11 A ti .

k Ui
_bE

AGRIGULTURA
PENTRU CLASELE PR1MAR1
. Iit .

P S. .11:11EL1INU
Agnett!lt,t...1

Dirkttorele scOtil de Apricitittill si Si 'v41111111%4

Carte attlori'Patii de Consiliulti perrnat-lenIU ii Instritetilwri

Tuldite, pentru invi0Ontulu scknrii ri ware.

c ,--iv-cAr..).-Y av-
(
4")4.' ....4N
.--- -457-0/ (3;g?...e..)' 0:1\s--0
N(LP Gf
C gap Nr_., ....,

BCCURFIS1
imilrinteritt Th. 3fichiiieseu ei Vaitie3eu, st. Stit.1)71-17.4d1
.1$69.
 PARTEA ANTEIC.

J)ESPHE AGRICULTURA

1.

DEFINITIUNEN Si IMPARTIREX AGRICULTURE'.

1. Agr;cultura este arta de a cultiva pa-

rnentulil. Scopuid sea este de a produce plan-
tele folosit6re omului qi animaleloril, in cata-
time catu se pote mai mare, si cu chieltueli
6161 se p6t,?, mai mid,
2. AcestA arta se pUte Inparti fn cinci
parti care suntil urmat6rele: agricultur a, sail
cultura citimpului; orticult ur a. sail cultura
grailiuilor6; silvicultur a, sail cultura pada-
rilorit; vinic ultura sail cultura viilord; ceo-
11 m i a vitel or ii sail erescerea si ingrijirea
au:Inal:Aurii domest:ce.
 2

3. In acdsta carte not ne vonni indeletnici

mai cu semi cu agricultura propria dish; insa
vomu dice cite ce-va §i despre cele-l-alte parti.
4. Agricultura iudeletnicindu-se cu cultura
plantelorii, este de mare trebuinta ca inainte
de a vorbi desprecunni se cultivka plantele, sa
scinni mai anteiii ce suutu plantele.

IL
CATE-VA CLT1OSCINTE ASCPRA ['UNTRUE:.

1. T6te corpurile care se 'Ail pe supra-

fact), §i fn Intrulii pamentului se deosibescii Su
trel clase marl, care suit : a n i Ina I el e, v e-
g et alele sau plantele Fi mineralele-
2. Animalele cuprindit omulu §i tate fiin-
tele vietuitore pima la cea mai mica insecta.
3. Plantele cupriadil t6te plantele de la
cea mai mica erba §i pana la eel mai marl
copaci.
4. Mineralele cuprindii petrile, pamblturile,
 3

sarurile si metalurile, precumii suutil ferulil, a-

rama, aurulu si argintula.
5. Animalele si plantele suntri Inzestratede
cititrenaturii cu vista; ele traescii, se Inmultescil
si moril; aceste fiinte se numescil o r gani ce,
Wneralele nu au viatk nu traiescil, si de a-
ceia s'ail numitii corpuri -n e organic e.
6. Plantele se nutrescii si se prasescil
Organele sail partite prin care se nutrescil
plantele *until radacina, trunchiulii si
foil e.
Organele prin care se prilsescil suntil: fl o-
ril e fructele sail r6dele, si se m entele,
7. Cele d'anteiil organe, adicA ratlacina,
trunchiulil si foile se numescu o r g au e de n u-
tri ti un e; cele de alu doilea, adica, florile,
fructele si sementele, se numescil org a ne d e
reproductiuue.
Se vorbimil despre fie-care din aceste feluri de
organe.
 4

§ 1. Oryanele isulrifittnei

1. R a, d a cin a este acea parte a plantel care

se Infige in piimentil. Pe r5daeind snntil o mcll
time de firisore care se numeseii mu sta ti. La
virfulu mastiit'loril este o gurita care se nu-
mesee spongio I a'.

2. spon-
Rildiicin;le sugil din pall-16)10:i
giolele loril deoseb:te zemuri sau sucuri care
nutrescii planta,
3. Un:le ra lacini ill s1, se infigil in
loe,i1
p'elOntri, se ifigii iii trunchiurile copaciloril
sagil zemil dintr'ensi; ast-feliii small rat-Mc:11;1e
de vesch. Asemenea ralacini se numescii p a-
rasite.
4. 116(lheinile nu triiescii tote tutu atata
timpu; uncle traeseil numai Emu ant si se usncA;
astil-feliil sant(' radaeinile de grth, de porumbh
de ovesil; asemenea radacini se chianni, a-
nual e.
Alte raldcini traiescu doui ani §i apoi pieru
Pistil-fail suntil sfeclele. morcovi, napi; aces-
tea se numescii b i s-an u. a I e.
 -5
Altelo, in sir:;itri, triiiescu ani mai multi; ast-
Ida suntil visdeiulii, trifoinha si altele; acestea,
se numescil v i v ac e.
5. Dupe feliulit raldacinhlorn §i plantele se
numeseil anuale, bis -annale §i vivace.
G. Indacinile n'ail tote aceiasi forai; de
aceia unele se numescii tub e r c ul Ose, pre-
cumu senor carton, napi; altele fir Os e, pre-
cum switu rarl<icinile de grin, de porumbii; al-
tele c e p 6s e, precumii suntil apa, usturoiulii.;
altele, p i v o t e nt e, precumil &luta morcovi, sfe-
clele,

7. tuberculiise si pivotente suntii

de mare folosiI pentru agriculturii, pentru cli
ele se intrebuint6zii la h.rana omului si a ani-
malt:101-6, §i apol se scate si dintr'insele deose-
bite substante. precumil este zaharuld care se
sc6te din sfecle.
Mari de acesta, piimentulil in care se culti-
v6ziti plante de acestea, remine curatil. §i ma
nuntati'i, pentru c5, ele ail trebuintii de a fi sã-
pate 1e mai multe
8. Trunch. i ul u este acea parte a plan-
 6

tei care iasa din radacina si cresce afara. 0-

nele trunchiuri suntil midi; astil-felil este trun-
chiulu gr6neloril; altele suntil forte marl, pre-
cum este trunchivai stejarului, alu fagului si
alu paltinului.
9. Se numesce trunchiii femnos 6,
acela care este tare ca alit copaciloril; si trun-
c h i il e r b o s u, acelii trunch'il care este male,
fragedii, ca trunehiulugraneloril si alii legumiloril.
10. In trunchiulii unui copaciii se deos'-
beseil mai multe parti, si taiticlil unit trunehiil
de ulthil de a currneclisulii vomu vedea ca se
afla o posgita subtire sail grosil care se nu-
mesce c 6 j a; dupe dinsa vine o parte de lemnil
a caruia fata este alba, si care s'a numitu a 1-
b u r nil; dupe 1emnulii OA vine lemnulil In-
ehisil care se numesce inim a de 1e mn
11. In mijlocuiu trunchiului se afla ma-
d uv a; din maduva pldca o multime de rage
care se numeseil r a d e m e d uv a r i1.
12. Foil e suntil acele parti ale plantel
alipite de trunchiil sail de ramuri, si care mai
tote eadil In toti anii. Foi1e se Onu de copaciii
printr'o c o di t L Printeinsele asudeda plan-
 7

tele, si tota printr'ins-le resufla, adica: absorbil

aeralil de care ail trebu'iitil.
§ 2. Organe le reproducliunei Flortle
Fructele Semente le.
1. Se numescil organe de reproductiune
acelea pri care plantele oe prilsescd sail se
inmultesca.
2. Flarea se compune din mai multe
parti. Dad, vom lua and trandafirii sail o alta
flare, vom vedea ea" mai Anthill sunt nisce foite
de deosebite fete; in mijloculd acestorii foite se
vedil nisce firishre aid drora verfil este acope-
ritil de un prafil galbui. Aceste firislire se nu-
mescil stam i n e, si prafulil acesta se chiamd
p °len u. Dad nu aril fi acesta prafil plantele
nu aril lega nici o-data".
In mdlocul firisoreloril se aflg, unil fire mai
groscioril care se numesce pi sti l d. Ciludil 140,
plantele prafulii celd galberni cade peste pistils
3. De desubtulil flora' se af15, o umfliiturh"
in care se glisescil semente; acesta umflatura se
numesce o v a rid.
4. -- Cand 16ga, plantele florea se vestegesce.
 8 --
5. Dupe ce se vestegesce fldrea ovariuri
cresce si en timpulil se face rail, cum este ma-
ruin, Para, strugurele s. c. l. acesta este fruc-
t u 1 ii.

6. -- Fructulil se cote, si in cele din urm5, se

user), sail putreclesce, si dintr'ensulil iesii s e -
men t e I e. Sementele se imprtistiii, de sine-le cum
se impriiscie tote sementele selbatice ; sail le
adttnii, omnlil si le semenii, dupii cumil face cu
griffin, porumbulii si alte plante cultivate.
7. Dupe soiulil planteloril unele frute en-
prindil numai o sem6ntii., cumil este griffin si po-
rumbulil ; altele din contra cuprindIi pal multe;
asa sere esemplu, lute° teca de fasole se gii-
sescil mall multe semente.
8. In on care senAntii se giisesce unu coltil
care se desvoltail cilndil se pune in pamentii ;
acestil coltil se chiamA e in brio nil. Aceia ce
este plodulii Ia onale de paseri, este embrionulil
sail coltulil Ia plante.

§3.Germinaliunea sail incoltilul planlelor.

1. C,111(Fit pune chic -va o seme2nth in j)A-
mentii, ea dandilde umeclela incepe sa se umfle,
 9

si rape posghita ca se iasA, dacii, nu este

ruptii de sine.
2. Coltnlu se inparte Indoue: o parte apu-
ea in susii ca se iasa din pamentil sere a for-
ma mai pe urmzi lujerulil; si alta apuca In josil
ca se formeze mai pe urma raclacina.
3. Pentru ca sementele sa Yncolesci tre-
bne ca siti gasescil, iii phinentn umeqe15, si caldu-
riti, ae.il si lumin5.. Lumina este. trebuinciosii, mai
cu semii, dupe ce resare planta.
4. Dupe ce planta ias6 din p;imentii In-
eepii. dea foile, sh'i cresca lujerulil, sa info-
r6scii,, sa fac6rodil si semente, si fn urimi si mó-
ra, lasendiii dupe sine sementele ca sa prasescA
alte plante asemenea ca densa.
§ 4. Nuirifiunea sau hrana planfelorii
1. Plantele se nutrescil din aeril si din pii-
mentii.
2. Aerulil este, ca cnmu amil slice, un fumit
care n'are fac5., nu se vede; ehu ample totit vzil-
duhulii. Frail densulii. nu potil trai nisi ani-
malele nisi plantele.
 -10
3. In aerii se afla, mai multe gazuri ; a-
cestea suntil o csig,e nu lit. azotulu, carb
cult'', am oniaculil i aburi de apa.
4. Plantele absorbil prin folic lord aeril
i oprescil dinteensnlu pA,rtile de care au
trebuintii si ce rilinane '16 dad afara. F,le oprescil
mai cu sema carboniculd din care scotil o parte
care se numesce carbon il, i cea-l-alta care
este ocsigenil o dad afarA.
5. Din pamentil plantele sugil prin rada-
cinile lord o multime de substante hrAnitbre
care suntii topite fn aph". Farce apd
n'ard putea suge nimicil din pilmentil i plantele
aril peri.

PAMENTULU

1. In agriculture Intelegenth prin vorba

pimeiitu partea aceia pe care o lucrezA omulu
cu plugulil si alte machini, si in care 's1 infigil
mai cu soma plantele cultivate radacinile lord.
2. Suntilmai multe feluri de pilmentil: a-
celea in care se OA argilg adid, pal-116146i cli-
 11

sosil, se numeseil. pamenturi ar gi 16 s e; ast-

feta este pilmentuld de Ole §i de ca.ramigi,
mantilla ro u §i galbenil.
2. Acelea in care se afla creta sail ti-
petri de varil, marmura, se numesch
pamenturi calcari I; astil-felu suntii
pamenturile alburii care se afla pe la polele
muntiloril de marmura.
3. Acelea in care se [IAA nisipii multu se
numescii.pamenturinisipase.
3. Se intempla mai tote-de-una ca aceste
pamenturi sa fie amestecate unele en altele;
asa, spre esempin, pilmentuld argilosil este a-
mestecatil cu acela nisiposa; atunci parnentulil
acela se unmesce argil o-n i s i p o s 11. llaca
este amestecatil ea calcaril, se numesce a r-
ffilo-calcarosil.
4. Se numesca pa in é n t ur I de Inn ca
sail al uvi one, acele pam6'nturi care se afla qe
termurile apeloril; astir -feliii se dice lunca Si-
retaliff, a Oltulni, a Argeplui.
5. Parnentnrile argildse sunta in de obsce
rqeate sail &bele. Ele ingh!ta apa multi.
 12

eilnaii este seceth se inthreseil, craph i se ln-

er6il, anevoie. Duch se aria de cu tUmmt, but-
sari deg-era si se milnunteseil prim< vara.
Grillln cresce bine in pilm6nturile argUse;
insh cAndh cuprindil argila prea multii deviiiii
clisdse, sail humdse, si luerarea loril ajunge sa
fie prea costis:tOre.
6. Pamentulll nurnitil clis it sail h u m it
este unii fell/ de argilti, tare, indesatil, care nu
se p6te luera.
7. -- Piimenturile colearUse se nsuch lesne,
nu till apa, eraph chndil este secetii. Candi].
este umeclela multi se fach mocirlit. Asemenea
phmenturi citndil suntil curate, adich cuprindil
uumai calcaril, snutit forte rele.
8. Pamenturile nis'pose lash sit tree", apa
numai de cRil. Se lucrep lesue, lush (fail pa-
tinil. Cu catil nis:pulil este nini manuntil cu a-
filth pamOntulil este mai roditoril.
9. Ca sit fiih unit piimenth bunil tre-
ble sit euprindil argiI5, nisipil s! cal-
card.. Astil-feliii smith mare parte din patan-
 13

turle terei n6stre; ast11-fad sunta rodit6rece

lunei atAtil de intinse la nol.
10. -- In pamenta afara de argila, calcara
si nisipa se mai afla o substanta care se chum .
Ii u in u s sari grasi m e. Huinusula este ne-
gni si se face din plantele putreciite. Pam6n.-
turile care nu cuprindu liuinusii,
produca pufna.
11. Sc numescri p am enturi taris
acelea care cuprinda dish' multi; si p a m e u-
turi us 6r e, acelea care cuprinda nislpii
m ulta.

12. -- Pamenturile tari tina apa multa

vatama planteloril pentru ea le putreqescil ra-
dacinile. Ca sa le sventeze. cultivatorala tre-
hue sa traga santuri in care sa se scurwa apa
de prisosa.
13. Pamenturile tune se eunosca dupe
plantele care eresea pe dinsele; copaci sunta
frumosi, c6ja linsa, plantele marl, CAnda se alit
plugulu merge a oru, brasdele se manunteseil
i au o fata ndgra.
 14

§ 1. Ainendamenle
1. C.tu lii mai piimentii este, spre esemplu,
nisiposil de tutu, pentru ca ti se Fitch' acelii.
pamentil. Mai blind se amestecii cu parnentil
cbsosib asemenea amestea re se numesee a-
m en fl a in e n t
2, Cele mai iutrebuintate substante ca a-
menclamente santil argila, nisipulii, varulu si
parneutulii verde sail mama.
3. Argila se amesteea cu piimenturile ni_
sipOse. Cando ai unit paineatil nisiposu card
pe dfllsulu cute -va cart* de argilii, sail mai
bine de pamentil verdui; lasnil pin6, primavara;
fn primavara cu lopata ysi apoi anl;
vei vedea atunei ca p'amentulii nisiposil este
mai legatil i va produce mai. multil.
4. Candil pamentuhl este prea clisosil a-
tunel se amesteca cu nisipil pentru ca sa se
MCA mai will. Pentru acesta se eara- nisipu
pe c mpu, se int:nde si se ara dupe acesta pa-
mentulu.
5. Varulii se amesteca cu p5.menturile cli_
sase sail argildse dupe cumil se amestecti i ni-
 15

Asemenea se amesteca si cu acele ni-

sfpose.
6. Pamenturile in care purse varii pro-
ducii grane mai frumose si nutreturi mai mite.
7. Daramaturile de ziduri
. (Tailse amesteca a-
semenea cu pamentulii; de '1 varii si alte
substante.
8. Noroiurile dupe ulite, amestecate fiinclu
cu balega si totil felldii de ram'asite, suntil bane
pentru viii pentru pamenturile tar!.
§ 2. ingra
1. Candi' se cu1t:v6z5, parnentulil nepre-
curmatii, plantele sugil cta vlaga dintr'ensulii
ping ce incepe sa produca Area putillii. Ca sa
isi viie pamentulii in fire, cultivatori ames-
teca cu unoiu si alte substante; ae6sta va sa
gica a ingrasa pamentulii.
2. Dintre tote ingrasamintele gun o i ulil
este edit mai intrebuintatii.
3. Gunoiulu este amestecatura de paie si
de baliga de vite. Cindu stall vitele in cos: re
sail in curte, si baliga lord se amested Cu
 16

stratulil de paie care este mternutil subil den-

sele, acea amestechtura o numescil cultivatori
gunoid.
4. Pilmenturile cele mai rele, cele mai
sterile, se potii face fUrte bune candii suntri In-
grapte. Pentru aceia cultivatori cu Ingrijire nu
lash sh se percla gunoiulil; stringil §i '11.1

ducil pe terinile lord.

5, Ca sh aibi gunoiil bunil §i multrt, tre-
bue ca vitele sa file hranite bine si sa aibi
fu tote-d'auna uuu a§ternutil de paie.
6. arnineta trebue scosil gunoiulti cu o
rob& sail cu o targh, §i aeclatu subil unu adh-
postit ca sh nu se usce i sh fie sphlatil de
pile.
7. Gunoiulil se Intinde eu o furch §i se
bate cu piciarele. Cantu s'a fhcatil gramada
de duoi stinjeni de Inalth se pine pan-lentil pe
d'asupra, §i se incepe alter grdmadd.
8. Grarnetiile de gunoiil se facil lung! si
In patru colturi, i late de doui stinjeni. Subit
grhanacla se pune unu strati de phmentil clisosil
Bentru ca zeula ce va e§i din gttuoi sa nu se LArdh.
 17

9. Sa se aselle grimed le de gunoiii de-

parte de puturi, cad pisatula se strict:n.5. prize
0111'6[1ft-1 si stria, apa.
10. Pentru stratulil viteloril se intrebuin-
tqii, tutu-feliuld de pale, Gi cliiaru foi de co-
pad; numai strata sa file, caci altil-felii1 se
perde gunoiil multil.
11. Sa se stringa cu totg, ingrijirea gu-
noiuli1 bouilorii i vacilorq, cailorq, oilorii, por-
cilora si alii paseriloril. Ciue la a sa 1)605, gu-
nolula perde grassimea pamentului seq.
12. Candil este sit se data gunoiulii la campi1
se taie c ou secure parti parti si se Incarc5, cu
o furca de feril.

§ 3. Alle ingraftiminle.
1. Afara de gunoiil mai suntii si alte In-
grkaminte forte folositore. Cultivatoruld e da-
torii sa le intrebuintecie dacii, le are.
2. Cenusa este unii ingrilsam1nti1 forte
bung mai cu sem5, pentru fenete. Se p6te In-
rebuinta, chiara cenusa din care s'a, fAcuttl tesia.
2.
 18

Cenqa se duce pe fenete primiivara §i se

Traprascie potrivitu cu Lopata.
3. 0 s e 1 e pis ate suntii asemeue Thrte
bune. Daca nu are tine -va Indestale le ames-
tech' cu ganoiulti.
4. F a n i nginea este mil-Hama pentria
fenete.
5. S Aug el e de v it e, uscatii §i pisatil,
este lulu IngraOmentiibunil pentru tote pamen-
turile.
6. T is CO vina, dupe ce s'a 1'6(.110 ra-
chiulii este bana, mai Cu semi data se ames-
teca cu vara.
7. Tartele de nuci, de inu, de canepiii
de rapita suntii dintre cele mai bane Ingra§a-
m lute.

8. Tote rama§itele de p!ei, de land,

de petite, suntil bane pentru ingr4atu 'Amen-
ulii.
4. Apele de sapunb:rii §i de luminararii,
curna si apele de zalhana, suntu forte bune pen-
tru a uda pamentuld.
 -- 19
10. . Muir' cultivatoruld nu are multe ra-
n-144-mi Ca sti part ingrala o intindere de pa.-
mentil mai mare, atunci face o gropa. §i acolo
stringe di cu 4i tote riimaliturile. Candil s'a
umplutii gropa tote rg.m5,§i1urile suntil putre-
q'te 0 se potu pine in grading sail pe
11. Pentru ingrkaturil pamentului se pot
ingropa plante ver4i §i iat'a cuma: se arA pa-
mentulil pe care voesce cultivatorulil sit 'lit in-
gra§e; seman5, rapitii, rived, bobil, mu§turil sail
alte plante care facil foi marl §i crescil lute.
1:andil aceste plante suntil aprope sa infloresc4,
sfti cult, la pamentil cri unit tafalugii sail se
cosecii. §i apoi se arA pamentulu ca s'a le in-
grope. Dupe plugil este neaparatii sa fira un-
omil care sa (lea in brasda plantele cosite, astil-
feliii ca 64611E1 brasda sh le acopere pe de-
plinil. La trel septAmini dupe acesta se p6te
semena griuld.
12. Ori-care aril fi gunoiuld sad ingra§A-
mintulil pe care 'lit va intrebuinta cultivatorulii,
'Id sfatuimil ea sa nu lase O. se perch nici un-
firil de gunoiii, cad numai astil-feliil va putea
s'a are §i sit semene neprerurmatil fare ca sa
sarilcesca. parnentulii.
 --- 20

111.

DESPRE LUCRAREA PAMENTULUI.

1. Lucrarea pamentului cuprinde mai en

semi, ardtura, grfipatulu §i tavatugitula.

§ 1. Arafura.
1. Daca vomit but pamt":,ntit la &tat trei
palme de adzineime Cu sapa, si vomit sernena
ceva intr'6nsulii, de o came data nu produce
mai niica. Dupe ce trece eati-va ani Inc epe
sa cresca earbi plat ce se acopera de tote.
Ouvintula pentru care produce dupe citi-va ani
este ca pantentulit a (lath de aertl qi de sore,
§i a priimittl intr'ensulit o putere noua care
Ift-a schimbatii.
Q. Din aceste nrmec1a ea parnentulii ca-
stiga forte multil Calla da de aeril, de sore, de
ceta §i de tots cc p6te priimi din atmosfera.
Pentru acestil euventil se §i ara pitmentulti.
3. -- A aria ptimentulli va sa clicA a 'lit
tit'a In bras le la Ere -care adancime, §i a In-
twee aceste brasde asta-fel a' ca partea de de-
 21

subtil a pamentulu sa fiia adusil d'asupra, si

partea de d'asupra de desubtil.
4. Pam6ntulil se ara, cu mana intrebuin-
tandu sapa si tiirnacopulil; sail cu. plugulil.!
5. &I/Altura este mai bung, ca aratara cu
plugulil; lust Omeni intrebuinteqa pluguhl pen-
tru ea lucreqii mai jute; si face econoinie mai
multa. Untl pluei cu patru bout, sail chiaril cti
doui boi buni, lucre,cia intr'o qi dal dotia-ileci
de Omeni cu casmaoa.
G. Plugulil se compune din bucaliie urmi-
tote: brasdarulii sail ferulu celu latil, urechia
sail cormana, cutitulu, plasulli, grindeiulill car-
nele §i regulatorulal.
7, 13rasdaru1u sail ferulil edit labs.'
este bucata cea mai trebuinci6sa din plugil;
elii tale pamentuhl In latil si incepe sa-15 in-
tdrca,. Brasdaruill trebue ()tenth bine, mai cu
soma, tai ulu i verfultl, fiindil-ca acstea Bantu
partle care lucrecia,.
8. Urechia restdrna brasda de pamentil
pe care a taiatu-o feruliI eelu latil §i cutituld.
/Fara urechia sail cormana, plugult1 nu lucr6da
 22

bine, caci tocmai aasta parte indeplinesce sco-

pulli araturei. care este de a resturna brasdele
De aceia se si cauta ca ac6sta parte sä fiia tutu
mai bine facuta.
9. Cutitul il este partea aceia care taie
parnentulil in josu, i fae ca brasda sa pota fi
deslipita, mai cu inlesnire de catre brasdarii
Totii-de-odata elil tale §i radacinile pe care le
intimpina in mersulii sea, aceia ce inlesnesce muitil
lucrulu plugului. Si au trebue otelitii.
10. Plas ulu sail talpa, este partea a-
cea care infra in brasdaril, si se tirasce pe
fundulil. brasdei, pentru ca plugulu sa stea bine.
Aril trebui ca plasulu sa fiia canal scobitil
astil-felift ca sa nu se tarasea, pe pamentii de
tutu cu verfurile; atunci vitele tragil mai u-
soul.
11. Grindeiul il este partea aceia de
care tragii vitele si care tine trite partite phi-
crului

12. C 6 r n e 1 e suutil o parte a grinde-

iului; de dinseie se tine plugulti, se infige sail
se scOte din brasda.
13 Regulatorul u, este partea plu-
 23

gului cu care putemil sä damn brasdei o latime

mai mare sail mai mica, §i o adineirue mai mare
sail mai mica.
14. Plugurile suntil de doue felurt: plu-
gurile cu rotile i raritele.
Uni 4icii ca cele suntil mai bune;
alti ca cele de alit doilea. Adeverula este ca
nude §i altele all bunatatile lora.
15. Rarita este mai buns pentru ea este
mai ii§ora i mai eftina; la adincime mare ara
mai bine ca plugulil cu rotile; fuse', ca sa merga
bine trebue ca plugarulil sa fiia dibaciil, §1 sa
nu lase cornele din mans.
16. Plugulu cu rotile este mai greii §1 mai
scumpil; insa odata ce s'a regulatil merge casa
qicemil a§a singuril, §i luere4a bine.
17. Plugari nostri intrebuintecla mai cu
soma plugurile cu rotile; insa tote suntil lucrate
ieu §i sunt grele. Plugurne cele bune ail cormana
de tabla de feril sail de tuciil, qi Intarsa',' astil-
feliit ca brasda sa alunece cu inlesnire pe densa;
cele-l-alte parti suntil de ferii, afara de come
 24

de grindeiti.. 'rota plugulil este multil mai u-

F.,;i

soru si lucrecla mai bine.

Adencimea la care se aril piimentulil
18.
merge de la o jumatate, palina si phyla o pal-
ma si jumatate; suntil culttvatori care ara si
mai adIncii.
Chic lii se Intorcii miriscele aratura (la
19.
o jumatate palma' este de ajunsii, pentru cii se-
mentele de burieni Incoltescil curendu, §i (Mali
se ara a doua orgy mai adencii, se Ingropa.
Araturile obisnuite trebue facutc, la a-
20.
dencime de o palma bung, si la doni trei an
sa se are si la o palma si jumatate ca sa se
mai adencesc5, pamentulii.
20. Cultivatori nostri ara prea d'ast pia,
si facia forte 1761; caci nu numal case sqracesce
pamentulil mai curendil, darii tote-de-oda0 I a-
dacinile planteloril nu potil sa se Infiga adencii
Arandii mai adencii, aducemii d'asupra pamenrii
not., grasil si inbunatblimii si pe acelii vee1i it.
21. -- Araturile se facil candil pilmentulti nu
este nici prea uscatil nici prea uinedu. P6,rnen-
tulle tari. clisose, trebuescil arate de cu tawny
 25

ea sa degere iarna. Pamentula cle2,-eratti se ma-

nuntesee si se lucreza cu inlesnire.
22. Araturi le dese suntil forte folositore
pentru ea ingrasa pamentulii, 'rn nainuntescil ii
starpescil i burienile. La not se ara pamentnlil
prea pntinu. §i de aceia granele suntil slabe
si pline de palemida, de piril 1i alte burieni.
23. In alte teri se ara pamentulil de trei
si de patru on Si apoi se semena.
24. Cea din urma a. ratara se face mai pu-
Onu adencil de catil acele-i-alte.
24. In de obsce este bine ca dupe ce se
cnlegu bucatele sa se intarca pamentulii.
25. Araturile sa se faca in totil-de-una
in curmeclisa; adica dach se ara Orilla in lungil,
a doua ors sa se are In curia:101p. Cana' este
ins& locula delosu atunci se ara numai in cur-
pentru ca altilsfelft apele te-rascil pa-
mentula in vale.
§. 2. Grapalitlii.
1. Grapatula sat boronitulii, se face en
itistrumentulii numita graph* sau bor6lia.
 26

2. Prin griipatil se sf5ramA bulg'ari, se

manuntesee pamentulii, se potrivesce, se smulgii
burieuile §i se ingropA sementele.
3. La not se intrebuinteqii mai en sema
grapa de maracini; insa grapa de lemnii en
dinti de ferii sail de lemnil este mai buna pen-
tru c patrunde mai adencii §i rdanutesee mai
bane.
4. Nu se grap6c15, ptimentulii nisi candii
ste umedu, nici candii este uscatil.
5. Cine are grap5, cu dinti, va face forte
bine Ea grapeze pamentulti dupe ce'lil ara, a-
faro, numai calla arg, de tomna pentru prima-
varg,.

§ 3. Ttivalugilulie.
1 Tavalugitulii se face cu instrumentulii
numitu tavalugii; acesta este unii surd de lemnil
grosii de douii palme in curmeciu, §i lungii de
unit' stinjinu §i jumatate.
2. Tavalugulti fadscri vitele peste a-
arsatura ca sa sfarame bulgari §i sa bath', pa-
mentulii candil este pea afenatil.
 -- 27
§ 4. Despre semantitura.
1. Semenatulil se face in tail-de-turn
dupe ce s'a tleqatii pamentul5; prin urmare
dupe ce se ara sa se lase pamertulil ca sa se
mai indese.
2. Gehl d'anteiil lucre la semenatil este
ea sementa sa fia bungi curata; caci de giaba
ara omulil pamentulii Ingra§a blue data
pune Intr'ensula sementa pi-6sta.
3. De aceia cultivatori cu grija lasa a
mime locuri de uncle sa culega sementa, sail
data n'aii, cumpara d'aiurea sementa bung!
4. Dupe ce se culegilgranele §i alte plants,
trebue ca aceia ce se opresce pentru sementa
sa se ingrij6sca cu deosebire; sa se feresca, de
ume461a, sa se ciuruie din candii In canal.
5. Granele de sementa trebue curatite en
ciuruhl de t6te sementele de secara, de neghina,
astir -feliu fn catu sa fia bobii §i bobs.
6. Se cauta sementa de doui ani sail de
nal anil. Sementa vechia, mai cu sema dacii
rru este blue pastrata, nu este bung.
 28

6., In catu despre timpula semenatului, a-

cesta se seihmbil dupe plante. In totii-de-una
este mai bine ca sa se semene de timpuriii de
ci til tardiu. Granele timpurii suntil mai cu pu-
tere, Si duct.'" mai bine atatil la geril catii ei la
seeeta.
7. Candil este pamentulii lucratil bine §i
grasii se pune sementa mai patina de catti In
pamentuld saracil i lueratil rail.
8. Grape le se sem'ena sail dupe aratura
si se Ingrapa Cu grapa, sail. se sengma sub('
brasda. Candil se semena subil brasda, sh nu
se are prea adencu, ci din potriva catil de d'a-
supra. Ca sa se semene bine subtil brasda, se
ogoresce pamentulii in mai multe rthaluri, se
sem6na la timpu §i apoi se ara ca sa se in-
grope sem'enta.
9. Porumbulii qi alte plante, precumil car-
tofuhl, se purl in cuiburi sail in urma brasdei.
§ 5. Despre plivitit, prasitti si mufuroita.
1. Nu este In destulu ca sa se semene
palnt3le i trebue dupe ce resaril se fat si In-
grijite.
 29

2. P 1 i vital u este lucrarea grin care

se smulgu tote burienile vetamatUre din serne-
naturi.
3. Se plivesce graulil de palamida, de ne-
ghina, de cepa ceori §i alte burieni.
4. Plivitulii se face cu o sapaliga dreptii
en coda lunga; se infige fn pamentil ea sa se
tale buriana catii de adencii.
5. Pr a§itul u se face ca sa se curete
de buriani semkaturile facute in cuiburi. Sapa
este instrumentulti intrebuintatii pentru acesta
lucrare, §i de aceia se §i numesce lucrarea s
pa tii.
6. Sapaturile dese suntii forte priinciose
plantelor5, pentru ca nu numai curata burienile,
ci totil-de-odata manuntescii §i parnentulii.
7. Candil se da cea din urma sapa se strange
pameutulii pe langa cuiburi, §i de aceia acesta
lucrare se numesce mu§ur oit u sau c u i-
barit
8. Cuibilritulil este bunil pentru ca (la mai
multa tarie radacinilurii §i le tine mai multi).
ume(161a.
 30

9. In uncle locuri se musuroiescii porum-

blithe cu rarita cu doui boui. Lucrarea se face
mai lute si mai cu economic.
§. 6. Cosilu let si secealula.
Candil vomu vorbi despre fenete 0i despre
grave, vomit arata chichi cumil se cosescil
I

sail se seeera.
V.

DESPRE PLINTELE CULTiVATE.

1. Plante cultivate suntu acelea pe care

le semena si le ingrijesce cultivatorulil Ora ce
vine recolta.
2. Tote plantele cultivate se potii deosebi
in sese categorii, care suutu:
C e r e a l e l e, adica griulil, alaculil sail ca-
plage6a, porumbulil,
secara, si risca.
Leguminosele fitin6se, adica, bobulii.
fdsolea, mazarea, lintea si nahutulil.
ItAcracinile i tuberculele, precumii
stint(' cartofi, napi, morcovi, sfeclele, guliele.
piisternaculil.
 31

Nutr e turile semenate sail artifici-

a I e, precumil suntil visdeirthi, trifoiulii, spar-
ceta, mazarichea, bobulil, cic6rea, varcja, drba
grasa, meiulu, mohorulii, si on -care alte alte
nutreturi pe care le semend °male.
Fene tele sail livegile, care cuprindii locu-
rile in care cresce erba de sine.
Plantel e indu stri ale; intre acestea in-
fra plante care dail uleiu precumil suntu ra-
p:ta, sementa, de inu 0 de canepa, maculil; plante
care &di torte, precurnii suntil inulii si canepa;
plante din care se face vepsituri, precumil suntu
roibia, qofranulil §i §ofraneluhl. Totil fn ac6sta
catigoria intra si tutunulii, mu§tarulii, hameiulii.
§. 1. Plante cereale
1. Subil numele de cereale se intelege
plantele ale carora semente sae producte se
intrebuinteza mai cu semi, pentru hrana °mu-
m 0 a aniroalelorii.
2. Din cereale se face §i rachiu §i alte
producte, precumil scrobela, aluaturile qi altele.
3. Cerealele care se cultiveza mai multil
in Romania suntii urmatorele: grfulu, porumbulii,
 -32--
ordulU, ovestt16, secara §i meiulii; se cultivdzit
qi prea, putinil rica mai cu semi, pes to 14lilcovu
GGri a14.

1. Griulu este uiia din plantele cele mai

folositore omului, i putemil (lice cea mai fo-
lositare, pentru cii, elit nutresce cea mai multii,
lume.

2. Suntu peste trei cute de soiuri de griii.

In fiiii-care Ord se afla mai mite soiuri.
3. Tote griurile se potil inparti mai in-
teiii fn douil close marl; 1. Griurile cu bobulu
gola§ii, adica acelea care dupe se suna treie-
rate au bObele Ole; 2, Glriurile inbrAcate, nu-
mite la not alacu si caplage a, aid carora
bobil §i dupe ce se treierii, sp cele, ri.l.mine a-
coperitii de o pasgh a plevasa.
Grfurile cele mai cultivate suntil acele Wan-

4. antregrinrile golae unele suntii cu

m ustati §i altele faro must 5, ti. La not se
gasescil §i de nnele 9i de altele.
5. Dupe aria bobului suntu griuri numite
 33

fragede ard carura bobti este fragedil §i albu

fainosil fn intru; altele care as bobuld tare,
at closa candd se sparge, si pentru aeeia senu-
mescu g,rrinri t a ri. Griarile taii se cultiveza
mai ea sena in terde caldurOse. La not se cul-
t:vdzit si uncle si altele.
G. Dupe timpulil semerattirei griurile se
inpartil in griuri de t 6 m n a, care cuprindii
tote soiurtle care se s6inend de cu ta* g r t-
urf de prim dvara care caprimlii pe acelea
care se sem(na in primavara.
7. Litre griurile de na cele mai ves-
t: te la nui suntd griuld romanesed alba si rosu,
si griuld de Banatii; iard intre acele de prima-
yard gealU numitd ghir c a este celd mai build
8. Griurile care isbutesed mai bine la noi
8111161 acele de tonna.
9. Griulil cresce mai in tote feliurile de
.p amenturi daca suntil lucrate bine si gunoite; cu
tote acestea pamenturile argilose maruntite bine,
luncile grase, suntii locurile unde 'I priiesce
mai bine.
10. Grialii vine bine mai inteiii dupe o-
3
 34

goriI;pentru aceia cultivatori care voescil sa aiba

reeolte frum6se de grill ara de Moue on pe yard
porunabistea sad alai locu uncle are sa se se--
nrene ()Tian"-
11. °Linda porambuld se oboe de timpu-
putemil sernena grid dupe de:Isiah, pentru
Fitt,
ca pamentult1 fiindii bine lueratil 5i curatta de
burieni, va prii acestel cereale.
12. Aratura din urma sa fife mai puniii
ad'enca de catil acele facute inainte, pentru ca
pamentuld din fundil sa se aeile bine. G-riului
'1 merge bine candu pamentulil de desubtil este
alegatil bine.
13. Ca sa aibi grill bunil trebuo sa pui
In parnentil se.mentii. buu5.. De aceia cultivato-
rulil s. saute catii-va putea ca sa capete grid
de sementa coptil bine, eurata i greil la liana,.
Sementa de unu anil este in totil-de-uua cea
mai bung.
14. Totil cultivatorulii cu grija de trebile
sale, eaut6, sa lase pentru sementa griult1 ce i
se va parea mai bunii; ba Inca aril trebui sa'111
sernene a nunae, i sill lase sa se coca catii
de bine.
 35

15. -- Dupe ee s'a facutil cea din urrna a-

rkura se semen5 griuhl. Mil se sdm6nA cu myna.
In uncle teri se salena griula §i in rinduri, i.

produce mai multil.

14. Timpul5 cela mai priinciosil pentra
senienatulu griului este intre Sante Mara, adica
de la 15 augusta pfua la 8 de septembre. Cu
rite acestea se s6me.na griil §i Oita, la 15 oe-
tombre, §i la nevoia cliiaru pin& la santulii Di-
mitrie; WA. griurile timpurii suutil cele mai ro-
ditUre.
15. Pe unit pogong se seme"na de la treT
'Ana la patru baniti de sem&ita. Cu cite este
pamentulil mai grasii i mai bine lucratii, ci cu
cita se sem6na mai de timpuriii, cu atatil se pune
setu6nta. mai putind In pamentii.
16. Gaulle de primavara, se s4rnen5 pe
data ce se desprimavareza. De aceia locurile
trebuesca arate de cu tonna.
17. Sementa se ingr6pa sail se acoper5,
cu grapy sail cu plug,ulii. Can lit se semana ter-
diu sementa se ingropa cu plugulii.

18. - Primav,ara dupe r ce esare gzittlit este

 36

de trebuintii ea sa file pi:vitti de ptilarnidtl, de

neginuti. §i alte burient Numai vi prin
arilturi dese [Ate cult:vatorulii sa scape de a-
ceste burieni vatilmatare.
19. Li allele tea se grapeziti prinnivara
griurile semOnate in paniCuktai turi, §i se tafa-
lugescii acele semOnate in pauR)nturile usore.
20. Dac5, ti se pare griniii prea mare,
prea puternicil, atunci true en secera verfu-
r.le foiloril de susii; cu elfpulfi acesta scapa
grinlii de a se culca.
21. Griulri se secera la campu iii tuna
lui iunie, vi spre mute pe la inceputuld lui
ugustii.
22. Grialii de vengare se secera candii
este in p i r g it, ad: ca ping ce nu s'a intar;tii
bobulil de tutu. Facendii spicele nu
se scutunii mai de ocii.
23. Griulti se tale cu secera sau cu cosa
inpedecat6. Cu casa tai de patru on mai multii
ineo qi de catill cu secera. Pentru aeeia culti-
vatori trebue sa se s:lesea sa invete'a cosi
 37

24. Griulu seceratil se face snopi, §i snopi

se facil clai pina ce se cars la aria.
Griulil stindil in snopi 1§I cote bobulu pe

23. Cana. se earl griulii la aril se face

ail marl, sail §ire. Sire le trebue facute bind
pentru c.a daca-, sa intimplA sa pica si se pota
scurge apa.
26. Gaulu se treieri Cu call sail cu ma-
china. sail se bate cu. mraciultl. Treieratulil cu
cal este mar obi*uuitil la not. Suntii cu tote a
cestea machini raid de treieratu cu bout sail
ea cal, care aril fi forte bane pentru cultiva-
tori cei mitt.
27. Griulii treieratii se venturg, bine en
lopata, sail mar bine cu o mica machina numitg,
lenturAtore.
28. Dupe venturatii gr£ulu, dael se yin-
de indat5,, se chi la ciuril; insa data s'a yen-
turatii bine, gi este curate nu.mal este nevoie
de ciuruitil.
29. Irni ii merge bine, griulti des dou6
chile ti unialate la. pogonii.; Insa terani nu-
 38

'vi camil Invijescil tali t6rinife si de neeia

multi sunti multunaiti candii iau o chili dupe
pogonil.
30. Daca nu se viude grllllu Im Tata. se
pune fn magasia. Ca sa nu se strice trebue
venturatil din candil Yu candii, cad
se gargar46za, gi daca este prea gramaditil se
incinge §i muceqesce.
31. Dupe eumii scie fiia-care, din grill se
face MIA, cu care se fabric6qa panea. Dintr'on-
sulii se face §i rachiu, such 61a, bere vi site
producte.
Paile de grill se dal 1a vite iarna canal este
gerii i se alternii i subil-densele.

Secara.
1. Secara, este dupe cumii (lice Ind! a-
gricultoni, griula nisip6se i Barnet.
Acolo uncle nu cresce grIulii bine, secara cresce.
2. Secara se s6mAn'a tomrza gi primavara
ca i gnSulu. Pamenturile umede nu suntii bane
pentrn sem6niturile de secara.
 39

3. Antaha. se lucrezil pentru secara ca

si pentru griii; se manutesce citii de bine, si
apol se lash de se as6-16 o lung de clue. Diva
ae6k-,ta oc1.1m5, se face semeniitura.
4. -- Pe pogonii se semena mai aceiasi cats_
rime de sem6nri ca si pentru grid. Sementa se
.:acopera ca si plat.
5, In primavarii, se plivesce secara de pa-
lamidii §i alte burieni.
(1. Secara se cdce inaintea grialui. In-
data ce se secera se face clai si se si treira,
cad daca diti ploie peste densa incoltesce tota
in spice.
7. In unele teri se intrebuint6za paiele
de secara pentru a face legiituri de snopi. In
asemenea caqii secara se bate cu
nnmai spicurile, pentru ca paiele se ramie
intregi. Paiele se faciii snopi i candii vine
timpulu seceratului se mole in apA si se facil
legaturi.

8. Canal este anulii ploiosii se face intro

secara unit felii de babe negricedse care se nu-
mescii pinteni. Secara care cuprinde pinteni tre-
 40 --
bue ciuruita bine, cad aces pinteni suntii 0-
travitori.
9. Secara se scutura lesne candft este prea
copta; si dupsa ce se recolteza biSbele cagute
resarti tonana; acesta este s a mul a s t r a. Oulti-
vatori lene§i lass loculu sernenatil asttl-felni ca
sa secere anulii fiitord. Asemenea secara, produce
f6rte putind si strica si pamentuld,
10. Secara verde este und nutreti din cele
mai butte. Painea de secara de si came 6chesii,
este buns la mancare, dulc4 6. hi gustd. Din
secara se face rach:d. Paiele suntil f6rte butte
pentru acoperitil casele.
Oreulu.
1. Orqurile suntii de t6mna si de prinA-
vara. La not se s6mana mai multd °rail de pri-
ma-vara.
2. Unele oroluri ail done raduri de 1361aq
si altele patru. Bobulii la' unele este golasi ea
ald griului, la altele fnveluitu Intr'o poighita
cumil este orcluld cultivatil la noi.
3. Fata ordului este gillbeu; se afla fnsa
i 01.0 cu bobul ngrue
 41

4. Orclal cresce bine iu pamenturile gra-

se si bine literate.
5. Se semena cu mina si se aeopera cu
grapa.
6. Prima -vara se titivillugesce si se ,grape-
da, orqurile.
7. Buruienile nApildescii orgulil forte lese
de aceia trebue plivitu cu mare ingrijire.
8. Orclu1i se voce Inaintea grfului. Era
so scuturti fOrte lesne ; de accia este bine ca
t6 se secere sail sd se cosesca dimineta si sera.
9. Orcl.ulit se secertI cilndii a ingalbenitu ;
daca se lasb, ping ce albesce se scutarg mai
tutu, ba Inca 'i caclu spicele intregi.
20. Din faina de orqii se face o pane ne-
gra si negustesa Din orclii be face mai rn semi
unii felil de beutura numita b ere. Pentru cai
orqui este forte Itranitoril §i racoritcrii; paiele
suntii bune patu nutretu §i pentru stratil de vite.
Ovesulu
1. Ote ovesarile saatii de primi-varl
 42

Dupe fata bobului se deosibescii ovesurile albe

§i ovesurile negre. Ovesulu negru este mai brew
de clad acelti alba.
2. Ovesnla vine bine dupe porumba, dupe
rapt .5i dupe alte plaLte pra§:te. Rea facia
cultivators cars puna ovesit dupe griii sail dupe
alto cereala.
3. Ovesului 'I priimesce In pamentula argi-
losa §i cama umeda. Locurile trebue arate de
tUrnna.

4. Semenaturile dal de timpurii sunta

cele mai roditore. Sementa se ingropa mai a-
dinca ca sa nu sufere d(seceta. Pe unil pogond se
sOnena trei piny la path' baniti de ovesa.
5. Ovesula se Nice clupa grin. Dupe ec
s'a secerata. se lasa fntinsu pe eampa cite -va
(Tile ca sa se crca bine. Dupe acesta se face
shopi i se duce la aria.
6. Canda este semenata In piimenta bums
si lucratu, ovesula da mai multii de jeltil griulil
7. Ovesula este bums pentru hrana cailora
In unele teri se face pane din faina de ovesa.
Paiele de ovesa sunta forte bune pentru vite.
 43

Ovesulii verde este unii. nutretii. brimitorii ci

plaudit.
Porumbulu
1. Porumbulu sail papusoiulil, este plunge
care se cultiveza.mai multu la noi, pentru ca
cult vatori din Ora nostra se nutresca cu Mina
ce se face dintr'ensulii.
2. La not se cultiveza mai en semi (10116
soiuri de porumbil: unulil cu druga (spicul5)
lunge si cu babele mari, altulu en druga
i

mai mica si cu b6bele mai mirunte; acesta este

nnmitii §i scorumnicil.
3. Porpmbulii cu b6bele mici este mai
spornicil si di Mini mai multi.
4. De catii-va timpu s'a introdusil la tc6-
la de agriculture de la Pantelimon porumbari
timpurii; acestea se cocU pe la inceputalii lui
Augustii. Astil-felin rarufne pamentulil slobodii
si se p6te pune griil de Omni.
5. Porumbului 'I place pizanturile grebe
emit suntil luncile, Si lucrate adincil .i bine.
De Aceia aru trebui ca s5 sa arc de cu torilna
 44

ocurile de porumbii, i apol sa se are pentru

semenata.
6. Semenatulil porumbului nu se pate fa-
ce prea de timpuriii, &del data da vre-o brurna
dupa ce a resaritil, degera totu. Cultivatoruhl
insa sa fie cu bagare de seniii, si sa semene
dupe cumil va fi anulu, cats se p6te mai timpu-
riit. In generalU la not se sernena porumbulli
fn aprilie ping la santul George ; si la munte
si mai tardiil,
7. Sementa de unil anu sail de doui este cea
mai band; se dice ca sementa de doui anu pro-
duce drugi mai multe.
8. Porumbulit se semena in cuiburi pe ur-
ma brasdeloril. Rindurile se punil la done si
la trel brasde ; iar cuiburile la unil pasu mica.
In fie-care cuibil se punil cloud babe ; caci ca
sa fie poraibulil baud in fie -care cuibil trebtie
85 fie numai unu fire, i atunci se p6te semena
V. mai desil.
9. Porumbulil se pune cu pandit sail cu

10. In unele p5,rti ale terei se sementi

 45

porumbulii en mina ct grfulii; este lush multu

mai bine s'a, se pine in cuiburi pentru ca ea se
pata lucra mai lesue
11. Porumbulii dupe ce resare §i face do-
ne foi se prasesce: Ganda se mai fnala se pa.-
sesce din non §i se si cuibilresce Atunci se
mule"' §i firele de prisosii
12. In loch sa se pra§6se5, cu saga, a
cloud órá sa prillesce cu muluroitorulil
23. -- Candil a legatil porunibulii se potii ra-
pe verfurile lugerilorii; astir -feliii vine mai mul-
ti mi8ga", la drugi; verfurile se dail ca nutretii.
14. Din tulpina, porumbului dail pu*ri
care suntil vdtanAtori; ace 0a trebue rupti.
15. In multe localiati se pune de-odat5, cu
porumbil §i fasole care se urea pe densulii, §i
dovleci.
16. °audit suntii pamenturile slabe, este
bine ca in fie-care cuibii sa se puie cite o fur-
ca de gunoiii.
17. -- In luna lui septembre se c6ce poru-
 46

mbuld; b6bele ingillbenescii §i se intarescil. fi

coceni se used. Atuuci trebue culesd.
18. Porumbuld se culege sad cu foi sail
filra foi. Este mai bine sh se cul6ga cu foi, si
dupe cote -va (life se curate.
19. Porumbulil cariititd se pune in patuluri.
20. Cando se culege porumbuhl se alegd
drugile cele mai frum6se pentru sementd; aces-
tora li se lase foile i se atarnii, in podu sail
ainrea.
21. Porumbuld bine cultivatil produce i trei
chile la pogonii,
22, Cand- este trebuinta pentru more sail
pentru vemlare se bate porurnbulii in culci sail
rye curate cu mana,
23. eoceni n'ami.asi dupe ce curatitii
baele suntil forte buni pentru arsii ; ba In
unele WI se taie bucati, si se ferbii cu ape
si cu sane pentru vaci.
24 Porumbuld este una din plantele care
se intrebuint6za mai multd. Faina sa sail mfila-
iulii, se intrebuint6za pentru a face mb.maligli.
 47

Porci se Ingrash forte bine cu porumbil si facii

sla&ua tare si gusttisa. Pentru paseri este forte
bunil. Din malaiu se face rachiti. Porumbulii
cositii de verde este unil nutretu din cele mai
bane,

'Whiffs
1. Aleita se cultiva In destulti de multil
la noi, atitu pentru hrana 6meniloru, catil gi
ca nutretii.
2. Acestei plante fi priesce In pamentu-
rile grace si lucrare bine,
3. Se s6mana fu aprilie cu mina. Nu
cere nisi o lucrare de Intretinere,
4. Meiulu se cosesce In septembre; se cars
la aria si se treiera ca si cele-l-alte cereale.
5. Manialiga de meiii nu este ass de buns
ca cea de porumbil. Diu faina sa se face unit
feliu de bautura numita brags. Paserile si vite-
le 'Hi mananca cu placere. Paiele suntu bane
cle nutretil
Rifca.
1. Rica cresce In pamenturile aisle mai
 48

grace, in nisipurile sterpe. Suntil ten uncle 6-

meni se hranesca cu mamal:ga de ri§ca.
2. Elil se sem'ena cu mina in Luna lui
maul.

3. Rica se cace in augustit. Sa se babe

de semi canda sementele de d'asupra suntileopte
atnnci sa se §i secere. Dupa ce se lag done
411e, se cars la aria §i se treera.
4. Sem 6nta de ri§ca este band pentru paseri
§i pentru pore'. Paiele nu suntu buue ma,i pen-
tru nimica.
§ 2. Plante le leguminose fainose.
Subtilnumele de plante leguminase fai-
n 6 s e, intelegema pe acelea ale carora babe cu-
prind Mina §i se iutrebuintaa pentru hrana 6me-
rdlor3; astfelii sunfa fasolea, mazarea, bobulii.
lintea qi nautulii.
Fasolea.
1. Santa multe soiuri de fasole, Trig tate se
pota inparti in done clase: faso I ea cu ara-
c al adica aceia care se urea, §i fasole a o -
16 g a care create joss.
 49

2, Faso lea cere unit pamentil bunil §i lu-

crata bine. In pamenturile umede putrezesce
bobulu, i in cele uscate incoltesce anevoe.
3, Se semana fasolea dupe doue arature,
in cuiburi. In fie-care cuibii. se pune patru cinci
babe. Departarea intre cuiburi este mai ca la
porumbii.
4. Fasolea se semena in aprilie de o-da-
ta cu porumbulii.
5. Dupe ce resare fasolea se pra§esce gi
se cuibgresce in mai multe rinduri,
6. Fasolea se eke in august(' i cea tar-
gig, in septembre. Pentru culesu se smulge cu
lugeri cu tot(' §i se intinde la sore pang, ce se
usucgt bine. Dupe aceia se pane in aria §i se
treera.
7. Dupe cercarile cunoscute s'a doveditii
ca fasolea nu sarficesce pamentulii; de aceia se
pate semena de doua i de trei on in ace-
la§i locii.

Mazarea, naululu, bobulu fi lintea.

1. Aceste d'anteia trei plante leguminase
se eultiv6za ca §i fasolea, cu. deosebire ca se
 -50--
potil semena Cu Mama peste tot loculit. Cu
tote acestea semen'atura in cuiburi este cea mai
buns §i pentru densele.
2. Bobulil este o plantii din acele mai
bane. Nu numai ca este hranitoril pentru 6-
meni, darii este bunil mai cu sans pentru vaci
§i rimatori. In multe teri se semenit pentru
vite, §i dupe ce s'a uscatil se face suopuleti.
Se da bobulil vaciloril qi oiloril mai cu soma
iarna; ba se da i chiarii caaorO ainestecan-
du-111 cu pleva sail cu pale tocate.
3. Nautulil se cultivOza prea pit inn, ti
cu tote acestea este forte hranitoril.
4. Lintea se s6mentl in pi inentu marun-
tatil bine, clan de timpuriil. Ea se pune sail in
rinduri sail se arunca peste tote. Pe 611(lii cresce
este bine ca stl se prkesed. Candii ingalbeneseil
tecite, lintea trebue culestl. Ea se smulge ca §i
fasolea; se lass de se usuca bine §i apoi se tre-
era. Lintea este hranitore §i placut5, ht mancare.
Paiele sale se dail ca nutretii la vite.
§ 3. Plante fuberculose ft radacinose.
In acOsta categoric intro. tote plantele culti-
 51

irate pentru tuberculele sail pentru ridacinele

lord. Unele dinteensele se intrebuintea Ili pen-
tru lirana dmenilorii qi pentru a animalelorii;
altele numai pentru a animalelorii.
Cart() fi sou piceoieile.
1, Cartofi suntii nna dintre plantele cele
mai folositore. Ei ail fostii ado i din America.
2. Sunlit o multirne de soiuri de eartofi,
de nairime i de form5, deosebita. Acei mai marl
ti mai apoi se eultivez5 pentru animale ; acei
mai mici §i mai f linogi pentru omeni.
D:ntre cartofi cultivati la noi, doue soiuri
suntil mai butte : acei galbeni i ace violeti.
Soiulil de cartofi de Bra0ovii este tinulii din
cele mai bone.
3. Cartofiloril le priiesce In pginentitrile
bine mLruncite qi grase, precunth south luncile
nisipase. In phmenturile argilose gi umede nu
le merge bine.
4. Cartofi se potil pune dupe grane sail
In telink Loculii trebue aratii vi Mgr 4atil dacL
este slabil. Araturile de tomna suntil neaparate
pentru ca sL se maruntesea pamentalil b:ne.
 52

5. Pentru saditii se likgu cartofi nici prea

maxi nici prea midi. Ditch suntil Area marl se
pot( thia fn doue ifn trei buchti.
6. Saditulu cartofiloril se face cite mai de
fminiri a. Pentru acesta se facii cuiburi marl si
in fie-care euibii se punii doui sail trei cartofi
dephrtati uni de alti. In unele locuri se infigii
cartofii in brasda dupe ce trece 'Angina, §i se
acopera cu brasda fiitore.
7. Dupe ce resaril, cartofi se pr4escil.
Mai tarcliii 6111E1 au crescutii de o palms, se
pr4escii din noil si se niquroiescii, faeendu-se
mquroiele eitil de marl.
8. In hula lui septembre lugerli se usuch;
atunci se §i scotu cartofi Cu saga, sail eu o casma.
9. Cartofi se phstrezh in bordeie, pu§i pe
paie. Acei de sennInth trebue inriji i Cu deo-
sebire ca sh nu dea in primavara.
10. Cartofi se intrebuint6za intro muItirae
de tut pentru Tirana omului. In Transilvania se
face pine dinteen0i. Pentru vite, i mai cu so-
ma pentru acele care se punilla ingrasatii, suntit
forte lirilnitori. Din cartofi se face si
 53

Napii.
1. Napii se cultivea, in multe Teri pentru
vite §i pentru rachili. El se prasescii forte lesne
§i se cultiveza ca §i cartofi. Suntli forte buni
prinnivara pentru vaci, pentru of §i pentru porci.
2. El crescil fn pamenturile nisipdse off-
6161 aril fi de sarace.
Sfeclele
1. Suntil mai multe soiuri de sfecle: u-
nele sand" ro§ii, altele albe; unele suntil marl
altele mici. Acele ro§ii se cultiv6z5, in gradini
pentru omeni; acele marl i albe se punil la
campil pentru vite.
2. Sfeclele crescil bine in piimenturile grase
§i cam: jilave. In pamenturile slabe radacinile
ranninil mici; pentru aceia asemenea pamenturi
trebuescia. gunoite.
3. Pentru sfecle se aril, pa'mentulii odatil
sail de cloud on tomna, i o data primh.vara.
4. Ele se sern6nii Iii lung lui aprilie, in ril-
duel drepte i depiirtate ca i rindurile de Po-
rumbil. Se traga rindurile cu umi fert3 n §i du--
 54

pe aceia se s6mena cu mina 41 se acopeia totil

cu mina sait cu o grebla.
5. Indata dupe ce resarrt sfeclele trebuescit
pralite. Plna ce se culegil se mai pra4escil 4i se
muluroescii de done ori.
G. Sfeclele se scotil din pamentil In septem-
bre. Mai anteiii li se taie foile MIA ca sa se
atiuga tidacina, 4i apoi se scotil afara cu unit
tirnacopil cu craci.
7. Sfeclele se pastreqa Iii bordeie uncle se
WO bine pe paie.
8. Candil vine lama cultivatorulil incepe
se dea sfecle tocate la vite, amestecandu-le cit
paie tocate sau cu pleva. Este bine ca clupa ce
se amesteca sa se lase tocatura, sa stea o 4i si
o n6pte
9. Din sfecle se face zacaril i rachiu. Sfe-
clele din care se face zacard euntu mai mid 4i
mai dulci de catii acele de vite.
Morcori fi pasternact
1. Morcovi qi pasteranaci se cultiveza mai
cap qi Sfeclele, i le priiesce totil In pamentil grasil
4i bine lucratil.
 -- 55
2. Morcovi de vite suntil albi i mart. Suntil
bunt nu numal pentru vaci si pentru of ci §i
pentru cal. Se dail tocati ea si sfeclele.
§ 4. Nutrefurile semenale sun arti/iciale
In aast6 categoric intra tate plantele pe care
le s4mena omulil ca sa fac6 nutretil pentru vite.
Pin' acumii la not nu se semen& nutreturi multe,
§i acesta este pricing pentru care vitele n6stre
mai t6te pier. iarna de fame. Canal aims avea
nutreturi multe ne am nutri vitele mai bine si
ne amil folosi de densele mai multil.
Fisdeiulig sag luzerna.
1. Visdeiulil este o plantit care cresce sel-
baticg la not in fenetele cele bune. Acumil de.
cdti-va ant s'a semenatil pe alocurea i acel
care ail semeuatil ail intelesil catii. este de fo-
los tort'.
2. Acestet plante 'I priiesce in p6mentii.
grasil, aratil adaneil i curatitil de buruieni. Ra-
dacinile sale se infigil f6rte adencii, i daci pa-
mentulil nu este aratil la o adencime mare, plan-
tele stall pe locii si se pipernicescil ping ce pi-.
era.
 56

3. Visdeita se s6mena primavara fn orcla

sail in ovesii. dara candy are cine-
va sa semene visdeia trebue sa are pamentulii
in care are sä se puie orqulil, de mai multe on
de cu t6rnna. Pe unit pogonil se s6mena optil
oca de sementa.
4. Sdmena orgula qi tocmai dupe ce a
rasarita bine s6mena visdeiulu. Sementa se
acopera Cu o grebla u§i6ra.
5. Se p6te semena visdeiulu i singuril; in-
sa in grane este mai feritil de seceta.
6. In anula d'anteia nu se cosesce visde-
iula pentru ca este prea mica, In all doilea
pe data ce infloresce se cosesce. De abia s'a
eosin, §i iara§i da, §i cre§ce forte lute. Daca
timpula este priinciosil visdeiula se cosesce de
patru si de cinci on pe vara, i r6mine i pa-
lunare pentru vite.
7. In loci buna visdeiula tine §6pte
optit ani. Dandii incepe sa se raresca se sparge
pamentula de cu toning §i se semena ovesil in
primevara,
8. Visdeiula cu Urea galbena se senAnii
 57

ca §i acelu cu Urea albastra; Insa cresce mai

miou §i este bunil mai cu soma pentru pa§unare.
9. Visdeiulil produce fiat multil §i buri.
Afars de acesta elu ingra§a pa,mentulii priu ra-
dacinile care le lass inteensulii
10 Sfatuim pe acel care vora semana
visdeiii ca sa nu lase vitele manInce verde
de pe livede cael se umfla. Dupa ce se cosesce
§i se mai sventeqa sa da §i ca maldara.

Trilo Julie' Sri sporcela.

1. Toff cultivatori eunoscii trifoiulu, i sciti
ca suntil mai multe soiuri: trifoiulu ro§ii sail de
finete care cresce In tote fInetele; trifoiulii albu
care cresce pe marginea apelorii §i In fInetele
jilave; §i In sffr itn trifoiulu profiril care cresce
In acel4§1 locuri ca §i acelfi alb.
2. 'fate soiurile de t.tifoii1 suntii bune; 1118a
ace1u mai cantata este Mil ro§il. In cele mai
multe teri cultivatorii '111 sOmena pentru nu-
tretu.
3. Trifoiului ro§u priiecce In pamentu-
rile argilose §i jilave, In luncile grace. Elu se
 58

lucr4a. §1 se semena ca qi visdeiulil. lush' tine

numai trei ani.
4. Sporceta se semen6 ca §i trifoiulii, se
pune lush mai multi sementil cad este mai mare
la bobil. Lui li priiesce §i fn pamenturi usca-
ciose, §i pentru aceia aril fi forte buna fn multe
locuri la nol. Candii se semeng, se ingrdpg tote
la aceia§1 adincime ca qi or4ulu sail ovesulil on
care se saiena de o data.

lifithrichea safe boreegula

1. Wazarichea cresce la not mai in tote
finetele bune. El Ii priiesce in pamentil uteri,
bine maruntitu, grasil qi emu
2. Se afla mazariche de tomna qi m5.zari-
elle de primevari.
3. Acest5, plang se sem'ena singura intoc-
mai ca lintea.
4. Pentru ca mazarichea eade la pgmantil e-
ste obieeiii sa se amestece cu ovesii sail cu orgii
candii se seme'ia; se pune trei psarti mazgriche §i
o parte ovesti. Pe anu pogonil se s4m'ena, patru-
deci de oca de sementa,
 59

5. Kaza'richea se cosesce sari inflorit5., sari

mai bine dupe ce a filcutil teci §i bobe.
6 Suntil prea putine nutreturi care sit fie
a§a de hr5.nit6re ca mazErichea. De acela a-
gricultorii noWi aril trebui sa o prils6sca.
7. Dupe ce se cosesce mazarichea se lu-
craii, prmentulil §i se pune grill.
Heiulet fi mohorulii
1. Meiulil este nutretil Inquitoril cumil se
lucr6z6, nu vom mai vorbi aici despre acEsta.
Vomil adaoga numai cu agricultori nostri aril
trebui sa caute a face mai multil mein nutretil
ekci elii le aril scote vitele grase in prinivaat.
2. Mohorulil, sail paringulii, este asemenea
unil nutretii f6rte bunu, §i este Ocatii ca nu se
caut5, mai multil. Dlu se sem6na qi se 1ucr6zri
ca si

§ 5. Finefile
1. Se numesce fin e ti sail live di, lo-
rurile pe care cresce erba si nutretil pentru vite.
2. In finete crescil multime de erburi; Su-
 6o

sa cele mai bone suntil acelea made se afla vis-

deki, trifoiii, mazarcihe rill graminee multe.
3 Finete le de lunci producii flail multil i
bunii; acele de Mit producil fiat mai putinii
iusa hranitoril §i. gustosii..
4, Finete le se potii inparti in paquni, fi-
nete uscate §i finete jilave.
5. Pa§unele suntii locurile acelea undo 6r-
ba nu cresce a§a de mare ca sa se 06, cosi;
ast5-feliu suntil paqunile dupe munti care pro-
ducii erba bunk hranitore i gust6sa. Suntil p5,-
§uni qi pe campii, care insa s'aril putea cosi data
s'aril lasa erba ca 85, cresc5,.
6. Finetele uscate sunt acelea care se a-
fla pe Muff ; ele producil finil bunt'', mirositorti
i gustosil. Muscelurile stint(' finetele care se a-
fla pe palele muntiloril,
7. Finetele jilave sunt acelea care se a-
fl5, pe Iunci. Loculii fiindii mai in totii-d'auna
jilavil aceste finete dad find chiarii pe timpil
secetosii.
8. Pentru ca finetele sa produca finil multii
li bland trebue grapate in tote prim5.verile cu
 61

graph Cu dinti de feril. Asti -feliii se sterpesce

muschiulti care inpedich plantele de a cresce.
9. In primblvarh este neaphratii ca sh se
risipesch tote musuroiele de cirtita, care facil ca
cositulii sh fie anevoie.
10. -- In locurile umede este bine sr], se pre-
sare cenusa primavara; eenusa face ca in loch
de buruieni 'rele sa erescb, plante bum:.
11. Fin* le se coseseti candil mai tote plan-
tele au infloritii; acestu timpil este la chmpti in
lima Jul main si iuniti; la munte se cosescii mai
tai ci 1.

12. Dupe ee s'a cositil finulii, se lash de

se usuch pe o parte qi apoi se intarce; si dupe
ce s'a useatii si pe cea-l-alth parte se face pur-
e6ie si fu urmh copiti. Copitile se lash chtii-va
timpti pe livede ping ce finufil se dospesce si se
svL)ntezh bine, si apoi se cars §i se facii clai.
13. Claile trebue aseclate bine pe unu loc
mai inaltii ca sh se path scurge apa. Nu este
reu ca BA' se faca si unti sentuletti de jurti im-
prej urn.
Ca sh se economisesca finulti, este bine ca
claile sh se inveldsch cu pale.
 62

14. In unele teri se uda livedile prima"-

vara qi apoi dupe c6s5, iar5,0 se uda; astil-fela
se pote cosi o ffneta de trei on Inteunil anti.
Udatulil se face prin qe'ntulete acute de a
lungulti finetel; In aceste ffentulete vine ap5. din
116 §i canda se umple se varsa peste tota ffata.
15. Pentru ca sa fie folositoril udatuld tre-
Lue ca parneuttilil ad fie potrivitil bine.
§ 6. Plante indusfriale.
Subii numele de plante industriale se intele-
ge acelea pe care le cultiv6za agricultorulii
pentru deosebite meserii sail industrii; astil-felil
este rapita pe care o caut5, aceia care facil
uleill; multi i canepa pe care le cantli pfndari,
iallele. Aceste plante aductIcaOgii. candil suntu
cultivate bine i se potil desface.
Plantele industriale se fnpartil In _pl ante a-
lei6se, plante tecstile, plante vA-
psit6re,-0 plante aromatice sail miro-
sitore. Sa vorbimti despre cele mai fusemnate
din aceste plante.
Plante uleiose.
Se numescil plante ulei6se acelea din a carora
sementa se scote uleiil. Cele mai fiasemnAte suntii
 63

rapita .i maculii. Se mai sate uleirt din se-

i
menta, de inn qi de canepil; insa desrpe acestea
vomit vorbi la plantele tecstile.

Rapita.
1. -- Rapita create bine la not qi toti aceia
care o semeng se folosescili. Ac6stg plantit de
abia a inceputii sa se cultiveqe de veri-o clece ant.
2. Ti priiesce in pamenturile lucrate bine ;
arate de doue §i de trei ori. In teling iarii '1
merge bine rapitei. Paaantulii argilosii este edit
mai bung pentru dinsa.
3. Se aflg rapitg de taring i rapitg de
primavard. Acea de tomng dg mai mall; Ili
pentru Ora nostra este cea mai bung.
4. Rapita se s6m6na in luna lui augustii
dupe ce pamentulii sa aratil de doue off. Ea se
semeng ca meiulii. Pe unit pogorni se pone cinci
oca de sementa. Sementa se ingr6p6 cu grapa.
5. Este multil mai bine ca rapita sa se
semene in rinduri ca porumbultl, pentru cg a-
tunci se p6te pra0 primavara, qi candii este
pralitg di mai mita sementa.
 --64
6. In unele teri rapita se prasedesce ca
varza. Atunel se face in iulie o resadnita qi in
augustil se presaclesce.
7. Rapita se eke in iuniu inaintea grin-
lui. Candil mai tote pastaile ail ingalbenitil a-
tunci trebue secerata, caci dacii se lass sa se
coca prea multi se scutura tab,.
8. Rap 4a se secera dimindta qi s6ra pen-
tru ea se nu be scuture.
9. Dupe ce s'a seceratil se cars la arie
in carre cu zablaie pe din intru, i apoi se
trei era.

10. Unit pogonti de rapita da optii-sute

de oca candil 'I merge bine, i suta de oca se
vinde cu 60 §i 70 de lei.
11. Din sementa de rapita se sc6te uleiil
pentru luminatil. 0 suta de oca de sem'enta da
trei-cleci §i optil de oca de uleirt. Turtele de
rapita suntil bane pentru vite. Paiele se pupil
subil vite saii subil chit.
Macula.
1. Macul inca nu se cultiv646 la noi; din
 65

sementa sa se scote unil uleiu care este forte

bunii pentru mancare; i data not ann1 pune
mace n'amil mai avea nevoie de uleiu de nni-
sbne.
2. Ac stn planth cresce bine in pAmenta-
rile grase §i literate bine. Se s6mena cart de
timpuriii, chiaril inda,tu dupe ce se i'a zapacla
3. Se sOmerni ca meiulu, sail mai bine in
renduri; pe unit pogonii se pune done oca de
sementa, se acopere Area putinii.
4. Dupe ce resare macula trebue prig 3tii
pins ce nn napAdeseil burienile. Se mai pre-
sesce odatit candil s'a meii inaltatii.
5 Candu capatenele de macil sail nscatii
si sementa suns in intru, atunci se culegil. Cii-
patenele se purril intr'unil sacil §i apol in care
eu zablail. In urma se dud la arie uncle se
bath cu mlaciile. Dacii suntil copil multi potu
sä taie capatenele in done, §i sementa cade
de sine.
6. Unn pogonil de mace da §Ose sute de
oca de sonata.
5
 66

Plante leeslile
Se numescil plante teestile, acelea din
care se sc6te uisce fire care mai pe urilia se
futrebuintdcla pentru a face peneleturi, fringki i.
c. 1. Astil-feliil suntii inulu §i canepa. Amen-
done eras o data cultivate multU in sera nos-
tra; darU de candii au Inceputil Omeni sa parte
cime§i de pInza de america nu se mai cultiv6-
cla pe intinderi marl. Noi sfatuimil pe cultiva-
tori sa puie ins §i canepa cad suntu plante ca-
re aduca 6,00.
Cdnepts.
1. Canepa cresee forte bine in prtnaentil
grasii §i cams =edit Loeurile cele mai bane
sunth luricile, vaile, §i pamenturile un-
tie a fostli built.
2. Ca sa °rad, bine canepa, pamentula
trebue aratti in mai multe renduri §i adancU.
Se ara tOmna o data sari de (lode or!, In pri-
mavara se mai ara de doue on §i se grape4a.
3. Semenatula se face In aprilie i maiS
Sementa trebue alesa bine, sa fie luci6sa, grea
i faca Inchisa. Pe anti pogonil se semen4 de
 67

la 30 pins la 40 de oca, dupe cum(' voesce

cine-va sa fife canepa de desa Sementa se a-
copera cu grapa.
4. Canepa de pinza se sdm6na mai (Us./
§i cea de fringhil mai rara.
5. Dupe sem'onatii sa se pazesca canepiq-
tea pina ce rasare, caci paserile manilla,' se-
menta.

6. Peutru sem'enta este obiceiii Si se se-

mene carepa prin -porumbii §i pe marginea po-
rumbisceprii. caci cresce mare §i se ramaresce.
8. Intre firele de canepa suntii unele ma-
scule (acele 'cu motu). si altele femele. Firele
mascule se culegil in iuliu §i august (', iara cele
femele mai tardiil dupe ce se c6ce sementa.
Canepa cul6sa. se face manunchiuri care se pun('
in picibre pans ce se culege WU' canepa.
9. Daca s'a lasatti canepa sa fad, semen-
ta, atunci dupe ce s'a culesil se bate, §i apol
se pune si se topesca.
10, Canepa se topesce In apa. Se punii
trite minuehiurile In api In prejuratii unit parii
 68

§i dasupra copitel se punil petre §i lemne ea

sit aria m'anuchiurile afarii. In (left Bile canepa
s'a
11. Dupe ce s'a scosil canepa din apA se
spal'a Cu apa limpede la fontanit §i apol se in-
tinde la sore ca sa se usuce. Dupe ce s'a us-
catil se pane In co§arii pind ce se melita.
12. Apa In care s'a topitu canepa este
forte vatarnatore pentru vite; de aceia sa fiie
ferite de a bea din asemenea locuri.
13. Din sementa de canepa se scate ulein
de arsil.

1. Inulu cresce mai in tote soiurile de

phmantil, insa priiesce In pamentarile in care
cresce bine gris16.
2. AcestA plants se semeni dupe grifi, dupe
canepa, dupe porumbil sari in Celina.
3. Pamentulil trebue lucratil bine, mAnun-
titil prin mai multe araturI.
4. Sem'enatulii se face In aprilie. Pe po-
 69

goal se pune 20 oca sementa. Se pun §i mai

multil candu voiesca cine-va se alba numai toertil.
iard nu §i sementii. Sementa sa acopera putinii,
6. Dupe ce resare inulu trebue plivitu fn
mai multe rinduri.
6. Daca se cultiveda illulu numai pentru
aca atunci se culege dupe ce-a infloritii; iaril
dacii, se cultiveo pentru sementa, atunci se cu-
lege dupe ce a ingalbenita gogqelele. Dupe ce
s'a sventatil se bate, i apoi lujeri se puini la
topita ca i canepa.
7. Dinii sementa de iati se scdte uleiu
bunii pentru mancare §i pentru zugravela. Tur-
tele smith bune pentru vite.
Plante viipsitOre
1. Intre aceste Plante le socoteseu acele
din care se scota vapsell; astil-felii suntii roibia
i sofranulii.

2. Lq, not nu se cultiv6da piny acumu

asemenea placate, §i forte rau ca,ci sunta banose
3. Roibia cresce in pamenturile grase, ji-
lave *i sapate catil de adincii.
 -- 70
4. Ea se pcite prasi sail semenandu-se in
renduri, sail sadindii butall din radacini. Dupe
ce resare se plivesce de mai multe on pins to-
mna; atunci se acopere cu pam6ntii. In prima-
vara iarki se plivesce, §i candil incepe sa in-.
floraca se tale lujeril §i se da la vite. Tomna
iarki se acopera Cu pilmentil. In sfir§itii in a-
rulii alil treilea iarasi se plivesce, se tale lujerii
i in septembre se scotii radacinile.
5. Radacinile se usuca la umbra; se pnni
apoi in saci §i se vind5.
Deosehile planle.
In acesta categoria punemii tutunulii, hame-
iulii §i mu§tarula.
Tutunalii
1 La not se cultiveza mai multe soiuri de
tntunii, qi mai tote an foile marl. De cAti-va
ani se cultiveqa §i tutunii turcescil care are foile
mai mici.
2. Pentru tutunii trebue alesu painenta
grasti §i lucratii bine. Ii priiesce in Celina de
padure §i de fin*.
 71

3. De en primavara se face o resadnig

Muhl resadula este camri de o jumatate palms
se scdte si sä presadesce.
4. Resadula se pune In rindurI si se uda'
In urma se prasesce pins ce vine timpula cu-
lesului.
5. Foile se culegil canda incepii a Ing'al-
beni se Insira pe sfora, si se puru de se usue
la umbra. Dupe ce s'aa uscata se full papuil
si p5pusile se faca tencurl sail boccele.

Hatnefules.
1. Hameiula nu se eultiveza pans acumil
la noi; acei care ail trebuinta culegil selbatecil
sari aduca din alte teri.
2. -- Eta se cultiv6za ill pamenturi argil6se
arate bine. Se fact% gropi ca pentru vile cata
se 'Ate de marl; se pune gunoirt Inteensele si
apoi pa'mentii. G-ropile se face la duoi psi u-
uele de altele. Primavara s5, Ia lastarI care dail
din hameiil batrana si se sadeseri. In gropi.
3. In fie-care grope. se pune cate o pr5,-
jina de tr el stinjini pe care se urea hameialii.
 -72--
4. Se pri:sesce ctita. de desit pentru Ca lo-
cum sa fle curatil §i maruntita.
5. Tomna se taie din fata parnentului vreji
si se acopera cuibula cu brasda. Prajinile se
puna la o parte in forma de surla.
6. In primavara fiitore se iau brasdele de
d'asupra, si se taie din faca pAmentului lastari
crescuti in aceste brasde §i se pune pe d'asupra
iii elu pamenta. In tot i. annii se tale hameiula
tota asta-felia.
7, Din anula ala doilea hameiula (la pro-
ducte. Canda incepe sa Inegr6ica verfulii co-
nuletelora sau ala rodului, se culege hameiula.
Hameiulii este de culesa pe la santa Maria mica;
une-ori i mai de timpuria.
8 Se allege t6te rodurile hameiului ; se
Intinda ca sa usuce, i apoi se puna in sad
unde se indesa cata de bine se va putea,
9. Hameiulu se 4ntrebuint4z5. cu orclula
pentru a face o beutura care se chiama bere.
Muflarult1
1. Mu§tarula se cultiveza ca si rapita. Din
 -- 73
sementa lui se face find cu care se face t apoi
mustarulu de mancare. Se sate si uleih din
sementa.
vi.
Despre Rolatiuni.
1. Prin rotatiuui se intelege rendulii ce se
cuvine sa se dea plantelorh pe acelasi pdmentii,
adica dad se semdiiii, antr'unh anil porumbuliipe
unit loch, candil trebue sd se mai semeue.
1. Pentru ca sa aibd cine--va o rotatiune
'si inparte loculu in atatea bucdti cite plaiite
cultivezd; asa de pildd la not se cultiv6zd grin
porumbil si se face si ogoru, Dacd at unit loch
de trei-4eci de pogane, '15 inparti fn trei bu-
cdti: inteuna put porumbil, intealta griu, si pe
alta o. fact ogorii. 0 asemenea inpArtire se nu-
mesce rotatiune de tree ant sail trienald
Dad, s'aril inparti in .doud, s'aril numi de doui ant.
3. Rotatiunea, sau inpartirea pnmentului,
are mare folosi.i. in agriculture, si acelii culti-
vatoril care urmezd o rotatiune build este siguril
ca va produce mai multi si mai eftinii...
4. Regal' le care trebuesdi urmate la ro-
tatiuni suntil:
 74

Plante le de aceiasi faniilia precumil suntii gra.-

nele, sa nu se puie uncle dupe altele, ea atiltil
mai multi si nu se pule dupa grill. Pu-
indu aceleasi plante.pam'entulli se manincii, pen-
tru cti, ele sugii dinteensulii aceia§i hrana. Daca
se s6m6n5, alto soil de plante, spre Oda griu
dupe rap:til sail dupe cartofi, griulii nu va lua
din piime.ntulii aceiasi hyara ca cartofii.
Sa se inc6pa rotatiunea cu o plantil care se
prasesce pentru ca se curiita pamentuld de bu-
rieni, se ma'ntesce, se face inteunil cuventii
bunii pentru granele care voril veni dupe plan-
tele prkitore.
Sa se gunoiesca piimentulii mai cu semi pew-
tru plantele prasitore.
Candi"' nu se pane gunoiu si se fang, in tote
de'auna ogora, adica sa se lase pitmentulii ne-
semenatti and anu, si si se are de mai mite
on peste anii.
5. Rotatinnea cea mai obicinuitii la not
este urmatorea: se inparte locurile in trei parti:
inteuna se pune porumbil, intealta griil §i alta
se face ogorii. obisnuitii anu loch
la not se ogorasce in unulil d'anteiii; t6mna sa
semenci grid, si in anulti fiitorii dupe mirisce sa
 75

pane porumbil. Cu chipulil acesta rotatinnea

tiustra este ogoril, grin, porumbil.
6. Multi cultivatori nu se tinii de aceste
Inpiirtire, ci semiina si elite cinci ani grill dupl."
grid. In adeveril ea in locurile grase se face,
insa trebue sit scimil cu on dart de grasil aru
fi unit loeli se sleiesce, se maninea en timpulii.
Pentru aceia este de mii de on mai bine ca sa
se pastreze rinduiala de mai susii, §i
copii voril mo§teni locuri grase si curate, ;aril
nu locuri miincate §i pline de plildmida §i de
phi%

7. Scopuhl ogorului este mai itinteiu d'a

'Asa pamentulu sa" se mai odilinescii, §i Ma do-
ilea ca sa WI mai manunt6scii, Si sit In mai a-
ereze La not uncle nu se pane gunoiu ogorulii
este neaparatil.
8. -- Candu s'aru gunoi pitim6ittuli1 n'artl mai
fi nevoie de ogorii: p atunci cultivatorulii aiu
ci4tiga paraentulii care sta" nesem6natil. Pentru
aceia stAtuimil pe cultivatori noWi ca sa itic6-
plt a '§i gunoi t6rinile pentru cli s'a camil strim-
toratil locurile.
9. Candi' s'aat gunoi locurile atunci aru
 76

putea sa se urmeze astir -felii: se aril si se gu-

noiesce phme'ntulu bine si se pane porumbii ;
dupe porumbli se pane griii de primirivarh sau
ovesii sell orclii; dupe acestea se pane nutretii,
si dupe nutreta, arandu-se pamentulu bine se
pane grin de tomna. S'ara putea pune griulu
de tbmna dupe porumbil, data sc cdce de tim-
puria, i atunci dupe nutreta se puna ovesa
sad ordil, sail tota grid.
10. in locula porumbului se pate pane
rapitA, sfecle, cartofii, tutuna i on -care alta,
plant& care se prapsce.
11. Ganda pAmentulii se umple de burieni
atot este bine ca s& se lase ogora la cite cinci
sOse ani, chiara candil se gunoiesce; caci rii-
miinda locula nesem'enata p6te omula s& 'l-
ure in mai multe renduri §i snit cur* cu gra-
pa de rildacini.
Des pre Vila fi despre vino.
1. Viia este una din plantele care isbu-
tesca mai bine in Ora nostra. in tote partile
unde se awe porumbula se cbce si viia.
2. - Ea cresce in ori-careopam'Onta. fire catu
 77 --
de saracil frig nu'i merge bine nice fn primal-
tula clisosii de totil, nici .n nisipuln curatii.
Palamturile cretdse, manunte gi bogate, amns-
tecate cu petricele suntil acelea in care "1 pri-
esce mai bine.
3. Ii merge mai bine viiei pe deluri sill
costisuri de catil In campiia; pentru aceia i vi-
nuiile cele mai brine vinu dupe deluri. Locurile
urnede, cetdse, vecinatatea mlastinitord suntil
vatamatare viiei.
4. Viia pusa spre amiac i, acolo unde ba-
te sarele mai multii, da celil mai bunii
5. Candil voiesce cine-va sa sadesca viia
din no saps mai anthill pamentulii la o adin-
cime de done palme; arunca petrile cele marl. si
Inprascie pe d'asupra pe acele midi. Dad, se
pune viia Inteunil loca unde a fostil padure, e-
ste bine ca loculu sa se pIrjolaca i apoi sa
se sape.,
6. Candu este sa alega soiurile de viia ce
are sa saclesca, cultivatorulii trebue sa alega pe
acele mai vestite, care se cocil mai timparifi, ti
de °data. Fie-care soiii de vita este bine sa se
 78

sad4sca la o parte, iaril nu amestecate uncle cu

altele dupe cum se vede adesea In viile ndstre.
7. Cele mai vestite soiuri la not sunlit
urnt5,t6rele; balana, verdunca, gordinulu, timpu-
ria, beOcata, tata vaci, razachia alba, coma,
cornita, mischetu, ardelaca, pistruia, seina, ta-
mei6sa, negru vertosii, negru mole, murga, vul-
pea, §i crueiulita.
8. Viia se prasesce prin buta§i simpli, §i
pr:u buta§i cu mustati
9. Buta§i simpli smitu bucati de vita, de
unit anti care au la partea de josii §i o bucata
pe lemnu de duoi ani Lemuulii de duoi ani se
lass peatru ca sa nu se usuce prea curenda vita
i audit se sidesee viia se p6te taia. Asti-1401
ca data tine -va is buta§i din viia sa, sau o
vie vecina poate sa ea numai lastari de un an.
10. Butavi se sadescil pimavara In aprille
gait §i mai de timpuriii data, analit este pri-
inceos4.
11. , Daca vita este lunga, se p6te 1110.1'0 in
doue gi trei bucati, caci unit buta§ii care are
sa se seidesca este in destulii sa aiba patru ca-
(muguri).
 79

12. Daca nu se sadesca buta§i indata, es-

te neaperatil ca sa se puie inteun locu umeda.
13. B ita§i cu mustati se prasesea in-
tr'o anume resadnita sail scUlti. Se sapa bine o
bucata de pamenta, §i fn primavara se infige
cu unit teru§it bucati de vita cu cite trei patru
capu§i, puindu-se In renduri Mara se lass nu-
mai o capu§a. In timpa de duoi ani se plive-
see §i se pralesce acesta sala de viia.
14. Buta§i cu mustati se sadescil tomna,
in octombre. Condit se scota din pamentil sa se
bage de soma Ca sa nu se mpg pulsatile ; de
aceia trebue sco§i cu tirnacopula sail cu cas-
maoa
15. Saditula viiei se face dupe cum ur-
meza : tragi pp pamentit cu o pfbra renduri dre-
pte in Maga §i in curmecli§a, asta-felia ca fle-
care renda sa fie departata unuJi de altula de
una pasit buna ; acolo uncle rendurile se taie
are sa se sadaci butaqi.
Se faca gropi cu una parr' grosa adtncI de
trei palme, §i in acele gropi se v1r4 butaqula
puindi cama culcata partea care ramane afara,
Pc langa buta0 este bine sa se puie cati-va
 -80--
pumni de gunoiil bung sail de pamentii negru
de vale.
Afarti din parnentil se lasil numai o eilpusA,
si dacti se Oa nisipil In apropiere este bine sa se
acopere ca"pusa, caci este mai ferita de seceta.
Pentru butasi cu mustati in locil de gropi cu
pant, se faci gropi cu o casma, mai largi ; in-
teinsele se pune putinil gunoill: pe urma se
is butasulii se asecia fn mijlocil si se pune gu-
noiti §i pknentil pin'a ce se umple gr60; apoi.
se bate cu piciorulti de juril In prejurii.
16. In anuli1 d'antaiil se prasesce si se pli
vosce viia cu mare ingrijire. Tdmna se ingrOpg,
intinclendu-se lastarulil §i acoperindu-se cu pa-
mentii. In anulil alil doilea se taie viia In pri-
mgvar5, ; se lasi numai Mstarulii celil mai mare,
iara cei-l-alti se tale. Lastarului rernasil i se
las6 numai doue capusi. In anulti alil treilea se
facil aceleaqi lucrari.
17. In multe localitati nu se ingrbpo viile
t6tuna; Intr'altele se ingropil si se desgrapa pri-
mgvara dupe ce a Inceputii caldura.
18. Primavara pe la mucenici, dupe ce se
desgr60. viia se taie Ora ce nu incepe se dea.
Taiatulii se schimbg dupe locus In unele loca-
 81

nap: se lasa' vitele I ungi, intr'altele se lasa. scurte.

Candd vitele suntu luugi atunci viia se ariice-
sce adica lastari se intindii pe duoi trei araci
se l6ga cu tniti sail cu. ricli:ta.
19. C.indu suntil l'psuri in viia, pi in-I:ava-
nt Se cufca, cate ullll lastaru, se ingnipa Cu pa-
il elt!il, inland verfulii afara. Lastarulii
se tine en carlige piny ce da ralacini, atunci se
tale de la talp:na.
20. In aite de a inflori se sapa viia ()-
data. Mai 0,41 cIndil se face burianil iartgl
sii, mai sapa Curatema pannIntului este neapa-
rata pentru ca viia sa taca struguri bulb.
21. Vila se culeg,se fn septembre candil toti
sing tri s'ail coptil blue. 8truguri culqi Area
de tin-Tura-1 dad vinil acru si care se strica cu-
randil.
22. Struguri se culegii ill co§uri §i hirdaie
§1 se ducil la Hal.
23. Linulii este o Ian, de lemnii in care se
punii struguri de se calci. Dupe ce s'aii calcatii,
botina se pane in tescd, uncle se storce ping ce
nu mai remine mustii inti6usa. 6
 82

24, Mustulil, sail z6ma de struguri, se pune

In vase numite buti. Butile se pun(' In pivnite,
unde ineepil sa ferba. SA nu se lase butie as-
tupate caci plesneseil candii ferbe vinulii. Dupe
ce s'a potolitu fertulil se astupii.
25. -- In t6ta primilvara vinulii se pritocesce,
adica se schimbil dinteo butie intrialta. Butiile
trebue sf.1 fie opiirite §i spalate cat(' de bine ca
0, nu dea mirusn vinului.
26. -- Ca sii se pastreze vinurile bine, tre-
bue ca pivnita sil, fiie bona, adinca, departe de
gunoiur; §i useata bine.
27. Dupe ce culesti viile, §i calla in-
cepe fruntiele sa radii, viia se ingropii, acolo
uncle este obiceiulii. Araci se string(' §i se facii
gramedi la o parte, puindu-se la adapostil ea sit
nu putreqesea.
28. Dupe ce se tescuesce vinulii rarnine bo-
Kna, care se numesce t6s c o v i u a. Tacovina
se pune fn putini marl, §i In primavara se face
rachiii dinteensa. Asemenea §i rand(' se prito-
cesce vinulii rilmline la fund(' dr oidil din care
se face raclliil.
29. Yiile Celle mai vestite din Ora nastra
 83

sunti ar elle din Dealu mare, DeagitlanI, Odo

besci i Cotuari.
30. Daa, amu ingriji mai bine vine §i vi
innlie n6stre, uoi amiI putea to trimitemii vinuri
de acele mai bune in teri ,strain.

VIII.
PORt R01111'0111,
Nmeutti.
1. Nuc..1a este dintre copaci roditori unulit
dintre aceia care isbutescii mai bine in tera n6s-
trA; §1 dovadti dupre ae6sta este ca 'lit gasitnii
fn tt5te partile.
2. cresce mai In tate pilmenturile, §i
ta.
in relic Mai sarace; cu tote acestea, 'i merge mai
bine in acele calcarii, wire si adinci, de dau
in arele cl:s6se. In piiinentii petrosii nuculit cres-
ce mai incetu, darn lemnulit sat este Itirte t4.re.
3, Santa mai multe soiuri de nuci; Ins
la not putemil deosebi: nuci care fact nucile
mar!' §i lungaete; nuci care le facii rotunde ;
nuci care le facia mid* §i eu coja tare sail nuci
costelive. Aceia tare Fuca nuci, rotunde Banta
 84

ace mat bunt pentru ea miezulii este prinii

unsurosii.
4. Nuci se preaa,seir din put dobanditi prin
sernentl, Pentru acestn sfersitil se alege o ba-
cata de prtmentiI bunii, se aril, adencil si se nia-
runtesce bite. In acesta pr rnentil se sAdescii nu-
cile cu cnija en total, cu verfula in josii la o a-
dencime de optil degite, i 4,i rinduri departate
unele de altele de trei palme. Nucile se punii la
done patine unele de altele.
5. Ttimna sail pr:rniivava se scotii prat, li se
seurt6cla radacilla ¢i sa sadeseil iu scala, depar-
tati de nal pasii uni de alti. Odata saditi, nu-
culeti sa plivescii si se prasescil candu este tre-
buinVi.
6. Ganda" nuculeti suntii de dout stinjini
se scotii din scola si se sadescii. pe loco.
7. G-ropife se filed de cu primavara. largi
adinel; i Winona se sadescil nuci. Este bine
ca la s'adire sa se arunce cate-va loped: de gu-
noig in fie-care gropii.
8. Ca sa nu se fringa este bine ca nucu-
letiloril s6 11 se puie araci pins ce prindii putere.
 85

'9, Nui se potil prasi gi prin altoire, ma!

ca s6ma conch gasesce cine-va unit' soiil de nuci
bane.
10. In tail anula este bine sa se are lo-
culi1 uncle sail sadita nuci , piva cue se fvacil de
doue -deci §i cinci de ani. Asemenea trebue sa
sa se curete tote cracile uscate
It. Nucile se culegil in augusta §i sep-
tembre. Ganda se bath nuci en prajini sa, se bage
tic sana ca se nu sa rupa cracile.
121 Nucile culese se curata de c6ja i se
pima fn podil, sail intr'unil Iota uscatil, in stra-
turi sutiri. Mai in t6te 4ilele este bine sa se pre-
fire cu Lopata plit'd se usc.a.
13. La trei luni dupe culesil nucile se pota
intrebuinta pentru a face uleiii.
14. Din nttci se scdte unti uleia care se
numesce la not n ntil de nue a. Acesta uleia
este f6rte bung pentru mancare.
15. Aril trebui ca cultivator/ de la munte
mai cu sema, sa umple d6lurile sterpe numal en
nuci, caci acestil copacia este folositorii nu nu-
mai prin adele sale ci §i prin lemnula Oil, care
 86

este nnuill din lemnete cele mai scumpe pentru

famplirie.

Dudulu sau Agudulu.

1. ibult115 cresee bine tu Ora ndstri. LTA
'1 priiesee mai eu sZmi, In pfirnktii nisipos i.
grasii; Fn pamentil elisfasii, nu 'I mer
ge bine.
2. La not suntil done n4inuri de dna; du
albil i dudulil negru. Acelii Obit este mai

bunii pentru crescerea gandaciloril.

3. Duqi sa pritsescil si din "buta0 qi din
sementA. Se ia, dude din Judi care ail 40 de ani;
se storeosescii bine, apoi se spala cu Iva qi se
pupil si se usce.
4. Semintele se punii .n pamentu tdmna
sau primavara. Se alege o bueatit, de parn6ntii
bunit ; se luereza bine, i apol se semena in reit
duri trase cu unit leru§1.
5. Dupe ce resarii dnduleti, trebue pliviti
§1 sapati mereil; se §i mai rilreseii astil-feliii ca
sa fiie, unit' puiii la einei degite. Duca este se
cetiti se ud'a dudi.
 -- 87
G. Dupe una arta se scotti pui si se sa-
sadesca in scala. Piimentula de scola trebue sa-
path adanca i maruntita. Pui se sa.desca in ren-
duri, departati uni de alti de unit pasa.
7. Candii cresca se rupa cu unghiile lIe-
tari care dail pe trunchiit si se Iasi numal cei
dela vertu.
8. Canda suntii pui de trel ani se pota scote
ii sadi pe loch. Pentru sadita se face gropi marl
primavara., gi tomna se face sadirea. Dui se
vita la trel stingini uni de alti.
9. Inainte de a se sadi dud), li se tale .tOte
cracile lasandu-se ntunai cinci la varfa ; ase-
menea se tale ii ratlacina gr6sa saa morcuvula.
10. Pina ce prinda du4i putere trebue sa-
pati Ftl totii anula. Se pt te clliaru ara pamen-
tulii dintre dens' si semena ca porumba saa alte
Plante.
11. In uncle teri se cresert dui pitici pen-
tru ca sa se pita culege frun4a cu inlesnire.
Pentru acesta sa tale trunchinla mai de josh si
se lass de cresca ramurile.
12. Frump, incepe sä se culega la qese ani
 88

dupe ce s'ai saditi1 dugi. Candil se culege este

neaparatii ca sa se is tat'fi inn*, caci ramaindii
pe uuele craci mlsga sa trage acolo , si cele-
1-alte ramuri sufera.
13. Foile de dila se Intrebuinteza pentru
a cresce giudaci de matase. Crescerea acestorii
gIndaci este o industtia f6rte banbsa, si de a-
ceia aril trebui ca tots cultivatori sa aiba calf-
va duqi.
Prunules.
I. Pruni se cultiveza mai cu sema la munte
uncle se face diu prune rachiii
2. La not suntu multe soiuri de prunl, de
vary si de tamna; Insa pruui tomnatici suntii eel
mai cgutati pentru fabricatiea rachiului.
3. El cresci1 In pamenturile adanci si nu
prea sarace ; se prasescii ca duqi, seruenandu-
se si apoi sad ndu-se. Se prasescii $i din pui care
daii din radacini.
 89

PARTEA DOUA.

Despre animalele domeslice

1. AltirnAlele dornestice caprinta: b o uii §i
vac ile, caii, asinii, pile, caprele.porcii,
pas eri I e. Totii fu acesta categoric intra
gindaci de mAta se, albinele i pescil.
2. In cart;le de agriculturA Carl deosebitil
speciile sail soiurAe de vite, prin cuvintele ur-
matoe : specia b o v in 5. (boui §i vacile), s p e-
cia cavaling (caP specia asina (asini),
specia ovine (oile), specia caping (ca-
prele) qi specia p or c i rr a (porci sail ritua-
torii).
3. Fie-care Ora are soiuri de vite deose-
bite, potrivite cu loculti, cu clima si cu nu-
tretuld. De aceia candir anti agricultorii voiesce
sa aduca solar' de vite din OH straine, trebue
sa tiie sdma de inprejurgrile in oare se afld pa-
meirtulti pe care 'Id cultiveza. In zadaril va a-
duce cele mai bone soiuri de vite; cad' dace
nu se vorIi intretine ca in Ora lora; data nu vorn
avea nutretulil qi ingriprile de acolo, .pierii cu
 DO

4. Fiie -care Ord are vite bune; numal

cultivatorult1 sa scie sit. le ali.tga si mai in tirma
sa le prasesed. 0 vaea buns de lapte face 'vi-
tele care mai in totii-de-una voril fi si ele bune
de lapte. De aceia dupe mai ss cautri sementa
bung, pomi eel buni, trebue sa, se saute si vi-
tele cele bune.
5. Rase le sail soiurile de vite se potil in-
bunatAti In trel cli'puri s'ail corcindil vitele en
soiini mai bune; sail aducendit vite din Ora stnl-
inil ; sail alegtIndil dintre vitele din teat pre a-
cele mai bune si tiindu-le pentru prgsila. La
noI putemil inbuniitAti vitele alegendil tauri sail
armasari bun! dintre ace! din Ora, precut-nil si
vaci si iepe.
6. Vitele aduse din teri strAine se tine Cu
mare anevointtl; de aceia agricultori trebue sit
se socot6se5, multi qi b:ne pins ce se voril ho-
tart ca se aduea vite din ;lite tell.
7. Uni agrieultori credit ca vitele marl suntil
cele mai butte; asa ca data ve-dil vacs6re mai
midi, sail cal mai inodati (ilea. ea" nu suntil asa
de bunii ca ace! marl". 0 asemenea socotinta e-
6te grelita, caci aceia ce se cauti la o vita, este
 91 --
ca sa dea multil din aceia ee i se sere, adica
lapte sail munch', sail carne, potrivitii cu mitre -
tutu si ingrijirea ce i se da. Ce folosu ca o va-
eä mare pate sa dea lapte mai multil de catu
una mica, dad, cea mica da mai multil lapte
potrivitii cu ce ne tine hrana sa.
8. Trebue tinutii In same ca marimea vi-
telorii este .pi dupe loco; f la not boni
de munte suntii mai mid ca mei de campiri ;
asemenea qi cal. U vaca mare, gre614, nu aril
putea trai la multe pentru ca nu pate sa se
ince pe stinci ca sa. pasca.
9. Ca sa &Irani"' vite bone trebue §i in-
grijire bunA. Pentru tote soiuhl de vite agrieui-
tonal trebue sa alba adaposturi bane §i hrana
indestulatore potrivitii cu ce se cere de la vite.
Pe Oa qiva vitele trebueseil teselate, periate
,palate. Cultivatori nostri neingrijesc prig mu:til
vitele; §i apoi se mai miry ca in primaxara de
abia mai riimine °stiff'. §i pelea pe densele.
10. Vonni vorbi dupe tote soiurile de vi-
te, insii mai eu same de bout §i vael, de ea13
de of §i de rimiitod.
 92

Bouti fi Facile
1. Bou:i §i vacile suntil cele mai trc..buin-
cease dintre animalele domestice ; ele suntii care
dart omului productele cele mai folositare : lap-
te, cantle, munca, pei si gunoi. Afard de ad-
sta ele sunta §i mai lesne de ingijitil de catil
unele din cele-l-alte animale. Pentru aceia cul-
tivatorulii romanil tine atilt(' de mita la boa-
teal §i vacvira sa. Cine are boui i vaca nu
piere ci are casa in totil-d'auna in-
destulata.
2. In tera nostra se gasesca mai multe
soiuri de vite albe; insa, acele de soil mai bunfi
se gasescil in Moldova, §i in judetulii Talon-14a
Iu file -care local tate cultivatorula pate dobaudi
vite in desturti de bane ca soiii ; rern6ne la den-
su u ca se scie sa le pastreze si sa le prasesca.
3. In terile straine se gasescii vite vestite
mai cu s6mit acolo unde cultivatori au sciutd sa
le aldga §i sa le pastreze soiulti. Astir -fella se
afla vite frumase in Elvetia, in Olauda, in Nor-
mandia q. c. 1.
Facile
1. Vacile bune de lapte nu suntil dIn acele
 93

frunidse; din potriva la vedere suntu slabe, os6-

se, si pentru acei care nu le eunoscli, ele par(&
urete.
2. Vac; le bune de lapte, ail trupulii
soldurile es:te, capuld inlets, cornele subtiri si
lucibse, barbia rn:ca, pelea subtire si male, pa-
ndit' (.1( sa si mule, vinele dupe ugerii grilse si
umflate, inele din apoi elite, v inele d e 1 ap t e
fungi i grilse, ondulate .i i s v 6r e largi.

2. Ugerulii vaciloru laptOse este mole, si

sOmena cu o punga gala, dupe ce s'a mulsii.
Ugerulii are face galbuia i parulii dupe din-
suit"' este forte mica, desil ¢i mule ca matasea.
4. Vine le d e l a pt e se afla subtii. pan-.
tece ; ele iesii din ugerii, treen pe pantece, si
aprdpe de picidrele de din'ainte intra in pepti.t.
5. Gaurile pe uncle vinele de lapte intra
in peptu se numescu i sv Or e sail fo ntani
bunt(' asa de largi ca verfulii degetului in intru;

6. Vinele de lapte se cunoscil bine pipa-

hula mai cu s6ina cu maim pe subtii pantece:
urmandu-le spre peptii ajungi dreptii la fouta-
nile de lapte.
 94

7. Vaci le Itipt6se au o cautAtura blanda;

se Iasi. de pule m Ina pe dasele, trait la omu.
8. Unit agricultoru francesil, a name G- u-
e n on, a gas4a nisce semne dupe care se pot
ettn6sce vacile laptUse aceste semne smart tit-
blitele i spicurile.
9. Tablitele se Oa pe partea din apoi a
vacilork de la setlutu i pina la, ugerii : Sit se
bage de s..Sma ca pelea de la ugerii i pita la
etlutil este acoperita, cu nisce Ord scurtii §i
desil care in loco sit caute in josii ea tota pa-
ndit dupe vac:, cauta in susil partea de pele
pe care se afla asemenea peril se numesce t a-
blit 5,.
10. Cu catil tablita se vede mai bine si
este mai mare, cu citU perula dupe densa este
mai desii, mai scurtil .i mai mole, cu atatii vaca
este mai buns de lapte.
11. Spicurile suntii nisce figuri lunguete
care se afla mai cu semi, pe tablite si pe ugeri.
Dac5, perula dupe densele este mare si aspru
vaca nu este buns de lapte.
IngrUirea vacilorel.
1. Inainte de tote canda cultivatoruill a
 95

datii peste o vacs lima de lapte, trebue sit ca-

ute szt, aiba pritsile dinteensa. Pentru acesta nu
trebue si o dea la on -ce taure, (bubali); sit in-
trebe, sit cerceteze uncle se afla veri-unulil mai
bunil.
2. Vacile care suntii tinute la grajdiil tie-
bile sit a:ba unit strata de paie pe care sit se
culce. Stratulu se schimba pe tetit
3. Daca cultivatorulii tine sit aibii, vaci bo-
ne, trebue sa le tesele i sit le perie in tote di-
rainetele , sit le spele bine cu o mittura sail etc o
Aerie brush, data suntu pline de baliga. In loch
de perie 'Ate intrebuinta unit mototolil de pale.
4. tine erba vacile potii pasce, sad
Oath
manta malaril a casii. Candi"' nu mai este tie
'Asocial se punii la grajdiil uncle Ii se cha fenii,
pale de orclii si de ovesil, mein, coceni de po-
rurnbii, tarite, vartp, sfecle, morcovi, cartofi sail
piceoiel, turte de inil sail de canepa, uruialit de
porumbi1 i de mein qi alte nutreturi.
5. Atari paiele city gi radkinile, cumil
suuta sfeclele §i morcov:, se daii tocate; cu tote
acestea paile se potii da qi intregi, mai cu se-
ma data granele au fosta" treierate en cal.
 96

6. In prIvinta nutrirei vitelorti cultivatori

nostri suntil prea inapoiati. Vacile lore cadil de
slabe pentru ca mai tats erna n'ail de cata co-
ceul de poramba. Cu chipuld acesta nu vorii a-
yea nici-odata vaci laptose, pentru ca nu pate
da lapte o vacs care piere de fame.
7. lu terile uncle cultura patuentului a ilia-
iutatii, se ferbii mai tote nutreturile vitelorii.
Fertura este buna, numai ca sa le mole. Nu este
veri-una lucre mare ca sa se puic apa pe foca
qi sa se dea unda hrana trebuluciosa pentru o cji
8. Mancarea viteloru trebue data la timpa
hotaritii. Nimicii nu este mai rail de rata sa stea
v tele in asceptare.
9. Sa se dea manca.re tnai putina i mai
desa; pentru ca vita mananca mai cu placere §i
mistuiesce mai bine.
10. Vara ca'ndu suntii vacile la erba potil
sa bea on candii le vine; candu suntit la graj-
did trebuescil adapate vara de douo ori, dilni-
neta §i sera; qi dacii este prea caldil se adapa
vi de trel ori; iaru iarna este in destula sa bea
vitele °data pe 41 la amiacji.
11. In privinta apei trebue sa fiie curate,
 97

limpede §i lama &A nu fie prea rece. Cultivatori

nostri facti marl greple candu 'Si adapa vitele
in on -ce lacii; caci adesea din apti vin. multe
bole, sci pierti multe vite.
12. Vacile potii sa fete poste totil anuld ;
mai obicbuitii fat, primilvara.
13. Vacile bortase tr. buescil ingrijite dad
se pate de bine ; untrite din stitnlii , .aciiipate forte
regulatti. Candil se adapa sail sa aducil dela Orb
na trebue gonite, caci multe lepAda.
14. Candil. este aprOpe sä fad', vaca, tre-
bue push singarl Intr'und co§aril bine aerate §i
privighiatil de aprope. Unil stratil chicle §i schim-
batil desil este neapgratil.
15. Dupe ce a fatatil vaca trebue hranitd
a§a de bine ca §i mai inainte, §i mai Line dad,
se pate, cad acesta 'I folosesce el §i vitelalui.
Asemenea trebue ps'azitE de rg,e616, caci multe
vite pierii din pricina rdcelei.
16. Vitelula on se las5, de sage, on se
lirAnesce la o parte ca Iapte. La not este obi-
ceinlil ca sa se lase sa saga; in alte ten inclatti
ce fata vaca se pane viteluld la o parte §1 i se
7
 98

da sa, bea lapte dinteunii cenacit La done luni se

pune in lapte §i putinl Mina de °Oil sail ma-
, §i ou5.. In a treia Ulna vitelahl incepe a
manta fenu. Otava este cell mai bunt fenii pen-
tru vitel.
17. Vaca tine vitelulii apr6pe 285 de (life.
Vitei se potil scopi candil suet Inca, 1110, trebue
ingrijiti de apr6pe.
18. Vitei se potil inta'rca canclu suntil de
patru luni. Intarcatulil sa se faca treptatil; cad data
se is de odata viteluld de la tits, slabesce. Tre-
hue obi§naiti mai dinainte cu rniincarea, i apoi
dati la vac! din ce in cc mai putinii.
19. CAndU vacile inbatramescri, sail nu mai
suni-U bane de prasild din veri-o pricing Ore-
care, atunci se ingra,0 §i se viude la macelaria.
20. Vacile se ingra% ca §i boui, despre
care avemii se vorbimii mai josil.
BouS de maned.
1. Boula este cell mai pretiosU animalu
pentru munca carnpuliAl. Iu alte teri se intrebuin-
t6za mai peste totii loculu cai ; la no! VIA, se
intrebuint6s6 mai pesta totii loculu boui.
 99

2. Boulil bunil pentru muncg are capulii

mare, frutea had, ochi vioul, cOrnele Infipte
bine. Greb6uulil trebue sa fiie ridicatu, spetele
late, loldurile marl, Inchieeturrle cat5 de late,
coda grOsii si Infipta catil mai sere sirulil spi-
narii, picidrele grdse copita mare, pelea tare qi
perulil aspru.
3. Versta cea mai potrivia pentru a se pune
boui la jugfi este de la tree pInh la patru ani, xi
p6te lucra pia: la clece ani. La not cultivatori
punil boui prea de tineri la jugii; de aceia ra-
manri piperniciti si n'ai1 putere.
4. Boulu lucreza mai incetil de cat5. calulii.
Irish' duce mai multii.
5. Ca sa, pots munci multri si bine, boui
trebuescil nutriti qi Ingrijiti bine. Nu pate munci
boulii cEruia i se da numai coceni sail o many
de MA, si nu se tesalI nici-odatii.
6. Cana' este qiva prea mare boui trebue
sari schimbati la lucru, sail lasati sil se odih-
ndsca In destulil.
7. Primivara avendfi vitele multil de lucru.
trebuescfi Ingrigite bine peste lama. Pe lingi
 100 --
feiiu si pate sit 1: se dea urn:aid de porumbii, de
ortlii, de ovesli si de meld.
8. Teselatulil si perlatulii suntil tutu atetii de
neap6rate pentru boui ca si pentru vacT Boni
neteselati se umple de mardaria, de feliil de fail
de lighione, si cliiaru ditch suirai nutrIti bane,
nutretulil nu le folosescil in destulii.
ingrefiirea ritelorii.
1. Sc ingrasa boui ca §i vacile. ingrii§a-
tulil se face sail la 6rbil sail la grajdia.
2. Vitele bune pentru ingrasatii, adicil care
se ingrasil lesne, au captilii uiicu, cantatura Mina,
fruntea lata, gitulu subtire, scurtil si fara bar-
bra. Criebanitlfi trebue sa fie micuI, peptufil
spata rotunda, genuchile subtire, p'cidrele scurte,
,spinarea Intl i dr6ptil, solduri marl si coda sub-
tire. Petea este subtire, peruiu desu si mole si
osele subtiri.
3. ingrasatulit la 6rba se face de cu pri-
navara pica tomna. Vitele se ducil in pasuni bo-
gate si acolo nu li se da de eau Bare. Dupe trei
lout viti. le slabe suntil prase. Astii-feliii facil ci-
rezari la not care tale mat pe urma vitele la zal-
!Ian%
 -101 --
4. Ingrd§atulil la grajdiil este obi§nuitil mai
multil in Moldova. Acolo se VInci buoi slabi la
grajditi treI Inlli. §i mai multil, dupe cumil smith.
vitele canal se punil la Ingrd§atil. Hrana lord
se compune din fan §i z a c h e r e a care este o
amestecilturd de uruiald de porumbil, snit faind
de oro Cu pale tocate sail en plevd. Acestd a-
mesteciiturd se sari §i se udii, cu apd, §i dupe ce
std eatil-va timpil se da la, vite.
5. Se mai ingrasd vitele Ia grajdiil cu rd-
nia§la de la velnith (povarnA), care se chiamd
b r.a It a sail b orhot d. Rachiulil fdcendu- se din
Mind de porumbil, de grail §i alte bucate, braha
este hrdnitore. Pe MAO brand se dd, viteloru §i
paie. Borhotulil aposii vitele nail nevoie
sa bea apd.
6. Carnea vitelorii Ingrate cu zacherea
este mai gustosd de aid a celoril Ingrate cu bor-
hotil. Carnea de borhoth are unit mirosii neplacutil
7. In multe din ora§ele marl nu se gaseseil
vite ;rase lama pentru. ca cultivatori nu Ingra.§A.
Acesta este unit refit mare, caci ingrayandil boui
bdtrdni sail vacile care nu mai dad lapte, culti-
vatori aril ealtiga multu, pe candil venge.nda-la
 - -102
slabe, de abia jail cite patru-leci de lei pe una.
8. Pentru ca vitele sa se 1ngra§e in putinil
timpu, trebue ca grajdiulii sa fiia email 1ntune-
cosil, curatu si cildurosii; vitele trebueseil tese-
late In tote (Tilde, hranite din destu15. §i 6.10 de
regulatii. Fe liulil nbtretiului si se schimbe din
canal in cAndil, cici li se urasce totil cu unu
feliii de hrani.
9. In terile unde vitele se Ingrasi bine li
se di la inceputil mancari ap6se precumii sfecle.
nap!, morcovi, varqi ti cartofi crucli ; apoi li se
di mincari mai uscate precumil fenii, cartofi a-
mestecati cu tarite sail cu uruiala, morcovi, turte
de inu si de canepi. Apr6pe de sfersitit Ii se ferbe
mai tog mancarea si li se pune sane mai multi'
Inteeusa. Ap5, li se di dupe void, i iarna si
fia mai caldicici.
10. Este bin ca sit se dea mancarea dei
patru cinci on pe di, cad vitele o mistuiescii ma
usorti si mininca mai cu pofti.
11. Vitele puse la ingrasatti trebue sa file
citil se p6te de linistite ; de aceia dupe ce li se
da mancarea se 1nchidil usile ti ferestrele, si 1111
 103

se Iasi nirneni sa umble prin grajdia afara de

omula care le Ingrijesce.
II

Despre earl
1. Crescerea eailori este una din ramuri-
1e cele mai ban6se ale agriculturei, pentru ca
calula este animalulii cela mai folositorii pentra
carau§itil, mai cu sema In lerile acelea unde na
mita Inca drumuri de ferit.
. 2. Dintre tote soiurile de cal acela are-
.bescil este mai vestiti pentru alergata, Ina nu
este bums pentru munca. Cai nostri se apro-
pia multi de acei arabesci; sunta iuti, Insa nu
duce multi Ia povara.
3.Cai de Transilvania sunta mai virtcri,
mai legati de catil acei din Romania. Cal de
Moldova au fostil vestiti o.data. Venea lume din
teri departate sa ampere iepe de prasila din
Moldova. i astaii se gasesca cei mai bums cal*
din Romania tota in Moldova.
4. Noi amu avea cal buni dad, cultiva-
tori da ostenela ca sa alega bine alma-
sari §i iepele, i se. cresca cu Ingrijire manzi.
 -104 --
5. Semnele dupe care se cunoscil cel mai
buni cal de munch suntii multe; vomil arhta pe
acele mai insemnate.
6. Ca lulu bunil nu trebue sa aibh capuhl
prea mare, potrivitil cu trupulil : urechile sale
suntu drepte, subtiri midi, se mica neincctatii.
i cauth totil 1nainte ; ochi marl, narile largi.
7. Cai care an capulii mare suntil greoi;
aceia care le aternh urechile suntn muoi.
8. Gitulu calului trebue sh, fiie dreptil de
la spete §i sit se carnti ratungach candii ajun-
ge la capil ; grebenulii trebue sh fie mare, e§itri
afarg spetele tepene i a§eqate pie4i0 iarti nu
dreptil.
9. Peptulil trebue sh fihr mare, latii. §i a-
dancil ; &Ad atunci are plumanii marl §i nu
prinde mai nici-o-d'ath ticnafesil.
10. 41ele 'late §i nu prea lungi, dovedescil
ca calulil este vertosil.
11. Sapa trebue sit fia dr6pth, lath §i lun-
ga. C6da trebue sh fie phrosh. §i camil ridicath
la radhcina..
 105

12. Panteeele sa nu fie nisi mare, nici

prea micil. La iepele de prasila pdte fi catil del
mare.
13. Genue bele trebue sa fie catii de tepen;
inelneaturile eatu de late.
14. Copita, dupe marimea ealului, sa nu
fife prea lata nisi prea dr4pta. Copita alba este
semnil ea este frageda ; copita negra este cea
mai tare.
15. Pentru prasila trebue sa se alga ar-
nasarii de o marime potrivita cu a iepelorii.
Unit armasarii eatil o naming §i o iapa mica,
face unu manzu f dr t e uratil.
16. Iepele se dait la arrmisarii In lung hat
aprilie i mail.
17. Este bine, pre call se pate, ca iapa
§i armasarulii sa aiba acela§1 para.
18. lapa tine m )41111 unu-spre-deco luni
§i eate-va gile. Dou6 luni inainte de a face,
trebue iapa bine Ingrijita; Inhamata mai raril
§i nu la greutati marl; plimbata din canal' In
call(' it.
 106

16, La doni-deci de ;Me dupe ce a fa-

cuta, iapa se pate pure la lacru.
20. Mindii se intarca calla suntii de chic;
luni.
21. Cai se nutresciz vara cu &N. sail cu
iarna cu fend. Cai lora de mune./ mai
cu soma, trebue sa li se dea ovesil sail °Nit din
destulit
22. Minzi asemenea trebue bine nutriti,
caci altil-feliti lantana piperniciti. De la patru
luni fn colo Ii se pate da cite o 'nada de fend
bunii i ovesil sail orda.
23. Cailorii de lucru li se da mancare de
trei on pe di: dimineta, la amiadi §i sera. Ina-
inte de a li se da graunte trebue adapati cu
apa curate §i limpede.
24. In cats despre ingrijirea Cailoru, sfa-
tuimil pe cultivatorY ca sa nu le scape nimicil
din vedere; cad numai cu ingrijire bung potil
avea cal buni. Cultivatori no§tri tina grajdiurile
murdare, cal neteselati §i plini de murdaria : a-
cesta nepasare dovedesce ca nu '1.1 intelega in-
teresele.
 107

25. Pe fie care di vedemii bmeni care bath

fara run cai ; acestadovedesce ca suntii bmeni
vrii§mali.
III
Despre 01
1. Oile producii came, lima, lapte, mie
i unoiu.
2. Suntii unite soiuri de ol; la not cele
oile tig al, oile st o-
mai cunoscute suntii.:
g o§ e, oile birsane i oile turcane.
3. Oile tigai au Jana cea mai bung; fi-
nal potrivitii de lung" §i de subtire.
4. Cele-l-alte soiuri au Irma mai grbsa i.
mai aspra. Tureanele au 'Ana lunga.
5. lntre aceste soiuri suntii of albe §i oine-
gre. Se mai afla unele cam" ro ii, gi altele f u -
niur e. Oilefumure se gasese numai in Moldova.
6. Uni proprietari din Moldova all adusii
of din teri straine care se numescii o I m e r i -
nbse Aceste 01 an 'Ana forte subtire, matasb-
sa §i creta, Nu le pbte on -clue sa le pras4sca
fiindii mai anevoie de tinutii de cat" cele-l-alte
 108

7. Cultivatori eel mici, terani, trebue se

tiie of de ale loculni, si sä se sil6se6 sh" dobin-
descA igitii. Aceste of hrilnite si ingrijite bine
suntil cele mai bane pentru densi.
8. Oi le se marlescii pe tbmnE, aprbpe de
santulil Dimitrie, ca sa fete in prime-Noire.

9. Berbei trebue tinuti bine; pe lenge

finil sail erbii, sã li se dea si o mania cle ovesil
sail de orclil.
10. Oi le tinil mei came 150 de Bile. Dupe
ce facii trebue bine nutrite si despartite de oile
sterpe.
11. Mei se intarca candii suntil de patru
luni. La not in multe locuri intarcatulii se face
la santulil Petra.
12. Candil voiesce cine-va sit aibit her-
bed betefi, atunci 'I scopesce candil suntil de
done lent. Carnea de berbeci batua este
forte bung.
13. Oi le se nutrescli la p?isciune de cu
prim5.vara ping da tomna. Dupe ce se secerA
bucatele se ducii pe mirisci.
 109

14. Pasunile uscate suntu cele mai bune

pentru ca oile suntii. sanatbse. Candil pasta in
losuri umede oile se inbohnivesca forte lesne si
pf era.

15. lama se dii, oilord fedu, pale, "mor-

covi tocati, si din canda fu canal cote o mana
de graunte, Paiele li se da ma cu sOna candii
este geril, si fenula candla se apropia primavara.
19. Oi le se mul ii papa ce intarca singu-
re. Iii hula lui septembre incepil a intarca.
17, Tunsulii oiloril incepe in hunt lui main.
In uncle teri se split mai anteiii Jana, ducen-
se oile in apa, si apoi dupe ce eat sventatii se
tunile.

18. Oi le sterpe si altele se ingrasapentru zal-

hanale. Ingrasatulu se face la pasune unde li se
da sare, si data se pbte si cute o many de u-
ruiala din candii In candit
19. In Ora nbstra se tale pin& le santulil.
Petru multime de mei. Pei le de mei negri suntii
fbrte cautate mai cu semi candid se taie mie-
lulii cilia' de tenaril, Aceste pei se uumeseii
hir§ii.
 110

Iv.
liespre eapre
1. Capra este unulil din animalele cele
mai folositbre ; de aceia in unele tee]: s'a nu-
mita* vaca saraculni.
2. Caprele suntii bune de tenutill mai cu
serna in locurile padur6se unde potil manca frun-
qa muguri.
3. Aceste animale suntil fbrte stricatbre
campului si copaciloru de totil ; de aceia
trebnescri pazite (le aprope @i duse prin locuri
pe unde nu ail ce strica
4. Lana se nutrescil caprele en ferni, cu
frump., cu craci de copaci. In unele teri se
stringe foi de yip qi li se dä lama, La nol la
munte se tinii caprele In mice bordeie numite
o 1 um u ri; pentru barna li se tale copaci, ca-
rora le mAnancri muguri.
5 Caprele ca i oile, producii came, p6rii,
ie(IT ai gunoiii. 136rulii de copra se intrebuinteza
pentru a face o pinza pentru traistr, sack, pre-
§uri qi altele. Laptele este fort° bunU la maw-
care.
 111

6. Cu aceia ce se plivesce din grading,

cu cite o mina de iarb5, cu putine tarfte, mai
t(;t5. casa aril putea tine douCi trei capre, care
aril Indestula familia cu lapte Si until.
7. In unele teri s'a adusil capre albe nu-
mite ca pre de Tilt) et 6 acestea suntil cele mar
bane peutru ea parulu lorii este mutt mai scumpil
ea alu capreloril nbstre.
V
Despre rimetori
1, Ramatori sail porci, suntil animate fo-
lositbre. In multe teri teraui maninci mai multa
came de pored.
2. La not se afl5, mai multe soiuri de
porci, Ins5, cei mai cautati suntil p o r ci s e r-
besci i acei nurciti mango 1 I. Ace ti porci
crescii marl §i se Ingra§5, bine.
3. Porci suntil fbrte priisitorr Scrbfele
iuu purcei 16 pada. la 17 sept5m6ni, i facil cite
°phi i cate ciece de o d'atb,"
4. Porci se scopescil amid suntil de o
igna gi jum5.tate sail de dome.
 112

5. Aceste animale lacome, mancacibse, se

pota intretine cu mare f lesnire, caci maninca
on -ce le da cultivatorala. Vara, pascii si iarna
li se da dovleci, porumbri, tarite, ramasite de
grane, cartofi si alto radacini La munte chiarri
iarna se ducii pe locarile unde se afla feriga si
maiiiuca radacinile acestei plante care suntu
grbse si hranitare
6. In locurile unde suuta paduri de stejari
si de fagii, porci mananca ghinda §i jirii.
7. Pond se ingrasa de ca tomna pina pri-
mavara La not li se da la campia porumbii,
iaru pe la munte ghinda qi jiru. Slanina de
porumbil este mai tare si mai gustbsa de cata
acea, de jira; acesta este mole, luclosa, si tare
la mancatii
8. Porci se tinii lesne unde se afla stane;
acolo li se da zeril si alte ramasite de laptaria.
9. Porci trebue hraniti cu rinduiala; li se
da mancare de patru on pe di, si catti se p6te
la ore (cesuri) regulate,
10. Femeile casnice trebue sa alba inta!unil
coltil alu cuhniiei unu hirdail sail altii-vasii, In
 113

care sa puie trite ramasiturile de cuhnia. Aceste

ramiisituri amestecate cu apa multa §i cati-va
pumni tie malaiil sail Mina prosta on tarite, ferte
putitai, suntii cea mai !pima hrana pentru porci.
11. - Sarea este forte bursa pentru porci pusi
la Ingrasatil.
12. In localitatile uncle se facil raehiuri,
se pate da porciloru borhoturr de prune, de drojdii,
de tiscovina, de malaiil, etc.
13. . Daca voril cultivatori sa aiba casa in-
destalata., trebue sa 'I apuce tbinna cu cati-va
porci pusi la Ingrasatil.
VI.
Alblnele.
1. Albinele smith uisce insecte care pro-
ducii miere §i cdra.
2. Ele traiescil mai multe la nal locit 0
adun5,tura sail o familia de albine se chiama r e
Cu tote acestea cultivatori intelega prim roil mai
cu soma o parte din albinele cele tinere care se
despartii din cele batriine si se ducil sa traiasca
fntr'altu loco.
6
 114

3. Albinele domestice trgiescii inteunil fe-

MI de cgseiore care se numescii ul e i e. Se nu-
mescii st u pi uleiele cu albine en tote.
4. Mai multe uleie adunate la unii locil for-
m4z& o stuparie.
5. Numerulil albineloru dintennil uleiii este
mare; Ins& dupe mai mate cerc6,ri acute, este
ennoscutil astagi cg, intr'unii stupil se aflii, trei
feliuri de albine : o femei e, care este mai mare
de catil cele-l-alte ; acesta se numesce mat ca
sau regin a; de la §6se 014 la optii sute de m as-
QUII sau trintori, §i albinele lucratore,
care suutil cele mai mici dintre tote.
6. Albinele dupe ce se stringil Intennil
Incepil se .§i faca locuinte care se numeseii
f a g uri. Faguri In care se afla mierea sent facuti
de cell, §i mierea este push de catre albine In
nisce mici chiliore en §dse pared care se numescil
alveole sail chiliore.
7. In chiliorele care suntii In partea de susii
a uleiului se afla mierea pentru iarnd; iaru In
tale de josil se efla ouele sail prasila.
8. Dupe ce trece catii-va timpu ouele
 115

acestea se prefacil in nisce vermu§i albi, §i apol

in nisce musculite §ubrede §i inchise in alveole
numite nimfe; in sfirsiti.i in cele din urma nim-
fele se prefacil in albine.
6. Stupgria trebue meclat5 la unii locil a-
apostitii mai cu sera, de ventalu de la criva.til.
10. In unele OH se punil aluni in preju-
rulii stupariei, pentru ca acesti arbori inflorescii
de timpuriii si daii albinele peste din§i candii
incepil sa iasa primAvara.
11. Loculu celil mai bunil pentru stupAria
este acela care se aflg aprope de flori, de fenete,
de gradini. Dacg, trece vre-unil piriia§11 pe a-
pr6pe este §i mai bine.
12. Stupi trebue pusi departe de locurl
unde se afla fumu, mirosuri grele, sgomotii mare.
13. In lunile hal mai §i iuniu incepu albi-
nele sa r o i a s c a; adica o parte din albine, care
suntiI tinerd, din preuna cu o matca, iesu din u-
leiti qi cauta sa, se dud, aiurea. Timpulu in care
iasa roiurile incepe la 10 . ore de diminetA i tine
pAni la trel dupe amia41.
 116

14. Candil este ca sa piece roiulii se aude

unu sgomotil mare in ; albinele iesil §i in-
tro mereti.
15. Candii iasa matca albinele se tenii dupe
densa x qi data se pune pe vre-o ramura in apro-
piere t6te albinele se facii gramada pe linga densa.
16 Une-ori albinele vorii sg, se duca de-
parte ; atunci se arunca terenainteinsele, fume,
se face sgomotil se chiamg, ca pui ping, ce se
punii.
17. Stuparulil, adica omulii care ingrijesce
de stupi, a pregatitil mai diiiainte uleie ; §i dupe
ce s'ail stransii tote albinele pe craca, turd omit
One uleiu1u de desubtii qi altulii scutura bine era -
ca; t6te albinele cadii In intru, sa lash uleiulii
pe locd dacg nu suntil strinse tote albinele, §i se
aqqa candii inmurgesce fn stupg,ria.
18. Uni stupi roiescil de doue i chiaril de
trei on intro vara.
19. Uleiele suntii de mai multe feliuri; la
not se obilnuiescii mai multii acele de buduroill.
Staril putea face uleie de paie inpletite §i de ri-
Chita lipitfi cu baliga, Snntd uleie fg.cute din done
 -117 --
lAdite de scanduri care se tinii una de alta cu
cfrlige ; In Intru suntii stinghiore pe care facu
albinele faguri. Gana voiesci sa tai stnpi, des -
chki acele ladite, lei faguri 163..6 sa to atingi de
prasila.
20. Unele lighi6ne fail reu albinelorii, le
manincA mierea; astii-feliu suntii sobolaui ,
furnicile, gargauni i viespele.
21. Candii se apropia iarna albinele se punil
la adapostil Inteunil cosarii, pentru c6, dad. s'arii
rasa afar& mierea Inghiata, i albinele alai peri
de lame.
22. Albinele aducil ca§tigii qi nu teal pe
cultivatori mai nimicii; pentru aceia aril trebui
ca fie-care si alba cite -va uleie in grading..
 118

PARTEA TREIA.
Despre Grildindrie
1. N'arti trebui sh fie cultivatoril care sh
nu aibh o grading de legumi i pomi in preju-
rulii easel. Cultivatorulh crede mai multil In le-
gumi de atil in came; prin urmare n'art fi mai
folositil ca se gatesch lingh cash totil ce'i tre-
bue, de chth se" se duch se cumpere din tirgii pi-
n& si cepa si ardeiulil?.
2. In mesa privinth cultivatori nostri sun -
til f6rte rnapoiati. EI lash se cresch spini Qi ar-
()icicle pe lInga cash, si nu punii unii graunte
de usturoiii. Acesta este o gresalh din acele mai
marl, si nimeni nu le va face mai mare bine de
citii acel care'i voril indemna ea se si fach fie-
care o gradinith lingh cash.
3. Locultigradinei este lInga cash. Mich sail
mare gradina trebue Ingrhdith bine spre a fi fe-
rith de vite.
4 Pentru mai multi regula gradina se in-
parte in patru phrti prin doue drumulete, unulil de
a lungil si altulli de a curmegisii.
5. Loculil se saph adincii de cu tomna si se
 119

gunoiesce bine; caci inainte de tote pemantulil

trebue sa fie grasii..
6. In pritnavarl se saps din nal. §i se gre-
bleza bine, si apoi incepil semenaturile §i sa-
diturile.
7. Pe ling& &earth'," se pune pomi roditori
pe §i la unghiurile tableloril sail rezoreloril.
8. Citil tine vara, gradina trebue plivita,
pralita si udata. Fara apa nu pop face legumi
multe.

9. Primavara se uda plantele pe la amia-

cli; vara se uda sera, tomna se uda dimindta.
10.Nu se face semenaturi indata dupe afil
se saps loculu, sail dupe ce ploa; se las& ca se
se mai svanteze.
11.Dupe on ce semenatura este bine se
se arunce pleva pe d'asupra pementului pentru
ca se nu se usuce curendil candii se uda.
12. Candil incepe omulil gradina se caute
se ie sement5. buns; §i apol in ce1-1-aIti ani se'§i
facia sementa singurii.
 120

13, Pentru acdsta trebue sa aldga pentru se-

Tanta, plantele cele mai frum6se §i sa le pas-
treze cu Ingrijire.
14. Uneltele trebuinci6se pentru grading
swan sapa, casma6a, ternfi.copulii, grebla, co-
soru15, unii ferestrefi, o stropitOre, r6be, pre-
saditore q. c. 1.

15. De la t6te plantele cultivate, de la

unele se intrebuintdz'A radficinile, de la* altele
foile, de la altele florile qi de la altele radele. Sa
cercetamfi pe cele mai intrebuintate din aceste.

Plante cultivate pentru raddcinile lerti

1. In acdsta categoric intra cartofi sari pi-
ceoicile, sfeclele, morcovi, pfisternaci, guliile,
ridichiile, irenulu, celina. cepa §i usturoiulii.

Carlo /1
2. Dintre plantele de grading cartofi suntfi
din aeele mai folositbre; ei suntil mancare gata;
cad on copti In spuza, on ferti, on prajiti cu
until, cumii i vet gfiti suntu bun! 1i satioqi,
3. Ei se cultiveza in grading dupe cumii
 121

a mil aratatu ca sa cultiveza si la campil ; insa, lo-

fiindil mai grasp si mai bine lucratu eartofi
se facil mai marl.
Ilorcovi
4. In gradina se sem6na morcovi ro§il.
5. Sem6natura se face in rinduri, si in
pamentil lucratil bine si ingrasatii.
6. Dupe ce resarii se pliveseil, se prfi-
sescii si se rarescil ca sfi pot& cresce in 1fituri.
7. -- In octombre se scotii morcovi si se a-
ski la pivnica pentru lama.
8. Ca sa aibi sementa de morcovi alege
pt:imilvara cati-va morcovi din acei mai marl
§i sadescel la unit' capu de loco. In lima lui
augustii se cote sementa ; atunci se taie stufu-
rile, se lega cu teiu si se atarna in podil
Sfeclele
9. Se eultiveza pentru mancare sfecla ro-
§ia pentru ca este mai dulce si mai gust6sa.

10. Ele se cultivezfi ca i morcovi, si s6-

rnenta se dobandesce ca qi de la den§i.
 122

PosIernaci
11 Posternaci se cultivOza intocmal ca §i
morcovi.
12. Radacinile lorii se purni in 61a cu
ferturg ca sa '1 dea mai multii gusta.
Guliile
13, -- G-uliile se s6men5, mai ca §i morcovi.
In nude locuri se presadescii, WA' pail crese
i din sementa".
44. Ele se manancA ferte cu came.
Ridichiile
15. Suntu mai multe feliuri de ridichil
lush' acele mai Intrebuintate suntu r i d i c i i i le
de lung §i ridichile de tomna.
16. Ridichiile de lung se semena, de cu
primavara papa tomna, §i data este pa'mentulil
bunii vi suntu udate crescu forte frumOse
17. Ridichiile de tomna se semena de o-
data cu sfeclele, §i se scotti tomna ca sa se
manance iarna.
 123

18. Ca sa aibi sementa de ridichii de

lima le la§i de cresce lujerula §1 face pastai6re.
Pentru ridichiile de tamna se sadescil cite -va
ridichii primavara; acestea fact' sementa
Ireanulis
19. Irenulil se prasesee mai cu sepia pu-
iridt' fntr'unu colt' alt' grAdinei cate-va bucati
de radacida, cu foitele loru. 0 data prasitil tra.-
esce ani multi.
20. Elu se sc6te din pamentil, se rade, se
amesteca cu ocetu §i se manenca cu rasolil sau
came f6rta.
21. Pentru lama* se mote radacinile de
irenil §i se pastreza in pivnita ingropate in nisipii.
Celina
22. Celinel merge bine in locurile u-
'1
mede, liacrate adancti qi gunoite bine.
23. Se semena in resadnita primavara cat
de timpuriii qi canal este ca de patru degite se
presadesce in rinduri, puinduse firii de firii la
o palms.
 124

24. Celina se Lida mereil Ora ce se r5-

coresce timpulil.
25. In octombre se scete i se pane In piv-
nip, In
26. Ca sa aibi sementh, sidesce prinavara
cite -va radicini marl §i sinit6se
24. Celina se minanch gatita cu came.
Este una din legamile cele mai placate. Foile
tinere, fragede, se mananca cu ocetil i uleiii ca
laptucile
Cepa. Prazalis. Usturolulik.
28. Cepa este una dintre plantele de gra-
dinii, cele mai trebaincidse. Cultivatori roman!
pote ea manhici mai multi ceps de catii multi
din alte teri. De aceia aril fi trebuinti ca totii
sittenulil sa aibi cite va razore de cep5, in gra-
dinita sa.
29. Suntii mai multe soiuri de 045,, tail
la not se calla mai cu semi doui soiuri7 cepa
roqik sail mai bine venata §i cepi alb A. Cea
d'anteiil este mai tare ca cea de a doua. Se mai
cultivezi ¢i unu fail de cepa mica, vaniti qi
 125

alba. care se intrebuinteza mai alesii la stu-

faturi.
30. Acestei plante '1 priesce In pamentri
grasii §i camil tare, bine luerata.
31. Se pate prasi cepa in doua chipuri
prin arpagica seil prin resada.
32. Arpagiculii se sadesce priniKvara in
rinduri, puindu-se la trci patru degite de depar-
tare. Se plivesce §i se uda on calla' este tre-
buinta..

33. Oandil voiesce tine -va sa prisesca

cepa prin rasadii, sZmena de timpuriii un 0010
de pamentil grasu hotarata pentru resaclnita. Se
uda §i se plivesce acesta resadnita pea, canal
nesadura este de o jumatate palms. Atunci se
state i se presadesce Intr'una pamenta bine
lucratii. Firele se punii in renduri.
34. Se p6te semana cepa §i d'a dreptulii,
Para ca sa se mai presadesca. Dupe ce resare
se plivesce se reresce. Firele scose se pota
presadi Intr'alt loch.
35. Candil s'a uscatii cepa, se state, se
 126

lase se mai sventeze §1 apoi se duce acasa

s3
si se face funii.
36. Sementa de cepa se dobandesce ad-
dind6 primavara cate-va cepe bune ; aceste cepe
facii iusu. i calla.' se ace sementa se culege
si se pastreza pens la primavara.
37. Pr az u 1. se cultiveza ca si cepa Si
elii este o plants forte folositore 81 n'arti tre-
bui sa lipsesca din nici o grading,.
38. U st ur o iu 1 u, plants din cele mai bune,
se prasesce intocmai cumil se prasesce cepa din a-
rpagic. Primavara se iau capatenele si se desfacii
toti graun t i. Graunti se sadescil primavara
ou verfulii in susil la o adencime de patru degite.
39. Ca sa eresca capetenele marl se in-
nod& lujerulii in iunie, dupe ce s'a camil sucitii
.

40. Se smulge usturoiuli dupe ce s'a us-

cat(' foile.
11
Plante cultivate pentru Truckle (r6dele)lor
1. In acesta categorie infra castraveti,
 -127 --
dovleci, pepeni verdi §i galbeni, pfitlfigelele
vntete §i patragelile ro§ii, bambile, fragi.
Castraveti
2. Castravetiloril le priiesce in pfimenta
grasil mai multa nqora de cite tare.
3, Se sapfi. bine locula in prima'varg, i,
daefi. este trebuint6 se gunoiesce, §i apol se se-
mena.
4. Castraveti se s6menain cuiburi, depar-
tate la unii pasa bung unele de altele ca sfi se
path', intinde vreji. In fie-care cuiba se puna
patru cinci semente, cu m'ana, la o adancime de
done trei degite.
5. Dupe ce resara se prfi§esca §i se udfi.
(Neil este seceta.
6. Castraveti se manincfi vergi, murati §i
pfistrati in ocetii.
7. Ca sfi a bi sementa, se lass citti -va
castraveti de se coca; dupe aceia li se seate
sementa §i se pune de se usuca.
Pepeni ver(U. Pepeni galbent Dovleci.
8. Tote aceste plante se cultive44 ca 0
 128 --
eastraveti, Cu deosebire eä cuiburile se faert
mai depArtate unele de altele.
9. Pepeni se facu forte bine in Celina.

10. In eatu despre folosulit loril, nu suntii

atatii de folositori catu suntil de pla'euti; si nu
striea ca eultivatorulii sa pita avea vara pe
masa sa unu fructii ma de plleutii ca pepenele.
Patlagetele vinete. Pallagelele roe'
11. Patlagelele vinete se praseseil din re,
sadii.
12. Se sem6ia in martie unit coltisorii de
resadnita, i candu resadulti este de cinci de-
gite se prasedesee
13. Loculu in care se presadeseit pat15.-
gelile trebne 86 fie lueratii qi grasii.
14. Dupe pres'aditil se ud5, plantele mereu
si se praseseil.
15. CAnda patlagelile ail ereseutii in des-
WA, se culegu treptatil pentru mftneare. Ele se
eocil in spuza, se eurat5. de NW, ti apoi se
toca eu cGpa vi cu ardeiu. One are, pure si
 -- 129 --
uleia peste dausele si le amesteca bine. Astii-
falai gatite sunta o mancare placuta.
Se gatescii si ell came si de post
16. Patlagelele rosii se cultiveza ca qi
cele vinete; ca deosebire ca euiburile se face
mai departate, pentru Ca se intindil mai multi.'
in laturi.
17. Canda inceph sa infloresca, si chiara
si mai dinainte, li se pane cate anti aracil de
care se legs cu o savita de tent
18. Aceste patlagele se mananca fii fertura.
si ver4i se puna In uraturi pentru iarna,
19, Sementa pentru unele si pentru altele
se dobandesce lasanda sa se coca pe depliva ;
dupe acesta se taie In cloue, 6i sementele se
scotii. se spala i apoi se usuca,
Bambil
20, Bambiile se semena de o-data cu cas-
traveti, Ele se puna in cuiburi departate la o
palma qi jumatate cuiba de cuibil. In fie-care
cuibil se punti trei patru semente.
21, Se 'Ida si se saps bine qi desa pfna
ce incepa a inflori,
9
 -- 130
22, Dupe ce se trece fl6rea fructele se
marescil, jai catil sunta de tinere sunta bune de
mancare,
23. Ele se maneca gatite cu came, sail
date unda cu oceta §i uleiii,
24. Pentru lama se stringil bambii, se In-
gira pe aria §i se punii de se usca la umbra.
25.. Ca sä aibi semaita, se lasa de se co-
ca cite-va cuiburi, §i candil bambile fncepti se
Grape, se culega, se deschide Ili se is setu6nta,
Fragi
23 Copil cultivatorilora nostri cautb fra-
gele prin paduri §i pe campii. Soiula acesta es-
de celil mai mirositora qi mai placutil.
27. Prin orate se cultiveza matte soiuri de
fragl. El se pima pe razore in rindari §i mai de-
pirtati uni de alti pentrn ca se fntindii de sinele.
28. Fragi trebuesca pralitl, pliviti gi u-
dali la timpa.
29. Din fragile care crescil pe campil, nu
este rem ca cultivatorula sa pue uni razoraqii,t
due& 'I prisosesce !octal.
 -- 131 --
III
Plante cultivate pentru toile lord.
1. -- lntre aceste plante vomit numera varza,
macriplii. mare, spanaculii laptucile.

Varza
2. Varza este o leguma indestulat6re i
p15.cuta. Pentru cultivatori este preti6sa mai cu
soma iarna. Insa pre cite este de folosit6re, pre
atatit este §1 de neingrijild in mite locue. De
cite -ori nu se vada terani cumperandi varza
de la Orgill candu ei aril trebui ca sa vends.
3. Acestei plante 'I priiesce in pamentil
gruel, =Leda, cama argilosii bine lucratii.
4. Se face o resadnita primavara, qi candu
resadulii este de o jumatate palms se scote §i
se presadesce intr'unii locu sapatii sail aratii bine,
5. Resadurile se punil la trei palme uuulu
de altulil ca sa aiba varza locu sa '4i maresca
efipatena.
6, Dupe ce s presaditti se uda de eate-
ori este rebuint5 ptilesce a se cuibaresce.
 -- 132 --
7. Capatenele de varza sunta pe deplina
formate in octoinbre. Atunci se taie, se (Inca
a cask se pund la sore catil-va timpa, si apoi
se punii la patina ca sa se acr6sca.
8. Ca sa dobInd6sca cine-va serne'nta de
varza, lass de tamna cite -va verze cu cotora
cu totil, le pastreza lama fu nisipu, qi prima-
vara le sadesce. Din acesta varza cresce lu-
jera, se faca flori §i apoi Ostia' cu semente.
Milerlfula mare sag de grading.
9. In gradini se purse unil felifi de macri§ii
cu f6ia ca a §teviiei.
10. Pe una razorii bine lucrata se s6me-
na In rauduri, se praqesce qi se uda pins ce se
marescu foile qi suntil bane de mancare.
12. 0 data ca s'aii prasita radacini, se
pate desparte o radacina in mai multe parti, §i
sagi pe marginea drumurilora.
12. Macriqula face sementa pe vara.
14. Foile sale se mananca ca qi steviia;
gatite cu came suntii forte bune ¢i s6natose.
 -- 133 --
Spanaculei
15. Cine voiesce sa alba legume verde de
timpurirt sa semene spanacii.
16. -- Elil se sem6na §i tomna, §i primavara,
fn prtmentil grasu. lucratit dart de bine. Se se-
mena, peste tote razorulii, §i se uda, neincetatii
17. Ca sa aibi spanacil tota vara, trebue
sa semene cine-va in renduri.
'171

18. Spanaculil face sementa chiarri vara.

19. Elu se manilla, gatitri cu came.
Liiphdcile
20. Suntil doua soiuri de 15ptuci: laptu-
cile care facil capatena, §i marulele; i allele Ili
altele suntil f6rte bone.
21, Ele crescil bine in pamentil writ,
grasil i literati...1 bine,
22, Se semeni primivara sari peste tart,
s'art in renduri,insa arunandil sementa mai rare,
Ca sa o acoperi este destulii sa se tragg, pe
d'asupra cu o nuia.
23. Laptucile se potri prasi i din resadii
 -- 134 --
24. Dupe ce resara, laptucile trebuescil
ririte ast-fela ca sa ramaie intre fie-care o
jumatate palma.
25. Sementa de laptuci se dob'andesce la-
bandu sa, faca fusa cite -va laptuci.
Iv
Plante cultivate pentru semetla lam%
1. 1,i acesta categoric intra fasolea, lintea,
mazirea, bobula si nautula.
2. -- Pentra cultura acestora legumi amu
vorbita la plantele legtuttinose fainese.
3. - Tete aceste plante, daril mai cu ose-
bire fasolea lintea, sunta attar" de neaparate
qi
in eata chiaru acei lenesi care nu le semeni
nisi fn grading nici la campa, Suntii nevoid sa
cumpere cu ocaua de la targit.
4. -- Atata lintea cata $i fasolea se puna
mai cu semi la campa Lintea se semena ca si
graula saa ca canepa.
5. -- Mazirea se pune ca si nautula, mai on
semi to grading, in cuiburi, qi catil de timpu
 -- 135 --
WI, Ciindil este de dou'd palme i se pune cad
de copaci pe care sa se urce.
6. -- Faso lea gi mazarea se man'anca verc i
i uscate.
V
Alle edle va plante.
1. -- Vomit pomeni aici despre cate-va plante
care se cultivdza in grading nu pentru ea suntii
nntritore, ci pentru ca dau gustr] manca.riloril.
Astir -feliii suntr] ardeiulii, mararalii,patrunjelu.lii
cimbrulti. vi leu§tenulii.
2. -- A r d e i u l u se prisesce prin resadr].
Primivara se face o resadnig, j candu 6rele
suntrt de patru. degite se presadescii in p'amentii
lucratil bine.
3. -- Rana ce prinde putere, ardeiulii se udi
Oita de desii.
4. -- Pastgile sale se mingua mai en sdmi
verdi, se pastreza pentru iamb; murati.
5. -- Mararulit ee edmAna inteunil coltd
alit gradinei. °data' seni4natil abia se mat scapa
gradina de densulit
 -- 136 --
-- E11 se culege verde qi se pune in fer-
C.
tura; se gatesce cu came, qi candil a facuti
flare se taie qi se pastreza pentru a se pune fn
putina cu varza.
0,7. -- Patrunjelulu se pune ca qi mararulii
la o parte qi catii de initial, cad nu se intro-
buinteza prea multii; se semena ca §i mararulii.
8. -- Radacinile (le patrunjelu se scotii tomna
qi se tinil pentru iarna in nisipil. Se pund IH
fertura qi se gatescil qi cu came.
9. -- Ca sa aibi sementa, pune primavara
caste -va radacini iu panientii.
10. -- Len, te n u l n se intrebuinteza numal
in fertura cu bor n. Doue trel fire inteunii colt
alu grading sunta fn destulii pentru casa.
11. -- Cate-va semente de cimbru, producii
in destulii pentru casa. Acesta plants se pune
In bucate ca BA le dea unu mirosu plfieutti.
VI
Resadnifile
1 -- Amu isu di mai multe dintre plantele
c

de grading se semena In resadnita i apol se

 -- 137 --
presAdescil; sa aratirnil in cite -va cuvinte cumil
se face o resa,dnita,
2, -- La spatele easel, spre arniacli, se sapi
o gropa, fu patru colturi §i so ample cu gunoiii
prosp.iitil. Pe d'asupra gunoiulai se pune unft
strateletil de pamentil negru ing.runtil ca candil
aru fi cernutil,
3, -- In acestil pamentii se semen' parti,
parti, plantele pe care trebue sä le resadimiii,
gi se acopea cu o grebliOra.
4. -- Resadnitile se lida in tote. cjilele,
naptea se acopere cu o rogojina ca sä nu le
strice bruma.
5. -- Ca sa stea rogojina bine, i sa nu cagi
pe resadil, se punil pe marginea resadnitei cate-
va furculite i inteensele prajini; pe aceste pril-
jini se pune rogojina.
6. -- Resadnitele se plivescil si se rarescrt
daci resadulii este prea desil.
7. -- Resadulil se sate atunci candii trebue
sa, se pres6desci.
 -- 138 --
VII
Oriidina de pomi
1. Cultivatorult1 cu minte are tali -va pomi
in gradina sa, sgditi pe langa gardil, sail face
o a name gradina numai pentru pomi,
2. Pomi eel mai trebuincio§i suntil: peri,
meri, zarzari, pruni, gutui, persici, eire§i §i vi-
4tini. El se: sAdescil Ia sese pal uni de alti.
3. Candil voiesci sa sadesci pomi, cautl
soiurile cele mai bune ; fa gropile marl de cupri-
mitvara, §i sadesce t6mna, cad se prindil mai bine.
4. -- Cauta s5, al p6me de vara.. §i p6me care
se potil 'Astra si iarna.
5. -- Daci nu gasesci pal, Inv* de altoesce,
cad' in totil satulil swat batrini care to vorti
fnvica cu plikere.
5. -- SEtpa primavara §i peste vara pomi la
eidacina, carat& 'I de °milli, §i taie t6te cracile
uscate.
Iv
Contabilitalea sag finerea socotelilores
1. -- Orl-ce cultivatortI care se indeletni-
cesce cu sirguintI de trebile sale, cautA ca sa
scie la sfer§itulil anului dad. este in *tier sail
in pagubg; §i daci a caltigattl trebue sä scie
 -- 139 --
de uncle 'i vine castigulii, qi data a pagubitil ur-
meza sa scie de uncle 'i vine paguba. Ca sa cu-
misca aceste lucruri atetii de neaperate pentru
cultivatoruhl trebue sa Vie ca toti ne-
guciatori, nisce catastihuri saa registre. Tine-
rea acestoru registre se numesce c onta bil i-
t at e, cu glte vorbe tinere de socoteli.
2. -- Nu este veri-una lucrii mare ca culti-
vatorulil sa aiba doue trei catastise, si sera in-
ainte de a se culca sa trees inteensele ee a yen-
data si ce a eumperata ; ce a cheltuita pentru,
cutare vite ; cat(' a platitil pentru sapatil sau
pentru seceratil; cate chile a lucrata pentru a-
raturii griului si cu cati haul-
3. -- Ca sa nu se incurce cu prea multe Ca-
tastihuri, nol sfatuimil pe cultivator sa tiie de
o camii-data numal. doue
Unulii in care sa scrie in t6ta qiva on -ce a
venduta si a cumperatii, cuma si totii.ce va lu
era in pamentulti sea.
Altulti in care sa deosibesca griulii la o parts,
porumbula la alta, vitele la alta, sementele la
alta; si dumineca canda nu are de lucrii sa is
catastihufil celti d'anteiii si se treca pentru fiie-
care aceia cc i se cuvine. Asa de pilda data a
trecutil luni ca a sapatil porumbulii fti a cumpo-
 -- 140 --
rata fenii pentru vite, canal trece in celii &alit
doilea catastihil, canta uncle se afla porumbii pi
trece la chieltuieli o 4i de sap& pretuita atetil ;
cautA, apoi la vite i trece iaritsi la cheltuieli
ea a cumperatii feat pentru ateti bani.
Daca totii in acea di a vendutil unit vitelO,
trece la vite in venituui ea" a vendutii unit vitelil
pentru cutare suma de bani. Astir -feliil pe o
parte a catastihulni se afia cheltuelile i pe cea-
l-alta veniturile. La sfersitulil anului insemnendil
gi pe unele si pe altele, vedemil dac6. aruil cas-
tigatii sail emu perdutil.
4. -- Acel care nu voril voi sit tile aseme-
nea catastihuri, celu putinil sa insemne4e pe
cate-va c6le de artie ce iau i ce dail, cu alte
vorbe veniturile §i chieltuelele; si tote vorii
sci la stersitula anului dace au castigatii sau
au pagubitil.
5. -- Asemenea este f6rte bine ca cultivato-
rulii sa insemneze candu sem6n5 i candii cu-
lege, arida se nascu vitele, candu sadesce pomi,
in sfersitil tote ce face pe mosiora sa.
6. -- Bagarile de soma asupra timpului
suntil f6rte folosit6re, si are trebui ca- file-care
sa insemneze candii ploua, tend bate ventulii,
candii ninge S. c. 1.
 141

PARTEA C1NCEA
Casa de locainfii fi alle inprejinuiri.
1. Casa de locuinta a cultivatorului trebue
sa fiie facuta 661 ma1 bine, caci dupe munca
ce '41 (la, aril fi forte tristu ca sa nu alba nisi
unde sa se odihnesca.
2. Casa de local* sa pune cu faca spre
resaritulu stirelti, 4i se a§6cia astil-feliii ca de
la ferestrele de la spate sa se p6ta vedea la o
parte grajdurile bouiloril, vacilorii §i altora vite,
iarti la alta qopronulii, patululil i hambarele de
bucate.
3. Pe catil se va putea casa trebue sa fiie
sanatosa, cad num ai Trite° asemenea locuinta
(multi '3i pbte 'Astra silnatatea.
4. Ca sa fiie sanrit6s5,, casa nu se face in
vale, i aprbpe de smIrcuri i bald, ci pe loch
inaltil, sanatosu, uncle apa nu se pbte strange.
5. Fiie casa de caramida, de gardii lipita,
sail de bOrne, canta ca sa fiie inalta in infra
de una stinjinti, i jumatate i sa aibil ferestre
marl, ca sa intre lumina i aerulii din destulii.
6. 0 casa trebue as eupriacia celu putiriii.
 142

Incaperile urmatbre : o odaie mare uncle se sringil

parinti, copii i rude; o odaie mai mica numal
pentru culcare; o cuhnia mare unde sa pOta
manca familia; o magasia, o pivniciara, i una
podii bunt'.
7. Una cuptoril este neaperatil pentru ori-
ce casa; elii este bine sa se face In curte, dupe
cumii camfi este obiceiulil la noi.
8. Alaturi cu pivnita este neaparatil sa
fife unu beci§oril In care sa se tie lapte, brtnza,
until, tote ce privesce la laptarie. Acesta beci-
'lora se face spre crivetil §i i se lass o ferestra.
9. Candil are °multi casa trebue sa caute
a o tone tutu se p6te de curate In fntru pe din
afara, cad nimicii nu este mai vatamairoril sä-
natati ca murdariile.
10. Pe josil trebne pusi caramida sail
seanduri. Ferestrele sit alba tote gemuri. Cate
se va putea mai desil 135 se .varuiasca pereti;
cad varuitulii nu numai ca Infrumusetdza casa
CI o face vi mai senatbsa
11 Odaia de culeatil se pune spre iesa-
rita sat' spre aeusi Ferestrele sele sa file marl,
 143

ca sa pbta intra aerii candfi le deschizi. Fetes.-

trele s'a stea deschise tbta qiva, papa ce apune
sbrele.
12. Sa caute toti eultivatori ca si nu se
mai culce pe rogojina gbla, cats nu se potii
odihni. Nu este luau mare ca sa facii un min-
diril §1 se '15 umple cu foi de porumbil sail
chiarti cu ling, i si pule pe d'asupra o punza
curate,.
13. Cu &Atli ell si 6meni s6l voril fi tnal
odihnitl cu atetil vorii lucra mai multi i cu
placere.
14, Dupe locuinta 6meniloril vine a vite-
lorfi. La not este obiceiil ca grajdurile, coftarele
as so facit In facia easel; este multi mai bine
ca BA se puie alaturi Cu easa; la o parte graj-
durile §i la alta patululu, sopronula i hamharulii.
15. Grajdurile de cal trebue sa aiba o
Iirgime de duoi stanjini vi jumatate, i oinaltinie
de duoi stanjeni.
16. Pentru 6e-oare (AM trebue unu loco
de qese palme in lArgiine.
17 Coqarele de buol gi vacs as aceeavi
lirgjme ca i grajdurile de cal,
 -- 144 --
18. Pentru vitele manunte trebue unil stilt-
jinn patratii pentru fie-care.
19. Grajdiurile s5, se pardos4scd cu earl-
mida pus6, In dungii., sau cu martaci. Din O.-
ratula cailorii sa file unii antuletu in care s'a
se scurga pisatulu. Acestii Ontuletil sa se scur-
ga trite() gropa, sail mai bine lute° pivniciorA,
sg se intrebuinteze pentru udatti gunoiula qi
fenetele.
20. Locuintele vitelora trebue 8a aiba uTi
largi, qi ferestre. sa se varuiasca din candii in
audit.
21. Pentru porci trebue o coda. pardo-
sita §i tinuta ma de bine ca qi grajdurile.
22. Fie-care cultivatorii trebue sa 0)5,
patulurilei magasiele trebuincebse pentru a'§i
'Astra bucatele; qi in t6ta curtea sa se afle unu
qopronii subtil care sAse adapostaca carele plu-
gurile st alte unelle
 - -145 --
PARTEA A EAP.NEA.
Cunoscinfa limpului
1. Tote sirguintele ce si le dä eultivato-
rulil suntu de prisosil daca nu va fi ajutatil de
timpu. Ara s6mena, si dadi, nu dh pl6e, plan-
tele resante se p:pernicescil, re'menil pe locii.
2. De aceia plugariuhl este cu ochi totil
pe ceru, si canta sa gicesca, camil ce timpil are
sa file. Deosebitele bagari de sema facute de
la mosi stramosi, de si nu smith t6te, si In totu-
de-una adeverate, totusi ajuta multh pe culti-
vatorii. Aceste semne se numescil provost l-
c uri, care va sa diva prevestirea timpului.
3. Amu adunatii mai multe de acek.te pro-
nosticuri, si le trecemii aid peutru cunoscinta
cultivatoriloni
1. Semne de Weld dupe tangos-
(era 1.cisduhit):
Va ploa;
Candii stelele parii mai marl de catii sunlit In
tote -de-unasi candil bate ventulii.' despre
Canal se Intuneca stelele si perdil din str6-
lacirea loril, ca tate ca cerulii este seninii, si
nu se vede nici unit noril pe dinsulii;
to
 -- 146 --
Candii suntA mai multe stele de cail obis-
nuitu §i caudil scanteescil far& sa file stralu-
cit6re;
Candu curcubeulti se arata spre miadfi-di
sau spre apusii ;
Candu curcubeulil este indoitil 'sail intreitii ;
Candil in totil curcubeuld se vede mai multii
faca verde sail rosin;
Ctindil curcubeulil este intreruptil;
Candi' faca sarelui este rosiatica, atunci ctindil
resare, si raclele sale suntii amestecate cti linii
negre;
Candil cerulil este vin ltu la apusulil sbrelui,
sail rosiaticil candu resare ;
Candil se pare di sarele a resaritil mai de
timpur:u (le catil trebue sa" resara, si se afla in-
congiuratii de unit cercil indoitii;
Candu sorele se pare lungueta atuci candii
resare si c Lndu apune;
Candil ploua vre-o doua ore dupe ce apune
sorele ;
Candu ceri tlit se pare verclu'il dimiata ctindil
resare sorvle. cu tUte di nu se afla pe dinsulil
idol unu nuorisoril;
Atunci candu resare sail apune s6rele, raclele
sale se paril rupte In doua sl seincruci4eda lute
 -- 147 --
uiiu chiptinereg;ulatil, cutbte ca cerulii este curatil;
Ciindil nu se arata hula tocmai pe la mie-
gala nopti si bate ventulii despre
Cana.' se:pare ca hula resare praa de timpuriil ;
Candil litna se pare lunguiata §i mai mare
de c Lt l in totii-de-una;
Candil se AA in prejurtilii lunei unsii feliu de
curcubeil sail unil cercii de aburi, care se pre-
face din canclil in cAndii in nori negri§ori ;
Candil se gramadescii nod si s6mena ca nisce
munti sail ca nisce 'starici gramadite uncle d'a-
supra altora;
Candil nod suntu respincliti pe ceriri ca nisce
stufuri de 'Ana;
Canal treed pe subri sore norisori mici 1i
albisori, si se aratii galbeni sail rosii ;
Cando vinii nor' despre '§i schimbil
calea desil;
Candil aerulil este mai luminosil de cata in
tutu -de una;
Candil picaturile de plbie smith alburii si facil
be§ici, adiea dupe cumil clicemtl nol, caneil ploda
cu besici;
Candi( apa de bait& si de ele§tea este mai
calla de cad obi uu,tu, fiira ca sii putemii dice
ca, a incalditil'o atmosfera;
 -- 148 --
Canal suntii s6ra nori multi intre nordit gi
-resaritii; sail candil vino despre resaritil negri
grosi, va ploa noptea ;
Daca nori vino despre apusu, va ploa a doua 41;
DaeA nori se arata pe la amiaqi i vinix despre a-
pusil §i m'arla -q i, va ploa si va fi furtana noptea.
2 Semis. de plain dupe vile, inseele fi paseri
SA asteptamit plOia:
eandU cilntap't goiul inainte de a resari s6rele ;
CandU mfininea canii 6rba, sail cAndil le bel-
baeseU matele;
Candti se lirigU pfsicile;
Ciindir se punil eeocile pe vfrful eopacilorsail pe
alu easelor,Isi aseundt1 capulu subil aripa, se main
In apa, sail shad, cu (-Toad(' deschisil ¢i triste ;
0 'ndil iesu brosce multe si oracitieseil ;
Canduc ants br6seele dimineta, (aceiia ce nu
fail de catil pr!mavara);
Candil rathl eArf tile musunSie mai marl de
catii totil -de-una ;
Carnitl se j6ea museulitile si tintari In umbra
dupe apustifi s6relui, gi biziie multi ;
Canal se freeb, rimAtori 'si strica stratufil ;
i

CaOU TidicA vitele cornurate equal' In susil,

ttngii pe' 1-§1 1 rtgn botnlu sip ci6-
tele, m;.initteil mai ulti. se u:ta desil spre tufa-
 -- 149 --
45,-cji, se cilia, pe partea (1.6pta, si mugeert
candil intra fn saicle ;
Candil data cocosi de cu s6ra, sau farat mpLi;
Candil se aduna ceocile (stanc,utole) i corbi,
sbora facandu sgomotil mare, lila ndu din aripi;
Ganda' se vedii, cotofeni sburandil ajci pi colo,
i maindu'si capnlil in upa ;
Candii pare stirculii obositu. i sboril ap.r6pe
de paruentil;
Candii lasa paserile mancarea pi fugii la cuiburi;
Candil iesil rime multe din pamentil;
Candi' cadii paiejeni din. panzele
Cana nu se depart6za albinele de stupi, rti
intru in intru fara sa file 14careatts, en merivde;
Canal. I§I scoti, fuynicile °tale din, furnica-
riia, si lucreza en barba4ii4;
Candu se lovescii herbed ¢i oile in capete,
§i pascii candii vinu spre aria.;
Candii sbara rindunelele apr6pe de pamentii
ca sa apace mustele, si candii sbora apr6pe de
suprafata apel;
Candii iii acopere barza pui ;
Candil sbiara, asini (magari) mai multi de
cetu totii-de-una, iii misca urechile, ridicit coda
fu sus si se tavalescii prin pulbere;
Candii se aprop'e pitigoi de case ;
 -- 150 --
Cana. se arunc5, giscele §i ratcle in apA qi
se scald macanindii §i biitIndii din aripi ;
Cana'. p**6, muscele tare;
Cana. cants cocosulli pela 9, 10 sail 11 ore
sera, este Bernal ca se va schimba timpuhl ;
Va tine plbia multil canal nu intra coco0
cei biarini in cotetil dupe ce a inceputii sä plod.
Daca intra, plbia va Inceta curindii;
Candu saril pesci din apa §i Moth pe d'asupra;
Candil se tavalesc gainile In pulbere, &Audi,' a-
ripi, §i se scaled mai multii de catii obi§nuitii;
Candii pAialani care I§I facit casele prin col-
tuff. se infalurg. In pinzele lord 0 lasa, afara
numai partea din apoi ;
Cana phialani care facil pinze rotunde nu
tor* sail facii scurte firele care formezit ra-
ele pinz el °ril.
3. Serene de ploid dupes saduri.
Sa a§teptimfi plaia:
Cana scaetele celii mare (acela all caruia
rodg este lunguetil qi are peri Intepatori ca ai
ariciului), taiatu §i atfrnatil lute° cash', se strin-
ge, qi tepuqi sei numai inepa aqa tare;
Candfi se Indoiessii foile de trifoiii §i luje-
raid sei1 este mai dreptii de catil alt5. data;
 -- 151 --
Candil zoreoa de eampii (pala Maichi Pre-
cesti) isi inch de florea.
4. Senane deosebile pentres plaid.
Semnele urinatere vestescii pleia
Canal asuda pareti caseloril;
Candil cade luningine dupe cosil ;
Candu Inminarile aprinse plesuscil gi ardil in
tunecatil ca cumil aril fi sa se stingy ;
Candy se vede In prejurulil lunel cercanii cu
fete multe ;
Candil e sera bmedil si se vede pe until pi-.
eituri de apa ;
Candil arde focul inchis si filacara este galbibra ;
Candii se arata seentel pe vasele puse la foe;
Cand se mbia cbrdele de la vidra sail de la cobza;
Candi' se moia si se eurma curelele de la opinci;
Candi se include si se deschide loft anevoe,
si c4ndii se unifia, seindurile ;
Candil trosnesce masa, Nile., icanele qi alte
lucruri de lerunii;
Candii flacarai foculu au o faca albastrue
Candil plesneseil carbuni i aruncA scautei ;
Candil nu iasa bine famulli pe cosil;
Cand muceclesee festila lampelor si a luminarilor ;
Candil iasa final din fe§tila lampelord si lit-
plesnesce ;
 -- 152 --
Candil flacara lampelorti si a luminariloril este
inconjurata de mai cereanil ,
Candil pute ceta urftu ; asa de pilda, candil
mirosa a paiie arse ;
Candil se recoresce timpulii dupe cc a plo-
atfi nileln ;
°Audit se aude de departesunetniii clopotelorii
si sgomotulii apei ;
Candfi iasa aburi din Snvelitorile de paiie,
dupe ce a ploatil cu fartuna ;
Candu ferbe apa lesne §i lard sgomotii;
Candii se umfla lemnulil ;
Candii se face umedela pe d'asupra petrilor;
Ctindil se rapil cordele singure ;
Oandil putii gundiele §i privatele, mai tare de
catii totil-de-una
Candii trage sarea.
§ 6. Semne de /rigu qi de ingheffs.
V a ti fti gu sau va ingheta:
Candil paserile de padure se ascaudii prinu
stufisuri si hatisiuri;
Candii la Incepatuli ernei, atuncicandfi este sa
inghete, se vedii paserile de apa care locuescil
pe ele.staie si pe brotT eil viuI pe apele curga-
tore, pe riuri si pe parade, a carora apa in-
gliiata mai anevoe
 -- 153 --
cAudr, fulgii de zapada s uitir mici si usiori;
Canal cade lit inceputtilil Ingheruriloril o grin-
(ulna usidra rotunda si alba ;
°audit focnlu si carbuni paril mai aprinsi de
cltii ob'stutitii ;
Candil picaturele de la strasina radii mai In-
cefii de catii obit,,untitii.
Cana se Intorcil pisicelc cu spatele sere focii;
Candil vinii de timpuriii gascele selbatice si
alte paseri calat6re;
Candil paserile celle mid se facii stoluri si
umbla Impreuna ;
Candii disculu (talerubi) lunei este stralucitorri,
si cornele sole par a fi ascutite dupe Kula noua;
Candii bate ventulii despre nordil (crivatii)
sail despre rasaritil, dupe lima none ;
Okla suntil stelele stralucitore ;
Candil nori eel mid suntjos si se due sprenordii;
Candil ninge marunt5 atunci candil nori se
crramadescil in forma de stand.
Candil tessil paiajini dou6 sail trei panze una
peste alta intr'o ndpte, este semnil c5, peste vre-
o-dece dile va incepe unil frigu forte mare ;
Candii esu schintei frecandii o pisica pe spate
in intunerecil, si de o data cu schinteele se 41-
utle si niste midi plesnituri,
 -- 154--
6 Seinne de ninsore,
MANI Wawa a ioste. cetbsa ;
Ci sOreci'§i facii euiburile adanc. prin graze;
Cared focul pare iafna mai ro§ii de cat obi§nuit;
Canal carbuui aprin§i au o facia alburia ;
Candu vulpele Tatra iarna.
7. Semne de petrii suet grinding
Candii uori albi galbui mergil incetu cu tote
ca bate ventulii. tare;
Candil ceriulti este galbui spre rasarittl fna-
iute de rasaritulii sUrclui §i ragele sole infrents
se vedil Intre nori de§i.
Nori albi sunt vara semna de petra §i iarna
semnil de ninsore;
Candu nori au prima-vara §i iarna o f5aa al-
ba care bate in albastru, §i se intindil
este semnu ca va cadea
8. Semne de pets fi ninsore
Candil nori inchi§i-vineti se facii alburii, mai
cu soma candii bate crivatulii;
Candii sbrele §i luna sunt incunjurati .de unit
cercanu galbuiu §i camil rosdticii.
Mad se pare ca se hanoine46 dupe un frig mare;
Cand frigulii este uscat fara ca se Inghete tare;
Candii se lingii pisicile §i (hit cu laba de trei
on pe urcchi §i pe spate.
 -- 155 --
PRONOSTICIURE PENTRU IAkNA
Semnele urmaVre arat5, ca iarna va fi grea:
Candu paserile suntii grase tamna, i candu
ceocurile qi pic;6rele lora suntil mai multii ne-
gre de coal negriOre ;
Ceindii se face hameiil niultu, ghindg, porumbil
i alte p6me cu saraburr;
Ca'ndu au aluni florl multe qi nu se gaseseii
paiajeni in ghindii;
Candu gogoVle de turd suntii uscate qi sbircite,
Candii ficatulii stiuciloril este ascutitii la par
tea sa dinainte ,
Cana se merlescil oile de timpuriu ,
Candii suntii §6reci putini,
Cana blana epuriloril, a epuriloril de cash',
a pisiciloril selbatice, a lupilord qi a altoril do-
bitoce este ddsa §i intesat6,.
°Arida §dreci de munte astupa visuinele
1°141 cu erbd i cu mu ehiiz,
CAndil brindu§a infloresce ds susu in josii piny
la vertu este unil semnii ca iarna va fi grea
va tone pang la jumatatea lui aprilie,
Clnd cad foile copactlor indata ce sint vestejite
larna va tene mulla:
Candil in luna lui iuliu furnicele '§I facti mu-
fluf6ile mai marl" de cetil ol,icinuitu ,
Candi."' suntti viespe multe §i gArgauni, in lima
Juni octombrie ,
Candu paserile de paduri vinil de '§i cautii
hrana apr6pe de case
 156

C :vela spre sfai*tulii telmnei sau iarna nu

putemil baga oile in cosarii,
Semne ea iarna va fi timpuria:
CandpaserlIede apa parasesc riurilegi elestaiele,
Candil priv;g1torolul canta in colivie forte bine,
Candu se aduna cocori Si pleca,
Claud se bat gascele si striga in giurul mancarei I or,
Candu canta vrabia de cumu se crapa de gala,
Canal' ple,ca renduneleIc i alte paseri tre-
catbre inainte de santa, Maria mica,
Ganda sosescu cocori pe la senta Maria mare,
larna va /1 moinosa fi dulce
Candi paserile suntii slabe tbmna,
Candii snntii sbreci multi ,
Candi este jirit multil si hamefil pacing, gliin-
da, porumbe i alte pouffe cu sanburi,
Candil nu s'att trecutii insa tote florile la
sfersitulil tbinnei,
Mud ficatul §tiucilor este latil la partesa dinainte,
Candil nu cadil foile cureudii,
Candu canta vrabiile iarna ,
Candilstintii pucine ciuperci $i mangtarci v6ra,
Candu ciocunle si picibrele paserilorri suntil
negri§bre pncinu inchise.
Candil tuna in noembre si in decembre,
Candii n'aii plecatil paserile pe la augustil sau
in celle danteiu septarneni ale lui octombre, este
semnil ca iarna va fi dulce pfna la Craciunil.
 -- 157 --
Tabla lilaterilloris
PARTEA ANTEIU

DESPRE At3111CULTUIL1
Pap [la.
1. Definitiunea §i Inpartirea Agriculturei. 1.
11. Cite -va cunoseinte assupra plantelorii 2.
§ 1. Organile nutritiunei.-Radacina.-Trun-
chiulii. - Foile. - 4.
§ 2. Orgaude reproductiunei. - Florile; -
Fructele. - Sementele. - 7.
§ 3. Germinatiunea sau incoltituhl plantelor. 8.
§ 4. Nutritiunea sau hrana plantelorit. 9.
111. Parnentul.-Deosebitefeluri de pAtne'nt. 10.
§ 1 Arnendamente. 14.
§ 2. Ingrasaminte. 15.
§ 3. Alte ingri,sarninte. 17.
IV Desprc lucraea pdnantului.
§ 1. Aratura. 20.
§ 2. Grapatulil. 25.
3 3. Taf6,1ugitulii. 26.
§ 4. Despre semenaturi. 27.
§ 5. Despre plivitil, prafft 9i muluruitii. 28.
§ 6. eositulii qi seceratula. 30.
V. Ocspre planlele cultivate.
§ 1. Plante cereate. Grata, - Secara. -
 -- 158 --
Pagina
Or ulii. Ovesulu. Porumbnlil. Meiu
Ricca. 30-48.
§ 2. Plante Legumbabse i faincise. Faso lea
MazareaNahutulil. Bobo lii si Lintea. 48-50.
§ 3. Plante tubercnlose §i raTacin6se. Car-
tofi sari picioicile. Napi. Sfeclele. Mor-
covii i Piisternacii. 50-55.
§ 4 Nutretiori semenate. Visdeiulu. Trifo-
iulu 4i Sparceta. Alaztirichea sari borceagnlii.
Meiu si Mohorulii. 55-59.
5. Fenetele. 59
§ 6. Plante industriale. 62.
Plante oleidse. Rapita. Macula.. Su-
sann15. 62-65.
Plante tecstile. Ciinepa Inu 66-69.
Plante vapsitore. Roibia. 69.
Deosebite plante Tutonnlii. Hameiubl.
M ottani ii. 70
VI. Despre Rota fiu »i 73
VII Despre Vile lei despre vital 76
VIII. Pond rodilori. Now la. Dadulil
Prow d'u. 83
PARTEA A DOUA.
DESPRE ANIMALELE DOMESTICE 89
1. Raid fl Vacile. Vacile. Ingrilsarea Va-
-13onide muna.-Ingraqarea vitelor 92
II. Despre Cal. 103
III. Despre Oi. 107
IV. Despre Capre. 110
 -- 159 --
Pagina
V. Despre rinilltori. 111.
VI. Albinele. 113
PARTEA A TREIA
DESPREGRAD1NARIE 118
I Plante cultivate pentra radeicinele For
Cartoii. Alureovi. 6ieulele. Pastarnaei
G-uliile. RidiehiLt. Irenulil, Celina.
Prasu!ii Ustaroiulu. 120
II Plante cultivate pentru frac:fele tor.
Castraveti. Pepeni verdi, Pepeni galbeni.
Dovleei. Patlagele vinete. Patlagele rosii.
Barnbii Fragi 126
III. Plantele cultivate pentra toile loris
Varza Maeri§ulii ware Spanaculd.
Laptueele. 131
./1/ Plante cultivate pentru setnin fel e For
Fasolea. Linte'a. Mazare. --- Bobit15.
Nnatnlii. 134
Y. Alle elite va planle Xrdeiul, Mararn.1.
Patrungelani. Citabruld. Leqteanulil 135
IV! Resadni file 136
V II Gradina de pomi 138
PARTEA A PATRA.
1. Comptabilitatea sail tenerea socoteleloril. 138
PARTEA A CINCEA
1. Casa de loeainta i alte imprejmairI. 141
PARTEA A EASEA
1. Despre eanoseinta timpnlui. 145