu sma pentru grapatu ; lucrz mai multi de
catu bolt inteo qi, ins obosescu mar lesne.
Call romanestr i mar cu sm eel din Moldova, au
fostti odiniOr vestiti peste hotare ; nu suntu marl de
staturli, insA suntu ageri, venosr i ducu la drumu.
Cncl 'i-am ingriji mai bine si 'i-am pune la lucru dupa
ce implinesdll trei ant', call nostri ar fi multu mar bum
de catu suntil.
Nrulu cailoru are deosebite fete, murgt, negru,
roibt, suit, vntu, galbent, orici, deresu, albu.
Calulu trebue tes'alatti i periatu cel putin u5, data pe

zi. Cand este asudatu ori obositu, se frdi cu un somoiagu de paie si se adap dupa, ce s'a odihnith si a
mancatil.

Fanulh si oNulb sah ovzulti este hrana cea mar

bunA pentru car. Iarna li se d i morcovi tocati.
Iepele se dau la armasari In primvarA; ele facu dupa
un-spre-tlece luni i cate-va dJ1e 1.Ta, lunrt sat dou

inainte de fatatti nu se mai inhama, nici se mai caMrescu. La dou6 sail trei soptamanr du$ facere iarasr
se punt' iepele la lucru.
"Manzir se intarcA cndu suntil de patru sag cinci
luni; ei trebuesc hraniti bine, cu fnu i ovsu, cki
intr'altu Mir r6manu micr, piperniciti i n'au putere.
Catdrulu l Asinulzi. Catarulu se trage din iap6,

datA la asinu. Este un animalu f6rte bunu in taile

aldurOse i munt6se, fiindu-crt are copita tare si caleA
siguru.

Odinion se faceau multi catan in tara nOstr6, si se

vindeau in Turcia, unde suntu fOrte cAutatr.
Catftrulu cere aceiasi ingrijire ca i calulu.
Asinulf1. Asinulu sau milgarulu este unu anirnalu
www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

91

pretiost pentru locurile sarace, fiind-ca elt se nutresce

cu tota felult de ierburi, chiar cu scaeti. La noi ilu
intrebuint6za numai pastorii ca s le duck in spinare
tOte poverile.
Vitele Bovine. Boult s'i vaca suntt intOia avutie a
cultivatorului rornand. Cu boil lucreza pamOntult, cara
productele acasa si pe la schele, umbla cu chine ; vacal

(la lapte pentru casa sil face prasila.

Avemil nemuri de vite fOrte frumOse, mai cu sma
In Moldova; insa in unele parti ale -Weil fiind neingri-

jite, muncite de tinere, hranite rot, atatt boil at

vacile at perdutu din frumusetea loru.

POrul vitelort bovine este albt, suru, negru, roscatu,
tircatt, insa cele mai multe suntt albe si surii.
Boulti bunu de lueru este osost, are peptulu mare,
spata lata, plcirele ciolanse, capult scurtt, fruntea
lata, cOrnele grOse, scurte si lucitOre ; ochii man si
negri, buzele negre, narile deschise, urechile mail si
pOrOse.

Vaect ldptdsd nu este frumOsa la vedere ; mai adese-

off este sIaba si osOsa ; are trupult lungt, piciOrele

scurte, capult midi; cautatura sa este blanda, urechia
mare si subtire, cOrnele subtiri si lucitOre ; are MI-bier
mica, peptult ingustu, vine grOse pe pantece, ugerult
mare, mOle acoperit cu o piele subtire si mOle la pipaitu.

Se qice ca vacile care au p0rulu negru, rosu, surit,

suntu mai bune de lapte de can cele albe.
Tourele, bieulii sat buhaiulti de prasila trebue sa fie
mare, insa nu prea gret, vioiu, plinu de fon, Menai bine

si blandu, si pe catu se pOte ca mama sa sa fi fostt

buna de lapte. Se intrebuintoza la gonitu de la dom
pana la septe am; de aci inainte prea se ingreuneza.
Taurulu cu naravu trebue desfacutt.
Cine voesce sa aiba sOlu bunu de vite trebue sa alega

www.dacoromanica.ro

92

MANI/ALI:1'

pentru prsila vacile cele ma bune, mat bine facute

si maf laptse din care se afla in partea loculuf.
Junicele nu se dail la taurf inainte de opt-spre-clece
lunf sa dou anf ; date mal tinere facu vitef slabf si
pipernicitf care nu se maf indreptza catil traescil.
Vacile fan peste tat anul, insa mai cu s6ma prima-vara.

Ele trebuescil hnnite bine peste tot anult i cu

osebire cu dou6 luni inainte de a faa, pentru c facil
vitef mai cu putere i &A lapte maf multi."
Viteil se intarca cand suntil de tref 0 de se Ina
In aIte tell nu se lasa s suga de Lodi 0 se hranesct
cu lapte.
Laptele vacilort se indreptza la dou s6ptamanf
dupa ce all ftatll. Colastra se da viteluluf fiindul trebuinciOsa pentru a se curati.
Suntil vacf de nmil bunt care (tail pana la 10 i
15 ocale de lapte inteo gi ; acelea care del 4 pana la
5 ocale se potii trece intre cele bunicele de lapte.
Vacile nutrite bine dati lapte maY muJtlI qi mai bunt.
Laptele bunii este galbuiil i grosil; iaru celt de cua-

litate rea este albastruit si subtire.

Laptele se tine in vase, in locurf curate 0 la rcre
In timpulu verif.
Untulil se face batndu laptele inteunt putinelt, salI
alegndil smintina de d'asupra i batnd'o singura. Daca
nu este smintina de ajunst pentru a bate unu putineiu,
se strange cate-va cue 0 se pstreza la -VcOre in vase
strimte la gun. Din 24 ocale de lapte iese ua oca de until.
Din lapte se face branza inchiegandu'lt cu chiagt adica cu stornacu de mielu, de iedu sail de vitelu.
Vacile se nutrescil iarna cu fdnu, cu paie i cu ndacinf
tocate, iarti vara se dail la pasciune i li se d i maldrt.
Maldarulu pcite sa fie de livede, de trifoiil, viscleit, spar-

ceta, mazaricha, porumbu, meiu s. al. Cina tine vitele

www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

93

la grajdu trebuie sa semene nutretti verde in mai multe

randuri ca sa cresca iarba de la Maiii pana la Octombrie.

Visdeiult si trifoiult nu se cosescil urnede, nicf se

&A la vite pana ce nu se palescil. Asemenea nu se lasa

vitele sa pasca pana ce nu se ia roua de pe densele.

Boif de munca nu se injuga de catti la duof ant' si
atunci se jail cu incetulti pana ce se deprindii. Cand
sunt de septe sail opth aril se ingrasa si se vendu. Dintr'unt bog de soi bunt si bine ingrasatu iese 50 pana
la 55 ocale de carne din 100 ocale greutate. -Vitelult
grasil da pina la 60 de ocale.
Oi le.Se hrnesdi of multe in taxa nOstr, si de maf

multe soiurf : avem oi pgai care dat lana cea mai

buna; of stogoe 0 lurcane care at lana maf latOsa si
mal aspra. Dupa fata lanef sunt al negre 0 at albe. Din
pielea mieiloril negri se facti hiqiile, unt felt de blana
creta intrebuihtata de cojocarf pentru a face caciulf.
Se maf afla oi fumure 0 oi rogii ; cele d'anteiu ati lana
fumurie venata, iar cele de al duoilea au lana roscata.
Orf-care aril fi solult oiloril, lana cea mai buna se
afla pe spete, pe grebent, pe spinare si pe pole. DA

lana trage de la IA oca si jurnaate pana la doue si

tref ocale, dupa soiult si marimea oilort. Oile se tundii
pe la inceputulu luf Emig. Obicinuitti lana se vinde cu
usuculil pe densa ; cand se spala cu apa rece din 100
ocale remant 30 pana la 35 ocale.
Oile se mrlescii t6mna pe la Sfantu Dumitru si facu
in Martie, adica dupla eine! lunf. Cine voiesce sa aiba
mief timpuril, in dulcele Craciunuluf, spre pilda, baga
berbecif mai de timpurit, in luna luf August.
Hrana cea maf buna si mai sanotOsa pentru of este
pascutulu insa nu prin rocurf umede. Vara cand este
caldura mare pe la amiacli nu se lasa oile sa pasca fiind-ca se bolnavesdi de splina.
Iarna se hranescil oile cu paie, cu fOnt, cu radacini

www.dacoromanica.ro

94

MANUALU

tocate amestecate cu pliv. Cand este aprepe fatatult

li se d i uruiala. In cosarulu lora se pune unt drob
de sare ca sa linga ori cancl le place.
Turmele marl de of se ducu in Mait de la campt la
munte uncle sedu 'Dana la Santa Maria mare. Acolo se
face branza de burdufu si cascavalu.
Caprele.Caprele se tin mal cu sema in locurile padurese si la munte. Odiniera se tineau capre multe in

tra ; acum pe anu ce trece numerulu loru se imputineza. Cu tete acestea capra este unu animalu bunt,
maf tare ca Oia si se hranesce cu eel iese inainte. Se
'Ate tine in cosart ca i alte vite i da lapte multt si bun.
Din lapte de capra se face cea mai buna branza. Pelea de iedu este fOrte cautata ; asemenea i cea de Capra. Din Ora se face traistf i presuri bune.

Vara se tine capra la iarba ca si oile ; iarna se nutresce cu fenu, cu pae i cu mugurf daea care cum-va
se afla craci de copaci. In unele Iocalitl muntese se
ierneza caprele in munte, intr'unu felu de bordeie numite olumuri, i se hranesce cu muguri de copacf.
Rimdtoriz.Porculu este unu animalt pretiosu, findca se hranesce lesne ; este prsitoru i cia came buna.
Fie-care cultivatoru trebuie s aiba catf-va porci la
casa sa.
P6ru1u porcului este albu, negru, rosu i tircatu, negru cu albu i rosu cu albt.
Cine voesce sa aiba sot' de pore! bunf sa caute pana

ce gaseste unu neamt bunt si apoi s alega vierif cef

maf frumosf i scr6fele cele maf frumese pentru prasila.
Screfele fata la 16 pana la 17 s'eptemanf dupa ce se
vierescu, i fact de la 2 pana la 10 purcef. Screfa se da la

viert candu este de ulna ant. Dupa ce feta i se lasa

numat atati puree! cate tite are. Purcell se intarca
canal sunt de sse soptemam si se hranesct cu zeru,
cu malait si cu iarba.

www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

95

Vara se hranescu porch la iarba ; Ii se da laptuct,

loboda Si alte verdeturi. lama se nutrescu cu dovieci.
cu porumbu, cartoff, en morcovi ghind i cu jirt.
Purcell' se scopescu cand suntu de dou lunt. Se ingrase lesne porch care au capulu micu, piciOrele scurte,
pernl subtire i raru, cOda mica i scurta, si cart ail
margele la gath ca caprele.
Vara porch sufer de caldura i trebuescu scaldati
in t6te gilele cat tine caldura. Iarna se tina in cocine
adapostite de frigu i asternute cu pale.
Pasrile de curte. Sunta paseri de curte sau hdre,
gainele, 'curcanh, gastele, ratele i porumbeit T6te sunt
folositOre si nu trebue s lipssca din curtea unut cultivatorti cu ingrijire de casa sa.
Gainele se hranescu cu meia, cu ov6zu, cu porumbu i alte seminte. Vara umbla prin gradint i prin
locuri unde gasescu verrm i tau felulu de insecte.
Cotetulu trebue sa fie adapostitu do frigu i feritu
de umezela.
116,

gaina face pana la 120 de ou6 pe anu.

Gainele se ingrasa tinOndu-le inchise i indopandu-se

cu tercia de faina de orgii sau de porumbt.

Curcanulii este cea mai mare dintre pasOrile de curte.

Se ingrase bine si carnea sa este usOra la mancare

pi

gustOsa.

Puiii de curca crescil anevoe. Dupa, ce iesu se tint

cate-va gile la caldura pana se mai imputernicesca. Se
hranescil cu smOnta de canepa, cu mela i ou rscOpte tocate. Cand timpult este a plOie se aduna puiii
si se inchidu in coteta.
Canal au pornitu spre tret lnni i Pste st le dea
motult, puiit de `curca trebue ingrijiti de aprOpe ; se fe-

reset de a manca iarba, li se da grunte i cate putint vinu o data pe gi. Dupa ce trece acesta furie puiii

www.dacoromanica.ro

96

MANUALt

de curca &mai vrtosi si se pat duce la pascutu pe

mirisci i pe alte locuri.

Curcanii se ingrase cand sunt tineri, cu rum midi.

cu porumbil i cu terciil de mlai, sail de faina de
orglt. Gasca se cresce i se nutresce lesne. Boboch de
gAsca dup a. ce prindii putere, pascU cti gascele btrane
pe drumuri i pe on unde gasescu iarba. Nu este bine
sa se lase sa pasca prin liveli cad gainatulti lor vatama Minn..
Gascele se ingrase in postulil Craciunultu ca si curomit Pufulil de gasca este fOrte cautatt pentru 11111plutti perinele i alte intrebuintart

Rap cresce bine unde se afla apa. Bobodi se hranesc lesne dupa ce princid putere ; pana atunci li se
da mtlait cu apa.
Porumbelula se tine pentru podOb i pentru mancare. Porumbita scOte mai multe randuri de pm peste
ant. Porumbeif se hrnescil cu meiu oi cu alte gram*.
Vara umbl, pe campt i se hranescil singuri.
Albinele.OdiniOra se tineaU atatea uleie cu albine
in -Ora nstra in can. Turcii si alto nmurf veniad si

cump6rail mierea i ce.ra de la not Asta-Cli amil ajunsu

nof ca s cumpramil luminari de cOra de la streini.

Acsta vine numai din nepasarea nOstra, cad albinele
nu cer mai nici o ingrijire din partea cultivatorului.
In adevril, aceste minunate insecte se nutrescu singure alerg6ndil dintr'o flOre intr'alta i lucreza nu numai pentru dOnsele ci i pentru poi, numai sa le damil

unt uleid sail stubeit in care sa stranga mierea si

cera. (Fig. 20 si 21).
Albinele se tin in uleiA sari tubeig, cari suntii facute din lemne scobite, i in corite. Fie-care uleiti de
albine are ua mated sa muma care este mai mare de
catt cele-l-alte albine i -de catii trantorii.
NicI ca se afla insecte mai muncitOre si mai econOme

www.dacoromanica.ro

07

DE AGRICULTURA

ca albinee. De cum se imprimavarza, ele nu se Inai

odihnesc de diminta i pana sra4 unela,aldrga sh adune mierea i alto subStante din flori ; altele fact fa-

Fig. 20. Trantorir

Fig. 21. Albin& lucratcire.

gull in intrult uleiulut Fagurele este compust din

nisce alveole sat chilidre de cra pe care albinele le
umple cu miere.
.Albinele intra i iese in uleie printeo uscira lasata
in partea de josil a uleiulul. La int6mplare ca veunt
gargaune sat alta insecta mare oil vre-unt animalt

mai midi, de pilda until Orece, sa intro In uleid, albiomOr

i daca nu'lt pott.
nele tabara pe d6nsul,
WI gait, lid acopera cu ce.ra a sa nu imputa uleiult.

In Mait i Dank) incept albinele a -roi, adica albinele

cele tinere parasesct uleiult p2p1 cauta ant lout. In

timpult roitului cultivatorult s pazsca prisaca ca

sa primp, roiurile in alte Alleie. Obicinuitt roiult se
Tune pe vr'o craca In apropiere de prisaca ; dupa ce
se alegt, se ia unt tubeit, se freca pe dinauntru cu
spa, cu miere sat cu fo de -matacina, i apoi, se scutura rolult intr'nsult ;-:- dupa aceia se duce la prisaca
i se a0za la o parte. Daca-roiultt se departeza, prisa-

carult se tine dupa ansult pna ce se pune.

Uleiele intrebuintate la noi se fact din lemne scobite ; airea se fact conite de nuiele, de pale rsucite
i Impletite, i de scanduri ca unt felt de ladite. (Fig.
22, 23 i 24).
Faguril se xet6za spre tmna lasandt i pentru
33,.03

www.dacoromanica.ro

auxuAar

98

hrana albinelott. Acelti care taie faguril trebtie s6, se

fer6sc6, de intepatult albinelort, acoperindu'i fata cu
panz6, de sirma, sat cu alt-ceva.

Fig. 22. WA ag6,tatii de o ramurA.

Mudd este iarna 1ung6, se pune albinelort miere in

uleie ca sA. se hrAnscL

Dupa ce s'a retezatii stupiI, se scOte mierea puindu-se fagurif pe o siM de sirm mai dOsA d'asupra
unui vast espust la s6re. Candu a trecutt mierea
cra, se duce vasulti intr'o pivni0 sat bordeit rco-

rost, i dupa ce se deosebesce cOra (le miere, se tOrngt

peste o sAA de mMase; mierea trece in josil i cOra
r6m6ne d'asupra. COra se tOpesce dup6: aceea in apA

fOrt5,, se curi

apoi se tOrnA in tipare sat in

strchini.

www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURX

Dinteung stupg pte sg, last 2 ping. la 4 oca de miere

i 150 ping, la 200 dramurf de crA.

23.--bonita sim1do paie. Fig. 24.Copita, cu capacil.

GandaciT de mtase.,Se Ores& ga,ndacii de rnAtase mat

preste totti locult in t6ra nOstrt, insg, mai multg spre

munte.
Oule de gandaci se numescg gm6nia. Inviazg, in pri-

mtvarg, calla incepe st dea dudulg. Ca st invieze mal

curndg femeile aii cbiceig de a, tine s6m6nta in sing.

Locult unde se .ting gandadi trebue st fie att se

pate de curatg i aerisatg-. Dupa, ce a inviatt s6mOnta,
se pne pe mesciare acoperite cu cbartie sag cu, o panzt
curatg,

li se dt fol de dudg in dou-sprelece ran-

duri, (pug, cu npte.

Yirsta intia a gandacilorg tint cinci qile. Dupg, aceia

aormg o qi i ut npte r0 schimbt pelea; atunci intit, in virsta a dou,a, and se si muta din locg puindu-se pe alte mescire. Li se d frunze de dudg total
www.dacoromanica.ro

100

MANUAL6

de dou6-sprelece oil pe qiva. Dupe patru sat cinci Ole

gandacii adormil din not, ii schimba, pelea i apol se
det6pta, intrandt in virsta a treia. Dupa ua soptniana
gandacil iarai adormil, 1I schimba pelea i se trezescil

In virsta a patra. Gandacii ail crescutt i mananca

multt. Se scilimba din loot puinduse pe mese curate.
Dupa, 6se ve domil, 1 caajd sq Adqtpta intra in
virsta a cincea, care este cea dip urnaa. Atund gandacii
mananca multt; se raresct flind-ca ail crescutil. Dupa
gece quo devint albi, mananca riaai putint i incept
a'i face gogogile; (Fig. 25 i 26).

Fig. 25.

Gandacil cle matase.

Fig. 26.Gog.

Pentru ca. sa On lucra mai bine 1a facerea gogo@Hort se pune pe mese maturele uscate pe care- se
urea gandacil ili urzesct gogoile. GandaciI se micwww.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

101

sorza treptatt cu facerea gogqilorti pinl ce se prefact in erisalidd din care iese la urma fluturif.
Pentru ca fluturif sa nu strice gogoile lasate spre
a trage matase, se oparesct In apa Mita ca sa mOra
larti gogofile de senteng se lasa neatinse. Dupa cate-va
ciile fluturii strpundil gogqile qi iesil afara, ou pe o
chartie 0 dupa (jece sail dou6-spre-clece dile molt. Somnta se pastrza in cutif ferite de umez616, si de
caldura, pentru anulii viitorii.

Dinteua oca de gogof iese 45 pina la 60 dramuri

de somenta.

Dinteua uncie de smnta iese 50 pina la 60 kilograme de gogof ; iart din 10 ocale de gogoV iese una
oca matase.
Gandacif de mOtase se crescA iute qi uNrii ; cert.'
numal curgenie i ingrijire de aprOpe. Crescerea lor

este fOrte banOs, pentru ca gogqile qi matasea se

vndti pe preturf bune. De aceea ar trebui ca In curtea
fie-caruia cultivator sa se afle ati-va dulf qi femeile
sa crsca gandad in tot! anif.

www.dacoromanica.ro

102

MANUALO

PARTEA A EAPTEA
CASA DE LOCUINTA

I ALTE IMPREJMUIRI

Casa cultivatorului coprinde : casa de locuitti, grajdulti, staulult1, oeria, cocina 0-

cotepda ;pdtululit sat

porumbaruM i magazia de grdne ; gardulti.

Atattl casa catg i cele-ralte coprinsuri trebuescii

sa fie simple, trainice i indestult de incapatore.
Casa de locuitii. Cultivatorulg cu familia sa trebue
s. aiba locuinta IndestulatOre i saatsa. Dupa ce cu

totil muncescil can este qiva de mare, cent putint

sa aiba unde sa se odihnesca.
17a casa sanotOsa DU numai a feresce de ua milltime de bole, dar insufla u multumire sufletOsca aceluia care locuesce intr'nsa. Nu este ton una sa traiasca cine-va inteung bordeiti intunecost i umedt,
sag Inteua casa luminOsa, uscata i vesela.
Casa de lomat se pune cu fata spre r6saritu1 sorelul i se alza ast-felt in catli de la ferestre sa se

pota vedea lute() parte a curtil grajdult vitelort, iara

intr'alta lura sat opronult, patulult,

hambarele

sat magazine de bucate.

Ca sa fie o casa sanetOsa trebue cladita pe un loct

mai inaltg unde nu se strange apa, iara nu pe vale

in apropiere de lacuri si de smarcuri.
Fie casa zidita de caramida sag de piatra, fie de
gardu alicitt i lipit, cauta sa fie inalta in intru de
trei metri pina la trei metri i jumtate ; sa aiba ferestrele marl pentru ca sa fie catil mai luminOsL
ua cas de locuitt trebue sa aiba cel puting incaperile urmatOre : ua odaie mai mare in care se stringil
parintii cu copii, cu rudele l cu prietenii ; ua odaie
www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

108

pentru culcare, ua bucatarie mare unde sa pta mama

familia ; ua magazie, un celart sat o pivniciOra qi unt
podt mare. Unt cuptort este trebuinciost pentru ()rice casa. Cuptorult se zidesce in curte, dupa cum este
obiceiult la not

Alaturi cu pivnita este bine sa se faca unt colarast in care sa se tina lapturile, branza, untult. Cela-

raplt se face spre crivqt cu o sipgura ferastruie.

Candi' are omult cast, cauta 0, o tina catt mal
curata in launtru i pe din afara, fiind-ca murdria
este vatamatdre san6tatei i neplacuta vederei.

Odaile se pardosesct pe jost cu caramida sat cu

scanduri. Ferestrele sa aiba gOrnuri. Can mai dest sa-

se varuiasca casa, caci varuitult nu numal ct infrumusetka locuinta, dara o face si mai sanetOsa.
In Iauntru odaile sa aiba fie-care cele trebuincidse :
masa, scaune, polata, paturi, mindire umplute cu foi
de porumbil sat cu lana ; in sfirOtt putinele mobile
si scule cari suntt mai neapatate.
Inteunt cuvntt locuinta cultivatorului trebue intocmita inteast-felt de chipt in can nu numai WO afle
odihna, dart, s simta placere de a trai inte6nsa.
Locuinple vitelorii. Vitele suntt mana drepta a cultivatorului; de aceea cauta sa le hranesca i sa le adapostesca cu multa ingrijire.
Grajdiult i. alte locuinte de vite se aqza inteua
parte a curtii, iar qura cu magazia i porumbarult
intr'alta.
Grajdiult cailort i staulele boilort i vacilort se
fact largi de 5 metri i inalte de 3 metri.
Pentru unt calt ca i. pentru unt boil, se lasa loct
la iesle de unit metru qi jumtate.
Oieria, adica coarult in care se adapostesct oile,
-

ca i cocinele de porci, se fact mai scunde de catt

www.dacoromanica.ro

MANUAlt

104

grjdu1l

se las& pentru fie-care Oie sat caprA, orl

rimAtort, unt loct de 2 metri p&traV.

Locuintele vitelort trebue pardosite cu martaci de
ilernat, sat cn cardmida pus& in muchie, sat cu pameutt clisost amestecatt cu pietrip i. bAtutt bine.
Dindaratult cailort i vitelort cornute se face un
pntuletii prin care s6, curga piatult vitelort afar&
inteu& pivniciOra ,sat bute. de uncle se ia pentru a
uda baligarult.
Pentru pastrarea bucatelort cultivatorult trebue sA
aibl un porumbart i u& magazie. Magazia se ptite
face dedesuptur porumbari0I.

TJnti ppront sat ur este neap&rat& in fie-care

curte pentru ad&postirea carelort, a plugurilort i a
altor unelte.
Casele de locuitt cu tat cuprinsult trebue imprejmuite cu garduri de nuiele, nu sc&ncluri, cu ziduri de
petra, cu gardurr viu sati nenzet. (Fig. 27).

Fig. 27. Garda via de carpint

Gardurile viui suntt un felt de hAtiuri sticlite pe

marginea anturilort, imprejurult Jivei1orti ti al Orinelort. Cei mai bunt copaci pentru a SAdi asemenea
gardurl suntt p&Zucelul i poruinbaruliti. Tat pentru
acestil sfarlitt se mai intrebuinVz& salcdmiati, kmnulzi cdinesea, tufa, arlarulti, merulz 1 pe-rulft sena-

Het, i carpinua
CAndti se face antult se arunc& p&mntult scost
www.dacoromanica.ro

DE

'114Tleidel3 Vi!Pela eP tl!A PPIrD '83

dinteensuln spre tonna!' care se Inchide. Dupa ce se

Reza acesttl pamentu-, se face unt gentuletn In care

Fig. 28 , Garda vitt de gl

Fig. 29. Gardil yid de pedueele.

www.dacoromanica.ro

106

MANUALt

se sadesce pducei ori a1 copacei, punndu-se unult

de altult la ua departare de ua schi6p6, sat 16 centimetri. Sadirea de t6inna este mai buna. In prima-vara

se taie cu un cosort copaceii apr6pe de pamnta

pentru a srdea lstart mai nrultt.
Peste anti se mp g. col:AGO de dou trei ori. (Fig.
28 i 29).
In fie-care anti se turide gardult de am6ndou partile

ca sa nu se, intinda prea multil in laturI. Se scurtza

i lastaril pentru ca sa nu se inalte de ua-data.
Cand s'a n1at gardulil de qese palme sa unt
metru i jumtate, se tine la acesta, inaltime tuncendu-se pe d'asupra.

Gardurile viui, cand suntii bine %cute, nu numai

c6 ferescti de vite dar i infrumuseteza

www.dacoromanica.ro

DE AORICULTURA

107

PARTEA A DOUA

DESPRE GRADINARIE
N'art trebui s fie cultivatort care sa nu alba, ua
gradina de legumi i pomi imprejurult easel. Cultiva-

torult crede mai mult in legumi de catt in came;

prin urmare, n'art fi mai folositort ca sa g6,s6sca
1ang6, casa tot ce'l trebue, de catt sa se duca sa cuinpere din t6rgt pine- si cdp6. si ardeiult ?
In ac6st privinta cultivatorii nostri suntt forte
In apoiatt

El lasa sa cr6sca spinil si urzicele pe langa cas, si

nu punt unt graunte de usturoffi. Acesta este IA

gre161 6. din cele mai marl si nimeni nu le va face mai
mare bine de cat acel call II vor Indemna ca sa-si
fac6, fie-care uti, gradinita langa cash.
Locult gradinei este langa casa. Mica sat mare, gradina trebue ingradita spre a fi ferit6, de vite.

Pentra mal multa regula gradina se imparte in pa,

tru parti prin dou6 drumulete, unult de-alungult li
altult de-acurmezisult.
Locult se sapa adancii de cu tOmna si se gunoiesce
bine, cad inainte de tOte pam6ntult trebue sa fie grast.
In prima-vara, se sapa din not si se grablza bine,
si apoi incept semanaturile i saditurile.
Pe langa gardt se pune pomi roditori, ca si la unghiurile tablelort sat r6zOre1ort.

Cat tine vara gradina trebue plivit, prasita 0

udata. Far 6. apa nu potl face legumi multe.

Primavara se uda plantele pe la amiall, vara se uda
sra, tOmna se uda dimin6ta.

www.dacoromanica.ro

108

MANUALt

Nu se face semdriAturi indatA dupA ce se sapA locult

sat dupA ce plouA ; se lash se mai aseqe.
Dupl ori-ce sem6n6turA este bine sh se arunce plvA
pe d'asupra pAmntului, pentru ca sA nu se usuce cu.
rndil chnd se udA.
Chndii incepe omul grAdina sA caute s ia gmlintA
bun ; i apol in cei-l'alti ani sA'si faa sminta singurt.
Pentru acOsta trebue sA alOgA pentru s6m6ntA plantele cele mai frumOse i sA le pAstreze cu ingrijire.
Uneltele trebuinciOse pentru grAdinA sunt: sapa, casmaua, tirnAcopult, grebla, cosorult, unil ferstr6il, uA
stropitOre, robe, presAditOre . c. 1.

De la tOte plantele cultivate, de la unele se intrebuintzA rAdcinele de la altele foile, de la altele florile si de la altele rOdele. SA cercethmil pe cele mai
Intrebuintate din acestea.
A.

Plante cultivate pentru rclacinele lor. In acOstA ca-

tegorie intra cartofii sat piceoicele, sfeclele, morcovii,

pAstOrnacii, guliile, ridichile, hrdnult, eIina, cpa si
usturoiult.
Cartofit.Dintre plantele de grAdinA cartofii sunt din
tele mai folositOre ; ei sunt mancare gata ; cati off
coqi In spun, ori fertl, ori prAjiti cu until, cum II
vei gAti, sunt buni si
El se cultivzA in grAdina dupA cum am arAtatt ca
se cultivz i la camp.; insA locult fiind mai grast

i mai bine lucratil, cartofii se fact mal marl.

Morcovii.In gradinA se srn6nA morcovl ro0l.
SemnAtura se face in randuri i in pmnt lucratt
bine si ingrAsatil.
Duph ce rsaril, se plivesct, se prhsesct si se rareset
ca sA pOtA cresce in lAturl.
In Octombre se scot morcovil i se alzA in pivnitA
pentru iarnA.
-Ca sa aibi s6mnta alegi primAvara cati-va morcovl

www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA.

109

din cei mai marl 1 sdescel la unt capt de loct ; In

luna lui Augustt se coce smnta ; atunci se taie stufurile, se lga cu teit i se atrna in podti.
Sfeclele.Se cultivza pentru mancare sfecla ro0e,
fiind-c5, este mai dulce i mai gustif.
Ea se cu1tiv6za ca i morcovii i smnta se dobandesce ca i Ia dnii.

Pdstdrnacii.Pastrnacil se cultivza intocmai ca i

morcovil.

Radacinile loll.' se punt in la cu fertura ca sal dea

mai multt gustil.
Guliile.Guliile se semna mai ca i morcovii. In unele locuri se presacleset., insa pat cresce i din smdnta.

Ele se mananca ferte cu came.

.Ridichile.Sunt mai multe feluri de ridichi, insa cele
mai Intrebuintate sunt ridichile de lund i. ridichile de
tthnnei.

Ridichile de luna se s6mna de cu primavara pana

tOmna, i clack este pamentult bunt i sunt udate cresc
fOrte frumose.
Ridichile de tomna se semna de ua-data cu sfeclele

i se scat tomna ca sa se manance iarna.

Ca sa aibi sm6nt de ridichl de lun, lasi de cresce
lujerult i face\pastire. Pentru ridichile de tmna se
sadescil cate-va ridichi primavara; acestea fact s6mnta.

Hraultl. Hrnult se prasesce obicinuitt punOndil

inteunt coltt alt gradinel cate-va bucati de raclacini
cu foitele lort. Ua data prsitt traete ani multi.
ma se scOte din pamentt, se rade, se amested cu
()tett i se mananca cu rasolt sat came flarta.
Pentru iarna se scOte radacinile de hrnt i se pastreza In pivnita ingropate in nisipt.
gelina.--gelinel ii merge bine in locurile umede, lucrate adnct i gunoite bine.
Se s6mna in rasadnita primavara catt de timpurit
www.dacoromanica.ro

110

pi

MANUALt

cand este ca de patru degite se presadesce in ran-

durl, punendu-se Bit de flit, la IA palma.

celina se- uda meret pina ce se recoresce timpult.

In Octombre se scete i se pune la pivnita in nisip.
Ca sa al smenta sadesce primavara cate-va radcini
marl i sanetOse.

gelina se mananca gatita cu carne. Este una dintre

legumile cele mai placute. Foile tinere, fragede, se ma-

nanca cu ()tett i uleit ca l6ptucile.

Ce'pa, prazulti, usturoiva Cdpa este una dintre plantele de gradina cele mai trebuinciOse. Cultivatorii romni pito ca mananca mai multa cepa de cat multi
din alte teri. De aceea ar fi trebuinttca tott satenult
stt aiba cate-va rezere de cepa in gradinita sa.
Sunt mai multe soiuri de cepa, Insa la noi se cauta
mai cu sema done soluri : cipci ro fie sat mai bine vineta
cpci alba. Cea d'inteit este mai tare ca cea d'a doua.

Se mai cultiveza i unt felt de cepa mica, vinata

alba, care se intrebuinteza mai alest la stufaturi.
Acestei plante 'I priesce In pamentt grast i cam
tare, bine lucratt.
Se 'Ate prsi cepa in done chipuri : prin arpagict
sat prin resadt.
pi

Arpagicult se sadesce primavara in renduri, puindu-se

la trel patru degete de departare. Se plivesce i se uda

on cand este trebuinta.

Cand voesce cine-va sa prasesca cepa prin resadt,
semen de timpurit unt coltd de pamentt grast hotaritt pentru resadnita. Se uda i se plivete acesta
resadnita papa cand resadult este de jumetate palma.
Atunci se scote i se presadesce inteunt pamentil bine
lucratt. Firele se punt in renduri.
Se 'Ate semena cepa i d'a dreptult, Para ca sa se
mai presadesca. Dupa ce resare se plivesce i se raresce. Firele scOse se pott presadi Intealtt loci'.
www.dacoromanica.ro

111

DE AGRICULTURA

Cand s'a uscatt cOpa se scOte, se 1as sa, se maT

svnteze i apoT se duce acasa i se face funit
Sementa de cOpa, se dobandesce Windt primAvara
cate-va cepe bune ; aceste cepe fact fust, and se cOce
s6mOnta se culege si se pastrz a. pina, la .prima,varA.
Prazulfi se cultivOza. ca i cOpa. i elt este ua. planta
fOrte folositOre i n'ar trebui sa, lips6sca. din nicT Sb
gradina,.

Usturoiula, planta din cele ma .bune, se prAsesce intocmaT cum se prAsesce cepa din arpagict. Prima,vara

se ia apatOnele i se desfact totl greiunp. Granntii

se satlesct prima.vara cu varfulii in sus la o adOncime de trel degite.
Ca s crOscA cApAtinele mail se innOda, lujerult in

Iunie, dupA ce s'a cam uscatt putint.

Se smulge usturoiult dupa, ce s'a uscatt foile.
2. Plante cultivate pentru fructele (rOdele) !ern.

In ace-

sth categorie intr castravetii, dovleceiT, pepenii verT,

patlagelele vinete si patlgelele rosiT, bambiile, fragiT.
Castravetii.

Castravetilort le priesce In parnntt

grast mai multt usort de catt tare.

Se sap bine locult in primavara, i daca este trebuinta, se gunoiesce, i apoi se sernena..
Castravetil se sOmdna, in cuiburT depArtate la unt

past bunt unele de altele ca sa, se OM intinde vrejiT.

In fie-care cuibt se punt patru cinci seminte cu mana,
la ua adancime de done trel degite.
Dupa, ce resart se pra,sesct i se uda, dna, este seceta.
Ca sa, aibi s6mEIrrp,, se las. cati"-va castravetl de se coca

dupa, aceea li se scOte sOmnta i se pune de se usuca.

Fepen veri, pepenf galbeni, dovleci.
T6te aceste
plante se cultiveza ca i castravetiT, cu deosebire c
cuiburile se fact] maT depa.rtate unele de altele.

Pepenil se fact fOrte bine in VlinL

In cata despre folosult loth., nu sunt atatt de folowww.dacoromanica.ro

112

niANuALtr

sitorT, catt suntt de placuti ; i nu stria ca cultivatorult s pita avea vara pe masa sa unit fructt asa

de placutt ca pepenele.
Patlagelele vinete, pdtldgelele rogii.Patlagelele vinete

se prsesct din r6sadt.

Se se'mn6, in Martie unt coltisort de resadnita,
and r6sadu1t este de cinci degete se presadesce.
Locult in care se presadesct patlagelele trebue sa
fie lucratt si grast.
Dupa presaditt se udd plantele meret si se prsesct.

Cand patlagelele at crescutt indestult, se culegt

treptatt pentru mancare. Ele se coct in spuza, se curata de ctij, i apoi se Oa cu cOp i cu ardeit.
Cine are, pune i uleit peste dnsele si le amesteca
bine. Ast-felt gatite aunt ua mancare placuta.
Se gatesct i cu came si de postt.
Patlagelele rosil se cultiveza ca i cele vinete : cu
deosebire c. cuiburile se fact mai departate, pentru at
lujeru se intinde mai multii in laturi.
Cand incept sa inflorsa, i chiar mai dinainte II se
pune cate unit aract de care se lga cu o suvit de teit.
Aceste patlagele se manana in fertura ; i vergli se
punt in muraturi pentru iarna.
Srnnta pentru unele i pentru altele se dobandesce

lasandt sa se cc pe deplint ; dupa ac6sta se tae in

dou6, s6m6ntele se scat, se spala, i apol se usua.
Bambil. Bambiile se semka de o data cu castravetii.

Ele se punt In cuiburi departate la ua palm i jumaate cuibt de cuibt. In fie-care cuibt se pune trei
patru seminte.
Se uda si se sapa bine si dest pana incept a inflori.
Dupa ce se trece flOrea fructele se mrescil, i catil
sunt tinere stint bune de mancare.

Ele se mdnanca gatite cu carne sat date unda cu

()tett i uleit.
www.dacoromanica.ro

113

DE AGRICULTURA

Pentru iarnd se strangil bambil, se insirA, pe atd i

se punti de se usucd la umbrd.
Ca s6. aibi srnentd se lasd de se con cate-va cuiburi
i cand bambiile incep sd crape, se culegu, se deschide
si se ia samenta.
Copiii cultivatoriloru nostri cautil fragele
Fragiz.
prin pduri i prin campir. Soiul acesta este cel mai
mirositoru si mai plticutt.

Prin orase se cultivd multe soiun de fragi. Er se

punu pe rdzOre in randuri si mai deOrtatr unit de altii
pentru cd se intinda de sine-le.

Fragii trebuescu priY, p1ivii i udatr l timpt.

Din fragile care cresc pe campu nu este ret ca cultivatorul sa, 'Imre un razorasu, dacd '1 prisosesce loculu.

Intre aceste plante

vorn numera varza, mcrisul mare, spanacul, ldptucile.
Varza.
Este ud legume indestulUcire i plcutd.
Pentru cultivaton este pretiOs mai cu smd iarna.
Insd pe catu este de folositOre, pe atdt este si de neingrijit a. in multe locum De cate ori nu se vd t6ram
Plante cultivate pentru toile lor.

cumprdndu varza de la tergu, cand ei ar trebui sa

vendd.

Acester plante ii priesce in pmentu grasa, umedu,

Cam argilosu si bine lucratu.
Se face o rOsadnitd prima-vara si cand rsadulil este
la ud jumaate palmd se scte si se presadesce intr'unu
locti sdpatu sa aratil bine.
ROsadurile se punu la trei palme 'multi de altulu ca
s. aibd varza loc sn-sr mdrescd cdp6tana.
Dupd ce s'a presddit se udd de cate on este trebuintd, se prdsesce si se cuibaresce.
Cdpetanele de varza suntii pe deplinu formate in Octombre. Atuncr se taie, se ducu a cast', ; se punu la
sOre cdt-va timpu, i apor se purul la putind ca sa se
acrscd.
33,033

www.dacoromanica.ro

114

MANI:ALI!!

Ca s dobandesca cine-va sementa de varza, las de

tOmna cate-Ta verze cu cotoru cu tat, le pastrcla

iarna in nisipu, i prima-vara le sadesce. Din aces varza

tresce lujeru, se fact flori i apot pastai cu sementa.

Meicripaii mare sail de gradind.

In gradint se pune

un felt de macrisii cu fOia ca a steviei.

Pe unti razoru bine lucratil se semna. in rinduri, se
pravsce si se uda pana ce se marescu foile i suntti
bune de mancare.
Ua-data

a s'at

prasitil radcirif, se pOte desparte o

radcina in mai multe prt

i sadi pe marginea dru-

muriloru.
Macrisulu face s'emnta, pe vara.
Foile sale se mananca ca i tevia ; gatite cu carne
suntti fOrte bune Si snOtOse.

Cine voesce sa aiba. legumi verdi de

timpuria sa semene spanacti.
Elu se sOmna tOmna i prirna-vara, in pamentu grasu

lucratii can de bine. Se sOrnna peste totu rezorulu

si se uda neincetatil.
Ca sa alba spanaca tOta vara trebue salu semene
cine-va in mai' multe rindurf.
Spanaculu face s6mnta chiarii vara.
El se rntnanc gtit u came.
Ldptucile.Suntil dou solurt- de laptucf : laptucile
can fac capatana, i marule ; i unele i altele suntu
f6rte bune.
Ele crescu bine in pamOntulu usoru, grasti i lucratu
bine.

Se sernana prima-vara sail peste totu, sa in in rinduff insa aruncandu sementa mai raru. Spre a o acoperi este destulii sa se traga pe d'asupra cu o nuia.
Laptucile se pot prasi si din rOsadu.
Dupa ce r6saru laptucile trebuescu rarite, astil-felt
ca s remaie intre fie-care o jumtate palma.
www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

115

S'emnta de laptuci se dotandesce lsdndu sd facti

fusil cdte-va lAptuci.
Plante cultivate pentru sera*

acdst categone intrd, fasolea, lintea, mazdrea, bobult i ndutulu.

Pentru cultura acestorg legurni am vorbitil tratdnd
despre plantele legumindse fdinOse.

Tote aceste plante, dard mai cu osebire fasolea

lintea, suntg atatil de neapdrate in cdtg chiart cei

lene1 car! nu le smdna, Mci in grdind Mci la cdmpt,

suntt nevoiti sd le cumpere cu ocaua de la tdrgg.

AtAtg lintea cdtil i fasolea se pung mai cu smd
la anvil. Lintea se smkd ca i grult sag cdnepa.
Mazdrea se pune ca i ridatult, mai cu sdmd in
grAdind, in cuiburI i cdtg de timpurig. Ganda este de

doud palme i se pune craci de copaci pe care sd se

urce.

Faso lea si mazdrea se mananca verqi i uscate.

5. Alte cdte-va plante.Vomt pomeni aici despre ate-

va plante carl se cultivza in grAdind, nu pentru cd

suntt nutritdrer ci pentru cd &Ai gustii mancdrilorti.
Astil-felt suntii ardeiult, mdrarulil, pdtrunjelulg cimbruit i leustenult.
Ardeiulu se prdsesce prin rsadt. Primd-vara se face
o rdsadnit, si candft firele suntg de patru degite se
presddescu in pdmntti lucratg bine.

Pand ce prinde putere ardeiult se udd can de dest.

Ardeii se mdnanca mai cu smd verqi; se pdstrzd
pentru iarnd murati.
Mdrarulii se sdmand inteung coltg al gradinei. ITadatd setrinatil abia se mai scapd gradina de ddnsul.
Flu se culege verde si se pune in ferturd; se gdtesce cu came, i candu a fcutil smOnta se taie Si
pune in putina cu varzd.
.Pdtrunjelulii se pune ca i mararulg la o parte i

www.dacoromanica.ro

116

MANUAL

can de putint, ctci nu se intrebuintOzt prea multt ;

se semOnt ca i rnrarult.
RAdOcinele de patrunjelt se scat tOrnna; se tint
pentru iarn in nisipt. $e pune in ferture i se gttesct si cu came.

Ca st aibi stmntt pune primt-vara cate-va WAcini in ptmntil.

Leutenulii se intrebuintzt numai in ferturt cu borst.
Dou6 trel fire intr'un colt al grAdinei suntil in destult
pentru cast.
Ctte-va semnte de cimbru product in destult pentru
cast. AcOstA, plantt se pune in bucate ca s le dea
taut mirost plcutt.
6. Rdsadnitele. Amt. qist ca mai multe dintre plantele de grtdint se sOmOnt in rOsadnit6li apoi se prestdescil ; so arOtarnil In cAte-va cuvinte curn se face
o rOsadnitt,
La spatele easel spre amiaqi, s sapt o grOpt in
patru colturi i se umple cu gunoit prOspOtt. Pe d'a-

supra gunoiuluT se punt un strAtulett de pmOntt

negru mtruntt ca candil ar fi cernutt.
In acest ptmentii se sOmOnt prt'f, pri, plantele
pe care trebue s le rOstdimil, i se acoperA cu o greblirt.

Ca st stea rogojina bine, qi s nu can, pe rOsadti,

se punt pe marginea rOsadnitei cate-va furculite i
intr'nsele prtjini; pe aceste prajini se pune rogojina.
ROsadnitele se plivescil i rtresct &LA rOsadult este

prea dest.
ROsadult se scOte atunci candt trebue st se presatlsct.

Rtsadnitele se acopert i cu gmud.

www.dacoromanica.ro

117

DE AGRICULTURA

PARTEA A NOUA
ANIMALE FOLOSITORE I ANIMALE STRICATORE AGRICULTUITEI.

TJA, multime de insecte fact in totti anulu stricaciuni

insemnate si fOrte pagubitOre pentru eel can lucreza

pamentultl. Unele ne prapadescti granele, precum sunt
locustele, moletulil granelora, gargarita s. al.; altele,
precum sunt ornidele de tag felul, ne desp6ie pomii
de r6de si ne strica legumele in gradina. Este cam cu
greil de a lupta inpotriva tutuloril acestorti vrajmai
al agriculturei ; cu tOte acestea cultivatorii trebue sa
intrebuiateze ori-ce mijlOce de starpire.
Natura, in prevederea sa nesfirsita, ne vine in ajutor si in acest6, imprejurare. Inteadevr, unt num6ru
insemnatti de animale si de pas6ri se hrAnescil cu insecte. Unele de cum se crapa, de iu i pina inmurgesce ; altele de cum incepe a insera i can Vne nOptea,
alOrga fra pregett sa venez6 felurite insecte pentru
hrana lor i a puilorti bort. Aceste animale venindu-ne
in ajutoril, not' suntemti datori a nu le aduce nici ua
vtmare.
Sunt multe animalele Si paserile can' veneza insectele.
In acesta carticica me voiti margini a areta pe cele mai
cunoscute, incepndu cu Animalele folosil6re agriculturet.
Animalele folositre agrieulturel.

Intre animalele can

ne aduct folOse starpindu insectele, se afl urmatOrele :

Ariciulii.Ariciulti este unulii dintre animalele cele

mai folositOre si mai pacinice. Ela d6rme tta iarna
intr'untl culcust de frunde sub hatisuri. Vara alOrga de
cum se inserza i pina se lurninOza de diva, prin gradini, prin stufisun, prin crangun, ca s vneze totil
www.dacoromanica.ro

118

MANUALIT

felulil de insecte, vermi, meld de campii si. cu deosehire sOreci.

Ariciult indult, veninurile ; ast-felil s'a vclutil arid

Inancandil gandAcei (musce verclui car' traescu pe frasinti), serpi veninosi precum este vipera.

SA nu se crep tOte povestele asupra ariciului ; sA

nu se mai lase copii snii chinuiasca asmutandil cainii
pe densii ; din potrivA sa, se respecteze de toti acestt
animalil atatil de folositorti.
Liliaculii.Putine dintre animale all atatea ponosuri
ca bietulil liliacil. Printre Omni se crede a el:A ar fi
unti sOrece care a mancatti anafura, din bisericA. Lumea
fuge de acestii nevinovatu anirnalil, si se erode ca, este
semnt roil canc.!. intra, in casA sail sbOrA pe langA focud atrasil de lumina,.
Sunt mai multe soiuri de filled; unit tralescil in padure ; altii in vecinAtatea apelort ; altii pe langA case.
Cer din urmA petrect iarna agatendu-se cu piciOrele prin
cosurile caselorti, uncle staA cu capetele in josil invOluiti in aripele lora pinA ce se incakjesce timpulti.
Liliecii se nutresdi cu insecte ; ei gonescii Vita, nciptea fluturil nopturni earl prasescil atatea insecte van,mAtre agriculturer. Naturalistii can ail spintecatt liliecii, au aflatil in stomaculil lolrti numai insecte.
Cartqa.Cartita, spairna grAdinariloru, carora le cam

stria prin gradini facendil musurOie, este iarasr unti

anirnalu napastuitu. I se imputa ca, face stricticium
man rotlendu radAcinile plantelorti ; acsta nu este adevOratil. Cartita se nutresce numai cu insecte, cu vermi

si alte lighiOne, cari traescu pe sub pamentu ; ea nu

mAnanca nicr o planta,.
Se imputA cartitir cA face musurOie si stricA live(lile ;

aceste musurOie se potu imprastia cu lopata fara sA

aduca vre-uA stricaciune liveder; omorandu insA card-

www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

119

tile, feu-tele vorti fi napadite de nenum6rate1e insecte

si vermi cu care se nutresct aceste animale.
Yevastuica. Nevstuica iar este napastuita; se dice
ca musca cair i cate altele. Acestir Meth animahl nu
face rad una reir ; din potriva ne face bine, fiind-ca

catil este diva alerga In t6te partile ca sa prinda insecte, vermi, sOrech cei mid

i alte lighiOne.

Nevastuica de apa venza pesci, rad, brOsce, insa

mai cu Serpa insecte.
Nevstuicile de campt si de padure sunt animale folositOre; prin urmare sa nu se mar dea ascultare acelora can le napastuiescii.

Pasbrl. Printre pasOri se afla multe care ne curata

pomii, pad urile, locurile arate i semnaturile de tail
felulti de insecte. Cu t6te acestea omult nerecunosca-

tort nu le cruta pe t6te ; le venza fara mila ; copif

le stria cuiburile. Cultivatorif trebue sa se deprinda,
sa'sr deprinda copii ca sa crute tete pasOrele si pasorelele earl lucreza pentru folosult lort, fara a le cere
nici u alta rOsplata de caul sa le lasa sa traiasca in pace.
Buhele, bufnitele, t6te soiurile de cucuva i alto pasen de nOpte sunt fOrte folositOre. Tete cate se diet
impotriva loru sunt numar nisce credinte desarte.
Bufnita vOnOza -Leta nOptea sereci i insecte man.
Intr'ua, singura nOpte ua pareche de bufnite all adusu
puilorti un-spre-dect sOrecr. In stomacult uner cucuvar
s'a gasitu 75 de gandaci i ornih vatamotOre copacilorti resinosi.

Inteua curte ua pareche de bufnite starpesce sOrecii

mar curenclu de catu pisicile.
Corbii i, ciocile sunt asemenea folositOre, fiind-ca se
nutrescii cu vernal, cu insecte i cu hoitir. Este adeve-

ratt ca strica pe alocurea porumbulu, insa paguba ce

ne face este neinsemnata pe langa binele ce le datoramu
PasOrelele precurn sunt pitulicea, pqigoiulu, cinteza,

www.dacoromanica.ro

120

MANUALIT

sfranciogulu, bot-grosulii, privighietdrea, cioccirlanutd ).

ciocdrlia, sticletele, scatiu4 rindunica, ktstunulu i al-

tele sunt t6te folositOre fiind-ca de primavara pana

tOmna cutreira locurile i starpesca insectele i totu
felult de vermusf si de omich.
Sturzii, cocortrii, merlele, graurif, asemenea trebue
crutati.
Paduraril se plangu in potriva ghiondelorti cum ca
le-ar fi stricandu copacii. Acsta pas6re ciocanesce copacii pentru a scOte dintr'Onsii vermii i insectele can

prapadescti arborii in care se prsescu. Asa dar biata

ghionOie ne face bine si prin urmare sa o lsrn s
tralasca in pace.
Cuctati este in randulu paseriloru folositOre, fiind-ca
el traesce mai multa cu omi1i1e can se afla pe copaci
pi pe porn! roditon.
Ar trebui o carte
Insecte vattmatore agriculture'.

intrOga pentru a insira mile de insecte can fact stricaciune holdeloru, legumiloril, pomiloru raliton, copaciloru si animaleloru. De aceia ama disii mai susu ca
cultivatorii sunt datr, in interesulu loru, s crute animalele i paserile car! se nutrescu cu insecte.
Intre insectele stricatOre gargetritele pricinuescil cele

ma insemnate perden agriculturei. Sunt mai multe

soiuri de grgarite ; unele strica mazarea, lintea i alte
legumi ; altele strica merele, prunele, alunele i alte
r6de ; altele prapadescu vile ; in sfarsitu cele mai cunoscute sunt gargaritele can strica graula.
crcirgarila grdulut se inmultesce in atata in graulu
in Care s'a incuibatu, in catu rnagaziile sOmna a nisce
viespare. Mijlocula celu mai simplu pentru a scapa de
asemenea insecte este de a v6ntura graulu catt de desu,
de a'la da la lopata, de a tine curatenie mare in magash, de a varui peretil in tOte primaverile, i mai
alest crapaturile,
www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

121

Molefulft grdnelorii, ua, insecta care se inrudesce cu

vermusii call se der privighetorilora, pustiesce granele
tOmna si primavara. Omidele acestei insecte traiesca

sub parriOntia, si iest mai cu sma nOptea. Pe unde

trecii, graulii piere cu desevarsire.
Viespele, getrgaunele, furnicele, sunt asemenea van,matOre mai cu sama in prOjma caselorti.
Omiciele, call in unit' ani fact sa nu r6maie frunda
pe poini si pe copaci; sunt insecte fOrte vatamOtre ;
iarna trebue sa se culega de pe pomi t6te cuiburile in

care se afla ascunse ou61e si sa se arunce in foal.

Intre moth se afla nail soia care strica graulu ca si
gargarita.
Locustele, canal din nenorocire cadir peste campurile
semOnate, nu lasa de catt cotOrele planteloru. N'avemil

alit mijlocil de a le irnputina de can a le strange si

a le ingropa in santuri, sau a le da foal cu paie.
Coropinitele fact stricaciuni in gradini rodendil 11dcinile rsadurilorti.

Intre insectele vattimatOre se afla si multimea de

musce care supra, Omenii si animalele, precumt si
teiunutil care neodihnesce atata de multa vitele.
Gtrabusii sail gdinvile stria fOrte multti mancanda

frunzele copacilorii si vita Pentru al starpi se scutura in doll de ziva, copacii pe care se afla aceste insecte, asternendil de desupta rogojini sat. zabale. Carabusii caduti se punt in gropi si li se da focu sail
se acopera cu vart.
Filocsera, insecta adus din America, si care pustiesce vile.

www.dacoromanica.ro

122

ANUALt

PARTEA A 1)ECEA

CUNOSCINTA TIMPULUI
TOte sarguintele ce si le da cultivatoruld sunt de
prisosti dacd, nu va fi ajutatti de timpti. Ara, senldnd,
si dacd nu da plOie, plantele rOsdrite se pipernicescd,
r6mand pe loct.
De aceea plugaruld este cu ochii tot pe cerd si cauta,
sd, ghicescd cam ce timpd are sd, fie. Deosebitele bdgdri de s6md, fAcute de la mosi strmosi, desi nu sunt
tOte, si in tot-d'a-una adev6rate, totusi ajutd Ore-cum
pe cultivatord. Meste semne so. numescti pronosticuri,
care insemnOzd prevestirea timpului.
Arad adunatil maY multe de aceste pronosticuri,
le trecemu aid pentru cunostinta cultivatorilort.
1. Semne de pldie duph atmosferd (vdsduhti).-17a ploua :

Cand stelele par mai mail de catt sunt In tot-d'a-una

si cand bate ventula spre r6sdritt ;
Cand se intunecd stelele i perdu din strdlucirea lord,

cu t6te c ceruld este seniad, si nu se vede nici unit

nod."' pe dnsul ;

Cancl sunt mai multe stele de catu obicmuith,

cand scanteesci fr sd fie stralucitOre ;

si

Cand curcubeul se aratd spre rniacja-(li sail spre apusti;

Cand la curcubed se vede mai mult fat,d verde saurosie ;

Cand curcubeulu este intreruptil ;

Cand fata sOrelui este rosiaticd, atunci cand r6sare
si razele sale sunt arnestecate cu linii negre ;

Cand cerul este vendtti la apusult sOrelui, san rosiatic clad rsare ;

Cand se pare c sOrele a rsdritt mai de timpurit

de catil trebue sa rsard, si se afld incongiuratu de
until cercu indouitu ;

www.dacoromanica.ro

123

DE A GRIGULTURA

Cand srele se pare lungaretu atunci and rsare pi

and apune ;
Cand ploua vre-o doua ore dupa ce apune &Vele;
Cand cerult se pare verduiti dimineta and resare
sOrele, cu tOte a nu se afla pe densul nici un norisort ;
Atunci and resare sail apune sOrele, razele sale se
parti rupte in douO si se incrucisez, inteunt clnp
neregulatti, cu -bite a cerult este curatU;
Cand nu se arata luna tocmai pe la miezulti noptef
si bate vntult spre iniada-qi;
Cand se pare a luna resare prea de timpurit ;
Cand luna se pare lunguiata si mai mare de cat totu
d'auna ;

Cand se afl imprejurulti lunei un felt de cerct de

abun, care se preface din cand in and in non' negrisori ;

Cand se gramadescil non si semna ca nisce munti

sat ca nisce stand gramadite uuele d'asupra altora ;
Cand norii sunt respandig pe cert ca niste stufun
de lama ;

Cand trecti pe subt sOre norison mid si aIbiorT,

se arata galbem sat rosii ;
Cand vint non despre miada-di

schimba calea dest ;

Cand aerult este mai lurninost de cat in tot-d'auna;

Cand picaturile de plciie suut alburir i fact"' basici,
adia dupa cum dicem nor, and plou cu basici ;
Cand apa de balta si de eleste este mar calda de
catt obicinuitu, fara ca sa, putem dice ca a incaldit'o
atmosfera ;

Cand sunt sera non' multi intre nordu si rsaritti ;

sau and vint despre resaritu negri i grosi va ploua
noptea ;

Daca norii vinu despre apusti, va ploua a doua-di ;

Daca norir se arata pe la amiadi i vinu despre
apusti i anada-di, va.ploa i va 11 furtuna nOptea.
www.dacoromanica.ro

124

NANCIALt

2. Semne de pldie dupa vite, insecte i pasrT.Sa atep-

tdm pldie :
srele;

Cand canta pitigoiul inainte de a rsri

Cand mananca cainif iarba, sa candu le balbaescu

matele ;

Cand se lingu pisicile

Cana. se punti ciocile pe vrfulti copaciloril sat pe
alti caselort, 10' ascundu capulii sub aripa, se mOie in
ap sati sbdra cu cioculii deschist i triste ;
Candt ies brOsce multe i oracaescti ;
Cand canta brscele diminta, (aceea ce nu facti de
can. primavara);
Cand fact cartitele mosorie mar man de can totd'auna ;

Cand se jOca musculitele i intarir in umbra dupa

apusulii sre1u i bazae multfi;

Cand se frca rimatorn si'M strica stratulii;

Cand ridica vitele cornurate capult in susa, tragti
aeril pe mast, II lingti botulti i picizele, mananca,

mai multii, se uita dest spre miapli, se culca pe

partea drpta i mugescii cand intra in saele ;
Cand canta cocosil de cu sra, sail fara timpil;
Cand se aduna ciocile (stancutele) i corbii sbdra Mcndu sgomott mare, filfiindu din aripi ;
Cand se vkla cotofeni sburandii aid i colo i muindu'O

capulii in apa;
Cand sare starculti obositil i sbOra, aprOpe de pamntil ;

pasrile mancarea si fuel la cuiburi ;

Cand jest rime multe din parnOntil;
Cand cadti paejinii din panzele lora ;
Cand las

Cand nu se departeza albinele de stupY i intra inaun-

tru fait sa fie incarcate cu merinde ;

Cand I1 scotu furnicele oule din furnicarie
crz cu brbatie.
www.dacoromanica.ro

i lu-

DE AGRIcumITRA

125

Cand se lovescu berbecii i oile in capete, i pasca

cand villa spre tarla;
Cand sbOra rindunelele aprpe de pamnt ca sa apuce
muscele i cand sbOra aprOpe de suprafata apei;

Cand IV acopern, barza puil;

Canda sbiara asinh (magarii) mai multa de cat totd'a-una, isi misca urechile, ridica cOda in sust si se
tavalese prin pulbere;
Cand se apropie pitigoii de case;
Cand se arunca gascile si ratele in apa si se scalda
macanindu si batendu din aripi;
Cand pisca muscele tare;
Cancl canta cocosula pe la 9, 10 sau 11 ore sera,
este semnt a se va schImba timpulu ;
Va tine plia multa cand intra, cocosii eel btrani
in cotetu dupa ce a inceputa sa ploua. Dacn, iasa plOia
va inceta curendu;
Canda saru pesch din apa si inth de d'asupra;
Canda se tavalescu gainile prin pulbere, dat din aripi
si sa scalda mai multa de catu obicinuitu ;
Canda paiajenii earl 'si fac casele prin colturi se
infasura in panzele lora si lasa afara numai partea
dinapoi;
Cand paiajenh cart' fac panze rotunde nu tomb., sau

fact scurte firele cari formeza razele panzeloru.

Semne de pldie dupa sadurlf.

Set

afteptdmic pldia :

cand scaetele celt mare (acela al caruia rodu este lungulett si are pert' intepatori ca ai ariciului), -babt si
atarnatu inteua casa, se strange si tepusii sal' nu mai
intopa asa tare;
Canda se 1ndoesca foile la trifoit si lugerula sti este

mai dreptt de cat alth data;

Cand zoreua de campu (pOla Maichii-Domnului) isi
inchide flOrea..

www.dacoromanica.ro

126

MANUALIT

Semnele nrmatdre yesSemne deosebife pentru pldie.

teseg pldie : Cand asuda paretif caselortl;

Cand cade funingine de pe cop;

Canal luminarile aprinse plesnescil i ardu intune
catu ca cumu aru fi sa se stinga;
Cand se vede imprejurulu lunef unu crcanu cu fete
multe;
Cand e sOra urnecl si se vede pe until picaturf de apa, ;

Cand arde foculu inchisu

flacarea este galbiOra ;

Candu se arata scantei pe vasele puse la foal;

Cand se mOie cOrdele de la viOra, sau de la cobza ;
;
Cand se mOie si se curma curelele de la
Land se incide si se deschide usa anevoie, 1 cand

se umfla, scandurile ;

Cand trosnesce masa, ladile, icnele i alte lucrun

de lemnti;
Cand flacarea si focul ati. fata albastruie ;
Candu plesnescu carbunif si alma scantef;
Cand nu ese bine fumulti pe cosu ;
Cand mucedesce festila lampelora si a lurninarilort
si plesnescil;

Cand flacara lampeloril si a luminariloru este inconjurata de unil crcanu ;

Mud pute ceta uritu: asa de pilda canal mirOse a

paie arse;
Cand se rcesce timpula dupa, ce a plouatil nitelt ;

Cand se aude de departe sunetult clopeteloril

sgomotulti ape! ;

Cand ies aburf din invelitorile de paie dupa ce a

plouatil cu furtuna ;
Cand ferbe apa lesne i fir. sgomota ;
Cand se umfla lemnult ;
Cand se face umezla de d'asupra pietrilort.
Candi se rup cOrdele singure.

www.dacoromanica.ro

127

DE AGRICULTURA

Cand putt gunOiele si privatele mai tare de catil

tot-d'a-una;
Cand trage sarea.
Semne de frig' ii de Inghetatil.

Va fi MO set va

inghela : Cand pas6rile de padure se ascundu prin stufisuri si hatisun !

Cand la inceputulu iernei, atunci cand este sa inghete, se 'akin pasrile de apa care locuescu pe elestae

si balti ca villa pe apele curgtre, pe riuri si pe piraie a caroru apa inghiata mai anevoie.
Cand fulgir de zApada sunt mici si uson;
Cand cade la inceputulu ingheturiloru o piatra usdra
rotunda si alba;
Cand foculil si cMtunii par mai Zprinsi de catu obicinuitii ;

Cand se intorcu pisicile cu spatele spre focil ;

Mild yin de tirnpuriu gascele slbatice si alte pasen caletre;

Cand pas6rile cele mid se facil stoluri si umbia impreuna ;

Cand disculu (talerulu) lunei este stralucitoril si cOr-

nele sale par a fi ascutite dupa luna noua;

Cand bate vntulil despre nordu (crivetil) sail despre
rsaritil, dupa luna noua;
Cand sunt stele stralucitOre;
Cand norii cei mid sunt jog' si se duct spre nordu;

Cand ninge mruntil atund nal norii se grama,

descil in forma de stanci ;
Cand testi piajenii dou6 sail trei panze una peste
alta intr'o nOpte, este semnti ca peste vr'o dece dile
va incepe unu frigil fOrte mare.
Cand ies scanter frecOndil o pisica pe spate in intunericil si de o data cu scanteiele se aude si niste mid
plesniturf ;
6. Semne de ninsre.Cand

tOmna a fost cetOsa;

www.dacoromanica.ro

128

MANUALT.1.

Cand serecii 10' fact cuiburile adanct prin grane;

Cand focult pare iarna mai rosu de cat obicinuitu ;
Cand carbunii apriw ail o fata alburie ;
Cand vulpile latra iarna.
7. Semne de piatri sail grindin.
Cand nuorif albi

galbui mergt incett cu tete ca bate ventult tare;

Cand cerult este gibui spre rsaritt inainte de resal-AA serelui 0 razele sale infrante se vedu intre
nouri de0 ;
Nuorii albi sunt vara semnil de Fara 0 iarna semn
de ninsere ;

Cand nuorii at prima-vara 0 iarna o fata alba care

bate In albastru 0 se intind mult, este semnil ca va
cadea poleit.
8. Semne de !WM

nins6re.

Cand nuorh inchi0-vi-

neti se fact alburif, mai cu sema cand bate crivetulu;

Cand sOrele 0 luna sunt inconjurati de un eel-cant
galbuiil 0. cam ro0atiet ;
Cand se pare ca se inmoinza dupa, unil frig' mare;
Cand frigult este uscatt MIA ca sa inghete tare;
Cand se lingil pisicele 0 dat cu lain, de tref on pe
urechi 0 pe spate.
9. Semne pentru iarnA.
Semnele urmdtore arata ca
iarna va fi grea : Cand pas6ri1e suntt grase tOmna 0
cand ciocurile 0 picierele lort suntt mai multu negre
de catt negriOre;
Cand se face hameiu mult, ghinda, porumbt, 0 Vane
cu samburi ;

Cand at alunii flori multe i nu se gaseset paiejem

in ghinda ;

Cand gogosile de tufa sunt roseate 0 sbarcite;

Cand ficatult tiucilorti este ascutitu la partea sa
din nainte ;

Cand se marleset oile de timpurit ;

Cand sunt sereci piAinf;
www.dacoromanica.ro

129

DB AGRICULTURA

Cand blana epurilora, a epurilorti de casti, a pisiciloru selbatice, lupiloru si a altora dobitOce este desa
intesata ;

Cand sOrecil de munte II astupa visuinile lora en

iarb

i cu muschiti ;

Cand brandusa infloreste de susti in jost pana la

verfa este unti semna ca iarna va fi grea i va tine
pana la jurnetatea lut Aprilie ;
Cand cadti foile copacilort indata ce sunt vNtejite,
10. larna va tine multfi. Cand in luna Jut lune furnicele isi faca mosoriiiele mai mail de can obicinuite ;
Canda suntii viespe multe i gargauni in luna lui
Octombrie;
Cand paserile de paduri vina de'i cauta hrana aprpe
de case ;

Cand spre sfirsitulti tnmei sati iarna nu putem baga

oile in copra.
Semne cd lama va fi timpuria: Cand paserile de apa
parasesca riurile si elestaele ;
Cand privighetorula canta in colivie fOrte bine;
Cand se aduna cocoril i pleca ;
Cand se batt gascile i striga in jurulti mancarei lora ;
Cnd canta vrabia de cum se crapa, de qiun,;
Cand pleca randunelele i alte paseri trecetOre mainto de Santa Maria-Mica.
Cand trecil cocorit pe la Santa Maria-Mare.
11. larna va fi moinsa gi dulce: Cand pos61-fie sunt
slabe tOmna ;

Cand suet Orecl mhlti;

Cand este jira multa i hameiti putinti, ghinda, porumba si alte pOme cu samburi;

Cand nu s'a trecutt inca tOte fiorile la sfarlitula

trnnel;
Cand ficatul stiucilort este lath la partea sa dinainte ;

Cand nu cade foile curnd;

.93,028

www.dacoromanica.ro

130

MANUALt

Cand canta vrabiile iarna;

Cand sunt patine ciuperci i manatard vara;
Cand ciocurile li plc-II:Vele pasrilora sunt negriVre
putint inchise ;
Cand tuna in Noembre i in Decembre;

Cand n'ail plecata pasrile pe la Augusta sat in

cele d'ante-ia sftt6mani ale lui Septembre, este semna
ca iarna va EL dulce pina la Craciuna.

www.dacoromanica.ro

SCIINTA BtirRiNULUI RICARD

DUPE

VENIAMIN FRANCLIN
Este adev6rat, scumpii mei amid i buni vecini ea cidrile sunt forte grele ; cu tOte acestea, daca, am avea sa
platim numai pe acelea pe care ni le cere guvernult, amt
putea spera de a le intimpina mai lesne, insa mai avema
ut multime de dari mult mai impovaratOre; spre exemplu, darea Leneviret nOstre- ne costa de dou on mal mult
ca taxa guvernului ; Mdndria nOstra, ne costa de trei ori

mai multa i Nebunia nOstra de patru off mai multa.

Aceste dari sunt de ua ast-felt de natura ca percep-

tuff nu pail sa le scalp, catui de putint ; cu tOte

acestea, daca ama voi sa urmaint unt data bun, tot
mai putemt avea Ore-care sperm-0, : DionneVeti ajuta
pe aceia care se ajutd singurt, dupa cum (lice batrinul
Ricard, in AlmanacuM sn din 1733.
Daca s'ar gasi veri-un guvern care sa indatoreze pe supuii s61 ca sa lucreze pentru densult a clecea parte din
timpula lora, fie-care ar gasi acosta conditiune fOrte aspra ; insa cea mai mare parte dintre noi sunt taxaV de
catre Lenevirea nOstra intr'un modti multa mai tiranica.
Lenevirea aduce dupa sine multime de lipsuri i scur-

tOza inteuna modti simtitort viqa ; ca i rugina ea

tocesce mai multil de cata lucrula.
Daca, v place viata, nu risipiti Timpuli ; caci dupa
cum mai (lice b6tranula Ricard :
Timpula este stofa din care este felcutet viela. Cat timpil
nu perdem cu somnul peste cat trebue sail dam de nevoie.

Uitama c vulpea care drme nu prinde nict o gaina

ca, vomit' avea destulti, timpu de dormitu cdnd vomti
intra in pamentu.
qi

www.dacoromanica.ro

132

MANTJALt

Daca timpula este avutia cea mai scumpa, perderea

de timpa trebue sa fie, dupa cum (lice betranulti Ricard, cea mai mare risipa, pentru La, dupe. cum -ne
pune intealta locu, timpulii perdutd, nu se mai in
-tdrce ni ud date t, i c aceea ce numima destult timpa,
este in tot-d'a-una prea putinti timpa.
Curajiil dara, i sa lucrmil pe cat ne iarta puterile.
Cu harnicie vomi face mai multi.' i cu putina ostenela.
Lenevirea face ca ton sa fie anevoie ; Munca face ca

tota sa fle uorti.

Acela care se scOla tarclia se invertqte tet cpa,
i cand se apuca de lucru a venitil riliptea.
Lenevirea merge aa de incett, in catil saracia o ajunge in graba.
Cautati-ve treburile, i nu Weptati ca sa v caute
ele pe voi.
Un oral care se culca de vreme i se sae, de diminta,
ice betranul Ricard, se face sanetos, avutt i inteleptt.
Ce insemneza dorintele i sperantele unorti timpuri
fericite? Nol putemu sa facemil timpula mai norocit,
daca voma ti sa lucranati.
Hdrnicia, dupa cum qice- betranulti Ricard, n'arc trebuinta de rugaciuni. Acela care traete cu sperankt va
muri de fdme.
Nu poti avea folos pina ce nu'V dai ostenela. Trebue
sa me servesca cu manele mele, pentru ca n'am nici-ua
bucata de parnentti; daca am, darile sunt mari i dupa

curn (lice betranulti Ricard cu multa dreptate, o meserie pretuesce mai mult ca o mqie ; ua profesiune
este o indeletnicire folositeire i onorabila ; insa trebue

sa se tie cine-va de meseria sa i sa lucreze cu staruinta ; aft-fel nici pam6ntult, nici meseria nu ne potti

ajuta ca sa ne platimti Mine.

Ori-cine este industriosti n'are sa se -Willa de fOrnete.

Fdmea se utiet pe uga omulut muncitoru ; insa nu inwww.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

133

drelsnesce ca sd intre. Perceptoril i vatAieii o respectzA i dOnsii; cad activitatea platesce datoriile, gi desesperarea le sporesce.

Nu aveti trebuinta sA gasit'i nici comra nici sa

moteniti rude bogate. Munca este fatal inavutirel, si
Dumneqeil nu refuza nimict industriel:
Arat'f atunci cand lenesul dOrme, yeti avea grail de
vnduttl

i de Ostratil. Arati asthqi pentru a nu

putetT sci pedicile ce veti intmpina a douali. Aceia

ce a facutt pe b6trnulf Ricard 4 'Ilea : Unil ce bunf
astAqi facemal multil ca dou maine : Nu leisa nit's?", ua

data pe maine aceia ce pott sd fact astaclt.

Daca al fi servitorul unui stapanil bunt, nu ti-aril
fi ruine ca sA te gasesca -cu mainele incrucipte? HO
bine, fiind-ca esti stApanil singuril, ruinza-te cand te
gAseti singurt in lenevire, cand ai atatea de facutii
pentru sineti, pentru familia ta i pentru patria ta.
ScOla-te dar, pina ce nu se face (pa; fA ast-fel ca
sOrele cA,nd rsare si se uith spre OrnOnt sa nu qica:
Iota un lenevosil care dormiteza. SA nu ai preget; pune-te pe lucru, ingroiazail manele muncind cu sculele
tale, i aduti aminte, dupa cum qice b6tranu1 Ricard,
ca ua pisicd cu manucz nu princle nicz ?in drece.
Imi vei qice cA ai multe de fAcut, i ca, n'ai putere.

Acsta se pOte; insa ai vointa i staruinta i vel vedea

minuni. Apa care pica neprecurmat strApunge para.
Cu munca i cu thbdarea, un firece rupe un otgont, si
cu un toporil taindil neincetatii dai josh' tejarult.
Mi se pare ca auq pe unii dintre vol qicndu-ml: Nu

trebue re sa ne mai odihnim cafe pqin? 17.6 wi

rspunsle, afnicii mei, acelea ce qice baranul Ricard :
Intrebuintati-v6 bine timpul, daca voiti sa v odihniti
si flu perdetT ua ora, fiind-ca nu sunteti sigurl de un minut. Odihna este un timp pe care'l putql intrebuirqa
la ceva folositor. Numai omult detept pote sa dobenwww.dacoromanica.ro

134

NANIJALI,

dsca IA asemenea odihna de care acel lenelu nu pOte

sa aiba nici ua, data. TM, viata lin*ita i ua viata
trandava sunt done lucrurl fOrte deosebite. Credet'i Ore
ca lenevirea v6 va aduce mai multa petrecere- de cat
munca? V6 inelati ; caci lenevirea aduce grije, si odihna netrebuinciOsa aduce uritulti i parerea de r6t.

MulV Omeni ar voi sa. traiasca numai cu mintea

lora fara sa lucreze, ins scapet pentru ca le lipsescil
fondurile. Munca din contra, aduce dupa sine multumirea, imbelugarea si consideratiunea. Pldcerea alergd

dupd aceia care fug de dnsa. TorcatOrea neobosita

are tot-d'a-unu cama.O..

De cand am oT li o vaca, fie-care imI da bun qiva

dupa cum qice fOrte bine betranulii Ricard.

Insa afara de industrie, trebue sa alba cine-va i

statornicie, hotdrire i ingrijirz. Trebue sa'i yap, treburile cu ochil si, i sa nu se cam_ lase pe altii. 336tranul Ricard zice : N'am vequt nici na-data mergOnd
bine until copacit care se muta des din locti, nici unel
familil care schimba adesea-ori casa ca altora care sunt
mai statornici. Trei mutdri pricinuesc tot atettea pagubt
cdt un focii, 0 este mai bine sd puizl copaculzi pe foal
de cdt sd'l schimbi deed din locii.Pdstrezd'p prdvdlia
fi prdvalia te va pdstra i ea pe tine.
Dacd voesci ca trebnrile sd ii se facd dute tu dupd
dnsele. Daca voesci sa remae nefacute trimite pe altul
dupa dnsele. Ochiul stapanului face mai multi"' ca
cele done manY ale sale. Lipsa de Ingrijire aduce mai

multa paguba de cat lipsa de tiinta. Cine null priveghiaza lucratorii le lasa punga sa pe mama. Prea multa
Incredere in altii face pe multi Omeni ca sa se ruineze ;
cad in treburile de pe lumea acOsta omul se mantuesce nu
prin credinta, ci prin lipsa de credinta. Ingrijirile ce are omul de sine sunt in tot-d'auna folositOre ; ca sciinta este
partea omului studios, avutfile omului harnic, puterea a

www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTUEI

135

bravurei i cerul a virtutel. Daca voescz sd aibi un servitor

credincioszi fi pe care sal iubesci servdzd-te singurii.
B6tranu1 Ricard recomandza bagarea de s6ma gi Ingrijirea chiar pentru lucrarile cele mai mid', cad se Intmpla adesea ca cea mai mica neingrijire sa, pricinu-

iasca cel mai mare ret. Din lipsa unui cuit, qice el,
se perde potcOva calului ; din lipsa potcOvei se perde
calult i cand lipsesce calult, se perde i calaretult,
fiind-ca inamicult s6t 'it ajunge i'lt omOra, si t6te
acestea din causa a n'a bagatt de sOma a lipsesce
unt cuiil de la potcOva calulut
Este de ajuns cat am qis, amicii mei, despre munca i
despre ingrijirea ce trebue sa aib fie-care de treburile sale;

Insa pe langa acsta trebue sa mai adaogam li Cumpdtarea, daca voim ca inunca nOstr sa fie spornica.
Un omt care nu scie s economisOsca, cand cViga

va muri ZIA nici un bant, dupa ce a muncitt tOta

viata. Cu cdt cuhnia este mai, bogata cu atdt viala este
mai sdracd, 'lice batranult Ricard. Multe stari se risipescii abia dupa ce se fact, de cand femeile Ian furca

i ciorapul ca sa stea la vorba, si de cand Omenil at

lasat securea i ciocanul pentru bautura. Daca voesci
sa fil bogat nu invta numal cum se castiga ci invata li
cum se pstrza. Indiile n'at inavutit pe Spanioli pentru
ca. cheltuelile lor at fost mai mari de cat veniturile.

Lasati-v dar de petrecerile costisitre, si nu v yeti

mai plange atatt de mult despre ingratitudinea timpului, de greutatea darilort li de cheltuelile cele marT
ce le faceti pentru casele vstre ; caci vinult, rachiult,
femeile, jocult si reua credinta, micvrza starea i
inmultesce creantele. Intretinerea unui vitiii costa mai
mult4 de cdtii douz copiz.

1To inchipuiti p6te a putin yin, cate-va cesci de rachi ii, ceva zaharicale pentru masa, vesminte mai deosebite, petreceri mid, nu pot avea urmari marl; ins& adu-

www.dacoromanica.ro

136

mANuALT.1-

ceti-v6 aminte despre aceia ce ice b6tranu1 Ricard: Putinelul repetat de mai multe ori face multul. Paziti-ve-cle

cheltuelile cele mici. Un firicel de apa este destul ca

s cufunde ua corabie, Delicatetele gustului conduce la
ceretorie. .1Tebunit daft mese fi inleleptit nidiuinca.

Jaenv6 toti adunati aci pentru ca, se face o vnclare

de mobile elegante i de bagateluri forte scumpe. Aceste

lucrurl le numiti bunuri; insa clan flu yeti baga bine

de sema, multi dintre voi a sa dea peste ral in loc
de bine. Ganditi ca tOte aceste se vor vinde eftinia
pOte c multe din aste lucruri se vor vinde mai josii
de can. ai. costat ; insa dad, nu aveti trebuinta de
dOnsele, vor fi prea scumpe pentru voi. Aduceti-v6 aminte despre maximele btranului, Ricard : Daca cumpert aceia ce este de prisos pentru tine, nu va trece mult
gi vet vinde aceia ce7t este mat neaperatu. Gandesce-te

in tot-d'auna inainte de a te folosi de eftinatate.

Baranul Ricard este d parere a mai adesea eftin6tatea este inchipuit, i ca ingreuindu-v6 treburile
In loc sa va aduca, vre-un bine, v6 aduce r6t ; caxi
'ml-adue aminte ca zice aiurea : Am veVut n multime.

de &tent ruin* din causa c cumprasera eftinu.

Este o nebunie ca sd cheltu lased c ine-va baniz pentru a
cumpe-ra lucruri pe can sa sa se cdiasca ca le-a cump'erat;

cu t6te acestea, cam ap, se petrec lucrurile pe tOn cjiUa

cand este vorba de vOndari i acOsta pentru ca Omenii
nu-i aducu aminte de Almanachulii btranului Ricard.
Omulu inteleptu, dice el, invata, din nenorocirile altuia.
Nebunii se inteleptescu prin propria lord nenorocire; cu-

noscil pe multi care, pentru a pune ceva pe dOr*i, ati

rabdatil de fOme i's1 lasa familia mai fail pane. Stofele de matase, atlasurile i catifelele sting foculii de la
cuhnid. Aceste luerun nu numai ca nu sunt trebuincise vieth, dar de abia se p6te (lice ca, aclucil Orecare folos ; insa pentru c part stralueitOre, ispita im-

www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

137

pinge pe Omeni ca sa le alba. Cu chipul acesta trebuin-

tele artificiale ale nmului omenesct s'aU Inmultitu

nia mult de cat trebuintele naturale.
Prin aceste stravagante i altele asemenea, Omenir din
familii bune saracesc i sunt nevoiti sa alerge la aceia,pe

car! if nesocoteat mai nainte insa cart' a sciut s pastreze prin munc

i cumptare. Aceia ce ne probza, dupa

cum Vice fOrte bine botranul Ricard, ca un mojic in piciOre
este mai mare de cat un gentilom in genuclu. POte ca

aceia car! sunt ruinati au mostenitt verr-o avere ; insa

Para, ca s scie prin ce mijlOce slat adunat ; ei gandeaU

pentru a este Villa n'are sa inopteze nici o data.

0 cheltuiala asa de mica la averea mea, qiceau ef, nu
merita ca sa faca, gine-va bagare de sOma.
ca,

Copit

i nebunit ist inchipuiescu cet dou6-clec de let 0

douNect de ant n'are sa se sfarsesca nict o data. Ins

tot luand din lad, fr s mai pui, dal numai de cat de
fundii i cdnd a secatd putulu atunci se cundsce cat de
multd prquesce apa. Acesta -ar fi putut sa scie de la
inceputil daca s'ar fi povatuitti dupa betranul0 Ricard.
Sunteri curios! sd scip ce prepteste banit ce luap cu
imprumutare; acela care sa duce sa se imprumute cauta
intristarea ; asemenea o pat si unit' din aceia care dail cu

imprumutt cand se ducil ca sa cOra inapoi banii care

li se cuvine. Insa acum nu ne ocupamii de acdsta.
Betranulu Ricard, aproposit'o de aceia ce v spunOmt
mai adinOore, ne insciinteza ca mandria impodobirei este

un blestemil. Cand cade peste tine, cauta mat einteiu

ce at in punga 0 apot intrbaitt fantasia. Mandria este
un cersetoru care striga asa de tare ca i trebuinta, Si
care este mult mar nesatios. Daca cumperi unu lucru
frurnos iti va mai trebui cjece, pentru ca colectiunea sa
fie complecta; ,insa, Vice btranulu Ricard, este mat ufor

sd infrdnerli cea d'datdiu fantasie, de cdt sd le implinesct pe tote acelea care vin pe urmd.

www.dacoromanica.ro

138

MANL ALU

Tot atat este de nebunil saraculil care vrea sa mai

mutesca pe bogat, cum era si brOsca care se umfla ca
sa devie asa de mare ca si boulii. Corabiile cele man
potu sa se duck in mijlocult marii; insa luntrile trebue sa stea pe langa termuri.
Nebuniile mandriei sunt curendti pedepsite, cad dupa
cum dice betranulii Ricard, nuinciria care preinzesce cu
vanitate, cinzei cu clisprep mai dice Inca : Mcindria face
gustarea cu imbekugarea, prdnzesce cu &Weida 0 cinzd

cu rufinea.
In cele din urma, cu ce se alege cine-va din tOta
acea vanitate de a parea, pentru care Omenii ii dat atata
truda si se espun la atatea pericole ? Ea nu p6te nid sa
ne pastreze sanetatea, nici sa ne aline suferintele ; din
contra Vara sa ne mai adaoge meritula nostru personal
face ca lumea sa fie invidiosa de nof, ne duce eu o ora
mai inainte la mina. Ce este un fluture ? Celli multii
daca este o omida imbracata, si asa sunt i mandrosii.
Nu este asa, ca nu pOte fi mai mare nebunie de cat sa
te indatorezi pentru asemenea nimicuri?
La vndarea care are sa fad, aid, amicii mei, ni se da
pe Credita pentru sese luni, si pOte ca acesta conditiune
in aparinta folositOre a facut pe veri-unul dintre voi ca sa
vie aid, fiind-ca neavndil bani gata ca sa cheltuesca,

spell ca sa'si multumesca fantasiile fail a cheltuesca

verf tint banii. Dar, Val! Ve gandig 6re bine la ce faceti
cand luati pe datorie ? Dati altuia drepturi asupra libertatif
vOstre. Dad, nu putetf plat la termena, ve este rusine sa
vedeti pe creditorii vostri, veti vorbi cu densii cu tema ; ve

\Teti injosi ca sa ve scuzati inaintea lord intfunil moclit

umilitorti ; cu incetulli cu incetuhl ye perdeti francheta, si
vett' ajunge ca sh ye desonorati prin minciunile cele mai
invederate si cele mai miserabile ; cad, dupa cum dice betranul Ricard, cea d'anteiii gresala este ca sa te indatorezi,
a doua, de a minti. Acela care face datorie are in tot-de-

www.dacoromanica.ro

DE AGRICULTURA

139

una minciuna pe vrfula limbef. Una oma libera nu aril

trebui sa ros6sca nici-odata nici sal fie tma, de a vorbi
ori carui orn ar fi, nici de a se uita in ochif luL Sani curagiult i on ce fela de virtute.
cia face de per
Este prea anevoie ca unit sacii gotii sd stea in susii.
Ce ati gandi despre unt principe sat despre unU guvern

care v'ar popri printeunil decreta ca sa ye imbracati ca

persOnele de distinctiune, sub pedpsa de inchisOre

de servitudine ? Nu ati dice 6re a sunteti nascuti liberi, a aveti dreptulti de a v imbraca ori si cum v6
place, a unt ast-felt de decrett este IA lovitura, formala
contra privilegiurilor vOstre, i c unt ast-felt de guvernii este tiranicil ? i cu tOte acestea v6 supuneti de
buna voie unel asetnenea tiranii cand luati pe datorie

ca s ye gatitf. Creditorult vostni are drepta dacal

place, ca s ye privede de libertatea vOstr, puindu-v
pentru tOta viata intfua inchisOre sat vindOndu-v ca

pe sclavi, daca nu sunteti in stare sa platitf.

Cnd ati fcut tOrgula care ye place nu ye ganditi de bac

la plata ; dar creditorii, dupa cum dice betranula Ricard,

at/ pnere de minte mai bund de cdtfc debitorii. Creditorii,
mai dice tota d'ensult, sunt cea mai superstitiOsa secth,
Iin lume. Nu se afla mai esactil observatort despre t6te
epocele calendarului ca dniT. Termenula ca sa ye platitf
datoriile, se implinesce fr ca s bngati de sm i vi se
cere plata mai nainte de a vC fi pregatit ca s o puteti face.
Daa, din contra, v ganditi' la aceia ce datorati, terminulti
care vi se parea la inceputa asa de mare, vi se va parea

and se apropi, prea scurta ; ye yeti' inchipui a timpult 'sf-a pusti aripi la calcaie, dupa cum are la umeri. Postutu' nu este nici odatd mare pentru aceia care trebae sa pldte'sca la Pam. Acela care ia cu imprumutatiA i datornicul

sunt clout sclavi unula alti imprumutatorului, altula alti

creditorului ; sa, aveti grOza de acesta lanta dublu.
Pastrati-ve libertatea ca i independenta.

www.dacoromanica.ro

140

MANUALTI

POte ca credeti in minutulu de fata ea, aveti indestule

mijlOce care ye permite st ye multumiti cate ua mica fantasie ; insa economisip pentru timpul betranetelor si pen-

tru trebuinta, atunci cand puteti. Sdrele de dimineyi nu

fine tdtd yiva. C4tigu1ti este nesiguril i trecetoru dar
cheltuiala este neintrerupt i sigura. Este mai lesne de ziditd doue sobe de cdtil a intrepne focul inteuna, Vice betranula Ricard ; ast-felti, culca-te mai bine necinatt de
cat s te scoli cu datorii. Catiga ce'ti este cu putinta ca
sa catigi, i inyata. a 'Astra ce castigi ; acesta este adeveratul secretil pentru a schimba plumbulti in aurti, i cand
yet' poseda acest petra filosofala, nu te vei mai plange
de asprimea timpului i de anevointa de a plat darile.
Acesta doctrina, amicii mei, este aceia a ratiunii si a
prudentei. Insa sa, nu te rezimi numai pe munca, pe cumpetarea i pe economia ta. Acestea sunt lucruri minunate
inteadever, insa nuLti vor fi de nici urra folos, daca, nu
vet avea inainte de tOte, bine-cuventarile cerulm. Cereti
prin urmare cu umilinta aceste bine-cuyeritri ; nu fiti nesimtitori la trebuintele acelora cari sunt lips* de densele
ci datile ajutOre i mangaiatil. Aduceti-ye aminte ca Job
a fostti saracti, i ca, la urma 'sf-a redobenditti avutia.

Nu ye mai spunil mai multe. Cercarea este ua ccad

ale cdret lecpuni costd scumpit ; insa este singura la care

smintiiT potti ca s1 invete ; i apol de acesta este nevoe, cam, dupa cum Vice betranula Ricard, pOte cine-va

sa dea o povata buna, insa nu purtare buna. Cu tOte

acestea aduceti-ve aminte c acela care nu scie sa prirnesca o povata buna, nu pte fi ajutatil intr'unt chipti
folositoru ; ci dacd nit roectt sd inlelegt de buna judecata, clice in fine betranulu Ricard, te ra face negrecit'd
set 0 sirnp.

www.dacoromanica.ro

TABELA MATERIILOR
Pagina

Prefata

PARTEA ANTERT

Agrieu1tura.P1ante1e.Viata plantelor.
Capitolulti I.
Capitolulii

Capitolula III.

Agricultura
Plante le Germinatiunea sad incolNutritiunea si
tirea semantelord.
respiratiunea

Agenti1 vegetatiune1.Aerulu. Cal-

dura.Lumina.--Apa.P6mntuld

12

PARTEA A DOIJA
Luerirl agricole.
Capitolulii IV.

ImbunaTatirea pamOntulul. Ingrseminte minerale.

Ingr4eminte
organice

Capitolulii V.

18

Lucrarile pmOntului. 7 Aratura.

PlugullGraparea.Grapa.Tav&lgituld.

Titvaluguld.

Cuinrituld
Capitolula VI.

22

Scurgerea. Awl svntarea pamOntu-

1u1.Udarea sad irigatiunea.Sern

natult. Seceratult. Treieratult.

Iranturatuld of pstrarea granelorfi.

www.dacoromanica.ro

27

II

TABELA

PARTEA A TREIA
Plante agrieole.
Pagina
Capitolulii VII.

Plante agricole.Cereale : Grdulu,

Secara,
culu,

01.0111,

Hrisca,

Ovesulu,
Meiulfi,

AlaForum-

bul,Maturile,--Leguml : Fasolea,
Lintea,Mazdrea,
Bobulu . . . .
Capitolulii VIII.

Plante uleidse : Rapita,

Maculu. .

Plante textile : Inulu, Cnepa.

Plante tincturiale : Roiba,Pastelul

Alte plante : Tutunulu, Hameiul,

Capitolulii IX.

Ciccirea.Plante mirosithre
Fenetele.Fenetele semenate si nu-

33

treturt vex-1p : Visdeiulu,-L-Trifoiulu,

Sparceta ,
MAzarichea,
Porum-

bulu,Mohorulu, Fenete naturale.

Capitolulil X.

Capitolulti XI.

IslazurI sau imasurl

Plante radacinOse : Sfecla,Cartoful,
Napuhl porcescu, Morcovulu,

41

Pstarnaculu.Alte plante
_ Pomil roditortScOla pe pornl, Al-

46

toirea ; Altoirea in despicatura,Altoirea in cununa, Altoirea in ochl,

Sadirea pomiloru
Capitolulii XII.

. .

51

_ Livedea de pomI.Perulu,Merulu,-Caisulu,
Ciresulu.
Prunulu,
64

Capitolula XIII.

Persiculu,Agrisulu,si cOcitzulti,
Nuculu,Dudulu
LucrArile
PrAsirea vitel.
Vita.

vid.Culesuhl viiloru
Pdurile--Prsirea padurilorii. Di-

16

Capitolulii XIV.

ferite soiurl de copaci : Copaci foiosT,

Copacl resinosl

69

PARTEA A PATRA
Capitolul5 XV

Asolamentele 1 rotatiunile.
Definitiunea asolamentulutRotatiunea.Intocmirea asolamentulul.Ori-

gorulfi.Asolamentuld de patru ant

cu trifoiu.

www.dacoromanica.ro

77

III

MATERULOR

PARTEA A CINCEA
Vito le sal animalele domestiee.
Capitolulti XVI.

Pagin a

-- Folosul animaleloru domestice.

Alegerea vitelord.

Nutrirea vite82

loru
Capitolulil XVII.

Ca lulu. Catkul si Asinuld.

Vitele

bovine.Oile.Caprele.B4matoril.
Pas6rile de curte.Albinele.Gandacif de mtase

86

PARTEA A EASEA
Casa de locuint i alte Imprejmuirl.
Capitolulii XVIII.

Casa de locuit.Locuintele vitelor.

Gardurl vil

98

PARTEA EAPTEA
Despre grdinirle.
Capitolulii XIX.

Plante cultivate pentru radacinele lor.

Plante cultivate pentru fructele lord.
Plante cultivate pentru foile lord.

Alte ate-va plante

103

PARTEA A OPTA
Animalele folositdre i animalele striektre agrieultureI
Capitolulii XX.

Animalele folositdre agriculturel : Ariciulu,

Liliaculd, Cartita,
Neva.stuica.
PAs6r1: Buhe, Bufnite, Cucuval,
Corbil si Ciorile, Pitulicea,
Pitigoiuld,
Ghiondia,
Cuculd. Insecte vtt,matdre agricultureT : CArga,rita,
Moletuld graneloru,
Vespele,
gArg&unil, Furnicile,
Omiclile,
Locustele,
Coropisnitile,
Cardbusi sad
g'ainusele
-

www.dacoromanica.ro

113

IV

TABELA MATERIILORt

PARTEA A NOUA
Cunoseinta timpulul
Capitolulii XXI.

Pagina

Semne de ploie dupa atmosfera.

Semne de plOie dupa vite, insecte i
paserl,

Semne de plede dupa, sadurl.

Semne deosebite pentru plCiie.

Semne de frig i de inghie. Semne de ninsOre. Semne de par& sau

grindin.
Semne de para. i nin-

sOre.Semne pentru iarna,

118

Sciinta bartinulul Ricard, dupA Veniamin Franclin

.

127

www.dacoromanica.ro

CARD DIDACTICR DIN EDITOR& LIBRRIBI SOCEll & Co.

;Aprubate pentru usul 5edlolor prim. 11 socun lire)
llaretn Sp.. Aritmetica practica penAssn P., Nona metodit prude& pentru
till clasele primare
11 50a inneta limbs franc. partea 1-a. . 1 60
- - parte& II-a en vocabular 2 - - Idem pentru clasele secundare.
- Geometria pentru clasele primare - - Nona meted& practicA pentru a in- Trigonometria
Wits limb& germani: partea 1-a . 1 580
idem
partea II-a 0 CII-a. 2 - Barrens B., Abeeedar p. I . . .

- idem pentru limbs italiaul.

Alexia loan, &let lunar

40
1 50 - Idem, partea Il-a
1- 40 Iarou D. Uomptabilitate agricola.
- Conductorul @colarulul . . . - 35 Pones= Ion, PhisicA pop. p. el. prim. I Angeiesou Klie, Algebra elementarit 1 - Laurian A T , Ist. Rom. p. el. I glmn. - 86
.

Antoncsou, Dictionar rom.-irances dr

tranc.-rom., 2 vol.
A.sociati Inv 6tittori (Alexie t Latent)
Economia domestic&

()shunt
Elemente de Economia politica
Badilesou, Gramatica lat. panes 1-a

-- --

. , II-a
idem
.
Panes sintacticil .
Bonnefont, Allude mare geografic .
Busoianu, PAmtntul (ours de geogr.).
Calinesou Preot, Istoria Santa a No-

--

uluT Testament
Noul Catechism ortodox

metric . . . - 60
T. L., Logics.
. . . 2
Manilla, Gramatica remand.
8o
tiintata . 1 80
1 76 Mihailescu Nio., Geogr. p cd. 2-a pr. - 30

14 -

Atlas mic de Geogr. mod. de Klepert

Atlaa de Intone nat. ca text, pi peste
250 tig. col. in 12 table, ed. II-a . 3 6S

Aurelian P. S., Manualul de agri-

--3.s -- -- 76
to
-- -- -- 4.a
- Idern pentru judetul Ilfov
.-

Mammon

00

ir

1 60
2

60

2-

- Atl. s pentru clasele primare

- Chaste Reminder
- Caet de desumn

50

2.-

1.80

-.60

2 - - Bloc geografic
1.50
- Geografie pentru el. I-a secundarA 1.50
2 Idem
9.10
, IV-a ,,
2 50

-- 60
50

- Atlas geografic al Roth:Intel .

5.50

- - partea 1I-a p. el. III 51 IV

1 25

Miohitilescu St. t.J., Lectinut de Aritmeticii p. olasa I-a iii II-a prim. - tto

elescu, Gimnastica . 3 2 25 Mooianu 5i

Dogmele ore:seine .
22 - Moga B. b., Agriculture
- Morale crescina . .
Viticulture
I BoCarte de oitire p. ol. prim. de [unlit
Asociati. partea I-a p. ol. a II-s. . - 45 Mumuianu, (limpet% jud. Indy.
, II-a
III-a. . - 65 Nanian B., Elemente de Oosnlograftl 1 2,.; Elemente de lat. natrir. Zuologia
Ill-a
IV-a. . 1 50
1 50
Botanica
Catulesou Veniamin, Gated'. relig.
Elemente de Phisick experiment 3 5o
25
71
oregtine ortodoxe, P. club- ftimnaa.
lutroducere in sefintele naturall 1 50
- Istorla sacra a testarnentulul yechid @I need.
.
.
1 - .0 Ohimia pentru eursul inferier . - 60

.....
Comity.

1. I
- supericr .
Charts mare a
pc plazA 12 011endorf Dr. G., Gram. rom.-franc
Chartele geogracs ale Planiglob.,
.
teoretlel 0 prude&
Europe!, Asiel, tided, America gi
- Meta exercitiilor din gram . .
Oceanid, lucate du pa A. Peterman,

..... .

--

45-

1 5o

2
fie-care cite . .
Pontbriant B., Alfabet trances in
. . .
iparalel en limbe ronaftnA
Cnarte marl (6) a mil Tr 5 contin. tete.115
.
2 50
- Curs de gramatica fraucesl, etimoCionoa I.. Gramatica german&
logia ili minium, ed 1V-a . . . . 2 - Gramatica remind peutru German). 2 50
Puts W., Geogr. evulul vechid, medid
Circa Irimia, Gramatica Umbel ro
minced, 1 Etimologie . . , . . 2 0 modern: partea I, evul vechid 4 40
Climescu Const., Aritmetica ratio. II, , medit . 3 III, , modern 3 5o
nail
3 50
4
Radian
S.
P.,
Agricultura
. . . . 2- Geometria pentru classic secund
Rogues Ant., Levine et meddles de
Collocotide loan, Ohrestomatia elittdrature franeaise, 1 velum . . 5 lenA p. nsul claselor gimnasiall .

Constantinesou Barbu Dr., Abe-

cedar romanesc iluctrat . . . .

Oonfealunea ortodox& a biseriod
catolice qi apostolice a rftalritu-

Int edith III a

- Istoria Antic&

. ......

Eliad I. P., Desemn pentrn scdele

-4

2
2

86

Rudinescu, Alfabet romino-frances

sad manual complect de citirea lim1 6o

bel francese
1 50
- Dialog! romano-germanT . . .

- - Dialog! romano-francezI

aineanu L., Diction. germane -rom an

- Idem romano-gernaan

80

65-

- 15
primare de fete
2 - Sander S., ()engrafts rom. micA .
, mare . . - 40
Eustatiu G. I., Arimet. tear -.lama
.
1germani . . . - 25
nentru olasele primer*
.
,- 40 - Desemn linter partea I . . . . - 75
- Idem pentru el. II primara . .
1 25
IL . . .
.Felix Dr., Elemente de Igienit . . - 50
Baicaru Bas. C., Elemente de istor
Florentiu M. C , Notinnl de Istoria
75
- 70
geograilel
Rominilor
1 50
Socecu AL. Gramat. german& .
- Elemente de Aritmetla teoretiell
gi predict pentru tete olasele pd.
Svarlescu G , Ours elementar de Ist
- 70
Univ. modern&
. . I 5o
Mare
Tablou, de milsurl 51 greutAtT metri
Floresou Bonif. Istorla univers in
tablonri. . .
. . . . .
. 2 60
ce, pe pins& eu lac . . . . . . lo Table (Don6) pentru stud. letoriel naFlorian A., Istoria aura a veehlulta
51 nonln1 testament
- 20
turale tete 3 domen. pe 'Ansi. . 12 - Micul catechism, datorille omulta
- :merest pe carton in 12 table . . 12 -

--

...... .

ere@tin, moral @i social

Frollo G. L., Lectitml elementare de

gramatica italianA

20

3-

(klase-4 ea) ppntrn st,ndiul istor. ascre. test. v. 51 n. po earl. de atirnat. 25 TOoilescu, Istoria Roman& p. I 51 II 1 -

.
Gorjan, Elemente de geogr ed. 42 . - 60 - Idem pentru clasele primare . . - 50
- 40 Zamfirolu,-resemn linter. Serfs I. . - ho
- Gangrene Romanic!
II. . - 8o
- Liam pentrn te-care intletwww.dacoromanica.ro
in parte - 45

il