PLANTELE CUNOSCUTE

DE POPORUL ROMRN

dacoromanica.ro
 PLAN TELE
CUNOSCUTE DE

POPORUL ROMAN
VOCABULAR BOTANIC
CUPRINZAND NUMIRILE ROM.A.NE, FRANCEZE,
GERMANE $1 $T1INTIFICE

DE

ZACH. C. PANTU

BUCURETI
Institutul de Arte Grafice §i Editurit MINERVA"
STRADA REGALA, 6
1906

dacoromanica.ro
 gámaaLi

go/etlar (97kkad (6) Mdeaca

cpirint:dra aZ 5zdizaqitznei paddce

irz clerna irtada dairtá1i zecrtnaglinta

,,LicztezZ

dacoromanica.ro
 INTRODUCERE

Ceeace m'a determinat sa intreprind aceastä lucrare intitulata :

Plantele cunoscute de poporul roman. Vocabular botanic cuprinzdnd nu-
mirile romdne, franceze, germane pi ptiintifice, a fost pe de o parte ca
se uqureze q't sa se vulgarizeze studiul frumoasei qtiinte a botanicei,
pe care nemuritorul LINNt o numia : cScientia amabilis» qi care
este Ella de putin cunoscutä qi iubita de carturarii noqtrii ; iar pe
de alta parte, pentru cá vedeam in lexicografia noastra numeroase
neexactitati de numirile plantelor, sau in cazul cel mai bun expli-
catiuni cu totul vage. Spre acest scop am crezut de cuviintrt, ca sa
pornesc dela numirile cunoscute poporului nostru, adunate din di-
feritele localitäti locuite de romani i dispuse in ordine
adaugand la fiecare planta numirea franceza, germana iqtiintifica
(latinft), numele familiei din care face parte, precum qi o scurta
descriere a plantei, indicandu-se la fiecare durata, locul unde creqte
(statiunea), timpul inflorirei, intrebuintärile economice, agricole,
alimentare, industriale, tinctoriale qi medicinale, aratandu-se adesea
credintele populare. In acelaq timp am mentionat daca plantele
posed proprietati toxice sau dacá stint melifere ; iar pentru cele
exotice am aratat patria §i scopul culturei lor.
Cele vre-o 3600 de numiri populare, cuprinse in aceastä lucrare,
se refera la aproape 1600 specii de plante, dintre care cele mai
multe cresc prin partile noastre, impodobind campiile, vaile §i
muntii noqtri, iar altele mult mai putine, exotice, sunt cunoscute
poporului nostru din cultura, sau nurnai ca producte vegetale, din
bacanii i droguerii precum : Bacan, Ca tea, Ceai, Piper, Scortipoara,
A ofran, Frunzipoara, Nucpoara, Popaz, Sabur, Salce, Sange-de-noua-
frati, etc., etc.
Poporul nostru, din fire admirator a tot ce este frumos, a fost
totdeauna atras de frumsetile naturei qi in special de flori. Numai
astfel ne putem explica numeroasele cunoqtinte, ce are el despre
plante, numai astfel ne putem explica faptul, ca romanul nostru
are atat de interesante qi frumoase numiri de plante. Cat de fru-
moase sunt de pildä. numirile : Lacramioare, Sufletele, Vinetele, Albu-
meala, Albastrita, Masa-raiului, Sangele-voinicului, Chica-voinicului, Pa-
laria-cucului, Doamna-codrului, Condurul-Doamnei, Dimitrife, Crucea-
voinicului, Smeurifet, Tamdioare, Floarea-florilor, Toporapi qi multe altele.

dacoromanica.ro
 VIII INTRODUCERE

Unele numiri populare sunt in legaturä cu credintele, legendele,

Cu intrebuintarile sau ea proprietatile vindeatoare, ce se atribue
de poporul nostru diferitelor plante ; a§a unele poarta numele
boalei ce crede ca vindecä. precum : Frigurica, Armurariu, Masetlarifa,
Dam', Pojarnifti, A oaldittet, Branca, Samca, Buedea-ciumei, Nigelarifa,
Orbalf, Treinji etc., etc. ; altele sunt in legiitura cu credintele po-
porului nostru precum : Iarba-fiarelor, Ciurul-zdnelor, Coada-priculicilor,
Navalnic, Pana-sburatorului, Praful-strigoilor, Coada-smeului, .De-cleinsele,
Parul-zeinelor etc., etc.
Curios 0 interesant este faptul, ca sunt multe numiri populare,
care seamiinä cu cele ql-iintifice a§a aunt : Fag, Fasole, Frasinel,
Frasin, Cer, Ulm, Nufar, Carpin, Pin, Prun, Gastan, Cicoare, Urn,
Aiu, Ceapa, Trifoi, Vdsc, Mintet, Iedera, Urzica, Lifian, etc.
Multe din numirile populare, cuprinse in aceastä. lucrare, sunt
publicate aici pentru prima oard. Acestea sunt mai toate cele care
au indicata mai detailat localitatea, a0t de pilda : Aurica, Bradu-
ciumei, Colfari, Colfu-lupului, Cornaci, Floare-cu-doua-cozi, Grabar, Hili-
moaca, Morariiet, Obrazu-fetei, Schinduc, Sfoiag, Sorocina, Spoitori, Stu-
denifa, Sapunul-popei, Urzicufe, etc. Mara de acestea sunt unele
numiri populare din Macedonia, adunate qi comunicate mie cu
multa bunavointa de d. M. DIMONEE, profesor in Salonic 0 de fratele
d-sale I. DIMONIE, pentru care ii rog, sa primeasca ca aceasta
ocasiune multumirile n-iele cordiale. Dintre aceste numiri mentionam:
Aliu, Argavan, Arigan, Afiq, Burfi, Cinar, Cirici, Bangiu, Ghiaztna,
Gorfu, Goarfe, Hic, Rica, Rimanic, Ligoace, Macheadon, Malaga, Masin,
Misur, Muloacha, Paparife, A iarchin, etc.
Pentru ca aceasta lucrare, sa fie utila unui rnai mare numar de
cititori, am. crezut de cuviinta sa-i adaug urmatoarele trei indice :
1. indice alfabetic de numirile Ftiinfifice. 2. Indice alfabetic de numirile
franceze qi 3. Indice (diabetic de numirile germane.
Din cele ce preced reiese, cá aceasta lucrare este de un vadit
interes pentru vulgarizarea qtiintei, fiind in acela timp utila per-
soanelor, cari se ocupä cu studiul botanicei, al limbei gi folklorului
roman.

A utorul.

dacoromanica.ro
 ESPLICATIUNEA SEMNELOR *I PRESCURTARILOR
INTREBUINTATE IN ACEASTA LUCRARE.
O. anua/a: plantrt care nu infloreqte decfit o singura data', germineazi
(incoltegte) primilvara qi moare inaintea iernei din acelag an. 0
planta anualli este caracterizata in general prin radficinile sale
lungi 0 subtiri 0 mai cu sami prin lipsa unei tulpini subterane
desvoltate (rizom).
bisanuala : planta care traiqte doi ani, nu infloregte cleat o data, ger-
mineazil primavara qi se desvolta in anul care precede pe acela
cand inflore0e, fructificä 0 moare ; sau cu alte cuvinte in primul
an formeaza o tulpina scurta, frunze qi radacini, iar in anul al
doilea produce flori qi fructe 0 apoi moare.
2I_. perena sau vivace : plantä cu rizom (tulpina subterana) erbaceu sau
lemnos, care continua' a trai mai multi ani dearandul, producand
in fiecare an tulpini erbacee, care se distrug inaintea iernei, dupa
ce au avut flori 0 fructe.
planta lemnoasa : tulpina lemnoasà continua a trai mai multi ani dea
randul 0 poarta flori 0 fructe in fiecare an, in aceastä categorie
intr.& arborii 0 arbuqtii. La arbust (frutex) ramificatia incepe
dela baza tulpinei ; la arbore (arbor) ramificatia incepe mai sus
la o oarecare inaltime.
fam. familia din care face parte planta.
fr. numire franceza.
g. numire germana.
j. judetul.
Melif, planta melifera, adeca pe care o viziteazi albinele.
syn. sinonim sau egnl, adecii numirea tiintifica (latina) tiparita cursiv mic,
ce urmeaza este equivalent& cu numirea qtiintifica anterioara ti-
pärita cursiv mare.
var. varietate.
Numele lunilor arata timpul and infloregte planta.
Numirea de tara precum : (Banat), (Bucovina), sau prescur-
tarea numirei de tad. precum : (Maced.) pentru Macedonia,
(Mold.) pentru Moldova 0 (Trans.) pentru Transilvania care
urmeaza dupti o numire populara, ne indici tara unde planta
poarta aceasta numire.
Dupd numele qtiintific (latin) al plantei urmeazi numele pres-
curtat al autorului, care a stabilit specia, aqa d. e. L. (Linné),
DC. (De Candolle), fuss. (Jussieu), Lam. (Lamarlc.), Boivs. (Bois-
sier), Jacg. (Jacguin), W. et Kit. (Waldstein et Kitaibel), etc., etc.

dacoromanica.ro
VOCABULAR BOTANIC

dacoromanica.ro

Abanos, [fr. tbène; g. Eb en h olz],
se numeste un lemn durabil, dens,
greu, frumos si de ordinar negru,
care provine din mai multe specii
de arbori exbtici: ca frunze al-
terne, coriace, cu flori albe si fructe
suculente, ce apartin genului Di-
ospyros L., din fam. Ebenaceae. Di-
ospyros Ebenum Retz., originar din
India orientala si peninsula Mala-
ieza dii abanosul cel mai frumos
de o coloare neagri, dar acest ar-
bore este de tot rar. Mari de a-
ceasta specie mai insemnim : D.
melanida Poir., originar din insu-
lele Mascarense si D. discolor Willd.
din insulele Philipine. Abanosul din
cauza calitlitilor sale superioare
este intrebuintat in tämpläria fina
si in strungarie, constituind astfel
un important articol de comert.
Acaeiu (Trans.), Robinia Pseudacacia
L., vezi Salcarn.
Aeaju, [fr. Acajou ; g. Mahago ni-
b a um]. Swietenia Mahagoni
mare si frumos arbore din fam.
Meliaceae ; frunzele alterne penati-
compuse cu 8 foliole oval-lanceo-
late, lung-acuminate, intregi si pe-
tiolulate; florile mici, galbine-ro-
sietice, dispuse in panicule la sub-
tioara frunzelor sau la värful ra-
murilor, caliciul cu 5 lobi; corola
ca 5 petale, stamine 10 concres-
cute la baza; fructul capsulà ovoida,
lemnoasii de marimea unui pnmn.
Acest arbore creste in America
centrala si in Antile. Lemnul sail
dacoromanica.ro
A.
compact, fin, tare, colorat in rosu
si odorant ; toate aceste calitati,
fac ca acest lemn ski fie clutat
pentru confectionarea mobilelor
fine, constituind astfel un pretios
articol de comert. Scoarta acestui
rar arbore are proprietati amare,
astringente, febrifuge si antipu-
tride, ceea ce face sit fie intre-
buintat in medicina ca succedaneu
al scoartei de Quinquina.
Aeat (Trans.), Robinia Pseudacacia L.,
vezi Salarn.
Aerld,VitisniniferaL.,veziVitii-de-vie.
Aces, RibesGrossularia L., vezi Agris.
Aeris-rosu (Trans.), Berberis vulgaris
L., vezi Dracild.
Aeu-Doamnel, [fr. Aiguille-de-ber-
ger, Aiguillette; g. Na d elk er b el,
Venuskamm.]. Scandix Pecten
Veneris L.®. planta erbacee din fam.
Umbelliferae, tulpina fin-striata, ra-
mificata, acoperità cu peri moi si
scurti ; frunzele de 3 ori penati-
partite, foliolele cu segmente mul-
tipartite ea lobii lineari, ingusti,
ascutiti ; florile albe, dispuse in
umbele cu 1-3 radii, involucrul
lipseste sau are numai o folioli, in-
volucelul mai adesea cu 5 foliole
lanceolate intregi sau la varf bi-
trifide ; fructul cu rostra (cioc)
foarte lung, acoperit cu 2 rAnduri
de peri rigizi. Creste pe cimpuri
prin samanaturi, cu deosebire pe
pamant calcaros. MaiIulie.
Aeu-pinllintului, Asplenium Tricho-
manes L., vezi Strasnic.
1
 '2 ZACH. C. PANTIT
Adormitele, Ane,none Pulsatilla L.,
vezi Deditei.
Aerel, [fr. Ase fétide; g. Teuf els-
dr e c h.], este o gom-resinä extrasi
din rAdacina plantei Ferula Asa
foetida L. 4. plantä erbacee
fem. 1 zbelliferae, tulpina fistu-
loasa ; frunzele radicale penatise-
cate, cu segmente sinuate, Cu lo-
bu oblongi i obtusi; florile mici,
galbine. Originará. din Persia si
Afghanistan. Aerelul este o sub-
stant albà sau brunä cu xniros
urat si gust gretos, intrebuintatä
in medicina sub nurnirea de : «Asa
foetida» din cauza propriettitilor
sale digestive si antispasmodice.
Afinghi (Maced.). [fr. AbrAtier,
Airelle-noire,Myrtille; g. H eid el-
beer e, Bickbeere].Vaccinium
Myrtillus L. D. mic arbust din fam.
Ericaceae- V accinioideae, ramurile
anguloase; frunzele ovale, denticu-
late, verzi pe ambele fete; florile
verzui-rosietice; fructele bacce glo-
buloase de o coloare albasträ In-
chisä sau neagrti cu aspect bru-
märiu. Pfisuni pietroase in regiunea
alping i prin locurile stäncoase
si umede din pfidurile montane f;i
subalpine. MaiIunie. Melif. Fruc-
tele dulci puin acrisoare, cunos-
cute sub numele de Afine sunt
comestibile, din ele sä fac con-
serve si siropuri riicoritoare. Sucul
rosu inclais al acestor fructe
intrebuinteaza spre a colora stofe
etc. si pentru colorarea artificialii a
vinurilor. Vaccinium uliginosum
L. [fr. Airelle - des - marais ; g.
Rauschbeere,Trunkelbeer Eh],
se deosebeste de specia precedentä
prin frunze obovale, obtuse, in-
tregi, pe partea inferioara albfis-
trui-verzii (glauce) si reticulate;
ramurile cilindrice rotunzite; flo-
rile albe sau rosietice, Ingram&
dite mai multe la un loo; fructele
negrii, numite Afine sunt comes-
tibile. Creste prin pasunile umede
si pietroase, prin locuri mrásti-
noase-turfoase in regiunea alpini.
Mai Iulie.
dacoromanica.ro
Afine, fractele comestibile de Vacci-
whim Myrtillus L. si Vaccinium
uliqinosum L., vezi Afin.
Afinghi (Maced.), Vaccinium Myrtil-
lus L., vezi Afin.
Alton, Papaver somniferum L., vezi
Mac.
Agimit (Mold.), .Allium Ascalonicum
L., vezi Hasme.
A gnat, Aglici, Barba-caprei, Fereci-
albä, Ferice, Ferige-albe (Trans.),
Ferigea, Ferigea-albä, Floarea-
soarelui-de-cämp,Oglice,Teisortfr.
Filipendule; g. Mä d esiiss,Wein-
b1 um Spiraea Filipendula
L., syn. Filipendula hexapetala Gilib.
2. plantä erbacee din fam. Rosaceae,
fibrele rifterácinilor spre värf tuber-
culoase ; tulpina simpla si dreaptil,
frunzele intrerupt-penate, foliole
mici, oblonge incis -penatifide ;
florile albe sau putin rosee sunt
odorante, dispuse in corimbe? re-
unite In panicule la värful tulpmei ;
fructele capsule pubescente. PA-
suni uscate i prin poenile din
uneori cultivati ca orna-
mentalä. MaiIulie.
Radacinle tuberculoase proaspete
exhala un miros de flori de porto-
cale, ele contin amidon i tanin din
care cauza sunt alimentare si ad-
stringente.
Aglicet (Trans.), Primula officinalis
Jacq., vezi CiuboVca-cucului.
Agliei, Spiraea Filipendula L., vezi
Aglicä.
Agre (Olt.), Ribes Grossularia L.,
vezi Agris.
Ribes Grossularia L., vezi
Agris.
Agr4, Acris, Agres (Oltenia), Agrij,
Agri*-sälbatic, Borboanä, Borboa-
ne (Trans.), Burboanti, Burboane,
Coacazti-sälbaticä, Rezächie, Re-
Struguri-spinosi.
[fr. Groseillier-à-maquereau; g.
Stachelbeere].Ribes Grossu-
/aria L. I). arbust din fam. Saxi-
fragaceae-Ribesioideae, frunzele
lobate pfiroase sau ftirti peri ; brae-
teele ramurilor transformate in
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
spini simpli sau trifurcati florile
mici sunt verzui sau rosietice
fructele sunt bacce ovoide verzi,
galbine sau roii, primase, färä peri
sau cu peri glandulosi. Locuri stan-
coase in padurile subalpine, adesea
cultivat prin gradini.AprilieMaiu.
Melif.
Fructele numite Agrjfe, Aerife,
Borboane sunt comestibile, necoap-
te sunt acide, adstringente, coapte
sunt dulci, racoritoare si laxative.
Agriki-rou, Berberís vulgo* L., vezi
Dracila.
Ribes Grossularia L.,
vezi Agris.
Agrie, fructele comestibile de Ri-
bes Grossularia L., vezi Agris.
Agud, Moros alba L., vezi Dud-alb.
Morus nigra L., vezi Dud-negru.
Agud-alb, Morus alba L.,veziDud-alb.
Agud-negru, Morus nigra L., vezi
Dud-negru.
Aguridts, fructele necoapte de Vitis
vinifera L., vezi Vita-de-vie.
Aguridar, itis vinifera L., vezi
Agurijoara, Portulace.[fr. Chevalier-
d'onze-heures, Pourpier-fleuri ; g.
Portulak.]. Portulaca grandj-
flora Lindl. O. mica planta erbacee,
suculenta din fam. Portulacaceae,tul-
pina carnoasa, ramificata, culcatá
apoi erecta; frunzele carnoase,
linear-lauceolate, cilindrice, asen-
tite, paroase sau aproape glabre;
florile mari, frumoase, galbine, albe,
rosee sau rosii sunt solitare sau
reunite cate 3-4 la varful ramu-
Tilo; ele se deschid numai la soare,
caliciul cu 2 sepale caduce, peta-
lele 4-6 oval-rotunzite, putin con-
.crescute la baza', staminele cu an-
terele galbine. Aceasta planta ori-
ginara din Brasilia si Chile se
cultiva adesea ca planta decorativa,
mai cu seamápriitre pietrii.Iunie-
Septembrie. Prin cultura s'au ob-
tinut varietati cu florile invoalte,
pestrite si numeroase varietati de
colori.
A.hrean (Maced.), Cochlearia Armo-
racia L., vezi Hrean.
dacoromanica.ro
3
Aiità (Maced.), Vitis vinifera L., vezi
Vita-de-vie.
Aior, Buruianti de negei, Eurdiana-
magareascA, Laptele hanelui, [fr.
Esule; g. Scharfe Wolf s-
lunch]. Euphorbia Estila L.21..
planta' erbacee din fam. Euphorbia-
ceae ca frunzele indepartate linéar-
lanceolate sau lanceolate, spre
baza cuneat-ingustate ; florile gal-
bine dispuse in umbele multira-
diate. Creste prin fanete umede.
IunieAugust.
Aior, Euphorbia helioscopia Ì1., vezi
Laptele-cucului.
Ai§oarit, Alijaría officin,alis Andrz.,
vezi Usturoita.
Ai*or, Alijaría officinalis Andrt.) vezi
Usturoita. Galanthus niva lis L.,
vezi Ghiocei, í Lilium Martagon L.,
vezi Crin-de-pridure.
A4or (Bucovina), Paris 4iiacliifolia
vezi Dalac.
Am, Alliunt rotundu2n ti., vezi Pur.
Aiu (Trans.), Allium sativum L., vezi
Usturoi.
Ain-de-Wure (Trans.), Altiudz ursi-
nuns L., vezi Leurda.
Aiu-de-plidure, Lilium Martligoit L.,
vezi Crin-de-padure.
Aiu-de-toaninit (Trans:), Alijan; sati-
vumL., var. Ophioscordon Dou.? vezi
Usturoi-de-toainna.
Aiu-de-veari (Trans.), Allitait sati-
vum L., vezi Usturoi.
Pur. [fr. Ail-jauuatre;
g. Lauch]. .Allium ochroleucum
W. et Kit. 21- mica planta erbacee
bulboasa din fam. Liliaceab, bulbul
alungit cu tunica negricioasii,
vizata la varf in libre subtiri, tul-
pina rotunda, foile lineare pe partea
inferioarti ascutit-carinate, florile
galbine sau palid-galbine, dispuse
in umbela globuloasii, cu stami-
nele ieqite din libare (exerte), in-
trecfind perigonul Cu jumatate din
lungimea lor, spatul bivalv mai
scurt decát pedunculii. Stand
pasuni in regiunea montana si sub-
alpina. Iulie August.
Ain-sitlbatie (Trans.). [fr. Ail-pota-
ger; g. Gemlise-Lauch.].
 4 ZACH. C. PANTU
Allium oleraceuni L. 21.. planta er-
bacee bulboasä din fam. Liliaceae,
frunzele lineare pe partes
multieostate; forte albe-
verzui sau rosietice sunt dispuse
in umbele ca numeroase bulbile,
staminele simple cam de lungimea
foliolelor obtuse ale periantului.
Creste prin vii, gridini si locuri
aride. IunieIulie.
Aiulierpelui (Trans.), Prazul-iepu-
relui, Pur. (fr. Roeambole ; g.
S chlangenlauch, Sand-
lauch].Alliarn Scorodoprasum
L. 21-. planta erbacee bulboasä din
fam. Liliaceae, tulpina invärtita
spirala este cilindricti; frunzele
plane, cu marginea fin - dintati
aspri ; florile rosii-purpuriu-inchise,
dispuse in umbele Cu numeroase
bulbile, staminele mai scurte de-
cAt floral. Creste prin li-
vezi, fänete, prin tufisuri si pe
marginea pidurilor. IunieIulie.
intrebuintatil la bucatarie din care
cauzii sa si cultiva.
Aiu§oarik, Alijar-la oficinalis Andrz.,
vezi Usturoita.
Aiutior, Alijaría oficina lis An drz., rez i
Usturoiti,
Ala°, Caplagea (judetele de pe mar-
ginea Duniirei), Grau-gol, Secara-
alba. [fr. Epeautre ; g. Sp el z,
Dinkel]. Triticum Spelta L.O.
si a planta ierboasil din fam.
Gramineae, tulpina subtire, fistu-
loasA si mai adesea cenusiu-verzie;
frunzele glabre sau imprastiat-pil-
roase; spicul lung si subtire, pu-
tin patrunghiular, lax (spiculele
indepartate) si cu rachisul fragil,
spiculele mai adesea cu 4 flori,
glumele obovale la värf trunchiate,
glumela inferioarl ovalii, obtusa
cu un dinte median obtus i scurt
sau cu o lunga arista In 3 muchi.
Spiculele cu 2-3 fructe sunt apro-
piate de portiunea rachisului cu
care cade la maturitate. Grauntele
l'uvate de glumelele sale sunt ro-
sietice, putin lateral-comprimate
si cu o adânciltura ingusta. Sa
zice cil aceasta planta ar fi origi-
dacoromanica.ro
nava din Persia. Alacul este una
din cerealele cele mai vechi, ea
era cultivata in Egipet, in Grecia
In tot imperiul roman. Aceastä
planta este mai putin productiva
decat celelalte specii de grau, dar
resista mai mult contra diversilor
parasiti si este mai rustic, din care
cauzi sa cultiva de obicei In re-
giunile muntoase. Se cunosc mai
multe varietati. Fama obtinuta din
grauntele de Alac este alba fru-
moasa. IunieIulie.
Alfunali, Citrus Limonium Risso., vezi
Lamia.
[fr. Citron; g. Zitron e].
Fructele comestibile de Citras
Lituania»; Risso., vezi Lämäi.
Aliimíltoare, Cydonia vulgaris Pers.,
vezi Gutuiu.
Alaur, Datura Stramanium L., vezi
Ciumafaie.
Alba, varietate de Vitis vinifera L.,
vezi
AlbastrA, Centaurea Cyanus L., vezi
Vinetele.
Alblistrea, Centaurea Cyanus L., vezi
Vinetele.
Albistritä, Centaurea Cyanus L., vezi
Vinetele.
Albina (Scrieni, judetul Prahova).
[fr. Ophrys ; g. Frauenthrän e,
Ragwurz1.Ophrys cornuta Stev.
forma banatica Rchb. 2I. frumoasa
planta erbacee din fam. Orchidaceae,
tubercule aproape globuloase ; tul-
pina cilindrica spre värf anguloasä;
frunzele glaucescente sunt oblong-
lanceolate sau lanceolate ; forte
frumoase, dispuse intr'un spic lax,
seamäna foarte mult cu o albina,
de unde si numirea populara a aces-
tei rari plante, foliolele periantului
violacee, labelul de coloare bruna
si velutin-paros este trilobat, lobul
median eliptic-oboval, seamana cm
abdomenul unei albine, lobii late-
rali brusc prelungiti au aspectul a
2 coarne, cari simuleaza picioarele
posterioare ale albinei. Creste pe
locuri argiloase, pe coaste i rtipe
Cu iarba, sau pe marginen pida-
rilor. MaiIunie.
 PLANTELE CONOSCUTE DE POPORUL RO 3JAN
Alb[peril, varitate de vinifera
L., vezi Viti-de-vie.
Ciucusoare, Disculet. [fr.
Alysson à calice persistant ; g.
Kelch-Schildkraut].A lys-
dittncalycinum L O. micà planta
erbacee din fam. Crucíferas, frun-
zele verzi-cenusii, lanceolate, cele
inferioare obovale ; florile galbine,
devenind mai tarziu albe, sunt dis-
puse in raceme terminale, corola cu
petalele bifide; fructul o siliculi or-
cenusiu-stelat-paroasä si
insoti ta do caliciul p ersis ten t.Creste
prin campii sterile, coline aride 10i
prin locuri pietroase. MaiIunie.
Albitd,Alyssum incanum L., vezi Ciu-
cusoarii.
Albumea14, Floarea Doamnei, Floa,
rea-Domnitei (Piatra -Craiului),
Floarea-Reginei (Bucegi, Ceahliiu),
Flocosele, Tudeliti (Mold. Cea-
hlitu). [fr. Patte-de-lion, Pied-de-
lion; g. Edelweiss]. Gna-
phalium Leontopodium Scop., syn.
Leontopodiunt alpinuni Cass. 21-.
midi, planed erbacee
din fam. Conzpositae, tulpina
pia ; frunzele linear-lanceolate, as-
cutite, inflorescenta alb-galbue,
compusi din multe capitule cu nu-
meroase flori uaascule si femele,
bracteele alb-floconoase dispuse
radial, dand astfel inflorescentei
aspectul unei singure flori, dispo-
sitiune naturalti, pentru ca si a-
tragii atentiunea insectelor asupra
adeviratelor flori putin aparente.
Päuni stancoase in regiunea al-
pinä. IulieAugust.
Allor, Arior, Laptele-Canelui, Lap-
tele-cucului (Munt.). [fr. Rhubar-
be-des-paysans ; g. C ypr es se n-
Wolf smile 11].Euphorbia Cy-
pari.ssias L. 4. planti erbacee din
fam.Eupho;biaceae, frunzele ingust-
lineare, intregi, glabre cu o sin-
guri nervuili sunt numeroase si
ingrimidite ; florile gilbui sunt
dispuse in umbele multiradiate ;
capsula fin-punctati. Creste pe
coline aride, campuri nisipoase, pe
langi drumuri. AprilieIunie.
dacoromanica.ro
6
Alior, Euphorbia helioscopia L., vezi
Laptele-cucului.
Aliu (Maced.), .Allium sativum L., vezi
Usturoi.
Aliu-di-curie (Maced.), .Allium ursi-
num L., vezi Leurda.
Alun, Tufii. [fr. Coudrier,Noisettier, ;
g. Haselnuss, Haselstrauch].
Corylus Avellana, L. 1). arbust
din fam. Betulaceae, frunzele cuperi
asprii sunt rotunde- cordiforme
la vfirf ascutite; florile monoice,
cele mascule galbine-cenusii, dis-
puse in amente (matisori) pendente,
cele femele cu stigmate purpurii,
cate 1-4 inconjurate de foliole
imbricate; fructele insotite de un
involucru foliaceu, campanulat pa-
ros, mai mult sau mai putin deschis,
laciniatpe margine si cam de aceiasi
lungime cu fructul ; fructele nu-
mite Alune sunt comestibile. Creste
prin piduri i tufisuri, uneori cul-
tivat. FebruarieMartie.
Cu smicele de alun se desalt-all ;
mugurii de aion se pun in apà ne-
inceputii, se descanta i apoi se spala
cu ea pentru musattura de sarpe.
Cu biitul de alun, ce creste Inteun
au, cu care s'a batut searpele care
sugea o broascA, scapand isarpele
broasca, poporul nostru crede
se pot alunga cu el norii. Cu 1:401
de alun verde, InfierbAntat In spuza
focului se frig ptIduceii de pe tal-
pele picioarelor.
Alun, Corylus Colurna L. si C. tubu-
losa Willd., vezi Alun turcesc.
Alun-turcesc, Alun. [fr. Coudrier en
arbre, Noisetier de Byzance ; g.
KretischeNuss].Corylus Co-
lurnaL. t. mic arbore din fana.Betu-
/acme, cu scoarta sub eroasi crepati;
florile ca cele dela C. Avellana insi
mult mai lungi i mai mari, invp-
lucrul fructifer dublu cu lacinii
guste, inconjoarli fructul numai in
partea sa inferioaril; fructele scurte,
globuloase, sau mai late decal lungi,
cunoscute sub numele de: Alune,
Alunetureeftisunt comestibile.Creste
prin pidurile de pe colinele din re-
giunea montani; se cultiva uneori
 6 ZACH. C. PANTU
Martie. Corylus tubulosa Willd.
1'). [fr. Noisetier-fatne; g. L a m-
b ertsnus s]. Arbust care sea-
ming mult Cu C. Avellana de care
se distinge prin fructele geminate
sau ternate oblongi, mari, brun-
roseate cu coaja subtire si prin
involucrul fructifer alungit In tub,
adesea de 2 ori mai lung decät
fructul, la 'Ad neegal-lacerat, mai
mult s au mai putin glandulos-páros.
Fructele comestibile numite: Alune,
Alune-tureefti. Piiduri pe dealurile
montane, uneori cultivat. Martie.
Alune, fructele comestibile de Cory-
lus Avellana L., vezi Alun. Co-
rylus Colurna L. si de C. tubulosa
Willd., vezi ,Alun-turcesc.
Alune americane, ifr. Arachide,
Pistache-de-terre ; g. Erd nu s s,
Er dpistazi el. Semintele oleagi-
noase comestibile de Arachis hy-
pogeae L. 0. planti erbace din fam.
Leguminosae-Papttionace ae,frunzele
alterne, imparipenate Cu 2 perechi
de foliole, ovale, obtuse, petiolu-
late ; florile galbine, reunite 1-7
la subtioara frunzelor ; fructele le-
gume ovoide, cu 2 rar 3-4 se-
minte, sunt umflate la suprafatä
Cu zbärcituri reticulate. Ovarul la
inceput aproape sesil, devine dupti
fecundatiune lung-pedunculat,
curbeaa In jos si fructul sä in-
groaph In pämänt, unde ajunge la
maturitate. Originark din America
mult cultivatii pentru se-
mintele sale oleaginoase si come-
stibile. IulieAugust.
Din seminte sa extrage un oleu,
intrebuilitat la bucatarie si in in-
dustrie pentru fabricatiunea sapu-
nului.
Alune-turcesti, fructele comestibile
de Gorylus Columna L. si de Cory-
lus tubulosa Willd., vezi Alun-tur-
cesc.
Alunele (Banat), Achillea Millefo-
lium L., vezi Coada soricelului.
Alunele (Munt.), Mándálaci, Män-
&tinsel. [fr. Terre-noix; g. A ck er-
nus, Erdkastanie]. Ca-
dacoromanica.ro
rum Bulbocastanum Koch., syn.
Bunium Bulbocastanum IA. 21. plant&
erbacee din fam. Unzbelliferae,
däcinile tuberculoase, aproape ro-
tunde ; frunzele aproape de 3 ori
penatisecate cu segmento lineare;
florile albe, dispuse in umbele mul-
tiradiate, insotite de involucru si
involucel cu numeroase foliole ;
fructele lungirete cu 5 coaste fili-
forme. Creste prin päduri, tufisuri,
pe campuri si prin vii, mai cu
seamti in pilmant argilos si cal-
caros. IunieIulie.
Radacinile tuberculoase contin
substante nutritive, din care cauza
sunt intrebuintate la bucatarie.
Alunele (Trans.), Chaerophyllum bulf
bosum L., vezi Baraboi.
Amaraluta, Amärutii. [fr. Cicendie-
filiforme; g. Bitterblatt]. Ci-
cendia filiformis Delarbre., syn. G en-
tiana filiformis L.lf icrocala
mie Link. a mica plantä erbacee
din fam. Gentianaceae, tulpina ra-
mificará chiar dela baz'a; frunzele
lanceolate ; florile galbine aurii
sunt mici, solitare si terminale,
caliciul scurt, campanulat cu 4
dinti, corola cu 4 diviziani. Creste
prin locuri umede, prin päduri.
IulieSeptembrie.
Aceasta planta contine un suc a-
mar cu proprietati tonice, stoma-
chice si febrifuge.
Anareall, Iarbii-läptoasä, Serparitä,
Sopärlitä. [fr. Laitier commun ;
g.Kreuzblume, Milchkraut].
Polygala vulgaris L. 21- mica plantä
erbacee din fam. Polygalaceae; frun-
zele sesile ingust-lanceolate; florile
mai adesea albastre, rosee, mai
rar albe, dispuse In raceme termi-
nale multiflore, bracteele toate
pe jumdtate mai scurte dealt pe-
dunculele ; fructul o capsulä com-
primatit cordiformä. Creste prin
fänetele uscate, prin locurile ni-
sipoase dela camp, coline si din
munti.MaiAugust. Din cauza pro-
prietätilor sale tonice, expecto-
 PLANTELE CIINOSCUTE DE POPORTIL ROMiN
rante i sudorifice, intrebuintatá
contra afectiunilor pulmonare, mult
mai activa este frisa P. amara L.-
PO4/gala comosa Schkuhr. 21_. se deo-
sebeqte de P. vulgaris numai prin
florile nedesvoltate mai scurte de-
cAt bracteele superioare, cari le
intrec Cu mult; florile mai adesea
rosee sau albe, rar albastre, dis-
puse inteun spic multiflor termi-
nal. Mailunie.
Amrirn, Cicendia filiformis Delar-
bre., vezi Amäräluá, i Picris hie-
racioides L., vezi
Amor, Plum bago capensis Thunbg
vezi Floarea amorului.
Amura% (Maced.), Rubus fruticosus
L., vezi Mur.
Ananas este un fruct compus din
fructele bacciform i din brac-
teele, devenite suculente i con-
crescute inteun fel de con damos,
de Ananas sativus Lindl., syn Pro-
india Ananas L. 21-. planta erbacee
din fam. Bromeliaceae, frunzele li-
neare, lungi cu dirrti rigizi, dis-
puse in rosetä; florile purpuriu-
violacee, dispuse inteun spic dens,
terminat printr'un buchet de frunze.
Originara din America tropicalä,
azi cultivatä in mai' toate regiu-
nile calda ale globului chiar
in Europa in florara anume cons-
truite. Fibrele frunzelor sunt tex-
tile. Fructul de coloare gälbue-
roieticá. erect qi prevázat la värf
cu im buchet de frunze, este unul
dintre cele mai delicioase fructe
comestibile, el este dulce acripr
are o aroma.' ce se asearnting in
acelEw timp cu aroma de piersice,
de mere gi de fragi
Anason,Foeniculum migare Mill., vezi
Molará.
Anason, Anason-ronatinesc, Anis, A-
nison, Bädean (Trans.). [fr. Anis,
Anis vert ; g. A n is]. Pinpinella
Anisum L. (:). plantá erbacee aro-
matici din fam. Umbelliferae, tul-
pina cilindricä, fistu-
loa* ramificatä qi acoperitk cu
peri moi i scurti ; frunzele infe-
rioare, nedivizate, orbicular-cor-
dacoromanica.ro
7
diforme, ineis-serrat-dentate, cele
mijlocii penate, cele mai de sus
trifide sau nedivizate ; florile mici
albe, dispuse in umbela ; fructele
ovoide,paroase sunt ceniniu-verzui.
Originará din Orient, se cultivä
qi prin partile noastre. IulieAu-
gust. Melif.
Fructele intrebuintate ca condi-
ment i in medicina din cauza pro-
prietatilor aromatice, stimulante
carminative.
Anason-frantuzese, Blicium anisa-
tum L., vezi Anason-stelat.
Anason- mare, Foeniculum vulgare
vezi Malura.
Anason-romanese, Pimpenella Ani-
sum L., vezi Anason.
Anason-stelat, Anason - frantuzesc,
Anison-stelat, Badian, Bildian. [fr.
Anis-étoilé, Badian ; g. S t ern a-
n i s]. Fructul aromatic de BU-
-citan anisatum L. t. arbust din fam.
Magnoliaceae, frunze alterne persis-
tente, previzute ca punctuaOuni
semi-transparente aromatice ; flo-
rile galbine-verzui sunt erecte, so-
litare, regulate i hermafrodite ;
fructul compus din 8 folicule lem-
noase, coriace, comprimate qi dis-
puse in formä de stea in jurul co-
loanei centrale, fiecare foliculi cu
Cate-o stimäntá roieticä, eliptici,
turtitä lateral i cu suprafata ne-
Toate pàrile acestui frumos
arbust rtispändesc un miros aro-
matic plticut. CreSe prin locuri
umede in Asia qi cu deosebire in
China qi Japonia, unde sä
foarte mult. In sudul Europei se
poate cultiva sub cerul liber. Mai-
Iulie.
Anasonul-stelat din cauza mirosu-
lui sau aromatic placut sa intrebuin-
teaza pentru aromatisarea manca-
rurilor precum i pentru fabricatiu-
nea liquerurilor fine, la medicina
intrebuintat ca stomachic qi carmi-
nativ.
Alienad (Trans.), Primula officinalis
Jacq., vezi Ciubqica-cucului.
 8 ZACH. C. PANTU
Angelica, Archangelica officinalis
Hoffm., vezi Anghelici.
Angelina (Trans.), Archangelica offi-
cinalis Hoffm., vezi Anghelicii.
Angelina-salbutica (Trans.). [fr. An-
gélique-sauvage; g. Wald-Br ust-
wurz.]. Angelica silvestris L. 4.
planta erbacee din fam. Umbel-
liferae, tulpina fistuloasa
frunzele mari tripenatisecate, fo-
liolele ovale acut-dintate, nedecu-
rente, cele terminale adesea nedi-
vizate, cele laterale aproape se-
sile, vagina foarte mare si um-
flat/ ; florile numeroase albe- ro-
sietice, dispuse in umbele com-
puse. Cre4te prin frinetele si lo-
curile umede din paduri. Iulie-
Septembrie. Melif.
Anglielieli, Angelica , Angelina
(Trans.), Bucinis. [fr. Angélique-
cultivée, Angélique - des-jardins,
Herbe-du-Saint-Esprit; g. En g el-
w u r zd. .Archangelica officinalis
Hoffni., syn. Angelica Archangelica
L. 4. planta erbacee aromatica din
fam. Umbelliferae, radäcina groasä,
tulpinacilindricksulcatä,fistuloasa
rosietica poate ajunge pana la 2
m. inältime; fruuzele mari, bi penati-
secate cu foliolele cordifonn-o vale,
neegal-serrat-dentate, cele termi-
nale 3 lobate, cele laterale mai a-
desea cu 2 lobi, petiolul cilindric,
fistulos cu 2 mari expansiuni la
baza; florile numeroase, albe-ver-
zui ; fruetul ovoid angulos. Creste
pe langa torentele, paraele i ran-
r,ile din pidurile montane si sub-
alpine. IulieAugust.
Semintele,frunzele si mai eu seami
radacina este intrebuintata In medi-
cina, din cauza proprieta.tilor sale
stimulante, tonice, stomachice, car-
minative. etc. Popoarele din nordul
Europei mananca vlastarele tinere
de Anghelica.
Anghenare, Cynara Scolymus L., vezi
Anghinar.
Anghinar, Anghenare. [fr. Artichaut;
g. Artischocke]. Cynara
Scolymus L. 21.. planta erbacee spi-
dacoromanica.ro
noasa din fain. Compositae, tulpina
dreaptá nearipata si foarte rami-
ficata ; frunzelemari spinoase, divi-
zate, de o culoare verde-albicioasil
pe partea superioarti, tomentoase
pe partea inferioara; florile
violacee, dispuse in mari capitule
aproape globuloase, invälite de
solzi membranosi, imbricati i car-
nosi la baza. Originara din regiu-
nea mediteraniana, cultivata ca
planta eulinara din causa solzilor
earn* si a receptaculului floral,
cari constituiesc o excelenta le-
Anghinarul sa poate cultiva
§i ca planta ornamentala pentru
portul sau majestos qi pentru frun-
zele sale frumoase, cari dau un
aspect pitoresc. IulieAugust.
Anglicel (Trans.), Primula officinalis
Jacq., vezi Ciubotica-cucului.
Angliein, Primula offirinalis Jacq.,
vezi Ciubotica-cucului.
Anguliee(Maced.), Primula officinalis
Jacq., vezi Ciubutica-cucului.
Anin, Alnus glutinosa Gaertn., vezi
Arin-negru.
Anin-alb, Alnus incana DC., vezi
Arin-alb.
Ania-cenusiu (Munt.), Alnus incana
DC., vezi Arin-alb.
Anin-negru (Munt.), .Alnus glutinoea
Gaertn., vezi Arin-negru.
Anin-rosu (j. Buzau, Dâmbovita,
Prahova), Alnus incana DC., vezi
Arin-alb.
Aninasi, Abatis viridis DC., vezi Li-
liac-de-munte.
Anine (j. Buzau, Dambovita, Pra-
holm), amentele femele de Alnus
glutinosa Gaertn. si de Alnusincana
DC., vezi Arin-alb i Arin-negru.
Anis, Pimpinella fliaSUM L., vezi
Anason.
Anison, Pimpinella Anisum L., vezi
Anason.
Anison-dulee, Foeniculum vulgare
vezi Molurbi.
Antson-stelat, lilicium anisatum L.,
vezi Anason-stelat.
Antonia (Bucovina), Antonigii (Bu-
covina). Borser (Bucovina), Cras-
tavan (Trans.-comitatul Fagaras).
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
[fr. Chérophylle aromatique ; g.
Gewiirzhafter Kälbekropf.].
Chaerophyllum aromaticum L. 21-,
planta' erbacee din fam. Umbellife-
rae, tulpina umflatä sub articulatii;
frunzele triternate-tripenate, ca
foliolele nedivizate, oval-oblonge,
serrat-dentate ; fiorile albe, dis-
puse in umbele compuse ; fructele
aromatice. Creqte prin tufiquri,
päraie, i prin poienile umede din
Waffle montane. IulieAugust.
Alltonigil (Bucovina), Chaerophyl-
lum aromaticum L., vezi Antonia.
Apärätoare, Somniqor (Bucovina).
[fr. Pied-de-lit, Grand-Basilic-sau-
vage ; g. Wirbeldost, Wirtel-
b o rs te.]. Clinopodium vulgare
L. 21.. planta erbacee din fam.
Labiatae, tulpina erecta, vilos-
paroasi ; frunzele petiolate, ovale,
obtuse ; floriIe purpurli, dispuse
in verticile multiflore, insotite de
bractee setiforme, ciliate de lun-
gimea caliciului. Creqte prin tu-
tiquri, margini de pficlure, prin
poieni, livezi, locuri necultivate,
prin vii qi pe langa garduri. Iulie-
August.
A pit rito are, Mentha Pulegium L., vezi
Busuiocu-cerbilor.
Arape (Maced.), Raphanus sativus
L., vesi Ridiche.
Limba-canelui,
Pleraita-roqa (Bucovina). [fr. Lan-
gue-de chien, Herbe d'Antal ; g.
Hudszunge].Optoglossuntoffici-
nale L. (:). planta erbacee, ca miros
greu, din fam. Borrayinaceae ;
carnoasä fusiiormA, tulpi-
na dreapta, ramificatil qi acoperita
ca peri moi de o coloare cenuqie;
frunzele verzi-albicioase, acoperite
ca un puf fin, cele inferioare elip-
tice, pele superioare ]anceolate
sesile qi putin amplexicaule ; flo-
rile ,Inchis-roqietice mai rar albe.
Creqte prin locuri inculte, sterile
qi pietroase, pe coline uscate, pe
Itinga drumuri qi cu deosebire pe
un pamfint calcaros. MaiIulie.
Melif.
Arätel, Borrago officinalis L., vezi
dacoromanica.ro
9
Limba mielului. Cynoglossum ofi-
cinate L., vezi ArAriel.
Arbagle (Trans.), Arpacicii,
ran, Harpacia, Puri (Trans.-M-
s/4rd.). [fr. Cibouletre, Civette ; g.
S chnittlauch].Allium Schoeno-
prasum L. 21_. plantä erbacee bul-
boasa din fam. Liliaceae ; tulpina
unicii scapiformi ; frunzele lineare
cilindrice sunt mai toate bazilare,
fistuloase qi ingustate spre värf ;
florile purpurii, dispuse in umbe-
la globuloasä, multiflora qi färit
bulbile, foliolele perigonului lan-
ceolate, mai lungi dead staminele
nedentate. Creqte cultivatä prin
gradini pentru trebuinte culinare.
lunieIulie. Melif.
Arbore-puturos, Ailanthus glandu-
loan Desf., vezi Cenuqer.
Arborele-vietii (Banat), Tuie. [fr.
Arbre-de-la-vie ; g. Le b ensb au m]
7huja occidentalis L. D. frumos
arbore din fam. Coniferae-Pinaceae,
tulpina piramidala ajunge uneori
Oa la 15 in. inaltime, ramurile
intinse orizontal, frunzele imbri-
cate de coloare verde-inchisä, au
pe partea dorsalà o umflatura re-
caracter care face sit se
deosebeascä de Thu.* orientalis L.
Fructele sunt conuri ovoide de
ordinar ca G solzi trunchiati, se-
mintele sunt aripate. Originar din
Atuerica nordica i cultivat in
partile noastre prin parcuri qi mai
cu seamà prin cimitire. Mai.
Arelitq, Juniperas communis L., vezi
Ienupar.
Arehit, Clematis Vitalba L., vezi
alba.
Arelar, Ace platanoid es L., vezi
Artar.
Ardei, Bgici (Maced.), Chiparg,
Chipargii, Paparite (Maced.), Pa-
prick (Trans.), Piparca, Pip/4.g,
Pipariqa, Pipargii, Pi pergea (Bu-
covina), Piper-roqu, Piper-turcesc.
[fr. Piment, Poivre-long ; g. Pa-
prica, Spanischer Pfeffer,
Cayenne-Pfeff er.]. Capsicum
annuum L. G. planta erbacee din
fam. Solanaceae, tulpina cilindrici;
 10 ZACII. C. PANTU
frunzele ovale ascutite ; florile
albe solitare ; fructele erecte, de
regulä oblonge-conice, variazi insi
foarte mult In formi, mrime i fam. Betulaceae frunzele ovale as-.
coloare, ciici ele pot fi : cilindrice,
obtuse, globuloase, rosii, verzi,
galbine etc. Originarä din Ame-
rica tropicalä. (Brasilia si Mexico),
introdusil prin secolul al 1VI-lea
si in Europa, si cultivi astfizi
foarte mult i prin pàrtile noastre
ca plantà culinard. IulieAugust.
Fructele intrebuintate la buciti-
rie ca condiment si pentru salate,
ele au proprietati stimulante i ru-
befiante.
Aretel (Biinat), Borrago officinalis L.,
vezi Limba-mielului.
Area (Maced.), Euphorbia helioscopia
L., E. plat yphyllos L., E. Esula L.,
E. Cyparissias L., vezi Laptele-cä-
nelui.
Argavan (Maced.), Syringa vulgaris
L., vezi Liliac.
Argintieit, Cerencel, Cerentel. [fr.
Dryade-à-huit-pétales; g. Si I b e
urz]. Dryas octopetala L. t.
mic-arbust din fam. Rosaceae; frun-
zele coriace, verzi lucitoare pe
partea superioarti, alb-tomentoase
pe partea inferioarä si crenate pe
margine; florile mari albe, de re-
gulä cu 8 petale albe, stamine nu-
meroase galbine. Creste pe still-
cile calcare din virfurile muntilor
nostri celor mai 'Matti. Iunie
August. Aceastä plantä este foarte
mult rispänditä in regiunile din
sprepolulnordic, in Islanda, Groen-
landa, Spitzberg. etc.
Arkin (Bänat.), Echinops sphaeroce-
phalus L., vezi Rostogol.
A ri eor, Ceratocephal us orthoceras DC.,
vezi Plosnicar.
Arlgan (Maced.), Origanum yulgare
L., vezi Sovirv.
Aria, Alnus glutinosa Gaertn., vezi
Arin-negru.
Arin-alb (Mold. si Trans.), Anin,
Anin-alb, Anin-cenusiu (Munt.),
Anin-rosu (Munt.), Aria (Mold. si
Trans.), Arin-rosu (Mold.). [fr. Aune,
dacoromanica.ro
Aune-de-inontagne ; g.E r le, Elle r,
Grauerle, Weisserle].
incana DC. t. arbore din
cutite la värf, dublu si ascutit
dintate pe margine, pe fata infe-
rioari cenusiu-glauce i acoperite
ea peri moi, cu 8-10 nervure
secundare; forte unisexuale, mo-
noice verzui-rosietice, dispuse in
amente, cele masculine in lungi
amente, ce atärni in jos, apar
toamna si persisti peste iarni, cele
femele in amente scurte, ovale,
apar primivara ; amentele femele
numite Anine sau Arine. Creste prin
luncile si pe malurile torentelor si
räurilor dela munte. Februarie
Aprilie. Acest arbore se afli in
regiunile temperate ale emisferei
boreale pang in Finlanda si La-
ponia, cultivat uneori ca plantä.
ornamentalä.
Scoarta intrebuintata lii industrie
ca tin ctoriala.
Arin-negra (Mold. qi Trans.), Anin
(Munt.), Anin-negru Arin
(Mold. si Trans.). [fr. (Munt.)'
Aune, Anne-
commune, Verne ; g. E r 1 e, E 1-
ler, Schwarzerle.]. Abates glu-
tinosa Gaertn. 1). arbore din fam.
Betulareae, frunzele rotunde, cunei-
forme la bazi, foarte obtuse la
vita neegal dintate pe margine,
ea 7 rar 8 nervure secundare, li-
picioase (glutinoase) pe partea su-
perioarti, glabre si päroase numai
la unghiurile nervurelor de pe fata
inferioarli; florile monoice, verzui-
rosietice, cele barbitesti, disptise
In lungi amente cilindrice si pen-
dente, apar toamna si persisti peste
iarnä, cele femele in mici amente
scurte, ovale, cari stau pe arbori
dupi ciderea semintelor. Oreste
prin lunci, pe längi torentele si
räurile din munti i prin pädurile
umede din sesuri. Februarie
Martie. Melif.
Acest arbore creste repede din
care canza este pretios pentru im-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN
padurirea terenurilor umede. Cu
scoarta si amentele femele numite:
Anine sau Urine, vopsesc roman-
cele noastre diversele lor lanuri.
Arin-ro§u (Mold. j. Suceava), Alnus
incana DC., vezi Arin-alb.
Arine (Bucovina, Mold. si Trans.),
amentele femele de Alnus qiutinosa
G-aertn. i Alnus incana DC., vezi
Arin-alb i Arin-negru.
Arior, .Euphorbia Cyparissias L., vezi
Alior. si Euphorbia helioscopia L.,
vezi Laptele-cucului.
Arior-de-baltii. [fr. Euphorbe des
marais; g. S um pf-W o 1 f smil
Euphorbia palustris L. 21.. planta
erbacee din fam. Euphorbiaceae ;
tulpina foarte ramificatil; frunzele
alterne, lanceolate aproape intregi
si glabre ; florile gal bine sau brune
sunt dispuse in umbele; bracteele
ovale obtuse si sesile ; fructele
sunt capsule acoperite cu mid tu-
bercule neegale. Creste prin lo-
curi mla.stinoase, pe malurile ape-
lor. MaiIunie.
Aripane (Maced.), Raphanus sativus
L., vezi Ridiche.
Ariz (Maced.), Oryza sativa L., vezi
Orez.
Armurare, Silyb um Mitrianunt
Gaertn., vezi Arinurariu.
Armurariu, Armurare. [fr. Chardon-
de-Notre-Dame, Chardon-Marie; g.
Frauendistel, Mariendis-
tel]. Silybunt illarianum Gaertn.,
syn. Carduus Marianus L. Q. si O.
plantii erbacee din fam. Compositae,
tulpina dreaptii, ramificata pubes-
centa ; frunzele alterne, mari, lu-
citoare, glabre si cu vinisoare al-
buril, cele inferioare lungärete,
sinuate, colturoase, dintate i spi-
noase, cele mijlocii sesile, ample-
xicaule si penatifide ; florile pur-
purii, toate fertile si dispuse in
capitule globilloase ; fructele a-
chene anguloase, comprimate
glabre. Originara din regiunea me-
diteranian (sudul Europei), in par-
tile noastre cultivata prin gradini
salbiitacita. IulieAugust.
dacoromanica.ro
IL
ProprietatIle medicinale (aperiti-
ve si emenagoge) ide soestei plante
s'ar datori, clupa o veehe supersti-
tiune, picaturilor de lapte, ce ar fi
cazut dela sanul Feeioarei Maria si
ar fi patat frunzele acestei plante,
(frunzele Armurariului au pete albe
ea laptele). Poporul nostril intre-
buinteaza aceagtA buruianii pentru
a vindeea armurariul (armurarita)
o boalii la vite.
Arnica, Carul-padurilor (Banat),
Carul-zinelor (Banat), Podbal-de-
munte, Podbeal-de-munte (Trans.).
[fr. Arnica, Plan tain.des-Alpes,
Tabac-des-Savoyards, Tabac-des-
Vosges; g. Arnika, Wolf erlei
Wolfverleih.]. Arnica montana L.
4. planta erbacee glandulos-pu-
bescentä, din fam. Compositae, tul-
pina cilindrica cu 1-5 capitule ;
frunzele coriacee, netede, mai toate
radicale, formand o roseta sunt
oblong-obovale, cele caulinare me-
diana opuse sunt oval-oblonge ;
fiorile galbine-portocalii, reunite
in mari i frumoase capitule, cele
dela periferie ligulate i femele,
cele dela centru tubuloase sunt
hermafrodite ; fructele sunt ache-
ne ovale negricioase. Creste prin
fanetele i pasunile umede din re-
giunea subalpinA. IunieAugust.
Radacina, frunzele si mai cu sama
florilec Flores Arnieue» sunt tntrebuin-
tate,inmedieina ca stimulante, febri-
fuge tonice si vulnerare. Poporul
nostru intrebuinteaza Arnica pentru
vindecarea ranilor.
Aron (Trans.), Arum maculatum L.,
vezi Rodu-piimantului.
Arpaeiefs, Anita); Schoenoprasum L.,
vezi Arbagic.
Arsinie, Cruciulite, Floare-de-stea.
[fr. Croix-de-Jérusalem, Croix-de-
Malte; g. Br ennen de-Lieb e,
Feuer-Nelke]. Lychnis chal-
cedonica L. 4. planta erbacee din
fam. Caryophyllaceae; frunzele oval-
lungarete, cele superioare cordi-
forme si amplexicaule; florile rosii,
rar albe sau pestrite, stint dispuse
in fascicule umbelate; caliciul tu-
 12 ZACH. C. PANTU
bulos-claviform, orarul cu 6 stile;
fructul cansula dehiscentil. Origi-
nara din Orient (Asia mica, Ja-
ponia), sa cultiva prin gradini ca
planta ornamentalraunieAugust.
Artar, Arciar, Atar. [fr. Plane, Faux-
Sycamore ; g. Spitzahorn].
Amt. platanoides L. 6. arbore din
fam. Aceraceae, frunzele cordiforme,
lucii, palmat sinuat-lobate cu 5
lobi cu dinti lungi i foarte as-
cutiti; florile poligame (pe aceiasi
planta stint flori mascuje, flori fe-
melesi flori hermafrodite), galbine-
verzui sunt dispuse in corimbe
pedunculate, erecte ; staminele flo-
rilor mascule sunt de aceiasi lun-
gime cu corola ; fructul aripat este
o samara, membranoasrt cu aripele
divergente. Creste prin padurile
din regiunea montana; adesea cul-
ti vat ca planta ornamental, ob-
tinandu-se prin cultura numeroase
varietati. AprilieMai. Melif.
Aiaiu (Maced.), Papaver somnife-
rum L., vezi Mac-de-gradini.
Astratui, Hasmatuchi, Hatmatuchi,
Turbure (Trans.), Turburea. [fr.
Cerfeuil; g. Gartenker b el].
.Anthriscus Cerefolium Hoffm. O.
planta erbacee odoranta din fam.
Umbelliferae ; tulpina fistuloasii, a-
coperita Cu peri moi in regiunea
nodurilor ; frunzele alterne de 3
ori penati-secate, foliolele adanc
penatifide cu lobii obtusi scurt-
mucronati ; florile albesunt dispuse
in umbele ; fructele lineare netede
de 2 ori mailungi de catrostrul lor.
Creste prin tufisuri, livezi, pe langa
garduri, pe marginea padurilor i
a viilor ; uneori cultivata ca plantd
MaiIunie.
Asmatui-mligaresc, Tonus Anthris-
Nis Gmel., vezi Hatmatuchiul-ma-
garului.
Asmatui-sallbatie, Anthriscus trichos-
perma Schult. 0. planti erbacee
veninoasil din fam. Umbelliferae,
du pa unii botanisti numai varietate
dela .Anthriscus Cerefolium Hoffm.
de care difera prin fructele lineare
setulos-paroase nu glabre si netede.
dacoromanica.ro
Creste prin pàduri i dumbrave.
MaiIunie.
Aspic (Trans.), Lavandula Spica L.,
vezi Leventica.
Aspri*oarà (Banat), Galiutn Aparine
L., vezi Turita.
Asudul ealttlul (Trans.), Ononis hir-
cina Jacq. i Ononis spinosa L., vezi
Osu-iepurelui.
Asudul-eapului (Trans.), Onon is hir-
cina Jacq. i Ononis spinosa L.,
vezi Osu-iepurelui.
Ata-apei (Banat), [fr. Philonotis-
des fontaines ; g. Sternmoo s,
Streifkopf]. Philonotis fon-
tana Brid., syn. Mniwn fontanum L.
Muschi acrocarp din fam. Bartra-
mtaceae, mica plaqtri de 4-10 cm.
inaltime, formeadi tufe intinse de
o coloare verde-grilbue ; capsula
ovali-globuloasit, striata cu oper-
cul mic ; fructifica in timpul verei.
Creste pe marginea päraielor si
isvoarelor, In campiile mlastinoase
si pe stanci umede.
Ata-apei vezi Mrttasa-broastei.
Atar, Acer platanoides L., vezi Arar.
Atmatuelti, Anthriscus Cerefolium
Hof fm., vezi Asmitui.
AÙ (1VIaced.), fructele comestibile
de V itis rinifera L., vezi Vita-de-
vie.
Aitit-fritateasch (Maced.), Ribes ru-
bruin L., vezi Coacriza.
Aurata, Margarita (Munt.), Ochiu-
boului (Trans.), Roman (Trans.),
Romonita-mare, Tataise (Bucovi-
na), Tatilisi. [fr. Grande Margué-
rite; g. Käseblume, Gros-
se Massliebe]. Leucanthe-
mum vulgare Lamk., syn. Chrysanthe-
mum Leueanthemum L. 21.. plantrt er-
bacee din fam. Compositae, tulpina
dreaptil putin ramificatri, mai ade-
sea cu un singur capital ; frunzele
bazilare oboval-spatulate, lung-pe-
tiolate si crenate, cele superioare
sesile, amplexicaule, linear-oblonge
*i serrat-dintate pe margine ; flo-
rile dispuse in capitule, cele mar-
ginale ligulate sunt albe i femele,
cele centrale tubuloase, hermafro-
dite formeaza un disc galbin. Creste
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN
prin fânetele vi prin poenile din
päduri ; uneori cultivatä ca planta
decorativa. lunieAugust.
Amical. [fr. Camara-commune, Lan-
tana-i-feuilles-de-Mélisse, g. G e-
meine Wandelbliithe, Wan-
delrdschen].Lantana Camara
L., syn. L. aculeata L., L. scabrida
Ait. 1). arbust din farn. Ve)benaceae,
tulpina robustti, mai mult sau mai
putin ghimpoasä cu numeroase ra-
muri tetragonale, rigide sau pre-
vtizute ca mici ghimpi ; frunzele
opuse, ovale sau oblonge, ascutite,
serrat-dentate, reticulat -rugoase,
scurt-petiolate,scabre(aspre)pe f ata
superioarit, alburii pe ceainferioarti,
frecate in mänd rdsptindesc un
miros penetrant neplacut ; florile
galbine-portocalii, devenind mai
apoi rovii, variind astfel coloarea
dela plana la planta, dispuse in
capitule semiglobuloase, la vfirful
pedunculelor egali de lungi cu frun-
zele, caliciul cu tubul scurt ca 4
B.
Babita (Miant.), Mane (Mold.), Bu-
rete-de-iascd,Copitti (Trans.), Usa,
Wicillie (Bucovina vi Mold.). [fr.
Amadou, Amadouvier ; g. Z u n-
derschwamm, Feuer-
schwamm]. !l'ornes fomenta-
rius Fr., syn. Polyporus fomenta-
rius L. Ciupered din fam. Polypo-
raceae, ptildria de forma unei co-
pite de cal cu sulcuri concentrice,
la inceput de coloarea funinginei,
devenind apoi alburie, este glabrä
vi acoperitat de o coaje lucitoare
foarte tare; inliuntru are un rniez
brun-rovietic, moale ca bumbacul,
poni sunt lungi, subtiri vi de
coloare brun inclusa. Crevte pe
fagi blitrdni *i pe mesteacrtni.
l'ornes igniarius Fr:, syn. Polyporus
igniarius L. Ciupercd care se dis-
tinge de precedenta prin prildria
acoperitä la inceput de un strat
de peri alipiti, care'i dau un as-
pect alb, devenind mai tärziu brun
dacoromanica.ro
13
dinti, corola cu tubul curbat, um-
flat la mijloc vi terminat prin 4
mici lobi, scurti vi neegali ; sta-
mine 4; fructul bacciform, globu-
los este negra la maturitate. Ori-
ginara din America de sud vi din
Estindia, cultivatrt ea planta de-
corativa, obtintIndu-se prin cultura
vi incruciväri numeroase varietäti
horticole.
Avram, o varietate din specia Pro-
nus insititia L., vezi Goldan.
Avrame, varietate de prune obtinutä
prin cultura din specia Prunus in-
sititia L., vezi Goldan.
Avritmeasit, Ajuga Laxmanai Benth.,
vezi Barba-boierului.
Avriimeash (Bgnat), ramurile flori-
fPre de Gratiolla officinalis L., vezi
Veninaritti.
Avriimeaseil, (Banat), Gratiola offici-
nalis L., vezi Veninaritd.
Azmiurà (Maced.), fructele comesti-
bile de Rubits IdaeusL., vezi Smeur.
vi la una negricios, coaja pailii-
riei este foarte tare vi sgrdbun-
toasti, miezul este bruniu, tare vi
compact, poni foarte mici, strati-
flcati sunt cenuvii,devenind brunii.
Crevte mai cu manad pe meri, pe
pruni vi pe salcii.
Ambele aceste ciuperci sunt in-
trebuintate pentru a prepara pro-
ductul vegetal cunoscut sub nu-
mele de lasca.
Brteglie (Mold.). Fomes fomentarius
Fr. vi F. igniarius Fr., vezi Babita.
Bacan, Scortitä (Bucovina). [fr. Bols-
de-Campdche, g. Blauhol 4
Lemnul de Haematoxylon campechia-
num L. ti. arbore din fam. Legu-
minosa e-Caesalpinioideac, tul pilla de
12-14m. fatal* ramuri flexuoase;
frunze alterne penaticompuse, fo-
liole oval-rotunde, obtuse ; florile
raid, galbene, odorante vi dispuse
In raceme axilare. Acest arbore
crevte in America centrald, in Co-
 ZACH. C. PANTU
lumbia i in India occidentalti, iar
cultivat, creste in mai toate tarile
calde. Bacanul este un lemn tare,
compact, de coloare rosieticil, se
poste lustrui si se intrebuinteaza
in tamplarie; este intrebuintat si in
vopsitorie din cauzil, ca contine un
principiu colorant numit Haemato-
xylina. Scoarta acestui pretios lemn
se intrebuinteazti in medicing ca
adstringent contra diareelor cro-
nice. Bacanul se exploateaza in
Antile, in Guyana, Venezuela, St.
Domingo si Haiti, de unde se ex-
porteaza sub forma de butuci.
Bacon, Nicotiana rustica L., vezi Tu-
tun turcesc.
Baconita, Nicotiana rustica L., vezi
Tutun-turcesc.
Mclean (Trans.), Pimpinella .Anisum
L., vezi Anason.
Badem (laced.), Prunus Amygdalus
Stockes., vezi Migdal.
Badian, fructul aromatic de Illicium
anisatum L., vezi Anason stelat.
Baem (Maced.), Prunus Amyydalus
Stockes., vezi Migdal.
Bagrin (Banat), Robinia Pseudacacia
L., vezi SOcam.
bisit. [fr. Epiaire-des-bois, Grande
tpiaire, Ortie-puante ; g. W al d-
ziest, Bienensaug, Kröten-
kraut]. Stachys silvatica L. 4.
planta erbacee din fam. Labiatae ;
tulpina acoperitä cu peri aspri,
ramificata spre värf si prevazuta
cu peri glandulosi; frunzele lung
petiolate, cordat-ovale, ascutite,
pe margine dintate i acoperite
cu peri aspri; florile rosii, mai
rar albe, sunt dispuse cate 6 in
verticile ; dintii caliciului termi-
nati printr'un vilrf ascutit, corola
de 2 ori mai lungi cleat caliciul.
Creste prin padurile umede i um-
broase. IunieAugust.
Balbor, 1roUius europaeus L., vezi
Bulbuci.
Mosel (Mold.), Burete balos (Mold.).
[fr. Russule-fétide, g. Stinke n-
der-Taublin g]. .Russula foe-
tens Fr., syn. Agarieus foetens Pers.
Ciupercti suspecta, cu un miros ca-
dacoromanica.ro
racteristic foarte nepläcut, din fam.
,Agaricaceae, palaria galbin-rosie-
tica, globuloasa, apoi intinsa, pu-
tin carnoasa, fragilá, viscoasti, cu
marginea subtire, sulcata; lamele
alburii, neegale, furcate si anasto-
mosate; piciorul (stipitele) alb,
gros, plin mai pe urma gol in-
launtru; carnea alba gretoasii are
un gust acru. Creste pe ptimänt
in padurile de brad si de fag.
Balsamine (Trans.), hnpatiens Bal-
samina L., vazi Canale.
Bältittura, Marrubium vulgare L.,
vezi Unguras.
Bitlur, Sorghum halepense Pers., vezi
Costrei i Sorghum vulgare Pers.,
vezi Mature.
BalarA, Colchicum autumnale L., vezi
Brändusa-de-toamna.
'BMus* Ceapa-cioarei, Gainità, Gai-
nuse, Laptele-pasarii, Plisc-pasa-
resc. [fr. Dame-d'onze-heures, Bel-
le-d'onze-heures; g. Milch stern,
Vogelmilch].Ornithogalion um-
bellatum L. 21-. mica planta erba-
cee din fam. Liliaceae, frunzele li-
neare canaliculate ; florile albe,
dispuse in corimbe, foliolele pe-
riantului oblonge, obtuse ; pedun-
culii inferiori fructiferi orizontal-
patenti, fructul ascendent o cap-
sulä trigonalä cu numeroase se-
minte. Creste prin fanete, locuri
cultivate umbroase, prin gridini
si pàduri. AprilieMai. Ornitho-
galum tenuifolium Guss. 4. difera
de precedenta prin frunzele fili-
forme uneori ciliate, prin florile
mai mici si cu foliolele perian-
tului oblonge, ascutite mai mici
mai delicate decit la specia pre-
cedenta i prin pedunculele fruc-
tifere erect-patente, nu orizontal-
patente. Ctimpuri, dealuri, livezi,
cränguri in locuri uscate. Aprilie-
Mai.
Bambe, _Hibiscus esculentus L., vezi
Bame.
Bame, Bambe. [fr. Gombo, Gombo
comestible ; g. G omb o, Rosen-
flitte, Essbare Eibisch,
Ibisch]. Hibiscus esculentus L.,
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORIIL R031IN
syn. Abelmoschus esculentus L. 0.
planta erbacee din fam. Malvaceae,
tulpina erectä simpla sau putin
ramificata ; frunzele mari cordi-
forme cu 5 lobi, neegal dintate
pe margine, verzi inchise pe par-
tea superioara, putin cenusii pe
cea inferioara ; florile solitare gal-
bine cu centrul brun sau violaceu ;
caliciul extern cu 10-12 foliole ;
fructul capsulii piramidala cu 5
coaste si divizatà in 5 loje cu nu-
meroase seminte cenusii-verzui, a-
proape sferice cu suprafata gra-
nuloasd. Originara din Ostindia,
cultivata ca plantä alimentara. Iu-
nieIulie.
Fructele tinere (Bamele), avute in
mucilagiu, sunt intrebuintate la bu-
e.
Banane. [fr. Banane; g. Ban an e],
fructele comestibile de: Musa pa-
radisiaca L. 21- si Musa sapientium
L. 21-. plante erbacee din fam. Mu-
saceae ; ele ajung la inältimi con-
siderabile, din care cauza au un
aspect arborescent ; tulpina car-
constituiti din petiolele
invaginante ale frunzelor alterne
foarte mari. Din mijlocul frunze-
lor iese o mash' fusiforma rosie-
tick formata din bractee inserate
pe un peduncul, care se lungeste
si se curbeazä. La subtioara fie-
carei bractee se afla flori fasci-
culate, care sunt sesile, neregu-
late, hermafrodite sau poligame ;
periantul ea 6 diviziuni, dispuse
in 2 verticile ; fructele baciforme,
carnoase, fainoase, zaharoase
aromatice, sunt dispuse ca si flo-
rae, in regime voluminoase. Dupi
ce a fructificat planta moare, iar
din rizo mul alimentat de nume-
roasele ritdacini adventive, iese un
mugure, care se desvolta inteo
planta nouti. Fructele de M. pa-
.radisiaea L. sunt mari, ajungänd
uneori Oa, la 30 cm. ; carnea lor
este mai mult fainoasa cleat za-
haroasa si se manancii mai mult
fierte sau coapte: cele de M. sapien-
dacoromanica.ro
15
ulna L. sunt aproape cilindrice,
lungi de 10-12 cm., foarte dulci,
foarte gustoase i aromatice, ca se-
minte rudimentare, care aborteazä
prin cultura. Ambele specii ori-
ginare din Asia tropicalk mult
cultivate prin tàrile calde.
Legendele din orient spun ca M.
paradisiaca L. ar fi fost arborele
stiintei binelui si al ritului (pomul
eel oprit) din ale crtrui fructe a
gustat Eva qi a dat i lui Adam,
iar cu frunzele si-ar fi acoperit stru-
mosii no$ri corpul.
Bandraburce, Solanum tuberosuin L.,
vezi Cartofi.
Bfingin (Maced.), Buxus sempervirens
L., vezi
Binh* Schinuta, Spinuta. [fr.
Raiponce orbiculaire ; g. R u n d-
köpfiger Teufelskrallen,
Rundköpfige Rapunzel].
Phyteuma orbiculare L. 21- mica
planta erbacee din fam. Campanu-
laceas, tulpina erecta simplá i gla-
bra ; frunzele glabre, crenat-ser-
rat-dentate, cele inferioare lung
petiolate, cordiform-ovale sau o-
val-lanceolate, cele superioare li-
neare sesile ; florile albastre in-
chise, rar albe, dispuse in capi-
tule terminale globuloase, insotite
de bractee oval-lanceolate, putin
serrat-dentate. Creste prin pasiu-
nile pietroase i prin poenile din
regiunea alpina si subalpina.
nieAugust.
Biinutei, Bellis perennis L., vezi Bi-
nuti.
Bilnutele, Bellis perennis L., vezi
Banuti.
BAnuti, Bártuei, Banutele, Bumbu-
sor (Bucovina), Butculitii (Trans.),
Butculite (Trans.),Flo are-frumo as a,
Floricele-frumoase (Trans.), Fru-
sita (Trans.), Paralute (Munt.),
Scanteuta (Bucovina). [fr. Paque-
rette, Petite Marguerite; g. M as-
sliebe, Maasliebchen, Marien-
bliimchen, Gänseblümchen,
Tausendschön]. Bellis perennis
L. 21-. mica planta erbacee din
 16 ZACH. C. PANTU
fam. Compositue ; frunzele toate ra-
dicale formeaza o rozeti intindt;
ele sunt oboval-spatulate, crenate
pe margine si putin paroase; florile
sunt dispuse in mici capitule soli-
tare la varful pedunculului, ce iese
din mijlocul tufei de frunze radi-
cale ; cele marginale femele sunt
albe sau rosee, cele centrale gal-
bine. Creste prin livezi, fánete si
pasuni ;foarte mult cultivata ca
planta decorativa, sa cunosc mai
multe varietati horticole. Aprilie-
Septembrie.
Baraboi, Alunele (Trans.1, Barlaboi,
Gusnici (Trans.-Nasaud). [fr. Cer-
feil-bulbeux, Cerfeiul-tubéreux ; g.
Kalberkropf, KerbeIrtibe,
Pimperlimping.1.Chaerophyl-
hon biabosum L. 8. planta erbacee
din fam. Umbelliferae ;
tuberculoastt, tulpinafistuloasa pre-
vazuta la baza cu peri aspri, iar
la partea superioara glabra, ea
este glauca i cu pete purpurii ;
frunzele de 8-4 ori pinatifide
cu segmente multifide lineare ;
fiorile albe, dispuse in umbele
compuse, involucru lipseste sau
numai cu 4 frunze, involucelul
glabru cu 4-6 foliole. Creste
prin tufisuri, locuri necultivate,
pe lttnga garduri i prin päduri
umede. IunieIulie.
Sa cultiva ca planta alimentara
din cauza radacinilor sale tubercu-
loase cam de marimea si de forma
morcovilor, ele sunt carnoase, putin
zacharoase si au un gust placut aro-
matic.
Baraboi, Solanum tuberosum L., vezi
Cartofi.
Burlando, Solanum tuberosum L.,
vezi Cartofi.
%mata (Trans.), Onosma arenarium
W. et Kit., vezi Oträtel.
Barba-boierului, Avrameasa, Car-
stäneasa, Cristeneasti. .Ajuga
Laxmanni Benth., syn. Phieboathe
Laminattni Tausch. 21. planta erba-
cee lanuginos,piroasit din fam. La-
biatae ; tulpinele simple erecte ori
dacoromanica.ro
ascendente ; frunzele nedivizate,
oblonge, obtuse, sesile, de, tot
tregi sau si serrate; florile soli-
tare ori cate dona, axilare, corola,
de o coloare galbuie-urata si cu
vine purpurii, este de 2 ori mai
lunga de cat caliciul. Cresta prin
fanetele uscate, pe coline aride,
prin tufiF,turi si pe marginea padu-
rilor. MaiIunie.
Barba-boterului, Nigella damascena
L., vezi Chica-voinicului.
Barba-eaprei (Mold.), Calocera vis-
cosa Fr., syn. Clavaria viscosa Pers.
Ciuperca, de coloarea gälbenusului
de ou, din fam. Dacryomycetaceae,
corpul ei gelatinos-cartilaginos,
dichotomic-ramificat, ramurele vis-
coase, rigide si resistente, sporii
alungiti. Creste p'rin paduri pe
trunchiuri de brazi.
Barba-caprei (Mold.), Clavarla bu-
trytis Pers., vezi Ramurele. eta-
varia coralloides L., vezi Bureti-de-
conopidfi. Clavaria crispula Fr.,
vezi Togintigel. Clavaria for-
mosa Pers., vezi Melosel.
Barba-eaprei, Spirae t Eilipendula
L., vezi Aglica.
Barba-eaprei (Trans.), Spiraea (Ti-
marla L., vezi Cretusca.
Barba-eaprei, Floare-de-camp gal-
bentt,Salatti-de-iarna(Trans.),Tata-
caprei. [fr. Salsifis majeur ; g.
Grosse Haferwurz, Bock-
sb ar t].Tragopogon major Jacq.
(D. planta erblicee din fam. Campo-
sitae, tulpina erecta simplä sau rami-
ficata ; frunzele linear-lanceolate,
adesea undulate sau rasucite ; flo-
rile galbine deschis sunt dispuse in
capitule, deprimate la mijloc i pm.-
tate de peduncule umflate la partea
superioara in forma de maciucit ;
involucrul Cu 8-12 foliole aproape
de 2 ori mai lungi decat florile ;
fructele achene cu ciocul (rostrul)
mailung decat fructul insusi. Creste
prin fanete sterile, coline aride, de
preferinta pe calcar. IunieIulie.
Barba-linpitratului (Munt.), Lychnis
Coronarla Lam., vezi Curcubeu.
Barba-iimpar4tulut (Mold.),Noptitti,
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAS
Norea. [fr. Belle-de-nuit, Herbe-
triste, Merveille - du - Pérou ; g.
Wunderblume].Afirabilis Ja-
lapa L. 4 si 0. planta erbacee
din fam. Nyctaginaceae, radacina
napiformä, negricioasii; tulpina no-
duroasa, ramficati glabra sau putin
paroasa ; frunzele opuse, oval as-
cutite, obtuse sau aproape cordi-
forme la baza, petiolate, glabre
sau adesea ciliate ; florile rosii,
galbine, albe, sau pestrite sunt
placut mirositoare, scurt-peduncu-
late si dispuse cate 3-6 in fas-
cicule terminale, ele se deschid
seara dela apusul soarelui i stau
deschise toadt noaptea; florile ln-
conjurate de un involucru calici-
form tubulos-campanulat cu 5 di-
viziuni, care continua a creste
persista chiar i dup. caderea se-
mintelor, perigonul In forma de
palnie cu tubul lung si ingust cu
limbul dilatat cu 5 lobi ascutiti,
staminele 5, uneori iesite afara din
floare, stilul proeminent cu stig-
matul globulos. Originará din Me-
xico si Peru este adeseori culti-
vatä, ca planta ornamentala. Iulie-
Septembrie.
Radacina tuberculoosa are pro-
prietati purgative.
Barba-Impitratului, Viola tricolor L.,
vezi Trei-frati-patati.
Barba-lai-Arou, Arum maculatum
L., vezi Rodu-piimantului.
Barba-lupului, Helleborus purpuras-
cens W. et Kit., vezi Spanz.
Barba-popal, Barba-tapului, Coada-
priculicilor, Cornul-dracului, Floa-
rea-smeului, Goliciunea fetei-pa-
durei, Muma-pädurei. [fr. Barbe-
de-bouc; g. Geissbart).
Spiraea .Aruncus L., syn. .4rwan48
sib:ester Kosteletzky. 4. planta er-
bacee dioicà din fam. Rosaceae ;
frunzele de mai multe ori com-
puse, foliolele mari oval-lungarete,
ascutite i neegal dintate pe mar-
gine ; florile mici albe-gälbui sunt
dispuse inteun fel de raceme de
spice. Creste prin padurile umede
dacoromanica.ro
17
si umbroase din munti. Se cultiva
ca planta decorativa prin grädini,
mai cu sama indivizii masculi.
IunieIulie.
Barba-sasului (Trans.), Equisetum
arvense L., vezi Barba-ursului.
Barba-tapalui, Spiraea Aruncus L.,
vezi Barba-popei.
Barba-ungurulut, Garofita. [g. e-
dernelke, Nadelbllitterige-
Federnelke]. Dianthus spiculi-
folius Schur. 4. mica planta erba-
cee din fam. Caryophyllaceae,
cina puternica, emite numeroase
tulpini tetragonale, netede ; frun-
zele verzi, inguste, linear-subulate
cu 3 nervure, pe margini serrulat-
scabre ; florile de regula solitare
la varful tulpinelor sunt albe sau
rosee si placut mirositoare, corola
Cu 5 petale, lamina petalelor, dupa
circumferinta subrotunda, de 2 ori
mai scurtä cleat unghicula este a-
diinc-laciniati (-1/8 parte), laciniile
bi=trifide, areola medie oval A,
este paroasa la bazit. Squamele ca-
liciului 2-4 sunt oval-eliptice, pe-
lucid-marginate cu 3 nervure de 5
ori mai scurte decal caliciul, E-
brupt si scurt- aristate ; fructele
capsule galbine. Creste prin pi-
suni si pe stanci calcare in regiu-
nea alpinä i subalpinä. Iulie-
August.
Barba-ursului,Barba-sasului(Trans.),
Bdidisor, Coada-calului, Coada le-
pei,Coada-manzului,Codaie(Trans.),
- cositor, Paral- porcului.
[fr. Prêle-des-champs, Queue-de-
cheval, Queue-de-rat ; g. A c k er-
Schachtelhalm, Duwok,
Kann enkraut]. Equisetum
arvense L. 4. planta erbacee din fam.
Equisetaceae, cu 2 feluri de tulpini,
tulpinile fertile apar mai intai, ele
sunt galbui, cilindrice, simple, ca-
naliculate, noduroase i previizute
la nivelul nodurilor Cu vagine
membranoase, tubuloase, divizate
In 8 sau 10 dinti lanceolati, ele
sunt terminate printr'un spic o-
blong, care poardi sporangii, ce
contin spori numerosi. Mat tarziu
2
 18 ZACH. C. PANTU
alte ramificatiuni ale rizomului
produc tulpini sterile, verzi, sub-
tiri, ramificate, 6-15 ramuri te-
tragonale, verticilate, simple sau
si ele putin ramfficate. Creste prin
fanete si campuri argiloase si u-
mede. MartieAprilie.
Tulpinele de Equisetum serva spre
a lastrui metalele, pentru ca cotton
since; in Italia sa mananca vlasta-
rele tinere ca si sparanghelul. Tul-
pinele acestei plante au proprietati
adstringente t;;i diuretice, din care
causa sunt intrebuintate in medicina.
Poporul nostru crede, ca vacile
sioile isi pierd laptele daca ma-
nanca din aceasta planta.
Barba-ursului (Bucovina). [fr. Pré'le-
des-bois, Queue- de - cheval ; g.
Waldschachtelhalm].
Equisetum silva ticum L. 21.. planta
erbacee din fam..Equisetaceae ca 2
feluri de tulpini, cele fertile sunt
la inceput albe-rosietice si nera-
miflcate, devenind apoi verzi si
ramilicate ca §i tulpinele nefruc-
tifere, cari apar de ()data cu cele
fructifere, ele au numeroase ver-
ticile de ramuri patrunghiulare,
arcuate si placate in jos, fhà la-
cuna centralti, cu rrimurele trigo-
n ale ; vaginele membranoase cu 4-6
dinti neegali, lati si la varf ascu-
titi ; spicul sporangifer oblong-ci-
lindric si obtus. Creste prin locuri
umede si umbroase din padurile
dela munte. MaiIunie.
Barba-ursului (Bucovina), Usnea
barbata Achar., vezi Matreata-de-
arbori.
Bitrbi§oari (Banat), Alyssum mini-
mum Willd. C). mica planta erba-
cee din fam. Cruciferae ; frunzele
albicioase lanceolate, cele inferi-
oare obovale ; florile palid-galbine,
devin mai tarziu albe, dispuse in
raceme terminale, caliciul caduc,
corola are petalele cu marginea in-
treaga ; fructele sunt silicule or-
biculare glabre. Creste prin campii
nisipoase si pe coline aride. Mai-
Iunie.
BarboasA, Pais-dulce (Trans.), Sa-
dacoromanica.ro
ding. [fr. Chien-dent it, balai, Bros-
sière; g. B art gras].Andropogon
Ischaemum L. 21-. planta erbacee din
fam. Gramineae ; frunzele lineare
canaliculate ; florile dispuse in
spice cilindrice, digitat unite cate
2-10; axa spicului, pedicelele si
baza spiculelor sunt previizute cu
peri lungi si aspri ; spicele sunt
patate cu rosu sau verde si violet.
Creste prin locuri arenacee si us-
cate, pe dealuri aride si calcare.
JulieAugust.
BArcoace. [fr. Cotonéaster, Néflier
cotonneux; g. Z we rgm isp e 1,
Bergmispel].Cotoneaster in.
tegerrima Medik., syn. Cotoneaster
vulgaris Lindl. 1). mic arbust din
fam. Rosaceae ; frunzele ovale, ro-
tunde, intregi pe fata superioarti
verzi si glabre, pe ces inferioara
alb-tomentoase ; florile albe-rosie-
tice sunt axilare, scurt pedicelate,
caliciul glabru, numai pe margine
acoperit ca si pedunculele cu pu-
tini peri moi ; fructul reflex rosu
ca sangele este glabru lucitor si
globulos. Creste pe stancile de
prin padurile muntoase din regiu-
nea subalpina; uneori cultivat pen-
tru decorarea stancariilor. Mai-
Iunie.
Bardace, varietate de prune obti-
nut a prin cultura din specia Prunus
insititia L., vezi Goldan.
Barlaboi (Banat si Munt.), Chaero-
phyllum bulbosum L., vezi Baraboi.
Bkiclt (Maced.), Capsicum annuum
L., vezi Ardei.
Bkina-porcului (Trans.Brasov.).
[fr. Cloches ; g. Glockenbl u-
m e]. Campanula persicifolia L.
21-. planta erbacee din fam. Cam-
panulaceae ; tulpina erecti, simpla,
glabra ; frunzele rigide, glabre, ma-
runt si indepartat serrat-dentate,
cele inferioare oblong-obovale in-
gustate in petiol, cele superioare
lanceolate sau lineare, sesile ; flo-
rile mari, frumoase sunt albastre,
rar albe, dispuse inteun racem
terminal pauciflor, laciniile caliciu-
lui lanceolate ; fructul o capsula
 PLANTELE CUNOSCIITE DE POPORIIL ROMIN
erecta, dehiscenta la mijloc sau a-
proape de värf. Cre§te prin paduri,
tufipri §i livezi. IunieAugust.
Bällitarnieä, Batatarnitti, Petim-
broasä.[fr. Senecon; g.Baldgreis,
Kreuzkraut]. Senecio erucifo-
lius L. 21-. planta erbacee din fam.
Compositae ; rizomul repent, frun-
zele penatisecate Cu segmentele
lanceolat-lineare, ascutite, intregi
sau dintate pe margine, la baza
cu mici auricule amplexicaule qi
cu marginea intreagli ; florile-gal-
bine deschis, sunt dispuse in ca-
pitule, reunite la rändul lor in
raceme, umbeliforme ; caliciul ex-
tern multifoliat q't mai scurt dealt
involucrul ; fructele achene aco-
perite cu peri scurti 0 aspri la
pipait. Cre0e prin tuflguri, pe
marginea padurilor, prin locuri
um ede, pe langii vii. IulieAugust.
Bittlitarnitit, Senecio erucifolius L.,
vezi Batatarnicki.
Bittrinis, Coada-vacii Soricel Spi-
rince, Spirincea, Stauta. [fr. Ver-
gerette du Canada ; g. K a n a-
dische Diirrwurz].Erigeron
canadensis L. G. plant& erbacee din
fem. Compositae ; tulpina dreapti
paniculat-ramificatii ; frunzele li-
near-lanceolate pe margine eu
cili-rigizi; florde albe-spalacite sau
lila sunt dispuse in capitule reu-
nite in panicule alungite la värful
tulpinei. Creqte prin locuri culti-
vate 0, inculte, prin darfinnituri,
pe lä,ngi drutnuri, pe längil case
etc. Iulie Septembrie. Aceasta,
plantrt, originara din America (Ca-
nada), s'a introdus in Europa dela
anul 1655 cu niqte pasar inpaiate,
acum este foarte comuna in toata
Europa.
Belengher (jud. Dfimbovita), Sor-
ghum halepense Pers., vezi Costrei.
B0100, [fr. Balisier, Canne d'Inde,
Faux-sucrier ; g. In disches
Blumenrohr]. Canna idica
L. 21. plantii erbacee din fam. Can-
naceoe ; frunzele mail, intregi, al-
terne, oval-lanceolate, invaginante,
verzi sau purpurii ; florile nerd-
dacoromanica.ro
19
gulate, foarte curioase sunt dis-
puse intfun spic terminal drept
si au colori variabile, galbin-des-
chis qi ro§u-carmin. Originara din
Antille, ski cultiva foarte mult
prin gradini ca planta ornamen-
tan pentru frumusetea florilor
sale. IunieSeptembrie.
Rizomul avut In fecula servil spre
a face cataplasme emoliente si de-
coctiuni diuretice si diaforetice.
Belies-poreulul, Lycoperdon Boneta
L., vezi Gogoaqe.
BeOcata, varietate de V at's vinifera
L., vezi Vita-de-vie.
Be4icoasii, Salcam-galben. [fr. Ba-
guenaudier, Faux-Séné, Séné-ba-
tard ; g. Blasenstrauch).
Colutea-arborescens L. /). arbust din
fam. Leguminosae-Papilionaceae ;
frunzele imparipenati-compuse Cu
7-11 foliole eliptice, obtuse, pu-
tin emarginate qi terminate prin-
tr'un mic värf ascutit ; florile gal-
bine, dispuse ate 5-12 in ra-
ceme axilare, caliciul persistent
urceolat cu 5 dinti, corola papi-
lionacee cu stindardul mare orbi-
cular qi preväzut la beat' cu 2
glandule; fructulpkistara(legumen)
inchisa, vesiculoasii, membranoasa
i cu seminte numeroase. Acest
frurnos arbust sa cultiva foarte
mult prin grädini ca planta orna-
mentala. MaiIulie.
Frunzele qi semintele posed pro-
prietziti purgative, planta intreaga
este avuttl in tanin.
Beqicoasl, Silene infiata Smith., vezi
Gua-porumbului.
BeOeuri (Banat qi Oltenia), Fhysalis
Alkekengi L., vezi Papanu.
Beqleutii (Bucovina), Gentiana ascle-
piadea L., vezi Lumlnarica-pamân-
tului.
BeVna-ealului (Trans.), Lycoperdon
Bovista L. vezi Gogow.
Beina-lupului, Lycoperdon Bovista
L., vezi Gogoaqe.
Be4ina-poreu1ui, Lycoperdon Bovista
L., vezi Gogow.
 20 ZACH. C. PANTU
Be§ina-parcului (Mold.). [fr. Vesse-
de-loup-perlée, Vesseloup-hérissée,
Loufa-de-loup ; g. Flas che n-
Stäubling, Gemeiner-
Stäubling, Stachelwarziger-
Stäubling.].Lycoperdongentma-
tum Batsch. Ciupercli globuloasa
din fam. Lycoperdaceae, alba apoi
rosietica sau bruna, oval-mame-
lonatil i ingustata intr'un picior
cilindro-conic, acoperita de papile
ccinice rigide si caduce. Varful
acestei ciuperci are o mica, gibo-
sitate, de unde printr'o mica des-
chizatura iese la maturitate un
praf bruniu, format de sporii plan-
tei. Creste pe pamant in padurile
de conifere si de fag.
Aceasta cinperca en miros placut
este comestibila in tinerete, la ma-
turitate insa considerata ca veni-
noasa. Pulberea formara de sporii
plantei ajunsa in ochi poste pro-
duce oftalmii grave; introdusa in
nas provoaa stranutari violente,
uneori chiar hemoragii.
Be§Ina-poreului (Mold.), Scleroder-
ma vulgare Hornem. (Fr.), vezi Bu-
retele-cerbilor.
Be§ina-vulpei, Lycoperdon Bovista
L., vezi Gogoase.
Besa-ealulul, Lycoperdon Bovista L.,
vezi Gogoase.
Meren, Poterium polygamum W.
et Kit. si Poterium Sanguisorba L.,
vezi Cebarea.
Coroanii, Lalea, Lalea-pes-
trita. [fr. Damier, Coccigrole, Oeuf-
de-vanneau ; g. K i e b tz e i, G e-
meine Schachblume]. Fri-
tillaria Melea gris L. 21.. mica planta
erbacee din fam. Liliaceae, bulbul
mic, tunicat si alburiu ; tulpina cu
1-2 flori, frunzele lineare, cana-
liculate, alterne ; florile terminale,
pestrite cu patrate albe, violete
sau roii. Cresta prin poienele din
paduri si prin livezi umede ; une-
ori cultivata pentru florile sale
frumoase. AprilieMai. Melif.
BI4ini-di-1uchi (Maced.), Lycoperdon
Bovista L., vezi Gogoase.
dacoromanica.ro
Bi§lul-di-vulpe (Maced.), Lycoperdon
Bocista L., vezi Gogoase.
Bizilloe (Maced.), Ocimum Basilicum
L., vezi Busuioc.
Blabornic (Trans.), Cypripediu2n Cal-
ceolus L., vezi Papucul-Doamnei.
Blibora Lel, Cypripedium Calceolus
L., vezi Papucul-Doainnei. si
Veronica Beccabunga L., vezi Bo-
bornic.
Boarze (Trans. Rodna), Nigella da-
mascena L., vezi Chica-voinicului.
Bowle-popel, Aristolochia Clematitis
L., vezi Remf.
Bob, Boba, Faya. [fr. Fève, Fève-
de-marais, Féverole ; g. B u f f -
bohne, Pferdebohne, Sau-
bohne]. Vicia Faba L., syn.
Faba vulgaris Moench. O. planta
erbacee din fam. Leguminosae-Pa-
pilionaceae ; tulpina
dreapta, groasii, flstuloasa, angu-
putin ramificata; frunzele
imparipenati - compuse, foliolele
mari eliptice sau lungärete de un
verde albicios; floriie albe sau
rozee sunt patate Cu negru pe
aripi si dispuse cate 2-4 in ra-
ceme scurte; pastara mare coriace
putin umflatii; semintele oblonge
contin in embrionul lor mare can-
titate de amidon si de leguminti.
Originara din Asia, litoralul marei
Caspice; mult cultivata ca planta
alimentara. IunieIulie. Melif.
Bob-de-tarinii, Mazariche, Ungecai
(Bucovina). (fr. Gesse; g. P1 a t t-
erbse]. Lathyrus platyphyllos
Retz. 2I. planta erbacee din fam.
Leguminosae- Papilionaceae, tulpina
lat-aripatä; frunzele Cu o singuri
pereche de foliole, terminate prin-
tr'un cárcel, foliolele oblong-lan-
ceolate, obtuse si mucronulate, pe-
tiolii aripati, aripele de aceias la-
time cu latimea aripelor tulpinef;
florile rosietice marisoare, dispuse
cate 4-9 inteun racem, la varful
unui peduncul mai lung decat
frunza, stindardul pe tata inte-
rioari de coloare rosee, aripile
dinainte violacee, carena de un
galben-murdar ; fructele legume
 PLANTELE CUNOSCUTE DR POPORUL ROMIN
oblonge, lineare cu seminte cenu-
§ii foarte fin tuberculate. Creqte
In tufi§e, pe marginea padurilor
0 prin fanetele de prin paduri.
IulieAugust.
BOA, Vicia Faba L., vezi Bob.
Bobfilnie, Nasturtium officinale R.
Br., vezi Nasturel.
Bobiklnic, Veronica Beccabunga L.,
vezi Bobornic.
Bobitit, Empetrum nigrum L., vezi
Vuietoare, qi Paris guadrifolia L.,
vezi Dalac.
Bobita-lupului, Paris quadrifolia L.,
vezi Dalac.
Bobitel, Cytisus nigricans L., vezi
Lembu-bobului.
Bobornic, Blabornica, Bobalnic, Bo-
bovnic,Bribornic,Bribovnic,Pribol-
nic. [fr. Cresson-de-cheval, Salade-
de-chouette ; g. Bachbunge].
Veronica Beccabunga L. 4. planta
erbacee glabrit din fam. Scrophu-
lariaceae ; tulpina cilindrica ro0e-
tick culcata in portiunea inferioara
si apoi se indrepteazit in sus; frun-
zele opuse, scurt petiolate, eliptice
sau oblonge. obtuse, putin Arnoase
i crenat-serrat-denticulate; florile
albastre sunt dispuse in raceme
laxe, mai adesea opuse, caliciul
persistent, cu 4 diviziuni; fructul
capsuld umflatii, rotunda, aproape
cordiforma. Creqte prin mla§tini,
ape stagnante, balti, pantie, is-
voare i pe malul apelor. Mai-
August.
Bobovnic, Veronica Beccabunga L.,
vezi Bobornic.
Bobut4or, Latltyrus tuberosus L., vezi
Orepitii, i Vicia lathyroides L.,
vezi Mizariche.
Bofte (Trans.-Rodna), Tagetes erecta
L. §i 1. patula L., vezi Vasdoage.
Boglari, Ranunculus carpaticus Her-
bich., vezi Giabenele-de-munte §i
Ranunculus pedatus W. et Kit., vezi
Galbenele.
Boglari (Trans.), Broschita (Banat.),
Buruian a - de- fri guri, Ranunchiu,
Ranz4oara (Banat), Rarunchiu.
[fr. Mort-aux-vaches, Renoncule
des marais, Douve; g. Gifthah-
dacoromanica.ro
21
nenfuss, Sumpfhahnenfuss].
Ranunculus sceleratus L. 0. planta
erbacee aquatica foarte veninoasa,
din fam. Ranunculaceae, tulpina so-
litara, dreapta, fistuloasa, ramifi-
catä multiflorii; frunze putin car-
noase, lucitoare, radicalele lung-pe-
tiolate, 2-8 partite, cu lobi in-
cizati crenati, cele superioare tri-
fide eh segmente lineare, intregi ;
flori mici galbine, cu pedunculi
sulcati, sepale ovale reflexe, pe-
tale mai scurte sau de lungimea
caliciului; fructele foarte mici fin-
granuloase qi dispuse inteun ca-
pitul ovoid-spiciform. Cregte prin
locurile umede, pe marginea lacu-
rilor 0 a iazuril or.MaiSeptem brie.
Boiengioae, Isatis tinctoria L., vezi
Drobuqor.
Boj, Sambucus Ebtaus L., vezi Boz.
Bojor (Trans. Nasaud), Amarantus
sanguinetts L., vezi Stir-rop.
Bojor, Rhododendron Kotstityi Simk.,
vezi Smirdar.
Bojotei (Mehed.), Helleborus purpu-
rascens W. et Kit., vezi Spanz. qi
Helleborus odorus W. et Kit., vezi
Cutcurig.
Bojotel (Mehedinti), Helleborus odo-
us W. et Kit., vezi Cutcurig.
Bolrindaritk (Trans.), Datura Stra-
monium L., vezi Ciumáfaie.
Bologeane, Solanum tuberosum L.,
vezi Cartofi.
Bolonick Sium latifolium L., vezi
Cositel.
Borangic, Cuscuta Epithytnum L. qi
Cuscuta europaea L., vezi Tortiel.
Borantd (Trans.), Borrago officina-
lis L., vezi Limba-mielului.
Borbilnoc, Vinca herbacea W. et kit.,
§i Finca minor L., vezi Saschiu.
Borboani, Ribes Grossularia L., yeti
A gr4.
Borboane (Trans.), Ribes Grodiglaria
L., vezi Agriq.
Borceag (Munt. j. Ilfov). [fr. Vesce-
de-Hongrie ; g. Un g ar is che
Wick 4 Vicia pannonica Jacq.
C). planti erbacee agatatoare din
fam.Leguminosae-Papilionaceae; tul-
pini anguloase putin paroase ; frun-
 22 ZACH. C. PANTU
zele penaticompuse cu 5-10 pe-
rechi de foliole oblong-obovale,
obtuse, cu rachisul terminat prin-
tr'un cárcel ramificat ; florile pie-
cate in jos sunt dispuse cate 2-4
in raceme axilare scurt-peduncu-
late cu stindardul Oros, coloarea
florilor este alb-galbue, adeseori
purpuriela var. purpurascens Koch;
fructele sunt pas tad paroase. ereqte
prin pasuni, livezi, campuri, pe
marginea padurilor i prin locuri
de cultura. MaiIulie.
Boreeag (Munt.), Vicia saliva L.,
vezi Mazariche.
Bor§er (Bucovina), Cha erophyllum
aromaticum L., vezi Antonicä.
Borsigior (Moldova - &alma - Stela-
neiti). [fr. Joubarbe ; g. H a u s-
lauch, Hauswurz]. Sem-
pervivum assimile Schott. 4. planta
erbacee grasa din fam. Crassula-
ceae, tulpina erectä glandulos-pu-
bescenta ; frunzele opace-verzi, pe
margini ciliate, frunzele rozetei
oblong-obovale, abrubt-ascutite
mucronate, pe ambele fete hirsute
sau pubescente, cele tulpinale ob-
longi sau oblong-lanceolate, pu-
bescente; florile rozee, stelat-in-
tinse, cu petale linear-lanceolate
ascutite i de 2 ori mai lungi
decat caliciul; fructele capsule, cari
si deschid in timpul noptei, pu-
nand astfel In libertate semintele.
Creqte pe locuri stancoase calca-
roase, uneori cultivatil pe cope-
riul pentru scopuri me-
dicinale. IulieAugust.
Bosael (Trans.), Adenostyles albi-
frons Rihb., vezi Ciucura0.
Bono, C trullus vulgaris Schrad.,
vezi Pepene-verde.
Bosioe (Trans.), Ocinum Basilicum
L., vezi Busuioc.
Bosoroagi, Scleranthys annuus L.,
vezi Buruiana-surpiiturei.
Bostan(Mold.),Cucurbilta-porceascit,
Cucurbeatit, Dovleac, Dovlete-alb,
Dovlete-turcese, Lubit, Lubenita
(Trans.). [fr. Citrouille, Pépon, Gi-
raumon; g. Gemeiner Ktir-
bis, Feldkiirbis]. Cucur-
dacoromanica.ro
bita Pepo L. C). planti erbacee
acatatoare din fam. Cucurbitaceae,
tulpina acoperita cu peri rigizi
este lung* Intinsa pe piimant si
actitatoare (grimpanta), avand nu-
merosi carcei ramificati ; frunzele
cordiforme cu 5 lobi stint aspre
la pipait ; florile mari, galbine,
solitare, monoice, pe aceia§i tul-
pin& §i flori mascule i flori fe-
mele ; fructele rotunde sau lun-
garete sunt ludi de märime qi co-
loare variabila, ele pot fi galbine,
verzi, albe etc. Originara din A-
menes, la noi cre§te cultivatä In
campuri si prin grädini. Iunie
August. Melif.
Fructele alimentare pentru om §i
animale. Din seminte si preparit un
oleu alimentar, care se intrebuin-
teazi si in industrie.
Bostan-alb, Cucurbetä, Dovleac -
turcesc. [fr. Courge, Patisson, Bon-
nêt-d'électeur; g. T urb an k LI r-
bis, Tiirkenbund.]Cucur-
bita Melopepo L. 0. plantä erbacee
aciitatoare din fam. Cucurbitaceae;
frunzele cordiforme obtuse cu 5
lobi si dintate pe margine ; florile
galbine, mari, solitare sunt mo-
noice cu tubul caliciului larg ;
fructul mare, turtit, umbilicat, are
10 coaste prevAzute cu tubercule ;
semintele mici. Si cunosc mai
multe varietäti de forma si co-
loare. Originara din India °stick
la noi creste cultivatä prin grit-
dini. Mai August. Melif.
Bostänel, Bostänei (Mold.), Dovlecel,
Dovlecei, varietate horticola de
Cucurbita Pepo L. cu fructele mici
lungärete, aproape cilindrice, albe-
verzui; mult cultivatä pentru tre-
buinte culinare.
Botiti, Ithyphallus impudicus Fr.,
vezi Burete-pucios.
Boz, Boj, Bozie [fr. Hiéble, Yèble ;
g.Zwergholunder]. Sam-
bucus Ebulus L., syn. Ebutum hu-
mile 4. planti erbacee cu
miros neplacut din fam. Caprifo-
liaceae; tulpina dreaptii, sulcata si
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RONAN 23

acoperitä eu mici excrescente ; Brad, Abies alba Mill., vezi Brad-alb;

frunzele penati-compuse cu 5-9 Brad, (Munt. jud. Ilfov, Snagov).
foliole oval-lanceolate si dintate
pe margine ; petiolul frunzei in-
sotit de 2 stipuli foliacei lanceo- Brad, Picea ercelsa Link., vezi
lati dintati ; florile albe-rozee sunt Brad-alb, Brad, Silha (Trans.). [fr.
dispuse intr'un fel de umbelä, ca-
liciul cu 5 diviziuni scurte, corola
rotata cu 5 lobi, 5 stamine cu an-
terele rosii ; fructul este bacit nea-
foarte rar verzue sau
Creste prin tuflsuri i locuri ne-
cultivate, pe lfinga garduri i dru-
muri, prin camp i prin paduri.
IulieAugust.
Plantii cu proprietati purgative
drastice ; infuziunea de flori intre-
buintata ca expectorant. Poporul
nostru Intrebuinteaza Bozul adesea
in legatura cu desantece, spre a
vindeca diverse boale la om si a-
Vitele muscate de qarpe se
descinta cu Box.
Bozie (Blunt.), Sambucus Ebulus L.,
vezi Boz.
Bozuz, Ithyphallus inzpudicus Fr.,
vezi Burete-pucios.
Britbfinoc, Vinca herbacea W. et Kit.
inca minor L., vezi Saschiu.
Coltu-lupului (Munt. Ilfov).
[fr. Bunias-d'Orient ; g. 0 rien-
talische Zackenschote].
Bunias orientalis L. a sau 21-
plantrerbacee dirt fam. Crueiferae,
tulpina erecta si ramificadi in par-
tea superioara ; frunzele inferioare
oblong-lanceolate, ingustate In pe-
tiol, la baza sinuat-runcinate, cele
urmatoare mijlocii penate cu seg-
mentele oblonge, recurbate si Cu
lobul terminal triangular, cele mai
superioare sunt lineate ; florile gal-
bine, dispuse intr'o paniculä com-
pusil ; fructele silicule oblic-ovale,
kiloculare i nearipate, cateodata
usor sgrabuntoase (verucoase) .
Creste prin fanete uscate, coline
aride, pe marginea semanathrilor
pain locuri ruderale. IunieIulie.
Dupa credinta poporului scent&
planta este bung pentru a vindeca
bubele numite cColti-de-lup».
Ilippuris vulgaris L., vezi Coada-
calului.
Sapin, Sapin-argenté, Sapin-blanc ;
g. Edeltanne, Weisstan-
n e]. Abies alba Mill., syn. Abies
pectinata DC. 1). frumos arbore
totdeauna verde din fam. Conife-
rae-Pinaceae ; tulpina Cu scoarta
alburie, ramuri intinse-orizontal,
numeroase, verticilate, formand o
frumoasa coroanti piramidali; frun-
zele solitare, persistente, lineare,
plane, la varf obtuse sau crestate,
coriace, lucitoare, de un verde In-
chis deasupra i prevazut pe par-
tea inferioara cu 2 dungi longitu-
dinale de o coloare albastrrt-al-
burie, ele sunt dispuse pe 2 randuri
laterale, ca dintii unui peptene, pe
ramurile secundare si de jur fm-
prejurul ramurilor principale ; flo-
rile monoice, dispuse In amente,
cele mascule galbui, mai scurte
deal frunzele, cele femele rosie-
tice sunt aproape cilindrice. Co-
nurile cilindrice, erecte, brune,
sunt sesile si au solzii foarte ob-
tusi i strfins lipiti, la maturitate
solzii se desfac de axa si cad jos
impreung cu semintele aripate.
Creste prin padurile din regiunea
montana; adesea cultivat ca planta
decorativa. MaiIunie.
Din trunchiul acestui arbore se ex-
trage Terebentina cu derivatele sale,
intrebuintata In medicina si in in-
dustrie.
Brad ro§u, Picea excelsa Link., vezi
Molid.
Ceratophyllum demersum L.
Ceratophyllum submersum L.,
vezi Cosor. Myriophyllum spica-
tuns L., si Myriophhyllenz verticilla-
tum L., vezi Penitä.
Brkdi -galben. (Munt. jud. Ilfov,
Snagov),Myriophyllumverticillatum
L. i Myriophyllum spicatum L.,
vezi Penita.

dacoromanica.ro
 24 ZACH. C. PANTU

BrMiller, Eguisetion arvense L., vezi de ambele päri, intr'un fel de

Barba-ursului i Eguisetum Telma- excavatiuni, ate 3 flori herma-
teja Ehrh., vezi PAru-porcului. frodite. Creste prin locuri &irate,
Britdior (Trans.), Juniperus commu- pe lAngli saline si pe tfirmul
nis L., vezi IenupAr. IulieSeptembrie.
Bradisor, Lycopodium annotinum L.,
vezi Cornisor i Loopodium clava- Aceasti planta posada proprietiiti
tun! L., vezi Pedicuta. antiscorbutice si diuretice. Din ce-
nusa de Salicornia herbacea si pre-
Bradisor, Cornisor, Cornisor- de- para soda.
munte. [fr. Lycopode Sélagine; g.
S emus t, Tann pp]. Branca, Scrophularia nodosa L., vezi
Lycopodium Selago L. 21.. mia Buberic.
planth erbacee lin fam. Lycopo- Brinca-porcului (Bucovina), Salvia
diaceae, tulpina erectii, dichotomic glutinosa L., vezi Cinstet.
ramificatti ; frunzele mici linear- Branca-porculul, Scrophularia no-
lanceolate, acuminate, aspre la dosa L., vezi Buberic.
pipAit, intregi, dispuse pe 8 rAn- Branca-ursului, Heracleum sibiricum
duri, dese, sunt uniforme, acope- L. i .H. Sphondylium L., vezi Cru-
rindu-se reciproc : la subtioara cea-pArantului.
frunzeloi, cari se aflit pe toatli BrAnca-ursului (Trans.), Lycopodium
intinderea tulpinei, se glisesc spo- clavatum L., vezi Pedicutit.
rangii solitari, cari deschiandu-se BrAncutii, Brassica Rapa L., vezi
printeo crAtzsaturA transversal& pun Rapit& sAlbaticA.Basturtium offi-
in libertate numerosii spori glo- cinale R. Br., vezi NAsturel giNas-
bulosi foarte mici, cari la un loc turtium palustre DC., vezi Rapita-
au aspectul unei pulbere galbine. siilbatici.
Creste prin piidurile si pAsunile Brancutri, Frunza-voinicului, Sim-
umede i pietroase din munti. cut& (Bucovina). [fr. Herbe-aux-
IulieAugust. chantres, Tortelle, Year; g. Ge-
Bradu-ciumei (Trans.-Brasov), [g. bräuchlicher Raukensenfd.
MittlererWachholder]. SisymbriumofficinaleSeop.o.plantii
Juniperus intermedia Schur. t). ar- erbacee din fam. Cruciferae, frun-
bust din fam. Coniferae-Pinaceae, zele runcinat-penatipartite cu 2-3
frunzele lanceolate subulate, fruc- perechi de lacinii oblonge, dintate,
tele bacciforme (strobilii) glauce lacinia terminal& foarte mare si
sunt de jumlitate mai scurte hastatä; florile mici sunt galbine;
frunzele. Creste in pAdurile fructele silice lineare, subulate,
stAncoase si pAsiunile pietroase pubescente si strAns alipite de
din regiunea montanA si subalpinA. Creste pe ampuri 0 co-
Braghinit, varietate de P itis vinifera line sterile, prin drtrAmilturi si pe
L., vezi Vita-de-vie. lAnga drumuri. MaiAugust.
&Ai°, .Mercurialis perennis L., vezi BrtIncutA-de-pisicii, Dorycnium her-
Brei. baceum Vill., vezi
BrAncii, Gusteraritli (Prahova-Te- Briindu0, Crocus aureus Sibth. et.
lega), Iarba.porcului, Sm. vezi BrAndusi galbenA.Gro-
(Trans.). [fr. Salicorne herbacée ; cus Heuff elianus .Elerbert.,v ezi Bran-
g. Glasschmalz.]. Salicornia dusti-de-primivarIO Crocus reticu-
herbacea L. C). plantA erbacee de latus M. Bieb., vezi ofran-vArgat.
colo are verde alb Astrue, Mr.& frunze, BrAnduet-albil, Crocus retteulatus M.
din fam. Chenopodiareae, tulpina Bieb., vezi ofran-viirgat.
articulata, ramificatä ; florile verzui BrAndugi-albastit, Crocus Heuffe-
sau alburii formeaza spice arnoase lianus Herbert., vezi
terminale, articolele spicelor au

dacoromanica.ro
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN
Briindu-de-munte, Crocus lleu-
ffelianits Herbert., vezi Brandusti-
de-piimtivari.
Brtindu0-de-primilvarii, Brandusti,
Brandusä-albastrii, Brandtsa-de-
munte, Mituvele (Muscel), ofran
(Trans.), ofriinel. [fr. Safrbn des
fleuristes, Safran printanier ; g.
Safran, Engelsteinlein].
Crocus lleuffelianiss Herbert., syn.
Crocus banaticus Heuff. 4. micti
planta erbacee din fam. Iridaceae,
bulb carnos, solid; tulpina unica
inconjurata de numeroase vagine;
frunzele 2-3 la numiir se des-
volt& de odatti Cli florile si sunt
lungi, linear-lanceolate, la varf ob-
tuse, pe partea inferioarii cu ner-
vura mijlocie albi, rar sunt glabre;
florile violete sau albe i cu värgi
violete sau de tot al be, cu 6 lobi
concavi, oblongi-obovati, sub varf
Cu cate o pata mai intunecat co-
lorata, gatul florii glabru; 3 sta-
mine glabre, stigmatul de ordinar
galbin, trifid, spre viirf dilatat-
crestat i denticulat, iesit afar din
floare. Creste prin poenile din regi-
unea montana piing in cea alpina; se
cultiva uneoriprin grtidini ca plan-
ti ornamentalii.MartieAprilie.
Brandusa-de-toamnit, Balm* Bran-
dusa-mortilor ( Bucovina), Bran du-
sei, Brandusi, Ciapa-ciori (Trans.),
Ghicitori (jud. 1/ambovita i Mus-
cel),Ruscea-de-poiana (Trans.-Bra-
sov). [fr. Tue-chien, Veilleuse ; g.
Herbst-Zeitlose, Michels-
blum e]. Colchicum autumnale
L. 21- mica planta erbacee foarte
veninoasi din fam. Iziliaceete, bulb
compact, oval cu invàli brun;frun-
zele apar primavara in urmaflorilor
si insotesc fructul, ele sunt linear-
lanceolate si ascutite; florile ro-
sietice, liliachii sunt in forma de
palnie, lung-tubuloase cu 6 divi-
ziuni, 6 stamine si 3 stile; fructul
o capsula cu numeroase seminte.
Creste prin tanetele si päsunile
umede. AugustOctombrie.
Aceasta planta este foarte veni-
noasa prin toate partile sale, din
dacoromanica.ro
25
cauzii cal confine un alcaloid numit
colchicina. Seminfele «Semen Colchici,
sunt intrebuinfate in medicina. Po-
porul nostru intrebuinfeaza aceasta
planta la colorat.
Brilndu§i-galbenit, Brandusti, o-
fran-galben. Crocus aureus Sibth.
et Sm. 21- mica planta erbacee din
fam. Iridaceae, bulb solid ea tunici
membranoase brune, fibrele tuni-
cilor, filiforme paralele ; frunzele
liniare, canaliculate, cu nervura
mijlocie alba, sä, desvolta deodati
Cu florile galbine aurii, periantul
campanulat cu 6 lobi oblongi,
obtusi, aproape egali, Cu gatul
glabru, filamentele staminelor pu-
bescente abia mai langi cleat stig-
matele galbine-portocalii, trifide,
in forma de palnie si denticulate
pe margine, stigmatul de 3 ori
mai scurt deck umbau periantului.
Creste prin poeni, si pe marginea
ptidurilor. FebruarieMartie.
Brandu0-miers, Crocus reticulatus M.
Bieb., vezi Sofran-vargat.
Branduqa-mortilor (Bucuvina), Col-
chicum-autumnaleL., vezi Brandusa-
d e-toamnii.
Brtinduei, Colchieum-autumnale L.,
vezi Brandusi-de-toainnii.
Brandu§i, Colchicum-autumnale L.,
vezi Brandusa-de-toamnii.
Breabitn, Carydalis Marschalliana
Pers. si C. solida Smith., vezi Bre-
benei.
Breabenl, Corydalis Marschalliana
Pers. si C. solida Smith., vezi Bre-
benei.
Brebenea, Corydalis Marschalliana
Pers. si C. solida Smith., vezi Bre-
benei.
Brebenei, Breaban, Breabeni, Bre-
benea, Brebenel. [fr. Corydale ; g.
Hohlwurz, Lerchensporn].
.Corydalis Marschalliana Pers. 4.
mica planta erbacee din fam. Papa-
veraceae-Fumarioideac, radacina tu-
berculoasä solidà, tulpina In partea
inferioarti fära solz (squamit) si mai
In sus de mijloc cu 2 frunze, bi-
ternate cut segmentele foliolelor
ovale intregi sau incise ; florile
 26 zacH. C. PANT1J
purpurii, rosee, albe sau
sunt dispuse inteun racem scurt
si lax, bracteele eliptice sau ovale
de tot intregi, mai lungi cleat pe-
dicelele, pintenul aproape drept;
fructul linear este o capsula sili-
quiforma, bivalvii Cu numeroase
seminte negrii, netede si lucitoare.
Corydalis solida Smith. 21.. rit-
dacina tuberculoasa solidA, preva-
zuta la baza cu fibre; tulpina in-
sotitii, in partea inferioarii, de un
solz (squama) ; frunzele biternate
incise; florile purpurii, dispuse in-
tr'un racem prelungit, multiflor,
erect si lax, buza superioara rasu-
citii la margini, pintenul curbat in
jos, bracteele digitat-partite, egal
de lungi cu pedunculele i acestea
egal de lungi cu capsulele oblonge
si indepartate unele de altele. Am-
bele aceste specii cresc uneori im-
preuna prin paduri umbroase. Mar-
tieAprilie.
Brebenel, Corydalis Marschalliana
Pers. si C. solida Smith., vezi Bre-
benei.
Bret, Mercurialis-annua L., vezi Tre-
pidatoare.
Bret, Braie, Brei-de-pridure, Buru-
iana-caneasca, Slobonov, Trepada-
toare. [fr. Chou-de-chien; g. Aus-
dauernd es Bingelkraut].
Mercurialis perennis L. 21..
planti erbacee din fam. Euphor-
biaceae, radacina repenta ; tulpina
cilindrica ; frunzele opuse
petiolate, oval-oblonge ; fiorile ver-
zui, dioice, cele mascule cu 8 sta-
mine, cele femele lung-pedunculate;
fructul capsula cu 2, rar 3 coce
monosperme. Creste prin paduri
umbroase. Aprilie Mai.
Brei-de-rtimp, Mercurial& annua L.,
vezi Trepädätoare.
Brei-de-pgdure, Mercurialis perennis
L., vezi Brei.
Briboi (Trans.-Brasov.), Fratele-bri-
boiului (Trans.-Brasov). Gera-
nium alpestre Schur. 21.. planta er-
bacee din fam. Geraniaceae;
cina groasi noduroasa, tulpina ri-
gida in partea superioararamificata,
dacoromanica.ro
hirsutä cuperineglandulosi,reversi,
albieiosi si cam alipiti ; frunzele
palmatifide Cu 7 segmente, profund-
incis-dentate; florile purpurii, us-
cate etiruleseente sunt mai mari ea
la G. silvaticum L. Priduri, vái um-
broase in regiunea montanä, sub-
alping tihd alpinA. IunieIulie.
Bribornic, Veronica Beccabunga L.,
vezi Bobornic.
Bribovnle, Veronica Beecabunga L.,
vezi Bobornic.
Brie, impatiens Noli tangere L., vezi
Släbänog.
Brie (Trans.), Mercurialis annua L.,
vezi Trepädtitoare.
Brie (Trans.), Brioalg. [fr. Fenouil-
des-Alpes ; g. Tlaarblättrige
BärwurzJ.Meion athamanticutn
Jacq., syn. Athamanta Illeuni L. 4.
micä planta erbacee aromaticii din
fam. Umbelliferae, frunzele bipe-
natisecate cu segmentele penati-
secate, multifide, cu ultimile di-
viziuni aproape verticilate, foarte
suptiri i ascutite ; florile albe,
dispuse in umbele compuse cu
radiile foarte neegale ; fructele
aproape cilindrice sunt acut-cos-
tate. Creste prin livezile din re-
giunea montand. IulieAugust.
Brilloaneit (Trans.), Vincetoxicum
officinale Moench., vezi Iarba-fia-
relor.
Brioalg, Afeum athamanticum Jacq.,
vezi Brie.
BrivaIä Chimen-de-munte, Chimi-
nul-ursului (Trans.). [fr. Méum Mu-
telline; g. Köpernikel.].Meum
Muteilina Gaertn., syn. Ligusticutn
Muttellina All. 21.. plantä erbacee
aromatica din fam. Urnbelliferae ;
frunzele foarte divizate, bipenati-
secate, segmentele pinatisecate cu
diviziunile linear-lanceolate si mu-
cronat ascutite ; florile rosietice,
dispuse in umbele compuse, peta-
lele au varful ascutit ; fructele
aproape cilindrice, scut - costate.
Creste prin pfisunile din regiunea
alpina. IulieAugust.
Broajbe, Brassica Napus L. var. es-
culenta DC., vezi Napi.
 PLANTELE CONOSCUTE DE POPORUL ROMIN
Broasbe, Brassica Napus L., var. es-
culenta DC., vezi Napi.
Broaseb,. [fr. Figuier d'Inde, Figuier
de Barbarie; g. Feigenkaktus,
Feigendistel] Opuntia Ficus
indica Mill. 1). planta carnoasi ar-
borescentii din fam. Cuctaceae, tul-
pina erectii, ramificatä, articulata,
Cu articulatii mari verzi, ovale sau
obovale, plane si groase ; frunzele
bracteiforme caduce, tubercule a-
reolare regulat distribuite, glabre,
Wit ghimpi sah Cu cite un mic
ghimpe ; florile mari, galbine ca
pucioasa ; fructele ovale, alburii,
galbine sau rosii sunt comestibile.
Originara din America, introdusa
mult cultivati in regiunea me-
diteraniana, iar in partile noastre
cultivatit numai prin florarii i prin
casele oamenilor. IulieAugust.
Broasea-apei. [fr. Epi-d'eau, Pots-
mot luisant ; g. L ai c h kr au t,
Spiegelndes Samkraut].
Potamogeton lacens L. 21.. planta
erbacee aquatica din fam. Potamo-
getonaceae, tulpina cilindrica, rami-
ficata ; frunzele alterne, submerse
(cufundate in apii), ovale sau lan-
ceolate, ascutite i mucronulate,
petiolate, sunt lucitoare si pe mar-
gine fin-serrat-dintate; florile ver-
zui sunt dispuse intr'un spic la
värful unui peduncul, ingrosat in
partea superioara ; fructele aproape
circulare, comprimate, pe partea
dorsalii obtuse si usor carenate.
Creste prin apele stagnante si lin-
curgatoare. IulieAugust.
Brociu, Rubia tinctorum L., vezi
Roibri.
Brojbe, Helianthus tuberosas L., vezi
Napi porcesti.
Broseuriti, Limba-apei, Notatoare.
g. Laichkraut,
[fr. Epi-d'eau ;
Samkraut, Flusskraut]. Po-
tamogelon natans L. 21-. plantä er-
bacée, aquatica diu fam. Potamo-
getonaceae, tulpina simplä, frunzele
toate lung-petiolate swot de 2
feluri, unele inferioare sub apa
mai inguste, cilindrice se distrug
de timpuriu, iar altele superioare,
dacoromanica.ro
27
cari plutesc la suprafata apei sunt
coriace, rotunda sau oblong-elip-
tice, la baza putin cordiforme
incretite ; florile albe-verzui, dis-
puse in spice pedunculate, sunt
hermafrodite, 4 starnine si 4 car-
pele; fructele comprimate si cu
marginea obtusii. Creste prin apele
stagnante si lin curgatore. Iulie-
August.
Brosehitit (Banat), Ranunculus sce-
leratus L., vezi Boglari.
Brumiirele. [fr. Phlox paniculé; g.
Flammenblume]. - Phlox pani-
culata L. 21-. planta erbacee din fam.
Polemoniaceae ; tulpina dreapta, ri-
gida i patata; frunzele simple,
oblonge sau oval-lanceolate, ascu-
tite la yid i cordiforme la bazii;
florile albe sau piitate
sunt numeroase si dispuse in pa-
nicule piramidale la värful tul-
pinei; caliciul Cu 6 dinti ascutiti,
norola lung-tubuloaad cu 5 lobi
obovali si intinsi, 5 stamine ne-
egale. Originara din America nor-
died ( Statele - unite ) sá cultiva
foarte mult prin grädini ca planta
ornamentalii, pentru florile sale
frumoase si placut mirositoare.
AugustSeptembrie.
Brusi, Nigella arvensis L., vezi Ne-
gruscii.
Brustan, Telelcia specioasa Bmgt.,
vezi Laptucti oiei.
Brustur, Brusture, Lapuc (Banat),
Lipan. [fr. Bardan, Glouteron ; g.
K 1 ett e.]. Lappa major Gaertn.,
syn. Lappa officinalis All., Arctium
Lappa L. O. planta erbacee din
fam. Compositae, tulpina anguloasii,
ramificata ; frunzele alterne, cele
inferioare foarte mari, petiolate
rotunzite la bazii sau putin cordi-
forme, cele superioare mai mici ;
flori/e hermafrodite, regulate, pur-
purii, dispuse in capitule, cari se
afiti cam la aceias inaltime for-
mand un corimb; bracteele invo-
lucrului sunt verzi aproape glabre
si incovoiate la virf in forma de
crolig, corola tuberculoasa cu 5
dinti ; fructul achenä anguloasa
 28 ZACH. C. PANTU
bruna. Creste prin daramaturi, pe
laugh' drumuri si garduri, prin lo-
curi necultivate. IulieAugust.
Loppa minor DC. C). florile pur-
purii dispuse in mid capitule cam
de marimea alunelor, involucrul
ailesea arachnoideu-vilos, cu brae-
teele interne adeseori purpurii la
varf si uneori cu varful drept,
fiorile de regulä' mai lungi cleat
involucrul, capitulele dispuse unele
peste allele, formand raceme.
Creste pe marginea drumurilor,
pe cfimpuri, prin daramaturi.Iuli e-
August, si Lappa tomentosa Lamk.,
Syn. Arctinfn Bardana Willd. 9.
cu florile purpurii, dispuse in ca-
pitule, reunite in corimbe, invo-
lucrul arachnoideu-lanos cu brae-
teele interne linear-lanceolate, ob-
tuse, previízute cu un varf ascutit
(kept, rosietic i aproape radiant.
Creste impreuna cu Lappa major
Gaertn. lulieAugust. Mehl.
Aceste plante posed proprietati
medicinale, radacina este sudorifica,
depurativa i diuretica, frunzele au
fost intrebuintate la exterior in ca-
taplasme.
Brustur, Petasites officinalis Moench.,
vezi Captalan.
Brustur-dulce (Trans.), Petasites of-
ficinaalis Moeuch., vezi Captalan.
Brustur-negru. [g. Herzblätteri-
ger Beinwell]. Symphytum
cordatitm W. et Kit. 4. planta
erbacee din fam. Borraginaceae,
rizomul orizontal sau oblic este
cilindric, carnos si noduros ; tul-
pina simpla ; frunzele superioare
ovale sau oval-lanceolate, scurt-
petiolate sau sesile, cele inferioare
cordiforme si hug-petiolate ; flo-
rile de un galbin deschis, dispuse
cate 6-12 in raceme la varful
tulpinei, corola de 2 ori mai lunga
cleat caliciul, stilul iesit dark- din
corola. Creste prin pidurile um-
broase i umede din regiunea mon-
tana i subalpina. MaiIunie.
Brosture, Lappa major Gaertn., vezi
Brustur.
dacoromanica.ro
Brusturu-caprei (Bucovina), 7elekia
speciosa Bmgt., vezi Laptucu-oiei.
Brusturu-oiei, Telekiaspeciosa Bmgt.,
vezi Laptucu oiei.
Buba-In-cap (Bucovina), Anthemis
tinctoria L., vezi Floare-de-perina.
Buberic, Branca, Branca- porcului,
Frunza-de-bubift-rea, Iarba-neagra,
iJrzica-neagra (Trans.). [fr.
Grande-Scrofulaire, Herbe-aux-hé-
morroïdes, Herbe-aux-écrouelles ;
g. Braunwurz, Knotenwurz.].
Scrophularia nodosa L. 4. planta
erbacee din fam. Scrophulariaceae
cu rizomul umflat tuberculos ;
tul pina ascutit-patrunghiularii, ne-
aripata si fait peri ; frunzele gla-
bre, opuse, oval-oblonge sau cor-
diforme ascutite, petiolate, dublu
serrat-dintate, dintii inferiorí mai
lungi i mai ascutiti ; forte verzi-
maslinii i brune pe partea dor-
sail, dispuse in panicule termínale,
caliciul cu 5 diviziuni ovale, -ob-
tuse si cu o margine membranoasä
ingustii, corola neregulatä cu tubul
umflat are 5 lobi, cari constituiesc
2 buze ; fructele capsule. Creste
prin padurile si tufisurile umede,
pe langa' garduri, pe marginea
raurilor, baltilor si a paraielor.
lunie August. Melif.
Aceasta planta are un miros tare,
gretos si un gust acru si amar, in-
trebuintata odinioara in ni edícina.
Bucatel. [fr. ilternue genouillée, A-
grostide des chiens ; g. II unds-
S traussgr as.]. Agrostis eanina
L. 4. planta ierboasi din fam.
Gramineae, frunzele inferioare sunt
rasucite in forma de sul si termi-
nate printeun par setaceu, cele
superioare sunt plane cu ligula
oblonga ; florile dispuse in spicule
ovale, rosietice sau violacee, reu-
nite in panicule laxe, ovale, ra-
murile paniculei putin aspre sunt
intinse in timpul inflorirei si con-
tractate dupa inflorire ; florile au o
singura glumela fin-crenata la varf
sí prevazutfi cu o arista dorsalä,
inserata mai jos cleat mijlocul
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN
glumelei. Creste prin fanete
locuri umede. IunieAugust.
Buehet (Bucovina). Geranium. pu-
sillum L. O. mica planta erbacee
din fam. Geraniaceae, tulpina di-
fusa acoperitä Cu peri scut* glan-
dulosi ; frunze 7-9 partite cu
lacinii trifide pana multifide ; flo-
rile albastrii sau liliachii, dispuse
cate 2 la varful pedunculelor, pe-
dicelele curbate in jos dupti
florire ; petalele oblong-obcordate,
egal de lungi cu caliciul scurt-
aristat, sau putin mai lungi cleat
el, 5 stamine cu anthere ; frac-
tul ca valvele netede, alipit-pubes-
cente, semintele netede. Creste prin
locuri ruderale si cultivate, pe
langti drumuri si garduri. Mai-
August.
Bueini*, Archangelica officinalis
Hoffm., vezi Anghelica.
Bueini (Trans.). Conium maculatum
L., vezi Cucuta.
Cieutd virosa L., vezi
Cucuta-de-spa_
Bucinil-de-baltli, Cicala virosa L.,
vezi Cucuta-de-apt-L..
Buesfin. [fr. Genêt d'Espagne ; g.
Binsenpfriemen, Pfriemen-
strauch1.Spartizon junceum L.
l. arbust din fam. Leguminosae-
Papilionaceae, ramurile lungi cilin-
drice sunt verzi-albastrui (glance) ;
frunzele simple, puOn numeroase,
oblong-lanceolate ; florile mari,
galbine sunt dispuse in raceme ter-
minale au un miros pläcut ; fruc-
tele suut lungi pastari comprimate.
Creste spontaneu prin Europa su-
dica ; la noi cultivatti prin gradini
ca plantä ornamentala pentru flo-
rile sale frumoase si odorante. Iu-
nieIulie.
Budianit (Banat si Muntenia), Tage-
tes erecta L. si 7agetes patula L.,
vezi Vasdoage.
Budiene (Banat si Muntenia), 7 age-
tes erecta L. si Tagetes patula L.,
vezi Vasdoage.
Buedea-eiumei (Banat),Petasites offi-
cinalis Moench., vezi Captalan.
Bugiac, vezi Bungiac.
dacoromanica.ro
29
Bujor (Bucovina), .Amarantus cau-
datuv L., vezi Busuioc-rosu.
Bujor, Busor, Ru-
jioara, Rusioara. [fr. Pivoine, Pi-
voine femelle, Pivoine des jardins ;
g. Gichtrose, Pfingstrose].
Paeonia officinal; sL. 2l. plandi er-
bacee din fam. Ranuneulaceae ;
tuberculoase ; tulpina simplä.
uniflora ; frunzele, alterne, mari
neegale, divizate in segmente oval-
lanceolate, glabre si de un verde
alburiu pe partea inferioara ; flo-
rile mari, solitare, terminale, re-
gulate si hermafrodite, sunt rosii-
violacee ; caliciul Cu 5 sepal&
persistente ; corola cu 4-5 sau
mai multe petale libere, stamine
numeroase, doutt, trei, sau mai
multe aarpele, cari devin la ma-
turitate tot atatea folicule ovale,
pubescente, seuainte cam de ma-
rimea unui bob de mazäre. Ori-
ginara din sudul si vestul Europei,
creste cultivatä prin gradini ca.
planta ornamentala. MaiuIunie._
Dupa Facchini P. officinalis L., ar
descmde din Paeonia peregrina Mill..
Radäcina acestei plante are pro-
prietati antispasmodice, putin nar-
cotice si adstringente ; semintele
sunt emetice i catartice, din care
cauza au fost odinioar. mult intre-
buintate in medicina.
Bujor, Paeonia romanica Brandza.,
vezi Bujor-romanesc.Rhododen-
dron Zotschyi Simk., vezi Smirdar.
Bujor-de - munte, Rhododendron
Kotschyi Simk., vezi Smirdar.
Bujor-romftnese, Bujor, Ruje, Ruje-
de-Rusalii, Rujioari.Paeonia ro-
manica Brandza. planta erbacee
din fam. Ranunculaceae, radacini
fibroase fasciculate, terminate prin
tubercule oblong-eliptice sau mo-
niliforme, carnoase; tulpina erecta,
cilindricA, sulcata i glabra; frun-
zele foarte lung peOolate, glabre
pe amandoua fetele, verzi inchise
deasupra', palid- subglaucescente
de-desubt, biternate cu segmentele
laterale scurt petiolulate, cel ter-
 30 ZACH. C. PANTII
minal cu mult mai lung petiolulat,
toate profund tripartite pana la
bazil ; florile mari, la varful pe-
dunculelor glabre, de coloarea san-
gelui ; sepale 5-6, inegale, subfo-
liacee. Petale 8-11, oboval cu-
neiforme, concave suberecte ; car-
pele 2-4,1anos-tomentoase, erecte
la inceput, divergent-subarcuate
la maturitate ; stamine glabre, mai
lung/ cleat carpeiele; stigmat lung,
roz sau purpuriu, lameliform, foarte
recurbat In forma de carje. Creste
prin dumbrave, poeni i marginea
padurilor ; foarte comuna la Co-
mana, de unde s'a introdus qi in
cultura pe la Bucuresti. MaiIunie.
Bujorei, Orchis Mario L., vezi Untu-
vacei i Orchis papilionacea L.,
vezi Gemanarita.
Bujori, Gratis fusca Jacq., vezi Po-
roinic.
Bulbor (Trans.-Brasov.), Trollius eu-
ropaeus L., vezi Bulbuci.
Bulbue, Caltha palustris L., vezi
Calcea-calului.
Bullbueei, Caltha palustris L., vezi
Calcea-calului.
Bulbueei-de-munte, Trollius euro-
paeus L., vezi Bulbuci.
Bulbucl, Mho; Bulbor ( Trans.-
Brasov), Bulbucei-de-munte, Bul-
buci-de-munte (Trans.), Gloanta,
Mar- auriu. [fr. Boule d'or ; g.
Goldknöpfchen, Trollblume].
Trolli us europaeus L. 4. plantä
erbacee din fam. Ranunculaceae,
tulpina dreapta, uniflorii rar pau-
ciflora ; frunzele de un verde inchis,
cu 5 diviziuni profunde, segmen-
tele romboidale trifide, dintate
pe margine ; &mile mari, globu-
loase, galbine Fi cu vinisoare verzi
pe dinafara ; caliciul cu 10-15
sepale petaloide, corola cu 5-20
petale liniare reduse si cam de
lungimea staminelor; fructele sunt
capsule lineare-oblonge, coriacee
cu numeroase seminte. Creste prin
pasunile din regiunile muntoase.
MaiIulie.
Bulbuel-de-baltii, Caltha palustris L.,
vezi Calcea-calului.
dacoromanica.ro
Bulbuci-de-munte (Trans.), Trollius
europaeus L., vezi Bulbuci.
Bulighene (Mold.), Solanum tube-
rosum L., vezi Cartofi.
Bumbac. [fr. Coton ; g. B au m-
w o 11 e].Productul vegetal textil
format din numeroasele firisoare
(filamente) albe, produse de se-
mintele diverselor specii de os-
sypium L., din fam. Malvaceae.
Dintre aceste specii mentiongm :
Gossypium arboreum L. D. frunzele
cu 5 lobi obtusi i mucronati ;
florile purpurii ; originar din Africa
cultivat mai cu sama in
Egipt, Arabia si in India orientala;
produce bumbac foarte alb, care
se separa cu greu de samanta,
acoperita inert i Cu alti peri scurti.
Gossypium barbadense L. It» frun-
zele cu 5 lobi, cele superioare
trilobate cu florile galbine; originar
din America (Antile) ; produce
bumbac alb, care se separa usor
de semintele, de altfel glabre.
(;ossypium herbaceum L. D. originar
din India orientalii, cultivat deja
de mult ca planta textila. Bum-
bacul produs de aceastä planta
se separa cu greu de semintele,
acoperite fuel i cu alti peri scurti.
G. herbaceum care are frunzele cu
5 lobi rotunziti si mucronati se
divide in urmatoarele 2 sub-spe-
cii : a.) G. religiosum L. planta
putin paroasa sau lipsitä cu totul
de peri (glabra) i ea florae curat
galb ene, produce bumbacul de
eNanking», care are o coloare
bue. b.) G. hirsutum L. planta pii-
roasa cu florile galbine si la basa
In partea interna purpurii, produce
un bumbac totdeauna alb. Aceasta
subspecie se cultiva in Europa
sudicii, prin Italia si Spania. In
Romania dupa cum dovedesc ex-
perientele de la Institutul nostru
botanic, luandu-se unele precau-
tiuni se poste cultiva aceasta
planta cu bun succes chiar sub
cerul liber.
Bumbaeul este foarte mult Intre-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORIIL DOMAN
buintat In industrie pentru fabrica-
tiunea pinzei, a vatei, a colodiului
si a pyroxylinei. Frunzele si ridi-
cinile acestor specii de Gossypium
au proprietiti emoliente i diuretice.
Din semintele lor si extrage un oleu
comestibil, care se distinge cu greu
de unt-de-lemnul de masline.
umbac-de-camp (Trans.), Eriopho-
rum angustifolium Roth. si E. la-
tifoliuna Hoppe., vezi Bumbacaritii.
BumbitcaritA, Bumbac-de-camp
(Trans.), Lanarica, Lanärita. [fr.
Linaigrette ; g. W o 11 gr a s.].
Eriophorum angustifolium Roth.,
syn. E. polystachyttm L. n. planta
ierboasa din fam. Cyperaceae, tul-
pina cilindrica, frunzele lineare,
canaliculate, la yid cu 3 unghiuri;
florile hermafrodite, dispuse in
mici spicule brun rosietice sau de
un verde negricios, grupate cate
3-7 la varful tulpinei, spiculele
plecate in jos la varful unui pe-
duncul neted, perigonul cu nume-
rosi peri, cari in stadiul de fruc-
tificare devin Omit' la 4 cm. de
lungi, avand aspectul de lana si
care ajuta fructul la sburat.
Eriophorunt latifolium Hoppe. 21.
Cu tulpina obtus-triangulara.; frun-
zele plane pana la 6 mm. late, la
vfirf cu 3 muchi; florile dispuse
in spicule numeroase (5-10) gru-
pate la varful tulpinei, spiculele
plecate in jos la varful peduncu-
lelor aspre, perigonul cu numerosi
peri, cari constituesc o Una ceva
mai scurta cleat la specia prece-
cedenta. Ambele specii cresc prin
fanetele umede i mlktinoase din
munti. MaiIunie.
Bum bisor (Bucovina), Anihemis tinc-
toria L., vezi Floare-de-perini.
Bumbisor (Mold.), Pyrethrum Bal-
samita Willd., vezi Spilcute.
Bumbunaricit (Maced.), Rumex Ace-
tosa L., vezi Macris.
Bumburez,Bumbusor. [fr. Choin noir-
cissant ; g. Kopfriet]. Schoe-
nus nigrieans L. 4. plant ier-
boasa din fam. Cyperaeeae; tulpina
rigida, rotunda i lucie ; frunzele
dacoromanica.ro
31
radicale lineare, ascutite, ajung
pdni la jumatatea tulpinei ; capi-
tulul lungäret, terminal este com-
pus din 5-10 spice pauciflore de
o coloare brun-inchisa ; fructul in-
conjurat de peri mult mai scurti
cleat el. Creste prin fanetele mIrts-
tinoase. MaiIunie.
Bumbusor (Bucovina), Bellis peren-
nis L., vezi Banuti.
Bumbusor, Schoenus nigrieans L.,
vezi Bumburez.
Bunduta-vaintului, Mom& pungens
Willd., vezi Scorogoi.
Bunghisor (Bucovina), Ochiu-boului,
Steil*. [fr. krigeron-icre, Verge-
rette;g.Scharf eDtirrwurz,Bald-
greis.]. Erigeron acris L. O.
§i 21.. plantä erbacee din fam.
Compositae, tulpina ramificata, ro-
sietica, acoperita Cu peri scurti
aspri; frunzele linear-lanceolate,
adeseori acoperite Cu peri asprii;
florile dispuse in capitule, reunite
In corimbe la varful tulpinei; flo-
rile marginale, femele sunt ligu-
late si de o coloare rosee sau vio-
leta, cele centrale hermafrodite,
tubuloase numeroase sunt galbine;
fructele mid achene comprimate.
Creste pe campuri i dealuri aride,
si In munti pe locuri sterile. Iulie-
August.
Bungiae, Bugiac, se numeste un
complex de mai multi muschi,
cari formeaza impreuna un frumos
covor verde si moale.
Burboanit Ribes Grossularia L., vezi
Agris.
Burboane, fructele comestibile de
Ribes Grossularia L., vezi Agris.
Burboane (Trans.), Ribes Grossula-
ria L., vezi Agris.
Burbunaeit (laced.), Rumex Acetosa
L., vezi Macris.
Bureate (Maced.), Boletus edulis Bull.,
vezi Manatarci.
Bureniti, Euphrasia
Rosticoviana Hayne. i Euphrasia
stricta Host., vezi Silur.
Burete-aeru, Lactarius piperatus Fr.,
vezi 'uteri.
Burete-bilos (Mold.), Bureti-biloqi
 32 ZACH. C. PANTIJ
Mold.). [fr. Hygrophore-blanc d'i-
voire;g.Elfenbeinpilz, El-
fenbeinschwamm, Ellen-
beischneckenpilzd. Hy-
grophorus eburneus Fr., syn. Agarieus
eburneus Bull. Ciupercti comesti-
bird, alba, din fam. Aqaricaceae,
viscoasa, netedd, ea marginea
rasucita í tomentoad, lamelele
rigide, distantate, albe ca fildesul,
decurente ; carnea albii cu miros
si gust placut. Creste pe pamant
In padurile de fag si de brad ;
toamna.
Burete-billos (Mold.), Russula foe-
tens Fr., vezi Mosel.
Burete-erdlese (Trans.), Bolbitius
frayilis Fr. (L.), vezi Burete-dom-
nesc.
Burete-cret (Mold.). Clavuria bo-
trylis Pers., vezi Rämurele.Cla-
varia coralloides L., vezi Bureti-de-
conopide. Clavaria crispula Fr.
vezi Togmagel.
Burete-cret (Mold.). [fr. Herisson co-
ralloïde; g. Korallenschwamm].
Hydnum coralloides Scop. Ciu-
perca comestibild din fem. Hyd-
naceae, foarte ramficatii, la inceput
albir apoi gälbuie, ramurele impo-
dobite cu lungi spini unilaterali si
plecati in jos, planta intreagi are
aspectul unei conopide ; sporii glo-
bulosi hialini ; carnea acestei ciu-
perci este flageda si are un gust
plticut, constituind un aliment de-
licat. Creste toarnna pe trunchiul
arborilor bdtrtini din pilduri.
Burete-de-bubA(Oltenia),./rhyphallus
impudicus Fr., vezi Burete-pucios.
Burete-de-easä, Merulius lacrymans
Fr., vezi Ciuperd-de-pivuitti.
Burete-de-conopidk, Hydnum cor-
ralloides Scop., vezi Burete-cret.
Hydnum ramosum Schw., vezi
Curalice.
Burete-de-iasca, Jomes fomentarius
Fr. si Fomes igniarius Fr., vezi
Babitti.
Burete-de-nue, Pastriiv (Mold.), Pa-
strav-de-nuc (Mold.), [fr. Oreille-
de-noyer, Oreille-d'Orme, Miellin ;
g. Schuppiger-Löcherpilz].
dacoromanica.ro
Polyporus squamosus Fr., syn.
Bolet us squanwsus Huds., Boletus Ju-
landis Schaef. Ciuperca comesti-
bild din fem. Polyporaceae, paltiria
galbin rosietid, carnoasti preva-
zutti cu solzi (squame) bruni, are
forma unui evantail, poni galbui-
deschisi, angulosi, dintati ; sporii
albi ; carnea acestei ciuperci este
alba cu miros penetrant si cu un
gustplacut. Creste pe trunchiul nu-
cilor, fagilor i ulmilor din paduri.
Burete-de-routi (Mold.), Bureti-de-
routi (Muld.). [fr. Coprin ; g. Mist-.
blätterpilz, Tintenblätter-
pil z]. Coprinus micaceus Fr., syn.
Agarieus micaceus Bull. Ciupercá din
fam. Agaricaceae palaria aproape
menabranoasil, oval- campanula*
striatä, de coloare rosu-brunie, cu
granule micacee imprastiate; sporii
sferoidali sau eliptici. Creste pe
ptimânt si pe lemn putred. Co-
prinus nycikenzerus Fr. (Vaill.), pd-
läriala In ceput conic-cilindricä, fur-
furaceu-flocoasa, cenusie, rosietici.
Creste pe brilegar in päsuni.Co-
prinus plicatilis Fr. (Curt.), piltiria
la inceput oval-cilindricä, campa-
nula* aprodpe glabd, rosietic-
cenusie. Creste pe pamant in locuri
umede. Coprirus radiatus Fr.
(Bolt.), pillitria la inceput clavat-
campanulata cenusiu-tomentoasa,
Cu sporii rosietici. Creste pe balega
de cal. Coprinus stercorarius Fr.,
pältiria in tinerete oval-campanu-
latä, acoperitti ca squame dense
micacee albe, apoi intinsä, icu
marginea striatá. Creste pe bälegar.
Burete-de-soc. [fr. Hirnéole-oreille-
de-Judas ; g. Judasohrd.llir-
neola Auricle la Judae Berk. syn.
Tremella Aurieula Judas L. Ciu-
perca moale gelatinoasä, concavii,
In forma de scoicti, din fam. 7 re-
mellaceae, de culoare brun-rosietica,
sau negricioasä. Creste pe trun-
chiuri biitrane de soc ; toamna-
iarna.
Aceasta ciupercä a fost intre-
buintatä odinioarä ca purgativ.
Burete-de-spin. [fr. Bise-grise ; g.
 PLANTELE CIINOSCUTE DE POPORIM ROMIN
Led er f a r b ig er-Taubling.].
Russula grisea Fr., syn. Agaricus
alutaceus Krombh. Ciupercii comes-
tibilä din fam. Agaricaceae, pälä-
ria cenugie, Maud in purpuriu
mai Cu sama spre margini, verzie
sau gälbue la centru, ciirnoasti,
solida, sferici la inceput, apoi in-
tinsit qi putin deprimatä, cu mar-
ginea netedi sau putin striatä ;
lamele albe, devenind gilbui sunt
adesea bifide ; piciorul (stipitele)
alb, neted qi lucitor. Carnes all*
violacee sub (cuticula.) peliculä,
consistentä, cu un gust dulce i}i
farli nici un miros. Cregte prin
pliduri pe piimant, vara.
Burete-de-spin (Mold.), Tricholoma
Georgii Fr., vezi Nicorete.
Burete-de-stejar. [fr. Bolet-pourpré;
g. Purpurfarbiger-Röh-
renpilz.].Boletus purpureus Fr.,
syn. B. san guineus Krombh. Ciu-
percä suspectii din fam. Polypora-
ceae, pälaria emisfericii, bombatä,
(convexii) purpurie, putin catife-
lag, (velutinä), opacii, piciorul (sti-
pitele) gros, spre bazä putin tu-
berculos, galben 0 cu vine sau
puncte ro§ii, poni foarte mici ;
sporii verzui-brunii. Carnea devine
albasträ. Creqte prin piiduri.
Burete - domnese, Burete- criiesc
(Trans.). [fr. Bolbite , g. G o 1 d-
D ungpi I z.]. Bolbitius fragilis
Fr. (L.). Ciupercà din fam. Aga-
ricaceae, pildria aproape membra-
noasä, viscidg, pelucidi cu mar-
ginea striatä, de coloare galbenä
deschisil putin mamelonatä; sporii
sferoidali-elipsoizi de coloarebrun-
inchisi. Cregte pe drumurile dela
camp.
Burete-dulce (Trans. Brapv), Lac-
tarius volemus Fr., vezi Vineticä-
cu-lapte.
Buret° - galbila (Mold.), Cantha-
realm cibarius Fr., vezi Bureti-
galbeni.
Lactarius piperatus
Burete-galben'
Fr., vezi Iutari.
Burete-iute (Mold.), Lactarius pipe-
ratus Fr., vezi Iutari.
dacoromanica.ro
33
Burete-liiptos (Trans. Braqov.), Lac-
tarius piperatus Fr., vezi Iutari.
Burete-negru (Mold.), Pleurotus os-
treatus Jacq., vezi Pastriiv.
Burete-plpiírat (Mold.), Lactarius
piperatus Fr., vezi Iutari.
Burete-puelos (Mold.), Botiti, Bo-
zuz, Burete-de-bubii (Oltenia), Bu-
rete-puturos (Mold.), Pula-calului.
[fr. Enfant-du-diable, Impudique,
g. Gichtmorchel,
Satyre;
Eichelpilz, Schamloser-
Gichtschwamm, Stinks-
chwamm]. Rhyphallus impu-
dicus Fr., syn. Phallus impudicus
L. Ciupercii, cu o formä caracte-
risticii qi cu miros urat din fam.
Phallaceae, päläria conicä foarte
scurtä, perforatä la varf qi. tra-
versatä de pedicul (picior), sco-
bitii de celule poligonale neregu-
late 0 umplute de o substantä
verzuie, foarte puturoasä. (pute a
cadavru) ; aceastil, substantä la un
moment dat se transformil inteun
lichid viscos. Piciorul (pedicelul)
lung cam de 12-14 centimetrii
este alburiu, fistulos, perforat de
numeroase gäurele, avand astfel
un aspect spongios, 0 inconjurat
la baza sa de un invilli (volva)
larg, care acoperea ciuperca in
finer*. Cre0e pe piimant in pa-
duri vara 0 toamna. Mirosul pu-
ternic al acestei ciuperci, face ca
sà fie descoperità dela distantä,
aträgand in acelaq timp mqtele
0 alte insecte, cari miinancil pulpa
continua in alveole.
Burete-puturos (Mold.), Rhyphallus
impudicus Fr., vezi Burete-pucios.
Burete-rop(Trans.Brapv),Lactarius
volemus Fr., vezi Vineticii-cu-lapte.
Burete-rosu. Mycena strobilina Fr.,
syn. Agaricus coccineus Sow. Ciu-
perci roqie din fam. Agaricaceae,
pi-aria carnoasti, campanulatä, cu o
proeminentä ascutitti, netedä, mar-
ginea striatä, piciorul rigid. Cre0e
prin foile cbute din pädurile de
fag 0 pe conurile de pini.
Burete-serpese(Mold.). Amanita mus-
caria L., vezi Bureti-pestriti.
a
 84 ZACH. C. PANTIT
Burete-qerpeso (Mold.), Palarialer-
pelui (Mold.). [fr. Grisette, Cham-
pignon-a-la-bague, Saint-Michel; g.
Pares olschwamm, Schirm-
p i I z.]. Lepiota procera Scop.,
syn. Ag (trims procerus Scop. Ciu-
perca comestibilä din tam. Agari-
careae, pälaria oval-convexa, ma-
melonata, acoperitä de squame
(solzi) imbricate brune, formate
din epiderma care se rupe, lasand
sa se yacht pe unele locuri carnea
cea alba a ciupercei ; piciorul fis-
tulos este Inuit, la baza mai um-
flat. Carnea alba i moale are un
miros 0 un gust placut, din care
cauza aceasta ciupercii este mult
cautata ca planta alimentara'.
Burete-vintit, Cortinarius violaceus
Fr. (L.), vezi Burqi-vineti.
Buretele-ealului. [fr. Coprin-fime-
taire; g. Mistschwamm,
Krötenschwamm]. Copri-
nus fimetarius Fr., syn. .A garicus
fimetarius L. Ciupercri din fam.
Agaricaceae, 'Airdrie cenu0e, verzie
sau roqieticti, submembranoasä,
paros squamossa, pe urma nucla,
lamele libere, lanceolat-lineare,
albe-rosee pe urma negre, piciorul
alb squamulos, spre partea infe-
rioarä Ingropt ; carnea are un
nairos placut. Creqte pe pamant
gras 0 pe Megan vara si toamna;
dupa Quélet este o ciuperca ali-
mentara.
Buretele-cerbilor, B ev in a -porcului
(Mold.). [fr. Scléroderme-commun,
Seléroderme-orangé ; g. F al s c h e-
Triiffel]. Scleroderma vulgare
Hornem. (Fr.), syn. Scl. aurantium
Bull. sau Lycoperclon cervinum Bolt.
Ciuperca sferica de coloare gal-
bena ca lamaia sau galbin-bruni
din fam. Sclerodermataceae, peridiul
solid, gros i coriaceu, acoperit
de tubercule verucoase de un gal-
ben mai inchis, uneori numai are-
olat sau chiar meted, la maturitate
este prevazut cu mai multe des-
chizaturi, prin care ies sporii de
coloare bruna. Carnea acestei ciu-
perciveninoase este alba la inceput,
dacoromanica.ro
devenind albastrie, uneori marmo-
rata i in fine bruna, ca un miros
tare 0 neplacut. Crqte pe pamânt
la marginea piidurilor qi pe dru-
raurile din padure; vara 0 toamna.
Buretele-oilor (Trans. Bra§ov). [fr.
Polypore-confluent; g. Semmel-
pilz]. Polyporus confiuens Fr.
Ciuperca comestibila din fam. Po-
lyporaceae, carnoasa, rigida, com-
push' din mai multe palarii con-
fluente, imbricate, neregulate, in-
jumiltatite, lobate 0 de coloare
brun-gälbue, cu suprafata glabri ;
poni albi, scurti, putin distincti ;
picioarele (stipitele) albe scurte,
reunindu-se 'jute° tulping clirnoasa
den* carnea alburie, putin amara
are un miros placut. Cre0e in
mari grupe pe sub brazi qi pini,
prin muqchi, mai cu sama toamna.
Buretele-§erpelui (Bucovina), Ama-
nita muscaria L., vezi Bureti-pes-
triti.
Buretele-vaeel (Mold.). [fr. Vache,
Loup, Laythiron ; g. Siissling,
Siisslicher-Milchling,
cher-2/1ilchblätterschwamm].
Lactarius subdulcis (Bull.) Fr.
Ciupercii comestibila din fam. Aga-
ricaceae,paläria carnoasa de co-
loare ga1ben-ro0etica, subtire, au
papile, peurmit deprimata la centru,
uscata, fail zone; lamele concres-
cute, dense, sucul laptos alb, fail
nici un miros, dulce la urma putin
acrisor ; sporii ovoizi, echinulat-
Creqte pe pamänt,
paduri de fag 0 de brad 'Ana sus
in regiunea alpina ; vara-toamna.
Bureti, Boletus edulis Bull., vezi
nätfirci.
Burett-albi (Trans.), Lactarius pipe-
ratus Fr., vezi 'uteri.
Bureti-blilni (Mold.), Hygrophorus
eburneus Fr., vezi Burete-balos.
Bureti-eitlugitre*ti. [fr. Poule-de-
bois, Panse-de-vache; g. K1 a p -
p er s eh w a m Polyporus fron-
dosus Fr. Ciupercil. comestibird din
fam. Polyporaceae, pardrii foarte
numeroase, brun-cenusii, imbricate,
dimidiate (injumätätite), lobate 0
 PLANTELE CIINOSCUTE DE POPORIIL ROMAN
rugoase, reunite prin pedieelele lor
intr'un sin gur trunchiu, poni sunt
albi i foarte mici. Carnea alba,
putin coriacee cu un miros si gust
pläcut. Creste toamna pe rädricinile
trunchiul stejarilor bitrOni.
singurá eiupercti eitntareste uneori
pinit la 15 kilograme.
Burett -de- conopide, Barba-caprei
(Mold.), Burete- eret, Cretisoara
(Mold.),Curalice,Laba-mitei(Mold.),
Melosel (Mold.), Opintici (Mold.),
Togmagel (Mold.). [fr. Clavaire-
coralloRle; g. Korallensch- Bureti-de-stejar, Pasträv-ros-de-ste-
wamm, Hahnenkiimmehen].
Clavaria coralloides L. Ciupereä
comestibila din fam. Clavariaceae,
de coloare alba, trecand in cenusiu,
tulpina groasti neregulat-ramifi-
cata, ramurile neegale, dilatate in
partea superioari Cu numeroase
ramurele dense si aseutite, goale
inrauntru i putin fragile. Creste
vara si toarnna prin pfidurile um-
broase i umede, mai cu sami in
prtduri de brad.
Bureti-de-mesteacin, Prinisoare. [fr.
Cortinaire-cannelle; g. F as er-
saumpilz]. Coninarius cin-
namomeus Fr. (L.), syn. Agaricus
betulinus Scop. Ciupercrt comesti-
bat, din fam. .Agaricaceae, päläria
cirnoasä de coloarea scortisoarei
(galbin-brunii), uneori variind in
forma si coloare, este subtire, ob-
tusk mamelonatä, cu aspect
tacos sau squamulos. la urmit de-
venind glabrá, piciorul gros, mai
tftrziu gol inlituntru este giilbui,
lamele de colori variabile (rosii,
galbine, brunii) sunt lucitoare, late,
indesuite çi conerescute. Carnes
gilbuie are un miros aromatic. Bureti-floco0 (Mold.), Flocosel
Creso mai. multe la un loe prin (Mold.), Flocosei (Mold.). [fr. Mor-
Willi, pe pimOnt; toamna.
Buretil-de-prund (Bucovina), Bureti-
de-rouä (Bucovina). [fr. Collybie-
alimentaire; g. Kr ö slin g, N a-
gels chwamm, Suppenpilz].
Collybia esculenta Wulf. Mick
ciupercti comestibili din fam. Aga-
ricaceae, pàlària galbin-brunie, pu-
tin cirnoasä, convex-planit si ne-
dacoromanica.ro
35
lamele alburii, distan e
concrescute; sporii albi. Carnea
albit cu gust putin amar este parfu-
mati, din care cauzi sA intrebuin-
teazit aceasti ciuperca ca condi-
ment pentru supe. Crese mai multe
la un loc prin piiduri, de primrtvara
panii toamna.
Bureti-de-roult (Bucovina), Collybia
esculenta Wulf., vezi Bureti-de-
prund.
Buretl-de-roui (Mold.), Coprinus
micaceus Fr., vezi Burete-de-roui.
jar ( Mold. ). [fr. Foie-de-boeuf,
Glu-du-chone, Langue-de-boeuf; g.
Blutpilz, Blutschwamm,
Fleischpilz, Leberpilz,
Leberreischling, Rinds-
zunge.]. listulina hepatica Fr.
Ciupereä rosie ea stingele sau rosu-
brunie din fam. Polyporaceae,
intreagA, sesilft sau purtata
de un picior lateral si scurt, este
oblongrt sau semiorbiculark cu su-
prafata cleioastio. si acoperitä de
asperitäti, cari dispar mai tarziu,
tuburile albe la inceput, devenind
apoi galbin-deschise; sporii oval-
globuloci de coloare rosee-grdbue.
La maturitate iese din aceastii ciu-
perci comestibilii un lichid acid
si rosu ca sAngele. Crests pe trun-
chiul arborilor, mai cu samti pe
stejar ; vara si toamna.
Din aceasta, einpereA sit extrage
un elei, numit Clei-de-stejar.
Bureti-de-veveriti, Clavaria botrytis
Pers., vezi Rimurele.
Bureti-dulci, Lactarius deliciosuar.,
vezi Rfiqcov.
ton, Mouton-zoné, Raffoult ; g.
Giftreizker, Zottiger-
Birkenreizker, Birken-
rietsche.].Lactarius torminosus
Fr. (Schaeff.). Ciupercit din fam.
Agaricaceae, prtliirie
subzonatii, la inceput con-
vexa', apoi plani si in fine depri-
math' la centru, cumarginearäsucitä
 36 ZACH. C. PANTIJ
In jos f¡i prevazuta cu lungi peri
alburii ; lamele albe aunt inegale;
carnea acestei ciuperci contine un
suc laptos alb 0 foarte acru, sporii
sferoidali, echinulati 0 verzui-sau
galbui-hialini. Creqte pe pamfint
in paduri, cu deosebire in päduri
de mesteacani ; vara 0 toamna.
Aceastä ciuperca considerata de
unii botan4ti ca veninoasa este cu
toate acestea comestibilä in partile
noastre. Cnf. Al Popovici Contri-
bution ii l'étude de la Flore Myco-
logique du Mont Ceahlau. p. 64.
Burett-galben I,B urete-galb An (Mol.),
Ciga-mica, Galbinele (Bucovina),
Gälbiori, Unghia-caprei (Mold.),
Urechiuge §i Urechiu0 (Trans.).
[fr. Chevrotte, Gyrole, Jaunet,
Roussette ; g. Eierpil z, Ei er-
schw a m m, Dotterpilz, G5.-
ling, Pfifferling, Reh-
1 i n g.].Cantharelbrs Marius Fr.
Ciuperca comestibilä, galbana din
fam. Agaricaceae, palaria carnoasa
glabra, solidti,gainuoasa convexa,
apoi concava, piciorul solid, gla-
bru, conic, spre baza ingustat, la-
mele groase, distantate, dichoto-
mic-ramfficate qi decurente ; sporii
sferoidal-elipsoizi, necolorati. ere--
te in mici grupe prin paduri um-
broase de fag, de brad qi de mes-
teacitn. Carnea alba spre periferie
galbue are un miros placut qi un
gust putin piperat ; una dintre
cele mai delicioase ciuperci co-
mestibile ; vara qi toamna.
Burefi-gifiblpri.Lactarius auran-
tiacus Fr., syn. Agaricus aurantiacus
Fr. Ciuperca din fam. Agarica-
ewe, palaria carnoasa, plan-depri-
matil, de coloare portocalie ntvar-
gatti, putin viscoasa ; lamele lung-
decurente, gälbui pe urma ro0e-
tice ; sporii aculeolati ; carnea con-
tine un sue läptos alb, care devine
mai tArziu acru. Creqte toamna
prin piduri umbroase.
Bureti-iutl, Lactarius piperatus Fr.,
vezi Iutari.
Bureti-pestriti (Trans.), Bureteler-
pesc (Mold.), Buretelelerpelui
dacoromanica.ro
(Bucovina), Buretilerpeqti (Mold.),
Pälärialerpelui (Mold.). [fr. Faus-
se - Oronge, Faux - jaseran ; g.
Fliegenpilz, Fliegensch-
wamm,]. Amanita muscaria L.
Ciuperca foarte veninoasii din fam.
Agaricaceae, päläria de coloare
roqie frumoasa, viscoasä, mai tot-
deauna acoperitä de pete albe,
convex-planti ; lamele albe ; picio-
rul (stipitele) alb, volva formeaza
imprejurul bazei unul sau mai
multe cercuri concentrice de squa-
me (solzi), inelul piciorului este
alb. Creqte pe pamänt in ptiduri ;
vara §i toamna.
Bureti-rwovani. Cortinarius ilio-
podius Fr. (Bull.). Ciuperca din
fam. Agaricaceae, ptiltiria subcar-
noasii, convexa, alb-matasoasa, de-
venind glabrescenta, lamele galbui.
Cregte prin padurile de fag.
Bureti. - kierpeOi (Mold.), Amanita
muscaria L., vezi Bureti-pestriti.
Bureti-tdpo0 (Trans.), Hydnum re-
pandum L., vezi Flocopl.
Bureti-usturoO, Lactarius piperatus
Fr., vezi Iutari.
Bureti-vinetl, Burete-vanat. [fr. Cor-
tinaire-violet.]. Cortinarius vio-
laceus Fr. (L.). Ciuperca comesti-
bilä de coloare violet-inchisti din
fam. .Agaricaceae, pälaria carnoasti,
obtusa, paros-squamoasii, Jamele
late, distantate, groase; piciorul
bulbos, spongios, paros, la inte-
rior violet-cenuOu; sporii sferoi-
dali-elipsoidici de coloare galbuie.
Carnea moale concolorti, fara nici
un miros. Crekite isolat printre
frunzele uscate din 'Mum; vara
0 toamna.
Buricul-apei (Banat), Umbrelutk-de-
apa, Umbrelutd-de-baltä. [fr. Ecu-
elle-d'eau, Gobelet-d'eau; g. W a s-
sernab el]. Hydrocotyle vulga-
ris L. 21- mica plant& erbacee din
fam. Umbelliferae;tulpina flliforma,
repenta, ramificata qi Cu rädacini
adventive; frunzele rotunde, cir-
culare, peltate, crenate qi purtate
de ate un lung petiol drept qi
acoperit de peri; florile foarte mici
 PLANTELE CUNOSCDTE DE POPORUL ROBLIN
albe sau roqietice Bunt dispuse cate
3-5 in mici umbele capitate ;
fructele comprimate lateral, au 6
eoaste arcuate. Creqte prin
tini. IulieAugust.
Burieul-pimantului, Lathraea Sgua-
maria L., vezi Mama-pildurei.
Burienitii, Euphrasia Rostkoviana
Hayne. i Luphrasia stricta Host.,
vezi Silur.
Bursottert, Setaria glauca P. Beauv.,
Setaria verticillata P. Beauv.
Setaria viridis P. Beauv., vezi
Mohor.
BursueiL. [fr. Bartsie des Alpes ; g.
Alpenhelm, Bartschie,
Frauentreue].Bartsia al-
pina L. 4. mica planta erbacee
glandulos-paroasti din fam. Scro-
phulariaceae ; frunzele opuse sunt
dispuse in cruce, sesile, ovale, am-
plexicaule i obtus-dintate pe mar-
gine; florile inchis violete, solitare
la subtioara frunzelor sunt ingra-
madite in forma de spic la varful
tulpinei, caliciul campanulat cu 4
diviziuni, corola paroasa; fructul
Creote prin pasunile
locurile stancoase si umede din
regiunea alpina i subalpini. Iu-
nieAiugust.
Burti (Maced.), Narcissus Pseudo-
Narcissus L., vezi Zarnacadea.
Burn en u tL Euphrasia Rostkoviana
Hayne. i Euphrasia stricta Host.,
vezi Silur.
Buruland-edneaseit, Mepcurialis an-
nua L., vezi Trepadatoare i Mer-
curialis perennis L., vezi Brei.
Burulanii-de-a-buba, Physalis Alice-
kengi L., vezi
Bur uianii-de-bubii-r ea, Chenopodium
hybriduni L., vezi Spanac-porcesc.
Burulanif-de-ceas-rau, Tanacetum
vulgare L., vezi Vetrice.
Buruianii-de-cel-perit (Mold.), Ve-
ronica officinalis L., vezi Ventrilica.
BurulanA-de-etnei-degete, Minute,
Gralbenwe, Scrantitoare. [fr. Po-
tentille droite; g. A uf r e cht er
Ganserich,Fingerkraut].
Potentilla recta L. 4. plantil er-
bacee din fam. Rosaceae ; tulpina
dacoromanica.ro
87
erecta, rigida i acoperita ca
frunzele cu peri lungi, amestecati
in partea superioara cu peri mai
scut* qi g1andulo0 ; frunzele cu
5-7 foliole lungärefe, dinIate de
jur inprejur ; florile galbine, mari
sunt dispuse intr'un corimb ter-
minal, multiflor; carpelele la ma-
turitate Bunt inconjurate de o mu-
chie ingusta, membranoasii de o
coloare mai deschisa. Creqte prin
poenile i locurile pietroase de
prin paduri. Iunielulie.
Burulank-de-dalae, Solanum Dulca-
mara L., vezi Lasnicior.
Consolida L., vezi Nemtipri-de-
camp.
Buruianii-de-friguri (Trans.), Cap-
sella Bursa pastoris Moench., vezi
Traista-ciobanului.
Buruianii-de-friguri, Euphorbia he-
lioscopia L., vezi Laptele-cucului
0 Ranunculus sceleratus L., vezi
Boglari.
Buruianii - de - in, Linaria vulgaris
vezi Linarita.
Buruianii-de-lungoare. Levisticum
officinale Koch., vezi Leu0ean.
Buruianii-de-negel, Euphorbia Esula
L., vezi Aior i Euphorbia platy-
phyllos L., vezi Laptele-eanelui.
Buruiunii-de-negei (Trans.), Eu-
phorbia helioscopia L., vezi Lap-
tele-cucului.
Burulanit - de -spulburiituri (Buco-
vina, Parte0ii-de-sus), Teucrium
Chamaedrys L., vezi Dumbet.
Buruianit-de-tari (Trans.), Artemisia
annua L., vezi Muria.
Buruiana-de-tranji, Sedum acre L.,
vezi Iarba-deloaldina.
Burulana-lingoarei (Trans.), Levis-
arum officinale Koch., vezi Leu-
qtean.
Buruiantt - mhgiireaseii, Euphorbia
Esula L., vezi Aiov, i Euphorbia
helioscopia L., vezi Laptele-cucului.
BuruianIt-poreeasea. [fr. Porcelle
Laitue-de-cocl-on; g. F erk e '-
kraut]. Hypochoeris radicata
L. 4. planta erbacee din fam.
Compositae ; radacina groasà, lung&
 38 ZACH. C. PANTII
fusiforma; tulpina scapiforma, gla-
bra qi ramifica* frunzele radicale
sinuat-dintate sau sinuat-penatifide
i acoperite cu peri albi 0 aspri ;
florile galbine, dispuse in capitule,
cele marginale sunt mai lungi cle-
at involucrul; fructele sunt achene,
ce se ingusteazi inteun lung cioc
0 terminate prio tr'un papus. Cre0e
prin fanetele de pe coline, prin pa-
quni, poeni 0 paduri taiate. Iunie-
August.
Buruianii-pucioasii (Trans.), Bifora
radians M.Bieb., vezi Iarbii-pu-
turoasa.
Buruiana-surpliturei, Boproaga,
Sincericii. [fr. Scléranthe-annuel ;
g. EinjKhriger-Knauel].
Scleranthus annuus L. C). i E.
mica planta erbacee, verde deschis
sau galbue, din fam. Caryophylla-
ceae-Sclerantheae, frunzele ingust-
lineare ; florile verzii cu laciniile ca-
liciului ovale, aproape as cutite,verzi
gi Cu o margine alburie foarte in-
gusta, mai tarziu, in timpul de
fructificare larg deschise, nu co-
nivente. Prin samiinaturi, pe cam-
puri nasipoase 0 prin locuri pie-
troase. AprilieIulie.
Buruiana-vermelui, Thlaspi arvense
L., vezi Pungulita.
Buruiene-de-cel-perit (Mold.), Vero-
nica officinalis L., vezi Ventrilica.
Buruiene-domne§ti, Tagetes erecta
L. qi Tagetes patula L., vezi Vas-
doage.
Buruni, Euphrasia Rostkoviana
Hayne., qi Euphrasia stricta Host.,
vezi Silur.
Busioc (Trans.), Ocinum Basilicum
L., vezi Busuioc.
Busioc-de-ciimp (Trans.), Mentha
PulegiumL., vezi Busuiocu-cerbilor.
Bwr, Paeonia officinalis L., vezi
Bujor.
Busuioacit (Mold.), varietate de Fi-
t& vinifera L., vezi Vita-de-vie.
Busuioc, Bizilioc (Maced.), Bosioc
(Trans.), Busioc (Trans.), Malacina
(Trans.), Viisileac (Maced.). [fr. Ba-
silic, Herbe-royale; g. B as ilie n-
kraut, Prsilgenkraut].
dacoromanica.ro
Ocimum Basilicum L. 0. planta
erbacee foarte aromatica din fam.
Labiatae; radticina fibroasa, bruna;
tulpina foarte ramificati, dreapta
este patrunghiulara 0 paroasa ;
frunzele opuse, petiolate, oval-lan-
ceolate, plane, lucitoare, dintate
qi de un frumos verde ; florile
mici, albe sau rozee sunt dispuse
cate 6 in verticile, formand spice
terminale, caliciul ciliat, corola bi-
labia* buza superioara Cu 4 dinti,
cea inferioara intreagii, 4 stamine,
2 mai lungi O. prevazute la baza
cu cate un dinte paros. Originara
din India gi din China, mult cul-
tivatti prin gradinile noastre pen-
tru placutul sail miros. SI cunosc
mai multe varietäti horticole pre-
cum : bullatum cu frunzele vesicu-
loase 0 cu florile albe 0 crispum
cu frunzele crate qi florile rozee.
IulieSeptembrie. Melif.
Mult cultivat de poporul nostru,
caci el crede, ca busuiocul este o
fioare ce aduce noroc la casa omu-
lui. Aceasta planta a fost odinioara
intrebuintata In medicina, azi insa
a 'limas numai ea medicament po-
pular, Intrebuintat de femeile stiu-
toare, mai Cu seama pentrIt farmece
de dragoste. Fetele, and merg la
joc, au obicei de a lua cu sine fire
de busuioc, iar mamele flaciiilor le
parfumeaza camasile cu aceasta
planta. Busuiocul are un rol impor-
tant In obiceiurile si credintele po-
porului nostru. Din frunzele acestei
plante sa extrage un oleu esential
aromatic.
Busuloc-de-camp, Brunella vulgaris
L., vezi Busuioc salbatic.
Busuioe-ro§u,Bojor(Trans.Naseud.),
Bujor (Bucovina), Motu-curcanu-
lui (Munt.), Nasu-curcanului (Mold.
0 Bucovina). [fr. Amarante, Qu-
eue-de-renard, Discipline-de-réli-
gieuse, Cordelière; g. Am arant,
Fuchsschwanz]. Amarantus
caudatus L. 0. planta erbacee din
fam. Amarantaceae, frunzele al-
terne, oval-lanceolate, acuminate
0 petiolate; florile mici, monoice-
 PLANTELE CTJNOSCUTE DE POPORUL ROMIN
poligame, rosii, reunite in verti-
cile, dispuse in lungi si mari spice,
formand impreunii o panicula lunga
de un rosu inchis si care atarla'
in jos ca o coada, bracteele intrec
putin periantul, stamiue 5. Aceasta
planta originara din Indii este
mult cultivata ca planta decora-
tiva, obtinandu-se prin cultura nu-
meroase varietati. IulieSeptem-
brie.
Busuiocul-rosa, flert in vin rosu este
intrebuintat de femeile stiutoare ca
emenagog si chiar ca abortiv.
Busuloc-rosu, Brunella vulgaris L.,
vezi Busuioc-salbatic.
Busuloc-sitlbatic, Busuioc-de-camp,
Busuioc-rosu, larb ii-neagra, opar-
laitii. [fr. Brunelle, Charbonnière ;
g. B r un elle, B r a un elle].
Brunella vulgaris L. 21.. planta er-
bacee din fam. Labiatae, tulpina
scurt-päroasii; frunzele petiolate
oblong-ovale, rar penatifide cu lo-
bii lineari sau oblongi; florile vio-
lete sau rosietice, rar albe, sta-
mine 4, dintre care 2 mai lungi,
prevazute la varf cu cate un dinte
drept, buza superioara a caliciului
Cu 3 dinti obtusi, mucronati, buza
inferioara Cu 2 dinti oval-lanceo-
mucronati. Creste prin livezi
si pe marginea padurilor. Iulie-
Septembrie. Melif.
Busuioc-slilbattc, Orobanche ramosa
L., vezi Lupoaie.
Busuloca-cerbilor, Apttratoare, Bu-
sioc-de-camp(Trans.),Israii-proastä,
Polei (Trans.). [fr. Pouliot, Her-
be-de-St. Laurent ; g. P o 1 e
Flohkraut].-11Ientha Pulegium
L., syn. Pulegium vulgare Mill. 2i..
planta erbacee, paroasa, aromada,
din fam. Labiatae; tulpina tetra-
gonall; frunzele opuse, petiolate,
mici, eliptice, obtuse si putin din-
tate pe margine; florile purpurii
sau rozee, rar albe sunt dispuse in
verticile axilare, globuloase, lude-
partate unele de altele, cari dimi-
nuiaza spre vtirf, caliciul tubulos
dacoromanica.ro
39
este inchis printeo coroana de
peri, cei trei dinti superiori sunt
recurbati. Creste prin balti, pe
marginea raurilor í prin locuri
mlastinoase. IulieAugust.
Intrebuintata mai de mult in me-
dicina din cauza proprietatilor sale
stimulante, stomachice si carmina-
tive.
Busulocu- stupului, Dracocephalum
Moldavica L., vezi Mataciune.
Busuliac (Maced.), Ocimum Basilicum
L., vezi Busuioc.
Busulioc (Maced.), Ocimum Basili-
cuni L., vezi Busttioc.
Butculi, Butculite, (Trans.-Bra-
soy), Bellis perennis L., vezi Ba-
nuti.
Buza-vacei (Mold.). Cortinarius
balteatus Fr. Ciuperca comestibila
din fam. Agaricaceae, paliria com-
pacta, brun-rosietica, lanoasil, vis-
coasa la inceput, apoi uscati si al-
bastrie pe margine; lamele alba-
rii sunt emarginate, decurente
dense ; piciorul gros, solid, este
alb si ornat de o retea de flbrile
rosietice ; carnea alba compacta.
Creste pe ptimânt sub mesteacani
si prin padurile de conifere in
locuri uscate.
Buzdugan, Capu-ariciului, ovar. [fr.
Rubanier, Ruban-d'eau; g. I g e 1-
kolben, Igelsknoten].
Sp irganium ramosuni Huds. 21-.
planta erbacee din fam. Sparga-
niaceae, tulpina erecta, ramificatä
In partes superioara ; frunzele li-
neare, rigide, erecte, la baza cu
3 muchi, pe margini sulcate; flo-
rile verzi-alburii sunt dispuse in
capitule globul o ase, cele superioare
numai cu flori mascule, cele infe-
rioare numai cu flori femele, inva-
lisul floral, format de solzi putin
dilatati la varf, stigmatul linear ;
fructele uscate sunt sesile, lung-
rostrate, anguloase si de forma
unei piramide rasturnate. Creste
pe melarle apelor, prin
pe lana paraje. IulieAugust.
 40 ZACH. C. PANTU
C.
Caeadlir, Rosa canina L., vezi
Cacao, [fr. Cacao ; g. 11 akao]. Pro-
ductul vegetal preparat din se-
mintele de Theobroma Cacao L. D.
[fr. Cacaoyer ; g. Kakaobau m],
mic arbore din fam. Stercultaceae-
Biltnerieae, tulpina de 5-10 m.
time, cu numeroase ramuri, lem-
nul moale i usor ; frunzele alterne,
intregi, scurt-petiolate, lanceolate
sau eliptice, ascutite, glabre, lucii
si peninerviate ; florile mici, gal-
bin-rosietice, inodore sunt dispuse
In racemesau fascicule axilare pe
tulping sau pe rarnurile bitrine,
caliciul cu 5 sepale lanceolate de
coloare roqieticii, corola cu 5 pe-
tale libere, alterne cu sepalele de
coloare galbue, stamine 10 unite
inteun tub dintre care 5 fertile 5
sterile. Ovarul cu 5 loje, prefazut
cu un stil, terminat prin 5 ramuri
stigmatifere ; fructul ovoid, lungd-
ret este un fel de bacii, seamiinä
cu un castravete, are 10 coaste,
acoperite cu asperitäti i tuber-
cule neregulate, este de coloare
galbin-rosietica cu un pericarpiu
dens, dur, coriace i plin cu o
pulpa apoasä acida, in care sunt
cuiblirite semintele in numär de
15-40. Ele sunt de miirimea mig-
elalelor curätite (decorticate) ne-
regulat-ovoide si acoperite cu un
învali brun. Sämanta aproape in-
treagä este constituitli dintr'un
embrion ea cotyledoanele crirnoa-
se, oleaginoase si incretite. Acest
frumos arbore este originar din
America tropicalä, i mult cultivat
In mai toate trtrile calde ale glo-
bului.
Semintele de Cacao contin sub-
stante alimentare precum fecula,
glycosa, materii grase, etc., si un al-
caloid analog Cofeinei, numit Theo-
hromma. Din Cacao sa fabrica do-
colata, compusg. dintr'un amestec
de Cacao si zahar, aromatizat prin
vanilie sau scortisoara, constituind
dacoromanica.ro
astfel un aliment respirator, uneori
sa adauga la fabricatiunea ciocola-
tei sagou, salep, arrow-root si chiar
gluten, cand ciocolata devine un a-
liment complect. Ciocolata este in-
trebuintata mai ales in medicina
servind ca vehicul subs-
tantelor active, mascandu-le gustul.
Din semintele de Cacao sá extrage
si untul de Cacao care se intre-
buinteaza in medicina.
Cacasder, Rosa canina, L., vezi
cies.
~eliden, fructele de Rosa canina
L., vezi Mdciese.
Cafea, [fr. Café; g. Saff ee].Se-
mintele de Coffea arabica L. D.
arbust din fam. Rubiaceae cu frun-
zele opuse, simple, ovale, pe mar-
gine undulate qi totdeauna verzi ;
florile albe-rosee au un miros pla-
cut; fructul este o baca' de mári-
mea unei mici cirese, ce contine
2 seminte. Acest frumos arbust
creste in Abesinia, in Mozambic
si in Angola, astazi se cultiva- insä
foarte mult in Orile tropicale
mai cu semi in Brazilia. Se cu-
nosc In comert mai multe va-
rietilti de Cafea dintre care men-
tionam : Ceylon, Martinica, Moka si
Rio.
Cafeaua neagra este o bautura,
cunoscutá de tosta lumea. Ea con-
tine un alcaloid numit cafeind si un
°lea brun, cunoscut sub numele de
cafeon, care dà tocmai aroma cafe-
lei. Cafeaua (infusiune) se intrebu-
inteaza contra frigurilor typhoide,
In contra diareelor cronice si ca
antidot la otravirile narcotice pro-
duse de °pitan si de plantele veni-
noase din familia Solanaceelor (Tu-
tun, Matraguna, Mrtsalarita etc.).
Cafeaua neagra sa n'ai intrebuin-
teaza spre a masca gustul unor me-
dicamente amare sau gret.oase pre-
cum este sulfatul de chinina, sulfatul
de magnesiu, oleul de ricin etc.
Cafele, Lupinus albus L., si Lupinus
varius L., vezi Cafelute.
 PLANTELE OUNOSCUTE DE POPORUL RONAN
Cafelute, Cafele. Lupinus albus L.,
O. [fr. Lupin-blanc; g. Weisse
Lupine, Wolfsbohne], planta'
erbacee din fam. Leguminosae-Pa-
pilionaceae, tulpina cilindricii, ra-
mificata, acoperita cu peri stelati ;
frunzele lungpetiolate cu 5-7 fo-
liole, oboval-oblonge, glabre pe
partea superioara, i mätäsos-pa-
roase pe fata inferioarii; &rile
albe, uneori putin albastrii aunt
alterne i dispuse intfun racem
terminal, caliciul Meg bractee este
bilabiat, buza superioara nedivi-
zatä, cea inferioara cu 3 dinti pu-
in mai lungi cleat lama superi-
oara ; fructele legume (pastari) cu
5-6 seminte orbiculare alburii. 0-
riginar din regiunea mediterania-
na, mult cultivata ca plena de
nutre t ca ingrasamant verde.
MaiIunie. i Lupinus varius L.,
O. [fr. Lupin-bigarré, Lupin-petit-
bleu ; g. Lupine, Wolfsbohne],
planta erbacee, frunzele cu 5-7
foliole oblong-lanceolate, matasos-
paroase i argintii pe fats inferi-
; florile albastre cu pete albe
sunt mari, pedicelate, alterne sau
subverticilate, formänd un spic a-
lungit, caliciul insotit de bractee;
fructele sunt pastari Cu seminte
pestrite. Originar din Europa su-
clicii, cultivata pentru trebuinte
economice 0 ca planta decorativa.
IunieIulie.
Cais, Apricos (Trans.), Zarzar. [fr.
Abricotier; g. A p rik o s e, A p r
kosenbauml. Piunus Arme-
niaca L., syn. Armeniaea vulgaris
Lam, t. frumos arbore de 3-4 m.
ragtime din fam. Rosa ceae, Cu frun-
zele lucitoare coriacee; florile albe-
rosee, apar inaintea frunzelor ;
fruotele comestibile numite: Apri-
coase, Caise, Zarziire, sunt drupe.
Acest arbore originar din Turkes-
tan 0 Mongolia al cultiva adesea
din causa fructelor sale comesti-
bile. MartieAprilie. Melif.
Cais-salbatie (Dobrogea, Baragan),
Prunus-nana Stokes., vezi Migdal-
pitic.
dacoromanica.ro
41
CaIse, Apricoase (Trans.), Zarzare.
[fr. Abricot; g. Aprikos
fiructele comestibile ale arborelui
cultivat Prunus Armeniaca L., vezi
Cais.
Calambuchin (Maced.), Zea Mays
L., vezi Papqoi.
Ciilitmbueu (Maced.), 2ea Mays L.,
vezi Papupi.
Calaptir (Mold. 0 Trans.), 2 anace-
tum Balsamita L., vezi Calomfir.
Calipar (Banat), '1 anacetum Balsa-
mita L., vezi Calomfir.
Calarabe (Trans.), Brassica oleracea
L. var. gongylodes L., vezi Cara-
lambe.
Clilbazit (Bucovina), Fierea-ptimfm-
tului (Bucovina), Muschiul-de-fan-
tang (Trans.). [fr. Hépatique des-
fontaines, Marchantie; g. Leb e r-
kraut, Steinlebermoos.].
Marchantia polymorpha L. planta
erbacee (Mufehi-Hepaticae) din fam.
Marchantiaceae, organul de vege-
tatiune (thalul) este o expansiune
foliacee, compactit, putin carnoasa,
sinuos-lobata, pe partea superioara
de un frumos verde, pe cea infe-
rioara de un verde deschis cu
numero0 peri; fata superioari a
thalului, strabätuta de o nervura,
este clivizata intr'o retea de rom-
burl, iar in centrul fiecarui romb sa
deschide o stomata. Pe suprafata
thalului observiim organele de re-
productiune asexuatä, representate
prin mici paneraqe, numite eon-
eeptacule in care se afla mici lame
verzi, numite propagule i organele
de reproductiune sexuata repre-
sentate prin peduncule cilindrice
cam de 1 cm. inaltime, cari apar
lateral pe thal 0 care au la värf
un disc in forma de piliirie, care
poarta organele de reproductiune ;
aceste palarii stint de 2 feluri
unele poartii organele mascule (an
theridii), i celelalte organele fe-
mele (arehegoanele). Dupit' fecunda-
tiunea prin antherozoizi a celulei
femele din archegon se formeaza
un sporogon, scurt pedicelat, care
produce epori. Cre§te prin lo-
 42 ZACH. C-. PANTII
curi umede, fântâni, pe ziduri
pietri.
Calce, Caltha palustris L., vezi Cal-
cea-calului.
Calce-mare, Cheiidonium majus L.,
vezi Rostopasca.
Caice-midi, Ficaria ranunculoides
Roth., vezi Untisor.
Calcea-calului, Bulbuc, Bulbucei,
Calce, Capra-nemteasca, Scalce,
Scalci (Trans.). [fr. Populage-des-
marais, Souci- d'eau ; g. B u t -
terblume, Dotterblume,
Schmalzblume].Caltha pa-
lustris L. 2t. planta erbacee din
fam. Ranunculaceae, tulpina fistu-
loasa, frunze groase lucitoare, flo-
rile galbine-aurii, solitare i mari.
Creste prin balti, mlastini, pe mar-
ginea paraielor i prin locuri u-
mede. MartieMai.
Candeluta (Botosani),
Cinci-clopotei kTrans.), Cinci-coade
(Trans.), Clopotei- cornuti, Topo-
rasi (Trans.). [fr. Ancolie, Gants-de-
Notre-Dame; g. Akelei Frauen-
schuh, Pantöffelchen].Aqui-
legia nigricans Bmgt. 21.. planta er-
bacee din fam. Ranunculaceae, tul-
pina la varf glandulos-pubescenta,
pauciflorii, cu florile mari negrii-
violacee, neregulate cu pintenii la
varf incovoiati, mai lungi decal
limbul trunchiat i foarte obtus
al petalelor, staminele putin mai
lungi, deck lamina, sepalele o blong-
ovale; foile biternate cu foliolele
pantiprestejumatate trifide si in cis-
crenate, cu lobii ovali sau olongi,
obtusi. Carpele 5 vilos-paroase,
seminte de tot negrii si lucitoare.
Creste prin pliduri, si vai umbroase
umede din regiunea montana.
MaiIulie. i Aquilegia vulgaris
L. 21.. planta erbacee glabrit; frun-
zele de 2 ori trifoliolate cu folio-
lele trilobate, crenate; florile mari,
plecate in jos sunt albastre, vio-
lete, roii, rosee, purpurii sau mai
rar albe; c,aliciul cu 6 sepale lun-
gfirete, ovale, corola Cu 5 petale
in forma de cornet, fiecare cu cate
un pinten curbat la varf. Cultivatil
dacoromanica.ro
ca planta ornamentala pentru flo-
rile sale frumoase. MaiIunie.
Din florile de Caldaruqa se pre-
para o frumoasa coloare albastra,
care este un pretios reactiv al aci-
zilor In presenta carora sa inroseste
iar tratata cu alcali, aceasta tine-
turd Inroqita se Inalbastreste din nou.
Min. [fr. Boule - de- neige, Obier,
Viorne; g. Schneeball, Ge-
meine Schlin ge.]. V iburnum
Opulus L. D. arbust din fam. Ca-
prifoliaceae, frunzele subtiri cu
3-5 lobi ascutiti dintati pe
i
margine, florile albe, cele margi-
Bale sunt mai mari si sterile; fruc-
tele drupe globuloase rosii, numite
Cathie sunt acrisoare i recoritoare.
Acest frumos arbust creste prin
tufisurile i padurile umede. Prin
gradini se cultiva varietatea ro-
seum L., la care toate florile sunt
mari si sterile. MaiIunie.
Clilindar (Banat), Arum maculatum
L., vezi Rodu-pamantului.
Mine, fructele de V iburnum Opulus
L., vezi Calin.
Clilinicit (Banat), Calendula offici-
nails L., vezi Filimica.
Calm (Trans), Acorus Calamus L.,
vezi Obligeana.
Calomflr (Munt.), Galaptir (Mold.
si Trans.), Calipar (Banat), Ca-
ramfil, Caranhil, Isma-Maicei-Pre-
ceste. [fr. Herbe-au-coq, Menthe-
coq; g. Marienblatt, Mor-
genblatt, Frauenminze.].
Tanacetum Balsamita L., syn.
Balsamita roulgaris Willd. 21..
erbacee aromatica din-fam. Com-
positae, Cu tulpina dreapta, albu-
rie i catifelata, frunzele ovale,
eliptice, fin-dintate, de un verde
deschis si par acoperite de o pul-
bere; florile galbine tubuloase, her-
mafrodite sunt dispuse in capitule
terminale. Aceastii planta originara
din Europa such* se cultivii mult
in partile noastre mai cu sama
la tail. AugustSeptembrie.
Chltunas, Viola odorata L., vezi To-
porasi i Tropaeolum majus L.,
vezi Conduru-Doamnei.
 PLANTELE CUNOSOUTE DE POPORUL ROMAN
Caltunap-popei, Tropaeolum majus
L., vezi ConduruDoamnei.
Caltunu-Doamnei, Cerentel, Crances.
[Benoite-des-ruisseaux, Benoite-
aquatique ; g. B a e h-N elk e n-
wurz,Wassernelken wurz].
Geum rivale L. 21.. planta erbacee
din fam. Rosaceae ; tulpina dreapta;
frunzele inferioare lung-petiolate,
divizate in segmente neegale si
dintate, lobul terminal mai mare
si mai mult sau mai putin divizat
(intrerupt-lirate) cele superioare
sunt trifoliolat e sau trilobate ; flo-
rile plecate galbine ea vinisoare
rosietice, pedunculii scurti, parosi
si rosietici, caliciul totdeauna erect,
rosietic si foarte prtros, cu sepale
lanceolate; corola cu 5 petale late
obovale, putin emarginate qi lung
unghiculate de o coloare ruginie,
stilul articulat, cu articulul infe-
rior paros si cam de aceias lun-
gime ca cel superior. Creste prin
locurile umbroase si umede, pe
marginea paraielor si a isvoare-
lor din padurile regiunei montane
kIaiIulie.
Rizomul acestei plante are pro-
prietati adstringente.
Cam na -broa0ei, [g. Wasser-
ne t z.]. Hydrodictyon reticula-
tum (L.) Lagerh. Alga verde (Chlo-
rophreae) de api dulce din fam.
hydrodictyaceae, caracterisata prin
lungi celule cilindrice, reunite in
o colonie (coenobie) de forma unei
retele. Aceasta planta se inmul-
teste prin zoospori Cu ctite 2 cilii.
Träieste in lacuri, balti si in apele
lin-curgatoare.
Climaa-lui-Dumnezeu (Trans.-Bra-
sov.), Convolvulus arvensis L., vezi
Volburg.
Candor, [fr.Camphre; g. Kempf e r],
este o esentri, volatili solidi, ce
se extrage din lemnul arborelui
Cinnamomum Camphora Nees., syn.
Latiruz Camphor° L., Camphora
of fieinarum Bauh. D. arbore tot-
deauna verde din fam. Lauraceae,
frunzele coriacee cu 3 nervure,
dacoromanica.ro
43
florile mici si albe. Acest frumos
arbore crests in Japonia pina in
insula Formosa, ande sa si cul-
tiva foarte mult din causa pro-
ductului sill vegetal. Camforul pu-
rificat este o mesa incolora, cris-
talina, solidli, fragilfii. si unctuoasrt
la pipait. Are miros propriu pe-
netrant, gust aromatic, putin amar,
dfind o sensatie de caldurrt si mai
apoi o sensatie de rliceala.
Cam forul are proprietati aneste-
sice, antiseptice si anafrodisiace.
Se administreaza mai cu sama in
frictiuni s't in alte aplicatiuni ex-
terne in stare de solutiuni in al-
cool contra durerilor nevralgice,
reumatismului, migrenei etc. Ca me-
dicament intern trebue luat Cu multa
bagare de seamii, caci poate avea
consecinte funeste. Camforul este
intrebuintat ca medicament si de
poporul nostru.
Canale, Balsamine (Trans.), Cana-
lute, Copacei, Persicei, Piersicei
(Daunt. jud. Prahova). [fr. Balsa-
mine-de-jardins, Bellesamine, Ja-
lousie; g. B als a m in 4 Im-
patiens Balsamina L., syn. Balsa-
mina hortensis Desp. O. planta er-
bacee din fam. Balsaminaceae, tul-
pina suculentA; frunze alterne, lan-
ceolate, dintate pe margine; florile
albe, rosii sau pestrite, uneori in-
volte. Originara din India ostica,
introdusi in Europa si mult cul-
tivatrt si prin pirtile noastre ca
planta ornamentala. IunieIulie.
Canalute, impatiens Balsamina L.,
vezi Canale.
Canarith, Cerastium arvense L., vezi
Cornut.
Canarul-bAltil, [fr. Limoselle aqua-
tique; g. Schlammling].
.Limosella aquatica L.®. mica pl anti
erbacee din fam. Scrophulariaceae,
frunzele spatulate-lineare, florile
mici rosee. Creste prin locuri u-
mede si inundate. IunieIulie.
Candelutit (Botosani), Aquilegia vul-
garis L., vezi Caldarus5.
Canepri. [fr. Chanvre ; g. H a n f].
Cannabis sativa L. O. planta er-
 44 ZACH. C. PANTIJ
bacee din fam. Moraceae- Canna-
boideae Cu tulpina dreapta, flstu-
loasa 1-3 m. i chiar pana la 6
m. înAlime, variind dupii climat;
frunzele digitate cu 5-11 lobi as-
cutiti i dintati pe margine ; florile
verzui Bunt dioice, cele mascule
in panicule aullare la varful tul-
pinei, cele female in glomerule la
subtioara frunzelor sup erioare. Ori-
ginara din India, de unde s'a in-
trodus i in Europa. Astäzi
foarte mult ca planta indust-
riala prin toate tarile temperate
ale globului, uneori creste salbata-
citä. IulieAugust.
Din liberul tulpinei sa extrage
prin diverse procedee (topirea
nepi) fibrele textile, can constituesc
un important articol de comer. Se-
mi ntele oleaginoase, cunoscute si sub
numele de Turd sau Alfa, sunt intre-
buintate ca aliment pentru pasen;
din ele MI, prepara un oleu alimen-
tar. Canepa convine o substanta re-
sinoasa, numita Cannabina, care in
doza mare este toxica si care da
mirosul particular de canepa. Cu
aceasta resina sa prepara vestitul
Hasis (Hachich), al orientalilor.
Canepa-codrului, Canepioari, Ca-
nepoala, Dumbravnic. [fr. Eupa-
toire-Chanvrine ; g. Kunigun-
denkraut,Wasserdosq
Ertpatorium cannabinum L. 4. plan-
tA din fam. Compositae,
tulpina rigida dreapta; frunzele cu
3 5 lobi, dintati pe margine ; flo-
rile rosietice in capitule, cari la
randul lor formeazil corimbe dense.
Creste prin locuri umede. Iulie-
August.
Caneploaril, Eupatorium cannabinum
L., vezi Canepa-codrului.
Clinepoaltt, Eupatorium cannabinum
L., vezi Canepa codrului.
Cantalo§, varietate de Cucumis Alelo
L., vezi Cantalup.
Cantalup, Cantalos. [fr. Cantaloup ;
g. Warz enm elone].varietate
de Cucumis Melo L., un fel de pe-
pene galben foarte parfumat si cu
coastele proeminente si sgrabun-
dacoromanica.ro
toase (verucoase). Unii botanisti
considera. aceasta excelenta varie-
tate de pepeni ca o specie deosebita
sub numirea de Cumnis Cantalupo
Ser. Numele de Cantalup provine
dela italienescul Cantaluppo o vila
a papilor in apropiere de Roma,
unde s'a obtinut mai intai aceasta
pretuita varietate de pepeni.
Cap-de-coco, Hedysarum obscuritm
L., vezi Dulcisor.
CitpAttmoasii, Echinops sphaerocepha-
lus L., vezi Rostogol.
Capere. fr. Capre ; g. appe rn].
Bobocii (mugurii florali) de Cap-
paris spinosa L. arbust din fam.
Capparidaceae, Cu frunzele ovale,
cu florile mari, albe sau rosietice.
Creste in regiunea mediteraniana.
Caperele sunt comestibile, con-
servate in otet sunt intrebuintate
la bucatarie.
Caplagea(j ude-tel e de pe margin eaD u-
narei), Triticum Spelta L., vezi Alac.
Caprii-nemteaseh, Caltha palustris
L., vezi Calcea-calului.
Caprafoi, Caprifoi, Casie (Trans.).
[fr. Chèvrefeuille-des-jardins ; g.
J e-langer-j e-1 ieb e r. Lo-
nicera Caprifoll um L. 13. arbust
din fam. Caprifoliaceae, tulpina
acatiltoare, volubila dela stanga
spre dreapta, cu ramuri flexibile ;
frunzele simple, opuse, obovale,
glauce i caduce, cele saperioare
concrescute putin perfoliate ; flo-
rile rosietice, galbui sau albe
snnt foarte odorante, dispuse in-
tr'un fel de capitule terminale
sesile; fructele aunt bacce elip-
tice portocaliu-brunii. Creste in
Europa sudica, in partile noastre
este mult cultivata ca planta orna-
mentala, uneori salbatacita. Mai-
Iunie. Melif.
Caprafoi, Lonicera nigra L., vezi
Caprifoi. Spiraea ulmyolia Scop.,
vezi Cununita.
Caprifoaie, Spiraea Ulmaria L., vezi
Cretusca.
Capri! oi, Lonicera Caprifolium L.,
vezi Caprafoi.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROBAN
Caprifoi, Caprafoi, Casie (Trans.).
Lonicera nigra L. D. [fr. Lonicéra-
noir; g. Hun deb e er e, S chw ar-
zes-Geissblatt, Hecken-
kir s ch e], arbust erect din fam.
Caprifoliaceae, frunzele oblong -
eliptice, la urmit de tot glabre ;
florile rosi-purpurii sau alburii,
cate don A, pedunculii glabrii mult
mai lungi cleat florile; fructele
sunt boabe (bacce) negrii, con-
crescute in partea inferioara. Creste
prin padurile din regiunea mon-
tanä. AprilieMai. si Lonicera
Xylosteum L. 15. [fr. Chamérisier,
Camérisier; g. Gem eine s-G e i s s-
blatt,Heckenkirs che], arbust
erect cu frunzele rotund-eliptice,
acoperite cu peri moi; florile gal-
bui phroase sunt dispuse cate 2
la varful pedunculelor paroase,
cam de lungimea florilor, fructele
bacce rosii, concrescute in partea
lor inferioarii. Creste prin Wa-
ffle din regiunea montana. Mai-
Iunie.
Caprilemii, Lepidium Dreamt L., vezi
Urda-vacei. si Lepidium sativum L.,
vezi Creson.
Cliprine, Narcissus paticus L., vezi
Zarnacadele. Narcissus Pseudo-
Narcissus L., vezi Zarnacadea. Nar-
cissus radiiflorus Salisb., vezi Co-
prine.
Capri0r. [fr. Souchet-jaunatre; g.
Gelbliches Cypergras]. Cy-
perus fiavescens L. a mica planta
ierboasit din fam. Cyperaceae, ra-
dacina flbroasa; tulpina (paiul) cu
3 muchi obtuse; florile dispuse
in spicule lanceolate comprimate,
plane, reunite in capitule globu-
loase, bracteele florilor (glumele)
sunt galbui si pe partea dorsala
cu striatiuni verzi, stamine de or-
dinar 3; ovarul cu 2 stigmate ;
fructele nucule ovale-rotunde bi-
lateral-comprimate. Creste prin lo-
curi umede si milistinoase, pe ma-
lurile apelor, pe nasip, pe argil,
sau prin turbtirii. IulieAugust.
Cipritior, Cyperus fuscus L., vezi
Chprisor-oaches.
dacoromanica.ro
45
CAprivor-oacheth Caprisor. [fr.
Souchet-brun; g. S chwarz brau-
n es Cypergras]. Cyperas fus-
cus L. O. mica plant& ierboasa din
fam. Cyperaceae, radacina flbroasa;
tulpina cu 3 muchi ascutite; flo-
rile dispuse in spicule lineare com-
primate, plane, grupate in capitule
globuloase, bracteele florilor (glu-
mele) brun-inchise ca striatiuni
verzi pe partea dorsalii; stamina
2; ovarul cu 3 stigmate; fructele
nucule ea 3 muchi ascutite. Creste
prin locuri umede §i inundate, prin
mlastini, pe langa pantie si pe
malurile apelor. lulieAugust.
Clipri, Lobodii. [fr. Arroche, g.
Ufer-Melde]. Atriplex litoralis
L. O. planta erbacee alburie din
fam. Chenopodiaceae, ramuri diva-
ricate sau erecte ; frunzele car-
noase, lineare sau linear-lanceolate,
ascutit-dentate sau si de tot in-
tregi ; florile monoice verzui, dis-
puse in lungi spice rigide, penan-
tul, in timpul fructiflcarei, este
romboidal-oval si dintat. Creste
prin locuri sarate si pe malul mg-
rii. IulieSeptembrie.
Omani, Fragi-de-camp. [fr. Craque-
lin, Fraisier Breslinge, g. Kn a c-
k elb e ere, Knackbeere].Fra-
garia colliva Ehrh. 21-. mica planta
erbacee din fam. Rosaceae, frunze
trifoliolate cu florile albe-gilbui ;
fructul, fornlat din receptaculul
devenit carnos, este comestibil
rosu, globulos sau ovoid cu basa
ingustatà si far& carpele. Creste
prin poienile padurilor si pe coli-
nele aride. MaiIunie.
Chp§uni, Fragi. [fr. Capronnier, Frai-
sier Capron; g. Hohe-Erdbeere
Zimt-Erdbeere]. .Fragaria
elatior Ehrh. 21-. mica plantli er-
bacee, taratoare din fam. Rosaceae,
tulpina scapiforma, petiolii frun-
zelor si pedunculii florali scope-
riti cu peri orizontali-patenti; frun-
zele trifoliolate, cu foliole putin
coriacee, verzi-inchise si piroase;
florile albe, adesea dioice prin
abortare, caliciul persistent intins
 46 ZACH. O. PANTII
sau reflect (rasfrint) la maturitate.
Fructul, format din receptaculul
devenit carnos, este rop, mare, ro-
tunzit,ovoid, spre baza ingustat,lip-
sit de carpele 0 comestibil. Creqte
prin livezi gi poieni, uneori cul-
tivatil pentru fructele sale im-
preunti cu var. moschata Duchesne.
MaiIunie.
Cliptiilaci,PetasitesofficinatisMoench.,
vezi Captalan.
Captalan, Brustur, Brustur-dulce
(Trans.Brapv), Buedea-ciumei
(Banat). Captalaci, Cucuruz, Cu-
curuzi, Ra dacina-ciumei, Sudoarea-
laptelui. [fr. Chaperonniare, Herbe-
aux - chapeaux, Herbe- aux - teig-
neux; g. Gebriuchliche
Pestwurz, Giftwurz, Nagen-
kraut]. Petasites officinalis
Moench. 4. plantä erbacee odo-
ranta din fam. Compositae; rada-
cinile groase, lungi 0 carnoase ;
tulpina dreaptii, simpla, acoperita
cu numero0 peri moi (tomentoasa)
0 prevazuta Cu solzi rogietici ;
frunzele radicale, formind rozeta
aunt lung-petiolate, mari, late, cor-
diforme 0 neegal-dintate; ele sunt
verzi-inchis deasupra, alburii 0 li-
nos paroase dedesupt, lobii bazilari
rotunziti; florile purpurii, mai rar
rozee apar inaintea frunzelor qi
sunt dispuse in capitule, reunite
In raceme terminale, stigmatele
florilor hermafrodite sunt scurte
0 ovale. Cre0e prin locuri umede,
pe linga paraiele din 'Muffle
montane. MartieAprilie.
Florile acestei plante posed pro-
prietiti sudorifice, diuretice si chiar
emenagoge, iar radiicina este con-
siderata ca vermifuga, sudorific& si
adstringenta. Dupa credinta popo-
rului, aceasta burniana descantata
este bun& de tinut in casa, pentru
a feri familia de ciuma ; iar daca
se inconjoarit satul cu ea, atunci
ciuma nu va strabate nici de cum
In acel sat.
Captalan-negru, Somnoroasa (Bu-
covina). [fr. Bouillon-noir, Molane-
noire, Varaire-noir; g. S chw ar z e
dacoromanica.ro
Königskerze, Schwarz es
Wollkraut]. Verbctscum ni-
grum L. 8. planta erbacee din fam.
Scrophulariaceae, tulpina anguloasti
in partea superioara, frunze al-
terne, la baza cordiforme ; florile
galbine cu stamine violete tomen-
toase. Cre0e pe marginea pticlu-
rilor, prin finetele de pe colinele
silicioase, pe linga drumuri gi pe
malul riurilor. Iulie August.
Capa-ariciului, Sparganiumramosum
Huds., vezi Buzdugan.
Capul - cilugitrulut. [fr. Liondent
d'automne ; g. Herb st -L ö w en-
z a hn]. Leontodon autumnalis L.
4. plant& erbacee din fam. Com-
positae, tulpina scapiforma, erecta,
Cu 1 sau mai multe capitule; frun-
zele de ordinar bazilare sunt si-
nuat-sau penatifid-dintate, glabre
sau acoperite cu peri simpli; flo-
rile galbine, dispuse in capitule
totdeauna erecte, florile marginale
mai adesea rogii pe partea dor-
salti; fructele achene cu un cioc
foarte scurt. Cre0e prin fin* 0
p4uni, ptina In regiunea alpina.
IulieAugust.
Capullearpolui. [fr. Vipérine ; g.
Natterkopf].Echium rubrum
Jacq. a planta erbacee, acoperita
Cu peri aspri, din fam. Borragi-
naceae, tulpina erectit, striata ;
frunzele linear-lanceolate ; florile
ro0i ca singele, dispuse in spice
simple, scurte cu putine flori, re-
unite inteun lung racem terminal,
tubul corolei de doua ori mai lung
dealt caliciul, stilul la yid nedi-
vizat, staminele mai lungi decit
corola ; fructele nucule tubercu-
loase. Creqte prin fin*, pe co-
line aride, prin rariquri de paduri
§i prin tu4tri. MaiIunie.
Capul-Tiperei, Echiutn vulgare L.,
vezi Iarba-qearpelui.
Ciipue, Ratin, Ricin. [fr. Ricin; g.
Wunderbaum, Christuspal-
me]. Ricinus communis L. h.Ø.
planta erbacee sau arborescenta
din fam. Euphorbiaceae, cu tulpina
cheapta, ramificatil, fistuloasa, ci-
 PLANTELE CIINOSCUTE DE POPORTJL ROMAN
articulata i de coloare
roOetica ; frunzele mari straluci-
toare sunt palmatilobate cu 5, 7,
9 sau chiar 11 lobi ; florile mo-
noice in raceme terminale, cele
femele ro§ietice la yid, cele mas-
cule galbui la basil. Aceasta planta
originará din Africa, unde poate
ajunge la o inaltinie de 10-12 m.
avind portul unui adevarat ar-
bore, s'a introdus in Europa i si
cultiva ca p1ant ornamentala. Iu-
lieAugust.
Semintele acestei plante, de ma-
rimea boabelor de fasole, cu pete
rosii, luate cu lapte, sub formA de
infusiune 6 sau 6 seminte constitue
un purgativ drastic, lutindu-se un
numkr mai mare produce o supra-
escitatiune, o ulceratiune a intesti-
nului i poate avea consecinte grave,
de aceea se recomanda multa pre-
cautiune. Oleul extras din semintele
de Ricin aOleum Ricini» este mult
intrebuintat in medicina ca pur-
gativ, in China insa este intrebuin-
tat ca oleu alimentar.
Chpupie, Cirsium oleraceum Scop.,
vezi Crastaval.
Carafflá (Maced.), Dianthus Caryo-
phyllus L., vezi Ganda.
Caralobe (Trans.), vezi Caralambe.
Caralambe(Mold.),Calarabe(Trans.),
Caralab e Trans.), Cararabe (Trans.),
Gulii (Munt.). [fr. Chon rave ; g.
Kohlrabi, Kohlriibe].Bras-
sica oleracea L. var. gongylodes L.
planta erbacee din fam. Cruciferae.
Tulpina sa mult desvoltatit glo-
buloasti i devenita carnoasti, cons-
titue o legumi gustoasa, mult cul-
tivata ca plant& culinarit.
Caramfll, 1lanacetum Balsamita L.,
vezi Calomfir.
Caramflli (Maced.), Dianthus Cargo-
phyllus L., vezi Garoaftl.
Caranhil, Tanacetum Balsamita L.,
vezi Calomfir.
Cararabe (Trans.), Brassica oleracea
L. var. gongylodes L., vezi Cara-
lambe.
Clirbuni (Trans.), Schinutii, Spinutrt.
[fr. Raiponce; Teufelskrallen].
dacoromanica.ro
47
Phyteuma Vagneri A. Kern. 21..
mica planta erbacee din fam. Cam-
panulaceae, frunzele inferi oare lung-
petiolate, ovale, la baza cordiforme,
cele mai de sus sesile, lanceolate,
sau linear-lanceolate, toate nere-
gulat-duplicat-crenat-serrate ; flo-
rile negrii-violacee, dispuse in tr'un
capitul globulos in timpul
rirei, iar dupa inflorire capitulul
devine elongat i cilindric. Cre0e
prin paqunile pietroase din regiun ea
alpina i subalpina. IunieIulie.
CAreiumarese (Munt.), Ochii-cucului
(Mold.), Zinie. [fr. Zinnia; g. Zin-
n i e]. Zinnia elegans Jacq. C).
planta erbacee din fam. Compositae,
tulpina rigida, erecta, acoperita cu
peri aspri este ramificata ; frun-
zele opuse, sesile, cordiform-ovale,
amplexicaule, ascutite undulate,
aspre (scabre); florile dispuse in mari
frumoase capitule solitare la
virful pedunculelor cilindrice, mai
lungi decal frunzele, florile mar-
ginale ligulate sunt obovale a-
proap e orbiculare, persistente, al be,
galbine, purpurii, liliachii, sau ro-
involucrul campanu-
lat, format de 3 sau 4 rinduri de
foliole obtuse, cele superioare cu
o margine neagrä, receptaculul cu
bractee late, pectinat-dintate
colorate la varf ; florile marginale
ligulate uniseriale in capitulele
simple, multiseriale la capitulele
invoalte; florile centrale tubuloase
sunt galbine. Aceasta planta ori-
ginarä din America de nord, din
Mexico, srt cultivä foarte mult
prin partile noastre ca planta de-
corativa. IulieSeptembrie.
Cardamit, isatis tinctoria L., vezi
Drobusor.
Cardamit-de-isvoare, Nasturtium of-
ficinale R. Br., vezi Nristurel.
Cardaman (Trans.), Isatis tinctoria
L., vezi Drobu§or.
Cardon. [fr. Carrion; g. Cardy].
Cynara Cardunculus L. C), planta
erbacee din fam. Cornpositae, ori-
ginará din Europa meridionala. Ca-
pitule ro0i-violacee cu solzii ovali,
 49 ZACH. C. PANTU
termin-ati printeun spin puternic;
frunzele bipinatifide cu segmen-
tele terminate inteun lung spin
galbui. Aceasta planta se cultiva
pentru usul culinar. Septembrie.
Carda (Banat.), Dipsacus silvestris
Mill., vezi Varga-ciobanului.
Careetel, Carpesium cernuum L., vezi
Dosnica-galbena.
Carflol (Trans.), Brassica oleracea
L. var Botrytis DC., vezi Conopida.
Carligat, Polygonum Bistorta L., vezi
Inculet.
CarligatI(Trans.),Polygotsum Bistorta
L., vezi Mienlet.
Carligioara, Bidens cernua L., vezi
hi bil-rogie.
Carliglor, Bidens tripartita L., vezi
Denti'vä.
Carmaz,Carmta-vegetal,Rumeioari,
Rumen ioara. [fr. Raisin d'Amérique,
Raisin des teinttuiers; g. K e rme s-
beere, Arnerikanische Schar-
lachbeere].Phytolacca decand ra
L. 21.. plantd erbacee din fam. Phy-
tolaccaceae, rticlacina foarte groasä;
tulpina dreapta lucitoare, adeseori
roqietica;
.. frunzele mari alterne; flo-
rile albe-rosee mici, in raceme e-
recte ; fructele sunt boabe (bacce)
globuloase roqii sau negrii. Aceasta
plantit originará din America nor-
dica (Virginia], cregte la noi cul-
tivan, uneori subspontanee. Au-
gust--Novembrie.
Sucul rop tnchis al fructelor se
tntrebuinteaza pentru colorarea vi-
nurilor etc.
Carmaz-vegetal,Phytolacca decandra
L., vezi Carrara.
Carpan, Carpinus Betulus L., vezi
Carpen.
Carpen, Carpan, Carpin. [fr. Charme,
Charmille ; g. Hain buche,
Weissbuche]. Carpinus Betu-
lus L. D. arbore din fam. Betu-
laceae, frunzele alterne, ovale acu-
minate sunt incretite 0 dublu
dintate; florileverzui-ro0etice,mo-
noice, dispuse in amente ; fructul
comprimat, este insotit de un ivo-
lucru foliaceu trilobat, lobul me-
dacoromanica.ro
dian de 3 ori mai mare cleat
lobii laterali. Creqte prin pridurile
dela çes 0 dela munte, uneori se
cultiva ca planta ornamentala prin
parcuri, bun pentru a face garduri
vii. AprilieMai.
Lenatrul de Carpen este intrebuin-
tat la constructii 0 in rotarie; tot
din acest lemn se fan 0 jugurile.
Carpena, Melampyrum arvense L.,
vezi Condroniu. kelampyrum ne-
morosum L., vezi Sor-cu-frate.
Carpenitg, Carpinus Duinensis Scop.,
vezi Sfineac.
Carpin, Carpinus Betulies L., vezi
Carpen.
Carpinita, Carpinus Duinensis Scop.,
vezi Sfineac.
CarstAneasit,AiugaLaxmanniBenth.,
vezi Barba-boierului.
Cartaflol (Trans.), Brassica oleracea
L. var. Botrytis DC., vezi Cono-
pida.
Cartofe, Solanum tuberosum L., vezi
Cartofi.
Cartofl, Bandraburce, Baraboi, Ba-
rabule, Bologeane, Cartofe, Crum-
pene (Trans.), Crumpeni (Trans.),
Crumpiri, Grumciri, Hadaburce,
Mere-de-pamant, Napi, Picioici
(Trans.), Piciorca, Poame-de-prt-
mant, Termer. [fr. Pomme de
terre; g. Kartoff el.]. Solanurn
tuberosum L. 21.. plantil erbacee
din fam. Solanaceae; tulpina dreapta
anguloasa qi ramificata, cu ramuri
subterane tuberculoase; frunzele
alterne, imparipenate cu foliole
neegale ovale, intre cari se aflä foli-
ole mult mai mici ; florile albe sau
violete 0 odorante sunt marl-
pare 0 dispuse in corimbe lung-
pedunculate opuse frunzelor ; ca-
liciul cu 5 lobi lineari, corola pu-
bescenta, rotace cu 5 lobi trian-
gulari, 5 stamine cu filamentele
scurte 0 cu anterele conivente,
ovarul, terminat printr'un stil ci-
lindric ca stigmatul bilobat 0
glandulos, devine la maturitate
(un fruct bacciform) o boabli glo-
buloasit de miirimea unei cirele,
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN
de co/oare verde-galbue sau vio-
lacee. Aceastä planta este origi-
nara din America (Chili)
si foarte mult cultivata din causa
sudica'
tuberculelor sale comestibile. In
Europa, unde astazi constitue un
pretios aliment, a fost introdusa
pe la flnele secolului al XVI-lea ;
astazi se cultiva foarte mult si
prin partile noastre pentru tuber-
culele sale comestibile, cari nu
sunt decat ramuri subterane um-
flate si foarte avute in fecula.
Prin cultura' s'a obtinut numeroase
varietati. IulieAugust.
Carul-pädurilor (Banat), Arnica
montana L., vezi Arnica..
Carul-zänelor (Banat), Arnica mon-
tana L., vezi Arnica.
Carvanä, Lycopus europaeus L., vezi
Cervanri.
Ca, Malva rottindifolia L., vezi Ca-
qul-popei.
Calle (Trans.), Lonicera Caprifolium
L., vezi Caprafoi si Lonicera ni-
gra L., vezi Caprifoi.
Castan, Castaniu (Maced.). [fr. Cha-
taignier; g. Es ab are Kast a-
nie, Kastanie,Zahme-Kas-
tanie]. Castanea yesca Gaertu.,
syn Castanea sativa Mili. D. arbore
din fam. Fagaceae, frunzele alterne,
oblong-lanceolate, serrat - dentate
cu 15-20 nervure secundare pa-
ralele, sunt glabre sau T'amase pe
partea inferioara; flori galbui mo-
cele mascule in lungi a-
flojee,
mente cilindrice intrerupte si e-
recte, fiecare floare sesilä, insotita
de bractee, are un periant cu 6
diviziuni si 10-20 stamine, cele
femele cate 3-7 in capitule axi-
lare, insotite de un invelis (invo-
lucru), periantul Cu 6 lobi ingusti,
ovarul infer cu 6 loje necomplecte,
biovulate; stilul terminat prin 6
stigmate; fructele comestibile nu-
mite: Castane, Castane-bune Clistanie
(Maced.), sunt solitare sau cate
2-3 inchise inteun involucru cu
suprafata acoperita de numerokti
spini. Acest arbore originar din
sudul Europei qi din Asia, creqte
dacoromanica.ro
49
spontaneu si prin partile noastre
in muntii judetului Gorj, la =I-
nastirea Tismana si in Mehedinti
la Cernet. Mult cultivat din causa
fructelor sale comestibile si pen-
tru lemnul sau previos. Iunie.
Involucrul fructelor intrebuintat
In vopsitorie, lar scoarta arborelui
intrebuinVata la tabacitul pieilor qi
la fabricatiunea ceruelei.
Castan-porcese, Aesculus Ilippocas-
tanum L., vezi Castan sälbatic.
Castan-silbatle,Castan-porcesc, Cas-
tanul-calului. [fr. Marronnier d'Inde;
g. Rosskastanie]. Aesculus
Hippocastauum L. D. frumos arbore
din fam. Hippocastanaceae, frunze
opuse, digitate ca 7 sau 6 foliole
obovale, cuneiforme, ascutite ai
neregulat dintate; florile albe Eli
cu pete rosii sau galbine sunt dis-
puse in panicule erecte; caliciul
campanulat cu 5 diviziuni, corola
neregulata Cu 5 petale neegale,
5 stamine libere, inserate pe mar-
ginea unui disc circular, ovarul
liber cu 3 loje, fiecare cu cate 2
ovule, stilul simplu, terminat prin-
tr'un stigmat ; fructul este o cap-
sula sferica, coriace kii tipoasa ;
semintele mari, brune, devenite
solitare prin. abortare sunt lipsite
de albumen. Originar din Nordul
Greciei, mult cultivat in Europa
ca planta ornamentará din causa
portului sau majestos si a florilor
sale frumoase. MaiIunie.
Castane, Castane-bune, [fr. Marron,
Chataigne ; g. Marone], fructele co-
mestibile de Casta nea yesca G-aertn.,
vezi Castan.
Castane-de-baltä, 7rapa natans L.,
vezi Cornaci.
Castane - de - lac, 7rapa natans L.,
vezi Cornaci.
Cilstänie (Maced.), fructele comes-
tibile de Castanea yesca Gaertn.,
vezi Castan.
ClistilnIu (Maced.), Castanea yesca
Gaertn., vezi Castan.
Castanul-calului, Aesculus Hippoca-
stanum L., vezi Castan-salbatic.
4
 50 ZA CH. C. PANTII
Castraveti, Crastaveti, Oucumar (Ba-
nat), Pepene (Mold.-de-sus si Bu-
covina). [fr. Concombre, Corni-
chon; g. Gurke.]. Gucumis
sativus L. 0. planta erbacee din
fam. Cucurbitaceas, tulpina acatti-
toare prin carcei, acoperita Cu
peri rigizi ; frunzele cordiforme
Cu 5 lobi angulati sunt aspre la
pipait, carcei simplii; florile gal-
bine; fructele mari lunguiete si
acoperite cu tubercule putin pro-
eminente. Aceasta planta origi-
nara din Asia se cultiva foarte
mult pentru fructele sale comes-
tibile, intrebuintate la bucatarie.
MaiIunie. Castravefi pentru ofet,
Cucumis sativus L. var. viridis Ser.
fructele mici, verzi si cu proemi-
nente verucoase. Castravefi-romd-
nefti, Cucumis satirous L. var. flavus
Ser. fructele rnai lungi si mai
groase, putin arcuate, netede si
galbenii la maturitate.
Capl-popei, Cm, Naibii, Nalba-mli-
runtli, Nalbli-mica. [fr. Petite-
mauve, Fromageon; g. R u n d-
blattrige Kasepappel,
Malve]. Malva rotundifolia
L. 0-4. planta erbacee din fem.
Malvaceas, tulpina culcatil, ascen-
den.* ramificata si acopmita cu
peri stelati; frunzele alterne, lung-
petiolate cu 5-7 lobi, putin evi-
denti, cordiforme la baza, aproape
rotunde, cu marginea crenata si
pe ambele fete parease; florile
rozee albicioase, asezate cate una
sau mai multe la subtioara frun-
zelor, calicul cu 3 foliole linear-
lanceolate, caliciul persistent cu 5
diviziuni ascutite, corola cu 6 pe-
tale, putin emarginate de lungi-
mea caliciului; fructul format de
un verticil de achene cu margi-
nea pronuntata, foveolat-rugoase.
Oreste prin locuri cultivate s'i ru-
derale, pe laugh drumuri si locu-
inte. IunieSeptembrie.
Aceasta planta posede proprie-
tati emoliente, din care cauza este
intrebuintata In medicina.
dacoromanica.ro
Catlin (Bucovina), Pinus Pumilio
Haenke., vezi Jepi.
Chtlnii, Hippopha rhamnoides L.,
vezi Catina-albli. Lycium vulgare
Dun., vezi Catina-de-garduri. My-
riearia germanica Desv., vezi CA-
tina-mica si Xenthium spinosum L.,
vezi Holera.
Ciltinii-albri, Mink% [fr. Argousier,
Griset, Epine-Marante; g. We i-
denblattriger-Seedorn].
Hippophae rhatnnoides L. . arbust
alburiu, spines si foarte ramificat
din fam. Elaeagnaceae; frunzele
albicioase alterne, lineare cu o
singura nervurii, glabre pe fata
superioara, pe cea inferioara ar-
gintii ai acoperite cu solzi de co-
loare ruginie; florile dioice, gal-
bine ruginii sunt ascunse printre
frunze, cele mascule au un caliciu
cu 2 sepale si 4 stamine, cele fe-
mele au invälisul floral tubules,
la varf cu 2 lobi, partea sa infe-
rioarii este persistenta 0 inchide
la maturitate fructul (nuculli) mo-
nosperm, care are aspectul unei
boabe (bacce) ai este de o fru-
moasii coloare galbina-portocalie.
Creste in mase mari pe albia rauri-
lor dela poalele muntilor. Aprilie-
Mai.
Clitini-de-garduri, Catinii, Licina
(Trans.), Litian (Bucovina), Rachi-
para. (Bucovina), Zaharica (Buco-
vina). [fr. Lyciet; g. T euf e 1 s-
zwirn, Gemeiner-Bocks-
d o r n]. Lycium vulgare Dun. D.
arbust spines, otravitor din fam.
Solanaceas, ramuri lungi subtiri si
flexibile; frunzele alterne, simple,
intregi sunt lanceolate, ascutite _
si neparoase; florile violacee-ro-
sietice (purpurii), axilare, solitare
sau dispuse cate 1-6 In cime;
caliciul campanulat bilabiat sau
Cu 3-5 lobi neegali; corola tu-
buloasa, iufundifuliformii Cu 5
lobi, 5 stamine libere de lungi,
mea lobilor corolei; fructele sunt
bace rosii si lungarete. Originar
din Europa medie si sudica; cul-
tivat pe langii garduri, azi deve-
 PLANTELE CONMUTE DE POPORUL RONAN
nit spontaneu i prin partile noes-
tre. IunieAugust. Melif.
Tamarisci (Trans.). [fr. Myricaire
d'Allemagne; g. Deutsc he M y-
rikarie, Wachsbaum}.
Myricaria germanica Desv., syn.
Tamarix germanica L. b. frumos
arbust din fam. Tamaricaceae, tul-
pina cilindrici, glabri, rosietica,
foarte ramificatii, ramurile scurte,
simple si verzi, ead toamna; frun-
zele linear-lanceolate, sesile, glauce,
glabre, fin-punctate, indesuite, aco-
perindu-se in parte unele pe al-
tele ; florile albe rozee, dispuse in
spice terminale, fiecare &are, in-
sotita de o bractee mai lungi de
cat pedunculul, caliciul cu 5 di-
viziuni, corola cu 5 petale, 10 sta-
mine, concrescute la baza, anthe-
rele rosii; ovarul devine la ma-
turitate o capsula ovali de co-
loare Creste pe
malurile si pe albiile torentelor
raurilor dela poalelele muntilor,
uneori cultivata ca planta orna-
mentala. IulieAugust.
Ramurile verzi pot inlocui ha-
meiul in fabricatiunea berei. Aceasta
planta poste servi in vopsitorie spre
a colora in negru.
Myricaria germanica
Desv., vezi Mina-mica.
Tamarisca. [fr. Tuna-
rin - de- France, Tamaris - de-Nar-
bonne; g. Tamariske, Mark-
rispelstaude]. Tamariz gal-
lica L. b. arbust din fam. Tama,
ricaceae Cu ramuri lungi, flexibile
brun-rosietice, frunzele ovale,
mici, scurte, ascutite, de coloare
verde-cenusie (glauce), foarte apro-
piate i acoperindu-se unele pe al-
tele (imbricate); florile rozee, dis-
duse in spice laterale, reunite in
panicule terminale, caliciul cu 6
sepale obtuse, corola cu 5 petale
concave, cinci stamine libere, egale
iesite din floare; ovarul cu 3
stile, devine la maturitate o cap-
.sulii, dehiscenti prin 3 valve. Ori-
dacoromanica.ro
61
ginar din Europa sudieä, cultivatit
ca planta ornamentala MaiIulie.
ai Tamariz Pallasii Desv. faun-
zele ovale sau deltoidee-cordate,
ascutite; florile rozee, dense, dis-
puse in spice mai scurte si mai
groase cleat la specie precedenti,
formand o mare panicula termi-
nala. Creste prin nfisipurile si pie-
trisurile de pe marginile raurilor.
Iunie Iulie.
[fr.Ballote,Marrube-noir; g.
Schwarzer- Gottesvergess].
Ballota nigra L. 21.. plena er-
bacee cu miros greu din fam. La-
biatae, tulpina patrunghiulara, ra-
mificati, putin rosietica; frunzele
cordiform-ovale, crenate ; florile
rosii. Creste prin daramaturi, pe
langa, locuinte, garduri. drumuri
prin tufisuri. Iunie August.
Melif.
Cittuple,Nepeta Cataria L., vezi CA-
tusnici.
Clitusnic,
Iarba-matei, Iarba-vantului, Minta-
m ei. [fr.Herbe-aux chats, Menthe-
de-chat; g. Katzenmelisse,
Katzenminze, Katzenkaut,
Zitronenmelisse]. Ne-
peta Catana L. 21.. planta erba-
cee, cu miros aromatic penetrant,
din fam. Labiatae, tulpina dreapta
patrunghiulara, acoperita cu peri
seurti si de o coloare verde ce-
nusie ; frunzele ovale sau cordi-
form ovale, ascutite i dintate pe
margine sunt mol i cenusiu-pa-
roase pe fatainferioara; florile albe
sau rosietice, pe din liluntru cu
puncte rosii, dispuse in verticile
terminale; fructele nucule ovoide,
netede i glabre. Creste prin lo-
curi pietroase, pe lângà garduri,
ziduri, drumuri i prin darama-
turi. IunieAugust. Melif.
Catugnica are proprietSti tonice,
excitante, stomachice. Pisicile cautit
foarte mult aceasta planta, sa. tit-
valesc peste ea si o mananca cu
mare pofta.
Clitu§nich-sillbaticl (Trans.), Mar-
 52 ZACH. C. PANTU
rubium peregrinum L., vezi Vo-
ronica. Marrubium vulgare L., vezi
Unguras.
Ceai, [fr. Thé ; g. Theo.], se nu-
meste pro ductul vegetal preparat
din frunzele de I hea chinensis
Sims. D. [fr. Thé de la Chine;
g. Theestrauch.]. Arbust din
fam. 7 heaceae Cu frunzele persis-
tente, alterne, simple, coriacee,
ovale ascutite, fin-dintate si gla-
bre ; florile albe solitare sau in-
gramadite cate 3 sau ate 4 la
subtioara frunzelor, ele sunt regu-
late si ermafrodite. Cea mai mare
parte a botanistilor considera
T. Bohea L., T. cantoniensis Lour.,
T. cochinchinensis Latir., T. viridis
L., etc. ca forme sau ca varietiti
ale speciei 7'. chinensis Sims. Acest
arbust originar din pärtile conti-
nentale sau insulare din extremul
orient al Asiei (China, Japonia)
se cultiva azi i in America : in
Statele - Uuite, in Brasilia, etc.
Frunzele preparate se intrebuin-
teaza spre a face prin infusiune o
bautura mult usitatä, cunoscutä
ea sub numele de Ceai. Recolta
frunzelor de T. chinensia Sims. se
face din arbusti, cari au deja 3
ani. Frunzele culese se expun la
soare, apoi se incalzesc pe niste
placi metalice, unde se intorc con-
tinuu, dupä aceea se sucesc in
forma de sul cu manile pe niste
mese, se inalzesc din nou si iar
se mai sucesc, continuand aceasta
operatiune pang ce toate frunzele
sunt complect rasucite ; se supun
apoi unei fermentatiuni care du-
reazii 4, 6 sau 8 ore dupi cum este
si temperatura. Aceasta fermenta-
tiune trebue sä se faca insa cu
multä atentiune, caci dad, nu este
suflcienta, obtinem un Ceai foarte
adstringent, iar dacti fermenta-
tiunea dureaza prea mult Ceiul 'si
perde parfumul, primind un miros
neplficut; precum vedem prepara-
tiunea frunzelor de Ceai constitue
o adevarata industrie. In comert
se cunosc 2 feluri de Ceai: Ceaiul
dacoromanica.ro
verde qi Ceaiul-negru, cari difera
unul de altul dupa modul de pre-
paratiune, iar numeroasele varie-
tati ale acestor 2 feluri de Ceai
depind de: etatea frunzelor si a
arbustilor precum si de diverse
detaliuri de preparatiune.
Ceaiul are un gust si un miros
(aroma) placut, datorit unui oleu
esential galbui; el contine si un
alcaloid cunoscut sub numele de
Theinti, considerat ca identic cu Ca-
feina, a fara de acestes mai contine
tanin si un principiu azotos, analog
cu caseina din lapte etc. Ceaiul (in-
fusiunea) se Intrebuinteaza zalnio
pentru a combate indigestiunea, a-
busul acestei bauturi produce lima
dispepsia. In medicina se Intrebuin-
teaza ceaiul foarte mult ca antidot
In otravirile cu Opium, cu Digita-
lina si In contra betiei alcoolice.
Uneori se mai intrebuinteaza contra
boalelor cailor urinare ca diuretic,
sudorific i ca adstringent.
Ceapii. [fr. Oignon, Ognon; g. Z wie-
bel].Allium Cepa L. 2t. planti
erbacee, bulboasä cu un miros par-
ticular, din fam. Liliaceae, tulpina
flstuloasii dreaptä; frunzele toate
basilare, cilindrice i flstuloase ;
florile alburii, dispuse in umbele
globuloase capsulifere. Aceasti
planta se cultiva deja din vechime
pentru trebuinte culinare, ea este
folositä in acelas timp de poporul
nostru ca plantä. medicinala.
Ceapit-blanda (Trans. Isiiisaud), Al-
lium Porrum L., vezi Praz.
Ceapa-cioarei, Scanteiuta. [g. W i e-
sen-Goldstern]. Gagea praten-
sis Schult syn. Gagea stenopetala
Fries. 4. mica planti erbacee bul-
boasa din fam. Liliaceae, cu S
bulbi orizontali, neinfasorati de o
membrana' comuna; cu o singura
frunza radicala, lineara, (rar 2
frunze radicale) la ambele capete
ingustati, plana, acut-carinata, Cu.
2 frunze florale opuse; florile gal-
bine reunite in umbela, perigonul
cu 6 diviziuni adanci i inguste,
pedunculele glabre. Crestepe camp,
 PLANTELE CIINOSCTJTE DE POPORIJL ROMIN
prin samantituri, si prin rarisuri
de padure. Aprilie.
Ceapa - cioarei Floarea - viorelei
(Trans.), Zambilea, Zambul. [fr.
Ail-a-toupet, Vaciet ; g. Bis a m-
hyacinthe]. Muscari comosum
Mill.21.. plantd erbacee bulboasa din
fam. Liliareae, frunzele lineare,
canaliculate, adesea denticulate
pe margine ; florile albastre dis-
puse intr'un racem foarte elongat
la varf al tulpinei scapiforme ; flo-
ile inferioare fertile (ermafro-
dite) depArtate, orizonta-patente,
cam de lungimea pedunculelor ;
dintii periantului angular, cilin-
dric oval-recurbati, alburiu-verzii,
gura deschisa ; florile superioare
sterile, apropiate cu pedunculul
de 4-6 ori mai lung decat pe-
riantul mic, aproape globules cla-
i form sau cilindric ; periantul
fiorilor fertile de coloare ame-
tistina. qi Muscari tenuifiorum
Tausch. 21.. diferá de precedenta
prin dinii periantului angular ci-
lindric, foarte scurti, putin cur-
bati, de coloare brun-inchisa, gura
periantului aproape inchisa, florile
superioare sterile, apropiate, Cu
periantul cilindric sau claviform
egal de lung cu pedicelele sau chiar
ceva mai lung ; periantul florilor
fertile de coloare alb-verzie, al
florilor sterile dimpreuna cu var-
ful scapului i cu pedicelele de
coloare ametisting. Ambele specii
cresc pe campuri, prin vii, poieni,
fanete, tufisuri si prin pAduri.
MaiIunie.
Ceapa-cloarei, Muscari botryoides
Mill. si M. racemosum Mill., vezi
Porumbei. Ornithogalum umbella-
tum L. si O. tenuifolium Guss.,
vezi Balusca.
Ceapi-lunga Cep-
soare. [fr. Ciboule, g. Wint er
Zwieb el]. Allium Astulosum L.
21.. planta erbacee bulboasa din
fam. Liliaceae, tulpina scapiforma
umflati; frunzele cilindrice fistu-
lease si umflate ; florile alburii,
dispuse inteo umbela globuleasa,
dacoromanica.ro
53
staminele nedentate. Originara din
Siberia, a desea cultivata pentru
trebuinte culinare. IunieIulie.
Melif.
Ceapit-ciorasc4, Carlina acaulis L.,
vezi Turta.
Ceapa-ciori (Trans. ), Colchicum
autumnale L., vezi Brandusa-de-
toamna.
Ceapii-de-maro. [fr. Scille maritime,
Squille; g. Meerzwiebel].
Urginea maritima Baker., syn.
Scala maritinia L. 21.. planta erba-
cee bulboasa din fam. Liliaceae,
bulbul oval, foarte mare ; frun-
zele lat-lanceolate, ascutite, car-
noase, verzi-glauce si glabre, apar
primavara; florile alburii, cu stria-
tiuni verzii-purpurii sunt nume-
roase si dispuse inteun lung racem
la varful tulpinei scapiforme ci-
lindrice i rosietice, ele apar dupa
ce s'au vestejit frunzele, florile
au periantul cu 6 divisiuni aproape
egale, eliptice, acuminate si 'in-
tinse, stamine 6 filiforme cam de
lungimea periantului ; fructul cap-
sulti ovalA cu numeroase seminte
negricioase mai mult sau mai
putin aripate. Originará din re-
giunea mediteranianti. MaiIulie.
Bulbii acestei plante «Bulbus
las» sunt Intrebuintati in medicina
mai ea seama ca medicament diuretic.
Ceaph-lungi, .Allium fistulosum L.,
vezi Ceapa-cioreascii.
Ceark, Floare-de-ceara. [fr. Liane-
A-fleurs-de-cire ; g. W a c hs b lu-
m e]. Hoya carnosa R. Br., syn.
Asclepias carnosa L. D. arbust sea-
-titer (Han) totdeauna verde din
fam. .Asclepiadaceae, frunzele co-
riacee, ciirnoase, oval - oblonge,
acuminate sunt opuse; florile alb-
rosee, pläcut mirositoare, dispuse
in umbele compacte, scurt peduncu-
late si atarnand In jos ; pedunculele
florilor sunt pubescente ; caliciul
cu 5 diviziuni ; corola carnoasii,
ceroasa, glabra pe din dal* papi-
leash' In Riuntru, cu diviziuni del-
 54 ZACII. C. PAN TU
toide, obtuse si cu marginile re-
curbate, coronula cu 5 lobi an-
gulosi este galbue si cu puncte
rosii. Originará din China, Ostin-
dia si din Australia, mult culti-
vatä, prin flordrii si casele oame-
nilor pentru florile sale frumoase,
curioase si odorante. Mehl.
Ceardas (Trans.), Stipa pennata L.,
vezi Colle.
Cearta-casei (Trans.-Brasov), Ajuga
reptans L., vezi Vinerita.
Ceasernie, Floarea-suferintei. [fr.
Fleur-de-la-Passion ;g. Passion s-
blume]. Passifiora coerulea L.
D. planta aciitatoare din fam. Pas-
sifioraceae, tulpina lemnoasä foarte
ramificata poate ajunge pang la 6
metrif lungime, ea este acatatoare
prin carcei ; frunzele glabre cu
6-7 diviziuni, lobii oblongi aunt
intregi; florile odorante sunt albe
rosee si albastrii, segmentele ca-
liciului albe-verzii; petalele au
aceias forma si aceleasi dimen-
siuni ca si sepalele ; stilele pur-
purii, coronula cu 2 cercuri de radii
purpurii la baza, albe la mijloc si
albastre la extremitate ; fructele
ovale stint galbine la maturitate.
Florile mari frumoase si curioase
ale acestei plante se numesc- in
amintirea Domnului Christor :
«Floarea-suferinfei,, de oarece discul
imiteaza o coroanikde-spini, sta-
minele au forma unor ciociinele,
iar stigmatele a unor cuie. Aceasta
planta originará din Brasilia si
Peru se cultivi adesea ca orna-
mentala mai cu samii pentru de-
corarea zidurilor, chioscurilor si
a floritriilor. IulieAugust.
Cebarea, Bibemil. [fr. Pimprenelle;
g. Gartenbibernelle, Pimpi-
nelle, Becherblume, Wiesen-
knop f.]. Poterium Sanguisorba
L., syn, Sanguisorba minor Scop.
4. plantii erbacee din fam. Rosa-
ceae, frunzele imparipenate, f olio-
lele oval-rotunde sau oblonge,
crenat-serrate ; florile dispuse in
capitule globuloase la inceput
verzi, devenind mai tarziu rosie-
dacoromanica.ro
tice, cele inferioare mascule, cele
superioare femele, iar cele dela
mijlocul capitulului sunt mal ade-
sea ermafrodite, caliciul fructifer
persistent devine tare ea osul,
patrunghiular si cu muchile ob-
tuse, reticulat-rugos ; ovarul cu 2
stile terminate prin stigmate pur-
purii, stamine 20-30. 0 Poterium
polygamum W. et Kit. 4. difera
de specia precedenta prin : folio-
lele oblonge evident petiolate,
florile in capitule ovale sau cilin-
drice, caliciul fructifer este tare
ca osul, lacunos-rugos cu 4 muchi
aripate, ovarul cu 2 stile. Ambele
specii creso pe coline uscate si
campuri, de preferintii, pe locuri
calcaroase. IunieIulie.
Aceste plante sunt intrebuintate
In unele locuri ca condiment, din
care cauza sa Eji cultiva uneori.
Cedru. [fr. Cèdre-du-Liban; g. Ce-
der, Libanon-C ede r]. Cedrus
Libani Barrel. D. mare si frumos
arbore, totdeauna verde, din fam.
Coniferae- Pinaceae, ramurile in-
tinse, orizontale, rigide, evident
verticilate cu numeroase ramifi-
catiuni compacte ; frunzele de un
verde inchis, aproape cilindrice
sunt fasciculate, scurte si rigide ;
florile monoice, dispuse in amente,
amentele mascule solitare pe ra-
muri scurte, cele femele cate 1-2;
conurile erecte, ovale sau oblongi,
scurt-pedunculate, la luceput pur-
purii, mai pe urmii brune-cenusii
la maturitate, cu squamele subtiri
fin-denticulate pe margine, flecare
cu cate 2 semi* aripate. eari
abia in anul al 2-lea ajung la
maturitate. Creste in Liban, Tau-
rus, Cipru si Atlas, uneori culti-
vat ca planta ornamentalii. Acest
arbore este unul dintre gigantii
regnului vegetal, cad trunchiul
eau poate ajunge dela 12-13 in.
de cireumferintá.
Cel-perit (Mold.), Senecio vernalis
W. et Kit., vezi Spillicioasa. si
Senecio vulgaris L., vezi Cruciulita.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROILIST
Geier (Trans.), fipium graveolens L.,
vezi
Cenwr, Arbore-puturos. [fr. Vernis
du Japon; g. Götterbaum].
Ailanthus glandulosa Desf. l. ar-
bore cu frunzele imparipenati-
compuse cu foliole dintate si glan-
duloase la butt*, din fam. Rutaceae-
ILanthoryleae ; florile mici, galbine-
verzui cu miros neplacut sunt dis-
puse in mari panicule terminale
ramificate. Originar din China,
prin partile noastre introdus, cul-
tivat i vulgarizat. lulieAugust.
Melif.
Cenu4ie, Filago germanica L., vezi
Firicica.
Ceware, Allium fistulosum L., vezi
(Jeapii cioreasca.
Cer. [fr. Chêne-chevelu ; g. Z e r-
reiche]. Quercus Cerris L. D.
mare si frumos arbore din fam.
Fagareae, frunzele insotite de lungi
stipuli filiformi sunt obovale sau
oblonge, sinuate sau penatifide,
pubescente sau pe fata inferioara
sur-tomentoase cu lobii ascutiti,
mucronati ; florile monoice, cele
mascule in amente laxe, filiforme
intrerupte i lung-pedunculate, cele
femele solitare intr'un involucru,
format din bractee concrescute
inteo cupusoarii, squamele (solzii)
cupusoarei, elongate, linear-subu-
late, patente si incovoiate; fruc-
tul numit ghinda, este mic, aproape
conic si brun. Cerui formeaza in-
tinse paduri sau dumbrave, uneori
cultivat ca planta decorativii. Mai.
Cer-pilduret (Trans.), Prunus
avium L., vezi Cires.
Cerw (Trans.-Brasov), fructele co-
mestile de Prunus juliana Rchb.,
vezi Cires.
Cerw-pAdurete,fructele comestibile
de Prunus avium L., vezi Cires.
Cereeii-babet (Mold. Tecuci), Evo-
nymus verrucosus Scop., veziLemn-
raios.
Cereeluei, Convallaria majalis L.,
vezi Lacramioare si Polygonatum
officinale All., vezi Co ada-cocosului.
Cercelui. uchsia coccinea Ait.
dacoromanica.ro
55
frumos arbust din fam. Oenothera-
ceae, ramurile glabre ; frunzele
opuse sau cate trei in verticil aunt
ovale, ascutite, denticulate cu ner-
vure rosii; florile pestrite (alma
in jos, calieiul de forma unei pal-
nii este rosu ; corola cu petalele
violete, obovale i rasucite (con-
volutate) sunt putin mai scurte
decat lobii caliciului; fructul este
o baca cu numeroase seminte. Ori-
ginar din Chili. Melif. Fuchsia
fulgens 141. t. arbust Cu ramu-
rile rosii; frunzele mari, opuse
oval-cordiforme, ascutite, intregi
sau usor denticulate, sunt glabre
cu petiolul rosu; florile au ca-
liciul rosu Cu lobii oval-lanceolati
ascutiti si la varf cu cate o pata
verde deschisti, corola cu petalele
rosii ca sangele, mult mai scurte
deck caliciul; florile sunt reunite
in raceme, cari atarnii in jos. Ori-
ginar din Mexico. si Fuchsia splen-
dens Zucc. D. arbust cu ramurile
triangulare; frunzele oval-cordi-
forme, acuminate lung-petiolate,
pubescente sunt dispuse cate 3 in
verticile; florile cu tubul caliciu-
lui comprimat si cu 2 muchi, de
coloare rosie ca i lobii sai, var-
ful lobilor ca si petalele sunt gal-
ben-verzui. Originar din Mexico.
Toate aceste plante sunt mult cul-
tivate ca decorative pentru florile
lor frumoase.
Cereneel, Dryas octopetala L., vezi
Argintica.
Cerentel, Dryas octopetala L., vezi
Argintica. Geumrivale L., vezi
tunul-Doamnei.
Cerentel, Crances, Cuisoarita, Radi-
ehioara, Ridichioara. [fr. Bênoite,
Herbe-de-Saint-Benoit ; g. G e-
m ein eN elk enw urz].G-eum
urbanum L. 21- plantd erbacee din
fam. Rosaceae, tulpina erecta mul-
; frunzele inferioare intre-
rupt lirat-penate, cele superioare
mai adesea trifoliolate; florile gal-
bine-aurii sunt erecte; corola cu
petale obovale, fara unghiculá, ca-
liciul fructifer recurbat ; fructele
 56 ZACH. C. PANTU
grupate inteun capitul, carpele
paroase, stilul cu 2 articule, ar-
ticulul inferior glabru, de 4 ori
mai lung decat cel superior, care
la baza este pubescent. Creste prin
paduri umede, tufisuri si locuri um-
broase. IunieAugust.
CeritleA Cerinthe minor L., vezi Pi-
dosnic.
CernurA, Nigella arvensis L., vezi
Negrusca i Nigella sativa L., vezi
Negrilia.
CervanA, Carvana, Ciorvana, Cor-
vana, Tervane. [fr. Marrube-aqua-
tique, Pied-de-loup; g. W o 1 f-
strappd. Lycopus europaeus
L. 4. planta erbacee din fain.
Labiutae, frunzele petiolate, oval-
oblonge, profund-incis-dentate, la
baza penatifide; florile mici, albe,
pe dinlauntru cu puncte rosii-pur-
purii, lacinia intermedie a buzei
inferioare dela corola' este trun-
chiata si de 2 ori mai lata decat
celelalte ; fructele nucule trigonale
sau in 4 muchi. Creste prin lunci.
santuri, gropi si locuri umede.
IulieAugust; si Lycopus exalta-
tu e L. 21. frunzele inferioare lat-
ovale, cele superioare lanceolate,
toate pana la nervura mediana
penatifide; florile mici albe, pe
dinlauntru cu puncte purpurii-ro-
sietice, lobii corolei ovali aproape
egali, stamine nefructifere fili-
forme, la varf capitate; fructele
nucule comprimate, marginate.
Creste prin lunci, santuri, gropi
locuri umede, adesea impreuna
cu specia precedenta. IulieAu-
gust.
CetenA (Banat), Juniperus communis
L., vezi Ienupar.
Ceteni-de-negi, Sabina. [fr. Sabine;
g. Sadebaum,Sevenbaum,
Sevenstrauch.]. Juniperus
Sabina L., syn. Sabina offeinalis
Garcke. 1. arbust totdeauna verde
din fam. Coniferae-Pinaceae, tul-
pina foarte ramificata, cu ramurile
neregulat-intinse, inclinate sau ta-
Atoare; frunzele mici squami-
foi me, adesea dispuse pe 4 ran-
dacoromanica.ro
duri imbricate, rar linear subulate
putin indepartate, prevazute la mij-
loe pe partea dorsala cu o glanda;
florile mascule, foarte mici, dis-
puse in amente la varful ramu-
rilor scurte; conurile bacciforme
sunt mici, oval-rotunde, albastru
in chise, atarnand in jos la varful pe-
dicelelor curbate. Originar din re-
giuuea mediteranianä, sil cultiva
adesea prin parcuri.
Acest frumos arbust este o planta
veninoasa, intrebuintata in medi-
cina din causa proprietatilor sale
emenagoge si abortive. aSaninatates
Sabinae» sau allerba Sabinae .
CetinA, Janiperus communis L., vezi
Ienupar.
CliedleutA (Mold.), Lycopodium cla-
vatum L., vezi Pedicutii.
Chel (Oltenia), Brassica oleracea L.,
var. sabauda L., vezi Varza-creata.
ChelArea, Biscutella laevigata L., vezi
Ochelarita.
Biscutella laevigata L., vezi
Ochelarita.
Chereurl, Trifolium arvense L., vezi
Papanasi.
Chersie (Mold.), Prunus Persica Sto-
ckes., vezi Persic.
Cliersice (Mold.), fructele comesti-
bile de Prunusl Persica Stockes.,
vezi Persic.
Barba-boierului,
Boarze, Morarita (Banat-Almas),
Nigelutti, Paingan (Mold.), Ver-
gura-inalita. [fr. Cheveux-de-Ve-
nus, Patte-d'araignée; g. Braut
in Ha aren, Jungfer im Grii-
n en, Tiirkischer Schwarz
K ti in m e l]./Vigella damascena L.
0. planta erbacee din fam. Ran un-
culaceae, tulpina erecta, ramificata;
frunzele alterne de 2 ori sau de
3 ori penatipartite; florile albas-
tre ca cerul, rar alburii, inconju-
Tate de un involucru verde mul-
tifid, cu segmente lineare; fructele
capsule netede, concrescute dela
baza' pana la vârf, semintele ne-
grii triangulare, cu fetele bombate
Cu incretituri trausversale. Oii-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL Romkx
ginara din Europa sudicil, culti-
vata prin partile noastre pentru
florile sale frumoase. Mai Ililie.
Melif.
Chifiir, Finns silvestris L., vezi Pin.
Ch11 (Trans.), Brassica oleraeea L. var.
sabauda L., vezi Varza-cread.
Chimen, Chimin, Chimion-de-camp,
Chimion-salbatic, Chinisor, Seca,
rea, Secarica, Secarita. [fr. Carvi,
Cumin-des-prés; g. Kiim rite 1].
Carton Carvi L. 4. planta erbacee
din fam. Umbelliferae, rädacina fu-
siforma, ramificata; frunzele bipe-
natipartite cu foliolele penatifide,
multipartite, lobii lineari, cele mai
inferioare perechi de foliole, dis-
puse crucis pe petiolul comun al
frunzei, sirnuland stipulele ; florile
albe sau rosietice, dispuse in um-
bele multiradiante, lipsite de in-
volucru, involucelul lipseste si el
Fau numai cu cate-va foliole; fruc-
tele oblonge comprirnate, cu 5
coaste filiforme. Creste prin fa-
netele i pasunile montane, sub-
alpine si alpine; uneori cultivat
pe mari intinderi. MaiIunie.
Fructele aromatice intrebuintate
lu medichia sub numirea de e leructus
Carvi si la bucktarie ca condiment.
Chimen, Coriandrum sativum L., vezi
Coriandru.
Chimen-elinese, Adonis aestivalis L.,
Cocosei-de-camp.
Chimen-de-munte, Moon Afutellina
Gaertn., vezi Brioala.
Chimen-dulce, Foeniculum vulgare
vezi Molura.
Chimen-negru, Nigena sativa L., vezi
Negrilica.
Chimeon, Cuminum Cyminum L.,
vezi Chimion.
Chimin, Carom Caryl L., vezi Chimen.
Chiminul-poreului (Trans.), Chimion
(Trans.). [fr. Peucédan ; g. Haar-
s tr an g].--Peucedanum Rochelianu»i
Heuff., syn. P. campestre Janka.
planta erbacee glabra din fam.
Umbelliferae, tulpina rotunda' stri-
a* frunzele de 2 ori trisecte sau
ternatpenatisecte cu laciniile elon-
dacoromanica.ro
57
gate, linear-lanceolate, acuminate;
florile galbine dispuse in umbele
compuse, involucrul lipseste, in-
volucel cu numeroase foliole li-
near-subulate egal de fungi cu
umbelulele; pedicelele putin mai
scurte cleat fructele. Creste prin
fanetele de pe colinele sterile,
tufisuri si locuri umede. Iulie-
August.
Chiminul-ursului (Trans.), Meum
Mutellina Gaertn., vezi Briola.
Chimion, Chimeon. [fr. Cumin cul-
tivé, Faux anis; g. Gebaueter
Kummel].Cuminum Cyminum
L. O. mica plantil erbacee din fam.
Umbelliferae, florile mid albe-lilia-
chii, dispuse in umbele terminale,
seminVle (fructele) marisoare, pla-
ne pe o parte, rotunzite si cu 6
coaste pe cealalti parte. Originara
din regiunea Ostmediteraniana.
Din semintele aromatice ale aces-
tei plante sa extrage un oleu eteric
intrebuintat in medicina. Sernintele
intrebuintate ca condiment la rain-
cari i pentru fabricatiunea lique-
rurilor.
Chimion-de-aph, Oenanthe Phalan-
drium Lani., vezi Matara.
Chimion-de-balta, Oenanthe Phellan-
drium Lam., vezi Mararas.
Chimion-de-etimp, Carum Carvi L.,
vezi Chimen.
Chi ml on-de-efimpuri, arven-
sis L., vezi Negruscii.
Chimion-negru, Aigella sativa L.,
vezi Negrilica.
Chimion-silbatee, Carum Carvi L.,
vezi Chimen.
Chin (Mold.), Finns silvestris L., vezi
Pin.
Chin4or, Carum Carvi L., vezi
Chi men.
Chipari4 (Maced.), bupressus sem-
pervirens L, vezi Chiparos.
Chiparonse, Tiparoase, Tuberose
(Trans.). [fr. Jacinthe-des-fndes,
Tubéreuse-des-jardins ; g. T u e-
ro s e]. Polianthes tuberosa L. 21-
planta erbacee din fam. Amary -
lidaceae, tulpina simplä ; frunzele
 58- zA CH. C. PANTU
lineare, canaliculate, glabre, a-
proape toate radicale, arcuate §i
:ntinse ; florile mari albe, uneori
nvoalte, foarte odorante, aproape
sesile, solitare sau cite 2, insotite
de o mica bractee, §i dispuse in-
tr'un spic lax la virful tulpinei,
periantul putin arnos, in forma,
de palnie qi cu 6 segmente ro-
tunzite. Originara din America
centralii, mult cultivata pentru
florile sale frurr oase i placut mi-
rositoare. IulieNovembrie.
Chiparos, Chipariq (Maced.). [fr. Cy-
prés ; g Cypresse]. Cupressus
semperrirens L. I). frumos arbore
totdeauna verde din fam. Conife-
rae-Pinaceae, frunzele mici, oval-
romboidale, obtusiuscule, convexe
§i carenate pe partea dorsala sunt
imbricate 0 de o coloare verde-
gälbuie ; florile monoice, cele mas-
cule in amente terminale cilin-
drice, cele femele in amente so-
litare, terminale, aproape globu-
loase, formate din 6-10 squame.
Strobilii (conurile) globulo0 cu
squame peltate, lemnoase, angu-
loase qi mucronate la centru, care
si separit la maturitate ; semintele
ingust-aripate. Originar din Persia
regiunea mediteraniana, foarte
mult cultivati ca planta orna-
mentali.
Chiparus, Capsicum annuum L., vezi
Ardei.
Chiparusi, Capsicum annuton L., vezi
Ardei.
Chiper, semintele aromatice de Piper
nigrum L., vezi Piper.
Chiperul-lupului, ilsarum europaeunt
L., vezi Pochivnic. Daphne Meze-
reum L., vezi Tulichinä.
Galeopsis Ladanum L.,
vezi Tapopic.
Chir, Triticum-repens L., vezi Pir.
Chirlauee (Mold.), prunele tinere
diforrnate i transformate de ciu-
perca Exoascus Pruni Fuck., vezi
Urlupi.
Allium Schoenoprasum L.,
vezi Arbagic.
dacoromanica.ro
Chitare (Mold.).Boletus duriuscu-
lus Schulz. Ciuperca comestibili
din fam. Polyporaceae, palaria e-
misferica bruna aproape castanie,
glabra, putin viscoasa cand este
timpul umed; piciorul alburiu,
dens-punctat de mici squame brune,
este ventricos i ingustat sprebaza;
tuburile libere, verzui-roqietice cu
poni albi. Cre0e pe pamint in
pliduri, vara.
Chitare& (Mold.), Boletug scabtr Fr.
Boletos luridus Schaef., vezi Pi-
tara i Boletus versipellis Fr., vezi
Chitare*.
ChItilreutit (Mold.). Chitarcii (Mold.),
Chitura (Mold.). [fr. Bolet-à-peau-
changeante ; g. R o t h au b c he n,
Rothaut-Sapuziner].Bo-
letus versipellis Fr. Ciuperca co-
mestibila din fam. Polyporaceae,
palaria emisferic-bombata, ro0e-
caramizie, la inceput compactrt to-
mentoasa, apoi squamoasa. i ne-
tea ; valul anular membranos; pi-
cloral solid, aproape de aceia0 gro-
sime alb 0 cu mici squame brun-
ro0elice, cari devin mai tarziu
negrii; tuburi libere plane mici,
alburii cu poni cenu0i ; sporii fu-
siform-oblongi i galben-roqietici.
Carnea alba, in contact cu aerul
devine albastruie, ro0etica sau
cenu0e. Cre0e vara 0 toamna
prin piduri.
Chltri, Chitre, fructele de Citrus me-
dica L. -0. [fr. Cédratier ; g. Citro-
n enbaum, Zitronenbaum].
frumos arbore spinos din fam. Ru-
taceae, frunzele oblongi, obtuse cu
petiolul de ordinar nearipat, florile
mari, albe, pe din afara ro0etice
sau violete; fructele mari ovale,
oblonge, verucoase odorante 0
galbine, miezul alb ; acru 0 di-
vizat in 9 despartituri. Originar
din Asia. (India anterioara).
Fructele intrebuintate pentru dul-
ceata.
Chituseii (Mold.), Boletus versipellis
Fr., vezi Chitarcuta.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
Xanthium spinosunt L., vezi
Ho'era.
Chreau, Cochlearia Armoracia L.,
vezi Hrean.
Chrenittt, Urda-vacei. [fr. Bourse-
de-Judas; g. Feldkresse.1.
Lepidium campestre R. Br. G. G.
mica planté erbacee din fam. Gru-
ciferae, tulpina erecta, ramificata
in partea superioara, rar simpla;
frunzele sur-pubescente, cele in-
ferioare oblonge, ingustate in pe-
tiol, la baza sinuat-dentate, cele
superioare denticulate, la baza sa-
gitate si amplexicaule ; florile albe
sunt mici, fructele sunt silicule
solzos-punctate, ovale si dela mij-
loc in sus lat-aripate, la virf ro-
tundate si evident emarginate, sti-
lul scurt. Creste prin locuri culti-
vate, pe langa drumuri, pe campuri
si pe langii locuinte. IunieIulie.
Chrenith, Lepidium Draba L., vezi
Urda-vacei. Nasturtium amphibium
R. Br., vezi Galbenea. Nasturtium
officinale R. Br., vezi Nästurel.
Cristofork Actaea spicata L., vezi
Orbalt.
Cicoare, Cicoare- de-vara, Cicorie.
[fr. Chicorée sauvage ; g. A r me-
siinderblume, Wegwarte,
Zichorie]. Gichorium Intobus
L. 24.. planta erbaree din .fam.
Compositae, tulpina erectii, robusta,
anguloasa cu amuri intinse; frun-
zele inferioare runcinate, cele su-
perioare oblonge, nedivizate, cele
florale lanceolate, la bazi late,
putin amplexicaule; florile albas-
tre, rar rosii-rosee sau albe, dis-
puse in capitule, sesile sau pe-
dunculate, reunite cate 2 sau mai
multe, florile toate ermafrodite,
ligulate, cele exterioare de ordinar
radiante ; fructele achene cu papus
mult mai scurt decat ele. Creste
prin locuri virane, campii, fan*
drumuri. IunieSeptembrie.
Din rtidacina acestei plante se fa-
brica surogatul de cafes.
Cicoare-de-gradinit, Cicorie. [fr. Bar-
dacoromanica.ro
59
be-de-capucin, Chicorée frisée, Es-
carole; g. Endivie].
rium Endivia L. 8 planta erba-
cee din fam. Compositae Cu frunzele
florale ovale la basii lat cordate
si amplexicaule, florile albastre sau
albe. Aceasta planta originara din
Turkestan si Asia Mica se cultiva
prin partile noastre pentru u-
sul culinar. IulieAugust.
Cicoare-de-varit, Cichorium lntybus
L., vezi Cicoare.
Cicorie, Cichorium Endivia L., vezi
Cicoare- de-grad in ä si Cichorium In-
tybus L., vezi Cicoare.
Cantharellus cibarius Fr.,
vezi Bureti-galbeni.
Cimbrisor,Cimbru, Cimbru-de-camp
Cimbrusor, Sarpun, Sarpunel, Sar-
punele, Schinduf, Timian. [fr. Pou-
liot- batard, Serpolet; g. Qu en-
del, Feldquendel, Thymian].
Thy»tus Serpyllum L. 21_. planta
subfrutescentä, odoranta si aro-
matica din fam. Labiatae, tulpina
culcata sau ascendenta; frunzele
lineare sau rotund-eliptice, plane ;
florile rosii-purpurii, rar albe, dis-
puse in verticile reunite in capitule
sau raceme, buza superioara a co-
rolei emarginata, ovala, aproape
patrunghinlara. Creste prin fan*
päsuni uscate, pe coline si cam-
puri, prin poieni, livezi si pe mar-
gin ea piidurilor. IunieSeptembre.
Melif. hymus Chamaedrys Fries.
21.. care se deosebeste de specia
precedentä prin tulpinele evident
patru-unghiulare pe 2 rinduri pa-
rease (biserial pärease); frunzele
acoperite cu peri asprii, florile in-
desuite in capitule, caliciul pares
cu dintii lung-ciliati, buza superi-
°aril: a corolei intreaga. Creste prin
poieni si pe marginea padurilor,
prin livezi. Iulíe Septembrie.
Meld.
Cimbru, Cimbru-de-gradinii, Ciumu-
rid% (Maced.), Pipernita-de-griding
(Trans. Niisaud.). [fr. Sarriette; g.
Bohnenkraut, Kölle, Pfeffer-
kr aut.].Satureja hortensis L. G.
plantä erbacee din fam. Labiatae
 GO ZACH. C. PANTU
cu tulpina foarte ramificatii; frun-
zele linear-lanceolate si ascutite ;
florile lila sau albe punctate cu
rosu. Aceasta planta aromatica,
originara din sudul Europei se
cultiva foarte mult pentru usul
culinar. IulieOctombrie. Melif.
Cimbru, Thymus Serpyl lam. Fries.,
vezi Cimbrisor si Thymus vulgaris
L., vezi Lamaioarii.
Cimbru-adevitrat, hymus vulgaris
L., vezi Lamaioara.
Cimbru-de-ctimp, / hymns Serpyllum
Fries., vezi Cimbrisor.
Cimbru-de-gradina, Satureja hor-
t ensis L., vezi Cimbru si hymus
vulgaris L., vezi Lamaioarii.
Cimbrulor, Thymus Serpyllum Fries.,
vezi Cimbrisor.
Cimitwin (Trans.), Buzzes sempervi-
rens L., vezi Cimisir.
Bangiu (Maced.), Ointiseriu
(Trans.), Merisor, Merisor-turcesc,
Simsir (Maced.). [fr. Buis ; g.
Buchs, Buchsbaum]. Buxus
sempervirens L. t. planta totdea-
una verde din fam. Buxaceae, ar-
bust monoic cu frunzele coriacee,
lucitoare, ovale sau eliptice ; florile
galbine-verzui sunt dispuse in glo-
merule. Acest arbust originar din
ostul si vestul Europei se cultiva
foarte mult ca planta decorativa.
AprilieMai.
Lemnul de Cimio- este cel mai
bun pentru sculptura.
Clnar (Maced.), Platanus occidentalis
L. si P. orientalis L., vezi Platan.
Cincantin, varietate de Zea Mays
L., vezi Papusoi.
Cinci-elopotei (Trans.), .Aguilegia ni-
gricans Bmgt. si A. vulgaris L.,
vezi Caldarusa.
Cinci-coade (Trans.), Aguilegia ni-
gricans Bmgt., si A. vulgaris L.,
vezi Caldarusa.
Cinci-degete (Trans.), Iarba-dege-
telor, Ochiu-boului (Trans.). [fr.
Quintefeuille; g. Gans erich,Fin-
gerkraut]. Potentilla reptans
L. 2I. planta ierboasa taratoare,
dacoromanica.ro
din fam. .Rosaceae, tulpina adesea
sirnpla, frunzele au de regula 5
foliole, florile solitare sunt galbine.
Creste prin locuri umede, pe mar-
ginea padurilor si prin livezi.
MaiAugust.
Cincl-foi, Sanieula europoea L., vezi
Sanisoarii.
Cinci-foi-mari, Sanicula europaea L.,
vezi Sanisoara.
Cinstet, Brtinca-porcului (Bucovina),
Cocean-capresc (Trans.), Jale-cle-
ioasa (Trans.), Läpusi-de-caprd U.
Prahova). [fr. Sauge-g:lutineuse ;
g. Klebrige Sal bei.]. Salvia
glutinosa L. 21-. planta erbacee din
fam. Labiatae, tulpina in partea
superioarri foarte glanduloasa
cleioasa ; frunzele cordiform-has-
tate, grosier-serrat - dintate, cele
superioare acuminate ; florile gal-
bine ca pucioasa si cu puncte
brune. Creste prin padurile um-
broase si umede dela munte
dela camp, adesea laugh paraje.
lunieAugust.
Cintau rh,ErythraeaCentauriumPers.,
vezi Firea plimantului si Erythraea
pule/te/la Fries., vezi Frigurica.
Cioctirlan (Mehedinti), Coronilla va-
ria L., vezi Coroniste.
Ci ocul-barzei, Geranium pratense L.,
vezi Greghetin.
Ciocul-berzei, Erodium-cicutarium
L'Herit., vezi Pliscul-cucoarei si
Geranium .2»-atense L., vezi Gre-
ghetin.
Ciolobot, Sglavoc. Centaurea spi-
nnlosa Roche]. 21-. planta erbacee
din fam. Compositae, tulpina cu ra-
muri erecte, striate; frunzele ra-
dicale lanceolate, crenate sau sub-
lit ate, cele caulinare inferioare pe-
natifide sau bipenatifide cu laci-
niile linear-lanceolate; florile vio-
laceu-purprii, dispuse in capitule
oblonge sau aproape globuloase ;
insotite de un involucru, bracteele
Cu apendiculi triunghiulari negri,
oval-lanceolati, ascutiti, plani, fim-
briati, fimbriile mai lungi decth,
diametrul transversal al bracteiei,
fimbria terminal a, transformata in-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN
tr'un spin negra si patent; fruc-
tele achene cu papus de lungimea
lor. Fan* sterile, coline aride,
pe marginea campurilor si a dru-
murilor. IunieAugust.
Clone, Leonurus Cardiaea L, vezi
Talpa-gastei.
Ciormoiag (Trans.), Ilelampyrum a r-
vense L., vezi Condroniu
lampyrum nemorosum L., vezi Sor-
cu-frate.
Ciormolag (Trans.), Grau-negru,
Graul-prepelitei, Graul-prepelite-
lor, Miaza-noapte. [fr. Mélampy-
re-a-crêtes ; g. K am m hr ig er
Wachtelweizen].Metam-
pyruna cristatum L. O. planta er-
bacee rigida, erecta si pubescentä,
din fam. Scrophulariaceae ; frun-
zele lanceolat-lineare, opuse; flo-
rile albe-rosietice, cu buza infe-
rioara a corolei galbina sunt dis-
puse inteun spic compact, patrun-
ghiular la subtioara bracteelor,
verzi, cordiforme si prevazute cu
dinti ca ai pieptenului ; fructul
capsula ovoidä, acuminata. Creste
prin locuri deschise, pe langti pa-
duri, poieni i livezi. IunieIulie.
Ciorol. [fr. Inule ; g. Alan t ] 1-
nula cordata Boiss. 4. planta er-
bacee din fam. Compositae, tulpina
erecta, anguloasti in partea supe-
rioara putin ramificatti; frunzele
caulinare eliptice, ovale sau oval-
lanceolate, cu baza scurt- cordi-
forma, sesile, coriacee; florile gal-
bine-aurii, dispuse in capitule, in-
sotite de un involucru, format din
bractee foliacee ; florile marginale
ligulate de 2 ori mai lungi cleat
cele centrale tubuloase ; fructele
achene glabre. mula germanica
L. 4. tulpina erectti, paroasa ; frun-
zele oblong-lanceolate, ascutite de-
partat denticulate, pe fata infe-
rioara lanos-paroase, cele cauli-
nare la baza cordiforme; florile
galbine, dispuse in capitule, cele
marginate ligulate abia mai lungi
decat cele centrale tubuloase, ca-
pitulii numeroi, reuniti in corim-
be compuse, glomerate ; fructele
dacoromanica.ro
61
achene glabre i mula hybrida
Bmgt. cu frunze ingust-lanceo-
late, ascutite, glabre, pe margini
scabre i putin lanoase, cele cau-
linare sesile; florile galbine, dis-
puse in capitule, cari formeaza
corimb la varful tulpinei cu 5 sau
mai multe capitule ; involucrul in-
sotit de 1 3 frunze lanceolate,
erbacee, trinerviate si de lungi-
mea involucrului; fructele achene
glabre. Aceste plante cresa pe cam-
puri, fanete, coaste i prin tuflsuri.
IulieAugust.
Cioropor (Bucovina), Carlina acau-
lis L., vezi Turta.
Ciortopoloagii (Bucovina), Carlina
acaulis L., vezi Turta.
Ciortopolog (Bucovina), Carlina a-
caulis L., vezi Turn.
Clorvaml, Lycopus europaeus L., vezi
Cervanti.
Ciper, Scirpus silvaticus L., vezi Ti-
pirig.
Cipirig, Heleocharis palustris R. Br.,
vezi Pipirigut. Juncus effusus L.,
vezi Ruginti i Scirpus silvaticus L.,
vezi Tipirig.
Cipirig, Rogoz. [fr. Scirpe-en-,jonc; g.
linopfgrasartige-Simse].
Scirpus Holoschoenus L. 21.. planta
ierboasti din fam. Cyperaceae glau-
cescenta, frunzele semicilindrice in
forma de sghiab; florile brune, dis-
puse in spice grupate in capitule
globuloase, fructele nucule glabre.
Creste prin fanete umede si nasi-
poase, pe malul apelor. Iunie-
August.
Cireapa-evreilor, Physalis Alkekenyi
L., vezi Paptilau.
Cirea-lupului, Atropa Belladonna
L., vezi Matraguna.
Cirec3, Ceras-paduret (Trans.), Cires-
amar, Cires-de-padure, Cires-pasa-
resc, Cires-salbatic. [fr. Griottier ;
g. Siisskirsche, V o ge l-
kirsche].Prutrus avium L. D.
arbore din fam. Rosaceae Cu frun-
zele pubescente pe partea inferi-
oara, petiolul cu 2 glande; florile
albe lungpedunculate, mai multe
la un loc; fructele drupe rotunde,
 62 ZACH. C. PANTU
neparoase si comestibile sunt nu-
mite: Cerase-padurete (Trans. Bra-
sov.), Cirese-amari. Aprilie. Melif.
Din Prunus avium L., s'a obti-
nut prin cultura mai multe varie-
täti sau specii, dintre cari men-
tionam : Prunus Duracina Rchb.,
syn Cera.sua Duracina DC., numit
popular Cires-pietrosfructele nu-
mite : Cirese moacre (Trans.), Ci-
rese pietroase, Cirese dragfinele,
Moacre si Prunus Juliana Rchb.,
syn Cerasus juliana DC., numit
popular Cires-dulce, Cires-de-Is-
pas, Cires-negrufructele numite:
Cerase (Trans.-Brasov), Cirese, Ci-
rep dulci, Cirese-de-Ispas, Cirese-
de-Mai.
Din Cirese amari sa face dulceatil.
Cires-amar, Prunus avium L., vezi
Cires.
Cires-de-BitrAgan, Prunus Chamae-
cerasus Jacq., vezi Visinel.
Cires-de-Ispas, Prunus juliana Rchb.,
vezi Cires.
Cires-de-pidure, Prunus avium L.,
vezi Cires.
Cires-dulce, Prunus juliana Rchb.,
vezi Cires.
Cires-negru, Prunus juliana Rchb.,
vezi Cires.
Cires-pitsalresc, Prunus avium L.,
vezi Cires.
Ores - pietros, Prunus Duracina
Rchb., vezi Cires.
Cires-pitic, Prunus Chamaecerasus
Jacq., vezi Visinel.
Cires-salbatie, Prunus avium L.,
vezi Cires.
Cirese, [fr. Cerise; g. Kir sch e], fruc-
tele comestibile de Prunus juliana
Rchb., vezi Cires.
Clrese-amari, fructele comestibile
de Prunus avium L., vezi Cires.
Cirese-de-Ispas, fructele co m estib i le
de Prunus juliana Rchb., vezi
Cires.
fructele comestibile
de Prunus juliana Rchb., vezi Cires.
arese-drAglinele, fructele comes-
tibile de Prunus Dttracina Rchb.,
vezi Cires.
dacoromanica.ro
Cirese-dulci, fructele comestibile de
Prunus juliana Rchb., vezi Cires.
Cirese-moacre (Trans.), fructele co-
mestibile de Prunus DuracinaRchb.
vezi Cires.
Clrese-pietroase, fructele comesti-
bile de Prunus Duracina Rchb.,
vezi Cires.
Cirice (Maced.), fructele comestibile
de .Morus alba L., vezi Dude.
(Maced.), fructele comes-
tibile de Morus nigra L., vezi Dud-
negru.
Clrici (Maced.), Morus alba L., vezi
Dud-alb.
Ciritel, Spiraea ulmifolia Scop., vezi
Cununita.
Ciubotica-cucului (Mold.), Anclicel,
Anglicei, Anglicel (Trans.) An-
gliciu, Angulice (Maced.), Oglice
(Banat), Tata-oi (blunt.), Tata-va-
cei (Munt.). [fr. Primevère, Cou-
cou ; g. Himmelschliissel,
Primel]. Primula officinalis
Jacq. 21- mica plantä erbacee din
fam. Primulaceae, frunzele bazilare
ovale sau oblonge, brusc ingustate
in petiol fin-catifelat-paroase pe
fata inferioara, ca i tulpina sea-
piforma, care iese din mijlocul
rozetei de frunze; florile galbine,
phicut mirositoare, dispuse jute()
umbela terminala, caliciul campa-
nulat cu 5 dinti scurti, lat-ovali
aproape triangular, obtusi, scurt-
acuminati, corola campanulata cu
5 lobi, avand la baza cate o patä
portocalie ; fructul capsula, care
la maturitate se deschide prin 5
valve. Creste prin livezi, cranguri
poeni ; se cultivii adesea ea
planta ornamentala. AprilieMai.
Ciubottca-ursului. [fr. Sanicle-des-
ours; g. Kortuse]. Cortusa
Matthioli L. 21- planta erbacee din
fam. Primulaceae, frunzele basilare
lung-petiolate, cordiforme, rotunde
si Cu lobi ascutiti, pe margine
dintati ; florile purpurii, dispuse in
umbele atarnä in jos. Creste prin
locuri umbroase si umede pe stanci
prin padurile din regiunea mon-
taut': i alpina. IulieAugust.
 PLANTELE CDNOSCUTE DE POPORDL ROMIN
Cluciulasi (Trans.), Marasmius sco-
rodonius Fr., vezi Cocarle.
Ciuciulete (Munt. si Trans.), Mor-
chella esculenta Pers., vezi Ciuciu-
leti.
Ciuciulett (Trans.), Marasmius sco-
rodonius Fr., vezi Cocarle.
Ciuciulett (Munt. si Trans.), Ciuciu-
lete (Munt, si Trans.), Pupi (Bu-
covina), Sbarciog (Mold.). Sbar-
ciogi (Mold.). [fr. Morille, Morille-
comestible, Mourillon ; g. M o r -
chel, Speisemorcheld.
Morehella esculenta Pers. (L.). Ciu-
perca comestibila din fam. Helvel-
laceae, palana alburie la inceput,
apoi galbue sau roscat brunie, ro-
tunzita, ovala sau campanula*
coastele mult mv.i deschise pe par-
tea dorsalii sunt dispuse intr'o re-
-tea i formeazd alveole profunde;
piciorul (stipitele) adesea cilindric
si gol in launtru, este alburiu ne-
ted si paros; ascele cilindrice cu
spori elipsoizi. Aceasta escelenta
ciupeich comestibila are un miros
slab dar placut, ea creste pe pa-
mant in paduri, prin livezi si pa-
suni umbroase ; primavara prin
AprilieMai.
Ciuciure (Focsani). [fr. Campanule
agglomérée; g. Geknauelte
Glockenblume]. Campa-
nula glomerata L. 21.. planta er-
bacee, acoperita cu peri moi suri,
(sur pubescenta), rar glabrti din
fam. Campanulaceae ; frunzele fin-
crenate, cele inferioare ovale sau
oval-lanceolate, rotunzite la bad(
sau cordiforme, cele superioare Cu
baza cordiformil sesile si ample-
xicaule ; florile violete sau albastre,
numerosse, sesile si ingramadite
in capitule la varful tulpinei
ramurilor, laciniile caliciului lung-
acuminate. Creste prin tufise, pa-
duri, poieni si livezi in regiunea
subalpini pang in regiunea cam-
piilor. IunieIulie.
Ciucura0, Bosaca (Trans.), Floarea-
ciumei. [fr. Adenostyle; g. Al -
pendost.]. Adenostylest albi-
frons Rchb., var. Iferneri Simk.
dacoromanica.ro
63
planta erbacee din fam. Compositae
cu frunze reniform-cordate, pe par.
tea inferioarit tomentoase ; florile
rozee dispuse cate 6 in mici ca-
pitule. Creste prin padurile si lo-
curile umbroase din regiunea mon-
tang subalpina. IulieAugust.
Ciucuru-voinicului (Trans.), Trifo-
lium pratense L., vezi Trifoi-rosu.
Ciucu§oari, Mbita. Berteroa in-
cana DO., syn. Alyssum incanum L.,
Farsetia ineana R. Br.. E. planta
erbacee din fam. CruciferaP, tul-
pina qi frunzele sure, acoperite cu
peri stelati si cu peri simpli si
scurti; frunzele lanceolate, intregi;
florile albe, corola cu petalele bi-
fide, staminele mai lungi aripate
la bazii, cele mai scurte dentate;
fructele silicule eliptice, plan-con-
vexe, pubescente cu 6 sau mai
multe seminte in fiecare loje.
Creste prin locuri nasipoase si pie-
troase, pe coline aride, pe laugh'
drumtui. IunieSeptembrie.
Ciucmoare Alyssum culycinum L,
vezi Albita.
Ciule1.Ceratocarpits arenarius L. a
mica planta erbacee, stelat-pubes-
centa si cu peri simpli surie sau
tomentos-hirsuta din fam. Cheno-
podiaceae, tulpina erecta sau as-
cendenta, adesea foarte ramificata;
frunzele sesile, cele mari ingust-
lineare, mucronate, celelalte subu-
late, rigide, tapoase cu marginile
rasucite si de tot intregi; florile
monoice, teaca celor 2 flori feme-
nine radicale si opuse. oval-lenti-
cular* tomentos-hirsuta, la varf
usor bicornutit, sterila ; teaca ce-
lorlalte flori este deltoidee, divari-
cat-bicornutti, velutin-tomentoasa,
corniculele elongate aristiforme
foarte rigide. Creste pe campurile
nasipoase, pe langa drumuri si pe
locuri inculte i uscate. Iulie-
Septembrie.
Ciulin, Scai, Scaiete, Schin, Spin. [fr.
Chardon-penché ; g. Nicken-
de-Distel]. Carduus nutans
L. E. planta erbacee spinoasa
din fam. Compositae, tulpina rami-
 64 ZACH. C. PANTU
ficatti, spinos-aripatii; frunzele de-
curente, adanc-penatifide, foliolele
ovale, aproape trifide i dintqte,
spinulos-ciliate, lobulii si dintii cu
spini puternici ; florile rosii-pur-
purii, foarte rar albe sunt dispuse
in mari capitule globuloase, soli-
tare si plecate in jos; foliolele in-
volucrului late la baza, lanceolate
si terminate printeun varf ascutit,
cele exterioare rasfrante. Pasuni
uscate, locuri necultivate, pe laugh'
drumuri i campuridunieAugust.
Ciulin, Dipsacus silvestris Mill., vezi
Varga-ciobanului, si Onopordon A-
canthium L., vezi Scai-magaresc.
Ciulino (Trans.), Trapa natans L.,
vezi Cornaci.
Cluma-fetei (Trans.), Datura Stra-
monium L., vezi Ciumafaie.
Clumitrale,Alaur,Bolandaritrt(Trans.)
Ciuma - fetei ( Trans. ), Cornuta
(Banat), Laur, Marul-porcului, Tur-
bare. [fr. Pomme-épineuse, Stra-
moine; g. Stechapfel]. Da-
gura Stramonium L. C). planta er-
bacee cu miros gretos, foarte ve-
ninoasii, din fam. Solanaceae, tul-
pina verde; frunzele petiolate ovale,
neregulat repand-dentate ; florile
mari albe, solitare ; fructul o cap-
sula cu epele moi, seminte negre.
Creste prin dararnaturi, locuri in-
culte, garduri. drumuri etc. Iulie-
August.
Frunzele si semintele intrebuin-
tate in medica' din cauza proprie-
tatilor calmante.
Clumitrea, Iarb a- ciumei, Scranti-
toare. [fr. Lavanèse, Rue-de-Chè-
vre; g. Gaissraute]. Galega
officinalis L. 4. planta erbacee gla-
bra din fam. Leguminosae-Papdio-
naceae,tulpina erecta, adesea flexu-
oasti; frunzele alterne penaticom-
puse cu foliole lanceolate; flori
liliachii dispuse in raceme axilare
terminale, mai lungi cleat frun-
zele. Creste prin lunci, livezi, fa-
flete si cranguri. IunieAugust.
Clumulutiul (Bucovina), Carlina aca-
ulis L., vezi Turta.
dacoromanica.ro
Clumurica (Maced.), Satureja hor-
tensis L., vezi Cimbru.
Mini (Trans.), Lathyrus tuberosus
L., vezi Oresnita.
Ciupercit, Ciuperci. Agaricus ar-
vensis Schaeff., syn. Psalliota ar-
vensis Schaeff. [fr. Boule de neige,
Potiron, Paturon-blanc ; g. S eh a-
fegerling, Gugemuck e,
Acker champignon]. Ciu-
perca comestibila din familia Aga-
rieaceae, ptilaria carnoasii, alba,
adesea patata Cu galbin, la inceput
conic- convexa, apoi turtita, to-
mentoasa-fainoasa la inceput, de-
venind la urmii glabra si neteda;
lamele albe, apoi alb-rosee si in
fine brun-inchise ; piciorul alb, gol
sau spongios ; sporii bruni sferoi-
dali-elipsoizi. Carnea albil, gustul
mirosul placut. Aceasta ciupercii,
dupa unii numai varietate de A.
campestris, creste prin pasuni si
livezi vara-to a mna.Agaricus pra-
tensis Schaeff., syn. Psalliota pra-
tensis Schaeff. Ciuperca comes-
tibila cu palaria alburiu-cenusie,
neteda sau squamuloasa, carnoasii,
globuloasti apoi intinsa ; lamele
cenusii apoi brune, sporii oval-
oblongi. Carnea alba compacta cu
miros si gust placut. Creste prin
livezi si paduri, vara-toamna
.Agaricus sil vaticus Schaeff., syn.
Psalliota silvatica Sehaeff. Ciuperca
Cucomestibilá palaria carnoasa,
subtire, brun-roscata, campanulata
apoi intinsa, lacerata in solzi fi-
brilosi. Carnea alba in contact cu
aerul devenind galbui-rosietica, cu
miros si gust placut. Sporii elip-
soizi brun-purpurii. Creste toamna
prin paduri.
Clupercii, Agaricus campestris L.,
vezi Ciupercii-de-gunoi.
Clupereft-de-guno1, Ciuperca, Ciu-
perci, Nane (j. Ilfov). [fr. Cham-
pignon - de- couche, Champignon-
du-fumier ; g. Champigno n,
Echter-Egerling, Feld-
sch w a mm, Bra chschwamm,
Heidling]. Agaricus campes-
tris L., syn. Psalliota campestris L.,
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL Ro3UN
Ciupercii comestibilä din fam.
Agaricaceae, pälaria carnoasa, con-
vex-plana, alb-rosietica sau alb-
brunie, matasos-päroasit sau squa-
moasil rar netedit ; lamele rosie-
tice, dense, devenind apoi negri-
cioase si aproape deliquescente ;
piciorul &Amos, cilindric, alb de
ordinar glabru, prevazut cu un
inel median alb. Carnea moale
compacta este alba, devenind ro-
sietica sau brunie in contact cu
aerul, are un gust si un miros
foarte placut, din care cauza este
mult intrebuintata ca aliment si
condiment. Creste vara si toamna,
pe campuri, livezi i päduri, mult
cantata i adeseori chiar cultivatil
pentru trebuinte culinare.
Ciupercii -de - ptvnI, Burete- de -
casil. [fr. Mérule - pleureur ; g.
Hausschwamm, Thränen-
schwamm]. liferulius lacry-
mans Fr. Mare ciuperca spon-
gioasit, carnos-membranoasa, din
fam. Polyporaceae de coloare gal-
binä-brunie, cu marginea albä,
ptisloasa si umflatä, suprafata fruc-
tiferá format dintr'o
retea cu ochiurile mari si sinu-
oase ; sporii ovali, inequilaterali,
de coloare galbinii. Aceasta ciu-
perca cu miros neplacut creste
prin locuri umede, in pivnite, pe
lemne putrede, i and se afla in
plinä vegetatiune exudeaza pica-
turi de apa, ea face adesea pa-
gube, din called ca distruge lem-
nele de constructie.
Ciuperel, Agaricus arvensis Schaeff.,
A. pratensis Schaeff., A. silvaticus
Schaeff., vezi Ciupercä. i .Agaricus
campestris L., vezi Ciupercii-de-
gunoi.
Ciurul-zdnelor (Banat), Carlina a-
caulis L., vezi Tura.
Cleitit, Daphne Ilezereum L., vezi Tu-
lichinä.
Clocociov, Tele/da speciosa Bmgt.,
vezi Laptucu-oaiei.
Thalictrum aquilegifolium
L., vezi Rutisor.
Clocotei (Trans.), Curpen-scurt ,
dacoromanica.ro
65
Dosnica-vänätä (Banat), Indarat-
nick (Banat), Luminoasa, Margea
(Trans.). [fr. Clématite à feuilles
entières]. Clematis integrifolia
L. 4. plantä erbacee din fain.
Ranunculaceae, tulpina dreaptit, an-
guloasa, rosietick frunzele simple,
sesile si intregi sunt oval-lanceo-
late sau ovale; florile solitare sunt
mari si albastre. Creste in lunci,
prin locuri joase, prin päsunile
umede i nasipoase din marginea
pädurilor si prin maracinisuri.
lunieiulie.
Aceasta planta numita de Bana-
teni Dosnicd i inclardtnica, pentru
ca are florile sale dos in dos; aces-
tea sunt florile uriciunilor, cu ele
sa vrajeste sa nu traiasca bine bar-
batul cu femeia, sa paraseasca bar-
batul casa, feciorii sa se desparta
si saisi urasca dragutele lor etc. De
aceea aceste flori descantate sa nu
le aduci si sa le tu i In casa, nici
pui mana pe ele, nici sa le porti la
palarie. [S. Mangiuca De Insem-
nittatea botanicei romitnesti Fa-
milia 1874].
Clocotel, Thalictrum aquilegifollurn
L., vezi Rutisor.
Clocotici, Clocotis, Suntitoare (Buco-
vina). [fr. Cocriste, Crête-de-coq; g.
Klapper, Klappertopf.].
Rhinanthus alpinusBmgt., syn. Alec-
torolophus alpinus Walpers. 0. mica
plantá erbacee din fam. Scrophu-
lariaceae, tulpina de ordinar simpla
cu dese striatiuni albastru-negri-
cioase; frunzele oblonge sau ingust-
lanceolate, obtus-crenat - serrate,
sesile i usor-amplexicaule la baza;
florile galbine, dintii buzei supe-
rioare albastrii, iar buza inferioara
cu pete albastre, bracteele palide cu
pete sipuncte negrii, caliciul glabru;
fructul o capsula comprimata. Cres-
te in pasunile si pe stäncile din
regiunea alpina. IulieAugust.
Rhinanthus major Ehrh., syn. Alec-
torolophas major Rchb. C)., tulpina
rigida, erecta', pubescenta, mai rar
glabra dela 30-60 cm. inalta,
striata cu negru ; frunzele oblonge
5
 66 ZACH. C. PANTU
sau oblong-lanceolate ; florile gal-
bine, dispuse in raceme terminale
tubul corolei curbat pu-
in mai lung cleat caliciul gla-
frunzoase'
bru sau putin pubescent ; buza su-
perioaril cu 2 dinti lungi, ovali,
semintele lat-aripate. Cre0e prin
livezi, cranguri marunte qi prin
paduri in regiunea dealurilor 0
a carnpiilar. MaiIunie. 0 Rhi-
na nthus minor Ehrh., syn. Alectoro-
lophne minor Wimm. et Grab. C).,
tulpina verde §i impreuna cu f run-
zele 0 Cu caliciul glabrii ; frun-
zele ingust-lanceolate ; florile de
un galbin inchis, cu tubul coro-
lei aproape drept i mai scurt decat
caliciul, buza superioarti a corolei
Cu 2 dinti ecurti. Cre§te prin live-
zile din regiunea montand. Mai-
Iulie.
Clocotici, Staphylea pinnate L., vezi
Clocotiq.
Clocot4, Rhinanthus alpinus Bmgt.,
Rh. major Ehrh. i Rh. minor
Ehrh., vezi Clocotici.
Clocot4 , Clocotici, Coalele - popi
(Mold.), Locotitä (Trans.), IsTucu-
§oarti (Trans.). [fr. Faux-Pistachier,
Nez-coupé, Patenatier g. P i m -
pernuss]. Staphylea
' pinnata
L. t. arbust din tam. Staphyleaceae,
fruuzele penate cu 5-7 foliole lan-
ceolate ; &rile alburii dispuse in
raceme; fructul o capsula mem-
branoasa umflatti. Cre0e prin tu-
Ne §i padtui la munte i la ves.
MaiIunie.
Clopotei. [fr. Violette marine, Caril-
lon ; g. Glockenblume].
Campula Medium L. 8. plantil er-
bacee din fam. Campantilaceae, tul-
pina erecta, paroasa; frunzele se-
sile, oblong-lanceolate sau lanceo-
late, crenel ate-den tate ; florile mari,
albastre, albe sau rozee, uneori
invoalte, Bunt dispuse intfo mare
panicula multiflorai caliciul avand
intre divisiuni 5 apendice ovale
reflecte 0 cam de lun-
reflecte,
gimea lobilor;
ascutite' o capsulti
Cu 5 despartituri. Originara din
sudul Europei, mult cultivatti ca
dacoromanica.ro
planta' decorativg. IulieAugust.
Melif.
Clop otei. [fr. Raiponce ; g. Rap un-
zel-Glockenblume].Cam-
panttla Rapunculus L. E. planta
erbacee din fam. Campanulaceae,
rildacina groasa, ctirnoasit fusi-
forma ; tulpina erectà, de ordinar
sirnpla ; frunzele crenate, cele in-
ferioare obloig-obovale ingustate
In petiol, celelalte linear-lanceo-
late, sesile ; florile albastre, nu-
meroase, dispuse lute° lungrt pa-
nicula racemiforma, cu ramurile
dela bazit divizate, lobii caliciului
subulati ; fructul o capsula erecta,
care la maturitate se deschide la
mijloc sau aproape de varf. Cre0e
prin livezi, poieni §i pe marginea
padurilor. IunieAugust.
Clopotet, Galanthus nivalis L., vezi
Gliocei.
Clopotei-cornuti, Aquilegia nigricans
Bmgt. 0 A. vulgaris L., vezi Cal-
dartqa.
Clopotele (Trans.), Convallaria ma-
jalis L., vezi Lacramioare. Polygo-
natum officinale All., vezi Coada-
cocqului.
Coactia, Ribes rubrum L., vezi Coa-
caza.
CoacAz-de-munte, Ribes petraeum
Wulf., vezi Paltior 0 Vaceinium Vi-
tis idaea L, vezi Meripr.
Coacaz-negru, Ribes nigruni L., vezi
Struguri-negri.
Concaz-ru, Ribes rubrum L., vezi
Coactizti.
Co acazi (Trans.).Bruckentltalia spi-
eulifolia Rchb. b. mic arbust din
him. Ericaceae cu tulpina foarte
ramificatil; frunzele mici, rigide 0
lineare acoper ramurele de jur-
imprejur ; florile mici, ro0i §i odo-
rante sunt dispuse in raceme ter-
minale. Acest mic dar frumos ar-
bust cre0e in grupe prin muntii
no§trii. IunieIulie.
Coacfizif, Afia-friinteasci (Maced.),
Coacaz, Coacrtze (Munt.), Coa-
ctiz rqu, Frangostafilil (Maced.),
Paltinele (Bucovina), Ponauvmrit
(Mold.), Rozincin sau Rozincine
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RODIN
(Trans.), Strugurei, Strugurei-roeii.
[fr. Groseillier-rouge; g. Rothe
Iohannisbeere.] Ribes ru-
brum L. D. arbust din fam. Saxi-
fragaceae-Ribesioideae, frunzele cu
5 lobi obtuei; florile galbine-ver-
zui sunt dispuse In raceme plecate
In jos ; fructele comestibile sunt
roeii, uneori prin cultura galbine
sau albe. Aceasta planta se cul-
tivá foarte mult pentru fructele sale
comestibile. AprilieMai. Melif.
CoacilzA, Vaccinium Vitis idaea L.,
vezi Merieor 0 Viburnum Lantana
L., vezi Darmoz.
Coachzii-sitlbatielt, .Ribes Grossularia
L., vezi Agrie.
Coacaze (Munt.), .Ribes rubrum L.,
vezi Coacaza.
Coada-boulul, Verbascum phlomoides
vezi Lumanare.
(Joada-ealuluI, Equisetum arvense L.,
vezi Barba-ursului, Equisetum 2'el-
mateja Ehrh., vezi Päru-porcului.
Coada-ealului, Brad alloy.), boada-
manzului. [fr. Pesse - Wean, Pin-
d'eau; g. Tannwedel, T a n-
n e I]. Hippurts vulgaris L. 21-
Plana aquatica din fam. Halor-
rhagidaceae, tulpina dreaPta cu par-
tea care poarta flori afara din apa,
frunzele lineare, dispuse in verti-
cile de cate 8 sau 12; florile er-
mafrodite, cu o singura stamina
sunt mici ei ele se MIA cate
una la subtioara
verzi'frunzelor. Creete
twin ape limpezi stagnante sau
lin-prgatoare. IulieAugust.
Coada-eocoplul, Cerceluei, Clopo-
tele, Coco, Iarbkde-durori (BA-
nat),Pecetialui-Solomon.Efr.Sceau-
de-Salomon; g. Salomonssi e-
gel, Siegelblumé,
w u r zj. Polygonatum orficinale
Ail., syn. P. vulgare Desf. 21W.Plantit
erbacee glabrii din fam. Liliaceae
rizomul orizontal, tarator (repent),
carnos ei alb ; tulpina anguloasä,
sprr partea superioaril cu 2 mar-
gim ascutite (ancipita) ; frunzele
alterne, ovale sau eliptice sunt am-
plexicaule; forte pendende albe
sPre varf verzi cu periantul tu-
dacoromanica.ro
67
bulos, dispuse cate unatrei la
varful pedunculelor axilare, aee-
zate pe tulpina simpla In partea
opusa frunzelor ; fructele boa be
bacce) de un albastru fnchis.
Polygonatum latifolium Desf.
planta erbacee cu tulpina angu-
loasa, acoperitä in partea superi-
°aril cu peri moi, ca ei pedunculele
cu 1-4 flori; frunzele, scurt-petio-
late, ovale sunt acoperite ei ele cu
peri moi pe nervure, numai pe fata
inferioara, staminele glabre. ei Po-
lygonatum multiflorum All. 21-
planta erbacee cu tulpina
dried ; frunzele amplexicaule ; pe-
dunculele cu 8-5 flori ; staminele
päroase. Toate aceste specii cresc
}Ain päduri umbroase. Mai Iunie.
Cu rizomul de P. of ficinale, bAut
in rachiu Miercurea si Vinerea po-
porul nostru crede cà sà vindeca
Podagra, numitA de BAnateni
Coad6.- de - gàin, Stellaria media
vezi Rocoina.
Coada-lepei, Equisetum arvense L.,
vezi Barba-ursului.
Coada-leului, Leonurus Cardiaca L.,
vezi Taipa-gaetei.
Coada-lupului (Trans.), Ferbascum
phlomoides L., vezi umanare
Verbascum Thapsus L., vezi Lu-
manarica.
Uoada-lupului-vttnitth, (Trans.), Ver-
bascum phoeniceum L., vezi Coada-
mielulai.
Coada-manzuluí, Equisetum arvense
L., vezi Barba-ursului i Hippuris
vulgaris L., vezi Coada-califlui.
Colida-matei, Poala Sft. Mari (Bu-
covina), Talpa-lupului. [fr. Agri-
Paume-faux-Marrube ; g. a tz en-
schwanz.j. Chaiturus Marru-
biastrum L., syn. Leonurta Marra-
biastrum L. 21- planta erbacee din
fam. Labiatae, frunzele au pe par.
tea inferioarit numeroase glandule
albet, florile mici rozee. Creete prin
locuri inculte ruderale, drumuri
pe ]anga paduri. IunieAugust.
Coada-mdtet, Trifolium arvense L.,
vezi Papanaei.
 68 ZACH. C. PANT('
Coada-mittei-de-baltit. [fr.Sphaigne;
g. Torfmoos]. Diferite spe-
cii de Sphagnum Ehrh. gen de
MuFhi din 'fam. Sphagnaceae, cu-
prinde plante albe-galbui, cu tul-
pini erecte sau plutitoare, cu ra-
muri adunate in fascicule de 2-7
sau mai multe ; frunzele mici, dese,
imbricate, fara nervura, cu 2 fe-
luri de celule, unele inguste cu
clorofilä, altele largi, poroase pen-
tru a putea upr absoarbe apa,
sporogonui sesil ; capsula se des-
chide printeun opercul qi nu are
peristom. Ïn partile noastre cresc
urmatoarele specii : S. cymbifo-
lium Warnst., S. fimbriatum Wils.,
S. cuspidatum Russ. et Warnst.,
S. sguarrosum Pers., S. Girgen-
sohnii Russ. etc. Aceste plante
cresc numai in locuri umede, mla§-
tinoase, mai cu seama prin tur-
barii, unde contribue in mare parte
la formarea combustibilului, numit
turbd. [Cnf. Sim. .5Y. Radian, in
Enciclopedia Romana» tom. III,
p. 998.]
Coada-mielulul, Verbascum phlomo-
ides L., vezi Lumanare.
Coada- mielului, Co ada - lupului - va-
nata (Trans.). [fr. Molène-pourpre,
Molène-bleue ; g. Violet es-
Wollkraut,
Verbascum phoe-
niceum L. 4. plantä. erbacee din
fam. Scrophulariaceae, frunzele lu-
citoare cu peri moi pe partea in-
ferioara i fArà peri in cea supe-
rioara ; florile inchis violete sunt
dispuse solitar la subtioara brae-
teelor ; cre0e prin livezi, cranguri
§i pe langli paduri. MaiIunie.
Co ada-mielului. [fr. Véronique cou-
chée; g. Gestreckter-Ehren-
preis]. Veronica prostrata
L. 4. mica plantA erbacee din
fam . Scrophulariaceae , tulpinele
sterile intinse .pe pamant (pros-
trate), cele florifere ascendente ;
frunzele scurt - petiolate, linear-
lanceolate, crenat-serrate; florile
de coloare deschis-albastra cu vi-
nipare mai intunecate, sunt dis-
dacoromanica.ro
puse in raceme axilare ; caliciul
cu 5 lobi, lobul posterior mai mic;
fructul capsula obovala putin e-
marginata, cu pedicelul de aproape
lungimea capsulei. Cre0e prin
fanete nasipoase i pa§uni uscate,
grädini, parcuri, drumuri, etc.
Aprilielunie.
Coada-priculieilor, Spiraea Arun-
cus L., vezi Barba-popei.
Coada-raeului, Scrintitoare. [fr. An-
sérine, Argentine ; g. Geme i-
n e r Gtinserich].Potentilla
Anserina L. 2t. planta erbacee din
fam. Rosaceae Cu frunzele intrerupt-
penatifide, foliole lungarete cu
dinti ascutiti, verzi pe partea su-
perioarti i tomentos-argintii pe
cea inferioara ; florile solitare sunt
mari i de un galben framos.
Cre0e prin locuri umede, pe langa
rauri, prin §anturi i gropi. Iulie-
Septembrie.
Coada-smeului. [fr. Calla-des-marais ;
g. Schweinekraut, Schlan-
g e n kr au t].--Calla palustris L. 4.
mica planta erbacee, veninoasa din
fam. Araceae, rizom gros, tarator
la suprafata pämantului, i orizon-
tal ; frunzele glabre, lucitoare §i
cordiforme ; scapul, care iese din-
tre frunze se termina printr'un
spadice scurt, globulos sau oval
de coloare galbina, inconjurat de
o spata plana, verzie pe din afar&
0 alb& pe din läuntru ; fructele
sunt boabe (bacce) ro0i. Creqte
prin mlatini ca ape limpezi, stag-
nante sau lin-curglitoare. Iulie-
August.
Coad aloareeelui, Achillea illefo-
lium L., vezi Coadalorecelului.
Coadaloreeelului, Alunele (Banat),
Coadaloarecelui, Sorocina (Banat-
Alma0. [fr. Millefeuille, Herbe-
au - charpentier, Saigne - nez ; g.
Schafgarbe].Achillea Mil-
lefolium L. 21.. plantA erbacee din
fam. Compositae cu tulpina putin
paroasa ; frunzele penatisecte mai
rnult sau mai putin paroase ; flo-
rile albe sau rozee sunt dispuse
in mici capitule, cari formeaza un
 PLANTELE CUNOSOUTE DE POPORUL ROMAN
corimb. Creste prin locuri inculte si
cultivate, livezi si pe marginea
padurilor. IunieSeptembrie.
Infasiunea facuta Cu inflorescenta
cestei plante, este intrebuintata
de poporul nostru pentru tuse, pen-
tru pofta de mancare i pentru cu-
ratirea sangelui. In Banat se vindeca
cu aceasta planta alunelele de pe
fata oamenilor.
Coada-vacel. Echium altissimum
Jacq. 8. planta erbacee aspru
tepos-paroasa (setos-hispidd) din
fam. Borraginaceae, tulpina rami-
ficata stricta i erecta; frunzele
lanceolate ; florile albe, dispuse in
spice geminate, indesuite, stami-
nele de dourt ori mai lungi cleat
corola, stilul la varf este bifid,
caliciul cu 5 diviziuni linear-lan-
ceolate, aproape egale ; fructele
Inucule tuberculoase, cu baza tri-
angularti, planä aproape concava.
preste prin pasuni, campuri fa-
Ili
nete uscate, pe coline aride, si pe
langA drumuri. IunieAugust.
Coada-vaeei, Erigeron canadensis L.,
veziBatranis.Verbascum phlomoides
L., vezi Lumanare si Verbascum
1hapsus L., vezi Lumaniírica.
Coada-vaeei, Jale, Jale- de- camp
(Trans.), Jale-salbatica (Trans.).
[fr. Sauge-sauvage, g. Wa I ds a l-
be i.]. Salvia silvestris L., 21..
planta erbacee din fam. Labiatae,
tulpina multifoliata i inpreuna cu
fata inferioara a frunzelor i cu
caliciul sur-pubescenta ; frunzele
inferioare petiolate, dublu-crenate,
oval-lanceolate sau cordat-oblong-
lanceolate, cele superioare mai
mici sunt sesile ; florile violete
sau rozee, dispuse, adesea cate 6,
in verticile distantate ; bracteele
purpurii mai lungi de cat caliciul.
Creste pe campuri, coline, pe mar-
ginea drumurilor i prin locuri
necultivate. IulieAugust.
Coada-vulpei, Coadind, Coding. [fr.
Vulpine-des-près ; g. Wi es e n-
fuchsschwanz]. Alopecurus
pratensis L. 21.. planta jerboas& din
dacoromanica.ro
69
fam. Gramineae, rizom oblic, scurt
sau adesea putin tarator (repent);
tulpina erecta; frunzele superioare
cu vagina alungita cilindrica sau
putin umflatti ; florile verzii, dis-
puse in mici spicule uniflore ovale,
grupate cate 4-6 pe ramurile pa-
niculei spiciforme, cilindrice
obtuse, glumele lanceolate, ascu-
tite, vilos-ciliate, concrescute in
partea lor inferioara, glumela unica
este ascutita sau putin obtusa, si
prevazuta deasupra bazei cu o
arista de 2 ori mai lunga deck
glumele. Creste prin livezi i fa-
flete. MaiIunie. Excelenti planta
de nutret.
Coadlni, Alopecurus pratensis L.,
vezi Coada-vulpei.
Coaiele-popii (Gurj si Mehed.),
tolochia Clematitis L., vezi Remf.
Coaiele-popli (Mold.), Evonymus eu-
ropaeus L., vezi Voniceriu i Sta-
phylea pinnata L., vezi Clocotis.
Coaiele-popii (Trans.), Relleborus
purpurascens W. etKit., vezi Spanz.
Orchis Mario L., vezi Untu-vacei.
Coalele-tapului. Orchis sambucina
L. 21.. mica planta erbacee tuber-
culoasrt din fam. Orchidaceae, tu-
berculele divizate in 2 sau 3 lobi;
frunzele alungit- lanceolate ; flo-
rile galbine cu slab miros de soc
dispuse intr'un spic dens, brae-
teele mai lungi dealt florile cu
labelul scurt-trilobat, foliolele pe-
riantului patente, pintenul cilin-
dro-canje, de lungimea ovarului
este indreptat in jos. Creste prin
livezi si poieni in regiunea mon-
tana i subalpiana. MaiIunie.
Coarda-ielelor (j. Prahova),
chama hederacea L., vezi Silnic.
Coarnii, varietate de V itis vinifera
L., vezi Vita-de-vie.
Coarne, fructele de Cornus mas L.,
vezi Corn.
Cobeleeasca, Medicago falcata L.,
vezi Culbeceasa.
Cociirle (Trans.), Bureti-de-iarba,
Bureti-de-pajiste, Buretiori, Cio-
carti (Trans.), Ciuciulasi (Trans.),
Ciuciuleti, Cocarti (Trans.). [fr.
 70 ZACH. C. PANTII
Marasme - a - odeur- d'échalote, g.
Knoblauch-Schwindpilz,
Lauchpilz.]. Marasmius sco-
rodontus Fr. Micà ciuperca comes-
tibila din fam. Agaricaceae, palaria
subtire, convexa sau plana, galbin-
roscata, lucitoare, apoi alburie
brazdata pe margini ; lamele
himeniului alburii, concrescute,
sbarcite ; stipitele (piciorul) cor-
nos, fistulos, foarte glabru, neted
si galbin-roscat. Aceasta ciuperca
Cu gust si miros de usturoi, creste
In grupe prin pasuni uscate, pe
coaste, pe marginea drumurilor si
a padurilor ; vara si toamna. Ea
este intrebuintata la bucatarie mai
cu samii ca condiment.
C o citzar , Rhododendron Kotschyi
Simk., vezi Smirdar. Vaccinium Vi-
gis idaea L., vezi Merisor.
Cocean-clipresc (Bucovina-Dorna si
Trans.), Salvia glutinosa T.1., vezi
Cinstet.
Coconari, semintele comestibile de
Pinus Pinea L. D. [fr. Pin-doux,
Pin-parasol ; g. Pin i e]. Fru-
mos arbore din fam. Coniferae-
Pina ceae Cu tulpina de 10-20 m.
inaltime ca ramificatia in forma
de umbrela; frunzele cite 2 sunt
rigide si de un verde inchis. Co-
nurile foarte mari sesile sau scurt-
pedunculate, semintele mari scurt-
aripate sau nearipate. Conurile
ajung la maturitate in al 3-lea an.
Acest frumos arbore creste spon-
taneu in (sudul Europei) regiunea
mediteraniana. AprilieMai.
Coconel, Galanthus nivalis L., vezi
Ghiocei.
Cocorei, Erythronium Dens canis L.,
vezi Maseaua-ciutei.
Coco, Polygonatum officinale All.,
vezi Coada-cocosului.
Cocopl (Trans.), Erythronium Dens
canis L., vezi Miiseaua-ciutei.
Cocovd, Leucojum aestivum L., vezi
Ghiocei-bogati. Muscari botryoides
Mill. si M. racemosum Mill., vezi
Porumbei.
Cocosei-de-camp (Trans.), Chimen-
canesc, Cocosel, Cocosel-varatic,
dacoromanica.ro
larba-cocosului (Trans.), Ruscuta,
Ruscuta-vä.ratica. [fr. Goutte-de-
sang, Oeil-de-faisan; g. A d oni s-
riischen]. Adonis aestivalis L.
O. planta erbacee din fam. Ra-
nunculaceae, tulpina dreapta, simpla
sau ramificata ; frunzele 2-3 ori
penatipartite cu segmente lineare
inguste; florile rosii-caramizii, ca-
liciul cu sepale galbin-rosietice,
glabre, corola cu petale plane
rosii, palate cu negru la baza.
Creste pe campuri, prin samana-
turi si locuri necultivate. Mai-
Iunie.
Cocosel, Adonis aestivalis L., vezi
Cocosei-de-camp si Adonis fiummea
jacq., vezi Ruscuta.
Cocosel-tomnatic, Adonis autumna-
lis L., vezi Ruscuta-tomnatica.
Cocosel-vitratic, Adonis aestivalis L.,
vezi Cocosei-de-camp.
Cocosoiacit, Ar um ma culatum L., vezi
Rodu-parnantului.
Codaie (Trans.), Equisetum arvense
L., vezi Barba-ursului.
CodIniti, Alopecurus pratensis L., vezi
Coada-vulpei.
Coditud, oricel. [fr. Queue- de-
g. Mauseschwanz,
souris;
Mauseschwanzchend.
Myosurres minimus L. O. mid
planta erbacee din fam. Ranuncu-
laceae, frunzele basilare ingust-li-
neare; florile solitare la varful pe-
dunculului sunt galbine - verzii.
Creste prin araturile umede si prin
locurile nasipoase inundate prima-
vara. MartieAprilie.
ColAceit-babei (Trans. Brasov), Malva
silvestris L., vezi Nalbrt.
Colelie, Stipa pennata L., vezi Co-
lilie.
Colille, Ceardas (Trans.), Colelie,
Nagara, Parul-zanelor (Banat), Pe-
nita. [fr. Plumet ; g. F e dergr as,
Federartiges-Pfriemengras].
Stipa pen nata L. 21-. planta ier-
boasa din fam. Grarnineae, tulpini
numeroase, formand o tufa; frun-
zele inguste filiforme, rigide, ra-
sucite ; bpicule ermafrodite, uni-
flore, dispuse inteo panicula la
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROALIN
bazii inchisa in vagina frunzei
celei mai de sus ; aristele foarte
lungi pana la 30 cm., ingenun-
chiate i prevazute cu peri moi,
albi, dispusi pe 2 randuri avand
aspectul unei pene ; glumela infe-
rioara in partea din jos cu 5 linii
de peri matasosi. Creste prin fa-
nete, campuri, dealuri i locurile
uscate, calcaroase sau niisipoase,
din sesuri (baragane). MaiIunie.
Coltan, Trapa natans L., vezi Cor-
naci.
Coltarl (Comana, Vlasca), Trapa na-
tans L., vezi Cornaci.
Coltit3or, Rachiti (Comana, Vlasca).
[fr. Dentaire-a-bulbilles ; p. Z w i e-
b eltragen de-Zahnw ur z.].
Dentaria bulbifera L., syn. Car-
damine bulbifera R. Br. 21.. planta
erbacee din fam. Cruciferae, tul-
pina cu multe frunze alterne, cele
inferioare penate, cele superioare
nedivizate ; frunzele prevazute la
subtioara cu bulbili ; florile sunt
albe sau rozee. Creste prin paduri
umbroase. AprilieMai.
Coltu-babei Paduchernita, Padu-
chele-calufui, Paduchele-elefantu-
lui. [fr. Tribule-terrestre ; g. B u r-
z eldorn]. Tribulus terrestris L.
O. planta erbacee tAratoare (re-
penta), din fam. Zygophyllaceae,
frunzele opuse paripenaticompuse;
florile galbine, lung-pedunculate
sunt axilare ; fructele tepoase.
Creste prin locuri fertile, pe dru-
muri, carari rurale, porumbisti si
grane in regiunea sesurilor. Iu-
nieSeptembrie.
Coltu-lupului (Ilfov.), Bunias orien-
talis L., vezi Brabin.
Coltunii-popii (jud. Muscel), Viola
canina L., vezi Viorele-salbatice.
Coltuuii-popii (Muscel), Viorele. [fr.
Violette-des-bois ; g. W a 1 d v ei 1-
c h en]. iola silvestris Lam., syn.
V. silvatica Fries. 21.. mica planta
erbacee din fam. Fiolaceae, tulpina
intinsa pe pamant i ascendenta,
glabra san putin pubescenta; frun-
zele adânc cordiforme sau aproa-
pe reniforme, scurt-acuminate, cele
dacoromanica.ro
71
inferioare obtuse, petiolii nearipati,
stipulii linear-lanceolati, fimbriat-
serrati, mult mai scurti, cleat pe-
tiolii ; florile inodore deschis-al-
bastre, batand mai mult sau mai
putin In violaceu, caliciul ca se-
pale lanceolate, acuminate ; corola
Cu petale oblonge, Inguste, neaco-
perindu-se reciproc, pintenul scurt,
subtire, emarginat si de coloarea
corolei ; fructul, capsula oblonga,
ascutita. Crest's prin paduri
dumbrave. AprilieMai.
Condroniu (Banat), Carpena, Cior-
moiag (Trans.), Grau-negru, Graul-
prepelitei, Miaza-noapte, Mara-
niu (Banat), &tuba. [fr. Blé-de-
vache, Queue-de-loup, Rougette ;
g. F el d-Wa chtelweizen].
Melampyrum arvense L. C). planta
erbacee din fam. Scrophulariaceae,
tulpina rigida, erecta, foarte pu-
bescenta ; frunze rigide, lanceolat-
lineare sau oval-acuminate, laci-
niate Cu diviziuni foarte lungi
linear-subulate ; florile rosii-pur-
purii san galbine, dispuse la sub-
tioara bracteelor rosii-purpurii,
oval-lanceolate, acuminate, subulat-
dintate, pe fata inferioara punctate,
caliciul, acoperit ca peri asprii,
spicul conic indesuit; fructul cap-
sula. Creste prin livezi, fanete
uscate, tufisuri si prin samantituri.
IunieIulie.
Condurul-Doamnei (Mold.), Mtn-
nas, Floare-cu-douarcozi (Ban at-Al-
mas), Lobidrag (Oltenia), Lobisdrag
(Oltenia), Lopostani (Trans. NA-
sand.), Lupidragi (Oltenia), Lupis-
drag sau Lupisdragi (Oltenia-Me-
hedinti), Nemtoaice (Trans. Bra-
sov), Sultiinele. [fr. Capucine ; g.
Kapuzinerkresse]. 7'ro-
paeolum majus L. O. planta acata-
toare erbacee din farm 7ropaeola-
ceae, frunzele peltate, florile mari
galb in e-ros cate au un p in tene drept.
Aceastà plena, originara din Peru.
se cultiva mult prin partite noas-
tre ca ornamentala. InlieOctom-
brie. Melif.
Conopida, Carfiol (Trans.), Cartafiol
 72 ZACH. C. PANTIT
(Trans.). [fr. Chou-fleur ; g, B lu-
menkohl, Kasekohl]. Bras-
sica oleracea L., var. Botrytis DC.
planta erbacee din fam. Cruciferae,
frunzele nedivizate, sau incise, cele
superioare i inflorescenta impreu-
na cu florile devin carnoase
constituesc o masa alba-galbuie,
care este partea comestibila ; mult
cultivata ca planta culinara.
Copticei, Impatiens Balsamina L.,
vezi Canale.
Copitii (Trans.), Fomes fomentarius
Fr. si Fomes igniatitts Fr., vezi
Babia.
CoprIne, Narcissus poetic:4s L., vezi
Zarnacadele,NarcissusPseudo-Nar-
cisssus L., vezi Zarnacadea.
Coprine, Citprine, Gheocei-de-munte,
Zarnacadea (Mold.), Zarnacadele
(Mold.). [fr. Narcisse ; g. N a r-
cisse, Narzisse]. Narcissus
radiifiorus Salisb. 2j. planta erba-
cee bulboasa din fam. Atnarylli-
daceae ; frunzele lineare obtuse,
planiuscule, obtus carenate ; tul-
pina scapiforma comprimata, bian-
guloask sulcata, terminata printfo
unica floare, mare, frumoasa
placut mirositoare, lobii periantu-
lui albi in numar de 6 nu se ating
unul de altul, coronula galbina,
foarte scurta in forma de cupit
este erecta, crenelata pe margine
si Cu un bail de coloare rosie,
ovarul cilindric in timpul inflori-
rei, toate 6 staminele mai lungi
decal tubul, iesind astfel cu an-
therele dark Creste prin locuri
deschise, pitsuni, livezi in regiunea
montanit. i subalpinä. MaiIunie.
Corale-albe, Symphoricarpus race-
tnosus Michaux., vezi Hurmuz.
Corcodtm Curcudel, Zarzar (Trans.
Brasov). [fr. Prunier-Cerise ; g.
Kirschpflaume]. Prunus
cerasifera Ehrh., syn. Prunus di-
varicata Led. arbore din fam.
Rosaceae cu ramurile i peduncu-
lele florilor faraperi (glabre); frun-
zele oblonge, ascutite si fin-din-
tate, mugurii florali cu o singura
floare alba; fructele globuloase,
dacoromanica.ro
rosii i carnoase atarna in jos. A-
cest arbore originar din orient
este cultivat si la noi pentru fruc-
tele sale comestibile numite : Cor-
codufe, Curcudele, Zar4rare (Trans.-
Brasov). AprilieMai. Melif.
Coreodup, fructele comestibile de
Prunus cerasifera Ehrh., vezi Cor-
co dus.
Coriandru, Chimen, Culeandra (Bu-
covina). [fr. Coriandre ; g. K ori-
an d e r]. Coriandrum sativum L.
O. planta erbacee, cu miros patrun-
zator gretos, din fam. Umbelliferae,
tulpina cilindrick fin-striata, gla:
bra; frunzele inferioare de timpu-
riu caduce, penatipartite cu foliole
aproape orbiculare, incis-serrat-
dintate, cele mijlocii de 2 ori pe-
natipartite, cele mai de sus fin-
divizate ; florile albe, dispuse in
mici umbele, reunite in umbele
compuse cu 3-5 radii, involucrul
lipseste sau numai cu o singura
foliold, involucelul unilateral cu 3
foliole ; florile marginale ale um-
belulelor cu petalele exterioare
foarte mari, profund-bifide ; fruc-
tele globuloase cu carpelele con-
crescute la maturitate. Originara
din regiunea mediteraniank cul-
tivata pentru fructele sale aroma-
tice intrebuintate ca condiment.
IunieIulie.
Corteove, fructele de Piras Malas
L. var. austera Wallr., vezi Mar-
paduret.
Corlate (Bucovina), prunele tinere
diformate i transformate de ciu-
perca Exoascus Pruni Fuck., vezi
Tjrlupi.
Corn, Cornul-voinicel (Banat). [fr.
Cornouiller, Courgellier ; g. Co r-
n el k irsch e, Dtirlitz e, Her-
litz e]. Cornus mas L. -5. frRmos
arbore din fam. Cornaceae, ramu-
verzi; frunzele intregi, ovale
sau eliptice, lung-acuminate si
c urb at- n ervi ate ; florile galbine,
dispuse in mid umbele simple,
insotite de un ivolucru, format de 4
f o 1 iole,apar inaintea frunzelor; fruc-
tele drupe rosii se nurnesc Coarne.
 PLANTELE DUNOSCDTE DE POPORTIL ROMIN
Creste prin paduri, in regiunea
dealurilor si a ctimpiilor. Martie.
Coarnele se fierb si zeama sa bes
pentrn diaree; frunzele de Corn se
intrebuinteaza de romance la co-
lorat.
Corn - de - secara, Cornul - secrtrii
(Trans.), Clontii-babei (Trans.). [fr.
Ergot-de-seigle, g. M utt e rk orn,
Hahnensp or n]. Sclerotul (Scle-
rotium), adeca myceliul tub erculos,
in stare de repaos al ciupercei pa-
rasite Claviceps purpurea Tul. (Fr.)
din fam. Hypocreacene. Aceasta ciu-
perch traieste parasita in ovarul
diferitelor graminee, dar mai cu
sama in ovarul florilor de secari
(S cale cereale L.). Pe myceliul pri-
n ar al ciupercei si produc coni-
d i, cari propaga ciuperca si la
, te plante, (stadiu cunoscut sub
numirea de Spliacelia segetum Lev.)
Dupi ce toata tesatura ovarului
s'a resorbit i s'a inlocuit cu my-
celiul, ale carui fllamente, incru-
isindu-se i strangandu-se, for-
meaza un pseudoparenchim, care
devine astfel un sclerot (stadiu
cunoscut sub numirea de Sclerotium
Clams DC.) A cest sclerot de co-
loare violet inchisa de forma unui
mic corn sau a unui pintene de
cocos are vre-o 3 cm. lungime, el
cade jos pe pamant, unde ierneaza
si apoi germineaza vara, and in-
floreste secara; i anume pe scle-
rot se produc proeminente clavi-
forme, in umflaturile carora
fac periteciite Ca awe, fiecare asca
are cate 8 ascospori flliformi, cari
ajungind pe o graminee desvolta
myceliul primar si ciclul evolutiv,
reincepe.
Sclerotul are intrebuintari medi-
cale mai cu sama ca hemostatic si
a ortiv, din cauza alcaloidului ac-
'v numit ergotinina. Consumarea
fainei de secara atacata de C. pur-
trea produce o boala foarte grava,
nnmita ergotism.
Cornaci Vlasca la Comuna), Cas-
tane-de-balta, Castane-de-lac, Ciu-
dacoromanica.ro
73
line (Trans.), Coltan, Coltari (Vlas-
ca la Comana), Stea. [fr. Chataigne-
d'eau, Cornuelle; g.W a ss ernu s
Trapa natans L. O. planta er-
bacee aquatica din fam, Oenothe-
raceae, frunzele de 2 feluri : unele
dispuse in rozeta plutesc la su-
prafata apei, ele sunt de forma
romboidali lucitoare, verzi uneori
rosietice dintate si petiolate, cu
petiolul adesea umflat la mijloc,
altele cufundate in apa de forma
linearA sunt opuse si caduce ;
rile solitare sunt albe ; fructele cu
4 colti sunt negre-cenusii si comes-
tibile. Creste prin baltile mari
prin apele lin-curgätoare. Iunie-
Iulie.
CornAtel, Galium Aparine L., vezi
Turita.
Corn4or, Ceratocephalus orthoceras
DC., vezi Plosnicar. Lycopodium
clavatum L., vezi Pedicuti i Lyco-
podium Selago L., vezi Bradisor.
Cornipr, Bradisor. [fr. Lycopode
rameaux d'un an ; g. Spr o ss e n-
der-Barlapp]. Lycopodium
annotinum L. 21.. mica planta er-
bacee din fam. Lycopodiaceae, tul-
pine taratoare (repenta) mult ra-
mificata; frunzele linear-lanceolate,
ascutite, serrat-dintate sunt dis-
puse pe 5 randuri, mai rar pe
8 randuri ; sporangide, dispuse la
subtioara bracteelor cordiforme
sunt grupate intfun spic terminal,
sesil si solitar. Creste pe stanci
prin Waffle umbroase deis
munte. IulieAugust.
CornI§or-de-munte, Lycopodium Se-
lago L., vezi Brädisor.
Cornul-dracului, Spiraea Aruncus
L., vezi Barba-popei.
Cornul-voinicel (Banat), Cornus mas
L., vezi Corn.
Cornut, Canarita. [fr. Céraiste-des-
champs ; g. Acker-Hornkraut].
Cerastium arvense L. 4. mica
plena erbacee din fam. Cory-
ophyllaceae cu frunze lanceolat-
lineare, florile albe. Creste prin
livezi si poieni in regiunea mon-
tang. MaiIunie.
 74 ZA.CH. C. PANTU
Contutii (Banat), Datum Stramoniunt
L., vezi Ciumafaie.
Corn*, Aanthittat spinosunt L., vezi
Holefa.
Cornuti (Ilfov), Xanthium struma-
rium L., vezi Scaetele-popei.
Coroanii, Frillllaria Meleagris L.,
vezi Bibilica.
Corobatica, Centaurea Cyanus L.,
vezi Vinetele.
Coronite (Trans.), Ciocarlan (Me-
hedinti), Cununa, Cununita, Floare-
de-transi (Trans. Brasov), Sama-
chip (Trans.), Siimachiste,Unghia-
gainei (Prahova). [fr. Faucille ; g.
Bunte-Kronwicke, Pelt-
schen]. Coronilla varia L. 21_.
planta ierboasa din fam. Legumi-
nosae-Papilionaceae,frunzeleimpari-
penate-compuse cu 8-12 perechi
de foliole lungarete sau obovale ;
&rile albe-rozee cu varful carenei
violet sunt dispuse in umbele mul-
tiflore, fructele legume tetrago-
nale. Creste pe marginea drumu-
rilor, prin livezi, crangulete si
Iunie -Iulie.
Coroyatie, V erbascum phlomoides L.,
vezi Lumanare si V erbascum Thap-
sus L., vezi Lumanarica.
Corvan, Lyco pus europaeus L., vezi
Cervanti.
Cowie. [fr. Astragale-Sainfoin ; g.
L an gf a hnige-Barenschote,
Traganth]. .Astragalus Ono-
brychis L. 21. planti erbacee din
fam. Leguntinosae - Papilionaceae,
tulpina difuzrt sau erecta, pa-
roasa, cu peri acumbenti ; frunzele
opuse penatifide cu 8-14 perechi
de foliole; florile albastrii dispuse
in raceme globuloase sau alungit-
ovale ; fructele legun-ie sesile, o-
vale, acuminate si acoperite cu
peri asprii. Creste pe campuri, lo-
curi us cate, prin livezi si locuri cu
iarba. IunieAugust.
CositA. [fr. Petit-vesceron ; g. Z i t-
te rlins e]. Vicia hirsuta Koch.,
syn. Erettm hirstitum L. 0. planta
erbacee agatatoare din fam. Le-
iuminosae- Papilionaceae, frunzele,
de regula cu 6 perechi de foliole,
dacoromanica.ro
sunt terminate cu un carcel rami-
ficat ; florile mici de coloare alba-
albastruie, reunite in raceme ale
3-8; fructele mici (legume) pas-
tari paroase cu cate 2 seminte.
Creste pe campuri, livezi, grane,
porumbisti i drumuri. IunieIulie.
Cositel, Bolonica. [fr. Grande-Berle ;
g. M e r k]. Sium latifolium L.
plantd erbacee din fam. Um-
belliferae, radacina fibroasa stolo-
nifera tulpina anguloasa, fistu-
loasa ; frunzele penatipartite, fo-
liolele lanceolate pe margini din-
tate ca ferestraul (serat-dentate),
florile albe. Creste prin
rovine si locuri apatoase. Iulie-
August.
Cosor, BrAdiq. [fr. Cornifle ; g.
Igellock, Hornblatt].
Ceratophyllunz demersum L. 21-.
planta erbacee, aquatica din fam.
Ceratoph,yllaceae, tulpina lunga
subtire, aproape filiforma, foarte
ramificata, articulata-noduroasa ;
frunzele verticilate, sesile, divizate
dichotomic in 2-4 segmente li-
neare, evident fin-dintate ; florile
mici monoice, (pe aceias plant&
flori mascule si femele) sunt so-
litare si dispuse in mod neregulat
la subtioara frunzelor ; fructele
ovale, nearipate cu 3 spini : 2
spini la baza sunt arcuat recur-
bati, cel terminal egal de lung cu
fructul ori si mai lung. Creste cu-
fundat in ape limpezi stagnante
si lin-curgatoare. IulieAugust
si Ceratophyllum submersqm L. 21-.
frunzele de 3 ori dichomic-rami-
ficate, divizate in 5-8 segmente
setacee, usor fin-denticulate ; fruc-
tele ovale nearipate, la baza farii
spini, iar la varf cu un spin, care
este mult mai scurt decat fructul.
Creste cufundat prin ape stag-
nante sau lin-curgatoare. Iunie-
Iulie.
Costrei, Panicum Crus galli L., vezi
Iarba-barboasii i Setaria glauca P.
Beatty., vezi Mohor.
Costrel, BAlur, Belengher (jud. Dam-
bovita). [fr. Sorgho d'Alep, Her-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL Rom.br
be-de-Guinée g. DI ohrenhirse].
Sorghum italepense Pers., syn.
Andropogon halepensis Brot., Hams
halepensis L. 21.. mare planta ier-
boasä din fam. Gramineae, rizo-
mul puternic i tarator (repent) ;
tulpina erecta, simple si cu noduri
glabre ; frunzele linear-lanceolate,
plane, aspre pe margine, cu ner-
vura mediana puternica, proemi-
nenta i alba, ligula ; flo-
rile in spicule purpurii, formand o
panicula erectit piramidala, glu-
mele spiculelor ermafrodite sunt
cartilaginoase si pubescente, ale
celor mascule membranoase. Creste
pe cempuri, prin locuri deschise,
pe range drumuri si prin grane.
IulieAugust.
Costreie, Panieum Crus galli L., vezi
Iarba-Barboasa.
Cotobrel (Trans.), Prunus spinosa L.,
vezi Porumbar.
Craeliel (Trans.), Orobanche caryo-
phyllacea Smith si O. cruenta Ber-
tol., vezi Verigel.
7agetes erecta L. i T. patula
vezi Vesdoage.
7agetes erecta L. si T. pa-
tala L.. vezi Vasdoage.
Cràllci, Orobanche caryopkyllacea
Smith si O. cruenta 13ertol., vezi
Verigel.
Crilitem Geum rivale L., vezi Cal-
tunu-Doamnei. i Geum urbanum
vezi Cerentel.
CrApu*nic, Cirsium arvense Scop.,
vezi Palamidä. Cirsium lanceola-
tum Scop., vezi Scai si Cirsium
oleraceam Scop., vezi Crastaval.
Crasci, Rhamnus Frangula L., vezi
Crusan.
Rhamnus krangula L., vezi
Crusan.
Crasici, Crasici, Rhaninus lirangula
L., vezi CruOn.
Crastlival, Capupic, Cräpusnic. [fr.
Cirse des endroits cultivés ; g.
Kohlartige-Kratzdistel,
Wiesenkohl.].Cirsium olera-
ceum Scop. 21.. planta ierboasa din
fam. Co»zpositae, tulpina robusta,
erecta ; frunzele glabre sau cu peri
dacoromanica.ro
75
imprastiati, neegal-spinos - ciliate
si amplexicaule, cele inferioare pe-
natifide cu segmente lanceolate
dentate, cele superioare
zate i dintate ; florile galbui,
uneori purpurii, sunt dispuse In
capitule, 1ngramadite la värful tul-
pinei i inconjurate de mari brac-
tee lat-ovale si galbui, foliolele
ivolucrului se terming intr'un scurt
spin moale.Cresteprin locuri mlas-
tinoase, prin livezile i vaile mon-
tane si subalpine. IunieIulie.
Crasta,van (Trans. Comitatul Fa-
gtirwlui), Chaerophylium aroma-
tieum L., vezi Antonia.
Crastaveti, Cucumis sativus L., vezi
Castraveti.
Crittiqoare, Alchemilla vulyaris L.,
vezi Cretipare.
Creasta-coco§nlut, Clavaria botrytis
Pers., vezi Ramurele.
Creasta-cocoului. [fr. Amarante-
crête-de-coq; g. Hahnenkamm].
Celosia cristata L. O. planta
erbacee din fam. Amarantaceae cu
frunzele oval alungite si acumi-
nate; florile mici rosii sau galbine
sunt reunite la varful tulpinei pe
o axa dilatata in forme de creasta
undulata. Aceastä plantä originara
din Ostindia se cultiva adesea prin
gradini ca ornamentala. Iulie-
Septembrie.
Creasta-coconlui, Barba caprei, Bu-
rete-cret, Melosel (Mold.). Opintici,
Togmagel (Mold.). [fr. Barbe-de-
chèvre, Poule; g. B ar en t a tz e,
Katzenlappe, Ziegenbart].
Clavaria /lava Schaeff. Mare
ciupercii fragila, comestibila din
fam. Clavariaceae, tulpina carnoasa,
groasa, alba, foarte ramificata cu
ramurile cilindrice, netede, obtuse
si galbine ; sporii elipsoizi sunt
albi-galbui. Aceasta delicioasä ciu-
perce comestibili creste pe pa-
mant in paduri umbroase mai cu
sarna toamna.
Creasta-cocoplui (Trans.), Leonu-
rus Cardiaca L., vezi Talpa-gktei.
Creasta-cucosului (Bucovina, Va-
lea-sacii), Ferega, Feriga. [fr. Fou-
 76 ZACH. C. PANTU
gères; g. Schildfarn]. Aspi- Cret4oare, Critiqoare, Cretiparti,
dium Braunii Spen. planed er-
bacee din fam. Polypodiaceae, foile
lanceolate, scurt-acuminate, spre
bazi pe nesimtite mult ingustate,
membranoase, de 2-3 ori pena-
tifide ; sporangii, grupati in mici
gramezi, numite son, dispu§i pe
fata inferioara a foilor, ei sunt de
marime mijlocie, foarte bombati,
la urmä separati i inväliti de un
induziu foarte mic i aproape mem-
branos. i .Aspidium lobatum Swartz.
Cu foile linear-lanceolate, scurt-
acuminate, spre bazd foarte ingus-
tate, coriacee, rigide, putin luci-
toare pe fats superioarkmai adesea
dublu-penatifide ; sorii foarte mici,
aproape plani sunt tnvilliti de un
induziu coriaceu.Ambele specii crese
prin padurile umbroase dela munte.
IulieAugust.
Creson, Caprilemd, Ilrenitii. [fr. Cre-
sson-des-jardins, Cresson-alénois,
Nasitort; g. Gartenkresse].
Lepidium sativum L. C). plantd
erbacee, glabri §i glaucd din fam.
Cru ciferae, tulpina erectii, rami-
catti; frunzele inferioare, petiolate,
neregulat-incise, lobate, penatipar-
tite, cele superioare sesile, nedi-
vizate i lineare; florile albe, mici,
dispuse in raceme terminale; fruc-
tele silicule orbicular-ovale, ari-
pate, obtuse, evident emarginate,
alipite de tulpinti (ax6), stilul foarte
scurt. Originará din Europa su-
dick cultivata ca planta culinarti.
IunieIulie.
Creson, Nasturtium offictnale R. Br.,
vezi N Asturel
Crestaneasd (Banat), ramurile sterile
de Gratiola officinalis L., vezi Ve-
ninaritti.
Cresatea, Lactuca muralis Fresen.,
vezi Susai-pticluret. Lactuca sagit-
tata W. et Kit., vezi Talharea
Prenanthes purpurea L., vezi Sa-
lata-iepurelui.
Cretioarti, Alchemilla vulgar& L.,
vezi Cretipare.
Cretipitrit (Mold.), Clavaria coralloi-
des L., vezi Bureti-de-conopide.
dacoromanica.ro
Plased, Pleased. [fr. Manteau-de-
Notre-Dame, Pied-de-lion; g. Ge-
meiner Sinau, Frauenmantel].
Alchentilla vulgaris L. 4. plant&
erbacee din fam. Rosaceae, cu frun-
zele reniforme, palmatilobate cu
5-9 lobi, cutate, lobii aproape
semicirculari, de jur imprejur din-
tati ; florile mici, verzi-gabui sunt
dispuse in chile corimbiforme.
Creqte prin pa§iuni i livezi alpine
§i subalpine. IunieAugust.
Cretiqor, Betonica officinalls L., vezi
Vindecea.
Cretuvh, Barba-caprei (Trans.), Ca-
prifoaie, Pepeneaua (Bucovina),
Smantanicii, Taula. [fr. Reine-des
prés ; g. Echtes- Mdclestiss].
Spiraea blmaria L., syn. Fili-
pendul a Ulmari a Maximowicz. 21,
planta erbacee din fam. Rosaceae
cu frunzele intrerupt-penate, fo-
liolele mari ovale verzi pe ambele
pArti sau albtomentoase pe partea
inferioarti, nedivizate, cea termi-
nalá mai mare §i 3-5 palmati-
partità; florile albe, odorante sunt
dispuse in corimbe multiflore.
Cre§te prin livezi umede, prin
§i pe marginea padurilor din
regiunea montand. IunieIulie.
Melif.
Cribin (Trans.), Prunus insititia L.,
vezi Golden.
Crin (1,1 old. muntele Ceahlau), Larix
sibirica Led., vezi Zad.
Crin, Crin-alb, Crin-de-gradina, Lilie,
Lilie-alba (Trans.). [fr. Lis-blanc ;
g. Lili candidum L. 4.
plantd erbacee bulboasá din fam.
Liliaceae, tulpina rigidd erectà ;
frunzele, numeroase in partea in-
ferioard, sunt lanceolate ; florile
infundibuliform- campanulate, pa-
tente sau plecate in jos, bine mi-
rositoare, mari §i albe sunt gru-
pate la varful tulpinei cate 3-20;
fructul o capsuld cu 3 loje. Aceastä
plantä originará din sudul Europei
se cultivii adesea prin grtidini pen-
tru florile sale frumoase cu miros
placut. IunieIulie.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RONAN
Crin, Lilium bulbiferum L., vezi
Lilie-rosie i Lilium Martagon L.,
vezi Crin de piidure.
Crin-alb, Lilium candidum L., vezi
Crin.
Crin-de-baltri, Butomus umbellatus L.,
vezi Roatea..
Lilium candidum
L., vezi Crin.
Crin-de-pidure, Mor, Aiu-de-pa-
dure, Crin, Crin-pestrit, Fiere, Li-
lie (Trans.). [fr. Lis-Martagon; g.
Tlirkenbund, Ttirkenbun d-
- Lilium Martagon L. 4.
planta erbacee bulboasa din fam.
Liliaceae, bulb ovoid ea solzi gal-
bini ; tulpina rigiciii erecta, cilin-
dried mai mult sau mai putin pu-
bescenta ; frunzele eliptic-lanceo-
late, dispuse mai adesea in verti-
cile; florile plecate in jos, au pe-
ria ntul recurbat i sunt roz-viola-
cee cu pete purpurii inchise. Creste
prin paduri umbroase si prin dum-
brave. IunieIulie.
Crin-de-toamnit. Hosta coerulea
Trtk., syn. Funkia ovata Spreng.,
Hemerocallis coerulca Andr. [fr. He-
mérocalle-bleue]. 4. plantti, erba-
ce din fam. Liliaceae ; radacini tu-
b erculoase, fasciculate; frunzele,
aproape toate radicale, petiolate,
sunt ovale sau usor cordiforme,
verzi, et: 5-10 nervure laterale ;
florile liliachii sau albastre, rar
albe sunt dispuse atarnand intr'un
racem multiflor, la varful tulpinei
scapiforme, care iese dintre frunze.
Hosta planta ginea Aschers., syn.
Funkia subcord ata Spreng., Heme-
rocallis japonica Thunb.21. [fr. Hémé-
rocalle du Japon], frunzele oval-
cordiforme, de un verde deschis ;
florile albe, plicut mirositoare sunt
dispuse inteun racem compact
pauciflor, format din 9-15 flori,
la varful tulpinei scapiforme. Am-
bele specii originare din Japonia
sunt mult cultivate prin gradini
ca plante decorative pentru florile
lor frumo as e, AugustSeptembri e.
Crin-galben, Crini-galbeni, Crinul-
fanului, Stanjini. [fr. Lis-jaune; g.
dacoromanica.ro
77
Taglilie]. JI emerocallis fiava L.
4. planta erbacee din fam. Lilia-
ceae ; frunzele ingust-lineare, ca-
renate ; florile placut-mirositoare,
sunt galbin-deschise, erecte ea
6 divisiuni plane, putin arcuate
in dad, i cu marginea neundu-
/atii. Hemerocallis fulva L. 4.
si deosebeste de precedents prin:
florile mai mari, de coloare rosie-
galbuie, neodorante, ca divisiunile
periantului longitudinal - nerviate
si reticulate, cele trei divisiuni in-
terne undulate pe margine. Am-
bele specii, originare din Europa
sudica sunt cultivate ca plante de-
corative pentru florile lor mari
frumoase. IulieAugust.
Crin-pestrit, Lilium Marta gon L.,
vezi Crin-de-padure.
Crin-valnAt, Gladiolus imbricatus L.,
vezi Sabiuta si Iris germanica L.,
vezi Stanjini.
iris germanica L., vezi Stan-
jini.
Hemerocallis fiava
L., vezi Crin-galben.
Crisantem (Trans.), Ghrysanthemum
indicum L., qi Chr. sinense Sab.,
vezi Tufanica.
Cristeneasg, Ajuga Laxmanni Benth.,
vezi Barba-boierului.
Crucea-plimantului, Branca-ursului.
[fr. Berce, Branc-ursine; g. B a-
renklau]. Heracleunt Sphon-
dylium L. 4. planta erbacee din
fam. Umbelliferae, tulpina striatti
impreuna ca frunzele, acoperita
Cu peri asprii ; frunzele mari ca
vagina umflata sunt penate sau
profund penatifide ca segmentele
lobate sau penatipartite, pe mar:
gine serrat-dentate; florile albe sau
rozee, adesea radiante, dispuse in
umbele, formate din uinbelule, in-
sotite de un involucel, compus din
numeroase foliole; ovarul foarte
paros ; fructele subrotund-ovale.
Creste prin fan*, tufise, poieni
paduri umede. IunieSeptem-
brie. Melif. i Heraeleum sibtricum
L. 4. se deosebeste de specia pre-
cedenta prin florile sale galbine
 78 zACH. C. PANTU
cu petalele aproape egale (nera-
diante) si prin ovarul glabru sau
aproape glabru ; fructele subro-
tund ovale la Will profund emar-
ginate. Creste prin Mnete, tufisuri
poieni. IunieAugust.
Crueea-pane1, Abutilon .Avieennae
Gaertn., vezi Pristolnic.
Crucea-voinieului. Anemone angu-
losa Lam. syn. Hepatica angulosa
DC. sau Hepatica transsilvanica Fuss.
21-. planta erbacee din fam. Ranun-
culaceae cu rizomul puternic, frun-
zele lung-pedunculate, cu 3-5 lobi
la basa cordate, pedunculele fm-
preuna Cu lamina frunzelor abun-
dent paroase ; florile de un frumos
albastru. Creste prin pâduri in
regiunea montana si subalpina.
MartieAprilie.
Cruced-voinieului (Banat), Chelido-
nium majus L., vezi Rostopasca.
Senecio vernalis W. et
Kit., vezi Spalacioasii si Sated°
vulgaris L., vezi Cruciulita.
Crúclulitil,Senedo vernalis W. et
Kit., vezi Spalacioasii.
Cruciulitit, Cel-perit (Mold.), Cru-
celita, Petimbroasa, Spillacioasa.
[fr. Seneçon; g. B al dgr ei s,
Kreuzkraut].Senecip vulgaris
L. 0. mica planta erbacee din
fam. Compositae, tulPina erecta,
frttnzele kla* sau arachnoideu-
ltinoase, sinuat-dintate sau pena-
tifide, cele superioare, auriculate
la bait' i amplexicaule ; florile
galbine toate tubuloase, filed flori
ligulate, dispuse in mici capitule,
reunite in corimbe compacte la
vfirful tulpinei, bracteele externe
adesea in numar de 10 sunt cu
vdrful negru ; fructele achene pu-
bescente. Creste prin locuri na-
sipoase, inculte sau cultivate.
AprilieSeptembrie.
Cruriulite, Lychnis chalcedonica L.,
vezi Arsinic.
Crutnpene i Crumpeni (trans.).,
Solanum tu(erosum L., vezi Cartofi.
riumPiri (Trans.), Solanum tubero-
sum L., vezi Cartofi.
tru$Iin, Crasci, Crápi, Crasici, Ura-
dacoromanica.ro
sici, Crusei, Lemn-ctinesc, Pasa-
china, Pataching. [fr. Bois-noir,
Bourdaine; g. Faulbaum, Pul-
verholz]. Rhamnus F rangula
L., syn. Frangula Alnus Mill. D.
arbust cu ramurile alterne si fara
spini din fam. Rhamnaceae, frun-
zele eliptice acuminate cu mar-
ginea intreaga sau putin undulata;
florile albe-verzui sunt ermafro-
dite, fructele mai intfii roii, devin
mai in until negrii. Creste brin
lunci, tufise i paduri. Aprilie-
Mai. Meld.
§coarta eCortex Rhamni Frangulae
intrebuintata in medicina. Leinnul
ars da un carbune escelent pentru
fabricatiunea prafului de pusca.
Cru$Iitett.tfr.Herbe de Sainte-Barbe,
Girarde-jaune ; g. Win t er-
kresse]. Barbarea vulgaris
R. Br. 8. planta erbacee din fam.
Cruciferae cu frunzele inferioare
lyrate, lobul terminal oarte mare
adesea rotund la baza putin cor-
diform, lobii lateral' mai mici
perechi, cele superioare ne-
divizate, obovale i dintate ; flo-
rile galbine aurii, dispuse in ra-
ceme, petalele cam de 2 ori mai
lung' cleat caliciul; fructul o si-
licua cu 4 muchi. Creste prin lo-
cud umede AprilieIulie. Melif.
Cru$ei, Rhamnus llrangula L., vezi
CrusAn.
Cubelceaseg, Medicago falcata L.,
vezi Culbeceasa.
Cubileeasefi, Medica go falcata L.,
vezi Culbeceasa.
Cueost (Bucovina), prunele tinere
&formate i transformate de ciu-
perca Exoascus Pruni Fuck., vezi
Urlupi.
Cueuleasd, Lychnis Plos cuculi L.,
vezi Pioarea-cucutui.
tueumalr (Banat), Cucumis sativus
t. vezi Castraveti.
ueurblitk, Cucurbita Melopepo L.,
vezri Bostan-alb.
Cueurhatil-poreeaseal, Cucurbita
Pepo L, vez! Bostan.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMILN
Cucurbeati, Cucurbita Pepo L., vezi
Bostan.
Uucurbetii, Lagenaria vulgaris Ser.,
vezi Tidva.
Cucurbetea, Aristolochia Clematitis
L., vezi Remf, Bryonia alba L.,
vezi Imparateasä i Coccinia in-
dica Wigt et Arn., vezi Tfirtacuta.
Cucurbeticii, Aristolochia Clematitis
L., vezi Remf.
Cucurig, Helleborus odorus W. et
vezi Cutcurig.
Cueuruz. [fr. Pétasitès ; g. Weis-
se Pestwurz.]. Petasttes albus
Gaertn. 21.. planta erbacee din fam.
Compositae, frunzele bazilare, ade-
sea mari apar in urma florilor, ele
sunt orbicular-cordiforme, angu-
loase, aculeolat-dintate, pe fata
inferioara lanos-pasloase ; florile
alb-galbui suut dispuse in mici ca-
pitule, reunite inteun racem la
virful unei tulpini, acoperite de
frunze squamiforme ; stigmatele
florilor ermafrodite sunt linear-
lanceolate, acuminate si divizate
aproape pang la baza. Creste prin
locuri umbrosse si pe marginea
tdrentelor din padurile montane si
subalpine. AprilieMai.
Uucuruz, Petasites officinal/3 Moench.,
vezi Captalan.
Cucuruz (Trans.), Zea Mays L., vezi
Päpusoi.
Cucuruz-de-p6dure, Lathraea Squa-
maria L., vezi Mama-padurei.
Cucuruzi,PetasitesofficinalisMoench.,
vezi Captalan.
Cucuruzu-piidurilor (Trans.), la-
thraea Squamaria L., vezi Mama-
pädurei.
Cucutil, Bucinis (Trans.), Cucuta-
mare, Dudaie. [fr. Ciguë, Grande-
Ciguë; g. S chierling].Confum
maculatum L. 8. planta erbacee,
otravitoare, Cu un gretos miros
de soareci, din fam, Umbelliferae,
tulpma cilindrica, fin-striata, fis-
tuloasa, glaucescentä si cu pete
mai Cu satra in partea in-
ferioaril ; frunzele interioare de 3
ori penatipartite cu petiolui cilin-
dric flstulos, foliolele adânc-pena-
dacoromanica.ro
79
tifide Cu segmente serrate si inu-
cronulate ; florile albe, dispuse in
umbele compuse. Insotite de un
involucru Cu numeroase foliole,
involucelul cu 3-5 foliole mai
scurte cleat umbelula; fructele
rotund-ovale. Creste prin locuri
necultivate, e Ifingti garduri si
locuri dosnice. IulieAugust.
Frunzele si fructele sunt intre-
buintate in medicinA.
Cucutivde-aph, Bucinis-de-apa, Bu-
cinis-de-balta, Cucuta- fnveninata
(Trans.), Cucutä-mica.[fr.Cicutaire,
Ciguë- aquatique; g. Wasse r-
s c hi erl in g, Witterich.].
Cicuta virosa L. 21.. planta erbacee
foarte veninoasa din fam. Umbel-
/ iferae, rizomul gros, camas, gol
inlauntru i divizat in mai multe
compartimente prin pereti trans-
versali ; tulpina cilindrica, usor
striatä, foarte fistuloash i glabra,
spre baza adesea rosieticä ; frun-
zele de 3 ori penatisecate, Cu fo-
liolele linear-lanceolate, ascutite,
serrate, petiolul fistulos ; florile
albe, dispuse im umbele compuse;
fructele aproape globuloase, putin
comprhnate lateral. Creste prin
mlastini, blti i ape stagnante.
lulieAugust.
Cucuti-de-piidure (Bucovina), Slim-
cuta (Bucovina-Partasestii-de-sus).
[fr. Gaillet ; g. L a b k r au t).
Galitem Schultesa Vest. 21.. planta
erbacee din tam. Rubiuceae, ri-
zomul tarator (repent) emite sto-
loni ; tulpina erecta, mai dela bazd
patrunghiulara, glabra ; ramuri o-
puse, orizontale si delicate ; frun-
zele Mai adesea cite 8 in verti-
cile, lanceolate, spre ambele parti
ingustate, ascutite i mucronulate,
fata inferioara palid-glauce ;
florile albe, dispuse tn
mare cu ramuri patente, pedicelii
mi adeseori triflori ; laciniile co-
rolei oblong-lanceolate, acuminate;
fructelenetede,albastriu-pruinoase.
Creste prin p:duri, adesea. Iunie-
August.
 80 ZACE. C. PANTII
Cucutli inveninatit (Trans.), Cicuta
virosa L., vezi Cucutii-de-apa.
Cucuta-mare, Conium maeulatum L.,
vezi Cucuta.
Aethusa C ynapium L.,
vezi Patrunjelu-cfinelui §i Cicuta
virosa L., vezi Cucuta-de-apa.
Oenanthe Phellan-
drium Lam., vezi Marling.
Cuilnt-pitmAntului, Neottia 1V idus
avis Rich., vezi Tranji.
Cuibul-randunelii, Neottia iidus
avis Rich., vezi Tranji.
Neottia 111 kilts avis Rich.,
vezi TrAnji.
Cugotsre, Dianthus Carthusianorum
L., vezi Garofite, Dianthus Caryo-
phyllus L., vezi Garoafa, Dianthus
chinensis L., vezi Garofite i Holos-
teum umbellatum L., vezi Cugorita.
Culoare. [fr. Clous-de-girofle ; g.
G e w rzn elk e]. l!ifugurii flo-
rali (bobocii) de: Eugenia caryo-
phyllata Thunb., syn. Caryophyllus
aromatieus L. arbore totdeauna
verde din fam. .111 yrtaceae, frunzele
opuse alungit ovale, florile nume-
roase rozee au un miros pIacut.
Acest frumos arbore cre0e in in-
sulele Moluce.
Cuisoarele sunt Intrebuintate ca
aromatic.
Geum urbanum L., vezi
Cerentel.
Cu4orita, Cugoare, Rocotel,[fr. Ho-
lostée en ombelle ; g. S p ur r
Holosteum umbellatum L. O. mica
plantä erbacee, glaucescenta, ade-
sea ro0etica, din fam. Caryophyl-
laceae, frunzele sesile ovale, cele
inferioare alungite ; florile albe
sau alb-rozee sunt dispuse in cime
umbeliforme, cari dupli inflorire
sunt plecate in jos, petalele den-
ticulate, stamine 3, rar 4-5; fruc-
tul capsula cu numeroase seminte
scuteliforme. -Creqte prin locuri
cultivate, pe climpii nasipoase. A-
Cujdit. Doronicum cordifolinm
Sternb., syn. D. Columnae Ten. 21..
planta erbacee din fam. Composi-
dacoromanica.ro
tae, rizomul oblic fárâ stoloni ;
frunzele inferioare lung-petiolate
profund-cordiforme, cele tulpinale
ovale cu basa cordatli §i ample-
xicaule toate dintate ; florile gal-
bine dispuse in capitule mari ;
fructele achene fârà papus. Cre0e
pe stancile umede gi pe marginea
torentelor din regiuuea alpina 0
subalpina. IunieAugust.
Culbeeeasit,Cobelceasca,Cubelceascri,
Cubilceasca, Ghis dei, Luzerna, Tri-
foi,Trifohg-salbatic (Bucovina). [fr.
Luzern e-j aune,Luzern e-sauvage; g.
Sichelklee, Schwedische
Luzerne.]. aledicago falcata
L. 21.. planta erbacee din fam. Le-
g uminosae-Papilionaceae ; tulpina
intinsa pe plimtint sau ascendentrt ;
frunzele trifoliolate ; florile gal-
bine, numeroase, dispuse in ra-
ceme scurte, adesea globuloase ;
fructele drepte, curbate ca o se-
cerri sau cu o singura invâxtitura.
Comuna prin plgunile uscate
fanetele sterile, pe malurile aride
ale apelor, uneori cultivata. Iunie-
S epte mbrie.
Culbeceasit-cultivatii, Medicago sa-
tiva L., vezi Luterna.
Culcupl-vacei, Hieracium Pilosella
L., vezi Vulturica.
Culducuqe, Prunus insititia L., vezi
Goldan.
Culeandri (Bucovina), Coriandrum
sativum L., vezi Coriandru.
Cunung, Coronilla varia L., vezi
Corongte.
Cununita, Coronilla varia L., vezi
Corongte.
Canunitif, Caprafoi, Ciritel, Taula
(Munt.).Spiraea ulmifolia Scop.D.
mic arbust din fam. Rosaceae,
frunzele p eti olate, o vale-lanceolate;
florile alb e,dispuse in corimbe lung-
pedunculate, simple qi terminale.
Cre0e pe stAncile umbrite de prin
piidurile din regiunea montanti
MaiIunie.
Clumnitik, Vinca herbacea W. et Kit.
Finca minor L., vezi Saschiu.
Cununite, Xeranthemum annuum L.,
vezi Plevaita.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
Cupa-vaeei, Holbura, Volbura, Vol-
bura-mare, Volburii-de-garduri,
Volvurä. [fr. Manchettes, Chemise-
de-Notre-Dame, Liseron-des-haies;
g. Heckenwinde, Zaun-
winde]. Calysteg la sepium R.
Br., syn. Convolvulus sepium L. 21-
planta erbacee din fam. Convolvu-
laceae, tulpina acatatoare, volu-
bilk* ; frunzele sagitate Cu auricule
trunchiate, adesea dentate ; florile
mari, albe si farä miros sunt inso-
tite de 2 mari bractee cordiforme
ascutite, pedunculi patrunghiulari,
uniflori si mai lungi cleat petiolii.
Creste pe länga garduri, tuflsuri,
si prin paduri umede; pe margi-
nea raurilor. IulieSeptembrie.
Cupa-vacei, Volvurii. Calystegia
silvatica Gris., syn. Convolvutus silv a-
tieus W. et Kit. 21- planta erbacee
acatatoare, volubila din fam. Con-
volvulaceat ; frunzele sagitate cu
auricule angulat-trunchiate; florile
mari albe, insotite de mari bractee
ovale, obtuse, ventricos umflate,
pedunculii cilindrici aproape de
lungimea frunzelor. Creste prin
tuflsuri si pliduri. MaiIunie.
Cupe (Mold.), Ghinturii, Ochincele,
Ocinceave.[fr. Gentian e- A-gi an des-
fleurs, Gentiane-ä-tige-courte, Gen-
tiane-decoupée; g. A u s g es chni t-
tener Enzian, Stengelloser-
E n z i a n.]. Gentiana excis Presl.,
syn. Gentiana acaulis . L. 21-. mica
plantä erbacee din fam. Gentiana-
eerie, tulpina foarte scurta ; frun-
zele bazilare dispuse in rozetd,
sunt ovale sau eliptice, putin co-
riacee ; tulpina cu o singura floare
mare, de coloare albasträ azurie,
dintii caliciului putin ingustati la
butt, devin oval-lanceolati si pa-
tenti, corola campanulata cu seg-
ment-e obtuse si mucronate. A-
ceasta frumoasä planta creste prin
pasunile din regiunea alpina. Iu-
nieIulie.
Curalice, Clavaria coralloides L.,
vezi Bureti-de-conopida si Hyd-
1111111 eorralloides Scop. vezi Burete-
cret.
dacoromanica.ro
81
Cureubetk Lagenaria vulgaris Ser.,
vezi Tidva.
Cureubetea (Banat), Bryonia alba
L., vezi Imparateasa.
Curcubeticii, Aristolochia Clemafitis
L., vezi Remf.
Cureubeu (Craiova), Cynodon Dae-
tylon Pers., vezi Pir-gros.
Cureubeu,Barba-imphratului(Munt.),
Floarea-cununei (Trans.), Floco-
sele, Flocosicä. [fr. Coquelourde,
Passe-fleur; g. Vexiernelke].
Lychnis Coronaria Lam., syn.
Agrostemma Coronaria L. si Corona-
ria tomentosa A. Br. 21- planta er-
bacee din fam. Caryophyllaceae,
frunzele si tulpina dens alb-pas-
los-paroase ; frunzele opuse ovale
sau oblonge ; floril e mari, rosii-pur-
purii cu petalele intregi sunt lung-
pedunculate ; fructul o capsula cu
10 coaste; semintele negrii. Creste
prin päduri, tuflsuri, prin poieni
si margini de paduri. IunieIulie.
Curettdel, Prunus cerasifera Ehrh.,
vezi Corcodus.
Cureudele, fructele comestibile de
Prunus cerasifera Ehrh., vezi Cor-
codus.
Curechlu (Mold. si Trans.), Brassica
oleracea L., vezi Varza si var.
capitata L., vezi Varza-de-iarna..
Curechiu-de-iarna (Mold. si Trans.),
Brassica oleracea L. var. capitata
L., vezi Varza-de-iarnit.
Curechiu-de-munte (Trans.-Rodna).
Senecillis carpatica Schott. Kot-
schy et Nym. 21- plantä erbacee
din fam. Compositae, tulpina sim-
pia, glabrh, striatii, la varf race-
moasa, sau racemos-paniculata ;
frunzele glauce, necaloase pe mar-
gini sunt aproape coriacee, cele
radicale si ale fasciculilor sterili
sunt orbiculare, cordiforme, ovale
sau oblongi, mai lung-sau mai
scurt-petiolate, petiolii in partea
lor superioara aripati, frunzele
caulinare inferioare, ingustate in
petioli lati, amplexicaule, cele su-
perioare cu baza lata sesile; flo-
rile galbine-aurii, dispuse in mari
capitule, cele rnarginale ligulate
6
 82 ZACH. C. PANTU
femenina, cele centrale tubuloase
ermafrodite, ligulele oblongi cu
5-10 nervure ; fructele achene
linear-fusiforme, glabre cu un pa-
pus scurt, uniserial, alburiu
fragil. Plantä foarte rara, care
creste pe calcar in regiunea sub-
alp* pana acum cunoscutä nu-
mai de pe muntele Corongis din
nordul Transilvaniei.
Curmal, Finic. [fr. Dattier ; g. D a t-
telpalme]. Phoenix dactylifera
L. D. frumos arbore din fam. Pal-
mae, tulpina (stip) cilindrica se
tidied färä a se ramifica pana la
inaltimea de 10-12 in. prezentand
la suprafata cicatricele frunzelor
cäzute ; frunzele ingramadite la
varful tulpinei sunt imparipena-
ticompuse, ele pot ajunge pana la
3 in. lungime, foliolele lanceo-
late ascutite i rigide ; florile uni-
sexuale diace sunt mici, nume-
roase si reunite inteun mare spa-
dice ramificat, numit regim, pre-
vazut Cu o spata coriacee mono-
filä Cu o crepatura laterala ; fruc-
tele numite : Curmale sunt co-
mestibile. Acest frumos arbore
creste si se cultivä din insulele
Canarice prin oasele Saharei panä
in Asia sudvesticä. Curinalul se
cultiva uneori si pe la noi, prin
casele oamenilor sau prin floririi
ca planti decorativa'
Ourmalele sunt fructe dulci gus-
toase si foarte nutritive.
Curmale. [fr. Datte; g. Dattel], fruc-
tele comestibile de Phoenix dac-
tylifera L., vezi Curmal.
Curpen (Trans.), Clematis Vitalba L.,
vezi Vita-alba.
Curpen-alb (Banat), Clematis V i-
talba L., vezi Vitä-alba.
Curpen-de-munte,Curpenitil(Trans.),
Naprasnic (Trans.). [fr. Atragène-
des-Alpes; g. Alp enreb e, Al-
penwaldrebe]. Atragene al-
pina L., syn. Clematis alpina Mill.
t. arbust din fam. Ranunculaceae
eu tulpina sarmentoasi, aeäta-
toare, anguloasä, noduroasä i ra-
dacoromanica.ro
mificatä ; frunzele de 2 ori trifo-
liolate cu foliolele oval-lanceolate,
acuminate si denticulate ; florile
solitare, mari, violacee sau albe,
plecate In jos, cu pedunculul mai
lung cleat frunza, caliciul cu 4
sepale petaloide, päroase pe din
afarii, corola cu petale numeroase,
spatulate si mai mici cleat sepa-
lele. Carpele ovale, comprimate
vilos-piroase, terminate printeo
comdà lungä, i paroasa. Creste pe
stancile din regiunea subalpina.
IunieIulie.
Curpen-de-piidure, Clematis Litalba
L., vezi Vita-alba.
Curpen-drept, Clematis recta L., vezi
Luminoasä.
Curpen-scurt, Clematis integrifolia
L., vezi Clocotei.
Curpernitit (Trans.), .Atragene alpina
L., vezi Curpen-de-munte.
Curu-boului, Rosa canina L., vezi
MAcies.
Cuscrigior (Trans.), Iarba-plumanei,
Mierea-ursului, Plämanarica (Ba-
nat), Plaminaritä, Plumanarea,
Plumanäricii (Trans.), Plumanarita,
Sudoare (Banat . [fr. Pulmonaire-
officinale; g. Lungenkraut].
Pulmonaria officinalis L. 4. planta
erbacee din fam. Borraginaceae,
acoperitil cu peri asprii, frunzele
cu pete albe, cele basilaie de varä
sunt ovale cordiforme i cu pe-
tiolul ceva mai scurt deck lamina;
florile rosii apoi violete, rar albe.
Creste prin pädurile umbroase
umede. AprilieMai. Melif.
Cutcurig (Craiova), Bojotel, Bojotei
(Mehedinti), Cucurig, Spans, Spant,
Spanz. [fr. Hellébore ; g. N i e s-
w u r z]. Helleborus odorus W.
et Bit. 4. planta erbacee din fam.
Ranunculaceae, tulpina erecta', cu
una sau doutt frunze la ramifica-
tiuni, pubescentä sau hirsuta ;
frunzele pedate, cele radicale cu
fofiole plane, lat-lanceolate, acu-
minate, marunt i serrat-dintate,
glabre si numai pe partea inferi-
oarä pubescente, rugos-venoase cu
nervurele proeminente si cu vine
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
albe; florile mari verzui, odorante,
plecate in jos qi reunite cate 3-4
in -mici corimbe; fructele capsule
libere cu stigmatele orizontal re-
curbate. Helleborus dumetorum
W. et Kit. 21.. sa aseamana mult
Cu precedentul de care difed prin :
frunzele radicale lanceolate, ma-
D.
Datfln,Dafnu(Maced.),Lurbän(Trans.),
[fr. Laurier, Laurier-sauce ; g.
Lorbeer, Lorb eerbaum].
Laurus nobilis L. b. mic gi fru-
mos arbore, totdeauna verde din
fam. Lauraceae, frunzele coriacee,
lucitoare i persistente sunt oblong-
I anceolate, ascutite, scurt-p etiolate,
undulate pe margine, verzi inchise
pe fata superioad, mai deschise
pe cea inferioarii; florile mici, gal-
bui, ermafrodite sau dioice sunt
dispuse in scurte raceme axilare ;
fructele boabe (bacce) ovoide de
marimea unei mici masline sunt
negre i cu un gust acru si aro-
matic. Originar din sudul Europei,
cultivat uneori i prin partile noas-
tre ca planta ornamentalti. Apri-
lieMai.
Frunzele sale aromatice cunos-
cute de popor sub numele de : foi-
de-dafin, foi-de-lurban, sa intrebuin-
teaza la bucatarie. Din partea car-
noasa a fructelor de dafin sa extrage
un oleu esential si o substanta gra-
sa, intrebuintate in medicina ca sti-
mulante. (Folia et Baccae Lauri».
Delia (Oltenia), Robinia Pseudacacia
L., vezi &lam.
Dann (Maced.), Laurus nobilis L.,
vezi Daft.
Dalae, Aisor (Bucovina), Bobitä, Bo-
bita-lupului, Marul-lupului, Poama-
vulpei, Riisfug, Strugurul-lupului.
[fr. Raisin de renard, Parisette,
Herbe-à-Paris ; g. Einbeere]
Paris quadrifolia L. 21-. planta
erbacee din fam. Liliaceae, rizom
tarator (repent); tulpina simplii
dacoromanica.ro
83
runt serrat-dentate i glabre cu
nervurile principale putin proemi-
nente pe fata inferioarä, nervurele
secundare insti neproeminente.
Ambele specii cresc prin paduri,
tufi§uri qi eariquri de paduri. Mar-
tieAprilie.
dreapta, cu un verticil de 4. frunze
(rar 3-5) si terminata la yid cu
o unica floare verzue, foliolele pe-
riantului neegale, 4 externe mai
late, lanceolate, iar cele 4 interne
lineare sunt putin mai galbui ;
fructul o baca neagra-albästruie de
marimea unui mare bob de mazare.
Creqte prin locurile umbroase din
paduri. Mai,
Planta veninoasa, cu deosebire
fructele foarte toxice. Frunzele de
Paris quadrifolia aunt intrebuintate
de poporul nostru spre a vindeca
dalacul (o buba).
Dalle, Dahlia variabilis Desf., vezi
Gherghinii.
Darie. [fr. Pédiculaire ; g. Laus e-
kraut]. Pedicularis campes tris
Gris. 2t. planta erbacee din fam.
Scrophulariaceae, tulpina simpla,
erecd, foliata Cu unele linii lon-
gitudinale pubescente, mult mai
lunga cleat frunz ele bazilare;
frunzele penatisecte, glabre sau
cel mult la baza petiolului primar
comun Cu putini peri, segmentele
cam departate, lanceolate, divizate,
cele superioare nedivizate, laci-
niile dentate sau si de tot intregi,
mucronate cu varful alb si carti-
laginos ; florile galbine dispuse in-
tr'un lung spic, la virf mai indesuit,
la baza mai lax, caliciul glabru cam-
panulat cu 5 nervure nearipate, co-
rola galbin-deschisa ; fructele cap-
sule oval-lanceolate. Creste prin
livezi §i margini de paduri in regiu-
ilea montana. lunieIulie. Pedi-
 84 ZACH. C. PANTU
cularis acaltata B ess. 21. mare planta
erbacee cu radacina cilindrica-fu-
siforma, la urma ramificata; tulpina
pana la 1.50 m. inalta, simpla, fls-
tuloasa, multifoliata i aproape
glabra ; frunzele moi (flaccide) de
un verde inchis, mari, glabre, pe-
natisecte, segmentele profund pe-
natipartite, lanceolate, laciniile in-
cis-serrate ; florile galbine, dispuse
inteun lung racem lax, caliciul
coriaceu campanulat, corola gal-
bina, (deschis sulfurie) ; fructele
capsule ovale, oblic- acuminate.
Cre0e prin vaile §i fanetele din
regiunea montana qi subalpinti.
IulieAugust.
Darmoe, Viburnum Lantana L., vezi
Darmoz.
Darmoesin, V iburnum Lantana L.,
vezi Darmoz.
Darmotin (Oltenia), Ononis hircina
Jacq. qi Ononis spinosa L., vezi
Osu-iepurelui.
Darmoz, Coact-la., Darmoc, Darmoc-
sin, Drimoc, Drimos. [fr. Mancien-
ne, Mansèvre, Viorne ; g. S c hl i n-
ge, Wollige-Schlinge, Ban d- L., vezi Oita.
strauch]. V iburnum Lantana Deditel-galbenl, Anemone ranuncu-
L. 1). frumos arbust din fam. Ca-
prifoliaceae, frunzele ovale, den-
ticulat-serrate, pe fata inferioara
rugos-vanoase 0 dimpreuna cu ra-
murelele stelat-pazlos-paroase, pe
fata superioara acoperite cu peri
stelati impr4tiati ; florile albe,
toate fertile, dispuse intr'un co-
rimb plan ; fructele boabe (bacce)
ro0i, devenind mai pe urmii negrii.
Cre0e prin paduri i tufiFiri in re-
giunea montana i a dealurilor. Mai.
De-dansele (Bucovina). Geranium
ph ieum L. femeile gtiutoare din
Bucovina spun ca aceasta planta
este 'mina pentru boala : aDe-da-
sele , vezi Paltiria-cucului.
Dedetel, Anemone Pulsatilla L., vezi
Deditei.
Dedtta (Bucovina), Anemone Pulsa-
tilla L., vezi Deditei.
Dedite (Bucovina), Anemone Pulsa-
tilla L., vezi Deditei.
Deditei, Adormitele, Dedetei, Deditti
dacoromanica.ro
(Bucovina), Dedite (Bucovina), Si-
sinei, Sufletele (Banat), Vanturele
(Banat). [fr. Pulsatille,Coquelourde,
Coquerelle, Herbe - du - vent ; g.
Kuhschelle, Kiichenschelle,
Grosse-Kiichenschelle]. Ane-
mone Pulsatilla L., syn. Pulsatilla
vulgaris Mill. 4. planta erbacee,
veninoasa din fam. Ranunculaceae,
frunzele paroase de 3 ori pena-
tisecate, cu lobii lineari, ascutiti ;
florile erecte, in forma de clopot
(campanulate) sunt mari 0 de o
coloare albastru-violacee; invo-
lucru format din frunze sesile,
concrescute la baza inteo vagina;
fructele paroase sunt prelungite
la varf inteo coada lunga acope-
rita Cu peri. Cre0e pe coline
uscate, prin poieni i margini de
paduri. MartieAprilie.
Aceasta planta o Intrebuinteazä
romancele noastre la colorat.
Deditel-de-livede, Anemone prat ensis
L., vezi Sisinei.
Deditel-de-padure, Anemone silvestris
loides L., vezi Patita.
Deditei-salbatiel, Anemone silvestris
L., vezi Oita.
Degetar, Degetaritä, Degetel (Tran-
silv.), Tata-oaei (Mold.). [fr. Di-
gitale, Gant-de-Notre-Dame, Her-
be-au-pauvre-homme ; g. Bl as s-
gelb er-Finger hutd. Digitalis
ambigua Mur., syn. Digitalis gran-
di/lora Lam. 21- planta erbacee
veninoasä din fam. Scrophularia-
ceae, tulpina in partea superioarä,
impreuna cu pedunculele glandu-
los-paroasti ; frunzele oblong-lan-
ceolate, serrat-dentate, ciliate 0
acoperite cu peri moi ; florile mari
galbine, dispuse in raceme unila-
terale la varful tulpinei. Cre0e
prin padurile din regiunea cam-
piilor paná in regiunea montanti.
IunieIulie.
Degetarlta, Digitalis ambigua Mur.,
vezi Degetar i Digitalis purpurea
L., vezi Degetel-rop.
 PLAITELE CUNOSOUTE DF POPORUL ROBAN
Degethrut, Potiras. [fr. Soldanelle;
g. Berg - Troddelblume, Al-
penglö ckchen]. Sold anella
montana Willd. 4. mica plantd
erbacee din fam. Primulaceae ; f run-
zele cordiform-orbiculare usor
distantat-crenate; florile albastre-
violete, dispuse cate 2-4 la var-
ful tulpinei scapiforme, glandulos-
pubescente, corola crestata pang
la mijloc. Creste prin locurile u-
mede din regiunea montana
subalpina. MaiIulie.Soldanella
alpina L. 4. [fr. Soldanelle-des
Alpes ; g. Alpentroddelblume, Al-
penglöckchen]. Frunzele ro-
tund-reniforme, intregi; florile al-
bastre cate 2-4 la varful tulpi-
nei scapiforme cu pedunculele usor
sesil-glanduloase. Creste prin lo-
curile pietroase i umede din re-
giunea alpina. MaiIulie.
Degetel (Trans.), Digitalis ambigua
Mur., vezi Degetar.
Degetel-rou (Trans.), Degetarita,
Napastrocel. [fr. Gant-de-Notre-
Dame, Gantelée; g. Pu rpurrot er-
Fingerhut]. Digitalis purpurea
L. e planta erbacee, foarte veni-
noasti din fam. Scrophulariaceae,
tulpina erectg, simpla pubescenta ;
frunzele oval-lanceolate, crenate,
pubescente pe fata inferioara; flo-
rile rosii-purpurii, pe din launtru
cu puncte purpurii, inconjurate de
o aureola albg, foarte rar, florile
sunt de tot albe, corola campa-
nulata-dilatata, pe dinafarg de tot
glabrg pe dinlauntru paroasa. Ori-
ginara din vestul Europei, la noi
cultivata ca planta ornamentala.
IulieAugust. Melif.
Frunzele <Folia Digitalis» ca
principiul activ eDigitalina» extras
din ele, se intrebuinteaza in medi-
cina ca diuretice sau pentru a com-
bate boalele de inima.
Dentich, Bidens tripartita L., vezi
Dentita.
Denticit, Bidens tripartita L., vezi
Dentitä.
Dentitit, Carligior, Dentica, Dentica,
dacoromanica.ro
65
Doi.dinti, Iarba-rosie, Paduchi-de-
tigan (Trans.). [fr. Chanvre-d'eau;
g. Priesterlaus, Dreiteiliger-
Wasserdost]. Bidens tripartita
L. C). plantd erbacee din fam.
pusitae, tulpina ramificata, erecta
frunzele de un verde inchis sunt
tripartite, cu segmentele lanceo-
late-serrat-dentate ; florile galbine
toate ermafrodite i tubuloase,
rar cele dela periferie sterile si
ligulate, sunt dispuse in capitule
erecte; fructele achene obovale,
comprimate i prevazute de or-
dinar cu 2 ariste subulate spinoase,
acoperite cu spini dirigiati in jos.
Creste prin locuri umede, mlas-
tinoase, pe langa WO, paraje,
santuri si isvoare. IulieOctom-
brie.
Dimitrite (Mold.) Chrysanthemum
indicum L. 0 Chrysanthemum si-
nense Sab. plante ornamentale,
cari infloresc pe la SÍ. Dumitru,
din care cauzg sa i numesc in
Moldova Dimitrite v. Tufanici.
varietate de Zea
Mays L., vezi Papusoi,
Dintele-draeului, Iarba-iute, Iarba-
rosie, Piperu-baltei, Piperu-broas-
tei. [fr. Poivre-d'eau, Herbe-a-cra-
paud, Herbe de St. Innocent ; g.
Wasserpfeffer]. Polygo-
num .Hydropiper L. C). plantd er-
bacee cu gust de piper din fam.
Polygonaceae, tulpina erectä, ra-
mificata ; frunzele lanceolate, spre
varf si spre baza ingustate, ochrea
aproape glabra, scurt- sau lung-
albe, rosii-purpurii
sau verzui, glandulos-punctate, dis-
puse in spice filiforme laxe; florile
Cu 6 stamine ; fructele nelucitoare.
fin-sgrabuntoase. Creste prin lo-
curi umede, sianturi, balti, mlas-
tini i paraie. IulieSeptembrie.
Melif.
Dinturit, Euphrasia Rostleoviana
Bayne. i Euphrasia stricta Host.,
vezi Silur. Gentiana lutea L., vezi
Entura i Odontites verna Rchb.,
vezi Duntura.
Dioe, Centaurea Cyanus L., vezi Vi-
 86 ZACH. C. PANTIE!
netele si Centaurea plumosa Lam.,
vezi Sglavoc.
Dino, Floarea-florilor, Ghioc, Sgla-
voc, Smoc. [fr. Centaurée ; g.
Flockenblume]. Centaurea
phrygia L. 4. planta erbacee din
fain. Compositae; frunzele oblong-
eliptice si lanceolate, serrat-din-
tate ; florile rosii-violete, dispuse
in capitule ovale, apendicele aqua-
melor negrii scarioase sunt subu-
late, recurbate, pe margine cu cili
plumosi, apendicele celor 3 rtinduri
de squame interne sunt rotunzite
denticulate si intrec pe cele exte-
rioare ; fructele achene cu papusul
de 3 ori mai scurt cleat ele. Crest@
prin fftnetele i poienile din re-
giunea montana i subalpina. Iulie-
August. Centaura pseudophrygia
C. A. Meyer. 21.. se distinge de
precedenta prin capitulele rotunde
prin aceea eä apendicele squa-
melor celor mai interne sunt aco-
perite de cilii squamelor urmatoare.
Creste prin livezile i poienile din
padurile regiunei montane infe-
rioare. Iulie-August.
Dlsculet, Alyssum calycinum L., vezi
Albita.
Down n a-codrului (Trans.-Brasov),
Atropa Belladonna L., vezi Ma-
tragunä.
Doamnli-mare, Atropa Belladonna
L., vezi Matragunii.
Dobromnic, Melittis Melissophyllum
L., vezi Dumbravnic.
Dobronie, Melittis Melissophyllum L.,
vezi Dumbravnic.
Dobronicit, Melittis Melissophyllum
L., vezi Dumbravnic.
Dobrovnicli, Melittis Melissophyllum
L., vezi Dumbravnic.
Docrovnica (Trans.), Melittts Mells-
sophyllum L., vezi Dumbravnic.
Dol-dinti, Bidens tripartita L., vezi
Dentita.
Domate (Maced.). Solanum Lycoper-
sicum L., vezi Patligele rosii.
Mimic. [fr. Falcaire ; g. Sichel-
möhr Palcaria Rivini Host.,
syn. Falcaria vulgaris Bernh. 8 mai
rar 21.. planta erbacee din fam.
dacoromanica.ro
belliferae, tulpina fin-striata, rami-
fica* glabra i glaucescenta ; frun-
zele inferioare simple si ternate,
cele superioare ternate, foliola
mijlocie trifida, cele laterale pe
partea externä bifidetrifide cu
laciniile linear-lanceolate, serate
si spinos-mucronate, adeseori usor
incovoiate in forma de secere ;
florile mici albe, dispuse in um-
bele de umbelule i inconjurate
de un involucru i involucel,
format din 4-8 foliole ; fruc-
tele ovoid-oblonge i comprimate
lateral. Creste pe marginea dru-
murilor, prin samanaturi, pe dea-
luri i prin livezi. IulieAugust.
Dosnich-galbena (Banat), Carectei.
[fr. Carpésium penché ; g. K r a-
genblume ; Trotzköpfchen].
Carpesium cernuum L. C). sau
E. planta erbacee din fam. Coln-
positae, tulpina erecta, in partea
superioara racemos-ramificatil
pubescenta; frunzele petiolate, o-
blong-lanceolate, usor dintate ; flo-
rile galbine, dispuse in capitule
solitare, terminale si plecate in
jos. Creste prin locurile umede
umbroase din paduri. IulieAu-
gust.
Poporul roman din Banat crede
ca aceasta planta nu trebue adusa
tinuta in casa, nici sa pui mana
pe ea, nici s'o porti la palarie, cad
Cu aceasta buruiana se vrajeste de
urat; ca barbatul sa-si urasca fe-
meia, &mall ibovniciie lor i asa
mai departe.
Dosnicit-vAnittli (Banat), Clematis in-
tegrifolia L., vezi Clocotei.
Dost, Origanum vulgare L., vezi So-
vary.
Dovleac (Munt.), Cucurbita Pepo L.,
vezi Bostan.
Dovleac-turcese, Cucurbita Melopepo
L., vezi Bostan-alb.
Dovlecel, Dovlecei (blunt.), varie-
tate de Cucurbita Pepo L., vezi Bos-
tanel.
Dracilit, Acris-rosu (Trans.), Agrie-
rosu, Dragina, (Trans.), Lemn-gal-
ben, Macris-de-rauri, Macris-iepu-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROM:iN
resc, Macris-spinos (Trans.). [fr.
Epine-Vinette ; g. S auer d o r n,
Berberitzed. Berberis vid-
garis L. D. arbust spinos din fam.
Berberidaceae Cu scoarta cenusie
si cu lemnul galbin ; spinii tripar-
titi ; frunzele obovale, ciliat-serrate,
dispuse in fascicule; florile gal-
bine cu miros neplacut, dispuse
In raceme, cari affma in jos, ca-
liciul cu 6 sepale, corola cu 6 pe-
tate, prevazute la baza cu cate 2
glandule galbine-portocalii; pase
stamine, care fiind atinse de un
corp strain se apropie brusc de
pistil; fructele sunt boabe (bacce)
ovoide de un rosu aprins. Creste
prin tufisuri i lunci. Uneori se
cultiva pentru a face garduri vii,
dar trebue sa fie la o mare dis-
tanta de samanaturile de gran,
aci pe frunzele de Dracila traeste
in timpul iernei forma aecidiala a
detestabilei ciuperci parasite Puc-
cinia graminis, cunoscuta poporu-
lui nostru sub numirea de Rugina-
grdului. MaiIunie. Melif.
Radacina, frunzele i fructele de
Dracild se intrebuintau odinioara
In medicina. Dulceata fatua din
fructele acestei plante este Intre-
buintata pentru durere de piept.
Xanthium spinosum L., vezi
Holera.
Dritgaieä, Gallium Molluyo L., vezi
Sanziene-albe.
Drigatei (Munt.), Floarea-lui-Sft.
loan, Samziene, Sämziene-galbene
(Banat). Sanjuoane, Sanzene, San-
zenie, Sänziene, Sanzuiana (Trans.),
Stinzuiene (Trans.). [fr. Caille-lait-
jaune; g. Echtes-Labkraut,
Marienbettstrok]. Ga-
lium verum L. 21-. planta erbacee
din fam. Rubiaceae, tulpina rigida
rotunda, cu 4 muchi; frunzele dis-
puse ate 8-12 in verticile, in-
gust-lineare ascutite, mucronate,
Cu marginele räsucite, pe fata in-
ferioara acoperite cu peri scurti
moi; florile galbine aurii, pla-
cut mirositoare cu lobii corolei
dacoromanica.ro
87
obtusiusculi i foarte scurt apicu-
late; fructele mici, glabre i ne-
tede. Creste prin livezi, Ovni,
margini de paduri i poieni. Iu-
nieIulie.
Din florile acestei plante se fac
buchete si cununi In ziva de 24 Iu-
nie, Nasterea Sfantului Ioan (Dra-
gaica, gamziene), cari se pun la fe-
restre, la poarta qi chiar pe case,
caci dupa credinta poporului, aceste
flori feresc pe om de toate relele,
adudind In acelas timp noroc la
casa omului.
Dragavei, Dragavel (Bänat), Stegie,
Steghie, Stevie. [fr. Patience-cre-
pue, Parelle; g. K r su s e r-A m-
p f e r]: Rumea. crispus L. 21-.
planta erbacee din fam. Polygo-
naceae, tulpina erecta sulcati, pa-
niculat-ramiflcata in partea supe-
rioara ; frunzele petiolate lanceo-
late, ascutite pe margine undulat-
incretite; florile verzui, ermafro-
dite sau poligame, dispuse in ver-
ticile multiflore, apropiate, for-
mand raceme compacte nefoliate,
periantul cu 6 lacinii, 3 externe,
3 interne, stamine 6, stile 3 cu
stigmate multifide, laciniile inte-
rioare ale periantului fructifer sub-
rotunde, aproape cordiforme, de
tot intregi sau spre baza' denti-
culate, numai cu un granul (ca-
lus) sau i toate califere ; fructul
trigonal. Creste prin fanete umede,
pe langi drumuri, garduri i pa-
raje. IulieAugust.
Frunzele tin ere fierte, le mananca
poporul primavara. Cu sucul aces-
tei plante vindeca poporul nostru
bubele.
Dragavei, Rumex palustris Smith.,
vezi Stevie-de-baltä.
Dragavel (Banat), Rumex crispus L.,
vezi Dragavei.
Dragina (Trans.), Berberis vulgaris
L., vezi Dracilä.
Dragoste (Trans.), Botrychium Lu-
naria L., vezi Limba-cucului.
Dragoste (Trans.-Fagäras-Posorta)
 68 ZACE. O. PANTU
Masa-raiului (Trans.-Fagarzq-Po-
§orta). [fr. Orpin ; g. Gebirg s-
Fetthenne]. Sedum carpati-
cum Reuss. 4. plantd erbacee grasii
din fam. Crassulaceae, frunzele o-
blong- lanceolate sau lanceolate,
carnoase, dentat-serrate, spre basa
Intregi In petioli scurti cuneat-in-
gustate sunt alterne. Florile rozeu-
purpurii, dispuse in cime inde-
suite. Creqte prin locuri pietroase
sau stancoase in regiunea mon-
tana panft in cea subalpina. Iunie-
Iulie.
Poporul aduce primavara aceasta
planta i o sadeste in gradina, and
este inflorita se rupe si se mine din
ea. la grinda, cate un fir pentru
fie-care persoana din casa; (lac&
firul se usuca, se crede, ca persoana
pentru care a fost destinat. moare
In acel an ; daca fusa creste si se
tot infasura pe dupa grinda, atunci
omul traeste mult. Tot despre Dra-
goste mai este credinta poporului,
ca daca se pun 2 fire pPntru 2 ti-
neri indragostiti i &tea firele cres-
and se apropie unul de altul, atunci
tinerii aceia se vor casatori ; daca
din contra firele se indeparteaza
unul de altul, tinerii nu se vor ca-
satori.
Dragostea-fetel (Bucovina), Euphra-
sia Rostkoviana Hayne. §i Euphra-
sia stricta Host., vezi Silur.
Drehle (Mold.)..Aurieularia mesen-
terca Fr., syn. A. tremelloides Bull.
Ciupercà lignicola, coriacee din
fam. Auriculariaceae, la inceput in
forma de crustii cu crepaturi, mai
tarziu de forma unui cornet sau
a unei urechi, prilaria cenqiu-bru-
nie, intreaga, paslos-paroasa, cu
zone fasciate ; hymenild costat-in-
cretit, brun-violaceu, sa umfla
devine gelatinos sub influenta umi-
ditatii ; basidiile cilindrice cu mai
multe articole, articolul cu o sin-
gura sterigmatei aciculara cu spori
oblong-reniformi. Cre0e pe trun-
chiuri de fagi de ulmi i de ste-
jari. Augus,t.
Drente. [fr. Etoile-d'eau, Morgeline
d'eau; g. Frühlings-Was-
dacoromanica.ro
serstern, Wasserstern].
Callitriche vernalis Kiitz., syn. C
verna L. 4. mica planta erbacee
aquatica din fam. Callitrichaceae,
tulpina flliforma glabra, cufundata
In LTA*, emitand iädAcini. rar ae-
riana ; frunzele inferioare lineare,
cele superioare obovale, gramadite
lute() rozetri, care inoata la su-
prafata apei ; florile verzui sunt
foarte mici, putin vizibile, axilare
qi solitare, cu o singura stamina,
stilul erect 0 nepersistent ; fructul
o mica capsule): mai lunga cleat
lata cu 4 muchi foarte inguste
ascutite. Cre§te prin mla0ini
bälti. MaiSeptembrie.
Drete (Trans.-Brasov), Duminecea,
Galbenele, Galbenele-
de-pildure, Grilbinele. [fr. Herbe-
aux-écus, Monnoyère ; g. Fr ie d-
los, Pfennigkraut].Lysi-
machia Nummularia L. 4. planta
erbacee, intinsti pe ptimant din
fam. Primulaceae, tulpina repent&
sau culcatii ; frunzele opuse, cor-
diform-orbiculare sau eliptice ; flo-
rile galbine axilare, solitare sau
cate 2; lobii caliciului cordiformi,
acuminati ; fructele capsule, de-
hiscente prin valve. Cre0e prin
locuri umede, prin paduri, frinete
tufipri. IunieIulie.
Drimoc, Viburnum Lantana L., vezi
Dfirmoz.
Driinos, Viburnum Lantana L., vezi
Darmoz.
Drob, Drog. [fr Cytise ; g. G e i s-
sklee].CytisusheuffeliiWierzb.
mic arbust din fam. Legumi-
nosae-Papilionaceae, tulpina erecta
foarte ramiflcata qi paroasa; frun-
zele trifoliolate cu foliolele lan-
ceolat-lineare, spre varf mai late,
ascutite, pe fata inferioara mai
paroase, cu perii scurti culcati
(acumbenti) ; florile galbine, dis-
puse cate 2-5 in umbele capitate
la varful ramurilor ; fructele le-
gume matrisos-paroase (sericeu-
paroase) cu perii scurti i alipiti.
Cre0e prin locuri deschise, poieni,
livezi, raripri de paduri. Iulie-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROBLIN
August. Cytisus leucanthus W.
et Kit., syn. C. albus Hacq. tulpina
ereetd, ramiflcata, ramurelele cu
peri setiformi erecti, mai lungi
cleat perii tomentosi ; frunzele
trifoliolate cu foliolele obovale pe
fate inferioara matasos-paroase ;
florile albe sau alburii sunt nume-
roase si dispuse in capitule um-
beliforme la varful rainurilor; fruc-
tele legume hirsute. Creste pe dea-
lun i locuri deschise, rarisuri de
tuflse si prin vii. AprilieMai.
Drob, Cytisus n2;gricans L., vezi
Lemnu-bobului, Genista oligosperma
Andrae., vezi Ginistru si Genista
tinctoria L., vezi Drobita.
Drob. [fr. Neslie-paniculée; g. R i s-
p i ge-N es le e]. 1V eslea panicu-
1 ata Desv. O. planta erbacee din
fam. Cruciferae, tulpina erecta;
frunzele aspre, acoperite Cu peri
stelati i furcati sunt lanceolate,
alterne, cele inferioare petiolate,
cele superioare sesile, adanc-sa-
gitate la baza i amplexicaule ;
florile mici galbine-aurii, dispuse
in raceme; fructele mici silicule
globuloase, uniloculare, cu o sin-
gura samanta, (monosperme), si-
liculele uscate sunt reticulat-ve-
noase,ruguloase si coriacee. Creste
prin samanaturi, prin locuri in-
culte, pe MO drumuri. Mai-
Iunie.
Drob-de-munte (Mold.), Drob, Drog.
[Cytise-hérissé ; g. G e is s kl e
Cytisus hirsutus L., syn. a falcons
W. et Kit., C. polytrichus M. Bieb.
mic arbust din fam. Leguminosae-
Papilionaceae, tulpini erecte sau
ascendente, Cu ramuri lungi, sub-
tiri si rotunzite, acoperite ca peri
asprii; frunzele obovale sau eliptice,
acoperite cu reri asprii i patenti;
florilegalbine,laterale,axilare scurt-
pedunculate, ingramadite ate 2-3
In capitule, caliciul paros, corola
la inceput galbina, devine mai pe
urma brunie. Creste prin locuri
deschise, tuflsuri, pe langa paduri
si prin poieni la munte si la ses.
Mai Iunie.
dacoromanica.ro
89
Drobiqor, Genista tinctoria L., vezi
Drobitii si Isatis tinctoria L., vezi
Drobusor.
Drobitit, Drob, Drobisor, Drobita-
boiangiilor, Drobusor, Drog, Dro-
Genistra, Ginistru, Grozamil,
Grozamii-mica, Inistru. [fr. Ge-
nestrolle, Herbe-i-jaunir, Genél-
des-teinturiers ; g. Gins t, Gins-
ter, Farber-Ginster]. Ge-
nista tinctoria L. b. mic arbust din
fain. Leg uminosae - Papilionaceae,
frunzele oblonge sau eliptice pe
margini pubescent-ciliate ; florile
galbine, dispuse in raceme termi-
nale, corola neparoasti; fructele
legume (pastan) comprimate gla-
bre. Creste prin
tele de prin padurile campiilor si
inuntilor. IunieIulie.
Aceasta planta este foarte mult
intrebuintata de poporul nostru la
colorat in galben.
Drobita-boiangiilor, Genista thtc-
toria L., vezi Drobita.
Drobuor, Genista oligosperma An-
drae., vezi Ginistru. Genista tinc-
toria L., vezi Drobita.
Drobupr, Boiengioae, Cardama,
Cardaman (Trans.), Drobisor, Dro-
busoara. [fr. Pastel, Guède, Vou-
ède, Pastel- des - teinturiers ; g.
W aid, Farberwaid]. Isatis
tin ctoria L. E. plantd erbacee, de
un verde-albastriu, din fam. Cru-
ciferae, tulpina erecta, rigida, ra-
mfficata in partea superioarti ;
frunzele inferioare petiolate, o-
blong-lanceolate, cele superioare
sunt sesile lanceolate si amplexi-
caule prin baza lor sagitata ; flo-
rile galbine, dispuse in racem ;
fructele sunt silicule comprimate
oblonge, foarte obtuse sau emar-
ginate si ingustate spre baza, ele
sunt brune, devenind negrii la
maturitate. Creste prin locuri fei -
tile sau aride i pietroase, uneori
cultivata, ca planta tinctoriala.
3IaiIunie. Melif.
Frunzele acestei plante in urma
fermentatiunei dau o coloare fru-
 90 ZACH. C. PANTII
moasa albastra, care intrece in fru-
musete coloarea indigo. Odinioara
sa cultiva mult aceasta planta tine-
toriala, azi este insa foarte putin
cultivata din cauza concurentei pro-
vocate prin tntroducerea coloarei
indigo.
Drobuqoara, Isatis tinctoria L., vezi
Drobusor.
Drog, Cytisus Heuffelii Wierzb.
C. leucanthus W. et Bit., vezi
Drob.
Drog. Genista albida Willd. D. ar-
bust din fam. Leguminosae-Papilio-
naceae, tulpinele decumbente, sul-
cate, färä spini ; frunzele simple
oblonge, dimpreuna cu ramurile si
caliciul vilus-ptiroase, perii patenti;
florile galbui sunt solitare i sesile,
stindardul si carena miltiisos-pit-
roase (sericeu-viloase) ; fructul a
leguma (pristarft) foarte vilos-to-
mentoasti, la urmii scurt
Creste pe coastele pietroase i prin
stepele aride din Dobrogea.
Drog, Genista oligosperma Andrae.,
vezi Ginistru. Genista sagitialis L.,
vezi Grozamii si Genista tinctoria
L., vezi Drobitit.
Droghi, Genista tinctoria L., vezi
Drojdla-de-bere, Saccharomyces ce-
revisiae Meyen., vezi Drojdii.
Drojdii, Drojdia-de-bere, Drojdi-
oare (Oltenia), Drojdiute (Trans.).
[fr. Levain, Levure ; g. Bierhe-
f e .]. Saccharomyces cerevisiae
Meyen.,syn. Torula cereoioiae Tarp.,
Cryptococcue fermentuns" Buetz. Ciu-
perci microscopice, din fam. Sac-
charomycetaceae, corpul lor for-
mat din celule globuloase sau o-
vale, isolate, sau reunite mai multe,
ca märgelele, in scurte siraguri
ramificate, formand o mesa alb-
cenusie, compusä din numeroasele
colonii ale acestei ciuperci unice-
lulare, care sA inmulteste prin
muguri, cari raman legati de ce-
lula mumg, separandu-se mai tar-
ziu, cand träiesc isolati ; ascele
solitare cu 3-4 spori globulosi.
Triiieste Cu deosebire in bere, sau
dacoromanica.ro
In aer, pe coaja poamelor sau pe
struguri.
Drojdloare (Oltenia), Saccharomyces
ceretrisiae Weyen., vezi Drojdii.
Drojdiute (Trans.), Saccharomyces
cerevisiae Meyen., vezi Drojdii.
Dud, Morus-alba L., vezi Dud-alb.
si M. nigra L., vezi Dud-negru.
Dud-alb , Agud, Agud-alb, Cirici
(Maced.). Dud, Friigar (Trans.), Ia-
god, Murii. [fr. Mfirier, Mfirier-
blanc ; g. Maulbeerbaum,
.Maul beer e,Weise-M aulbeere].
Morus alba L. 1. frumos arbore
din fam. Morareae, frunzele cordi-
form-ovale, neegale la bazii, ne-
divizate sau lobat-serrate, netede;
florile monoice galbine-verzui sunt
dispuse in amente; amentele fe-
mele sunt mici si cam de lungi-
mea pedunculilor, amentele mas-
cule sunt alungite ; floarea are un
periant cu 4 diviziuni ovale, sta-
mine 4, floarea femelä are un ovar
sesil cu 2 stile filiforme, rnargiuea
periantului glabri, stigmatele gla-
bre cu papile scurte; fructul alb
este oblong, suculent, compus din
numeroase mici carpele cOrnoase,
ovoide, comprimate i monosper-
me, invelite de periantul, devenit
&Amos si suculent. Originar din
China si cultivat deja din secolul
al 12-lea in regiunea mediteranianii,
astfizi este mult cultivat i acli-
matizat i prin pärtile noastre din
cauza fructeldr sale comestibile
numite: circe dude, agude, dude-al be,
agude-albe. Mai.
Frunzele de Moms alba constitu-
iesc nutrimentul principal al vermi-
lor de matase.
Dud-negru, Agud, Agud-negru, Dud,
Frägar (Trans.), Iagod, Murit. [fr.
Mfirier, Mfirier-noir ; g. M a u 1-
beerbaum, Schwarze-Maul-
beere].Morus nigra L. D. arbore
din fam. Moraceae, frunzele adanc-
cordiforme sunt aspru - piiroase,
amentele femele sunt aproape se-
sile, marginea periantului si stig-
matele sunt acoperite cu peri asprii;
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROACAN
fructele negrii i gustoase, numi-
te: Cirice-lai, dude, clods, dude-negrii,
agude-negrii, sunt comestibile. Ori-
ginar din Persia, astazi aclimatizat
si mult cultivat si prin pfirtile
noastre din cauza fructelor sale
comestibile. Mai.
Frunzele pot servi ca nutriment
vermilor de metase.
Dudau sau Dudae, Conium macu-
latum L., mai cu semi% planta
trecuta, vezi Cucuta.
Dude, fructele comestibile de Mo-
rus alba L. si M. nigra L., vezi
Dud-alb si Dud-negru.
Dude-albe, fructele comestibile de
Morus alba L., vezi Dud-alb.
Dude-negrii, fructele camestibile de
Morus nigra L., vezi Dud-negru.
Dughie, Mohor, Mohor-mare, Pa-
vane. [fr. Millet-a-grappe; g. K ol-
benhirs e.]. Setaria italica P.
Beauv., syn. Panieum italieum L. 0.
planta ierboasa din fam. Gramineae,
frunzele late papa la 12. m.m. ;
florile dispuse inteo panicule, spi-
ciformil groasa si curbata in jos;
setele verzi sau brun-violete sunt
prevazute Cu denticuli, indreptati
de jos in sus ; glumele florilor her-
mafrodite sunt aproxipe netede.
Aceasta plantä originara din Asia
Egipt se cultiva adesea pentru
nutre. IulieAugust.
Duhan (Banat si Trans.), Nicotiana
Tabacum L., vezi Tutun.
Dulliniti (Banat, Trans.). Nicotiana
rustica L., vezi Tutun-turcesc.
Dulelsor, Cap-de-cocos. [fr. Hedy-
sarum-obscur, Sainfoin ; g. G e -
birgs-Stissklee, Hahnenkopf].
Hedysarum obscurum L. 21.. mica
plena' erbacee din fam. Legumi-
nosae-Papilionaceae, tulpina erecta;
frunzele Cu 5-9 perechi de foliole
oval-oblonge sau eliptice, stipulele
concrescute inteun singur stipul
bifid, opus frunzelor ; florile pur-
purii, dispuse inteun racem, lung-
pedunculat ; fructele legume, cu
1-4 articulatii, sunt comprimate,
netede si pendente. Creste pe stan-
dacoromanica.ro
91
cile i prin päsunile din regiunea
IulieAugust.
Dumate, (Maced.), Solanum Lycoper-
8iCUM L., vezi Patlagele-rosii.
Dumbit, Teucrium Chatnaedrys L.,
vezi Dumbet si Teucrium Scordium
L., vezi Iarba-usturoasä.
Dumbet, Buruiana- de - spulburituri
(Bucovina), Dumbat, Jugarel, Ju-
gare, Spulburaturi (Bucovina).
[fr. Petit-Chane, Germandrée,
nette; g. Gemeiner-Gaman-
d er]. Teucrium Chamaedrys L.
21.. planta subfrutescenta din fam.
Labiatae, frunzele petiolate, ob-
longe ,sau ovale, obtuse la baza
cuneate i ingustate in petiol, pe
margine mcis-crenate ; florile pur-
purii, rozee, rar albe, dispuse cate
6 in verticile, formand un racem
la varful tulpinei ; fructele nucule
aproape netede. Creste prin tufi-
suri, pe marginea padurilor, prin
locuri aride i pietroase. Iulie-
August. Melif.
Dumbrainie, .Melittis 31elissOphython
L., vezi Dumbravnic.
Dumbrajnic, Melittis Melissophyllum
L., vezi Dumbravnic.
Dumbravnic, Eupatarium cannabi-
num L., vezi Canepa-codrului.
Dumbravnic, Dobromnic, Dobronic,
Dobronicii, Dobrovnica, Docrov-
nica (Trans.), Dumbrainic, Dum-
brajnic. [fr. Mélisse-des-bois, Her-
be-saine; g.Bi en en s a ug, m-
menblatt.]. Melittis Melisso-
phyllum L. 21.. plantä erbacee, o-
doranta, din fam. Labiatae, tulpina
erectii, simplà sau uneori ramifi-
cata ; frunzele cordiform-ovale, Cu
nervurele proeminente pe fate in-
ferioara sunt pe margine obtus-
serrate, pubescente sau aproape
glabre ; florile mari purpurii, alb-
rozee sau pestrite sunt solitare sau
cate 2 sau 3 la subtioara frunze-
lor, corola tubuloasa cu 5 lobi ro-
tunziti i aproape egali, caliciul
companulat foarte mare si mem-
branos cu vinisoare neregulate;
stamine 4 cu anterele dispuse in
cruce; fructele nucule ovoid-glo-
 92 ZACH. C. PANTLT
buloase, netede sau fin-reticulat-
pubescente. Creste prin tufisuri
si paduri. MaiIunie.
Duminecea, Lysimachia Nummularia
L., vezi Drete.
Duminitif, 'Lysimachia Nummularia
L., vezi Drete.
Dunghtea (Trans. Ntisiiud), Nohot.
[fr. Lotier-pourpre, Pais-café g.
Spargelerbse, Spargel-
bohne]. Tetragonolobus pur-
pun us Moench., syn. Lotus Tetra-
gonolobus L. C). plantà erbacee pa-
roasi din fam. Leguminosae-Papi-
lionaceae, tulpina mai adesea e-
recta'; frunzele trifoliolate cu fo-
liolele obovale intregi si cu stipuli
ovali, erecti ; florile purpurii, a-
proape sesile, axilare, solitare sau
mai rar cdte 2; fructul o pästare
(legumen) lat-aripatd.Originarti din
Europa sudicii, cultivatti uneori ca
planta ornamentalti. IulieAugust.
E.
Earbit, vezi Iarbti.
Ederi, Hedera Helix L., vezi Iederti.
Gentiana cruciata L., vezi
Ghintura.
Entarit, Dintard, Ghinturd, Inturii,
Inturea, Ochincea. [fr. Grande Gen-
tiane; g. Gelber-Enzian].
Gentiana lutea L. 4. planta erba-
cee din fam. Gentianaceae, tulpina
robustd, poate ajunge pAnti la 1.25
m. inältime ; frunzele mari elip-
tice cu 5-7 nervure proeminente ;
florile galbine, pedunculate, dis-
puse in cime corimbiforme, mul-
tiflore, compacte si axilare, corola
rotacee cu 5-6 lobi lanceolati,
staminele cu anterele libere. Creste
pe coastele muntilor i prin valle
subalpine. EllieAugust. Gen-
F.
Fag. [fr. Hatre, Fayard, Foyard, Fou-
teau ; g. Buche, Rotbuche].
Fagus silvatica L. t. frumos ar-
dacoromanica.ro
Duutura, Dinturi, Iarba-dintelui. [fr.
Odontitès-rouge ; g. F riihl in g s-
Angentrost, Zahntrost].
Odontites verna Rchb., syn. Odon-
tiles rubra Pers., Euphrasia verna
Bellar. O. planta erbacee din fam.
Scrophulariaceae, tulpina erecta mai
adesea ramificatti ; frunzele sub-
tiri,' translucide, lanceolat-lineare,
Cu vdrf ascutit i crenat-dentate
pe margine ; florile rosii, mai rar
albe, insotite de bractee oblong-
lanceolate , de lungimea florilor
sail de obicei mai lungi cleat ele,
sunt dispuse in spice terminale,
foliate si unilaterale, caliciul pu-
bescent, tubulos cu dintii trian-
gular- lanceolati, ascutiti, corola
foarte pubescentd. ; fructul o cap-
sulti neemarginatil Creste prin sa-
mantituri, pietrisuri märunte Cu
iarbti si pe marginea ptidurilor.
IunieOctombrie.
liana punctata L. [fr. Gentiane-
ponctuée g. Punktierter-E n-
z i a n]. 21.. frunzele inferioare elip-
tice, obtuse si petiolate ; florile
galbine cu puncte brune, dintii
caliciului erecti, corola cu tubul
campanulat, limbul cu 6 diviziuni
de 4 ori mai scurte decdt tubul
corolei. Creste pe stânci si prin
p4unile din regiunea alpinii. Iu-
lieAugust.
Raclacina acestor plante, dar mai
cu seama 'It:Wins de Gentiana lu-
tea, aRadix Gentianae» este intre-
bitintatii In medicinit Ca tonica, di-
gestiva i febrifuga.
Enzarit, Gentiana cruciata L., vezi
Ghinturd.
bore din fam. Fagaceae, scoarta
tulpinei netedd alburie sau cenusie;
frunzele ovale in tinerete pubes-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROALIN
cente, mai tarziu glabre, coriace
si lucitoare, vilos ciliate pe mar-
gine; flori monoice, cele mascule
cu numeroase stamine, dispuse in
raceme scurte globuloase, cele f e-
mele in capitule scurt-pedunculate
cate 2-3, stigmate 3; fructul nu-
mit Fagd, Jir este achena trigo-
nala, ascutita si lucitoare, semin-
tele cu embrionul oleaginos, in-
chise douti cate doua de involu-
crul, devenit o capsula lemnoasa,
acoperita, in afara cu peri taposi
deschizandu-se prin 4 valve.
Creste in regiunea montanti, unde
formeaza paduri, uneori amestecat
cu Molidul si cu Bradul-alb. Mai.
Fructele numite Jir se intrebuin-
teaza la ingrasarea porcilor si la
extragerea unui oleu comestibil.
Fagg (Maced.), fructul de Fagus sil-
vatica L., vezi Jir.
Fhleatl, Dorycnium herbaceum
vezi Sulitica.
Fitlfiietoare, Briza media L., vezi
Tremuratoare.
Fan, Poa pratensis L., vezi
0 P. trivialis L., vezi Suvar-de-
munte.
Ftm-de-livezi, Poa trivialis L., vezi
Suvar-de-munte.
Frinfen, 7'agetes erecta L. si T. pa-
tula L., vezi Vasdoage.
Butomus umbellatus
L., vezi Rosatea.
Faptul (Bucovina, Partestii-de-sus),
7 rifolium procumbens L., vezi Tri-
foias.
Faptul-mare (Bucovina, Thartestii-
de-sus), Astrantia major L., vezi
Stevie.
Filrtieue-verzi (Trans.), Prunus in-
sititia L., vezi Goldan.
Fasola-eioarei (Mold.), Aristolochia
Clematitis L., vezi Remf.
Fasole, Phaseolus multifiorus Willd.,
vezi Fasole-mare.
Fasole, Fasolea, Fasole-de-harag, Fa-
sole-de-par, Fiisui (Trans.), Elsa-
liu (Maced.), Mazare, Mazare-de-
gradina, Pasula. [fr. Haricot, Fla-
geolet; g. Schminkbphne,
dacoromanica.ro
93
Vitsbohne]. Phaseolus vulgaris
L. 0. planta erbacee, volubila din
fam. Leguminosae - Papilionaceae,
frunzele trifoliolate cu foliole,
ovale acuminate ; florile albe sau
rozee sunt dispuse in raceme mai
scurte dead frunzele; fructele
pastiiri (legume) netede. Aceasta
planta, originara din America de
sud, se cultiva adesea pentru tre-
buinte culin are. MaiAugust.
Fasole-de-harag, Phaseolus vulgaris
L., vezi Fasole.
Fasole-de-par, Phaseolus vulgaris L.,
vezi Fasole.
Fasole-japonezh, Soie. [fr. Glycine
Soja ; g. S o j a.]. Soja hispida
Moench., syn. Dolichos Soja L. sau
Glycine Soja Sieb etZucc. 0. pleura
erbacee, erectd, ramificata dela
baza, cu peri asprii din fam. Legu-
minosae-Papilionaceae, frunzele tri-
foliolate cu foliolele mari ovale ;
florile violete mici scurt-peduncu-
late, dispuse in mici raceme axi-
lare ; fructele sunt mici pastari (le-
gume) drepte, acoporite cu peri
asprii, cu 2-4 seminte globuloase,
galbine, brune sau negrii l va-
rietati. Aceasta planta originara
din Asia Ostica, a inceput a se
cultiva i prin partile noastre ca
plantd alimentarii, desi preparatin-
nea sa prea complicata, presinta
multe diflcultati, ceeace face ca
sa nu fah' prea mare succes la
noi, unde avem alte legume destul
de nutritoare si foarte usor de cul-
tivat i preparat. IulieAugust.
Fasole-mare, Fasole, Pasula. [fr.
Haricot-d'Espagne, Haricot-rouge ;
g. Feuer-Bohne, Tiirkische-
Bohne]. Phaseolus multiflorus
Willd., syn. Ph. coccineus L. 21. dar
mai adesea cultivata ca 0. planta
erbacee, volubila din fam. Legu-
minosae-Papilionaceae, tulpina usor
pubescentd, nneori mai lunga de
3 m. ; frunzele trifoliolate cu fo-
liole ovale, acuminate ; florile mari
de un rosu aprins sau albe, uneori
bicolore, dispuse in lungi raceme
inultiflore, mai lungi cleat frun-
 94 ZACH. C. PANTIJ
zele; fructele piístäri, (legume)
acoperite cu peri asprii, atarna in
jos ; semintele mari albe, uneori
cu pete brune. Aceasta planta,
originari din America de sud,
este adesea cultivata ca planta or-
namentala, acattitoare, care creqte
repede. IunieAugust.
Fasole-oloagA, Fasui (Trans.). [fr.
Haricot- de - Soissons, Flageolet,
Haricot rouge ; g. Zwergbo hue,
Buschbohne,Brupbohne].
Phaseolus nanus L. O. planta' er-
bacee din fam. Leguminosae-Papi-
lionaceae, tulpina scurta nevolu-
bila; originari din America su-
dici mult cultivata ca planta cu-
linara. IunieAugust.
Fasolea, Phaseolus vulgaris L., vezi
Fasole.
FasolicA, Lathyrus tuberosus L., vezi
Oresnitii.
FAsui (Trans.), Phaseolus nanus L.,
vezi Fasole-oloagA si Phaseolus
vulgaris L., vezi Fasole.
FAsuitA, Lathyrus tuberosus L., vezi
Orepita.
FAsultu (Maced.), Phaseolus vulgaris
L., vezi Fasole.
Fata-mAtei, Galeopsis Ladanum L.,
vezi Tapopic.
FavA, Vicia Faba L., vezi Bob.
Fearfon, Ta geles erecta L. qi Tage-
tes patula L., vezi Väsdoage.
Feciorica, Iarba-fecioarei, larba-fe-
ciorilor, Iarba-datului i a faptu-
lui (Banat). Iarba-surpäturei. [fr.
Herbe-aux-hernies, Herniole, Tur-
quette; g. Bruchkraut, Taus-
endkorn]. Herniaria glabra
L. 21.. mica planta erbacee, intinsa
pe pilmant din fam. Caryophylla-
ceae-Paronychieae, frunzele oval-
oblonge, mici çi glabre ; florile
galbine-verzui aunt dispuse in
glomerule axilare. Cre*te pe cfim-
puri näsipoase qi sterile, pe coline
aride qi pietroase. IunieAugust.
BAnAtenii cred cA Cu aceasti bu-
ruiana descfintatA sA vindecA Datul
Faptul, cari sunt niste boli ima-
ginate de popor (Simeon Mangiuca.
dacoromanica.ro
«De insemnAtatea botanicei roma-
nestis, Familia X, 1874, p. 511).
F ellgA, Aspidium Filix mas Swartz.,
vezi Ferigit.
FelInarul - furnicei (Mint.) Inflo-
rescenta in stadiul de fructificatie
dela Taraxacum officinale Wigg.,
vezi Pipadie.
Ferecii-albA, Spiraea Pilipendula L.,
vezi Aglicä.
Ferecea, Tanacetum vulgare L., vezi
Vetrice.
Fereci, Polypodium vulgare L., vezi
Fereguta.
FerecutA, Polypodium vulgare L.,
vezi Fereguta.
Feregit, Aspidium aculeatum Swartz.,
vezi Fericà, .Aspidium Braunii
Spen., vezi Creasta cucoplui, As-
pidum Filix mas Swartz., vezi
Feriga.
FeregA. [g. Scharfer-Schildfarn].
Aspidium Lonchitis Swartz.,
syn. Polypodium Lonchitis L. 21..fru-
moasii planta erbacee din fam. Po-
lypodiaceae, fronda pera* dupa
circumferinta lanceolatti, foliolele
(pinulele) nedivizate, lanceolate
in forma de secere (falciforme), la
bazii auriculate, pe margine cu
dinti ascutiti-spinogi, ca dintii fe-
restraului ; partea inferioara a
frondei, petiolul qi rachisul, aco-
periti cu numeroase palee (solzi)
de coloarea ruginei ; 80ii (gru-
pele de sporangi) aproape glo-
buloqi, dispup pe nervure, au un
invalig (induziu) orbicular, scute-
liform, fixat la centru 1F.3i liber pe
margine. Creste pe sttincile um-
broase din regiunea subalpini. Iu-
lieAugust.
FeregA, Athyrium Filix femina Roth.,
vezi Spinarea-lupului.
FeregA, Feria, Ferigii. [g. Eichen-
f arn]. Phegopteris Dryopteris
Fée., syn. Polypodium Dryopteris L.
21.. planti erbacee din fam. Poly-
podiaceae, rizomul lung qi sub-
tire, tartitor, brun-inchis i luci-
tor ; frondele de 2. ori penate cu
foliolele penatifide, aproape trian-
 PLANTELE CUNOSOUTE DE POPORUL rtomIN
guiare, diviziunile primare infe-
rioare mai mari ; pinulele lanceo-
late, obtuse, intregi sau usor-cre-
nate; sorii (gramezile de sporangi)
sunt aproape marginali i totdea
una separati. Creste pe lfingii stair-
cile umede si pe la radacinile ar-
borilor din pädurile umbroase ale
muntilor. lunieAugust. Phe-
gopteris Robertiana A. Br. 21..
[g. Storchschnabelfarn]
planta mai robusta in toste par-
tile cleat precedenta de care di-
prin : rizomul mai gros,
brun i nelucitor ; fronda pe par-
tea inferioara impreunil cu petiolul
si rachisul acoperitä Cil scurti §i
numerosi peri grandulosi, foliole
erecte ; soii (gramezile de spo-
rangi) sunt apropiati mai tärziu,
adesea unindu-se. Cre§te prin stanci
calcaroase abrupte, prin viiile sub-
alpine umede si umbroase. Iunie-
August.
Feregii, Polypodiwn vulgare L., vezi
Feregutii.
Feregg, Feria, Ferigii. [fr. Fougère;
g. Sumpffarnkraut, Sumpf-
punktf arn]. Polystichum The-
lypteris Roth., syn. Aspidium The-
tote,* Swartz. 21.. planti erbacee
din fam. Polypodiaceae, rizomul
repent lung si subtire ; frunzele
oblonge sau lanceolate cu petiolul
si rachisul fArà squame (solzi),
limbul, cam de lungimea petiola-
lui penatisecat ca segmentele li-
near-lanceolate, distantate, pena-
tipartite cu lobii ascutiti, cei fruc-
tiferi cu marginea rasucita (revo-
luta) sunt triunghiulari si in forma
de secere ; grupele de sporangi
(sorii) mici si numeroase sunt dis-
puse in 2 siruri, sorii la urmä con-
flue* acoperind aproape toati
fata inferioarii a lobului. Creste
prin locuri mlastinoase, pe malu-
rile lacurilor si garlelor si prin
paduri umede si umbroase. Iulie-
August.
Feregi, Pteridium aguilinum Kuhn.,
vezi Firica-de-camp.
Feregii, Fericä, Feriga, Spata-dra-
dacoromanica.ro
95
cului. [g. Straussfarn]. Struthiop-
tells germanica Willd., syn. Nader&
Struthiopteris Hoffm. 4. planta er-
bacee din fam. Polypodiaceae, ri-
zomul scurt, brun-negricios, din
care ies frondele (frunzele) sterile,
dispuse in rozeta, (erecto-patule),
formand o pAlnie de frunze lan-
ceolate, lung-ingustate spre baza,
bipenatifide cu petiolul negru si
solzos la baza; frunzele fertile,
numite in Mold. la Slanic : Pana-
sbuHuorului, sunt penatifide cu di-
viziunile (pinulele) scurte, contrae-
tate, linear-rotunzite, intregi si
aproape cilindrice, aceste frunze
fertile speciale se afla in centrul
rozetei frondelor sterile; sorii sunt
globulosi, dispusi pe toata fata
inferioara a diviziunilor frondelor
fertile, modificate i ascun§i de
margiuile recurbate ale frunzei.
Aceasta frumoasa planta creste
prin pädurile umede si umbroase
din regiunea montana si pe lfingtt
stancariile de pe marginea toren-
telor. IufieSeptembrie.
FeregutA, Fereci, Ferecuta, Ferega,
Ferigii, Ferigutil, Iarbil-dulce (Bu-
covina), Iarba-dulce-de-munte. [fr.
Polypode, Fougerolle ; g. E n gel-
siisswurzel, Tiipfelfarn.].
Polypodium vulgare L. 4. planta
erbacee din fam. Polypodiaceae,
fronda lanceolatii penatipartitä ca
lobii oblong-lanceolati obtusi; gru-
pele de sporangi (sorii) mari§oare
sunt dispuse pe ambele pärti ale
nervurei mediane a lobului fron-
dei. Pe stancile umede din plidu-
rile umbroase ale muntilor. Iunie-
August.
FerestrAu, Helianthemum alpestre
Jacq. si H. rupifragum A. Kern.,
vezi Mallioaie, .Helianthemum vul-
gare Gaertn., vezi Iarba-osului.
Ferfen-mare (Trans.), Tagetes erecta
L. si T. patula L., vezi Vasdoage.
Feria, Feregii. [g. S t a c h e 1 i ge r-
S chi df ar n.].Aspidium acu-
leatum Swartz. 21.. planta erbacee,
cespitoasä din fam. Polypodiaceae,
frondele oblong-lanceolate, lung-
 96 ZACK. C. PANTII
acuminate, spre bazi numai putin
ingustate, aproape membranoase,
nelucitoare, bipenatisecate, divi-
ziunile primare, usor auriculate la
baza sunt linear-oblonge, acumi-
nate ; diviziunile secundare oval-
romboidale cu lobii dintati, fiecare
dinte, terminat printr'un varf as-
cutit, auriculate la baza; sorii nu-
merosi, dispusi pe partea
a frondei, mai aproape de nervura
medianti, decat de margini, ei sunt
globulosi Cu un induziu orbicular
scuteliform. Creste prin padurile
umede si umbroase din regiunea
montana si subalpina. IulieAu-
gust.
.Aspidium Flax mas Swartz.,
vezi Feriga. Polystichum Thelypte-
ris Roth., vezi Ferega. Athyrium
Pilix femina Roth., vezi Spinarea-
lupului. Phegopteris Dryopteris Fée.
0 Ph. Robertiana A. Br., vezi Fe-
rega. Pteridium aquilinuut Kuhn.,
vezi Ferica-de-camp. Struthiopteris
germanica Wilid., vezi Feregii.
Ferick-de-eimp (Bucovina), Ferega,
Ferica, Ferigä, Navalnic. [fr. Gran-
de-fougère, Fougère-a l'aigle ; g.
Adlerfarn.].R:eridium aquilinum
Kuhn., syn. Pteris aquilina L. 21.
planta erbacee din fam. Polypo-
diaceae, rizomul puternic repent ;
frunzele (frondele) mari de 3 ori
penate, diviziunile oblongi sau li-
near-lanceolate, obtuse, cu margi-
nele rasucite (revolute), cele infe-
rioare penatiflde; 801ii marginali,
lineari continui (neintrerupti), aco-
periti la inceput de un induzin
continuu si de marginea rasucita
a diviziunilor, apoi liberi pe par-
tea interna ; sectiunea transversala
a rizomului si a petiolului (stipei)
frondei, are din cauza dispositiu-
nei fascicu/elor libero-lemnoase,
figura unui vultur cu 2 capete.
Aceasta planta, care formeaza une-
ori ferigarii intinse, creste prin
poieni de paduri, locuri deschise
si cam umede, pe coastele munti-
lor in partile inferioare. Iulie-
Septembrie.
dacoromanica.ro
Rizomul acestei ferigi, avut In
fecula, serva In unele localitati ca
nutriment.
Ferice, Spiraea Filipendula L., vezi
Aspidium Brattnii Spen., vezi
Creasta-cucosului. Polystichum I he-
lypteris Roth., vezi Feregti. Phe-
gopteris Dryopteris Fée. si Ph. Ro-
bertiana A. Br., vezi Ferega. Poly-
podium vulgare L., vezi Feregutti.
Pteridiuni aquilinum Kuhn., vezi
Struthiopteris ger-
manica Willd., vezi Ferega.
Ferigi, Feliga, Ferega, Feria, Fi-
rica, Iarba-sarpelui, Navalnic, Spa-
sul-dracului, Spata-draPului. Po-
lystichum Pilix mas Roth., syn.
Aspidium Filix mas Swartz. 4. [fr.
Fougère-mâle; g. Wurmfarn],
planta erbacee din fam. Polypo-
diaceae, rizomul gros, mare ces-
pitos - tarator ; frunzele eliptic-
oblonge si acuminate, penatise-
cate cu segmentele lanceolate,
acuminate, indesuite si penatipar-
tite, cu lobii oblongi, obtusi pe
margine crenat-dintati; petiolul
rachisul cu numerosi scdzi (pace);
grupele de sporangi (sorii) mari
cu invelisul (induziul) persistent,
sunt dispuse pe 2 randuri. Creste
prin locurile umede i umbroase
din paduri. IulieAugust. Rizo-
mul intrebuintat in medicina ca
antihelmintic sub numirea de :
rhizoma Filicis». Polystichum spi-
nulosunt DC., syn. Aspidium spinu-
losum Doel. 2I-. [fr. Fougère ; g.
Farnkraut, Dorniger-Punktfarnd,
rizom gros i cespitos; frunzele
ovale sau oblonge lung-petiolate,
de 2-4 ori penatisecate cu seg-
mentele oblong-lanceolate, incise
sau penatifide, cu lobii oblongi
acuminati si ascutit-spinos-dintati;
petiolul si rachisul cu putini solzi
(palee) ; grupele de sporangi (sorii)
mici, dispuse pe 2 ra,nduri, inva-
lisul sorilor (induziul) persistent.
Creste prin padurile umbroase
umede din regiunea montana. Iu-
lieAugust.
 PLANTELE CUNOSCDTE DE POPORDL ROMAN
Ferige-albe, Spiraea Filipen dula L.,
vezi Aglicrt.
Ferigutit, Polypodium vulgare L., vezi
Fereguta.
Fetic, Valerianella olitoria Moench.,
vezi Fetici.
Follett, Fetic, Salata-mielului. [fr.
Doucette, Mftche ; g. F e lds a 1 a t,
Rapunzelchenj. Valerianella
olitoria Moench., syn Fedia olitoria
Vahl. C). mica plantd erbacee din
fam. Valerianaceae, tulpina dicho-
frunzele alungit-spatulate ;
florile mici Creste
prin locuri umede, pe campuri si
dealuri sterile, prin vii i locuri
cultivate. AprilieIunie.
Aceasta planta se tntrebuinteaza
la bucattaie ca salata.
Fiore, Lilium Martagon L.. vezi Crin-
de-padure.
Fierea-pilmitintului, Cintaurä, Floa-
re-de-friguri (Trans.-Brasov), Fri-
gor, Frigurica, Herea-pamantului,
Potroacti (Mold.), Potrocuta (Bu-
covina, Sca,nteutd-de-friguri (j. Pra-
hova), Tintaulti, Tintaura (Trans.).
[fr. Herbe-a-la-fièvre, Petite-Cen-
taurée; g. Tausendgfilden-
kraut]. Erythraea Centaurium
Pers. C). plantti erbacee glabra din
fam. Gentianaceae, tulpina simpla
patrunghiulara ; frunzele oval-o-
blonge mai adesea cu 5 nervure,
cele radicale dispuse in rozeta ;
florile rosietice, rar albe, dispuse
in corimbe terminale, lobii corolei
ovali; fructul o capsula linear&
Creste prin fanete i poieni ume-
de. IuvieAugust.
Varfurile florifere intrebuintate
In medicina ca febrifuge, carmina-
tive, stomachice si aperitive sub nu-
mirea de : allerba Centauriip.
Fierea-pAmantulni, Erythraea pul-
chella. Fries., vezi Frigurica, Gen-
tiana cruciata L., vezi Ghintura.
Flerea-plimantului (Bucovina), Mar-
chantia polymorpha L., vezi CA I-
bazti.
Calinica (Banat), Filimina,
dacoromanica.ro
07
Galbinele, Hilimica, Rosioaril, Ro-
suliti (Trans.), Rusnica, Rusnici,
Rugiulita, Rujulitti. [fr. Souci ; g.
Goldblume]. Calendula of-
ficinalis L. O. plantrt erbacee din
fam. Compositae, frunzele oblong-
obovale, mai late in partea ante-
rioara i usor denticulate; flo-
rile galbine-aurii sau galbin-rosie-
tice, dispuse in capitule; fructele
sunt lungi achene incarligate si
tapoase. Aceastä planta, originara
din sudul Europei, se cultiva ade-
sea ca decorativa. IunieSeptem-
brie.
Calendula officinalis L.,
vezi
Fineen (Trans.), Poeniculum vulgare
Mill., vezi Molura.
Finie, Phoenix dactylifera L., vezi
Curmal.
.Aspaium Filix mas Swartz.,
vezi Feriga.
Firieea, Poa annua L., vezi Hirusor.
Firieica, Cenusie, Landritti, Muce-
clatoare, Mucediltor, Mucezea, Mu-
Mucezica. [fr. Cotonnière
d'Allemagne, Herbe a coton ; g.
Filzkraut ; D euts ches-
Schimmelkraut]. Filago
germanica L. O. planta erbacee
paslos-lanoasii din fam. Composi-
tae, tulpina dichotomic-ramificatti ;
frunzele laneeolate; florile dispuse
In mici capitule, grupate in glo-
merule, asezate la. vftrful qi la
punctele de ramificatie ale tulpi-
nei. Creste prin agrii, pasuni us-
cate, pe coline aride i pietroase.
Iulie August.
FIrigea, Spiraea lilipeodula L., vezi
Spiraea Filipendula L.,
vezi Aglica.
Flrupr, Poa annua, L., vezi Hirusor.
Firuta, Glyceria fiuitans R. Br., vezi
Rouricti. Poa annua L., vezi Hiru-
sor i Poa trivialis L., vezi Suvar-
de-munte.
Firutii, Fan, Floarea-fanului. [fr. Pa-
turin-des-prés; g. Wiesen-Ris-
pengras.].Poa pratensis L. 2t.
planta ierboasa din fam. Grami-
7
 98 ZA.CH. C. PANTU
neae, rizomul cu lungi stoloni re-
penti, tulpina (paiul, culmul)
vaginile cilindrice, glabre, vagina
suprema mult mai lungii decat
frunza sa, ligula scurtii trunchiata;
florile verzui sau violacee, dispuse
ate 3-5 in mici spicule ovalr,
florile pe dos si pe margini sunt
indesuit pubescente si reunite prin
lungi peri lanosi, glumela inferi-
oarä 5 nervure proeminente ;
spiculele reunite inteo panicula
patenta, curamurile aspru-paroase,
cele inferioare adesea cate 5. Creste
prin fanete, livezi si pasuni, pe
campuri si pe marginea drumuri-
lor. MaiIunie.
Aceasta specie este o excelenta
planta de nutret.
Fistic, Fisticuri. [fr. Pistache ; g.
Pistazi Semintele oleagi-
noase comestibile de Pistacia vera
L. t. arbust din fam. Anacardia-
ceae, frunzele imparipenate cu 3-5
foliole ; florile dioice sunt verzii.
Originar din Siria si Persia. Mar-
tieMai.
Fisticurll vezi Fistic.
Flainanzieli. [fr. Drave-des-bois ; g.
Hain-Hungerblume]. Draba
nemorosa L., syn. Draba nemoralis
Ehrh. a mica planta erbacee din
fam. Cruciferae, frunzele ovale,
putin dentate, cele inferioare dis-
puse in rozeta la baza tulpinei ;
tulpina si frunzele acoperite cu
peri furcati i cu peri stelati; flo-
rile galbine ; fructul o silicula
scurt-paroasa sau glabra, oblong6
sou eliptica si Cu stilul foarte scurt,
pedunculul de 2-3 ori mai lung
decat silicula. Creste prin locuri
argiloase, pietroase i uscate. A-
Floare-brosteasel, Piciorul-cocosu-
hii, Rarunchiu. [fr. Bassinet, Bas-
sin-d'or, Clair-bassin, Bouton-d'or;
g. Scharf er-Hahnenfuss].
Ranunculus acris L. 4. planta er-
bacee, alipit-ptiroasa, din fam. Ra-
nunculaceae, tulpina erecta, multi-
flora; frunzele inferioare lung-pe-
dacoromanica.ro
tiolate, palmatipartite cu 5 lobi
cuneiformi, in cis - a s cutit - dintati,
cele superioare aproape sesile, tri-
partite cu segmente lineare; flo-
rile galbine strälucitoare, cu pe-
dunculele cilindrice, acoperite cu
peri moi, sepale paroase erecte ;
fructele carinate, glabre i netede,
Cu rostru foarte scurt i la varf
putin curbat ; receptacul glabru.
Creste prin locuri uniede, prin li-
vezi, poieni, paduri i tufisuri.
MaiAugust.
Floare-eu-doutt-eozi (Banat-Almas),
Tropaeolum majus L., vezi Con du-
rul-Doamnei.
Floare.-de-brusture-amar (Trans.
Brasov), Telelcia speciosa Bmgt.,
vezi Laptucu-oaiei.
Floare-de-eamp-galbenit, Tra gopo-
gon major Jacq., vezi Barba-caprei.
Floare-de-cearli, ¡Joya carnosa R.
Br., vezi Ceara.
Floure-de-friguri (Trans. Brasov),
Erythraea Centaurium Pers., vezi
Fierea-pamantului.
Floare-de-leae, Ranunculus pedatus
W. et Kit. si R. pol yanthemos L.,
vezi Galbenele.
Floare-de-leae, Bujorel, Floricica-
de-pe-lac, Gabon& e, Piciorul-co-
cosului (Mold.). [fr. Clair-bassin,
Pied-de-poule Piépou ; g. K r i e-
ch end er- ahn enf uss ].
Ranunculus repens L. 4. planta
erbacee din fam. Ranunculaceae,
tulpina cu stoloni repenti, este
ascendenta sau culcata si cu ra-
dacini adventive; frunzele inferi-
oare lungpetiolate, ternate sau bi-
ternate cu foliole ovale romboi-
dale, tripartite si incis-dentate ;
florile galbine aurii cu pedunculii
sulcati, sepalele viloase patente ;
fructele fin-punctuate. Creste prin
locuri si tufisuri umede. MaiSep-
tembrie. Varietatea acestei plante
cu florile invoalte R. repens flore
pleno, [fr. Bouton-d'or ; g. G o I d-
knopf che n] este adesea culti-
vata ca plantri decorativa.
Floare-de-lingoare,Lysimachiapunc-
tata L., vezi Iarba-de-lungoare.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROBAN
Floare - de - lungoare , Lysimachia
punctata L., vezi Iarba- de -lun-
goare si Lysimachia vulgaris L.,
vezi Giilbasoara.
Floare-de-ochi, Euphrasia Rostko-
viana Rayne. si Euplirasia stricta
Host., vezi Silur.
Floare-de-perinA (Trans.), Bumbi-
sorul (Bucovina), Buba-in-cap (Bu-
covina), Iarbl-de-perinii. [g. F dr-
ber-Hundskamille]. Anthemis
tinctoria L. 4. planta erbacee din
fam. Compositae, frunzele bipena-
tifide, pe partea inferioara tomen-
tos-piirogse ; florile galbine-aurii,
dispuse in capitule marisoare fru-
moase. Creste pe câmpuri, coaste,
pe drumuri, prin poieni si pe mar-
ginea padurilor. IunieAugust.
Intrebuititata de poporul nostru
spre a colora In galben.
Floare-de-stea, Lychnis chalcedonica
L., vezi Arsinic.
Floare-de-trAnsi (Trans. - Brasov),
Coronilla varia L., vezi Coroniste.
Floare-de-vioarA (Trans.), Cheiran-
thus Cheiri L., vezi Micsunele-ru-
ginite.
Floare-frumoasit, Bellis perennis L.,
vezi Bänuti.
Floare-vAnAtit (Trans.), iris gernza-
nica L., vezi Stanjini.
Floarea-amorului, Amor. [fr. Den-
telaire; g. B1 eiwurz].Plumbago
capensis Thunbg. Th frumos arbust
din fam. Plumbaginaceae, tulpina
si ramurile striat-anguloase; frun-
zele oblonge sau lanceolat-spatu-
late, mucronulate si intregi, cele
superioare auriculate la bazi, flo-
rile de un frumos albastru, dis-
puse In spice scurte, aproape uni-
laterale, la vtlxful ramurilor, cali-
ciul lungtubulos, glandulos cu 5
dinti, corola cu tubul de 3 ori Floarea-florilor, Centaurea phrygia
mai lung decdt caliciul, limbul co-
rolei cu 5 lobi ; fructul o capsulä
membranoasa. Originará din Africa
sudica (Cap.), mult cultivatd in
pàile noastre pentru florile sale
frumoase. DIaiSeptembrie.
Foarea-ellughrului, Vaarica, Vä-
dacoromanica.ro
99
carita. [fr. Herbe-aux-vaches ; g-
Kuhkraut]. Saponaria Vacca.
ria syn. Vaccaria pyramidata
Medik.
L., a planta verde-albastrie
din fam. Caryophyllaceae, Cu frun-
zele oval-lanceolate, la baza con-
florile rozee, lungpedun-
culate. Creste prin samfinaturi.
crescute'
MaiIulie.
Floarea-clumei, Adenostyles albifrons
Rchb. var Kerneri Simli., vezi Ciu-
curasi.
Floarea-clutei (Tvluscel), Isopyrum
thalictroides L., vezi Gainusi.
Floarea-crucei, Abutilon Avicennae
Gaertn., vezi Pristolnic.
Floarea-cucului,CuculeasA.[fr.Fleur-
de-coucou, Lamprette ; g. K u c -
kucksblume]. Lychnis Flos-
cuculi L., syn. Coronaria F108-cticuli
A. Br. 4. planta erbacee glabra
din fam. Caryophyllaceae, tulpina
ascendentä, rar erecta, la vfirf ra-
mificatil ; frunzele inferioare spa-
tulate, cele superioare linear-lan-
ceolate ; florile rozee, rar albe, dis-
puse in cime terminale, caliciul
adesea rosietic, cu 10-12 coaste
este tubulos apoi ovoid cu 5 dinti
scurti, corola cu 5 petale lung-
unghiculate, limbul pang peste ju-
mdtate 4-fid cu laciniile lineare
si divergente ; fructul o capsuld
uniloculara, dehiscentä prin 5 dinti.
Creste prin fânetele i poienile u-
mede din pilduri. MaiIulie.
Floarea-cununel (Trans.), Lychnis
Coronaria Lam., vezi Curcubeu.
Floarea-doanmei, Gnaphalium Leon-
topodium Scop., vezi Albumeald.
Floarea-domnitei (Piatra-Craiului),
Gnaphalium Leontopodium Scop.,
vezi AlbumealA.
Floarea-finului, Poa pratensis L.,
vezi Firutft.
L., vezi Dioc.
Floarea-grAului, Centaurea Cyanus
L., vezi Vinetele.
Floarea-lui-Sft.-loan L., Galium ve-
ruin L., vezi Drägaici.
Floarea-noptil, Hesperis tristis L.,
vezi Mirodenie.
 LOO ZACH. C. PANTII
Floarea-patului, Centaurea Cyanus
L., vezi Vinetele.
Floarea-paserilor, Anemone nento-
rosa L., vezi Floarea-pastilor.
Floarea-pa011or (Trans.), Floarea
paserilor, Floarea-vantului,
Muscerici-albi (Trans.), Oita,
Cite, Patita, Turculet (Munt.),
Zlac. [fr. Sylvie, Paquette, Fleur-
du-Vendredi-saint ; g. W i n dr ö s
chen, Osterblume, Weisse- Floarea-soarelui-de-etimp,
Osterblume]. Anemone nemo-
rosa L. 2t. mica planta erbacee
din fam. Ranunculaceae, rizomul o-
rizontal lung si subtire; tulpina cu
o singura floare albi sau rozee,
neptiroasä, (sepalele glabre pe am-
bele fete), insotita de un invo-
lucru campus din foliole, ase-
menea cu frunzele radicale, ter-
nate rar quinquepartite si incis-
serrate, petiolul foliolelor involu-
crului, aproape cat jumätatea lim-
bului de lung; fructele acoperite
cu peri moi si scurti. Creste prin
paduri si tuflsuri umbroase. Mar-
Melif.
Floarea-pa§tilor, Anemone ranunru-
loides L., vezi
Flourea-pastilor-galbena, Anemone
ranunculoides L., vezi Pastità.
Floarea-reginei (Bucegi, Ceahliu),
Gnaphalium Leontopodiunt Scop.,
vezi
Floarealarpelui, Lathraea Sguanta-
ria L., vezi Mama-padurei.
Floarea-smeillui, Spiraea A ru ncus
L., vezi Barba-popei.
Floarea- soarelai, Lilicea-soarelui
(Maced.), Soarea-soarelui, Sora-
soarelui. [fr. Soleil, Grand-Soleil ;
g. Sonnenrose, Sonnenblu-
me]. Helianthus annuus L. Q.
mare planta erbacee din fain. Cam-
positar, tulpina dreapta, ajungfind
uneori papa la 2 m. inaltime ;
frunzele mari, petiolate cordifor-
me sunt dintate pe margine ; flo-
rile galbine, dispuse intr'un foarte
mare capitul plecat in jos, florile
marginale femele, sunt imiseriale
ligulate, cele centrale tubuloase
ermafrodite; fructele achene corn-
dacoromanica.ro
primate, putin anguloase. Aceastä
plantfi originara din Peru si Mexi-
co, se cultiva adesea ca plantä
ornamented si oleaginoasa. Iulie
Septembrie. Melif.
Din frunctele (achenele) acestei
plante, sa extrage un oleu.
Spiraea
Filipendula L., vezi Aglica.
Floarea-stupilor (Bucovina), Melissa
officinalis L., vezi Roinitä.
Floarea-suferintei, Pass; flora coe-
rulea L., vezi Ceasornic.
Floarea-toreulul, Con callarla ma-
jails L., vezi Läcramioare.
Floarea-untului, Orobanche caryo-
ph yllacea Smith. si O. cruenta Ber-
tol., vezi Verigel.
Floarea väduvilor, Succisa pratensis
Moench., vezi Ruin.
Floarea-vantului, Anemone nemorosa
L., vezi Floarea-pastilor.
Floarea-viorelei (Trans.), Hyacinthus
orientalis L., vezi Zambila, Mus-
cari comosum Mill. si il. tenu
Tausch., vezi Ceapa-cioarei.
Flocoasit, Sorghum vulgare Pers.,
vrzi Mature.
Floenlel ( Mold. ), Bureti - taposi
(Trans.). [fr. Barbe-de-vache, Che-
vrelle, Pied-de-mouton-blanc; g.
Stachelpilz, Stoppel-
schwamm, Stoppelpilz,
Hyd num. repandum
L. Ciupercú comestibilä din fam.
Hyduacear, paltiria carnoasii, fra-
gala, deschis ruginie, gälbue sau
alburie, pe deasupra glabra sau
uneori scamoasä, mai mult sau
mai putin undulatä, pe partea in-
ferioarä cu foarte multi ghimpi
gälbui sau alburii, foarte fragili,
dei si neegali ; piciorul (stipitele)
de aceiasi coloare cu ghimpii, este
plin, gros, diform si in general
putin excentric ; sporii globulosi
sau usor angulosi, transpai enti
(hyalini) sau galben-deschisi. Car-
nea alb& sau alburie, frageda are
un gust placut si putin amar.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROSL1N
Creste pe pamant in padurile de
fag si de brad; vara si toamna.
Floewl (Mold.), Lactarius tormino-
sus Fr. (Schaeff)., vezi Bureti-
floc*.
Flocokiel-albastru (Mold. Ceahlau).
Hydnum suaveolens Scop. Ciu-
perca cu miros aromatic de ana-
son, din fam. Hydnaceae, palaria
suberoasa, moale, plana, tornen-
toasä, de coloare albastra-alburie,
ghimpi violacei, spre varf mai des-
chisi, egali ; piciorul (stipitele)
foarte scurt, aproape tomentos,
violaceu si diform, carnea cu vargi
albe si albastre. Creste vara si
toamna pe pamant, in pilduri de
conifere.
Floco4ele.[fr.Cotonnière-des-champs;
g.Acker-Schimmelkraut,
Filzkraut]. Filago arvensis
L. O. mica planta erbacee, dens-
lanoasa din fam. Compositae, tul-
pina paniculat-ramificata, ramurile
aproape simple si spiciforme; frun-
zele lanceolate; florile albe-galbui,
dispuse in mici capitule, reunite
in glomerule laterale si terminale;
foliolele involucrului obtusiuscule
lanos-paroase, spre varf glabres-
cente ; fructele mici achene com-
primate. Creste pe campuri, prin
pasuni uscate, locuri aride si pie-
troase. IulieAugust.
Floco,ele, Gnaphalium Leontopodium
Scop., vezi Albumean si Lychnis
Coronaria Lam., vezi Curcubeu.
Floco§el (Mold.), Lactarius tormino-
sus Fr. (Schaeff.), vezi Bureti-flo-
cosi.
Floc*eit, Iarba-cailor, Olei, Ova's-
dulce. [fr. Houque; g. Hon ig-
g r a s.]. Holcus lanatus L. 21-
planta ierboasii, acoperitä Cu peri
moi, din fam Gramineae, riidacina
fibroasi, tulpina erecta noduroasa;
frunzele lineare, plane cu ligule
oblonge; florile alburii sau rosie-
tice, dispuse cate 2 in mici spi-
cule, reunite in panicule compacte,
arista floarei mascule scurta, ne-
iesind din floare sau foarte putin
proeminenta, la urma incovoiatä
dacoromanica.ro
101
in launtru in forma de carlig.
Creste prin paduri, poieni, livezi,
pe HMO drumuri si pantie. Iu-
nieAugust.
Floco§ieal, Lychnis Coronarla Lam.,
vezi Curcubeu.
Flori-de-paie, Immortele. [fr. Im-
mortelle ; g. Strohblume].
Helichrysum bracteatum Willd. 8.
planta erbacee din fam. Composi-
tae, tulpini rigide ramificate ; frun-
zele alterne, linear-lanceolate, in-
gustate in petiol, intregi sau pu-
in dintate ; florile dispuse in ca-
pitule terminale, solitare, lung-
pedunculate, Insotite de un invo-
lucru, format din bractee lanceo-
late scarioase, cele exterioare mai
mid si mai scurte dealt cele in-
terioare, galbine, rozee, purpu-
rii sau albe. Aceasta planta, ori-
ginara din Australia, se cultiva si
la noi ca ornamentala. IulieAu-
gust.
Flori-doinneW, Delphinium Ajacis
L., vezi Surguci.
Flori-domneVi (Trans.), Dranthus
Caryophyllus L., vezi Gana% si
Dianthus superbus L., vezi Garoafe-
de-munte.
iola odorata L.,
vezi Toporasi.
Florieele-frumoose (Trans.), Bellis
perennis L., vezi Banuti.
Florile-zdnelor (Banat), Lythrum
Salicaria L., vezi Rachitan.
Flueratoare, Napi-porcesti-de-padu-
re, Napii-porcului-de-padure, Vita-
neagra. [fr. Herbe- aux- femmes-
battues, Sceau-de-Notre- Dame;
Haut-liseron ; g. S chm erw urz ].
aunts communis L. 4. planta
erbacee din fam. Dioscoreaceae,
tulpina volubila ; frunz ele cordi-
forme lungpetiolate sunt alterne;
florile galbine-verzii, dioice sunt
dispuse in raceme axilare; fruc-
tele bacciforme sunt rosii. Creste
prin paduri i tufisuri umbroase.
Mai.
Foaie-de-vioarg (Trans.), .4 nemone
Hepatica L., vezi Popilnic-iepuresc.
Foale-grasa, Grascioarii (Trans.),
 102 ZACH. C. PANTU
Ingrasatoare. [fr. Grassette des
Alpes; g. Alpen-Fettkraut,
Fettstern]. Pinguicula al-
pina L. 4. mica plantá erbacee
din fam. Lentibulariaceae, frunzele
basilare oblonge sau eliptice, dis-
puse in rozeta sunt carnoase
viscos-glanduloase ; florile albe cu
pete galbine in launtru, intenul
conic este scurt si gros ; fructul
capsula acurninata, rostrata.
Pinguicula yulgaris L. 4. Se deo-
sebeste de specia precedenta prin
florile albastre-violete, pintenul
subulat, mai scurt decal corola ;
fructul capsula ovala rotunzita.
Ambele specii cresc prin padurile
umede i prin muschi in regiunea
alpina si subalpinti.
Fosie-in-fir, Vinca herbacea W. et
Kit. si V Inca minor L., vezi Sas-
chin.
Foaltlne (Trans.), Cheirunthus Cheiri
L., vezi Micsunele-ruginite, Mat-
thiola ihcana R. Br. si Matthiola
annua Sweet., vezi Micsandre.
Foarfeea-billtii. [fr. Stratiotes-aloès,
Aloès-d'eau ; g. Krebsschere,
Wasseraloë, Wassersage.].
Strut/Wes aloides L. n. planta er-
bacee aquatica, dioica din fam. Hy-
frun-
zele rigide cu 3 muchi, dintat-
drocharitaceae-Stratiotoideae'
spinoase pe margine, sunt dispuse
In rozete basilare ; florile albe se
deschid la suprafata apei. Creste
cufundatti in ape stagnante i lm-
curgatoare. IunieAugust.
Foiofoi, Yinca herbacea W. et Kit.
Vinca minor L., vezi Saschiu.
Fonehiu, Vinca herbacea W. et Kit.
si linea minor L., vezi Saschiu.
Foresten, Helianthemum alpestre Jacq.
si H. rupifragum A. Kern., vezi
Malaoaie.
Forfeeari Conyol vulul arvensis L.,
vezi
Fragit-titaraseri. [fr. Epinard-fraise ;
g. Erdbeerspinat].Blitunt
virgatum L. C). planta erbacee din
fam. Chenopodhceae, tulpina panii
la Will foliata, frunzele tria.ngu!ar-
lanceolate, profund-dintate; florile
dacoromanica.ro
dispuse in mid glomerula la sub-
tioara frunzelor ; fructele sun t rosii.
Creste prin locuri inculte si pie-
troase, prin daramaturi, pe langä
ziduri si drumuri. IunieAugust.
FrAgar (Trans.), Morus alba L., vezi
Dud-alb si M. niyra L., vezi Dud-
negru.
Fragi, Fragaria elatior Ehrh., vezi
Capsuni.
Fragi, Fragi-de-pridure, Fragi-iepu-
resti, Frangii (Maced.), Franzi
(Maced.), Pomnita. [fr. Fraisier-
des-bois, Fraisier-fressant ; g. G e-
meine-Erdbeere, Wald-
Erdbeere]. fi.tgui.ia yesca
L. 21_. mica planta erbacee din
fam. Rosuce le, frunzele trifoliolate;
florile albe; la rnaturitate fructele
sunt uscate si imprastiate pe re-
ceptacolul, devenit et-Amos si rosu.
Acest receptacul impreuna cu ade-
väratele fructe constituesc partea
comestibila, numita popular fragi,
atat de cunoscute i pretuite pentru
gustul lor dulce acrisor i foarte
aromatic. Creste prin poienile pa-
durilor si pe coline. Mai Iunie.
Fragi-de- amp, Frajaria collina
Ehrh., vezi Capsun.
Fragi-de-piidure, firagaria yesca L.,
vezi Fragi.
Fragi-iepttresti, firayaria yesca L.,
vezi Fragi.
FrìLgullL Moscusor. [fr. Herbe-
musquée, Muscatelline ; g. B is a m-
kraut, Moschusbliimchen.].
Adoxa Moschatellina L. 21-. mica
plantit erbacee din fam. Caprifo-
liaceae, rizomul alb ; frunzele tri-
foliolate penate ; florile galbine-
verzii sunt dispuse cate 5, formand
un fel de capitul cubic, floarea
terminala tetramera, celelalte pen-
tamere. Aceasta delicata plan* cu
slab miros de mosc, creste prin
padurile umede si umbroase dela
camp pang in regiunea subalpina.
MartieAprilie.
Fragurel-neroditor.Potentilla mi-
crantha Ram. 21_. mica planta er-
bacee din fam. Rosaceae, tulpina
scurta, repenta filed stoloni ; frun-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
zele trifoliolate ; forte albe, peta-
lele de lungimea sepalelor ori
mai scurte i obovale. Creste prin
tufisurile i colinele uscate. Apri-
lieMai.
Frangii, (Maced.), Fragaria vasca
L., vezi Fragi.
Frlinghiu. [fr. Funaire-hygromé-
trique ; g. Dr ehmo o s]. fi unana
hyyrometrica Hedw. mica plantà er-
bacee de un verde deschis (Musehi-
Acrocarp) din fam. Funariaceae,
tulpina simpla sau ramificatä la
bazit' ; frunzele oval-oblonge, scurt-
acuminate, cele superioare mai
mari decat cele inferioare, conca-
ve, imbricate si dese ; capsula pi-
riforma,' (de forma unei pere) ne-
simetricii, striata, Cu pedicelul
flexuos, peristom dublu ; sporii
galben-rosietici verucosi. Creste
prin locuri umede i umbroase, pe
ziduri, pe piimant prin padure.
MaiIunie.
Frangostafilii, (Maced.), Ribes rlt-
brum L., vezi Coactiza.
Franz! (Maced.), Fragaria yesca L.,
vezi Fragi.
Frapsin (1laced.), Fraxi2zus excelsior
L., vezi Frasin.
Frasan, Fraxin us excelsior L., vezi
Frasin.
Frastn, Frasan, Frapsin (Maced.).
[fr. Fré'ne ; g. Esch e]. Fraxi-
uus excelsior L. frumos arbore
D.
din fam. Oleaceae, tulpina ajunge
liana la 38 m. inalVme, scoa*
cenusie; frunzele opuse, imparipe-
naticompuse cu 7-15 foliole e-
longat-lanceo/ate , acuminate si
serrate; florile spar inaintea frun-
zelor sunt polygame (flori mascu-
femenine si ermafrodite pe
acelas individ.) sau dioice, ele au
line'
numai stamine i pistile fara ca-
lice si corold ; fructul este o sa-
mara. Creste in paduri, pe locuri
umede mai cu sama in lunci. A-
prilieMai.
Lenmul de Frasin intrebuintat in
industrie mai cu samil in rotilrie.
Scoarta posede proprietilti aperitive
si febrifuge.
dacoromanica.ro
103
FrasIn-de-munte, Iraxinus Ornus
L., vezi Mojdrean.
Frlistnel. [fr. Fraxinelle d'Europe,
Fraxinelle commune; g. D ip tam].
Dictamnus albus L., syn. Die-
tamnus Frazinella Pers. 21-. planta
erbacee la basa subfrutescenta din
fam. Rutaceae, tulpina, ramurile
inflorescen0 acoperite cu peri
glandulosi ; frunzele alterne impa-
ripenate cu foliole ovale sau lan-
ceolate serulate si cu punctuatiuni
pelucide ; florile mari albe sau ro-
zee cu vine rosii-purpurii sunt dis-
puse in raceme terminale. Creste
prin locuri aprice, prin tufisuri,
maracinisuri, pe lauga paduri
prin poieni. Mai. Aceasta planta
se cultiva adesea prin gradini, ea
exala un miros balsamic puternic.
Daca se aduce o lumanare aprinsa
In apropierea acestei plante, dupa
o zi calda si linistita, se observa'
ca se inflameaza imediat oleul e-
senVal degajat de ea, incunjuran-
du-o astfel cu o aureola luminoa-
sa, care nu vatama de loe planta.
Rtdàcina acestei plante posede
proprietilti tonice, stimulante, dia-
foretice, febrifuge, autihelmintice
emenagoge.
Fratele-briboinlui (Trans. Brasov),
Geranium alpestre Schur., vezi Bri-
boi.
Frigor, Erythraea Centauriunt Pers.,
vezi Fierea-pamantului.
Erythraea Centaurium
Pers., vezi Fierea-pamantului.
Frigurieil, Cintaura, Fierea-paman-
tului, Tintaulii. [fr. Petite-Centau-
rée; g,Nied liches - Tausend-
giildenkraut]. Erythraea pul-
chella Fries., syn. E. ramosissima
Pers. O. sau 8. mica piantá er-
bacee din fam. Gentianaceae, tul-
pina foarte ramificata, ascuOt-pa-
trunghiulara; frunzele ovale, mai
adesea cu 5 nervure, cele infe-
rioare nu sunt dispuse in rozetä;
florile rozee, axilare i peduncu-
late, lobii corolei lanceolati ; fruc-
tul capsula lineara. Creste prin
 104 ZACH. C. PANTU
fan* si poieni umede. Iunie
August.
rea, Scrophularia
nodosa L., vezi Buberic.
Frunzi-de-poteit, Iarba-drumurilor.
[fr. Patte-d'oie ; g. Mauer - n-
sefuss]. Chenopodium murule
L. O. plantá erbacee din fam. Che-
nopodiaceae, tulpina ramificata de
la butt' ; frunzele oval-romboidale
de un frumos verde lucitor ; flo-
rile verzii sunt dispuse in glome-
rule axilare, forman.d un racem
terminal. Creste pe langa garduri,
daramtituri si pe langa locuri de
cultura. IulieSeptembrie.
Frunza-thletureI, Betonica officinalis
L., vezi Vindecea.
Frunza-voinieului, Alliaria officina-
lis Andrz., vezi Usturoitä i Sisym-
brium officinaleScop.,veziBrá; ncutä.
Frunzi*ourg. [fr. Macis ; g. M a ci s,
Muskatbliite]. Arilul carnos al
semintelor de Myristica fragrans
Houtt., product vegetal aromatic
de coloare galbina, care consti-
tuieste un important articol de co-
mert, fiind un condiment mult
intrebuintat ; vezi Nucsoara.
Fru§itik (Trans.), Bellis perennis L.,
vezi Banuti.
Fulled, Anthemis Cotula L., vezi Ro-
monita-puturoasa.
Full° (3iIunt.), Narcissus poRicus L.,
vezi Zarnacadele.
Fulii (Munt.), _Narcissus paticus L.,
vezi Zarnacadele.
Fumitrici, Fumaria officinalis L.,
G.
Giiluitii, 0 rnithogalum Umbe'llutum
L., vezi Musa.
Crilnu§e, Anemone nemorosa L., vezi
Floarea- pastilor i Ornithogalum
umbeliatum L., vezi Musa.
GAintw-galbenli, Anemone ranun-
culoides L., vezi Pastita..
Floarea-ciutei (Muscel), Hi-
sopir, Hisopirel, Turita-alba. [fr.
Isopyre-Faux-Pigamon ; g. Mu -
s ch elbliim c h en, Tolldocke].
Isopyrum thalictroides L. 21..
dacoromanica.ro
si Fumaria ailluntii Lois.; vezi
FumitrItA, Fumàricà, Fumu-piimfm-
tului, de - curca, Safterea,
Sefterea. [fr. Fumeterre ; g. Er-
d r au c h] . Fumaria officinalis
L. O. mica si delicata, planta er-
bacee din fam. Papaveraceae-Fu-
marioideae, tulpina foarte ramifi-
cata ; frunzele glabre, bipenati-
secate Cu segmentele lanceolate
de un verde-cenusiu ; florile pur-
purii, dispuse in raceme laxe, Ca-
liciul cu 2 sepale oval-lanceolate,
dintate si de 3 ori mai scurte decat
corola si mai inguste decat tubul
corolei ; fructul globulos, mai lat
dead lung, trunchiat siusor emar-
ginat la varf. Creste prin locuri
nasipoase, cultivate si inculte.
MaiSeptembrie.Fumaria V ail-
lantii Lois. O. frunzele de un verde
celiusiu cu segmentele mai adesea
lanceolate ; florile rozee sau al-
burii, putin numeroase, sepalele
foarte mici, abia sà zaresc
ochiul liber, i foarte caduce, ele
sunt mai inguste cleat pedunculul
scurt si gros al fructului ; frac-
tele globuloase, obtuse si numai
In tinerete prevazute cu un varf
ascutit. Creste prin locuri calca-
roase cultivate si inculte. Iunie-
Septembrie.
Fumu-primitatului, P umaria offici-
nalis L. i Fumar/cc Vaillantii
Lois., vezi Fumarita.
planta erbacee, veninoasa din fam.
Ranunculaceae, radacina groasii, ta-
ratoare (repenta) cu fibre fascicu-
late ; tulpina lunga i subtire este
de ordinar simpla ; frunzele trifo-
liolate, foliolele cu 2-3 lobi, verzi
putin glauce, moi, subtiri si cre-
nate ; florile albe sunt mici
patine, alterne la varf al tulpinei;
caliciul cu 5 sepale albe, oblonge,
patente si caduce ; corola cu pe-
tale foarte mici obtuse, in forma,
 PLANTELE CUNOSCDTE DE POPORDL ROMAN
de cornete, ingustate la Una ;
fructele 1-3 folicule. Creste prin
paduri umbroase si umeele. A-
prilieMai.
Gainute, Potentilla recta L., vezi
Burniana-de-cinci-degete.
Galbilnare-de-germe (Bucovina, Far-
testii-de-sus), .Agrimonia Eupatoria
L., vezi Turita-mare.
Canzelina sativa
Crantz., vezi Lubit.
ClitIbli4oara (Mold.-Brosteni), Floare-
de-lungoare, Galbinele, Iarba-de-
I ungoare, Radacina - de - lungoare.
[fr. Chasse-bosse, Corneille ; g.
Gemeiner-Friedlos].Ly-
simachia vulgaris L. 21.. planta er-
bacee din fam. Primulaceae, tul-
pina dreapta ; fruuzele oval-lun-
garete, scurt-petiolote sunt opuse
sau verticilate ; florile galbine sunt
dispuse in panicule terminale mul-
tiflore, caliciul cu diviziunile lan-
ceolate acuminate, inconjurate de
o margine membranoasi brunie;
lobii corolei obtusi si neciliati pe
margine. Creste prin fânete si lo-
curi mlastinoase, pe malurile um-
broase ale apelor. IunieIulie.
Hieracium Pilosella L.
vezi Vulturia.
ClAlbenea, Chren it'd. [fr. Ra ifort-
aquatique-j aune ; g. Or tw e c h-
s elnde-Brunnenkresse].
Nasturtium amphibium R. Br., syn.
Sisynibrium umphibium L. 4. planta
erbacee din fam. Cruciferae, tul-
pina la buá radicanta si stoloni-
iar in apa umflatii si fistu-
loasa ; frunzele oblonge sau lan-
leolate, spre bazti ingustate, den-
ticulate sau serate, auriculate la
baza sau si neauriculate, cele in-
ferioare pectinate sau lirat-incise;
florile galbine cu petalele mai lungi
cleat caliciul ; fructele silicule
eliptice sau aproape globuloase de
2-3 ori mai scurte cleat pedun-
culele florilor. Creste prin ape
stagnante sau lin-curgätoare, prin
mlastini si VAAL MaiIulie.
Galbeue/e, Lysimachia punctata L.,
vezi Iarbil-de-lungoare.
dacoromanica.ro
105
Boglari, Floare-de-leac,
Piciorul-cocosului. Ranunculus
pedatits W. et Kit. 4. planta erba-
cee din fam. Ranunculaceae,
cina cu fibre ingrosate ; tulpina
erectii; frunzele glabre, cele radi-
cale petiolate, tripartite sau pe-
dalate, cu lobii lineari intregi sau
bifizi, cele caulinare sesile 2-3
ori partite, ori i intregi, Cu seg-
mentele lineare sau lanceolate de
tot intregi florile galbine cu ca-
liciul erect; fructele netede com-
primate si reunite in spic. Creste
prin fänetele de pe coline, prin
locuri umede i putin sarate, prin
lunci. AprilieMai. Ranunculus
polyanthemos L. 21-. planta erbacee
cu tulpina patent-paroasa in par-
tea inferioara si adpres-paroasa
In cea superioara ; frunzele infe-
rioare palmatipartite cu segmen-
tele tripartite, incise ; florile gal-
bine-aurii, la värful pedunculului
sulcat, caliciul Cu sepalele alipite
(adprese) de petale ; fructele cu
rostrul scurt i recurbat, asezate
pe un receptacul piiros. Creste
prin paduri, tufisuri, rarisuri si
prin
Wilbenele-de-munte, Boglari, Pi-
ciorul-cocoplui. [fr. K a r p a t h e n-
Hahnenfuss]. Ranunculus car-
paticus Herbich., syn. R. dentatus
Bmgt. 21- planta erbacee din fam.
Ranunculaceae, rizom lung ori-
zontal, &Amos, cu putine fibre ra-
dicale ; tulpina erecta, flexuoasa,
cilindricAsi fistuloasa cu 1-3
frunze scurt-petiolate sau sesile ;
frunzele paroase, cele inferioare
lung-petiolate, palmatilobate, cu 5
lobi, incis-dentati; frunzele cu con-
turul reniform-cordat ; florile mari
galbine-aurii la värful peduncu-
lului cilindric, paros, lung si uni-
flor, sepalele paroase, la inceput
alipite, pe urma reflexe i caduce;
fructele bombate, carinate cu un
rostru foarte scurt i recurbat, in-
gramadite pe un receptacul paros.
Creste prin padurile si poienile
 1O6 ZACH. C. PANTU
din regiunea montanä i subalpinä.
MaiIunie.
Galbenele- de - plidure, Lysimachia
Nummularia L., vezi Drete.
Galbeaele-de-pfidure.[fr.Renoncule-
des-bois ; g. Hainhahnenfuss].
Ranunculus aureits Schleich.,
syn. R. lionorosus DC. 4. planta
erbacee din fam. Ranunculaceae,
rizom scurt, gros, vertical cu fi-
bre radicale subtiri; tulpina e-
recta multiflorti, acoperita cu peri
patenti sau refiecsi ; frun-
zele inferioare lung-petiolate pal-
matipartite cu 3 5 segmente lat-
obovale, cele superioare aproape
sesile, palmatisecte cit 3-5 seg-
mente lineare intregi sau incis-
dentate ; florile galbine aurii la
värful pedunculului sulcat; fructele
foarte comprimate, marginate, gla-
bre, netede cu rostru lung la värf
recurbat, dispuse pe receptaculul
päros. Creste prin pädurile um-
broase si prin poienile dela munte.
Giilbenu§, Canzelina sativa Crantz.,
veci Lubit.
Gillbenule, Caos el ina sativa Crant7.,
vezi Lubit, Potentilla recta L.,
vezi Buruiana-de-cinci-degete si
Potentilla Seipna L., vezi Scrfinti-
toare.
Wilbenusi, Iarba-gtiinilor. [g. B or-
stige-Grundfeste, Borstige-
Pippau, Schnabelpippaud.
Crepis selosa Haller fil., syn. liarle-
setosa DC. a sau e. plantii
erbacee din fam. Compositae,
pina erecta, ramificatä, rosietica
in partea inferioarä, acoperita cu
peri aspri si rigizi ; frunzele infe-
rioare, dispuse in rozeta sunt si-
nuate sau runcinat-penatifide, cele
superioare intregi, sinuat-dentate,
rar incise la baza; florile galbine,
dispuse in capitule totdeauna e-
recte, involucrul si pedunculii ca-
pitulelor sunt acoperiti cu peri
aspri setiformi ; fructele achene
rostrate. Creste prin locuri virane,
pe dimpuri si pe marginea dru-
murilor. Iunie August.
dacoromanica.ro
Grfabinare, Pälämidh, Pälamida-bo-
i angiilor. [fr. Sarrette ; g. S c h ar t e].
8erratula Vnctoria L. 4. planta
erbacee din fam. Compositae, tul-
pina spre värf ramificatä; frunzele
fin-dintate intregi, lirate sau pe-
natipartite ; florile purpurii, dis-
puse in capitule, insotite de un
involucru, format din bractee lan-
ceolate ascutite, rosii-purpurii la
;d'uf i sträns acoperindu-se una pe
alta; fructele achene cu un papus
alb-galbui sau rosietic. Creste
prin fänetele umede din ptiduri
tufisuri. IulieAugust.
Galbinele, Calendula arvensis L.,
vezi Hilimicä si Calendula offici-
nalis L., vezi Filimicá, Lysimachia
Nummularia L., vezi Drete, Lysi-
machia punctata L., vezi Iarba-de-
lungoare i Lbsimachia vulgaris
L., vezi Galbasoarä.
Galbinele (Bucovina), Cautharellus
cibarius Fr., vezi Bureti-galbeni.
Galeobdolon tuteum
vezi Sugel-galben.
Gfilblort, Cantharellus cibarius Fr.,
vezi Bureti-galbeni.
GrtIleeavA, Del phinium Consolida L.,
vezi Nemtisori-de-cämp.
GarbitA, Gärbitä. [fr. Limodore-a-
feuilles-avortées ; g. D ti n z e I,
Unechter-Dingel]. Limo-
dorimi abortmum Swartz. 4. planta
ierboasti palicl-violacee din fam.
Orchidaceae, tulpina färä frunze,
rigicia, groasä si acoperitä de solzi
invaginanti ; florile mari violet-
deschise sunt dispuse in spic alun-
git, labelul oval, undulat, pinte-
nul subulat indreptat in jos este de
lungimea ovarului. Creste prin pä-
duri in teren calcaros.
Criirn4or (Maced.), Zea Mays L.,
vezi Päpusoi.
~10. Quercus conferta Kit. t.
frumos arbore din fam. Fagaceue
Cu ramurelele tinere velutin-pu-
bescente; frunzele la värful acestor
ramurele sunt indesuite si mari
pana la 15 cm. lungi si 7 cm. late ;
ele sunt sesile oblong-obovale la
basa emarginate si profund-pena-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN
tifide, lobii obtusi intregi sau sub-
lobati ; florile monoice cele mas-
cule In lungi amente filiforme cele
femele solitare, inconjurate de un
involucru, fructele numite ghinde,
se afla la varful ramurilor, la sub-
tioara fruzelor agregat-sesile. Gas-
nita formeaza paduri sau dum-
brave mai cu seamä fu regiunea
sesurilor. Mai.
Garoafri, Carafilä (Maced.), Caram-
filä ( Maced.), Cuisoare, Flori-dom-
nesti (Trans.), Gat oafa-de-gradina,
Garoafla (Maced.), Garoafle, Ga-
rofil, Negina, Neginea, Sacfiu
(Trans.), Vasdoaga (Trans.). [fr.
Oeillet-a-bouquets, Oeillet-des-jar-
dins ; g. Grasnelke, Nelke].
Dianthus Caryophyllns L. 4. plan-
ta erbacee glauca (verde-albastrie),
din fam. Caryophyllaceae, frunzele
lineare glabre, cu marginea ne-
teda ; florile roii, rozee sau albe
cu miros foarte placut, solzii (squa-
mele) caliciului extei ior sunt lat-
ovali sau romboidali cu un varf
ascutit, i ajung cam panä la
I 4 din lungimea caliciului ; corola
Cu petalele lungunghiculate culim-
bul crenat fntins si la baza fara
peri. Aceasta planta originara din
regiunea mediteraniana se cultiva
mult i prin pärtile noastre. Iulie-
August.
Garoafal-de-gradini, Dianthus Ca-
ryophyllus L., vezi Garoafti.
Garoare, Dianthas barbatas L., vezi
Garofite-de-gradinti.
Garoafe, Garofite-de-munte. Di-
anthus compactas Kit. 21-. plantd
erbacee, glabra din fam. Caryo-
phyllaceae, frunzele inovatiunilor
oblong-lanceolate, in petiol fngus-
tate, cele caulinare ingust-lanceo-
late, pe margini serulat-scabre,
vaginile de 2 ori mai scurtet de-
cat latimea frun7elor, toate frun-
zele cu 5-7 nervure; florae mari,
purpuriu - deschise fa.sciculat-in-
grämädite la varfuitulpinei, squa-
mele caliciului sunt erbacee, pur-
puriu-brune, ovale, subit-ingustate
lung-aristate, aristele de lungi-
dacoromanica.ro
107
mea caliciului sau i mai lungi,
caliciul de coloare purpuriu-bruna,
bracteele ovale, foliacee, foarte
patente si flexuoase. Creste prin
pasunile montane si alpine. Iu-
nieAugust.
Garoafe, Dianthus superbas L., vezi
Garoafe - de- munte, Matthiola in-
cana R. Br., vezi Micsandre si
Nola °do, ata L., vezi Toporasi.
Garoafe-de-eamp, Dianthus Carthit-
sianoruin L., vezi Garofite.
Garoafe-de-munte, E lori-domnesti,
Garoafe, Garoafe-salbatiee, Garo-
fll. [fr. MignardiQe-des-prés ; g.
Pfauen-Nelke, Pracht-Nel-
k e]. Dianthus superbus L. 21-
planta erbacee din fam. Caryo-
phyllacene, frunzele verzi ca iarba,
linear-lanceolate si acuminate; flo-
rile albe sau rozee i cu miros
placut, cate una, ate cloud san mai
multe pe aceeasi tulpinä, petalele,
acoperite Cu peri purpurii sunt a-
flame si de mai multe ori divizate.
Creste prin fanetele, poienile
umede din munti. Iulie
AuguSt.
Garoafe-sfilbatice, D;anthus Carthn-
sianoram L., ve7i Garofite si Di-
anthus superbas L., vezi Garoafe-
de-munte.
Garoaild (Maced.), Dianthus Caryc-
phyllus L, vezi Garoafa.
Garoafie, Dianthus Caryophyllus L.,
vezi Garoafa.
Garolil, Caryophyllus L.,
vezi Garoafa si Dianthus superbtes
L., vezi Garoafe-de-munte.
GarofitA,DianthusspiculifoliusSchur.,
vezi Barba-ungurului.
Garofitit-de-mare, Statice Gmelini
Willd., vezi
Garofita - mitre! , Statice Gmelini
Willd., vezi
Garofite, Cui.soare, Garoafe-de-camp,
Garoafe-sälbatice. [fr. Oeillet-des-
Chartreux ; g. Kart häuse r-
Nelke]. Dianthus Carthusiano-
11071 L. 21-. plantA erbacee din
fam. Caryophyllaceae, tulpinE ne-
paroasa ; frunzele lineare, cu va-
ginile de 4 ori mai lungi decat
 108 ZACH. C. PANTU
latimea frunzei ; florile purpurii
sunt grupate inteun fascicul de
6 flori, uneori mai putine sau mai
multe, limbul corolei este de ace-
ias lungime cu unghicula. Creste
prin fanete uscate, prin livezi si
pe coline. ItmieAugust.
Garofite, Cuisoare. [fr. Oeillet-de-
Chine; g. Chinesische-Nel-
k e.] Dianthus chinensis L. 0.
C). plantä erbacee, glabra, din fam.
Caryophyllactae, tulpina foarte ra-
mificata, cu ramuri la inceput in-
tinse, apoi erecte; fruazele linear-
lanceolate de un frumos verde sau
glaucescente; florile mari, solitare
la varful tuturor ramificatiunilor
sunt numeroase, simple sau invo-
alte, de colori variabile, caci ele
pot fi rosii, albe sau pestrite; ca-
liciul este insotit de bractee li-
near-lanceolate, ascutite, cam de
lungimea tubului sau, corola cu
petale, putin päroase si neregulat
incis-dentate. Originara din China,
mult cultivatä si prin pärtile noas-
tre ca planta decorativa, pentru
florile sale frutnoase, prin cultura
s'a obtinut numeroase varietati
horticole. MaiSeptembrie.
Garoffte-de-griidinii, Garoafe. [fr.
Jalousie, Oeillet-de-pate; g. B a r t-
Nelke]. Dianthus barbutus L.,
4. planta erbacee din fain. Ca-
ryophyllaceae, glabra, frunzele lan-
ceolate, scurt-petiolate, bracteele
externe linear-lanceolate, foarte
ascutite i recurbate; florile
miros sunt purpurii, albe sau ro-
zee Cu puncte albe, uneori i in-
voalte. Florile de ordinar foarte
numeroase sunt dispuse in fasci-
cule, grupate inteunul sau mai
multe buchete terminale. Plana'
originara din vestul Europei, cul-
tivata si pe la noi pentru florile
sale frumoase. IunieIulie.
Garoftte-de-munte, Dianthus COM-
pactus Kit., vezi G-aroafe.
Gisearitii. [fr. Tourette, Corbeille-
d'argent ; g. Alpengänse-
kresse]. Arabis alpina L. 4.
mica planta erbacee din fam. Grit-
dacoromanica.ro
ciferae, tulpina sur-paroasa ; frun-
zele oblong-lanceolate dintate, aco-
perite eu peri putin albiciosi; flo-
rile numeroase suut albe. Creste
prin crapaturile stancilor i prin
locurile pietroase din regiunea al-
pina i subalpinä. MaiAugust.
Melif. i Arabis hirsuta Scop. a.
*i 4. [fr.Arabette-hérissée; g.
Rauhhaarige-Gänsekresse]
mica planta erbacee din fam. OW-
ciferae, tulpina acoperita in par-
tea inferioarä cu peri asprii
simpli; frunzele, acoperite Cu peri
asprii bifurcati, sunt cordiforme la
baza sau trunchiate; florile mici
sunt albe. Creste prin locuri aride
si pe coline. MaiIunie.
Giturele, bifolia L., vezi Vio-
rele.
Orchis fusca Jacq., vezi
Poroinic i Orchis Norio L., vezi
Untu-vacei.
Gemanaritii, Bujorei, Poroinic, Scu-
lätoare. [fr. Orchis - papillon ; g.
Schmetterling-Knaben-
krautd. Orchis papilionacea L.
4. mica planta erbacee din fam.
Orchidaceae, tuberculii intregi glo-
bulosi; tulpina dreapta, rigida Omit
la 30 cm. malta; frunzele scurte,
oval-oblonge (invaginante) imbrit'-
tiseaza tulpina ; florile mari si
frumoase sunt purpurii, dispuse in
spice laxe, ovale, pauciflore, labelul
mare rotund-oval, intreg sau din-
tat, pintenul conic ascutit, atarna
in jos, bracteele mari purpurii.
Creste in grupe prin livezile us-
cate, pe colinele expuse soarelui
prin tufise. AprilieMai.
Genistra Genista tinctoria L., vezi
Drobitä.
Georginii (Trans.), Dahlia variabilis
Desf., vezi Gherghind.
Georgite (Banat), Convallaria 9najalis
L., vezi Lacramioare.
GheabA (Mold.), .Armilluria
Vahl., vezi Ghebe.
Gheabii-de-brad (Mold.). [fr. Cou-
lemelle - d'eau, Fausse - golmelle,
Fausse-Golmette].Lepiota clypeo-
laria Bull., syn. -4garicus clypeola-
 PLANTELE CCNOSCUTE DE POPORDL immix
l'iltS Fr. Ciuperci comestibild din
fam. Agaricaceae, päläria albA, sub-
tire, citrnoasil la inceput qi netedä,
apoi acoperitil de solzi (squame),
de ordinar roqietici ; lamele albe,
putin gàlbui sau roqietice stint li-
bere qi apropiate ; piciorul (stipi-
tele) alburiu, fragil, lung qi sub-
tire, fistulos qi nebulbos la bazii
este acoperit de squame (solzi)
floconoase, inelul floconos-squamos
dispare de timpuriu. Ciupercii cu
numeroase varietati. Creqte pe pa-
mOnt in pàdurile umede qi um-
broase de fag qi de brad ; vara-
toamna.
GheabA-de-plidure (Mold.). Golly-
bia longipes Bull., syn. Agariens
Amyl pes Bull. Ciuperch comestibila
din fam. Agaricaceae, ptildria ctir-
noasti, subtire, conic-intinsä, us-
catil i catifelat-päroasii, de co-
loare deschis-roqietici sau brunie;
lamele albe, rotunzite, foarte dis-
tantate, spori sferoidali ; piciorul
(stipitele) terminat printeo 111130
rtidOcinii fusiformil, este plin, ri-
gid, fragil, catifelat-piiros qi la
urmä sulcat. Carnea albA, fOrä
gust qi färti miros este tare. Creqte
prin pädurile umbroase de brad ;
vara qi toamna.
Gheata, Ghetarii. [fr. Herbe-
glace, Glaciale ; g. E is pfl an z
Mesembryanthemum crystallitium
L. a plantä erbacee, carnoasti din
fam. Aizoaceae- Ficoideae, tulpina
intinsä pe pämänt; frunzele, mari,
ovale, sesile imbrätoqänd tulpina,
ele sunt alterne, plane, undulate qi
acoperite cu numeroase papile albea
transparente, având aspectul unor
mici boabe de ghiatä; florile mici,
albe, dispuse la subtioara frunze-
lor (axilare), sesile qi cu nume-
ro^se petale linear-ascutite; fruc-
tul o capsulti. Originarri din sudul
Africei (Cap), uneori cultivatä prin
gradini ca plantä ornamentald. Iu-
lieAugust.
Ghebe, Gheabil (Mold.). [fr. Pibou-
lado, TAte-de-Méduse ; g. Hain-
mas ch].Armillaria mellea Vahl.,
dacoromanica.ro
109
syn. Agaricus inelleus Fi. Dan. Ciu-
percit comestibili din fam. Agari-
caceae, päläria putin-carnoasii, de
coloare galbind-maslinie la inceput,
devenind mai tärziu galbin-brunie
este convex-planä qi acoperitä de
mici solzi ptiroqi i negricioqi, cari
uneori dispar, marginea intinsd
este striatii : famele palid-galbine
sunt decurente printeun dinte, la
bat] finete previizute cu mici puncte
brun-roqietice, sporii albi; piciorul
(stipitele) plin, gälbui sau bruniu
are la jumiitatea sa superioarä un
inel alb, ascendent qi persistent.
Carnea albii, fragedfl cu miros
dulce are un gust acriqor. Creqte
In grupe cespitoase pe rild6,cinele
arborilor qi pe lemnele putrede
din padurele de brad qi de fag ;
toamna. AceastO ciupercii, fiind
parasitii este stricticioasä arborilor.
Ghemele-popii,Aristolochia Clematitis
L, vezi Remf.
Gheocei, Galanthus nivalis L., vezi
Ghiocei, Leucojum aestic um L.
qi Leucojum vernum L., vezi Ghio-
cei-bogati, Narcissus poëlicus L.,
vezi Zarnacad ele si Narcissus
Ps,2«lo iVarcissus L., vezi Zarna-
cadea.
Gheocei-bogati, Leucojuni aestivum
L. qi Leucojum vernum L., vezi
Ghiocei-bogati.
Gheocei-de-ghioc, Galanthus nivalis
L., vezi Ghiocei.
Gheocel-de-grtidinh, Narcissus pog-
ticus L., vezi Zarnacadele qi Nar-
cissus Pseudo-Narcissus L., vezi
Zarnacadea.
Gheocei-de-munte, Narcisus radii-
fiorus Salisb., vezi Coprine.
Gheocel-mari, Leucojum aestivum L.
qi Leucojum vernum L., vezi Ghio-
cei-bogati.
Gheocei-miel, Galanthus nivalis L.,
vezi Ghiocei.
Gheorghin (jud: Ilfov), Crataegus
monogyna Jacq , vezi Packed.
Gheorghina, Dahlia varia-bilis Desf.,
vezi Gherghinii.
Gherghin, Crotaegus ?nonogyna Jacq.,
vezi
 110 ZA.CII. C. PANTU
Gherghina, Dalie, Georgin (Trans.),
Gherghine (Trans.), Gheorghinä.
[fr. Dahlia, Dahlia des jardins ; g.
Dahlie, Georgine].Dah-
lia variabilis Desf., syn. Georgina
variabilis Willd. 4. planta erbacee
din fam. Compositae, radacina cu
fibre umflate tuberculoase, fusi-
forme, airtime qi fasciculate; tul-
pina robusta, goal a inlauntru
(flstuloasii), ramificata este glabra
sau pubescent ti ; frunzele opuse,
neregulat penatisecate sau bi-
penatisecate cu segmentele oval e,
ascuVte, serat-dentate sau incise ;
florile mari, dispuse in frumoase
qi mari capitule la värful pedun-
culelor axilare, la inceput plecate
in jos ; florile marginale ligulate
sunt femele, adeseori nefructifere;
fructele achene. La specia tipicii
florile centrale galbine sunt mici
tubuloase, cele marginale ligu-
late abia vizibile i viu colorate
in rop stacojiu. Aceastä planta,
originara din Mexico, introdusa
mult cultivatii, ca planta orna-
mentala, §i prin partile noastre,
are numeroase variettiti de forme
§i colori, ea poste fi cu capitulele
voluminoase, avänd toate florile
ligulate sau, toate tubuloase, cu
tuburile largi, divers colorate,
uneori unicolot e, alteori impes-
triOte, qi punctate de colori bizare
gi variabile; florile de Gherghina
pot avea toate nuanele de alb,
galben, ro§u gi violet. August-
Octombrie.
Gherghine (Trans.), Dahlia varia-
bilis Desf., vezi
Ghetark Mesenibryanthemum crysta-
llinum L., vezi Ghean.
Ghiazina (Maced.), Mentha piperita
L., vezi Isma-bunä.
Ghleitori (jud. Dambovita i Muscel),
Colchicum autumnale L., vezi Bran-
du§a-de-toamnii.
Ghieitori (Pite0i), Erythronium Dens
cants L, vezi Maseaua-ciutei.
Ghimber, rizomul aromatic de Zuz-
giber officinaleRosc., vezi Ghimbir.
Ghimblr (Trans.), Ghimber, Gimbir,
dacoromanica.ro
Imbir, Ra-
&Acing-de-piper-alb. [fr. Gingem-
bre ; g. In gw e r]. Rizomul
aromatic de 2ingiber officinale
Rose., syn. Amomunt Zingiber L.
4. planta erbacee din fam. Zin-
giberaceae, rizornul tuberculos ,
orizontal, articulat, gros ca de-
getul, coriace, gälbui la exterior,
alb sau roqietic la interior ; acest
rizom emite 3-4 tulpini sterile,
cilindrice inconjurate de
vaginele frunzelor ; frunzele al-
terne, distice, lung-lanceolate, en-
siforme cu o scurn bilo-
ban', in partea inferioara au o
lunga vagina despican ; florile
galbui, dispuse in spice ovale,
dense, purtate de o tulpina scapi-
forma solzoasa, mult mai sewn
(teat tulpinele sterile, labelul flo-
rilor este oboval inchis-purpuriu
si cu puncte galbine, floarea cu
o singura stamina, ovarul Cu 3
loje, cu un stil lung qi subtire,
terminat printr'un stigmat con cav ;
fructul o capsula ovalä triangularii
cu serninte negricioase ea miros
pläcut i cu un gust aromatic amar.
Aceasti planta, originara' din Asia
tropicalii, sà cultiva in Mexico,
dar mai cu seama in Jamaica ; in
Europa se poate cultiva numai
In florarii calde.
Rizomul acestei plante intrebu-
intat ca aromatic si in medicina
pentru a combate odontalgiile, dis-
pepsiile atonice, si la exterior pen-
tru cataplasme revulsive (Rhizoma
Zingiberis».
Ghimparitri, Iarba-ghimpoasii, Iarba-
vatilmaturei. [fr. Crypsis piquant ;
g. Dorngras]. Crypsis acu-
leata Ait. C). mica' planta ierboasa
din fam. Gramineae, tulpina rami-
ficata; frunzele foarte ascutite; flo-
rile verzii cu 2 stamina, dispuse
In spice semiglobuloase, inconju-
rate de cele 2 frunze superioare.
Cre0e prin fânetele umede i lo-
curile skate. AugustSeptembrie.
Ghimpe, Pasul-drochiei, Scai-ghim-
pos, &Mete. [fr. Chardon- étoilé,
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMA.N
Chausse-trape ; g. D istelartige-
Fl o c kenb lum e]. Centaureu
Calcitrapa L. C). planta erbacee
din fam. Compositae, tulpina foarte
ramificatd, lanos-paroasa ; frunzele
profund- penatifide cu segmente
lineare, dintate,frunzele inferioare
petiolate, cele superioare sesile
cele mai de sus nedivizate; florile
purpurii, dispuse in capitule ovoid-
oblonge, terminale i laterale, so-
litare, aproape sesile, insotite de
un involucru Cu totul glabru, fo-
liolele sale palmat - spinoase, cu
spinul mijlociu puternic, mai lung
decat capitulul ; fructele achene
albe, comprimate si fárä papus.
Creste prin locuri sterile, ruderale
inculte, coline aride, pe mar-
ginea samanaturilor si a drumu-
rilor. IulieSeptembrie.
Ghimpe, Cirsium lanceolatu»t Scop.,
vezi Scai.
Ghimpe, Ghimpe-paduret. [fr. Épine-
de-rat, Fragon - piquant, Petit-
Houx; g. Mäusedornd. Rus-
cus aeuleatus L. t. subarbust, tot-
deauna verde, din fam. Ldiaceae,
rizom oblic, tarator cu fibre ra-
dicale foarte lungi, groase si car-
noase ; tulpina rigida, flexibil5, ci-
lindricrt striatti i ramificatit in
partea superioara, inconjurata la
baza, in tinerete de qquame mem-
branoase, invaginante ; ramurile
plane latite in forma de frunza
(eladode) sunt ovale acuminate si
terminate printr'un spin, ele sunt
verzi, sesile, foarte coriacee; frun-
zele mici sunt reduse la solzi
Cu 1 nervura principala; florile
verzui, mici sunt dioice si dispuse
cate una sau mai multe pe ner-
vura mediana a cladodei; ele sunt
insotite de o bractee scarioasa uni-
nerviata si cuspidatä; perigonul
rotaceu cu 6 diviziuni, 3 stamine,
concrescute in tub, in partea in-
ferioarrt; fructul o boaba (baca)
rosie cam de marimea unei
ea persista si peste iarna. Creste
prin paduri i tufisuri. Martie-
Aprilie.
dacoromanica.ro
111
Rizomul si radacinile posed pro-
prietati amare, aperitive si diure-
tice.
Ghimpe, Xanthium spinosum L., vezi
Holera.
Ghimpe-mare, Onopordon A eanthium
L., vezi Scai-magaresc.
Ghimpe-pilduret, Ruscus aculeatus
L., vezi Ghimpe.
Ghindit, Glindà (Maced.). [fr. Gland ;
g. Eck er, Eichel.]. Fruc-
tul diferitelor specii de Quercus L.
anume : Q. Cerris L., vezi Cer ;
Q. con ferta Kit., vezi Garnita ; Q.
pedunculata Ehrh., vezi Gorun ; Q.
pubescens Willd., vezi Tufan ;
Q. sessiliflora Smith., vezi Stejar.
Ghinturit, Entura, Enzura, Pierea-
pamantului, Ghinturea, Ginturit,
Intura, Ochincea, Ochincele, Ser-
pantit (Bucovina). [fr. Croisette ;
g. Kreuz-Enzian]. Gen-
liana cruciata L. 4. planta erba-
cee din fam. Gentianaceae, frun-
zele lanceolate trinerviate, con-
crescute la baza inteo tea* care
imbrätiseazti tulpina ; florile cam-
panulate albastre si tetramere suut
ingramadite inteun buchet la vat.-
ful tulpinei. Creste pe coline si
prin poienile din paduri. Iulie-
August.
Rtidricina acestei plante are pro-
prietati tonice si febrifuge.
GhinturA, Gentiana excisa Presl.,
vezi Cupe, Gentiana lutea L. §i
O. punctata L., vezi Enturii.
Ghinturea, Gentiana cruciata L., vezi
Ghinturti.
Ghioc, Centaurea Cyanus L., vezi
Vinetele, Gentaurea phrygia L.
C. pseudophrygia C. A. Meyer.,
vezi Dioc.
Ghtocei, Aisor, Clopotei, Coconei,
Gheocei, Gheocei-mici, Gheocei-
de-ghioc, Gioarele, Primavarita.
[fr. Perce - neige, Nivéole ; g.
Schneeglöckchen.]. Galan-
thus niva lis L. 4. mica planta er-
bacee bulboasii din fam. Amaryl-
lidaceae, bulbul oval, tulpina cu o
 112 ZACFI. C. PANTII
singurä floare alba i plecatä in
jos, segmentele interne ale peri-
antului jumatate mai scurte cleat
cele externe, sunt obovale cu-
neiforme, profund-emarginate cu
striatiuni verzi la interior si cu
pete verzi la exterior ; frunzele
lineare, de ordinar douä, sunt ob-
tuse si glaucescente. Creste prin
paduri si fânete umede pitna sus
in regiunea subalpina. Februarie
Martie.
Itiocei (Trans.), Leucojum aestivion
L. si Leuojum vernum L., vezi
Ghiocei-bogati.
Ghioeei-bogati, Cocosei, Gheocei,
Gheocei - bogati, Gheocei - mari,
Ghiocei (Trans), Ghiocei - mari,
Luce, Nodute, Omatute, Pelesei
(Muscel). Leucojum aestivum L. 21..
[fr. Nivéole-d'été ; g. Sommer-
knotenblum e], plantä erba-
cee, bulboasii, din fam.
daceae, tulpina scapiformii, bian-
guloasti, fistuloasti ; frunzele li-
neare, obtuse, usor carenate, de
un verde deschis ; florile albe,
plecate in jos, reunite ate 4-8
intr'o umbelti, inconjurate de o
spatä, periantul cu 6 diviziuni
egale, ovale, albe cu câte o pata
verde la värf ; fructul capsulti car-
Creste prin fänete umede.
AprilieMai. i Leucojum vernum
L. 21.. [fr. Nivèole - printanière,
Grelot - blanc ; g. Grosse s-
Schneeglöckchen, Knoten-
blume.], florile mari, albe si odo-
rante sunt solitare sau mai rar
ate 2, inteo spata, la värful tul-
pinei scapiforme. Creste prin
duri umbroase si prin livezi de
luncti. FebruarieMartie.
(Mom:A-mart, Leucojum aestivum L.
Leucojum vernum L., vezi Ghio-
cei-bogati.
Ghiocel-de-toamnii. [fr. Amaryllis-
jaune, Faux-Safran, Narcisse-d'au-
tomne ; g. Gelbe-Lilie.].
Sternbergia lutea Roem. et Schuh.,
syn. Amaryllis tutea L. 21- midi
planta erbacee, bulboasä din fam.
..-Imaryllidaceae, bulbul In forma de
dacoromanica.ro
park' are mai multe tunici negri-
cioase ; frunzele de un verde in-
chis sunt lineare, obtuse, mai mult
sau mai putin arcuat-curbate, apar
In acelas timp cu florile i sunt
mai luugi decat tulpina scapifor-
ma, de ordinar uniflora; floarea
mare si frumoasii, galbinti-aurie,
este erecta, turbinat-campanulatä,
cu tubul scurt in forma de pfil-
nie, limbul cu 6 diviziuni oblonge,
obtuse, putin concave, dintre care
3 interne ceva mai scurte ; sta-
minele galbine mai lungi dealt
jumatatea limbului, stigmatul ne-
lobat ; fructul o boabri (baca).
Aceastä specie originará din re-
giunea mediteraniana (sudul Eu-
ropei) creste cultivatä ca plantà
decorativii si prin pärtile noastre.
SeptembrieOctombrie.
Ghiorele (Mold.), Scilla bifolia L.,
vezi Viorele.
Ghircit, Grilu-tare. [fr. Blé-dur ; g.
Hartweizen, Glasweiz en,
Gerstenweiz en]. Yriticum
durum Desf. G. planta ierboasti din
fain. Gramineue, tulpina (paiul) in
partea superioara puna nu fistu-
loasa; frunzele plane; spicul lung
subtire sau gros si scurt, pa-
trunghiular cu rachisul persistent,
spiculele mai adesea Cu 4 flori ;
glumele au o carina proeminenta,
aproape aripata, glumela inferi-
oará comprimatii. carinata si tot-
deauna prevazuta cu o arista
foarte lungA. Fructul este o
cariopsti naciti, tare si sticloasa,
mai scurtà sau mai lunga, spre
ambele capete ingustata si uneori
binisor lateral comprimatä. Fama
obtinuta din gräuntele acestei
plante, este foarte avutti in gluten.
Cultivatti ca plantd alimentara cu
deosebire in regiunea meditera-
nianti. IunieIulie.
Ghirtoci ( Trans. Brasov -Sleek),
prunele tinere diformate si trans-
formate de ciuperea Exoascus Pruni
Fuck. vezi Urlupi.
Ghisdei, Ghisdei-mtinunt, Ghisdel
(Bucovina1, Motocei (Bucovina),
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROALIN
Trifoiste, Trifoiste-colturata, Vis-
dei. [fr. Cornette, Pied-de-poule;
g. Hornkleed. Lotus cornicu-
latus L. 21 planta erbacee cu tul-
pina rigidä, intinsa sau ascen-
denta, din fam. Leguminosae-Pu-
pilionaceae, frunzele trifoliolate,
ca foliole obovale oblonge; florile
galbine sunt grupate de regula
cate 5 in umbele, dintii caliciului
lanceolati inainte de inflorire sunt
coniventi, corola cu stindardul
suborbicular, carena indoita in-
tr'un unghiu drept ; fructul o le-
guma glabra. Creste prin
uscate, prin livezi si fame-0
in regiunea campeana si muntoasa.
MaiSeptembrie. Meld.
Ghlsdei, Lotus uliginosus Schkuhr.,
vezi Ghisdei-mare si Medicago fal-
cata L., vezi Culbeceasa.
Ghisdei-eu-patru-muchi, Ghisdei-
mare. [fr. Tetragonolobe-siliqueux;
g. Schotentragende-Spargel-
bohne, Schotenklee].letra-
gonolobtes siliquosas Roth., syn.
Lotus siliquosus L. 21. planta erba-
cee din fam. Legunzinosae-Papilio-
naceae, tulpina mai adesea
pe pamant ; frunzele trifoliolate,
foliolele oboval-cuneiforme, stipu-
lele ovale, ascutite ; florile mari,
galbin deschise, foarte lung pe-
dunculate, cu pedunculul de 2 ori
sau de 3 ori mai lung cleat frunza
sunt solitare, foarte rar cate 2;
fructul este o leguma (pasta*
glabra i ingust-aripata. Creste
prin livezi. MaiIunie.
Ghisdei-mrtnunt, Lotus corniculatus
L., vezi Ghisdei.
Ghlsdel-mare, Ghisdei, Trifoiste, Vis-
dei. [fr. Lotier-des-marais, Lotier-
majeur ; g. Sumpf-Hornkle
Lotus uliginosus Schkuhr., syn.
L. major Smith. 21.. planta erbacee
din fam.Leguminosae-Papilionaceae,
tulpina robusta, adesea goala in
launtru (fistuloasii) ; frunzele tri-
foliolate cufoliolele oboval-oblonge
marisoare si intregi, stipulele or-
bicular-cordiforme; florile galbine
dispuse Cate 10-12 in mici um-
dacoromanica.ro
113
bele, dintii caliciului recurbati
inte de inflorire ; carena ovala la
baza sa ingasteaza pe nesimtite
inteun cioc (rostru) ; fructul o le-
guma glabra. Creste prin locuri
umede,livezi mlastinoase, pe Magri
tuflsuri, santuri si gropi pe langa,
sosele IulieAugust.
Ghisdei-mare, Tetragonolobus sill-
quosus Roth., vezi Ghisdei-cu-pa-
tru-muchi.
Gliisdel (Bucovina, Grainesti), Lo-
tus corniculatus L., vezi Ghisdei
Gimbir, rizonul aromatic de Zin-
giber officinale Rose., vezi Ghimbir.
Ginistru, Drob, Drobusor, Drog,
Grozama. Genista oligospernia
A ndrae., syn. G. Sigeriana Fuss.
mic aibust din fam. Leguminosae-
Papilionaceae, tulpina culcata la
pamant (prostrata), in partea su-
perioara putin paroasa, anguloasa
ca linii elevate, ramurile angu-
loase si ascendente ; frunzele ob-
long-lanceolate, sau oblong-ovale,
glabre, pe margini ciliate ; florile
gal bine, mari sunt indesuit capitat-
agregate la varful rtimurelelor, pe-
dicelii mai scurti cleat caliciul
glabru, corola si legumele glabre.
Difera de G. tinctoria L. mai cu
seama prin ionorirea mai timpu-
rie, prin florile evident mai mari si
mai indesuite, prin bracteele de-
crescente, insä la fel cu frunzele
tulpinei. Creste prin pasuni in re-
giunea montanti si alpina. Mai
Iunie.
Gintstru, Genista tinctoria L., vezi
Drobitä.
Gintura, Gentiana cruciata L., vezi
Ghinturii.
Gioarele, Galanthus nivalis L., vezi
Ghiocei.
Gioian (Mold.), Oenanthe crocata L.,
vezi Joian.
Giorele (Trans, Rodna), Scilla bifo-
lia L., vezi Viorele.
Gipsarita, Gypsophila paniculata L.,
vezi Ipcarige.
Giugan (Mold.). Armillaria impe-
rialis Fr., syn. .Agaricus imperialis
Fr. Ciuperca comestibila din fam.
8
 114 ZA CH. C. PANTU
Ayaricaceae, palaria ro0etic-brunä,
compacta, tai e, la inceput con-
vexa, apoi intinsa, obtusti, glabrá
acoperitti cu squame adprese,
marginea foarte rasucita ; lamele
lung-decurente, dese, albe apoi
galbui ; piciorul (stipitele) solid,
compact, la baza ingustat in forma
de con ; inelul dublu, alburiu, sul-
cat in partea inferioara. Creqte
prin padurile de conifere ; vara.
Giugastru, Acer campestre L., vezi
Jugastru.
Giugiumit, Mentha piperita L., vezi
Isma-bunti.
Giuneaptne (Maced.), Jum:perus nana
Willd., vezi Ienupar-pitic.
Verigariu (Trans.). [fr. Era-
ble; g. Russischer-Ahorn].
Acer tataricum L. t. mic arbore din
fam. Aceraceae Cu frunzele cordat-
ovale, ascutite i neegal-dentate,
abia lobate ; florile albe, dispuse
in raceme erecte; fructele samare
cu aripile scurte si rosii. CreSe
prin padurile i tufiprile din re-
giunea campean. AprilieMai.
Gledicie, Gleditschia triacanthos L.,
vezi Platica.
Mina' (Maced.), fructul diferitelor
specii de Quercus L., vezi Ghindä.
Gloanth, 7rollius europaeus L., vezi
Bulbuci.
Gneaptin, Pinus Pu,nilio Haenke.,
vezi Jepi.
Goarte (Maced.), fructele comesti-
bile de Pirus communis L.,vezi Par.
Gogoase, Be0ca-porcului, Be§ina-
calului, Be0na - lupului, BeOna-
porcului, Besina-vulpei,
(Maced.), Bisini - di - vulpe
(Maced.), Besu-calului, Gugow,
Puf, Pufai (Trans.), Pufulete, Ra-
suflatoarea-pilmAntului. [fr. Pisse-
loup, Vesse-loup-de-Bouviers, Ves-
se-de-loup-géante; g. R ie s enb o-
v i s t.]. Lycoperdon Bovista L.,
syn. L. giganteum Batsch., Bovista
gigantea Nees. Ciuperca, comesti-
bila in tinerete, din fam. Lyco-
perdaceae, receptaculul (peridiul)
foarte mare, uneori de marimea
unui cap de om este subglobulos,
dacoromanica.ro
aproape sesil, fragil, alb, apoi
bui qi in fine cenuOu, neted sau
mai adesea lung-paros sau foco-
nos, fixat de pamant printeun fel de
ràdàcinà foarte mica. Carnea sa al-
burie in tinerete are un gust si
un miros placut, cand este comes-
tibila, devine apoi galbin-verzue
si in fine brun-cenusie i cu un
miros qi gust neplacut; peridiul la
maturitate sa deschide la varf,
lasand sa hod un praf brun ca
funinginea (sporiO. Cre0e toamna,
pe parnant prin pa§uni, uneori in
cercuri mari.
Din aceastá ciupercá, dupá ce
carnea a devenit cenusie si nu mai
este alimentará, sà fabrica o iasca
toarte buná.
Gogoase (Blunt.), Ph ysalis Alkekenyi
L., vezi Papiilau.
Gogosi-de-ristic. [fr. Noix-de-Galle ;
g. Tiirkische-Gallapfel,
Aleppische-Galäpf el.]. Galele
formate pe ramurile tinere de
Quercus infectoria Willd. in urma
intapaturei, facuti de insecta Cy-
nips gallae tinetoriae L. Quercus in-
fectoria Willd. Th micarbore, foarte
ramificat, din fam. .Faqaceae, ra-
murile lungi si subtiri; frunzele
mici, scurt- petiolate, ovale sau
oval-lanceolate, undulate, crenelate
sau cu dinti ascutiti, ele sunt co-
riacee, glabre i lucitoare; fructul
o glanda (ghinda) cu o cupu§oara
emisferici, cu solzii alipiti. Ori-
ginar din- Asia mica. (Orient).
Gogofile-de-ristie sferice sau In for-
ma de para, de o coloare negricioasii
sunt intrebuintate in medicinft ca
astringente si in industrie pentru
fabricatiunea cernelei si pentru a
vopsi in cenuOu i negra.
Goldan, Crihin (Trans.), Culducuse,
Farticuse-verzi (Trans.), Prun-go-
gonet. [fr. Pruneautier, Prunier-
Reine-Claude ; g. Kriechen-
Pflaum e, Haferschlehe,
Spilling]. Prunus insititia L.
fl arbore din fam. Rosaceae Cu ra-
murile velutin-paroase, de obicei
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROBLIN
fat% spini, mugurii florali, adesea
Cu cate 2 flori albe ca zapada, pe-
dunculele acoperite Cu peri fini
moi; fructele globuloase sunt pie-
cate in jos. Acest arbore originar
din Grecia si Asia se cultiva din
vechime si prin partile noastre
pentru fructele comestibile. Apri-
lie. Melif.
Prin cultura s'a obtinut nume-
roase varietati, dintre care mentio-
nam : Avrame, Bardaee, Goldane, Pru-
ne-dulei (Trans. Brasov.), Prune-gdl-
dane, Prune-gogonete, Prune-rotunde,
etc.
Goldane, varietate de prune obtinuta
prin cultura din specia Prunus
insititia L., vezi Goldan.
Goliciunea -fetei-padurei, Spiraea
Aruncus L., vezi Barba-popei.
Golomat, Golomot, Noduroasa. [fr.
Dactyle-aggloméré ; g. Knaul-
g r a s]. Dactylis glomerata L. 4.
planta ierboasa din fam. Grand-
neae, frunzele lineare; florile dis-
puse cate 3-5 in spicule palid-
verzi, adesea rosietice sau violete,
formand o panicula dreapta uni-
laterala i Cu aspect noduros, glu-
mela inferioari Cu 5 nervure. Creste
prin fan* i pàduri. IunieIulie.
Golomot (Banat), Dactylis glomerata
L., vezi Golomat.
Gordana, varietate de Vitis vinifera
L., vezi Vita-de-vie.
Gortu (Maced.), Pirus COMM2122iS L.,
vezi Par.
Gorun, Mespilus ger7nanica L., vezi
Mosmon.
Gorun, làdun, Tufan. [fr. Clfène-
a-grappes, Roue ; g. Somme r-
eiche]. Quercus pedunculata
Ehrh. I). mare si frumos arbore din
fam. Fagaceae, tulpina poate a-
junge pang la 40 m. inaltime ;
frunzele scurt-petiolate, oblong-
obovale, adanc- sinuate Cu lobii
neegali i .btui la basa cordi-
form-auriculate, pe ambele parti
fárà peri (glabre); florile monoice,
cele mascule in lungi amente, ce
atarna in jos, cele femele solitare,
dacoromanica.ro
116
inconjurate de un invalis, format
de bractee solzoase, imbricate,
care la maturitate constitueste
pusoara (cupula), care impresoara
fructul; fructele numite ghinde sunt
pedunculate. Gorunul formeaza im-
preuna cu alte esente paduri in
regiunea sesurilor si a dealurilor.
Mai.
Grabar(Mehedinti-Varciorova), Car-
pinus duinensis Scop., vezi Sfineac.
Gran (Maced.), Triticum vulgare
vezi Grau carnau.
Granat , larbà - email , Matricea
(Trans.), Poala-Santei-Marii, Tar-
hon. [fr. Grande-Camomille, Ma-
tricaire; g. Mutterkraut].
Pbrethrum Parthenium Smith., syn.
Chrysanthemum Parthenium Pers.sau
Tanacetum Parthenium Schultz. bip.
4. planta erbacee din fam. Com-
positae, tulpina dreaptii, striata si
ramificata ; frunzele acoperite cu
peri moi sunt penatisecate si pe-
tiolate ; florile dispuse in capitule,
cele marginale albe, cele centrale
galbine, capitulele reunite in co-
rinabe la varful tulpinei ; fructele
mici achene anguloase si nearipate.
Aceasta planta aromaticti creste
prin tufisurile dala poalele mun-
tilor din Dobrogea, pe langa lo-
cuinte si gardurile din sate, une-
ori cultivata prin gradini. Iunie-
Iulie.
GraOtoare. [fr. Sagine ;" g. K n e -
bel,. Mastkraut.]. Sagina
procumbens L. 4. mica plantd er-
bacee din fam. Caryophylluceae,
tulpina intinsa pe pamant, la baza
prevazuta cu radacini (radicanta),
este ramificatii, ramurile ascen-
dente; frunzele lineare, neciliate,
sau mai rar fin-ciliate ; florile mici,
albe, ca petalele obtuse si de
3-4 ori mai scurte decat cali-
ciul, toate sepalele obtuse, pedun-
culele dupa inflorire recurbate in
forma de carlig, devenind iar e-
recte in timpul maturitatei fruc-
telor. Creste prin locuri nasipoase
si umede, pe matca raurilor pana
in regiunea alpina. MaiSeptem-
 116 ZACH. C. PANTII
brie. si Sagina depressa Schulz. 4.
tulpina erecta, ramifica* frun-
zele lineare, la butt ciliate, ca-
liciul cu sepalele obtuse, cele 2
externe scurt-aculeolate, pedun-
culele dupti Inflorire, recurbate in
forma. de carlig, in timpul maturi-
tatei fructului redevenind erecte.
Creste in regiunea alpina. Iulie-
August.
Grascioarii (Trans.), Pinguicula al-
pina L. si Pinguicula vulgaris L.,
vezi Foaie-grasii.
Gralita (Craiova), Portulaca oleracea
L, vezi Iarbil-grasi.
Grau-alb, 7riticum dicoccum Sch-
rank, vezi Gritu-moale.
Grau-alb. [fr. Blé- de -Pologne ; g.
Polnischer-Weiz end-
cum polonicum L. e. planta ier-
boasa din fam. Gramineae, tulpina
(paiul) solida in partea superioara,
frunzele cu lamina glabrit sau rar
catifelat-paroasä, putin ingusta
la baza ca auricule mijlocii, spicul
drept mai mult sau mai putin
comprimat sau neregulat patrun-
ghiular, in tiller* de un verde-
albastriu, mai rar de un verde
rachisul persistent ; spicu-
lele ca 3-4 flori glumele lan-
ceolate, obtusiuscule sau ascutite
si cu un dinte median mai scurt
sau mai lung, sunt ca hártia (char-
tace) la maturitate, pe margine
alb-membranoase ; glumela infe-
rioara lanceolatä, comprimata in
forma de luntre. Frunctul o ca-
riopsii nudA, lungareatii, sticloasä,
semitransparenta, alba sau rozee.
Faina obtinuta din aceste grail*
este avuta in gluten. Cultivatà ea
plantti alimentara. IunieIulie.
Grau-carnau Gran (Maced). [fr. Blé,
Blé-tendre;Blé-ordinaire,Froment;
g. Weiz ein, Gemein er Wei-
z e n]. Triticum vulgare Vill. 0.
si a. plant& ierboasti din fam.
Gramineae, tulpi n a (paiul) fistuloasii
In partea s uperio ; frunzele plane
mai adesea slab-paroase, cu perii
neegal de lungi ; spicul lung si
ingust mai mult sau mai putin
dacoromanica.ro
dens, patrunghiular si usor com-
primat, rachisul nefragil ; spicu-
lele adesea ea 4 flori ; glumele
ventricos-ovale, cartilaginoase, mai
scurte cleat florile i numai in
partea superioarii evident cari-
nate ; fructul caryopsa oblongä.
sau ovalift, liberA i cu o dung&
adanca in partea internä. Aceastá
specie variaza i dintre varietati
insemnam : 1. Glumela inferioara
lung-aristati : T. aestivum L. 0. cu-
noscut poporului nostru sub nu-
mirile de : Grel-earndu - niustacios,
Grelu-de-vard, Ortiu-vlfratie. [fr. Blé-
; g. Bartweizen, Gran-
nenwe iz en]. si 2. Glumela infe-
ferioarli nearistata : Tritieum
bernum L. 0. cunoseut poporului
nostru sub numirile de : Grelu-de-
iarna, Grliu-de-toammT, Grciti-earndu-
tuns. [fr. Blé-d'automne ; g. Kol-
benweizen]. Origina acestei plante
este necunoscuta, ea se cultiva
din vechime, azi se eunosc nume-
roase varietati,subvarietati si rase.
In partile noastre se cultiva' cam-
puri intregi de T. vulgare Vill. Iu-
Gran- earnau-mustaelos, Triticum
aestivum L., vezi Grau-carnau.
Grau-earniu-tuns, Triticum hyber-
num L., vezi Grau-carnä.u.
Gratt-de-iarna, Triticum hybernum
L., vezi Grau-carnau.
Grau-de-serobealti, Triticum dicoc-
cum Schrank., vezi Grau-moale.
Gritu-de-toamna, Triticum hybernum
L.. vezi Grau-carnau.
Grau-de-varii, Triticum aestivum L.,
vezi Grau-carnau.
Grau-englezese, 7 riticum turgidum
L., vezi Grau-mare.
Grau-gol, Triticum Spelta L., vezi
Alac.
Grau-inglezesc, Triticum turgidum
L., vezi Grau-mare.
Grau-mare, Grau-englezese, Gram-
inglezesc. [fr. Blé-Poulard, Gros-
Blé, Nonette; g. Englische r-
Weize n, Welscher-Wei-
zen, Kegelweizen.]Triti-
cion turgidum L. O. sau 8. planti
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORIIL ROMIN
ierboasii din fam. Gramineae, tul-
pina innalta, groasa, rigiclii
dreapta ; frunzele late mai adesea
acoperite ca peri catifelati ; spicul
mare, gros, patrunghiular, rachi-
sul persistent ; spicule mai cu sama
cu 4 flori, glumela inferioara pu-
in ingusta §i lung aristata ; fruc-
tele (cariopsele, griuntele) märi-
pare, groase, rotunzii i umflate pe
partea dorsala, cam scurte 0 de o
coloare ro0eticti. Gräuntele acestei
plante dau o Mina surie. Cultivatit
mai cu sama prin Virile din regiu-
nea mediteraniana. IunieIulie.
Gritu-moale, Grau-alb, Gräu-de-scro-
Mutmel. [fr. Amidonnier ;
g. Emmer, Ammer. Ammel-
korn]. riticum dicoccum
Schrank., syn. T. amyleum Ser. C).
planta ierboasa din fam. Grami-
neae, tulpina subtire i fistuloasa ;
frunzele mai adesea catifelat-pa-
roase, rat glabre; spicul dens gi
lateral-comprimat ; rachisul fragil,
glumele spre vârf ascutit-ingus-
tate, proeminent-carinate i Cu un
dinte median ascutit; spiculele,
mai adesea cu 4 flori i numai cu
2-3 gram*, dispuse pe 2 ran-
duri qi acoperindu-se unele pe al-
tele, glumela inferioara mai tot-
deauna aristatii. Fructele cariopse
mai mult lateral-comprimate sunt
prevazute cu o adanclitura ingusta.
Originara din Siria, cultivatä din
timpuri imemoriale. Grauntele a-
cestei plante au fost gasite in mor-
mintele egiptene i in habitatiunile
lacustre ale epocei de peatra qi de
bronz. IunieIulie.
Din grituntele de Gräu-moale sit
fabrieä. scrobeala.
Grtm-negru, Melampyrum arvense L.,
vezi Condroniu. §i Melampyrum
cristatum L., vezi Ciormoiag.
Grau-tare, flriticum durum Desf.,
vezi
Gritu-vAratic, Triticum aestivum L.,
vezi Gritu-carnitu.
Grttul-cucului (Bucovina), Myosotis
palustrisRoth.,vezi 0 chii p as ärui cii.
dacoromanica.ro
117
GrAul-pohlrnlehei, Parietarin offi-
rinalis L., vezi Parachernitii.
GrAul-potArnIchilor, Parietaria offi-
cinalis L., vezi Parachernita.
Grttul - prepelitel, lizelampyrum ar-
vense L., vezi Condroniu. §i Me-
lampyrum cristatum L., vezi Cior-
moiag.
Graul-prepelitelor,Melampyrion cris-
tatum L., vezi Ciorraoiag.
Grtiuor, (Mold.), Ficaria ranuncu-
loides Roth., vezi TJntivr.
Greghetin, Erodium cicutarium
L'Hérit., vezi Pliscul-cucoarei.
Greghetin, Ciocul - barzei, Ciocul-
berzei, Greghetui, Pliscul-cucoarei
(Mold.), Sagetica, (Bucovina). [fr.
Géranium-des-prés; g. Wi es e n-
Kranichschnabel,Storch-
schnabe11. Geranium pratense
L. 4. planta erbacee din fem. Ge-
raniceae, tulpina dreaptit, spre par-
tea superioara glandulos-paroasii;
florile mari albastre mai rar lila
sau albe; fructele sunt glandulos-
paroase, iar semintele fin-punctate.
Cre0e prin fânetele umede i um-
broase cu deosebire la munte. lu-
nieAugust.
Poporol roman din Bucovina crede
cà aceasta pranta este buna pentiu
aSagetatura».
Greghctui, fieranium pratense L.,
vezi Greghetin.
Grozamit, Drog. [fr. Genêt-it-tige-
ailée; g. Gefltigelter Ginster,
Gefltigelter Geissklee].
Genista sagittalis L., syn. enti..us
sagittalis Koch. -b. mic arbust din
fam. Leguminosae - Papilionaceae,
tulpina tut tita aripata qi articulata;
frunzele alterne ; florile galbine,
dispuse inteun racem capitat ;
fructele lineare sunt in forma de
secera. Cregte prin fanetele de pe
coline si pe marginea padm (Ion
MaiIunie.
Grozama, Genista tinctoria L., vezi
Drobitä i Genista oligospernia
Andrae., vezi Ginistru.
Grozamk-mare (Trans.), Cytisus ni-
gricans L., vezi Lemnu-bobului.
 118 ZACH. C. PANTU
Grozami-mleh, Genista tinctoria L.,
vezi Drobita.
Grumeiri, Solanum tuberosunz L.,
vezi Cartofi.
Gugow, Lycoperdon Bovista L., vezi
Gogoase.
Gulii (Munt.), Brassica oleracea L.
var. gonyylodes L., vezi Caralambe.
Gulli (Mold.), Helianthus tubero3us
L., vezi Napi-porcesti.
Gura-leului, Gura-mielului, Gura-
morunului, Gura muraniului (Ba-
nat-Almas). [fr. Gueule-de-lion,
Mufle-de-veau ; Tête-de-mort; g.
Löwenmaul]. Antirrhinum
majas L. 21.. planta erbacee din
fam. Scrophulariaceae, frunzele
opuse sau alterne sunt lanceolate,
florile scurt-pedunculate rosii-pur-
purii sau albe si cu gatul mai cu
sama galben sunt dispuse intr'un
racem dens si glandulos-paros.
Aceastii planta originara din Eu-
ropa sudicii si din Africa nordica
se cultiva mult si prin partile
noastre, uneori scapat din cultura
vulgarizat. IunieAugust. Melif.
CuPlantà proprietilti adstringente
si vulnerare, ea este foarte pericu-
loasa pentru animale.
Gura-lupului. Setae/taia altissima
L. 4. planta erbacee din fam.
Labiatae, tulpina dreaptii si rami-
ficata ; frunzele petiolate, grosier-
crenate, glabre sau pubescente pe
neryure, oval-oblongi si cordate
sau trunchiate la baza, frunzele
florale sesile sunt subegal de lungi
cu caliciul fructifer ; florile ceru-
leu-violacee cu buza inferioara
alba sau palid-galbinie. Creste prin
paduri si tufisuri. MaiIulie.
Gura-matel, Linaria vulgaris Mill.,
vezi Linarita.
Gura-mielului, Antirrhinum majas
L., vezi Gura-leului.
Gura-morunului, Antirrhinum majus
L., vezi Gura-leului.
Gura-muroniului (Banat -Alma),
Antirrhinuin majas L., vezi Gura-
leului.
dacoromanica.ro
Gura-paharului (Bucovina), Chry-
santhemum indicum L. si Chry-
santhemum sinense Sab., vezi Tu-
fanica.
Gua-porumbului, Plescaita (Buco-
vina). [fr. Cucubale-a-baies ; g.
Hiihnerbiss, Taubenkropf.].
Cueubalus baccifer L. 21-. planta
erbacee din fam. Caryophyllaceae
cu tulpina ramificatii, slabà, spri-
jiniudu-se pe plantele vecine; frun-
zele lungaret-oyale si ascutite ;
florile alb-verzui stint terminale
axilare; caliciul ventricos-campa-
nulat, petalele bifide ; fructele sunt
boabe (bacce) negrii stralucitoare.
Creste prin lunci, prin tufisuri
paduri umede si umbroase, pe
garduri. IulieAugust.
Gua-porumbului, Besicoasa. [fr.
Behen-blanc, Carnillet ; g. Tau-
benkropf.]. Silene infiata Smith.,
syn. S. venosa Gilib., S. vulgaris
Garcke. 21.. planta erbacee, glau-
cescenta, glabra, dioica sau poli-
gama din fam. Caryophyllaceae ;
frunzele eliptice sau lanceolate,
acuminate ; florile albe, dispuse in
panicula terminara dichotomica, ca-
liciul oval, umflat, multistriat, re-
ticulat-vanos si glabru cu dintii
oyali, ascutiti, petalele cu lamina
bipartita, la bud cu 2 tubercule ;
fructul capsuld. Creste prin poieni,
fanete, tufisuri si locuri pietroase.
MaiIulie.
Gua-porumbului, Valeriana offiel-
nails L., vezi Odolean.
GuWeli (Trans.Nasaud), Chaero-
phyllunz btabosum L., vezi Baraboi.
GuOeraritri (Jud. Prahova-Telega),
Salicornia herbacea L., vezi Branca.
Gutale, fructele comestibile de Cy-
donia vulgaris Pers., vezi Gutuiu.
Gutalu, Cydonia vulgaris Pers., vezi
Gutuiu.
Grutue, fructele coraestibile de Cy-
donia vulgaris Pers., vezi Gutuiu.
Gutui, fructele comestibile de Cy-
donia vulyaris Pers., vezi Gutuiu.
Gutuitit, garrubium peregrinum L.,
vezi Voronich.
Gutulu, Alamaioare, Gutaiu, Gu-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
tftniu (Maced.). [fr. Cognassier; g.
Quitte]. Cydonia vulgaris Pers.,
syn. Pirits Cydonia L. t. mic ar-
bore din fam. Rosa ceae, frunzele o-
vale intregi, alb-tomentoase pe par-
tea inferioara, caliciul de aseme-
nee tomentos; florile mari singura-
tice (solitare) i terminale sunt alb e-
rozee ; fructele mari pubescent-
tomentoese sunt galbine foarte
odorante si comestibile. Ele sunt
cunoscute sub numirile de: Gtitelie,
H.
Hadaburce, Solanum tuberosum L.,
vezi Cartofi.
Ilagimit (Mold.), Allium ascaloni-
cum, L., vezi Hasme.
Hajme (Trans.), Altium asealonicum
L., vezi Hasme.
Hamel, Humulus Lupulus L., vezi
Hemei.
Hangan, varietate de 2ea .3lays L.,
vezi Papusoi.
Ham's (Mold.), Foeniculum vulgare
vezi Molurri.
Harbuz (Mold.), Citrullus vulgaris
Schrad., vezi Pepene-verde.
Harniai, Vincetoxicum officinale
Moench., vezi Iarba-fiarelor.
Harpacica, Allium Schoenoprasum
L., vezi Arbagic.
Havnaciucit (Trans. - Nasaud). [fr.
Anthrisque silvestre ; g. Kalb er-
kro pf].Anthriscus silvestris Ho ffm.,
syn. Chaerophyllunt silvestre L. 24-.
planta erbacee din fam. Umbelli-
ferae, tulpina fistuloasti, striatii
adesea acoperitrt cu peri asprii
In partea inferioai a, in cea supe-
rioarrt glabrii; frunzele lucitoare
de 2-3 ori penatipartite, foliolele
penatifide Cu lobii oblong-lanceo-
lati, ascutiti; florile albe, rar gal-
bui, dispuse in mici umbele, for-
mand umbele compuse la varful
tulpinei si ramurilor, involucrul
lipseste sau numai cu 1 sau 2
foliole, involucelul cu 5 foliole
ciliate ; fructele oblonga sau lan-
dacoromanica.ro
119
Gutue. Gutunie (Maced.), si Gutui.
Acest arbore, originar din Europa
sudica, se cultiva mult i prin par-
tile noastre. Mai.
Cu samburii de gutue su face ceai,
care sit bea pentru tuse si rAguseala.
Gutunie (Maced.), fructele co rnesti-
bile de Cydonia vulgarly L., vezi
Gutuiu.
Gutitulu (Maced.), Cydonia vulgaris
Pers., vezi Gutuiu.
ceolat-lineare, netede, sau imprrts-
tiat-verucoase, sunt de 5 ori mai
lungi cleat rostul lor. Creste prin
paduri, tufisuri, fan* i prin
poieni. MaiIunie.
Hasmatuchi, Anthriscus Cerefolium
Hoffm., vezi Asmatui.
Mama, Hagimá (Mold.),, Hajme
(Trans.), Pur, alota. [fr. Echalote;
g. Schalotte, Schalotten-
lauch.]. Allium ascalonicum L.
planta erbacee bulboasa din
fam. Liliaceae, tulpina cilindrica ;
frunzele subulate cilindrice, fistu-
lerase ; florile albitstrii sunt dis-
puse în umbele globuloase Cu bul-
bili sau fara bulbili, staminele ceva
mai lungi decat invelisul floral (pe-
rigonul), cele interne prevraute de
ambele parti cu cate un dinte
scurt. Aceasta plantrt, originara din
Asia mica, se cultiva adesea pentru
trebuinte culinare. IunieIulie.
Hatmatuchi, Anthriscus Cerefolium
Hoffm., vezi Asmatui.
Hatmatuchiul-magaralui, Asmatui-
magaresc. [fr. Torilide-Anthrisque;
g. Gemeiner-Klettenkerb el,
Borstendolde]. Torilis An-
thricus Gmel. O. sau E. planta
erbacee din fain. Umbelliferae cu
tulpina i ramurile acoperite ca
peri asprii plecati in jos ; florile
albe sau rosietice sunt dispuse in
umb ele lungpedunculate, insotite
de un involucru format din nu-
 120 ZACH. C. PANTII
meroase bractee ; fructele acope-
rite cu peri asprii, putin curbati
In lfiuntru. Creste prin tufisuri,
pe marginea pädurilor si pe l'angä
garduri. IunieAugust.
Hederg, Hedera Helix L., vezi Ie-
Hemei, Hamei. [fr. Houblon ; g.
Hopf en]. Humans Lupulus L.
21.. planta erbacee, volubilä din
fam. Moraceae-Cannaboideae; frun-
zele opuse cu 3-5 lobi, grosier
serat-dintate, sunt cordiforme la
Wag ; florile dioice sunt galbine-
verzui, cele mascule, dispuse in
raceme ramificate, sunt petiolate,
periantul squamiform cu 5 divi-
zittni, stamine 5 cu anterele erecte;
cele femele sunt dispuse ate 2
la subtioara bracteelor, imbricate
si reunite, in spice compacte ovoide
sau subglobuloase, constituind ast-
fel un strobil (con). Creste prin
lunci, prin crttnguri si päduri, pe
garduri i cultivat. Iulie August.
Mai toate partile iuflorescentei
femele ale acestei plante sunt aco-
perite cu peri glandulosi, cari se-
creta o substanta armada si a-
mara, cunoscuta sub numirea de
lupulina, care tocmi face ca H. Lu-
pulus L. sa fie Intrebuintat la fa-
bricatiunea berei. Tot din cauza
lupulinei se intrebuinteaza aceasta
planta si in medicina ca tonic,
amar, antidispepsic, antiscorbutic,
antiscrofulos. Varfurile tinere de
Hemei gatite sunt comestibile.
Herea-Omantulul, Erytiwaea Cen-
taurium. Pers., vezi Fierea-päman-
tului.
Herestitietoare, Helianthemum vul-
gare Gaertn., vezi Iarba-osului.
Herhie (Maced.), Prunus Persica
Stokes., vezi Persic.
Herhicit (Maced.), fructul comestibil
de Prunus Persica Stokes., vezi
Persia.
Mobil. (Maced.), Prunus Persica
Stokes., vezi Persic.
Miarhiril (Maced.), fructul comes-
tibil de Prunus Persica Stokes.,
vezi Persica'.
dacoromanica.ro
Hie (Maced.), Ficus Carica L., vezi
Smochin.
Hleit (Maced.), fructul comestibil
de Ficus Carica L., vezi Smochinä.
Hilimicii, Galbinele. [fr. Souci de-
vigne; g. Acker - Ringelblu-
me]. Calendula arvensis L. O.
mica' plantä erbacee din fam. Com-
positae, frunzele inferioare oblong-
spatulate, cele superioare oblong-
lanceolate, putin denticulate ; flo-
rile de un galbin deschis sunt dis-
puse in capitule marisoare, cele
marginale ligulate femele si fer-
tile, cele interne tubuloase sunt
ermafrodite, unele sterile; fructele
sunt achene curbate, cele interne
lineare si curbate in formä de inel,
ele sunt preväzute pe partea dor-
salit cu puncte spinoase sau tuber-
culoase. Creste prin locuri culti-
vate. IulieSeptembrie.
Frunzele si florile acestei plante
posed proprletati sudorifice si re-
solutive.
Hilimiert, Calendula officinalis L.,
vezi
Hilimoaca (Trans. Fligäraq-Posorta)
Juniporus nana Willd., vezi Ienu-
pär-pitic.
Himfinie (Maced.), Citrullus vulgaris
Schrad., vezi Pepene-verde.
Hioarit, Viola odorata L., vezi To-
porasi.
Hirean (Trans.), Cochlearia Armo-
racia L., vezi Hrean.
Hiribi, Boletus edulis Bull., vezi MA-
nätärci.
Hiripi (Trans.), l'agopyrum escu-
lentum Moench., vezi
Hiriqea-deasa (Trans.). [fr. Grande-
g. He ck e n-
Vrfilée-bfitarde ;
Knöteric h.]. Polygon= du-
metorum L. 0. plantii erbacee din
fam. Folygonaceae, tulpina volu-
cilindricä, netedä sau putin
striatä ; frunzele petiolate, cordat-
sagitate, ochrea foarte scurtä
trunchiatii ; florile albe-verzui, dis-
puse in fascicule la subtioara
frunzelor ; cele 3 lacinii exteri-
oare ale periantului sunt mem-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RON-AN
branos-aripate; fructele sunt nu-
cule trigon ale lucitoare. Creste
prin tufisuri, pe marginea padu-
rilor si pe langa garduri. Iulie-
Septembrie. Polygonum Con volvu-
lus L. O. [fr. Liseron-batard, Vril-
lée-batarde; g. Windenartiger-
Kneiterich.]. se deosebeste de
specia precedent& prin cele 3 la-
cinii exterioare ale periantului nu-
mai obtus-carenate si prin fructele
(nucule) trigonale nelucitoare
fin-striate. Creste prin locuri cul-
tivate si inculte, pe langli garduri
drumuri. IulieOctombrie.
Hirusor, Firicea, Firusor, Firutd.
[fr. Paturin - annuel ;g. E i ni ii-
hriges-Risp en g r a s] Poa
annua L. O. mica plant& ierboasa
din fam. Gramineae, tulpina (paiul)
comprimata ; frunzele lat-lineare
de un verde deschis; florile dis-
puse in spicule ovale-lungarete,
cari la randul lor formeazà o pa-
nículä unilateralä. Creste prin lo-
euri cultivate si inculte, pe langä
drumuri si locuinte. AprilieSep-
tembrie.
Hisopir, Isopyrum thalictroides L.,
vezi Gainusi.
Hisopirel, Isopyrum thalictroides L.,
vezi Gäinusi.
Hodolan, Crambe tatarica Jacq., vezi
Hodolean.
Hodolean, Hodolan, Tartan, Tartan-
alb. [fr. Crambe ; g. Me erko h1].
Crambe ¡atarjea Jacq. 21_ plantä
erbacee din tam. Cruciferae, cu
tulpina mare foarte ramificata ;
frunzele bazilare bipenatifide, aco-
perite cu peri asprii in tinerete ;
florile albe ; fructele lungpedun-
culate sunt silicule farà stili, biar-
ticulate. Creste in campii seculare
(stepe) prin fanetele si pe colinele
nasipoase. AprilieMai.
IfolborA, Convolvulus arvensis L.,
vezi Volbura.
Holborit (Mold.), Convolvulus tricolor
L., vezi Zorele-pitice i Ipomma
purpurea Lam., vezi Zorele.
Holbura, Calystegia sepia»; R. Br.,
dacoromanica.ro
121
vezi Cupa-vacei si Convolvulus ar-
vensis L., vezi Volburä.
Holera, Mina, Cholera, Cornutä,
Dracilä, Ghimpe, Lipici, Palämidä,
Scai - rusesc, &Mete - museidesc,
Spin.muscalesc. [fr. Lampourde-
épineuse; g. D ornige-Spi tz-
klette]. Xanthiuin spinosa»;
L. O. planta erbacee spinoasa din
fam. Compositae,tulpina prevazuta la
baza frunzelor Cu spini trifurcati;
frunzele albtomentoase pe partea
inferioarä, nediviz ate sau trilobate,
cu lobul mijlociu lanceolat i foarte
lung ; florile verzi, cele mascule
In capitule, cele femele cate 2
inteun involucru spinos. Creste
prin locuri necultivate i ruderale,
prin sate, pe langa drumuri
garduri. LflieSeptembrie.
Ilona [fr. Luzule-élevée ; g. W al d-
m arbel, Lichel]. Luzula ma-
ohm D C., syn. Luzula silvatica Gaud.
21- plantä ierboasä din fam. Jan-
caceae,frunzele lat-linear-lanceolate
sunt paroase pe margine ; florile
brune sau verzi ate 3 pe un pe-
duncul sunt dispuse inteo panicula
de raceme terminala. Creste prin
paduri in regiunea montanä si sub-
alpinri. MaiIunie.
Horsti, Malaiul-cucului. [fr. Luzule-
printanière ; g. Beha ar t e-M ar-
b e l]. Luzula pilosa Willd.
mica plantà erbacee din fam. Jun-
caceae, frunzele cele mai de jos
lanceolate lung-pgroase ; florile
brune, solitare dispuse la varful
ramurilor cate 3 flori erecte; cele
superioare dupä inflorire plecate
in jos. Creste prin livezi de pomi
prin pàduri. AprilieMai.
Hrana-vacei. [fr. Spargoute, Four-
rage-de-disette ; g. Spark, S p e
gel]. Spergula arvensis L. 0.
planta erbacee din fam. Caryo-
phyllaceae, tulpina imprastiat-pa-
roasii sau glanduloasä; frunzele
linear-subulate, grupate in verti-
cile sunt bombate pe partea su-
perioarti, iar pe cea inferioarä cu
o dung& [Wilmcà longitudinalli; flo-
rile albe cu pedunculele räsfrante
 102 ZACH. C. PANTU
dupa inflorire. Creste prin locuri
nasipoase, prin siimanaturi si pe
campuri. IunieIulie.
Aceasta planta de nutret se cul-
tiva uneori.
Lepidium Drake L., vezi
Urda-vacei.
Hrean, Ahrean (Maced.), Chrean,
Hirean (Trans.), Irean (Trans.),
Radacina-salbatica, Usturoi. [fr.
Cranson, Raifort-sauvage; g. Mil-
hrrettich, Meerrettig]. Co-
' e,hlearia Armoracia L., syn. Armo-
racia rusticana FI. Wett. 4. planta
erbacee din fam. Cruciferae, frun-
zele radicale lung petiolate, cor-
diforme sau oval-oblonge, cele de
la mijlocul tulpinei pectinat-pena-
tifide, iar cele superioare oval-
lanceolate, pe margine crenat-ser-
rate, in fine cele mai superioare
sunt lineare si aproape intregi ;
florile sunt albe ; fructele silicule
globuloase sau ovale. Creste prin
locuri argiloase si umede. Origi-
nara din jurul Marei negre, se cul-
tiva adesea ca planta culinara pen-
tru radaeina sa carnoasit cu gust
picant. IunieIulie.
Radacina acestei plante culinare
are proprietati autiscorbutice, diu-
retice si diaforetice.
Hreanitg. [fr. Bunias-fausse-Roquet-
te ; g. Keulchen-Zackenscho-
te]. Bunias Erucago L. C).
planta erbacee asprrt la pipait din
fam. Cruciferae, frunzele de la baza
cu numerosi lobi dintati sunt lung-
petiolate, cele superioare sesile ;
florile galbine; fructele tari sunt
silicule patrunghiulare cu muchile
aripate, dintate si acoperite cu
glandule purpurii. Creste prin sa-
manaturi i locuri necultivate.
MaiIunie.
Hrenitit, Lepidium sativum L., vezi
Creson, si Nasturtium fficinale
R. Br., vezi Nasturel.
Hrenottsit, (Bucovina, Putna), Sina-
pis arvensis L., vezi Mustar-de-
ctunp.
dacoromanica.ro
MO, Boletus ell ulis Bull., vezi Ma-
natarei.
Hriblietaese (Mold.), Burete-rosu
(Trans.). Boletus lupinus Fr. Ciu-
percift veninoasa din fam. Polypo-
raceae, palaria bombata, glabra,
uscata, nelucitoare si de o coloare
livida galbinie apoi verzie, tubu-
rile libere, galbui ; poni mici, por-
tocaliu-rosietici; piciorul (stipitele)
gros, oval-bulbos, de coloare ro-
sietica este putin reticulat. Carnea
galbue, devine albastrie In contact
cu aerul si are un gust si un mi-
ros acru si sarbad. Creste toaruna
prin paduri in grupe. Boletus
Satanas Lenz. Ciuperca veninoasa
cu palaria bombata, glabra, putin
viscoasa, roscatd, apoi alburie ;
tuburile libere, galbine - verzui ;
poni mici, rosii-ca sangele, sporii
brun-deschisi ovali sau fusiformi;
piciorul (stipitele) gros, oval-ven-
tricos, in partea superioarit Cu o
retea de vinisoare rosii ca san-
gele. Carnea alba, devenind in
in contact cu aerul rosie sau viola-
cee, are un gust dulce si un miros
n ep 1 acut. Creste to am n a prin p
Hribi Boletus edulis Bull., vezi Ma-
ni-10rd.
Hriglti Boletus edu lis Bull., vezi Ma-
natarci.
Hirisca, Rica, Mardi. [fr.
Sarrasin, Blé-noir ; g. Buch-
weizen]. Fagopyrum esculen-
tum Moench., syn. Polygonal); Fa-
gopyrum L. C). planta erbacee din
fam. Polygonaceae, tulpina dreapta
adeseori rosie; frunzele sagitat
cordiforme acuminate ; florile rozee
sau albe sunt dispuse in raceme
lungpedunculate ; fructele sunt
mici nucule negrii, ascutite Cu trei
muchi si cu marginea intreaga. A-
ceasti planta, originará din Asia,
se cultiva si In partile noastre,
ca planta alimentara, mai cu samrt
pe terenuri nasipoase.
gust. Melif.
Cu faina de Lfrifciz numita si Bul-
gur, se face manialigit.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RomIN
ILultenloalä, Hieracium Pilosella L.,
vezi Vulturicti.
Hultenioarli, Bieracium Pilosella L.,
vezi Vulturia
Hulubitii, (Mold.), Hulubiti (Mold.),
Pfiinisoare, Vinetele, Vinetica
(Mold. ). Russula aurata Fr.
(With.). Ciuperca comestibila din
fam. Agaricaceae, pälaria carnoasti,
convex-plan,
tocalie mai inchisa spre centru,
lucie i viscoasti, Cumarginea ne-
teda sau putin striatä ; lamele gal-
bine ca làmâia, largi i rotunzite;
piciorul (stipitele) spongios-com-
pact, putin striat alb sau batand
in galben ca ltimtlia. Carnea albti,
sub cuticula, batfind in galbin, are
miros destul de piticut si gust
dulce, apoi putin acrisor. Creste
prin pitch/1.i ; vara si toamna.
Hulubiti (Mold.), Russula aurata Fr.,
vezi Hulubita.
Hurlupi (Trans.), prunele tinere di-
Iacint (Trans.-Ntisaud), Hyacinth us
orientalis L., vezi Zambild.
Iagod, Norm alba L., vezi Dud-alb,
si Moms nigra L., vezi Dud-negru.
Ialovitt (Bucovina), Juniperus com-
munis L., vezi Ienuptir.
Iarbil. [fr. Herbe ; g. G r a s]. se
numeste in general formatiuni de
plante erbacee i in special plan-
tele din fem. Gramineae.
Iarbri-allA (Trans.), Ierbalutri., Pan-
glicutfi. [fr. Chienden-panaché, Ro-
seau-panaché, Ruban-de-bergère
g. Bandgras, Spanische-
G r a s.] . Phalaris arunclinacea
L. var. pieta Koch., syn. Phalaris
pirta L. sau Ph. arundinarea L. var.
rariegata Hort. 2t. planta ierboasa
din fam. Gramineae, care se deo-
sebeste de forma tipica numai prin
frunzele vargate cu linii verzi si
albe-rosee, in tinerete, devenind
apoi galbui. Aceasta planta, obti-
nuta prin culturii, se cultivfi ade-
sea prin gradini ca ornamentala,
dacoromanica.ro
123
formate si transformate de ciu-
perca Exoascus Pruni Fuck., vezi
Urlupi.
Hurmuz, Corale-albe (Trans. NA-
sand.), Ormuz, Urmuz. [fr. Arbre
aux peries, Boulettes de neiges,
Symphorine grappes ; g. S chn e e-
beere.].Symphoricarpus racemo-
sus Michaux., syn. Symphoria ra-
remosa Pursh. b. arbust din fam.
Caprifoliaceae, frunzele opuse scurt-
petiolate, ovale, glance pe partea
inferioara ; florile rozee, solitare,
cele superioare reunite in spice
laxe, putin foliate si intrerupte,
corola rozee este paroasa la in-
terior; fructele sunt boabe (bace)
de marimea cireselor, albe ca zti-
pada si spongioase, ele persista',
uneori chiar çi iarna. Acest frumos
arbust, originar din America de
nord (Canada), este adesea culti-
vat ca planta ornamentala. lulie-
August. Melif.
pentru frunzele sale frumos-var-
gate. IunieIulie.
Iarbil-albastral. [fr. Canche - bleue,
Molinia-bleue ; g. B 1 a u e-M o -
linie, Pfeifengras, S chin-
dermann]. Molinia coerulea
Moench. 21. plant& ierboasa din
fam. Gramineae, tulpina (paiul) ri-
erectä, la baza, imediat dea-
supra radacinei, cu 1-2 noduri
foarte apropiate, fiind cu totul
ffirit noduri in restul tulpiuei ;
frunzele plane, rigide, acuminate,
scabre pe margine sunt ingrAma-
dite la baza tulpinei, avb.nd peri
(cili) in loe de ligula; florile foarte
caduce sunt dispuse cite 3 in mici
spicule erecte, adesea violacee, for-
Ian d o panicula erectri, putin intre-
rupta Cu ramurile intinse in timpul
inflorirei, apoi putin stransa. Creste
prin pfiduri si fânete umede i in
locuri mlfistinoase. IulieAugust.
Iarbii-am ail, Pyrethrum Parthenium
Smith., vezi Granat.
 124 ZACH. C. PANTII
Iarba-asinului, Oenothera biennis L.,
vezi Luminiti.
.Nardus stricta L., vezi
71130§ica.
Iarbit-baloasa (Trans.-Brapv), Sym-
phytum officinale L., vezi Tata-
neasä.
Iarba-baltei, Aira caespitosa L., vezi
Iarbit-barboasii, Costrei, Costreie,
Iarba-ghimpoasa, Mohor, Mohor-
gros. [fr. Patte-de-poule; g. Hiih-
ner-Hirse, Stachelgras].
Panicum Crus-galli L.,. syn. Echi-
nochloa Crus-galli P. Beauv. O.
planta ierboasa din fam. Grami-
neae Cu frunzele lineare, late, gla-
bre ; florile dispuse in spicule
palid - verzi sau rop-brune, cari
impreuna formeaza o panicula uni-
laterala de spice. ere te prin locuri
cultivate, pe marginea samanatu-
rilor. IulieAugust.
Iarba-broastelor, Limba - broa0ei,
MuFatul-broaqtelor. [fr. Petit-Né-
nuphar ; g. Fr oschbiss]. Ily-
drocharis .1Iforsus range L. 4. mica
planta erbacee aquatica din fam.
Hydrocharitaceae, frunzele circu-
lare cordiforme, lung-petiolate, lu-
citoare, plutesc la suprafata apei;
florile albe Bunt dioice, periantul
cu 6 diviziuni, cele externe erba-
cee, cele interne petaloide albe la
baza galbine, florile mascule cate
1-3 inteo spat& membranoasa,
Cu 9 stamine fertile, florile femele
solitare intr'o spata membranoasii,
ovarul Cu 6 stile cu stigmate bi-
fide, devine la maturitate o bacca
overt Cre0e prin apele stag-
nante §i lin-curgatoare. IulieAu-
gust.
Iarba-bubei (Clopni - Mehedinti),
Physalis Alkekengi L., vezi Papalau.
Iarba-eallor, Holcus lanatus L., vezi
Floco0cii.
Iarba-ampului, Iarba-vantului, Pa-
iuq. fr. Agrostis-blanche, Foin-ca-
Traine, Trainasse; g. Fio-
ringras, Weisses-Strauss-
gras]. .Agrostis alba L. 21-
plant a ierboasa, cespitoasa, uneori
dacoromanica.ro
stoloniferii, din fam. Gram ineae,
tulpinele ascendente sau culcate
0 la nodurile inferioare radicante;
frunzele plane, lineare qi prevazute
cu o ligula oblonga; florile in
spicule uniflore de un verde-al-
burin sau violacee, glumele a-
proape ascutite (mutice) rare-ori
obtuse 0 scurt-aristate, glumelele
de ordinar neegale, cea inferioara
aproape ascutita (mutica) sau mai
rar aristata ; panicula florifera
oblong-conica, cu ramuri orizon-
tal-patente, dupa inflorire ramu-
rile se strang (contractate), rarnu-
rile i pedicelele aspre (scabre);
fructul cariopsa fusiforma, putin
canaliculata pe fata inferioara.
Creqte prin papni, livezi, campuri,
tufiquri i paduri ; variaza foarte
mult. IulieAugust.
Iarba-eanarasului, Mei-lung, DIeiu-
canarilor. [fr. Alpiste, Phalaris des
Canaries; g. Kanariengras,
Kanarienhirse, Spitzsa-
m e.]. Phalaris canariensis L. C).
planta ierboasa din fam. G rami-
neae, tulpina farà tubercule la baza,
ajunge pana la 1 m. inaltime; frun-
zele plane, linear-lanceolate, cele
superioare cu vagina umflata ; flo-
rile verzui, reunite in panicule spi-
ciforme, compacte, erecte 0 ovale,
glumele obovale, acuminate, mem-
branoase, prevazute cu o aripa in-
treaga pe carena §i pe margine
o nervura, cele 2 flori nefertile
(neutre) pe jumiitate aa de lungi
ea cea fructifera (ermafrodita); se-
mintele gàlbui, turtite (compri-
mate) oval-ascutite. Cre0e prin
locuri cultivate qi inculte, pe MO
locuinte gi drumuri, uneori culti-
vata ca planta de nutret; se zice
cà ar fi originara' din Europa su-
dica gi din insulele Canarice. Iu-
lieAugust.
Semintele intrebuintate pentru
hrana piísttrilor.
Iarba - eanelui, Cynodon Dactylon
Pers., vezi Pir-gros.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
Iarba-Christofortilul (Trans.), Ac-
tam spicata L., vezi Orbalt.
Iarba-ciumei, Galega officinalis L.,
vezi Ciumärea.
Iarba-ciutel, Iarba-lupului. [fr. Do-
ronic-d'Autriche ; g. Gemswurz,
Schwalb enwurz].Doronicum
austriacutn Jacq. 21- frumo asa plauta
erbace din fam. Compositae, frun-
zele caulinare inferioare mult mai
mici, decal celelalte, cele mijlocii
sunt numeroase, cordiforme qi Cu
petiolul auriculat, cele mai de sus
sunt lungarete qi amplexicaule ;
florile galbine sunt dispuse In unul
sau mai multe capitule maripare,
florile marginale ligulate, unise-
riale femele, cele centrale tubu-
loase ermafrodite, fail bractee ;
fructele achene oblong-cilindrice,
achenele florilor ligulate sunt fall
papus. Cre0e prin locurile umede
din padurile montane §i subal-
pine. IulieAugust.
Iarba-ciutei, Sempervivum tectorum
L., vezi Urechelnitä.
Iarba-cocoului (Trans.), Adonis aes-
tivalis L., vezi Cocopi-de-camp.
Iarba-codrului (Trans.), Atropa Bel-
ladonna L., vezi Matragunä.
Iarba-curitlei, Stipa capillata L, vezi
Nagarä.
Iarba-datulut 1 a faptului (Banat),
Herniaria glabra L., vezi Feciorica.
Iarbh-de-boaie, Alliaria officinalis
Andrz., vezi Usturoita.
Iarbii-de-bou-sillbattc, Anchusa of-
ficinalis L., vezi Miruta.
Iarbarde-cositor, Eguisetum arvense
L., vezi Barba-ursului.
Iarbil-de-curcii, Fumaria officinalis
L, vezi Fumarita.
Iarbiti-de-duror1 (Banat), Polygona-
tum officinale All., vezi Coada-co-
cqului.
Iarbi-de-friguri, Capsella Bursa
pastoris Moench., vezi Traista-cio-
banului.
IarbA-de-Itingoare, Alliaria offici-
nails Andrz., vezi Usturoita.
Iarba-de-lingoare (Trans.), Alliaria
officinalis Andrz., vezi Usturoita.
dacoromanica.ro
126
Iarbii-de-lingoare, Lysimachiu punc-
tata L., vezi Iarba-de-lungoare.
IarbA-de-lungoare, Ai liaria offici-
palls Andrz., vezi Usturoita i Lysi-
machia vul yaris L., vezi Gälba-
para.
Iarbl-de-lungoare, Floare- de- lin-
goare, Floare-de lungoare, Gralbe-
nele, Galbinele, Iarba-de-lingoare,
Miirul-cucului (Bucovina), Radii-
cinii-de-lingoare, Radlicinti-de-lun-
goare. [g. Punktierter-Fried-
los].Lysimachia punctata L. 21-
plantä erbacee din fam. Primula-
ceae, tulpina dreapta; frunzele
alungit-lanceolate sau ovale aco-
perite cu peri moi; florile galbine
cu lobii corolei ascutiti §i glan-
dulos-ciliati pe margine. Cre§te
prin tufl§e i prin locurile umede
0 umbroase din paduri. Iunie-
Iulie.
Iarbit-de-mare, Iarba-marei. [fr. Foin-
de-mer, Varech ; g. S e e g r a s].
Zostera marina L. 21- planta er-
bacee aquaticii din fam. Potamo-
getonaceae, tulpina flotanta ; frun-
zele lineare, in forma de panclici,
avand aspectul ierbei, cu 3-7
(rar Oa la 9) nervure, stint ro-
tunzite la varf ; florile monoice
sunt verzui qi dispuse pe un spa-
dice, inchis in vagina frunzelor,
spadicele lätit la varf, membranas,
pe margini fail prolongimente,
purtand staminele 0 ovarele al-
terne, biseriate ; floarea manilla
formatil numai dinteo antera se-
sill, floarea femelä este formatä
dintr'un pistil cu ovarul unilocu-
lar, uniovulat Cu stilul, terminat
prin 2 stigmate ; fructul este o
nuculä cilindrick cu o singurä sa-
manta en incretituri longitudinale.
Cre0e sub spa pe fundul marei,
la margine, formand adesea intinse
livezi submarie. IulieAugust.
Frunzele acestei plante sunt in-
trebuintate pentru a face perini tii
saltele.
Iarblt-de-negi, Chelidonium majus
L., vezi Rostopascä.
 126 zAcH. C. PAr.Tu
e-orban t, Actaea spicata L.,
vezi Orbalt.
Iarba-d e- peatri (Trans.), Jlelllotus
of ficinalis Desr., vezi Sulflna.
Iarbâ-de-perinà, Anthemis tinctoria
L., vezi Floare-de-perina.
Tarbti-de-rane, Betonica officinalis
L., vezi Vindecea.
Lapsana communis
L., vezi Srabuntica.
lar bá-de-sgáibi, Lapsana communis
L., vezi Sgrabuntica.
Iiirbli - de - soaldinfi, Buruiana-de-
ti anji, Oloisa, Sarparitti, Sarpanta,
Scalding, Suparita, Tranjin. [fr.
Poivre-de-muraille, Vermiculaire-
acre ; g. Alauerpfeffer]. Se-
dum acre L. 21.. micà planta er-
bacee grasa din fam. Crassulaceae,
frunzele mici ovale, obtuse la
baza sunt sesile ; florile galbine
dispuse in corimbe terminale gla-
bre, formate din cime, corola cu 5
petale (rar 4.), oblong-lanceolate
de doua ori mai lungi decal ca-
liciul. Aceasta planta are de obi-
cei un gust acru. Creste prin lo-
curi nasipoase prin vii si pe zi-
duri vechi. IunieIulie.
Iarbtt-de-soaldina. [fr. Orpin ; g.
Fetthenn e]. Sedum neglectum
Ten., syn. S. Hillebrandii Fenzl.,
S. Sartocianum Boiss. 2I. planta
erbacee, grasà, glauca, totdeauna
verde, din fam. Crassulaceae, cau-
diculi repenti ; frunzele sesile, ciir-
noase, cilindrice sau cilindric-
oblonge, obtuse, patente mai tarziu
recurbate, cu baza obtuza sau
trunchiata ; florile galbine aurii,
dispuse in cime glabre, caliciul
ca sepalele lanceolate, corola cu
petalele lanceolate ascutite si cam
de 3 ori mai lungi cleat caliciul,;
fructele folicule cu numeroase
Aceasta plantä rard creste
prin Dobrogea si pe la Vercio-
rova, prin stanci calcare, in locuri
deschise. IunieIulie.
Iarbi-de-striinutat, .Achillea Ptar-
mica L., vezi Rototele-albe.
IarbA-de-toate-bo al ele, Alliaria of-
ficinalis Andrz., vezi Usturoitä.
dacoromanica.ro
Iarbil-de-ureelte, Sempercivum tec-
torum L., vezi Urechelnita.
Iarba-grasa,
groasa (Banat), Iarba-urechei, -
loisa, Verzisoara. [fr. Grand-Orpin,
Herbe-à - la - coupure ; g. F e tt-
h en ne]. -- Sedum maximum Suter.
21. planta erbacee din fam. Gras-
sulaceae, rizomul puternic, fara
caudiculi repel* ; frunzele cai-
noase, plane, late, lungarete sau
ovale sunt obtuse, neegal-dintate,
opuse sau cate 3 in verticile, cele
inferioare cu baza lata sunt sesile,
cele suyerioare cu baza scurt-cor-
diforma ; florile galbine-verzii, cu
staminele interne inserate pe baza
petalelor, sunt dispuse in corimbe
compacte terminale. Creste prin
paduri, tuflsuri, pe locuri stan-
coase. August.
Iarba- de- vatain, Anthyllis Mane-
raria L., vezi Viitamatoare.
Iarbil-de-viitttmaturit, Anthylli9 nil-
ncraria L., vezi Vatamatoare.
Iarbii-deasit. [fr. Paturin-des-forêts;
g. Hain-Rispengras.]. Poa ne-
moralis L. 21.. planta ierboasa din
fam. Gramineae. rädacina cespi-
toasa scurt - stolonifera; tulpini
subtiri delicate, erecte sau ascen-
dente, subcilindrice ; frunzele
gust-lineare, vaginele frunzelor
mai scurte decat internodiile sunt
netede, vagina cea mai de sus
mai scurta cleat frunza sa, ligu-
lele trunchiate, foarte scurte, a-
proape lipsesc ; florile verzui, dis-
puse cate 2-5 in mici spicule
oval-lanceolate, reunite trite° pa-
nícula patenta cu ramuri asyre
(scabre), glumela inferioara lan-
ceolata obtusa. Aceastii planta
variaza foarte mult, ea creste prin
paduri in locuri umbroase i u-
mede. IunieIulie.
Iarba-degetelor, Potentilla reptans
L., vezi Cinci-degete.
Iarba-dintelui3Odontites rubra Pers.,
vezi Dun-Writ'.
Iarba-drumurilor, Chenopodium mu-
vale L., vezi Frunza-de-potca.
'tub/I.-duke, Glyceria fiuitans R. Bi
 PLANTELE CUNOSCDTE DE POPORDL ROMAN
vezi Rourica, Glycyrrhiza echin ata
L. qi Glycyrrhiza glabra L., vezi
Lemn-dulce.
IarbArduIce (Bucovina), Polypodium
vulgare L., vezi Fereguta.
Iarbh-dulce-de-munte, Polypodium
vulgare L., vezi Fereguta.
Iarba-englezeaseil, Lolium perenne
L., vezi Zizanie.
Iarba-eretei, .Hieracium Pilosella L.,
vezi Vulturicii.
Iarba-fecioarel, Herniaria glabra
L., vezi Feciorica.
Iarba-feciorilor, Herniaria glabra
L., vezi Fecioricii.
Iarba-fiarelor, Drosera rotundifolia
L., vezi Roua-cerului.
Iarba-ilarelor, Brilioanca, Harniai,
Iarba-fierului, Randunita.[fr.Dom-
pte-venin; g. S chwalbenwurz].
incetoxicum officinale Moench.,
syn. Asclepias Vincetoxicum L. 4.
planta erbacee veninoasa din fam.
Asclepiadaceae, tulpina dreapta ;
frunzele petiolate, opuse sunt ovale
cordiforme si, ascutite, pe margini
si pe nervure fin-pubescente ; flo-
rile albe-galbui sunt dispuse in
mici corimbe axilare pedunculate,
caliciul Cu 5 diviziuni lanceolate,
ascutite, ajung pang la baza lo-
bilor corolei, corola rotacee albu-
rie Cu lobii glabrii, putin grosi
oval-oblongi, coronula galbuie sim-
emisferd, cu lobii carnosi, o-
vali, obtusi i separati, legati insa
printeo membranii stravezie; fruc-
tele folicule netede si glabre, lan-
ceolat-ascutite. Creste prin fanete,
livezi, prin paduri, tufismi si lo-
culi pietroase. Ma e.
Poporul nostru crede, ca Cu a-
ceasta buruiana sa descuie ori-ce
1ncuietoare, de aceea este foarte
mult cdutata de hoti, cari o poarta
In bran sau in degetul cel mic de
la lama stringa. Sricrede, ea la
Samziene pe la miezul noptei, daca
iai un Meat incuiat, Il legi cu ata
si-1 tragi prin iarba, pe unde crezi
cá ar creste aceasta planta, cum
s'atinge lacatul de iarba fiarelor se
deschide i ast-fel cautand prin a-
propiere o poti gasi. Sa mai crede
dacoromanica.ro
127
ca ariciul o aduce la Samziene si o
pune la cuibul sail de uncle o poti
lua. Daca nu o afli la cuilml Rrl-
CiUlUi sà iei puii lui sa-i fnchizi,
Ingradindu-i cu betisoare de fier.
Ariciul neputandstrabate, merge de
cauta iarba-fiarelor i atingand be-
tele de fier acestea se frang si ast-
fel poate strubate la puii sai. Atunci
omul care sta la panda sa duce si
ia iarba din gura ariciului. [Ca
Sim. Mangiuca. De Insamnatatea
botanicei romanesti In Familia anul
X (1874), p. 511].
Iarba-fierulul, Fin cetoxicum offici-
nale Moench., vezi Iarba-fiarelor.
Iarb6,-Ilocoask Leonurus Cardiaca
L., vezi Talpa-gastei i Nepeta Ca-
tana L., vezi Catusni*
Amitruta. [fr. Picride-
fausse-Épervière ; g. B it ten i ch].
Picris hieracioides L. 21.. planta
eubacee din fam. Compositae, tul-
pin a dreaptil. ramificata impreuna
cu frunzele oblong-lanceolate i si-
nuat dentate sunt acoperite cu peri
asprii in forniii de carlig (peri
glochidiati) ; florile galbine sunt
dispuse in capitule marisoare, in-
sotite de un involucru cu foliole
imbricate, cele exterioare patente
pe dos hispide, pe margini gla-
bi e, ligula aproape de 2 oii mai
lunga cleat tubul ; fructele
achene fusiforme, usor - transver-
sal-rugoase, cu o egreta (papus),
Cu 2 randuri de peri, reuniti in
hiel la baza, cei externi simpli
denticulati, cei interni plumosi.
Creste prin fânete, poieni, locuri
necultivate, pe laugh drumuri. pe
marginea ptidurilor si a campiilor.
lunieAugust.
Iarba-gAinilor, Crepis setosa Haller.,
vezi Griibenqi.
Jarbi-ghimpoasA, Crypsis aculeata
Ait., vezi Ghimparita i Panicum
Crus-galli L., vezi Iarba-barboasa.
IarbA-grasii, Grasitli (Craiova), Por-
cina. [fr. Pourpier ; g. Port u-
1 a k.]. Portulaca oleracea L. O.
mica planta erbacee grasa, din
fain. Portulacaceae, tulpina glabra,
ramificata este intinsa pe pa-
 12k &tal. C. PANTU
mant ; frunzele carnoase, glabre,
lucitoare sunt o boval-oblonge si se-
sile ; florile galbine sesile, caliciul
comprimat are 2 diviziuni neegale,
obtus-carenate. cari reunindu-se
foarmeaza un învAli capsulei, pe-
talele galbine obovale, concrescute
in parten inferioara; fructele cap-
sule globuloase cu seminte aproape
reniforme, fin-tuberculoase. Creste
prin locuri nasipoase cultivate si
ruderale, prin curti, gradini, pe
clrumuri si pe Muga ziduri. Iunie-
August.
Vlastarele tinere ale acestei plan-
te ca proprietati antiscorbutice, sa
manduca ca salata.
IarbX-grasil, Sedum in aximum Su-
ter., vezi Iarbti-de-urechi.
Iarbrt-grasit (Trans.-Brasov), Son-
pervivum tectorum L., vezi Ure-
chelnitii.
Iarba-groasit (Banat), Sedum maxi-
MUM Suter., vezi Iarba-de-urechi.
Iarba-lepurelui, Briza media L., vezi
Tremuratoare.
Iarba leretei, Hieracium Pilosella
L., vezi Vulturicrt.
Iarbri-infitinatrt (Trans.), Chenopo-
d hin; Bonus Henricus L., vezi Spa-
nacul-ciobanilor.
Iarbit-Inglizeaseti, Lolium perenne
L., vezi Zizanie.
Iarba-iute, Polygonum Hydropiper
L., vezi Dintele-dracului.
Iarbrt-litptoasii, Polygula vulgaris L.,
vezi Amtireala.
Iarba-lui-Sft.-Ioan, Hypericum per-
foralum L., vezi Pojarnita si Salvia
Aethiopis L., vezi Serial
Iarba-lui-Tatin, Symphytunt offici-
nal e L., vezi Tattineasit.
Iarba-lut-Titnofti, Phleuin pratense
L., vezi Timoftia.
Iarba-lupului, Doronicnin alastrincum
Jacq., vezi Iarba-ciutei.
Iarbi-maro, Oman (Banat si Munt.).
[fr. Aunée; g. Echter-Alantd.
1 nula He' eniuns L. 21-. mare si
frumoasa planta erbacee din fan].
Compositae, tulpina erecta, robusta,
paroasa si ramificata in partea
dacoromanica.ro
superioara ; frunzele mari neegal-
dintate, pe partea inferioarii al-
buriu-tomentoase, cele superioare
caulinare sunt oval-cordiforme as-
cutite i amplexicaule, cele radi-
cale oblonge, ingustate spre am-
bele extremititi, sunt lung petio-
late ; florile galbine sunt dispuse
In capitule mari si frumoase, putin
numeroase, reunite inteun corimb
la varful tulpinei, involucrul cu
foliolele exterioare la varf spatu-
late, lat-ovale, foliacee si tomen-
toase, florile marginale ligulate
femele, cele centrale tubuloase
ermafrodite ; fructele achene cu
4 muchi (tetragonale), sunt glabre.
Creste prin fanete umede, pe langa
paraje si pe marginea padurilor.
Iuli e A ugust.
Simeom Mangiuca in scrierea sa
De insemnatatea botanicei roma%
nesti»1. c. istoriseste despre amista
planta urmatoarele : «In noaptea de
San-Toader, la miezul-noptii se duc
fetele In padure la locurile cunos-
cute unde creste °manid, ducand
Cu sine paine si sare, apropiindu-se
daruesc pitinea i sarea Omanului,
punandu-le la ritdacina lui si des-
canta ast-fel
Oman mare, doma mare,
Eu ¡ti dau tie pane si sare,
Ear tu da-mi o coada de par mare
Apoi sapa si scoate radacina si a-
casa o fierbe si in zori de ziva se.
spala cu Omanul fiert pe cap».
Iarba-mare fiarta in vin se bea
pentru tuse. Radacina de larba-mare
are proprietati tonice si vermifuge
si este intrebuintata ca atare mai
cu seama pentru animale,
Iarba-mtirei. Zostera marina L., vezi
Iarba-de-mare.
Iurba-mAtei, epeta Catana L., vezi
Catusnicti.
Iarbíi - mirositoare, Anthoxanthum
odoratum L., vezi Vitelar.
Iarba-tnlastInei, Juncias effusus L.,
vezi Rugini.
Ifirbii-moale. [fr. Gramen-fleuri ; g.
Grossblumige-Miere, Stern-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
mier e].Stellaria holostea L. 4.
mica planta erbacee din fam. Ca-
ryophyllaceae-Alsinoideae, tulpina ca
4 muchi; frunzele sesile, linear-lan-
ceolate ascutite i aspre pe mar-
gini si pe nervura mediana; flo-
rile albe, asezate in corimbe di-
chotomice la varful tulpinei, brae-
teele erbacee cu marginile ciliat-
scabre, caliciul cu sepale lanceo-
late ascutite, glabre, corola cu
petale bifide 1 sau de 2 ori mai
lungi decat caliciul. Creste prin
paduri i tufisuri umbroase in re-
giunea dealurilor si a muntilor.
AprilieMai.
Iarbi-neagra, Brunella vulgaris L.,
vezi Busuioc-salbatic si Scrophu-
laria nodosa L., vezi Buberic.
Iarbil-neogrA. [fr. Bruyère, Brande;
g. Heide, Heidekraut].
Calluna vulgaris Salisb., syn. Erica
valgaris L. D. mic arbust din fam.
Ericaceae, frunzele mici lineare, pe
4 randuri, se acoper una pe alta ;
florile rozee, mai rar albe sunt
dispuse in raceme spiciforme, in-
dreptate numai fate° parte (se-
cunde), caliciul tetramer, colorat
este mai lung deck corola. Creste
prin locurile nasipoase i pietroase
din padurile muntilor. Iulie Sep-
temb tie. Melif.
Iarba-neagrii.[fr. Scrofulaire, Herbe-
carrée;g. Schatten-Braun-
w u rz].Scrophularia alata Gilib.,
syn. S. umbrosa Dumort. planta
erbacee din fam. Scrophttlaria- carita.
ceac, tulpina patrunghiulara ca Iarba-purecilor, Polygonum Persica-
si petiolul frunzelor este lat-ari- ria L., vezi Iarba-rosie.
pata; franzele oval-oblonge sau
cordiform-ovale, simplu ascutit-
dintate, dintii inferiori mai mici ;
florile brun-purpurii pe din afara,
galbine-verzui pe din launtru, lobii
caliciului rotunziti, foarte obtusi,
si lat-membranosi pe margine ;
rudimentul staminti a 5-a este ob-
cordat bifid i en lobii divergenti.
Creste prin locuri umede, mlastini,
stufarii si pe malurile rAurilor.
Iunie Septembrie.
Iarba-nebunilor (Trans.), Hellebo-
dacoromanica.ro
129
rus pwrpurascens W. et Kit., vezi
Spanz.
Iarba-osului, Helianthentum alpestre
Jacq., i Helianthemum rupifragum
A. Kern., vezi Malaoaie.
Iarba-osului, Ferestrau, Herestitie-
toare, Malaoiu, Ruje, Ruja-soare-
lui. [fr. Herbe d'or ; g. Sonnen-
günsel. Sonnenröschen].
Helianthemum vulgare Gaertn.,
syn. Helianthemum Chamascistus Mill.
Cistus Helianthemum L. Th mic
arbust din fam. Cistaceae, tulpini
difus-intinse, ramificate si pubes-
cente; frunzele opuse, ovale sau
linear-oblonge, ciliate, insotite de
stipuli linear-lanceolati; florile gal-
bine, dispuse in raceme terminale
scurte cu putine flori, insotite
de liractee, sepalele interne obtuse
si cu un varfulet ascutit, stilul de
2 sau de 3 ori mai lung cleat
ovarul ; fructul capsulti, pedicelul
fructelor arcuat-recurbat. Creste
pe coline aride i prin pasunile us-
cate din munti. Mai August.
Iarba-ovasului, Bromus secalinus L.
Bromus sterilis L., vezi Obsiga.
Iarba-pitrului, Elymus crinitus
Schreb., vezi Perisor.
Pulmonaria offici-
2talis L., vezi Cuscrisor.
Iarba-porcului, Salicornia herbacea
L., vezi Branca.
Iarba-purecelul, Polygonum Persi-
caria L., vezi Iarba-rosie si Pull-
caria vulgaris Gaertn., vezi Puri-
Ia,rbit-puturoastt (Trans.), Buruiana-
pucioasa (Trans.), Pucioagn'ä, [g.
Hohlsame]. Bifora radians
M. Bieb. G. planta erbacee din
fam. U»tbelliferae, frunzele de 2-3
ori penatifide ; florile albe, dis-
puse in umbele, cele exterioare ra-
diante ca 5 radii, stilul cam de
umatate lungimea fructului foarte
obtus, mericarpele globulos-ven-
tricoase ca 5 coaste,putin aparente.
Creste prin samanaturi. Iunie-
Iulie.
9
 130 .I.ACH. C. PANTU
Iarba-raiului, Tanacetum vulgare L.,
vezi Vetrice.
Iarba-rtindunelei (Trans.), Cheliclo-
niuna majus L., vezi Rostopasca.
icaria ra-
nuneuloides Roth., vezi Untisor.
Iarba-ranel, Anthyllis "f? ulneraria L.,
vezi Vatiimatoare.
Iarba-rollor (Bucovina), Melissa of-
ficinalis L., vezi Roinita.
Iarbit-ro*le (Trans.), Carligioara. [fr.
Bident-penché ; g. Nick en de r-
Wasserdost]. Bzdens cernun
L. O. planta erbacee din fam.
Compositae, tulpina rosieticii sim-
pla sau ramificata; frunzele ne-
divizate lanceolate, serrat-dintate
pe margine, putin concrescute la
baza; florile galbine sunt dispuse
in capitule plecate in jos, toate
florile tubuloase, sau mai rar flo-
rile dela circumferinta ligulate,
involucrul cu foliolele dala inte-
rior brune cu vinisoare negrii, mar-
ginile galbine scarioase ; fructele
achene oboval-conice brune, pe
margine ca spini indreptati in jos,
mai adesea cu 4 ariste. Creste prin
locuri mlastinoase, prin balti, pa-
ntie i isvoare. TulleAugust.
Iarbit-ro*ie, Bidens tripartita L., vezi
Dentita. Ca lamagrostis Epigeios
Roth., vezi Trestie-de-campuri, Po-
t ygonum Bistorta L., vezi Raculet,
Polygonum Ilydropiper L, vezi
Dintele-dracului si Thlaspi arvense
L., vezi Pungulita.
Iarbri-r*e, Iarba-puretelui, Iarba-
purecilor. [fr. Persicaire, Pied-rou-
ge ; g. Gemeiner-Knöterich,
Flohkraut]. Polygonum Per-
sicaria L. O. planta erbacee din
fani. Polygonaceae, frunzele oblong-
lanceolate, adesea cu o pata nea-
gra, pubescente sau albtomen-
toase pe partea inferioara, ocrea
lung-ciliata ; florile albe rozee sau
rosii-purpurii, dispuse in spice ci-
lindrice. Creste prin locuri umede,
pe langa paraie, pe malurile ape-
lor. Iulie Septernbrie.
Io rbii-siíralit (Trans.), S /7 icornia her-
dacoromanica.ro
bacea L., vezi Branca. si Salsola
Kali L., vezi Saricica.
Iarbaifirpelui, Aspidium Pilix m as
Swartz., vezi
Iarbil-sefiloash. [fr. Bardanette-ra-
meuse; g. Klettengras, Sta-
c helgras.]. Tragus racemosus
Desf., syn. Cenchrus racemosus L.
O. mica planta ierboasa din fam.
Gramineae, tulpini numeroase di-
fuse, ramificate, intinse pe parnant,
adesea cu radacini adventive la
noduri, sau ascendente ; frunzele
plane, inguste, scurte, rigide, mar-
ginea cu cili rigizi, vaginele um-
flate ; florile dispuse cate 2 in spi-
cule verzui, adesea violete, cea
superioara errnafrodita, ce infe-
rioara neutra, spicule pedicelate,
dorsal-comprimate sunt reunite In-
teo panicula spiciforma, laxa; gl u-
ma unica foarte mica, glumela
floarei neutre este coriacee si aco-
perita pe spinare ca 5 7 randuri
de spini, recurbati la varf in forma
de carlig, glumelele floarei erma-
frodite sunt netede; fructul cari-
opsa convexa pe ambele fete.
Creste prin campuri i locuri na-
sipoase i uscate. IunieIulie.
I arbalearpelui, Ochiu-matei (Bu-
covina), Viperina. [fr. Vipérine,
Herbe-aux-vipères ; g. N a t te r-
k o p f]. Achium vulgare L. Q.
planta erbacee, aspru-paroasa din
fam. Borro ginaceae, frunzele lan
ceolate ; florile dioice-poligame,
albastre, rar rosii sau albe sunt
dispuse in raceme de spice simple,
tubul corolei mai scurt decat ca-
liciul, staminele curbate in jos si
lipite de gItul corolei neregulate,
staminele si stilul sunt mult iesite
dud din corola (exerte); fructele
nucule sgrabuntoase. Creste prin
loreui pietroase i aride, pe campii,
locuri necultivate si pe langa dru-
muri. IunieSeptembrie.
Iarbalearpelui, Lathraea Sguama-
ria L., vezi Mama-padurei.
Iarbaierpelui (Minot), optirlitg,
Ventrilica. [fr. Veronique; g. N e s-
s el blättriger -Eh r en pr ei s.].
 PLANTELE CUNOSOUTE DE POPORUL RONAN
V eronica urticifolia jacq., syn.
V. latifolia L. (p. parte). 21-. planta
erbacee din fam. Scophulariaceae,
tulpina de jur imprejur paroasa,
erecta; frunzele sesile, cordiform-
acut-serrat-dentate, cele su-
perioare lung-acuminate; florile des-
chis albastre sau rosietice cu linii
mai inchise sunt dispuse inteun
lung racem laxiflor ; fructul o cap-
sula comprimata, aproape orbicu-
lar., transversal mai lata si emar-
ginata. Creste prin paduri in re-
giunea montana. IunieAugust.
Cu aceasta buruiana vindeca po-
porul nostru muscatura de earpe.
Iarba-sfiinta, Santolina Chamae-Cy-
parissus L., vezi Lemnul-BIaicei-
Domnului.
Iarba-sfintului-Chrlstofor, Actaea
spicata L., vezi Orbalt.
Iarba-sfitintului-Ioan, Epilobium un-
gustifolium L., vezi Rascoage.
Iarba-sffintului-loan (Trans.), ser-
lai (Trans.). [fr. Toute-bonne, Or-
vale; g. Scharlachkraut
Muskateller-Salbei].
Salvia Sclarea L. E. planta erba-
cee cu iniros foarte tare din fam.
Labiatae, tulpina dreapta, ramifi-
cata, lanos-paroasti, in partea su-
perioara glandulos-paroasa ; frun-
zele ovale, dublu-crenate, aproape
tomentoase, cele inferioare cordi-
forme, rugoase ; &rile deschis al-
bastre, dispuse cate G' in verticile
distantate ; bracteile rozee sunt
lat-ovale, cu un varf ascutit fili-
form, membranoase, mai lungi de
cat caliciul. Originara din sudul
Germaniei, prin piirtilenoastre cul-
IunieIulie.
Aceasta planta are proprietati a-
mare si tonice.
Iarba-sgaibni, Lapsana CO »MUMS L.,
vezi Sgrabuntica.
Iarba-stupului, Melissa officinalis L.,
vezi Roinita.
Iarba-surpiiturei, Herniaria glabra
L., vezi Feciorica.
Iarba - surzilor ( Trans. - Brasov).
dacoromanica.ro
131
[fr. Saxifrage-Aizoon ; g. Tra u-
benbliitiger-Steinbrech].
Saxifraga Aizoon Jacq. 2l. micrt
planta erbacee din fam. Saxifra-
gaceae, tulpina dreapta ; frunzele
bazilare, dispuse in rozeta sunt
spatulaue, cartilaginos-dintate, fo-
veolat-punctate i prevazute cu
glande calcare pe margine; florile
albe-galbui, cu petale orbiculare,
sunt dispuse in racem terminal.
Creste pe stanci calcare in re-
giunea subalpina si alpina. Iunie-
August.
Iarba-taieturei (Trans.), Betonica of-
ficinalis L., vezi Vindecea.
Iarba-tallharulut, Actaea spwata L.,
vezi Orbalt.
Iarba-tunului, Sempervivum tectorum
L., vezi Urechelnita.
Iarba untului, Orobanche caryophyl-
lacea Smith., si Orovanche cruenta
Bertol., vezi Verigel.
Iarba-urechei, Sedum maximum Su-
ter., vezi Iarba-de-urechi i Sent-
pervivum tecto:uni L., vezi Ure-
chelnita.
Iarba-usturonsd, Dumbat, Usturoi-
de-lac. [fr. Germandrée-aquatique;
g. Lachenknoblauch].
Teucrium Scordium L. 21-. mica
planta erbacee, cenusiu-paroasa,
din fam. Labiatae, frunzele sesile
oblongi Cu dinti adanci pe mar-
gini ; florile rosii-purpurii, cu slab
miros de usturoi sunt dispuse cate
4 in verticile, caliciul mic cu 5
dinti triangular sau lanceolat-li-
neari ; fructele nucule reticulat-
rugoase. Creste prin locuri umede
mlastinoase. Iulie August.
Agrostis alba L.,
vezi Iarba-campului, Bromus seca-
linus L. si Bromus sterilis L., vezi
Obsiga, si Nepeta Cataria L., vezi
Catusnica.
Iarba-viintului. [fr. tpi-du-vent-
Jouet-du-vent ; g. Gem ein e r-
Windhalm]. .Agrostis Spica.
venti L., syn. Apera Spica-venti P.
Beauv. O. planta ierboasa din fam,
Gramineae, tulpini erecte; frunzele
lineare, plane cu ligula oblonga ;
 132 ZACH. C. PANTU
florile in mici spicule violacee sau
verzui, anterele linear - oblonge,
glumele convexe, ascutit-mucro-
nulate, glumela inferioara sub Will
aristata, arista dreapta. sau putin
flexuoasa de 3-6 ori mailunga
spiculul. Spiculele reunite inteo
mare panicula intinsa, ca ramuri
foarte numeroase. Creqte printre
samanaturi, prin fanete, locuri in-
culte, nasipoase qi pietroase. Iu-
nieIulie.
Iarba-viittimaturei, Crypsis aculeata
Ait., vezi Ghimparita.
Iarba-voiniceaseA, Dipsacus saves-
iris Mill., vezi Varga-ciobanului.
Iarba-vriijitourei, Circaea lutetiana
L., vezi
Iarba-vulturelui. [fr. Épervière; g.
Habichtskraut]. Hieraciuni
umbellatum L. 4. planta erbacee
din fam. Compositae, tulpina ri-
gidä, erecta, umbelat-ramificata in
partea superioara ; frunzele rigide,
ingustate la baza, sesile sau scurt-
petiolate, lanceolate sau lineare,
adesea dintate, cele superioare a-
proape sesile i treptat mai mici,
cele bazilare sa distrug de tim-
puriu ; florile galbine, dispuse in
capitule, insotite de un involucru
cu foliole aproape glabre, putin
ascutite qi recurbate la varf ; ca-
pitulele numeroase, reunite inteo
umbela la varful tulpinei ; fruc-
tele mici achene cilindrice. Cre0e
prin fanete, p4uni uscate, tufipri
paduri. IulieOctombrie.
lows fomentarius Fr. qi Fo-
Ines igniarius Fr., vezi Babia.
Unit. [fr. Amadou ; g. Z un der].
Productul vegetal, preparat din
Fomes igniarius Fr. 0 mai eu sama
din Fomes fomentarius Fr., ambele
ciuperci din fam. Polyporaceae. Ciu-
gerca bruta, cunoscutii de poporul
nostru sub numirile de : Babifd
(Munt.), BacNie (Mold.) sau Copitti
(Trans.), are sub stratul cortical o
regiune moale medulara, care se
separa, se bate bine i apoi se
fierbe ca cenqe, se usuca qi sub
aceasta forma se intrebuinteazâ
dacoromanica.ro
la aprins. Cea mai buna iasca se
prepara din Fomes fomentarius Fr.,
care cre0e pe fag §i pe mesteaciin.
In alte parti in loe de a se fierbe
cu cenu§e, precum face Romanul
nostru, se impregneaza cu azotat
de potasa (salitra), ceea ce este tot
acelm lucru, de oare-ce cenua
contine aceasta substanta. lasca
se intrebuinteaza In industrie i in
medicina chirurgicala, mai ales
spre a opri emoragiile ware.
Iasomie. [fr. Jasmin ; g. Jasmin].
Jasminum officinale L. D. mic ar-
bust din fam. Oleaceae-Jasminoi-
rleae, tulpina sarmentoasa cu ra-
muri lungi, verzi putin anguloase ;
frunzele opuse penatifide cu 7-9
foliole, lanceolate acuminate; flo-
rile albe foarte odorante, dispuse
In raceme terminale, pauciflore,ca-
liciul cu 5 lobi subulati, corola cu
tubul putin mai lung dealt cali-
ciul, limbul intins, plan, ca 5 lobi
ovali ascutiti, bobocii (mugurii
florali) aproape erecti, stamine 2
inserate pe tubul corolei; fructul
o boaba (bacca). Aceasta plan*
originara din Ostindia, se cultiva
prin pàrile noastre pentru flo-
rile sale frumoase i placut miro-
sitoare. IulieOctombrie.
Iasomie, Philadelphus coronarius L.,
vezi Sirinderica.
IasomIe-sillbatica. [fr. Jasmin-jaune ;
g. Jasmin]. Jasminum fruti-
cans L. D. mic arbust din fam.
Oleareae-Jasminoideae, Cu ramurile
anguloase ; frunzele alterne trifo-
liolate sau simple, foliolele oboval-
cuneate putin incovoiate §i obtuse;
florile galbine, putine i aproape
terminale; lobii caliciului subulati,
tubul corolei de 2 ori mai lung
decat caliciul, corola cu 5 lobi
obtu0, stamine 2, inserate pe tubul
corolei; fructul o boabi (baccii).
Cre0e prin locuri pietroase in Do-
brogea, uneori cultivata i prin gra-
d ini ca planta decorativa. Mai-Iunie.
Iasmin-de-gradini (Trans.), Phila.
delphus coronarius L., vezi Sirin-
derica.
 PLANTELE CUNOSCITTE DE POPORUL ROM:1N
Iboz (Maced.), Sambucus nigra L.,
vezi Soc.
Edera, Hederá, Iedera-celor-
frumusele, Iedera - zanelor. [fr.
Lierre ; g. Epheu]. Hedera
Helix L. 13. plantà sarmentoasii
agatiltoare din fam. Araliaceae,
talpina se fixeazrt puternic pe trun-
chiul arborilor sau pe ziduri prin
firisoare adligante, si astfel agg-
tandu-se, sa urcà uneori panà in
varful arborilor inalti ; frunzele
coriacee, hicitoare de un verde
inchis sunt cu 3-5 lobi, lobul
median mai lung, frunzele ramu-
rilor florifere sunt intregi ovale
si ascutite; florile verzi dispuse
in umbele simple, subglobuloase
multiflore cu peduncule pubes-
cente, corola cu petalele largi la
baza, trunchiate i pubescente;
fructele bacciforme sunt negrii
carnoase, coriacee si cu stilul per-
sistent. Creste prin paduri um-
broase, pe stanci i ziduri umede.
AugustOctombrie.
Iederi (Trans. Brasov), Rhododen-
dron Kotschyi Simk., vezi Smirdar.
Iedera-eelor-frumwle, Hedera He-
lix L., vezi Iederä.
Iederil-cu-cinci-fol,Ampelopsis quin-
quefolia Michaux., vezi Vita-de-
Canada.
Iedera-zttnelor, Hedera Helix L.,
vezi Iedera.
Archis, Cetena (Banat),
Cetinii, Ialoviit (Bucovina), Ini-
bahar, Inipahar, Iniper, Iuniper,
Jireapan (Banat si Bucovina),
Jneapan, Jneapar, Jnepen. [fr.
Genévrier ; g. Wacholde r].
Juniperus communis L. 1). arbust
totdeauna verde, ramificat i drept
(erect), din fam. Coniferae-Pina-
ceae, ramurile distantate; frunzele
cate 3 linear-subulate, ascutite cu
varful apos (pungente) sunt verzi
glaucescente; florile nude, adeca
Mfá invalis floral, cele mascule in
mici amente, stamine numeroase
cu 3-7 loje de antere, cele fe-
mele reunite in conuri globuloase
solitare, formate din 3 solzi inferiori
dacoromanica.ro
133
sterili, cei 3 solzi superiori con-
cavi carnosi, concrescuti in partea
lor inferioara cu cate 1-2 ovule;
fructele strobile bacciforme glo-
buloase si negrii glauce, and sunt
coapte, numite de popor lenupere;
ele se coc abia in al 2-lea an si
sunt de 2-3 ori mai scurte dealt
frunzele. Creste prin pádurile stiin-
coase si pasunile pietroase din re-
giunea montana. AprilieMai.
Din ienupere se prepara o bautura
alcoolica, o esenta volatila si un
extras resinos. Ienuperile se intre-
buinteaza in medicina din cauza
proprietatilor stomachice si diure-
tice. Ienuperile sunt intrebuintate
si de popor ca medicament, adesea
In legatura cu descantece.
Ienuprir-pltie, Giuneapine (Maced.),
Hilimoaca (Trans. Rigaras -Po-
sorta), Jnepen, Jnepeni, Jneapar.
[g. Zwerg-Wacholder]. Jo-
niperus nana Willd. T. mic arbust
cu ramurile intinse pe pamant din
fam. Coniferae-Pinaceae ; frunzele
incovoiate, linear - lanceolate, cu
varful ascutit (pungente) sunt dis-
puse Cate trei ; fructele negrii
glance sunt aproape de lungimea
frunzelor. Creste prin pasunile
coase din regiunea alpina. Iunie-
August.
Ierbiilutl. [fr. Baldingera - Faux-
Roseau, Chiendent - ruban ; g.
Bandgras, Rohrartiges-
Glanzgras.]. Phalaris arun-
dinacea L., syn. Baldingera arundi-
nacea Dumort. 24.. mare plantii ier-
boasii din fam. Gramineae, tulpina
dreapta, rigida, ajungand uneori
pana 1a o inaltime de 1.50 m. ;
frunzge late, linear-lanceolate,
ascutite si aspre pe margine ; flo-
rile dispuse in spicule comprimate
lateral, glumele egale cu carena
aripata; floarea ermafrodita, inso-
tita la bug. de 1-2 flori rudi-
mentare in forma de solzi, glu-
mela superioard cu o singura ca-
rena; floarea ermafrodita Este
glabrä, cele sterile paroase, spi-
 134 ZACH. C. PANTU
culele fasciculat - indesuite inteo
panicula spiciforma densa, pani-
cula de un verde albastriu sau
violacee este patenta, glumele
nearipate. Creste prin fanetele
mlastinoase si pe malurile apelor.
IunieIulie.
Phalaris arundinacea L.
var. pida Koch., vezi Iarba-alba.
Imbir, rizomul aromatic de Zin-
giber officinalP Rosc., vezi Ghim-
bir.
Imortelii-galbenii. [fr. Imrnortelle-
jaune, Immortelle-&-bouquets ; g.
Strohblume]. Helichrysum
orientale Tourn. 2t. planta sub-
frutescenta alb-tomentoasa din fam.
Compositae, tulpina dreapta, simpla;
frunzele linear-lanceolate, ascutite,
cele inferioare obtuse; florile dis-
puse in mici capitule globuloase,
reunite in corimbe ramificate la
varful tulpinei, foliolele involu-
crului sunt membranoase, galbine,
lucitoare, oblonge obtuse. Aceasta
planta, originara din archipelagul
indic, se cultiva uneori ca planta
ornamentala. MaiAugust.
Imortele, .Helichrysum bracteatum
Willd., vezi Flori-de-paie. -Yeran-
themum annuum L., vezi Plevaita.
Impbriiteas5, Atropa Belladonna L.,
vezi
imptiniteasà, Brei, Cucurbetea, Cur-
cubetea (Ballet), Mutatoare, Mu-
tatoare-cu-poame-negre, Tidva-
de-piimant (Trans.). [fr. Bryone-
blanche, Couleuvrée-blanche ; g.
Schwarzb.eerige-Zaunriibe].
Bryonia alba L. 21-. p1ant. er-
bacee, veninoasii agatatoare din
fam. Cucurbitaceae, frunzele cordi-
forme cu cinci lobi sunt dintate qi
aspre; florile albe-verzui monoice
sunt dispuse in raceme umbeli-
forme, caliciul florilor femele de
lungimea corolei, stigmatele gla-
bre; fructele sunt boabe (bacce)
negrii. Creste pe gardurile viilor
gradinilor taranesti, prin locuri
ruderale. Iunielulie.
dacoromanica.ro
Radacina acestei plante este In-
trebuintata de popor ca emostatic
si pentru durere de cap Romana
din Banat, cand zace cine-va de Iin-
goare ii pun sub spinare vite de
bnparateas# ca fructe ca tot sa zaca
pe ele, iar imparateasa scoasa proas-
pata se taie felii si se pune pe tal-
pile picioarelor Radacina rasa si
amestecata ca untura ranceda se
1ntrebuinteaza pentru a vindeca
chelbia.
implirriteasa -buruienilor , Atropa
Belladonna L., vezi Matraguna.
In, Inu-adevarat, In-de-cultura. [fr.
Lin-commun, Lin-usuel ; g. Fl a c h s,
L e i n].
Linum usitatissbnum L.
0. planta erbacee din fam. Lina-
ceae, tulpini singuratice ; frunzele
Ingust-lanceolate, neciliate cu 3
nervure; florile albastre sau albe,
sepalele ovale, acuminate, fin-ci-
liate sunt aproape de lungimea
capsulelor. Se cultiva. 2 varietati:
var. crepitans Boenngh. [g. K 1 an g-
oder Springlein] si var. val-
gare Boenngh. [g. D r es ch- oder
S chlisslein]. Aceasta planta
cultivata deja de 4000-5000 de
ani in Asia anterioara si In Egipt,
a fost introdusii, In Europa de Ari-
eni. IunieIulie.
hita se cultiva ca planta textila
si oleaginoasa, caci din liberul aces-
tei plante se prepara fibrele textile,
iar semintele avute In mucilagiu
oleu se intrebuinteazil iu medicina
si industrie. Poporul nostru
iminteaza semintele de In pentru a
face cataplasme, cari se puu pe um-
flatura, ca sa coaca mai repede.
Oleul de In se pune pe arsuri spre
a se vindeca.
In-de-eamp, Linum austriacum L.
Linum perenne L., vezi Ineata.
In-de-cultura, Linum usitatissimum
L., vezi In.
In-galbem [fr. Lin-jaune; g. G el b-
bliitiger-Lein]. Linum lla-
mo); L. 21-. planta erbacee din fam.
Linaceae, tulpina In partea supe-
rioara cu muchi ascutite; frunzele
lanceolate sau oval-lanceolate sunt
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
glabre cu 3 nervure i insotite la
baza cu cate o glandula de ambele
parti; florile galbine, sepalele lan-
ceolate, acuminate si mai lungi
decat capsula sunt glandulos-ci-
liate. Creste prin fanetile uscate,
pe coline si prin tutisurile po-
ienile de prin paduri. IunieIulie.
In-mare, In-paros.Linum hirsutum
L. 21.. planta erbacee subfrutes-
centil din fam. Linaceoe, tulpina
vilos-tomentoasa ; frunzele oval-
lanceolate sau lanceolate Cu 3-5
nervure si dimpreuna en sepalele
viloase i glandulos-ciliate ; florile
mari liliachii spre baza' alburii.
Creste prin fanetele uscate, prin
poieni si pe marginea padurilor.
funieIulie.
Linum himutum L., vezi
In-mare.
In-sillbatic (Trans.), Linaria vulga-
ris Mill., vezi Linarita.
Inaricit (Bucovina), Linuria vulgaris
vezi Linarita.
(jud. Ilfov). [fr. Caulinie-
mineure ; g. Kleines-Nix-
krau t]. Najas minor All., syn.
Caulinia fragilis Willd. C). micà
planta erbacee. aquatica din fam.
.Najadaceae, tulpinile foarte fra-
gile, dispuse in mici tufe, dicho-
tomic-ramificate, lungi si subtiri;
frunzele ingust-lineare, sinuat-den-
ticulate sunt rigide i recurbate,
vaginele fin-ciliat-denticulate; flo-
rile verzui sunt monoice, reunite
mai multe la subtioara frunzelor,
floarea mascula cu o singura sta -
mina inconjurata de o spata tu-
buloasa, umflata la mijloc, la varf
ca 2-3 dinti ; floarea femela
formata dinteun ovar ca 2 stig-
mate, care devine un fruct cu
striatiuni fine transversale. Creste
submersa (cufundatii) in api prin
lacuri, santuri sau balti. Iulie-
Septembrie.
Iliellegittoare ( Banat ), Geranium
Robertianum L., vezi Naprasnicti.
incheietoare, Urechea - soarecelui,
Urechea-soarecului. [fr. Crapau-
dine-des-montagnes ; g. Glied-
dacoromanica.ro
135
k r au t].Sideritis montana L. O
mica planta erbacee, lanos-paroasä
din fam. Labiatae, frunzele linear-
lanceolate ; florile galbine, cu pete
brune, au miros urat si sunt dis-
puse in verticile de Cate 6 flori,
caliciul tubulos cu. 5 dinti spinosi,
corola mai scurta cleat caliciul,
este bilabiata, cu buza superioara
aproape plana, cea inferioartt tri-
lobata, stamine 4 scurte. Creste pe
ca,mpuri näsipoase, pe dealuri aride
si pietroase. IunieAugust.
InditrittnicA (Banat), Clematis inte-
grifolia L., vezi Clocotei.
Indrisaia (Mold.), Lathyrus odoratus
L., vezi Sangele-voinicului.
Lathyrus odoratus L.,
vezi Sangele-voinicului.
Lathyrus odoratus L.,
vezi Sangele-voinicului.
Indrinalm, Lathyrus odoratus L.,
vezi Sangele-voinicului.
Indruoint (Munt.), Pelargonium odo-
ratissimum Ait., vezi Muscat.
Ineatil, 1n-de-camp, Inusor. [fr. Lin ;
g. Leind.Linunt austriacum L.
4. plantA erbacee din fam. Li-
naceae, tulpini numeroase; frun-
zele linear-lanceolate, neciliate ;
florile albastre azurii, caliciul cu
sepale glabre, ovale, mai scurte
decat capsula,, cele interne foarte
obtuse, petalele subrotund-ovale,
acoperindu-se cu marginele late-
rale in intreaga lor lungime ; pe-
dun culele florilor trecute sunt uni-
lateral arcuat-plecate in jos. (pen-
dule); fructele capsule globuloase.
Creste prin fanete nasipoase, pe
coline aride, drumuri, campuri.
IunieIulie. Linum perenne L.
21- se deosebeste de precedenta
prin pedunculele florilor si fruc-
telor rigid-erecte; prin florile des-
chis-albastre si prin fructele cap-
sule oval-globuloase. Creste prin
fanete si poieni nasipoase, pe co-
line aride si campuri, pe margi-
nea drumurilor. IunieIulie.
ingerea.[fr. Sélin-a-feuilles-de-Carvi ;
g. Silj e, Silge]. Selinum Car-
vifolia L. 4. planta erbacee din
 136 ZACH. C. PANTU
tam. Lmbelliferae, tulpina sulcata,
ascutit-anguloasa frunzele tripe-
natisecate Cu segmentele penati-
partite sau incise ; florile albe,
dispuse in umbele compacte. putin
convexe; fructul oval. Creste prin
fdnetele umede din paduri si tu-
fisuri. IulieAugust.
IngrilOtoare, Pinguicula alpina L.
Pinguiculavulga;ls L., vezi Foaie-
grasti.
In Mahar, Juniperus communis L.,
vezi Ienupar.
Inipaliar, Juniperus comnzunis L.,
vezi Ienupar.
Inlper, Juniperus communis L., vezi
lentipar.
In r-de-alior (j. Tecuci), Linaria
vulgaris Mill., vezi Linaritä.
Inistrn, Genista tinctoria L., vezi
Drobita.
Inita, Cuscuta Apithymum L., F,4 CMS-
cuta europaea L., vezi Tortiel.
-4nagallis arcensis L., vezi
Scanteutä.
intortiel, (Trans.), Cuscuta Epithy-
mum L. si Cuscuta europaea L.,
vezi Tortiel.
Inturri, Gentiana asclepiadea L., vezi
LumAndrica - plinfantului. Genti-
ana cruciata L., vezi Ghinturd.
Gentiana lutea L. si Gentiana punc-
tata L., vezi Entura.
Inturea, Gentiana asclepiadea L., vezi
LumIndrica-pdmäntului. Gentiana
lutea L. si Gentiana punctata L.,
vezi
Inu-adeviírat, Linum usitatissimum
L., vezi In.
Inu§or, Linum austriacum L. si Li-
num perenne L., vezi Ineatä.
Iorgovan (Banat), Syringa vulgaris
L., vezi., Liliac.
by, Lozii (Bucovina), Rachita-moale,
Rachita - puturoasa, Salcd - moale
(Trans.), Salce-moale. [fr. Marseau,
Marsault, Boursade; g. Sohlw ei-
d e, S a 1 weIde]. Salix Ca-
praea L. t. mic arbore din fam.
Sal/ca cam, frunzele ovale sau elip-
tice, plane cu vtirful recubat, usor-
undulat-crenate, verde inchis pe
partea superioara i aproape gla-
dacoromanica.ro
bre, pe partea inferioara glances-
cente si tomentoase, mugurii
bui sunt nepdrosi i lucitori; florile
dispuse in amente, insotite la bazti
de 4-7 foliole solzoase; fructele
capsule oval-lanceolate, tomen-
toase, peduculele de 4-6 ori mai
lungi decdt glanda. Creste prin pd-
durile umede cu deosebire in regiu-
nea montana. Martie-Aprilie. Melif.
Ipeitrige, Gipsaritd, Iperige, Ipso-
ritti. [fr. Brouillard, Oeillet-d'amour
g. Rispiges-Gipskraut].
Gypsophila paniculata L. 21-. plantd
erbacee din fam. Caryophyllaceae,
tulpina dela baza ramificatd si im-
preuna cu frunzele scurt-pdroasa ;
frunzele lineare sau lanceolate ;
florile albe.rozee, foarte mici
numeroase, formeazA o intinsà si
frurnoasd paniculd. Creste pe cdm-
puri, pe coline i locuri näisipoase
in regiunea sesurilor. lunielulie.
Iperige, Gypsophila pan/culata L.,
vezi Ipchrige.
Ipsoritit, Gypsophila paniculata L.,
vezi Ipciirige.
Irean (Trans.), Cochlearia Armoracia
L., vezi Hrean.
MO, Cuscuta Epithynnon L. si Cus-
cuta europaea L., vezi Tortiel.
Ismi, Calamintha Nepeta Clairv., vezi
Ismusoard, Culamintha officinalis
Moench., vezi Isma-ptidurilor, si
Mentha piperita L., vezi Ismd-bund.
Ismd-proastii, Ismi-sii.lbaticd
(Trans.), Mina (Mold.), Minta-ca-
lului, Minta-de-ctimpuri, Mintä,-sal-
baticA,Voestinitä(Trans.),Voestnitd
(Trans.). [fr. Menthe silvestre; g.
W a I d-M i n z e.]. Mentha silves-
tris L. 4. plantd erbacee, odorantä,
din fain. Labiatae cu frunzele a-
proape sesile, ovale sau lanceo-
late si serat-dentate; florile albe-
rozee sunt dispuse in verticile,
cari formeazd spice cilindrice, in-
desuite. Creste prin lunci tufisuri
umede, pe langd izvoare si pe
marginea apelor. IulieAugust.
Isnia api (Trans.), Mentha aguatica
L., vezi Isma-broastei.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROICAN
Mentha aquatica L.,
vezi Isma broastei.
Isma-broa*tei, Isma-api (Trans.),
broastelor, Ismd
brosteascri, (j. Prahova), Minta-
broastei (Mold.), Minta-broastelor
(Mold.). [Menthe-rouge ; g. W a s-
s e r-M i n z el. Mentha aquatica
L. 21. planta erbacee, odorantli din
fam. Labia tae cu frunzele petiolate
ovale, ascutite i dintate (serrate) ;
florile rozee, dispuse in verticile,
cari formeazä un spic globulos sau
oval si terminal. Creste prin locuri
mlastinoase, bálti, piraie si pe ma-
lurile apelor. IulieAugust. Melif.
Isma-broagtelor, Mentha aquatica L.,
vezi Isma-broastei.
Ismii-brogteaseA (j.Prahova), ilfentha
aquatica L., vezi Isma-broastei.
Ghiazmä (Maced.),
giumä, Mintä,
Minta-de-gradinti. [fr. Menthe-poi-
vrée; g. Pfefferminze].
Mentha piperita L. 21.. planta er-
bacee aromatica din fam. Labiatae,
frunzele oval-acut-lanceolate in
petiol ingustate ; florile albe-rozee
sau violacee, dispuse in verticile,
cari formeazi lungi spice adesea
intrerupte. Aceasta plantä, origi-
nará din vestul Europei si din
America de nord, se cultivä adesea
si pe la noi. IulieAugust.
Isma bung se cultivä foarte mult
mai cu samit in Englitera i in Sta-
tele Unìte pentru a se extrage esenta
de menta, intrebuintatti in medicina.
Frunzele acestei plante «Folia Men-
time piperitae se intrebuinteaza sub
forma de infuziune, spre a combate
diverse indispositiuni stomachale.
Ismit-crea, Mintd-creatä. [fr. Men-
the-f risée, Menthe-crépue; g.Kr a u-
s eminzel. /Ifentha erispa L. 21-.
plantä: erbacee, odorantä din fam.
Labiatae, frunzele orbiculare, pro-
fund dintate si foarte mult undu-
lat-incretite. Aceastä plantä culti-
vatä este consideratii de unii bo-
tanisti ca specie bund, de altii ca
varietate de la M. aguatica L. iar de
dacoromanica.ro
137
altii ca varietate de la M. piper it a
L. Iulie August.
Frunzele acestei plante «Folia
Menthae crispae» sunt intrebuintate
In medicina.
Mentha piperita L.,
vezi
Ismit-de-munte, Calamintha offici-
nalis Moench., vezi
Ism a - Mai cei - Preceste, Tanacetum
Balsamita L., vezi Calomfir.
Ism a - plidurilor, Ismä, Ism- de-
munte, Istnuioará, Mintä- sälba-
tied'. [fr. Calament-de-montagne,
,Menthe - de- montagne ; g. G e -
branch' i c h e-B er gth y mi an].
Calamintha officinalis Moench., syn.
Melissa Calamintlaa L. 21..
erbacee din fam. Labiatae, frunzele
ovale, obtuse ; florile rosii pur-
purii, pedunculele dichotomic-ra-
mificate cu 3-5 flori ; fructele nu-
cule rotunde i brune. Creste prin
tufisurile de pe coli-
nele arenacee si din regiunea mon-
tand. IulieAugust.
Ismit-proasti, Mentha Pulegium L.,
vezi Busuiocu-cerbilor si Illentha
silvestris L., vezi Ism&
Ismii-sitlbaticl (Trans.), Mentha sil-
vestris L., vezi Ismä.
Ismogioarit, Ismá. [fr. Calament-des-
champs; g. Poleiartige -Ka-
laminthe]. Calamintha Nepeta
Clairv., syn. Mellisa Nepet a L. 21-.
planth erbacee din fam. Labiatae,
frunzele rotund-ovale, obtuse, pe-
tiolate, putin dintate i acoperite
ca i tulpina cu peri scurti ; flo-
rile purpuriu-albä.strii, dispuse in
verticile corimbiforme, peduncule-
le dichotomic-ramificate Cu 12-15
flori ; fructele nucule lungiirete $i
brune. Creste prin locuri aride si
muntoase. IulieAugust.
Ismogioark Calamintha officinalis
Moench., vezi Isma-pAdurilor.
Isop. [fr. Hysope ; g. Y s o p].
Ilyssopus officinalis L. t. mic ar-
bust din fam. Labiatae cu frunzele
ingust-lanceolate intregi ; florile
inchis-albastre, mai rar albe sunt
 138 ZACH. C. PANTO'
dispuse in verticile, cari formeazd
raceme unildterale. kcest frumos
arbust odorant, originar din re-
giunea mediteraniana si din Asia
centrala se cultiva adesea ea plantd
ornamentalä. Iulie August. Melif.
Isopul din cauza proprietatilor sale
aromatice, stomachice. anticatarale,
antispasmodice i emenagoge, a fost
odinioara Intrebuintat in medicina.
Ittitiper, laniperas communis L., vezi
Ienupar.
luta. [fr. Jute ; g. J u t e.] Product
vegetal textil, format din fibrele
extrase din scoarta de Corchoras
capsal aris L. 0. si din scoarta spe-
ciei Corchoras olitorias L. C). am-
hele plante erbacee din fam. Ti-
liace de, frunzele alterne, simple,
ovale dintate i piroase ; florile
galbine sunt mici, terminale si so-
litare, caliciul cu 5 sepale, corola
Cu 5 petale mici si galbine, sta-
mine numeroase libere ; fructul
este o capsulä glabra, lungdreatd
Cu 5 loje. Originare din India o-
rientald, cultivate in mai toate
tarile calde.
Planta Intreaga, de Corchorns oli-
twins dar mai cu seama frunzele
sale suculente sa manancit ca si
spanacul i laptucile, din care cauza
sa si cultiva ca planta alimentara;
semintele posed proprietati purga-
tive. Din scoarta acestor plante sa
J.
Jabghie (Bucegi, j. Prahova).Poly-
trichion perigoniale Michx., syn.
Polgtrichum commune var. perigoniale
Rich. Muschiu dioic din fam. Po-
1 qtriehaceae, tulpina de 5 8 cm.
Malta, numai la bazd tomentos-
paroasil ; Irunzele erect-patente,
linear- lanceolat-subulate, serrat-
dentate pe margini si pe carend ;
capsula erectä, la urrna orizontali,
aproape cubicd, este brund, oper-
culul plan-convex, foarte scurt-as-
cutit i mai palid, peristomul brun-
dacoromanica.ro
obtin fibrele textile, cari constitaiesc
productul vegetal numit luta, mult
Intrebuintat pentru fabricatiunea
diferitelor tasaturi, fiind astfel de
o mare importanta industriala si co-
merci ala.
Burete-acru, Burete-
galben, Burete-iute (Mold.), Bu-
rete-ltiptos (Trans. Brasov), Bu-
rete-piptirat, Bureti-albi (Trans.),
Bureti-iuti, Bureti-usturosi, Iuti-
sori (Trans.). [fr. Aburon, Lathe-
ron, Poivré, Vache-blanche ; g.
Pf efferschi,vamm.]. Lactarius
piperatas Fr., syn. Agaricus piperatus
Scop. Ciupercit comestibild, din
fam. Agaricaceae, paldria albd. pu-
in gälbue la biltrdnete, este dura
compactd, neterlä sau rugoasä si
glabrd, la inceput este convexa
umbilicatä, devine apoi planä si
in fine concavä si de forma unei
palau (inundibuliformli), cu mar-
ginele undulate si recurbate in
jos; lamele albe sau gälbui, foarte
dese, decurente, inguste, neegale
si dichotomice, sporii sunt ovoizi
si narunt zgrabuntosi ; piciorul
(stipitele) alb, solid, gros. &Amos
si foarte scurt ; carnea albri, fra-
gedd, piperatä i färä nici un mi-
ros contine foarte mult lapte alb
si acru. Creste prin pdduri, vara
si toamna.
Iut4ori (Trans.), Lactarias piperatus
Fr., vezi Iutari.
rosietic ca dintii gälbui, obtusi ;
sporii netezi, galben-verzui. Creste
prin pdsunele alpine si prin pä-
duri ; fructified in Iunie.
Jale, Jale-de-grädind (Trans.), Jales
Sa lb ie. Sal vie-de-grd-
I inä. [fr. Sauge, Sauge-officinale;
g. Gebräuchliche-Salbei].
Salvia off icinalis L.1). subarbust din
fam. Labiatae, tulpina lemnoasä la
bud; frunzele lanceolate sgrdbun-
toase; florile albastre, violete mai
rar albe sunt dispuse in verticile
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
de 6-12 flori ; bracteele oval-
oblonge sunt caduce ; dintii cali-
ciului sunt terminati printeun varf
ascutit. Aceastä plantd odoranta,
originara din sudul Europei, se
cultiva adesea prin gradini. Iunie-
Iulie. Melif.
Frunzele Folia Salviae sunt In-
buintate in medicina Foile acestei
plante unse cu unt sa pun la galci
pentru a se vindeca.
Jale (Trans.-Brasov), Salvia pratensis
L., vezi., Salvie-de-campuri.
Jale, Salvia silvestris L., vezi Coada-
vacei i Stachys gerntanica L., vezi
Jales.
Jale-cleloasii (Trans.), Salvia gluti-
nosa L., vezi Cinstet.
Jale-de-cilinp (Trans.), Salvia silves-
tris L., vezi Coada-vacei.
Jale- de - gridinii (Trans.), Salvia
officnalis L., vezi Jale.
Jale-salbaticil (Trans.), Salvia sil-
vestr;s L., vezi Coada-vacei.
Jales, Salvia officinalis L., vezi Jale
si Stachys recta L., vezi Jales-de-
camp.
Jales, Jale, Pavazii. [fr. Épiaire d'Al-
lemagne; g. Deutscher-Ziesq.
Stachys germanica L. 8 rar
planta erbacee alb-lanoasii din fam.
Labiatae, frunzele ovale cordiforme,
lanos-tomentoase si petiolate, cele
superioare lanceolate sunt sesile;
florile rosii-purpurii, dispuse in
verticile multifloare, cari formeazd
Jn spic terminal, dintii caliciului
sunt ascutiti i terminati printr'un
spin. Creste prin Milete i pasuni
pe coline aride si calcare. Iulie-
August. Melif.
Jales-de-eilinp, Salvia pratensis L.,
vezi Sfilvie-de-crimpuri.
Jales-d e-ciiiiip, Jales, Jales-salbatic.
[fr. Crapaudine ; g. Ger ad e r-
z i es t]. Stachys recta L. 4. planta
erbacee din fam. Labiatae, tulpina
frunzele scurt-päroase, foarte
rar tomentoase; frunzele petiolate
oblong-lanceolate, crenat-serrate,
cele superioare ovale, ascutite si
intregi ; florile galbin -deschise,
dacoromanica.ro
139
buza inferioara a corolei Cu puncte
violete, sunt dispuse in verticile
de cdte 6-10 flori, dintii cali-
ciului, acoperiti Cu peri aspri sunt
terminati printr'un varf spinescent
glabru. Creste prin fanete uscate,
coline aride, locuri ndsipoase
pietroase. IunieAugust. Melif.
Stachys recta L., vezi
Jales-de-camp.
JepI (Munt.), Catan) Buco vine), Gnea-
pan, Jipi, Jneapan ( Mold.), Jnep,
Sneapän-mare (Trans-Nasäud). [g.
Krummholz, Knieholz,
Zwergkiefer, Latsche,
Legfbhre]. Pintes Puntilio
Haenke. 1). arbust sau mic arbore
din fam. Coniferae-Pinaceae, tul-
pina stramba si dela baza ramifi-
cata, cu ramurile läsate spre pa-
mant; frunzele asuste cate 2 pe
rámurelele scurte ; conurile oval-
rotunde, de coloare brun-deschisa
sau brun-inchisä si brumiírii sunt
erecte. Creste in regiunea
formand masa preponderanta a tu-
fisurilor din aceastä regiune, une-
ori in asociatiune cu Alnus viridis
MaiIunie.
Jintura (Banat), Sempervivum tec-
torum L., vezi Urechelnita.
Jipi, Pintes Pumilio Haenke., vezi
Jepi.
Jir, Faga (Maced.). [fr. Faite; g.
Buchecker, Bucheichel,
Buchnus s], fructele de Fagus
silvatiea L., vezi Fag.
Jirenplin (Banat si Bucovina), Juni-
perus cotnmunis L., vezi Ienupär.
Jneapiin, Juniperus communis L.,
vezi Ienupar.
Jneapiin (Mold.), Pinus Pumilio
Haenke., vezi Jepi.
Jneapar, Juniperus communis L.,
vezi Ienuptir si Juniperus nana
Willd., vezi Ienupar-pitic.
Jnep, Pintes Pumilio Haenke., vezi
Jepi.
Jnepen, Juniperus communis L., vezi
lenupar i Juniperus nana Willd.,
vezi Ienupar-pitic.
Jnepeni, Juniperus nana Willd., vezi
Ienupär-pitic.
 140 ZACH. C. PANTU
Joeanit, varietate de V itis vinifera
L., vezi Vita-de-vie.
Man, Gioian (Mold.). [fr. Oenanthe-
safranée]. Oenanthe crocata L.
4. plantà erbacee din fam. Um-
belliferae, rizomul ea fibre car-
noase umflate; frunzele caulinare
bipenatisecte ; florile albe sunt
dispuse in mari umbele. Radaci-
nele acestei plante contin un suc
galbin-portocaliu. Cre0e prin lo-
curi umede. IunieIulie.
Juili (Trans. BraNv), semintele olea-
ginoase de Cannabis sativa L.,
vezi Ctinepa.
Jugiirel, eucrium Chamaedrys L.,
vezi Dumbet.
Jugiiret, 7 euerzum Chanzaeclr ys L.,
vezi Dumbet.
L.
Laba-matel (Mold.), Clavaria coral-
lides L., vezi Bureti-de-conopida.
Lileritmioare (Mold.), CerceluO, Clo-
potele (Trans.), Floarea-turcului,
Georgite ( Banat ), Margaritärel
(Munt.), Alargiritari (Munt.), Su-
fletele (Trans.). [fr. Muguet, Lis-
des-vallées, g. Maiblume, Mai-
g 15 c 11 c h e n].Convallaria majalis
L. 21. mica planta erbacee, cu ri-
zom repent stonifer, din fam. Li-
liaceae , tulpina scapiforma fara
frunze; frunzele bazilare, lungpe-
tiolate, elongat-eliptice; florile albe
§i placut mirositoare sunt dispuse
inteun racem unilateral, atarnand
In jos, invilli§ul floral (perigonul)
campanulat cu 6 lobi recurbati, 6
stamine libere; fructele sunt boabe
(bacce) ro§ii. Cre§te prin padurile
umbroase, adeseori cultivat pentru
florile sale bine mirositoare. A-
prilieMai.
Lacrimita, Umbravioaria.
[fr. Maianthème ; g. S c ha t t e n-
b 1 u in e].Iliajantheinitm bifolium
Schmidt., syn. Convallaria bifolia
L. 21.. mica planta erbacee, cu
rizom repent, lung §i. subtire, din
fam. Liliaceae, tulpina ca 2 frunze,
alterne, petiolate i cordiforme ;
florile albe, dispuse in racem sunt
dacoromanica.ro
Jugastru, Giugastru. [fr. Bois-de-
poule, Erable-champêtre ; g. M a s s-
holder, Feld-Ahorn]. Acer
campestre L. 1). mic arbore sau
arbust ca scoarta rqietica, cu lem-
nul alb i tare, din fam. Acera-
ceae, frunzele palmatilobate ca 5
lobi obtu§i qi intregi sau lobati,
cel median ca 3 lobi obtlqi ; flo-
rile verzui, dispuse in rorimbe
ramificate, erecte cu pedunculele
pubescente ; fructele samare ca a-
ripele orizontal divergente. Cre0e
prin paduri §i tufi§uri. Aprilie-
Mai. Melif.
Junk semintele oleaginoase de Can-
nabis sat iva L.. vezi Canepa.
tetramere; fructele boabe (bacce)
lucitoare, la urma rosii. Crwe prin
padurile umbroase din regiunea
montana. MaiIunie.
Majanthemum bifoliunz
Schmidt., vezi Lacramita.
Lale, Tulipa silvestris L., vezi Lalea.
Laica, Fritillaria imperialis L., vezi
Lalea-pestrita, F ritillaria Meleagris
L., vezi Bibilica çi Fritillaria te-
nella M. Bieb., vezi Lalea-pestrita.
Laica, Lalea-de-padure, Lalea-gal-
bena, Lale, Lalee, Tulipana, Tu-
lipani, Tulpeni. [fr. Avant-Pagues,
Tulipe-sauvage; g. Tulp e, W al d-
Tulpe].-7 ulipa silvestris L. 21..
planta erbacee, bulboasii din fam.
Liliaceae, bulbul mic, ovoid, sto-
louif er cu squame brune; frunzele
linear-lanceolate, glauce ; tulpina
dreapta su o singura floare mare,
odoranta, care atarnä in jos (nu-
tanta) inainte de a se deschide,
ea este pe ambele fete de o co-
loare deschis-galbink foliolele in-
terne ale periantului precum
staminele la baza sunt paroase ;
stigmatu/ sesil cu 3 lobi grqi
fructul o capsula oblonga, trigonala
ca numeroase seminte. CrWe prin
fanetele din vii i paduri in re-
giunea dealurilor. AprilieMai
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
Tulipa silvestris L. var. minor Led.,
syn. T. Biebersteiniana Roem. et
Schult. care diferá de specia ti-
pica prin bulbul mai mic, prin tul-
pina i frunzele mai scurte si mai
Cu sama prin floarea mai mica,
la exterior deschis-galbinti, la in-
terior de un galbin mai intensiv.
Creste prin paduri AprilieMai.
Lalea-de-pidure, Tulipa silvestris L.,
vezi Lalea.
Lalea-galbouil, Tulipa silvestris L.,
vezi Lalea.
Lalea-postrita, Lalea. [fr. Couronne-
impériale, Rerbe-aux-sonnettes; g.
Kaiserkrone].Pritillaria impe-
rialis L. 4. mare 0 frumoasa planta
erbacee din fam. Liliaceae, bulbul
gros, solzos, gifibui raspfindeste un
miros neplacut ; tulpina robusta
Cu numeroase frunze bazilare, oval-
ascutite, la baza mai late, cele su-
perioare mai inguste, partea supe-
rioara a tulpinei fArá frunze ; flo-
rile mari, roii, galbine §i Cu vargi
albe san rosu-brunii sunt dispuse
'jute° umbela, dedesuptul unui bu-
chet de frunze. Aceasta planta,
originará din Persia, se cultiva
pentru florile sale frumoase. A-
prilieMai. Melif.
Lalea-pestritd, Fritillaria ilfeleagris
L., vezi
Laloa-pestritil, Lalea. Fritill aria
tenella M. Bieb. 21. mica plantä
erbacee bulboasii din fam. Lilia-
ceae, tulpina rigidá, uniflora ; frun-
zele lanceolate, lineare, ingustate,
ascutite, cele inferioare i florale
opuse, celelalte impra0iate; florile
la inceput plecate, sunt galbui
cu pete brune, periantul campanu-
lat cu 6 diviziuni libere, eliptic-
oblonge, prevazute cu o foveola
nectarifera la baza; stamine 6;
fructul o capsula trigonala cu se-
minte membranoase pe margini.
Creste prin fânetele din paduri
si tufisuri. AprilieMai.
Luke, Tulipa silvestris L., vezi La-
lea.
Lalele-de-gradinii, 7 ulipa Oculus-so-
lis St. Am., vezi Tulipani.
dacoromanica.ro
141
Lalele-mari, Tulipa °mills-soils St.
Am., vezi Tulipani.
[fr. Citronnier, Ci-
tronnier-Limonier; g. Citr on en-
b aum, Limone]. Citrus Li-
rnonium Risso. lj. mic arbore din
fam. Rutaceae, tulpina dreapta ce-
niqie ; frunzele alterne cu petioli
articulati si putin aripati sunt
oblong-ovale, dintate sau intregi,
coriacee i lucitoare ; florile albe
inlauntru, rosietice in afar/ 0 pia-
cut mirositoare sunt dispuse in
raceme axilare sau terminale ;
fructul cunoscut sub numirea de
Lamdie sau Alamdie este ovoid si
de coloare galbenii la maturitate.
Acest frumos arbore, originar din
Asia, se cultiva §i prin partile
noastre ca planta ornamented 0
pentru florile sale frumoase si o-
dorante. MaiIulie.
Fructele sale sunt cumestibile.
[fr. Citron ; g. Zitrone].-
Fructele comestibile de Citrus Li-
monium Risso., vezi Lamai.
Cimbru, Cimbru-adeva-
rat, Cimbru-de-gradinO (Trans. Na-
stiud.), Lämâiá. [fr. Barigoule,
Farigoule, Thym-vulga ire ; g. T h y-
mi a n,]. Thynzus vulgaris L. D.
mic arbust din fam. Labiatae, tul-
pina erecta sau ascendenta, foarte
ramificata si compacta ; frunzele
sesile, oblonge sau lineare, cu mar-
ginile rasucite in jos qi acoperite
cu peri scurti, moi si cenusii ; flo-
ri/e rozee, foarte aromatice, mici,
corola abia intrectind caliciul, sunt
dispuse in verticile, reunite in
mici raceme terminale. Originara
din regiunea mediteraniana (sudul
Europei), pe la noi cultivatii ca
planta aromaticii pentru trebuinte
culinare. IulieAugust. Melif.
Aceastii planta Herba Thymi se
intrebninteaza. In medicina ca
adstringenta, tonicii i stimulanta.
Lamaiti. [fr. Citronnelle, Verveine-
Citronnelle ; g. Zit r on e n-
bäumchen]. Lippia citrio-
 142 ZACH. C. PAHTU
(lora Humb. Bonpl. et Kunth.,
syn. Aloysia cdriodora Ortega.
arbust sau mic arbore din fem.
Verbenaccat; frunzele scurt-petio-
late, dispuse cate 3 in verticile
sunt lanceolate, aspre (scabre) dea-
supra, glandulos-punctate pe fata
inferioara, cu nevure laterale pa-
ralele, and sunt frecate in mana
raspandesc un placut miros de la-
maie ; florile mici albe, rozee sunt
dispuse in spice axilare,paniculate
sau verticilate la varful rarnurilor.
Aceasta planta, originara din Ame-
i ica de sud (Buenos Ayres), se
cultiva adesea prin casele oame-
nilor si prin florarii. Iulie Au-
gust.
Philadelphus coronarius L.,
vezi Sirinderica si hymns vul-
garis L., vezi Lamaioara.
Ltina-broastei, vezi Mahsa-broastei.
Lanitrieh, Eriophoru n angustifolium
Roth., si Eriophorunt latifolium
Hoppe., vezi Bumbacarita.
Eriophorum anqustifolium
Roth. Eriophorum latifolum Hoppe.
vezi Bumbacarita. si Filago ger-
manica L., vezi Firicica.
Liípildtitoare, Aristolochia Clematitis
L., vezi Remf.
Laptele-ealnelui, Euphorbia Cyparis-
sins L., vezi Alior, Euphorbia E-
sula L., vezi Aior, Euphorbia heli-
ohcopia L., vezi Laptele-cucului.
Aceasta numire sa mai da si la
alte specii din genul Euphorbia,
cari cresc prin partile noastre
precum : E. Gerardiana Jacq. E.
salicifolia Host., E. lucida W. et
Kit. E. agraria M. Bieb. E. gla-
reosa M. Bieb. E. virgata W. Kit.
etc.
Buruiana-de-negei,
Laptele-cucului, Laptele-lupului.
[fr. Euphorbe-a-larges-feuilles ; g.
Breitblattrige-Wolfs mil e h].
Euphorbia platyphyllos L. C).
planta erbacee cu suc laptos din
fam. Euphorbiaceae, frunzele cor-
dif,-;rme la baza sunt sesile; florile
galbui;dispuse in umbele cu 3-5
radii ; capsula verucoasa. Creste
dacoromanica.ro
prin locuri cultivate, inculte si
pietroase, pe langa drumuri si
prin pietrile de pe matca raurilor.
Iulie Septembrie.
Laptele-eueului, (Munt.), Euphorbia
Cyparissias L., vezi Alior. E. pla-
typhyllos L., vezi Laptele-canelui.
Aceasta numire sa mai da si altor
specii din genul Euphorbia, cari
cresc prin partite noastre precum:
E. agraria, M. Bieb. E. Gerarcli-
una Jacq. E. glareosa M. Bieb.
E. lucida W. et Kit. E. salicifolia
Host., E. villosa W. et Kit., E.
virguta W. et Kit. etc.
Laptele-eueului (Munt.), Aior, Alioi ,
Arior, Buruiana-de-friguri, Buru-
ruiana- de-negei, Buruiana-maga-
reasca, Laptele- canelui, Laptele-
lupului (Trans.). [fr. Réveil-matin ;
g. S nnenwen di ae-Wolf-
smilch]. Auphorbia helioscopia
L. 0. planta erbacee cu un suc
laptos din fam. Auphorbiaceat, frun-
zele obovale cuneate, in partea
anterioara fin - dintate (serrate);
florile ffalbine, dispuse in umbele
cu 5 radii, fiecare radiu trifurcat
si cu ramuri bifurcate ; capsula
neteda. Creste prin locuri culti-
vate, printre samanaturi si pe mar-
ginea campurilor. MaiAugust.
Cu laptele ce iese and rupi a-
c.asta planta, vindeca poporul nos-
tru negeii i pecinginea.
Laptele-lupului (Trans.), Euphorbia
helioscopia L., vezi Laptele-cucului
si Euphorbia platyphyllos L., vezi
Laptele-canelui.
Laptele-pasilrei (Pitesti). [fr. Gagée-
jaune; g. Gelber-Goldstern].
Gagea lutea Schult. 4 mica
planta erbacee bulboasa din fain.
Liliaceae, bulb unic oval ; ca o
singura frunza radicala (rar doua),
linear-lanceolatii, plana, si subit
acurninata in forma de cornet ;
frunzeleflorale douà aproape opuse;
florile galbine, cu foliolele peri-
gonului obtuse,oblonge; pedunculii
glabrii. Creste printufise
si dumbrave. MartieAprilie.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROALIN
Laptele-pasitrii, Ornithogalum um-
imitation L., vezi Mused.
.Androsace arach-
noidea Schott. 21.. micii planta er-
bacee, päroasa din fain. Primula-
ceae, frunzele rozetelor fertile lin-
gulate, ale rozetelor sterile linear-
oblonge sau lanceolate, toate fara
nervure; bracteele involuciului o-
blonge sau linear-oblonge si plane,
pedunculii evident mai lungi de-
cat involucrul; florile alburii sunt
dispuse in umbelä. Creste pe stiin-
cile din regiunea alpina. Iunie-
August.
Laptele-stilneei, Androsacc. Chamae-
jasme Host., vezi Laptisor.
Laptele-stancei,
[g. Zwerg-Mannsschild].
Androsace Chamaejasme Host. 21,.
mica planta erbacee din fam. Pri-
mulaceae, tulpini rarnificate cu mai
multe rozete de frunze ; frunzele
lanceolate spre baza ingustate, pe
margine, lung-vilos-ciliate; florile
albe, dispuse in umbele .viloase ;
scapul, pedunculele florilor si ca-
liciul paroase ; pedunculul florilor,
pe timpul inflorirei egal de lung
sau si mai scurt decät involucrul.
Crete prin pasunile pietroase
stäncoase din regiunea alpina. Iu-
nieAugust.
Laptuck Lactuca saliva L., vezi Lap-
tuci.
ptuci (Munt.), Laptuca, Mamie,
Maroli (Mold.), Marule (Mold.), Sa-
lada, Salata. [fr. Laitue-cultivée ;
g. Garten-Lattich, Lattich.].
Lactuca sativa L. G. planta erba-
cee din fam. Compositae, tulpina so-
fruuzele cu baza cordiforma
amplexicaule, cele inferioare in-
tregi sau undulate si neregulat-din-
tate, pe nervura medianá netede sau
mai rar cu spini ; florile galbine,
dispuse in capitule, cari formeaza
o paniculä corimbiformä; fructele
achene brune sau albe, adesea
glabre, ca rostrul alb de lungimea
achenei sau mai lung. IunieAu-
gust. Aceasta planta, consideratä
de botanisti ca o modificatiune
dacoromanica.ro
143
speciei salbatice Lactuca Scariola
L, originara probabil din Siberia,
se cultivii adesea ca planfä culi-
nara impreuna cu varietatile sale :
Lactuca sativa L. var. capitata DC.
cunoscuta sub numirea de : S«lat6
[fr. Laitue-pommée; g. Kopfsalat]
si Lactuca sativa L. var.rrispa DC.
numita : Salatd-creakr [fr. Laitue-
frisée , g. Krausser-Pfliicksalat].
L'aptueu-oaiei, Brustan, Brusturu-
caprei (Bucovina), Brusturu-oaiei,
Clocociov, Floare - de - brusture -
amar (Trans. Brasov.), Lapus-de-
oaie, Ochiu-boului. [g. Sonnen-
stern, Telelcie]. Jelekia spe-
ciosa Bmgt., syn. Buphtalmum cordi-
foliuns W. et. Kit. 2[. frumoasa
planta erbacee din fam. Corn positae,
tulpina rigida, putin ramificata ;
frunzele alterne, cele inferioai e
petiolate,cordiforme,dublu-serrate,
cele superioare sesile, rotunde la
baza sau cordiforme si amplexi-
cattle; florile galbine sunt dispuse
in mari i frumoase capitule la
värful tulpinei ; fructele achene ci-
lindrice multicostate. Creste prin
locurile umede si pe langa toren-
tele din padurile umbroase ale
muntilor. Iulie August.
Lapuc (Banat), Lappa major Gaertn.,
vezi Brustur.
Lapu-de-oitie,Telekia.sp ciosaBmgt.,
vezi Laptucu-oaiei.
Lttpuli-de-caprA (j. Prahova),
glutinosa L., vezi Cinstet.
LAsnicioare (Trans.), Solunum Dal-
camara L., vezi Lasnicior.
Lisnicior, Buruiana-de-dalac, Las-
nieioare (Trans.), Lesnicioara, Les-
n icioasa, Patlagica-de-dalac (j. Pra-
hova), Vita - evreilor, arna. [fr.
Vigne-de-Judée, Douce-amère ; g.
Bittersiiss]. Solanum Dul-
camara L. t. planta sarmentoasä.
din fam. Solanaceae, tulpina glabra,
frunzele neparoase ovale, acumi-
nate cordiforme la b az A sun t intregi,
sau cele superioare, devin lanceo-
late prin 2 (auricule) segmente la-
terale ; florile violete, dispuse in
corimbe ramificate lung-peduncu-
 144 ZACH. C. PANTU
late; fructele boabe (bacce) ovoide
rosii la maturitate, sunt veninoase.
Aceasta plant& creste prin tuflsuri
paduri umede, pe langa pantie,
rauri, pe stAnci i ziduri vechi.
IunieAugust.
Tulpinele acestei plante atipites
Mdcamarae» sunt intrebuintate in
medicina ca depurative si calmante.
Laur, Datum Stramonium L., vezi
Ciumafaia.
LAuruseA, Vitis vinifera L., vezi Vita-
de-vie.
LAutoare (Mold.), Bupleurum rolun-
clifolium L., vezi Urechea-iepurelui.
Lavrentini, Ajuga reptans L., vezi
VineritA.
Leandru, Liandru, Oleandru (Trans.).
[fr. Laurier-rose; g. Ole ander].
Nerium Oleander L. I). arbust din
fam. Apocynaceae, frunzele lanceo-
late sau linear-lanceolate sunt co-
riacee, persistente, intregi si sesile,
dispuse cat 3 in verticile ; florile
mari, frumoase, rosii sau albe sunt
dispuse in raceme terminale, cali-
ciul cu 5 lobi, corola tubuloasti,
limbul in forma de palnie cu 5
lobi rotunziti, gittul ornat cu 5
squaine dintate, staminele au co-
nectivul prelungit deasupra an-
terei inteun lung apendice plu-
mos ; fructul o folicula, sernintele
cu un smoc de peri lungi. Origi-
nar din regiunea mediteranianii,
la noi cultivat adesea ca plant& or-
namentalii, pentru florile sale fru-
moase. lulieSeptembrie.
Frunzele, scoarta si lemnul de
Leandru sunt intrebuintate in me-
Laptele galben al acestei
plante contine doua substante ve-
ninoase numite : OleandrinasiNeriina.
Lebenith, (Trans.), Citrullus vulgaris
Schrad., vezi Pepene-verde.
Lemn-eänese, Daphne Mezereum L.,
vezi Tulichind, Evonymus europaeus
L., vezi Voniceriu i Rhamnus Fran-
gula L., vezi CrusAn.
Lemn-eänese (Munt.), Lemnu-cAne-
lui, MAlinitii (Bucovina si Mold.),
dacoromanica.ro
3Ialin-negru (Trans.). [fr. Bois-
noir, Pruène, Trane ; g. Ligus-
ter, Hartriegel, Rainweid
Ligustrion vedgare L. D. arbust
din fam. Oleaceae, frunzeld opuse
sau ate 3 sunt oblong-lanceolate,
nepitroase (glabre) i intregi ; flo-
rile albe, devenind la urma brun-ro-
sietice, sunt tetramere si odorante,
dispuse in raceme dense terminale
sau axilare, caliciul urceolat ca 4
diviziuni, corola in form& de pillnie
(infundibuliformii) cu tubul mult
mai lung dectit caliciul, limbul
divizat in 4 lobi concavi; fructele
sunt boabe (bacce) negrii. Creste
prin tuflsuri, criinguri, lunci si pe
marginea padurilor ; adesea cul-
tivat prin gr&dini pentru garduri
vii. MaiIunie. Meld.
Lemn-dulce, Iarbti-dulce,
Glycyrrhiza echinata L.
4. [fr. Réglisse-hispide ; g. Siis s-
h olz]. plant& erbacee din fam.
Leguminosae- Papitionaceae, frun-
zele imparipenate, florile mici li-
liachii in raceme seurte capitate
subrotunde ; fructele (legumele)
spinos-ptiroase. Creste prin locuri
umede arenacee Iunie. Glycyr-
rhiza glabra L. 4. [fr. Réglisse-
glabre ; g. Siis s holz.]. plant&
erbacee cu frunzele imparipenate;
florile mici albastrii sau albe,
dispuse in raceme lungi mai scurte
decat frunzele ; fructele legume
nepdroase (glabre). Creste prin
sesuri i cultivatä pentru trebuinte
medicinale. Ialie August.
Radacina de Glgegrrhiza glabra
este intrebuintata in medicina sub
numirea de : (Radia Liquritiae».
Lemn-galben, Berberis vulgaris L.,
vezi Dracilä.
Lemn-pucios, Pirus aucuparia
Gaerin., vezi Scorus-de-munte.
Lem n-ritios, Cerceii-babei (Mold. j.
Tecuci). [fr. Tusain-verruqueux ;
g. Warziges Pfaffenkäpp-
chen, Spindelbaum]. Evo-
nymus verrucosus Scop. li. arbust
din fem. Celastraceae cu ramurile
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL R031AN
cilindrice verucoase ; frunzele o-
puse sunt ro,tnnzite la baza ; flo-
rile albe-verzui sau galbui, peta-
lele ovale cu puncte fine si rosii,
pedunculele triflore, caliciul cu 5
dinti; fructul o capsula cu semin.
tele negrii, necomplect inválite de
arilul fals de coloare rosie. Creste
prin päd'uri, cranguri i tufisuri.
MaiIunie.
Lemnu-bobului, Bobitel, Drob, Gro-
zama-mare (Trans.). [fr. Cytise-
noircissant ; g. S chwar z - w er-
dender- Geis ski e e]. Cytisus
nigricans L. D. arbnst din fam.
Legunainosae-Papilionaceae,frunzele
alterne petiolate si trifoliolate,
foliolele obovale sau oblonge pe
partea inferioarti alipit paroase ;
florile galbine aurii sunt dispuse
in lungi raceme terminale multi-
flore si erecte; fructul legumen
alipit-paros. Creste pe coaste pie- -
-troase si pe stancile de prin pa-
duri. IunieIulie.
Lemnu-einelui, Ligustrum migare
L., vezi Lemn-canesc.
Lemnu-Domnului, Lemnus. [fr. Au-
rone, Citronnelle; g. Ab err sute,
Eberraute]. ArtemisiaAbrotanum
L. 4. subarbust din fam. Compo-
sitae, tulpina dreapta ramificata ;
frunzele bi-tripenatisecate cu
furi ingust-lineare, cele superioare
si cele din inflorescenta sunt trifide
sau intregi, oblong-lineare; florile
galbine sunt dispuse in mici ca-
pitule sferice si cenusii. Aceasta
planta cu miros penetrant de
lamaie, originará din Europa sudica
si din orient, se cultiva' adesea
prin gradini. AugustSeptembrie.
Lemnul-Maieet-Domnului,
ganta, Limbricanià, Poala-Maicei-
Domnului. [fr. Aurone-feinelle,
Petit-Cyprès, Santoline ; g. Hei-
ligenkraut, Zypressenkrautl.
Santolina Chamaecyparissats
subarbust foarte odorant, totdea-
una verde, dens si alb-pubescent
din fam. Compositae, tulpina foarte
ramificata, cu ramuri rigide si fra-
gile, formand mici tufe, cari ajung
dacoromanica.ro
145
uneori pana la 1 m. inaltime; frun-
zele ingust-lineare (cilindrice) sunt
alterne, apropiate pe ramuri si
purtand pe rachis 4-6 randuri
de mici dinti obtusi, obovali sau
oblongi, indepartati sau imbricati
pe toatá lungimea limbului ; flo-
rile galbine, dispuse in mici ca-
pitule solitare la varful peduneu-
lelor lungi, subtiri si rigide, in-
volucrul rotunzit al capitulelor
galbine este format de mai multe
randuri de mici solzi lineari im-
bricati; florile toate tubuloase cu
5 dinti scurti i intinsi, cele mar-
ginale femele sau toate ermafro-
dite ; fructele mici achene tetra-
gonale nude. Originará din regiunea
mediteraniana (Europa sudica) si
mult cultivata prin gradini caplantá
ornamentala, mai cu sama pentru
mozaicuri. IulieAugust.
Aceasta plantá aromaticd poseda
proprietati amare, tonice, emena-
goge si vermifuge.
Leinnu, Artemisia Abrotanum L.,
vezi Lemnu-Domnului.
Lemnueti, (Bucovina, Cacica), Ly-
thrunt Salicaria L., vezi Rdchitan.
Leutiti, Lemna gibba L., etc., vezi
Lintita.
Leoardit (Banat), Allium ursinuna L.,
vezi Leurda.
Lesnicioarit, Solanum Dulcamara
L., vezi Lasnicior.
LesnicioasA, Solanum Dulcamara
L., vezi Liisnicior.
Leurda, Aliu-di-curie (Maced.), Aiu-
de-pAdure, Leoarda (Biinat). [fr.
Ail-des-bois ; g. B är en -L a u c h,
Bienenlauch]. Allium ursinum
L. 21-. planta erbacee bulboasii din
fam. Liliaceae, tulpina scapiformi
fira-frunze, obtus-trigonala; frun-
zele 2 bazilare, lung-petiolate, elip-
tic-lanceolate; florile albe ca za-
pada, cu miros tare de usturoi,
lung-pedunculate sunt dispuse in
umbela laxe capsulifere, spat cu
1-3 valve persistente, staminele
simple. Aceasti planta cu miros de
10
 146 ZACH. C. PANTU
usturoi creste prin piiduri umede
si umbroase.
Leiqtean , Buruiana - de - lungoare,
Buruiana-lingoari (Trans.). [fr.
Livèche; g. Liebstöckel].
Levisticum officinale Koch., syn.
Ligustieum Levistieum L. 4. planta
erbacee cu miros penetrant din
fam. Umbelliferae, tulpina stria*
frunzele neparoase (glabre), luci-
toare, °data sau de 2 ori penati-
secate, cu foliole lat-obovale si
dintate ; florile galbine, dispuse
in umbele multiradiate ; fructele
lenticulare ovale sunt aripat-co-
state. Aceasta planta aromaticä,
originara din America sudica, se
cultiva mult i prin pärtile noastre
ca plantä culinarti si medicinala,
uneori sub-spontanee. IulieAu-
gust.
Radacina de leustean este intre-
buintata de femeile stiutoare pen-
tru a vindeca lungoarea (lingoarea);
frunzele intrebuintate la bucatarie
pentru dresul borsului. <Radix Le-
visticiz intreouintata in medicina
Levand, Lavandula vera DC., vezi
Leventica.
Levcoale-galbinif, Cheirantleus che-
in i L., vezi Micsunele ruginite.
Levcoaie-role (Trans.), Matthiola
incana R. Br., vezi Micsandre.
Leventica,, Aspic (Trans.), Levand,
Livant (Mold.), Livantica, Spichi-
pat (Trans.). [fr. Lavande, Aspic;
g. Lavendel, Spike]. Lavan-
dula vera DC., syn. Lavandula of-
ficinalis Chaix. 1). mic arbust din
fam. Labiatae Cu frunzele lineare sau
oblong-lineare cu marginele
sucite, sur-tomentoase cand sunt
tinere, mai tärziu verzi, pe partea
inferioara glandulos-punctate; flo-
rile albastre placut mirositoare
sunt dispuse in verticile, care for-
meaza lungi spice terminale intre-
rupte, corola cu tubul mult mai
lung cleat caliciul usor dilatat la
gat, limbul oblic bilabiat cu 5 di-
viziuni ; fructele 4 nucule glabre
netede. Aceasta planta odoranta,
dacoromanica.ro
originara din Europa sudica, se
prin pärtile noastre.
IunieAugust. Melif.
Spicele florifere «Flores Lavan-
dulaez intrebuintate in medicina ca
antispasmodice stimulante si tonice.
Levru§cii, Vitis viniferu L., vezi
Vita-de-vie.
Liandru, IV erium Oleander L., vezi
Leandru.
Licinit (Trans.), Lycium vulgare Dun.,
vezi Catina-de-garduri.
Ligoace (Maced.), Viola odorata L.,
vezi Toporasi.
Mac, Argavan (Maced.), Iorgovan
(Banat), Malin (Trans.), Malin-rosu
(Trans.), Scrinte (Trans.). [fr. Li-
las; g. Flieder, Tiirkischer-
Flieder, Tiirkischer-lio-
lunder]. Syringa vulpris L.
frumos arbust din fain. Oleaceae
cu frunzele lat-ovale, la baza cor-
diforme, la värf acuminate, ca
marginea intreaga; florile liliachii,
rosietice sau albe, placut mirosi-
toare sunt dispuse in raceme, ca-
liciul mic, persistent, campanulat
ca 4 mici dinti neregulati, corola
cu tubul scurt, umflat in partea
superioarä, limbul mutt mai mare
Cu 4 diviziuni intinse si usor con-
cave, stamine 2, inserate la varful
tubului corolei ; fructele capsule
dehiscente prin 2 valve. Creste
spontaneu prin padurile stancoase,
mult cultivat pentru florile sale
frumoase i bine-mirositoare. Apri-
lieMai.
Liliac-de-munte, Aninasi. [fr. Aune-
vert; g. Griine-Eller, Griine-
E rl Alnus viridis DC. b.
arbust din fam. Betulaceae, frun-
zele ovale, ascutite, dublu-serrate,
de aceias coloare pe ambele parti,
glabre sau pe partea inferioara,
pe nervure scurt-paroase ; florile
verzii, dispuse in amente, amen-
tele mascule si cele femele se
afla pe ramuri deosebite, caliciul
florilor mascule de ordinar tri-
foliat ; fructele sunt nucule in-
gust-aripate. Creste in regiunea
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN
alpina, unde formeazd adeseori
impreuna Cu Pinus Puntilio Hänke.
tuflsele acestei regiuni. MaiIunie.
Liliae-frantozese, Liliac-nemtesc.
Syringa chinensis Willd., syn. Sy-
ringa dubia Pers. 5. [fr. Lilas-Va-
rin ; Lilas-de-Roueri ; g. Fije d er].
arbust din fam. Oleaceae frun-
zele oval-lanceolate, la haza a-
proape ascutite, mai mid si mai
inguste decal la S. vulgaris florile
cu miros placut sunt
lobii corolei ascutiti si plani. Planta
originara din China, cultivata prin
gradini.Syringa persica L. b. [fr.
Lilas-de-Perse g. Elie d e r], ar-
bust cu frunzele ingust-lanceolate,
la baza acuminate si nedivizate
sau laciniate florile liliachii Cu
miros slab ; lobii corolei ingusti,
intinztindu-se mai tärziii, putin
concavi. Arbust, originar din Per-
sia, cultivat prin gradini. Aprilie-
Mai.
Liliae-nemtese, Syringa chinensis
Willd. si Syringa persica L., vezi
Liliac-frantozesc.
Lilieea nipartlelii (1VIaced.), Tara-
xacum officinale Wigg., vezi Pi-
padie.
Lilicea-searelul (Maced.), Helianthus
annuus L., vezi Floarea-soarelui.
Lilie (Trans.), Lilium buibiferunt L.,
vezi Lilie-rosie, Lilium candidum
L., vezi Crin, Liliton Martagon L.,
vezi Crin-de-padure si Iris germa-
nica L., vezi Stanjini.
Lilie-albit (Trans.), Lilium candidum
L., vezi Crin
Lilie-galbeni (Trans.), Iris Pseud-
Acorus L., vezi Stanjini-galbeni.
Lilie -rosie (Trans.), Crin, Lilie
(Trans.).[fr.Lis-bulbifère; g.F e u e r-
Li 1 i e]. Lilium bulbiferum L.
21.. planta erbacee bulboasa din
fam. Liliaceae, bulb ovoid de ma-
rimea unei nuci, cu solzii stränsi,
albi la interior si rosietici la ex-
terior; tulpina rigida, erecta, an-
gulos-carenata si pubescentä; frun-
zele neregulat-dispuse sunt lineare
sesile, cele superioare verticilate
au la subtioara lor bulbili negri-
dacoromanica.ro
147
ciosi i lucii ; florile mari, erecte,
rosii sunt dispuse in raceme, une-
ori contractate in umbele, peri-
antul campanulat, pe din launtru
carnos-verucos, este de coloarea
sofranului cu punctuatiuni brun-
rosietice ; fructul capsula obtusa
ca 6 lobi. Originara din Europa
centralii, adeseori culti yeti"( ca
planta decorativa pentru florile
sale frumoase. MaiIunie.
Lilie-valnitfi, (Trans.), Iris germanica
L., vezi Stanjini.
LIMO, Painginel. [fr. Phalangère-
rameuse ; g. A.stige-Graslilie].
Anthericum ranzosum L. 21.. plantä
erbacee din fam. Liliaceae, ra-
dacini fasciculate, carnoase ; tul-
pina scapiforma rarnificatä ; frun-
zele lungi, inguste, lineare, cana-
liculate ; florile albe cu segmentele
inguste, intinse si Cu nervure proe-
minente sunt dispuse In raceme
ramificate, stilul drept; fructul o
capsula rotunda. Creste prin
nete uscate, pe dealuri aride, prin
poieni de paclure prin rarisuri.
IunieIulie.
Elymus crinitus Schreb., vezi
Perisor.
Limba-apei, Potamogcton nutans L.,
vezi Broscarita.
Lim ba-Ultiler, Alisma Plantago L.,
vezi Limbarita.
Limba-bonlui. [fr. Langue- de-boeuf,
Bourrache-batarde, g. 0 chs e n-
z un g e]. Anchusa italica Retz.
8. planta erbacee, acoperita cu
peri asprii si teposi, din fam. Bor-
raginaceae; frunzele, lanceolate sau
ohlonge, sunt undulate ; florile
mari sunt de un fruMos albastru,
caliciul cu 5 dinti subulati, mai
lungi cleat tubul corolei. Creste
prin pasuni, pe marginea sama-
naturilor si a drumurilor. Mai-
Iulie. Melif.
Limba-boului, Anehusa officinalis
L., vezi Miruta si Statice Gmelini
Will d., vezi
LImba-broastei, Alisma Plantago L.,
vezi Limbarita si Hydrocharis Mor-
sus ranae L., vezi Iarba-broastelor.
 148 ZACH. C. PANTU
Limba-anelui, Cynoglossum offici-
nale L., vezi Arariel.
Limba-eerbului, Scolopendrium vul-
gare Smith., vezi Navalnic.
Limba-cueului, Dragoste (Trans.).
[fr. Botryche-Lunaire ; g. A 11 e r-
mannsharnisch, Gen] ein e-
Mondraute]. Botrychium Lu-
naria L. 4. mica planta erbacee
din fam. Ophioglossaceae, rizomul
Cu numeroase fibre radicale, emite
numai 2 frunze : una fertild si una
sterila, concrescute cam pana la
mijlocul plantei, de unde sepa-
randu-se, cea fertila cresta mai
mult si se transforma intr'un spic
terminal, care poarta sporangii Cu
spori ; cea sterila este penatisecata,
cu dese segmente semilunare sau
romboidale-cuneiforme, intregi sau
usor crestate. Creste prin pasu-
nile i poienile din regiunea sub-
alpina si alpina. MaiIunie.
Limba-marel (Trans.), Limbusoara.
[fr. Téraspic, Téraspic-d'été ; g.
Bauernsemf, Schleifen-
blume]. lberis umbellata L. Ø.
mica planta erbacee din fam. Cru-
ciferae, tulpina erecta, striata si
ramificata in partea superioara ;
frunzele lanceolate acuminate, cele
inferioare usor dentate, cele su-
perioare intregi; florile albe, rozee
sau purpurii, de ordinar insa vio-
lete, dispuse in corimbe umbeli-
forme, terminale, formand prin
reuniuuea lor o mare umbela, pe-
talele externe mai mari decat cele
interioare ; fructele silicule com-
primate, lat-aripate i ascutit-bi-
fide. Originara din Europa sudica,
adesea cultivata ca planta deco-
rativa. IunieSeptembrie.
Limba-mielului, Aratel, Aretel, Bo-
renta (Trans.), Otriitel (Trans.-
Nasaud). [fr. Bourrache; g. B o -
retsc h.]. Borrago officinalis
L. C). planta erbacee, acoperita cu
peri asprii din fam. Borraginaceae,
tulpina ramifica* frunzele infe-
rioare eliptice, obtuse, spre baza
ingustate, cele superioare cauli-
nare, oval-lungarete, sesile, sub-
dacoromanica.ro
cordiforme la baza; florile fru-
moase, sunt albastre, rar albe,
plecate, dispuse in panicule cu
ramuri scorpioide, corola rotacee
cu &tú prevazut cu 5 nectare,
lobii corolei ovali ascutiti, foarte
intinsi, stamineie exerte, reunite
inteun tub. Aceasta planta, ori-
ginará din regiunea rnediteraniana,
se cultiva si pe la noi. IunieIulie.
Melif.
Florile acestei plante au proprie-
tati sudorifice, pectorale i sunt in-
trebuintate ca atari in contra tusei;
frunzele sunt comestibile.
Liinba oaiei, Palamida. [g. Gr aue-
Kratzdistel]. Cirsium canum
M. Bieb. 4. erbacee din fam Com-
positae, radacina fasciculatä cu fibre
fusiforme ingrosate ; tulpina cu un
singur capitul sau cu cateva ra-
muri lungi terminate prin cate un
capitul ; frunzele oblong-lanceo-
late, sinuat-dintate sau penatipar-
tite, cele inferioare decurente, sunt
pe partea inferioarti cenusii si a-
rachnoideu-lanoase ; florile erma-
frodite purpurii, dispuse in capi-
tul, involucrul cu foliole spinoase
acoperinduse unele pe altele ; fruc-
tele achene oblonge, comprimate,
glabre i cu un papus pluinos.
Creste prin fanetele umede si
mliístinoase. IulieAugust.
Limba-oalel, Plantago major L., vezi
Patlagina.
Limba peOelui. [fr. Statice-Limo-
nium; g. Echter-Wiederstoss].
Statice Limonium L. 4. planta
erbacee din fam. Plumbaginaceae,
frunzele de un verde albastriu sunt
oblong-lanceolate, aproape eliptice,
mucronate, ingustate in petiol,
glabre, uninerviate i bazilare ;
din mijlocul frunzelor iese o tul-
pina scapiforma cilindrica, erecta,
glabrii, in partes superioaril ca ra-
muri erect-patente, subcorimboase,
ca ramurelele la urma reflecte; flo-
r-11e violete cu un caliciu alb-al-
bastrui, indesuit apropiate in spice
alungite unilaterale, grupate inteo
 PLANTELE CUNOSCUTE. DE POPORUL ROMAN
mare panicula corimbiforma. Creste
prin ffinete nasipoase si umede.
August--Septembrie.
Limba pe§telui, Statice Gmelini
Willd., vezi
Limba - §earpelui. [fr. Herbe-sans-
couture, Langue- de-serpent ; g.
Natterzunge]. Ophioglossum
vulgatum L. 4. mica planta erbacee
din fam. Ophioglossaceae, rizomul
lung emite numeroase fibre radi-
cale alungite ; tulpina erecta, in-
conjurata la baza de o squama in-
vagmanta, brun-negiicioasa ; frun-
za unica este ovala sau oblong-
ovalä, obtusa la baza ei, imbrti-
tisänd tulpina ; sporangii, dispusi
inteun spic terminal, linear, erect
simplu sau mai rar bifurcat, cu
un varf ascutit, format din pre-
lungirea rachisului deasupra spo-
rangilor ; sporii fin-tuberculati.
Creste prin locuri umede, prin tu-
fisuri si paduri. MaiIunie.
Limba-vacel, (j. Mehedinti), Scolo-
pendrium valgare Smith., vezi Na-
valnic.
Limba-veeinel, Scolopendrium vul-
gare Smith., vezi Navalnic.
Limba-vrAbiel. [fr. Langue-de-moi-
neau; g. Spatzenzunge, Vo-
gelkopf].-7hynielaea Passerina
Cos. et Germ., syn. Thymelaea ar-
vensis Lam. sau Stellera Passerina L.
(D. mica plena erbacee din fam.
7'hymelaeaceae, tulpina dreapta sim-
plà san ramificati; frunzele linear-
lanceolate, imprästiate; florile ver-
zui mici sunt axilare, caliciul per-
sistent cu 4 lobi, dupa inflorire
se vestejeste si inveleste fructul,
corola lipseste; fructul nucula cu
o singura samânta. Creste pe din-
puri, prin locurile aride. Iunie-
August.
Limbarita, Limba-baltilor, Limba-
broastei, Patlagina-apei, Patlagina-
tagina - de
-'
de - apa, Platagina - baltilor, Phi-
Podbeal - de - apa
( Trans.), [fr. Flfiteau Plantain-
d'eau ; g. Fr os chl f f
Plantago L. 4. planta erbacee, aqua-
fiat din fam. Alismataceae, rizomul
dacoromanica.ro
149
gros ; tulpina dreapta, ramificatti;
frunzele bazilare lung - petiolate,
ovale sau lanceolate, cordiforme
sau rotunzite la baza; florile mici,
albe sau rozee, dispuse in verticile,
formând un racem compus. Creste
prin locuri inundate, balti, mlastini,
santuri cu apti, pantie, pe malurile
raurilor si lacurilor. IunieSep-
tembrie. Melif.
LimbricarItit, Santolina Chamaecy-
parissus L., vezi Lemnul-Maicei-
Domnului.
Limbriem (Bucovina, Voitinel), Epi-
lobium hirsutum L., vezi Pufulite.
Limbutmaril, lberis umbellata L., vezi
Limba-marei.
Buruiana-de-in, Gura-mft-
tei, In-salbatic (Trans.), Inisor-de-
alior (j. Tecuci),Inarica (Bucovina),
Trapanag. [fr. Linaire ; g. L e i n-
kraut, Frauenflachs].
Linaria vulgaris Mill. 4. planta
erbacee din fam. Scrophulariaceae
cu frunzele alterne, lanceolate, li-
neare ingramadite; florile galbine,
dispuse in raceme terminale dense
si glandulos-pliroase, caliciul cu 5
diviziuni, corola bilabiata la baza
cu un pintene, buza superioara ca
2 lobi, cea inferioara cu 3 lobi ;
fructul capsula, dehiscenta prin
valve, semintele plane, aripate, la
mijloc sgrabuntoase. Creste prin
locuri aride cultivate si inculte,
darâmaturi, pe lOnga drumuri
ziduri. MaiSeptembrle. Melif.
Lingura-popii (Banat), Aristolochia
Clematitis L., vezi Remf.
Lingura-popii, Asaruin europaeum
L., vezi Pochivnic.
Lingurea. [fr. Cochléaria, g. G e
br chl iche s-L f f e ]kraut].
Cochlearia officinalis L. C). mica
planta erbacee din fam. Cruciferae,
frunzele inferioare petiolate, lat-
ovale i usor-cordiforme, celelalte
ovale, dintate pe margine si sesile;
florile albe, dispuse in raceme ter-
minale; fructelesilicule eliptice, cu
o nervura median& pe valve. Origi-
nara din nordul Europei, cultivata
ca planta medicinald. MaiIunie.
 150 ZACH. C. PANTII
Frunzele proaspete ale acestei
plante sunt intrebuintate in medi-
cinA sub numirea de «Herba Cochlea-
riae» pentru a combate afectiunile
antiscorbutice, scrofuloase, catarele
pulmonare, hydropisiile i boalele
cronice de piele.
Lingurita-zanei.Fomes lucidu,s Fr.,
syn. Polyporus lucidas Leys. Ciu-
perca suberos-lemnoasa, brun-ro-
sietica, lustruita din fam. Polypo-
raceae, palaria reniforma sau de
forma unui evantai, alburie la in-
ceput, avand sulcuri concentrice ;
piciorul ( stipitele ) este lateral,
uneori lipseste cu totul ; sporii
ovali sau oval-oblongi sunt usor
verucosi sau netezi. Creste vara
pe trunchiurile i radachiile arbo-
rilor batrani.
Linte. [fr. Lentille ; g. Li ns e].
Lens esculenta Moench, syn. Ervuni
Lens L. 0. mica plantd erbacee
din fam. Leguminosae-Papiliona-
ceae, frunzele penaticompuse ter-
minate printeun camel, cele su-
perioare de regula cu 6 perechi
de foliole ; florile alburii cu vi-
nisoare liliachii sunt solitare sau
In raceme lungpedunculate cu 2-3
flori ; fructele sunt mici legume
romboidale cu 2 seminte. Aceasta
mica planta, originara din regiunea
mediteraniana, se cultiva pentru
trebuinte culinare. IunieIulie.
Linte-bmteasea, Lemna gibba L.,
Lonna minor L., Lonna polyrrhiza
L. si Lemna trisulca L., vezi
tita.
Linte-de-balta,,Lemna gibba L, Lemna
minor L., Lonna polyrrhiza L. qi
Lemna trisulca L., vezi Lintita.
Linte-de-praturi, Lathyrus pratensis
L., vezi Lintea pratului,
Linte-neagra, Orobus niger L., vezi
Orastica.
Linte-siilbatiett(Trans.),Leinna gibba
L. etc., vezi Lintita.
LIntea-baltilor, Lemna gibba L.
etc., vezi Lintita.
Lintea-broa§tel, Lintea-brow4elor,
Lemna gibba L. etc., vezi Lintitd.
LIntea-pratului, Linte -de -praturi,
dacoromanica.ro
Mazariche. [fr. Gesse-des-prés ; g.
Wiesen -Platterbse]. La-
thyrus pratensis L. 4. plantd er-
bacee, acoperita cu peri moi, din
fam. Leguminosae - Papilionaceae,
frunzele, terminate printr'un carcel
ramificat, cu o singura pereche de
foliole ; florile galbine, dispuse
intr'un racem multiflor ; fructul
un legumen linear-oblong. Cre§te
prin ptiduri, tuflse, livezi si pa-
suni. IunieIulie.
LintIta, Lent;td, Lintea -
Lintea-broastei, Lintea-broastelor,
Linte-de-balta, Linte - brosteascii,
Linte-salbatica. (Trans.), Lind*
de Eva, Sdreata, Sdrete. (fr, Len-
tilles-d'eau, Grains-de-grenouille,
Cannetille, Canillée ; g. Wasse r-
lins e). Lemna gibba L. 4. cor-
pul plantei oval pe partea infe-
rioarti spongios-bombat ca o sin-
gurá radacina. Lemna minor L.
4. corpul plantei oval, pe am-
bele parti plan, cu o singura ra-
&wind. Lemna polyrrhiza L. 4.
corpul plantei (fronda) orbicular
oval, pe partea inferioara bran-
rosietic i cu un fascicul de ra-
dacini. Lonna trisulca L. 4.
corpul plantei (fronda) lanceolat,
la urma petiolat si pe partea in-
ferioara cu o singura radacina ;
frondele reunite cate 3 in forma de
cruce. Toate aceste mici plante er-
bacee, aquatice din fam. Lemnaceae,
traiesc plutind la suprafata apelor
stagnante sau lin-curgatoare, for-
mand colonii mai mult sau mai
putin intinse. AprilieMai.
Lintita, Wolffia arrhiza Wimm.,
vezi Lintita-maruntä.
Lemna gibba L. etc.,
vezi Lintita.
Lintita. [fr. Len-
ticule-sans-racines ; g. Wurz e
os e Wass erlins e]. Wolffia
arrhiza Wimm., syn. Lonna arrhiza
L. 21.. mica planta erbacee, aquatica
din fam. Lemnaceae, corpul sat sfe-
ric-eliptic ca partea superioara (ae-
riana) planiusculá, iar cea inferi-
fara radacini, este foarte bom-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROALIN
beta, si alburiu verzue. 1Volffia ar-
rhiza este cea mai midi. planta
Phanerogamit din Romania , ea
traeste plutind la suprafata apelor
statatoare sau lin-curgit'toare, for-
milnd colonii, uneori in societate
Cu specii de Lemna.
Lipan, Lappa major Gaert. Lappa
minor DC. si Lappa tomentosa
Lam., vezi Brustur. erbascum
phlomoides L., vezi Lumanare.
Lipici, Turitä. [fr. Bardanette ; g.
Igelsamed. Echinospermum Lap-
pula Lehm., syn. Lappula Myosotis
Moench. sau Mgosotis Lappula L.,
G.si G. plant& erbacee rigid-pa-
roasa din fam. Borraginaceae, tul-
pina ramificata, erecta; frunzele
lanceolate adpres-paroase ; florile
albastre, caliciul cu 5 diviziuni
profunde, corola hypocraterimorfa
cu 5 lobi 1 Cu tubul scurt, pre-
vazut la gat Cu 5 solzi convexi,
staminile incluse, pedunculii fruc-
tiferi erecti; fructele sunt nucule
triquetre, pe margini cu spini re-
curbati (aculei glochidiati) bise-
riati, pe disc si pe laturi tuber-
culate. Creste prin locuri nasi-
poase si aride, cultivate si inculte,
pe langii drumuri si pe coline
uscate. IunieAugust.
Cuscuta Epithymum L. si Cus-
ruta europaea L., vezi Tortiel.
Galium Aparine L., vezi Tu-
rita, liychnis iscaria L., vezi
Lipicioask Silene nemoralis W. et
Kit., vezi Lipicioasi si Xanthium
spinosum L., vezi Holera.
Lipicioasit. [fr. Rape tte, Bardanette;
g. Schlangenliuglein, Scharf-
kraut]. Asperugo procumbens L.
O. plantit erbacee din fam. Bor-
raginaceae, tulpina culcatit si ra-
mificatii, este acoperita cu peri
aspriisi recurbati; frunzele oblonge,
ingustate la baza; florile mici al-
bastru-rosietice ; caliciul fructelor
foarte mult" marit, sinuat- dentat
aproape foliaceu. Creste prin
daramaturi, prin locuri cultivate si
inculte, prin tufisuri, pe langa gar-
duri, ziduri si drumuri. MaiIulie.
dacoromanica.ro
151
Lipicioasif, Galium Aparine L., vezi
Turita.
LiplcIoasli, Lipici. [fr. Attrape-mou-
che, Bourbonnaise ; g. P e e h-
n e 1 k e]. Lychnis Viscaria L.,
syn, Viscaria vulgaris Roehl.
planta erbacee din fam. Caryophyl-
laceae, tulpina glabra, in partea
superioara sub articulatii vascoasa
frunzele lanceolate ne-
paroase (glabre) ; florile rosii, rar
albe, paniculat-racemoase, aproape
verticilate, caliciul cu 5 dinti, co-
rola Cu 5 petale Cu o coronula ;
fructul o capsula dehiscenta prin
5 dinti, semintele reniforme. Creste
prin fanetele, pasunile i padurile
de la campii si din munti. Uneori
se cultiva prin gradini ca plantä
decorativii, mad cu sama exem-
plare Cu flori invoalte. MaiIunie.
Melif.
Lipici. [fr. Silène des-
bois; g. Leimkraut]. Silene
nemoralis W. et Kit. 21_. planta
erbacee pubescenta din fam. Ca-
ryophyllaceae ; frunzele oboval-o-
blonge sau eliptic-lanceolate; flo-
rile alburii dispuse cate 3 sau mai
multe la varful ramurilor opuse,
trichotom-ramificate si vascoase,
caliciul claviform ea 5 dinti, co-
rola ca 5 petale fara coronulti, lung-
unghiculate i bifide ; fructul o
capsuld, dehiscenta priu 6 dinti.
Creste prin locurile stâncoase din
padurile muntilor si pe marginea
padurilor dela ves. IunieIulie.
Lipitoare (Trans.). [fr. Aspérule-des-
champs; g. Acker-Meier,
e r]. Asperula arvensis L. O.
mica planta erbacee din fam. Bu-
btaceae, frunzele caulinare linear-
lanceolate, obtuse ate 6-8 in
verticile ; florile albastre dispuse
in fascicule terminale, mai scurte
deck involucrul, format din bractee
cu peri rigizi pe margine; fructele
glabre sau impriistiat -scurt- pa-
roase. Creste prin locuri cultivate,
dealuri aride i campuri nasipoase.
MaiIunie.
Llpitoare- de- vopslt (Trans.). [fr
 152 ZACH. C. PANTU
Aspérule-des-teinturiers ; g. Fit r-
ber-Meier.]. Asperula tinctoria
L. 21_. mica planta erbacee din
fam. Rubiaceae, tulpina dreapta
patrunghiulara, frunzele inferioare
cäte 6 in verticil, cele superioare
ate 4, toate ingust-lineare; florile
albe, dispuse in cime terminale la
varful tulpinei si ramurilor; fruc-
tele netede. Creste prin livezi
prin tufisurile de pe colinele aride.
IunieIulie.
Lipsanoaiee. [fr. Coréopsis-élégant;
g. Schöngesicht.]. Coreopsis
tinctoria Nutt., syn. Calliopsis tine-
oria DC. sau Calliopsis bicolor Rchb.
C). sau E. plantä erbacee din
fam. Compositae, tulpina ramificatii
dreapta stria* frunzele radicale,
dispuse in rozetä bipenatisecate,
cele caulinare opuse, sesile mul-
tifide; florile in capitule terminale,
pe marginea capitulelor un singur
rand de flori ligulate, intinse tri-
fide si dintate, de coloare galbina
inchisa, florile discului (florile cen-
trale) de coloare rosie-negricioasil.
Aceasta frumoasä planta, originara
din America de nord, se cultiva
si pe la noi ca planta ornamen-
talä. IunieOctombrie.
Litian (Bucovina), Lycium vulgare
Dun., vezi Catina-de-garduri.
Livant Lavandula vera DC.,
vezi Leventicrt.
Lavandula vera DC., vezi
Leventicil.
Lobidrag (Oltenia), Tropaeolum ma-
jus L., vezi Condurul- Doamnei.
Lobisdrag (Oltenia), Tropaeolum
majus L., vezi Condurul-Doamnei.
Loboda, Atriplex hortensis L., vezi
Loboda-de-gradini, Atriplex litto-
ral& L., vezi Càpri5, Atriplex ni-
tens Schkuhr., vezi Lobodil-de-dru-
muri si Atriplex tatarica L, vezi
Loboda-salbatica.
Lobodh. [fr. Arroche; g. Mel d e].
Atriple.x latifolia Wahl., syn. A.
hastata L. C). planta erbacee din
fam. Chenopodiaceae cu ramuri di-
vergente; frunzele alterne, cele
inferioare triangulare hastiforme,
dacoromanica.ro
dintate, cele mijlocii hastiform-
lanceolate, cele superioare lance-
olate, intregi; florile verzui mo-
noice, dispuse in glornerule reunite
in spice; periantul fructifer trian-
gular cu marginea intreagil sau
denticulatä. Creste prin locuri in-
culte si särate, prin därämäturi,
pe hinga drumuri si garduri. Julie-
Septembrie. Atriplex oblongifolia
W. et Kit. C). tulpina si ramurile
erecte; frunzele inferioare oval-
lanceolate, dentate aproape hasti-
forme, cele superioare lanceolate
de tot intregi; periantul fructifer
oval-romboidal de tot intreg; glo-
merulele florilor, reunite in spice
fructifere laxe, la vfirf plecate in
jos (nutante). Creste prin locuri
inculte, virane, ruderale, pe längä
garduri si drumuri IulieAugust.
Atriplex patula L. C). tulpina
erbacee, cu ramurile inferioare di-
vergente; frunzele concolore, cele
inferioare lanceolat - hastiforme,
dintate, cele superioare linear-lan-
ceolate intregi; periantul fructifer
hastiform-romboidal. Creste prin
locuri cultivate si inculte, pe langä
drumuri si garduri. IulieAugust.
si Atriplex rosea L. Q. frunzele
sinuat-dintate, cele inferioare rom-
boidale, cele superioare ovale; flo-
rile verzui, monoice dispuse in
glomerule, reunite in spice intre-
rupte foliate; periantul fructifer
triangular-romboidal, ascutit, din-
tat dela bazil pänä la mijloc alb-
cartilaginos i concrescut. Creste
prin darâmaturi, pe länga locuinte,
garduri, drumuri si ziduri. Iulie-
August.
Lobodit-bunii, Atriptex hortensis L.,
vezi Loboda-de.gradina.
Lobodii-de-drumurl, Lobodd. [fr.
Arroche; g. Glanzende -Mel-
d Atriplex nitens Schkuhr. Q.
planta erbacee din fam. Chenopo-
diaceae cu frunzele pe partea su-
perioaril verzi-strälucitoare, iar pe
cea inferioari albe-argintii ; pe-
dunculele fructelor mult mai scur-
te dectit fructele. Creste prin lo-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RONAN
curi virane, prin daramäturi, pe
langá locuinte si pe la saline. Iu-
lieAugust.
Lobodit-de-gridlnal, Lobodii, Lobo-
de-albe (Trans), Lobodii-buna. [fr.
Bonne-Dame, Chou-d'amour, Fol-
lette, g. Gar te e1d Atri-
plex hortensis L. 0. planta erba-
cee din fam. Chenopodiaceae, frun-
zele pe ambele parti de aceias
coloare, cele inferioare cordiforme
triangulare, dintate, cele supe-
rioare oblonge triangulare, aproa-
pe lanceolate ; invelisul floral in
stadiul de fructificare rotund-oval,
acuminat cu marginea intreaga;
pedunculele fructelor cam de aceias
lungime cu fructele; uneori planta
intreaga rosie ca sangele. Aceasta
plan* originara din nordul Euro-
pei, se cultiva pentru a fi intre-
buintata la bucatarie ca si spa-
nacul IulieAugust.
Lobodlt puturoasa. [fr. Vulvaire ;
g. Stinkender-Glinsefuss].
Chenopodium Y ulvaria L. (:). planta
erbacee, cu miros urn, din fam.
Chenopodiaceae, tulpina difus - ra-
mificata si lilting pe pamant ;
frunzele petiolate romboidal-ovale,
de tot intregi, albe-cenusii si fai-
none pe ambele parti ; florile
verzi, dispuse in glomerule, for-
mand raceme nefoliate, caliciul
fructifer cu sepale neearenate co-
nivente, învàlind fructul ; semin-
tele lucitoare foarte fin-pun ctate.
Toata planta are un miros carac-
teristic de tari, datorit Trimethy-
laminei. Creste prin locuri rude-
rale, pe drumuri i ziduri. Iulie-
August.
Lobodil-sillbatiert, Lohoda. [g. T a-
t ar isch e-Me ld Atriplex ta-
tarica L. G. planta erbacee din
fam. Chenopodiaceae, frunzele a-
danc-sinu.t-dintate, aproape lan-
ceolate, cele inferioare triangulare,
cele superioare lanceolate intregi ;
florile verzui dispuse intfun spic
terminal fail frunze. Creste prin
dararnaturi, locuri inculte umede
dacoromanica.ro
153
sarate, in jurul salinelor si pe
lângä drumuri. IulieAugust.
Lobode-albo (Trans.), Atriplex hor-
tensis L., vezi Loboda-de-gradina.
Locotitit (Trans.), Staphylea pinnata
L., vezi Clocotis.
Loptitea, LopaticA. [fr. Lunaire-vi-
vace g. Ausdauerndes - Sil-
berblatt, Mon dviole]. Lu-
naria rediviva L. 21_. planta erbacee
din fam. Cruciferae, toate frun-
zele pe.tiolate, profund-cordiforme
si dintate; florile liliachii si mari;
fructul o silicula mare, plana, fo-
liacee, eliptic-lanceolata si ascutita
la ambele capete, semintele ari-
pate sunt reniforme si de cloud
ori mai late dealt lungi. Creste
prin padurile umbroase si umede
din regiunea montana si subalpina.
MaiIunie.
Lopittlei, Lunaria rediviva L., vezi
Lopatea.
Lopostani (Trans. Nasaud), 7'ro-
paeolum ntajus L., vezi Condurul
Doamnei.
Luz& (Bucovina), Salix Capraea L.,
vezi by.
LozIe, Salix purpurea L., vezi RA-
chita-rosie i Salix viminalis L., vezi
Mlaje.
Cucurbita Pepo L., vezi Bostan.
Lubenitit (Trans. si Oltenia), Citrullus
vulgarisSchrad.,veziPepene-verde.
Lubenita (Trans.), Cucurbil a Pepo
L., vezi Bostan.
Lubit (Trans.), Galbenus, Gralbenuse,
Gälbanusul - inului, Lubita, Oul-
inului. [fr. Caméline-cultivée ; g.
Dotter, Leindotter1.Ca-
melina sativa Crantz. G. planta er-
bacee din fam. Cruciferae, frunzele
caulinare dela mijloc sunt oblong-
lanceolate intregi sau putin den-
ticulate la baza sagitate ; florile
palid galbine cu petalele mult mai
lungi dealt late; fructul silicula
piriforma cu valvele foarte con-
vexe ; semintele galbine. Creste
prin locuri inculte nasipoase si
aride; mult cultivatii ca planta' in-
dustriala pentru semintele sale
oleaginoase. IunieIulie.
 154 ZACH. C. PANTU
Lubita, Camelina sativa Crantz., vezi
Lubit.
Luciu (Moldova, j. Neamtu, comuna
Hangu), Pinta silvegtris L., vezi
Pin.
Lugaciu (Banat), Dipsacus silvestris
Mill., vezi Varga-ciobanului.
Lumanare, Coada-boului, Coada-lu-
pului, Coada-mielului, Coada-vacei,
Corovatic, Lumanarica, Lumana-
rica-Domnului, Lipan, Pur. [fr.
Bouillon-blanc; g. Königskerze,
Windblumenahnliches-Wol-
Ikraut]. Verbascum phlomoides
L. C). mare plant& erbacee din
fam. Scrophulariaceae, frunzele cre-
nate, acoperite pe ambele fete cu
un toment (pasla) galbui 0 des, ele
sunt scurt-decurente; florile mari
galbine, cele 2 stamine mai lungi
sunt glabre sau putin-paroase in
partea superioara, florile dispuse
inteun spic lung &i dens. Cre0e
pe colinile aride i pe campii na-
sipoase, prin locuri inculte, prin
vaile raurilor. IulieAugust.
Florile acestei plante: «Flores Ver-
bascip sunt intrebuintate in medi-
cina ca pectorale 0 calmante.
Lumanaria (Bucovina), Gentiana
asclepiadea L., vezi Lumanarica-
p a rn antului.
Lumfinarica, Verbascum phlomoides
L., vezi Lumanare.
Lumanaria,Coada-lupului (Trans.),
Coada-vacei, Corovatic. [fr. Bouil-
lon-blanc, Cierge-de-Notre-Dame;
g. Kleinblumiges-Wollkraut,
Königskerze]. V erbasmn
Thapsus L. e. planta erbacee din
f am. Scrophulariaceae, frunzele mari
marunt crenate, acoperite pe am-
bele fete cu un toment galbui qi
dens, frunzele caulinare complet
decurente dela frunza la frunza ;
florile galbine, aproape f àrà miros
sunt dispuse inteun lung racem
terminal, de obicei simplu. Creqte
prin locuri uscate, petri§uri
coaste, pe marginea padurilor
prin poieni. lulieAugust. Melif.
dacoromanica.ro
Florile acestei plante: «Flores Ver-
basci» sunt intrebuintate In medi-
cina ca pectorale i calmante.
Lumanaria - albastra (Bucovina,
Putna), Gentiana asclepiadea L.,
vezi Lumanarica-parnantului.
Lumanarlea-Domnului, Verbascum
phlomoides L., vezi Lumanare.
Lumanarlea-painantului, Be0cuta
(Bucovina), Intura, Inturea, Lu-
mandricii (Bucovina), Lumanarica-
albastra (Bucovina), Taietura (Bu-
covina). [fr. Gentiane-a-port d'As-
clépiade ; g. Wiirger - Enzi an].
Gentiana asclepiadea L. 4. plan-
ta erbacee din fam. Gentianaceae,
tulpina inalta cu numeroase frunze
qi flori ; frunzele opuse oval-lan-
ceolate, acuminate cu 3-5 ner-
vure ; florile mari, frumoase, axi-
lare i terminale,s curt-p e dun culate,
sunt albastre cu puncte mai intu-
necate sau mai rar albe galbui,
solitare, rar cate 2, corola cu 5
diviziuni. Crere prin ptidurile um-
broase qi umede din regiunea mon-
tana i subalpinii. August--Sep-
tembrie.
Aceasta planta este 'Duna de fri-
guri si pentru vaci cand crusesc.
Lumini(a, Iarba-asinului, Luminita-
noptei. [fr. Onagre, Herbe-aux-
fines ; g. Nachtkerze]. Oeno-
thera biennia L., syn. Onaqra bien-
nia Scop. 8. planta erbacee din
fam. Oenotheraceae, tulpina dreapti
acoperita cu peri moi i scurti
cu peri mai lungi, ce ies din mici
tubercule ; frunzele alterne, putin
dintate, lungarete sau oval-lan-
ceolate, cele bazilare obtuse 0
terminate cu un varfulet ascutit ;
florile mari galbine sunt aproape
sesile, caliciul cu tubul alungit,
corola cu 4 petale cordiforme mai
lungi decat cele 8 stamine; fructele
capsule oblonge, la baza ceva mai
groase, semintelefárasmocde peri.
Aceastä planta, originarti din Vir-
ginia (America nordica), este sal-
biitacitit qi prin partile noastre,
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
unde creste prin locuri nasipoase
umede, pe malurile raurilor, prin
santuri i pe länga drumuri. Iunie-
August. Melif.
LuminIta-noptei, Oenothera biennis
L., vezi Luminita.
Luminoasit, Clematis integrifolia L.,
vezi Clocotei si Clematis italba
L., vezi
Luminoasti, Curpen-drept, Napras-
nic, Naprasnicit (Trans.). [fr. Clé-
matite-dressée ; g. St eif e-W al d-
reb e]. Clematis recta L., syn.
Clematis erecta All. 24. plantá er-
bacee din fam. Ranunculaceae, tul-
pina fistuloasa dreapta ; frunzele
penaticompuse cu foliolele ovale
intregi, acuminate ; florile albe
sunt dispuse in raceme terminale,
caliciul cu sepalele albe, oblonge
obtuse, glabre i numai pe mar-
gine la exterior, acoperite cu peri
moi, corola lipseste. Creste pe mar-
ginea padurilor, prin tufise si prin
päsunile dela muntesi din regiunea
dealurilor. IunieIulie.
Lunguricit (Bucovina). [fr. Ortie-
royale, Chanvre-sauvage, Cramois;
g. Gemeiner-Daun, Hanf-
nessel]. Galeopsis etrahit L.
0. planta erbacee din fam. Labiatae,
tulpina erectä, rigidà, acoperita cu
peri rigizi si suculent-umflatrt sub
noduri; frunzele oblong-ovale, acu-
minate, dentate pe margini ; flo-
rile rosii sau alburii, iar la baza
buzei inferioare Cu o aureola gal-
binä patata cu rosu ; tubul corolei
de lungimea caliciului sau mai s curt,
lobul mijlociu al buzei inferioare
aproape patrat, plan si denticulat ;
fructele nueule obovale, compri-
mate. Creste pe campuri, tufise,
pe marginea drumurilor i gardu-
rilor. IulieAugust.
Luntriciciitfr.Oxytropis-des-champs;
g. Fahnwicke, Spitzkiel,
Oxytropis campestris
DC. 4. mica plantä, erbacee sub-
frutescentä din fam. Leguminosae-
Papilionaceae, tulpina intinsa pe
pamänt panä la 15 cm. de lunga ;
frunzele penaticompuse cu nume-
dacoromanica.ro
155
roase foliole opuse, lanceolate, as-
cutite, canescente; florile galbine,
san galbine cu carena violetii, dis-
puse in raceme multiflore dense
si ovale, mai lungi decat frunzele,
caliciul acoperit cu. peri scurti,
erecti sau culcati ; fructele mici
pästari (legume) erecte, pedun-
culate, ovale umflate, semibilocu-
lare si acoperite mai cu sama cu
mici peri negrii. Creste pe stânci
locuri pietroase in regiunea al-
ping. IulieAugust.
Lupidragi (Oltenia), Tropaeolum ma-
jus L., vezi Condurul-Doamnei.
Luplsdrag, Lupisdragi (Oltenia, j.
Mehedinti), Tropa eolum majus L.,
vezi Condurul-Doamnei.
Lupoaie, Busuioc-sälbatic. [fr. Oro-
banche - du- chanvre, Phélipée-ra-
meuse ; g. Hanfblume, Hanf-
Sommerwurz]. Oro-
banche ramosa L., syn. Phelipaea
ramosa C. A. Mey. 0. mica plantä
erbecee, de coloare albastrie, de-
venind dupä inflorire galbuie, din
fam. Orobanchaceae,tulpinamai ade-
sea ramificatä; frunzele mici, reduse
la squame (solzi) albästrii sau galbui;
florile albe-galbui (nuantate cu al-
bastru iny artea superioarii) sau al-
bastrii, dispuse in receme la varful
tulpinei, caliciul Oros, tubulos-
canapanulat cu 4 dinti ovali trian-
gulari ascutiti, corola bilabiata cu
buza superioara stirbata, cea in-
ferioarä trilobata, staminele cu an-
terele glabre, stigmatele albe-gal-
bui sau putin albastrii, florile
sotite la baza de 2 bractee; fructul
capsula. Aceasta planta creste pa-
razita pe radacinile de Tutun, de
Canepa, de Zama, rar si pe rada-
cinile de Porumb. IunieAugust.
Lurbiln (Trans.), Laurus nobilis L.,
vezi Dafin.
Luvii, (Trans.), Baluscit, Ceapa-cioa-
rei, Gainuse. [fr. Ornithogale ; g.
Milchstern, Vogelmilch].
OrnithogalumBoucheanum Aschers.,
syn. O. chloranthum Saut. 4. planta
erbacee bulboasä din fam. Lilia-
ceae, frunzele lineare; florile mari,
 156 ZACH. C. PANTU
verzui pe din afara, albe la inte-
rior, sunt dispuse inteun racem
dens, dupil inflorire devin uni-
laterale si plecate in jos (pen-
dule), staminele cu filamentele la-
tite si prevazute de ambele parti
ale anterei cu cate un dinte, mar-
ginea interna a staminelor sa ter-
mina in partea superioara cu un
chute ascutit ; ovarul conic de lun-
gimea stilului, devine la maturi-
tate o capsulä, neumbilicatii. Creste
prin locuri de cultura, ogoare, tu-
fise i prin fanetele din päduri.
April i eMaiu. Ornithogal um py-
renaicum L. 4. frunzele lungi li-
near-lanceolate, glauce si profund
canaliculate ; florile alburii, dis-
puse inteun lung racern multiflor
si terminal, foliolele periantului
linear-oblonge, albe si pe partea
externa cu o dunga verde glaucii,
pedunculii patenti, cei fruciiferi
alipiti dP tulpinà. Creste prin li-
vezi, campuri, gradini, rarisuri si
poieni de padure. AprilieMai.
M.
Mae, Papaver clubium L., vezi Mac-
de-camp, Papaver Rhoeas L., vezi
Mac-rosu si Papaver somniferum
L., vezi Mac-de-gradina.
Mac-cornut, Paparoane, Paparunä.
[fr. Pavot-cornu; g. Ro ter -H o r n-
m o h n.]. Glaucium corniculatum
Curt., syn. G. phoeniceum Gaertn.
O. plantrt erbacee, paroasa din
fam. Papa veraceae, frunzele pena-
tifide, dupa configuratiune oblong-
ovale, cele superioare sesile si
trunchiate la baza ; florile termi-
nale, aproape solitare sunt rosii
ca sangele, fiecare petalä cu cate
o pata neagra la bazil ; fructul o
capsula siliquiforma, divizata in 2
loje printr'o despartitura false,
este acoperita cu peri rigizi asprii
(setos-hispida). Creste prin locuri
cultivate, pe marginea campurilor
si a drumurilor. IunieIulie.
dacoromanica.ro
Lwri ( Trans.), Ornithogalum uni-
bellatum L. si Ornithogalum tenui-
folium Guss., vezi Musa.
Lusce, Leucojum aestivum. L. si Len-
cojum vernuin L., vezi Ghiocei-
bogati.
Lu¡ernA, Culbeceasi-cultivatti, Lu-
zernil. [fr. Luzerne, g. Luzer-
n e]. Medicago sativa L. 4. planta'
erbacee din fain. Leguminosae-Pa-
pilionaceae, tulpina dreaptä, frun-
zele trifoliolate, foliolele frunzelor
inferioare lungifiret-obovale, ale ce-
lor superioare linear-cuneate; flo-
rile albastrii sau violete sunt dis-
puse in raceme terminale,lungarete;
fructele mici pastari (legume),
invartite in spirala cu 2-3 invär-
tituri (la mijloc libere). Aceasta
planta, originara din regiunea me-
diteraniana, este mult cultivata ca
planta de nutret. lunieSeptem-
brie. Melif.
Luzernit, Medicago falcata L., vezi
Culbeceash si Medicago satira L.,
vezi Luternii.
Muc-cultivat, Papaver somniferum
L., vezi Mac-de-grädin5,.
Mac-de-cilmp, Mac. [fr. Pavot-dou-
teux; g. Klatschrose].Papaver
dubium L. 0. planti erbacee din
fam. Papaveraceae, tulpina dreapta
acoperita cu peri asprii, in partea
inferioard intinsi (patuli), in partea
superioara alipiti (adpresi); frunzele
aspru paroase, glaucescente, sunt
penatipartite; florile rosii, lungpe-
dunculate, pedunculul alipit-piiros;
fructul capsula obovalii, lungareata
si ingustata spre ; lobii stig-
matului evident separati. Creste
prin locuri nasipoase, cultivate 0
inculte. MaiIulie.
Mac-de-camp, Papaver Rhoeas L.,
vezi Mac-rosu.
Mac-de-gradinii, Asiasiu (Maced.),
Mac, Mac-cultivat, Somnisor. [fr.
Pavot-des-jardins ; g. Garte n-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORIIL RomIN
mohn, Schlaf-Mohn].Pa-
paver somniferum L. C). planta er-
bacee glauca cu miros si gust ne-
placut din fam. Papaveraceae, tul-
pina dreaptil flstuloasa ca si frun-
zele glabra ; frunze alterne, sesile
amplexicaule, profun d-sinuate, din-
tate sau crenelate; florile mari
terminale si solitare ; coloarea lor
variaza dela alb-rosu pana la vio-
let ; fructul o capsula globuloasa,
glabra, la maturitate cenusiu-gal-
bue. Aceasta planta, originara din
regiunea mediteraniana, se cultiva
adesea si prin párile noastre.
IulieAugust. Melif.
Din capsulele necoapte se extrage
prin incisiuni Opuon, pretios medi-
cament ; frunzele acestei plante
sunt narcotice, florile calmante si
narcotice. Semintele avute in oleu
sunt intrebuintate uneori si in bu-
catarie, mai cu sama pentru prajituri.
Mac-iepuresc, Papare?. Rhoeas L.,
vezi Mac-rosu.
Mac-rosu, Mac, Mac-de-camp, Mac-
iepuresc, Mac - sälbatic, Papärue
(Trans). [fr. Coquelicot, Pon ceau ,
Pavot-coq ; g. K 1 a ts chr o s e,
Klatschmohn].Papaver Rhoeas
L. o. planta erbacee narcotica din
fam. Papaveraceae, tulpina, frunzele
pedunculii acoperiti cu peri
asprii perpendiculari; frunzele al-
terne penatipartite; florile numite:
Paparoane, Paparune sunt de MI
rosa aprins si au la baza petalelor
cate o pata nesga,; fructul cap-
sula globuloasd cu 8-12 lobi stig-
matici, cari se acoper prin mar-
ginea lor. Creste prin locuri na-
sipoase cultivate sau ruderale. Mai
Iulie.
Petalele sunt intrebuintate in me-
dicina sub forma de infusiune ca
pectorale, calmante si sudorifice.
Mac-rolt-de-grAdIni. [fr. Pavot-in-
volucré, Pavot - h. - bractées ; g.
M o hn].Papaver bracteatumLindl.
O. planta erbacee din fam. Papa-
veraceae, tulpina hispid-paroasa. ;
dacoromanica.ro
157
frunzele verzi inchise; florile mari
si de un rosu inchis sunt solitare
la varful tulpinelor i insotite de
2 sau 3 bractee foliacee neegale.
Aceasta frumoasa planta, originara
din Siberia, se cultiva adesea ca
ornamentala. IunieAugust.
Mac-shlbatie, Papaver Rhoeas L.,
vezi Mac-rosu.
Maeheadon (Maced.), Petroselinum
sativa m Hoffm., vezi Patrun,jel.
Melase, fructele de Rosa canina
L., vezi Macies,
Mespilus germanica L., vezi
Mosmon.
111heiel, Cacadar, Cacasder, Curu-
boului, Rug, Ruje, Trandaflr-sal-
batic. [fr. Églantier, tglantine., g.
Hunds-Rose]. Rosa canina
L. D. arbust spinos din fam. Ro-
sacea e, spinii rigizi cu baza lath',
la varf curbati in forma de secera;
frunzele imparipenaticompuse cu
5-7 foliole eliptice sau ovale;
florile rozee, rar albe, placut-
mirositoare numite : Rasura, Ro-
surd, kuiP ; fructele lungarete sau
globuloase rosii, nu devin moi decat
dupa primele ingheturi ; sunt nu-
mite : Cacicadere, Meiciafe, Maciefe,
.9coabe 'n cur. Creste prin tuflsuri,
campuri, coaste, dealuri, drumuri,
garduri, santuri. MaiIunie.
fructele de Rosa canina L.,
vezi
Maciuca-ciobanului, Echinops cona-
mutatus Juratzka., vezi Tätarnica
si Echinops sphaerocephalus L., vezi
Rostogol.
Burbunaca (Maced.), Macris.
[fr. Oseille, Parelle ; g. S au e r-
Ampfer]. Rumex Acetosa L.
2t. planta erbacee din fam. Poly-
gonaceae, tulpina cu frunze nume-
roase, in partea superioara rami-
flcata ; frunzele sagitate sau has-
tiforme, cele inferioare lungpetio-
late, cele superioare sesile; stipuli
laciniat-dentati; florile dioice verzi
sau rosietice, reunite in verticile
false, formand spice dense sau intre-
rupte, periantul cu 6 lacinii, 3 in-
terne 3 externe, laciniile interne
 15,8 ZACH. C. PANTU
ale periantului fructifer aproape
rotunde cordiforme, membranoase,
intregi si squamiform-califere, laci-
niile externe de jumatatea lungi-
mei celor interne sunt resfrante
(refracte), florile mascule ca 6 sta-
mine pe 2 randuri, cele femele cu
stile ca stigmatele multiflde in
smoc; fructul o nucula trigonala.
Creste prin fânee, poieni si pa-
duri, uneori cultivata prin gradini
ca planta alimentará. MaiIunie.
Macriful Cu un gust placut acru
este comestibil, recoritor i anti-
scorbutic, mult intrebuintat la bu-
catarie, adesea impreuna cu spa-
nacul.
Maleris, Rumex Acetosa L., vezi Ma-
cris si Rumex Acetosella L., vezi
Macris-manunt.
Maer4-eidese, Rumex conglomeratus
Murr., vezi
Maerlq-de-baltii, Nasturtium offici-
nale R. Br., vezi Nasturel.
Maeris-de-riuri, Berberís vulgaris
L., vezi Dracila.
Maeris-iepurese, Berberís vulgaris
L., vezi Dracilii.
Maerls-lepurese (Tra as), Oxalis Ace-
tosella L., vezi MEtcrisul-iepurelui.
Maeris-mitnunt, Macris. [fr. Petite-
Oseille, Oseille-de-brebis, Oseille-
de-serpent ; g. Klein e r- A m p-
f e r]. Rumex Acetosella L. 21..
mica planta erbacee din fam. Po-
lygonaceae, tul pina dreapta, (erecta),
frunzele hastiforme, lanceolate sau
lineare ; florile dioice, de ordinar
rosietice, laciniile interne ale pe-
riantului fructifer aproape rotunde,
cordiforme, membranoase, reticu-
lat-venoase, intregi si necaloase
egali de lungi ca fructul trigonal,
laciniile externe erecte, alipite.
Creste prin livezi, locuri umede,
prin piisuni, campuri, prin poieni
de paduri si locuri cultivate aride
nasipoase. MaiIunie.
Maerls-plisarese (Trans.), Oxalis A-
cetosella L., vezi Macrisul-iepurelui.
Mfteris-spinos (Trans.), Berberís vul-
garis L., vezi Dracila.
dacoromanica.ro
Maeris-trlfoios (Trans.), Oxa lis
tosella L., vezi Macrisul-iepurelui.
Maerisor-trifolos (Trans.), Oxalis
Acetosella L., vezi Macrisul-iepu-
relui.
Maerisul-ealului, Macri-caiesc, Ste-
gie, Steghie, Stevie. [fr. Rumex-
aggloméré; g. Geknauelter-
Ampfer]. Rumex conglomera-
tus Murr. 21.. planta erbacee din
fam. Polygonaceae Cu ramuri foarte
patente ascendente ; frunzele in-
ferioare mari, luna-peViolate, cor-
diforme sau ovar-lungarete, cele
mijlocii cordiform-lanceolate, acu-
minate ; florile verzii, dispuse in
verticile, aproape toate cu frunze
numai cele mai de sus Mil frunze,
laciniile interne ale periantului
fructifer linear - oblonge, obtuse,
intregi, toate califere; fructele nu-
cule trigonale. Creste prin fanete
mlastinoase, prin locuri umede, pe
malul apelor. IulieAugust.
Maerisul-eaprei (Trans.), Oxalis .Ace-
tosella L., vezi Macrisul-iepurelui.
Maerisul-lepurelui, Macrisul-caprei
(Trans.), Macris-iepuresc (Trans.),
Macri-pasaresc (Trans.), Macris-
trifoios (Trans.), Macrisor-trifoios
(Trans.). [fr. Alléluia, Pain-de-cou-
cou Surelle; g. Sauerk
Oa lis Acetosella L. 21. mica planta
erbacee, faril tulpina din fam. Oxa-
lidaceae, rizom t'arao; acoperit
de solzi dentiformi: frunzele tri-
foliolate Cu foliolele obcordate,
pedunculele mai luncri decat frun-
zele au o singura floare alba sau
alb-roietica ca vinisoare rosii-pur-
Aurii i galbine la baza, caliciul cu
5 diviziuni, corola ca 5 petale, sta-
mine concrescute la baza fructul
capsulti oblonga cu 5 muchi. Creste
prin padurile umede si umbroase
din regiunea montarla si subalpina.
AprilieMai.
Frunzele acre (acide) sunt 11-
coritoare.
Maeu-eioarei, Ribiscus ternatus Ca-
van., vezi Zamosita.
Magdanos (Maced), Petroselinum sa-
tivunt Hoffm., vezi Pätrunjel.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
Maglieran, Magheran, allighiran. [fr.
Marjolaine, g. M air a n]. Ori-
ganum Majorana L. a si 4. planta
erbacee placut mirositoare din fam.
Labiatae, tulpini erecte, tetrago-
nale Cu ramuri paniculate, aproape
glabre ; frunzele petiolate, oval-
oblonge, ca si bracteele obtuse si
pe ambele parti sur-tomentoase ;
florile mici rosietice sau albe sunt
dispuse in verticile, cari formeazii
spice drepte, caliciul oval, campa-
nulat cu 5 dinti, corola cu limbul
bilabiat, buza supericoara bifida,
cea inferioara mai lungti, intinsa,
trificlii, stamine 4 divergente. A-
ceased planta, originara din Africa
nordicti, se cultiva adesea si pe la
noi prin florarii si prin casele oa-
menilor. IunieAugust. Melif.
Maglieran, Origanum Majorana L.,
vezi Magheran.
Maghiran, Origanum Majorana L.,
vezi Magheran.
Malacina (Trans), Ocimum Basilicum
L., vezi Busuioc.
Malaga (Maced.), Malva silvestris L.,
vezi Nalba.
Milai (Mold. si Trans.), Panicum
miliaceum L., vezi 116.
MAIM, Zea Mays L., vezi Papusoi.
Natal- mamut, Panicum miliaceum
L., vezi Mei.
- tataresc , Sorghum vulgare
Pers., vezi Mature.
Malalul- cucultti. [fr. Luzule-cham-
pêtre; g. Hasenbrot, Gerneine
Marbel].Luzula campestris DC.
4. mica planta ierboasa din fam.
Jancaceae, cespitoasa cu stoloni
scurti ; frunzele lineare, slab-pa-
roase pe margine, la urma glabre;
florile brune sau galbui sunt dis-
puse In spice ovale mai lungi- sau
mai scurt-pedunculate, constituind
un racem umbeliform sau un ca-
pitul lung-pedunculat, foliolele in-
volucrului ease aproape egale,
starnine 6; fructul o capsula cu
trei valve, serainte trei cu apen-
dice mare. Creste prin pasunile si
padurile de la munte. Aprilie-
Iunie.
dacoromanica.ro
169
vezi Horsti.
Milaoaie, Iarba-osului, Ferestrau,
Foresteu, Málàoi, Ruja, Ruja-soa-
relui.Helianthemum alpestre Jacq.
t. mic subarbust din fam. Cistaceae,
tulpina subfrutescentii, culcata pe
pamant (procumbenta), cu ramuri
ascendente; frunzele opuse oblong-
eliptice sau linear-oblonge, de tot
plane, la varf obtuse, cel mult de
4 ori mai lungi decCit late, aco-
perite cu rari peri fasciculati, foarte
patenti, la varf perii nu sunt fas-
ciculati ; florile galbine, caliciul,
acoperit cu peri lungi moi si de
coloare alburie, petalele de 2 ori
mai lungi dealt sepalele ; fructul
capsula ovala.Heliantheinum ru-
pifragum A. Kern. 1). difera de
specia precedenta prin frunzele mai
verzi, ingustate in petioli, lineare
sau linear-oblonge, ascutite sau
acuminate si cam de 8 ori mai lungi
decal late, pe fata inferioara glabre
si numai dealungul nervurei me-
diane si pe marginile putin recur-
bate ca peri antrorsi, perii dela
varful frunzei sunt fasciculati (pe-
niciliati). Ambele aceste specii cresc
pe stancile si poienile pietroase din
regiunea alpina. IulieAugust.
Malaol, Helianthemum alpestre Jacq.
si Helianthemum rupifragum A.
Kern., vezi Maliioaie.
u, Helianthemum vulgare
Gaertn.. vezi Iarba-osului.
P, unus Mahaleb L., vezi
Visin-turcesc.
Malin, Mtilin-negru, Prun-salbatic
(Trans.). [fr. Merisier-a-grappes,
Bois-joli; g. A hlk ir s che, Faul-
b a um, Traubenkirsche,
Elsenbeere]. Prunus Padus
L., syn. Cerasus Padus DC. sau
Padus racPniosa Gilib. arbust sau
mic arbore din fam. Rosaceae,
frunzele eliptice, aproape dublu
serrat-dintate, putin sgrabuntoase;
florile mici, albe ca miros patrun-
zator sunt dispuse in raceme, cari
atarnii in jos, sepale rotunzite ci-
liat-glanduloase ; fructele drupe
 160 ZACH. C. PANTU
negre, amare, glabre sunt de ma-
rimea unui bob de mazare. Crete
prin padurile umede dela munte.
Mai.
Scoarta acestui arbust are pro-
prietati amare i adstringente.
MAlin (Trans.), Syringa vulyaris L.,
vezi Liliac.
Miilin-negru (Trans.), Ligustrum
vulgare L., vezi Lemn-anesc.
Prunus Padus L., vezi
Malin.
Malin-rep (Trans.), Syringa vulgaris
L., vezi Liliac.
311111nit1 (Bucovina si Mold.), Ligus-
trum vetlyare L., vezi Lemn-cânese.
Taciune-invalit (Trans.), Tii-
ciune-plin (Trans.). [fr. Carie, Carie
des céréales ; g. Faul br an d,
Faulweiz en, S tink brand].
0 board a cerealelor, cauzata de
ciuperca Tilletia Tritici Wint. din
fam. Tilletiaceae ; ea traieste pa-
rasita pe diferite Gramineae qi in
special pe Graul-carnau (Triticum
vedgare Vill.), la care atach ova-
rul, distrugänd ovulul qi prin ur-
mare samänta. La exterior gra-
untele de grail pare sanktos,
nu se distinge decal prin coloarea
sa putin mai inchisa, dar tot in-
teriorul stiu este plin de sporii
negrii ai ciupercii ; and strivim
grauntele in loe de fain& gasim o
(pulbere neagrä) substanta gra-
nuloasa, cenuie sau negricioasa,
care rtispandqte un miros neplacut
de peste stricat. Sporii, examinati
la microscop, sunt globulo§i, ce-
ntqii qi reticulati la suprafata. Prin
germinarea sporilor se formeaza
un filament la värful caruia se fac
altfel de spori numiti con idii, care
sunt lungi subtiri, având fiecare
cate 2 ramuri incruciqate prezen-
tänd aspectul literei H. Aceste
conidii impraqtiindu-se, ajung pe
alte plante, unde produc un my-
celia, pe care se desv chit' alte
conidii, acestea produc la rändul
lor un alt myceliu, pe care se
desvolta spoi. Alte specii de
dacoromanica.ro
Tilletia traiesc parazite pe alte
Gramineae ap pe: Graul-de-vara
traie§te Tiletia laevis Kan., iar
1 illetia Secalis Kiihn. traieste pe
Secara (Smile cereale L.) etc. etc.
Aceste ciuperci parasite cauzeaza
uneori pagubi enorme agriculturei,
de aceea trebuiesc luate la sama-
natul cerealelor unele precautiuni,
precum de exemplu spalarea gratin-
telor cu o solutiune de sulfat de
cupru 2 sau
Myriophyllum spiea-
turn L. si Myriophyllum verticilla-
tum L., vezi Penita.
Orobus niger L., vezi 0-
rästica.
Miizarichea-cucului,
Ca. Orobus variegatus Ten. 21..
planta erbacee din fam. Legunti-
nosae-Papilionaceae, rizom noduros,
nestolonifer ; tulpina anguloasa;
frunzele paripenati-compuse, ter-
minate printr'un varf ascutit, nu
prin carcel, foliolele lat ovale 2-4
perechi sunt lucitoare si verzi ca
iarba ; florile rozee cu stindardul
purpuriu, dispuse inteun racem
dens §i multiflor ; fructele legume
(pastari) lineare, putin comprimate,
la maturitate brune. Creqte prin
pacluri umbroase si prin dumbrave.
MaiIunie.
Mama-pildurei (Trans.), Buricu-pa-
mäntului, Cucuruz-de-padure, Cu-
curuzu-padurilor (Trans.), Floarea
qarpelui, Iarba-searpelui, Murea-
pädurilor, Serparita. [fr. Lathrée-
écailleuse; g. S chup p en wurz].
Lathraea Squamaria L. 21-. mica
plant& erbacee de coloare purpu-
riu deschisa, rar alba, din fam.
Orobanchaceae, rizomul ramificat ;
tulpina simplä, Mfg frunze, aco-
peritä de solzi ; florile purpurii,
dispuse in racem dens, unilateral
plecat in jos, cliciul campanu-
lat cu 4 lobi, corola bilabiatä cu
buza superioara in forma de cascii,
buza inferioara trilobata, dupa in-
florire corola cade ca totul. Cre0e
parasita pe radacinile arborilor
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
din padurile umede i umbroase.
AprilieMai.
Mama-plidurii, Aspen(la odorata L.,
vezi Vinarita.
Maina-ploaie (Trans.-Brasov \ Plan-
tago major L., vezi Patlagina.
Mani, [fr. Mildiou, Mildew], se
numeste boala Vitei-de-vie ( Vitis
vinifera L.) cauzatii de Plasmopara
viticola Berl. et De Toni., syn.
Peronospora viticola De Bary. Ciu-
perca din fam. Peronosp.».aceae,
care traieste parasita mai cu samii
in frunzele Vitei-de-vie, cari se
pateazä, se sbarcesc, se ingalbi-
nesc si apoi se usuca. Sporit a-
cestei ciuperci se afla, in aer, in
pamantul viei, de unde ajung pe
frunzele tinere ale vitei si stau
ad i pana da o ploaie calda, in
urma careia sporzi germineaza
filamentele pätrund prin stomate
in frunza, formand un mycelia ra-
mificat si tubulos, care cu ajuto-
rul unor mici sugatori (hansto-
riilor) suge substantele nutritive
chiar din celulele frunzei i ast-
fel aceasta ciuperca devine un
oaspe periculos, pentru organismul
intreg al plantei ospitaliere. Din
mycelial aseuns in tesutul frunzei,
ies prin stomate mai multe fila-
mente erecte, cari sunt pedunculele
fructifere ale ciupercei, ele sunt
mai adesea trifurcate si se termina
printeun buchet de ramuri scurte,
purtand la extremitatea lor niste
mici celule eliptice, numite
Ciuperca aceasta se inmulteste prin
conidii i prin oospori. Din conirlii
se formeaza mai intai mici mase
oviforme, numite zoospori, preva-
zuti cu cili vibratili, cu cari se
mica in picatura de apa, pang, ce
giisesc ocaziunea de a se introduce
prin stomate in interiorul frunzei
vitei de vie; acesta este modul de
reproductiune in timpul verei. De
oare ce Irisa conidiile sizoosporii
nu resista frigului, aceasta ciu-
perca se mai reproduce si toamna
prin oospori i anume pe 2 fila-
mente vecine din mycelia, se for-
dacoromanica.ro
161
meaza cate o umflatura, una oosfera
globuloasa, cealalta antheridia mult
mai mica; la un moment dat, an-
theridia strabate in oosferd i fe-
cundatiunea indeplinita, oosfera se
transforma in oospor, care este
globulos si are un perete celulosic.
Oosporul ramane in stare de re-
paus pang primavara, and ger-
minand da nastere la zoospori.
Frunzele atacate de Hand au pe
partea inferioara pete albe, pas-
loase ascunse inteun fel de gro-
pite, iar partea superioara cores-
punzatoare acestor pete presinta
niste umfläturi. Se poate preveni
aceastà boala a Vitei-de-vie, intro-
dusa din America de nord, daca
sa stropeste bine vita cu o solu-
tiune de Sulfat de cupru.
Mara - de - ape, Roua - cerului. [fr.
Glycérie-aquatique ; g. Wass er-
Schwaden].Glyeeria aquatica
Wahlbg., syn. Glycerta spectabilis
Mert. et Koch. 21_. mare planta
ierboasa din fam. Gramineae, ra-
clacina repenta ; tulpina robusta
erecta, putin comprimata ; frun-
zele plane, linear -lanceolate, pe
margini aspre (scabre) ; panicula
mare, foarte ramificata, cu ramu-
rile intinse in toate sensurile, spi-
culele ovale cu 5-9 flori erma-
frodite, glume foarte inegale, mai
scurte decat florile, glumela infe-
rioara convexii pe spinare, obtusa
cu 7 nervure proeminente; fructul
cariopsa oblonga, plana pe o fata,
convexa pe cealalta. Creste prin
mlastini, lacuri si pe marginea a-
pelor. IulieAugust.
Mana-jidovnItti, Rubus Idaeus L.,
vezi Smeur.
Mana-Maicei-Domnului. [fr. Rose-
de-Jéricho ; g. Rose von J e-
rich o, Jerichorose].
nastatica hierochuntica L. 0. mica
planta erbacee din fam. Cruciferae,
tulpina foarte ramificata; frunzele
oblonge sau ovale sunt lung-petio-
late si acoperite cu peri stelati,
cele inferioare intregi, cele supe-
rioare usor dintate ; florile albe,
11
 162 ZACH. C. PANTU
mici, sesile, dispuse in mici spice
dealungul ramurilor, petalele obo-
vale, dupá inflorire frunzele cad ;
fructele mici silicule umflate. ea
2 seminte. Aceastil curioasi plEntil,
ostmediteranianä creste prin pus-
tiile nasipoase ale Syriei si Ara-
biei. Iulie.
Dupa caderea fructelor si a frun-
zelor, ramurile acestei plante exo-
tice (adusa prin partile noastre de
calugari) uscandu-se, se curbeaza. In-
ghemuindu-se unele peste altele, for-
mand o masa rotunda. Planta In
aceasta stare, pusa In apa, isi reja
forma primitiva, din causa proprie-
tatei sale hygroscopice. Acest fe-
nomen, cu totul natural, este inter-
pretat de oamenii inculti ca un fe-
nomen divin st i-se atribue proprie-
tatea magica de a prezice femeilor
Insarcinate, daca nasterea va fi u-
soara sau grea, facilitänd In acelas
timp acest act.
Mnatarcii, Boletus edulis Bull., vezi
Manatärci.
MAnaturcit-urseasci, Boletus bovinus
L., vezi Pita-vacei.
Bureate (Maced.), Bu-
reti, Hiribi, Hrib (Mold.), Hribi
(Bucovina si Mold.), Hrighi, Mil-
natarca, Minktarch (Trans.), Minii-
tarci ( Trans.), Mitarca - petroasii
(Trans. Brasov.), Nitardi (Trans.),
Nitarca - rosie ( Trans.), Pitarca
(Trans.), Pitoancii (Trans.). [fr. A-
ricélous, ape, Gyrole, Potiron,
Polonais, Miquemot, Nissoulous; g.
Steinpilz,Edelpilz, Herren-
p i 1 z.]. Boletus edulis Bull. Ciu-
perch' comestibilii din fam. Polypo-
raceae, pàlària carnoasii, foarte bom-
batti, de coloare brun-galbue sau
uneori de un galben murdar, este
glabrii i umeda la suprafatii ; tu-
burile lungi albe si pline la in-
ceput, devenind mai tärziu de un
galbin-verziu, poni mici de coba-
rea tuburilor, sporii fusiformi-o-
blongi, drepti si brunii ; piciorul
(stipa) solid, gros, galbin-roscat
deschis sau bruniu, adesea umflat
la baza, este acoperit in partea
dacoromanica.ro
superioarti de o retea albá, nici
o data rosie ; carnea albä, putin
rosieticii sub epidemia, are un
miros si gust pläcut, este com-
pacta si tare in tinerete, devenind
apoi moale. Aceastil excelentii ciu-
percii comestibilä, creste prin
duri umbroase si prin poieni,
vara si toamna.
Madiami, Carum Bulbocastanum
Koch., vezi Alunele.
Carum Bulbocastanum
Koch., vezi Alunele.
Mandarina. [fr. Mandarine; g. Man-
darin e], fructul comestibil de Ci-
trus nobilts Lour. -b. mic arbore
totdeauna verde din fam. Rutaceae-
Aurantioideae, tulpina farii spini
ajunge pan& la 5 m. ináltime ;
frunzele lanceolate,foarte odorante,
Cu petiolul nearipat ; florile mici,
foarte albe ; fructele mici, putin
turtite cu 9-12 loje, coaja gal-
rosieticti este fing si sub-
tire, miezul suculent, dulce cu un
parfum si un gust putin mai tare
decat al portocalelor. Aceastá spe-
cie, originará din Cochinchina, este
mai rustich decAt Portocalul, si se
cultivii foarte mult si prin tarile
regiunei mediteraniane. MaiIulie.
Ningaerea apolor, Euphrasia Rost-
koviana Rayne. i Euphrasia stricta
Host., vezi Silur.
Minufar, Nuphar luteum Smith., vezi
Nufar-galben.
Mr, Mer (Maced.). [fr. Pommier,
Égrasseau ; g. Apf elb au m].
Pirus Malus L., syn. Malys com-
munis Lam. D. mic arbore din Fun.
Rosaceae-Pomoideae, frunzele ovale,
s curtacuminate sunt crenat-serrate
si alb tomentoase pe de desupt, pe-
tiolul adesea pe jumitate mai scurt
cleat frunza ; florile albe, pe din
afará alb-rozee, cu staminele gal-
bine ; fructele comestibile numite :
mere, meare Acest pretios arbore
fructifer, originar din Caucas si
Altai, este mult cultivat si prin
pärtile noastre, pentru fructele sale
gustoase. Mai. Melif.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
Prin cultura s'au obtinut nume-
roase varietati i subvarietati, cu-
noscute sub numiri diverse dintre
care mentionam : Mere-cepesti (Trans.-
Brasov), Mere-crefesti, Mere-coaclese,
Mere-domnesti, Mere-dulci, Mere-lesesti,
Mere-nebune, Mere-panabrici (Trans.-
Brasov), Mere-paradise, Mere-patule
(Trans.), Mere-popesti (Trans.), Mere-
raducdnesti, Mere-verzi-de-iarna, Mere-
viesti,Mere-vinete(Trans.), etc.
Mir-auriu, Trollius europaeus L.,
vezi Bulbuci.
Mir-piduret. [fr. Pommier à cidre ;
g. Holz apf el]. Pirus Malus L.
var. austera Wallr., syn. Pirus
acerba DC. sau Malta silvestris
Mili. 1). mic arbore din fam. Ro-
sa ceae- Pomoideae Cu frunzele, pe-
dunculele sicu ovarele tomentoase;
fructele mici numite : Coricove,
Mere-acre, Mere-de-vi, Mere-padurefe.
Creste prin paduri. Mai. Melif.
Meat:in-alb (Trans.), Crataegus mo-
nogyna Jacq. i Grataegus Oxya-
cantha L., vezi Paducel.
Crataegus monogyna Jacq.,
Crataegus Oxyacantha L., vezi Pa-
ducel si Prunus spinosa L., vezi
Porumbar.
Mirar. [fr. Fenouil-batard, Aneth ;
g. D i 11]. .Anethum graveolens
L. syn. Peucedanum graveolens Benth.
et Hook. C). planta erbacee aro-
matica din fam. Umbelliferae, tul-
pina solitara, cilindricá, fin-striata
si ramificata in partea superioari;
frunzele verzi-glauce, bi-tripena-
tisecate cu segmente lineare
forme, vagina scurta cu marginea
alba; florile galbine, dispuse in
umbele Lea involucru i involucel,
corola cu petale trunchiate, sucite
in launtru, lobii aproape patrun-
ghiulari, fructele cu marginile lat-
aripate, coastele dorsale acut-ca-
renate, cele laterale putin apa-
rente. Aceasta, planta, originara
din regiunea mediteraniana, este
cultivate', pentrutrebuinte culinare,
uneori stilbätticita. IulieAugust.
Planta intreaga, dar mai cu
frunzele si fructele intrebuintate ca
aromatice.
dacoromanica.ro
163
Mitritra, Chimion-de-apa, Chimion-
de-balta, Cucutica-de-balti, Ma-
rariu-h altilor, Pe trun j el ul-bro aste-
lor. [fr. Ciguë-d'eau, Phellandre ;
g. Pferdekiimmel, Ross-
kiimmel, Wasserfenchel].
Oenanthe Phellandrium Lam.,
syn. Phellandrium aquaticum L. 8.
sau 2l. plantá erbacee aquatica
din fam. bmbelliferae, radacina fu-
siforma ; tulpina striata,
si ramificatti; frunzele petiolate bi-
tripenatisecate ; florile albe, dis-
puse in mici umbele, cari formeadi
umbele mari multiradiate si fara,
involucru; fructele lungarete, oval-
ohlonge. Creste prin mlastini, balti
sau lacuri. IunieAugust.
Oenanthe Phellan-
drium Lam., vezi Mararas.
Mirarlul-ctunpului,Delphinium Con-
solida L., vezi Nemtisori-de-camp.
Miírariul cânelui, Anthemis Cotula
L., vezi Romonita-puturoasa.
Mircet (Trans.), Arum maculatum
L., vezi Rodu-pamantului.
Loranthus europaeus Jacq.,
vezi Vasc-de-stejar.
Mirgiriti (Munt.), Leucanthemum
vulgare Lam., vezi Aurata.
Margiritar, , Loranthus europaeus
Jacq., vezi Vasc-de-stejar.
MArgiritfirel (Munt.), Convallaria
majalis L., vezi Lacramioare.
MirgirItari (Munt.), Convallaria ma-
jalis L., vezi Lacramioare.
Margea (Trans.), Clematis integrifolia
L., vezi Clocotei si Thalictrum a-
quilegifolium L., vezi Rutisor.
Mitrgelu§e, Mei-pasaresc. [fr. Grémil-
des-champs ; g. A ckerstei n-
s a m e]. Lithospermum arvense
L, O. mica planta erbacee din
fam. Borraginaceae, tulpina simpla,
sau dela bazi ramificata, sau nu-
mai spre varf ramificata ; frunzele
linear-lanceolate sunt obtusiuscule
cu nervurele laterale neaparente;
florile albe, rar albastre sau roz ;
fructele sunt nucule cenusii sau
brune, acoperite de asperitati gra-
nuloase. Creste pe campuri, prin
 164 ZACH. C. PANTU
locuri inculte si aride si pe laugh'
drumuri. AprilieIunie.
MArgeluse, Lithospermum officinale
L., vezi Mei-pasaresc.
Margie& [fr. Mélique-uniflore ; g.
Einbliitiges-Perlgras.].Meli-
ca uniflora Retz. 4.plantäierboasä
din fam. Graminsae, tulpini erecte,
delicate, putin numeroase sau a-
proape solitare; frunzele plane de
un verde viu, vagina necrepatil,
ligulele opuse frunzelor sunt acu-
minate, aproape erbacee ; spiculele
ovale, erecte, numai cu o floare
complecta, reunite inteo panicula
unilateralii, foarte laxá, cu ramuri
lungi si patule, cele inferioare
adesea numai cu 2 spicule ; glume
neegale, membranoase i neciliate;
glumela inferioara intreaga, carti-
laginoasa pe spinare rotunzita ;
fructul cariopsa eliptica cu un sulc
longitudinal pe fata interna. Creste
prin paduri umbroase. MaiIunie.
Marole, Lactuca sativa L., vezi
Laptuci.
Maroli (Mold.), Lactuca sativa L.,
vezi Laptuci.
Milrul-eueului (Bucovina, Partestii-
de-sus), Lysimachia punct ata L.,
vezi Iarba-de-lungoare.
Mirul-lupului (Trans.), Aristolochia
Clematitis L., vezi Remf.
Mitrul-lupului, Paris quadrifolia L.,
vezi Dalac.
Miirul-poreului, Datura Stramonium
L., vezi
M.arule (Mold.), Lactuca sativa L.,
vezi Laptuci.
Maruncii-neagrit (Bucovina, Partes-
tii-de-sus), Tanacetum vulgare L.,
vezi Vetrice.
Masa-raiului (Trans.-Fägaras.- Po-
sorta), Sedum carpaticum Reuss.,
vezi Dragoste.
Hyoscyamus niger L., vezi
Masillarita.
MAW arith, Medlar, Nebunaritä, Su-
natoare (Trans.). [fr. Jusquiame,
Potelée; g. Bilse, Bilsen-
kraut]. Hyoscyamus niger L.
0. sau 8. planta erbacee din fam.
Solanaceae, tulpina i frunzele aco-
dacoromanica.ro
perite cu lungi peri viscosi; frun-
zele oval-oblonge, sinuat-dintate
sau aproape penatifide, cele infe-
rioare petiolate, cele superioare
semiamplexicaule ; florile galbine
cu vinisoare violete, sunt la baza
pe din launtru palate cu violet
inchis. Creste prin locuri cultivate
si inculte, pe larga drumuri, pe
Pangs locuinte, daramaturi etc.
IunieIulie.
Aceasta planta, cu miros greu
foarte veninoasa, este 1ntrebnin4ata
de popor pentru durere de masele,
de unde si numele de Miistilarita.
Semintele si frunzele, «Semen et
Herba Hyoseyautio sunt Intrebuintate
In medicinä ca analgesice, cal-
mante i antispasmodice.
MAseaua-clutei (j. Prahova si Mus-
cel), Cocorei, Cocosei (Trans.),
Ghicitori (Pitesti), Turcarete. [fr.
Dent-de-chien ; g. Hun dsz ahn].
Erythronium Dens canis L. 21_.
mica planta erbacee din fam. Li-
liaceae, frunzele radicale petiolate,
oblong-eliptice si Cu pete rosii-
brune ; florile odorante, rosii-pur-
purii sunt mari, soltare si aplecate
In jos la varful tulpinei scapiforme,
periantul cu 6 diviziuni, petaloide
rozee, lanceolate, ascutite si ras-
frante, staminele cu anterele bru-
nii; fructele capsule triloculare cu
putine seminte. Creste prin poieni
rarisuri de paduri, se cultiva
uneori ca planta decorativii, pentru
florile sale frumoase. Martie-
Aprilie.
Masin. (Maced.). Olea europaea L.,
vezi Maslin.
Masinh (Maced.), fructul comestibil
de Olea europaea L., vezi Maslina.
MA,slad. [fr. Coques-du-Levant ; g.
o kkeskörner.]. Fructele to-
xice de Anamirta Cocculus Wigt.
et Arn., syn. Menispermum Coeculus
L. sau Cocculus suberosus DC.
plantä lemnoasii lunga, sub-
tire si acatatoare, din fam. Menis-
permaceae, tulpina sarmentoasá de
grosimea bratului ; frunzele mari,
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN
glabre si lucitoare, alterne, lung
petiolate, intregi si cordiforme la
bazii ; florile albe, dioice sunt dis-
puse in lungi raceme compuse si
plecate in jos ; fructul o drupd
rosie rotunjoara, aproape reni-
form/ de mdrimea unei mici alune.
Aceste fructe contin in stimburele
lor o substanti foarte veninoasti,
numià Picrotoxina, iar in pencar-
pul ion contin un alcaloid, numit
Menispermina.
Mdsladul, amestecat cu miez de
pane, srl intrebuirrteazal pentru a
ameti si a °moil pestii. Pestii ucisi
Cu masiad devin un aliment peri-
culos. Acest mod de pescuit trebue
prin urmare interzis.
Masin (Maced.), Mdslin. [fr.
Olivier d'Europe; g. Olive, 0 li-
venb au m, Oelbaum).Olea
europaea L. D. arbore totdeauna
verde din fam. Oleaceae, frunzele
persistente, opuse, scurt petiolate,
simple,intregi, lanceolate sau oval-
lanceolate, de un verde descbis pe
partea superioard, alb-argintiu pe
cea inferioarti; florile albe sunt er-
mafrodite, dispuse iu raceme axi-
lare ; fructele (drupe) brun-verzii,
atärnd in jos. Maslinul este origi-
nar din regiunea mediteraniand
sa cultivä mult in toate pdrtile mai
calde ale globului. MaiAugust.
Fructele numite: Masind (Maced.),
Masline, Mdsline si Masud (Maced.),
sunt comestibile. Din Masline se
extrage Unt-de-lemnul comestibil,
care este intrebuintat si in medicinii.
Elaea gnus angusti-
folia L., vezi Rächiticrt.
Masni (Maced.), fructul comestibil
de Olea europaea L., vezi Maslind.
Milticinti, (Trans.), Melissa officinalis
L., vezi Roinitd.
Matieinit (Trans. Näsaud.), Melissa
officinalis L., vezi Roinitd.
Dracocephalum Moldauica
L., vezi Mdtticiune.
Miticiune, Busuiocu-stupului,
Mdtdciune-moldoveneascli,
dacoromanica.ro
165
Mataciune-turceascii, Melisa-tur -
ceased, Roinitiä (Mo/dova). [fr. Mé-
lisse-turque, Moldavie ; g. Ttir-
kiseher-Drachenkopf,
kische-Melisse]. Dracocepha-
lum Moldavica L. O. planta erbacee
aromatich din fam. Labiatae, tul-
pina ramificatä dela baza; frunzele
lanceolate, incis-crenate si petio-
late ; florile albastre sau albe,
dispuse in verticile, cari formeaza
un spic intrerupt la vätful tulpi-
nei i ramurilor, bracteele lanceo-
late, caliciul tubulos cu 5 dinti,
corola bilabiatä, Cu gdtul dilatat
este de 2 ori mai lungd cleat ca-
liciul, buza superioard concava,
flirtt indoituri, emarginatä, cea in-
ferioarä trificlä, Cu lobul mijlociu
mai mare, aproape bifid, staminele
cu anterele glabre. Aceastä plantd,
originard din Siberia orientala, se
cultivd mult si prin pat-tile noas-
tre, uneori subspontanee. Iulie
August. Melif.
Cu frunzele de Mittiiciune preparii
calugarii nostrii Apa-de-melisa».
lIfitlielune, Melissa officinalis L., vezi
Roinitd.
Mritheiune-moldoveneascii, Draco-
cephalum Moldavica L., vezi MA-
Mittaciune- turcettsci, Dracocepha-
lum .Moldavica L., vezi Mdtaciune.
MAtasa-broa0ei, Ata-apei, Ulna-
broa§tei, Straiul-broastei (Trans.),
se numesc Algele verzi filamentoa-
se, simple sau ramificate, cari for-
meazd mase plutitoare la supra-
fata apelor dulci i statatoare.
Astfel de alge sunt : din clasa
Conjugatae, diversele specii de
Zygnema Ag. si Spirogyra Link.
ambele genuri din fam. Zygnemata-
ceae si Mougeotia Ag. gen din fam.
Mesocarpaceae ; iar din clasa Con-
females, unele specii de Hormiscia
Fries. si Conferva L., ambele ge-
nuri din fam. Ulotrichaceae, Oedo-
gonium Link. gen. din fam. Oedo-
goniaceae; Rhizoclonium Ktz. si
 166 ZACH. C. PANTTJ
Cladophora Ktz., amandoua genuri
din fam. Cladophoraceae.
Idt4ori (Trans.), Trifolium arvense
L., vezi Papanasi.
NAtritgiune, Atropa Belladona L.,
vezi Matragunft.
Mlitrilgunit,Cireasa-lupului,Doamna-
codrului (Trans. Brasov.), Doamna-
mare, Iarba-codrului (Trans.), Im-
parateasa, Imparateasa-buruieni-
lor, Maträgiune, Matraguna-Doam-
na - mare, Matragunii-rarbil- bung,
Niidragula (Trans.). [fr. Belladone,
Herbe - empoisonnée ; g. T o 11 -
kische]. Atropa Belladonna
L. 21.. plant& erbacee din fam. So-
lanaceae, tulpina ramificata ; frun-
zele ovale ascutite, alterne, cele
superioare cate 2 dintre cari una
mai mica ; florile marisoare, aple-
cate, brun-violete sunt solitare sau
cate daub: la subtioara frunzelor,
caliciul camplanulat cu 5 lobi ovali
ascutiti, corola gamopetalft cu 5
lobi scurti si obtusi, stamina 5 cu
filamentele fasucite i neegale,
ovarul ovoid cu 2 loje, polisper-
me, stilul lung si subtire, stig-
matul latit si putin lobat ; fruc-
tul, insotit de caliciul persistent
este o boaba (bacca) sferica, putin
turtita, neagra, stralucitoare 0 de
marimea unei cirese. Planta in-
treaga si mai cu sama fructele sale
sunt foarte veninoase, din cauza
ca contin atropind si hyoscyamind.
Matraguna crests prin padurile
umbroase dela munte. IunieIulie.
Frunzele de Matraguna «Folia Bel-
lcuionnaez din cauza principiulai sau
activ Atropina sunt intrebuintate
In medicina in contra boalelor ner-
voase. Atropina, alcaloidul extras din
aceasta planta, este un pretios me-
dicament, mai ales pentru operatiu-
nile chirurgicale ale ochiului. Cu
aceasta plant& poporul nostru face
de dragoste, sa descant& pentru sa-
natatea calor bolnavi, cari nu s'au
putut tamadui prin alte leacuri.
NittriigunA-Doamnii-mare, Atropa
Belladonna L., vezi Matraguna.
dacoromanica.ro
NittrIguni-iarbil-bunii, Atropa Bel-
ladonna L., vezi Matragunii.
Niltreata (Trans.). [fr. Péplis-Pour-
pier ; g. Bachburgel.]. Peplis
Portula L. a mica, planta erbacee
din fam. Lythraceae, tulpina rosie-
tica culcata pe pamant, foarte ra-
mificata, ramurile cu radacini ad-
ventive, frunzele opuse, obovale
scurt-petiolate sunt foarte glabre
adesea rosietice; florile rnici,
rozee-alburii sunt sesile i soltare
la subtioara frunzelor. Creste prin
locuri inundate, prin livezi umede,
pe marginea lacurilor si prin san-
-Virile i gropile de pe marginea
drumurilor umede. IunieSep-
tembrie.
Nitratit - de - arbori (Bucovina),
Barba-ursului (Bucovina). [fr. Us-
née ; g. Bartflechte.]. Usnea
barbota Achar. Lichen filamentos
din fam. Parmeliaceae, talul format
din lungi filamente, mai mult sau
mai putin ramificate, de coloare
deschis cenusiu-verzuie, cari atarni
In jos de pe ramurile arborilor pe
care creste aceasta planta; apote-
ciile scuteliforme sunt circular-ro-
tunde i pedicelate; sporii mici cate
8 inteo ascti. Creste mai Cu shma
pe brazi la munte, unde se vad ade-
sea spanzurand in jos de pe era-
cile brazilor, ca niste firisoare al-
burii.
Nittricea, Matricaria Chamomilla L.,
vezi 2,1uetel.
Natricea (Trans.), Pyrethrum Par-
thenium Smith., vezi Granat.
NatrIta, (Trans.). [fr. Zannichellie-
des-marais;g.Sump f-Z annichel-
lie]. Zannichellia palustris L. 21..
plantd erbacee, aquatica din fam.
Potamogetonaceae, tulpina filiforma,
cufundata in apa (submersa), foarte
ramificatii, este repenta (taratoare)
si prevazutä cu ràdécini adventive
sau unduleaza sub apa ; frunzele
foarte ingust-lineare, uninerviate,
de un frumos verde, inegrindu-se
prin uscare; florile monoice, soli-
tare sau cate 2 la subtioara frun-
zelor, cele mascule fArà periant
 PLANTELE CONOSCUTE DE POPORIIL RomAN
au o singura stamina cu filament
filiform, cele femele, cu periant
membranos cupuliform, au 2-6
carpele mici, aproape sesile sau
scurt - pedicelate, lateral - compri-
mate si prevazute Cu stigmate late,
aproape orbiculare, papiloase si
putin undulate pe margine; fruc-
tele scurt-pedicelate sau aproape
sesile, stilul numai de jumatate
cat fructul. Creste prin apele stag-
nante sau lin-curgatoare Mai-
Septembrie.
Matrunii (Banat), Acanthus longi-
folius Host., vezi Talpa-ursului.
Mature, &au; Flocoasa, Malai-ti-
taresc. [fr. Millet-à-balais; g. Mo h-
renhirse]. Sorghum vulgare
Pers., syn. Holeus Sorghum L. O.
mare si frumoasa planta ierboasa
din fam. Gramineae, tulpina solidi"(
dela 2-3 m. malta; frunzele in-
tregi, mari ca cele de porumb
florile verzi i violete, dispuse in
raceme foarte desvoltate ; fructele
comprimate. Aceasta planta, ori-
ginara din Africa, se cultiva' adesea
pentru trebuinte industriale. Iulie
Septembrie.
MAturele. Centaurea jurineifolia
Boiss. G. planta erbacee, alipit-
alb-paroasa din fam. Compositae,
tulpina dreapta, inalth, cu ramuri
subtiri, la varf cu numerosi capi-
tuli ; frunzele penatisecate oblonge,
cele radicale scurt-petiolate, cele
caulinare sesile; florile rozee, ra-
diante, dispuse in capitule soli-
tare, oval-oblonge, spre Tad pu-
tin constrtinse, insotite de un in-
volucru glabrescent sau putin la-
nos-paros, cu foliolele adprese, co-
riacee, cele inferioare oval-lanceo-
late, cele superioare mai inguste
si mai lungi, toate proeminent-
striate pe partea dorsalli, la varf
galben - brunii, marunt si foarte
scurt - rigid - ascutite, de ambele
parti pectinate cu 3-5 cili; fruc-
tele achene far?'" papus, sau Cu
un papus foarte scurt si slab. Cam-
puri, coaste, locuri aride,
dacoromanica.ro
167
tufisuri i poieni. Iulie-
August.
Mitturi, Maturi-de-gradina, Ailaturi-
de-teara. [fr. Ansérine-a-balais; g.
Kochie]. Kochia Scoparia
Schrad., syn. Chenopodium Seoparia
L. O. planta erbacee din fam.
Chenopodiaceae, tulpina foarte ra-
miflcata, stufoasa ; frunzele linear-
lanceolate, alterne si de un verde
deschis; florile verzi, abia vizibile,
dispuse in raceme alungite. A-
ceastl planta, originara din sudul
Europei, se cultiva adesea i prin
pärtile noastre, prin gradini, pe la
tara, uneori subspontanee. Iulie-
Septembrie.
Kochia Scoparia
Schrad., vezi Maturi.
Mituri- de - tearA, Kochia Scoparia
Schrad., vezi Maturi.
?Muria, Xeranthemum annuum L.,
Xeranthemum cylindraceum Sibth.
et Sm., vezi Plevaita.
111fituritil (Bucovina), Verbena offi-
cinali,s L., vezi Sporici.
Maziíre. [fr. Pois, Petit-pois ; g.
Er bs e]. Pisum sativum L. O.
plant& erbacee din fam. Legumi-
nosae - Papilionaceap, frunzele al-
terne cu 2-3 perechi de foliole
ovale i intregi, terminate prin-
tr'un carcel ; stipule mari, ovale
sau semicordiforme, dintate la
baza; florile albe sau rozee, dis-
puse cate 2 sau mai multe inteun
racem lung-pedunculat ; fructul le-
guma polispenna ; semintele glo-
buloase, galbin deschise. Aceasta
plantä, originara din regiunea me-
diteraniana, se cultiva adesea pen-
tru trebuinte culinare. Alai Iulie.
Melif.
Mazare-de-efunp, Mae:ire-mare. [fr.
Pois-gris, Pisaille; g. G r au e-Er b-
s e].Pisum arvense L. O. plant&
erbacee din fam. Leguminosae-Pa-
pilionaceae, frunzele Cu 2-3 pe-
rechi de foliole fin-crenate ; florile
solitare sau cate 2, sunt pestrite
(stindardul violet-deschis, aripile
rosii-purpurii, luntrita alba), semin-
tele de un verde cenusiu cu puncte
 168 zacH. C. PANTU
brune, stint globuloase ca impre-
siuni anguloase. Creste prin sama-
naturi i cultivata. Mai Iulie.
Aceasta planta este un bun nutret
pentru vite.
Maziíre-mare, Pisum arvense L., vezi
Mazare-de-camp.
Pisum elatius M.
Bieb. C). planta erbacee, agata-
toare prin carcei, din fam. Legu-
minosae-Papiliona ceae, frunzele al-
terne cu 3 perechi de foliole elip-
tice sau oblonge, insotite de sti-
puli mari, ovali, semicordiformi, la
baza neegal-dentati, de 2 ori sau
de 3 ori mai scurti decal pedun-
culul, frunzele terminate printr'un
carcel; florile deschis-rosii, cu ari-
pile purpuriu-inchise, sunt solitare
sau cate 2 la varful pedunculelor
erecte, mult mai lungi deck frun-
zele; fructele legume putin com-
primate, oblic - ascutite la varf.
Creste prin tufisurile din locurile
stancoase si calcare de la Vercio-
rova. Mai Iunie.
Mazirea-mtitii (Bucovina-Sadova),
Thlaspi arvense L., vezi Pungulitti.
Lathyrus tuberosus L., vezi
Oresnita.
Orobus niger L.,
vezi Ortistica.
MitzitrielteLathyrusplatyphyllosRetz.,
vezi Bob- de -Orin a si Lathyrus
pratensis L., vezi Lintea-pratului.
Miziiriche. [fr. Vesce-des-buissons ;
g. Hecken-Wicke].Vicia du-
metorum L.2t. planta erbacee,agata-
toare (scandentä) din fam. Legu-
minosae-Papilionaceae, tulpina gla-
bra ; frunze cu 4-5 perechi de
foliole, terminate printeun carcel
ramificat, foliole mari ovale; flo-
rile rosii-violete, dispuse in ra-
ceme multiflore, lung-pedunculate.
Creste prin tufisurile i padurile
dela munte si din regiunea dealu-
rilor. Iunie Iulie.
Mitzitriche, Bobusor. [fr. Vesce-
fausse-gesse ; g. Platterbsenar-
t ige-Wicke]. Vicia lathyroides
L. O. mica planta erbacee din fam.
dacoromanica.ro
Leguminosae-Papilionaceae, tulpina
foarte putin, sau de loe scandenta;
frunzele, cu 2-3 perechi de fo-
liole, ingust-obcordat-ovale sau li-
near-oblonge, sunt terminate prin-
tr'un varf epos simplu, sau cele
terminale printr'un carcel simplu;
florile mici, violet-deschise sunt
solitare si aproape sesile. Cree
prin locuri cu iarbà i prin poie-
nile de prin paduri. AprilieMai.
Borceag. [fr. Vesce-com-
mune, Pasquier ; g. Futt er-
Wick e]. Vicia sativa L. 0.
plantd erbacee din fam. Legumi-
nosae-Papilionaceae, frunzele pena-
ticompuse, cu 4-8 perechi de fo-
liole, sunt terminate printr'un car-
cel ralnificat, foliolele obovale
sau oblong-lanceolate sunt emar-
ginate, trunchiate i prevazute
cu cate un varf ascutit ; florile
solitare sau cate doua sunt pur-
purii; fructul (legumen) o pastara
erectä, lungareata, scurt-paroasä,
de coloare brun-gälbue la ma-
turitate. Creste prin poienile de
prin päduri, re campuri i prin
sämanaturi, adesea cultivata pen-
tru nutre. MaiIunie. Melif.
Miziriche-neagrii, Orobus niger L.,
vezi Orastica.
Maziíriellea-eucalui, Orobus niger L.,
vezi Orastica si °robe's variegatus
Ten., vezi Malurici.
Mazere, Phaseolus vulgaris L., vezi
Fasole.
Mazere-de-grAdinit, Phaseolus vul-
garis L., vezi Fasole.
Meare (Alaced.), fructele comestibile
de Pirus Malus L., vezi Mar.
Mei, lkilium effusum L., vezi Meisor.
Mel (Munt.), Malai (Mold. si Trans.),
Mälai - marunt, Patine (Trans.),
Päsat (Trans.). [fr. Millet, Millet-
des-oiseaux ; g. Hirs e, Geme i n e.
Hirse]. Panicum miliaceum L. C).
planta ierboasti din fam. Grami-
neae, tulpina (paiul) dreaptii sau
ascendenta, la bug acoperita cu
peri a sprii; frunzele late si impreun
ca vaginile sunt aspru paroase ;
florile dispuse inteo mare pani-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
cula, care atrirna in jos ; fructele
comestibile sunt galbine. Aceastii
planta, originará din Asia, se cul-
tiva adesea pentru uzul economic.
MaiIunie. Semintele decorticate
sunt cunoscute sub numirea spe-
ciala de : Casat.
Semintele acestei plante au fost
nutrimentul fundamental al Dacilor
si al tuturor locuitorilor tarilor ro-
mane, pana pe la sfarsitul secolului
al XVII, cfind aceste seminte fura
Inlocuite cu porumbul (Zea MaysL.).
Phalaris can ariensis L.,
vezi Iarba-canarasului.
Mei-manunt, Mei-pasaresc,
[fr. Panic-capillaire ; g. Hirs e].
Pa9zicum capillare L. O. mica
planta ierboasd din fam. Gra-
mineae, vaginele frunzelor acope-
rite cu peri asprii, florile dispuse
In foarte mici spicule, cari for-
meazi o panicula mare, erecta,
fin-ramificata si la urmi divari-
cata. Aceastd plantä, originará din
America de nord, este introdusd
si cultivatii si pe la noi. Mai-
Iunie.
Mei-pasarese. Lithospernzum arvense
L., vezi Margeluse, Panicum ca-
pillare L., vezi Mei-mänunt, Se-
taria glauca P. Beauv., Setaria
verticillata P. Beauv, si Setaria
virid is P. Beauv., vezi Mohor.
Mel-pasrtrese, Margeluse. [fr. Grémil,
Herbe-aux-perles ; g. Ge br Ruch-
licher-S eeinsame]. Lithosper-
mum officinale L. 21.. plantd erba-
cee din fa m. Borraginaceae, tul-
pilla in partea superioard foarte
ramificatä.; frunzele lanceolate, as-
cutite. ca nervnrele laterale proe-
minente, sunt aeoperite cu peri
asprii ; florile mici sunt albe-giil-
bui ; fructele sunt nucule alburii,
foarte lucitoare. Creste prin locuri
aride i pietroase, prin tufise si
paduri. MaiIulie.
Meisor, Mei, Mei-paduret. [fr. Mil-
let-étalé ; g. Flattergras].
ffusum L. 21.. planta ier-
boask glabrii din fam. Gramine,ae,
rädtícinil repenth (tarâtoare), tulpi-
dacoromanica.ro
169
na (paiul) glabra i lucitoare ; frun-
zele linear-lanceolate, spicule mici,
ovale, uniflore, de un verde des-
chis, mai rar violete, dorsal-compri-
mate, reunite inteo mare panicula,
foarte laxa cu ramuri semiverti-
cilate, la urma patente, glumele
ovale, obtusiuscule, coriace, cea
inferioara lucitoare ; fructul ca-
riopsa ovala, dorsal-comprimata.
Creste prin paduri umbroa se. Mai-
Iulie.
Melsor, Penicum capillare L., vezi
Mei-manunt.
Meisor, Mohor-rosu. [fr. Manne-ter-
restre,g. Bluthirse, Finger-
hirs e]. Panicum sanguinale L.,
syn. Diplopia sanguinalis Scop. O.
planta ierboasa din fam. Grami-
neae, tulpina geniculat-ascendenta;
frunzele si vaginile putin paroase;
florile glabre, pe margine cu peri
moi, sunt dispuse in spicule lun-
garet-lanceolate si violacee, cari
formeaza 5 spice erecte si divari-
cate. Creste prin locuri cultivate
si arenacee, pe langil drumuri, pe
Iângä locuinte i prin grádini.
IulieSeptembrie.
Meiu-eanarilor, Phalaris canariensis
L., vezi Iarba canarasului.
Melissa officinalis L., vezi
Molls(' - turceaseii , Dracocephalum
Moldavica L., vezi Matticiune.
Melosel (Mold.) , Clavaria botrytis
Pers., vezi Ramurele, Clavarta
coralloides L., vezi Bureti-de-co-
nopide, Cluvaria crispula Fr., vezi
Togmagel, Clavaria /lava Schaef.,
vezi Creasta-cocosului.
Melosel(Mold.),Barba-caprei (Mold.),
Togmagel (Mold.). [fr. Clavaire-
élégante ; g. S ch öner-K e ule n s-
e hw am m.]. Clavaria formosa
Pers. Ciuperci comestibila din fam.
Clavariaceae, trunchiul gros, car-
nos, elastic, foarte ramificat si al-
buriu, ramurile cilindrice, alungite,
galbine-portocalii sau rozee, cu ra-
murele foarte numeroase, galbine
si terminate la varf cu 2 san 3
dinti mai mult sau mai putin ob-
 170 ZACH. C. PANTU
tusi ; sporii foarte lati, oblongi,
galbini-rosietici si papilati ; car-
nea alba cu un gust delicat, pu-
tfn amar. Creste prin paduri
pasuni ; vara si toamna.
Mer (Maced.), Pirus Malus L., vezi
Mar
Mere, Meare (Maced.). [fr. Pomme ;
g. Apf el]. Fructele comesti-
bile de Pirus Malus L., vezi Mar.
Mere-acre, fructele de Pirus Malus
L. var. austera Wallr., vezi Mar
paduret.
Mere-de -pAmiint, Helianthus tube-
rosus L., vezi Napi porcesti si
Solanum tuberosum L., vezi Cartofi.
Mere-de-vin, fructele de Pirus Malus
L. var. austera Wallr., vezi Mar-
paduret.
Mere-Odor*, fructele de Piras
Malus L. var. austera Wallr., vezi
Mar-paduret.
Merieoare, Pirus baccata L., vezi
Merisor.
Merieor, Buxus sempervirens L., vezi
Cimisir, Pirola secunda L., vezi
Perisor, Ti Inca herbacea W. et Kit.
si inca minor L., vezi Saschiu.
Merieor (Bucovina), Pirus aucuparia
Gaertn., vezi Scorus-de-munte.
Merieor, Merisoare. [g. Kirs c h a p-
f e 1]. Piras baccata L. 1). arbore,
uneori arbust din fam. Rosaceae-Po-
moideae, frunzele rotunzii, ascutite,
serate mai adesea glabre ; florile
albe sau rozee ; fructele, de mari-
mea ciresilor pana la marimea nu-
cilor, unt rosii ca margeanul sau
galbine, cu pedunculul lung si sub-
tire. Aceastä plantä, originará din
Siberia, se cultiva prin gradini.
Mai. Melif.
Diii fructele comestibile ale aces-
tui arbore se face dulcea ta.
Merieor (Trans.), Rhododendron Kot-
schyi Simk., vezi Smirdar.
Merieor, Coachzà, Cocazar, Coaciiz-
de-munte, Merisor-de-munte, Smar-
dar, Smirdar. [fr. Abrêt-rouge,
Faux-Abrètier; g. Kronsb eere,
Preisselbeer e]. Vaccinium
itis idaea L. D. mic arbust din
dacoromanica.ro
fam. Bricaceae-Vaccinioideae, frun-
zele totdeauna verzi sunt obovale,
obtuse cu marginea retsucitil si cu
puncte negrii pe partea inferioara;
florile albe sau rosietice sunt dis-
puse in raceme terminale, plecate
in jos; fructele boabe (bacce) rosii
numite: Merisoare sunt comestibile.
Creste prin locurile stancoase si
umede din padurile umbroase si
prin pasunile pietroase dela munte.
MaiIulie. Melif.
Merieor-de-munte, Gaccinium Vitis
idaea L., vezi Merisor.
Merieor-tureese, Buxus sempervirens
L., vezi Cimisir.
Merleasett, varietate de Vitis vini-
fera L., vezi Vita-de-vie.
Mestachn, Betula verrucosa Ehrh.,
vezi Mesteacan.
Mesteacan, Betula pubescens Ehrh.,
vezi Mestecanas.
Mesteacan, Mestacan. [fr. Bouleau;
g. Warzige-Birke, Birke].
Betula verrucosa Ehrh. t. arbore,
rar arbust din fain. Betulaceae cu
ramurile glabre, coaja alba se des-
face transversal ; frunzele romboi-
dale, triangulare, ascutite, dublu-
serrate si glabre ; florile femele,
ca si cele mascule, dispuse in a-
mente cilindrice, cari atarna in
jos ; aripele fructului (nuculei)
sunt de 2-3 ori mai late decat
fructul eliptic. Creste pun paduri,
in regiunea montana inferioara
impreunä cu Brazii, iuneori con-
stituind mici masive numite mes-
tecanis. AprilieMai.
Din scoarta acestui arbore se ob-
tine prin destilatiuue un oleu, cu
care se prepara pielea ruseasca, spre
a-i da mirosul sau caracteristic.
Scoarta alba, ce se exfoliaza usor,
are proprietati amare si adstrin-
gente.
Mesteacin-negru (Trans.). Betula
carpatica W. et Kit. 15. arbore cu
coaja brund din fam. Betulaceae,
frunzele la baza lat-cuneate, rom-
boidale si cam la mijloc mai late,
la urma glabre, neramanand pu-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPONUL ROM.AN
bescente nici chiar in unghiurile
nervurelor. Creste prin pädurile
din regiunea montanii. Aprilie
Mai.
Mesteanas (Trans.), Mesteacan. [fr.
Bouleau ; g. Birke, Weichhaa-
rige - Birke]. Betula pubeseens
Ehrh. arbust, rar arbore din
fam. BetulaePae, Cu ramurile tinere
paroase, coaja este alba, exfoliin-
du-se in fasii transversale, sau
brun-cenusie cu pete albe si nu
se exfoliaza ; frunzele ovale sau
romboidal-ovale sunt la inceput
acoperite cu peri moi, mai tarziu
devin glabre pe partes superioarri,
ramfinfind pubescente numai pe
partea inferioard in unghiurile ner-
vurelor ; florile fernele, dispuse in
amente erecte sau la urma ca
amentele mascule devin pendente.
Creste prin locurile umede din
regiunea subalpinä. AprilieMai.
Mlaza-noapte, Melampyrum arvense
L., vezi Condroniu i Melampyrum
eristatum L., vezi Ciormoiag.
Miaza-noapte (Banat), Melampyrum
nemorosum L., vezi Sor-cu-frate.
Miesandrif(Munt.), Cheirunthus Cheiri
L., vezi Micsunele-ruginite.
MIcsandrit, Matthiola incana R. Br.,
vezi Micsandre.
Mlesandri- galbeni, Cheiranthus
Cheiri L., vezi Micsunele-ruginite.
Miesandre, Foaltine (Trans. Brasov),
Garoafe, Levcoaie-rosie (Trans.),
Micsandrä, Micsunica (Mold.), Mic-
sun ele, ivoi, Vioara-rosie (Trans.),
Viorea-rosie (Trans.). [fr. Giroflée,
Giroliée-d'hiver, Violier. g. Wi n-
ter-Levkoye]. Matthiota incana
R. Br. 21.. planta erbacee, lemnoasa
la baza, din fam Cruciferae, tul-
pina ramificatä, frunzele lanceolate,
intregi, acoperite cu peri lanosi,
cari le da o culoare albii cenusie,
florile mari, albe, rosii sau violete
au miros placut ; fructele silique
lineare, patrunghiulare, putin com-
primate, cu stigmate bilamelate.
Plana' originara din regiunea me-
diteraniana, (Europa sudica) se cul-
tiva' si la noi prin gradini pentru
dacoromanica.ro
171
florile sale bine-mirositoare. A-
prilieIunie. Matthiola annua
Sweet. Ø. [fr. Giroflée-quarantai-
ne, Quarantaine ; g. So mm er-
L evk oy e]. planta erbacee, cenu-
siu-verzui-tomentoasa ; tulpina e-
recta, simpld sau ramificata ; frun-
zele lanceolate, obtuse, can escente,
cu peri stelati ; florile mari, rosii,
violete, albastre sau albe, simple
sau invoalte, placut mirositoare
sunt dispuse in raceme terminale ;
fructele silique aproape cilindrice.
Originarrt din regiunea meditera-
niana (sudul Europei), mult culti-
vata prin gradini ca plantd orna-
mentalii, pentru florile sale frumoase
si odorante. Iunie Septembrie.
Miesandre-shlbatice. [fr. Vélar ; g.
Scho ten do tt er.]ErysimumWit-
tmanni Zaw., syn. Erysimum TV oh-
lenbergii Simk. 21.. frumoasa planta
erbacee din fam. Cruciferae, tulpina
erectii; frunzele oblong-lanceolate,
repand-dentate, acoperite cu peri
trifizi, frunzele inferioare ingustate
in petioli, cele superioare lanceo-
late, sesile ; florile mari, pläcut mi-
rositoare, sunt de un frumos galbin
(sulfurii), lamina petalelor plana,
cuneat-obovala, pedunculii florilor,
cam de lungimea caliciului, sunt
si ei acoperiti cu peri trifizi, stig-
matul evident bilobat; fructele si-
lique tetragonale, discolore, pe fete
sur-ptiroase, pe muchi evident mai
verzi, sunt erecte i paralele cu
axa inflorescentei, fructele mature
sunt patente si foarte lungi. Creste
prin locuri pietroase, mai ales prin
stanci calcare in regiunea alpina
subalpinri. IunieIulie. Melif.
Miesunea (Mold.), Cheiranthus Che-
iri L., vezi Micsunele-ruginite.
Hesperis matronalis L.,
vezi Nopticoasä, Viola hirta L.,
vezi Viorea-nemirositoare, Viola
Jooi Janka., vezi Tamaioara i iola
odorata L., vezi Toporasi.
Miesunea-de-bultii, Butomus umbel-
latus L., vezi Rosiitea.
 172 ZACH. C. PANTU
Miesunea-galbentt, CheiranthusChei-
ri L., vezi Micsunele-ruginite.
Miesuneauu-apel, Butomus umbel-
latus L., vezi Rosatea.
Miesunele, Matthiola incana R. Br.
vezi Micsandre, Viola odorata L.,
vezi Toporasi si Viola tricolor L.,
vezi Trei-frati-pata.
Miesunele-de-munte, Viola declinata
W. et Kit., vezi Unghia-pasarei.
Mlesunele-galbion.re, iola saxatilis
Schmidt., vezi Trei-frati.
Miesunele - ruginite, Floare - de-
vioara (Trans.), Foaltine (Trans.),
Levkoaie-galbina (Trans.), Micsan-
dra (Munt.), Micsandra-galbena,
Micsunea (Mold.), Micsunea - gal-
bena,Siboi (Maced.), Vi oara-galbinii
(Trans.), Viorea-galbina (Trans.),
[fr. Giroflée-jaune, Baton-d'or ; g.
Goldlack, Lack]. Ch e ir an -
thus Cheiri L. 21.. planta erbacee
din fam. Craciferae, tulpina poarta
in partea sa inferioara cicatricile
frunzelor cazute ; frunzele verzi
deschise sunt lanceolate, ascutite
si intregi, acoperite cu peri ad-
presi ; florile, dispuse in raceme
la varful ramurilor, sunt de o co-
loare galbina aurie, ce variaza
pana la brun, ele sunt mari si au
un miros foarte placut; fructul o
siliqua lungii, dreaptii, putin te-
tragonala cu stigmatul bilobat.
Aceastii planta, originara din su-
dul Europei, se cultiva adesea si
pe la noi, impreund cu varietatile
sale, dintre cari unele i cu flori
invoalte. MaiIunie. Melif.
Miesuniert (Mold.), Matthiola incana
R. Br., vezi Micsandre.
Mielarea. [fr, Agneau-chaste, Arbre-
au-poivre, Gattilier-commun ; g.
Keuschbaum,
gnus-castus L. 1). frumos arbust
din fam. erbenaceae, tulpina ra
mificatii, dela 1.60 m. 3.30
inaltime, cu ramurile patrunghiu-
lare ; frunzele opuse, lung petio-
late, digitate, cu 3 7 foliole,
lanceolate, acuminate, la baza in-
gustate, aproape petiolulate, in-
tregi sau dintate i alburiu-pu-
dacoromanica.ro
bescente pe fata inferioara ca si
pe ramurile tinere si pe calice ;
florile violete, cu miros foarte aro-
matic, sunt dispuse in panicule
axiIare si terminale, bracteele foarte
mici, abia vizibile, corola de 3 ori
mai lunga dead caliciul, cam-
panulat Cu 5 dinti, tubul corolei
scurt, drept sau usor curbat, lim-
bul putin bilabiat cu 5 lobi, sta-
mine 4, dintre care 2 mai mari si
2 mai mici (didyname) ; fructul
drupa. Originar din regiunea me-
diteraniana (Europa sudicii) se
cultivd adesea ca planta decora-
tiva; sunt si varietati cu florile
albe i Cu frunzele mari. Iulie
August.
Mielusel (Oltenia), Trifolium arvense
L., vezi Papanasi.
Mierea-ursului (j. Ilfov). [fr. Pulmo-
naire, g. Weichstes-Lungen-
kr au t.] Pulmonaria mollissima
Kern. 21.. plantä, erbacee din fam.
Borraginaceae, frunzele sur-verzui,
catifelate si moi, cele bazilare de
vara ingustate inteun vfirf sub-
tire, petiolul lung, ingust i spre
partea superioartt subit dilatat,
frunzele caulinare mai scurte, cele
mai de sus nedecurente ; florile
mici, albastru-violete, cu anterele
galbui. Creste prin tuflsuri, si pii-
duri, mai cu seama pe margini si
prin rärisuri. AprilieMai. Melif.
Mlerea-ursului, Pulmonaria offici-
nalis L., vezi Cuscrisor.
Mierlutit, Rocoina, Rocovina. [fr.
Sabline-du-printemps ; g. F r u h-
lings-Meirich, Friihlings-
Mier e.]. Alsine verna Bartl.,
syn. Alsine eaespitosa Ehrh., Arena-
ria yema, L. 21.. mica plant& er-
bacee din fam. Caryophyllaceae-Al-
sinoideae, tulpina foarte mult ra-
mfficata dela baza, formAnd tufe
dense, tulpinele singuratice, cu 1
sau mai multe flori ; frunzele li-
near-subulate, trinerviate ; florile
albe, caliciul cu 5 sepale verzi,
oval- lanceolate, ascutite, triner-
viate, glandulos-paroase, pe mar-
gine membranoase, corola cu 5
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
petale oblong-ovale, scurt-unghi-
culate, mai lungi cleat caliciul
sunt albe i aproape cordiforme
la baza ; fructele, capsule dehis-
cente prin 3 valve, ca numeroase
seminte reniforme, nearipate. Ore-
te prin locurile pietroase i stall-
coase, prin rupturi de coaste in
regiunea montana, subalpina
prin pa§unile pietroase din regiu-
nea alpina. MaiAugust.
Migdal, Badem ( Maeed. ), Baem
(Maced.). [fr. Amandier; g. M a n-
delbaum, Mandeld. P211-
nus Amygdalus Stokes., syn. Anayg-
dalus camnzunis L. I). mic arbore din
fam. Rosaceae-Prunoideae, frunzele
lanceolate, glandulos-serate, petio-
lul glandulos in partea superioara,
este egal de lung sau i mai lung
decat diametrul transversal al frun-
zei; florile rozee sau albe, cu tu-
bul caliciului campanulat, sunt a-
proape sesile, solitare sau cate
douti ; fructele verzi, la maturitate
pubescente, oblong - comprimate,
nucleul (samburele) oblong, cu su-
prafata aproape neteda i preva-
zuta cu inguste gaurele. Originar
din Turkestan 0 Asia centrala,
cultivat i prin partile noastre.
MartieAprilie. Melif.
Semintele comestibile numite Mig-
dale sunt intrebuintate in medicina
sub numele de : .4ntygdalae amarce
et dulces
Migdal-pAshrese, Prunus nana Sto-
kes., vezi Migdal-pitic.
Cais-salbatic (Dobro-
gea, Baragan), Migdal- paskresc.
[g. Zwerg-Mandel]. Pru-
nus nana Stokes., syn. Antygdalus
nana L. mic arbust din fam.
Rosaceae-Prunoideae, frunzele lan-
ceolate, ingustate inteun petiol
scurt, sunt serate pe margine ; flo-
rile rozee sau albe, au tubul cali-
ciului cilindric ; fructele paroase,
cu nucleul (samburele) fära gau-
rele. Cre0e pe langa padurile §i
maracinisurile din regiunea cam-
puma% Aprilie. Melif.
dacoromanica.ro
173
Mtla-Domnului, Gratiola oficinalis
L., vezi Veninarita.
Militea (Mold. j. Suceava). [fr. Silène-
penché ; g. Nickendes-Leim-
krautd.SilenenutonsL. planta
erbacee din fam. Cargophyllaceae,
tulpina pubescent-paroasa, in par-
tea superioara glandulos-viscoasa ;
frunzele inferioare lanceolat-elip-
tice, ingustate in petiol, cele su-
perioare linear-lanceolate ; florile
albe - verzui, plecate in jos (nu-
tante) sunt dispuse ¡rite° pani-
cula racemoasa, ramurile panicu-
lei opuse sunt trichotomic rami-
ficate cu 3 7 flori, caliciul tubu-
los cu dintii ascutiti, corola cu 5
petale profund-bifide, albe, pe din
afarti verzui ; fructul o capsula
ovala, lung-stipitata, invalita de
caliciu, dehiscenta la maturitate
prin 6 dinti. Cre0e prin livezi,
poieni uscate, pe marginea padu-
rilor in regiunea montana i a
dealurilor.IunieIulie.Silene du-
bia Herb., syn. Silene transsilvanica
Schur. 21.. se deosebe0e de specia
precedenta, mai cu sama prin tul-
pina in partea superioara numai
putin glandulos-viscoasa, prin pa-
nicula pauciflora, mai putin infract-
nutanta, ramurile numai ca 1-3
flori (nu cu 3-7 flori), prin flo-
rile mai mici i prin stipitele cap-
sulei mai scurt. Cre0e prin locuri
pietroase sau stancoase din regiu-
nea montank pang in cea sub-al-
pina. IunieIulie.
Gratiola officinalis L., vezi
Veninaritä.
Milot, Origanum vulgare, L., vezi So-
vary.
Minitarei (Trans.), Boletus edulis
Bull., vezi Manatarci.
Minatiirel ( Trans. ), Boletus aulis
Bull., vezi Manatarci.
Mintei (Mold.), Mentha piperita L.,
vezi Isma-buni i Mentha silvestris
L., vezi Isma.
Minta-broakdei, Minta broa0e1or,
(Mold.), illentha aquatica L., vezi
Isma-bromtei.
 174 ZACH. C. PANTU
Minta-ealului, Mentha silvestris L.,
vezi Ismä.
Minti-ereatä, Mentha crispa L., vezi
Isma-creata.
Mentha silvestris
L., vezi Isma.
Mentha piperita
L., vezi Ismä-buna.
MInta-mtitei, Nepeta Catana L., vezi
Catusnia.
Calamintha offici-
nalis Moench., vezi Isma-padurilor
si Mentha silvestris L., vezi Ismä.
Mintit-tureeasei (Trans. Niistiud.),
Melissa officinalis L., vezi Roinitii.
Miozotis, Myosotis silvatica Hoffm.,
vezi Nu-me-uita.
MIrodenie, Hesperis matronalis L.,
vezi Nopticoasa.
Mirodenle, Floarea-noptii. [fr. Ju-
lienne ; g. Braunne-Nacht-
viole]. Hesperis tristis L. 8.
planta erbacee din fam. Cruciferae,
tulpina paroasa cam ptinit la 50
cm. inalta ; frunzele oval-lanceo-
late, ascutite, de tot intregi sau
putin denticulate ; florile galbine-
verzui, cu vinisoare brun-violete,
rasptindesc noaptea un plticut mi-
ros de zambile ; fructele sunt si-
lique lateral-co mprimate. Creste
pe coline, prin fänete i tufisuri,
pe marginea pädurilor. Aprilie-
Mai.
Hirt. [fr. Myrte-commun; g. Myrt e].
Myrtus communis L. D. frumos
arbust, totdeauna verde, odorant,
din tam. Myrtaceae, frunzele opuse,
mici, numeroase, ovale sau lan-
ceolate, glabre, coriacee, scurt-
petiolate sunt persistente ; florile
solitare sau ate 2 sunt mici si
albe, caliciul tubulos-turbinat, cu
4 sau 6 lobi, este insotit de 2
mici bractee lineare, corola cu
4-5 petale intinse, stamine nu-
meroase ; fructele carnoase sunt
boabe (bacce) globuloase de un
albastru negricios. Originar din
regiunea mediteranianä (Europa
sudicti), cultivat adesea si pe la
noi, ca arbust ornamental, in fo-
ràrii apartamente. IunieIulie.
dacoromanica.ro
Florile albe i placut mirositoare
ale acestei plante stint simbolul cas-
titatei.
Miruti (Trans.), Iarbä-de-bou-siilba-
tick Limba-boului, Rosii. [fr. Bu-
glosse-officinale ; g. Gebräu-
c hlic he-0 c hs enz ung e].
Anchusa officinalis L. 8. uneori
planta erbacee, acoperità cu peri
asprii, din fam. Borraginaceae,
frunzele lanceolate ; florile pur-
purii sau violete, au caliciul cu
dintii ascutiti, tubul corolei drept.
Creste prin fânete, locuri inculte
pietroase, pe marginea sämä-
naturilor si a drumurilor. Mai
Septembrie. Melif.
Misur (Maced.), Zea Mays L., vezi
Papusoi.
Mitarci-grash (Trans. Brasov). Bo-
letus scaber Bull., vezi Chitarcti.
Mitareft-petroasil (Trans. Brasov),
Boletus edulis Bull., vezi
Mitavele (j. Muscel), Crocus Heuf-
felianus Herbert., vezi Brandusd-
de-primavard.
Mlaje, Salix incana Schrank., vezi
Rachitti-albä si Salix purpurea L.,
vezi Ritchitä-rosie.
Moje, Lozie, RAchitä, Rächità-de-
mlaje, Rächitich-
mlaje. [fr. Osier-blanc, Osier-vert ;
g. Korb -W e i d e]. Salix vimi-
nails L. D arbust din fam. Sali-
caceae, ramurile flexibile cenusii
sau verzi; frunzele lanceolate lung-
acuminate, putin undulate, pe par-
tea inferioarä acoperite cu peri
mittäsosi lucitori ; florile dispuse
In amente, cele birbätesti ovoide
sau oblonge apar Innaintea frun-
zelor, cele femeiesti cilindrice, com-
pacte sunt mai lungi si apar odatii
Cu frunzele; fructele sunt capsule
tomentoase, sesile. Creste pe ma-
lurile si prundisurile räurilor. Mar-
tieAprilie. Melif.
Ramurile flexibile sunt tntrebuin-
tate in industrie, pentru confectio-
narea cosurilor de nniele.
MI4tinitit (Trans.-Rodna). [fr. Epi-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE poPoaur, RONIN
pactis-des-marais ; g. G emeine-
Sumpfwurz, Sumpfwurz].
Epipactispalustris Crantz. 2J. planed
erbacee cu rizomul repent (tfirfi-
tor) din fam. Orchidaceae, frunzele
verzi lanceolate ; bracteele adesea
mai scurte cleat florae stint er-
bacee ; florile de un verde-zenusiu,
pe dinlauntru, la baztt rosietice,
au labelul alb si cu dungi rosii ;
&wile unilaterale (secunde) sunt
dispuse inteun spie alungit. Creste
prin locuri si pasuni umede, in re-
giunea montanä. IunieIulie.
Moaere, fructele comestibile de Pru-
nus Duracina Rchb., vezi Cires.
Moartea-purieelui, [fr. Oeil-de-che-
val; g. Sp arriger-Alant, Diirr-
wurz.]. ¡nula Conyza DO., syn.
Conyza squarosa L. Q. plantd erba-
cee din fam. Compositae, tulpina
dreapta, fin pubescentä in partea
superioard ramificatä, ramurile co-
rimbiforme, multiflore ; frunzele
eliptice aseutite, acoperite pe par-
tea superioartl cu peri moi, iar
pe cea inferioara fin-pubescente
aproape tomentoase; florile galbui,
dispuse in capitule, cele tubuloase
(centrale) sunt cam de milrimea
florilor marginale abia ligulate
de lungimea involucrului. Creste
prin locuri aride si pietroase. Iu-
lieAugust. Melif.
Moartea-stelnitelor, Lepidium ru-
d erale L., vezi Pdcluchernita.
Mohor, Panicum Crus-galli L., vezi
Iarba-barboasii si Setaria italica
P. Beauv., vezi Dughie.
Mohor, Bursoacd, Costrei, Mei, Mei-
päsäresc. [fr. Sétaire-glauque ; g.
Gelbhaariger-Fennich,
B ors tenhirse].Seta ria glauca
P. Beauv., syn. Panicuni glaucutn
L. O. plantä ierboasä verde al-
bästrie din fam. Gramineae, frun-
zele lineare, ascutite, aspre pe
margini ; florile dispuse in spice
cilindrice neintrerupte si nelobate,
glumele florilor ermafrodite pre-
väzute cu verucositAti transver-
sale, aristele sunt galbine-ruginfi
si Cu denticuli, dirigiati de jos in
dacoromanica.ro
175
sus. Creste prin locuri cultivate
si necultivate, pe ampuri si prin
vii. IulieAugust.
Mohor, Bursoacä, Mei-pasaresc.
Setaria verticillat a P. Beauv. a [fr.
Sétaire-verticillée ; g. Quirlblát-
t rige r-F ennic h], florile dispuse
in panicule spiciforme, adesea in-
trerupte la bazä, setele involucru-
lui verzi, mai mult sau mai putin
roseate, cu dintisori dirigiati de
sus in jos ; glumele florilor er-
mafrodite sunt aproape netede.
Setaria viridis P. Beauv. G. [fr.
Sétaire-verte ; g. G r n e r-Fe n-
n i ch.], florile dispuse in panicule
spiciforme cilindrice, compacte; se-
tele verzi sau brun-violete preva-
zute cu denticuli indreptati de jos
in sus; glumele florilor ermafro-
dite sunt aproape netede. Ambele
ierburi din fam. Gramineae, cari
cresc prin locuri cultivate, pe dim-
puri i prin vii. IulieAugust.
Mohor-gros, Panicum Crus-galli L.,
vezi Iarbd-barboasä.
Mohor-mare, Setaria italica P.Beauv.,
vezi Dughie.
Mohor-rosu, Panicum sanguinale L.,
vezi Meisor.
Mojdrean, Frasin-de-munte, Urm.
[fr. Fr'ene-A-la-manne, Frène-fleuri;
g. Bliithenesche, Manna-
esche]. Fraxinus Ornus L.,
syn. Ornus europaea Pers. b. mic
arbore din fam. Oleaceae, frunzele
imparipenaticompuse cu 7-9 fo-
liole lanceolate, la várf serrate,
pe partea inferioará pe nervura
medianä paroase; florile albe, mi-
rositoare, dispuse in raceme axi-
lare i terminale, apar in acelas
timp cu frunzele; fructul o samara
lineará. Creste pe coline si prin
locurile stancoase si calcare din
pädurile muntilor. AprilieMai.
Acest arbore exsudeazit, and i se
faz incisiuni, o substanti zaharoasa
numutti : annal. care este un pur-
gativ, ce sit administreaza cu deo-
sebire copiilor.
Molid, Brad, Brad- rosu, Moli dar,
 176 ZACH. C. PANTU
Molift. [fr. Faux-Sapin, Pesse ; g.
Fi chte, Rottanne, Schm arz-
t ann e].Picea excelsa Link., syn.
Ables excelsa Poir. frumos si mare
arbore, totdeauna verde, din fam.
Coniferae-Pinaceae, frunzele acicu-
lare, comprimate, aproape in 4
muchi sunt ascutite, solitare
de un verde stralucitor ; florile
monoice; conurile cilindrice, brun-
galbui, sunt sesile i atarna in
jos, solzii romboidali cu marginea
intreaga, i numai la varf putin
denticulat-incisi. Molidul creste
in regiunea montan& subalpina,
unde formeaza masa preponde-
ranta a padurilor ; uneori se cul-
tiva prin parcuri i gradini. Alai.
Lemnul de Molid se foloseste ca
material de constructie, la instru-
mente muzicale (lemn de resonanta)
si la fabricatiunea hartiei.
Molidar, Picea excelsa Link., vezi
Molid.
Molift, Picea excelsa Link., vezi Molid.
Mol4oare. [fr. Liparis-de-Loesel ; g.
Glanzkraut, Glanzorche].
Liparis Loeselii Rich., syn. Stur-
',tau Loeselii Rchb., Malaxis Loeselii
Swartz. 21.. mica planta erbacee
din fam. Orchidaceae, tulpina ca
trei muchi (trigonala), erecta, la
baza tuberculos-umflatil, are 2-3
frunze eliptic-lanceolate, bine des-
voltate, si de un verde- galbui,
celelalte frunze nedesvol-
tate, reduse numai la vagine; flo-
rile verzi-galbui, dispuse intr'un
spic de 3 8 flori la várful tulpi-
nei scapiforme, foliolele periantu-
lui patente, labelul fara pinten,
este oval-oblong, obtus, incovoiat
In sus, coloana staminala prelun-
gita, semicilindrica, antera termi-
nala, caducâ are un prolongiment
membranos. Creste prin pasunile
mlastinoase din regiunea montana.
IunieAugust.
Moloaela (Maced.), Melissa officina-
lis L., vezi Roinita.
Molotru (Trans.), Foeniculum 'migare
Mill., vezi Molura.
dacoromanica.ro
Molotru, Melilotas albas Desr., vezi
Sulfina-alba si Melilotus officinalis
Desr., vezi Sulfina.
Molotru, Sulfina. Tiigonella Bes-
seriana Seringe., syn. Melilotus cae-
rulea Lam. var. laxifiora Ledeb.,
Melilotus proeuntbens Bess. a planta.
erbacee din fam. Leguminosae-Pa-
pilionaceae, frunzele trifoliolate cu
foliolele oblonge sau oblong-lan-
ceolate, acut-serat-dentate, stipuli
ovali subulati, la frunzele inferi-
oare dilatati la baza ; florile des-
chi§-albastre, eiecte, dispuse in
raceme alungite, florile inferioare
distantate, aripile mai lungi decat
carena obtusa, mai scurte irisa
decat stindardul ; caliciul campa-
nulat cu 6 diviziuni aproape egale;
fructul pastare (legumli) compri-
mata, oblong-ovala, rostrata si
longitudinal-nerviat-striata, cu nu-
meroase seminte. Creste prin lunci
campii sarate. MaiIunie. Melif.
Molotru-alb, Melilotus albas Desr.,
vezi Sulfina-alba.
Molotru-albastru, Trigonella coerzt-
lea Seringe, vezi Sulcina-albastra.
Molotru-galben, Melilotus officina lis
Desr., vezi Sulfina.
Moltura, Anason, Anason-mare, Ani-
son-dulce, Chimen-dulce, Fincen
(Trans.), Hanus (Mold.), Molotru
(Trans.), Secarea, Sectirea-de-gra-
dina. [fr. Fenouil-cultivé ; g. en-
ch el, Gemeiner Fenchel].
Foeniculum vulgare Mill., syn. Foe-
lticulum officinale All., Foeitieulunt ca-
pillaceum Gilib. 8. §i 91. planta er-
bacee, glaucescenta. foarte aroma-
tica din fam. bmbelliferae, frunzele
tripartite si multi-penatipartite ca
segmente lungi, lineare si ascutite ;
florile galbine, dispuse in umbele
ca 10-20 de radii, lipsite de invo-
lucru i involucel ; fructele lunga-
rete sunt aromatice. Originara din
Europa sudicii, la noi cultivatti
subspontaneedulieAugust.Melif.
Fructele Fructus Foeniculi in-
trebuintate in medicina, pentru pro-
prietatile lor, stomachice, aperitive,
carminative si emenagoge.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROM1N
Moluro-baltei, Myriophyllum vica-
tum L. si Myriophyllum verticilla-
tun; L., vezi Penita.
Momoritii, .Anthemis Coinla L., vezi
Romonitä-puturoasa.
Morgritii (Banat, Alm*, Nigella da-
mascena L., vezi Chica-voinicului.
Moreogi, Daucus Carota L., vezi
Morcov.
Morcoi,Datecus CarotaL.,veziMorcov.
Morcov, Morcogi, Morcoi, Murcoi,
Mare. [fr. Carotte ; g. Möhr e].
Dau cus Carota L. var. sativa DC.
9. si 0. planta erbacee din fam.
Umbelliferae, radacina groasä, car-
noasa, rosie sau galbue i dulce;
tulpina ea peri asprii ; frunzele
de 2-3 ori penatipartite, eu fo-
liole penatifide, cu lobii lanceolati,
ascutiti ; florile albe sau rozee,
dispuse in umbele multiradiate,
insotite de un involucru cu name-
roase bractee penatipartite; fruc-
tele lenticulare sunt spinoase pe
conste, umbela dupl inflorire este
deprimata la mijloc, asa ca are
aspectul unui cuib de pasare. Malt
cultivata prin gradini ca planta
culinara, pentru radacina sa car-
noasä, care constitue o escelentii
legama. IunieSeptembrie.
Morcov-sAlbatic, Daucus Carota L.,
vezi Rusinea-fetei.
Morcoveantl. [fr. Pleurosperme-d'-
Autriche; g. Rip pensam e].
Pleurospermunt austriacum Hoffm.
syn. Ligusticum atistriacum L. E. Sall
2t. planta erbacee din fam. Vtn-
belliferae, tulpina stria* fistuloasa
glabra ; frunzele penatipartite
sau ternate, foliolele lanceolate, pe-
natipartite, cu lobii oblongi si se-
rat-dentati ; florile albe, dispuse
in umbele de umbelule, Insotite
de un involucru resfrant, involu-
celul cu numeroase foliole; fruc-
tele ovale, crenat-aripate. Creste
prin locurile umbroase din väile
muntilor. IunieAugust.
Morund, Matricaria Chamomilla L.,
vezi Musetel.
Moscusor, Adoxa Moschatellina L.,
vezi
dacoromanica.ro
177
Moletel-prost, Anthemis Cotula L.,
vezi Romonita-puturoasa.
Mositel, Matricaria Chamtnomilla L.,
vezi Musetel.
Mositel-prost, Roman (Bucovina),
Romanita-neadevarata, Romanita-
nemirositoare. [fr. Matricaire-ino-
dore;g. 0-eruchlose-Kami-
11 e]. Matricaria inodora L. 0.
planta erbacee din fam. Composi-
tae, tulpina dreapti, spre varf ra-
mificatä, frunzele glabre, de 2-3
ori penatisecate, cu segments li-
neare-filiforme; florile dispuse in
capitule soltare la vtirful ramuri-
lor, florile centrale tubuloase, gal-
bine, cele marginale ligulate, albe,
receptaculul emisferic, plin ; fruc-
tele achene nearipate. Creste prin
semanaturi, daramtituri si pe mar-
ginea drumurilor. Mai Septem-
brie.
Movmoale, fructele comestibile de
Mespilus gernzanica L., vezi Mos.-
MOn.
Momoane, fructele comestibile de
Mespilus germanica L., vezi Mos-
mon.
Homo], Mespilus gernianica L., vezi
Mosmon.
Moqmon, Gorun, Macies, Mosmol,
Mostochin (Mold.), Miscall., Sco-
rus-nemtesc. [fr. Néflier, Merlier,
lièle; g. Mispel].Mespilusger-
manica L. D. arbust din fam. Rosa-
ceae-Pomoideae, cu frunzele oblong-
lanceolate, intregi sau putin dintate
spre varf, pe partea inferioara
cenusiu-pubescente ; florile mari,
terminale, solitare sunt albe; fruc-
tele mari drupe subglobuloase, pu-
bescente sau glabre i brun-rosie-
tice. Ele sunt tari la inceput, iar
dupft caderea brumei, dupli ce au
suferit un inceput de fermentatiune,
devin moi, suculente i dulci-acri-
soare. Creste prin paduri i tufi-
suri ; uneori cultivat prin gradini.
Mai. Melif.
Fructele acestui arbust numite :
Mornoane, Mornoale, Mostochine taunt
comestibile.
12
 178 ZACH. C. PANTU
Mostacilla (Mold.), Mespilus germa-
nica L., vezi Mosmon.
Mostochine (Mold.), fructele comes-
tibile de Mespilus germanica L.,
vezi Mosmon.
Motocel (Bucovina), Lotus cornicu-
latus L., vezi Ghisdei.
Motucel (Mold.), 7rifolium arvense
L., vezi Papanasi.
Motu-curca nului (Munt.); Amarantus
caudatus L., vezi Busuioc-rosu.
Motu- curcanului, (Munt.), Nasu-
curcanului (Mold. si Bucovina).
[fr. Baton de Saint-Jean, Cordon
de Cardinal, Renouée du Levant ;
g. Morgenlandischer-Knö-
terichd. Polygonum orientale L.
O. mare si frumoasit planta er-
bacee din fam. Polygonaceae, tul-
pina robusta, foarte noduroasa si
ramificata in partea superioara ;
frunzele mari, ovale, ascutite, pe-
tiolate, pubescente sau aproape
glabre ; ochrea acoperiti cu peri
asprii i dilata ; florile rosii, ro-
zee, uneori albe, insotite de mici
bractee alburii si scarioase, sunt
dispuse in spice cilindrice, nume-
roase, cari atarna in jos, formand
impreuna panicule terminale i axi-
lare, lung- pedunculate ; stamine
mai adesea ca 7 antere. Originara
din India orientala, mult cultivata
prin pärtile noastre, ca planta
ornamentalii. Iulie Septembrie.
Melif.
Mucedittoare, Filago gernianica L.,
vezi
Mucedhtor, Filago germanica L., vezi
Firicica.
Mucegai, Mucegaiuri, Muceziala, Sfo-
iag (Oltenia), [fr. Moisissure ; g.
Schimmel, Schimmelpilze.],
se numeste in general o masii.
loasa, fflamentoasä, de coloare alba,
cenusie sau verzuie, rar de altà
coloare, care se formeaza pe dife-
rite alimente sau alte corpuri or-
ganice. Aceasta masa este formata
de diverse si numeroase specii de
ciuperci, cari vegeteazd pe aceste
corpuri sau ca saprofite sau ca
parasite, producand in acelas timp
dacoromanica.ro
descompunerea lor. Dintre aceste
ciuperci, cari constituiesc adeva-
rate colonii, desvoltandu-se uneori
succesiv, mentionam : Mucor Mu-
cedo L., Mucor racemosus Fres.
ambele specii din fam. Mucoraceae,
myceliul lor foarte ramificat, for-
meazá o panza deasd, de pe care
se ridica vertical sporangii, ca niste
ace cu gamalie, in interiorul spo.
rangilor se afiä sporii, prin care se
inmultesc aceste plante. As-
pergillus glaucus Link. din fam.
Aspergillaceae, ciupercit cu myce-
liul ramificat, filamentele (hypheio
fructifere simple, dilatate la varf
inteo vesicula de forma unei ma-
ciuci cu lanturi de spori, dispusi
radial la varful basidiilor scurte
si simple, sporii globulosi, unice-
lulari, cenusiu-verzui si in fine
Penicillium candidum Link. si Peni-
cillium glaucum Link. ambele specii
din fam. Aspergillaceae, filamentele
(hyphe/e) fructifere, cu pereti trans-
versali,suntarborescent-ramificate,
iar ramurile la varf ramificate in
forma de pensará si la varful ra-
murelelor cu sporii sferici i uni-
celulari, insirati, ca niste mici
argel e.
Mueezea, Filago germanica L., vezi
Firicica.
Mucezeali, ilago gernianica L., vezi
Firicica.
Mucezealli, se numeste o masà pas-
loasa, filamentoasa, alba, cenusie
sau verzue, formata de coloniile
ciupercilor : Mucor Mucedo L.,
Mucor racemosus Fres., Aspergillus
glaucus Link., Penicillium candidum
Link. si Penicillium glaucum Link.,
vezi Mucegai.
Mucezich, 1-filago germanica L., vezi
Firicica.
Muma-padurei, Asperula odorata L.,
vezi Vinarita i Spiraea Aruncus
L., vezi Barba-popei.
Mur, Rubus caesius L., vezi Rug.
Mur, Amura' (Maced.), Mur-negru,
Rug-de-mure. [fr. Ronce, Mfirier-
des-haies ; g. Br o mb e er e.]
Rubus fruticosus L. D. planta sar-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
mentoasä din fam, Rosaceae, tul-
pin a ail guloasa, acoperita cu ghimpi
puternici, drepti sau recurbati, este
erecta, sau curbati plecatti in jos ;
frunzele palmaticompuse cu 5 fo-
liole, pe ambele pärti verzi, gla-
bre pe partea superioara si aco-
perite ca peri moi pe cea infe-
rioarti ; florile albe sau rozee sunt
dispuse inteun racem corimbiform,
petalele obovale, staminele mai
scurte cleat stilul sau de aceias
lungime; fructele sunt boabe (bace)
lucitoare, reunite mai multe
pe un receptacul comun, consti-
tuind fructele compuse, comesti-
bile numite : Mure-riegrii. Creste
prin paduri i tufisuri, prin locuri
necultivate si pietroase si prin
poieni. Iunielulie. Melif.
Mur-negru, Bubas fruticosus L., vezi
Mur.
Mtn% Monts alba L., vezi Dud-alb
si iforus nigra L., vezi Dud-negru.
Murcoi, Daucus Carota L., vezi Mor-
Mare, Daucus Carota L., vezi Morcov.
Mure-negrii, fructele comestibile de
Rubus fruticosus L. vezi Mur.
Mures - pildurilor, iathraea Sgua-
maria L. vezi ilama-padurei.
Mu§atitl, hatricaria Chamomilla L.,
vezi Musetel.
Mu*cat, In drusaim (Munt.), Murata,
Muscatel. [fr. Géraniums ; g. M u s-
k a tg era niu m.]. Pelargonium
-odoratissimum Ait. 4. planta er-
bacee din fam. Geraniaceae, tul-
pina scurta, carnoasa i solzoasti ;
frunzele caulinare lung-petiolate,
totund-cordiforme, obtuse, intregi,
lobulat- denticulate, catifelat-
roase si cu un miros tare si aro-
matic; florile mici, albe sau rozee,
dispuse in mici umbele de cate
5-10 flori. Aceastä, planta, origi-
nará din Africa australft, se cul-
tiva adesea prin florarii si casele
oamenilor. Marti de aceasta se mai
cultivrt si speciile : Pelargonium
bellulum Sweet. si Pelargonium ro-
seum Ait. ambele plante originare
din Africa australa.
dacoromanica.ro
179
Mwatii, Pelargonium odoratissimum
Ait., vezi Muscat.
Mu câe1, Pelargonium odoratissimum
Ait., vezi Muscat.
Mu*catu - broa0e1or , Hydrocharis
Morsas ranae L., vezi Iarba-broas-
telor.
Nu catu- dracului. [fr. Oreille-de-
èvre, Oreille-d'ane ; g. A ck e r-
K n auti e, Honigblume].
Knautia arvensis Coult. 4. plantii
erbacee din fam. Dipsacaceue, tul-
pina surie, acoperitti ca peri scurti
si cu alti peri mai lungi i rigizi ;
frunzele de regulti intregi de un
verde cenusiu, cele mijlocii pens-
tifide, ca segmentele lanceolate,
cal terminal mai mare ; florile li-
liachii, rozee sau albe, dispuse in
mari capitule radiante. Cre$te prin
livezi, poieni si tufisuri. Iunie-
August. linautia silvatica Duby.
4. planta erbacee glabriuscula ;
frunzele deschis verzi, eliptic-lan-
ceolate sau lat-ovale, crenate, nedi-
vizate sau la baza incise ; florile
violet-rosietice. Creste prin pficlu-
rile umbroase dela munte. Iulie-
August. Knautia longifolia Koch.
4. frunzele alungit-lanceolate, In-
tregi, cele inferioare in petiol lat
ingustate, tulpina acoperitti cu peri
scurti, catifelati (velutini), spre varf
Cu peri scurti, glandulosi, aproape
viscosi si cu alti peri mai lungi ;
florile liliachii, dispuse in mari
frumoase capitule. Creste prin pa-
sunile stancoase din regiunea sub-
alpina i alpiná. IulieAugust.
Mwatu-dracului, Ruin.,Scubiosa
Columbaria L. C). si 4. [fr. Co-
lombaire; g. Taarben-Skabiose].
Tulpina glabra i numai in partea
superioarti, fin-paroasa ; frunzele
lunggrete, lirate sau penatipar-
tite, cele inferioare adesea spa-
tulate, obtus-crenate ; florile
chi sau albastre; fructele achene
cu 8 sulcuri, cele 5 sete ale ca-
liciului intern brun-inchise si de
3-4 ori mai lungi derat limbul
caliciului extern. Creste pe coli-
nele i prin fanetele uscate din
 180 ZACH. C. PANTU
munti. IunieAugust. Scabiosa
lucida viii. 4. frunzele putin stet-
lucitoare ; florile rosii, dispuse in-
tr'un capitul terminal. Creste prin
pasunile pietroase si pe stancile
din regiunea subalpinä si alpina.
IulieAugust. Ambele plante er-
bacee din fam. Dipsacaceae.
Museerici-albl (Trans.), Anemone
nemorosa L., vezi Floarea-pastilor.
Museeriel-galbeni, Anemone ranun-
culoides L., vezi Pastita. .
111whi, Bryum argenteum L., vezi
Pomusel, Funaria hygrometrica
Hedw., vezi Frfinghityp, Mnium
undulatum Hedw., vezi Muschiu-
stelat, Pogonatum urnigerum P.
Beauv., vezi Muschiu-de-peatra,
Polytrichum coinmune L., vezi Mus-
chiu-de-pamant, Polytrichum peri-
gonialeklichx.,veziJabghie,etc.etc.
Muglehi-de-munte. [fr. Lichen d'Is-
lande, Mousse d'Islande; g. Is Din-
disches-Moos, Isllindische-
Flechte.]. Cetraria islandica
Ach., syn. Lichen islandicus L. Li-
chen fruticulos din fam. Parme-
liaceae, talul foliaceu, uscat, carti-
laginos, erect, sau ascendent, ra-
mificat, cam de 10 cm. inaltime,
de coloare grilbue, cenusiu-verzie
sau brun-castanie pe partea supe-
rioara, albicios pe cea inferioara,
divizat, cu ramificatiuni lineare,
laciniate, cu lobii in general bi-
furcati, spinos-ciliati pe margine
putin canaliculate ; apotecide
scuteliforme sunt brun-castanii
dispuse oblic pe marginea lobilor ;
sporii eliptici, incolori, dispusi ate
8 hate° asci. Creste pe pamant,
In locurile uscate din regiunile
nordice ì prin muntii cei mai In-
la noi numai pe varfurile din
regnmea alpina, prin muschi i in
societate cu alti Licheni, scobo-
randu-se uneori i In regiunea
montana.
Acest lichen contine o substanta
nutritivanurnita Lichenina (amidonul
de lichen), o substanta amara nu-
mitit Cetrarina etc.; am`bele substante
dacoromanica.ro
cari fac,ca aceastaplanta sa fie intre-
buintati In medicina, mai ca seam&
ca tonic q't febrifug.
Nwhiu -de - pmûut, Aiuchi. [fr.
Polytric-communi g. Filzmiitz e,
FIaarmoos, Gemeine-Wider-
t ho n]. Polytrichum commune. L.
Muqchi acrocarp din fam. Politri-
chaceae, plantä erbacee, dioica, de,
un verde inchis, robusta, erecti
de 20-40 cm. inaltime; frunzele
serat-dintate, fArà peri, avand pe
fata lor ventralrt mai mult de 50.
lamele longitudinale, verzi; capsula
prismatica, erecta, ea 4 pang' la 6
muchi, este purtata de un lung pe-
dice! (seta), scufia (calyptra) pi-
mask operculul plan-convex, cu
marginea rosie i cu un varf scurt
si erect ; sporii mici, galbui si ne-
tezi, fructifici din Mai Iulie.
Creste pe pamant, in paduri umede
si pe locuri mlastinoase, turfoase, cu
deosebire la munte, unde formeazi
intinse covoare de un verde inchis.
Din tulpinile rigide ale acestei
plante se fac perii.
Muqehiu-de-peatri, Muschi. [fr. Po-
gonate à urne ; g. Filzmiitze,
Urn enf örmiger-Widerthon].
Pogonatum urnigerum P. Beauv.,
syn. Polytrichum urnigerum L. 4.
Muschi acrocarp din fam. Polytri-
chaceae, mica planta erbacee, al-
bastrui-verzuie (glaucescenta), de-
venind bruna la Wallin*, dioicti,
de 2-3 cm. Malta, rar pana la 10
cm.; tulpina erecta sau ascendenta,
ramificata in partea superioarrt ;
frunzele inferioare mici, squami-
forme, spre partea superioara tot
mai mari si mai indesuite, erect-
patente, linear-lanceolate, serat-
dentate si cu numeroase lamele pe
partea lor ventralii; capsula erecta,
regulat-cilindrica sau oblong- ovalii,
scufia (calyptra) acoperita cu peri
lungi, cari alma in jos, opercu-
lul rosu, usor bombat, scurt-ros-
trat ; sporii palizi çi netezi ; fruc-
tifica toamna tarziu si iarna. Creste
 PLANTELE CDNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
prin locuri pietroase i nasipoase,
formä.nd mici covoare verzi - al-
bastrii.
Nurphlu-stelat (Trans.), Altwhi. [fr.
Mnie ondulée ; g. Wellenblät-
teriges-SternmoosiMnium
undulatum Hedw. Mu§chi acro-
carp din fam. Mniaceae, micA plantä
erbacee, cu stoloni repenti; tulpina
fructiferi ramificata, pia: la 15
cm. inalta, robusta' cu ramurile ar-
cuat-recurbate ; frunzele alungite,
undulate, denticulate aproape ob-
tuse, formate din celule relativ mici
verzi ; capsule ovale, numeroase
plecate in jos, gätul scurt, pe-
ristom dublu i cu cilii neapendi-
culati, operculul conic gi rostrat.
Cregte prin pádurile umede si um-
broase dela ges plat* la munte,
formänd frumoase covoare verzi,
mai Cu seama pe argil.
Muechiul-de-ftintAnit, (Trans.) Mar-
ehantia polymorpha L., vezi Cal-
baza.
Muqetel, Mätricea, Moruna, Mo0tel,
MuOtril, Romani-VI, Romanita-bu-
na, Romonita. [fr. Camomille-com-
mune, Fleur-de-S-te-Anne; g. IC a-
m i 11 e]. Matricaria Chamomilla
L. 0. plant& erbacee odorantä. din
fam. Compositae, frunzele glabre,
bipenatipartite, cu segmente line-
are; florile ligulate albe, cele tu-
buloase cu 5 dinti sunt galbine,
dispuse inteun capitul solitar la
värful ramurilor, receptaculul
bractee este conic 0 gol inlaun-
tru ; fikictele achene nearipate.
Cre0e prin locuri cultivate qi in-
culte, pe marginea drumurilor. Mai
Iulie.
Capitulele (florile) acestei plante,
foarte aromatice si placut mirosi-
toare,sunt intrebuintate in medicinit
sub formk de infusiune «floras Cha-
momillae». Ciaiul de musefel este in-
trebuintat de poporul nostru, ca
medicament pentru diferite boale.
Mutar, Mutar-alb, Mutar-bun,
Rapitii - de- mutar. [fr.
Moutarde-blanche ; g. Wei s ser-
dacoromanica.ro
181
S e n f]. Sinapis alba L., syn.
Braasica alba Boiss. O. plantA er-
bacee, acoperiti Cu peri asprii, din
fam. Cruciferae; frunzele petio-
late, penatifide, cu 3-7 lobi ovali
sau putin lungareti, neegal din-
tati ; florile galbine, dispuse in ra-
ceme alungite; fructele silique ci-
lindrice, rostrate, acoperite Cu peri
rigizi, au valvele Cu 5 nervure. Crq-
te prin samaniituti ; uneori cultivat
pentru semintele sale, din care se
prepara muOarul, intrebuintat in
bucatarie. IunieIulie. Melif.
Aceastä planti are proprietäti sti-
mulante ti laxative.
Mutar-alb, Sinapis -alba L., vezi
Al War.
Mutar-alb-sitlbatie.Brassica elon-
gata Ehrh., syn. Erucastrumelongatum
Rchb. O. sau 4. planta erbacee
din fam. Cruciferae, frunzele pe
partea inferioari de un verde-al-
bästriu, oval-oblonge sau oblonge,
ingustate in petiol, penatifide, ne-
regulat-obtus-dintate, cu peri as-
prii ciliate, cele mai superioare
oblong-lineare, intregi, florile gal-
bene, dispuse inteun racem elon-
gat, nefoliat 0 lax, caliciul putin
erect (erectiuscul) ; fructele silice
scurt-stipitate, ascendente, aproa-
pe cilindrice, valvele convexe, Cu
o singura nervura longitudinala,
dreapti ; semintele globuloase.
Crqte pe locuri nasipoase, culti-
vate, pe coline, pe laugh' drumuri.
IunieSeptembrie.
Mutar-bun, Sinapis-alba L., vezi
Mutar.
Multar - de - camp, Brassica-nigra
Koch. vezi Mutar-negru.
Mutar-edmp, Hrenoasä. (Buco-
vina Putna), Mutar-siilbatic, Ra-
pita2de-cdmp, RapiVi-stalbaticti. [fr.
Moutarde-sauvage, Senève; g. A c-
k er-S enf, Hederich]. Sinapis
arvensis L., syn. Brassica Sinapis Vis.
O. planta erbacee din fam. Cru-
ciferae, tulpina cilindrica, putin
ramificati, acoperiti cu peri ;
frunzele ovale, neegal-dintate; flo-
 182 ZACH. C. PANTII
rile galbine,dispuse in lungi raceme;
fructul o siliqua lineará,
glabra sau scurt si rigid paroasa,
cu valvule trinerviate. Creste prin
samanaturi, pe langa locuinte, dru-
muri si locuri virane.
Melif.
Mutar-negru, Mutar- de-amp, Ra-
pita-de-mustar. [fr. Moutarde-noire,
Sénevé-noire ; g. S c h warz er-
S e n f]. Brassica nigra Koch.,
syn. Sinapis nigra L. 0. planta er-
bacee din fam. Cruciferae, tulpina
foarte ramificatti, frunzele petio-
late, cele inferioare lyrate, dentate,
cele superioare lanceolate, intregi;
florile galbine, dispuse in raceme
alungite (elongate); fructele silique
lineare, apropiate de tulpina. Creste
prin locuri cultivate si ruderale,
prin samanaturi si pe marginea
drumurilor ; adesea cultivatä ca
planta medicinalti. IunieDtlie.
Din fOina de semintele acestei
plante: eSemen Sinapis nigrael se fac
sinapisme foarte vesicante ; ca con-
diment facilità digestiunea.
Mutar-sfilbatio, Sinapis arvensis L.,
vezi Mustar-de-camp.
N.
Nadragula (Trans.), Atropa Bella-
donna L., vezi
Ntifurica, Buruiana-de-taril (Trans.),
Pelinita. .Artemisia anima L. G.
planta erbacee, de o coloare verde-
cenusie, cu miros balsamic, din
fam. Compositae, tulpina dreapta,
fara peri (glabra) ; frunzele glabre,
de 3 ori penatipartite; florile gal-
bui, dispuse in mici capitule ple-
cate in jos ; foliolele involucrului
sunt verzi §i cu marginea alba.
Creste pe langa garduri si locuinte,
prin locuri inculte dtiramlituri li-
vezi si poieni. IulieSeptembrie.
Nagai* Iarba-curtilei,
sit& [fr. Stipe-capillaire; g. Ha ar-
förmiges-Pfriemengras.].
dacoromanica.ro
Mutatoare, Bryonia alba L., vezi
imparateasa.
Nutatoare, Muttitoare - cu - poame-
rosii. [fr. Couleuvrée, Navet du
diable ; g. Rotbeerige-Zaun-
rilbe]. Bryonia dioica Jacq. 21..
plantä erbacee, veninoasb,", agata-
toare prin carcei, din fam. Cucar-
bitaceae, rOdacina groasii i car-
noasii; frunzele petiolate, cordi-
forme, aspre (scabre), palmate, cu
3--5 lobi angulosi ; florile albe-
cu vinisoare verzi sunt
dioice, adecii pe un individ sunt
numai flori mascule, iar pe altul
numai flori femele, dispuse in cime
corimbiforme, cele mascule lung-
pedunculate, cele femele aproape
sesile, caliciul florilor femele a-
junge pg.nii, la jumätatea corolei,
stigmatele acoperite ca peri asprii;
fructele boabe (bacce) rosii, glo-
buloase. Creste pe gardurile viilor
si ale gradinilor täränesti si prin
tufisuri. IulieAugust. Meld.
.111utatoare-cu-poame-itegre,Bryonia
alba L., vezi imparateasa.
3tIutatoare-cu-poame-ro§ii, Bryonia
dioica Jacq., vezi Mutiitoare.
Mutmel. Triticum dicoccum Schrank.
vezi Gfau-moale.
Stipa capillata L. 21_. planta ier-
boast'', din fam. Gramineae, frun-
zele filiforme, rigide, glauco si 11-
sucite; spicule uniflore, ermaf- J-
dite, dispuse intr'o paniculti, inchisa
la baza in vagina frunzei celei mai
de sus ; aristele filiforme, foarte
lungi, ingenunchiate, aspre, nu insa
päroase, rasucite in spirala in par-
tea inferioark spre partea supe-
rioara undulate, ajungand
la 15 cm. lungime; glumela infe-
rioara are in partea de jos 5 linii
de peri mtittisosi. Creste prin fa-
netele nasipoase si pe dealunle
aride calcaroase.
Nagai* Stipa pennata L., vezi Co-
 PLANTELE CUNOSCDTE DE poPORUL ROBLIN
Nit1b5, Lavatera thvringiaca L., vezi
Nalbd, CoRiceii-babei (Trans.-Bra-
sov.), Malagg (Maced.). [fr. Mauve,
Meule; g. Wilde-Klisepappel,
Rosspappel, Malye]. Malva
silvestris L. O. §i plantA erba-
cee, aeoperitä cu. peri asprii, din
fam. Malraceoe ; frunzele alterne,
palmatilobate, cu 5-7 lobi ascu-
titi si cu marginea neegal dintata ;
florile mari, rosii sau purpurii, rar
albe, sunt dispuse in fascicule axi-
lare, corola cu 5 petale profund
emarginate, la beet ciliate, sunt de
3 ori mai lungi decal caliciul per-
sistent; fructul orbicular, deprimat,
este format de un verticil de achene,
acoperite cu o membrana reticu-
lata, semintele reniforme. Creste
prin locurile ruderale din °rase si
sate, pe langii garduri, locuinte si
drumuri. IunieSeptembrie. Melif.
Frunzele, florile «Flores et folia
Malvae silvestrisz si uneori radacinile
se intrebuinteaza in medicina ca
emoliente, din cauza ca sunt avute
in mucilagiu.
Malva rotundifolia L., vezi
Casul-popei.
Althaea officinalis L.,
vezi
Nalba-mare-de-
grading, Nalbi-rosie, Rujalinti. (Ba-
nat). [fr. Rose-trémière, Baton-de-
Saint-Jacques ; g. Stock ro s e,
Stangenrose, Pappelrose].
Althaea rosea Cav., syn. Alcea rosea
L. C) si 4. mare planté erbacee,
acoperith cu peri asprii, din fam.
Malvaceae, tulpina dreapta,
putin ramificata ; frunzele
mari, cordiforme, cu 5-7 lobi an-
gulosi, sunt crenate si sgrabun-
toase ; florile mari, simple sau In-
voalte, rosii, galbine, albe, violete
sau pestrite sunt axilare, sesile si
dispuse in lungi spice terminale ;
caliciul extern cu 6 segmente, ca-
liciul intern cu 5 diviziuni, corola
ca 5 petale emarginate, crenate, la
baza vilos-piiroase ; fructele cu o
dacoromanica.ro
183
margine membranoasi sulcatä. A-
ceasta planta, originara din Orient,
se cultiva irisé adesea prin gradi-
nile noastre, uneori este stdbati-
cita. IulieSeptembrie. Melif.
Din mum propiietatilor sale emo-
liente este intrebuintata In medicina.
Nalba-mare, Nalba-albil. [fr. Gui-
mauve; g. Eibisch, Gebrau-
chlicher-Eibisch]. Althaea
officinalis L. 4. planté erbacee,
alburie, acoperitä ca peri moi, din
fam.Malvaceae,raddeina galbue, car-
noasa i fusiforma; tulpini drepte,
cilindrice si .amificate ; frunzele
alterne, petiolate, alburii, tomen-
toase i catifelate, neegal dintate
sunt ovale, intregi sau lobate, cele
superioare trilo bate, cele infe-
rioare Cu 5 lobi sunt cordate la
bazfi ;florile rozee, mai rar albe,
dispuse in fascicule la subtioara
frunzelor, au pedunculele mult
mai scurte cleat frunzele ; fruc-
tul orbicular, insotit de caliciul
persistent, este format de un ver-
ticil de capsule tomentoase, cari se
separti la maturitate, sPmintele sunt
reniforme. Cresteprin locuri umede,
pe malul raurilor. IufieAugust.
Frunze1e1 florile si mai cu sama
radacina sunt avute In mucilagiu,
ceea ce face ea aceasta planta sa fie
intrebuintata in medicina ca emo-
lienta «Folia et Radix Althaeae». Ra-
&mina se gaseste in comerciu de-
corticata si in bucati lungi, albe
foarte usoare.
Althaea pallida W. et
Kit., vezi Nalba-rumena.
Althaea
rosea Cav., vezi Nalba-de-grädina.
NalbA-miruntii, Malva rotundifolia
L., vezi Casul-popei.
Nalba-mical, Malva rotundifolia L.,
vezi Casul-popei.
NalbA-rosie, Althaea rosea Cav., vezi
Nalba-de-gradina.
Nalbii-rumenii, Nalba-mare. Al-
thaea pallida W. et. Kit., syn. Al-
cea pallida Bois. C) si 4. planta er-
bacee (hirsuta), acoperita cu peri
 184 ZACH. C. PANTU
asprii fasciculati, din fam. Malva-
ceae, frunzele crenate, sunt usor lo-
bate cu 3-7 lobi; florile mari,
frumoase, rozee sau lila, cu pets-
lele obcordate si neparoase (gla-
bre), pedunculi uniflori, solitari
sau mai multi axilari, pedunculii
superiori mai scurti cleat caliciul,
sunt reuniti fntr'un spic lax. Creste
prin fänete sterile, pe coline aride,
prin locuri necultivate, prin tufl-
suri, maracinisuri si drumuri. Iu-
nieAugust.
Nano (j. Ilfov), Agaricus campestris
L., vezi Ciuperca-de-gunoi.
Niipitstrocel, Digitalis purpurea L.,
vezi Degetel-rosu.
Napi, Broaj be, Broasbe, Napi-cure-
cesti. [fr. Navet; g. Erdkoh 1-
r ab i, Er driib e, Steckriibe,
Wruk e]. Brassica Napus, L.,
var. esculenta DC., syn. Brassica
Napus, L. var. rapifera Metzger.
(:). sau C). planta erbacee din fam.
CrucifPrae, frunzele glaucescente
si glabre, cele inferioare lirate,
penatifide, cele superioare oblonge,
la baza cordiforme, dilatate si
semi amplexicaule; florile galbine,
dispuse in raceme alungite, ne-
deschise, mai lung-pedunculate de-
eta cele deschise; fructele silique
lineare. Radacina carnoasfi, foarte
groasa, sferica este comestibilä.
Originara din regiunea meditera-
niana, la noi este cultivata ca
planta alimentará. Mai. Melif.
Napi, Brassica Rapa L., vezi Rapiti-
stilbatica, Brassica Rapa L., var.
e6-ulenta Koch., vezi Napi-curecesti,
.Helianthas tuberosas L., vezi Napi-
porcesti si Solanum tuberosicat L.,
vezi Cartofi.
Napi-eureee0, Brassisa Napus L.,
var. esculenta DC., vezi Napi.
Napi-eureeqti, Napi [fr. Rave, Ra-
bidouille ; g. Weiss e-R ii b e,
Wasserrilbe, Stoppelriibe].
Brassica Rapa L., var. esculenta
Koch., syn. Brassica Rapa L., var.
rapifera Metzger. a sau C). planta
erbacee din fam. Cruciferae, frun-
zele radicale verzi-glaucescente,
dacoromanica.ro
cele caulinare inferioare lirate,
cele superioare ovale, ascutite la
värf, cordiforme si amplexicaule;
florile galbine, dispuse in raceme
scurte; fructele silique lineare. Rrt-
cliicina groasii, carnoasä, lungareatii
sau rotunda este comestibila. Ori-
ginara din regiunea mediteraniana,
la noi este cultivata ca plantä ali-
mentará. IulieAugust. Melif.
Napi-poree§ti, Brojbe, Gulii (Mold.),
Mere- de- pämänt (Trans.), Napi,
Napi-turcesti, Picioarca. [fr. Tcrpi-
nambour; g. Erdapf el, Erd-
birne, Topinambur]. He-
lianthus tuberosas L. 21- planta er-
bacee din fam. Compositae, rädä-
cina cu tubercule, tulpina foarte
asprii este dreaptft ; frunzele infe-
rioare oval-cordiforme, cele supe-
rioare oblong-ovale sau lanceolate;
florile galbine sunt dispuse in ca-
pitule marisoare, erecte, insotite
de un involucru format din fo-
liole linear-lanceolate, ciliate si
imbricate, florile marginale ligu-
late sunt neutre, cele centrale tu-
buloase ermafrodite. Aceastä plan-
ta, originara din America boreala,
se cultiva si la noi pentru trebuinte
economice, uneori salbatacitä. Iu-
lieAugust.
Napi-poree0i-de-pfidare, Tamus com-
munis L., vezi Flueratoare.
Napi-silbatiel, Brassica Rapa L.,
vezi Rapita-salbatica.
Napi-turee0i, Helianthus tuberosus
L., vezi Napi-porcesti.
Napii-poreuiai - de- piidure, Tamus
communis L., vezi Flueratoare.
NAprasnie (Trans.), Atra gene alpina
L., vezi Curpen-de-munte.
Niprasnie, Clematis recta L., vezi
Luminoasa.
Naprasnieli (Trans.), Clematis recta
L., vezi Luminoasa..
NAprasnica, inchegatoare (Banat),
Priboi-capresc (Bänat). [fr. Herbe-
al-l'esquinancie, Bec-de-grue-com.
mune; g. Ruprechtskraut,
Stinkender-Ruprecht]. Ge-
ranium Robertianum L. 0. plata, er-
bacee, cu miros greu, din fam. Ge-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN
raniaceae, tulpina erecta, rosietica,
acoperitä cu pert orizontali; frun-
zele palmatisecate cu 3-5 foliole
petiolate, penatipartite, cu lobi in-
cis-crenati ; florile rosii, asezate
ate 2 la -.Mild pedunculelor, ca-
liciul cu 5 sepale, corola cu 5 pe-
tale obo vale, nedivizate si mai lungi
cleat caliciul inchis, sunt prey&
zute Cu chte 3 dungi alburii; sta-
mine 10, toate fructifere, 5 glande
nectarifere la baza staminelor mai
mari. Creste prin locuri umede um-
broase prin dumbrave i päduri, pe
Mug% sthnci i ruine. IunieSept.
Aceasta buruiana, cu proprietati
vulnerare, dupa credinta poporului
din Banat, inchiaga (opreste) once
scursoare, de unde si numele de in-
chiegdteare.
Naramze, fructele comestibile de Ci-
trus Aurantium L., vezi Portocal.
Nisealh, Mespilus germanica L., vezi
Mosnion.
Nitsiparita (Trans.), Arenaría ser-
pyllifolia L., vezi Studenita.
Nitsturea, Nasturtium officinale R.
Br., vezi Nästurel.
Nhsturel, BobAlnic, Bräncutii, Car-
damii-de-izvoare, Chrenita, Creson,
Hrenita,Macris-de-baltä, Nasturea.
[fr. Cresson-de-fontaine, Cresson-
d'eau; g. Echte-Brunnen-
kresse,Gebrauchliche-Brun-
nenkressed. _Nasturtium offi-
cinale R. Br. 2t. mica planta er-
bacee din fam. Cruciferae, tulpina
ramificata, anguloasa, flstuloasa,
suculenta, verde sau rosieticit, gla-
bra, tarâtoare, dhnd nastere la nu-
meroase radacini adventive ; frun-
zele alterne, petiolate, penatisecale,
cu lobi rotunziti, lobul terminal
mai mare ; florile mici, albe, dis-
puse in raceme terminale, au sta-
mine cu anterele galbine; fructele
silique cilindrice, putin curbate.
Pärae, isvoare si mlastini. Mai-
Iulie.
Intrebuintata ca salata, din care
catiza se si cultiva ; proprietatile
diuretice, stomachice si antiscorbu-
dacoromanica.ro
185
tice fac, ca aceasta planta sa fie uti-
lizatii si in medicina.
Nasu-eureanului (Bucovina O. Mold.),
Amarantus caudatus L., vezi Bu-
suioc-rosu si Polygonum orientale
L., vezi' Motu-curcanului.
Nhut (Munt.), Nohot (Mold.), Nout,
Teatire (Maced.). [fr. Pois-chiche ;
g. Kichererbse]. Cicer arie-
tinum L. C). plantä erbacee, aco-
perita Cu peri glandulosi, din fam.
Leguminosae-Papilionaceae, frunzele
imparipenate, Cu 4-7 perechi de
foliole, acut-serat-dentate; florile
axilare, solitare sunt liliachii,
sau albe ; fructul este
un legumen umflat, oval, cu 2 se-
mine albe, rosii sau galbine. Ori-
ginara din regiunea mediterana,
este cultivata si pe la noi ca planta
alimentara. IunieIulie.
Semintele acestei plante sunt co-
mestibile.
Nitvalnie , ' Polystichum Filix mas
Roth., vezi Feriga si Pteridium
oguilinum Kuhn., vezi Ferici-de-
camp.
Limba-cerbului, Limba-
vacei (j.Mehedinti), Limba-vecinei.
[fr. Scolopendre, Langue-de-cerf,
livalnie,
g. Hirschzunge]. Scolopen-
drium vulgare Smith., syn. Scolo-
pendrium officinarum Swartz. 4.
planta erbacee din fam. Polypo-
diaceae, frunzele dispuse in rozetä
stint numeroase, lat-linear-lanceo-
late, la baza cordiforme, intregi si
glabre, petiolul scurt este acoperit
cu solzi ; sorii ( grupele- de-spo-
rangi) lineari sunt dispusi pe partea
inferioara a frunzelor, pe toata lun-
gimea lor, paralel si oblic, de am-
bebe pärti ale nervurei mediane, in
2 serii opuse si divergente. Creste
prin paduri umbroase si stancoase
In regiunea montana. IunieAu-
gust.
Aceasta planta, en proprietati a-
mare si resolutive, este purtata. de
fete In san, cad dupa credinta po-
porului, nilvalnicul are puterea ma_
 180 ZACII. C. PANTU
gica de a face su nevaleasca petitorii
in toate partile. Ceaiul facut cu
aceasta planta sa bea pentru tuse.
Niivalnie, Valeriana officinalis L.,
vezi Odolean.
Nebunaritk Hyosciamus niger L.,
vezi Masalaritä.
Chelidonium majus L.,
vezi Rostopascii.
Neghink Zazanie, Zizanie. [fr. Nielle,
Couronne - des - blés ; g. K or n- Negruvit, Brusi, Cernuscii, Chimion
nelke, Kornrade]. Agro-
stemma Githago L., syn. Githago se-
yetum Desf. O. planta erbacee, cu
peri lungi i matilsosi, din fam.
Caryophyllaceae, tulpina dreapta
erecta, ramificata in partea supe-
rioara; frunzele opuse, linear-lan-
ceolate, ascutite la varf ; florile
solitare, terminale, lungpeduncu-
late qunt rosii purpurii, foarte rar
albe si vargate; caliciul are 5 di-
viziuni foliacee, mult mai lungi
cleat petalele; fructul capsulfi cu
numeroase seminte negrii. Creste
prin samanaturi. IunieIulie.
Semintele acestei plante comu-
nica fainei de grail o coloare ne-
gricioasa, un gust neplacut si pro-
prietati toxice din cauza ca contine
saponina (agrostemmina); de aceea e
necesar, sa se indeparteze Neghina
din samanaturile de gran, inainte
de a se coace.
Negink Neginea, Dianthus Caryo-
phyllus L., vezi Garoafti.
Negrilick Cernusca, Chirnen-negru,
Chimion -negru, Negroaica, Ne-
grura. [fr. Nigelle ; g. Geb au-
ter-S chwarzkiimmel]. Ri-
gel/a sativa L. 0. mica planta er-
bacee din fam. ltanunculaceae, tul-
pina erecta, putin paroasii; frun-
zele de 3 ori penatisecate, cu seg-
mente lineare ; florile terminale
sunt albe sau sta-
mina numeroase ea anterele
varf ascutit; fructele sunt capsule,
acoperite cu peri glandulosi si
concrescute dela baza pane' la varf;
semintele nurneroase sunt negrii
si transversal sgrabuntoese. A-
ceasta planta, originara din Eu-
dacoromanica.ro
ropa sudica, se cultiva pe la noi
prin gradini, devenind uneori sub-
spontanee imprejurul locuintelor.
IunieIulie. Melif.
Semintele aromatice ale acestei
plante se intrebninteeza ca condi-
ment.
Negroaick Nigella sativa L., vezi
Negrilica.
de- campuri. Negruta, Nigeluta,
Piperutti. [fr. Araignée; g. F el d-
Schwarzkiimmel.Nigella ar-
vensis L. 0. mica, planta erbacee
din fam. Ranunculaceae, tulpina
erect& si ramifica* frunzele al-
terne de 2-3 ori penatisecate,
cu segmente lineare; florile
involucru, sunt terminale, albe-al-
bästrii si cu vinisoare verzi pe
din de* staminele numeroase cu
anterele terminate printr'un cad
ascutit ; fructele sunt capsule ne-
tede, concrescute dela baza pang
la mijloc ; semintele sunt nume-
roase, negrii i sgrabuntoase. Cre-
ste prin samanfituri, terenuri nil-
sipoase si calcare. IunieSeptem-
brie. Melif.
Negrurk Nigella saliva L., vezi
Negrilica.
Negrutk 1Vigella arvensis L., vezi
Negrusca.
Nejelniek (Bucovina, Sadova) Gle-
choma hederacea L., vezi Silnic.
Nemtilor. [fr. Pied-d'Elouette-élevé
g.Hoher-Rittersporn].Del-
phinium datum L. 4. mare plant&
erbacee din fam. Ranunculaceae,
frunzele palmatifide cu 5 lobi. lobii
trisecati si profund-dintati ; florile
albastre azurii, inlauntru de o co-
loare mai inchisa, sunt insotite de 2
bractee lineare si dispuse in racem
terminal, multiflor. Creste prin lo-
curile stancoase umede i um-
broa se din regiunea montang si sub-
alpina. IunieAugust.
Nemtipri, Delphinium Consolida L.,
vezi Nemtisori-de-camp.
Nemt4ori-de-ciimp, Burniana - de-
facut copii, Galceavil, Marariul-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN
campului, Nemtisori, Pintenas, Ta-
ponisi, Tatnisi, Toporasi, Toporis,
Totnici. [fr. Pied-d'alouette, Bec-
d'oiseau, Éperon-de-chevalier ; g.
Feldritterspornd Delphi-
nium Consolida L. C). planta er-
bacee din fam. Ran unculaceae, tul-
pina erecta, foarte ramificatti ;
frunzele divizate, Cu segmente li-
neare , florile albastre, rozee, rar
albe, dispuse in raceme laxe, pau-
ciflore ; pedunculii uniflori, mult
mai lungi dealt bracteele, floarea
neregulata, cu 5 sepale pubescente,
in afara colorate, Cu sepalul pos-
terior transformat in pintene as-
cutit ; fructul o capsuld glabra,
solitara. Creste prin stimanaturi
si pe marginea drumurilor. Mai-
Septembrie. Melif.
Aceasta planta are proprietati iri-
tante si vermifuge.
Nemti§orl-de-gradiniA, Dehphinium
Ajacis L., vezi Surguci.
Nontoaice (Trans. Brasov), Tropae-
olum inajus L., vezi Condurul-
Doamnei.
Nicoreatil, Nicorete. Lentinus co-
chleatus Fr., syn. Agaricus cochleatus
Fr. Ciupercti alburie sau brun-gal-
buie din fam. Agaricaceae, palaria
glabra, neregulat-lobata sau rasu-
citi, carnos-teioasa ; lamele dense,
dentat-serate i rosietic- alburii,
sporii sferoidali sau elipsoizi, sunt
hialini; piciorul (stipa) plin (solid),
mai adesea central, este glabru,
striat si de aceias coloarecu
Aceasta ciuperca cu slab miros de
Anason, creste pe ramurile i trun-
chiul arborilor, vara si toamna.
Nicorete, Lentinus cochleatus Fr., vezi
Nicoreata.
Nicorete (Mold.), Burete-de - spin
(Mold.), Nicoreti (Mold.). [fr. Mous-
seron; g. Ritterpilz.] Tri-
choloma Georgii Fr., syn. Agaricus
Georgii L. Ciupercli comestibila din
fam. Agaricaceae, pilaria galbina-
ochracee, ctirnoasa, convex-plana,
uscatti, Cu marginea subtire rasu-
cita i alburie; lamele albe, ingust-
dacoromanica.ro
137
lineare, dense, aderente si trans-
versal-striate; piciorul (stipa) plin
(solid), gros, aproape ventricos este
alburiu i fibrilos, sporii albi ovoizi;
carnea all* compactii, cu miros
de Mina i cu un gust dulce.
Aceasta excelenta ciuperca co-
mestibila creste pe ptimant in pti-
duri, tufisuri i rarisuri, primavara.
Nicoreti (Mold.), Nicorete (Mold.).
[ fr. Mousseron, Mouceron ; g.
Mehlschwamm, M oosling,
Pflaumenpilz.] Clitopilus
Prunulus Scop., syn. Agaricus Pru-
'tutus Scop. Ciuperca comestibila
din fam. Ayaricaceae, palaria car-
noasti, compact:6, la inceput con-
vexa regulata, apoi deprimata cu
marginea undulata, flexuoasa, de
coloare alb-cenusie, cu suprafata
uscatti.., brumtirie (pruinoasa); la-
mele albe, devenind rozee (carnee)
suntlung-decurente si putin dense;
piciorul (stipa) alburiu, solid, ven-
tricos, striat, nud si tomentos-pa-
ros la baza; sporii rozei sunt
ovoizi-eliptici ; carnea alba, fra-
geda are un plticut miros de faina
proaspatti. Aceasta delicioasä ciu-
perca creste pe pa-
mant in paduri, rarisuri si pasuni,
primavara, vara si toamna.
Nicoreti (Mold.), 7'richoloma Georgii
Fr. vezi Nicorete.
Nigella arvensis L., vezi
Negrusca si Nigella damascena L.,
vezi Chica-voinicului.
Lollum perenne L., vezi
Zizanie.
Nipralit. [fr. Lupin-jaune-odorant;
g. Gelb e-Lupine, Wolfs-
b o hue]. Lupinus luteus L. C).
planta erbacee din fam. Legumi-
nosae - Papilionaceae, frunzele cu
7-9 foliole, digitate, oblonge ;
florile placut mirositoare sunt gal-
bine, aproape sesile, dispuse in
verticile, formand lungi raceme
terminale, florile insotite de brac-
tee obovale mai scurte cleat ca-
liciul bilabiat, ea buza superioara
bipartitti, cea inferioara cu 3 dinti;
fructele sunt pastari Cu semi*
 188 ZACH. C. PANTU
putin turtite, pestrite, cu pete pur-
purii-negricioase. Planta originara
din regiunea mediteranianti, mult
cultivate*, mai Cu semi in terenuri
nasipoase, ca ingrasamant viu.
AlaiSeptembrie. Melif.
Nitareh (Trans.), Boletas edulis Bull.,
vezi Manatarci.
NItareit-rosie (Trans.), Boletas edulis
Bull., vezi Manatarci.
Noeila. [fr. Hutchinsie-des-Alpes; g.
Alpen-Gemskresse].Hutchin- vezi Ochii pasaruicii.
sia alpina R. Br., syn. Lepidium Nu-m6-uita, Miozotis, Ochii-pasa-
cdpinum L. Noceaea alpina Rchb. 4.
mica plena erbacee, cespitoasä
din fam. Cruciferae, tulpina sim-
ple, nude"; frunzele adanc-penati-
secate ; florile albe, mici sunt dis-
puse inteun racem la varful tul-
pinei, corola cu petalele de 2 ori
mai lungi decat caliciul; fructele
miei silicule lungarete, ascutite la
ambele capete ( oval - lanceolate),
valvele nearipate, semintele 4, cate
2 in fiecare despartamant, race-
mele fructifere alungite. Aceastii
mica planta, care abia ajunge pane:
la 10 cm. inaltime, creste prin lo-
curile pietroase i umede din re-
giunea alpina. IunieAugust.
Nodurariu, Polygonum Bistorta L.,
vezi Raculet.
NoduroasA, Dactyl& glomerata L.,
vezi Golomat.
Nodute, Leucojum aestivum L i Leu-
cqjum vernum L., vezi Ghiocei-bo-
gati.
Nohot (Mold.), Cicer arietinum L.,
vezi Neut.
Nohot , Tetragonolobus purpureus
Moench., vezi Dungatea.
NoptkoasA, Micsunea, Mirodenie,
Sibiog (Trans.), Vioara-de-noapte.
[fr. Julienne, Girarde; g. Nach t-
viole]. Hesperis matronalis L.
e. qi 4. planta erbacee din fam.
Cruciferae, tulpina glabra sau pu-
bescenta, cu peri glandulosi, rami-
ficati ; frunzele oval-lanceolate,
ascutite i dintate ; florile mari,
bine mirositoare sunt lila sau albe;
fructele silique lineare cu valvele
uninerviate. Creste prin tufisuri si
dacoromanica.ro
pe marginea padurilor; uneori cul-
tivate ca planta decorativii. Mai-
lunie. Melif.
Noptiti, Mirabilis Jalapa L., Vezi
Barba-imparatului.
Norea, Mirabais Jalapa L., vezi
Barba-imparatului.
NotAtoare, Potamogeton natans L.,
vezi Broscarita.
Nout, Cicer arietinum L., vezi Neut.
Nu-mé-uita, Myosotis palustris Roth.,
ruicii (Trans. Brasov), Ochiu-sear-
pelui, Ochiul-sarpelui (Trans.), Ure-
chea-soarecelui. [fr. Myosotis-des-
bois; g. Wald-Vergissmein-
nicht].Jkosotis silvatica Hoffm.
4. si 0. plantd erbacee din fam.
Borraginaceae, frunzele inferioare
rotunzite la varf, florile albastre,
rosii sau albe, pedicelele fructelor
egal de lungi sau ceva mai lungi
cleat caliciul, corola culobiiintinsi
inteun singar plan, lobii caliciului
fructifer sunt erecti i coniventi.
Creste prin padurile de la munte.
MaiIulie. Melif.
Nue. [fr. Noyer; g. Walnuss, Nus-
s baum]..hrglans regia L. D. fru-
'nos si mare arbore din fain. Ju-
glandaceae, tulpina dreaptä, cu o
coroana mare, scoarta albicioasa;
frunzele alterne, mari, imparipena-
ticompuse, cu 7-9 foliole ovale,
user dintate; florile monoice, cele
mascule dispuse in lungi amente
cilindrice, multiflore si verzui, cele
femele axilare, sesile, situate la
extremitätile ramurilor ; fructele
glabre sunt drupe globuloase, por-
tiunea carnoasii a fructelor se des-
face (desghioacti) la maturitate ;
fructele numite Hari, astfel des-
ghiocate, se desfac si ele in 2 valve
si contin o siimanta fail albumen,
formate de 2 puternice cotiledoane
cerebriforme, partea comestibila
dela nucii, foarte bogate in olei.
Creste in paduri (j. Mehedinti) si
cultivat. AprilieMai.
Frunzele de nuc: «Folia Juglan-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL EOÌSÄW
di s» sunt intrebuintate in medicina,
ca stimulante, resolutive i adstrin-
gente. Lemnul foarte pretios pen-
tru confectionarea mobilelor. . Cu
frunzele si invalisul verde al nuci-
lor coloreaza romancile noastre di-
versele lor tesaturi. Din samburii
de nuca se fabrica un oleu comes-
tibil.
Nuci, [fr. Noix; g. N uss], fructele
comestibile de Juglans regia L.,
vezi Nuc.
Nuei-americane, Nuci- de-A merica.
[fr. Amandes d'Amérique, Aman-
des du Para, Chataignes du Brasil;
g. Paraniisse]. Semintele co-
mestibile de Bertholletia excelsa
Humb. et Bonpl. D. mare i fru-
mos arbore din fam. Lecythidaceae,
tulpina de vre-o 33 m. inaltirne ;
frunzele mari, alterne,oval-oblonge,
intregi qi putin coriacee; florile
galbine-aurii sunt dispuse in ra-
ceme, caliciul cu 2-4 lobi, corola
Cu 4-5 petale neegale, stamine
numeroase, libere; fructele mari,
globuloase, lemnoase, contin vre-o
20 de seminte mari, oval-trigonale,
sgrabuntoase, cu miezul alb, olea-
ginos qi comestibil. Acest arbore
cre0e in regiunea tropicala din
America de sud.
Nuel-de-America, semintele comes-
tibile de Bertholletia excelsa Humb.
et Bonpl., vezi Nuci-americane.
Nucparit, Nucuparii. [fr. Noix-mus-
cade; g. Muskatnuss].Se-
naintele aromatice de Myristica
fragranus Houtt., syn. Myristica
moschata Thunb. arbore aroma-
tic din fam. kyristicaceae, scoarta
roOetica; frunz ele alterne, intregi,
oval-lanceolate, coriace, de un ver-
de-inchis pe deasupra, alburii pe
partea inferioara ; florile regulate,
dioice, cele mascule dispuse in ra-
ceme fal§e, cate 3-5 flori axilare
sau supraaxilare i pedunculate,
cele femele formeaza un fel de
cime, periantul ca i al celor mas-
cule gamosepal, campanulat, ur-
ceolat i cantos. Acest arbore, o-
riginar din insulele Moluce, este
dacoromanica.ro
189
mult cultivat in terile tropicale,
pentru semintele i arilul lor car-
nos numit Frunzi {wart', ambele pro-
ducte aromatice.
«Namara» este intrebuintata ca
condiment si in medicina; ea con-
stitueste un important articol de
comert.
Nucuparit, semintele aromatice de
Myristica fragrans Houtt., vezi
Nucsoara.
Nucwari (Trans.), Staphylea pin-
nata L., vezi Clocotiq.
NufAr, Nuphar luteum Smith., vezi
Nufar-galben §i Nymphaea alba L.,
vezi Nuftir-alb.
NufAr- alb, Nufiír, Plamuna- alba,
Plumieri-alba (Trans.), Plumana-
all* Pinta (Munt.), Tidvii-de-apa
(Trans.). [fr. Nénuphar, Lunifa,
Lis- des-étangs ; g. Weiss e-S e e-
rose, Wasserlilie, Seelilie,
Weisse-Mummel]. Nymphaea
alba L. 21..plantA erbacee, aqua-
tica din fam. Nymphaeaceae, frun-
zele intregi, lungpetiolate, mari,
peltate i cordate, plutesc la su-
prafata apei ; florile albe, mari,
placut mirositoare sunt solitare
lungpedunculate, caliciul cu 4 se-
pale, corola cu numeroase petale,
cele exterioare mai lungi cleat
sepalele. Aceastá falimoasft planta
aquatica cregte i pe la noi, prin
apele stagnante sau lincurgatoare,
uneori cultivata. IunieAugust.
Florile acestei plante aquatice
sunt intrebuintate spte a face dul-
ceata i siropuri, cari au proprie-
tati calmante si usor narcotice.
Nufar-galben, Manufar, Nufar, Plu-
munä. - galbena ( Trans. ), Plutti
( Munt. ), Plut ii-galb en a ( Munt. ).
[fr. Nénuphar-jaune, Plateau, Ail-
lout-d'eau; Gelb e-M umm el,
Gelbe-Seerose, Nixblume,
Teichrose]. Nuphar luteum
Smith. 21- planta erbacee, aquatica
din fam. Nymphaeaceae, frunzele in-
tregi, lungpetiolate, peltate &i cor-
date, plutesc la suprafata apei,
 'MO ZACH. C. PANTU
petiolul cu 3 muchi ; florile gal-
bine, mari, solitare la varful unui
lung peduncul cilindric, caliciul Cu
-5 sepale, corola ca numeroase pe-
tale, mai scurte decal sepalele
prevraute pe partea dorsalit cu
op
Obligea nit, Calm (Trans.), Speribaná
(Trans.),Sperib an ti-trircatit (Trans.),
Speteazi (Trans.), Speteazi-pes-
tritä (Trans.), Speteaza - tarcata
(Trans.), Trestie-mirositoare. [fr.
Roseau-odorant, Acore-vrai ; g.
Kalmus, Gemeiner-Kalmus].
Aeon's Calamus L. 21.. plautti
erbacee, eu miros aromatic, din
fam. .Araceae, rizomul c6rnos, no-
duros, orizontal ; tulpina scapi-
-forma, foliacee, trigonalit-compri-
matit, cu o muche ascutitit i cu
una canaliculatrt, din care iese spa-
cilindric qi se continua 'in-
teo spatil foliacee ; frunzele lungi,
ensiforme, adesea undulate pe
margine, sunt alterne i invagi-
nante la baza; florile gàlbui sunt
-ermafrodite gi dispuse In spadi-
cele cilindric, periantul ca 6 fo-
liole, stamina 6, ovarul multiovu-
lat, devine la maturitate o bacá
triangularli, cu peretii aproape us-
cati. Aceastä plantA, originará din
Asia (India), creqte pe marginile
báltilor, lacurilor i rtiurilor din
Europa, unde a fost cultivatá 0 a
devenit aproape spoutanee. Iunie
Iulie.
Rizomul acestei plante are un
miros aromatic placut, un gust amar,
proprietati datorite unei esente,
principiul activ, care face sa fie In-
trebuintat In medicina cRhizoma
Calamis ca stimulant, tonic, contra
catarelor cronice si a dispepsiei. In
industrie intrebuintat pentru aro-
matisarea prajiturilor qi a unor li-
cheruri.
Obraza-fetei (Bilnat, Alma), Core-
dacoromanica.ro
cfite o foveola nectariferil. Creqte
prin ape stagnante i lin curgri-
toare, uneori cultivatä. Iunie-
August.
Dulceata (serbet) de floare de Nu-
far-galben este buna pentru ofticoqi.
opsis tinctoria Nutt., vezi Lipsci-
noaice.
Obstigi, Obsigä. Brachypodium
pinnatum P. Beauv. 21.. [fr. Brachy-
pode-penné ; g. Gefi e der t e-
Zwenk e], rizomul repent ; frun-
zele rigide, galben-verzui, spicele
drepte, distice, formate din spicule
verzui sau verzi.gAlbui ; aristele
mai scurte decAt glumele. Creqte
pe coline aride, pietroase i prin
tufl&uri. IunieAugust. Bra-
chypodium silvaticum Roem. et
Schult. 21.. [fr. Brachypode-des-
bois; g. Wald-Zwenke].
cina flbroasii, frunzele moi, de un
verde inchis, atArnit in jos, spicele
distice, putin aplecate. Cre0e prin
pâduriqi tufiviri.
Ambele ierburi din fam. Gramineae.
Brachypodlum pinnatum P.
Beauv. qi Brachypodium silvaticum
Roem. et Schult., vezi Obsagii.
ObsigA, Iarba-ovasului, Iarba-van-
tului, Ochsigti (Trans.), Opsigii
(Mold.), Orsigd i Osigit (Trans),
Secirea, Usiga.Bromits secalinus
L. a [fr. Brome-seigle ; g. R o g-
gen-T resp e.], frunze lineare sau
linear-lanceolate, cu vagina gla-
bat ; florile dispuse in spicule gla-
bre sau piroase, formand o pani-
culit putin 19x6., la urmit unilate-
rala, plecatä. Cre0e prin
MaiIunie. Bromus ste-
rilis L. 0. [fr. Brome-stérile ; g.
Taub e-T resp e.].tulpina(paiul)
de tot glabrii, frunzele cu vaginile
päroase sau aspre; florile dispuse
in spicule glabre, cari formeazá
o paniculä laxri, ce atarnii in jos,
ramurile sale mult mai lungi de-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
cat spiculele. Aceastä planta rii-
mane mutt timp frumos verde.
Creste prin locuri cultivate si ne-
cultivate, daramäturi si drumuri.
MaiAugust. Ambele ierburi din
fam. Gramineae.
Lolium perenne L., vezi Zi-
zanie si Lolium temulentum L.,
vezi Salbatie.
Ochetariff', Chelarea, Chelarel, Ochi-
lari, Ochilaritii [fr. Lunetière-lisse ;
g. Brillenschote, Britten-
schtitchen]. Biscutella luevi-
gata L. 21.. plantd erbacee din fam.
Cruciferae ; frunzele bazilare dis-
puse in rozeta sunt oblonge, dintate
sau intregi, ingustandu-se tree pe
nesimtite in petiol ; cele caulinare
oblonge, rotunzite la baza, sunt se-
miamplexicaule i sesile, iar cele
superioare sunt lineare ; florile
galbine, dispuse in raceme ; fruc-
tul este o silicula glabrä, in forma
de ochelari, emarginatä la varf si
la baza. Creste prin pasuni umede
si pietroase in regiunea alpina $i
subalpina. IunieAugust.
Ochesole (Trans.), Tagetes erecta L.
si Tagetes patula L., vezi Vitsdoage.
Ochii-cucului (Mold.), Zinnia ele-
gans Jacq., vezi Carciumarese.
( Trans. Brasov ),
Graul-cucului, (Bucovina), Nu-me-
uita, Ochiul-searpelui,
pelui (Trans.), Urechea-soarecelui.
[fr. Ne-m'oubliez pas ; g. V ergi s-
smeinnicht].Myosotis palustris
Roth. 21.. planta erbacee din fam.
Borraginaceae, rizom &Air, repent,
tulpina anguloasd, frunzele oblong-
lanceolate, ascutite ; florile albas-
tre, rar albe sau rosii, caliciul cu
5 dinti, stilul de lungimea cali-
ciulai. Fanete-umede, bäli, mlas-
tini, pe langii 'Jamie si rauri. Mai
Iulie.
( Trans. - Brasov ),
lilyosotis silvatica Hoff m., vezi Nu-
ma-uita.
Ochli-sorecelului (Trans. Brasov.).
[fr. Saxifrage redressée; g. A u f-
st eig en d er -S t ein b r ec h].
Saxifraga adscendens L., syn.
dacoromanica.ro
191
Saxifraga controcersa Sternb. 21..
mica planta erbacee, rosietic-glan-
dulos-paroasti, din fam. Saxifra-
gaceae, tulpina foliatä, solitara, ra-
mificata ; frunzele radicale oboval-
spatulate, nedivizate, trilobate ori
trifide, putin carnoase, cele cau-
linare alterne, palmat-trifide; flo-
rile alburii, caliciul cu 5 diviziuni,
corola cu 5 petale, stamine 10, mai
scurte cleat petalele, pedunculii
mai scurti cleat florile; fructul o
capsula bilocularà. Creste prin lo-
curile stancoase, pietroase i u-
mede din regiunea montana si al-
IunieAugust.
Biscutella laevigata L., vezi
Ochelarita.
Biscutella laevigata L.,
vezi Ochelaritit
Ochincea, Gentiana cruciata L., vezi
Ghinfura i Gentiana lutea L., vezi
Enfura.
Ochincele, Gentiana cruciata L., vezi
Ghinfura i Gentiana excisa Presl.,
vezi Cupe.
Ochiw, Anagallis arvensis L., vezi
Scanteuta.
Ochiu-boulul. [fr. Aster-des-Alpes ;
g. Alpen-Aster, Sternblu-
m e]. Aster alpinus L. 4. mica
plantri erbacee din fam. Compo-
sitae, tulpina cu un singur capitul
terminal ; frunzele cu 3 nervure,
sunt lanceolate sau oblonge, in-
tregi si acoperite cu peri moi ;
&rile centrale (tubuloase) sunt
galbine si ermafrodite, cele mar-
ginate (ligulate) albastre si femele.
Creste prin pasunile stancoase din
yegiunea alpina. IulieAugust.
Melif.
Ochiu-boului, Aster Amellus L., vezi
Stelita, Erigeron acre L., vezi
Bunghisor si Telekia spectosa Bmgt.,
vezi Laptucu-oaiei.
Ochiu-boului (Trans.), Leucanthemum
vulgare Lam., vezi Aurata si Poten-
tilla reptans L., vezi Cinci-degete.
Ochlu-lupului. [fr. Herbe-aux-pucee;
g. Sand-Wegerichd. Plan-
tago arenaria W. et Kit. C). mica
planta erbacee, scurt si
 192 ZACH. C. PANTII
roasa din fam. Plantaginaceae, tul-
pina erecta, ramificata, cu nume-
roase frunze lineare; florile dispuse
in mici spice ovoide, compacte, si
axilare; radacina fusiforma. Creste
prin locuri nasipoase, pe matca
raurilor. IulieAugust.
Ochlu-mittei (Bucovina), Echium vul-
gave L., vezi Iarba-searpelui.
Ochlu-Orpelui (Trans.), Myosotis pa
lustris Roth., vezi Ochii pasaruicii
Myosotis silvatica Hoffm., vezi
Nu-m6-uita.
Ochiulearpelui. [fr. Eritrichium ; g.
Himmelsherold].Eritrirhium
terglouense Hacq. 4. mica planta
erbacee, cespitoasa din fam. Borra-
ginaceue, frunzele mici, oblong-
lanceolate, alb si matasos-paroase;
florile albastre ca cerul, cu gâtul
galben. Creste pe stâncile din re-
giunea alpinA. IulieAugust.
Ochlulearpelui. [fr. Oreille-de-sou-
ris; g. Mittleres-Vergis-
smeinnicht].Myosotis inter-
media Link. C). rar 4. mica planta
erbacee din fam. Borraginaceae,
frunzele paroase, lanceolate sau
oblonge ; florile mici, de un alba-
stru inchis, caliciul cu 6 diviziuni
acoperite cu peri aspri in forma
de cärlig, corola mica cu 5 lobi
obtusi, caliciul fructifer inchis, pe-
dicelele fructelor de 2 ori mai lungi
cleat caliciul. Creste prin pasuni,
climpuri i locuri necultivate. Iu-
nieAugust.
Ochlalearpolui, Myosotis palustris
Roth., vezi Ochii päsäruicii si .111 yo-
sotis silvatica Hoffm., vezi Nu-me-
uita.
Ochlul-soarelui, Helyotropium euro-
paeutn L vezi
Ochsigit (Trans.), Bromus secalinus L.
si Bromus sterilis L., vezi Obsiga.
Ocinceave, Gentiana excisa Presl.,
vezi Cupe.
Odagaci, Saponaria officinalis L.,
vezi Odogaci.
Odogaci. [fr. Ecorce de Cascarille;
g. Cascarillrinde, Schaca-
r illri n de]. Scoarta de Croton Elu-
teria Benn. mic arbust din fam.
dacoromanica.ro
Euphorbiaceae, ramurile brune
paroase; frunzele ovale, lanceolate,
ascutite, usor cordiforme sau ro-
tunzite la baza, fin-denticulate pe
margine si acoperite pe partea
inferioara cu solzi stelati ; florile
unisexuale, monoice, dispuse in
raceme axilare sau terminale, cele
mascule au caliciul dublu cu 5
diviziuni, petale mari, stamine
12-20; florile femelo au caliciul
dublu, ovarul cu 3 coaste ; fructul
inic este o capsula oblong-rotunda,
cenusie sau argintie. Aceastä planta
este originara din insulele Bahama
iar Croton Cascarilla L. a carui
scoarta are aceleasi proprietriti si
intrebuintäri ca si scoarta speciei
precedente, este originara din in-
sulele Bahama si din peninsula
Florida.
Scoarta acestor arbusti «Cortex
Casearillae» sau «Cortex Eluteriaer
de coloare alba-cenusie la exterior,
brun-galbue la interior, Cu an gust
acru si amar, cu miros aromatic, care
se desvolta mai cu sama mind arde,
se intrebuinteaza In medicina. Odo-
gaciul se zice CA opreste varsaturile
si favorizeaza secretiunea laptelui,
intrebuintat In medicina cu deose-
bire spre a combate diareele vechi,
diareele atonice ale copiilor, cata-
rele pulmonare si ca antihelmintic.
Odogaci, Odagaci, Saponel, Sapo-
nele (Banat), Sapunaritä, Sapunel,
Sapunul-popei (j. Prahova, Vale-
nii-de-munte), Soponel, Soponul-
calului. [fr. Savonière ; g. S e i -
fenkraut, Gebräuchliches-
Seifenkraut].Saponaria offi-
cinalis L. 4. plantd erbacee din
fam. Caryophyllaceae, rizomul ra-
mificat; tulpina dreapta, cu frunze
opuse, oblong-lanceolate, ascutite
si concrescute la baza, cele infe-
rioare ingustate in petiol, sunt
glabre sau putin paroase ; florile
rozee, rar albe, scurt-pedunculate,
sunt dispuse In corymbe fascicu-
late, caliciul tubulos si nearipat
are 5 dinti neegali si ascutiti, co-
rola cu 5 petale lungunghiculate
 PLANTELB DUNOSCUTE DE POPORDL ROMAN
si la bug Cu 2 dinti ascutiti;
fructul o capsula oblonga, cu nu-
meroase seminte. Creste pe margi-
nea raurilor, prin lunci, tufisuri,
pe langa garduri i drumuri. Iulie
August.
Se intrebuinteaza in medicina
frunzele siradacinile, din cauza pro-
prietatilor aperitive, sudorifice
depurative. Aceasta planta este un
nutre t bun pentru vite si mai cu
sama pentru oi, din care causa ar
merita sa fie cultivata. Radacinile
acestei plante, cunoscute sub nu-
mirea de Ciuin, sunt intrebuintate
pentru scoaterea petelor din haine.
OdoIan, V aleriana officinalis L., vezi
Odolean.
Odolean. [fr. Valériane-des-marais ;
g. Zveihausiger-Baldrian].
Valeriana dioica L. 21-. planta erba-
cee din fam. Valerianaceae, rizomul
Cu stoloni ; tulpina dreapta, fistu-
loasasi striata; frunzele cele mai de
jos sunt rotund-ovale sau eliptice,
cele ale fasciculelor sterile sunt
lung-petiolate, ovale si ascutite,
cele mijlocii lirate -penatisecate,
cele supreme mai adesea cu 3 pe-
rechi de segmente lineare; florile
dioice, sunt rozee sau albe, cele
masculine mai mari. Creste prin
fanete i locuri umede. Mai
Iunie.
Odolean, Odolan, Gua-porumbului,
Ntivalnic. [fr. Herbe-aux-chats; g.
Baldrian, Gemeiner-Bal-
drian]. Valeriana offieinalis L.
21- planta erbacee din fam. Vale-
rianaceae, riz omul vertical, cu scurti
stoloni subterani sau fàrä stoloni;
tulpina fistuloasii, este dreapta
striata ; frunzele penatipartite, cu
5-11 perechi de foliole lanceolate,
serat-dintate sau intregi ; florile
rozee sau albe, sunt ermafrodite
si dispuse in raceme corimbiforme,
termin al e. Creste prinfanete umede
si paduri umbroase, pe MITI pa-
raje. MaiIulie.
Radacin a acestei plante este foate
dacoromanica.ro
193
mult intrebuintata in medicina cRa-
dix Valerianae» din cauza proprie-
tatilor sale antispasmodice. Ea ras-
pandeste un miros caracteristic si
nepla cut, care face ca aceasta planta
sä fie cantata de pisici. Duo. cre-
dinta poporului nostru este bine, ca
aceasta, buruiana sa o poarte femeile
la bran, caci le aduce noroc in dra-
goste.
Odos,Ovas-salbatic.[fr. Folle-Avoine
g. Flug-Hafer, Wind-Hafer].
Avena fatua L. O. plantd ier-
boas& din fain. Gramineae, tul-
pina dreapta ; frunzele plane, de,stul
de late; florile dispuse cate 3 in-
tr'un spicul, spiculele grupate inteo
panicula Cu ramuri Manse in toate
directiile; fructele cad la maturi-
tate, gluma superioara cu 9 ner-
vure, axa spiculelor este acoperita
cu peri asprii. Creste printre
manituri. IulieAugust.
Ocios, Avena strigosa Schreb., vezi
Ovas-prost i Lolium perenne L.,
vezi Zizanie.
Oglice (Banat.), Primula officinalis
Jacq., vezi Ciubotica-cucului.
Oglice, Spiraea Filipendula L., vezi
Aglica.
Oiwa, Urtica urens L., vezi Urzica-
mica%
Oith, Anemone nemorosa L., vezi
Floarea-pastilor i Russula lepida
Fr., vezi Plinisoare.
Oita, Deditei-de-padure,
Oite-sillbatice. [fr. Anémone
silvestre, Anemone - sauvage; g.
Wald-Windröschen]. A-
nemone silvestris L. 21-. mica planta
erbacee din fam. Ranuneulaceae,
frunzele bazilare cu 5 lobi cunei-
formi, trifizi, involucrul format
din foliole petiolate, asemenea frun-
zelor bazilare; floarea mare, alba sau
rozee, este miittisos-paroasa pe din
Oa* fructele argintiu si lanos
paroase. Creste prin poienile de
prin piiduri i prin livezi. Aprilie-
Mai.
Olte, Anemone alpina L., vezi Sisi-
nei-de-munte §i Anemone nemorosa
L., vezi Floarea-pastilor.
13
 194 ZACH. C. PANTU
Oite-sillbatice, Anemone silvestris L.,
vezi Oita.
Olbalt (Banat), Glechoma hederacea
L., vezi Silnic.
Oleandra (Trans.), Nerium Oleander
L., vezi Leandru.
Olei, Holcus lanatus L., vezi Flo cosica.
°Wish, Sedum acre L., vezi
de-soaldina §i Sedum maximum
Suter., vezi larba-de-urechi.
Omac, Aconitum cernuum Wulf., vezi
Omag.
Omag, Aconitum Ant hora L., vezi
Omeag-galbin.
Omag, Omac, Omeag (Trans.), Oraiac
(Trans.), Toaie (Moldova de sus si
Bucov.).Aconitum rernuum Wulf.
4. planta erbacee cu florile neregu-
late, albastre-violacee. Creste prin
locurile umede si cam umbroase din
regiunea subalpina i alpina. Iulie
Septembrie. Aconitum Mold a-
vicum Hacq. 2l. tulpina dreapta,
glabra, numai in partea superioara
foarte marunt velutinä ; florile li-
liachii sau albastre ca cerul, scurt
pftroase, casca cilindriform-conia,
putin stramtata la mijloc, pinte-
ni circinat-curbati sau chiar circi-
nat-resuciti. Creste in vaile mon-
tane, in locuri umede si umbroase,
pe stanci in regiunea subalpinti
alpina. Iulie August. Aconitunt
Napellus L., 21-. [fr. Casque-de-Ju-
piter, Char-de-Vénus; g. W a hrer-
S tur mhu t, Eisen hut], radticini
fusif orme, earn o as e,n apiforme; f run-
zele de un verde inchis si lucitoare,
de desupt mai palide ; florile al-
bastre, rar albe sau purpurii, dis-
puse in racem terminal, sunt nere-
gulate, sepale cinci pubescente, cel
posterior in forma de cased mai
lata cleat lung& ; fructele sunt 3 fo-
licule divergente, and sunt tinere.
Creste in pasunile de prin padurile
subalpine. IulieAugust. Melif.
Radacina i frunzele acestei plante,
sunt intrebuintate in medicina ca
diuretice i calmant al durerilor
In afectiunile reumatice, spre a
combate nevralgiile, tusa etc. Cu
aceastä plantä otraveste romanul
dacoromanica.ro
cainii cei rtii.Aconituin variegatum
L. 4. [g. Bunter-Sturm hut],
rtidticina ca 2 tubercule scurt-na-
piforme; forte albastre, albe sau
värgate, casca mai lunga cleat
lata, pintenul in forma de carlig,
fructele tinere sunt paralele. Creste
prin ptiduri, tuflse i livezi in re-
giunea montana. IulieAugust.
Toate aceste specii sunt plante er-
bacee foarte veninoase, din fam.
Ranunculaceae.
Omag, Aconitum lasianthum Rchb.,
vezi Omag-galben.
Omag-galben, Omag, Omeag (Trans.)
Aconitum lasianthum Rchb.
planta erbacee din fam. Ranun-
culaceae, rädäcina fusiforma, rami-
tul pina, florile, casca si frac-
tele preste tot patent-viloase; flo-
rile galbine, casca conia. Creste
prin livezi, poieni, margini de pa-
duri in regiunea montanti, pe sol
de calcar. IunieAugust.
Ornan, (Banat si Munt.). mula lie-
leniunt L., vezi Iarba-mare.
Omiitute, Leucojunt aestivum L., vezi
Ghiocei-bogati.
Omeag, (Trans.), Aconitum Anthora
L., vezi Omeag-galbin, Aconttum
cernuum Wulf., vai Omag. Aco-
nitum lasianthum Rchb., vezi Omag-
galben i Aconitum Vulparia Rchb.,
vezi Omiac.
Omeag-galbin (Trans), Omag,Omeag,
Omiac, Omia c-galbeu (Trans), Toae
(M.old.). [fr. Aconit-Anthora ; g.
Star mhut, Eis en hu t].
Aronitum Anthora L. 4. planta
erbacee veninoasti din fam. Ra-
nunculaceae, frunzele palmatisecate
cu lobii foarte ingusti, lineari ;
florile galbine, neregulate, sepa-
lul posterior in forma de casa.,
aproape tot asa de lata at de
; periantul persista si in sta-
diul de fructiflcatie. Creste prin
paduri, stanci in regiunea mon-
tanii, si subalpina. IulieAugust.
Omiac (Trans.), A conitum Ant hora
L., vezi Omeag-galbin si A coni-
tum cernuum Wulf., vezi Omag.
Omiac, Omeag.Aconitum Vulparia
 PLANTELE CUNOSOUTE DE POPORIIL ROMAN
Rchb. 21.. plantä erbacee, veninoasa,
din fam. Ranunculaceae , tulpina
glabra ; florile galbine au casca
glabra ; fructele glabre i numai
In partea inferioara externa putin
paroase; la exterior aceasta planta
are mare asemanare Cu Aconitum
lasianthum Rchb. Creste pe sub
päduri, pe locuri cu petris in re-
giunea montanä. IulieAugust.
Omiae-galben (Trans.), Aconitum
Anthora L., vezi Omeag-galbin.
Opalitel. [fr. Compagnon-
blanc, Robinet; g. Lichtnelke,
Weisse-Lichtnelke]. Melan-
dryum pratense Roehl., syn. Lych-
ldi 8 vespertina Sibth. 8. §i planta
erbacee din fam. Caryophyllaceae,
tulpina vilos - paroasä, in partea
superioara glandulos - paroasii ;
frunzele oval-lanceolate, ingustat-
ascutite i impreuna cu pendun-
culele florilor si cu caliciul scurt-
glandulos -paroase ; florile albe,
loarte rar rozee, mai adesea dioice,
se deschid seara si riispandesc un
miros placut; fructul capsula cu
inii proeminenti. Creste prin tu-
fisuri, pe marginea padurilor si a
cil,mpurilor, pe länga garduri
drumuri. MaiAugust.
Opalitel, Melandry um pratense Roehl.,
vezi Opaitä.
Opintiei (Mold.), Clavaria botrytis
Pers., vezi Rämurele, Clavaria
crispula Fr. vezi Togmägel. Ola-
varia fiava Schaeff., vezi Creasta-
cocosului.
Opintiei, Lactarius deliciosus Fr., vezi
Räscov.
Opsigh (Mold.), Bromus secalinus L.
Bromus sterilis L., vezi
Oras t eh, Linte-neagrä, Mälurici, Mii-
zarica-cucului, Mazarichea-cucalui,
Mazariche-neagra. [fr. Gesse-noire,
Orobe-noir; g. Schwarze-Plat-
terbse, Walderbse]. Orobus
niger L., syn. Lathyrus niger Berhn.
4. planta erbacee din fam. Legu-
minosae- Papdionareae, tul pina ra-
mificatil., nearipata; frunzele, cu 6
perechi de foliole ovale, oblonge,
verzi-albastrii pe partea inferioarii
dacoromanica.ro
195
si Uri lustru, obtuse si terminate
printeun varf ascutit, frunzele pa-
ripenaticompuse sunt terminate
printeun várf ascutit, nu prin car-
eel; florile rosii purpurii la urmä
albastre, foarte rar albe, stint dis-
puse in raceme de 4-8 flori, ade-
sea mai lungi cleat frunza; frue-
tele pastari (legume) comprimate.
Planta intreaga devine neagrii and
se usuci. Creste prin paduri um-
broase, dumbrave. MaiIunie.
Orbs! i Orobus variegatus Ten., vezi
Malurici si Orobus vernus L., vezi
Pupezele.
Orbalt Christoforä, Iarba-Christo-
forului (Trans.), Iarba-de-orbant,
Iarba-sfântului Christofor, larba-
tälharului, Orbant. [fr. Actée-en-
épi; g. Christophskraut].Ac-
taea sip cata L. 4. planta erbacee,
veninoasti, din fam. Ranun culaceae,
rizomul gros, cu fibre radicale lungi
si puternice ; tulpina erectà', geni-
culatä, subtire si simpla ; frunzele
foarte mari in raport cu tulpina,
sunt petiolate, de 2-3 ori terna-
tisecte, cu foliole ovale sau oblonge,
acuminate, incis i dublu-serat-
dint tte, putin lucitoare ; florile
albe-galbui, sunt mici si dispuse
in raceme pedunculate, ovale si
dense, calciul cu 4 sepale ovale,
albicioase, corola cu 4-5 petale
reduse, la starninode
si egale cu staminele; fructul bac-
ciform, oval-globulos, devine la ma-
turitate negru lucitor. Creste prin
padurile umbroase de la munte.
MaiIulie.
Orb a nt, Adaea spicata L., vezi Orbalt.
Orenita ( Munt.), Bobusor, Ciuni
(Trans.), Fasolica, Fasuitä, M
rica. [fr. Gesse-tubéreuse, Gland-
de-terre ; g. Er dn us s]. La-
thyrus tuberasus L. 4. planta er-
bacee, glabra din fam. Leg amino-
sae- Papilionaceae, rizomul filiform,
ramifieat, are la punctele de ra-
mificatiune umfläturi tuberculoase,
carnoase si comestibile, de mari-
mea alunelor; frunzele terminate
printenn cárcel ramificat, au o
 106 ZACH. C. PANTU
pereche de foliole oblonge sau o-
blong-lanceolate, la varf mucro-
nate ; florile rosii-purpurii, placut
mirositoare, stint dispuse in ra-
ceme multiflore ; fructele sunt le-
gume (pastilri) linear-oblonge.Cre-
ste prin locuri cultivate, pe mar-
ginea padurilor, prin livezi si fa-
nete. IunieAugust. Melif.
Orez, Oriz, Urez, Uriz (Maced.). [fr.
Riz ; g. R e i s]. Oryza sativa L.
C). plant& ierboasa, aquatica din
fam. Gramineae, tulpina glabrit,
erecta, poate ajunge pana la 11/2
inaltime; frunzele lineare, alun-
gite, plane, aspre i Cu ligula di-
vizatä in 2 lobi lanceolati, ascu-
titi ; spiculele mici, comprimate
lateral, aunt uniflore, floarea er-
mafroditä, cu glumele foarte mici,
spiculele dispuse intr'o panicula
terminala, erecta, strrinsa, ca ra-
murile lungi, subtiri i putin fle-
xuoase, glumelele carenate, aproape
egale, cea inferioara mult mai lata
decal cea superioarit, este uneori
aristata, stamine ease, ovarul o-
void, cu 2 stile scurte, terminate
prin 2 stigmate plumoase; fructul
cariopsa comprimata si strans in-
vial de glumelele persistente.
Aceasta utila planta, originara de
pe marginea lacurilor din India
°stick se cultiva ca cereala in
India si China deja de 2800 ani
inainte de Christos. Cultura aces-
tei plante reuseste si in America
de nord, in Africa, in Europa prin
Italia si in Banat ; s'au facut in-
cercar i la Doi; prin bältile Du-
narei s'ar putea cultiva cu succes.
IulieAugust.
Orezul formeaza baza nutrimen-
tului popoarelor asiatice, el este
pentru Asia, ceeace este graul pen-
tru Europa. Fructele decorticate
albe, galbui i sticloase, sunt un
aliment sanatos, cunoscut si prin
partile noastre si constituie un im-
portant articol de cornett Faina de
orez este intrebuintata in medicina
pentru cataplasme emoliente, sau
uscata ca absorbant in diferite boale
dacoromanica.ro
de piele. Fama de Orez constitue o
pudra Cu totul inofensiva, sub nu-
mirea de pudra de ore;
Oriz (Trans.), Oryza sativa L., vezi
Orez.
Or muz, Symphoriearpus racemosus
Michaux., vezi Hurmuz.
Orsigii (Trans.), Bromus seealinus L.
Bromus sterilis L., vezi Obsiga.
Orz, Orzu (Maced.). [fr. Orge, Es-
courgeon; g. Gerste, Gem eine-
Gerste, Vierzeilige-Ger-
s t e.]. .Hordeum vulgare L. 0.
planta ierboasa din fam. Grami-
neae, tulpina dreapt a, ro b usta ; frun-
zele lineare, plane, aspre pe dea-
supra ; spicul lax, robust, aproape
in 4 muchi si putin comprimat,
adesea aplecat in jos la maturi-
tate; spiculele uniflore, toate erma-
frodite, sunt dispuse longitudinal
In 6 randuri, dintre care 2 ran-
duri opuse, putin proeminente, iar
celelalte 4 randuri mult mai pro-
eminente la maturitate. Orzul se
cultivi adesea pentra tTebuinte
economice si industriale. Mai
Iunie.
Din grauntele de Orz sa prepara
maltul, care serva la fabricatiunea
berei. Grauntele de Orz (decorti-
cate) curatite de pojghita, consti-
tuiesc productul vegetal, cunoscut
sub numele de .4rpNeaf, care se puns
In supa. Tot din grauntele de Orz
se fabrica i Grisul,sau Griful(Munt.)
Grisa (Mold.) product vegetal intre-
buintat la bucatarie. Popoarele din
regiunile nordice prepara din gratin-
tele de Orz paine ; iar in site parti
spre exemplu in tarile din regiunea
mediteraniana, uneori si pe la noi,
se intrebuinteaza Orzul ca nutret
pentru cai.
Orz-lernatie. [fr. Orge-carrée, Orge-
d'hiver ; g. Sechszeilige-
Gerste.].Hordeum hexastichum
L. C). planta ierboasa din fam.
Gramineae, tulpina dreapta; frun-
zele lineare, late, plane, pe dea-
supra putin aspre ; spiculele dis-
puse pe 6 randuri, toate egal pro-
eminente si ermafrodite, formand
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
un spic dens, drept, nu compri-
mat ci in 6 muchi cam rotunzite,
spicul in sectiune transversala
este representat printeo stea Cu
6 raze. Cultivat deja din vechime,
mai cu sama in regiunile sudice ;
se cultiva' si la noi ca planta eco-
nomica. MaiIunie.
Orz-pfuluret. [fr. Orge-d'Europe; g.
Europäisches-Haargras].Hor-
deunt europaeum All., syn, Elynrus
eropaeus L. 21. planta ierboasii,
cespitoasä , verde- albastruie, din
fam. Gramineae, frunzele plane,
glabre, sunt verzi, cu vaginele pa-
roase; spicule cu 2 flori, rar uni-
flore, grupate In spice drepte; glu-
mele Cu ariste drepte, linear-su-
bulate, glumela inferioarä lung -
aristatit'. Creste prin paduri um-
broase i prin dumbrave. Iunie-
Iulie.
Orzu (Maced.), Hordeum vulgare L.,
vezi Orz.
Orzuloareellor. [fr. Orge-des-rats;
g. Mäuse-Gerste].Hordeum
murinum L. 0. mica planta ier-
boasa din fam. Granzhzeae, glumele
spiculului median fructifer linear-
lanceolate, de ambele parti ciliate,
glumele exterioare, ale spiculelor
laterale sunt setiforme, aspre, cele
interne ceva mai late si aproape
de baza lor unilateral-ciliate, va-
gina frunzei celei mai de sus este
muflatä. Cre0e pe länga drumuri,
ziduri, locuinte, prin daramaturi
locuri inculte. IulieAugust.
(Trans.), Bromus secalinus L.
Bromus sterilis L., vezi Obsiga.
Osu-tepurelui (Munt.), Asudul-calu-
lui (Trans.), Darmotin (Oltenia),
Sfil4itoare (Trans.), Sudoarea-ca-
lului (Mold. ai Trans.), Sudoarea-
capului. Ononis hircina Jacq.
Bugraneg.Feld-Hauhechel].
21.. planta cu miros greu, tulpina
dreapta sau ascendenfä, mai adesea
spini, de jur-imprejur viscos-
paroasa; frunzele trifoliolate, folio-
lele ovale, .glandulos-paroase; flo-
rile rozee, dis-
puse cate 2scurt-pedunculate'
la subtioara frunze-
dacoromanica.ro
197
lor, ingramadite mai cu sama spre
varful tulpinei si al ramurilor, pe-
dunculii mai scurti cleat caliciul;
fructul leguma erecta, ovala, Cu
seminte tuberculat-scabre i var.
pseudohircina Schur., syn. Ononis
hireina Jacq. var. spineseens Led.,
care diferä de specia tipica, prin
ramurile tinere terminate in spini
puternici qi lungi si prin florile
sale mai mici. Creste prin fanete,
livezi, maracinisuri, drumuri. Iunie
August. Ononis spinosa L. [fr.
Bugrane-épineuse ; g. We ibe r-
krieg, Dornige-Hauhechel].
21.. tulpina erecta sau ascendentii,
cu 1-2 randuri de peri i cu
cativa peri glandulogi; frunzele tri-
foliolate, ca foliole oval-lungarete,
denticulate si glabrescente; florile
axilare, singuratice sau cate douti,
sunt rozee, ingramadite la varful
ramurilor spinoase ; spinii mai cu
sama ate doi. Cre0e prin
fanete i campii sterile Iunie-
August. Radacina acestei plante
oRadia. Ononidis» Intrebuintata in
medicinä. Atat Ononis hircina Jacq.
cat si Ononis spinosa L. sunt
plante subfrutescente din fam.
Leguminosae-Papilionaceae.
Optar, Rhus typhina L., vezi Otetar.
Otetar, Otatar. [fr. Sumac-amarante,
Sumac-de-Virginie ; g. Hirsc h-
kolben-Sumach, Essigbaum].
Rhus typhina L. b. mic arbore
din fam. .Anacardiaceae, ramurile
petiolul comun al frunzelor brun-
lanos-piroase, frunzele alterne, im-
paripenaticompuse cu 11-31 fo-
liole lanceolate, acuminate, ascu-
tit-dentate qi fln-paroase pe par-
tea inferioara ; florile dioice sau
polygame sunt galbine-verzii, dis-
puse in panicule racemiforme, ter-
minale, compacte, acoperite cuperi
ro§ii, caliciul cu 5 diviziuni per-
sistente, imbricate, corola cu 5
petale egale, intinse, 5 stamine ;
fructele mici drupe uscate, com-
primate, devin ro0i purpurii. A-
cest arbore, originar din Ame-
rica de nord, se cultiva adesea §i
 198 ZACH. C. PANTII
pe la noi ca planta decorativa.
IunieIulie.
Otratel (Trans.-Niisitud), Borrago
officinlis L., vezi Limba-mielului.
Otratel, Barantä, (Trans.). [g. L o t-
vf ur z, Sand-Lotwurzj.Onos-
ma arenarium W. et Kit. 8. planta
erbacee din fam. Borraginuceae,
tulpina ramificata ; frunzele linear-
lanceolate, acoperite cu peri rigizi,
perii asezati pe tubercule glabre,
frunzele din inflorescenta sunt
oval-lanceolate; florile galbine, au
stamine ca anterele sagitate
denticulate. Creste prin fanete si
pitsuni uscate, pe colinele si cam-
piile aride. IunieIulie.
OtrAtel-de-apii, Oträtelu-baltilor [fr.
Utriculaire g. Gem e in er -W a s-
s erhelm, ' NVasserschlauch].
Utriciclaria vulgaris L. 4. planta
erbacee aquaticit din fam. Lenti-
bulariaceae, frunzele cufundate in
rya sunt penatifide, cu segmente
multisecate, intinse in toate direc-
avand numeroase vesicule
aerifere, frunzele dupa circumfe-
rinta ovale; florile galbine fru-
moase, dispuse in raceme termi-
nale de 4-8 flori la viirful tul-
pinei scapiforme; pedunculele flo-
rale de 3 ori mai lungi decat
bractea, florile neregulate, caliciul
adtinc-bilobat, corola cu un pin-
tene are gatul inchis, baza supe-
rioara orbicular-ovalä, egala sau
putin mai lungti decät gatul bi-
lobat, buza inferioarli cu marginea
resfrantit; fructul capsula unilocu-
lara. Creste prin apele stagnante
sau lin-curgatoare. IunieAugust.
Ltricularia vul-
garis L., vezi Otrittel-de-apa.
Ougle-popti, Helleborus purpurascens
W. et. Kit., vezi Spfinz.
Ouale-popii. [fr. Orchis bouc Orchis
odeur de bouc ; g. Bock s-
geil, Bocks-Riemenzunge,
Riemenzunge]. Himantoglos-
sum hircinum Spreng., syn. Say-
rium hircinum L., Orchis hircina
Crantz., Loroglossum hircinum Rich.
4. plantit erbacee, tuberculoasit,
dacoromanica.ro
de un verde deschis, din fam.
Orchidaceae, tubercule intregi, o-
voide; tulpina robustä, spre varf
putin anguloasa ; frunzele oblong-
lan ceolate, glaucescente la in ceput,
apoi gàlbui, sa tree repede; florile
alburii-verzui ca puncte i linii
rosii-purpurii, raspandesc un miros
nepliicut si tare (miros de tap),
ele sunt numeroase, marisoare si
dispuse inteun spic lung si putin
lax la värful tulpinei, periantul ca
diviziunile externe nerviate, con-
cave si conivente, formeazit o cascil
alba-verzuie la exterior, rosu-pur-
purie la interior si cu striatiuni
verzi, cele 2 laterale interne in-
gust-lineare ; labelul cu 3 lobi li-
neari, inainte de inflorire invartiti
In spiralii, de coloare alburiu-ver-
zuie si Cu puncte brun-rosietice,
lobul mijlociu foarte lung si putin
rasucit este bifid, cei laterali mult
mai scurti si undulat-incretiti, pin-
tenul conic, foarte scurt, indreptat
in jos ; ovarul cilindric, rasucit ;
bracteele linear-lanceolate, acumi-
nate, sunt mai lungi san mai scurte
cleat florile. Creste pe marginea
pidurilor, prin poieni i ritrisuri
de paduri, prin tufisuri si coaste,
de preferinta pe calcar. MaiIulie.
Oul-inului, Camelina sativa Crantz.,
vezi Lubit.
Ouoare (Trans.), Streptopus ample-
xifolius DC., vezi Ousor.
Ou§or (Trans.), Ousoare (Trans.). [fr.
Streptope à feuilles embrassantes ;
g. linickfuss, Knotenfuss].
Streptopus amplexifolius DC., syn.
Uvularia amplexifolia L. 21.. planta
erbacee glabra din fam. Liliaceae,
tulpina undulatä, ramificatä. i ne-
teat ; frunzele intregi, cordiform-
ovale, la baza amplexicaule, sunt
alterne, dese, foarte netede si glauce
pe partea inferioara ; florile albe-
verzui, sunt axilare, solitare, lung
pedunculate si Walla in jos la
varful pedunculului ingenunchiat,
periantul campanulat, cu 6 seg-
mente subegale, stamine 6, ovarul
trilocular, cu stilul filiform, ter-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RomIN
minat printeun stigmat trilobat;
fructele boabe (bacce) oblonge,
rosii la maturitate, Cu numeroase
seminSe. Creste prin padurile si
vaile umede si umbroase de la
munte. IulieAugust.
Ovas.Avena sativa L. O. [fr. Avoine ;
g. Saat-Hafer, Gemeiner-Ha-
f er], tulpina dreapta; frunzele
plane, destul de late ; florile er-
mafrodite, dispuse cate 2 in spi-
cule, spiculele grupate inteo mare
panicula egal desvoltata in toate
direcSiile; glumele de lungimea
spiculelor sau si mai lungi, nici-
odatä. mai scurte de 11/2 cm., glu-
mela inferioarä glabrä, lanceolatä,
spre varf ingustata, bifidä, la varf
si denticulata, ca o arista dorsalä
rasucita la baza ; ovarul pri,ros in
partea superioara, devine la mata-
ritate un fruct fusiform, longitu-
dinal-sulcat i inchis de glumele.
Mult cultivatä ca planta de nu-
treS, probabil specie obSinuta
prin cultura din Avena fatua L.
IulieAugust. Avena orientalis
Schreb. 0. [fr. Avoine-de-Hongrie;
g. F ahnen-H af er,Tiir, kischer-
Ha f e r], panicula comprimata si
aproape unilateralä. Unii bota-
nisti o considera numai ca varietate
a speciei precedente Avena sativa L.;
adeseori cultivata ca planta de nu-
tres. IulieAugust. Ambele aceste
plante sant ierburi din fam. Gra-
mineae, uneori scipate din cultura
qi devenite subspontanee.
P.
Piducel, Gheorghin ( j. Ilfov ),
Gherghin, Maracin-alb (Trans.),
Mariicine. [fr. Aubépine, Épine-
blanche ; g. Hagedorn, Mehl-
beere, Weissdorn].Crataegus
monogyna Jacq. D. arbust spinos
din fam. Rosa,ceae-Pomoideae, ca
frunzele glabre, oboval - cuneate,
adanc-dintate, cu lobii ascuSiSi, pe
partea inferioara de un verde des-
dacoromanica.ro
199
Holcus lanatus L., vezi
-
Ovas-francez (Trans., Näsaud), Ar-
rhenatherum elatius Mert. et Koch.,
vezi Ovascior.
Ovis-negru, Avena strigosa Schreb.,
vezi Ovas-prost.
Ovas-prost, Odos, Ovas-negru. [fr.
Avoine-rude ; g. Rauh-Haf e r,
S a n d-H a f e r]. Avena strigosa
Schreb. O. planta ierboasä, din
fam. Gramineae, tulpina dreapta,
frunzele plane ; panicula aproape
simpa, unilateralä, întinsä in mo-
mental inflorirei, apoi contractata ;
florile ermafrodite, dispuse de or-
dinar cate douti. Creste pe cam-
puri pe langa drumuri, prin grane,
uneori cultivati ca planta de nu-
tre. lulieAugust.
Oviis-silbatie, Avena fatua L., vezi
Odos.
Ovitsclor, Oviis-francez (Trans., Na-
seud.). [fr. Fromental, Feriase; g.
Wiesenhafer, Französisches-
Raigras].Arrhenatherurn elatius
Mert. et. Koch., syn. Avena elatior
L. sau Erokus avenacens Scop
barba cespitoasa din fam. Grami-
neae, frunzele plane, linear-lanceo-
late, panicula in timpul inflorirei
laxa si desvoltatii, puSin aplecatä ;
spiculele lucitoare si de un verde
alburiu, mai rar violacee, au cate
2-4 flori, cele superioare erma-
frodite, cele inferioare mascule.
Creste prin livezi, päsuni si po-
ieni, uneori cultivata ca planta de
nutres. IunieIulie.
chis ; florile albe-rozee, Cu miros
de migdale amari, cu pedunculele
adesea paroase, dispuse in umbele;
fructele aproape globuloase, sunt
rosii Si Cu un singur sambure.
Creste prin paduri, rarisuri, eran-
guri, maracinisuri i dealuri. Mai
Iunie. Melif. i Crataegus Oxya-
cantha L. diferri de specia pre-
cedentii prin frunzele cu lobii ro-
 200 ZACH. C. PANTU
tunziti, florile cu 2 stile si fruc-
tele ovale, cu 1-3 samburi. Cul-
tivat adesea ca planta ornamen-
AprilieMai. Melif.
Pilduchele-calului, 7ribulus terres-
tris L., vezi Coltu-babei.
Pfiduchele-elefantului, Tribulus ter-
restria L., vezi Coltu-babei.
Pliducheriu, Pedicularis verticillata
L., vezi Vartejul-pamantului.
Pliduchernitit, Moartea-stelnitelor.
[fr. Passerage des décombres ; g.
Schutt-Kr ess Lepidium ru-
derale L. C). planta erbacee, cu
miros mitt. din fam. Cruciferae,
tulpina erecti, ramificaté, cu ra-
murile intinse, putin pubescentii,
mai cu seama in partea superioara ;
frunzele inferioare petiolate, pe-
natipartite sau bipenatipartite, cele
superioare sesile, lineare si nedi-
vizate ; florile Cu 2 stamine (di-
andre), fara petale ; fructele sili-
cule patente, subrotund-ovale, ob-
tuse, la Tad ingust-aripate si emar-
ginate, stilul aproape lipseste.
Creste pe campuri, pe locuri cul-
tivate si inculte, pe langa locu-
inte si drumuri. MaiAugust.
Paduelternitit, 7 rib/el/is terrestris L.,
vezi Coltu-babei.
Piduchl-de-tigan (Trans.), B ideas
tripartita L., vezi Dentita.
PAduronia (Banat). Melampyrum ar-
vense L., vezi Condroniu.
Painea-peqtelui (Blunt.), Anemone
ranunculoides L., vezi Pristita.
Painglin igella damascena
L., vezi
Pitinginel, Anthericum ramosum L.,
vezi Liliuta.
Painitpare (Mold. j. Iasi si Vaslui.),
Bureti- rosii (Trans.), Bureti- d e-
spini (Trans.), Oita (Trans.). [fr.
Rouge, Cul - rouge ; g. A ng e-
n ehmer-Taublingd. Russula
ltpida Fr. Ciuperca comestibila din
fam. Agaricaceae, palaria carnoasa,
compacta, convexa', apoi plantt
putin deprimata la centru, pulve-
rulentii, de o coloare rosie-viola-
cee, prin uscaciune se creapa ade-
sea ; lamele alburii sau gdlbui sunt
dacoromanica.ro
egale, rotunzite, groase i destul
de dese ; piciorul plin (solid), ne-
ted este alb sau rozeu. Aceastä ex-
celenta ciuperca comestibila, are
carnea compacta, fragilä, Cu un
gust dulce i miros placut. Creste
pe parnant prin padurile de stejar
si de fag ; vara i toamna.
Pali-dulce (Trans.) .Andropogon ls-
chaemum L., vezi Barboasa.
ardus stricta L., vezi
PAiu§, Agrostis alba L., vezi Iarba-
campului si Stipa capillata L., vezi
Nägara.
Iarba-baltei, Pipiriguta, Tar-
soaca. [fr. Canche ; g. Schmi e-
1 ed Aira caespitosa L., syn. Des-
ehampsia caespitosa P. Beauv. 4.
planta ierboasa din fam. Gramineae,
rizom cespitos, formand o tufé
voluminoasa, fáré stoloni, frunzele
plane, aspre (scabre) pe deasupra;
spiculele cu 2-3 flori, de ordinar
violacee, sunt dispuse in mari pa-
nicule piramidale. Creste prin li-
vezi, locuri umede i prin paduri.
IunieIulie.
Piiiuq. [fr. Poil-de-chien ; g. Scha f-
Schwingel].Festuca °aim L. 4.
planta ierboasa din fam. Gramineae,
radacina fibroasit' ; frunzele toate
räsucite sunt setiforme ; spiculele
verzui sau violacee, cu 4-8 flori,
sunt dispuse lute° panicula erecta,
ingusta si de regulé unilaterala.
Creste in fanete, pasuni sterile si
prin piduri uscate. MaiAugust.
raiu§eli.Festuca pseudovin a Ha ckel.
4. mica planté ierboasa din fam.
Gramineae; radacina fibroasä ; tul-
pina subtire ; spicule mici, cu 4-5
flori. formeaza o mica panicula
oval-oblonga. Creste pe campuri,
coaste ierboase, in regiunea fide-
rioara. MaiIulie
Centaurea solstitialis L.,
vezi Scai-galben.
Plàm1dä, Crapusnic , Polomida
(Trans.), Scaiete. [fr. Chardon-hé-
morrhoidal ; g. F e / r a t z-
dist e 1].Cirsium arvense Scop.4.
planta erbacee din fam. Gompositae,
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
tulpina aproape glabra, ramificata,
are frunze numeroase; frunzele pu-
tin decurente, oblong-lanceolate,
spinos-ciliate, intregi sau sinuat-pe-
natipartite ; fiorile dioice, liliachii
rar albe, sunt dispuse in mici ca-
pitule ovale, formand o panicula
corimbiforma, involucrul imbricat,
format din foliole tepoase; fruc-
tele achene oblonge, comprimate,
glabre, cu un papus (egreta) plu-
mos. Creste prin samanaturi, pe
langa drumuri. Iunie August.
Melif.
Pfi1runid5, Cirsium canton M. Bieb.,
vezi Limba-oaiei, Onopordon Acan-
thium L., vezi Scai-magaresc, Ser-
ratula tinctoria L., vezi Galbinare
si .Xanthium spinosum L., vezi Ho-
Pilllimida-bolangillor,Serratu/a tine-
toria L., vezi
PAlitria-cuculul (Trans.,Brasov), De-
dânsele (Bucovina), Pliscarità, Pri-
boi, Sovfirf. [fr. Géranium-brun ;
Rotbrauner-Kranichsch-
nabel, Storchschnabel.]-
Geraniunt phaeum L. 24.. planta
erbacee din fam. Geraniaceae, ri-
zom gros ; tulpina simplà sau bi-
furcatii; frunzele palmatilobate, cu
5-7 lobi romboidali; florile des-
tul de mari, sunt rosii-brunii
violet-inchise, petalele plane, pu-
tin recurbate, scurt unghiculate si
putin mai lungi cleat caliciul, pe-
dunculele cu cate 2 flori. Creste
prin fanetele si poienile din pa-
durile umbroase.
Poporul roman din Bucovina zice,
ca aceasta planta este bun& pentru
boala numita «De-dansele».
Pillitria-serpelui (Mold.), Amanita
mus caria L., vezi Bureti-pestriti
Leprota procera Scop., vezi Bu-
rete-serpesc.
Phlitrialerpelui (3gold. j. Iasi si
Vaslui). Coprinus picacetts Fr.
(Bull.). Ciupercii cu miros urn
din fam. Agaricaceae, paliiria nea-
grit- ca funinginea, impestritati en
squame albe, este aproape mem-
dacoromanica.ro
201
branoasa, oval - carnpanulata, la
urma cu marginile ridicate in sus ;
lamele negrii-eenusii, libere, ven-
tricoase, cu sporii elipsoizi ; pi-
ciorul (stipitele) alb, glabru, fis-
tulos, fragil, ingustat spre partea
superioarti, bulbos spre partea in-
ferioara. Creste pe pliant in lo-
curile umbroase din livezi si pa-
duri; vara i toamna.
PAlcianit (Mold.), .Anthoxanthum odo-
ratum L., vezi Vitelar.
Palisandru. [fr. Palissandre, Pali-
xandre; g. Palisanderholz,
Palixanderholz.]. Jaca-
randa obtusifolia Humb. Bnpl. et
Kunth. frumos arbore din fam.
Bignoniaceae, tulpina de 10-15
m. inaltime ; frunzele opuse, bi-
penaticompuse ; florile mari, fru-
moa se, n eregul ate, erm afro dite sunt
albastre, dispuse in raceme de
cirne compuse, caliciul mic, cam-
panulat Cu 5 dinti, corola cu 5
lobi rotunziti ; fructele sunt cap-
sule scurte, bivalve, plane si coriace,
semintele comprimate si aripate.
Acest important arbore creste in
America de sud.
Lemnul pretios al acestui arbore
exotic numit Lemn-de-Palisandru este
odorant, foarte tare, de coloare nea-
gra-violeta, calitati cari fac ca sti
fie mult intrebuintat In strungarie
si in tamplaria fina, constituind in
acelas timp un important articol
de comert.
PAliur (Maced.). [fr. Argalou, Porte-
chapeau, Epine du Christ ; g.
Stechdorn.]. Paliurus acu-
leatus Lam., syn. Paliurus australis
Gaertn. arbust spinos din fam.
Rhamnaceae, ramurile pubescente;
frunzele alterne, ovale, scurt-acu-
minate, petiolate, trinerviate, se-
rulat-dentate, foarte netede si in-
sotite de 2 spini puternici, unul
drept i celälalt incovoiat (recur-
bat), acesti spini inlocuiesc sti-
pulii frunzelor ; florile mici, gal-
bine-verzui, sunt dispuse in raceme
scurte, axilare, pauciflore, fascicu-
 202 ZACH. C. PANTU
late, caliciul cu tubul scurt i cu
5 diviziuni, corola eu 5 petale ;
fructul uscat, coriaceu, emisferic,
dilatat la varf inteun disc mare
membranos, cu 3 samburi lipiti
impreuna; fructul, care seamana cu
o palarie, este lat-aripat si cu a-
rips fin-crenelata, semintele com-
primate. Acest arbust ghimpos al
stepelor creste si pe la noi pe
campuri i locurile stancoase cal-
caroase dinDobrogea. IunieAu-
gust.
Unii autori spun, ea din ramurile
acestui arbust, ar fi fost facuta co-
roaua de spini a lui Christos.
Paltin. [fr. Sycamore ; g. Berg-
Ahron]. A cer Pseudoplatanus
L. 1). frumos arbore din fam. Ace-
raceae, frunzele palmatilobate cu
5 lobi, rar numai 3, pe partea in-
ferioara cenusiu-verzui, lobii acu-
minati, neegal crenat-serrati; flo-
rile mici, verzui, dispuse in ra-
ceme alungite, cari atarnä in jos,
florile dela baza racemului sunt
ermafrodite si fertile, cele dela
varf mascule, au staminele de 2
ori mai lungi decat corola; fruc-
tele samare cu aripele putin di-
vergente. Creste prin padurile din
regiunea montana si subalpina,
uneori cultivat prin parcuri ca
planta ornamentala. Mai Iuie.
Melif.
Pftltinele Bucovina), Ribes rubrum
L., vezi Coacaza,
Coacaz- de - munte, Pomu-
sioara. [fr. Groseillier-des-rochers ;
g. Felsen-Iohannisbeere].
Ribes petraeum Wulf. 1). arbust din
fam. Saxifragaceae - Ribesioideae ;
frunzele mai sdesea trilobate cu
lobii ascutiti ; florile verzi cu puncte
rosii, dispuse in raceme cari gang,
in jos, caliciul campanulat, ciliat
pe margine ; fructele sunt boabe
(bane) rosii, foarte acrii. Creste
prin locuri stancoase si umede din
padurile umbroase ale regiunei
subalpine. AprilieIunie.
Pana-sburittorului. [fr. Clef-de-mon-
dacoromanica.ro
tre, Herbe-aux-écus, Monnaie-du-
pape ; g. Einjahriges-Silber-
blatt,Mondviole, Silberling].
Lunaria annua L. syn. Lunaria
biennis Moench. E. planta erbacee
din fam. Gruciferae, frunzele al-
terne, oval-cordiforme, neregul at
dintate, cele inferioare petiolate,
iar cele superioare sesile ; florile
mari, violete, dispuse in raceme
multiflore ; fructele sunt silicule
mari, plane, foliacee, lat-ovale
rotunzite la ambele capete, cu se-
mintele rotund-cordiforme. Creste
prin pitiduri umbroase si stancoase
In regiunea montana. Aprilie-
Mai. Melif.
Pana-sburatorului este intrebuin-
tata de babele stiutoare, spre a face
farmece.
Pana-sburittorului (Mold.-Slanic),
frunzele fertile de Struthiopteris
germanica Willd., vezi Feregii.
Panea-padurei (j. Prahova), Lacta-
rius deliciosus Fr., vezi Rascov.
Pinea-porcultti. [fr. Cyclamen d'Eu-
rope; g. Alpenveilchen, Erd-
scheibe, Saubrod, Schwein-
sbrot.]. Cyclamen europaeum L.
21.. mica plant& erbacee din fam.
Primulaceae, rizomul tuberculos,
globulos, putin deprimat, emitand
radäcini de pe partea sa infe-
Howl; frunzele radicale, lung-pe-
tiolate, orbicular-cordiforme, sunt
undulat i marunt-crenate, pe par-
tea inferioara purpurii, alb-mar-
morate pe fata superioara; florile
placut- mirositoare, purpurii, ro-
zee, sunt solitare si lungpedun-
culate, caliciul rnic, campanulat,
cu 5 diviziuni lat-ovale, ascutite,
mult mai scurte cleat tubul co-
rolei, larg i cu gatul nedintat,
corola cu 5 segmente oblong-spa-
tulate si brusc rasfrante (recur-
bate), stamine 5, petiolul frunzelor
pedunculele florilor sunt glen-
dulos -paroase ; fructele capsule
globuloase, glandulos-paroase
dehiscente prin 5 valve. Creste
prin padurile din regiunea mon-
 PLANTELE Ms:0E03TE DE POPORDL ROlaN
tang si subalpina, uneori cultivata
pentru florile sale frumoase
cut-mirositoare. AugustSeptem-
brie.
Pangele, Beta vulgaris L. var. rubra
L., vezi Sfeclä.
Panglieuti, Phalaris arundinacea L.
var. picta Koch., vezi Iarba-alba.
Panisoare, Cortinarius cinnamomeus
Fr. (L.), vezi Bureti-de-mesteacan.
Pttnisoare (Mold.), Russula aurata
Fr., vezi Hulubita.
PAnisoare (Mold.), Vinetica (Mold.).
[fr. Russule-intègre ; g. Ganz er-
T au bl i n g ]. Russula integra
Fr. (L.). Ciuperca comestibilli din
fam. Agaricaceae, palaria carnoasti,
rosie trecand in roz-murdar, sau
In galben -rosietic, viscoasit,
marginile subtiri, sulcate si la urma
tuberculoase; lamele albe, apoi pa-
lide si presarate cu galbin, sunt
late, egale i aproape libere; sporii
aproape ochracei; piciorul spongios
sau plin, alb, neted si ventricos ;
carnea alba, cu un gust dulce.Creste
pe pamant in paduri de brad ;
primavara si vara.
Panselute - de - camp, Viola tricolor
L., vezi Trei-frati-patati.
Panselute-de-munte, Viola declinata
W. et Kit., vezi Unghia-pastirei.
Pantoful-Doamnei (Campulung, j.
Muscel), Cypripedium Calceolus L.,
vezi Papucul-Doamnei.
Stipa capillata L., vezi Na-
gar&
Papadea, Taraxacamofficinale Wigg.,
vezi Papadie.
Papadle, Curu-gainei, Lilicea-nipar-
ticlii (Maced.), Papadea, Papalunga
(Trans., Brasov), Nrasita-gainilor.
[fr. Pissenlit ; g. Ge b räu ch-
liche-Kuhblume, Ketten-
blame]. Taraxacum officinale
Wigg., syn. Leontodon Taraxacum
L. 21_ mica planta erbacee din
fam. Compositae, frunzele toate ra-
dicale, dispuse in rozeta, sunt lan-
ceolate si ingustate in petiol, run-
cinate, ca lobii neegali, triangular
ascutiti, dintate sau intregi ; din
mijlocul rozetei de frunze iese un
dacoromanica.ro
203
scap terminat printeun capitul de
flori galbine ; fructele sunt achene
ca mult mai scurte cleat rostrul
(ciocul) lor. Papusul achenelor se
intinde dand astfel capitulului in
stadiul de fructificatie o forma glo-
buloasft. Inflorescenta in stadiul de
fructificatie se numeste: Felinarul-
furnicei (Munt.). Creste prin fanete,
pfisuni, locuri cultivate si inculte,
gradini, daramaturi si pe langa lo-
cuinte. AprilieSeptembrie. Melif.
Frunzele tinere Intrebuintate la bu-
catarie, mai cu sama ca salata.
Physalis Alkekengi L., vezi
Pap616u.
Paphlitu, Besicuri (Banat), Buruianti-
de-a-bubii , Cireasa-evreilor, Go-
goase (Munt.), Iarba-bubei (Clo-
sani j. Mehedinti), Papalai, Papele.
[fr. Amour-en-cage, Cerise-en-che-
mise, Coquerette ; g. Ju d en-
kirschej.Physalis Alkekengi L.
21- plantd erbacee din fam. Solana-
ceae, tulpina mai adesea ramificatrt
dela baza ; frunzele lung petiolate,
ovale,dispuse mai cusama cate douit;
florile de o coloare alb - galbuie,
sunt aplecate in jos si dispuse cate
una la subtioara frunzelor ; fructul
este o boaliCt (baca) rosie, de ma-
rimea unei ciresi, inchisà in caliciul
rosu, umflat ea un balon. Creste
prin päduri, tuflsuri, vii si pe langa
garduri i drumuri. Iunie Iulie.
Aceasta planta este intrebuintata
de poporul nostru pentru a vindeca
buba si durerea de masele. Fructele
posed proprietati diuretice.
Papalunga rasov), Tara-
(Trans.,iVigg., vezi Pa-
xacunz officinale
padie.
Papanasi (Mold.), Chercuri, Coada-
matei, Mielusel (Oltenia), Matisori
(Trans.), Motocei (Mold.), Pepenei
(Bucovina), Pufusor (Mold. Slanic),
Trifoi. [fr. Pied - de lièvre ; g.
Ackerklee, Hasenklee,
Katzenklee]. Trifolium ar-
cense L. 0. mica planta erbacee
din fam.Leguminosae-Papilionaceae,
 204 ZACH. C. PANTU
frunzele trifoliolate cu foliole li-
near-lungiírete; florile mici, alburii
sau rozee, dispuse in capitule sin-
guratice, matasos-paroase, fail in-
volucru ; caliciul Cu 10 nervure,
dintii calicinali subulati sunt mai
lungi cleat corola. Creste pe cam-
puri, prin p4unile qi viile de prin
locurile näsipoase si sterile. Iu-
nieAugust.
Paparite (Maced.), Capsicum an-
nuum L., vezi Ardei.
Paparoane, Glaucium corniculatum
Curt., vezi Mac-cornut si florile
de Papaver Rhoeas L., vezi Mac-rosu.
Papiirue (Trans.), Papaver Rhoeas
L., vezi Mac-rosu.
Paparunit, Glaucium corniculatum
Curt., vezi Mac-cornut.
Paparune, florile de Papaver Rhoeas
L., vezi Mac-rosu.
Papele, Physalis Alkelcengi L., vezi
Papälau.
Paprieli (Trans.), Capsicum annuum
L., vezi Ardeiti.
Papue, Cypripedium Calceolus L.,
vezi Papucul-Doamnei.
Papueul-Doamnei,Blabornic(Trans.),
Blabornicti, Pantoful - Doamnei
(Campu-lung, j. Muscel), Papuc.
[fr. Sabot-de-la-Vierge, Sabot-de-
Vénus; g. Frauenschuh].
Cypripedium Calceolus L. 4. planta
erbacee din fam. Orchidaceae, ri-
zomul dA nastere la o tulpina pu-
bescenta, terminata printr'o floare
sau doua, rar trei ; frunzele gla-
bre, cutate, cari inabratiseazti tul-
pina, sunt eliptice, acuminate,
uneori cu pete gälbui; florile mari,
curioase, au labelul galben in forma
de papuc, iar celelalte parti ale
perigonului sunt de o coloare pur-
puriu-brunie ; stamine 2. Creste
prin päduri umbroase. MaiIunie.
Papurg, ovar, Speteaza. [fr. Mas-
sette, Masse-d'eau, Canne-de-jonc ;
g. Kolbenrohr, Lieschkol-
ben, Rohrkolben]. Typha
angustifolia L. 4. frunzele ingust-
lineare, in partea inferioara in
forma de uluc, spicul mascul in-
depiirtat de cel femel, florile fe-
dacoromanica.ro
mele insotite de o bractee. Ty-
pha latifolia 4. frunzele lat-lineare,
In partea inferioara plane; spicul
femel foarte apropiat de cel mas-
cul, florile femele fArá bractee.
Ambele mari plante aquatice din
fam. Thyphaceae. Cresc prin ape
stagnante si lin curgatoare.
--August.
Butomus umbellatus L.,
vezi Rosatea.
Pitpupi (Mold.), Calambuchiu (Ma-
ced.), Calambucu (Meced.), Cu-
curuz (Trans.), Garnisor (Maced.),
Malai, Misur (Maced.), Popusoi
(Mold.), Porumb (Munt.). [fr. Blé-
de-Turquie, Mais ; g. Ma is, Tiir-
kischer-Weizen]. 2ea Mays
L. O. mare si puternica planta
erbacee din fem. Gramineae, tul-
pina solidA, dreapai, frun-
zele distice, alterne, lung-invagi-
nante, mari, pubescente, sunt plane
si Cu marginea intreaga ; florile
monoice, cele femele sunt dispuse
inteun spic cilindric la subtioara
frunzelor, spicul femel multiflor,
infasurat de 4-9 bractee, ovarul
coronat de un stil filiform foarte
lung, matlisos, verzui sau rosietic,
la värf bifid, jebe afar& attirntind
in jos la extremitatea spicului ;
totalitatea stilelor constitue ind-
tasa-porumbului ; fructele, adeca
grauntele de porumb, sunt cariopse
impläntate in rachis si dispuse in
serii longitudinale, florile mascule,
cu miros placut de cumarina, stint
dispuse inteo mare panicula la
värful tulpinei, formata de spicule
biflore, floarea cu 3 stamine. Ori-
ginar din America, in Mexico creste
salbatic, mult cultivat ca plant&
alimentara, industrialä si furagera
prin tàrile calde si temperate ale
globului. Prin cultura s'au obtinut
numeroase varietati precum: Cin-
cantin, Dintele-calului, Hangan (va-
rietate indigenä precoce, cultivata
in comuna Hangu din Moldova)
Scoruntnic.
Ptipufoiul a fost introdus in Eu-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RONAN
ropa abia prin secolul al XVI lea,
In partile noastre a fost introdus :
in Muntenia pe la finele secolului
al XVII-lea, sub domnia lui erban
Cantacuzino (1678-88); in Moldova
Ja inceputul secolului al XVIII-lea,
de principele Constantin Mavrocor-
dat ; in Ardeal se crede, ca a fost
introdus sub domnia principelui Ge-
ge Racoczi I (1631-1648). in Banat
Transilvania a fost cultivat ca
planta alimentara la 1791, in Bu-
covina la 1786. Papufoiul se cultiva
in partile noastre foarte mult
dupa cum sa stie, formeaza baza
nutrimentului poporului nostru.
Gortu (Maced.), Par-salbatic.
[fr. Poirier, g. B irnb au m].
Pirus communis L. D. frumos ar-
bore spinos din fam. Rosaceae-Po-
moideae, frunzele rotun de s au ovale,
cam de lungimea petiolului, sunt
fin dintate ; florile mari, albe, lung-
pedunculate, sunt dispuse fn fas-
cicule umbeliforme, staminele cu
anthere rosii fructele comestibile
numite : Goarte, Pere-padurete, Pere.
Creste prin paduri si campuri. A-
cest arbore s'a cultivat din tim-
puri strävechi si a dat nastere
numeroaselor varietati si subva-,
rietati horticole, care se cultivrt
azi prin gradini sub diverse nu-
miri, dintre care mentionäm : Pere- .¡Parine (Trans.), Panicum miliaceum
arapesti, Pere-bergamute, Pere-
boeresti, Pere-criiiesti (Trans., Bra- Parpinn (Trans.), Talpa-matei. [fr.
sov), Pere-faraoane, Pere-galbi-
oare (Trans., Brasov), Pere-negre
(Trans., Brasov), Pere-pargamute
(Trans., Brasov), Pere-poganesti,
Pere-präsade,Pere-tamaioase,Pere-
väratice,Pere-verzi, Pere-viesti etc.
AprilieMai. Melif.
Lemnul tare al acestui arbore este
intrebuintat In strungarie si mai cu
sama pentru sculptura.
PAr-sitlbatie, Firms communis L.,
vezi Par.
Paraehernith, Graul - potarnichei,
potärnichilor. [fr. Casse-
pierre, Perce-muraille, Pariétaire ;
g. Gebräuchliches-Glas-
kra u t.]. Parietaria officinalis
dacoromanica.ro
205
L., syn. Parietaria erecta Mert. et
Koch. 24.. planta" erbacee, acope-
ritä cu peri neurticanti, din fam.
Crticaceae, tulpina dreapta ; frun-
zele petiolate, alungit-ovale, spre
varf i spre baza acuminate, in-
tregi, scurt-päroase cu punc-
tuatiuni stravazatoare (pelucide);
florile verzii sunt polygame (flori
mascule, femele i ermafrodite)
inveliul campanulat al florilor
mascule este de lungimea stami-
nelor. Creste prin locuri umbroase
umede, pe langa ziduri, prin mine
si prin pacluri. IulieSeptembre.
Aceasta planta are proprietati
emoliente si racoritoare.
Paradaise (Trans.), 6olanum Lyco-
persicum L., vezi Patlägele-rosii.
Pliralute (Munt.), Bellis perennis L.,
vezi Banufi.
Feriae, Setaria italica P. Beauv.,
vezi Dughie.
Paranging (Trans.), Anthoxanthum
odoratum L., vezi Vitelar.
Parnsin (Trans.), Brim inedia L.,
Tezi Tremurfitoare.
Taraxacum offi-
cinale Wigg., vezi Papädie.
Parhaiti (Mold.), Bovista plumbea
Pers., vezi Prahaita.
vezi Mei.
Pied-de-chat; g.Himmelf a hrts-
b lum e, Katzenpfötchen].
Antennaria dioica Gaertn., syn.
Gnaphalium dioicum L. 21-. mica
planta erbacee, albtomentoasa din
fam. Compositae, Cu stoloni fntinsi
pe pamant, tulpina simplä, frun-
zele inferioare oboval-spatulate,
cele superioare linear-lanceolate ;
florile dioice, dispuse In capitule
albe san rozee ; bracteile dela ca-
pitulele plantelor mascule sunt
albe, iar cele dela capitulele plan-
telor femele sunt rozee. Crest()
prin locuri sterile si pasuni uscate
din munti pang In regiunea alpina.
IunieAugust.
Plira-poreului, Brädisor, Coada-ca-
 206 ZACH. C. PANTU
lului. [fr. Prêle-élevée, Prele-des-
marécages, Queue-de-cheval ; g.
Grosscheidiger-Scha chtel-
h a I m]. Eguisetum 7 elmateia
Ehrh., syn. Equisetum maximum Lam.
4. planta erbacee din fam. Equise-
taceae, cu tulpini de 2 feluri, fertile
si sterile, cele fertile albe-rosietice,
spar inaintea tulpinelor sterile,
sunt simple si terminate la varf
printeun spic sporangial, oblong-
cilindric, obtus si la varf negricios,
cu numeroase vagine laxe, cam-
panulat-infundibuliforme, la varf
scarios-brunii si profund divizate
In 20-40 de dinti lung-acuminati,
tulpinele sterile apar mai tarziu,
ele sunt netede, albe ca ivoriul sau
verzui, erecte, verticilat-ramfficate,
err cate 30-40 ramuri simple 8
unghiulare, la urmä arcuat-plecate
in jos, vaginele acestora cu 4-5
clinti. Creste prin locuri umede
ralastinoase, foarte raspândita mai
eu mama prin paduri umede si
pe langa pantie. AprilieMai.
Pitrul-clutoi, Rhamnus cathartica L.,
vezi Verigariu.
Phrul-fetei (Trans.), Asplenium Adi-
anthum nigrum L., vezi Parul-
Maicei-Domnului.
Phrul-Maicei-Domnului, Parul-fetei
(Trans.), Parul-Maicei-precistei. [fr.
Capillaire - noir ; g. S w ar z e r-
Milzfarn, Swarzer-Strei-
fenfarn]. Asplenium Adian-
turn. nigrunz L. 4. planta erbacee,
cespitoasa din fam. Polypodiaceae,
frunzele dup a circumferintä oblong-
triangulare ( oblong - deltoidee ),
lungacuminate, verzi, lucitoare, bi-
penate sau tripenate, segmentele
dela bazii spre varful frunzei des-
crescand, lobii segmentelor ovali,
acut-serat-dentati, spre baza cu-
rie* cei superiori confluenti, pe-
tiolul si parte' inferioara a rachi-
sului mai adesea lucitor si de o
coloare brun-inchisa ; grupele de
sporangi (sorii) linear-oblonge, cu
invalisul (induziul) intreg, sunt dis-
pusi pe partea inferioara a frunzei.
Creste prin crapaturile stancilor
dacoromanica.ro
din padurile umede si umbroase.
IunieAugust.
PArul-Malcel-Domnuldi, Asplenium
7'richonzanes L., vezi Strasnic.
Pitrul - Maicei - precistei, Asplenium
Adianthunt nigrum L., vezi Parul
Maicei-Domnului.
Prtrul-porcului, Eguisetum arvense
L., vezi Barba-ursului.
Proul-Sft.-Marii, Cuscuta Epithymuni
L. si Cuscuta europaea L., vezi
Tortiel.
Prtrul-ztinelor (Banat), Sttpa pennata
L., vezi Colle.
Pasachinii, Rhamnus Frangula L.,
vezi Organ.
Plisat (Trans.), Panicum miliaceum
L., vezi Mei.
Phsat, semintele decorticate de Pa-
22iCUM m iliaceum L., vezi Mei.
Pa0 (j. Braila si j. Ialomita), Scir-
pus maritimus L., vezi Rogoz.
PitstAnac, Pastinaca sativa L., vezi
Pastarnac.
PaOele-cailor, Capsella Bursa pas-
toris Moench., vezi Traista-cio-
banului.
Patele-calului, Capsella Bursa pas-
toris Moench., vezi Traista-cioba-
nului si Cardamine pratensis L.,
vezi Stupitul-cucului.
Piisarnac, Pastanac, Pastranac, Pas-
tränog (Trans.), Postarnac (Mold.),
Postarnap (Trans.). [fr. Panais ;
g. Pastinak]. Pastinaca sativa
L. 8. plantd erbacee din fam. Um-
belliferae, radacina fusiformii, car-
noasti ; tulpina angulat - striatii ;
frunzele penatisecate, Cu foliole
ovale sau oblonge, crenat-serate,
foliola terminala trilobatä ; florile
galbine, sunt dispuse in umbele
compuse, lipsite de involucru si
involucel; fructele comprimate, cu
marginele aripate. Creste prin fa-
flete, cranguri, paduri, locuri um-
broase, inculte, Bride, pe langa
drumuri si colme; cultivad adesea,
impreuna cu var. edulis DC., ca
planta culinara. lulie August.
Melif.
PA4tita, Anemone nemorosa L., vezi
Floarea-Pastilor.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROBAN
Deditei - galbeni, Floarea-
pastilor, Floarea-pastilGr-galbena,
Giiinuse - galbena, Muscerici- gal-
beni, Pitinea-pestelui (Munt.). [fr.
Sylvie-jaune; g. Gelbe-Oster-
blume]. Anemone ranunculoides
L. 21- mica planta erbacee din fam.
Ranunculaceae, rizomul orizontal,
lung si subtire; tulpina scapiformä,
Cu una sau mai cu samä 2 flori gal-
bine, acoperite pe din afara Cu
peri moi, florile sunt insotite
de un involucru compus din fo-
liole petiolate, asemenea cu frun-
zele radicale, ternate, rar quinque-
partite si incis-serat-dentate, pe-
tiolul foliolelor involucrului cu
mult mai scurt decat limbul ; flo-
rile cu 5-8 sepale ovale, acope-
rite pe din afard cu peri moi (pu-
bescente) ; fructele aproape glo-
buloase, sunt acoperite si ele ca peri
moi (pubescente). Creste prin pa-
duri si tufisuri umbroase. Martie-
Aprilie.
PastrAg, Pleurotus ostreatus Jacq.,
vezi Pastrav.
Pasta!' ae, Pastinaca sativa L., vezi
Pastärnac.
Pastrattog (Trans.), Pastinaca sativa
L., vezi Piistarnac.
Pastrav, Burete-negru (Mold.), Pas-
träg. [fr. Poule des bois ; g. A us-
tern pilz, Buchenpilz, Dreh-
1 i n g.]. Pleztrotus ostreatus Jaeq.,
syn. Agarirus ostreatus Jacq. Clu-
percti comestibila din fam. Aga-
ricaceae, palaria netedä, brun-ne-
gricioasa, apoi cenusiu-roscatä sau
carnoasa, moale,
injumatatitä. (dimidiata) i ir forma
de scoica, cu marginile räsucite ;
lamele albe, putin indesuite, anas-
tomosate in partea inferioari si
continuandu-se pe picior in jos,
(decurente), sporii albi ; piciorul
(stipitele) alburiu, excentric sau
chiar lateral, uneori aproape cen-
tral, scurt, ingrosat in partea su-
perioarä, subtire la bad), si adesea
acoperit cu peri taposi. Carnea
albä, fragedà are un miros slab si
un gust phicut. Creste in grupe
dacoromanica.ro
207
ingramadite pe trunchiul arborilor,
Cu deosebire pe trunchiuri de fag;
toamnaiarna.
Pgstrav (Mold. j. Iasi si Vaslui).
Pleurotus serotinus Schrad., syn.
Agarieus serotinus Schrad. Ciupercii
din fam. Agaricaceae, paltiria dimi-
diata, cärnoasa, compacta,viscoasa,
cenusiu-verzuie sau rosietica ; la-
mele galbui, dense si ramificate,
sporii albi; piciorul (stipitele) gal-
bin ca puncte negrii, squamulos,
este lateral. Creste in grupe pe
trunchiul arborilor, mai cu sama
pe trunchiuri de Carpin ; toamna
iarna.
Plistrilv (Mold.), Polyporus squamo-
sus Fr., vezi Burete-de-nuc.
Pastritv-de-nue (Mold.), Polyporus
squamosus Fr., vezi Burete-de-nuc.
Plistritv-ros-de-stejar (Mold.). .Fis-
tulina hepatica Fr., vezi Bureti-
de-stejar.
Pasul-droehiel, Centaurea Calcitrapa
L., vezi Ghimpe.
Phaseolus multiflorus Willd.,
vezi Fasole-mare, si Phaseolus vul-
garis L., vezi Fasole.
Pasuliett (Banat), Ari,gtolochia Cle-
matitis L., vezi Remf.
Patachinii, Rhamnus cathartica L.,
vezi Verigariu, Rhamnus Frangula
L., vezi Crusan si Rubia tincto-
rum L., vezi
Patlagele, Solanum Melongena L.,
vezi Patlagele-vinete si Solanum
Lycopersicum L., vezi Pätlagele-
rosii.
Patlagele-de-paradis, Solanum 4-
copersicum L., vezi Patlagele-rosii.
PAM agele-rosii Domate (Maced.),
Dumate(Maced.),Paradaise (Trans.)
Patlagele, Patlagele- de - paradts,
Patlagele-rosii, Platagele,
gele-rosii (Oltenia). [fr. Tomate; g.
Liebesapfel, Paradiesapfel,
Tomate]. Solanum Lycoper-
sicum L., syn. Lycoperaicum eaculen-
tum Mill. O. planta erbacee, scurt-
glandulos-paroasa din fam. Sola-
na ceae, frunzele intrerupt-impari-
penaticompuse, ca foliolele incis-
dentate ; florile galbine, caliciul
 208 ZACH. C. PANTU
cu 5-6 diviziuni, corola rotacee,
cu tubul foarte scurt si cu 5-6
segmen,te, stamine 5-6 ca anterele
unite printeo membrana; fructele
sunt mari bace comprimate-sfe-
rice, sulcate, de o coloare rosie.
Aceasta planth, originará din Peru,
este mult cultivatá pentru fruc-
tele sale comestibile, intrebuintate
la buchtärie. Iulie Septembrie.
Pittlagele-vinete, Prttligele, PlEttil-
gele (Oltenia). [fr. Aubergine ; g.
Eierfrucht, Eierpflanze].
Solanuni Melongena L., syn. Sola-
num esculentant Dun. C). plantá er-
bacee din fam. Solanaceae, tulpina
dreaptrt, adesea spinoasa ; frunzele
ovale, repande sau sinuate, sunt
stelat-pubescente ; florile violete,
au o pata stelatil galbinii, caliciul
spinos ; fructele sunt mari bace
ovale, de mirimea outilor de giinA
sau de &ea sau i mai mari, in
general de coloare violetil, pot fi
insa i galbine, albe sau rosii.
Aceastri plantä, originara din Os-
tindia, se cultivi adesea si prin
piirtile noastre ca planta culinarA,
din cauza fructelor sale arnoase,
cari constituesc o legumrt exce-
IulieAugust.
Patlagica-de-dalne (j. Prahova), So-
lanum Dulcamara L., vezi Lis-
nicior.
PAtInginii, Plantago lanceolata L.,
vezi Patlaging-ingustä. si Planta go
»tedia L., vezi Patlaginti-moale.
Limba - oaiei, Mama-
ploaie (Trans., Brasov), Pindanica
(Maced.), PlAtaginit, Plátangina.
[fr. Plantain, Grand-plantain ; g.
Grosser-Wegerich, Wege-
breit]. Plantago major L. 21-.
micá plantä erbacee din fam. Plan-
taginaceae, frunzele petiolate, lat-
ovale, glabre sau putin piiroase,
sunt toste bazilare, formfind o ro-
zeta din mijlocul crtreia iese unul
sau mai multe lugere (scapuri) ci-
lindrice, terminate printr'un spic
linear de flori rozee, scapul numai
putin mai lung cleat frunzele.
Creste pe drumuri, pe marginea
dacoromanica.ro
cámpurilor, prin fan* umede
locuri cultivate paná in regiunea
subalpinä. IunieOctombrie.
Aceasta plantä are proprietAti a-
mare si adstringente.
Alisma Plantago L.,
vezi LimbaritA.
Plantayo media L.,
vezi Pittlagina-moale.
Alisma Plantago
L., vezi Limbarita.
Patlaginii-ingusta, PatlaginA, Pla-
taginti. [fr. Herbe-a-cing-côtes, g.
Spitz-Wegefich.]. Plantago
lanceolata L. 21.. plantit erbacee din
fam. Plantaginareae, frunzele bazi-
lare, dispuse in rozetrt, din mijlocul
cAreia iese o lungit tulpina scapi-
forma (luger), anguloasti, terminatit
printr'un spic de flori oval sau
oval-cilindric, scurt si compact;
frunzele lanceolate, slab dintate,
sunt glabre sau scurt i miltasos-
paroase. Creste prin finete, pitsuni,
locuri aride, pe lángii drumuri.
AprilieSeptembrie.
A ceastti plant& posedi proprietati
amare si adstringente.
PatlaginA,
PlAtaginti. [fr. Plan-
taine-bátard, Langue d'agneau; g.
Mittlerer-Wegerich]. Plan-
tags media L. 21-. plantä, erbacee
din fam. Plantayinaceae, frunzele
bazilare, dispuse in rozetrt, din mij-
locul careia iese o lungit tulpinti sca-
piformä, cilindrich, terminata prin-
tr'un spic scurt, cilindric ; frunzele
eliptice, slab dintate, pe ambele
pärti scurt-pároase, au un petiol
scurt, aripat; florile plicut miro-
sitoare, au staminele
Creste prin fanete, pásuni, livezi,
pe lángli drumuri. MaiIulie.
Pittrunjel , Petroselinutn sativum
Hoffm., vezi Plitrunjel.
Plitrunjel, Macheadon (Maced.),
Magdanos (Maced.), Piitrunjei, Pe-
tránjei, Petránjel, Petrinjei, Pe-
trinjel. [fr. Persil; g. Peters i-
 PLANTELE OUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN
1 i e].Petroselkum sativum Hoffm.,
syn. Apium Petroselinum L. sau Ca-
rUM Petroselinum Benth. et Hook.
O. plantá erbacee din fam. Umbe-
lliferae, tulpina foarte ramificatti,
glabrá i striatii; frunzele strálu-
citoare, aromatice, sunt de 2 ori
sau de 3 ori penatisecate, cu fo-
liole oval-cuneate, trifide, cu lobi
dintati sau incisati; florile verzi-
galbui, dispuse in mici umbele,
reunite in umbele compuse, pe-
dunculate, corola cu 5 petale in-
tregi, ingustate la dal inteun mic
lob ascutit, indoit in läuntru, in-
volucrul cu 1-2 bractee, involu-
celul Cu 6-8 bracteole; fructele
ovale, cu 5 coaste filiforme. Ori-
ginará din regiunea mediteranianil
§i mult cultivatá ca plantà culi-
nará. IunieIulie.
Plitrunjelu etmelui, Cucuta -
Petránjicii, Petrinjeii-eánelui, Pe-
trinjelu-cânelui. [fr. Petite-ciguë,
Faux-persil; g. Hun dsgleiss e,
Hundspetersilie]. Aethusa
Cynapium L. C). planed erbacee,
veninoasti din fam. Umbelliferae,
tulpina fin striatd, ramificatd, de
ordinar glauceseentä; frunzele stril-
lucitoare, de 2 ori sau de 3 ori
penatisecate, cu segmentele pena-
tifide; florile albe, dispuse in um-
belule reunite in umbele, involu-
celul unilateral; fructele oval-glo-
buloase, costate. Cre§te prin locuri
ineulte §i cultivate, daránafituri, pe
lane+, garduri. IunieOctombrie.
Pay rait, Stachys germanica L., vezi
Jale.
Pehpine (Maced.), Cucumis Melo L.,
vezi Pepene-galben.
Pecetia-lui-Solomon, Polygonatum
officinale All., Tezi Coada-coco§ului.
Podia (Bucovina), Lycopodium cla-
vatum L., vezi Pedicutfi.
PedieutA, Brit- disor, Branca-ursului
(Traes.), Chedieuta (Mold.), Cor-
nisor, Pedicii (Bucovina). [fr. Ly-
copode-en-massue ; g. Keule n-
f örm ig er-Blirlapp]. Lycopo-
dium clavatum L. 21-. micii
erbae ee din fam. Lycopodiaceae,
dacoromanica.ro
209
tulpina tárátoare (repentli), Cu ra-
muri seurte, erecte; frunzele foarte
indesuite, lineare, intregi, sunt
terminate printeun lung par fin ;
sporangii dispu§i in spice a§ezate
cate-doua la vifirful unui lung pe-
duncul. Cre§te prin paduri
quni umede §.1 pietroase din regiu-
nea montani §i subapinä. Julie-
August.
Cu praful galbeu, numit Praful
strigoilor (sporii), de la aceasta planti
vrajesc babele, ea sa ja laptele de
la vaci ; iar cu fiertura de acest
praf, spald romdmil nostru caii plini
de raie. Sporii acestei plante se mai
intrebuinteazd si in medicina sub
numirea de : «semen Lyeopodii» mai
eu seamil spre a vindeea opdriturile
eopiilor.
Centaurea moschata Willd.,
vezi Spoitori.
Pele§e1 (j. Muscel), Leucojum aestivum
L. si Leucojum vernum L., vezi
Ghiocei-bogiqi.
Pelin-bun, Piloniu
(Maced.). [fr. Absinthe, Herbe-
salute; g. Wermut, Absinth].
Artemisia Absinthium L. 4.
planta erbacee, foarte odorantli, al-
burie, din fam. Compositae, tulpina
dreaptii, in partea superioarii pa-
niculat ramificata; frunzele mata-
sos - dens -paroase, cenu§iu-verzii
pe partea superioar'á, alb-cenu§ii
pe partea inferioara, de 2 ori sau
de 3 ori penatisecate, cu segmente
lanceolate, obtuse; florile galbine,
foarte aromatice qi foarte amare,
sunt dispuse in mici capitule glo-
buloase, grupate in mari raceme
terminale. Cre§te prin locuri ne-
cultivate qi aride, livezi, cámpuri,
dealuri, pe lángti locuinte, garduri,
drumuri, pe malul rálurilor. Iulie-
Septembrie.
Frunzele de Pelin clierba Absin-
thii» sunt intrebuintate in medicind,
pentru proprietfitile lor tonice, ape-
ritive, emenagoge i verrnifuge, etc.
Cu frun7 ele si vdrfurile florifere de
Pelin se prepara un liqueur numit
absint. Pelinul plamadit in rachiu
14
 210 ZACH. C. PANTU
al bea dimineata pentru pofta de
mancare si indreptarea stomachului.
Cu frunzele si varfurile florifere
ale acestei plante se transforma vi-
nul in Pelin, care devine astfel un
aperitiv excelent ; cu zeama de Pe-
lin fiert sa spala ranile. in vreme,
de epidemii, poporul nostru crede,
ca daca poarta un buchet de Pelin
In san sau la brau, este ferit de ori-
ce boala.
Pelin.Arteinisia austriaca Jacq. 21-.
mica planta erbacee, subfrutes-
centä, al btomentoasi din fam. Com-
positae, frunzele ingramädite, de 2
ori sau de 3 ori penatipartite, cu
segmente lineare, pe ambele pärti
alburiu-tomentoase; florile galbui,
sunt dispuse in mici capitule alb
tomentoase, cari formeazit raceme
erecte. Cre§te pe campuri, dealuri
locuri aride. IulieSeptembrie.
Pelln, Artemisia pontica L., vezi Pe-
linita.
Pelin-alb, Artemisia .Absinthium L.,
vezi Pelin.
Pelin-bun, Artemisia Absinthium L.,
vezi Pelin.
Pelin-de-mituri,Pelin-de-pureci.[fr.
Armoise; g. Bes e n-B ei fu ss].
Artemisia scoparia W. et Kit.
e. rar C). planta erbacee din fam.
Compositae, tulpini solitare drepte;
frunzele dupa circumferinta ovale,
de 2 ori sau de 3 ori penatipar-
tite, la baza auriculate, cu seg-
mento lanceolate sau linearlanceo-
late ; florile de o coloare verzui-
brunie, sunt dispuse in mici capi-
tule rotund-ovale, glabre i ple-
cate in jos, grupate §i ele la rän-
dul lor in raceme erecte. Cregte
prin locuri nasipoase, pe campuri
prin locuri ruderale. August-
Septembrie.
Pelin-de-pureel, Artemisia scoparia
W. et Kit., vezi Pelin-de-maturi.
Pelin-mie (Trans.), Artemisia pontica
L., vezi Pelinita.
Pelin-negru (Trans.), Artemisia vul-
garla L., vezi Pelinarita.
Pelin- nemirositor. [fr. Armoise-
champêtre ; g. Feld-Beifuss].
dacoromanica.ro
Artemisia campestris L. 21- planta
subfrutescenta din fam. Compositae,
tulpinele aproape lemnoase, cul-
cate, ascendente, adesea mai dela
baza ramificate, sunt glabre; frun-
zele de 2 ori sau de 3 ori penatise-
cate, Cu segmente lineare ; florile
rogietic-galbine, sunt dispuse in
capitule ovale, glabre. Cre0e pe
dealuri, campuri näsipoase, locuri
pietroase i sterile. Tulle Sep-
tembrie.
Pelin-negru (Trans.). [fr.
Armoise, Herbe-A-cent-gofits ; g.
Gemeiner-Beifuss].Ar-
temisia vulgaris L. 21-; planta er-
bacee, subfrutescenta din fam.
Compositae, tulpina dreaptä, rami-
ficata ; frunzele pe partea infe-
rioara alb-tomentoase, sunt pena-
tipartite, cu segmente lanceolate,
ascutite, de ordinar incise sau din-
tate ; florile galbine, dispuse in
mici capitule ovale sau lungarete
qi tomentoase, grupate §i ele in-
tr'un racem terminal. Cre0e prin
locuri inculte, därtimaturi, pe mar-
ginea drumurilor qi a campurilor.
IulieSeptembrie.
Amista planta posede proprietati
amare si tonice.
Pelinita, Artemisia annua L., vezi
Nafurica.
Pelin, Pelin-mic (Trans.).
[fr. Armoise; g. Rö mi s e h e r -
Wermut, Pontischer-Bei-
f u s s.]. Artemisia pontica L. 21-.
planta erbacee, subfrutescenta, ce-
nu§ie din fam. Compositae, tulpina
dreapta, in partea superioara pa-
niculata ; frunzele indesuite, pe
partea inferioarä alburiu- tomen-
toase, de 2 ori penatipartite, cu
segmente lineare; florile galbine,
dispuse in mici capitule aproape
globuloase, cenugiu paroase. Cregte
prin fanete i paguni uscate, pe
dealuri aride §i campii sterile. Iu-
lieAugust.
Peliniti-greeeasei, Chenopodium Bo-
trys L., vezi Tämaita.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RomiN
Pelungoasif, Glechoma hederacea L.,
vezi Silnic.
Bradis, Bradis-galben (j.
Ilfov, Snagov), Mo-
lura-baltei, Prisnel (Mold.), Pras-
nel.Myriophyllum spicatum L. 21-.
[fr. Myriophylle-en-épi ; g. Ahre n-
bliitiges-Tausendblatt],
frunzele cate 4 In verticil; flo-
rile alburii, dispuse In verticile,
cari formeaza spice, bracteele su-
perioare nedivizate, mai scurte
decat florile, cele inferioare incise;
riumai spicele tinere erecte.
Myriophyllum vcrticillatum L. 21-. [fr.
Myriophylle-verticillé; g. Q uir 1-
bliitiges-Tausendblatt],
frunzele cate 5-6 In verticil ;
florile alburii, dispuse in verticile,
cari formeazii spice totdeauna e-
recte, toate bracteele sunt pecti-
nat-penatipartite, egal de lungi sau
mai lungi cleat florile. Ambele
specii sunt plante erbacee, aqua-
tice din fam. Halorrhagidaceae, cu
frunzele adanc penatipartite, cu
segmentele setacee. Creqte prin
ape adanci, stagnante si lin cur-
gatoare. IulaieAugust.
Penith, Stipa pennata L., vezi Colle.
Pepene, Cucumis Melo L., vezi Pe-
pene-galben.
Pepene (Mold. de sus i Bucovina),
Cummis sativus L., vezi Castra-
yeti.
Pepene-galben, Peäpine (Maced.),
Pepene, Pipelniu (Maced.), Zamos
(Mold.). [fr. Melon ; g. Melon
Cucumis Melo L. C). planta erbacee
am fam. Cucurbitaceae, tulpinalunga
subtire, acoperitä cu peri asprii,
jilting pe primant si acattitoare
prin carcei; frunzele putin lobate,
Cu 5 lobi obtusi, rotunziti; florile
galbine, monoice; fructul mare, glo-
bulos sau oval, cu 8-12 coaste,
este neted, reticulat sau sgrabun-
tos, Cu miezul suculent, dulce'de
o coloare alba sau galbena.Aceasta
planta, originara din Asia tropi-
can't, se cultiva adesea pentru fruc-
tele sale comestibile. Se cunosc
-numeroase varietati dupa aspec-
dacoromanica.ro
211
tul exterior al fructelor, dupil ma-
rime si dupii coloarea si gustul
carnei. Dintre varietätile acestea
mentionam : Cantalup sau Cantalof,
considerat de unii botanisti ca
specie sub numirea de Cucumis
Cantalupo Ser., vezi Cantalup. Mai
August.
Pepene-verde,Boqar,Harbuz(Mold.),
Himanic(Maced.),Lebenitä (Trans),
Lubenita (Trans. si Oltenia),
chin (Mced.). [fr. Pastèque, Melon-
d'eau; g. Wassermelone].
Citrullus vulgaris Schard., syn.
Cucumis Citrullus Ser sau. Cucurbita
Camillus L. C). planta erbacee din
fam. Cucurbitaceae, tulpina intinsa
pe parnant si aditatoare prin cared;
frunzele profund divizate, medi-
ocru lobate, glabre sau putin
roase ; florile galbine, monoice
fructul globulos sau lungiiret, de
coleare verde inchis, sau verde
deschis, cu carnea ro§ie sau gal-
binä, dulce si foarte suculenta, se-
mintele, negre, brune sau galbine.
Aceastä planta, originara din sudul
Africei, se cultiva foarte mult pen-
tru fructele sale comestibile. Mai-
August.
Pepeneaua (Bucovina, Parteqtii-de-
sus), Spiraea Ulmaria L., vezi ere-
Pepenei (Bucovina), Trifolium ar-
vense L., vezi Papanasi.
PeptanarItti. [fr. Crételle, Crételle-
commune ; g. a mmgr a s].
Cynosurus cristatus L. 21.. planta
ierboasa, cespitoasa din fam. Gra-
mineae, tulpina subtire, rigid-e-
recta, ajunge pang la 60 cm. in-
naltime; frunzele scurte, 1ngust-li-
neare, plane, sunt adesea glabre,
cu ligula scurtä si trunchiata ;
spiculele cu 2-5 flori, fiecare spi-
cul este insotit la bazä de o bractee
peuatipartita, spiculele reunite ha-
te° panicula spiciformii, Indesuitä,
linearä, erecta', verde, devenind mai
tarzia galbin - brut* glumele ca-
renate, glumeleleinferioare ale spi-
culelor fructifere cu o arista sew*
sunt oblong-lanceolate; spiculele
 212 ZACH. C. PANTU
sterile, formate din 5-10 glume
nearistate. Creste prin livezi
famete, uneori cultivata ca planta
de nutret. IunieIulie.
Pere, Pere - padurete, Goarte, [fr.
Poire ; g. Birn e], fructele co-
mestibile de Pirus communis L.,
vezi Par.
Pere-piidurete, fructele comestibile
de Pints communis L., vezi Par.
Perisor, Iarba-parului, Lima, Seca-
ritii. Elymus crinitus Schreb.,
syn. Ellimus Caput-Medusae L. O.
plant& ierboasa din fam. Grami-
neae, frunzele plane, pe fata su-
perioara vilos-paroase, vaginele
glabre, spicule plan-convexe, uni-
flore, ea un rudiment de o a doua
floare, reunite cate 2 spicule in
excavatiunile rachisului si dispuse
inteun spic dens erect, glumele
drepte, linear-subulate si aristate,
glumela inferioard scabra, aristata,
arista mult mai lunga, decat glu-
mela. Creste prin pasuni uscate,
prin fanetele sterile din campiile
intinse. MaiIunie.
Perilor, Merisor, Verdeata-iernei.
[fr. Pirole-unilatérale ; g. B i r n-
biumchen, Wintergriin].
Pyrola secunda L., syn. Ramischia
secundi Garcke. 2J. mid, planta
subfrutescentii din fam. Pirolaceae,
frunzele ovale, petiolate, ascutite,
fin-dintate; florile albe-verzui, la
mceput orizontale, pe lama pie-
cate in jos, sunt dispuse inteun
acem terminal, unilateral, cali-
ciul mic, persistent eu 5 diviziuni,
corola ovalti Cu 5 petale, mai scurte
decat stilul putin curbat in sus,
stamine .10; fructul capsula cu 5
loje. Creste prin padurile umbroase
umede din regiunea montana.
IunieIulie.
Perj (Mold.), Prunus domestica L.,
vezi Prun.
Perje (Mold.), fructele comestibile
de Prunus domestica L., vezi Prun.
Persie, Chersac (Mold.), Herhic (Ma-
ced.), Hiarhir (Maced.), Piersic.
[fr. Pêcher; g. P firsich, Pf ir-
sichbaum]. Prunus Persica
dacoromanica.ro
Stockes., syn. Aniygdalua PersicaL.,
sau Persica vulgaris Mili. V. MiC
arbore din fam. Bosaceae-Prunoi-
deae, frunzele lanceolate, cu dinti
ascutiti (serat-dentate), eu petiolut
scurt, care nu ajunge pana la ju-
mtitatea diametrului transversal
al frunzei; florile rozee, apar Ina-
intea frunzelor ; fructul o drupa,
aproape globuloasa, &hue sau
rosietica, acoperita Cu peri scurti,
catifelati, uneori glabra, sambu-
rele (nucleul) neregulat-sulcat
cu mici gaurele. Aceasta planta,
originarii din Asia (nordul Chinei),
se cultiva adesea pentru fructele
sale eomestibile numite : Chersice
Herhicif, Hiarhira Persice sau Pier-
sice. Prin cultura s'au obtinut mai
multe varietati, dintre care men-
tionam : var leucocarpa DC. Per-
sia comuna; var haematocarpa DO.
Persica rosie ; si in fine var laevis
DC. Persica-golase. AprilieMai.
Melif.
Frunzele posed propriettiti cal-
maute, planta intreaga i cu deo-
sebire semintele contin a acid cyan-
hydricz.
Persich-comunii , Prunus Persica
Stockes var. leucocarpa DC., vezi
Persic.
Persla-golase, [fr. Brugnon], PTU-
11218 Persica Stoekes var. laevis DC.,
vezi Persic.
Prunus Persica Stoc-
kes. var. haematocarpa DC., vezi
Persic.
Persice, Chersice (A/old.). Herhicii,
(Maced.), Hiarhira (Maced.), Pier-
sice, [fr. Pêche ; g. Pfi r sic h],
fructele comestibile de Prunus
Persica Stockes., vezi Persic.
Pervina, Finca herbacea W. et Kit.
si Finca minor L., vezi Saschiu.
Posmil (Trans., Nasaud), Centaurea
moschata Willd., vezi Spoitori.
Pesnali, (Trans., Nasaud). [fr. Am-
brette-jaune, Barbeau-jaune, Fleur
du grand Seigneur ; g. Bis a m-
blume]. Centaurea suaveolens
Willd.,syn.Centaurea Amberbor Lam.,
 PLANTELE CTJNOSCUTE DE POPORTIL ROMIN
Amberboa odorata DC. O. planta
erbacee, glabra din fam. Compositae,
tulpina rigida, ramificata; frunzele
penatifide, cu lobii dintati ; florile
marisoare, galbine ca làmâia, ca
miros placut, sunt reunite in capi-
tule lungpedunculate, florile dela
periferie numeroase i mai mari
dealt cele dela centru, sunt neu-
tre , involucrul ovoid, format din
squame netede, stranse, neciliate
cu varful bruniu ; fructul o a-
chena putin mai lung-a decat ca-
liciul format din mici squame.
Aceasta planta, originarä, din Ori-
ent, stt cultiva adesea petru flo-
rile sale odorante, dispuse in mari
§i frumoase capitule. IulieSep-
tembrie. Melif.
Pe§tipurii. [fr. Salvinia-nageante ;
g. Gem eines-Schwimmblatt].
,Salvinia natans. All. (Hoffm.),
syn. Marsdia natans L. a mica
planta erbacee, aquatica din fam.
.8alviniaceae,rizom subtire,cufrunze
verticilate, cate 3 la fiecare nod, cele
2 superioare verzi, la aparenta
opuse, sunt eliptice, obtuse, la
baza wr cordiforme, acoperin-
du-se cu marginele lor, pe fata
superioara Bunt frumos verzi si
stelat-paroase, frunza inferioara,
cufundatii, in RA', se divide inteo
fasciculä de segmente inguste
prevazute cu peri lungi, absorbanti,
luand astfel aspectul fluor radacini,
indeplinind in ace* timp func-
tiunea unei adeva'rate radacini ;
sporii sunt de 2 feluri, unii mari
femeli numiti: macrospori, altii mici
masculi: microspori, atilt macrosporii
cat si microsporii sunt inchisi in
capsule membranoase, globuloase,
separate, numite sporocarpi. Sporo-
carpal femel contine un singur
»iacrospor, iar cel mascul contine
numero0 microspori; Sporocarpii in-
gramaditi cate 4-8 spre baza
fiecarei frunze submerse, pe o ra-
mura scurta, indreptatä in jos.
Ace%sta frumoasa planta aquatica
pluteste libera la suprafata apelor
statatoare sau lin-curgatoare, ade-
dacoromanica.ro
213
sea in societate cu specii de Lemna.
IunieAugust.
Petranjet, Petroselinum sativum
Hoffm., vezi Pätrunjel.
Petrtinjeli-einelui, Aethusa Cyna-
pium L., vezi Patrunjelu-canelui.
Petrttnjel, Petroselinum sativum
Hoffm., vezi Plitrunjel.
Petranjicii, Aethusa Cynapiunt L.,
vezi Patrunjelu-canelui.
Petrinjei, Petroselinum sativum
Hoff m., vezi Patrunjel.
Petrinjei-de-etunp, Petrinjei-salba-
tici. [fr. Boucage ; g. Gemein e-
Bibernelle, Steinpetersilie].
Pimpinella Saxifraga L. 4.
planta erbacee din fam. Umbelli-
ferae, tulpina cilindrica, fin-striatti,
lipsita de frunze in partea supe-
glabra sau la baza slab-
fin-piroasa ; frunzele penatisecate,
segmentele sesile, ovale, dintate,
lobate sau incise ; florile albe sau
rozee, dispuse in urabele de um-
belule, pedunculul florilor glabru,
involucrul i involucelul lipsesc,
stilele in timpul inflorirei maiscurte
dealt ovarele; fructele ovale, com-
primate, sunt glabre i prevazute
ca 5 coaste egale, filiforme. Oreste
prin fanete qi pa§uni sterile, coline
aride, pe locuri uscate i pietroase
dela camp i dela munte. Iunie-
August.
Raclacina acestei plante (Radix
Pimpinellae» este intrebuintata in
medicina.
Petrinjei-sttlbatici, Pimpinella Sa-
xifraga L., vezi Petrinjei-de-camp.
Petrinj el, Petroselinum; sativum
Hoffru., vezi Patrunjel.
Petrinjelu-ctinelui, Aethusa Cyna-
pium L., vezi Patrunjelu-canelui.
Petimbroasit, Senecio erucifolius L.,
vezi Batatarnica, Senecio vernalis
W. et Kit., vezi Spiilacioasä
Senecio vulgaris L., vezi Cruciulita.
Petrunjelul - broatlelor, Oenanthe
Phellandrtum Lam., vezi Mararas.
Petunie. [fr. Pétunia ; g. Pet unie].
Petunia nyctaginiflora Juss. a
§i 4. planta erbacee glandulos-
 214 ZACJI. C. PANTU
paroasa din fam. Solanaceae, tul-
pina ramificata dela baza; frun-
z ele alterne, ovale sau oval-oblonge,
scurt-petiolate sau sesile, cele flo-
rale oval-cordiforme, sesile, cate
2 sau 3, aproape opuse ; florile so-
litare, mari, sunt albe si placut mi-
rositoare, cu pedunculele axilare
mai lungi cleat frunzele florale,
corola mare, in forma de palnie,
este viscoasti, pe din afara lanos-
paroasa, cu tubul de 3 sau de 4
ori mai lung cleat calciul cu 6
diviziuni, corola cu limbul intins,
presentand 6 linii si avand 5 lobi
scurti, stamine 6, neegal de lungi
neiesind din tubul corolei, cu
polenul alburiu; fructele capsule
conice cu valve intregi. Planta
originara din America sudicrt (La
Plata). Petunia violacea Lindl.
O. sau 4. difera de specia prece-
denta prin tulpinele mai mici
ramificate numai in parte a supe-
rioarit ; frunzele oval-lanceolate sau
oval-ascutite si petiolate, florile
purpuriu-violete i catifelate sunt
numai seara putin odorante, corola
mult mai mica cleat la specia
precedentti, In forma de palnie (in-
fundibuliforma) sau campanulatti,
cu tubul umflat si cam de aceiasi
lungime cu limbul, caliciul cu di-
viziunile lineare, limbul corolei cu
lobii scurti i obtusi, staminele cu
polenul albastru. Originará din
America sudica (Buenos-Ayres).
Ambele aceste specii sunt mult
cultivate ca plante decorative pen-
tru florile lor frumoase, formand
prin culturrt numeroase si diverse
hybride. MaiSeptembrie.
Piatra-linte. Astragalus australis
Lam., syn. Phaca australis L. 4.
mica planta erbacee din fain. Legu-
minosae-Papilionaceae, tulpina gla-
bra, difusa ; frunzele mai adesea cu
5 perechi de foliole oval-oblonge
sau lanceolate, emarginate, cea
terminala sesila, alipit-pgroase pe
fata inferioara ; stipule ovale ; flo-
rile albe sau albe-galbui, cu carena
inchis-violeta, dispuse inteun ra-
dacoromanica.ro
cem axilar mai lung cleat frunza,
aripile emarginate sau bifide, ca-
rena evident mai scurtti cleat stin-
dardul ; fructele legume ovoide,
stipitate, sunt glabre. Creste prin
pitsunile stancoase din regiunea
IulieAugust.
.Helianthus tuberosus L.,
vezi Napi-porcesti.
Mimic' (Trans.), Solanum tuberosum
L., vezi Cartofi.
PiciorcO, Solanum tuberosum L., vezi
Cartofi.
Piciorul-caprei. [fr. Herb e-aux-gout-
teux, Podagraire ; g. Gersc h,
Giers ch, Geissfuss].
AegopodiumPodagraria L. 21- plant&
erbacee din fam. Umbelliferae, tul-
pina robusta, fistuloasrt; frunzele
palmatisecate cu 3 diviziuni tri-
foliolate, foliolele oval-lungarete,
neegal acut-dentate, frunzele su-
perioare simplu trifoliolate ; florile
albe sau rosietice, dispuse in mari
umbele , formate din umbelule,
fat% involucru si involucel, corola
cu petalele regulate ; fructele o-
blonge, comprimate, cu 5 coaste fi-
liforme, valeculele fárà canale olei-
fere. Creste prin prtduri, locuri um-
broase i umede. MaiIulie.
Plant& cu proprietati stimulante
si vulnerare.
Plciorul-caprei, Chenopodium album
L., vezi Spanac-salbatic.
Piclorul-cocosului, Ranunculus acris
L., vezi Floare-brosteasca, Ranun-
culus carpaticus Herbich., vezi
benele-de-munte si Ranunculus pe-
datus W. et Kit., vezi Galbenele.
Piclorul-vitelului, Arum maculatum
L., vezi Rodu-pamantului.
Pldosnic, Ceritica, Somnoroasa. [fr.
Melinet-a-petites-fleurs;g.W a c h s-
blume]. Cerinthe minor L. 4.
mica' planta erbacee, glabri din
fam. Borraginaceae, frunzele verzi-
albastrii, cele inferloare obovale,
cele superioare alungit-cordiforme,
frunzele mai batrane uneori cu
pete albe ; florile galbine, caliciul
cu 5 diviziuni, neegal-ciliate, co-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORDL ROMIN
rola tubuloaski, cu 5 dinti lanceo-
lati erect-coniventi, staminele cu
filamentele de 4 ori mai scurte
cleat antherele sagitiforme ; fruc-
tele 2 nucule, fiecare cu cate 2
seminte. Creste prin fan*, tufi-
suri, pe marginea campurilor,
durilor si a drumurilor. MaiIulie.
Piersle, Prunus Persica Stockes.,
vezi Persic.
Plersiee, fructele comestibile de Pru-
nus Persica Stockes., vezi Persic.
Piersieei (Munt. j. Prahova), Im-
patiens Balsamina L., vezi Canale.
Piloniu (Maced.), Artemisia Absin-
thium L., vezi Pelin.
Pin, Chifär, Chin (Mold.), Luciu
(Mol. j. Neanitu, comuna Hangu).
[fr. Pinasse, Pin-rouge ; g. F öhr e,
Kiefer]. BIM silvestris L. b.
frumos arbore totdeauna verde din
fam. Coniferae-Pivaceae, tulpina
poate ajunge panil la 30 in. inäl-
time, cu ramuri verticilate, intinse
orizontal; frunzele glaucescente,
sunt dispuse ate 2 pe ramurile
scurte, ele sunt aciculare, rigide,
lungi de 4-6 cm. canaliculated pe
fata superioark convexe pe cea
inferioarä ; florile monoice, cele
mascule dispuse in amente la
baza ramurilor tinere, cele femele
dispuse in amente solitare, sau
cate 3 sau 4 la varful ramurilor,
conurile nelucitoare, sunt oval-co-
nice, la inceput asezate pe un pe-
duncul incovoiat si recurbat; solzii
lungäreti, ca ingrosare terminalii
in forma de scut romboidal, pre-
sentand in centru un mamelon
obtus, aripile de 3 ori sau de 4
ori mai lungi decal semintele.
ereste prin piidurile din regiunea
montanä i subalpina. Mai.
Acest arbore ne oferä lemn de
ars si de constructiune.
Pindanicii (Maced.), Plantago major
L., vezi Patlaginä.
Pinten, Delphinium Consolida L.,
vezi Nemtisori-de-camp.
Pintenoagit. [fr. Chardon-bénit des-
Parisiens ; g. Sp ornblat t].
dacoromanica.ro
216
Kentrophyllum lanatum DC., syn.
Carthamus lanatus L. O. plantà
erbacee din fam. Compositae, tul-
pina lânoaA, frunzele inferioare
penatifide, dentate i spinoase,
cele superioare amplexicaule, pe-
natifid-dentate; florile galbine, ca
lämaia (citrine), dispuse in capi-
tule ovoide insotite de un invo-
lucru lanos ; foliolele imbricate,
cele exterioare penatilobate, spi-
noase, cele interne lanceolate, ter-
minate printeun apendice scarios;
fructele achene, cele centrale cu
papus, iar cele marginale
papus. Creste pe campuri, locuri
Misipoase, colina aride, tufisuri si
pe laugh' drumuri. IulieAugust.
Pipareli, Capsicum annuum L., vezi
Ardei.
Pipfirua, .Asarum europaeum L., vezi
Pochivnic si Capsicum annuum L.,
vezi Ardei.
PipitruO, Capsicum annuum L., vezi
Ardei.
Piper. [fr. Poivre ; g. Pf effe r].
Fructele de Piper nigrum L. 4. [fr.
Poivrier-noir;g.Pfefferstrauch].
plantä erbacee din fam. Pipera-
ceae, tulpina taratoare sau actitä-
toare este lungi i subtire, flexu-
oasti cu noduri umflate i arti-
culate; frunzele alterne, distice,
largi-ovale, acuminate si cu pe-
tiolul rotund ; florile mici dispuse
in spice amentiforme de 8-15 cm.
lungime; fructele verzi la inceput,
devin apoi rosii si la urmil negrii.
Aceastä plantA, originará din India
orientalä, este uneori cultivatä
prin
Fructele acestei specii constitu-
ese productul vegetal, aromatic, cu-
noscut in comer, sub numele de :
Piper, condiment cunoscut i mult
intrebuintat la bucatarie. Fructele
decorticate de invalisul lor extern
constituiesc Piperul alb.
Piper-alb, fructele decorticate de
Piper nigrum L., vezi Piper.
Piper-ro§u, Capsicum annuum L.,
vezi Ardei.
 216 ZACH. C. PANTU
Plper-tureesc, Capsicum annuum L.,
vezi Ardei.
Piperche (Maced.), Capsicum onnuum
L. vezi Ardei.
Piperiul-lupului, Asarum europaeum
L., vezi Pochivnic.
Plpernita-de-gradinti, (Trans., Nä-
saud.), Satureia hortensis L., vezi
Cimbru.
Piperu-baltel, Polygonum Hydropiper
L., vezi Dintele-dracului.
Plperu-hroastel, Polygonum Hydro-
piper L., vezi Dintele-dracului.
Piperu-lu pului, Daphne Mezereum
L., vezi Tulichina.
Piperupd ( Bucovina ), Capsicum
annuum L., vezi Ardei.
PiperutA, Nigella arvensis L., vezi
Negrusca.
Pipigiol, Orobus vernus L., vezi Pu-
pezele.
Piplrig (Bucovina, Capu-campului),
[fr. Pr6le-d'hiver, Prale-des-tour-
neurs; g. Winter-S ch a cht e 1-
h a 1 m]. Eguisetum hiemale L.
4. plantä erbacee, cenusiu-verzuie
sau albästrie, asprä, si rigida din
fam. E isciace tulpina persis-
-t%îTfdìnth adesea de tot simplä, cu
7-20 coaste evidente, vaginile cilin-
drice, strans-alipite de tulpini, al-
burii i cu un cerc negra la bazii, ca
numerosi dinti, pre vazuti cu un varf
-negru, lanceolat-subulat, membra-
-nos, care se increteste i cade de
timpuriu; spicul sporangial dela
varful tulpinei este previlzut cu
un varf ascutit, (acuminat-mucro-
nat). Creste prin locuri umede,
mlastini, prin locurile nasipoase
din padurile umede si umbroase
de la munte. IunieAugust.
Tulpinele acestei plante, avute In
acid silicie, se intrebuinteaza spre a
lustrui obiectele de lemn si de metal.
Pipirig, Heleocharis palustris R. Br.,
vezi Pipirigut, Juncus effusus L.,
vezi Rugina i Scirpus silvaticus
L., vezi Tipirig.
Pipirig, Rogoz, Tiperig. [fr. Jonc-
des-tonnelier ; g. Seesims e].
Scitpus lacustris L. 4. mare planta
dacoromanica.ro
ierboasä din fam. Cyperaceae, tul-
pina cilindrica, verde, vaginele pre-
lungite de ordinar in limb canalicu-
lat, destul de scurt, vagina cea mai
superioari este fart'," limb; florile
brun-roscate, dispuse in spicule fas-
ciculat-ingramadite la va,rful tul-
pinei ; fructele nucule glabre, ca 3
muchi. Creste prin apele stagnante
lin curgatoare. IunieAugust.
Pipirigut, Cipirig, Pipirig. [fr. Hé-
léocharis-des-marais; g. Sump f-
r i e d, Sumpfriet]. Heleo-
charis palustris R. Br. mica
planta ierboasa din fam. Cypera-
ceae, cu rizomul tarittor (repent),
tulpina cilindrica, pi4in compri-
mata, glaucescenta ; frunzele re-
duse la vagina; florile brune-ver-
zii, dispuse inteun spic terminal,
solitar oblong-linear; fructele sunt
nucule obovale, comprimate i ne-
tede. Creste prin mlastini,
pe malurile lacurilor si raurilor.
Iunie--August.
Pipirigutli, Aira caespitosa L., vezi
Phius.
Pipòniu (Maced.), Cucumis Melo L.,
vezi Pepene-galben.
Pie, Chir. [fr. Chiendent; g. Q u e c-
k e]. Triticum repens L., syn.
Agropyrum repens P. Beauv. 4.
planta' ierboasa din fam. Grami-
neae, rizom tarator (repent); frun-
zele lineare, plane, verzi, uneori
glaucescente, pe partea superioarä
aspre; florile verzi, dispuse adesea
ate 5 in spicule, grupate si ele
la randul lor In spice distice (pe
doul randuri), glumela inferioarà
acuminatä sau obtusä, fàrd aristä,
sau aristatä. Creste prin locuri
cultivate si näsipoase, livezi, grit-
dini, fanete. lunieIulie.
Rizomul acestei plante, strica-
cioase agriculturei, este Intrebuin-
tat pentru a face o bautura raco-
ritoare si diuretica.
Pir-gros, Curcubeu (Craiova), Iarba-
canelui. [fr. Chiendent, Pied - de-
poule; g. Hundszahn, Ber-
mudagras]. Cynodon Ducey-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
ion Pers. 21. mica planta ierboasi
din fam. Gramineae, rizomul cu
stoloni repenti, tulpina ramificata
in partea inferioara ; frunzele
roase, pe fata inferioard sunt ri-
gide si putin glauce; spiculele uni-
flore, sunt dispuse pe 2 ränduri in
spice lineare, filiforme, de ordinar
violacee, grupate la värful tulpi-
nei panicula 3-6 digitatii.
Creste prin locuri nasipoase, in-
culte, pe MHO locuinte, ziduri,
strade i drumuri. IulieAngust.
Pir-rop, Rogoji, Rogoz. [fr. Carex
herissé; g. Kurzhaarige-Segge].
Curex hirta L. 4. planta ier-
boasä din fam. Cyperaceae, tulpina
neteda; frunz ele lat-lineare, putin
canaliculate si impreuna Cu vagi-
nele paroase; florile monoice, cele
mascule dispuse in 2-3 spice
mai scurte sau egal de lungi
cu cele 2-3 spice femele, cari
sunt erecte, lung-cilindrice si cu
forte rari ; inveliul fructului
( utricula ) oval si aspru-pit'ros.
Creste prin fânete nasipoase, umede
si uscate. MaiIunie.
Pita-lui-Dumnezeu (Trans.), Lacta-
rius delicios us Fr., vezi Rascov.
Pfta-vacei (Trans.), Manatarca-ur-
seasca, Vacute (Bucovina). [fr.
Bolet des bouviers ; g. Ku hpil z,
Kuhröhrling.]. Boletus bo-
vinus L. Ciupercli comestibila din
fam. Polyporaceae palaria convex-
planiuscula, undulata, glabra si lu-
citoare cand este timpul uscat, vis-
coasa, când este timpul umed, de
coloare rocat-cenusie sau ferugi-
nos-rosietica, tuburile sub decu-
rente, ca poni compusi, cenusii
apoi galbin-feruginosi, sporii fusi-
formi, verzui-ochracei; piciorul ci-
lindric, ochraceu deschis sau ro-
sietic, neted i egal ; carnea alba,
devenind albastrie in contact cu
aerul. Creste in grupe prin
rile de brad, toamna.
Pitare (Trans.), Boletus edulis Bull.,
vezi Mänatarci.
Pitarei (Mold.). Boletus granulatus
L., vezi Pitoascii.
dacoromanica.ro
217
Pitarea (Mold.), Chitarca (Mold.),
Mitarcli-grasii (Trans.-Brasov.). [fr.
Bolet-rude, Gyrole ; g. Birke n-
pilz, Birkenröhrling, Ka-
pu zinerpilz.]. Boletus scaber
Fr. Ciuperca din fam. Pol ypora-
ceae, paläria de coloare variabila,
de ordinar insti cenusie, brunie
sau portocalie, rar alba, emisfe-
glabra sau putin viscoasä, pe
timp umed ; tuburile lungi, albe,
poni alburii, mici i rotunzi ; picio-
rul alburiu, acoperit de squame
brune sau rosietice, este :ingustat
sprepartea superioara;sporii galbui,
sunt fusiform-oblongi; carnea alba,
fiind rupta devine albästrie, gustul
dulce sau putin sarat, fara miros.
Aceasta ciuperca, comestibila and
este tfinarli, creste pe pamant,
prin päduri; vara si toamna.Bole-
tus luridus Schaef. [fr. Bolet-blême;
g. Saupilz, Hexenschwamm].
Ciupercti comestibila prin partile
noastre, consideratä insa de unif
ca suspecta sau chiar veninoasa ;
palaria brun-maslinie sau rosie-
fiat', tomentoasä, devenind putin
viscoasa ; tuburile galbine sau gal-
bine-verzui, libere; poni rosii, apoi
portocalii, rotunzi ; piciorul gros,
reticulat sau punctat cu rosu. Car-
nea acestei ciuperci este galbina,
moale, inalbastrindu-se imediat
and sa rupe si cu un gust placut.
Creste prin paduri vara si toamna.
Pitlingean, Punka granatum L.,
vezi Rodiu.
Pitoane& ( Trans.), Boletus edulis
Bull., vezi Manatarci.
Pitowill. (Mold.), Pitarca (Mold.).
[fr. Bolet-granulé, Pinade, Salero ;
g. Schmerling, Körnchen-
Schmierling].Boletus gra-
nulatus L., syn. Boletus cireinatus
Pers. Ciuperca comestibila din fam.
Polyporaceae, palaria la inceput e-
misferica, convexa, apoi planà, usor
undulata, brun-feruginoasa si glu-
tinoasä, devenind apoi galbina prin
disparitiunea materiei viscoase
piciorul (stipitele) gilbui, farà inel
presarat cu puncte granuloase,
 218 ZACH. C. PANTIJ
in partea sa superioara este cilin-
dric si scurt, granulatiile la ince-
put albe, devin apoi brune ; tubu-
rile galbine, scurte i concrescute,
poni simplii, granulati i adesea
acoperiti de mici picaturi laptoase;
sporii fusiformi, galbini ca lamaia.
Carnea galbuie, moale i suculenta,
are un gust placut, acrisor i miros
de poame. Aceasti ciuperca comes-
tibila creste prin locuri cu iarbii in
padurile de brad, adesea grupate
mai multe la un loc; vara toamna.
Pizda-tigantei, Lamium purpureum
L., vezi Sugel.
Plrimilliaricit (Banat), Pulmonaria
officinalis L., vezi Cuscrisor.
Plitmunit-alba, Nymphaea alba L.,
vezi Nufar-alb.
Plasefi, Alchemilla vulgaris L., vezi
Cretisoare.
Pliitilgele (Oltenia), Solanum Lyco-
persicum L., vezi Patlägele-rosii si
Solanunt Itlelongena L., vezi Plitla-
gele-vinete.
Pliitligele-ro01 (Oltenia), Solanum
Lycopersicum L., vezi
rasa.
Plantago lanceolata L.,
vezi Patlaginii- ingusta, Plantago
tnajor L., vezi Patlagina i Plantago
media L., vezi
Alisma Plantago
L., vezi Limbarita.
Plantago
L., vezi
Platan, Ciar (Maced.). Platanus
occidentalis L. D. [fr. Platane d'Oc-
cident ; g. P1 atane, A bendlan-
dische - Plata n e], frumos ar-
bore, ce poate ajunge pana la vre-o
20 m. inaltime, uneori si mai inalt,
Cu ramurile mai mult erecte; scoarta
(ritidomul) se exfoliaza in mid solzi
de pe tulpinii ; frunzele ca 3, rar cu
5 lobi, putin profunzi, sunt sinuat
dintate, adesea mai late decat
lungi, la baza cordiforme sau cu-
neiforme sau trunchiate, rar ro-
tunzite, florile galbui sau verzui,
mascule si femele dispuse in a-
mente globuloase; capitul fructifer
dacoromanica.ro
de obicei solitar la varful unui lung
peduncul. Originar din America
de Nord, pe la noi numai cultivat.
Platanus orientalis L. D. [fr. Pla-
tane d'Orient; g. Plata ne, Mor-
g enlan dis ch e - Plat an e], fru-
mos arbore, ce poate ajunge pana
la vre-o 25 m. inaltime, cu ramu-
rile intinse, atingänd adesea pa-
mantul ; scoarta (ritidomul) se
exfoliaza de pe tulpina in placi
mari ; frunzele, adanc palmatilo-
bate ca 5 lobi, sinuat-dintati, sunt
la bazii mai adesea cuneiforme,
mai rar trunchiate sau cordiforme.
Originar din Italia Omit* in Hima-
laia, adesea cultivat ca planta or-
namentalti prin parcuri si alee. Am-
bele specii considerate de unii
botanisti numai ca varietati ale
speciei Platanus vulgaris Spach.
constituesc impreunil fam. Plata-
naceae. IunieIulie.
Plunta go major L., vezi
Patlagina.
Gledicie, &learn. [fr. Févier
d'Amérique,Févier à trois pointes;
g. Christusdorn, Gledits-
c h i e]. Gleditschia triacanthos
L. b. mare §i frumos arbore spinos
din fam. Leguntinosae-Caesalpinioi-
deae, tulpina de 10-15 m. sau chiar
panti la 20 m. ; frunzele
imparipenaticompuse, cu foliolele
mici, linear-oblonge i lucitoare;
spinii robusti, comprimati la baza,
rotund-conici la varf, simplii sau
trifizi, impodobesc trunchiul i ra-
murile, acesti spini sunt ramuri
modificate ; florile mici, verzui,
uneori odorante, sunt dispuse in
spice, caliciul cupuliform, corola
Cu 5 petale neegale, inserate pe
caliciu, stamine 5; fructele sunt
lungi legume (teci) comprimate,
putin räsucite, brun-rosietice, co-
riacee, la interior pulpoase i cu
numeroase seminte. Acest arbore,
originar din America de Nord
(Canada si Statele-Unite), este
foarte mult cultivat astazi ca plantä.
ornamentala si mai cu seamfi pen-
tru a face garduri vii. MaiIunie.
 PLANTELE CUNOSCDTE DE POPORUL RomiN
Plavaie, varietate de V itis vinifera
L, vezi Vita-de-vie.
Pleas* Alchemilla vulgaris L., vezi
Cretisoare.
Pleoschnita (Bucovina), Chelidonium
majus L., vezi Rostopascä.
Plescaittt (Bucovina, Cacica si Par-
testii-de-sus). Cucubalus baccifer L.,
vezi Gua-porumbului.
PlescaitX (Bucovina). [fr. Malaquie-
aquatique; g. Weichmiere].
Malachium aquaticum Fries. 21_.
planta erbacee din fam. Caryo-
phyllaceae-Alsinoideae, tulpina in-
decumbenta sau culrat-as-
cendentä, la baza adesea cu fad a-
cini (radicanta) ; frunzele cordi-
form-ovale, acuminate, sesile, cele
mal inferioare si ale tulpinelor ne-
florifere sunt petiolate; florile albe,
dispuse in panicule dichotomic-ra-
mificate, glandulos-paroase, brae-
teele erbacee, caliciul cu 5 sepale
obtuse, erbacee, corola cu 5 petale
bipartite, albe, mai lungi decal ca-
liciul, stamine 10 Cu anterele vio-
lacee, ovarul cu 5 stile alternise-
pale, fructele capsule ovoid-pen-
tagonale, dehiscente prin 5 valve
bifide. Creste prin locuri umede
si umbroase, pe langa pantie si
isvoare. IunieSeptembrie.
Pleqcaltil-rosa (Bucovina), Cynoglos-
sum officinale L., vezi Arariel.
Plesnitoare. [fr. Concombre d'at-
trape, Concombre-sauvage, Giclet ;
g. Eselsgurke, Springgurke].
Ecballium Elaterium Rich., syn.
Momordica Elaterium L. 0. planta
erbacee, carnoasä, acoperitacuperi
asprii ( hispid scabra) din fam.
Cucurbitaceae, tulpina culcatti, ne-
scandentli i fárá carcei ; frunzele
cordiforme, putin lobate si neegal-
crenat-dentate, sgrabuntoase (ru-
goase), lungpetiolate, de coloare
albästriu-verzuie ; florile galbine,
monoice, cele mascule dispuse in
cime au corola scurt - campanu-
cu 5 diviziuni ascutite, sta-
mine 5, lipite 2 cate 2, a 5-a
mane liberä, florile femele solitare,
dacoromanica.ro
219
corola cu tubul ovoid, gatuit de-
asupra ovarului, Cu limbul cam-
panulat cu 5 lobi, stilul trifid,
stigmatele bifide, ovarul Cu 5 loje
multiovulate, devine un fruct bac-
ciform, oval-oblong, verde-galbui,
acoperit cu peri asprii (hispid),
la maturitate se desprinde de pe-
duncul i aruncli cu putere, printr'o
deschizatura bazilara, semintele si
lichidul mucilaginos cuprins in
ele. Creste prin locuri inculte, pe
malul marei la Constanta, Man-
galia si Sulina foarte abundent.
IunieSeptembrie.
Plevaita, Cununite, Imortele, Ma-
turici, Plevaite, Plevitä, Plevite,
Tavnica, Tavnitä. [fr. Immortelle;
g. Papierblume, Spreu-
blume]. Xeranthemum annuum
L. 0. planta erbacee, alb-lânoasà, Cu
tulpina ramificatä de la baza ; frun-
zele putin numeroase, sesile, lineare
sau oblonge; florile mici, rozee,
dispuse in capitule solitare la var-
ful pedunculelor lungi, subtiri si
rigide, florile marginale femele ne-
fructifere, au corola neregulat-bi-
labiata, cele centrale regulate, er-
mafrodite si fertile ; involucrul
semiglobulos, glabru, format de un
mare numar de bractee scarioase,
ovale, ascutite, cele interne mai
lungi, intinse si radiante sunt de
ordinar rosii- purpurii ; fructele
mici achene alungite, comprimate
si acoperite cu mici peri seti-
formi. Xeranthemum cylindra-
ceum Sibth et Sm. 0. planta er-
bacee alb-lanoasti, tulpina ramifi-
cata dela bazii, frunzele lineare,
sesile ; involucrul cilindric, format
de un mare numar de bractee
lanos-tomentoase pe partea dor-
salA obtuse, cele interne abia
radiante, sunt de ordinar rosii-pur-
purii. Aceste plante creso prin lo-
curi sterile, prin fanetele de pe
colinele nasipoase si pietroase,
adesea impreuna. Ambele specii
din fum. Compositae sunt uneori
cultivate, pentru inflorescentele
lor frumoase, intrebuintate pentru
 220 ZACH. C. PANTU
confectionarea buchetelor imortele.
IulieAugust.
Plevaite, Xeranthemum annuum L., si
Xeranthemum cylindraceum Sibth.
et Sm., vezi Plevaitit.
PlevItii, Xeranthemunt annuum L. qi
Xeranthemum cylindraceum Sibth.
et Sm., vezi Plevaita.
Plevite, Xeranthemum annuum L. si
Xeranthemunt cylindraceum Sibth.
et Sm., vezi Plevaità.
Plise-pasarese , Ornithogalum um-
bellatum L., si Ornithogalum tenui-
folium Guss., vezi Baluscii.
Plisearitik, Geranium phaeum L.,
vezi Palaria-cucului.
PlIseul-cocorului, Erodium cicuta-
rium L'Herit., vezi Pliscul-cu-
coarei.
Pliscul-cucoarel, Ciocul-berzei, Gre-
ghetin, Pliscul-cocorului, Priboi
[fr. Cicutaire; g. R ei c hers c h-
n abel, Hirtennadel]. Ero-
dium cicutariunt 'Merit. 0. midi
planta erbacee din fam. Gerania-
ceae, tulpina intinsti pe pamtint,
este acoperitti cu peri asprii ; frun-
zele penatisecate, cu foliolele se-
sile, lungarete, adrinc-penatifide,
cu lobii dintati; florile rosii, rozee
sau albe, dispuse in umbele mul-
tiflore, corola cu 5 petale neegale,
cele 5 stamine glabre,fructifere sunt
dilatate la haza; fructele capsule
dehiscente prin 5 valve. Creste
prin locuri ntisipoase, cultivate si
inculte, grildini, ampuri, pe lAngii
drumuri. AprilieSeptembrie.
Pliscul-cucoarei (Mold.), Geranium
pratense L., vezi Greghetin.
Plop, Populus alba L., vezi Plop-
alb, Populus nigra L., vezi Plop-
negru, Populus pyramidalis Ro-
zier., vezi Plutii si Populus tre-
mula L.. vezi Plop-de-munte.
Plop-alb, Plop, Plutrt. [fr. Bouillard,
Peuplier-blanc; g. Silberpappel].
Populus alba L. D. mare arbore
cu scoarta crapata, din fam. Bali-
caceae, ramurile intinse, mugurii
piislosi ; frunzele, alterne, rotund-
ovale, angulat-dintate sau cu 5
lobi, sunt pe partea inferioarrt albe
dacoromanica.ro
ca ziipada (niveu -tomentoase),
scurt-petiolate ; florile dioice, dis-
puse In amente, ce apar inaintea
frunzelor, florae mascule Cu 8 sta-
mine, cu solzii dintat-ciliati si vi-
los-prtrosi, solzii amentelor femele
sunt crenati. Creste prin lunci si
zavoiuri, pe marginea poienilor,
uneori cultivat. MartieAprilie.
Meld.
Plop-de-munte, Plop, Plop-tremu-
g. Zitt er-
rator. [fr. Tremble ;
Pappel, Aspe, Espe].Populus
trentuks L. D. arbore de marime
mijlocie, cu scoarta netedii, alb-ver-
zuie, din fam. Salicaceae, frunzele
aproape orbiculare (circulare), din-
tate, la inceput miltdsos-pAroase, la
uring pe ambele prtrti glabre, lung-
petiolate, cu petiolul lateral-com-
primat, din care cauzii frunza aces-
tui arbore se mica la cea mai mica
adiere a vantului ; florile dioice,
cenusii, dispuse in lungi amente
cilindrice apar inaintea frunzelor,
solzii amentelor incisi sau penati-
fizi sunt dens- si lung-ciliati pe
margine, florile mascule Cu 8 sta-
mina. Creste prin päduri si tufise.
MartieAprilie.
Plop-negru, Plop, Plopul-adeviirat.
[fr. Peuplier-Suisse, Peuplier-franc ;
g. S chwarzpappel]. Populits
nigra L.-0. frumos arbore cuscoarta
crlipatd, din fam. Salicaceae, frun-
zele triangular-ovale, Acuminate,
serate, de ordinar mai lungi decat
largi, glabre chiar din tinerete, la
inceput glutinoase (lipiciose); ra-
murile intinse; florile rosietice, di-
oice, dispuse in lungi amente ci-
lindrice, cu solzii fimbriat-ciliati si
glabrii, florile mascule cu 12 sta-
mine. Creste prin lunci si zdvoaie.
MartieAprilie. Melif.
Lemnul alb si moale al acestui
arbore este intrebuintat In industrie,
scoarta sa intrebuintata uneori la
t dbacitul pieilor.
Plop-piramIdal, Populus pyramidalis
Rozier., vezi Plutti.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RomIN
Plop-tremurittor, Populus tremula
L., vezi Plop-de-munte.
Plopul-adevArat, Populus nigra L.,
vezi Plop-negru.
PlopLear, Aricor, Cornisor. [g.
Hornktipfchen]. Ceratoce-
phalus orthocerus DC. C). foarte
mica planta erbacee din fam. Ra-
nunculaceae, lanos tomentoasa Cu
frunzele toate radicale, divizate
in lobi lineari; florile mici, sunt
galbine solitare si termínale, cali-
ciul cu 5 sepale, corola simpla cu
5 petale, prevazute pe unghicula cu
Cate o foveola nectarifera ; fructele
cu 3 loje dintre care numai una
fructifera, cu o singura stimanta,
celelalte 2 goale, rostrul fructelor
este drept. Creste prin campiile
necultivate i prin locuri uscate.
MartieAprilie.
Nymphaea alba L.,
vezi Nuffir-alb.
Plumuni-galbend (Trans.), IV uphar
luteum Smith., vezi Nufar-galben.
PlunninArea, Pulmonaria ufficinalis
L., vezi Cuscrisor.
Plumanariell (Trans.), Pulmonaria
officinalis L., vezi Cuscrisor.
Plumtinfirith, Pulmonaria officinalis
L., vezi Cuscrisor.
Plumiera-albli, (Trans.), Nymphaea
alba L., vezi Nufar-alb.
Pluth, (Munt.), Nuphar luteum Smith.,
vezi Nufar-galben si Nymphaea
alba L., vezi Nufar-alb.
Pluta, Populus alba L., vezi Plop-alb.
Plut6, Plop, Plop-piramidal. [fr. Peu-
plier d'Italie ; g. Italieni s che-
Papp Ponulus pyramicialis
Rozier. D. mare si frumos arbore
din fam. Salicaceae, ramuri drepte,
ce ies aproape de la baza trun-
chiului, dand astfel coroanei o
forma de piramida lunga si In-
gusta; frunzele romboidale sau
triangular-ovale, mai late de cat
lungi i glabre; florile cu anthere
purpurii. Aceasta planta, originara
din nordul Italiei, din Crimea si
Himalaya, se cultiva' adesea pen-
tru impodobirea aleelor. Aprilie.
Unii botanisti, considera aceasta
dacoromanica.ro
221
planta numai ca varietate de la
Populus nigra L.
Plutti-galbenl (Munt.), Nuphar lu-
teum Smith., vezi Near - galben.
Plutiei (Munt. j. Ilfov). [fr. Petit
nénuphar, Petit volet à franges ;
g. Seekanne, Teichblume].
Liinnanthemum nymphoides Link.,
syn. Villarsia nymphoides Vent. 21-
frumoasit planta erbacee, aquatica
din fam. Gentianaceae, frunzele
inferioare alterne, cele superioare
opuse, petiolate, cordiform-orbi-
culare, coriacee, verzi lucitoare,
plutesc la suprafata apei ;
gal bin e, marisoare i frumoase,
sunt reunite in umbele axilare,
caliciul cu 5 divizinni, corola ro-
tata, caduca, cu 5 diviziuni ciliate,
stamine 5, ovarul cu un stil scurt.
conic, terminat printr'un stigmat
bilobat ; fructul capsula carnoasa,
cu seminte comprimate, marginat-
ciliate. Creste prin apele stag-
nante si lin-curgatoare. Iulie
August.
Plutitoare, Glyceria fiuitans R. Br.,
vezi Rourica.
Plutnita (j. Braila), Nymphaea alba
L. vezi Nufar-alb.
Scrophularia nodosa L. vezi
Buberic.
Poala-Maieei-Domnului, Convolvu-
lus arvensis L., vezi Volburfi si
Santolina Chamaecyparissus L., vezi
Lemnul-Maicei-Doranului.
Poala-rilndunicei, Convolvulus ar-
vensis L., vezi Volbura.
Poala-StIntei-Marii, Pyrethrum Par-
thenium Smith. vezi Granat.
Poala Sfintei ¡Ara (Bucovina),
Cha iturus .Marrubiastrum L., vezi
Coada-mâtei.
Poala-Sfintel-Marli. [fr. Népéta-dé-
nude; g. Nacktes-Katzen-
kraut]. Nepeta nuda L. 21-.
plantä erbacee, cu miros urat din
fam. Labiatae, tulpina dreaptii, ra-
aproape fara peri; frun-
zele cordat-oblonge, crenat-serate,
ascutite, pe ambele parti glabre
si verzi sunt sesile cele inferioare
scurt petiolate ; &rile albe, dis-
 222 ZACH. C. PANTU
puse in verticile de 10-20 flori,
formand impreuna un racem ter-
minal; caliciul cu dintii lineari
cutiti egal de lungi ; fructele nu-
cule tuberculat-scabre, la 'Ad pa-
roase si var. violacea Koch., syn.
N. pan/tonic& Jacq. cu florile des-
chis-violacee, l g.t i pe buza
inferioara cu puncte intens-vio -
lacee. Creste pe marginea Oda-
rilor, in crtinguri si prin fanetele
de prin paduri. Iunie August.
Melif.
Ponmh (Mold. si Bucovina), fructele
comestibile de Vitis vinifera L.,
vezi
Ponma-momitei, Empetrum nigrum
L., vezi Vuietoare.
Poama-vulpel, Paris quadrifolia L.,
vezi
Poame-de-plimint, Solanum tubero-
sum L., vezi Cartofi.
Poehivnie, Chiperul - lupului, Lin-
gura-popii, Piparus, Piperiul-lupu-
lui, Popilnic (Banat si Trans.),
Popivnic (Moldova). [fr. Cabaret,
Oreille - d'homme, Rondelle ; g.
Haselwurz]. .Asarum euro-
paeum L. 4. mica planta erbacee
din fam. Aristolochiaceae, rizomul
tarator (repent) miroasa a piper ;
tulpina foarte scurta, are la varf
2 frunze opuse, lungpetiolate; frun-
zele reniforme mari, coriacee, sunt
de un verde lucitor pe partea su-
perioara si de un verde deschis
pe partea inferioara; intre cele 2
frunze se aflii o floare maricica
de o coloare brun-rosieticii, scurt
pedunculata, asezatil la varful tul-
pinei foarte scurte, periantul re-
gulat, urceolat-campanulat, cu 3
lobi egali i persistenti, stamina
12 libere inserate pe un disc epigin,
stilul scurt, terminat printr'un stig-
mat cu 6 lobi ; fructul capsuli cu
6 loje. Creste prin piduri pmede
si umbroase. AprilieMai.
Radacinile se ferb si se beau con-
tra tusei si a secarei puterilor tru-
pesti i pentru duren de stomac.
Aceasta planta titiatá marunt se da
In ovas cailor pentru suspin, In u-
dacoromanica.ro
nele localitati se intrebuinteaza si
contra scrofulelor.
Podbal, Podbeal (Trai s.), Podval
(Munt.). [fr. Pas-d'ane ; g. H u f -
lattich]. Tussilago Farfara
L. 4. mica planta erbacee din
fam. Compositae, rizomul ciirnos,
emite tulpini florifere lanos tomen-
mentoase, acoperite de numeroase
frunze squamiforme, rosietice
terminate printr'un capitul de flori
galbine ; involucrul format din
bractee dispuse pe unul sau 2 ran-
duri, florile numeroase, cele mar-
ginale ligulate, sunt femele dis-
puse in mai multe randuri, cele
centrale tubuloase sunt barbatesti
si mai putine ; florile apar ina-
intea frunzelor, cari sunt radicale,
rotund- cordi forme, angulat-dintate
si alb-tomentoase pe parten infe-
rioarii ; fructele achene cilindrice,
costate si prevazute cu o egreta
(papus) de peri pluriseriati. Creste
prin locuri argiloase calcaroase si
umede, pe langa paraje, pe coaste
si maluri rupte. MartieAprilie.
Melif.
Rizomul i radacinele posed pro-
prietalti amare si sudoforice. Frun-
zele («Folia Farfaraea s. t Tussila-
ginis») si capitulele acestei plante
sub forma de infusiune sunt Intre-
buintate contra tusei; Cu frunzele
proaspete de Podbal, sa pot face
cataplasme.
Podbal-de-mante, Arnica montana
L., vezi Arnica.
Podboal (Trans.), Tussilago Farfara
L., vezi Podbal.
Podboal-de-apil (Trans.), Alisma
Plantago L., vezi Limbarita.
Podbeal-do-munte (Trans.), Arnira
montana, L., vezi Arnica.
Podval (Munt.), Tussilago Farfara
L., vezi Podbal.
PojarnitA (Mold.), Iarba-lui-Sf. loan,
Sanitoare, Siinitoare, Sunatoare
(Munt.). [fr. Millepertuis, Herbe-
de-la-Saint-Jean ; g. I o ha nni s-
kraut]. Hyperieum perforatum
L. 2. plantd erbacee din fam.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAS
Hypericaceae, tulpina dreapta, ri-
gida, glabra, Cu 2 muchi mai mult
sau mai putin evidente, neteda si
ramificata; frunzele opuse, oval-ob-
longe, cu punctuatiuni transparente
( pelucide) ; florile galbine aurii
sunt numeroase si dispuse in co-
rimbe la varful tulpinei si ramu-
rilor, caliciul cu 5 sepale lanceo-
late, ascutite si intregi, de 2 ori
mai lungi de cftt ovarul, corola
ca 5 petale galbine, de 2 ori mai
lungi de ciit caliciul si prevazute
ca glandule negre, stanaine nu-
meroase dispuse in fascicule, stile
3; fructul capsula ovalä cu 3 loje.
Creste prin fan* uscate, pe co-
line aride si prin
IunieAugust.
Floarea acestei plante, plarnadita
in rachiu este huna pentru rani si
pentru diaree, iar pus& in unt-de-
lemn este huna pentru arsuri i alta
rani.
,Polei (Trans.) Mentha Pulegium L.,
vezi Busuiocu-cerbilor.
Polomida (Trans.), Cirsium arvense
Scop., vezi
Pomnitl, Fragaria yesca L., vezi
Fragi.
Pomuvel, Muschi. [fr. Bryum ar-
genté; g. Silberweisses-Kno-
tenmoos].Bryum argenteum L.
Muschi acrocarp din fam. Bry-
aceae, mica planta erbacee,
verde-alburie ; tulpina ramificatä,
de 11/2-2' 2 cm. Malta ; frunzele
lat-ovale, acuminate, intregi, al-
burii pe partea superioarti, avand
astfel aspectul de un alb-argintiu,
ele sunt imbricate i alipite de tul-
pina; capsulele regulate, aproape
cilindrice atara: in jos (pendente),
peristomul intern gälbui, cilii pe-
ristomului intern prevazuti ca a-
pendice, operculul conic. Creste
pe ziduri, pe coperise, pe margi-
nea drumurilor in locuri umbroase
si umede, formänd adesea mici tufe
albicioase.
Pomu§ioari (Mold.), Ribes petraeum
dacoromanica.ro
223
Wulf., vezi Pfiltior si Ribes rubrum
L., vezi Coactiza.
Popaz. [fr. Cévadille ; g. Kapuz
nersamen, Lausesamen].
Semintele de Sabadilla officinalts
Brand., syn. Ireratrum officinale
Schlecht.sau Schoenocaulon offician ale
A Gray. 21 mare planta erbacee
bulboasä din fam. Liliaceae, foile
inguste, lineare, ascutite, intregi,
rigide, si verzi, amintind foile de
Gramineae; florile albe-verzui, sunt
polygame (adeca flori mascule,
femele i ermafrodite pe aceiasi
planta) si dispuse inteun racem
spiciform, cele ermafrodite in par-
tea inferioarä, cele mascule in
partea superioaaii; fructul com-
pus din 3 mici capsule uscate de
coloare cenusiu-rosieticii, cari con-
in semintele negricioase in forma
de secerä.
&oeste semiute cunoscute In far-
macie sub numirea de «Semen Sa-
badillaez sunt intrebuintate in me-
dicina contra vermilor intestinali, a
reurnatismelor, a nevralgiilor si con-
tra priduchilor. Din semintele aces-
tea sa extrage Veratrina, alcaloid.
intrebuintat in medicina. Pop azul
este folosit de popor ca medicament,
femeile il intrebuinteaza pentru
conservares i cresterea parului. Po-
pazul, fiind toxic, trebue utilizat cu
mare bagare de sama.
Popdele (j. Prahova, Bucegi), Rho-
dodendron Kotschyi Simk., vezi
Smirdar.
Popeachi (Mold. j. Iai i Vaslui).
Coprinus atramentarius Fr. .
(Bull.). [fr. Coprin à encre ; g.
Echter-Tintenpilz, Echter-
Tintling.]. Ciuperca comestibilä
In tinerete din fam. Agaricaceae,
palaria putin carnoasa, aproape
membranoasä, la inceput oval-glo-
buloasä apoi alungit campanulatä,
ca marginea sinuatä si striata, de
coloare alba-cenusie, apoi cenusiu-
galbuie sau roscat-negricioasä, la
värf ca mici pete rosietice sau
brune; lamele neegale, albe, deve-
nind brun-purpurii i apoi negri-
 221 ZACET. C. PANTU
cioase sunt libere si ventricoase,
bporii elipsoizi sau sferici-eliptici;
piciorul neted, alb, rigid, fistulos,
striat-angulos, ingustat in partea
superioara, inelul infernecomplect,
dispare de timpuriu. Creste in
grupe pe pamdnt prin gradini, livezi,
drumuri ; varatoamna. Aceastä
ciuperca a fost intrebuintata odini-
oara pentru a fabrica cerneala nea-
gra.Coprinus comatus Fr. [fr. Co-
prin-chevelu, Quinal d'azé; g. S cho-
pftintlin g, Schop f-T in t e np i 1 z,
Walziger-Schopfpilz.]. Ciu-
perca comestibila in tinerete; pä-
laria putin chnoasrt, alburie apoi
rozee i la urmd, neagra, la ince-
put cilindrica, intinsa mai tfirziu
si acoperita de solzi filamentosi,
alipiti; lamele succesiv albe, ro-
zee si negrii, sunt libere si lineare,
dizolvändu-se la urnirt bite° masa
neagra cu sporii elipsoizi sau sfe-
rici-eliptici, brun-inchisi; piciorul
fistulos, cilindric, alb bätänd in
roz, sau liliachiu, este fibrilos
umflat la bug, inelul alb, subtire
si mobil. Creste in grupe sau sin-
guratic, pe pamant gras i umed;
varatoamna.
Popilnic (Brtnat si Trans.), Asarum
europaeum L., vezi Pochivnic.
Poplinic-icpuresc, Foaie - de- vioarrt
(Trans.), Popivnic-iepuresc, Trei-
rai (Mold.). [fr. Herbe-de-la-Tri-
nitè;g.Leberbliimehen;Mdrz-
blitmchen]. Anemone Hepatica
L., syn Hepatica triloba Chaix. sau
Hepatica nobilis Rchb. 4. micrt plan-
ta erbacee din fam. Ranunculaceae ;
frunzele radicale trilobate, la bug
profund cordate, lung-petiolate, cu
lobii intregi, obtusi, lucitoare, co-
riacee, adesea rosietice pe partea
inferioard, ele persista' de ordinar
si in timpul iernei ; flori violacee,
mai rar rozee sau albe, apar ina-
intea frunzelor si sunt insotite de
un involucru foliaceu foarte apro-
piat de floare i caliciform, format
din 3 foliole, foarte apropiate de
caliciul cu 6-9 sepale petaloide,
corola lipseste; fructele oblonge,
dacoromanica.ro
tomentoase, mici, farà codite i cu
stilul scurt. Creste prin paduri um-
broase in regiunea montand. Mar-
tieAprilie.
Popivnic (Mold.), Asarum europaeum
L., vezi Pochivnic.
Popivnic-iepuresc, Anemone .11epa-
tica L., vezi Popilnic-iepuresc.
Popusot (Mold.), Zea Mays L., vezi
Papusoi.
Poranici (Trans.), Orchis fusca Jacq.,
vezi Poroinic i Orchis Mork L.,
vezi Untu-vacei.
Poranici (Trans.),Poroinic.[fr.Orchis
male; g. Mä,nnlich es-Knab en-
kr a ut].OrchisspeciosaHost., syn.
Orchis mascula L. var. speciosa Koch.
4. planta erbacee dinfam. Orchida-
ceae, tuberculi intregi, ovali sau
subglobulosi; tulpina dreaptd, dela
20-50 cm. inalta; frunzeleoblonge
sau oblong-lanceolate , lucitoare
si uneori cu pete brune; florile de
un frumos purpuriu, reunite intfun
mare si frumos spic alungit, putin
lax, labelul mare cu puncte rosii
inchise, crenelat, cu 3 lobi, foliolele
perigonuluilung-ascutite i intinse,
pintenul cilindric este orizontal
egal de lung cu ovarul. Creste prin
livezi i Mnete umede in regiunea
montang si subalpinä. Mailunie.
Din tuberculele acestei plante se
prepara Salep.
Porcinit, Portulaca oleracea L., vezi
Iarba-grasa.
Porlu (Trans.), A Ilium Porrum L.,
vezi Praz.
Poroambe, fructele de Prunus spi-
nosa L., vezi Porumbar.
Poroinic, Bujori, Gemanariti, Po-
ranici (Trans.), Poroinicti. [fr. Or-
chis pourpre ; g. Purpurrotes-
Knab enkraut]. Orchis fusca
Jacq., syn. Orchis purpurea Huds.
4. planta erbacee, tuberculoasa
din fam. Orchidaceae, tuberculi in-
tregi, ovali ; tulpina dreapta' si
robustd ; fruzele mari, oblonge,
lucitoare si de un frumos verde ;
florile mari, reunite intfun spic
conic-oblong, casca rosu-brund, cu
 PLANTELE OUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
puncte rosii-purpurii ; labelul alb
sau rozeu, cu puncte catifelate
purpurii, este trilobat si atarna
in jos. Creste prin pfiduri umede
umbroase. MaiIunie.
Din tuberculele acestei plante se
prepara Salep.
Poroinic, Orchis Mono L., vezi Untu-
vacei, Orchis papilionacea L., vezi
Gemanarinsi Orchis speciosa Host.,
vezi Poranici.
Orchis fusca Jacq., vezi
Poroinic.
Porombar, Prunus spinosa L., vezi
Porumbar.
Portocal. [fr. °ranger ; g. 0 r a n-
genbaum, Pomeranzen-
b a u m]. Citrus Aurantium L.
t. arbore totdeauna verde din fam.
Rutareap-Aurantioideae, tulpina de
n rime variabila, dela 1-12 m.
inältime, neteda, cilindricii, uneori
ramiticata dela baza, scoatta brun-
verzie, lemnul compact, alb si pu-
tin odorant; frunzele oval-oblonge,
acuminate, cu petiolul putin aripat
si articulat, sunt intregi, coriacee
lucitoare ; florile albe, placut
mirositoare, sunt dispuse in bu-
chete pauciflore, la varful ramu-
rilor, caliciul urceolat cu 5 lobi,
corola cu 5-8 petale, 20-25 sta-
mine; fructele comestibile numite :
Naramze, Portocale sunt globuloase,
de coloare galbina-roscan, (co-
loare particulara numita : por-
tocaliu, naramziu), coaja subtire,
miezul dulce si suculent. Planta
interesanta i utilä, originaril din
Asia, astazi Inuit cultivata prin
nrile din regiunea mediteranianii,
lar pe la noi se cultiva uneori
numai prin casele oamenilor si
prin florarii. MaiIulie.
Fiorile, fructele, frunzele i esenta
extras& din ele, sunt intrebuintate
In medicina si in industrie.
Portocale, Naramze. [fr. Orange ;
g. Orange, Pomeranze].
Fructele comestibile de Citrus Au-
rantium L., vezi Portocal.
dacoromanica.ro
225
Portulace, Portulaca grandiflora
vezi Agurijoarii.
Porumb
Lindl.' (Munt.), Zea Mays L., vezi
Porumbar, Cotobrel (Trans.), Ma-
ricine, Porombar, Porumbel, Po-
rurnbrel, Scorombar, Spin (Trans.),
Tarn. [fr. Epine-noire, Ebaupin-
noir, Prunellier ; g. Schl eh e,
Schwarzdorn]. Prunus spi-
nosa L. D. arbust foarte spinos
Inuit ramificat din fam. Rosaceae-
Prunoideae, ramurile paroase in
titerete, devin mai tarziu glabre
si se termini printeun spin ; mu-
gurii florali uniflori sau biflori,
sunt solitari, cate doi sau cate
trei ; florile albe, apar odati cu
frunzele ; fructele drupe globu-
loase, erecte, negrii albastrii, au
un gust acru si sunt cunoscute
sub numirile de : Poroambe, Po-
rumbe, Porumbe-negre, Pm-umbel', Sco-
roambe. Creste pe margini de pa-
duri, tufisuri i locuri inculte.
Aprilie Mai. Melif.
Porumbe, fructele de Prunus spinosa
L., vezi Porumbar.
Porumbe-negre, Prunus spinosa L.,
vezi Porumbar.
Porumbei, Ceapa - cioarei, Cocosei,
Porumbu-cucului (j. Mehedinti ),
Zambila-rnotati. [fr. Muscari-faux-
botryde ; g. Traube 1-B i s a m-
hy a cint h e].Muscari botryoides
Mill. 4. mica. planta erbacee, bul-
boasa din fam. Liliaceae, frunzele
linear-lanceolate, canaliculate, e-
recte, egal de lungi sau mai scurte
decat tulpina; florile albastre, cu
dintii alburii, dispuse inteun racem
oblong, la inceput compact, pe
urmii lax, sunt aproape globulos-
ovale, atarnand in jos, cele supe-
rioare sterile sunt erecte. Mus-
cari racemosum Mill. 4. [fr. Ail-
des-chiens , Poireau-femelle ; g.
Traubenhyacinthe]. se
deosebeste de specia precedenti
prin : frunzele sale lineare, cana-
liculate, arcuat-recurbate i moi
(flaccide) si prin florile odorante,
de un al bastru-inchis, cu dintii albi.
15
 226 ZACH. C. PANTII

Ambele specii cresc pe cOmpuri, (sporii) de Lycopodium clavatum

prin vii, livezi, prin criinguri si rari-L., vezi Pedicuta.
suri. AprilieMai.
Porumbel, Prunus spinosa L., vezi
Porumbar.
Porumbele, fructele de Prunus spi-
nosa L., vezi Porumbar.
Porumbrel, Prunus spinosa L., vezi
Porumbar.
Porumbu-eueului (j. Mehedinti.), A-
run; maculatum L., vezi
mantului si Muscari botryoides Mill.,
vezi Porumbei.
Postarnae (Mold.), Pastinaca sativa
L., vezi Pastfirnac.
Postarnap (Trans.), Pastinaca sativa
L., vezi Pastftrnac.
Poteapu-efiluglirului. [fr. Liondent;
g. Löwenzahn].Leontodon his-
pidus L. 91. planta erbacee din
fam. Compositae, radacina °Mica,
trunchiata ; tulpina scapiforma,
terminata printr'un singur capitul;
frunzele toate radicale, oblong-
lanceolate, dintate sau penatifide Praji, (Mold.), Allium Porrum L.,
impreuna Cu tulpina i cu in-
volucrul acoperite cu peri scurti,
desi i bi-trifurcati ; &rile gal- Pritsnel, Myriophyllum spicatum L. si
bine, dispuse inteun capitul, in-
sotit de un involucru, format de
numeroase foliole imbricate, dis- Praz, Ceapii-blfinda (Trans. Näseud.),
puse pe mai multe riinduri ; fruc-
tele achene striate, cu un papus
alb-murdar, format de 2 rtinduri
de peri, cei interni plumosi, cei
externi mai scurti i numai den-
ticulati. Creste prin pàuni, fan ete si
locuri aride din regiunea sesurilor
pang sus in regiunea alpina. Iulie
August.
Potiras, Soldanella montana Willd.
si Soldanella alpina L., vezi Dege-
tarut.
Potroacit (Mold.), Erythraea Ceuta-
urium Pers., vezi Fierea-pamtin-
tului.
Potroach (j. Gratiola offici-
nalis L., vezi Veninariti.
Potroeutii (Bucovina), Erythraea
Centaurium Pers., vezi Fierea-pa-
mAntului.
Praful - strigoilor, praful galben
.Prahaltii, (Mold.), Parhai0. (Mold.),
[fr. Boviste couleur de plomb ; g.
Bleifarbiger-B ovist, Kugel-
bo vist]. Bovista plumbea Pers.
Mica duper* comestibild in fi-
ner*, din fam. Lycoperdaceae, re-
ceptaculul globulos, sesil avand
2-3 cm. in diametru, invalisul
peridiul) dublu, cel extern este
alb, dens si se distruge cu totul sau
numai in parte, ramanând peridiul
intern, care este papiraceu (subtire
si uscat), de cebare alba, devenind
la maturitate de coloare cenusie
ca plumbul ; carnea alba, devine
mai farziu olivacee si brun-roscata;
la maturitate, sA deschide la vfixf
peridiul intern, läsand sti hog
un praf brun-roscat, format din
sporii lungpedicelati ai ciupercei.
Creste prin gradini, livezi si pa-
suni panä sus in regiunea alpinä ;
vara si toamna.
vezi Praz.
Myriophylluin verticillatum L., vezi
Penita.
Poriu (Trans.), Praji (Mold.), Pur.
[fr. Poireau, Porreau ; g. Porre
Pore el Alium Porrum L. 4.
planta erbacee, bulboasa din fam.
Liliaceae, bulbii alungiti; tulpina ci-
cu frunze Onti in partea
mijlocie; frunzele plane, lat-lineare,
au vaginile carnoase; florile rozee,
numeroase, dispuse 'jute° umbela
globuloasa , foliolele periantului
sunt pe partea dorsala carinate
aspre(scabre), staminele sunt ceva
mai lungi dealt periantul. Originara
din regiunea mediteranianä, la noi
cultivata ca planta culinara. lunie
Iulie. Melif.
Prazul - iepurelui, Allium Scorodo-
prasum L., vezi
Prelungoasit, Glechotna hederacea L.,
vezi Silnic.
Pribol, Erodium cicutarium

dacoromanica.ro
 PLANTELE CIINOSCUTE DE POPORIIL ROMAN
vezi Pliscul-cucoarei si Geranium
phaeum L., vezi Palftria-cucului.
Prlboi. [fr. Geranium, - rhi-
zome, g. Grosswurzeliger-
Krani chschnabel, Storch-
schnabel].Geraniummacrorrhi-
zum L. 4. planta erbacee,
de un verde frumos din fam. Ge-
raniaceae, rizom gros ; frunzele al-
terne sau opuse, palmatisecate, Cu
5-7 lobi, sunt adesea patate cu
rosu; florile cate 2, sunt de un rosu
ea sangele si au caliciul inchis in
timpul inflorirei, aproape sferic, pe-
talele ovale, intregi, lungunghicu-
late, staminele mai lungi decat co-
rola, sunt plecate in jos ; fructele
glabre. Creste prin stanci in regiu-
nea montanä, uneori cultivata ca
planta decorativa. lunie.
Priboi-caprese (Banat), Geranium
Robertianum L., vezi
Pribolnie,. Veronica Beccabunga L.,
vezi Bobornic.
Primitvaritit, Galanthus nivalis L.,
vezi Ghioeei.
Primulitil, Androsace Chamav'asme
Host., vezi Laptisor.
Prisnel (Mold.), Myriophyllum spi-
catum L. si Myriophyllum verticil-
latum L., vezi Penitä.
Pristolnic, Crucea-panei, Floarea-
crucei. [fr. Abutilon d'Avicenne ;
g. B allonmalve]. Abutilon A-
vicennae Gaertn., syn. Sida Abutilon
L. C). planta erbacee din fam.
Malvaceae, tulpina papa la 11/2 m.
inaltime; frunzele subrotund-cor-
diforme, acuminate, crenat-dentate
tomentos-paroase ; florile gal-
bine, fara calicul, caliciul cu 6 divi-
ziuni, corola campanulatti, carpelele
cu stigmate capitate, pedunculii flo-
rilor mai scurti decat peiolii frun-
zelor ; fructele capsule cam cu 15
loje, sunt trunchiate, birostrate
hirsute, Cu numeroase semi*,
sunt dehiscente la valid marginei
interne. Creste prin locuri culti-
vate si inculte, prin paduri i vii.
Iulie-August.
Cu fructele acestei plante se in-
semneaza prescurile.
dacoromanica.ro
227
Prun, Perj (Mold.). [fr. Prunier, Pru-
nier-de-Damas ; g. Zwets che].
Prunus domestica L. b. mic ar-
bore din fam. Rosaceae-Prunoideae,
cu tulpina pana la 7 m. malta;
ramurile glabre, mai adesea fara
spini ; mugurii floriferi de ordinar
cu 2 flori ; florile albe-verzii, au
peduncule acoperite Cu peri moi ;
fructele drupe lungarete, Walla
in jos, ele sunt comestibile i cu-
noscute sub numele de : Perje,
Prune. Acest util arbore, originar
din Asia, este mult cultivat prin
partile noastre. Aprilie. Melif.
Prin cultura s'au obtinut nume-
roase varietati deosebite prin forma,
coloareasi gustul fructelor,
dintre care mentionftm : Prune-albe,
Prune-brumarii, Prune-popefti, Prune-
rumene sau rofii, Prune-varatice, Pru-
ne-vinete (Trans., Brasov). etc.
Prun-gogonet, Prunus insititia L.,
vezi Golden.
Prun-shlbatic (Trans.), Prunus Pa.
dus L., vezi Malin.
Prune, [fr. Prune ; g. Pflaum e,
Zwetsche, Zwetschke.],fruc-
tele comestibile de Prunus domes-
tica L., vezi Prun.
Pucioagnit, Bifora radians M. Bieb.,
vezi Iarba-puturoasa.
Puf, Lycoperdon Bovista L., vezi
Gogoase.
Pufai (Trans.), Lycoperdon Bovista
L., vezi Gogoase.
Pufulete, Lycoperdon Bovista L., vezi
Gogoase.
Pufullte, Limbricas (Bucovina, Voi-
tinel.) Sburatoare, Sburätoare-de-
spa Aucovina, Partestii-de-sus.).
[fr. Epilobe-hérissé; Epilobe-rose ;
g. Rauhhaariger-Scho ten-
weiderich]. Epitobium hir-
sultan L. 4. mare si frumoasä
planta erbacee din fam. Oenothe-
raceae, rizomul emite stoloni sub-
terani, grosi si carnosi ; tulpina
cilindricä, ramificatii, este hirsuta,
acoperiti cu peri simpli, lungi
ca peri mai scuiti glanduliferi ;
frunzele oblong-lanceolate, ample-
 228 ZACH. C. PANTU
xicaule qi putin decurente, cu mar-
ginea mucronulat-denticulata, sunt
pubescente 0 ciliate; florile mari,
frumoase, sunt ro0i-purpurii, cu
staminele erecte. Cre0e prin locu-
rile m1A0inoase din piiduri 0 tu-
flguri, scursuri de apil, pe MO
räuri, ptiraie 0 lacuri. IunieAu-
gust. Meld.
Paiwr (Mold., Slanic), Trifolium
arvense L., vezi Papana0.
Pula-ealului, Ithyphallus impudicus
Fr., vezi Burete-pucios.
Punga-babei (Trans.), Carlina acaulis
L., vezi Turtti'.
Punga-babei, Pulicaria dysenterica
L., vezi Tatiiiq.
Punga-popei (Trans.), Capsella Bursa
pastoris L., vezi Traista-ciobanului.
Pungulltil,Buruiana-vermelui,Iarba-
ro0e, Mazarea-matii(Bucovina,Sa-
dova). TaFulda, Ta§cuta-ciobanu-
lui. [fr. Monnoyère, Herbe- aux -
écus; g.Feld-Pf ennigkraut,
Pfennigkraut]. 7'hlaspi ar-
vense L. O. planta erbacee, de un
verde deschis, cu un miros neplä-
cut, din fam. Cruciferae, tulpina
anguloasä, dreapta §i glabra; frun-
zele superioare sesile, sunt oblonge
gi sagitate la bazii, dintate sau cu
marginea intreaga ; florile mici,
albe, dispuse in racem ; fructele sili-
cule comprimate lateral, aproape
circulare, emarginate, glabre, ari-
pate 0 Cu stilul scurt; semintele
brun-inchise, arcuat-sgrabuntoase.
Cre0e prin locuri cultivate, in-
culte qi ruderale, pe lfinga drumuri.
MaiSeptembrie.
Pangulita-pistorului,CapsellaBursa
pastoris Moench., vezi Traista-cio-
banului.
PupAzii, (Munt.), Orobus vernus L.,
vezi Pupezele.
Pu piigioarii, (Oltenia), Orobus vernus
L., vezi Pupezele.
Pupegioure, Orobus vernus L., vezi
Pupezele.
Pupezele, Orästica, Pipigioi, Pupa-
gioara (Oltenia), Puptiza (Munt.),
Pupegioare, Robia. [fr. Gess e-d u-
printemps; g. Fr ii hl in gs-Plat-
dacoromanica.ro
terbse, Walderbse]. Orobus
vernus L. 21.. planta erbacee din fain.
Leguminosae-Papilionaceae, tulpina
anguloasä; frunzele paripenaticom-
puse, terminate printr'un värf as-
cutit, Cu 2-4 perechi de foliole
ovale, lungacuminate, lucitoare qi
verzi ca iarba ; florile roqii pur-
purii, mai apoi albastre, la urma.
verzui, rar albe, sunt dispuse In
raceme de 4-6 flori. Cre0e prin
paduri umbroase mai cu samrt la
munte. AprilieMai.
Pupi (Bucovina), iforchella esculenta
Pers., vezi Ciuciuleti gi Morchella
conica Pers., vezi Sbarciogi.
Pur, Allium ascalonicum L., vezi
Hasme, Allium ochroleucum W. et
Kit., vezi Aiu-salbatic qi Allium
Porrum L., vezi Praz.
Pur (Mold.), Aiu. [fr. Ail-arrondi ;
g. Runder-Lauch]. Allium
rotundum L. 21.. planta erbacee,
bulboasa din fam. Liliaceae, bulbul
format din numeroase bulbile, In-
chise Inteo tunica ; tulpina ro-
tunda, foliata Oda' la mijloc; frunza
plane, ingust-lineare ; florile pur-
purii, dispuse in umbela' globu-
loasti, capsulifera, pedunculii la-
terali mult mai scurti, foliolele
periantului pe dos aspre (scabre),
sunt mai lungi cleat staminele.
Creste prin fan ete uscate, dealuri
aride 0 pietroase, In cranguri 0
pe campuri. IunieAugust.
Pur, Allium Scorodoprasum L., vezi
Aiul §erpelui gi Verbascum phlo-
moides L., vezi Lumanare.
Pureelu (Mold. j. Neamt Hangu),.
Xanthium strum arium L., vezi Scti-
etele-popei.
Puri (Trans., Nasäud), Allium Schoe-
noprasum L., vezi Arbagic.
Puriearitg, Iarba - purecelui, Puri-
cieti, Puricioask Rozovi (Buco-
vina). [fr. Pulicaire ; g. Chr i s-
tin chenkr aut,Flohkraut].
Pulicaria vulgaris Gaertn., syn.
Inula Pulicaria L. O. mica. planta
erbacee din fam. Compositae, tulpina
cenqiu-paroasa (pubescentil), co-
rimbos-paniculat-ramificata ; frun-.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROPAN
zele oblong-lanceolate, undulate,
rotunzite la baza, sunt sesile, cele
superioare aproape amplexicaule;
florile galbine, dispuse in mici ca-
pitule la varful ramurilor ; florile
rnarginale ligulate, sunt numai pu-
in mai lungi cleat cele centrale.
Aceasta planta cu miros neplacut
creste prin locuri umede, inun-
date, prin btilti, pe marginea ram-
rilor 0 a paraielor. IulieSep-
tembrie.
Purieich, PulicaHa vulgaris G-aertn.,
vezi Puricarita.
Parieloash, Pulicaria vulgaris
Gaertn., vezi Puricarita.
Puta-cocosului (Trans., Braqov). [fr.
Listera-ovale ; g. Eiblattriges-
Zweiblatt, Lang-Vöglein,
Rattenschwanz]. Listera
ovata R. Br. 4. plant& erbace din
fam. Orchidaceae, rizom cu nume-
roase fibre lungi ; tulpina dreapta,
glabra in partea inferioarti, glan-
dulos pubescenta in cea superioara,
are 2 (rar 3) mari frunze ovale,
opuse ; florile verzi-galbui, dispuse
R.
Rabarberh (Trans.), radlicina de
Rheum officinale H. Baill 0 1?heum
palmatum L. var. tanguticum Hort.
vezi Revent.
Rtichiparh, (Bucovina), Lycium vul-
gare Dun., vezi Ctitinti-de-garduri.
Wichita, Salce, Salcie, Salcie-fra-
geda (Trans.). [fr. Saule-fragile;
g. Bruch-Weide, Knack-
Weide]. Salix fragilis L. b.
arbore din fam. Salicaceae cu ra-
murile erecte, fragile in punctul
lor de insertiune; frunzele lance-
olate, lung-acuminate, glabre, fin-
dintate ; stipule semicordiforme;
florile dioice, galbui-verzui, dis-
puse in amente, apar odati cu
frunzele; florile mascule Cu 2 sta-
mine ; fructul capsula oval-lanceo-
lata, glabra, pedunculata, pedun-
culul de 3-5 ori mai lung decat
glanda; semintele Cu cate-un smoc
dacoromanica.ro
229
inteun spic terminal, lung 0 lax,
labelul linear, divizat in 2 lobi
aproape paraleli, obtu0 sau trun-
chiati. Cregte prin pilduri um-
broase qi p4uni umede. Mai-
Iulie.
Putoi (j. Prahova in Bucegi). [fr.
Nigritella - A- feuilles - étroites ; g.
Blutbliimlein Blutrösl
Brandlein]. Nigritella an-
gustifolia Rich., syn. Nigritella nigra
Rchb., Satyrium nigrwn L. 4. midi
planta erbacee, tuberculoasti din
fam. Orchidaceae, tuberculii com-
primati, palmati ; tulpina dreaptii,
dela 8-20 cm. In alta; frunzele nu-
meroase, linear-lanceolate, erecte;
florile mici, purpuriu-negricoase,
rar mai deschise, cu placut miros
de vanilie, sunt dispuse intr'un fru-
mos 0 scurt racem dens, la 'him-
put conic, devenind apoi oval, la-
belul oval-acuminat 0 trilobat,
pintenul scurt, obtus qi sacciform.
Cre§te prin poieni §i p4uni in re-
giunea sublalpinti 0 alpina. Mai-
Iulie.
de peri. Cre0e pe malurile ran-
rilor qi prin locurile umede. Apri-
lieMai. Melif.
Wichita, Salix purpurea L., vezi
Rachitti-ro0e qi Salix viminalis L.,
vezi Mlaje.
Ithehitit-alba (Trans.), balix alba L.,
vezi Sala.
Rhehith-alba, Mlaje, Rtichitti-mlaje.
[fr. Saule-drapé; g. Grau-Weide,
Lavendel-Weide]. Salix in-
cana Schrank. b. mic arbore din
fam. balicaceae, frunzele linear-lan-
ceolate, lung-acuminate, fin-din-
tate, pe partea inferioara alb-cenu-
0u-pasloase ; florile dioice, galbine
s au verzi, dispuse in amente curb ate,
aproape sesile, staminele pe juma-
tate concrescute; capsule oval-lan-
ceolate, glabre, au pedicele de 2
ori mai lungi decal glanda, stilul
alungit, cu stigmatul bifid. Creqte
 230 ZACH. C. PANTII
prin vaile umede din munti, prin
zavoiuri. AprilieMai. Melif.
Salix viminalis L.,
vezi Mlaje.
RachiVi-de-ogoare, Raphanus Ra-
phanistrum L., vezi Ridiche-salba-
tied.
Ritellitli-mare, Salix alba L., vezi
Sala.
Rächltii-mlaje, Salix incana Schrank.,
vezi
Riichita-moale, Salix Capraea L.,
vezi Iov.
Rächltii-puturoasä, Salix Capraea
L., vezi Iov.
Itächitii-roOe (Trans.), Lozie, Mlaje,
Rachitil, Richita, Richitä -rosie.
[fr. Osier-rouge, Verdiau ; g. Pur-
p ur-Weid e]. Salix purpurea
L. arbust din fam. Salicaceae,
D.
cu ramurile cenusii, maslinii sau
de un purpuriu inchis ; frunzele
lanceolate, acuminate, spre värf
putin mai late (acut-serate), den-
ticulate, glabre si plane, verzi lu-
citoare pe partea superioara, glauce
pe cea inferioara ; florile dioice,
purpurii sau verzui, dispuse in
amente sesile, cele mascule Cu cate
o singurii stamina, cu antera rosie,
In amente lungi si subtiri, cele
femele apar in acelas timp cu
frunzele ; capsulele ovale, obtuse,
sesile, sunt paslos piroase (tomen-
toase). Crests pe malurile apelor,
pria locuri mlastinoase si prin
lunci. MartieAprilie. Melif.
Rarnurile intrebuintate pentru im-
pletitul cosurilor.
RAchitan, Florile-zänelor (Banat),
Lemnusci (Bucovina), Sburatoare-
bärbateascii (Bucovina). [fr. Sali-
caire; g. Weiderich]. Ly-
thrum Salicaria L. 4. mare planta
erbacee-subfrutescentä din fam.
Lythraceae, tulpina dreapta, rigidä
si ramificata ; frunzele lanceolate,
la baza cordate, Bunt opuse sau
verticilate ; florile rosii-purpurii,
dispuse cate 6-12 in glomerule
numeroase, foil:nand impreuna un
spic mare si dens la värful tul-
dacoromanica.ro
pinei si al ramurilor, caliciul tu-
bulos, pubescent, fail bractee la
baza, Cu 8-12 dinti alternativ
mai lungi, corola cu 4-6 petale
lanceolate, stamine 12; fructul cap-
surd oblonga cu 2 loje. Creste
prin locuri umede, ftinete mlasti-
noase, pe MITI bälti, tufisuri
umede. IulieSeptembrie. Meld.
Rae,hitan. [fr. Salicaire-effilée ; g.
Rutenf örmiger-Weiderich].
Lythruin virqatum L. 21- planta
erbacee- subirutescenta din fam.
Lythraceae, tulpina curamuri lungi,
subtiri si drepte ; frunzele lan-
ceolate, ascutite, sunt rotunzite
la baza ; &rile rosii-purpurii, sunt
dispuse in verticile, cari formeazii
impreuna spice lungi si subtiri la
värful tulpinei si al ramurilor ;
dintii caliciului egal de lungi.Creste
prin locuri umede, pe liingä so-
sele si prin fänetele umede. Iunie-
August. Melif.
Itlichitele (Bucovina, Dorna), Riici-
tele (Mold. Dorna.). [fr. Canne-
berge, Myrtille des marais ; g.
Moos beere, Sumpfb eer e].
Vaccinium Oxycoccos L., syn.
Oxycoccos palustris Pers. D. mic ar-
bust totdeauna verde, din fam.
Ericaceae-Vaccinioideae, tulpina re-
pentä (taratoare), cu ramuri fili-
forme, culcate si cu riclacini ad-
ventive (radicante); frunzele per-
sistente, ovale, ascutite si cu mar-
ginea rasucitti, verzi pe partea su-
perioarii i albe cenusii pe fata
inferioara ; fiorile rozee, lungpe-
dunculate i plecate in jos, cali-
ciul cu 4 diviziuni, corola cu 4
segmente oblong-lanceolate, ras-
frante, stamine 8 conivente; fruc-
tele comestibile, sunt boabe (bacce)
rosii cu un gust acrisor. Creste
prin mlastini, impreuna cu specii
de Muschi, mai cu &milt din genul
Sphagnum, in vaile umede si um-
broase dela munte. MaiAugust.
Rächiti (Comana, j. Vlasca), Dentaria
bulbifera L., vezi Coltisor.
Maslin - sälbatic, Salcie-
mirositoare, Salcioarii. [fr. Olivier-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN
de-Bohame ; g. O elw eid e.].
Elaeagnus angustifolia L. '5. mic
arbore din fam. Elaeagnaceae ;
ramurile brune si netede cu ramu-
rele spinescente la varf; frunzele
lanceolate, ascutite, intregi, aco-
perite pe ambele parti cu mici
solzi stelati, cari le dau un aspect
argintiu ; florile mici, odorante, er-
mafrodite sau poligame, galbine in
liluntru, pe din afarä alburii, sunt
pedunculate, erecte, solitare sau
cate 3 la subtioara frunzelor; pe-
riantul tubulos la baza, cu limbul
campanulat, cu 4-6 diviziuni, sta-
mine 4-6; fructul achena acope-
rifa' de limbul periantului umflat,
danos, intärit in launtru si la varf
umbilicat. Acest frumos arbore,
originar din Europa sudica, creste
prin partile noastre numai culti-
vat. MaiIunie.
Rilehitiell (Bucovina), Epilobium an-
gustifolium L., vezi Rascoage.
Salix viminalis L.,
vezi Mlaje.
Salix viminalis L.,
vezi Mlaje.
Ittitele (Mold., Dorna), F accinium
Oxycoccos L., vezi Rachitele.
Itäeorele (j. Mehedinti, Closani),
Convolvulus tricolor L., vezi Zo-
rele-pitice i Ipomcea purpurea
Lam., vezi Zorele.
Rilculet (Munt.), Carligat, Carligati
(Trans.), Iarba-roie, Nodurariu,
Radacina-serpilor (Trans.). [fr. Bis-
torte, Serpentaire ; g. O t t er w u r-
zel, Wiesen- Kniiterich,
N atterwurz el]. Polygonum
Bistorta L. 4. planta erbacee din
fam. Polygonaceae, rizomul gros,
repent si rasucit ; tulpina simpla,
dreapta ; frunzele ovale, pe mar-
gine undulate, sunt glauce pe par-
tea inferioara; pe tiolul aripat;
florile albe-rosietice, dispuse in-
terna spic terminal; fructul o nu-
culä. Creste prin páunile umede
din munti. MaiIulie.
Rizomul acestei plante posede
proprietati astringente si vulnerare.
dacoromanica.ro
231
Petasites offlcinalia
Moench., vezi Captalan.
RildAeina-de-ghimbir, rizomul aro-
matic de Zingiber officinale Rosc.,
vezi Ghimbir.
Lysimachia
puctata L., vezi Iarba-de-lungoare.
RäditeinA-de-lungoare, Lysimachia
punct ata L., vezi Iarbii-de-lungoare
si Lysimarhia vulgaris L., vezi
Gralbasoara.
Raditeintt-de-miequnea. [fr. Rhizome
d'Iris de Florence ; g. Vei 1 ch en-
wur z el]. Rizomul de Iris floren-
tina L. 4. planta erbacee din fam.
Iridaceae, rizom repent, dimos,
orizontal sau putin oblic, ramifi-
cat si noduros ; frunzele ensiforme,
drepte, de un verde glauc, in mi-
mar de 4-5, din mijlocul frun-
zelor iese o tulpinä scapiforma,
mai lunga decat frunzele si ter-
minatii la varf cu 2-3 flori mari,
albe, ea vinisoare albastrii si pl.-
cut mirositoare, periantul regulat,
la baza. tubulos, limbul cu 6 di-
viziuni, 3 interne oboval-oblonge,
erecte, 3 externe oboval-cunei-
forme, rasfrante si avand pe unja
mediana pana la mijlocul lor o
regiune acoperitä cu peri galbini
(barbulate), tubul mai lung decat
ovarul, stamine 3 libere, ovarul cu
3 unghiuri obtuse, stilul simplu,
divizat in partea superioarii in 3
lame petaloide, recurbate si acope-
rind staminele; fructul capsula co-
riacee, trigonalti, cu numeroase
Aceasta planta, originara.
din regiunea mediteranianä (Eu-
ropa sudica), se cultiva uneori ca
planta ornamentala, cunoscuta
prin partile noastre sub numirea,
de Stanjin. MaiIunie.
Rddacina-de-micfunea aRhizoma Iri-
dio) intrebuintata in medicina din
cauza proprietatilor sale emetice
si catartice. Din cauza mirosului
placut e intrebuintata si la fabri-
catiunea pudrelor si a sapunurilor
parfumate.
rizomul aro-
 232 ZACIi. C. PANTU
matic de Zingiber officinale Rosc.,
vezi Ghimbir.
Glycyrrhiza echi-
nata L. i Glycyrrhiza glabra L.,
vezi Lemn-dulce.
Cochlearia Ar-
moracia L., vezi Hrean.
RAdAeina-lerpilor (Trans.), Polygo-
num Bistorta L., vezi Raculet
Ritdiche, Raphanus sativus L., vezi
Ridiche.
RAdiche-de-gradinit Raphanus sa-
tivus L., vezi Ridiche.
Ridiche-sAlbatich, Rophanus Ra-
phanistrum L., vezi Ridiche-sal-
batica.
Raphanus sativus L., vezi
Ridichie.
Rlidichioarl, Geum urbanum L., vezi
Cerentel.
Ritgoz, Carex-riparia Curtis. qi Ca-
rex vulpina L., vezi Rogoz.
Rtihnii (Bucovina, Cacica), Stellaria
graminea L., vezi Rocotea.
Raigras, Lolium perenne L., vezi Zi-
zanie.
Rajnieii. [fr. Cardamine-impatiente ;
g. Spring-Schaumkraut].
Cardamine impatiens L. O.
plantä erbacee din fam. Cruciferae,
tulpina dreaptä',ramificata in partea
superioaril ; frunzele alterne, pe-
natisecate ca mai multe perechi
de foliole ; petiolul frunzelor cau-
linare auriculat ; florile mici, albe,
corola foarte mica, ba uneori lip-
seqte chiar ca totul ; fructul o si-
licua cu vdrful lung i suptire,
care la maturitate atins, sit desface
cu putere. Cre0e prin paduri u-
mede umbroase, pe Wig& is-
voare §i torente. MaiIulie.
Rilmurele (Bucovina), Barba-caprei
(Mold.), Burete-cret (Mold.), Bu-
reti-de-veverita, Creasta-cocosului,
MelNel (Mold.), Opintici (Mo' ld.),
Togmagel (Mold.). [fr. Barbe de
chèvre, Pied de coq, Ganteline,
Tripette; g.B 5. rent aze, Fin ger-
ling, Hahnenkamm, Hirsch-
pilz, Strauchpilz.] Clavaria
botrytis Pers. Ciuperca comestibila
din fa m. Clavariaceae,tulpin gro ask
dacoromanica.ro
carnoasii, de forma neregulata, de
coloare alburie, este foarte
cu ramuri I e neegale, umflate,
dense, putin sgrabuntoase (subru-
goase), cu vftrfurile ro0i, denti-
culate qi upr comprimate ; sporii
elipsoizi, hialini. Aceasta ciuperca
fragila diforma qi aspectul unei
conopide, are carnea albri, sucu-
lenta i ca un gust placut. Cre0e
pe pftmânt prin padurile de fag
§i de brad ; varatoamna.
Riindunittt, Vincetoxicum officinale
Moench., vezi Iarba-fiarelor.
Ritnunchioara, Glechoma hederacea
L., vezi Silnic.
Rfinunchiu, Ranunculus sceleratus L.,
vezi Boglari.
Ranzisoara (Banat), Ranunculus sce-
leratus L., vezi Boglari.
Rapita. Brassica Napus L. var. old-
fera DC. O. sau C). [fr. Colza; g.
lr a p s.]. Planta erbacee din fam.
Cruciferae, radacina lunga qi sub-
tire, tulpina glabra, mai muV sau
mai putin glauca ; frunzele verzi-
glauce qi glabre, cele inferioare
lirat-penatifide, cele superioare o-
blonge, la baza cordiforme, dila-
tate §i semiamplexicaule ; florile
galbine, dispuse In raceme alun-
gite, florile nedeschise mai lung-
peduneulate dealt cele deschise,
caliciul ca sepalele intinse ; fruc-
tele silique lineare. Acea sta planta,
mult cultivata pentru semintele
sale oleaginoase, are cloud rase
1) annua Koch. [fr. Colza-de-prin-
temps; g. S o mm err a p s] care
se samrtna primivara, are radacina
subtire anuala i inflorWe prin
IulieA.ugust. qi 2) hiemalis Doell.
[fr. Colza d'hiver; g. Win t e r-
r a p s.], plantil mai inalta qi mai
robusta, care se samana la ince-
putul verei, are radacina subtire,
ierneadt 4i inflore0e In Aprilie-
Mai. Melif. Aceasta rasa este mult
mai productiva decRt cea prece-
denta. Brassica Rapa L. var.
oleifera DC. O. sau O. [fr. Na-
vette; g. R br ep s.]. Plantrt er-
bacee din fam. Cruciferae,
 PLANTELE ODNOSCUTE DE POPORDL RONIN
cina lunga si subtire, tulpina ro-
busta glauca; frunzele radicale
verzi, lirat-penatifide, cele urmrt-
toare verzi-glauce, lirate, cele su-
perioare ovale, la baza adanc-cor-
diforme i amplexicaule ; florile
deschis-galbine, dispuse in raceme
scurte, florile deschise mai lung-
pedunculate dealt cele nedeschise,
caliciul Cu sepalele la urma ori-
zontal-patente ; fructele silique li-
neare. Aceastii plantfi, mult cul-
tivata pentru semintele sale olea-
ginoase, are si ea doua rase : 1)
anima Koch. [fr. Navette-d'éte; g.
Sommerritbsen.], caresesa-
mana primiivara, are radacina a-
nualii, tulpina, fructele si semin-
tele mai mici decal la celelalte
rase, infloreste in IulieAugust.
si 2) hiemalis Martens. [fr. Navette
d'hiver; g. Winterriibsen],
planta cu radacina subtire, bisa-
nualli; fruetele si semintele mai
mari, infloreste in al doilea an in
Aprilie.01ai. Meuf.
Oleul extras din semintele aces-
tor plante se intrebuinteaa. In in-
dustrie si pentru luininat.
Sinapis alba L., vezi
Mutar.
Rapi tit-de-camp, Brassicca Rapa L.,
vezi Rapita- salbatich si Sinapis
arvensis L., vezi Mutar-de-camp.
Rapi- de - muOar, Brassica nigra
Koch., vezi Mustar-negru si Sina-
alba L., vezi Mutar.
Rapith-sAlbaticii, Napi, Napi-sälba-
tici, Rapita-de-camp. [fr. Chou-
Rave; g. Rüben, Riibe, Rii-
ben-Kohl, Riibs en]. Brassica
Rapa L., syn. Brassica campestris
L. a planta erbacee din fam.
Cruciferae, t ul pin a robustrt, glauci,
ramificatä, glabrà sau mai rar pa-
roasa in partea inferioara ; frun-
zele radicale verzi, lirat-penatifide,
cele urmatoare verzi-glauce,lirate,
cele superioare ovale, adanc-cor-
diforme la bazi í amplexicaule ;
florile deschis-galbine, dispuse in
raceme scurte, florile deschise mai
dacoromanica.ro
233
lung-pedunculate cleat cele ne-
deschise, caliciul ca sepalele la
urma orizontal patente ; fructele
silique lineare; radacina subtire
neingrosata. Creste prin locuri cul-
tivate si inculte, pe campuri
drumuri. AprilieMai. Melif.
Brancuta. [fr. Cre-
sson-des-marais ; g. Sump f-B r u n-
n enkress e]. Nasturtium pa-
lustre DO., syn. Sisymbrium palustre
Leyss. Ei. i 21-. planta' erbacee,
glabra din fam. Cruciferae, tul-
pina erecta, ramificata in partea
superioara ; frunzele inferioare
rate, cu lobul terminal mai mare,
cele superioare profund-penatipar-
tite, cu lobii oblongi incis-dentati;
florile mici, galbine, dispuse in ra-
ceme terminale, caliciul Cu 4 se-
pale verzi, corola cu 4 petale des-
chis-galbine si de lungimea sepa-
lelor, stamine 6, dintre care 4 mai
lungi si 2 mai scurte, toate glan-
dulifere la baza ; fructele mici si-
lique oblonge, umflate si cam de
lungimea pedunculelor, terminate
printr'un cioc cilindric. Creste prin
locuri umede. IunieSeptembrie.
Sinapis arvensis L.,
vezi Mustar-de-camp.
littrunchlu, Ranunculus acre L., vezi
Floare-brosteasca si Ranunculus
sceleratus L., vezi Boglari.
Rilscoage, Iarba-Sftului loan, Ra-
chitica (Bucovina), Sburatoare,
Sburatoare-de-padure (Bucovina).
[fr. Laurier-de-Saint-Antoine, 0-
sier-fleuri; g. Schmalblattri-
ger- Schotenweiderich,
Weidenrbschen.]. Epilo-
bium angustifolium L. 21-. plantä
erbacee din fam. Oenotheraceae,
tulpina dreapta, glabra, adesea ro-
sietica, simpla sau ramificatet ;
frunzele lanceolate, intregi sau u-
sor-glandulos-denticulate, pe par-
tea inferioara putin cenusiu-verzii
si reticulat-nerviate ; florile mar,
frumoase, rosii-purpurii, rar albe,
dispuse în racem terminal, alungit,
caliciul cu 4 diviziuni, corola cu 4
petale unghiculate. obovale, stilul
 234 ZACH. C. PANTII
si cele 8 stamine sun t plecate in jos;
fructul capsula lineará, patrunghiu-
lara, Cu numeroase seminte pre-
vAzute Cu un smoc de peri mäta-
sosi. Creste prin paduri, mai cu
samä prin luminisuri in regiunea
montana. IulieA.ugust. Melif.
liaticov, (Bucovina si Mold.), Bu-
reti-dulci, Opintici, Panea-padurei
(j. Prahova), Pita-lui-Dumnezeu
(Trans.), Rascov-de-brad (Mold.),
Rascov - de-fag (Mold.), Riscov
(Trans.), Riqcovi (Trans.), Roscov
(Trans., Brasov), Roscovan(Trans.).
Blutr,
[fr. Vache-rouge, Rougillon, g.
eizker, Ech ter-Reiz-
k er, Fichtenreizker, Röt-
ling, Wachholders ch-
w a m m]. Lactarius deliciosus
Fr., syn. Agaricus delieiosta L. Ciu-
percii, comestibila din fam. Aga-
ricaceae, palaria carnoasti, la in-
ceput convexti, umbilicata, deve-
nind apoi plana sau chiar depri-
mata la centru ca o palnie, cu
marginile resfrante, viscoasii, de
coloare portocalie, rosu-caramizie
sau gälbue, glabri si cu zone
coucentrice, lamele himeniului, pu-
tin prelungite pe stipite (subde-
curente), neegale, galbine ca so-
franul, devenind verzui and sunt
strivite, laptele de coloare porto-
caliii-rosietica sau galbin ea so-
franul, este aromatic, dulce sau pu-
tin acru, sporii sferoidali, echinulati
si aproape hialini ; piciorul (stipi-
tele), galbin-portocaliu, adesea
patat, este plin (solid) si la urmä
fistulos. Aceastä ciuperca are car-
nea fragedä, galbin-rosietica, cu
miros placut i cu un gust putin
amar ; ea este mult cautata ca
planta alimentara, mancandu-se
gàtità sau chiar i cruda. Creste
pe pamant, in piidurile de fag si
de brad ; varatoamna.
Itavov-de-brad (Ma) d,), Lactarius
deliciosus Fr., vezi Rascov.
Itivov-de-fag (Mold.), Lactarius
deliciosus Fr., vezi Rascov.
Rkcovel (Mold.), Lactarius volemus
Fr., vezi Vineticii-cu-lapte.
dacoromanica.ro
Itilloovt (Mold.), Lactarius volemus
Fr., vezi Vineticti-cu-lapte.
Rasfug. [fr. Chondrille-effilée ; g.
Kriimling, Binsenartiger-
Krtimling]. Chondrilla juncea
L. 21.. si 8. planta erbacee din fam.
Compositae, tulpina ramificata, ra-
murile lungi si aproape Para frunze;
frunzele inferioare runcinate, dis-
puse in rozetti, cele superioare
linear-lanceolate ; florile galbine,
dispuse in mici capitule lungarete,
solitare sau ate 2 sau 3 la sub-
tioara frunzelor ; fructele achene
cu 5 dinti. Creste prin locuri in-
culte, pe langä drumuri, pe co-
line petroase, locuri aride si pe
camp. IulieAugust.
Ithsfug, Paris quadrifolia L., vezi
Dalac.
Rilsufltitoarea-plimaintului, Lycoper-
don Bovista L., vezi Gogoase.
florile de Rosa canina L.,
vezi Macies.
Räsurd, Rasuri, Trandafir-de-camp,
Trandafir- pitic, Trandafiras. [fr,
Rose-de-provins ; g. Es sig-Ro s e,
Zucker-Rose]. Rosa pumila
Jacq., syn. R. pumila L. fil. sau
R. gallica L. var. pionilla Braun.
mic arbust din fam Rosaceae,
cu tulpina de 0.15-0.60 m. in-
naltA, ghimpi numerosi, foarte ne-
egali si caduci ; frunzele penati-
compuse, cu 5-7 foliole coriacee,
ovale sau rotunzii verzi, pe par-
tea inferioara pubescente si de un
verde deschis ; florile mari, pur-
put ii, cu receptaculul i pedunculii
solitari, glandulosi-hispizi, sepalele
penatifide, la varf dilatate, acumi-
minate i reflexe la maturitate ;
fructul erect, piriform sau aproape
globulos, este rosu i glaudulos-
hispid. Creste pe marginea ptidu-
rilor si a campurilor si prin poie-
nile de prin paduri. MaiIunie.
Rasurl, Rosa pumila Jacq., vezi RA-
surd*.
Ricinus communis L., vezi Ca-
pup.
StInjinel. [fr. Iris-nain,
Petite-Flambe ; g. Niedrige r-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
Schwertel, Niedriger-Sch-
wertlil ie.]. Iris pumila L. 21_.
mica i frumoasa planta erbacee
din fam. lridacoae, rizom gros, car-
nos articulat; tulpinauniflorti, foarte
scurtä ; frunzele ensiforme, mult
mai lungi cleat tulpina, sunt verzi
putin glauce ; florile violacee, des-
chis-al bastre, rar albe sau galbine
la var. lutea M. Bieb., tubul pe-
riantului mai lung cleat spata
(exert),laciniile periantului oblong-
obovale, cele externe rasfrante, in-
desuit-paroase (barbulate) la baza
interna, laciniile interne erecte si
de aceiasi marime cu cele externe,
sunt de o coloare mai deschisa.
Creste prin fanete uscate, pe co-
line aride si prin locuri pietroase
si ierboase, uneori cultivatà ca
planta decorativa. AprilieMai.
RAtungioara, Glechoma hederacea L.,
vezi Silnic.
Rhuruseh, Vitis vinifera L., vezi
Vita-de-vie.
Razaehie, varietate de V itis vinifera
L., vezi
Reehle, Rezeda-stilbatica, Rozetti-
salbatica. [fr. Réséda-sauvage; g.
Gelber-Wau]. Reseda lutea L.
8. si 21. planta erbacee, glabrit din
fam. Resedaceae, tulpina ramificata,
anguloasit; frunzele alterne, cele
iuferioare lirate, atenuate spre
bazti, cele rhijlocii de 2 ori sau
de 3 ori penatifide, cele superi-
oare tripartite ; florile mici gal-
bine-verzui, neregulate, ermafro-
dite, dispuse in raceme terminale,
caliciul cu 6 segmente lineare, co-
rola ea 6 petale neegale ; fructul
capsula ovoida, anguloasa. Creste
pe coline arid e i pietroase, prin lo-
curi cultivate si ruderale, pe MO
drumuri si ziduri. IunieAugust.
Melif.
Rend (Trans.), Boasele-popii, Coa-
iele-popii (j. Gorj. si j. Mehed.),
Cucurbetea, Cucurbetica, Curcu-
beticii, Fasola-cioarei (Mold.), Ghe-
mele-popii, Lapadatoare, Lingu-
ra-popii (Banat.), Marul-lupului
(Trans.), Pasulica (Banat). [fr. Sar-
dacoromanica.ro
235
rasine; g. Osterlutz ei, Gemei-
ne-Osterluzei]. Aristolochia
Clematitis L. 4. planta erbacee, gla-
bra din fam. Aristolochiaceae, tul-
pina simpla dreaptii ; frunzele o-
vale sau oval-triangulare, la bOza
profund cordiforme ; florile gal-
bine, dispuse in fascicule la sub-
tioara frunzelor, au o forma
periantul petaloid, tubulos,
umflat la baza, iar la varf dilatat
inteo prelungire; fructul o mare
capsula piriforma, care atarnit in
jos. Creste prin tufisuri, pe margi-
nea padurilor, prin vii si pe cam-
puri. MaiIunie.
Aceasta planta, fearta cu apa ne-
inceputit, este bunts spre a se obloji
pentru branca. Banatenii vindeca
cu aceasta planta ranile rele, vata-
mriturile si taieturile, atat la oa-
meni cat si la vite.
Renoloare, Anthyllis Vulneraria L.,
vezi Vatimatoare.
Revent, Rabarbura (Trans.). [fr. Rhu-
barbe; g.Rhabar b er].Rizomul
de : Rheum officinale H. Baill. 4.
mare si frumoasil planta erbacee din
fam. Polygonaceae, rizomul gros,
ramificat i aproape carnos; tul.
pina pang la 3 m. inaltime, este
dreaptit si groasa ; frunzele mari,
la baza cordiforme, putand ajunge
pang la 1 m. diametru, sunt lung-
petiolate si lobate, cu 5 lobi ne-
egal incisi, glabre pe partea su-
perioara i acoperite ca un puf
albicios pe cea inferioara ; florile
mici, verzui, dispuse inteo mare
panicula de spice, perigonul calici-
form cu 6 diviziuni, stamine 9,
stigmate 3 capitat-scuteliforme ;
fructul achenit cu 3 aripi mem-
branoase. Aceasta planta este o-
riginara din Tibet, unde si
cultiva. Rheum palmatum L.
var. tanguticum Hort. 4. mare
planta erbacee, cu tulpina pang la
3 m. inaltime; frunzele foarte mari,
oblong-cordiforme, cu 3-5 nervure
principale, cu 5-7 lobi putin pro-
funzi, oval-oblongi sau lanceolati,
 236 ZACH. C. PANTII
ascutiti, nedivizati sau incis-den-
tati sau pen'atiflzi, usor scabre sau
glabre pe fata superioara, petiolul
este aproape cilindric; florile mici,
verzui, stint dispuse in mari pani-
cule foliate. Plantii originara din
China vestica.
Reveniul cRadix Rhei» este un pre-
tios medicament, intrebuintat ade-
sea pentru a combate indigestiunile
constipatiunile, intrebuintat cu
succes mai ales pentru a opri dia-
reele biloase.
Reztlehie, .Ribes Grossularia L., vezi
Agris.
Reztlehie - sá1baticl, Ribes Grossu-
laria L., vezi Agris.
Itezedit (Trans.), Reseda odorata L.,
vezi Rozeta.
Rezedii-sillbatlett, Reseda lutea L.,
vezi Rechie.
Salix purpurea L., vezi RA-
chita-rosie.
Richitft-rosie, Salix purpuroa L.,
vezi Rachita-rosie.
Ricinus communis L., vezi
Capuse.
Ridiche, Arape (Maced.), Aripane
(Maced.), Radiche, Radiche-de-grii-
dina, Radichie, i Ridichi. [fr. Ra-
dis, g. G-arten-Rettich.].Ra-
phanus sativus L. C). i 3. planta
erbacee din fam. Cruciferae, ra-
dacina carnoasti, foarte umflatil ;
tulpina dreaptii, ramificata, angu-
loasa, acoperita cu peri rigizi; frun-
zele inferioare lirate, aproape gla-
bre, cele superioare oblong-lance-
olate, aproape intregi ; florile albe
sau liliachii si Cu vinisoare vio-
lete ; fructele silique ovale, la varf
rostrate; semintele reticulat-sgra-
buntoase, sunt rosietice. Originará
din Asia, multcultivata prin partile
noastre ca planta alimentara. Mai
Iunie. Prin cultura s'au obtinut
varietati dintre care mentionam
var. niyer DC. Ridiehe-neagre
mari, dirnoase, lungarete
sau rotunde, ca coaja neagri,
var. Radiola DC., Ridielle-de-luna,
radacinile mici, carnoase, rotunde
dacoromanica.ro
sau lungarete, Cu coaja alba, rosie,
violet& sau negricioasa.
Wit:he-de-Junk Raphanus saliva
L., var. Radiola DC., vezi Ridiche.
Ridlohe-neagrif, Raphanus sativus L.,
var. niger DC., vezi Ridiche.
idiche-sillbatleit, Rachità- de - o-
goare, Radiche-siilbatica. [fr. Ra-
venelle, Pied-de-glène, Jotte; g.
Hederich]. Raphanus Rapha-
nistrum L., syn. Raphanistrum Lam-
psalm Gaertn.O.plantä erbacee din
fam. Cruel ferae, radacina pivotanta,
subtire; tulpina acoperita
ca peri rigizi ; frunzele inferioare
petiolate, lirate, cu lobul terminal
mai mare si rotunzit, cele supe-
rioare aproape sesile, sunt lanceo-
late ; florile dispuse in racem sunt
galbine sau albe si Cu vinisoare
violete, caliciul cu sepale erecte ;
fructul silicua moniliformá, Cu stri-
atiuni longitudinale, separandu-se
la maturitate in articole monos-
perm e. Aceastit buruiani suptiri-
racioasa creste prin locuri culti-
vate, prin semanaturi.IunieIulie.
Ridichi, Raphanus sativus L., vezi
Ridiche.
RidichioarA, Geum urbanom L., vezi
Cerentel.
Ri§o4, P agopyrum eseulentumMoench.,
vezi
Ri§cov (Trans.), Laotarius deliciosus
Fr., vezi Rhscov.
Robia, Orobus vernus L., vezi Pu-
pezele.
Roc& (Trans.), Drosera rotundifolia
L., vezi Roua-cerului.
Rochita-rrinduneloi, Convolvulus-ar-
vensis L., vezi Volbura.
Rocolnit, Alsine verna Bartl., vezi
Mierluta i Anagallis arvensis L.,
vezi Santeutti.
Rocotel,
Rocotel, Rocovina. [fr. Mouron-
des-oiseaux, Morgeline; g. Mäus e-
d a r m, 'Vogelmiere].Stel-
lana media Vill., syn. Alsine media
L. O. mica planta erbacee din fam.
Cargophyllaceae-.Alsinoideae, tulpi-
nele cilindrice, intinse pe piimant si
ascendente, articulate, flecare arti-
 PLANTELE CUNOSCLITE DE POPORUL R01115iN
col are cite un rand de peri numai
pe o parte, ce alterneaza Cu ran-
dul de peri al articolelor urma-
toare ; frunzele opuse, ovale, in-
tregi, ascutite, cele inferioare pe-
tiolate ; florile mici, albe, asilare
sau terminale ; corola cu 5 petale
bipartite, mai scurte dealt sepa-
lele, ovarul cu 3 stile ; fructul o
capsula oblonga. Creste prin lo-
curi cultivate si ruderale, prin tu-
flsuri, pe laugh' drumuri, garduri
si paraie. MartieOctombrie.
Semintele acestei plante sunt mult
autate de pastiri si mai ca seamd
de gdini.
Rocotea, Rana (Bucovina, Cacica),
Rocovinä, Stelutä. [fr. Stellaire-
graminée ; g. G r a s- Mier e].
Stella ria graminea L. 21-. mica
planta erbacee din fam. Cargophyl-
lareae-.Alsinoideae, tulpina angu-
Mfg, glabrO, culcatä dela baza
ascendenta ; frunzele glabre,
gust-lanceolate, la bazä. ciliate ;
florile albe, dispuse in cime multi-
flore, terminale, insotite de bractee
membranoase (scarioase), ciliate
pe margine, petalele bipartite, egal
de lungi sau mai lungi cleat se-
palele trinerviate. Creste prin fa-
nete, tufisuri i gradini. Mai
Iulie.
Rocotel, Holosteum umbellatum L.,
vezi Cuisorita i Stellaria media
vezi Rocoinä.
Rocote!, Stellaria media Vill., vezi
Rocoina.
Rocovinii, Alsine yema Bartl., vezi
btellaria graminea L.,
vezi Rocotea i Stellaria media
vezi Rocoinä.
Rodea, Rubia tinctorum L., vezi
Roiba.
Rodie, Rodii, Roida (Maced.). [fr.
Grenade; g. Granatapfel],
fructele comestibile de Punica Gra-
natunt L., vezi Rodiu.
Rodii, fructele comestibile de Pu-
nica Granatum L., vezi Rodiu.
Rodiu, Pitlingean. [fr. Grenadier ; g.
Granate, Granatbaum.]. Pu-
dacoromanica.ro
237
nica G-ranatum L. D. mic si fru-
mos arbore din fam. Pun icaceae,
ramurile tinere putin spinoase ;
frunzelelanceolate sau oblonge,sunt
simple, intregi i imprastiate; flo-
rile rosii, rar albe sunt mari, se-
sile si dispuse cate 2-5 in fas-
cicule la varful ramurilor, caliciul
coriaceu, carnos, rosu, Cu 5-8 di-
viziuni, corola Cu 5-8 petale li-
bere, mototolite si caduce, stamine
numeroase, ovarul infer ; fructul de
forma si märimea unui mar, are la
varf resturile caliciului, pericar-
piul coriaceu, semintele numeroase
sunt inconjurate de un Invalis car-
nos, rosietic si semitransparent,
care formeaza tocmai partea co-
mestibila din aceste fructe numite:
Rodie, Rodii i Roidd. Acest frumos
arbore, originar din regiunea me-
diteraniana (sudul Europei), se cul-
tiva adesea si prin partile noastre
ca planta ornamentala, uneori si
Cu flori/e invoalte. IulieSeptem-
brie.
Scoarta radii cin el «Cortex Granati»
este intrebuintatit in medicinA ca
antihelmintig.
Rodu-phmiintului, Aron (Trans.),
Barba-lui-Aron, Calindar (Banat),
Cocosoaicii, Marcet (Trans), Pi-
ciorul-vitelului, Porumbu-cucului
(Mehed.), Timp (Banat), Ungu-
reancii. [fr. Gouet, Pied-de-veau ;
g. Aren, Aronsstab, Arons-
wurz, Zehrwurz]. Arum ma-
culation L. 4. plant& erbacee, ve-
ninoasti din fam. Araceae, rizom
tub erculos, alb, foarte avut in fecula;
frunzele radicale, lung-petiolate,
sagitate, cu lobii bazilari
hastate' sunt lucitoare, verzi si
apropiati,
uneori cu pete brune; din mijlocul
frunzelor iese o tulpiné scapiforma,
terminata printr'un spadice drept,
inconjurat de o spata de coloare
verde-galbue; florile monoice, cele
feme/e grupate la baza spadicelui,
deasupra lor se allá florile mascule
si cele rudimentare; spadicele
forma de maciucti, este mai scurt
 238 ZACH. C. PANTII
cleat spata, si de o coloare pur-
puriu-violacee. Creste prin päduri
umbroase i umede dela campie
si din munti. AprileMai. Arum
orientale M. Bieb. 4., care se asea-
mani foarte mult cu preoedentul,
se ileosebeste cu toate acestea, prin
frunzele brunii,ovale, mor-sogitate,
partea femelä cilindrica a spadi-
celui, cam de 2 cyri mai lungli
decat partea mascula. Creste prin
paduri si dumbrave. AprilieMai.
Rogoj, Carex riparia Curtis. si Carex
vulpina L., vezi Rogoz.
Rogoji, Carex hirta L., vezi Pir-rosu.
Rogoz, Carex hirta L., vezi Pir-rosu,
Scirpus Holoschoenus L., vezi Ci-
pirig i Scirpus lacustris L., vezi
Pipirig.
Rogoz, Rägoz, Rogoj. Carex ri-
paria Curtis. 4. [fr. Carex-des-
rives ; g. U f ex - S egg e]. Mare
planta ierboasä din fam. Cypera-
ceae, tulpina dreapta, in troj muchi
ascutite ; frunzele glaucescente,
lineare-late si plane ; florile mo-
noice ; spicele mascule 2-5 o-
blongi ; spicele femele 2-5 sunt
gros-cilindrice, distantate, pedun-
culate, drepte sau cele inferioare
plecate in jos ; bracteele toate
acuminate, sunt brun-inchise; utri-
culele (invelisul fructelor) oval-
conice, glabre i umflate. Creste
prin mlastini si balti, pe malul
lacurilor si al raurilor. Aprilie-
Iunie. Carex vulpina L. 21.. [fr.
Carex-des-renards; g. Fu ch s-
S egg e], planti ierboasa, cu tul-
pina in 3 muchi ascutite si cu
fetele concave ; frunzele lat-line-
are ; florile mascule i femele in
acelas spic, la varf spicule mas-
cule si ka baza spicule ca florile
femele; spicele simple sau la bazii
de 2 ori compuse, sunt lungarete
verzui sau mai tarziu de coloare
galbin-roscata ca vulpea, utriculele
cu evidente striatiuni longitudi-
nale. Creste prin fanetele mlasti-
noase, prin locuri umede, pe langa
ape si prin paduri. MaiIulie.
Rogoz, Paqa (j. Braila §i j. Ialo-
dacoromanica.ro
mita). [fr. Scirpe-maritime, Trian-
glé; g. Meerstrands-Simse,
Str a n d-S im s e]. Scirpus mari-
timus L. 4. planta ierboasti din
fam. Cyperaceae, rizomul lung, ta-
rator (repent), cu numeroase tu-
bercule globuloase de marimea
,alunelor, nucilor sau chiar si mai
mari :tulpina rigida, erecta, in
trei muchi (triquetra), pana la
1.20 m. inalta este khaki* foile
ingust-lineare marginile as-
pre ; florile dispuse in spicule ovale
sau oblonge, grupate si ele in glo-
merule, formand un fascicul ter-
minal (anthela), insotit de bractee
foliacee, neegale, intrecand ca mult,
spiculele, glumele ovale, brunti,
la varf mucronate bifide, cu
diviziunile ascatite, dentiforme,
setele perigonului 1-6, rar lipsesc
ca totul, sunt aspre, cu asperi-
tatile dirigiate in jos. (retrors-
hispide), florile ermafrodite, cu 3'
stamine, ovarul cu 3 stigmate,
uneori numai cu 2 stigmate (var.
digynus Godr.). Fructul oboval
este aproape de 3 mm. lung, plan-
convex, lucitor i brun. Creste prin
mlastini si fanete umede, prin
santuri Cu apa si pe malul apelor
foarte comuna, constituind ade-
varate stufarii. IunieAugust.
Tuberculele rizomului acestei
plante sunt un excelent nutriment
pentru porci.
Brociu, Patachina, Rodea,
Rumenele. [fr. Garance ; g. F Ur-
ber-Röte, Krapp]. Rubia
tinctorum L. 21-. planta erbacee
din fam. Rubiaceae, tulpina foarte
aspra(scabrii)si a clitato are; frunzele
dispuse cate 4 sau cate 6 in verti-
cile, sunt oblong-lanceolate, pe
margine cu peri aspri recurbati ;
florile albe-galbui, dispuse in ra-
ceme pauciflore, axilare tricho-
tome ; fructele boabe (bacce) ro-
sietice, cari devin mai tarziu ne-
grii. Creste pe dealuri si prin vii,
uneori cultivata ca planta tincto-
riala. IulieAugust.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORIIL ROMA
Din radacinile acestei plante se
extragea odinioara o materie colo-
rant& ro0e.
Roida (Maced.), fructul de Punica
Granatum L., vezi Rodiu..
Roinitti (Mold.), Dracocephdlum Mol-
damca L., vezi Mataciune.
RoInita, Iarba-stupului, Iarba-roilor
(Bucovina), Floarea-sttipilor (Bu-
covina), Malkin& (Trans.), mdta-
ciat (Trans.), Mlitticiune,
Minta-turceasca (Trans. Nastiud.),
Moloacha Mttced.), Roiste. [fr. Me-
lisse;
; g. Citronenmelisse,
Melisse.]. Melissa officinalis
L. 21.. planta erbacee, pubescenta,
Cu miros placut, din fam. Labintae,
tulpina clreaptii, ramificata ; frun-
zele ovale, crenat-serrate, petio-
late, cele inferioare aproape cor-
diforme la baza; florile albe, dis-
puse in.verticile, unilaterale, pau-
ciflore la varful tulpinei si al ra-
muilor. Aceasta planta, foarte
aromatica, creste prin
flindca este mult cantata' de al-
bine, se cultivi ad esea prin stuptirii.
IunieAugust. Melif.
Frunzele acestei plante Folia Me-
li8sae» posed proprietati stimulante,
carminative, digestive, antispasmo-
dice, din carp cans& sa, i intrebu-
inteaza in medicina.
Roi0e, Melissa officinalis L., vezi
Roinita.
Roman, Anthemis Cotula L., vezi
Romonitti-puturoasa.
Roman (Trans.), Leucanthemum pul-
ga/re Lam., vezi Aurata.
Roman (Bucovina), Matricaria ino-
dora L., vezi Mositel-prost.
Romanitg, Matricaria Chamomilla L.,
vezi Musetel.
Romanitti-bunh, Matricaria Chamo-
mina L., vezi Musetel.
Romanitii-neadevarata, Matricaria
inodora L., vezi Mositel-prost.
Romanitit-nomirositoare, Matrica-
rta inodora L., vezi Mositel-prost.
Romonitg, Matricaria ChamomillaL.,
vezi Musetel.
dacoromanica.ro
239
Romonitl-de-camp, Romonitti-proa-
std. [fr. Fausse-Camomille, Oeil-
de-vache ; g. Acker u n d s-
ka mi lle]. Anthemis arvensis
L. (:). planta erbacee, pubescent a
din fam. Compositae, tulpina soli-
ramificata si dreapta ; frun-
zele Yfinos-pubescente, bipenatise-
cate, Cu segmente linear-lanceo-
late, intregi sau cu 2-3 dinti ;
florile dispuse in capitule mari-
scare, receptaculul conic, cu palee
(bractee) ingust - lanceolate, sca-
rioase, ascutite; florile marginale
albe sunt ligulate si fertile, cele
centrale tubuloase, sunt galbine.
ereste prin locuri nasipoase, cam-
puri si prin fan* sterile. Mai-
Augusts
Romoniti-mare, Leucanthemum
gare Lam., vezi Aurata.
Romonita-proasta, Anthemis arcen-
sis4A,..vezi Romonita-de-camp.
Romonitil-puturoasd, Fulica, Mara-
riul-canelui, Momoritii, Mosetel-
prost, Roman. [fr. Maroute, Camo-
mille-puante,Camomille-des-chiens;
g. Stinkende-Hundskamille].
.Anthemis Cota la L. syn. Manua
Cotida DC. C). planta erbacee, cu
miros nepliicut din fam. Composi-
tae, tulpina dreapta, ramificata ;
frunzele bipenatisecate,cu segmen-
tele lineare, intregi sau cu 2-3
dinti ; florile dispuse in capitul,
cele marginale albe, ligulate, sunt
sterile, cele centrale tubuloase, fer-
tile, sunt galbine. Creste prin lo-
curi cultivate, campuri, darama-
turi, pe lane). loeuinte, garduri si
drumuri. IunieOctombrie.
Roshei eft, Rhodiola roseaL., vezi Ruja.
RoOtea, Crin-de-balta, Fanul-cami-
lei, Micsuneaua-apei, Micsunea-de-
balta, Papurica. [fr.1-onc-fleuri ;
g. Schwanenblume, Was-
serliesch.]. Butomus umbel-
latus L. 21.. planta ierboasti din
fam.Butomaceae,rizomul carnos;tkul-
pins scapiforma, dreapta,
iese din subtioara (axila) frunze-
lor; frun ele bazilare, lung-lineare,
canaliculate, in trei muchi, sunt
 240 ZACII. C. PANTII
ascuOte si mai scurte decat tul-
pina ; florile frumoase, rozee, ne-
egal pedunculate, dispuse jute°
umbel& terminalá la v&rful tulpi-
nei, ele se desvolti succesiv, umbela
este Insotitä de un involucru ; pe-
rigonul cu 6 foliole, stamine 9, cap-
sule 6 con crescute la butt. Creste
prin haiti, locuri mliistinoase, pe
malul lacurilor si al rfturilor lin
curgiitoare. IunieAugust.
Roscov. [fr. Caroubier ; g. Io ha n-
nisbrodbaum]. Ceratonia
Siliqua L. D. mic arbore flied spini
din fam. Leguminosae-Caesalpinioi-
deae, frunzele persistente sunt im-
paripenati-compuse, Cu 2-3 pe-
rechi de foliole ovale, obtuse ; flo-
rile brun-rosietice, dioice sau po-
lygame, sunt dispuse in raceme
scurte, corola lipseste, stamine 5,
toate fertile si libere ; fructele
sunt legume indehiscente, coriacee,
cu numeroase semi*. Acest mic
arbore este originar din Arabia,
cultivat si subspontaneu in regiu-
nea mediteraniand. Februarie--
Aprilie.
Froctele dulci, comestibile ale a-
cestui arbore, sunt cunoscute popo-
rului nostru sub numirea de Roseore.
Roscov (Trans. Brasov.), Lactarius
deliciosus Fr., vezi Räscov.
Roscovait (Trans.), Lactarius delicio-
sus Fr., vezi Räscov.
Roscove. [fr. Caroube ; g. Ioha n-
nisbrot]. Fructele comesti -
bile de Ceratonia Siliqua L., vezi
Roscov.
Anchusa officinalis L., vezi
Mirutà.
Rolioarii, Calendula officinalis L.,
vezi Filimicä.
Rosmarin , Rosmarin , Rusmalin
(Trans.,Ntisäud), Rusmarin. [fr. Ro-
marin;g.Rosmarin].Rosinarinus
officinalisL. mic arbust odorant,
totdeauna verde, din fam. Labiatae;
tulpina Cu ramuri drepte ; frunzele
sesile, lineare, coriacee, cu mar-
ginea rasucitil, (revolutA) pe par-
tea inferioarä albtomentoasit (ca-
dacoromanica.ro
nescente); florile albastre, rar albe,
dispuse in verticile la subtioara
frunzelor, formänd fmpreunä ra-
ceme fofiate la vArful ramurilor.
Aceastä plant& plAcut mirositoare,
originará din regiunea meditera-
nianä, la noi numai cultivatii prin
gradini i locuinte. Martie Mai.
Melif.
Ramurile florifere de Rosmarin
cHerba Rosmariniz stint Intrebuin-
tate in medicinà pentru proprietà-
tile lor stomachice, stimulante si
emenagoge. Rosrnarinul plamOdit in
rachiu de drojdii Il beau femeile
pentru vritilinriturO.
Ro§marin, Rosmarinus officinalis L.,
vezi Rosmarin.
Rostogol, Echinops commutatus Ju-
ratzka., vezi Tatarnicii.
Rostogol, Ariciu (131inat), Ciiplita-
noasä, lIficiuca-ciobanului , Scai,
Scai-rotunjor, Saiete. [fr. Echi-
nops-à-têtes-rondes ; g. Kugel-
distel]. Echinops sphaerocepha-
lug L. 4. plant& erbacee din fam.
Compositae, tulpina dreaptil, rami-
ficata in partea superioarä, striatá
si glandulos-pubescentä; frunzele
sinuat-penatifide, cu lobii triangu-
lar, spinos-dinV4i, verzi si pubes-
cente pe partea superioarti, cenu-
siu-pftsloase pe cea inferioar&.; flo-
rile alburii, cu anthere albastre,
dispuse intr'un capitul globulos.
Creste prin poeni, fAnete, tufisuri,
pe marginea pAdurilor. Iulie
August. Melif.
Rostopascii, Calce - mare , Crucea-
voinicului (Banat), Iarb&-de-negi,
Iarba randunelei (Trans.), Negela-
ritä, Pleosclinita (Bucovina), Ros-
topaste (Trans.). [fr. Grande-éclaire,
Herbe-aux-verrues, Herbe-de-rhi-
rondelle; g. Se hellkraut, Schel-
lwurz]. Chelidonium majus L.
4. planta erbacee, din fan]. Papa-
veraceae, care contine un lapte
(latex) galben-portocaliu, acru
foarte veninos; tulpina dreaptii,
ramificatii, cu peri lungi i rari ;
frunzele moi, glauce pe partea in-
 PLANTELE CTJNOSCUTE DE POPORIIL }MAN
ferioarti, sunt alterne, glabre
divizate in lobi cu dintii rotun-
ziti ; florile galbine, dispuse in
umbele terminale ; fructul o cap-
sulä linearä. Creste prin locuri
umbroase, pe langa garduri, lo-
cuinte, ruini, stanci iziduri vechi.
AprilieSeptembrie.
Dupa crediata romfinului din Ba-
nat, frunza acestei plante este buna
sá se lege cut ea la taieturi i va-
tamaturi. Radacina, dar nu multa,
se fierbe In rachiu curat impreuna
Cu alte radacini de plante (Sum-
phytum officinale, Plantago lanceol ata,
Achillea Millefolium, cucuruz de brad,
roscove, zahar etc.) si asa fierte sa
se bea pentru tuse grea dimineata,
la amiazi si seara cate un pahar.
Cu aceasta buruiana poporul vin-
deal qi negeii.
Rostopa§te ( Trans.), Chelidonium
majus L., vezi Rostopasca.
Ro§ulitii, (Trans.), Calendula offici-
nalis L., vezi Filimica.
Rosuris, florile de Rosa canina L.,
vezi Macieg.
Rototele-alb e, Iarba-de-stränutat. [fr.
Herbe-à-éternuer ; g. B e r tr a m-
Garb e, Weisser-Dorant].
Achillea Ptarmica L., syn. Ptarmica
vulgaris DC. 4. plantti erbacee din
fam. Compositae, tulpina dreapta,
pubescenta in partea su-
perioara ; frunzele rigide, glabre,
linear-lanceolate, ascutite, de la
baza pana la mijloc fin qi dens
serat-dintate, dela mijloc in sus
mai ada,nc i mai indepartat ser-
rqt-dintate ; florile dispuse in ca-
pitule, cele centrale tubuloase, albe-
galbui, cele marginale ligulate, albe,
in numär de 8-12 sunt de ma-
rimea involucrului; fructele achene
nearipate. Cre§te prin fânete gi
tufiquri umede, pe coaste. Iulie-
Septembrie.
Rotandioarit, Glechoma hederacea L.,
vezi Silnic.
Rotunglo are. [ fr. Homogyne-des-
Alpes; g. Brandl attich, Alp-
lattich]. Homogyne alpina
Cass. 21. mica planta erbacee din
dacoromanica.ro
241
fam. Compositae, tulpina simpla,
lanos-paroasa in partea superioara
sub capitul; frunzele bazilare, lung-
petiolate, sunt lucitoare, cordat-
reniforme, crenat-dentate glabre
numai pe partea inferioarä, pe
nervure, acoperite cu peri moi;
florile roqii-purpurii, dispuse in
capitule terminale, solitare la vär-
ful tulpinei, florile marginale fe-
mele, cele centrale ermafrodite,
tubuloase. Cre0e prin padurile
ptiqunele umede din regiunea al-
pink i subalpina. MaiIulie.
Roua-cerului (Trans.), Iarba-fiarelor,
Roca (Trans.). [fr. Rosée-du-soleil,
Rossolis; g. S o n ne n tau].
Drosera rotundifolia L. 21- mica
planta erbacee din fam. Drosera-
ceae, rizomul vertical, tulpina sca-
piforma, erecta iese din mijlocul
frunzelor dispuse in rozeta bazi-
lara ; frunzele orbiculare, lungpe-
tiolate, acoperite cu peri glandu-
lo0, digestivi, ro0etici, cari se-
creta o substantä viscoasa, care
ramane ca o picaturä lucitoare de
rouä värful glandulei; florile mici,
albe sunt dispuse inteun racem
la varful tulpinei scapiforme, ca-
liciul cu 5 sepale putin concres-
cute la bazä, corola ca 5 petale,
cari se usuca de timpuriu (marces-
cente), stamine 5, stile 3 profund
bifide ; fructele capsule unilocu-
lare, dehiscente la maturitate prin
valve ; semintele numeroase, fusi-
forme, foarte alungite, cu tegu-
mentul reticulat. Cre0e la munte
prin livezi ml4tinoase i prin tur-
broil. lulie August. Aceasta
curioasit i interesantä planta este
carnivorä sau mai bine zis insec-
tivora. Perii glandulo0 digestivi,
numiti j tentacule secreta o sub-
stanta viscoasä, care rimane pe
värful glandulei; insectele, venind
din intämplare in contact cu ace0i
peri glandulo0, rämän lipite de
värful lor qi astfel prinse se mica
autand sa scape ; prin aceste miq-
cdri se ating insa gi de perii glan-
dulo0 din vecinatate qi sunt ast-
16
 242 zACH. C. PANTU
fel si mai bine captivate. Perii
glanduliferi (tentaculele ) escitati
prin acest contact, se apleaca toti
preste insecta captivata, lamina
frunzei devine astfel ca o cavitate,
care cuprinde insecta cu totul. Se-
cretiunea glandelor devine mai
abundentii, cantitatea de acid for-
mic, continuta in substanta secre-
tata se mareste, adaugandu-se in
acelas timp un ferment peptonis ant;
astfel insecta prinsa, in scurta
vreme, este de tot acoperità de
substanta secretata, moare i in-
cetul cu incetul este digerata,
apoi parti/e din carne dizolvate
sunt resorbite de celulele frunzei,
impreuna Cu substanta secretatä.
Dupil ce digestiunea s'a efectuat,
perii glandulosi (tentaculele)
revin la pozitiunea lor normala.
Roua-cerului, Glyceria aquatica
Wahlbg., vezi Mana-de-ape.
Rolnick Firuti, Iarba-dulce, Pluti-
toare. [fr. Herbe-de-la-manne ; g.
Mannagras, Schwadend.
Glyceria Iluitans R. Br. 21..
planta ierboasa, aquatica din fain.
Gramineae, rizomul repent, cu sto-
loni; tulpina culcata, adscendenta
si radican tit (cu radacini ad ventive),
putin comprimatil si adesea ino-
and in partea sa inferioara ; frun-
zele plane, lineare, late, flotante,
In tinerete simplu-indoite, cu va-
ginele comprimate i despicate
numai in partea lor superioara,
ligula membranoasii, adesea nela-
cerata ; spiculele de un verde des-
chis, sunt linear-cilindrice, cu 7-11
flori lanceolat-oblonge, formând o
mare panicula unilateralä, cu ra-
murile orizontal intinse pe timpul
imflorirei, ramurile inferioare mai
adesea cate 2, spiculele alipite de
ramurile paniculei ; glumele si glu-
melele rotunzite pe partea dorsala,
glumela inferioara cu 7 nervure
evidente ; fructul o cariopsa o-
blonga. Creste prin mlastini, ape
stagnante, balti, lacuri si pe mar-
ginea apelor lin-curgatoare Mai-
Iulie.
dacoromanica.ro
Fructele dulci ale acestei plante
aquatice sunt comestibile si intro-
duse in comert, cunoscute in Ger-
mania sub numirea de S ch w a-
den sau Mannagrtitze.
Roza, Rosa centifolia L., vezi Tran-
dafir-de-dulceata.
Roztt-albit, Rosa alba L., vezi Tran-
dafir-alb.
Rozil-galbenii (Trans.), Rosa lutea
vezi Trandafir-galben.
Rozeti, Rezeda (Trans.),Roz eta-miro-
sitoare, Smeuricä (Bucovina),Sme-
urita (Bucovina si Trans., Rodna)
[fr. Herbe-d'amour, Mignonnette,
Réséda ; g. Gartenreseda].
Reseda odorata L. C). mica
planta erbacee din fam. Resedaceae,
tulpina ramificata , angtfloasa ;
frunzele alterne, lanceolate, intregi
sau tripartite ; florile galbine-ver-
zii sunt mici si foarte odorante,
ele sunt neregulate, ermafrodite
si dispuse in raceme terminale,
stamine foarte numeroase, cu an-
terele rosii-caramizii; fructele cap-
sule anguloase. Aceasta piantá, ori-
ginara din regiunea mediteranzana
(nordul Africei), se cultiva foarte
mult si prin partile noastre, pen-
tru florile sale placut mirositoare
si mult cercetate de albine. Iunie
Octombrie. Melif.
Rozetit-mirositoare, Reseda aorata
L., vezi Rozetii.
Rozetii-sAlbatica, Reseda lutea L.,
vezi Rechie.
Rozincin, Rozincine (Trans.), Ri-
bes rubrum L., vezi Coactiza.
Rozovii. (Bucovina), Pulicaria vul-
garis vezi Puricariti.
Gaertn.'Trans.), Succisa pra-
Ruen (Banat
tensis Moench., vezi Ruin.
Rug, Mur. [fr. Ronce-bleue , g.
Kratz-Brombeere,Rahm-
beere]. Rubus caesius L. D.
planta sarmentoasii din fam. Ro-
saceae, tulpina culcata, glauca,
ca spini slabi, neegali,
cei mai multi drepti ; frunzele de
ordinar cu 3 foliole, rar cu 5,
subtiri, grosier i incis - serate,
foliola terminaba lat - cordiform-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROBLIN
ovala qi ascutita, cele laterale a-
proape sesile, sunt adesea bifide ;
florile albe sau rozee, dispuse in
scurte umbele racernoase, pauci-
flora, caliciul persistent, cu 5 di-
viziuni, aproape plan ; fructul co-
mestibil numit Mura, este compus
din putine i mici drupe mariqoare,
albastre-brumilrii i lucitoare, di-
viziunile caliciului sunt lipite de
fruct. Creqte prin tufipri, mara-
cin4uri, drumuri, garduri rustice,
pe dealuri, campuri i coaste. Mai
Sept embrie.
Rug, Rosa canina L., vezi Macieq.
Rug-de-munte, Bubus ldaeus L.,
vezi Smeur.
Rug-de-mure, .Rubus fruticosus L.,
vezi Mur.
Rug-de-smeurit, Rubus Idaeus L.,
vezi Smeur,
Ruginit, Cipirig, Iarba - mla0inei,
Pipirig, Speteaza, Simsa, Tipirig.
[fr. Jonc-a-meche ; g. Flat te-
rig e-B ins e.]. Juncus effusus
L. 4. plant& ierboasà din fam.
Juncaceae, tulpina netedii, de un
verde inchis, adesea lucitoare, cu
maduva neintrerupta, in partea
superioara uqor stria* frunzele
bazilare, reduse la vagine, fara limb;
florile galbine-brunii, dispuse in
cime, formand un corymb sau pa-
niculà care pare late-
Tali din causa bracteei foliacee,
care insote0e inflorescenta 0 care
pare ca, continua tulpina, perigo-
nul Cu 6 foliole lanceolate, foarte
ascutite, stamine 3, stilul foarte
scurt, cu 3 stigmate; fructele capsule
Cu 3 muchi, obovale, deprimate
trunchiate la varf. Creste prin
mlatiniqi locuri umede, pe ma-
lul apelor qi pe langa balti. Iunie
Ruginit, boala a cerealelor cauzata
de ciuperca parasita Puccinia gra-
minis Pers., vezi Rugina-graului.
Rugina-gritului, Ruginii. [fr. Rou-
ille; g. Getreiderost, Gras-
r o s t.]. Boalä a cerealelor, cau-
zeta de ciuperca parasita Puccinia
graminis Pers. din fam. Puccinia-
dacoromanica.ro
243
ceae, care '0 formeaza sporii de
varti ( Uredosporii ) i sporii de
iarni ( Teleutosporii) pe toate partile
verzi ale Gramineelor i cu deose-
bire pe Grdu, &card, Orz 0 pe
ovas. Aecidiosporii acestei specii de
ciuperci se desvolta insa pe frun-
zele de Dracia (Berberis vulgaris
L.). Teleutosporii, reuniti cate 2 dupi
ce au iernat, germineaza prima-
vara i formeaza basidiile, trans-
versal divizate, din care ies suc-
cesiv 4 basipiospori, cari purtati de
vant ajung pe frunzele de Dracild
(Berberis vulgaris), ace0i basidiospori
nu pot germina cleat pe aceasta
planta, sporul germinand di naq-
tere la un filament, care strabate
prin cuticula, in frunza de Dracild
nade formeaza un miceliu. Din a-
cest miceuu al ciupercei, se for-
meaza pe fata superioara a frun-
zei pienide cu pienblospori sau pie-
noconidii (numiti altadata spermatii),
iar pe fats inferioara a frunzei de
Dracild se formeaza Aecidii Cu Ae-
eidiospori, (acest stadiu evolutiv al
ciupercei este cunoscut sub nu-
mirea de Aecidium Berberidis Pers.).
Aecidiosporii de coloare galben-ro-
0etica, ajung pe cereale, unde a-
poi germinand, formeaza un nticeliu,
care produce in timpul verei ure-
dospori, aded spori de vari, cari
se desvolta mai cu samil pe va-
gina frunzelor. Uredosporii sunt
unicelulari, acoperiti cu mici ve-
rucositati si previzuti cu 4 pori
germinativi equatoriali, ei contin
piditurì de grasime de coloare
galbin-ro0etica, din care cauzi a-
par pe epiderma cerealelor ca ni0e
mici gramezi (pete) lineare Qi roqii
[acest stadiu evolutiv a fost cu-
noscut altadata sub numirea de
Uredo linearts Pers.]. Sporii de vari
(uredosporii) pot germina pe cereale
qi contribue astfel i ei sa se la-
teasca mai repede Bugina-grdului,
aceasta detestabilii boala, care face
uneori enorme pagubi agriculturei.
Cat% sfar0tul verei se formeazil
sporii de iarna (teleutosporii), cari
 244 ZACH. C. PANTII
sunt negrii i totdeauna uniti cate
doi, ei sunt prevazuti cu cate un
por germinativ si au peretii foarte
grosi, ca sa fie destul de aparati
de rigorile iernei. Acesti teleutospori
in primavara anului viitor germi-
neaza i ciclul evolutiv reincepe.
Puccinia graminis prin miceliul sau,
ascuns in esatura frunzelor si a
tulpinei diferitelor cereale, face ca
nutritiunea plantei sä nu fie re-
gulata si din cauza aceasta se pe-
ricliteazä, chiar viata plantei, ni-
micind in chipul acesta culturi
intregi de grane; vedem deci, cat
de pägubitoare este Rugina-grdu-
lui pentru agricultura. Pentru a
preveni aceasti board se recomanda
sa se am& miristea unde au fost
grane atacate de Rugin i sä se
starpiasca Dracila de prin prejur.
Ruginare (Trans. Nasaud.). [fr. An-
dromédie ; g. Gr änk e, W i 1 -
der-Rosmarin.]. Andromeda
Polifolia L. D. mic arbust din fam.
Ericaceae-Arbutoideae, tulpina pang
la 30 cm. inaltime ; frunzele in-
gust-lanceolate, Cu marginile rasu-
cite (revolute), verzi, lucitoare pe
fata superioari, verzi - albistrii
(glauce) pe cea inferioarä, nervura
mediana proeminenta, cele late-
rale reticulate ; florile albe sau
rosietice, lungpedunculate, dispuse
cate 2-8 in fascicule umbeliforme
la varful ramurilor, caliciul cu 5
diviziuni este rosietic, corola cam-
panulatk ovalit sau aproape glo-
buloasä are 5 dinti recurbati, sta-
mina 10 Cu anterele scurte i Cu
filamentele paroase; fructul o cap-
sulä cu 6 loje, dehiscenta la ma-
turitate prin 6 valve. Creste prin
mlastini i turbarii. MaiIunie.
Rugiulitit, Calendula officinalis L.,
vezi Filimica.
Rugul-jidovului, .Rubus Idaeus L., Rujit-de-Rusalii, Paeonia officinaids
vezi Smeur.
Ruin, Scabiosa Columbaria L. si Sca- Ruja-muntilor, Rhododendron Kot-
biasa lucida Vill., vezi Muscatu-
dracului.
Ruin, Floarea vaduvilor, Ruen (Ba-
nat si Trans.). [fr. Baton-du-dia-
dacoromanica.ro
ble, Herbe - de-Saint - Joseph ; g.
Teufels-Abbis]. Su ccisa
pratensis Moench., aya. Scabiosa
Succisa L. 4. planta erbacee din
fam. Dipsa ca ceae, rizomul vertical,
foarte scurt ; tulpina acoperita cu
peri rigizi, in partea superioara
Cu ramuri de ordinar fárà frunze;
frunzele inferioare oval-oblonge,
ingustate in petiol, cele mediane
oblong lanceolate; florile albastre,
rar albe, dispuse in capitule glo-
buloase, solitare la varful ramu-
rilor, caliciul extern acoperit
peri aspri, are gulerasul erbaceu
patrulobat, cu lobii ovali, ascutiti,
cu varful spinos, caliciul intern
sa termina cu 5 sete rigide. Creste
prin fanetele umede, prin padurile
tufisurile din regiunea montanä.
IulieSeptembrie.
Ruji, Helianthemum alpestre Jacq.
Belianthemum rupifragum A.
Kern., vezi Malaoaie.
Raja, Rosicica, Rusa. [fr. Orpin-
odorant, Orpin-rose ; g. Rose n-
w u r z]. Rhodiola rosea L. 4.
mica planta erbacee, grasa,
din fam. Crassulaceae, rizomul
gros, carnos are un pläcut miros
de roze ; tulpinele aeriane, simple
drepte ies mai multe din ace-
la ; frunzele dense, grase,
sesile, oblong-cuneate, plane, la
varf usor dentate (serrate) ; flo-
rile galbine-purpurii, sunt grupate
intfun buchet terminal, compact,
florile mascule au caliciul cu 4
diviziuni, corola cu 4 petale si 8
staminte, florile femele au cali-
ciul Cu 4 diviziuni, corola cu 4
petale foarte mici, ba uneori pot
lipsi cu totul si 4 carpele. Creste
pe staneile din regiunea alpina.
IunieIulie.
L., vezi Bujor.
schyi Simk., vezi Smirdar.
Ruja-soarelui, Helianthemum alpes-
treJacq., Belianthemum rupifragunt
A. Kern., vezi Mältioaie si Helian-.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN
themum vulgare Gaertn., vezi Iarba-
osului.
Rujalinh (Biinat), Althaea rosea
Cav., vezi Nalba-de-gradina.
Rujo, Helianthemum vulgare Gaertn.,
vezi Iarba-osului qi Rosa canina
L., vezi Miicieo.
Buje, florile de Rosa canina L., vezi
Ruje-de-Rusalli, Paeonia romanica
Brandza., vezi Bujor-romitnesc.
Rujioarh, Paeonia officinalis L.,
vezi Bujor qi Paeonia romanica
Brändza., vezi Bujor-românesc.
Rujulith, Calendula officinalis L.,
ven
Rumeioarh, Phytolacca decandra L.,
vezi Carmaz.
Rumeneall [g. Gestreckter-Gän-
serich]. Potentilla procumbens
Sibth., syn. Tormentilla reptans L.
4. mica planta erbacee din fam.
Rosaceae, tulpina intima pe pli-
imant, stoloniforma, &Cid la noduri
adesea radacini, ramificata in par-
tea superioara; frunzele petiolate,
trifoliolate sau cele inferioare cinci-
foliolate ; stipulele nedivizate sau
tu 2-3 dinti; florile galbine, mai
adesea tetramere, caliciul cu 4 se-
pale, corola cu 4 petale, stamine
numeroase, carpele numeroase.
CreSe prin piduri i locuri umede,
cranguri, tufipri qi pe dealuri.
IunieAugust.
Rumenele, Rubia tinctorum L., vezi
Rumenioarh, Phytolacca decandra L.,
vezi Carmlz.
Ru0, Rhodiola rosea L., vezi Ruja.
Ru0-de-toamnA-TAnAth, Aster A-
mellus L., vezi Stelitä.
Rusit-vániitit, Aster Amellus L., vezi
Steliti.
Ruseea-de-polanh (Trans., Brapv),
Colchicum autumnale L., vezi
du0-de-toamnii.
Ruseuth, Adonis aestivalis L., vezi
Cocosei-de-eiimp §i Adonis yema.
lis L., vezi Ruscuta-primavaratica.
Ruseutit, Cocopl. [fr. Adonis flam-
me; g. Brennedrotes-Teufel-
s a ug e].Adonis flammea Jacq.
dacoromanica.ro
245
planta erbacee din fam. Ranuncu-
laceae, tulpina dreaptä, ramificatä,
In partea inferioarä paroasa ; frun-
zele de 2-3 ori penatipartite ;
florile solitare la värful ramurilor
lungi, caliciul cu sepalele galbine-
verzii i paroase, sunt lipite de
corola formata de 3-6 petale
plane, patente, ascutite i de un
ro/1 deschis (coloarea focului)
fructele mici, rotunzite in partea
superioara, cu un rostru aproape
drept qi la varf negru. Cregte prin
samanaturi. IunieAugust.
Ruseutii - primilvitratled, Rus cutta,
Spänt. [fr. Adonis-de-printemps ;
g. Friihlings-Teufelsa u-
g e]. Adonis vernalis L. 24. mica
planta erbacee din fam. Ranuncu-
laceae, radlicinele fibroase, negri-
ciu ase ; tulpina dreaptií, ramificata,
cu ramuri uniflore ; frunzele al-
terne, cele inferioare reduse la
solzi invaginanti, cele superioare
de 2-3 ori penatipartite, cu lobii
intregi; florilefrumoase, sunt mari,
de un galben deschis, avänd 4-5
cm. in diametru ; caliciul cu se-
pale pubescente, corola cu nume-
roase petale oblong-lanceolate,
denticulate la varf, de un galbin
viu i lucitor; fructele aproape
globulos-obovale, sgrabuntoase, a-
coperite cu peri moi (pubescente),
Cu un rostru in forma de carlig.
Cre0e pe colinele, mai ales calca-
roase, pe locuri deschise gi prin
poeni in regiunea campiilor. Apri-
lieMai. Melif. Adonis Wal-
ziana Simk Mera de specia
precedenti prin florile sale mai
mici, petalele mai in guste, cari intrec
numai Cu putin sepalele. Cre§te in
Dobrogea pe câmpuri aride, ade-
sea impreuna cu specia precedenti.
AprilieMai.
Ruseuti-tomnatich, Coco§el-tomna-
tic. [fr, Goutte-de-sang ; g. Blut s-
tr öpf c h en .]. Adonis autum-
nalis L. C). planta erbacee din
fam. Ranunculaceae, tulpina dreap-
sulcata, simplä sau la värf
ramificatä ; frunzele de un verde
 246 ZACH. C. PANTU

intens, sunt alterne si de 2-3 ori pe marginea drumurilor. Iunie

penatipartite, Cu segmentele li-
neare; florile solitare la varful
ramurilor, caliciul cu 5 sepale
rosii-galbui, patente, glabre si ca-
duce, corola cu 6 petale obovale,
concav-conivente, rosii ca sangele
si patato cu negru la baza; fruc-
tele nedentate se ingusteaza in- Rupia, Ruplci, Calendula offici-
tr'un rostru drept. Creste prin sa- nalis L., vezi Filimica.
manaturi, pe cámpuri si locuri Rululia, Hieracium aurantiacum L.,
inculte. MaiAugust. vezi Rusulitä.
Rulcuta-vAratica, Adonis aestivalis ~dita, Rusulicii, Sangeroasii. [fr.
L., vezi Cocosei-de-camp.
Ru5i-de-toamnI (Trans.). [fr. Reine-
Marguerite ; g. Gartenaste r,
Sciinkranz.]. Callistephus
chi n en sis Nees., syn. Aster chinensis
L. 0. planta erbacee din fam. Com-
positae, tulpina hispida, cu ramuri
monocefale; frunzele alterne, oval-
spatulate, profund-dintate si pe-
tiolate, cele caulinare sesile ; flo-
rile divers colorate, sunt dispuse
in mari si frumoase capitule soli-
tare la va,rful ramurilor ; florile
marginale pupurii, albastre sau
albe, sunt ligulate si femele, cele
centrale tubuloase sunt galbine.
Originara din China si Japonia,
mult cultivata ea planta decora-
tiva, impreuna cu numeroasele sale
varietati, obtinute prin cultura.
MaiNovembrie.
Ru'inea-fetei, Morcov-salbatic. [fr.
Carotte,g. Gem eine-M6 hre].
Daucus Carota L. E. planta er-
bacee din fam. Umbelliferae, ra-
dticina fusiforma, tulpina acope-
ritä cu peri rigizi; frunzele 2-3
ori penatipartite, cu foliole pena-
tifide, cu lobi lonceolati, ascutiti;
florile albe sau rozee, dispuse in
umbele, floarea din mijlocul um-
belei este mai totdeauna sterila
si de un rosu inchis, involucrul
cu numeroase bractee penatipar-
tite ; fructul lenticular este spinos
pe coaste. Umbela dupa inflorire
si strange, presentand astfel as-
pectul unui cuib de pasare. Creste
prin fi:flete, poieni, pe campuri si
Septembrie.
Ru§ioarii, Paeonia officinalis L., vezi
Bujor.
Rupnalin (Trans., Nasa,ud), Rosma-
rinus officinalis L., vezi Rosmarin.
Rukimarin, Rosmarinus officinalis L.,
vezi Rosmarin.
g. Orange-
Epervière-orangée ;
rotes-Habi cht skr a u t]. Iii-
eracium aurantiacum L. 21.. planta
erbacee din fam. Contpositae, tul-
pina in partes inferioara cu pu-
tine frunze, acoperitä cu peri lungi
si orizontali, iar in partes supe-
rioarti cu peri negri glandulosi ;
frunzele de un frumos verde, sunt
oblong-obovale si acoperite cu peri
lungi; florile de un rosu-portocaliu,
sunt dispuse in capitule, grupate
inteo umbela racemoasii la varful
tulpinei, stilele brune. Creste prin
pilsunile din regiunea subalpina si
alpina. Iunie Iulie.
Ruta, Ruta graveolens L., vezi Vir-
nant.
RutIvor. [fr. Pigamon; g. Wi es e n-
r aut 4 Thalictrunt angustifolium
Jacq. 21. planta erbacee din fam.
Ranunculaceae, radacina fibroasa,
tulpina foarte frunzoasa, pana la 1
m. de incita; frunzele ternati-com-
puse, cu foliolele oblong-cuneate
sau lineare, ramificatiunile petio-
lului rara stipuli ; florile galbine,
erecte, numeroase, dispuse in pa-
nicule laxe la varful ramurilor ;
fructele achene sesile. Creste prin
pasuni si livezi umede. MaiIulie.
I halictrum foetidum L. 24.. planta
erbacee, cu miros urá,t, acoperita
cu peri moi, alburii, simplii si cu
peri glanduliferi, foliolele rotunzii,
dentate, auriculele vaginelor frun-
zei scurte, intregi; florile plecate,
verzui, glilbui, adeseori violet-nu-
antate, staminele plecate in jos.
Creste prin stanci si vai muntoase.

dacoromanica.ro
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORIIL ROMIN
IulieAugust. Thalictrum mi-
nus L. 21-. planta erbacee, cu ri-
zomul lung, subtire si stolonifer;
tulpina erecti, stria* mai mult
sau mai putin glauci, ramificati,
glabri sau glandulos-piroasi; frun-
zele triangulare, de 3 ori sau de 4
ori penate, cu foliolele orbiculare
sau cuneat-obovale, cu 3 dinti sau
trifide, cu lobii unidentati sau tri-
dentati ; florile giilbui, mid si
plecate in jos, reunite in panicule
piramidale, pauciflore la virful
ramurilor ; fructele mici achene
sesile, longitudin al-striate, cu 8-12
coaste. Creste prin livezi, pe coli-
nele expuse soarelui, pe marginea
siminititurilor, prin poienile din
piduri. IunieIulie.
Ruti§or, Clocotei, Clocottii, Mitirgea.
[fr. Colombine-plumeuse ; g. Wi e-
s enraut e]. Thalictrum aquile-
gifolium L. 21- planti erbacee din
fam. Ranunculaceae, tulpina glabri,
cilindricti, putin striati ; frunzele
de 2-3 ori penate, foliolele obovale,
cuneiforme,ob tus-dentat-lo b ate, ra-
mificatiunile petiolului insutite de
mid. stipuli ; florile rozee, purpurii
sau albe, sunt dispuse in cime
multiflore, reunite in panicule com-
pacte, caliciul cu 4 sau 5 mici
s.
Sabink Juniperus Sabina L., vezi
Cetenti-de-negi.
Sabiutri, Crin-vitinit, Sticerele, Si-
getea, Stighioarti, Seceruie (Bitinatl,
Spateazi (Banat), Spatareazi (Ba-
nat). [fr. GlaYeul ; g. S i e gw u r z].
Gladiolus imbricatus L. 4. planti
erbacee, bulboasi din fam.lridaceae,
bulbii cu (tunicile) membranele fi-
broase, fibrele fine, dense sunt pa-
ralele, numai in partea superi-
oarti fin-reticulate; tulpina dreapti,
adesea putin sucititi ; frunzele en-
siforme ; florile purpurii sunt dis-
puse intr'un spic terminal, unila-
teral, perigonul cu 6 diviziuni, este
neregulat si aproape bilabiat ; fruc-
dacoromanica.ro
247
sepale de un verde deschis sau
liliachii, foarte caduce, corola lip-
seste, staminele numeroase,liliachii
sau purpurii, mai rar albe; fructele
mici achene cu 3 muchi aripate,
sunt netede, nestriate si pedicelate.
Creste prin pisuni si prin piduri
ping in regiunea alpini. Mai-
Iunie.
Rut4or-galben. [fr. Rhubarbe-des-
pauvres, Rue-des-prés ; g. Gel b e-
Wiesenraute]. Thalictrum
flavum L. 4. planta erbacee din fam.
Ranunculaceae, rizomul galbin, re-
pent ; tulpina erecti, striatiti si
fistuloasi ; frunzele de 2 ori sau
de 3 ori ternatipenate, foliolele
oboval-cuneate, mai adesea trifide,
ale frunzelor superioare lineare,
ramificatiunile inferioare ale pe-
tiolului frunzei, sunt insotite de
stipule ; florile galbine, erecte,
dispuse in mici umbela, formind
panicule corimbiforme, compacte
la virful ramurilor, caliciul cu
mici sepale galbin-deschise, stami-
nele Cu anterele frumos-galbine
sunt erecte; fructele striate, sesile,
aproape globuloase, rotunzite la
ambele extremititi. Creste prin
livezile umede. IunieAugust.
tul capsuli obovali cu trei muchi
rotunzite. Creste prin plicluri si
finete umede, lunci, tufisuri si pe
coline nisipoase. MaiIunie.
Sabur. [fr. Aloès ; g. Al o ë, A 1 o 6 -
harz . ]. Sucul solid extras din
frunzele diferitelor specii de Aloe,
considerate de unii numai ca sy-
nonime sau varietäti ale urmititoa-
relor 3 specii : Aloe feroz Mill.,
Aloe succotrina Lam. si Aloe vera
L., cari par a fi isvoarele princi-
pale din care si extrage acest pro-
dus farmaceutic. Aloe feroz Mill.
b. arbust din fam. Lilioceae, cu tul-
pina de 3-4 m. inalti si 10-15
cm. in diametru ; frunzele nume-
 248 ZACH. C. PANTII
roase, mari, oval-lanceolate, ascu-
tite si concave la bazti, verzi-glauce,
Cu spini pe partea dorsalti si pe
margine; florile Cu periantul vio-
laceu, dispuse inteun spic lung si
dens la varful tulpinei scapiforme
simple sau ramificate. Originar din
Africa sudicti (Cap.). Aloe suc-
cotrina Lam. D. arbust de 1-11/e
m. inalt, dichotomic ramificat ; frun-
zele dispuse in rozeta sunt en-
siforme, acuminate, sau in forma
de secare, cu pete albe, sinuat-
dintate, Cu dintii alb-spinosi si
cartilaginosi ; florile cu periantul
rosietic, dispuse in racem dens.
Originar din insula Socotra.
Aloe vera L. 4. tulpina de 30-60
cm. inaltime ; frunzele ensiforme,
dense, de un verde palid I cu
spini cornosi pe margine ; florile cu
periantul galbin, dispuse in racem
dens la varful tulpinei scapiforme
simple sau ramificate. Originar din
Africa sudica (Cap.). Toate aceste
specii cultivate in regiunea medi-
teraniana si in tarile tropicale
pentru extragerea Saburului, o sub-
stanta solidá, uneori moale, tran-
sparenta' si de coloare rosietica,
alte ori opaca de o coloare rosie
ca ficatul, cu miros plticut si un
gust foarte amar.
Saburul este intrebuintat In me-
dicing, iar poporul nostru fl intre-
buinteaza pentru venin.
Sacara (Mold.), Secale cereale L.,
vezi Secarti.
Sacerele, Gladiolus imbricatus L.,
vezi Sabiuta.
Saeflu (Trans.), Dianthus Caryophyl-
lus L., vezi Garoafii.
Sadinii. [fr. Andropogon-Grillon; g.
Goldbart.l. Andropogon
Gryllus L., syn. Chrysopogon Gryllus
Trin., Pollinia Gryllus Spreng. 4.
frumoasa plantà ierboasti din fam.
Gramineae, frunzele lineare, aco-
perite cu peri lungi i albi, ligula
redusti la o coroanti de peri scurti;
spiculele uniflore, prevazute la
bazti cu un dens fascicul de peri
dacoromanica.ro
lucitori, panii la brun-
rosietici si cam de 3 mm. lun-
gime ; spicul ele violete sau gillbui,
sunt dispuse lute° mare panicula
cu ramurile verticilate, subtiri si
filiforme, spiculele ermafrodite, au
glumela inferioara redusti aproape
numai la seta de 3 cm. lungii,
ingenunchiata i rasucitti, la spi-
culele mascule glumela inferioard
membranoasa, la Will lacerata ;
fructul cariopsa foarte ingusta.
Cre0e pe dealuri aride, fanete us-
cate, prin poieni i margini de
paduri, planta caracteristica
foarte abundentii prin campiile
noastre seculare (baragane, stepe),
unde formeaza masa preponderanta
a vegetatiunei. funiefulie.
Sadina, Andropogon lschaemum L.,
vezi Barboasa.
Sinerea, lumaria officinalis L.,
vezi Fumarita.
SitgeatO (Banat), Sagittaria sagittae-
folia L., vezi Sageata-apei.
Sitgesta-spel, Sägeatti (Banat), SA"-
geata-apelor. [fr. Fléchière, Flèche-
d'eau; g. Pf eilkraut]. Sa-
yittaria sagittaefolia L. 21.. planta
erbacee, aquatic& din fam. Alisma-
taceae, tulpina erecta, de ordinar
simplá; frunzele bazilare, lungpe-
tiolate, adanc - sagitate, cu lobii
lanceolati, plutesc la suprafata a-
pei, iar cele cari lit-man sub api
sunt lanceolate, lineare sau spa-
tulate, fail limb sagitat ; florile
monoice sunt mari, albe, la cen-
tru purpurii, dispuse ate 3 in
verticile, grupate inteun racem
terminal, intrerupt, caliciul ea 3
diviziuni, corola cu 3 foliole, sta-
mine numeroase ; fructele nume-
roase, dispuse pe un receptacul
globulos. Creste prin ape stag-
nante sau lin curgatoare si pe
marginea raurilor. IunieAugust.
Sttgesta-spelor, Sagittaria sagittae-
folia L., vezi Sägeata-apei.
Sagesta lui Dumnezeu (Trans.),
Orobanche caryophyllacea Smith. si
Orobanche cruenta Bertol., vezi Ve-
rigel.
 PLANTELE CT:MOM:ME DE POPORIIL ROMAN
SAgetea, Gladiolus imbricatus L., vezi
Sabi*.
Sageitch (Bucovina), Geranium pra-
tense L., vezi Greghetin.
SAgItioari, Gladiolus imbricatus L.,
vezi Sabiuta.
Sago. [fr. Sagou; g. S a g o]. Pro-
duct vegetal comestibil, preparat
Cu fecula extras ti din maduva mai
multor specii de yalmieri i Cu
deosebire din Metroxylon Rumphii
Mart., syn. Sagus Rumphii Willd.
D. [fr. Sagoutier; g. S a go p a lme],
frumos arbore din fam. Pal mae,
tulpina robusta, pana la 10 m. in-
naltime ; frunzele mari, penate, cu
segmentele linear-lanceolate, pe-
tiolul §i rachisul frunzelor preva-
zute Cu spini mari ; &rile poli-
game, monoice, dispuse in spadice
erecte, cu ramuri fastigiate, spata
spinoasa, stamine 6; fructul este
globulos qi solzos. Metroxylon
laeve Mart , syn. Sagus laevis Rumph.
D. se deosebe§te de specia prece-
dent:a prin frunzele §i spatele lip-
site de spini i prin segmentele
frunzelor terminate printr'un lung
varf ascutit. Ambele specii sunt
plante originare din insulele Sunda
Moluce, unde constituiesc pa-
duri intinse.
Sago substanta alimentara care sà
pune in supa.
Saladtt, Lactuca sativa L., vezi Lap-
tuci.
Siilfigea, Ficaria ranunculoides Roth.,
vezi Unti§or.
SII1141toare (Trans.), Ononis hircina
Jacq. i Ononis spinosa L., vezi
Osu-iepurelui.
Salatit, Lactuca sativa L., vezi Lip-
tuci §i Lactuca saliva L., var. capi--
tata DC., vezi Laptuci.
Salata-etluelui, Lapsana communis
L., vezi Sgrabuntici.
Salatit-erea, Lactuca sativa L. var.
crispa DC., vezi Laptuci.
Salatà - de- camp, Ficaria ranuncu-
loides Roth., vezi Unti§or.
Salatit-de-iarnit (Trans.), Tragopogon
major Jacq., vezi Barba-caprei.
dacoromanica.ro
249
Salata-lepurelui, Crestatea, Whit-
rea (Trans.). [fr. Prénanthès-pour-
pre; g. Hasenlattichl. Pre-
nanthes purpurea L. 21-. plantä er-
bacee din fam. Compositae, tulpina
lunga i subtire; frunzele cu baza
cordiforma, amplexicaule, glabre,
pe parten inferioara glauce, cele
inferioare oblong-lanceolate, an-
gulat-sinuate, cele superioare lan-
ceolate, mai adesea intregi; florile
ro§ii-purpurii, dispuse in mici ca-
pitule cu 3-5 flori, lung-pedun-
culate, formand o panicula laxa la
varful tulpinei; fructele achene a-
proape cilindrice, nerostrate, la ma-
turitate cenu§ii. Cre§te prin paduri
umbroase in regiunea montana qi
qi subalpina. IulieAugust.
Salata-mielului, Valerianella olitoria
Moench., vezi Fetich'.
Salba-moale, Evonymus europaeus L.,
vezi Voniceriu i Rhamnus cathar-
tica L., vezi Verigariu.
Salbii-moale. [fr. Fusain ; g. Breit-
blättriges-Pfaffenkäppchen,
Sp indelbaum]. Avonymus la-
ti folius Scop. 15. arbust din fam.
Celastraceae, tulpina de 2-5 m.
inaltii, Cu ramuri cilindrice, putin
comprimate i netede ; frunzele
opuse, oblong-eliptice, marunt din-
tate (serate) ; florile au caliciul Cu
5 diviziuni, corola cu 5 petale ovale,
verzui qi cu marginile ro§ii ; fruc-
tele capsule cu 4-5 lobi, cu mu-
chile aripate, de coloare ro§ie-pur-
purie ; semintele de un ro§u des-
chis sunt cu totul invalite de arilul
portocaliu. Cre§te prin paduri in
regiunea montana. MaiIunie.
Lolium perenne L., vezi Zi-
zanie.
&Matte, Lolium perenne L., vezi Zi-
zanie.
Salbatie, Obsigä, Zizanie. [fr. Ivraie;
g. Taumellolch.]. Lolium te-
n-mien/um L. a planta erbacee
din fam. Gramineae, tulpina rigida,
erecti ; frunzele plane, aspre ; spi-
culele cu 6-8 flori, sunt oblonge
sau eliptice qi reunite intriun spic
lung, ingust §i lax, cu axa asprä,
 250 ZACH. C. PANTII
mai totdeauna rigida i erectri,
spiculele lateral-comprimate, dis-
puse solitar in excavatiunile ra-
chisului, cu partea ingustii privind
spre rachis, glumele mai lungi
spiculele, glumela inferioara
mai scurt sau mai lung ariatata ;
fructul eliptic, adânc-costat, brun-
verzui. Ore§te prin samtinaturi, pe
cdmpiile umede §i pe marginea
drumurilor. IunieIulie.
Fructele acestei plante sunt nar-
cotice veninoase, proprietate dato-
rith unei ciuperci cu care sit pare
cl tritieste Laiium tenntkiiimit trite°
simbiosit: constanta. [cnf. Ascherson
und Graebner Synopsis der mit
teleuropiiischen Flora. p. 7611.
Salbie, Salvia officinalis L., vezi Jale.
Sala (Trans.), Rachita-albri (Trans.),
Rachita-mare, Salce, Salcie, Salcie-
alburie. [fr. Saule ; g. Silb er
W eid e.]. Salix alba L. 1). mic
arbore din fam. Salicaceae, cu ra-
murile erecte, flexibile ; frunzele
lanceolate, acuminate, denticulate,
pe ambelepiirti §i majales pe partea
inferioara mattisos §i alb-pilroase ;
florile galbine-verzui sunt dispuse
in amente pedunculate, cu pedun-
culii frunzosi, ele apar °data* cu frun-
zele ; florile mascule cu 2 stamine ;
fructele capsule glabre, obtuse, se-
sile sau scurt pedicelate, cu pe-
dicelul abia de lungimea glandei.
Cre§te pe malurile raurilor, 0 in
locuri umede. AprilieMai. Melif.
Saleal-moale (Trans ), Salix Gapraea
L., vezi by.
Saleam, Gleditschia triacanthos L.,
vezi
Sakai'', A caciu (Trans.),Acat(Trans.),
Bagrin (Banat), Dafin (Oltenia),
Salchm-alb, Salcfin. [fr. Robinier-
commun, Acacia ; g. Akazi e,
Falsche-Akazie]. Robi-
nia Pseudaeacia L. D. frumos ar-
bore din fam. Leguminosae-Pa,pi-
lionaceae, tulpina phnii la 25 in.
inaltime, cu ramurile prevazute cu
spini puternici ; frunzele impari-
penaticompuse, cu 9-17 foliole
dacoromanica.ro
oblong-ovale, intregi i glabre ;
florile albe, foarte odorante, dis-
puse in raceme lung-pedunculate,
care atarna in jos; fructele sunt
legume glabre, comprimate §i cu
numeroase seminte. Originar din
America de nord, la noi mult cul-
tivat §i vulgarizat. MaiIunie.
Melif.
Lemnul foarte tare este resistent
la umezeala.
Salain-alb, Robinia Pseudacacia L.,
vezi Salchm.
Saleftm-galben, Colutea arborescens
L., vezi Be0coasii.
Salciim-galben. [fr. Faux-Ebénier,
Cytise-commun; g.B ohn e n b au m,
Goldregen]. Laburnum vul-
gare Gris., syn. Cytisus Laburnum-
L. t. frumos arbust din fam. Le-
guminosae-Papilionaceae, tulpina de
3-6 m. inaltil ; frunzele alterne,
petiolate, trifoliolate, foliolele elip-
tice, pubescente pe partea infe-
rioara ; florile galbine-aurii, dis-
puse in lungi (raceme adpres-pii-
roase, simple i multiflore, athrna
In jos ; legumele acoperite cu peri
matriso0, contin numeroase se-
minte toxice. Originar din regiu-
nea mediteraniana, cultivat adesea
prin parcuri ca planta decorativii.
MaiIunie. Melif.
Lemnul acestui arbust este in-
trebuintat In strungttrie.
Salciim-mie. [fr. In digo-b fitard, Faux-
Indigo; g. Unform]. Amorpha
fruticosa L. D. arbust glabru sau
putin Oros din fam. Leguminosae-
Papilionaceae ; frunzele imparipe-
naticompuse, cu 5-12 perechi de
foliole eliptic-oblonge; florile in-
chis-purpuriu-violacee, dispuse in
lungi raceme spiciforme, cari for-
meazii fascicule la vhrful ramurilor,
caliciul cu 5 dinti, corola f àrà ca-
renit §i fiirtt aripi, neavând cleat
un stindart oval-concav, staminele
aproape libere ; fructele legume
lungtirete, curbate, plane, cu 1-2
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
serainte. Originar din America de
nord, cultivat adesea ca planta
decorativa. IunieIulie.
Salciim-rogu. (fr. Acacia-rose ; g.
Akazie.]. Robinia hispida L.
D. mic arbore din fam. Legumi-
nosae-Papilionaceae, tulpina 'Anti
la 3.25 m. inaltä, ramurile acope-
rite Cu peri rigizi, de coloare ro-
sietica; frunzele imparipenaticom-
puse cu 11-17 foliole ovale sau
oblong-ovale, rotunzite sau cordi-
forme la baza ; florile rosii sau
rozee, mari, inodore si dispuse in
raceme, cari [darn& in jos, acope-
rite cu peri rigizi ; fructele le-
gume glabre. Originar din Ame-
rica boreala, cultivat ca planta or-
namentala. MaiIunie.
Salciim-ro*u. [fr. Acacia-rose ; g.
Pech-Akazie]. Robinia vis-
cosa Vent., syn. Robinia glutinosa
Curt. D. mic arbore din fam. Le-
guminosae-Papilionaceae, cu tulpina
de 5-12 m. inaltà, ramurile, pe-
tiolurile si legumele acoperite cu
spini scurti i cu peri rosietici,
glandulos-viscosi; frunzele impa-
ripenaticompuse cu 11-15 foliole
eliptice; florile rozee, mari, dispuse
In raceme compacte si erecte. O-
riginar din America de nord, cul-
tivat ca planta ornamentald pentru
florile sale frumoase, dar putin
odorante. MaiIunie. Melif.
Robinia Pseudacacia L.,
vezi Salcam.
Salce, Salix alba L., vezi Salcà, Salix
fragilis L., vezi Rachitti i Salix
pentandra L., vezi Salcie.
Salce, Salde. [fr. Osier - brun ; g.
Mandel-Weide, Mandel-
blattrige-Weide.] Salix
triandra L., syn. Salix amygdalina
arbust din fam. Salicaceae,
Cu ramurile lungi, subtiri si flexi-
bile ; frunzele lanceolate sau o-
blonge, ascutite, dintate (serrate)
glabre sau la inceput matasos-pa-
roase, de un verde inchis, lucitor
pe partea superioara, adesea glauca
pe cea inferioará; florile galbine-
verzui, dispuse in amente pedun-
dacoromanica.ro
251
culate, florile mascule cu 3 sta-
mine; fructele capsule glabre, pe-
dicelate, pedicelul de 2 ori sau de
3 ori mai lung deal glanda. Creste
pe malurile apelor si pe locurile
mliistinoase. AprilieMai. Melif.
Sake, Sarce. [fr. Racine-de.Salsepa-
reille ; g. Sassaparille, Sar-
saparill ed. Radacina mai mul-
tor specii de Smilax, dar mai cu
sama a speciilor : Smilax medica
Schlecht. et Cham. si Smilax of-
ficinalis Kunth. Smilax medica
Schlecht. et Cham. D. planta sar-
mentoasa din fam. Liliaceae-Smi-
lacoideae, tulpina agatatoare prin
ciircei, este glabrii, putin anguloasa
striatá, avánd la articulatii tepi
late la baza i putin recurbate la
várf ; frunzele petiolate, alterne,
acuminate, netede, cu nervure
translucide, cele inferioare cor-
dat - h estate, aproape trilobate,
cele superioare ovale, oblonge,
cordiforme la bug, petiolul gla-
bru, insotit de ambele parti Cu
cate un camel filiform, invartit in
spirala ; florile dioice, dispuse in
umbele simple, axilare, la varful
unui peduncul comun ; fructul o
baci rosie, neteda de marimea unei
mici cirese. Originará din bIexico.
Smilax officinalis Kunth. t. cu
ramurile aproape cilindrice, deve-
nind putin patrunghiulare, cu spini
recurbati ; frunzele oblonge, u§or
ascutite la baza §i brusc acumi-
nate la varf, membranoase, petio-
late. Originara din America de sud
(Orinoko).
Radacina acestor plante exotice
«Radix Sarsaparillae», cunoscuta de
poporul nostru sub numirea de Salce,
esta inodora, cu un gust fad, la urma
putin amara si acra, intrebuintata
In medicina ca sudorífica i depu-
rativa. Salcea este intrebuintata de
poporpentru a vindeca diferite boale
lumesti, sangele stricat, reumatis-
mul etc.
Salce-moale, Salix caprea L., vezi
by.
 252 ZACH. C. PANTII
Salce-moartli, (Trans.), Salix babylo-
nica L., vezi Salcie-pletoasa.
Salee-pletoasil, Salix babylonica L.,
vezi Salcie-pletoasa.
Salde, Salix alba L., vezi Said,
Salix fragilis L., vezi Wichita si
Salix triandra L., vezi Salce.
Salde, Salce. [fr. Saule-Laurier ; g.
Lorbeer-Weide, Fiinfman-
n ig e -W e i d 4 Salix pentandra
L. D. mic arbore din fam. Salica-
ceae, tulpina cu scoarta brun-in-
chisa, poste ajunge panA la 12m.
fnaltime ; frunzele oval - eliptice,
acuminate, fin si dens serate, de
tot glabre, sunt odorante, viscoase
si lucitoare; petiolul frunzelor cu
numeroase glandule pe partea su-
perioara; florile galbine-verzui sunt
dispuse in amente scurt-peduncu-
late, florile mascule cu 5-10 sta-
mine ; fructul capsula oval - lan-
ceolatil, glabri, scurt-pedunculatä,
pedunculul de 2 ori mai lung de-
cat glanda. Creqte pe malurile rau-
rilor, qi prin locuri umede. Mai-
Iunie.
Saleie-alburie, Salix alba L., vezi
Sala.
Saleietrageda (Trans.), Salix fra-
gills L., vezi Rachita.
Salcie-j alnleli, Salix babylonica L.,
vezi Salcie-pletoasa.
Salcie-mirositoare, Elaeagnus an-
yustifolia L., vezi Rächitici.
Saleie-planglitoare, Salix babylonica
L., vezi Salcie-pletoasi.
Saleie-pletoasA,Salee-moartii(Trans),
Salce-pletoasa, Salcie-jalnica, Sal-
cie-plangatoare. [fr. Saule-pleureur.
g.Napoleons-Weide, Trauer-
W ei d e]. Salix babylonica L. h.
arbore din fam. Salicaceae, ca ra-
murile foarte lungi, flexibile si pie-
cate in jos ; frunzele linear-lan-
ceolate,lung-acuminate,fin-dintate,
glabre si pe partea inferioara de
un verde cenusiu, stipulele falci-
form-lanceolate, acuminate si re-
curbate ; florile galbine sau verzi,
dispuse in amente, cari apar odata
Cu frunzele, sunt pedunculate, cu
pedunculii frunzo0; florile mas-
dacoromanica.ro
cule cu 2 stamine; fructele capsule
glabre, oval-conice si sesile. Origi-
nara din Orient, mult cultivata prin
parcuri 0 cimitire. Aprilie. Melif.
Slileloarli, Elaeagnus angustifolia L.,
vezi Rachitica.
Salep. [fr. Salep; g. S al e p]. Tu-
berculele uscate ale diferitelor spe-
cii de Orchis precum : O. fusca
Jacq., O. maculata L., O. Mono L.,
O. speciosa Host., O. ustulata L.,
etc. Salepui este o substanta nu-
tritiva, avuti in feculti, foarte usor
de digerat, care preparat Cu lapte
sau cu bulion de carne, constitue
o mancare foarte bunã si potri-
vita pentru convalescenti.
Sillies, Apium graveolens L., vezi
Telini.
Salnicii (Trans.), Glechoma hederacea
L., vezi Silnic.
*alotii, .Allium ascalonicum L., vezi
Hasme.
Shirk, Salvia officinalis L., vezi Jale.
Sillvie, Salvia officinalis L., vezi Jale
qi Salvia verticillata L., vezi Ure-
chea-porcului.
$alvie-albli, Nalbli. Lavat era thu-
ringiaca L. 21- planta erbacee din
fam. Malvaceae, tulpina dreapta,
impreuna cu frunzele, caliciul, pe-
tiolii si pedunculii stelat-tomen-
toasa ; frunzele inferioare angu-
lat-lobate, cele superioare trilo-
bate, cu lobul median mai lung ;
florile rozee, corola cu petale bi-
lobate, caliciul cu 5 diviziuni, ca-
licul monofil trifid; pedunculii so-
litari, erecti, uniflori, rar cu 2-3
flori mai lungi decatpetiolul frunzei;
fructele reniforme, numeroase, dis-
puse inteun cerc au ate o singura
samanta, separandu-se isolat fie-
care. Creste prin fanete, poieni,
tufiluri, pe marginea pa.durilor,
campurilor si prin saminaturi. Iu-
nieAugust. Melif.
Salvie-de-cimpur1, Jale (Trans.,Bra-
soy), Jale-de - camp. [fr. Sauge-
des -prés; g. Wiesen-Sal-
bei.]. Salvia pratensis L. 21-
planta erbacee, cu miros tare, din
fam. Labiatae, tulpina cu putine
 PLANTELE CONOSCUTE DE POPORUL ROMIN
frunze, este impreuna Cu bracteele
cu florile viscos-pdroasi ; frun-
zele ovale, dublu crenate, intregi
sau trilobate, reticulat-sgrabun-
toase §i acoperite cu peri moi pe
partea inferioarä, cele inferioare
cordiforme §i petiolate ; florile
albastre, ro0i sau albe, sunt dis-
pus& ate 6 in verticile, formand
spice intrerupte la varful tulpi-
nei ; bracteele, cari insotesc flo-
rile, sunt erbacee 0 mai scurte
cleat caliciul cu dintii ascutiti.
Corola de 3 ori mai lungä decal
caliciul. Cre0e pe coline aride,
Mete §i p4uni uscate, prin
poi eni qi tufiqe. Mai August.
Melif.
Shlvie-de-gradinii, Salvia officinalis
L., vezi Jale.
Siimichl0i. (Trans.), Coronilla varia
L., vezi Coronigte.
Silm1tchi0e, Coronilla varia L., vezi
Coroni0e.
Stanbovin, Celtis australis L., vezi
Sambovinä.
Sambovinit (j. Mehed.), Sambovin
(j. Mehed.). [fr. Micocoulier ; g.
Dirgelbaum]. Celtis australis
L. D. mic arbore din fam. Ulma-
ceae, tulpina dela 5-10 m. inaltà,
frunzele alterne, oblong-lanceolate,
acuminate, acut-serate, pe fata su-
perioaril, (scabre) aspre, pe cea in-
ferioarä moale i scurt paroase, la
baza neegale (asimetrice), cu ner-
vurele proeminente pe partea in-
ferioari; florile verzui sunt er-
mafrodite sau polygame, solitare
la subtioara frunzelor, periantul
cu 5 foliole egale, concave, sta-
mine 5; ovar unilocular, cu 2 stig-
mate pubescent-glanduloase ; fruc-
tul drupá neagrä, lung-pedunculatä,
putin cdrnoasä, cuprinzand un sam-
bure cu o samanti. Cre0e pe stanci
abrupte pe la Varciorova §i in
Dobrogea , uneori cultivat prin
parcuri ca plantä ornamentalä. A-
prilieMai.
SamcI (Bucovina, Parte0ii-de-sus),
Eryngium planum L., vezi Scai-
vanat.
dacoromanica.ro
253
Smcuf (Bucovina,Pfirte0ii-de-sus),
Galium Schultesii Vest., vezi Cu-
Stuneutil. (Bucovina, Putna), Sisym-
brium officinale Scop., vezi Brfin-
eutii.
Sttmziene, Gallium Afollugo L., vezi
SAnziene-albe 0 Gallium verum L.,
vezi DrligaicA.
Stimziene-galblne (Brtnat), Galium
verum L., vezi
Stinge-de-noult-frati. [fr. Sangdra-
gon, g. D r a chenblut]. Product
vegetal resinos, recoltat de pe frue-
tele de Calamus Draco Willd. D.
plantä agättitoare (urcatoare) din
fam. Palmae, tulpina lungä qi su b-
tire, galbinii mai mult sau mai putin
inchisä, cu tepi drepte ; frunzele,
petiolate, aripate, cu foliole alterne,
lineare, ascutite, pedunculii cu tepi
ascutite; florileunisexuale, dispuse,
in spadice axi/are, lungi, subtiri
ramificate, inf4urate de o spatä
coriacee, bivalvä ; periantul cu 6
diviziuni alterne, pe 2 randuri ;
forte mascule cu 6 stamine, cele
femele au ovarul cu 3 loje unio-
vulate, care devine lamaturitate un
fruct de märimea alunei ; fructele
ovoide cu varfurile obtuse, aco-
perite de un pericarp solzos. Ori-
ginar din insula Borneo gi Suma-
tra 0 din insulele Sonde.
Sfingele-de-noud-frafi este o subs-
tanta resinoasa, solida, uscata, fria-
bila, opaca sau putin transparenta,
de o coloare rosie, far& miros, far&
gust, solubila in alcool i in oleurile
grase si volatile, este inflamabila si
arde, ritspandind un miros balsamic
placut. Acest product resinos se aft&
In partea externa carnoasa a fruc-
tului si se obtine in chipul urma-
tor : iructele sa scuturii tare in-
tr'un sac de panza groat* resina
se desface de pe suprafata fructului
si trece prin panza, apoi sa topete
la o temperatura putin ridicata si
sa formeaza mici mase ovoide, ro-
tunde sau cilindrice. Aceasta resin&
a fost odinioara intrebuintata in
medicina' ca adstringent. Sdngele-
 251 ZACH. C. PANTU
de-noild-frafi plamàdit in rachiu de
drojdii, il beau femeile pentru Ta-
tamatura.
Sfiligele-voinicului,Indrisaia(Mold.),
Indrisaim, Indrisain , Indrusaim.
[fr. Pois-de-senteur, Pois-a-fleurs ;
g. Wohlriechende-Platterbse,
Spanische-Wicke]. Lathyrus
odoratus L. C). planta erbacee, a-
gtitatoare din fam. Leguminosae-
Papilionaceae. tulpina aripatii; frun-
zele penaticompuse, cu 1 pereche
de foliole plane si oval-oblonge,
terminate printr'un carcel rami-
ficat; stipule oval-lanceolate, semi-
sagitate ; florile mari, rosii, violete
sau albe, sunt foarte odorante si
dispuse cate 2 san 3 la varful
pedunculelor mai lungi deal frun- Sanitoare, Hypericum perforatunt L.,
zele ; fructele legume paroase. 0-
riginara din Ostindia, cultivatii
prin parcuri si gradini pentru flo-
rile sale frumoase si pläcut mirosi-
toare. IunieSeptembrie.
Slinger, Sangerel, (Trans.). [fr. Bois-
punais, Bois-sanguin, Cornouiller-
femelle; g. Hartriegel.].
Cornus san guinea L. D. arbust din
fam. Cornaceae, ramurile drepte,
sunt toamna i iarna rosii ca san-
gele ; frunzele opuse, sunt ovale,
acuminate, pe ambele ptirti verzi
si scurt-paroase; florile albe, dis-
puse in corymbe ramificate,
involucru; fructele globuloase, bac-
ciforme, sunt negre Cu puncte albe.
Creste prin paduri, cranguri, tu-
fisuri. MaiIunie. Melif.
Stingerel (Trans.), Cornus san guinea
L., vezi Sanger.
Stmgerie, Sanguisorba off icinalis L.,
vezi Sorbestrea.
Sangeroash, Ilieracium aurantiacum
L., vezi Rusulita.
Sanicioar5,Sanicula europaea L., vezi
Sanisoara.
Sanleior (Trans.), San icula europaea
L., vezi Stinisoari.
Saniourit, Cinci-foi, Cinci-foi-mari,
Sanicior (Trans.), Sanicioarti. [fr.
Sanicle ; g. Sanike Sani-
cula europaea L. 21.. planta erba-
dacoromanica.ro
cee din fam. Unzbelliferae, tulpina
dreapta, MI% frunze sau cu 1-2
mici frunze; frunzele bazilare, lung-
petiolate, sunt palmatipartite, cu
lacinii trifide, neegal-incis-serate ;
florile mici, albe-rosietice sunt po-
ligame, reunite in mici capitule
globuloase, formand o umbela ne-
regulata ; florile ermafrodite sunt
sesile, cele masculine foarte scurt-
pedunculate ; fructele subglobu-
loase, sunt mid achene lipsite de
coaste si acoperite cu lungi spini
subulati, incarligati. Creste prin
paduri umbroase si umede. Apri-
lieMai.
S anitoare, Hypericum perforatum L.,
vezi Pojarnita.
vezi Pojarnita.
Simjuane-de-piidure (Trans.), Aspe-
rula odorata L., vezi Vinariti.
Sanjuoaue, Galium verum L., vezi
Dragaicii.
Stinzilnie, Gallium Mollugo L., vezi
Sanziene-albe.
Stmzene, Galium verum L., vezi Drii-
gaicii.
Sanzenie, Galium verum L., vezi
Dragaica.
Satinzlani - de - gridini (Bucovina,
Partestii de sus.). [fr. Gerbe d'or ;
g. Goldrute.]. Solidago ca-
nadensis L. 21.. planta erbacee din
fam. Compositae, tulpina erecta,
acoperita cu peri asprii; frunzele
alterne, oblong-lanceolate, acumi-
nate, trinerviate, fin-serat-dintate,
uneori intregi, mai mult sau mai
putin pubescente pe fata inferi-
oara, aspre pe cea superioara ; flo-
rile galbine, dispuse in mici si
numeroase capitule de un galbin-
auriu, reunite in mari raceme com-
pacte, unilaterale i plecate in jos,
capitulele Cu 8-10 flori margi-
nale, ligulate, femele, sunt scurte si
cam de lungimea celor centrale
ermafrodite ; fructele mici achene
aproape rotunzite. Planta originarri
din America (Ca nada),cultivata une-
ori ca ornamentala. IulieAugust.
 PLANTELE CLINOSCIITE DE POPORIIL ROMIN
Sänziene (Mold.), Galium verum L.,
vezi Dragaica.
Sänziene- al be (Banat.), Dragaica,
Samziene, Sanzanie. [fr. Caille-lait-
blanc; g. Gemeines-Lab-
kraut]. Galium Mollugo L.
4. planta erbacee din fam. Ru-
biaceae,tulpina robusta, culcatil sau
ascendentd, rar erecta, patrun-
ghiulara, glabrk sau paroasa; frun-
zele dispuse mai adesea cate 8 in
verticile, sunt lineare, lanceolate
sau oboval-lanceolate, cu un varf
ascutit (mucronate), pe margine
ca asperitati dirigiate inainte; flo-
rile albe, dispuse in panicule ter-
minale, cu ramurile intinse, multi-
flore, cele inferioare orizontal-pa-
tente, caliciul ca 4 diviziuni scurte,
corola plan-rotacee, ca 4 diviziuni
ascutite, filiforme (cuspidate); fruc-
tul uscat, format din 2 carpele
aderente, este glabru sau putin
sgrabuntos. Distingem 2 varietati
(dupti unii botanisti, specii) : 1.
elatum Thuill. cu tulpina
adesea ridicandu-se pe alte plante,
frunzele oblong-lanceolate, obtuse
nelucitoare, pedicelul fructifer
scurt si orizontal-patent. 2. erec-
tum Huds. cu tulpina rigida, erecta,
frunzele oblong-lineare sau lineare,
ascutite, a desea lucitoare pe fata
superioara; pedicelul fructifer lung
si erect. Creste prin tufisuri, livezi,
prin pasuni i margini de paduri.
MaiAugust.
Sanzulanä, Sanzuiene (Trans.), Ga-
lium verum L., vezi Dragaica.
Sliponel, Saponaria officinalis L., vezi
Odogaci.
Saponele (Trans.-Naseud). Aster
laevis L. 0. planta erbacee din
fam. Compositae, tulpina netedli ;
frunzele lanceolate, amplexicaule,
netede, aspre pe margine, cele in-
ferioare usor serat-dintate ; florile
dispuse in mari i frumoase capi-
tule, cele marginale ligulate, al-
bastre ; involucrul imbricat, cu fo-
liole cuneiforme, pe margine ci-
liate. Originara din America de
nord, cultivata ca planta orna-
dacoromanica.ro
255
mentalk. SeptembrieOctombrie.
Stiponele (Banat), Saponaria offici-
nalis L., vezi Odogaci.
Siipunaritit, Saponaria officinalis L.,
vezi Odogaci.
Sitpunel, Saponaria officinalis L.,
vezi Odogaci.
Stipunul -popel (Valenii-de-munte),
Saponaria officinalis L., vezi 0-
dogaci.
Salve, Smilax medica Schlecht.
Smilax officinalis Kunth.,vezi Salce.
Särieica, Iarbil-sarata.. [fr. Soude-
épineuse; g. Salzkraut]. Sal-
sola Kali L. 0. planta erbacee,
carnoasii, suculenta din fam. Che-
nopodiaceae, tulpina foarte rami-
ficata, paroasti sau glabra ; frun-
zele subulate, la varf spinoase, pa-
tente ; florile ermafrodite, verzui,
alburii sau rosietice, sunt solitare
la subtioara frunzelor ; periantul
in stadiul de fructificare cartila-
ginos, MIA nervure, laciniile acumi-
nate, la OA membranoase, peri-
antul cu 5 foliole, stamine 5, stile
2 terminate prin stigmate ; fructul
deprimat, invälit de periantul cap-
suliform, ca 5 aripi.intinse ca o stea.
Creste pe locuri ntisipoase si g-
rate. IulieAugust.
Sirpantd, Sedum acre, L., vezi Iarba-
de-soaldind.
5,rparitit. Sedum-acre L., vezi Iarba-
de-soaldina.
SArpun, Thymus Serpyllum L. si
Thymus Chamaedrys Fries., vezi
Cimbrisor.
Sirpunel, 7hymus Serpyllum L. si
hymus Chamaedrys Fries., vezi
Cimbrisor.
Sfirpunele, Thymus Serpyllum L. §i
7 hymus Chamaeclrys Fries., vezi
Cimbrisor.
Saschiu (Trans.), Borbänoc, Brabi-
noc, Cununita, Foaie-in-fir, Foiofoi,
Fonchiu,Merisor, Pervinca, Saseau.
[fr. Pervenche,Violette-de-serpent;
g. S ingriin, Sinngriin].Finca
herbacea W. et Kit. 4. planta er-
bacee din fam. Apocynaceae, tul-
pina intinsa pe parnant, nu repenta;
frunzele opuse, cele inferioare o-
 256 ZACH. C. PANTIJ
vale, cele superioare lanceolate, ,
In tinerete aspre (scabre) pe mar-
gine; florile albastre, cu laciniile
caliciului ciliate, pedunculele flo-
rilor mai lungi decal frunzele;
corola hypocraterimorfd, cu tubul
limbul intins ca o roatti, cu
5 diviziuni trunchiate la vitrf ; fruc-
tele folicule libere, aproape cilin-
drice, cu seminte peltate. Creste
prin livezi, locuri cu iarbii, pe litngrt
pitcluri si cranguri. Vinca minor
L. 21.. tulpina repentit (titratoare),
frunzele opuse, lanceolat-eliptice,
sunt coriacee; florile albastre,
rar albe, sunt petiolate si solitare
la subtioara frunzelor, cu laciniile
caliciului glabre, neciliate. Creste
prin päduri i tufisuri. Ambele spe-
cii cultivate adesea prin
parcuri i cimitire. AprilieMai.
Saseau, Vinca herbacea W. et Kit.
si Y inca minor L., vezi Saschiu.
Sharclog, Gyromitra esculenta Fr.,
vezi Sbarciogi-grasi, Morchella es-
culenta Pers., vezi Ciuciuleti si Mor-
chella conica Pers., vezi
Sbfirelogi (Mold. j. Iasi si Vaslui),
Pupi (Bucovina), SbArciog.Mor-
chella conica Pers. [fr. Morille-co-
nique ; g.Spitzm orch ell. Ciu-
perch' comestibilti din fam. Helvetia-
ceae, pfilitria brun-deschisti sau ne-
griciosii, oblong-conicit, cu margi-
nile concrescute de picior, coastele
primare longitudinale, sunt groase,
aproape paralele si obtuse, reu-
nite prin coaste secundare, trans-
versale, sbArcite, formilnd o retea
ca alveole profunde, inguste si a-
lungi te ; piciorul (sti pitele) alburiu,
gol inlduntru, scurt, fragil i Mi-
nos-Oros; ascele cilindrice, cu cAte
8 spori elipsoizi se aft& in peretii
alveolelor. Aceastii delicioasit ciu-
percii comestibilii creste pe plimant
In paduri i prin livezi si
primilvara. Morchella bohemi-
ca Krombh., syn. Verpa bohemica
Krombh. [fr. Morille-de-Boheme
g. Böhmische-Morchel]. Ciu-
perch' comestibilti, cu pilltiria cam-
panulati, cenusiu-roscath, rosie-
dacoromanica.ro
galbue sau ca funinginea, alba pe
margini si liberA, neconcrescutit cu
pi ciorul, coastele longitudinale, un-
dulate, dichotomice, rar anasto-
mosante, formand astfel o retea
cu alveole inguste, alungite i ne-
regulate; ascele cilindrice, cu 4-8
spori alungit-elipsoizi, putin cur-
bati ; piciorul alb-matilsos, este
lung si aproape cilindric. Creste
pe ptimant In prlduri, printre frun-
zele clizute ; primtivaratoamna.
Sbiirciogi (Mold.), Morchella escu-
lenta Pers., vezi Ciuciuleti.
Sbareiogi-grasi (Mold.), Ciuciuleti
(Trans.), Sbarclog (Trans.). [fr.
Gyromitre - comestibile, Dlorille,
Mouricaude; g. Speiselorchel,
Steinm orchel, Faltenmor-
chel, Lorchel, Stockmor-
c h e 1.]. Gyromitra esculenta Fr.,
syn. Helvella esculetita Pers. Ciu-
perch' comestibilii din fam. Helve-
llaceae, pilitria brun- roscatti sau
brun - negricioasti, diform - globu-
umflatii, ciirnoasä, cu aspect
de cearii, coastele pronuntate, fle-
xuoase si conturnate, formand in-
doituri dense, cari samäng cu cir-
cumvolutiunile crierului, marginile
concrescute cu piciorul numai in
unele locuri, interiorul format din
numeroase si neregulate cavititi
captusite cu peri albi i fini ; as-
cele cilindrice, ea 8 spori ovali ;
piciorul (stipitele), gol inliiuntru,
este alburiu sau rosietic, prtros,
scurt, gros i neted. Aceastrt ciu-
perch' comestibilit, cu miros si gust
pliicut, creste in grupe primtivara
pe pitmant in pliduri de conifere.
Ciuperca aceasta contine Acid hel-
velic, substantà toxicti, care se di-
solv5, in apii ferbinte; de aceea
este prudent, ca srt nu se giteascrt
ciupercile proaspete, ci sit se opti-
reasca mai intAi si apoi sii se
usuce, indepärtgndu-se in chipul
acesta principiul toxic, aceasti
ciupercii devine o nib:mare deli-
cioasit. Gyromitra gigas Cooke
(Krombh.). Mare ciupercti comes-
; paária Cu indoituri undu-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN
lat-incretite este alb-galbuie sau
ochracee, neregulatit ; piciorul (sti-
pitele) alburiu, gros, celulos, pe din
deal lacunos i aproape glabru ;
ascele cilindrice, Cu sporii fusi-
formi, hialini. Creste pe pamânt in
paduri, primavara.
Sburitoare, Epilobium angustifolium
L., vezi Rascoage i Epilobium
hirsutum L., vezi Pufulite.
Sb uriito are-barb iteasci (Bucovina),
Lythrum Salicaria L., vezi RA-
chitan.
Sburittoare-de-apit (Bucovina, Par-
teatii-de-sus) Epilobium hirsutum
L., vezi
Sburitoare- de - pad ure (Bucovina,
Pfirtestii-de-sus), Epilobium angus-
tifolium L., vezi Rascoage.
Scaete-muscalesc, Xanthium spino-
sum L., vezi Holera.
Scaetele-popei, Cornuti (j.Ilfov), Par-
cela (Mold. j. Neamtu, Hangu),
Schiete. [fr. Glouteron,Lampourde;
g. Gem e in e-Spitzkletted.
Xanthium strumarium L. 0. planta
erbacee din fam. Compositae, tul-
pina dreapta, anguloasa, robusta,
fárá spini ; frunzele petiolate, as-
pre (scabre), de un verde cenuliu,
mai deschis pe partea inferioara,
sunt cordiforme, trilobate; florile
verzi, dispuse in capitule sesile,
terminale i axilare, florile femele
de desupt, cele mascule deasuprp,
involucrul femel fructifer, erect,
oval, pubescent pi cu spini aproape
drepti, recurbati la varf, cu cio-
curile (rostrurile) conice, aproape
drepte, divergente sau conver-
gente, acest involucru intiírindu-se
constituieste in aparenfea fructul.
Cre§te prin locuri inculte i ru-
derale, pe lane,: garduri, pe mar-
ginea campurilor i drumurilor.
lulieOctombrie.
Scai, Carduus acanthoides L., vezi
Carduus nutans L., vezi Ciu-
Spin'Echinops sphaerocephalus L.,
lin,
vezi Rostogol i Onopordon Acan-
thium L., vezi Scai-magaresc.
Scat, Crilpu§nic, Ghimpe, Scaiete.
[fr. Cirse-lancéolé; g. L an z et-
dacoromanica.ro
257
tliche-Kratzdistel]. Cir-
sium lanceolutum Scop. 8. plantä
erbacee din fam. Compositae, tul-
pina robusta, anguloasa, spinos-
aripata, pubescent -arachnoidee ;
frunzele decurente, lung-lanceolat-
acuminate, pe fata superioara aco-
perite de foarte mici spini culcati,
pe cea inferioara arachnoideu-11-
noase, profund-penatifide, segmen-
tele laterale, bifide, cu lobii lan-
ceolati, terminati printeun spin
puternic; florile roii, rar albe,
dispuse in capitule solitare, ovale
sau lungarete si arachnoideu-la-
nate ; foliolele involucrului lanceo-
late, patente, la vfirf subulate
terminate cu un spin lung, galben;
fructele achene castanii, cu papus
format de peri lungi, plumosi, uniti
Ininel la baza. Creste prin locuri
inculte, darfimaturi, pe liinga dru-
muri. IunieSeptembrie. Melif.
Scai-galben, Paltimida. [fr. Centau-
rée-du-solstice ; g. S onn enw e n-
de-Flockenblume]. Cen-
taurea solstitialis L. C).rar C). planta
erbacee din fam. Compositae, tul-
pina foarte ramificata dela baza,
albtomentoasa; frunzele surii, li-
near-lanceolate, aripat-decurente,
cele inferioare lirate ; florile gal-
bine ca lamlia, dispuse in capi-
tule oval-subglobuloase, solitare la
vfirful ramurilor, insotite de un
involucru lfinos-paros, cu foliolele
palmat-spinoase, spinul intermediu
mai lung cleat capitulul ; fructele
achene albe, comprimate, cu papus
dublu. Creste prin locuri sterile
ruderale i inculte, pe marginea
samanaturilor i drumurilor. Iu-
lieSeptembrie.
Scal-ghimpos, Centaurea Calcitrapa
L., vezi Ghimpe.
Scai-migarese, Ciulin, Ghimpe-mare,
Paltimida, Scai, Scaiete, Scaiete-
muced (j. Efov.), Sita-zfinelor (Ba-
nat.). [fr. Chardon-aux-fines, Pé-
dane ; g. Eselsdist el, Krebs-
Distel]. Onopordon Acanthium
L. 8. planta erbacee din fam. Com-
positae, tulpina robusta, putin a-
17
 258 ZACH. C. PANTU
rachnciideu-Iiinoash i lat-aripat-
spinoasa prin frunzele decurente;
frunzele eliptic-oblonge, sinuate,
arachnoideu-linoase, albe pe par-
tea inferioari, cu lobii triangular,
spin* ; florile purpurii, dispuse
In mari capitule solitare sau cite
2-3 la virtu' tulpinei i ramuri-
lor ; involucrul cu foliolele imbri-
cate, lanceolat-subulate, terminate
printeun spin robust, foliolele ex-
terne foarte patente; fructele a-
chene obovale, aproape tetrago-
nale, comprimate, sulcate, trans-
versal-rugoase, ca papus de peri
pluriseriati, scabrii, reuniti in inel
la bazil. Cre0e prin locuri inculte
qi aride, darimaturi, pe line" lo-
cuinte qi drumuri. IulieAugust.
Melif.
Scai-mitrunt, Galium Aparine L.,
vezi
Scal-rotunjor, Echinops sphaeroce-
phalus L., vezi Rostogol.
Scai-rusesc, Xanthium spinosum L.,
vezi HolerA..
Seatl-vanht, Spin-vintit. [g. FI ac h-
b 1 itt rig e-M an nstreu].Eryn-
giuni planum L. 4. plantä erba-
cee din fam. Umbelliferae, tulpina
dreapta, in parten superioarii ra-
mificata, cu ramurile de coloarea
ametistului; frunzele bazilare ne-
divizate, oval-cordiforme, obtuse,
petiolate, cele mijlocii sesile, ne-
divizate, cele superioare 5 partite;
florile violacee ca ametistul, dis-
puse in capitule ovale, Insotite
de un involucru format din fo-
liole linear-lanceolate, spinos-din-
tate, cu dintii IndepOrtati, fructele
fArá coaste, acoperite cu solzi acu-
minati. Cre0e prin finete i p-
uni 0 cam umede, pe
lângä drumuri, pe cimpuri, prin
marficini&uri i crfingulete. Iunie-
August.
Scal-voinicesc, Dipsacus silvestris
vezi Varga-ciobanului.
Satiete, Carduus acanthoides L., vezi
Spin, Carduus nutans L., vezi Ciu-
lin, Centaurea Calcitrapa L., vezi
Ghimpe, Cirsium arvense Scop.,
dacoromanica.ro
vezi PálAmidá, Cirsium lanceolatum
Scop., vezi Scai, Dipsacus silvestris
Mill., vezi Varga-ciobanului, Echi-
nops commutatus Juratzka., vezi
Tatarnicii, Echinops sphaerocepha-
lus L., vezi Rostogol., Onopordon
Acanthium L., vezi Scai-migaresc
§i Xanthium strumarium L., vezi
Scitetele-popei.
Scilete-muced (j. Ilfov), Onopordon
Acanthium L., vezi Scai-mtigiresc.
Scaiu-voliticului, Dipsacus silvestris
vezi Varga-ciobanului.
Scalul - dracului, Scaiul - vantului,
Spinul-dracului , Spinul-vintului.
[fr. Chardon-Roland, Querdonnet,
Barbe-de-chèvre ; g. F e 1 d-M a n-
n s tre Eryngium campestre
L. 4. plantä erbacee, cenu0u-verde
din fam. Ombelliferae, tulpina ro-
bustil, plink sulcatO, foarte rami-
ficata, cu ramurile intinse, dind
plantei un aspect globulos ; frun-
zele ternat-bipenatifide, reticulat-
venate, spinos- dentate, cele radi-
cale petiolate, cele caulinare au-
riculat- amplexicaule, cu auricule
laciniat - dentate, florile deschis-
albastriu-verzi, sesile, soltare la
subtioara unor bractee spinoase,
formind un capitul compact, a-
proape globulos i Insotit de un in-
volucru format de mai multe fo-
liole spinoase, mai lungi cleat ca-
pitulul, caliciul Cu dinti foliacei,
aristati, mai lung deck corola ;
fructele achene lipsite de coaste,
acoperite de solzi acuminati. Creqte
prin finete, pkuni uscate §i pe
cimpuri. IulieAugust.
Eryngium campestre
L., vezi Scaiul-dracului.
Scftlus (Bucovina), Varga-ciobanu-
lui. [fr, Verge-à-pasteur ; g. B e-
ha ar t e- a r d Dipsacus
pilosus L. C). plantä. erbacee din
fam., Dipsacaceae, tulpina
robustri, acoperitO cu peri §i cu
tepi inegale; frunzele petiolate 0
la virtu' petiolilor auriculate; flo-
rile alburii sau dis-
puse in capitule globuloase, Inso-
tite de un involucru cu foliolele
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RONIN
reflecte, cari snnt de aproape lun-
gimea florilor, bracteele (paleele)
obovale , aristat-cuspidate, setos-
ciliate, drepte i flexibile. Creste
pe malurile umbroase ale raurilor,
prin paduri si tufisuri umede. Iu-
lieAugust.
'Scalce (Trans.), Caltha pal ustris L.,
vezi Calcea-calului.
Scald (Trans.), Caltha palustris L.,
vezi Calcea-calului.
Seâiiteioarñ Anagallis arvensis L.,
vezi Scanteuta.
Scantelu* Gagea pratensis Schult.,
vezi Ceapa-cioarei.
Scan teulA, Intita, Ochisor, Rocoina,
Scanteioara, Sclipeti. [fr. Mouron-
des-champs ; g. A ck e r-G a u c h-
hei R o t e-M i e r ed. Ana-
gallis arvensis L. O. mica planta
erbacee din fam. Primulaceae, tul-
pina de la baza rarnificatti, intinsa
in "toate partile sau erecta; frun-
zele opuse sau cate 3 in verticil,
sesile, ovale, obtusiuscule; florile
rosii, rar albastre sau albe, lung
pedunculate, solitare la subtioara
frunzelor, pedunculii mai lungi
dealt frunzele, corola rotacee, putin
mai lunga decat calciul cu 5 di-
viziuni, are 6 lobi marunt-glandu-
los-ciliati ; fructul capsula Cu nu-
meroase seminte. Creste pe locuri
cultivate si aride, prin poienile din
paduri si pe langa drumuri. Iu-
nieSeptembrie.
Sciluteuta (Bucovina), Bellis peren-
nis L., vezi Banuti.
Scilnteuti. [fr. Gagée-des-champs ;
g. Feld-Golds tern]. Gagea
arvensis Schult. 21- mica planta er-
bacee,bulboasà din fam. Lilia ceae,cu
doi bulbi invaliti lute° membrana
comunä ; frunzele bazilare in nu-
m ar de 2, sunt lineare, canaliculate,
obtuse ; florile galbine, dispuse in
umbele, pedunculele acoperite cu
peri scurti si moi ; foliolele peri-
gonului lanceolate, ascutite; fruc-
tele capsule trigonale. Creste pe
locuri cultivate, vii si prin gradini.
MartieAprilie.
Santeuta-de-friguri (j. Prahova),
dacoromanica.ro
259
Erythraea Centaurium Pers vezi
Fierea-pamantului.
Scanteuttl-galbeni, Picana ranun-
culoides Roth., vezi Untisor.
Scara-Domnului, Scaricea. [fr. Va-
lériane -grecque ; g. Ja co b s lei-
ter, Himmelsleiter]. Pole-
monium coeruleum L. 21_. planta
erbacee din fam. Polemonia ceae,
tulpina anguloasa, fistuloasa, gla-
bra cu frunzenumeroase; frunzele
penatisecate, cu segmentele oval-
lanceolate, acuminate si glabre ;
florile albastre sau albe, erecte,
dispuse in buchete multiflore, co-
rimbiforme, inflorescenta glandu-
los-paroasa ; fructul capsula cu
numeroase seminte. Creste prin
fânete umede, pit ilocuri
umbroase in regiunea montand.
IunieIulie. Melif.
Scüricea, Polemonium coeruleum L.,
vezi Scara-Domnului.
SeArtkitoare, Troscotel (Trans.). [fr.
Polycnème-des-champs ; g. F el d -
knorpel kr a ut].--Pokcnemum ar-
vense L. O. mica planta erbacee
din fam. Chenopodiareae, tulpina
ramificati, difusa', intinsa pe pa-
mant, ramurile lungi si subtiri ;
frunzele sesile, triangular - subu-
late si mucronate, aproape intapa-
toare, la baza dilatate, membra-
noase ; florile axilare, solitare,
sesile, sunt ermafrodite si verzui,
periantul cu 5 foliole libere, in-
sotite de 2 bractee scarioase, al-
burii si cam de lungimea perian-
tului, stamine de ordinar 3 (sau
mai rar 1-5) concrescute la baza;
fructul mic, este monosperm
indehiscent. Creste in regiunea
campiilor, pe locuri pietroase
nasipoase, prin locuri de cultura
si pe drumuri. IulieSeptembrie.
Schimbritioase, Ipomoea purpurea
Lam., vezi Zorele.
Schin, Carduus acanthoides L., vezi
Spin si Carduus nutan,s L., vezi
Ciulin.
Schindue (Mold. j. Neamt, Schitul
Durau), Bucinisel (Trans.). [g. M a-
lu denwu rz]. Conioselinum Fi-
 260 ZACH. C. PANTU
scheri Wimm. et Grab., syn. Co-
nioselinum tataricum Fisch. 4.
planta erbacee, glabrit, brumarie
(glaucescentA), din fam Umbelli-
ferae, tulpina, erecta, fistuloasa, ci-
ramificata, striata, cu ra-
murile canaliculate ; frunzele cu
vaginile umflate, sunt de 3 ori
penatipartite, segmentele (laciniile)
oblonge, cu marginile rasucite
cu varfuri ascutite, albe ; florile
albe, dispuse in umbele mari,
formate din numeroase umbele
mici, insotite de un involucel cu
numeroase foliole subulate, fin-ci-
liate, involucrul lipse0e sau numai
cu putine foliole ; fructele oval-
oblonge, putin comprimate, cu
coastele membranos-aripate, ari-
pile marginale de 2 ori mai late.
Aceasta planta. rara, cre§te prin
regiunea alpina si montanii, pe
stanci, prin vAi adanci i umbroase
IulieAugust.
Fructele aromatice ale acestei
plante, sunt intrebuintate de calu-
garii din Schitul Durau, pentru a
prepara cu ele un rachiu.
Schinduf, Thymus Chamaedris Fries.,
vezi Cimbr4or.
Schinel (Trans., Ntisiiud.). [fr. Char-
don-bénit; g. Benedictenkraut,
Gemeine-Benedicte, Spinnen-
Dist el.]. Cnicus benedictus L.,
syn. Centaurea benedicta L. Ø. mica
plant& erbacee, lanoasa i spinoasa
din fam. Compositae, tulpina an-
guloasa, erecta, ramificatti ; frun-
zele sinuat-spinos-dentate ; florile
galbine, toate tubuloase, dispuse in
mari capitule galbine, solitare la
varful ramurilor, involucrul format
din bractee spinoase, cele interne
la varf cu un spin penatifid i la-
nos, bracteele externe mai late si
cu un spin simplu, florile margi-
nale trifide i neutre; fructele a-
chene cilindrice, striate, roseate si
ca un papus (egreta) format din 2
randuri de peri denticulati. Aceasta
planta, originará din regiunea oat-
mediteraniang, se cultiva' adesea
dacoromanica.ro
ca planta oficinala. IunieIulie.
Planta florifera cHerba Cardui be-
nedicti» este /ntrebuintata In medi-
cina ca tonica i febrifuga.
Schinutit, Phyteuma orbiculare L.,
vezi Banica i Phyteuma Vagneri
A. Kern., vezi Carbuni.
Sclipeti, Anagalis arvensis L., vezi
Scanteuta.
Sclipetl (Trans.), Scrantitoare. [fr.
Tormentille ; g. Blutwurz, T or-
m entillwurz e 1.]. Potentilla
silvestris Neck., syn. Potentilla Tor-
mentilla Schrank., sau Tormentilla e-
recta L. 4. mica. plantit erbacee
din fam. .Rosaceae, rizomul scurt,
solid si aproape lemnos ; tulpina
intinsa pe pamant sau ascendenta;
frunzele trifoliolate, sesile sau scurt
peplate, cele inferioare 3 sau 5
foliolate; stipulele 3 fide pang la
multifide; florile mici, galbine, mai
adesea tetramere, caliciul cu 4 di-
viziuni, corola cu 4 petale, florile
solitare, purtate de lungi pedun-
culi axilari. Cregte prin pasunile
umede i uscate de prin 'Muffle
muntilor, prin cranguri, rar4uri,
tufipri. IunieSeptembrie.
Scoabe'n cur, fructele de Rosa ca-
nina L., vezi Macies.
Scorbutarita, Ficaria ranunculoides
Roth., vezi Untisor.
Scoroambe, Prunus spinosa L., vezi
Porumbar.
Scorogoi, Bunduta-vantului, Solo-
varviti. [g. Fil zblume]. Phlo-
mis pungens Willd. 4. planta er-
bacee din fain. Labiatae, tulpina
divaricat-ramificata, pa,slos-sur-pa-
roasi ( pubescent - tomentoasi ) ;
frunzele oval-lanceolate, lucitoare
pe partea superioara, sur-paslos-
paroase pe cea inferioara, intregi
sau dintate pe margine ; florile
violet-purpurii, dispuse in verti-
cile ate 6-10 si insotite de brae-
tee subulate i dimpreuna cu ca-
liciul pubescent-parease i cu peri
mai lungi, dintii caliciului subu-
lati, rigizi, patenti. Creste prin fa-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROBLIN
nete uscate, campuri si dealuri.
MaiIulie.
Scorombar, Prunus spinosa L., vezi
Porumbar.
Scortiso ail. [fr. Cannelle; g. Zimm t,
Zimmtrin de, Zimt]. Scoarta
aromaticti de Cinnamomum zeyla-
nicum Nees. -D. frumos arbore, tot-
deauna verde, din fam. Lauraceae,
ramurile opuse, cilindrice, putin
tetragonale in partea superioara,
sunt glabre ; frunzele opuse, pe-
tiolate, ovale sau oval-oblonge, in-
tregi, coriacee, glabre i lucitoare,
putin glauce pe partea inferioara
si Cu 3-5 nervure longitudinale,
evidente ; florile mici, albe-galbui,
ermafrodite, sunt alb-cenusiu-pa-
roase si dispuse in raceme termina-
le, periantul persistent, cu 6 divizi-
uni oblonge, alterne, stamine 12
dintre care numai 9 fertile, ovarul
unilocular, devine la maturitate un
fruct bacciform, de coloare brun-
albastrie. Acest arbore aromatic,
originar din Ceylon si din India,
se cultiva adesea prin tarile calde
pentru scoarta sa aromatica.
Cinnamomum Cassia Blume., syn.
Cinnamomum uromaticum Nees.
mic arbore Cu ramurile paslos-pa-
roase ; frunzele oblonge, ascutite,
en 3 nervure ; florile albe-galbui,
dispuse iu raceme matasos-pa-
roase. Acest arbore, originar din,
China, produce o scortisoara mult
mai inferioara in calitate dealt
specia precedenta.
Seorlifoara este intrebuintatil la
bucktirie ca condiment si in medi-
cinii sub numirea de «Cortex Cinna-
momi acutiv din cauza proprietiitilor
sale stomachice si carminative.
Scortitit(Bucovina),lemnul de Haema-
toxylon campechianumL.,vezi Bacan.
Scorumnic, varietate de Zea
L., vezi Piipusoi.
Scorn Pirus aucuparia Gaertn.,
vezi Scorus-de-munte.
Seoruq. [fr. Sorbier, Cormier ; g.
Speierling, Spierling,
Spierapfeld. Pirus Sorbus
dacoromanica.ro
261
Gaertn., Syn. Sorbus domestica L.
arbore din fam. Rosaceae-Po-
moideae, mugurii glabri, glutinosi;
frunzele imparipenatisecate cu 13-
17 foliole opuse, sesile, oblonge,
serat-dentate, ma.tasos-paroase pe
partea inferioara in tinerete, de-
venind glabre la batranete ; flo-
rile albe, dispuse in corimbe ra-
mificate, multiflore, florile cu 5
stile ; fructele globuloase sau pi-
riforme, sunt rosii sau galbine, de
marimea ciresilor. Creste prin pii-
durile din regiunile dealurilor
muntilor, adesea cultivat. Mai-
Iunie. Melif.
Fructele numite Scorufe stint co-
mestibile. Lemnul intrebuintat la
fabricatiunea sculelor de tiimplarie.
Seoruq-de-munte, Lemn-pucios, Me-
risor (Bucovina), Scorus, Scorus-
pasaresc, Scorus - salbatic, Sorb.
[fr. Sorbier-des-oiseaux; g. E b e r-
esche, Quitschbeere,Vogel-
beer e].Pirus aucuparia Gaertn.,
syn. Sorbus aucuparia L. D. mic
arbore din fam. Rosaceae- Pomoi-
deae, tulpina cu ramuri plecate, cu
muguri tomentosi, albiciosi si us-
cati, frunzele imparipenatisecate,
cu 13-17 foliole opuse, sesile,
oblonge, ascutite, serat- dentate,
deasupra verzi-inchise i paroase,
dedesupt mai palide i tomentoase
mai, cu sama in tinerete ; florile
albe, dispuse in raceme multiflore,
florile cu 3 stile paroase la bazii;
fructele globuloase, rosii, de ma-
rimea unui bob de mazire, stint
adstringente. Creste in paduri si
tufisuri montane, mai cu sama in
regiunea subalpina si alpina. Mai
Iunie. Melif.
Seortwnemtese, Mespilus germanica
L., vezi Mosmon.
Scorul-phstirese, Pirus aucuparia
Gaertn., vezi Scorus-de-munte.
Scoru- sitlbatie, Pirus aucuparia
Gaertn., vezi Scorus-de-munte.
Seorup, frnetele de Pirus Sorbus
Gaertn., vezi Seoru i fructele de
 262 ZACH. C. PANTU
Pirus aucaparia Gaertn., vezi Seo-
rq-de-munte.
Serab (Mold.), Melampyrum nemoro-
sum L., vezi Sor-cu-frate.
Scrabit, Melampyrum areense L., vezi
Condroniu.
Scrantitoare, Galega officinalis L.,
vezi CiumArea, Potentilla recta L.,
vezi Buruiana-de-cinci- degete §i
Potentilla silvestris Neck., vezi Scli-
peti.
Serintitoare, Galbenup. [fr. Poten-
tille-couchée ; g. Li eg en der-
Fingerkraut, Liegender-
Ganserich]. Potentilla su-
pina L. O. sau 2j.. micA plantd
erbacee din fam. Rosaceae, tulpina
dichotomic-ramificatii, este culcat'd
sau ascendentA i impr4tiat-pa-
roasa ; frunzele imparipenaticom-
puse, ca 5-9 foliole oblonge, in-
cis-serat - dentate, stipulele oval-
lanceolate, intregi ; florile mici,
galbine, solitare, corola en 5 petale
mai scurte dealt caliciul, pedun-
culele dupli inflorire recurbate;
fructele mici, glabre. Cre0e prin
loeuri umede, nasipoase, pe langa
garduri, pietriquri qi pe rnarginea
apelor. MaiSeptembrie.
Scrinte (Trans.), Syringa vulgaris L.,
vezi Liliac.
Scrintitoare ( Banat ), Lysimachia
1Vummularia L., vezi Drete.
Scrintitoare, Potentilla Anserina L.,
vezi Coada-racului.
Serintitoare. [fr. Potentille-argentée ;
g. Silberweisser-Gänserich].
Potentilla argentea L. 21.. planta
erbacee din fam. Rosaceae, tulpina
intinsa pe ptimant, ascendenta sau
aproape erectil, albicios-paslos-pa-
roasti (tomentoasA); frunzele infe-
rioare petiolate, cele superioare se-
sile, cu 5 foliole, verzi inchise §i
glabrescente pe partea superioarii,
alb-paslos-paroase pe cea inferioara,
foliolele obovale, adanc-incis-se-
rate, ca marginile (revolute) riisu-
cite ; florile mici, galbine, dispuse
in raceme umbeliforme la vArful
tulpinei. Cre0e prin locuri necul-
tivate, coaste aride i pietroase, in
dacoromanica.ro
poienile de prin pAduri, pe campuri
§i locuri viran e. IunieAugust.
Scuipatul-cucului, Cardamine pra-
tensis L., vezi Stupitul-cucului.
Scultitoo re, Orchis Mono L., vezi
Untu-vacei i Orchis papilionacea
L., vezi Gerdinarita.
Scumpie, Scumpina (j. Mehed., Var.-
ciorova). [fr. Fustet ; g. P erii c k e n-
baum, Perruckenstrauchl.
Rhus Cotinus L., syn. Cotinus Cog-
gygria Scop. 1. arbust din fam.
Anarardiaceae, cufrunzele obovale,
simple, glabre §i glauce ; florile
sunt ermafrodite qi
dispuse in panicule terminale, laxe,
pedunculele florilor alungite mai
tarziu, cele mai multe nefructifere,
sunt la arma acoperite eu peri
plumoqi ; fructul drupa aproape
uscatii, glabra, neagrA §i cu vini-
rare reticulate. Cre0e pe coli-
nele aride qi pietroase. Mai.
Scoarta acestui arbust este intre-
buintata la tabaeitul pieilor.
Scumptna, (j. Mehed., Vfirciorova)
Rhus Cotinus L., vezi Scumpie.
Sdreatit, Lemna gibba L., Lemna
minor L., Lemna polyrrhiza L. qi
Lemna trisulca L., vezi Lintita.
Sdrete, Lemna gibba L., Lemna minor
L., Lemna pohyrrhiza L. qi Lemna
trisulca L., vezi Lintita.
eapte-degete. [fr. Quintefeuille-des-
marais ; g. B lut ange]. Coma-
rum palustre L., syn. Potentilla pa-
lustris Scup. 2I. planta erbacee din
fam. Rosaceae, tulpina repentA (ta-
ratoare) qi cu riiclacini adventive
(radicantil) in partea inferioarA,
ascendentA in cea superioara ;
frunzele cu 5-7 foliole lanceolate,
ascutit-serat-dentate, de un verde
inchis pe fata superioarii, verzi-
albastrui pe cea inferioara ; florile
vurpuriu-inchise, dispuse in cime
pauciflore, calca! Cu 5 diviziuni,
caliciul cu 5 sepale oval-acuminate,
brun-roOetice pe fata interna, cres-
c"And mult dupa inflorire, corola
Cu 5 petale lanceolate, mult mai
mici decat sepalele ; fructele mici
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
achene uscate, asezate pe un re-
ceptacul emisferic, cArnos-spon-
gios i paros. Creste prin locuri
mliistinoase, prin gropi i prin tur-
Huh. IunieIulie.
Secara, Sacará (Mold.), Sicara (Ma-
ced.). [fr. Seigle ; g. Ro g gel].
8ecale cereale L. O. planta ier-
boasa, albästriu-verzie (glances-
centa) din fam. Gramineae,
dreapta, poate ajunge panii la 2
m. ; frunzele lineare, plane si aspre
la pipait (scabre); florile verzii,
dispuse cate 2 in spicule mici,
cari sunt asezate solitar in exca-
vatiunile rachisului, formand ast-
fel un spic mare, putin curbat la
varf, glumele uninerviate, scabre
pe carena, mai scurte decat spi-
culul ; glumelele inferioare sunt
lung-ciliate pe carenä, rachisul
tenace si persistent. Mult cultivata
ca planta' alimentará deja din
epoca de bronz ; originara din sudul
Europei si din Asia. MaiIunie.
Din Mina de Secara se face pane.
Secara-alba, Triticum Spelta L., vezi
Alec.
Secarea, Bromus secalinus L. si BrO-
mus sterilis L., vezi Obsiga, Carton
Carvi L., vezi Chimen si Foeni-
culum vulgare Mill., vezi Molura.
Secitrea-de-gradina, Foeniculum vul-
gare Mill., vezi
&aria, Carum Carvi L., vezi
Chimen.
Secirita, Carum Carvi L., vezi Chi-
men si Elynius crinilus Schreb.,
vezi Perisor.
Seceruie (Banat), Gladiolus imbri-
catus L., vezi
Sefterea, Fumaria officinalis L., vezi
Fumarita.
Seler, Apium graveolens L., vezi
Apium graveolens L., vezi
Semelehlta (Banat), Trigonella coe-
ru lea Seringe., vezi Sulcina-al-
bastra.
Semenic (Banat), Helichrysum are-
narium DC., vezi Siminoc.
dacoromanica.ro
263
Senamichie, frunzele uscate de Cas-
sia acutifolia Del. si Cassia an-
guatifolia Vahl., vezi Siminichie.
Sensitiva, Simtitoare. [fr. Sensitive;
g. Sinnpflanz Mimosa pu-
dica L. 4. curioasa planta erba-
cee din, fem. Leguminosae-Mimo-
soideae, tulpina erbacee sau sub-
frutescenta, spinoasi, acoperitii ca
si petiolii si pedunculii florilor cu
peri asprii; frnnzele de 2 ori pe-
nate, ca 4 segmente (pinule) a-
proape digitate la varful petiolu-
lui comun, fiecare segment cu 15
20 foliole linear-lanceolate ; florile
mici, rozee, dispuse in capitule
globuloase la varful unor pedun-
cule mult mai scurte cleat frun-
zele, caliciul cu 4-5 diviziuni, co-
rola cu 4-5 diviziuni, stamine
4-5, Cu anterele mici, aproape
globuloase; fructul o midi pás-
tará articulata. A ceasta
planta, originará din Brasilia, este
adesea cultivatä prin florArii si
casele oamenilor, ca planta cu-
rioasa, din cauza marei sensibi-
litati a frunzelor sale, caci la cea
mai mica atingere, foliolele se
apleaca unele peste allele, iar pe-
tiolul comun cade in jos. Iulie
Octombrie.
Serial (Trans.), Iarba-lui-Sft.-Ioan.
[fr. Sauge-d'Ethiopie ; g. Un ga-
r is ch e-S alb e i]. Salvia-Aethio-
pis L. 8. planta erbacee, alb- si
lung-lános-paroasii din fam. La-
biatae, tulpina in partea supe-
rioara ramificata; frunzele cordat-
ovale, grosier-crenate, sinuate sau
lobate, foarte sgra'buntoase (ru-
goase) aunt dimpreunä cu caliciul
alb-lanoase ; florile albe, dispuse
in verticile distantate, de cate 6-
10 flori, bracteele mari, albe-ce-
nusii, uneori pe deasuprarozee, sunt
subrotund-ovale, cuspidate si con-
cave; dintii caliciului sunt ovali,
ascutiti i spinos-aristati, corola
de 2 ori mai lungi decat caliciul,
cu buza superioaria comprimata si
in formä de secerii. Creste prin
fanete si pAsuni näsipoase, locuri
 264 ZACH. C. PAN TU
aride si pietroase, pe marginea
drumurilor. Iunie August.
Serial (Trans.), Salvia Sclarea L.,
vezi Iarba-Santului-Ioan.
Serpttnth Bucovina), Gentiana cru-
data L., vezi G-hintura.
Serparilit, Lathraea Sguemaria L.,
vezi Mama-padurei si Polygala
vulgaris L., vezi Amareala.
Mail. [fr. Betterave ; g. B eisskohl
Mangold, Runkebrübe].
Beta vulgaris L. 0. sau 8. planta
erbacee din fam. Chenopodiaceae,
radacina c6.rnoasti, Cu o singuril
tulpina dreapta (erecta), robustä,
anguloasa, Cu ramuri erecte ; frun-
zele lucitoare, cele inferioare o-
vale, obtuse, putin cordiforme, cele
superioare romboidale ; florile ver-
zui, aunt ermafrodite, dispuse in
glomerule, formtind o panicula
lunga, terminala, periantul urceo-
lat, Cu 5 diviziuni, stamine 5, stig-
mate 2 ovale sau lanceolate. A-
ceastit plantli, originara' din re-
giunea mediteraniana , adeseori
cultivata ca planta economica si
industriala ; la noi se cultiva ur-
maloarele douti varietati : Beta
vulgaris L. var. Cicla L. [fr. Poirée;
g. G a rt en man g old], numitii
Sfecla-aMd ; cu radacina groasa, ci-
lindricii sau fusiforma, Cu carnea
albii, albicioasa sau verzuie si cam
tare si Beta vulgaris L. var. rubra
L., syn. B. vulg aria L. var. Rapa
Dumort. [fr. Betterave-rouge ; g.
Zuckerriibe, Ro te-Beete],
numita : Sfecld - rofie, Sfecla.pangele,
Pangele ; cu radacina carnoasti, su-
culenta, dulce (zaharoasä), rosie-
inchisa, groasä, fusiforma sau cii-
TatAnoasii, mult cultivata ca plant&
culinara. IulieAugust.
Din radacina de Sfecill se fabrica
zaharul.
Sfecli-albit, Beta vulgaris L. var.
Cicla L., vezi Sfecla.
Sfecli-pangele, Beta vulgaris L. var.
rubra L., vezi Sfecli.
Sfeolli-ro0e, Beta vulgaris L. var.
rubra L., vezi Sfecla.
dacoromanica.ro
Sfineac (j. Mehed., Vfirciorova), C re-
penita, Grabar (j. Mehed., Vfircio-
rova). Carpinus duinensis Scop.,
syn. Carpinus orientalis Lam. b. mic
arbore sau arbust din fam. Betu-
laceae, frunzele alterne, ovale, as-
cutite, incretite si dublu-serate,
sunt mai mici ca la Carpen ; flo-
rile verzui-rosietice, monoice, dis-
puse in amente ; fructul compri-
mat, este insotit de un involucru
foliaceu, simplu, oval si neegal-din-
tat (neegal-serat). Creste prin
padurile si tufisurile de pe dea-
1 uri, uneori cultivat ca planta de-
corativii. AprilieMai.
Sfoiag (Oltenia), se numeste o masa
pAsloasa, filamentoask alba, ce-
nusie sau verzuie, formata de co-
loniile ciupercilor : Mucor Mucedo
L., Mucor racemosus Fres., Asper-
g ilus glaucus Link., Penicillium can-
didum Link. si Penicillium glaucum
Link., vezi Mucegai.
Sglitvoc, Centaurea Cyanus L., vezi
Vinetele, Centaurea phrygia L.,
Centaurea pseudophrygia C. A. Me-
yer., vezi Dioc si Centaurea spi-
nulosa Rochel., vezi Ciolobot.
Sglitvoc, Dioc, Smoc. Centaurea
plumosa Lam., syn. Centaurea nervosa
Willd. 21-. planta erbacee din far&
Compositae, tulpina simpla, Cu un
singur capitul ; frunzele lanceolate,
intregi, denticulate, cele superi-
oare mai adanc-dentate si aproape
trunchiate ; florile purpurii, dis-
puse inteun capitul subrotund,
apendicele involucrului lanceolate
la baza, lung-subulate, recurbate,
penat-fimbriate, cu fiimbriile cele
mai inferioare apropiate, cele su-
perioare mai indepartate, toate a-
lungite si setacee ; apendicele brae-
teelor interioare aproape rotunde,
lacerat-dentate, acoperite de fim-
brliile bracteelor urmatoare ; fruc-
tele achene Cu papusul aproape
egal cu ele. Creste prin pasunile
din regiunea alpina. IunieIulie.
Sgribuntilci, Lapsana communis L.,
vezi Sgrabuntica.
SgribuntiokIarbil-de-sgaibrt, Iarb 6.-
 PLANTELE GUNOSCUTE DE POPORUL RODIN
de-sgaibi, Iarba -sgaibei, Salata-
canelui, SgrabuntAci. [fr. Lamp-
g. Mil che,
sane, Poule-grasse ;
Rainkohl.]. Lapsanct commu-
nis L, sau Lampsana communis L.
O. plantà erbacee din fam. Com-
positae, tulpina ramificata, dreapta;
frunzele angulos-dintate, cele in-
ferioare lirate, lobul terminal foarte
mare, cei laterali ovali, frunzele
superioare lanceolate, intregi sau
denticulate ; florile galbine, dis-
puse in mici capitule pauciflore,
iar capitulele reunite bite° pani-
culä laxa la varful tulpinei ; fruc-
tele achenenerostrate i färà papus.
Creste prin tufisuri, paduri i lo-
curi umbroase. IunieAugust.
irehLn (Maced.), Citrullus vulgaris
Schrad., vezi Pepene-verde.
*Ming (Trans.), Hesperis matronalis
L., vezi Nopticoasä.
5ibol (Maced.), Cheiranthus Chewi
L., vezi Micsunele-ruginite.
Garofita-de-mare, Garofita-ma-
rei, Limba-boului, Limba-pestelui.
.[fr. Statice-de-Gmelin; g. S t r an d-
nelk e, Wiederstoss.] Statice
Gmelini Willd. 2t. planta erbacee
din fam. Plumbaginaceae, frunzele
de un verde intens, sunt oblong-
obovale sau obovale, mucronate,
ingustate in petiol scurt,sau aproape
sesile, glabre, uninerviate, grupate
in rozetti bazilara,din mijlocul careia
iese o tulpinä scapiforma, rigida,
erecta, cilindrick putin anguloasa,
glabra sau pub escenta si dela mijloc
ramificat paniculata, cu ramurile
patente, recurbate, cele infime ste-
rile ; florile albastrui, dispuse in
spicule, insotite de 3 bractee, for-
mand spice scurte, unilaterale, gru-
pate hart° vastä panicula. Creste
prin fanetele i locurile mlasti-
noase i sarate. IulieSeptembrie.
Siearh (Maced.), Secale cereale L.,
vezi Secara.
Snit, Abies alba Mill., vezi Brad-
alb.
Silnic, Coarda-ielelor (j. Prahova),
Nejelmnica (Bucovina, Sadova),
Olbalt (Banat), Pelun go as a, Prelun-
dacoromanica.ro
265
goasa, Riinunchioara, Rätungioard,
itotundioarti , &din ica ( Trans. ).
[fr. Lierre-terrestre, Courroie-de-
Saint-Jean ; g. Gun d elreb e,
Gundermann.]. Glechoma
hederacea L., syn Nepeta Glechoma
Benth. 4. planta erbacee din fam.
Laoiatae, tulpina taratoare (re-
pen*, stolonifera; frunzele lung-
petiolate, reniforme, cele superi-
oare aproape cordiforme, suut cre-
nate pe margine ; florile albastre
sau violete, dispuse la subtioara
frunzelor in verticile de cate 2-6
flori, caliciul cu 5 dinti ovali, acu-
minati, aristati si de 3 ori mai
scurti deck tubul, buza superi-
oarà a corolei putin con cavil', emar-
ginatä, cea inferioara trilobata, cu
lobul mijlociu obcordat, mai mare
decal cei laterali, stamine 4 cu
anterele dispuse cate 2 in cruce.
Glechoma hirsuta W. et Kit., syn.
Glechoma hederacea L. var. hirsuta
Boiss., se deosebeste de specia pre-
cedenta prin perositatea mult mai
bogatá i prin dintii caliciului lan-
ceolati, acuminati, aristati si mai
lungi decat jumiitatea tubului ca-
licinal; prin florile deschis-violacee
cu pete violacee mai inchise.
Ambele cresc prin locuri umede,
livezi de pomi, prin paduri si tu-
fisuri umbroase. Martie Mai.
Melif.
Cu aceste plante cred Banatenii
ca se Indic& boala Olbaful sau Or-
bantul.
Silur, Burenitil, Burenita-albA, Bu-
rienitii, Buruenuta, Burunita, Din-
Ora, Dragostea-fetei (Bucovina),
Floare-de-ochi, Mangaierea-apelor.
[fr.Casse-lunettes;g.A ugentros t].
Euphrasia stricta Flost. Ø. mica
planta erbacee din fam. Scrophula-
riaceae, tulpina rigid-erecta, ramifi-
cata in partea inferioara si neglan-
duloasti;frunzeleverzi,de tot gla bre,
pe ambele parti cu cate 3-5 dinti,
dintii frunzelor si bracteelor cu cate
un varf-setiform ; florile de un al-
bastru deschis cu linii violete
 266 ZACH. C. PANTU
Cu o patti galbing inliluntru, cali-
ciul glabru sau cu mici peri ri-
gizi ; fructul o capsulá cam de lun-
gimea dintilor calicinali. Cre§te
prin locuri cu iarbà, prin livezi §i
pe lfingii. râuri. IunieAugust.
Euphrasia Rostleoviana Rayne 0.
plantii erbacee, glandulos-pároasti;
tulpina ascendentd, mai adesea
ramificatii, ; frunzele ovale, de am-
bele laturi cu cate 3-5 dinti ob-
tusiusculi, la frunzele superioare
(bractee) acuminati, mai scurt sau
mai lung mucronati ; florile albe,
cu 9 linii violate i cu o path gal-
binii, la baza buzei inferioare, flo-
rile dispuse ca §i la specia pre-
cedenti in raceme spiciforme, frun-
zoase ; bracteele §i caliciul dens-
glandulos - ptiroase. Cre§te prin
locuri ca iarbá, prin pá§uni qi pe
langa pfiduri. IulieAugust.
Slininic, Heliclarysum arenariumDC.,
vezi Siminoc.
Siminiehie, Senamichie. [fr. Séné ;
g. Senna, S ennes blatter].
Frunzele uscate de Cassia acutt-
folia Del. l. mic arbust din fam.
Leg uminosae-C aesalpinioideae, tul-
pina erecta', cilindrici, alburie, pu-
tin tomentoasä in parteasuperioark
cu ramurile drepte §i subtiri
frunzele alterne, paripenaticom-
puse, cu 4-8 perechi de foliole
opuse, aproape sesile, ovale sau
lanceolate, ascutite, intregi, sub-
tiri, fragile, putin glauce qi fin-
pároase pe fata inferioarti, petio-
lul comun are la bag doug mici
stipule subulate ; florile galbine,
sunt dispuse in raceme asilare,
erecte, caliciul cu 5 sepale nee-
gale, obtuse qi caduce, corola cu
5 petale neegale, stamine 10, din-
tre cari 3 sterile §i numai 7 fer-
tile §i libere, cu anterele dehis-
cente prin 2 pori, ovarul scurt-
pedicelat, devine la maturitate o
piistarti ( legumen ) comprimatii,
subtire, oval-obtusil §i putin ar-
cuati. Aceastii plantti, originará
din Africa tropicalä , produce
Folia Se nnae Alexantirinae». Cas-
dacoromanica.ro
sia angustifolia Vahl seamanti
foarte mult cu specia precedenta,
de care diferd mai cu seeing prin
frunzele cu 5-9 perechi de foliole
mai mguste, oval-lanceolate, in-
gustându-se inceptind dela mijloc
rang la vfirf §i mult mai mari.
Aceasti plantä, originará din Africa
osticá§i Arabia, mutt cultivatil in
Ostindia ea planta medicalä, pro-
duce : «Folio Sennae Tinnevelly .»
Foliolele frunzelor, uscate la scare,
constituiesc un product vegetal milt
intrebuintat in medicina ca purgativ
sub numirea de Folia Sennae.»
Siminoe, Semenic (Bánat), Siminic.
[fr.. Immortelle - des - sables ; g.
Str oh blum e.]. Helichrysum
arenarium DO., syn. anaphalium
arenariwn L. 21.. mica: plantA er-
bacee, alb-ptiroasi din fam. Coln-
positae, frunzele tomentoase, cele
inferioare oboval-lanceolate, cele
mijlocii,caulinare,linear-lanceolate,
toate sesile, intregi §i obtuse ; flo-
rile mici, dispuse in capitule, cele
marginate tubuloase, sunt femele,
uneori lipsesc, cele centrale ale
discului sunt ermafro dite, capi-
tulele mici, insotite de un invo-
lucru frumos, galben-deschis saa
galben - portocaliu , cu foliolele
membranoase, oblonge, obtuse §i
stralucitoare, sunt dispuse inteun
corimb compus la vfirful tulpinei.
Cre§te pe dealuri §i coaste nisi-
poase. IulieAugust.
Phleum pratense L., vezi
Timofticii.
JUMU3 effusus L., vezi Rugind.
Sint§ir (Maced.), Buxus sempervirens
L., vezi Cimi§ir.
Simtitoare, Mimosa pudica L., vezi
Sensitiva.
Sineerich, Scleranthus annuus L., vezi
Buruiana-surpiturei.
[Scléranthe - vivace ; g.
Ausdauernd er-Knauel].
Scleranthus perennis L. 21- micii
plantä erbacee, cenu§iu-verde, din
fam. Caryophyllaceae-Sclerantheae,
frunzele lineare, subulate, ciliate
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPURUL Rom:ix
la baza ; florile albe-verzii, corola
lipseste, caliciul cu 5 lobi linear-
oblongi,rotunziti-obtusi,verzi i cu
o margine late, alba, mai tärziu in
timpulfructificiirei coniventi,apro a-
pe inchisi; fructul mic, cu o sin-
gura samante, se Ai pe fundul
caliciului intiirit (indurat). Creste
prin locuri stancoase, pietroase
si nasipoase, pe coaste abrupte
si pe coline expuse soarelui. Mai-
August.
Sipica. [fr. Céphalaire; g. Schu p-
penkopf]. Cephalariu iranssil-
vanica Schrad. C). planta erbacee
din fam. Dips(' caceae, tulpina dreap-
ta, ramificatii in partea inferioara si
dimpreuna cu frunzele imprestiat-
piiroase; frunzele penate, foliolele
aproape decurente, la frunzele in-
ferioare oblonge, serate, cea ter-
minala foarte mare, la cele mai supe-
rioare linear-lanceolate; florile dis-
puse in capitule, cele, centrale al-
binete, cele marginale lilacine sau
capitulul insotit de un
involucru cu foliolele dimpreune.
cu squamele receptaculului oval-
lanceolate, aristat- cuspidate, cu
varful negricios. Crest's pe mar-
ginea samanaturilor si a viilor; pe
ampuri i coline aride.
Septembrie.
Sipicri. [fr. Scabieuse; g. Skab ios e].
Scabiosa ochroleuca L. 21. planta
erbacee din fam. Dipsacaceae, tul-
pina glabre, numai in partea su-
perioara fin-paroasa; frunzele fas-
ciculelor sterile oblonge, obtuse,
la baza ingustate, petiolate, cre-
nate, intregi, ori lirate, cele cau-
linare inferioare lirate, celelalte
pfina la coasts medie penatifide,
foliolele lineare, cele ale frun-
zelor mai inferioare penatifid-se-
rate, cele supreme de tot in-
tregi ; florile galbinii, rar rosie-
tice, dispuse in capituli ; capitulii
fructelor ovali, fructele cu 8 sul-
curi, profunde si acute. Creste
prin livezi, poieni, prin ffinetele
uscate si locurile nasipoase de pe
dacoromanica.ro
267
dealuri, muuti si câmpii. Iunie-
August.
Sirindericii, Tasomie, Iasmin-de-gre-
ding. (Trans.), Liimaita. [fr. Serin-
gat, g. Falscher-Jasmin, Wil-
der-Jasmin, Pfeifenstrauch].
Philadelphus coronarius L. D.
arbust din fam. Suxif ragaceae, tul-
pina dreapta, rigida, cu ramuri
anguloase; frun7ele eliptice, acu-
minate, serat-denticulate, glabre
sau numai pe partea inferioara,
pe nervure paroase; florile albe,
foarte odorante, axilare, cele mai
de sus dispuse in corimbe, for-
mand impreuna raceme terminale,
caliciul cu 4 diviziuni acuminate,
corola cu 4 petale, concave, sta-
mine numeroase, stilul mai scurt
cleat staminele, este 4 fld; fructul
capsule... Acest arbust, originar din
Europa sudicii, mult cultivat ca
planta ornamentald pentru forte
sale frumoase. MaiIunie.
Sisinei (j. Mehedinti), Deditei-de-li-
vede. [fr. Anémone-des-près ; g.
Wiesenkuhschelle, Kleine-
Ktichenschelle]. Anemone pra-
tensis L., syn. Pulsatilla pratensis
Mill. 21.. planta erbacee, paroasä
din fam. Ranunculaceae, tulpina
scapiformil, unifloril; frunzele de
2 ori penatisecate, cu lobi lineari,
foarte ingusti ; floarea violeta', la
'interior purpuriu-inchisa, in forma
de clopot (campanulate), pinata
In jos, sepalele in numär de 6,
sunt conivente, paroase la exte-
rior i cu varful curbat in dare,
putin mai lungi deaf, staminele;
carpelele oblonge, viloase, prelun-
gite la varf inteo coada lunge,
paroasii. Creste prin poienile din
peduri, prin livezi, cranguri si ma-
recinisuri. MartieAprilie.
Sisinei, Anemone Pulsaiilla L., vezi
Deditei.
Sisinei-de-munte, Oite. [fr.
g. Teuf els-
Anémone-des-Alpes;
b a r t.] Anemone alpina L. 21_.
mica planta erbacee din fam. .Ra-
nuncula ceae, acoperita la inceput
Cu peii albi, pe mina glabres
 268 ZACII. C. PANTO
centä, tulpina scapiforma, uniflora;
frunzele acoperite cu peri lungi,
matasosi, biternatisecate, cu folio-
lele petiolulate, penatifide, pro-
fund-dintate, cele ale involucrului
scurt-petiolate, unite la baza.
foarte deptirtate de floare ; floa-
rea solitara, erecta, albd sau une-
ori rozee pe din afarti, caliciul
foarte patent, cu 6 sepale eliptice,
paroase pe din dará, carpele o-
blonge, paroase. Creste prin pa-
sunile alpine si pe stanci si coanie
de munti in regiunea alpina. Iu-
nieAugust.
Stta-zanolor (Mold.), Carlina acau-
lis L., vezi Turta.
Sita zfinelor ( Banat ), Onopordon
.Acanthium L., vezi Scai-magaresc.
Matthiola incana R. Br., vezi
Micsandra.
Slabanoagii, Impatiens Noli tangere
L., vezi Slibanog.
Slibanog, Brie, Slabänoaga, Slobo-
nov. [fr. Ne- me- touchez- pas ; g.
Gemeines-Springkraut,
Riihr-mich-nicht-an.].
Impatiens Nolitangere L. O. plantä
erbacee, glabra, cu aspect crista-
lin, din fam. Balsaminaceae, tul-
pina dreaptä, ramificatä, suculenta
umflata la noduri ; frunzele o-
vale, grosier-dintate, scurt petio-
late ; florile galbine ca làmâia, in
launtru Cu puncte rosii, reunite
ate 3-5 flori la värful unui pe-
duncul axilar, mai scurt cleat
frunza ; florile cu un pinten recur-
bat la varf, Wilma in jos ; fruc-
tele capsule deschizändu-se elastic
prin valvele cari se räsucesc in
aruncfind semintele la dis-
tanta. Creste prin padurile umede
umbroase dela munte. Iulie-
August.
AceasO plantà posede propri etati
diuretice,
*111dun, Quercus pedunculata Ehrh.,
vezi Gorun.
Slobonov, Impatiens .Noli tan gere L.,
vezi Slabanog, Mercurialis annua
dacoromanica.ro
L., vezi Trepticliitoare i Mercu-
rialis perennis L., vezi Brei.
Slobonov.de-eitinp, Mercurialis-an-
nua L., vezi Trepadatoare.
Sin antanicii (Trans.-Brasov.). [fr.
Croisette, g. Kreuz-L a bkraut].
Galium Cruciata Scop., syn. Ga-
liiun Smith. 4. planta
erbacee din fam. Rubiaceae, tulpina
acoperitä cu peri lungi, intinsi
si aspri (hirsuta) ; frunzele dispuse
Cale 4 in verticile, sunt oblong-
eliptice, trinerviate; florile placut-
mirositoare sunt galbine, poligame
(mascule i ermafrodite), dispuse
In cime axilare, prevazute cu brae-
tee erbacee; pedunculii laterali,
ramificati, bracteati, hispii sau
glabri, in stadiu de fructificare
plecati in jos ; fructele netede.
Creste prin fânetele de prin pa-
duri, tufisuri i livezi, pe MO
drumuri. Aprilie Iunie.
Smananic4, Spiraea Ulmaria L.
vezi Cretusca..
Smaoaich, Laserpitium latifolium L.,
vezi Smeoaica.
Smaoaici (Bucovina), Solida go Vir-
ga-aurea L., vezi Splinuta.
Smardar, Vaccinium Vitis idaea L.,
vrzi Merisor.
Smooaica, Smaoaicii, Smeoaie (Buco-
vina, Sadova), Somnoroasd. [fr.
Laser-a-feuilles-larges; g. B r eit-
blättriges-Las erkraut].
Laserpitium latifolium L. 4. planta
erbacee din fam. Umbelliferae, tul-
pina robusta,
glabrä, glaucescenta, ramificata in
partea superioara sau simplä ;
frunzele inferioare ternate, de 2
ori penatipartite, foliolele ovale,
serat-dentate, cordate la baza
toate nedivizate, vagina frunzelor
umflata ; florile albe, dispuse in
mici umbele, grupate in mari um-
bale cu 15-40 de radii, aspru-
pardase (scabre) in partea interna',
involucrul cu numeroase foliole,
involucelul setiform, scurt ; fruc-
tele comprimate au coastele pri-
mare filiforme, iar coastele se-
cundare cu aripi nedivizate. Crests
 PLANTELE OUNOSCUTE DE POPORUL RODIN
prin fanetele umede, tufisurile
poienile din regiunea montanti.
lulieAugust.
Smeoaie (Bucovina, Sadova), La-
serpitium latifolium L., vezi
Smeoaie, Tämaioarii. [fr. Libanotis-
des-montagnes ; g. B e rg -H e i 1-
wurz]. Libanotis montana All.,
syn. Seseli Libanotis Koch. E. si
plantä erbacee din fam. Umbelli-
ferae, tulpina adanc-sulcatä, in par-
tea superioari ramificatä, glabrä
sau acoperitä cu peri asprii ; frun-
zele de 2 ori pang la 3 ori pena-
tifide, Cu foliole incis-penatifide,
ea lobii lanceolati, scurt-mucronati,
cea mai inferioaril pereche de fo-
liole stä crucis pe rachis ; florile
albe sau rosietice, sunt dispuse in
mici umbele grupate inteo um-
belli mai mare, involucrul si in-
volucelul format din numeroase
foliole, sau lipseste cu totul; fruc-
tele sunt achene scurt - piroase.
Creste prin fanetele si colinele
aride din munti si prin locurile
stancoase, umede i umbroase. Iu-
lieAugust.
Smeur, Mana -jidovului, Rug- de-
munte, Rug-de-smeurä, Rugul-ji-
dovului, Smeurar. [fr. Pramboisier ;
g. Himbeere].Rubus Idaeus
L. 15. arbust din fam. Rosaceae,
tulpini aproape erecte, ca ramuri
arcuate, spre varf flexuoase, cilin-
drice, glabre, foarte glauca, cu
ghimpi drepti, frunzele albe-to-
mentoase pe partea inferioarti, cele
de pe ramurile sterile penate, ca
5 foliole ovale, cele ale ramuri-
lor fertile de ordinar cu 3 foliole
dentate, mucronate, rar frunzele
penate, cu 7 foliole, stipule line-
are; florile albe, dispuse in panicule
frunzoase, pauciflore, sepale acu-
minate, la maturitate reflexe, pe-
tale erecte fructul compus din
numeroase' drupe mici, este sub-
globulos, odorant, rosu la maturi-
tate sau prin culturi alb sau galbui,
cu numeroase carpele stelat-pubes-
cente. Creste prin pädurile umede
dacoromanica.ro
269
dela munte, adeseori cultivat prin
gradini pentru fructele sale co-
mestibile numite : Smeurd, _4vniurd.
MaiIulie. Melif.
SmeurX, Azmiurä (Maced.). [fr.
Framboise ; g. Him b e ere], fruc-
tele comestibile de Rubus ldaeus
L., vezi Smeur.
Smeurar, , R ubus ldaeus L., vezi
Smeur.
Smeurieit (Bucovina), Reseda odo-
rata L., vezi Rozetä.
Smeurltii (Bucovins, si Trans., Rod-
na), Reseda odorata L. vezi Ro-
zeta.
Smirdar, Bojor, Bujor, Bujor-de-
munte, Coctizar, Iederä, (Trans.
Brasov.), Merisor (Trans.), Pop-
dele (j. Prahova, Bucegi), Ruja-
muntilor, Tradafir-de-munte, Tran-
dafirasi-de-munte. [fr. Rose-des-
Alpes ; g. Alp en r o s e]. Rhodo-
dendron Kotschyi Simk. D. mic ar-
bust din fam. Ericaceae, tulpina
cu ramuri lungi, putin ramificate ;
frunzele coriacee, ovale sau oval-
eliptice, mici, pe partea inferioarä
glandulos -leproase, pe margini
glabre ; florile rosii-rozee, Wand
putin In albästriu, sunt dispuse
in raceme subumbelate, florile pe-
dunculate, cu pedunculii
si leprosi, caliciul foarte scurt,
verde, cu 5 dinti scurt-ovali, tu-
bul corolei infundibuliform, pe
partea externä si pe cea
la gat i filamentele la bazi hirt-
päroase, stilul putin mai scurt de-
cal ovarul; fructul capsuli cu 5
locule, deschizandu-se la maturi-
tate prin 5 valve. Creste pe coa-
mele muntilor, pe locurile stan-
coase i pietroase din regiunea al-
ping. IunieAugust.
Smirdar, Vaccinium Vitis idaea L.,
vezi Merisor.
SmirnA. [fr. Benjoin ; g. B enz o 6,
Benz° ëliarz]. Resina extrasi
prin incisiuni din scoarta arbo-
relui Styrax Benzoin Dry. D. ar-
bore din fam. Styracaceae, cu tul-
pina groasä, ramurile cilindrice,
acoperite cu o scoartä alburie ;
 270 ZACH. C. PANTU
frunzele alterne, petiolate, intregi,
oblonge-acurninate, netede pe par-
tea superioara, pubescente pe cea
inferioara ; florile albe, formand
raceme compuse, axilare ; fructul
indehiscent, mare, globulos, cu un
invali coriaceu.Acest arbore creste
prin sesurile si pe malurile
rilor din insul ele Borneo, Sumatra
si lava. Smirna este un suc alburiu,
foarte compact, care di solidified
in contact cu aerul, ea are un
gust dulce si balsamic, arde rils-
pändind un miros pläcut si multi
vapori albi de acid benzoic ;
disolvti In alcool si in ether. Se
cunosc mai multe calitäti de Smirntl
dupd modul de extractiune si de
preparatiune, precum si dupti vdr-
sta si origina arborelui din care
sti extrag.
Smirna este intrebuintatii in me-
dicing contra inflarnatiunilor chro-
nic° ale cailor respiratorii etc. Ea
este intrebuintata si in ceremoniile
religioase ale bisericei noastre.
Smic, Centaurea phrygia L., Gen-
taurea pseudophrygiu C. A. Meyer.,
vezi Dioc i Centaarea plumosa
Lam., vezi Sgliivoc.
Smochin, Hic (Maced.). [fr. Figuier;
g. Feigenbaum]. Pieus Carica
L. I). arbore sau arbust din fam.
Moraceae-Artocarpoideae, cu ramuri
cenusii sau putin verzii; frunzele
alterne, cordate, intregi ori pal-
mate, pe fata superioard scabre,
pe cea inferioarä pubescente, cu
3-5 lobi, obtusi sinuati ; florile
monoice, foarte numeroase, inchise
inteun receptacul globulos sau pi-
riform, desert, cirnos, perforat la
cele superioare mascule, cele
inferioare feniele, floarea masculd
Cu 3 sepale si 3 stamine ; floarea
femelii cu 5 sepale lipite in partea
inferioara inteun tub, ovarul cu
stilul lateral, filiform, bifid la viirf ;
fructele mici i numeroase achene.
Receptaculul devine la maturitate
carnos,. dulce, suculent i comesti-
bil si este cunoscut sub numirea
dacoromanica.ro
de IlieaS'inochina. Smochinele sunt
verzii, glbui, rosietice sau viola-
cee, piriforme si netede. Creste
sillbatic prin locurile pietroase in
Dobrogea si pe stdncile de la \Ter-
ciorova. uneori cultivat chiar sub
cerul liber pe la Bucuresti si prin
alte localitdti din tara, producdnd
smochine bine coapte.
Poporul nostru pune Smelting calda
pe bubouie si pe buba-neagra.
Smochinfi, Hica (Maced.). [fr. Figue;
g. Feige, Essfeige], fructul
compus din receptaculul devenit
arms, dulce, suculent si comes-
tibil de Ficus Carica L., vezi
Smochin.
Smorodin (Bucovina), Ribes nigrum
L., vezi Struguri-negri.
Snexpan-mare (Trans., Ndstiud), Pi-
. nus Pumilo Haenke., vezi Jepi.
Soaldinit, Sedum acre L., vezi Iarbi-
de-soaldind.
Soorbestre, Sanguisorba officinalis
L., vezi Sorbestrea.
Soarea-sourelni, Helianthus annuus
L., vezi Floarea-soarelui.
Soe, Iboz (Maced.). [fr. Sureau ; g.
Schwarzer-Holunder, Flie-
de Sambucus nigra L. D. ar-
bust sau Laic arbore din fam. Ca-
prifoliaceae, ramurile cu mäcluva
albd, foarte abundentd, cu scoarta
cenusie ; frunze/e glabre, penate,
Cu 3-7 foliole ovale sau lanceo-
late, acuminate si serat-dentate,
stipulele verucoase ; florile albe,
dispuse in corimbe ramificate, mai
adesea cu 5 ramuri principale,
caliciul cu 5 dinti scurti, corola
rotacee, at 5 diviziuni intinse, la
urmii reflexe, stamine 5, stigma-
tele sesile; fructele sunt boabe
(bacce)negrii, lucitoare. Creste prin
pliduri, märàciniuri, zavoiuri si
pe längi gardurile de prin sate.
MaiIulie.
Florile de soc «Flores Sambucip
intrebuintate in medicinA pentru
propriettitile lor sudorifice; iar fruc-
tele, scoarta i rildacina au proprie-
 PLANTELE CIINOSCUTE DE POPORIIL ROMIN
tdti purgative. Poporul nostru bea
ceai de floare de soc pentru rdceald,
ca sdtranspire. Zeama stoarsd
din coaja i rdddcina socului o bea
oinul bolnav de rast, pentru a se
vindeca.
Soe- de -inunte, Sambucus racemosa
L., vezi Soc-roqu.
Soc-rw, Soc-de-munte. [fr. Sureau-
it-grappes, Sureau-rouge ; g. T r a u-
ben-Holunder, Berg-Ho-
lunder]. Sombucus racemosa
L. 1). arbust sau mic arbore din
fam. Caprifoliaceae, ramurile cu
mElduva galbind sau galbin-bruni,
cu scoarta cenu§ie ; frunzele pe-
nate, cu 3-7, mai adesea find 5
foliole glabre, de ordinar eliptice,
fin-dintate, cu stipule reduse la
2 verucositliti; florile albe-gälbui,
dispuse in panicule ovale, com-
pacte, caliciul cu 5 dinti scurti,
corola rotacee cu 5 diviziuni, sta-
mine 5, stigmatele sesile ; fruc-
telesunt boabe (bacce) rosii. Cre0e
prin pildurile din regiunea mon-
tand i subalpini. MaiIunie.
Carthamus tinctorius L., vezi
Sofriina§.
ofran (Trans.), Crocus Heuffelianus
Herbert., vezi Brdndup-de-primii-
yard.
*emit. [fr. Safran ; g. Sa fr a 12].
Stigmatele florilor de Crocus sa-
tivus L. 21. mica plantä erbacee,
bulboasii din fam. Iridaceae, bulbul
de märimea nucilor. globulos, alb
la interior §i acoperit la exterior
de resturile tunicei (membranei)
uscate, fibroase, brun-ro§cate ; frun-
zele erecte, lineare, foarte inguste;
florile palid-violete, Cu linii pur-
purii, apar toamna cfite 1-3 la
vdrful tulpinei scapiforme, inso-
tite de un spat, format din 2 brae-
tee ; perigonul petaloid, monosepal,
regulat, lung-tubulos, cu 6 seg-
mente ovale,lanceolate, gdtulfloarei
piros, stamine 3 pdroase ; ovarul
cu 3 loje, stilul simplu, divizat la
vdrf In 3 stigmate fungi, de un
rou viu, in forma de cornet, lär-
gite la partea lor superioard, trun-
dacoromanica.ro
271
chiate i inegal denticulate; fruc-
tul capsuld ovalà, trigonalá. Ori-
ginará din Asia, cultivatä deja
de mult in Spania qi In Franta.
SeptembrieOctombrie.
&franul, acest pretios product ve-
getal, este intrebuintat in medicina
mai cu seama ca stomachic i eme-
nagog. IntrebuinVat uneori qi ca con-
diment, iar in industrie utilizat la
colorat.
$ofran-galben, Crocus aureus Sibth.
et Sm., vezi Brirdup-galbenii.
*ofran-neadevfirat, Carthamus tine-
torius L., vezi $ofilnaq.
Sofran-viirgat, BrAndu§d, Brdnduqd-
Brandu§ii-micd.Crocus reti-
culatus M. Bieb., syn. Crocus varie-
gatus Hoppe et Hornsch. 21.
planta erbacee din fam. lridaceae,
bulbul globulos, fibrele tunicilor
radicale groase, reticulate, anas-
tomosante cu (areolele) retelele
ovale sau subrotunde; florile albe
saa deschis-albastre (palid-cerulii),
Cu gdtul glabru, gMbeniu, peri-
gonul cu 6 foliole erecte, cele ex-
terne sunt pe dinafarif Cu värgi
purpurii, florile fnsotite de un
spat cu 2 foi ; fructul o capsuld.
Creqte prin locuri cu iarbà, rari-
§uri, crdngulete i prin pdpnile
uscate de pe coline. AprileMai.
Bulbii acestei plante sunt comes-
tibili.
S ofràna, of ran, Sofran-neadevdrat,
ofriinel. [fr. Safran-bdtard ; g.
Saflor, Fdrber-Saflor].
Carthamus tinctorius L. C). plantd
erbacee din fam. Compositae, tul-
pina glabri; frunzele, alterne, lan-
ceolate, sesile, intregi §i pe mar-
gine indepärtat- spinos - dintate
florile galbine-portocalii, dispuse
in capitule terminale, ovale, inso-
tite de un involucru, format din
bractee polimorfe, cele exterioare
foliacee intinse, cele interioare
erecte qi imbricate, receptaculul
cu bractee setiforme ; fructele a-
chene fará egretä (papus), sunt pa-
 272 ZACH. C. PANTU
trunghiulare. Originará din Egipt,
la noi se cultivii adesea ca plante'
tinctoriala. IulieAugust. Melif.
Florile constituescun producttinc-
torial, intrebuintat pentru a vopsi
In galben i pentru a falsifica o-
franul.
Sofrfinel, Corthamus tinctorius L.,
vezi Sofranas §i Crocus heuffelia-
nus Herbert., vezi Brendusa-de-
prinativarti.
[g. Herbstsafran,
Sofrfinel.
Falsche-Herbstzeitlos
Crocus iriditiorus Heuff., syn.
Crociris iridiflora Schur. 21 mica
planta erbacee, bulboasti, din fam.
Iridaceae, bulbul globulos, putin
turtit, de marimea alunelor, cu fi-
brele tunicilor paralele ; frunzele
lanceolat-lineare, ori lat-lineare,
lipsesc In timpul inflorirei i spar
numai in primayara anulni urma-
tor ; florile albastre-liliachii, apar
toamna, foliolele perigonului in
numar de 6 sunt 3 externe, mari,
obovale sau oblong-obovale, ori-
zontal-patente i deschis-violete,
cele interne erecte, oblongi ori lan-
ceolate, sunt ceva mai lungi decat
jumtitatea celor externe si de un
inchis-albastru-violet, gatul floarei
neparos ; fructele capsule oblonge,
acuminate, apar abia primavara
impreuna cu frunzele. Creste prin
tufisuri, poieni si pe marginea pi-
durilor din munti. Septembrie-
Octombrie.
Soie, Soja hispida Moench., vezi Fa-
sole-japoneza.
Solovire (Trans.), Origanum vulgare
L., vezi Sovárv.
Solovirf, Origanum vulgare L., vezi
Sovtirv.
Soloviirfitit. Phlomis tuberosa L.
4. planta erbacee din fam. Labiatae,
redecina lung -fibroasii, tubercu-
loasa ; tulpina purpurie, aproape
glaba; frunzele radicale mari, ovale
profund-cordate la baza si crenate,
cele superioare oblong-lanceolate ;
florile purpurii, grupate in verticile
multiflore (30-40 flori), insotite
dacoromanica.ro
de bractee subulate, hispide, tubul
caliciului glabru, dintii caliciului
putin ciliati, buza superioara a
corolei foarte panes& pe din-
launtru, cea inferioara glabra
cu lobul median numai ceva mai
mare cleat lobii laterali; fructele
achene trigonale, rotunzite la yid.
Creste prin locuri päduroase
aride, pe hinge drumuri
cinisuri in regiunea campiilor.
MaiIulie.
Solovirv (Trans.), Origanum vulgare
L., vezi Sovarv.
Phlomis pungens Willd.,
vezi Scorogoi.
Somn4or (Bucovina, Cacica), Clino-
podium vulgare L., vezi Apiíratoare.
Soinnior (Bucovina), Leonurus Car-
diaca L., vezi Talpa-gastei.
Somnitior, Papaver somniferum L.,
vezi Mac-de-grading.
Somnoroasi, Cerinthe minor L., vezi
Pidosnic si Laserpitium latifolium
L., vezi Smeoaica.
Somnoroasii. [fr. Laser-de-Prusse ;
g. Preussisches-L as er-
kraut]. Laserpitium prutenicum
L. 8. planta erbacee din fam.
Umbeliferae, tulpina angulat-sul-
cate, acoperitä in partea inferi-
oara cu peri rever*.; frunzele de
2 ori penatipartite, foliolele pe
margine, ca i petiolii, acoperite
cu peri asprii, foliolele penatifide,
cu laciniile lanceolate; florile albe,
dispuse in mici umbele, grupate
In umbele mari, involucrul si in-
volucelul compus din numeroase
foliole lanceolate ; fructele ovale,
paroase intre aripi. Creste prin
fen*, poieni i margini de paduri
In regiunea montana. IulieAu-
gust.
Somnoroasit (Bucovina), erbascum
nigrum L., vezi Captalan-negru.
Soptirlaith, Brunella vulgaris L., vezi
Busuioc-sillbatic qi Parnassia pa-
lustris L., vezi oparlaita-alba.
Veronica orchidea
Crantz. 4. planta erbacee din fam.
Scrophulariaceae, tulpina dreapta,
frunzele opuse, ovale sau lanceo-
 PLANTELE CUNOSUUTE DE POPORUL ROMAN
late, crenat-serate, spre varf de tot
intregi, cele inferioare obtuse; flo-
rile albastre, dispuse inteun racem
terminal, aproape solitar, elongat,
spiciform, foarte indesuit, corola bi-
labiata, cei 3 lobi inferiori oblong-
lineari, obtusiusculi, riisuciti (tor-
tuos-coniventi) putin mai lungi de-
cal tubul; fructele capsule, aproape
rotunde, emarginate, umflate si
in desuit-glan dulos-p droase. Creste
prin livezi, fanete i pasuni uscate,
pe marginea pädurilor si pe coline
näsipoase. MaiIulie. Melif.
$0parlaita-albiT, Soparlaitti. [fr. Foin
du-Parnasse ; g. S um pf-Herz-
b 1 at t]. Parnass i a palustris L.
4. mica plantä erbacee din fam.
Saxifragaceae, tulpina erecta, sim-
pia ; frunzele glabre, cele inferioare
lung - petiolate, oval - cordiforme,
unica frunza caulinara este
cordiformi si amplexicaulä; florile
albe, mari, solitare i terminale, ca-
liciul cu 5 diviziuni, corola cu 5 pe-
tale aproape sesile, putin emargi-
nate, albe si sträblitute de nervure
verzii, pelucide, inläuntrul corolei
se afla 5 solzi nectariferi, galbeni-
verzii, opusi petalelor, profund-di-
vizati in numeroase filamente, ter-
minate printr'o glandula; stamine
5; stile 4 scurte, terminate prin
4 stigmate ; fructul o capsulä uni-
loculara, dehiscenta la varf prin
4 valve. Creste prin pasunile mlils-
tinoase si pe marginea torentelor
din regiunea montana si subalpina.
IulieAugust.
$opitrlita, Polygala vulgar is L., vezi
Amärealti si Veronica urticifolia
Jacq., vezi Iarba-serpelui.
oparlita. Veronica Bachofeni Heuff.
4. planta alb-pubescenta din fam.
Scrophular iaceae,frunzele opuse,pe-
tiolate, cordiforme sau trunchiate la
oval-oblonge sau lanceolate,
ascutite, duplicat-incis-serate; flo-
rile cerulii, rar rozee sau albe, dis-
puse in raceme laxiflore,terminale,
adesea i Cu raceme laterale, ca-
liciul cu 4 lobi aproape egali, cam
de marimea capsulelor, obcordate,
dacoromanica.ro
273
glabre, lobii corolei oval-oblongi'
obtusiusculi, aproape de lungimea
tubului campanulat. Creste pe coa-
stele muntilor pietrosi, prin cram-
gulete, miei tufisuri si in locuri
deschise. IunieAugust.
$oparlIti. [fr. Herbe-Thérèse; g. G a-
mander-Ehrenpreis]. Vero-
nica Chamaedrys L. 4. plantä er-
bacee din fam. Scrophulariaceae,
tulpina ascendentä, biserial - p a-
roasii ; frunzele aproape sesile, o-
vale, crenat-serate, mai rar incise;
florile mari, albastre ca cerul i cu
vinisoare mai inchise, dispuse in
raceme axilare, caliciul cu 4 di-
viziuni ( lobi ) ; fructele capsule
triangulare, obcordate si ciliate.
Creste prin livezi, fanete, tufisuri,
poieni, pe langà päduri i drumuri.
AprilieIunie.
Aceasta planta are proprietati to-
nice.
oparlitii. [fr. Vèronique-femelle; g
Breitblattriger-Ehrenpreis]
Pronica Teucrium L. 4. plant&
erbacee din fam. Scrophulariaceae,
tulpinele erecte, numai de la baza
arcuat ascendente; frunzele sesile,
ovale sau oblonge, la baza putin
cordiforme, pe margine incis-serate;
fiorile mari, albastre cu vinisoare
mai intunecate, dispuse in raceme
axilare, caliciul cu 5 lobi, lobul
posterior mai mic; fructele cap-
sule obovale, ascutit-emarginate,
Cu pedicele de aproape lungimea
capsulelor. Creste prin fanetele
uscate, prin tufisurile de pe coline
si din munti. MaiIulie.
Planta cu proprietati tonice.
S opone!, Saponaria officinalis L., vezi
Odogaci.
Soponul-calului, Saponaria officina-
lis L., vezi Odogaci.
Sor-cu-frate, Carpenä (Trans), Cior-
moiag (Trans.), Miazii-noapte (Ba-
nat), Scrab (Mold.). [fr. Mélampyre-
des-bois; g. Hain-Wachtelwei-
z en]. Melampyrum nemorosum
L. 0. planta erbacee din fam.
 274 ZACII. C. PANTU
Scrophulariaceae, tulpina erectä,
simplä sau ramificatil ; frunzele
opuse, oval-oblongi, cele superi-
oare oblongi sau elongat-lanceo-
late vi lung-acuminate ; florile gal-
bine - aurii, sunt dispuse la sub-
tioara bracteelor cordiform-lan-
ceolate, dintate vi de o coloare
violet-albastrii, formänd un spic
unilateral (secund), caliciul tubu-
los, cu 4 dinti. este länos-pgros
cam de lungimea corolei, stamine
4; fructele capsule ovoide, acumi-
nate, dehiscente prin 2 valve, se-
mintele netede. Milampyrum
biháriense A. Kern. se deosebevte
de specia precedentil mai cu samá
prin caliciul cu total glabru, sau
pe ici colea pe nervure cu cativa
peri scurti, asprii, articulati vi albi.
Ambele specii creso prin
IunieSeptembrie.
Poporul crede ea : hotii poartri
aceste buruieni in sán, child se duc
sik fare ori sà jefuiascil, spre a'i
feri de rau; desciintate le poarto in
bräu ibovnica si daca se intälneste
cu iubitul ei pe la miezul noptei 11
farmeca asa de mult, in at acesta
trebue sa o ja de sotie. Toti cftti
poartil aceste buruieni descantate
la brilu, ca printr'o putere magi*
sunt inbarbittati la lucrArile lor.
[confere S. Mangiuca. «De
tatea botanicei romfinesti», Familia
anul X (1874) p. 511].
Sora-soarelui, Helianthus animus
L., vezi Floarea-soarelui.
Sorb, Pirus aucuparia G-aertn., vezi
Scorus-de-munte.
Sorb. [fr. Alisier, g. Els eb e er e,
Elzbeerbaum, Ruhrbirne].
Pirus torminalis Ehrh., syn. Sor-
hua torminalis Cranz. h. mic arbore
din fam. Rosaceae-Pomoideae, frun-
zele ea petiolul pubescent, sunt lat-
ovale, lobate, la bittränete glabre
vi lucitoare, lobii acuminati, ne-
egal- i acut-serat-dintati, cei in-
feriori mai mari vi foarte diver-
genti (divaricati); florile albe nu-
meroase, dispuse in corimbe mari,
ramificate i tomentoase, ovarul cu
dacoromanica.ro
2 stile glabre, devine un fruct
arnos, oval sau aproape globulos,
care este brun-gälbui vi cu puncte
albe. Creste prin pädurile din re-
giunea dealurilor submontane. Mai
Iunie. Melif.
Lemnul acestui mic arbore este
pretios pentru strungarie.
Sorbestrea, Sangeric, Soarbestre. [fr.
Pimprenelle- des -prés ; g. W i e -
sen kn opf]. Sanguisorba offici-
nalis L. 21.. plantä erbacee, glabri
din fam. Rosaceae, rizomul gros,
lemnos ; tulpina rigida, erectä, ra-
mificatä in partea superioarti; frun-
zele imparipenaticompuse cu 5-13
foliole coriacee, lucitoare pe par-
tea superioarä, glauce pe cea in-
ferioarä, oblonge vi cordiforme la
dintate i petiolulate ; florile
ermafrodite, sunt dispuse in ca-
pitule oval-oblonge, terminale vi
de coloare brun- inchisä, caliciul
cu 4 sepale eliptice, de coloare
purpuriu -inchisä, 4 stamine de
lungimea sepalelor, carpele cu 1
stil terminat printr'un stigmat pe-
niciliat; fructele achene. Creste
prin fânete si livezi umede in re-
giunea montanti. IunieAugust.
Planta cu proprietati adstrin-
gente.
Serleel, Erigeron canadensis L., vezi
Brartinis.
$orieel, Myosurus minimus L., vezi
Coditucti.
Sorocinif (Brmat, Alma), Achillea
.Millefolium L., vezi Coada-sorece-
lului.
Sovar, Sparganium ramosum Huds.,
vezi Buzdugan, Typha angustifolia
L. si Typha latifolia L., vezi Pa-
pura.
Soviro (Trans., Brasov)., Oriyanum
vulgare L., vezi Sovärv.
Sovirf, Geranium phaeum L., vezi
Pilaria-cucului vi Origanum vul-
gare L., vezi Sovarv.
5ovitrf, Origanum vulgare L., vezi
Sovarv.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
So vat. v, Arigan (Maced.), Dost,
Solovärc (Trans.), Solovarf, Solo-
vary (Trans.) , Sovarc (Trans.,
Brasov), Sovärf, Sovarf, Sovovarv
(Trans.). [fr. Marjolaine-sauvage,
Origan; g. Dost, Gemeiner-
Dost]. Origanum vulgare L. 21-.
planta erbacee, aromatica din fam.
Labiatae, tulpina erecta, rigidä., pa-
roasa, ramificata in partea supe-
rioard, uneori rosietica ; frunzele
ovale, ascutite, aproape glabre,
usor dintate; florile rosii-purpurii,
rar albe, reunite in mici spice
oblonge sau cilindrice, formand
corimbe paniculate, terminale, ca-
liciul cu 5 dinti, corola bilabiatä,
cu buza superioarti emarginata,
cea inferioara cu 3 lobi; florile
la subtioara unor mici bractee,
adesea colorate si ascutite si var.
Barcense Simk. care difera de
specia tipica numai prin bracteele
mai mici si dimpreuna cu caliciul
evident pubescente si tot deodatrt
glanduloase. Creste prin flute,
tufisuri, livezi, vii, pe marginea
padurilor pana in regiunea subal-
ping. IunieAugust. Melif.
Aceasta planta este foarte mult
Intrebuintata de poporul nostru la
colorat.
Sovarvarith (Bucovina), Betonica
officinalis L., vezi Vindecea.
Sovarvaritit (Bucovina, Sadova). [fr.
Millepertuis quatre - angles ; g.
Vierkantiges-Hartheu].Hy-
pericum guadrangulum L. 4. planta
erbacee din fam. Hypericaceae, tul-
pina erecta, glabra si cu 4 muchi
nearipate; frunzele ovale, cu punc-
tuatiuni translucide, mari si foarte
rari ; florile galbine, dispuse in
panicule terminale, caliciul cu 5
sepale eliptice, obtuse, intregi,
neglanduloase si cam de lungimea
ovarului, corola cu 5 patale, sta-
mine numeroase, grupate in fas-
cicule, ovarul cu 3 stile, devine
la maturitate o capsula cu 3 loje,
semintele numeroase. Creste prin
dacoromanica.ro
275
päduri si pasuni umede, pe mar-
ginea apelor. IunieAugust.
SovarvarItä (Bucovina). [fr. Inule
d'Angleterre ; g. En gli s che r-
A 1 a n t]. mula britannica L.
planta erbacee din fam. Com-
positae, tulpina lanos-paroasti,
recta, frunzele lanceolate, pe par-
tea inferioara. viloase sau scud-
paroase, intregi sau denticulate,
cele:superioare cu baza cordiformä,
amplexicaule, cele inferioare in-
gustate in petiol; florile galbine-
aurii, dispuse in capitule solitare
sau numeroase la varful tulpinei;
involucru cu foliolele linear-lanceo-
late, prtroase, cele extern° de lun-
gimea celor interne, intrecand
putin florile centrale, dar mult
mai scurte cleat florile marginale;
fructele achene (hirte) piiroase.
Creste prin locuri i fanete umede,
pe langa pantie si mlastini, pe
marginea padurilor. Iunie-August.
Cu florile acestei burueni se face
ceai, care este bun pentru durere
de pantece.
Sovovarv (Trans.), Origanum vulgare
L., vezi Soviirv.
Spilaeioasit, Cel-perit (Mold.), Cru-
celitä, Cruciulita, Petimbroasa. [fr.
Séneçon ; g. Baldgreis, Wu-
therblume]. Senecio vernalis
W. et Kit. Q. mica plantä erbacee
din fam. Compositae, tulpina lanos-
paroasa, adeseori devenind glabra;
frunzele pe ambele fete cu peri
patenti, viloase, oblonge, penatifid-
sinuate, cele inferioare petiolate,
celelalte cu baza auriculata si den-
tatit, amplexicaula, lobii ovali-ob-
tusi, pe margine incretiti si den-
tati ; florile galbine, dispuse in mici
capitule, florile dela mijloc erma-
frodite, tubuloase, cele marginale
ligulate, femele, caliciul extern cu
6-12 foliole, de 4 ori mai scurt
decal involucrul si impreunä cu
bracteele la värf negra si lung-as-
cutite ; fructele achene cilindrice,
sur-pubescente, cu o egreta (papus)
de peri pluriseriati. Crest() prin
 276 ZACH. C. PANTU
locuri ntisipoase i argiloase. Apri-
Spalacioasa, Senecio vulgaris L., vezi
Cruciulita.
Spanae, Spanqc-comun, Spinat (Tran-
silv). [fr. Epinard ; g. Spin at].
Spinacia oleracea L. 8. ia
planta erbacee, glabra din fam.
Chenopodiaceae, tulpina erectil, fis-
tuloasa si ramificatti ; frunzele
alterne,lungpetiolate, oval-oblonge
sau triangular-hastate, de tot In-
tregi sau sinuat-dentate, ele sunt
mari, carnoase si de un verde In-
chis; florile dioice, foarte rar er-
mafrodite, sunt verzi si dispuse in
glomerule, cele tnascule formand
spice terminale, iar cele femele
sesile la subtioara frunzelor ; pe-
rigonul florilor femele cu 2-3
lobi, iar al florilor maseule cu 4
lobi. Aceasta planta alimentard,
originara din Orient (Asia), este
mult cultivata pentru trebuinte
culinare. in cultura sa cunosc ur-
matoarele douti varietati : var.
inermis Moench. cu perigonul fruc-
tifer fara spini si var. spinosa
Moench. are perigonul fructifer
cu spini. MaiIunie.
Spanac-comun, Spinacia oleracea L.,
vezi Spanac.
Spanac-porcese, Buruianti-de-buba-
rea, Talpa-gastei. [fr. Ansérine-
hybride; g. Unechter-Ganse-
fuss]. Chenopodium hybridum
L. C). planta erbacee din fam.
Chenopodiaceae, tulpina anguloasti,
erecta; frunzele cordiforme, den tat-
angulate, cu unghiurile acuminate,
cel mijlociu mai mare, alungit ;
florile verzi, dispuse in cime pa-
niculate, periantul cu 5 diviziuni,
stamine 5; fructele deprimate, li-
bere, invalite de periant, cu se-
mintele foveolat-punctate. Creste
prin därtimaturi, gradini, pe langa
ziduri, garduri, locuinte, drumuri
si prin locuri cultivate. Iulie
August.
Spanac-salbatte, Piciorul-caprei. [fr.
Poule-grasse; g. Gem eine r-
Gansefuss]. Chenopodium al-
dacoromanica.ro
bum L. O. planta erbacee din fam.
Chenopodiaceae, tulpina erecta, an-
guloasä, alburie ; frunzele rom-
boidal-ovale, mic-dintate si ne-
lucitoare, cele superioare oblonge,
de tot intregi ; florile alburii, sunt
dispuse In glomerule, grupate
raceme aproape nefoliate ; semin-
tele netede, lucitoare ; ramurile,
frunzele pe fata inferioara si ca-
liciul mai mult sau mai putin alb-
fainoase. Creste prin locuri cul-
tivate si inculte, dararnaturi, pe
lfinga locuinte, garduri si drumuri.
IulieSeptembrie.
Spinacul - cioban flor, Iarba- fnfai-
nata (Trans.), Spanacul-stanilor.
[fr. Epinard-sauvage, Toute-bonne;
g. Guter-Heinrich]. Che-
nepodium BOI1U8 Henricus L. 21-
planta erbacee din fam. Chenopo-
diaceae, tulpina erect& sau ascen-
dentä, anguloasa, aproape simplä.;
frunzele triangulat-hastate, putin
pulverulente, intregi; florile verzi,
dispuse In glomerule grupate in
spice terminale si axilare ; se-
mintele mari, erecte si fin punc-
tate. Creste prin daramaturi, gu-
noaie, pe langti stäne, pe rang&
ptiduri, prin satele i tarlele din
munti. MaiAugust.
Aceastit planta este Intrebuintata
la bueittiírie ea si Spanacul.
Spanacul - stanilor, Chenopodium
Bonus Henricus L., vezi Spanacul-
ciobanilor.
Spitns, Helleborus odorus W. et
Kit., Helleborus dumetorum W. et
Kit., vezi Cutcurig si Helleborus
purpurascens W. et Kit., vezi
Spanz.
Sprint, Adonis vernalis L., vezi Rus-
cutti-primtivaratica, Helleborus odo-
rus W. et Kit., Helleborus dume-
torum W. et Kit., vezi Cutcurig
Helleborus purpurascens W. et
Kit., vezi Spanz.
Spanz, Helleborus odorus W. et Kit.
si Helleborus dumetorum W. et
Kit., vezi Cutcurig.
Spanz, Barba-lupului, Bojotei (j. Me-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORIIL ROMIN
hedinti), Coaiele-popii (Trans.),
Iarba-nebunilor (Trans.), Ouille-
popii, Spans, Spant. [fr. Hellebore ;
g. Purpurrötliche-Nieswurz,
[Jngarische-Nieswurz].
Helleborus purpurascens W. et Kit.
21.. planta erbacee din fam. Ra-
nunculaceae,rizomul gros, ramificat,
negricios, cu numeroase fibre ra-
dicale, lungi i puternice ; tulpini
erecte, putin purpurii, ramificate,
rar simple si uniflore, de ordi-
nar 2 ramuri, una mai scurtii,
cu o floare, cealaltd mai lung* cu
1-2 flori ; frunzele palmatisecte,
pubescente, serat-dentate, cele ra-
dicale lung-petiolate ; florile rosii-
purpurii, plecate in jos, caliciul cu
5-7 sepale ovale, subrotunde, acu-
minate, concave, verzi-purpurii in
launtru, rosii-purpurii pe din a-
devenind la biltranete verzi
pe ambele pärti, corola cu 5-10
petale in forma de cornet (re-
duse la staminode), stamine nu-
meroase, carpelele libere, devin la
maturitate 4-7 folicule oblonge,
lung-rostrate. Creste prin paduri,
locuri pietroase si in poienele dela
munte. AprilieMai.
Speinzul este intrebuintat de po-
porul nostru spre a viudeca caii
bolnavi de Dalac ; cu o sula se fac
8 intepaturi, in pieptul calului bol-
nav si apoi se vara sub piele, in fie-
care intepatura, cate un fir de ra-
dacina de Spdn.v. Calul se umfla
apoi la piept,umflatura sparge, curge
materie din ea si in cateva zile ca-
lul este vindecat.
Sparanghel, Sparga (Trans.), Spa-
rangii (Mold.), Sparanghel - bun,
Sparangin, Sperghea (Trans.), Um-
bra-cucului (j.Mehedinti) si Umbra-
iepurelui. [fr. Asperge ; g. S p a r-
g e 1]. Asparagus officinalis L.
21.. plana erbacee din fam. Lili-
aceae, tulpina cilindrica, erecta,
foarte ramificata ; frunzele alterne,
sunt mici, reduse la solzi mem-
branosi, la subtioara carom se
nasc fascicule de mici ramuri fili-
forme, cari au aparenta de frunze,
dacoromanica.ro
277
numite cladode i sunt flexibile, aci-
culare, glabre i netede; florile mai
adesea dioice, albe-verzii, dispuse
in cime paucifloresau chiar uniflore,
atarnand in jos, ele au periantul cu
6 diviziuni, putin concrescute la
baza, formand un tub, stamine 6,
stigmate 3; fructul o boabil (bacca)
rosie. Creste prin paduri, fanete,
livezi, tufisuri si pe coline aride.
Se cultivii adesea prin gradini,
pentru trebuinte culinare. Iunie-
Iulie. Melif.
Ramurile aeriene, tinere, sunt par-
tea comestibila, cari constituesc un
aliment usor si sanatos. Sparanghe-
lul contine in tesaturile sale o sub-
stanta cristalina, numita Asparagina,
care comunica plantei proprietati
medicinale. Partea subterana a Spa-
rOlighelului se intrebuinteaza in
medicina ca diuretica, in contra hy-
dropisiei si a icterului, apoi pentru
a combate diversele afectiuni ale
inimei etc.
Sparanghel - sitlbatie, Sparangin
Umbra-iepurului. [fr. Asperge-a-
feuilles-étroites ; g. S pa rg e 1].
.Asparagus tenuifolius Lam. 21.. plan-
erbacee din fam. Liliaceae, tul-
pina rotunda', erecta, ramuscule
( cladode) fasciculate, capilare
impreuna cu ramurelele de tot gla-
bre ; florile alburii cu vargi verzi,
au tubul periantului foarte smut,
mult mai scurt decal limbul, pe-
dunculii solitari, alungiti, aproape
de varf articulati, anterele oval-
cordiforme sau aproape rotunde,
sunt mult mai scurte cleat fila-
mentele ; fructele boabe (bacce)
negre. Creste prin pidduri, locuri
umbroase si pe colinele aride. Mai
Iunie.
Sparangin, Asparagus tenuifolius
Lam., vezi Sparanghel-salbatic.
Sparceth, Sparseta. [fr. Sain-foin,
Esparcette ; g. Esparsett
Onobrychis sativa Lam., syn. Ono-
brychis viciaefolia Scop. 21-. plantä
erbacee din fam. Leguminosae-Pa-
pilionaceae, tulpina ascendenta,
 278 ZA.CH. C. PANTII
simpla sau ramificata ; frunzele im-
paripenaticompuse,cu 19-25 foliole
linear-oblonge ; florile rqii-rozee
Cu striatiuni purpurii, dispuse in
raceme axilare, de 2 ori mai lungi
dealt frunza, caliciul campanulat,
Cu 5 diviziuni subulate, corola cu
carena obtusa qi oblic-trunchiatil,
stamine 10, dintre care 9 concres-
cute qi una liberd (diadelfe) ; fruc-
tele pastari (legume), osoase, tari,
reticulate, Cu o singura samanta..
Creqte prin pàuni, livezi §i locuri
pietroase. MaiIulie. Melif.
Adeseori cultivatä ca planta de
nutre.
Sparsetii, Onobrychis sativa Lam.,
vezi Sparceta.
Spasul-dracului, Polystichum Filix
mas Roth., vezi
Spata-dracului, Polystichum Filix
mas Roth., vezi Feriga §i Struthiop-
teris germanica Willd., vezi Feregá.
Spatareazit (Banat), Gladiolus im-
bricatus L., vezi Sabiuta.
Spateaza (Banat), Gladiolus imbri-
catus L., vezi Sabi*.
Speribanit (Trans.), Acorus Calamus
L., vezi Obligeanä.
Speribanii-tiircata (Trans.), Acorus
Calamus L., vezi Obligeanä.
Speteazit (Trans.), Acories Calamus
L., vezi Obligeanä.
Speteasit, Juncus effusus L., vezi
Ruginä, Typha angustifoliaiTypha
latifolia L., vezi Papura.
Speteazit-pestritit (Trans.), Acorus
Calamus L., vezi Obligeani.
Speteazit-tiircatit (Trans.), Acorus
Calamtta L., vezi Obligeanä.
Spicidnat (Trans.), Lavandula vera
DC., vezi Leventica.
Spileute (j. Mehedinti, Closani),
Bumbisor (Mold.). Chrysanthe-
nium Balsamita L., syn., Pyethrum
Balsamita Willd. 4. planta erba-
cee, sur-paroasä din fam. Compo-
sitae, frunzele ovale, dintate, a-
proape sesile, cele inferioare sunt
ingustate in petiol, cele superioare
uneori auriculate ; florile dispuse
in capitule lung-pedunculate, flo-
dacoromanica.ro
rile centrale tubuloase, ermafrodite,
galbine, cele marginale femele, li-
gulate, albe ; fructele achene an-
guloase, caliciul format dinteo
mica margine scurta, uniform-din-
tata. Aceastá planta, originara din
Orient, se cultiva adeseori ca plan-
ta ornamented. IulieAugust.
Spin, Scai, Scaiete, Schin. [fr. Char-
don; g. Stachel-Distel]. Car-
duus acanthoides L. 9. plantá er-
bacee, spinoasä din fam. Composi-
tae, tulpina dreapta, pan& la värf
foliata; frunzele decurente, mai a-
desea glabre, sau numai pe fata in-
ferioarti, pe nervure länos-paroase,
adânc-penatifide ca foliolele bilo-
bate, dentate i spinulos-ciliate,
lobulii i dintii terminati ca spini
puternici ; florile ro0i-putpurii,
galbine sau albe, dispuse in capi-
tule erecte, mai adesea solitare
rotunde, pedunculii capitulelor
sunt scurti, crispati qi spino0 ; fo-
liolele involucrului sunt linear-su-
bulate, cele inferioare putin re-
curbate; fructele achene oblonge,
comprimate, uqor ruguloase i pre-
väzute ca o egreta (papus) for-
mattt din peri setiformi. Cre0e pe
länga drumuri,pe marginea campu-
rilor, prin locuri inculte i culti-
vate, prin daramaturi. Mai Au-
gust.
Spin, Carduus nutans L., vezi Ciulin.
Spin (Trans.), Prunus spinosa L.,
vezi Porumbar.
Spin-musefilese, Xanthium spinosuin
L., vezi Holerä.
Eryngium planum L.,
vezi Scai-vanat.
Spinareaelupului, Feregi, Fericä.
[fr. Fougère-femelle; g. Weibli-
cher-Waldfarn, Weiblicher-
Milzfarn, Weiblicher-Strei-
fenfarn].Athyriam lilix femi-
na Roth., syn. Asplenium Filix fe-
mina Bernh. 4. frumoasä plant&
erbacee din fam. Polypodiaceae,
rizom scurt i gros, erect sau as-
cendent, brun-negricios, cu palee
brune-negricioase ; frunzele dupii
circumferintä eliptic-oblonge, acu-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
minate dela mijloc, inguständu-se
spre baza si spre värf ; segmentele
primare oblong-lineare sau linear-
lanceolate, scurt stipitate, de ordi-
nar alterne, rar opuse; segmentele
secundare oblonge , incis-serate,
Cu lobii oblongi, cu 2-3 dinti, pe-
iolul brun-galbui, spre baza
negricios, acoperit cu palee moi,
deschis-brune, are 2 fascicule li-
berolemnoase ; rachisul acoperit
cu putine palee galbine; sorii, (gru-
pele de sporangi) oblongi, cu (in-
dusiu) invalis persistent. Creste
prin paduri umbroase si umede,
prin vai si pe längft stäncile din
regiunea montana si subalpina.
IulieAugust.
Spinat (Trans.), Spinacia oleracea
L., vezi Spanac.
Spinul-cerbului, Rhamnus cathartica
L., vezi Verigariu.
Spinul-dracului, Eryngium campestre
L., vezi Scaiul-dracului.
Spinul-Tûntului, Eryngium campestre
L., vezi Scaiul-dracului.
Spinuta, Phyteuma orbiculare L., vezi
Banica si Phyteuma Vagneri A.
Kern., vezi Carbuni.
Spirince, Erigeron can adensis L., vezi
Batranis.
Spirincea, Erigeron canadensis L.,
vezi Batränis.
Splint', Splinutti (Trans.). [fr. Do-
rifle, Saxifrage-dorée ; g. Mil z -
k r au t]. Chrysospleniuns alter-
nifolium L. 21. mica planta er-
bacee din fam. Saxifragaceae, tul-
pina erecta sau ascendenta, pubes-
centa in partea inferioark glabra
In partea superioard, dichotomic-
ramificata la värf; frunzele alterne,
sunt orbicular-reniforme si adanc-
cren ate, cele radicale mai mari
lungpetiolate; florile galbine-aurii,
dispuse in raceme plane, caliciul
cu 4 diviziuni inlauntru colorate,
corola lipseste, stamine 8, floarea
centrala are adesea caliciul cu 6
diviziuni si 10 stamine ; ovarul cu
2 stile, devine la maturitate o
capsula uniloculara, en numeroase
seminte ; florile insotite de mari
dacoromanica.ro
279
bractee galbine-aurii. Crete prin
locurile umede si umbroase si pe
tang& isvoarele si pfiraiele din pa-
durfle montane si subalpine. Apri-
lieMai.
Splinuti (Trans.), Chrysosplenium al-
ternifolium L., vezi Splina.
Splinuta (Banat si Trans.), Smiioaica
(Bueovina), Splinuta-de-aur, Varga-
de-aur. [fr. Verge-d'or ; g. G o I d-
r u t e]. Solidago Virga aurea
L. 4. planta erbacee din fam.
Compositae, tulpina erecta, paroasa,
la Will paniculat-racemoasa sau
simplu-racemoasa, racemii erecti;
frunzele ovale sau lanceolate, acu-
minate, decurente in petiol aripat,
putin paroase, cele inferioare se-
rat-dentate ; florile galbine, dis-
puse in mici capitule, reunite in
raceme, florile dela circumferinta
ligulate, femele, cele dela centra
ermafrodite, tubuloase ; fructele
achene cilindrice. Creste prin pa-
duri, tufisuri, coline si fänete.
IulieAugust. Melif.
Splinutri-de-aur, SolidagoVirga aurea
L., vezi Splinuta.
Spoitori (Trans.), Pejma, Pesmä.
[fr. Centaurée-Ambrette, Barbeau-
musqué ; g. Bisamblume].
Centaurea moschata Willd., syn.
Amberboa moschata DC. C). planta
erbacee, glabra, din fam. Compo-
sitae, tulpina rigidä, ramificata
frunzele alterne, lirate, dintate ;
florile violete-purpurii sau albe,
Cu miros placut (de mosc), dispuse
In capitule ovoide, lungpeduncu-
late ; involucrul format din foliole
obtuse, ca un prolongiment mem-
branos ; florile mari, fara caliciu,
numeroase si cam de aceeasi ma-
rime cele marginale (neutre) ca
cele centrale; fructele achene. Ori-
ginara din Orient (Persia), cultivatä
adesea ca planta ornamentala, pen-
tru florile sale frumoase, cu miros
plAcut. Iulie Octombrie. Melif.
Sporic, Verbena officinalis L., vezi
Sporici.
Sporici, Miiturita (Bucovina), Sporic,
Sporisi (Trans.), Verbing, Verbina-
 280 ZACH. C. PAWN
de-camp. [fr. Verveine, Herbe-sa-
crée ; g. Eisenhart]. Ver-
bena officinalis L. 21- planta er-
bacee din fam. Verbenaceae, tul-
pina patrunghiulara, erecta, rigida,
ramificatii in partea superioara ;
frunzele opuse, oval-oblonge,
laciniate ori crenate, ingus-
tate in petiol lat ; florile mici, lila
leschise, dispuse in lungi spice
filiforme, grupate ,in panicule la
varful tulpinei, caliciul tubulos, cu
4-5 dinti neegali, corola cu tub
cilindric, divizat in 5 lobi aproape
egali ; fructul uscat, divizat la ma-
turitate in 4 nucule monosperme.
Creste prin locuri inculte, prin
daramaturi, pe langii drumuri, zi-
duri, etc. IunieAugust. Melif.
Aceasta planta posede proprie-
iati amare, aromatice si adstrin-
gente.
Sporis (Trans.), Polygonum aviculare
L., vezi Troscot i Ferbena offici-
ualis L., vezi Sporici.
Spulburlitura (Bucovina, Partestii-
de-sus), Teucrium Chamaedrys L.,
vezi Dumbet.
Spumealk Cardamine pratensis L.,
vezi Stupitul-cucului.
Stlingeni, Iris germanica L., vezi
Stanjini.
StAnjen, iris variegata L., vezi Stan-
jeni-pestriti.
Slilnjeni, Iris germanica L., vezi
Stanjini.
Stilnjeni-de-balta, iris Pseud-Acorus
L., vezi Stanjini-galbeni.
StAnjeni-de-plidure, Iris variegata
L., vezi Stanjeni-pestriti.
Sitinjeni-galbeni, iris Pseud-Acorus
L., vezi Stanjini-galbeni.
Stalnjeni-pestritati, iris variegata L.,
vezi Stanjeni-pestriti.
Stitujeni-pestriti, Stanjen, Stanjeni-
de - padure, Stanjeni - pestritati,
Stanjin, Sanjinel. [fr. Iris-panaché;
g. Bunter-Schwertel]. Iris
variegata L. 21_. planta erbacee din
fam. lridaceae, tulpina glauca, mul-
tiflorii, cam de lungimea frunzelor
ensiforme, la varf curbate in la-
dacoromanica.ro
untru (falcate); florile putin odo-
rante, sunt galbine, cu laciniile ex-
terioare ale perigonului impestri-
tate cu vine brun-purpurii sau
violete si la baza interna indesuit-
päroase (barbulate); laciniile pe-
rigonului sunt oblong-obovale, cele
interioare spre baza ingustate pe
nesimtite, stigmatele petaloide, gal-
bine, spate erbacee, uniflore sau
biflore; fructul capsula trilocularii,
dehiscenta prin 3 valve. Crest's
prin tufisuri si paduri. MaiIunie.
Stilujeniti (Banat), Iris germanica
L., vezi Stanjini.
S titnj in, Iris variegata L., vezi Stan-
j eni-pestri ti
Sliinjinei, Iris germanica L., vezi
Stanjini.
Stanjinel, Iris pumila L., vezi RA-
tisoare si iris variegata L., vezi
Stanjeni-pestriti.
Stanjini, Hemerocallis; fiava L.
Hemerocallis fulva L., vezi Crin-
galben.
Steudini, Crini, Crin-vaniit, Floare-
vanatii (Trans.), Lilie, Lilie-vanatii
(Trans.), Stangeni, Stanjeni, Stan-
jenitti (Banat), Stanjinei, Stan-
jini vineti. [fr. Flambe, Flamme,
Iris; g. Deutscher-Schwer-
t el, Schwertlilie]. Iris
germanica L. 21.. planta erbacee,
glauca, cu rizom gros, cantos qi
articulat, din fam. lridaceae, tul-
pina scapiformä, ramificatii, are
mai multe flori si este mai lunga
cleat frunzele radicale, ensiforme,
numeroase si putin arcuate ; florile
mari, vi olet-inchise, putin odorante,
sunt solitare in spatul erbaceu
dela baza pang la mijloc, i gru-
pate cate 4 sau 5 in racem ; la-
ciniile interne ale perigonului lila
inchise, sunt lat-obovale, subit in-
gustate in unghicula de coloare
alba-galbue, cu vinisoare brune, si
egal de lungi cu cele externe
oboval-cuneiforme, rasfrante dela
mijloc i acoperite pe partea in-
terna cu un grup de peri galbeni,
stralucitori; anterele de lungimea
filamentelor ; stigmatele petaloide,
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN
foarte mari, oblonge, mai late la
varf, cu lobii ovali divergenti ;
fructele capsule coriacee. Originar
din sudul Germaniei, foarte mult
cultivat prin gradini, pentru florile
sale frumoase. MaiIunie.
Stanjini galbent , Lilie - galbena
(Trans.), Sta,njeni-de-baltii, Stan-
jeni-galbeni.[fr. Flambe-d'eau, Iris-
jaune, Iris-des-marais ; g. W a s -
ser-Schwertel]. Iris Pseud-
Acorus L. 4. planta erbacee,
aquatica din fam. Iridaceae, tul-
pina solida, cilindrica, multiflora,
cam de aceias lungime ca frun-
zele ensiforme, lanceolat-lineare ;
florile mari, frumoase, putin odo-
rante, de o coloare galbin - des-
chisrt, reunite mai multe 'jute°
spata erbacee ; laciniile exterioare
ale perigonului sunt ovale, lat-
unghiculate si la baza interna ne-
barbulate, ci ca o pata roz-galbina,
strabatuta de vine negre sau negre-
purpurii, laciniile interne lineare,
sunt inguste si mai scurte decat
laciniile stigmatului petaloid; fruc-
tul capsula in 3 muchi. Creste prin
rulastini, balti, pe malul apelor
stagnante si lin curgatore. Mai-
Iunie.
Rizomul acestei plante are pro-
prietati adstringente.
Stinjini-vinetl, Iris germanica L.,
vezi Stanjini.
Stea, Trapa natans L., vezi Cornaci.
Steagul-zainelor (Banat), Cuscuta
Epithymuni L. si Cuscuta europaea
L., vezi Tortiel.
Stenuatetei, Stellaria nemorum L.,
vezi Steluta.
Steghie, Stegie, Stevie. [fr. Rumex-
des-Alpes, Rhubarbe-des-moines ;
g. Alpen-Ampfer, Mönchs-
rhabarber]. Rumex alpinus
L. 4. planta erbacee din fam.
Polygonaceae, tulpina robusta, stri-
ata i ramificata; frunzele infe-
rioare cordiform-ovale si rotunzit-
obtuse, sau scurt acuminate, cele
superioare mici i oval-lanceolate,
dacoromanica.ro
281
Cu petiolii pe partea superioarA
scobiti in forma de sghiab (canali-
culati); florile verzui, dispuse in
false verticile lungpedicelate, reu-
nite in spice, formand o panicula la
varful tulpinei, laciniile interioare
ale perigonului fructifer sunt oval-
cordiforme, membranoase, intregi
sau putin-denticulate si necaloase
(fail granule). Creste prin pasu-
nile de pe laugh* stanele de oi in
regiunea montana si subalpina.
IulieAugust.
Steghie, Rumex con glomeratus Murr.,
vezi Macrisul-calului si Rumex
crispus L., vezi Dragavei.
Stegie, Rumex alpinus L., vezi Ste-
ghie, Rumex conglomeratus Murr.,
vezi Macrisul-calului si Rumex cris-
pus L., vezi Dragavei.
Stejar. [fr. Chane, Rouvre ; g.
Steineiche, Traubeneiche,
Wintereiche]. Quercus ses-
siliflora Smith. D. mare si frumos
arbore din fam. Fagaceae, ramurile
tortuoase, mugurii ovali; frunzele
lungpetiolate, oblong-obovale, usor
emarginate la baza sau ingustate
in petiol, adanc-sinuate sau penati-
lobate, Cu lobii inegali, rotundat-
obtusi, frunzele glabre sau pubes-
cente, cateodata tomentoase in
tinerete; florile monoice, cele mas-
&tile dispuse in amente laxe, fili-
forme, lung-pedunculate, cele fe-
mele solitare inteun involucru
format de bractee concrescute in-
teo cupusoara (cupula); fructele
sesile sau scurt-pedunculate, squa-
mele cupusoarei alipite, cupu-
soara (cupula) glabra, inconjoara
baza fructului numit: Ghinda. Acest
arbore constituie impreuna cu alte
esente paduri sau dumbrave in re-
giunea sesurilor si a dealurilor.
AprilieMai.
Ochiul- boului, Rust): - de -
toamna-vanati, Rusa-vanatil, Ste-
lita-vanata. [fr. Oeil-du-Christ ; g.
Berg-Aster, Virgils-Aster].
.Aster Amellus L. 21_. planta erbacee
din fam. Co2npositae, tulpina scurt-
raroasa, erecta, in partea supe-
 282 ZACH. C. PANTIT
rioara corimbos-sau paniculat-ra-
mificata ; frunzele scurt si aspru
paroase, cele inferioare eliptice
sau oboval-spatulate, cele supe-
rioare oblong-lanceolate ; florile
dispuse in capitule, cele margi-
nale ligulate, femele sunt albastre-
deschis, rar albe, cele centrale
ermafrodite, galbine, capitulele
insotite de un involucru ca folio-
lele rotunzite, obtuse, rigide si pa-
tule, cele externe erbacee, cele
interne membranoase colorate la
vfirf. Creste pe coline aride, pe
coaste, tufisurirmarticinisuri i prin
locuri pietroase. Iulie Septem-
brie. Melif.
Stelita-vilnitta, Aster Amellus L.,
vezi Stelita.
Stelutl, Erigeron can adensis L., vezi
Batranis si Stellaria graminea L.,
vezi Rocotea.
Steluta, Steaua-fetei. [fr. Stellaire-
des-bois; g. Hain-Miere, Stern-
miere]. Stellaria nemorum L. 4.
planta erbacee din fam. Caryo-
phyllaceae-Alsinoideae,tulpina cilin-
dricii, de jur imprejur paroasa in
partea superioara ; frunzele petio-
late, cordiforme sau oval-oblonge
si acuminate, cele superioare scurt-
petiolate sau sesile si de ordinar
necordate la baza; florile albe,
dispuse in panicule dichotomice,
caliciul cu 5 sepale lanceolate,
corola cu 5 petale profund-bifide
si de 2 ori mai lungi deck sepa-
lele,stamine 10, ovarul multiovulat,
ca 3 stile, devine la maturitate o
capsulii oblonga. Creste prin
duri umbroase si umede.
Julie.
Stelute, Erigeron acris L., vezi
Bunghisor.
$teregoaie, Veratrum album L. si
Veratrum nigrum L., vezi Stiri-
goaie.
Stevie (Trans., Nasaud), Faptul-mare
(Bucovina, Partestii-de-sus). [fr.
Radiaire, Sanicle - femelle ; g.
Sterndolde, Strenze, Thals-
ter n]. Astraniia major L. 21.
planta erbacee, neparoasa (glabrä)
dacoromanica.ro
din fam Umbelliferae, frunzele ba-
zilare, lucitoare, palmatipartite, cu
5 lobi oval-lanceolati, ascutiti,
aproape tripartiti i serat-dentati ;
florile albe sau rozee, pedunculate,
sunt dispuse in umbele simple, in-
sotite de un involucru format din
foliole mari, colorate, albe sau
rozee, linear-lanceolate, de lungi-
mea umbelelor sau mai lungi, ca-
liciul cu 5 dinti oval-lanceolati,
aRcutiti, corola ca 5 petale albe
sau rozee, cu varful incovoiat
launtru; fructele aproape cilindrice,
cu 5 coaste evidente, incretit-denti-
culate.Aceasta planta variazil : var.
vulgaris Stur. mnaltà, robusta, ca
foliolele involucrului intregi, al-
burii, rar rosietice, var. montana
Stur. statura mica, foliolele in-
volucrului intregi, rosietice, rar
alburii ; var. tridentata Stur. sta-
tura mica sau mai e, insa cu fo-
liolele involucrului la varf cu 2-3
dinti. Creste prin livezile si
sunile umede, pe marginea padu-
rilor i tufisurilor, prin vane um-
broase din regiunea montanit
subalpina. IunieAugust.
*tevie, Rumex alpinus L., vezi Ste-
ghie, Rumex conglomeratus Murr.,
vezi Macrisul-calului, Rumex cris-
pas L., vezi Dragavei, 1?umex pa-
lustris Smith., vezi Stevie-de-balta
Rttmex Patientia L., vezi
$tevie-de-baltii,Dragavei,$tevie. [fr.
Rumex-des-marais ; g. Amp f er.].
Rztmex palustris Smith. 0.0 0.
plant& erbacee din fam. Polygona-
ccae, tulpina anguloasa, ramificatil;
frunzele lanceolat-lineare, sau a-
lungit-lanceolate, ingustate in pe-
tiol, florile verzui sau galbui, dis-
puse in verticile multiflore, pre-
viizute cu frunze bracteale ; la-
ciniile interioare ale periantului
fructifer oval-oblonga, de ambele
laturi cu cate 2 dinti subulati, spre
varf lanceolat-alungite, de tot in-
tregi, toate (califere) prevazute cu
granule oblonge, dintii mai scurti
cleat lungimea periantului. Creste
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROM:1N
prin locuri mliístinoase, pe mar-
ginea lacurilor si a rfturilor. Iulie
August.
$tevie-de-grildinii, Stevie. [fr. Oseil-
le-épinard, Patience, Dogue ; g.
Garten-Ampfer, Englischer-
Spinat]. Rumex Patientia L. 21-
mare planta erbacee din fam Po-
lygonaceae, tulpina robustii, erectä',
sulcatil, cu ramuri ascendente
frunzele inferioare oval-lanceolate,
plane, acuminate, cele mai de sus
lanceolate, Cu peiolii canaliculati;
florile verzui, dispuse in verticile
apropiate, formand raceme nefo-
liate ; laciniile interioare ale peri-
gonului fructifer subrotund - cor-
diforme, obtuse, de tot intregi ori
abia denticulate, numai una cali-
fera (Cu un granul). Originara din
Austria inferioara, cultivata ca
planta culinarii. IulieAugust.
Planta en proprietati adstringente
si depurative ; frunzele comestibile.
Stir, Amarantus Blitum L., vezi Stir-
mic si Amarantus silvestris Desf.,
vezi Stir-prost.
$tir, Stir - salbatic, Stir- verde. [fr.
Amarante-réfléchie ; g. R a u hh a-
ariger-Amaran td. Amaran-
tus retro flexus L. 0. planta erba-
cee din fam. Amarantaceae, tulpina
erecta, robustii, angulos - sulcata,
acoperita cu peri scurti ; frunzele
ovale, acuminate, insit cu vdrful
obtus ; florile verzi, polygame-mo-
moice, dispuse in glomerule gru-
pate in spice, reunite inteun spic
compus terminal, bracteele aproape
spinos-mucronate, sunt de 2 ori
mai lungi dealt periantul cu 5 divi-
ziuni (lacinii) libere, linear-oblonge,
obtuse sau retus-mucronulate, sta-
mine 5; fructul capsula monosper-
ma, deschizOndu-se printr'un oper-
cul. Creste prin locuri ruderale,cul-
tivate si inculte, pe marginea dru-
murilor etc. IunieSeptembrie.
$tir-mic, Stir. [fr. Amarante-Blite ;
g. Gemein e -A lb e rs i e].Anza-
rantus Blitum L. 0. mica planta
erbacee din fam. Amarantaceae,
dacoromanica.ro
283
tulpina glabra, ramificata, intinsii
sau ascendentii, frunzele lung-pe-
tiolate, oval-romboidale, obtuse,
emarginate la Wirt patate sau ne-
palate ; florile verzi, dispuse in glo-
merule axilare, rotunde, distantate
sau cele terminale reunite inteun
spic nefoliat; florile polygame-mo-
noice, cu 3 stamine, bracteele mai
scurte cleat periantul; fructul cap-
suit). monosperma. Creste prin lo-
curi cultivate si inculte, darama-
turi, gradini, vii, ampuri. Iulie
August.
$tir-prost, Stir. [fr. Amarante ; g.
Wilder-Amarant.]. Amaran-
tus silvestris Desf. G. mica planta
erbacee din fam. Amarantaceae,tul-
pina principala erecta, cele laterale
ascendente; frunzele mici, romboi-
dal-ovale, undulate pe margine, la
vOrf intregi si numai cele mai in-
ferioare usor emarginate; florile
verzi, dispuse toate in glomerule
axilare, sunt polygame-monoice, cu
3 stamine, bracteele cam de aceiasi
lungime cu periantul. Creste pe
locuri necutivate, pe lAngii dru-
muri. IulieAugust..
$tir-rosu, Bojor (Trans., Nasaud).
[fr. Amarante-it feuilles-rouges; g.
Rispen-Amarant].Amarantus
.sanguineus
.
L., syn. Amarantus pa-
ntettlatus var. sanguineus Moq.
0. plantä L.,
erbacee din fam, Ama-
rantaceae, tulpina scurt-paroasii,
cu striatiuni rosii; frunzele petio-
late, oval-lanceolate, rosii ca
gele; florile purpurii, cu 5 stamine,
sunt parte dispuse In glomerule
la subtioara frunzelor superioare,
parte in spice lungi, subtiri si
flexuoase, putin laxe, formand o
paniculd ramificatil ; bracteele mai
lungi de cOt perigonul; fructele cu
2-3 dinti. Originar din India ori-
ent:a', mult cultivat ca planta
ornamentalii. IulieSeptembrie.
$tir-sfilbatic, Antarantus retrofiexus
L., vezi Stir.
$tir-verde, Amarantus retroflexus L.,
vezi Stir.
$ttrigoaie, $teregoaie, Strigoaie (Bu-
 284 ZACH. C. PANTU
covina). [fr. Ellébore-blanc, Va-
raire-blanc ; g. W eiss e -Ni es-
wurz, Weisser-Germer].
eratrum album L. 21- planta er-
bacee, veninoasti, din fam. Lilia-
ceae, tulpina robusti, erecta, f run-
zoasä, putin pubescenta; frunzele
mari, eliptice, acoperite cu peri
moi pe partea inferioara, incretite
si Cu nervure evidente ; florile albe,
pe din dark' verzui, dispuse in
raceme paniculate, pubescente la
varful tulpinei, periantul cu 6 di-
viziuni libere, persistente si mult
mai lungi dealt pedunculele, sta-
mine 6, stile 3 divergente ; fruc-
tele capsule ; semintele aripate.
Creste prin fanete, pasuni in re-
giunea montana si alpina. Iunie-
August. V eratrum nigrum L.
21-. [fr. Varaire-noir- g. S ch w a r-
z er -Germ er]. planta erbacee,
veninoasa, cu frunzele inferioare
lat-eliptice, glabre: florile purpurii-
inchise, dispuse in raceme panicu-
late tomentoase, diviziunile peri-
gonului egal de lungi cu pedun-
culele. Creste prin fanete i prin
IulieAugust.
Rizomul de Veratrunt album L. cu-
noscut in farmacie sub numirea de :
cRhizoma Veratriz este intrebuintat
In medicina pentru proprietatile sale
emetice, purgative, antispasmodice,
sternutatorii etc. Poporul nostru
intrebuinteaza Oirigoata ca insec-
ticid si pentru a vindeca
Straita-popei(Trans.), Capsella Bursa
pastoris Moench., vezi Traista-cio-
banului.
Straiul-brott§tel (Trans.), vezi Ma-
tasa-broastei.
Strasnle, Acu-ptimAntului, Parul-
Maicei-Domnului. [fr. Capillaire ;
g. Braunstieliger-Streifen-
farn, Braunstieliger-Milz-
farn]. Asplenium Trichomanes
L. 21.. mica planta erbacee, ces-
pitoasa din fam. Polypodiaceae,
foile linear-lanceolate, spre ambele
capete ingustate, sunt simplu pe-
nate, cu foliole (pinule) subrotund-
dacoromanica.ro
ovale, obtuse, cuneate la baza, pe
margine fin-crenulate ; petiolul si
rachisul sunt lucitoare, brun-in-
chise si comoase, rachisul canali-
culat si aripat, Cu o margine in-
gusta, scarioasa si denticulata ;
petiolul cu un singur fascicul li-
berolemnos ; palee rigide, reticu-
late si negricioase ; sorii (grupele
de sporangi) linear-oblongi, ase-
zati pe partea inferioara a folio-
lelor, de ambele parti ale nervurei
mediane, sunt invaliti de un in-
dusiu liber. Creste prin crapatu-
rile stancilor calcare si umbroase,
prin paduri i vai montane. Iunie-
August.
Strittoried (Bucovina, Cacica), Ve-
ronica officinalis L., vezi Ventrilica.
Strigouie (Bucovina), Veratrum al-
bum L. si V eratrum laymen?, L.,
vezi Stirigoaie.
Strugurei, Ribes rubrunt L., vezi
Coached.
Strugurei-mii, .Ribes rubrum L.,
vezi Coaciiza.
Struguri, Poamil (Mold.), [fr. Rai-
sin ; g. Traube, Wein-Tra-
u b e]. Fructele comestibile de Vi-
tis vinifera L., vezi
Struguri negri, Coacaz-negru, Smo-
ro din (Bucovina). [fr. Cassis, Gro-
seillier-noir ; g. Ahlb e ere, G i-
chtbeere]. Ribes nigrum L.
1. arbust färà spini, din fam. Sa-
xifragaceae - Ribesioideae; frunzele
ascutite, cu 3-5 lobi, pe partea in-
ferioara cu punctuatiuni glandu-
loase i putin pubescente ; florile
verzii, pe din launtru rosietice,
dispuse in raceme asilare, pubes-
cente, attirna in jos, bracteele su-
Iulate, mai scurte deck peduncu-
lele ; caliciul campanulat, cu 5 di-
viziuni, este acoperit cu peri moi
si glandulos-punctat, corola cu 5
mici petale unghiculate, stamine
5; fructele sunt boabe (bacce) ne-
gre, comestibile si au ca i frun-
zele un miros caracteristic. Creste
prin padurile montane si subal-
pine, uneori cultivat prin gradini.
AprilieMai. Melif.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROTtlIN
Cu fructele acestei plante se pre-
para un liqueur.
Strugurt-spinoi, Ribes Grossularia
L., vezi Agr4.
Strugurll-ursului. [fr. Busserole ;
g. Barentraub e]. Arcto-
staphylos Uva ursi Spreng., syn.
Arbutus Uva ursi L, Arbutus OW-
cinalis Wim. et Grab. 15 mic ar-
bust, tot-deauna verde, din fam.
Ericaceae-Arbutoideae, tulpina cul-
catti ; frunzele coriacee, oblong-
obovale, intregi, persistente,glabre,
lucitoare si reticulat-nerviate; flo-
rile rozee, plecate in jos, dispuse
ate 3-10 inteun racem scurt la
varful ramurilor, caliciul gamose-
p al, cu 5 lobi mici, rotunziti, obtusi,
corola gamopetala, globuloasa, cu
5 lobi rasfranti in afara, stamine
10; fructul cianos, este o drupti
globuloasa, rosie, cu 5 samburi,
fiecare sambure cu cate o stimantä.
Creste prin paduri de brad, prin
tufisuri si pe stancarii in regiunea
alpina. AprilieMai.
Fructele comestibile ; frunzele
«Folia (Trae ursiz stint intrebuintate
in medicina ca adstringente.
Strugurul-lupului, Paris quadrifolia
L., vezi Dalac.
Struna-cocmilui. [fr. Céraiste-com-
mun; g. Gemeines-Horn-
kra ut]. Cerastium triviale Link.
0. C). sau micá planta erbacee
21W.
din fain. Caryophyllaceae-Alsinoi-
deae, tulpina intinsa pe pamant si
ascendenta; frunzele oblonge sau
ovale, cele inferioare ingustate in
petiol, cele superioare sesile ; florile
albe, dispuse in panicule cu ramu-
rile superioareingramiidite, cele in-
ferioare lungi ; caliciul ca 5 sepale
en margimle intregi, membra-
noase ea si bracteele si de 2 sau
de 3 ori mai scurte cleat pedun-
culele fructifere, corola cu 5 pe-
tale bifide, aproape egale cu se-
palele, stamine 10, ovarul multi-
ovulat, cu 5 stile, devine la ma-
turitate o capsuld dehiscenta prin
dacoromanica.ro
285
10 dirrti egali. Creste pe camp,
prin locuri cultivate, piisuni si fa-
nete umede. MaiSeptembrie.
Cerastium glonteratuns Thuill. O.
mieä plant& erbacee, de un verde
deschis sau aproape galbin-ver-
zuie ; frunzele aproape rotund-
ovale, rar oblonge, cele inferioare
ingustate in petiol ; florile albe,
ingrämädite in glomerule ; brae-
teele i sepalele paroase, pedun-
eulele fructelor si petalele cam
de lungime% caliciului, sau putin
mai lungi, uneori lipsesc petalele.
Creste prin locuri umede si nasi-
poase, pe langa paraie i prin pa-
duri, pe campuri si pe lfinga dru-
muri. AprilieAugust.
Studenita (Bucovina, Partestii-de-
sus), Nasiparita (Trans.). [fr. Sa-
bline - - feuilles - de -Serpolet ; g.
Quendelblattrig es-S a n d-
kraut]. Arena ria serpyllifo-
lia L. O. sau 0. mica planta er-
bacee din fain. Caryophyllaceae-
Alsinoideae, tulpina ioarte rami-
ficata, aseendentä; frunzele ovale,
acuminate, sesile ; florile albe
solitare la subtioara frunzelor
(axilare) si la dichotomia ramuri-
lor, ealiciul cu 5 sepale lanceolate,
acuminate, cu 3 nervure, mai lungi
cleat corola cu 5 petale albe, ovale,
'spre bud ingustate, stamine 10;
ovarul cu 3 stile, devine la ma-
turitate o capsula dehiscenta prin
6 valve. Creste prin locuri aride,
nrisipoase i pietroase, pe campuri,
prin livezi, prin graciini si pe langa.
drumuri. MaiAugust.
Stilt Phragnates communis Trin., vezi
Stuh.
Calantagrostis Epigeios Roth.,
vezi Trestie-de-campuri.
Stuh, Stuf, Stuh-de-balta, Trestie,
Trestie-de-balta. [fr. Roseau, Rine-
à-balais ; g. Sehil f, R o h r].
Phragnates commttnis Trin., syn.
Arundo Phragmites L. 2I-. mare
planta ierboasa din fam. Grami-
neae, tulpina rigida, erect& qi ro-
busta"; frunzeleverzi-albastrii (glau-
cescente), lanceolate i lung-acu-
 286 ZACH. C. PANTU
minate, pe margini aspre (scabre);
florile violacee sau galbui, dis-
puse cate 4-5 in spicule, floarea
inferioara mascula, celelalte erma-
frodite, inconjurate la bazA de
peri lungi, cam de lungimea flori-
lor ; glumele inegale, carenate, mai
scurte decat florile ; glumela in-
ferioarii subulatii, intreaga; spi-
culele grupate inteo mare pani-
curd intinsa si terminala. Creste
prin mlastini, prin ape stagnante
sau lin curgatoare; pe malurile
lacurilor si raurilor, formand ade-
sea stuhArii intinse. August
Septembrie.
Aceasta planta este intrebuintata
spre a face maturi i pentru aco-
peritul caselor, taiata de tanara
poate servi ca nutre t pentru vite.
Stuk-de-ballit, Phragmites communis
Trin., vezi Stuh.
Stull-de-amp, Calamagrostis Epi-
geios Roth., vezi Trestie-de-cam-
puri.
Stu p Injt. [fr. Platanthère- a- d eux-
g. Kuckucksblume,
f euilles ;
Stendelwurz]. Platanthera
bifolia Rich. 4. planta erbacee
din fam. Orchidaceae, tuberculi in-
tregi, ovoid-oblongi; tulpina an-
guloasä, cu 2 frunze opuse, obo-
vale ; florile albe, odorante; pe-
riantul cu diviziuni laterale, ex-
terne, intinse, cea mediana erecta,
labelul linear- alungit, nedivizat,
pintenul filiform, aproape de 2
ori mai lung cleat ovarul, ante-
rele cu loculele apropiate si pa-
ralele. Platanthera chlorantha
Cust. 4. syn. Platanthera montana
Rchb., difera de specia precedenta
numai prin florile mai mari, prin
pintenal filiform, spre varf umflat'
§i prin anterele cu loculele apro-
piate in partea superioarä, diver-
gente in partea inferioara. Ambele
specii cresc prin paduri si poieni.
MaiIunie.
Stupltul cucului, Pastele- calului,
Scuipatul-cucului, Spumealli. [fr.
Cresson- des -prés ; g. Wiesen-
dacoromanica.ro
Schaumkraut].-- Cardamine
pratensis L. 2I-. planté erbacee din
fain. Cruciferae, cu tulpina fistu-
lossa, cilindrickputin striata, frun-
zele bazilare petiolate, dispuse in
rozeta, penatisecate, Cu foliolele a-
proape orbiculare sau obovale, ob-
scursinuat-anguloase, cu foliola ter-
mined mai mare, foliolele frunzelor
caulinare sunt lineare sau oblonge
si intregi ; florile dispuse in ra-
ceme terminale, sunt rozee sau li-
liachii, uneori "¡ma si albe ; corola
cu 4 petale obovale, de 2 ori mai
lungi decat staminele cu anterele
galbine si de 3 ori mai lungi decat
caliciul cu 4 sepale ; fructul
linearé, cu valvele plane.
Creste prin fanete si poieni umede.
AprilieMai. Melif.
Sudoare (Banat), Pulmonaria offi-
cinalis L., vezi Cuscrisor.
Sudoarea-calului (Mold. si Trans.),
Ononis hircina Jacq. i Ononis spi-
nosa L., vezi Osu-iepurelui.
Sudoarea-capulul, Ononis hircina
Jacq. si Ononis spinosa L., vezi
Osu-iepurelui.
Sudoarea-laptelui, Petasites offici-
nalis Moench., vezi Captalan.
Sutletele (BAnat), Anemone Pulsa-
tilla L., vezi Deditei.
Sufletele (Trans.), Convallaria ma-
jalis L., vezi Lacramioare.
Sufulf (Trans.), Melilotus officinalis
Desr., vezi
Sufulf-vanitt (Trans., Nasaud), Tri-
gonella coerulea Seringe., vezi Sul-
cina-albastra.
*ugarel. [fr. Germandrée-des-mon-
tagnes; g. Berggamander.].
Teucriam montanum L. 21-. planta
subfrutescenta din fam.Labiatae,
tulpina culcatä la pamant, ramifi-
cata si cenusiu-pubescentä ; frun-
zele linear-lanceolate, intregi, rar
dintate la varf, pe fata inferioara
cenusiu-pasloase (tomentoase) si
uneori Cu marginile rasucite ; flo-
rile albe-galbui, dispuse in verti-
cile ingramadite la varful tulpinei
si al ramurilor, caliciul tubulos-
campanulat, cu 5 dinti lanceolati,
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RoittIx
acuminati §i aproape egali, corola
Cu tubul scurt, fárá inel de peri
inlauntru, buza superioara bipar-
titä, Cu lobii aruncati lateral spre
buza inferioara, stamine 4; fruc-
tele nucule reticulate. Cre&te prin
locurile stancoase i pietroase din
muntii ca1caro0. Iunie August.
Melif.
Sughtoare. [fr. Sucepin; g. 0 hn -
b la tt, Fichtenspa rge 1].Mo-
notropa Hypopdys L. 21.. mica
planta carneask al ba-galbuie, putin
mirositoare, din fam. Pirolaceae-
Monotropoideae, tulpina erecta, sim-
pia, are in loe de frunze verzi nu-
mero§i solzi (squame) galbui; flo-
rile albe-galbui, dispuse la varful
tulpinei inteun racem multiflor, la
inceput plecat in jos, mai pe urma
erect ; florile ermafrodite, cali-
ciul cu 4-5 sepale, corola cu 4-5
petale carnoase, la baza Cu un pin-
ten scurt, stamine 8-10, cu an-
terele uniloculare ; fructul capsula
cu semintele aripate. Se cunosc 2
varietati: var. glabra Roth. planta
intreagh glabra §i var. hirsuta Roth.
planta intreagii acoperita cu peri
moi qi scurti. Aceasti planta eu-
rioasà printre frunzele pu-
trede, in padurile umbroase din
regiunea montana i subalpina.
Iulie August.
Sugel (Trans.), Pizda-tigancei, Ti-
ganca (Banat), Urzica-moarta. [fr.
Ortie-rouge ; g. Pur purr o t e-
Taubnessel]. Lamium pur-
pureum L. C). mica planta erbacee,
cu miros neplacut, din fam. La-
biatae, tulpina patrunghiulara, pe
o mare intindere farà frunze, este
aproape glabra ; frunzele opuse,
petiolate, oval-cordiforme, neegal
crenat-serate ; florile purpurii,
rozee, rar albe, dispuse in verti-
cile multiflore, axilare tubul co-
rolei putin curbat, sub curbaturi
mai ingust qi inlauntru cu un inel
de peri, gatul de ambele margini
cu cate 2 denticuli neegali, cel
superior subulat, stamine 4 cu an-
terele paroase (barboase). Creqte
dacoromanica.ro
287
prin locuri cultivate §i inculte,
gradini, pe langa garduri i dru-
muri. MartieSeptembrie.
Sugel-ulb (Trans., Braqov), Urzica-
Urzica-creata (Bucovina),
Urzica-moarta. [fr. Ortie-blanche ;
g. Weisse-Taubnessel].
Lamium album L. 21_. planta er-
bacee din fam. Labiatae, tulpina
patrunghiulara, culcata la baza §i
apoi ridicata, mai mult sau mai
putin pubescen tit ; frunzele petio-
late, oval-cordiforme, acuminate,
neegal-crenat-serate ; florile albe,
tubul corolei ventricos, curbat,
sub curbatura mai ingust qi pe
dinlauntru cu un inel de peri
oblic, marginea gatului cu 3 mici
dinti§ori i pe fiecare parte cu un
dinte mai it-Are subulat, 4 stamine
cu anterele parease (barboase).
Cre0e prin paduri, tufipri, livezi,
pe langa garduri i drumuri. Apri-
lieAugust. Melif.
Sugel-galben (Trans., Bra§ov), Gal-
binita. [fr. Ortie-jaune ; g. Gold-
nessel]. Galeobdolon luteum
Huds., syn. Galeopsis Galeohdolon L.
21.. planta erbacee din fam. La-
biatae, tulpina culcatii la baza, apoi
ridicata, cu stoloni repenti ; frun-
zele cordiform-ovale, petiolate
florile galbine-aurii, dispuse cate
6 ,in verticile axilare ; caliciul cu
5 dinti, corola bilabiata, buza
superioara in forma de casca,
cea inferioara 3 lobata, cu stria-
tiuni brunii, lobii lanceolati, cam
egali ; anterele neparoase (gla-
bre). Cre§te prin paduri umbroase
tufipri umede. AprilieIunie.
Sulcinh, Melitotus albus Desr., vezi
Sulfina-alba si Melilotus officinalis
Desr., vezi Sulfina.
Melitottes albus Desr.,
vezi Sulfina-alba.
Suleinh-albastrh, Molotru-albastru,
Semelchita (Banat), Sufulf-vanat
(Trans., /sTasilud). [fr. Baume-du-
Pérou, Mélilot-bleu; g. Blauer-
Honigklee]. Trigonella coe-
rulea Seringe., syn. Mentotus cos-
ruletes Desr. planta erbacee, cu
 28S ZACH. C. PANTU
Afros penetrant, din fam. Leguna-
nosae-Papilionaceae, tul pina erecta;
frunzele alterne, trifoliolate, Inso-
tite de stipuli oval-subulati si din-
tati, foliolele oblong-lanceolate,
denticulate (acut - serate); florile
albastre, erecte, dispuse In raceme
fndesuite, aripile mai lungi decal
carena, insa mai scurte decat stin-
dardul ; fructele legume oblong-
ovale, cu striatiuni longitudinale,
terminate printeun cioc (rostru)
drept. Creste prin locuri arenacee
cultivate si inculte. MaiIunie.
Melif.
Suleina albastrti este o excelenta
planta melifera, din care canza este
muit frequentata de albiue.
Sulfind, Melilotus albus Desr., vezi
Sulflna-albasi 7rigonella Besseriana
Seringe., vezi Molotru.
- de - peatra (Trans.),
Molotru, Molotru-galben, Sufulf
( Trans.), Sulcina, Trifoi - mare
(Trans.). [fr. Mélilot-jaune ; g.
Gebrauchlicher-Stein-
klee, Honigklee].Ilehlotus
officinalis Desr. 8. planta erbacee
din fam. Leguiminosae-Papiliona-
ceae, tulpina glabril, ascendenta ;
frunzele trifoliolate, cu foliolele
serate, obtuse, la trunzele inferi-
oare obovale, la cele superioare
lanceolate ; stipulii subulat-seta-
cei, de tot fntregi ; florile galbine,
odorante, dispuse in raceme laxe,
alungite, aripile egal de lungi cu
stindardul, mai fungi decitt carena;
fructele legume glabre, ovale, ob-
tuse, mucronate, transversal rugos-
plicate, putin reticulate. Cre0e
prin livezi, locuri cu iarba, pe
campuri, pe margines. drumurilor,
printre samanaturi, fanete si lo-
curile cultivate. Iunie Iulie.
Ramurile florifere snnt intrebu-
intate in medicina ca emoliente
carm;native, cunoscute sub numirea
de tHerba Melilotiz. Florile de Sul-
find se pun printre rufe pentru a
le parfait's.
dacoromanica.ro
Molotru, Molótru-al b,
Sulcina, Sulciat-albä, Sulflna. [fr.
Mélilot - blanc ; g. NV eis ser-
Steinklee]. a elilotus albus
Desr. 9. plantà erbacee die fam.
Leguminosae-Papilionareae, tulpina
erecta; frunzeletrifoliolate,
Insotite de stipuli subulat-setacei,
de tot intregi, foliolele serate,
obtuse, la frunzele inferioare obo-
vale, la cele superioare oblong-
lanceolate ; florile albe, odorante,
sunt dispuse in raceme laxe, la
urma alungite, aripile egal de lungi
cu carena, mai scurte însä dealt
stindardul; fructele legume glabre,
ovale, obtuse, mucronate si red-
culat-rugoase. Creste pe marginea
drumurilor, pe locuri necultivate,
prin livezi, pe campuri. Iunie-
Iulie. Melif.
Ramurile florifere se pun printre
rufe spre a le parfuma.
Sunman, Vinetica. [fr. Bugle- de-
Genève; g, Genf er-Giinsel].
Ajuga genevensis L. 2t. plantä
erbacee, lanos-pilroasii,fard stoloni,
din fam. Labiatas, tulpina
frunzele inferioare
oblong-eliptice, lung-petiolate, a-
desea distruse fnainte de inflorire,
bracteele inferioare trilobate, den-
tate, sau de tot intregi, cele su-
perioare mai scurte sau abia Tie
lungimea verticilelor ; florile al-
bastre, rar rozee sau albe, sunt
dispuse in verticile multiflore, a-
propiate intr'un spic terminal; ca-
liciulcampanulat,cu 5 dinti aproape
egali, corola cu buza superioara
foarte scurta, emarginatil, cea in-
ferioara trilobata, cu lobul median
mai mare, emarginat sau bifld; sta-
mine 4. Creste prin livezi, gradini,
parcuri, cranguri, fanete si pasuni
näsipoase. MaiIunie.
Fälcata, Sulitioarii, Sung-
toare, Trifoiul-caprel or. [g. B ar t -
k 1 e e, B a c ken k le e].Dorycnium
herbaceunt Vill. 21-. planta erbacee-
subfrutescenta din fam. Legumi-
nosae-Popilionaceae,tulpinele erecte,
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMÂN
numeroase çi impreuna cufrunzele
pe fate inferioar i cu pedunculii
florilor, acoperite cu peri scurti ;
frunzele sesile, trifoliolate, inso-
tite de stipuli asemenea cu folio-
lele, din care cauzit frunzele se
par digitate, cu 5 foliole, foliolele
oblong- cuneate; florile albe, dis-
puse in capitule lung-peduncu-
late, pana la 20 flori ; stindardul
oblong-cuneat, obtus la bazii, rozeu,
carena la varf neagrd-violacee ;
fructul legumà mica, aproape glo-
buloasa sau elipsoida, de ordinar
cu o singura samanta. Creste prin
livezi, poieni, tufipri, rupturi de
coaste, locurile aride i arenacee
ale rapelor. Iunie Iulie.
SulitioarA,DorycniumherbaceumVill.,
vezi Sulitica.
SultAnele, Tropa eolum majus L., vezi
Condunil-Doamnei.
SunAtoare. [g. Stinkende-Grund-
feste, Schnab elpipau]. Cre-
pis foetida L., syn. Barkhausia foe-
tida DC. G. plant& erbacee, cu
nairos neplacut, din fam. Compo-
sitae, tulpina acoperita ca peri
moi, este ramificata i frunzoasa;
frunzele acoperite ca peri moi,sunt
runcinat-penatifide, cele superi-
oare lanceolate, la butt' adanc-in-
cise, cele inferioare dispuse in ro-
zeta, sunt ingustate in petiol; flo-
rile galbine, dispuse in capitule
multiflore, pendente (nutante) ina-
into de inflorire i grupate in pa-
nicule neregulate; fructele achene
evident-rostrate; involucrul alb-
pubescent, ca peri simpli §i glan-
duliferi. Cre0e prin locuri aride,
coline pietroase, pe langa dru-
muri, pe marginea campurilor
/unieAugust.
Sun5toare, Dorycnium herbaceum
vezi Sulitica.
SunAtoare (Trans.), Hyoscyamus niger
L., vezi
SunAtoare (Munt.), Hypericum per-
1---f-cra-tiair L., vezi Pojarnita.
SunAtoare (Bucovina), 1?hinanthus
alpinus Bmgt., Rhinanthus major
dacoromanica.ro
289
Ehrh. qi. Rhinanthus minor Ehrh.,
vezi Clocotici.
uparitA, Sedum acre L., vezi Iarba-
deloaldina.
Surguei, Flori-domne0i,
Topora0 (Trans.). [fr.
Pied-d'alouette-des-jardins, Dau-
phinelle-des-jardins; g. Gar t e n-
Rittersporn]. Delphinium A-
jacis L. G. planta erbacee din fam.
Ranunculaceae, tulpina erecta, fis-
tuloasa, mai adesea simpla sau pa-
tin ramificata la varf; frunzele al-
terne, cele inferioare petiolate, cele
superioare sesile, toate profund-
divizate in numeroase segmente
lineare; florile de un frumos al-
bastru, uneori rozee, albe sau pes-
trite, sunt numeruase i dispuse
in raceme, pedunculele mai scurte
decal bracteele; florile neregulate,
ca un pinten egal de lung sau
putin mai scurt decal floarea,
caliciul cu sepalele petaloide, co-
lorate, corola trilobati, cu lobul
median de aceifq lungime cu lobii
laterali, avand la bazä un desemn
mai mult sau mai putin evident ;
fructele capsule solitare, acoperite
cu peri moi. Originara din Orient,
la noi se cultiva adesea ca planta
ornamentala, pentru florile sale
frumoase, uneori salbatacita pe
langalocuinte. Iunie August.
Melif.
Susai, Lactuca sagittata W. et Kit.,
vezi Talharea.
Susai, Susan. [fr. Laiteron ; g. G n-
sedistel, Saudistel]. Son-
chus arvensis L. 21.. planta erbac,ee
din fam. Compositae, rizomul re-
pent ; tulpina simplà, la varf co-
rimbos-ramificata ; frunzele lan-
ceolate, runcinate, cele caulinare la
baza cordiforme, amplexicaule, cele
supreme intregi ; florile galbine,
dispuse in capitule la varful tul-
pinei qi ramurilor, involucrul im-
preuna cu pedunculul glandulos-
paros, glandulele galbine ; fruc-
tele achene striate transversal.
Creqte prin silmänaturi, pe mar-
ginea campurilor, prin vii i tufi-
19
 290 ZACH. C. PANTII
suri. Iunie August. Sonchus
asper Vill. C). tulpina ramificatd,
erectä, ramurile umbelat-corim-
b oase; frunzele oval-oblonge,intregi
sau runcinat-penatifide, cele cau-
linare auriculat-cordate, auriculele
rotunzite; florile galbine, dispuse In
capitule, involucrul glabru; fructele
achene netede. Creste prin locuri
cultivate, dardmäturi, vii, ptiduri.
IunieAugust.Sonchus oleraceus
L. a tulpina ramificatii, ramurile
umbelat-corimboase, frunzele gla-
bre i netede, sunt oblonge, run-
cinat-penatifid e ori intregi,cele can-
limare la bazi auriculat-cordiforme,
auriculele acuminate, florile gal-
bine, dispuse in capitule, insotite
de un involucru glabru sau cu cdti-
va peri glandulosi; fructele achene
transversal-ruguloase. Creste prin
locuri cultivate, vii, grddini,
ramaturi. IunieAugust. Son-
chus palustr is L. 21.. tulpina sim-
pia, la varf corimboasii ; frunzele
runcinat-penatifide, laciniile toate
lanceolate, acuminate, cele cauli-
nare la blab: sagitate, cele supe-
rioare intregi ; florile galbine, dis-
puse in capitule, involucrul si pe-
dunculii glandulos-piírosi, cu perii
negrii ; fructele achene transversal
rugulos-striate. Creste prin fdnete
nfidstinoase, pe malurile rdurilor
paraielor. IulieAugust.
Susal-de-pidure (Trans.), Lactuca
mural& Fresen., vezi Susai-pi-
duret.
Susai-pilduret, Crestdtea, Susai-de-
ptidure (Trans.), Susai-sillbatic,
Talharea (Trans). [fr. Laitue-des-
murs; g. Mauer-Lattich].
Lactuca muralis Fresen., aya. Pre-
nanthes muralis L. C). sau planta
erbacee, &bra- din fam. Compo-
sitae, tulpina fistuloasil ; frunzele
petiolate, lirat-penatifide, cu lobii
ovali, angulati, dentati, lobul ter-
minal foarte mare ; florile galbine,
dispuse cate 5 In mici capitule
numeroase, formand o paniculd
la* terminalä ; fructele achene
dacoromanica.ro
brune, cu un cioc (rostru) alb, pre-
vazut la varf eu o egretil, de peri
uniseriati. Creste prin pilduri um-
broase. IulieAugust.
Susai-salbatic, Lactuca muralis Fre-
sen., vezi Susai-pilduret.
Susan, semintele oleaginoase, comes-
tibile de Sesamum indicum L., syn.
Sesamum orientale L. G. [fr. Sésame ;
g. Sesa m], planta erbacee din
fam. Pedaliaceae, tulpina dela 30-60
cm. inaltime ; frunzele acoperite
Cu peri moi, sunt oblonge sau o-
vale, cele superioare adesea in-
gust-oblonge i aproape intregi,
cele mediane ovale si dintate (se-
rat-dintate), cele inferioare adesea
trilobate ; florile solitare, axilare,
intoarse numai inteo directiune,
sunt plecate in jos, deschis-pur-
purii, piíroase pe din afard ; cali-
ciul Cu 5 diviziuni, corola campa-
nulatä, aproape bilabiatá, buza
superioard emarginatä, cea infe-
rioarà trilobata, pe dinld.untru
Cu puncte negre-purpurii;
fructele capsule oblonge sau o-
voide, cu numeroase seminte olea-
ginoase. Aceastä planta, originard
din India esticd, se cultivä in
Egipt, in Turcia asiaticd si in Per-
sia, pentru semintele sale comesti-
bile. IulieSeptembrie.
Din seminte se extrage oleul de
Sesam, comestibil ca i unt-de-lem-
nul. Cu semintele de Sesamum in-
dicum se prepara Taheinul, care se
intrebuinteaza la fabricatiunea hal-
valei. Susanul se pune pe covrigi.
Susan, Sonchus arvensis L., Sonchus
asper Vili., Sonchus oleraceus L. 0.
Sonchus palustris L., vezi Susai.
Suvar-de-mante, Fan, Ffin-de-livezi,
Firutä. [fr. Paturin, Paturin-com-
mun ; g. Geme in e s-R sp en-
g r a s]. Poa trivialis L. 21-. planti
ierboasti, cespitoasii, din fam. Gra-
mineae, tulpina erectä sau aseen-
dentä i impreund cu vagina, pu-
tin comprimatä, aspri ; frunzele
plane, verzi, linear-inguste, frunza
cea mai superioarti adesea maj
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROKIN
scurta decat vagina sa, ligula o-
blonga, ascutita ; spiculele mici,
lat-ovale, cu 3-4 flori, verzi, a-
desea bruniu-sau violet-nuantate,
spiculele reunite in panicule pira-
midale, difuse, cu ramurile aspre ;
glumela inferioara oblong-lanceo-
T.
Tabac, Nicotiana Tabacum L., vezi
Tutun.
Tabac-Vgiinesc, Nicotiana rustica L.,
vezi Tutun-turcesc.
Tabac-turcesc, Nicotiana rustica L.,
vezi Tutun-turcesc.
Tacinul (Banat), Symphytum offici-
nale L., vezi Tataneasa.
Taciune-gol (Trans.). [fr.
Charbon; g. Flugbrand, Russ-
brand, Staubrand]. Boala a
cerealelor cauzatti de mai multe
specii de ciuperci parasite din
genul Ustilago, fam. Ustilaginaceae.
Myceliul acestor specii de ciu-
perci, format dintr'o masa de fila-
mente incalcite, este localizat in
-tesutul frunzelor si mai cu sama
pe flori. Pe anumite ramuri ale
myceliulni se produc spori dura-
bili, cari germinand dau un pro-
mycel (basida) divizat transversal,
iar pe acesta se formeaza sporidii
(basidiosporii) laterale. Sporii glo-
bulosi sunt de o coloare brun-in-
chisa, iar in masa au aspectul
unui praf negru, care seamana cu
praful de carbune. Speciile de
ciuperci parasite, care produc boala
numita Taciune sunt: Ustilago Ave-
nae Jens. pe Ovas; Ustilago Hor-
dei Kell. et Sw. si Ustilago nuda
Kell. et Sw. pe Orz i Ustilago
7ritici Jens. pe Grau. Toate aceste
specii de ciuperci parasite, erau
altadata reunite inteo singura
specie numita Ustitago segetum Ditm.
Taciunele este o &mil foarte pe-
riculoasä pentru grane, caci ata-
ca spicul, care devenind negri-
cios, este cu totul distrus; iar
alud sporii au ajuns la maturitate,
dacoromanica.ro
291
lata, ascutita, la baza dens-paroasa,
Cu 5 nervure proeminente, cele
marginale i dorsale acoperite cu
peri scurti, argintiu-lucitori. Acea-
sta planta de nutre t creste prin
fanete ii locuri umede. Mai
Iulie.
din cauza presiunei lor, epiderma
parlar atacate se rupe i pusi in
libertate sunt imprastiati de vant,
asezandu-se pe granele din vecina-
tate, unde avand conditiuni fa-
vorabile (caldura i umezeala) ger-
mineaza si se desvoltri, infectand
in chipul acesta i cerealele din
lanurile vecina. Aceasta boali a
granelor se poate preveni arzan-
du-se plantele atacate si punand
grauntele, inainte de a se s'Aplana,
frute° solutiune de Sulfat de cu-
pru i carbonat de calce, ca si
pentru celelalte parasite cripto-
gamice.
Titclune,Taciune-de-cucuruz(Trans.).
[fr. Charbon, g. B eul en bran d,
M aisbrand]. O boala a porum-
bului cauzata de ciuperca parasita
Ustilago Maydis Corda. din fam.
Ustilaginaceae, myceliul format
dintr'o masa de filamente, este lo-
calizat pe tulpini i in spicul (stu-
letii) de Porumb, unde produce
umflaturi mari, diforme, uneori de
marimea pumnului. Cand sporii
au ajuns la maturitate, epiderma
partei atacate, se rupe din cauza
presiunei sporilor, cari ies si se
raspandesc sub forma unui praf
negru. Sporii rotunzii, Cu un in-
valis granulos, de coloare brun-
inchisa, germinand dau nastere
unui promyceliu (basida), care divizat
transversal da nastere sporidiilor
laterale (basidiospori), cari la ran-
dul lor, germinand si ei, dau nas-
tere unui filament, care patrunde
in plantula Porumbului, in mo-
mentul germinatiunei sale sau si
mai tarziu, pe timpul cand
 292 ZACH. C. PANTII
praseste. Sporii de Uetilag° Magdie
îi ptistreazti facultatea germina-
tiva mai multi ani, ei sunt ucisi
insii de solutiunea de Sulfat de
cupru. De aceea sa recomanda ca
mijloc preventiv, sa se lase grit.-
untele de Porumb, inainte de a se
stimana, mai multe ore lute° so-
lutiune de Sulfat de cupru.
Tliclune-de-cucuruz (Trans.), boala
a Porumbului cauzatá de ciuperca
parasitä Ustilago Maydis Corda.,
vezi Taciune.
Taciune-gol (Trans.), boala a ce-
realelor cauzata de ciupercile pa-
rasite : Ustilago Avenae Jens., Us-
tilago Hordei Kell. et Sw., Usti-
lago nuda Kell. et Sw. si Ustilago
Tritici Jens., vezi Taciune.
TAciune-invilit (Trans.), boalli a ce-
realelor cauzatti de ciuperca Til-
letia Tritici Wint., vezi
Tticiune-plin (Trans.), boalti a cerea-
lelor cauzata de ciuperca 7illetia
Tritici Wint., vezi Malurrt.
productul vegetal comestibil,
preparat din semintele de Sesa-
mum indicum L., vezi Susan.
Thieturit (Bucovina), Gentiana ascle-
piadea L., vezi Lumanarica-ptiman-
tului.
Talhirea (Trans.), Lactuca muralis
Fresen., vezi Susai-pliduret si Pre-
nanthes purpurea L., vezi Salata-
iepurelui.
Talharea (Trans.), Crestatea, Susai.
[fr. Laitue ; g. L attic h]. Lae-
tuca sagittata W. et Kit., syn. Lac-
tuca Chaixii Vill. 8. plantti er-
bacee din fam. Contpositae, tulpina
fistuloasa; frunzele pe partea in-
ferioara netede, cele bazilare in-
tustate in petiol, sinuat-dentate ;
cele caulinare sagitate, intregi sau
denticulate, cele inferioare oblongi,
spre baza ingustate, cele superioare
oval-lanceolate si acuminate; florile
galbine, adesea rosietice pe din a-
sunt dispuse in capitule, re-
unite intr'o panicuiti corimboasii
la varful tulpinei; fructele achene,
pe ambele par cu cate 5 stria-
dacoromanica.ro
tiuni si cu un cioc (rostru) negra,
pe jumatate mai scurt decat a-
chena. Creste prin paduri si tufi-
suri. IulieAugust.
Talpa-g4tei, Chenopodium hybridum.
L., vezi Spanac-porcesc.
Talpa-g4tei, Cione, Coada-leului,
Creasta-cocosului (Trans.), Iarba-
flocoasii, Somnisor (Bucovina). [fr.
Agripaume, Cardiaque ; g. Herz-
g e spann]. Leonurus Cardiaca.
L. 4. planta erbacee din fam,.
Labiatae, tulpina robusta, erecta,
ramificata, pubescentá sau aproape
glabra ; frunzele inferioare palma-
tilobate, cu 5 lobi, incis-dentate,
cele superioare trilobate i cuneate
la baza ; florile mici rozee, dispuse
In verticile multiflore, axilare, in-
depärtate unele de altele, caliciul
tubulos, cu 5 dinti spinosi, corola
ca buza superioarti putin concava,
erectà', cea inferioara trilobati,
lobul mijlociu mai mare si intreg.
Creste pe marginea drumurilor,
pe locuri necultivate, daranatituri
si gunoaiele de pe langli locuinte.
IunieAugust. Melif.
Talpa-lupului, Chaiturus Marrubias-
trum L., vezi Coada-matei.
Talpa , Antennaria dioica
Gaertn., vezi Parpian.
Talpa-stancei (Trans.). [fr. Corne-
de-cerf ; g. Feldkresse]. Co-
ronopus Ruellii All., syn. Senebiera
Coronopus Poir. C). micA plantd er-
bacee, neptiroasa (glabra), din fam.
Cruciferae, tulpina culcata, ramifi-
cata; frunzele profund-penatifide,
ca laciniile intregi sau incise; flo-
rile mici, albe, dispuse in raceme
scurte, opuse frunzelor, peduncu-
lele mai scurte decât florile; frac-
tele mici silicule, aproape renifor-
me, comprimate, stirbate (emar-
ginate) la Will si la bazi, reticu-
lat-sgrabuntoase, ca striatiuni ra-
diante pe margine, prevazute la varf
cu un stil in forma de piramida,
silicula are 2 loje, fiecare ca ate
o siimanta. Creste prin locuri ru-
derale i umede, pe drumuri si
prin curti. MaiAugust.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL
A ceasta planta, cu proprietati diu-
retice i antiscorbutice, sa mananca
ca salata.
Talpa-ursului, Matruna (Banat). [fr.
Acanthe, g. B ärenkla u A-
canthus longifolius Host 4. fru-
moasi planta erbacee din fam. A-
canthaceae, tulpina erecta, cilin-
drici, neteda, glabrä, simpla i Cu
putine, mici frunze caulinare; frun-
zele radicale mari, penatipartite,
Cu laciniile nu tocmai exact opuse,
oblonge, sinuat-penatifide si den-
tate, lacinia terminala lan ceolatä
sau oblonga, toti lobii i dintii
terminati printr'un spin scurt; flo-
rile mari, rozee, sesile, însotite de
bractee oblong-ovale, spinos-pena-
tifid-lobate, sunt grupate Inteun
mare qi lung spic la varful tulpi-
nei, caliciul Cu sepale libere, ne-
regulate, diforme, sepalul anterior
foarte mare, oblong-spatulat qi ro-
tunzit, sepalele laterale mult mai
mici, ovale, asemenea bracteelor
0 slab päroase pe margine, corola
tubuloasä, unilabiata, trifida, sta-
mine 4; fructul o capsulä bilocu-
lard. Creste prin cranguri si tufi-
suri, rärisuri de picluri si prin
poieni; cultivata uneori ca planta
ornamentala, pentru frunzele si flo-
rile mari si frumoase. IunieAu-
gust.
Simeon Mangiuca in scrierea sa :
«De insemnatatea botanicei roma-
nestiz spune ca radacina acestei
plante o poarta In bran sau in bu-
zunare barbatii i femeile, dar mai
cu sama catanele (soldatii) and se
duc la batae, caci dupa credinta po-
porului Matruna purtata Cu sine fe-
reste si apara pe om de toate re-
lele. Frunzele mari i spinoase ale
speciilor de Acanthus au servit ca
model la ornamentele antice.
TAW, Lagenaria vulgaris Ser., vezi
Tidva.
[fr. Encens, Oliban ; g.
Weihrauch, Olibanum]. Gom-
resina de Boswellia Carteri Birdw.
b. mic arbore de 3-6 m. inaltime
din fam. Burseraceae, frunzele al-
dacoromanica.ro
immix 293
terne, imparipenate ; fiorile alburii,
ermafrodite, dispuse in raceme
simple, axilare i fasciculate, cali-
ciul gamosepal cu 5 dinti, corola
cu 5 petale libere, stamine 10, o-
varul trilocular, devine la matu-
ritate o drupa trigona. Acest ar-
bore creste in tare Somalilor (A-
frica) si in Arabia prin crepatu-
rile stancilor din munti si prin
pietrisurile dela baza colinelor din
vecinatatea marei. Prin incisiuni
longitudinale facute in scoarta a-
cestui mic arbore sa scurge un
lichid laptos, care in contact cu
aerul sa solidifica, formand bucati
mai mult sau mai putin globu-
loase de coloare &bide, care con-
stitue productul vegetal, cunoscut
sub numele de Tanikie. Aceastä
re0nà mai este produsä §i de ur-
mätoarele specii: Boswellia serratn
Stackh. originara din India i Ben-
gal, Boswellia papyrifera Hochst.
din Abissinia.
Tanutia este o substanta resinoasa
Cu miros placut si aromatic, care sa
desvolta bine abia la temperatura
de 1000, and se inmoaie fara a se
topi, la temperatura mai ridicata sa
discompune i da nastere la vapori
aromatici, proprietate, care face ca
sa fie intrebuintata in ceremoniile
religioase ale bisericei noastre. 0-
libanul (Tdmaia) din causa proprieta-
tilor stimulante, tonice si stoma-
cMce a fost intrebuintat in medi-
cina.
Libanotis montana All.,
vezi Smeoaie, Viola hirta L., vezi
Viorea-nemirositoare §i Viola odo-
rata L., vezi Topora0.
Tantaioarä, Micqunea, Topora0, Vio-
rea. [fr. Violette; g. V ei 1 che n].
Viola dooi Janka 4. mica planti
erbacee, de tot glabri, glaucti-
pruinoask fàrà tulpina §i färä sto-
loni, din fam. Violaceae, frunzele cor-
diforme, sau triangular-cordiforme,
obtuse, crenat-serate, foarte lung-
petiolate; florile mari, plAcut mi-
rositoare Cu petale rozee, pätate
Cu purpuriu, cele superioare egale
 284 zACH. C. PANTII
si reverse, subrotund-ovale, scurt
unghiculate, la varf crenelate, cele
2 laterale, la baza glandulos-pii-
roase, cea inferioara trunchiat-
crenelatä, pintenii obtusi, drepti
sau curbati in sus, mai lungi
apendiculii sepalelor obtusius-
cule. Ovarul glabru, devine la
maturitate o capsula mare globu-
loasa de tot glabrii, de 3 ori mai
lunga &cat caliciul persistent.
Creste prin locurile pietroase si
calcare din munti. AprilieMai.
Titinttioare, Viola odorata L., vezi
Toporasi.
Tmâioasa (Munt.), varietate de
Vitis vinifera L., vezi Vita-de-vie.
Tämâitä, .Ajuga reptans L., vezi Vi-
neritri.
Malaita, Pelinitä-greceasci. [fr. Bo-
trys; g. Weichhaariger-Gän-
s e f us s]. Chenopodium Botrys
L. G. plant& glandulos-pubescenta,
viscoasa din fam. Chenopodiaceae,
frunzele oblonge, aproape pena-
tifid - sinuate, obtus-dentate, cele
superioare bracteiforme lanceolote,
de tot intregi; florile verqi-galbui,
ermafrodite, dispuse in glomerule,
formand raceme alungite, numai
la bazii foliate, periantul erbaceu
Cu 5 diviziuni, stamine 5, ovarul
unilocular, devine la maturitate un
fruct deprimat, liber, invalit de pe-
riantul persistent, semintele cu
marginea obtusa sunt netede si
lucitoare. Aceasta planta cu un
puternic miros aromatic
crests prin locuri umede
posse, prin pietrisul de pe matca
raurilor. IunieSeptembrie.
Tamaitit - de - camp ( Trans.). [ fr .
Yvette; g. Gelbbluminger-
Giinsel]. iljuga Chamaepithys
Schreb. 0. mica planta erbacee,
dens paroasa, din fam. Labiatae,
tulpina culcatil si dela baza rami-
fica* frunzele profund trifide, cu
diviziuni lineare, cele inferioare
intregi, dintate sau usor. 5 lobate ;
florile galbine, solitare la subtioara
frunzelor, cu miros de Rosmarin,
tubul corolei de 2 ori mai lung
dacoromanica.ro
cleat caliciul, corola galbina sau
alburie, buza inferioara la baza cu
4 serii de puncte rosii-brunii. Creste
prin locuri aride si calcare, cam-
pii nasipoase, pe lane,: drumuri
locuri necultivate. IunieAugust.
Tamariscii (Trans.), Myricaria ger-
manica Desv., vezi Catina-mica,
2'atnarix gallica L. si 7 amarix
Pallasii Desv., vezi Catina-rosie.
Taponi0, Delphinium Consolida L.,
vezi Nemtisori-de-camp.
Tlipo*Ich, Iarba-aspra, Paisita. [fr.
Nard-roide : g. B o r st engr a s,
Steif es-Borstengras.].
Nardus stricta L. 21. planta
dens-cespitoasa, glabra si
de un verde-cenusiu, din fam. Ora-
mineae, rizonul scurt, repent ; tul-
pina rigidii, erecta, fárà noduri,
neteda in partea inferioarà, aspra
In partea superioara i cu mult
mai lunga cleat frunzele sale
glaucescente, toate bazilare rigide
si subulat-rasucite ; spicule unila-
terale de 3-6 cm. lungi cu spi-
cule uniflore, lanceolate, sesile al-
bastrii, dispuse ate unu in ex-
cavatiunile de pe rachisul spicului,
la inceput alipite de rachis, mai
pe urma intinse, spicule uniflore
fárá glume, floarea ermafroditi cu
3 stamine, ovarul cu 1 stil, stig-
matul filiform, acoperit cu peri
moi, iese dará numai la varful floa-
rei. Creste prin pasunile umede
(uliginoase) din regiunea alipina
subalpinä. MaiIulie.
Tiipo§ich. [fr. Tordyle-éle0; g. Z i r-
m et]. 1ordylium maximum L.
O. planta erbacee, aspru paroasa
din fam. Umbelliferae, tulpliaa sul-
cata, acoperita cu peri aspri In-
dreptati in jos (reversi), erecta si
cilindrica; frunzele penate, folio-
lele obtus-crenate, la frunzele in-
ferioare ovale, la cele superioare
lanceolate, cele terminale alungite
mai inguste ; florile albe sau
rozee, dispuse in umbele compacte
Cu 5-10 radii, insotite de un in-
volucru si involucel, format din
numeroase foliole, caliciul cu dintii
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROBLÂN
scurti, corola cu petale emarginate
obcordate, cele exterioare radiante
profund-bifide; fructul oval sau
orbicular, comprimat este acope-
rit de peri rigizi, (setos-hispid)
prevfizut cu o margine groasa, tu-
berculoasii. Creste pe coline in-
culte, prin tufisuri, locuri culti-
vate si pe marginea drumurilor.
IunieAugust.
Tapolnie, Chipu-matei, Fata-ma-
tei, Zeabre. [fr. Gueule-de-chat ;
g. Acker-Daun, Acker-Hanf-
nessel, Acker-Hohlzahn].
Galeopsis Ladanum L. O. planta
erbacee din fam. Labiatae, tulpina
erecta, rigida, foarte ramificata
dela baza, neumflatä la articulatii,
acoperita cu peri moi, adpresi si
indreptati in jos ; frunzele lanceo-
late sau oblong-lanceolate; florile,
rosii-purpurii, dispuse in verticile
compacte la subtioara frunzelor,
caliciul pubescent sau aspru-paros
cu 5 dinti lanceolati, spinosi la varf,
corola bilabiata cu buza superioara
In forma de casca uor-denticulatti,
buza inferioara trilobata', lobul
mijlociu mai mare, stamine 4 a-
propiate, paralele, cele 2 inferioare
mai lungi. Creste printre samana-
turi, pe locuri nisipoase, pe langii
tufise si paduri. IulieAugust.
Tarahon, Artemisia Dracunculus L.,
vezi Tarhon.
Tarcon (Trans.), Artemisia Dracun-
culus L., vezi Tarhon.
Tarhon, Tarahon, Tarcon (Trans.).
[fr. Estragon ; g. D r a gu n, E s-
tragon]. Artemisia Dracuncu- Tata-caprei, Tragopogon major Jacq.,
lus L. 21_. planta erbacee, cu mi-
ros si gust aromatic, din fam.
Compositae, tulpina erecta si rami-
ficta ; frunzele intregi, glabre, lan-
ceolat-lineare, cele inferioare ade-
sea trilobate ; florile alburii, dis-
puse in mici capitule, aproape glo-
buloase verzui i plecate in jos,
cari formeaza impreuna raceme
paniculate, florile marginale fe-
mele, celelalte ermafrodite; fruc-
tele mici achene obovale, compri-
mate. Aceasta planta, originará
dacoromanica.ro
295
din Siberia si Mongolia, este foarte
mult cultivata i prin partile noa-
stre pentru usul culinar. Iunie-
August.
Tarhon,PyrethrumPartheniumSmith.,
vezi Granat.
Tarn, Prunus spinosa L., vezi Po-
rumbar.
Tarsoach, Aira caespitosa L., vezi
Paius si Polygonum aviculare L.,
vezi Troscot.
Thrticuti, Cucurbetea, Tatar* Ta-
tare*. [fr. Coccinie-de-l'Inde ; g.
Herz b I ättri g e-Sch a rlach-
r an k Coccinia indica Wigt.
et Am., syn. Cephalandra indica
Naud. 0. planta erbacee, aciita-
toare din fam. Cucurbitaceae, ri-
dacini tuberculoase, tulpina lunga,
subtire, acatiitoare prin carcei sim-
pli; frunzele cordiforme verucos-
punctate , angulos - lobate, lobul
terminal obtus; florile dioice, albe,
solitare, corola campanuluta cu 5
lobi scurti, stamine 3, stilul alun-
git; fructul o bad, lungareata de
coloare rosie. Planta originara din
Asia tropicala, uneori cultivata si
pe la noi. IulieAugust.
Tartan, Crambe tatarica, Jacq., vezi
Hodolean.
Tartan-alb, Crambe tatarica Jacq.,
vezi Hodolean.
Capsella Bursa pastoris
Moench., vezi Traista-ciobanului
si Thlaspi arvense L., vezi Pun-
Ta4cata-c1obanu1ul, Thlaspi arvense
L., vezi Pungulita.
vezi Barba-caprei.
TAta-caprei, Barba-caprei. [fr. Sal-
sifis - Ward, Barbe- de- bouc ; g.
Wiesen-Haferwurz].Tra-
gopogon pratensis L. 0. planta er-
bacee din fam. Compositae, tulpina
erecta, simpla sau ramificata; frun-
zele canaliculate, linear-lanceolate,
foarte alungite, la varf reflecte
sau contorte; florile galbine, dis-
puse in capitul, sunt toate erma-
frodite, ligulate, cele externe ra-
diante, sunt egal de lungi sau pu-
 296 ZACH. C. PANTIT
in mai scurte cleat involucrul,
format din 8 foliole lanceolate,
care deasupra bazei sunt transver-
sal-ingustate, pedunculele foarte
putin umflate sub capital; fruc-
tele achene tuberculat-aspre, cu
ciocul aproape de lungimea fruc-
tului. Tragopogon orientalis L. 8.
diferil de specia precedentà numai
prin &rile de un galbin-auriu in-
chis, cele marginale adesea mai
lungi cleat involucrul, achenele
fiorilor marginale solzos-aspre, cu
ciocul filiform, aproape de 2 ori
mai scurt cleat achenele. Ambele
specii cresc prin livezi, pe langa
tufi§e, in poieni, pe drumuri i in
ampuri. MaiIulie.
Ti(a-oaiei (Mold.), Digitalis ambigua
Mur., vezi Degetar.
Tata-oei, varietate de Vitis vinifera
L., vezi
Ti10.01 (Munt.), Primula officinalis
Jacq., vezi Ciubotica-cucului.
Tita-vaeei (Munt.), Primula offici-
nalis Jacq., vezi Ciubotica-cucului.
Tata-vacel, varietate de Vitis vini-
fera L., vezi
Tátái, Punga-babei, Utilise (Banat).
[fr. Herbe-Saint-Roch ; g. Rh u r-
kraut, Rhur-Flohkraut].
Pulicaria dysenterica Gaertn., syn.
mula dysenterica L. 4. planta er-
bacee din fam. Compositae, tulpina
pubescent-tomentoasá, in partea
superioarä corimbos -ramificata ;
frunzele oblonge, cu baza mai latä,
adano - cordiformil, amplexicaule,
denticulate i pe fata inferioard
sur-tomentoase ; florile galbine-
aurii, dispuse in capitule emisfe-
rice la varful ramurilor, florile
marginale ligulate, sunt femele
mult mai lungi decat cele cen-
trale, tubuloase i ermafrodite ;
f ructele achene cilindrice, costate
§i Cu un papus dublu. Cre§te prin
locuri umede §i inundate, pe langa
balti i mla$ini. IulieAugust.
Tiitiliqe (Trans.), Carlina acaulis L.,
vezi
TAU* (Bucovina), Leucanthemum
vulgare Lam., vezi Aura*
dacoromanica.ro
Tittilgte (Banat), Pulicaria dysente-
rica Gaertn., vezi
Leucanthemum vulgare Lam.,
vezi Aura*
Iarba-b6loasa (Trans.,
Brapv.), Iarba-lui-Tatin, Tacinul
(Banat), Tatina (Trans.), TAtineasa.
[fr.Grande-Consoude; g. S ch w a r z-
wurz, Gebräuchliche-Wall-
wurz, Gebräuchliche-Bein-
well, Beinhei1.1. Symphytum
officinale L.21.. planta erbacee,
acoperita Cu peri asprii, din fam.
Borraginaceae, raclacina fusiforna,
ramificatii, neagra pe din dará;
tulpina ramificatii, erectii, angulos
aripata; frunzele decurente, cele
inferioare i cele radicale oval-
lanceolate, ingustate in petiol, cele
superioare qi cele florale lanceolate ;
florile roqii, purpurii, mai rar albe,
dispuse in raceme scurte, plecate in
jos, caliciul Cu 6 divisiuni profunde,
corola cilindria-campanulatil, cu 5
din# recurbati, stamine 5 cu ante-
rele de 2 ori mai lungi decat fila-
mentele; fructele nucule lucitoare,
aproape netede. Create prin fâne-
tele pe Magi drumuri
garduri, pe malurile aurilor qi pii-
raielor. MaiAugust.
Aceastii planta, dar mai cu sama
radacina ei, este mult intrebuiqata
de poporul nostru ca medicament
pentru a vindeca ranile.
Tatareit, Coccinia indica Wigt. et
Am., ezi
TAtarel, Fagopyrum esculentum
Moench., vezi
Tiktircuti, Coccinia indica Wigt. et
Am., vezi Tartacuta.
Maciuca-ciobanului, Ros-
togol, Saiete. [fr. tchinope ; g.
Kugeldistel]. Echinops com-
mutatus Juratzka. 4. planta er-
bacee, spin oasa din fam. Compositae,
tulpina erecta, robustä, ramificata,
putin arachnoideu - tomentoasi ;
frunzele penatifide, acoperite pe
fata superioarit cu peri asprii
rigizi, pe cea inferioara, cenuOu-
tomentoase, laciniile oblongi, acu-
 PLA.NTELE CUNOSOUTR DE POPORUL ROMIN
minate, dentate sau sinuat dentate,
pe margine spinos-ciliate, Cu spinii
mici ; florile alburii, dispuse in ca-
pitule globuloase; fructele achene
previzute cu un papus concrescut
pänii mai sus de mijlocul shu.
Creste prin poieni si margini de
ptiduri, prin crifingusoare i mira-
cinisuri. IulieAugust. Melif.
TatinA (Trans.), Symphytum officinale
L., vezi
TAtlneasil, Symphytum officinale L.,
vezi Tätäneasii.
Tatnisi, Delphinium Consolida L.,
vezi Nemtisori-de-cämp.
Trua. [fr. Spirée; g. S pi erstaud e].
Spirae4 callosa Thumb. b. mic
frumos arbust din fam. Rosaceae,
tulpina cilindricà, frunzele oblong-
lanceolate, dublu-serat-dentate, la
baza cu marginea intreagg, pe fata
inferioarki de un verde albästriu ;
florile rosii sau albe, dispuse in
corimbe terminale, staminele lungi,
sunt iesite afarä din libare (e-
xerte). Originar din China si
Japonia. Spiraea opulifolia L. b.
arbust cu frunzele oval-rotunde,
mai adesea trilobate, dublu-serat-
dintate pe margine; florile rozee
sau albe, cu pedunculii pubescenti,
dispuse in corimbe umbeliforme.
Originar din America de nord. .Tei, 7 ilia argentea Desf., vezi Tei-
.Spirbea salicifolia L. b. arbust cu
frunzele oblong-lauceolate, neegal-
serat-dintate si glabre; florilerosii-
rozee sau alburii, dispuse in dense
panicule terminale, in forma de pi-
ramida. Originar din Europa su-
dicä. Toste aceste specii sunt cul-
tivate prin grädini si parcuri ca
plante decorative. MaiIunie.
TaulA, Spiraea crenata L., vezi Ta-
valga qi Spiraea M'Italia L., vezi
Cretuscä.
Taulit (Munt.), Spiraea ulntifolia
Scop., vezi Cununitä.
Tavalga, Taulä. [fr. Spirée; g. Spi e r-
s t aud e]. Spiraea crenata L.
frumos arbust din fam. Rosa-
ceae, ramurile rotunde, puberule,
la urmil glabre ; frunzele färä sti-
pule, oboval-cuneate, obtuse, de
dacoromanica.ro
297
tot intregi sau spre värf crenat-
serate, cu 3-5 dinti, ingustate la
bazii in petiol scurt, evident-tri-
nerviate, pe margine glabre ori ci-
liate, pe fata inferioari de un verde
albästriu ; florile albe, dispuse in
eorimbe la värful ramurilor scurte,
laterale, caliciul cu 5 diviziuni, la
urmil conivente, corola Cu 5 pe-
tale albe, stamine numeroase, rnai
lungi deat petalele. Orestz prin
pädurile, colinele i dealurile cal-
care. MaiIunie.
ceravasele de Tavalga, facute din
mai multe viirgute rasucite
sunt foarte autate de Turci,
cari viid in acestea un fel de talio-
man, inzestrat cu puterea magia
de a putea lecui, prin simplul con-
tact toate boalele proprii cailor».
[cnf. Dr. D. Brandztl. Vegeta-
tiunea Dobrogei, Bucuresti 1884
P. 6].
Tavnia, Xeranthemum annuum L. si
Xeranthemum cylindraceum Sibth.
et Sm., vezi Plevaità.
Xeranthemum annuum L. si
Xeranthemum cylindraceum Sibth.
et Sin., vezi
Teittire (Maced.), Cicer arietinunt L.,
vezi Ntiut.
alb, 7ilia parvifolia Ehrh., vezi Tei-
päduret si Tilia valga,* Hayne.,
vezi Tei-rosu.
Tel. [fr. Tilleul-commun, Tilleul-de-
Hollande; g. Sommerlinde].
Tilia platyphyllos Scop., syn. Tilia
grandifolia Ehrh. t. mare si frumos
arbore din fam. Tiliaceae, frunzele
mari, inegal-rotund-cordiforme, a-
cuminate, acoperite cu peri scurti
pe fata inferioarä i cu evidente
fascicule de peri albi in unghiu-
rile de ramificatiune ale nervure-
lor, sunt verzi-deschise pe ambele
fete ; florile de un galbin-deschis
sau albe, plticut mirositoare, sunt
dispuse in corimbe, mai adesea de
cate 2 sau 3 flori, lobii stigmatu-
lui erecti ; fructul lemnos, inde-
hiscent (nuca), cu 5 muchi puter-
 298 ZACH. C. PANTIJ
nice. Creste prin pdurisi adesea
cultivat. IunieIulie. Melif.
Infusiunea fticuta din flori de
Tei are proprietati calmante si
sudorifice.
Tei-alb, Tei. [fr. Tilleul-argenté ; g.
Morgenliindische-Linde].
12lia argentea Desf., syn. 7'ilia
tomentosa Moench., Tilia alba W.
et Kit. D. arbore din fam. Tilia-
reae, frunzele oblic-subrotund-cor-
diforme, serat-dentate, acuminate,
verzi pe fata superioara, alb- si
dens-tomentoase pe cea inferioara;
florilegalbui, foarte odorante, sunt
dispuse in corimbe multiflore, pe-
talele prevazute pe fata interna
cu cite o squama spatulat-retusa ;
fructul oval, ascutit, cu 5 muchi
putin evidente si cu 1-2 seminte.
Creste prin paduri si uneori cul-
tivat. Iunie. Melif.
Florile intrebuintate in medicina
sub numirea de «Flores Tiliam
Tei-Oduret, Tei, Tei-rosu. [fr. Til-
leul-des-bois, Tilleul-à-petites-feu-
Hies; g. Winterlinde]. 7 i-
lia parvifolia Ehrh., syn. Tilia
Scop. b. mare si frumos
arbore din fam. I iliaceae, frunzele
oblic-subrotund - cordate, acumi-
nate, pe ambele fete glabre, pe
fata inferioara glaucescente si cu
fascicule de peri bruni in unghiu-
rile de ramificatiune ale nervu-
relor; florile albe-galbui, dispuse
In corimbe de 5-11 flori, lobulii
stigmatului la urma orizontal-di-
varieati ; fructul o mica nucti Cu
coaja subtire si cu 4-5 muchi
putin evidente. Creste prin piduri
adesea cultivat prin parcuri si
alee. IunieIulie. Melif.
Tel-rop, Tilia parvifolia Ehrh., vezi
Tei-piiduret.
Tei-ro4u, Tei. [fr. Tilleul-commun ;
g. Lind e]. Tilia vulgaris Hayne.,
syn. Tilia intermedia DC. arbore
din fam. 7iliaceae, frunzele alterne,
cordiforme, scurt-petiolate, glabre
pe fata superioara i pubescente
dacoromanica.ro
pe cea inferioarä in unghiurile
de ramificatie ale nervurelor; flo-
rile albe-gtilbui, Cu petalele MIA
solzi la baza, sunt placut-mirosi-
toare si dispuse in cime la varful
unui lung peduncul axilar, con-
crescut jute° parte a lungimei
sale de o bracted membranoasä,
foarte desvoltata; fructul lemnos,
pubescent, elipsoid, Cu muchi evi-
dente i Cu peretii resistenti. Creste
prin páduri in regiunea montanä,
adesea cultivat prin parcuri si pro-
menade. IunieIulie. Melif.
Teivor, Trandafir-galbin. [fr. Corète-
du-Japon, Corchorus; g. G o 1 d-
röschen, Ranunkelstrauch].
Kerria japonica DC. D. frumos
arbust, cu scoarta verde, din fam.
Rosaceae, ramurile lungi si subtiri;
frunzele alterne, oval-lanceolate,
cu un lung varf ascutit si dublu
serat-dentate; florile mari, de un
frumos galbin-auriu, sunt solitare
la varful ramurelelor, uneori
Cu florile Invoalte. Acest arbust,
originar din China, se cultiva foarte
mult i prin partile noastre, ea
plantä. ornamented. AprilieAu-
gust.
Teigror, Spiraea liilipendula L., vezi
Aglica.
Telegraf. [fr. Baselle-tubéreuse ; g.
Blumen - Gansefuss].
Boussingaultia baselloides Humb.
Bornpl. et Kunth. 4. plantä erbacee
din fam. Basellaceae, cu radacini
fibroase i numeroase tubercule
aglomerate, tulpina volubilä, ro-
sietica, ramificatii, care creste foar-
te repede, ajungand pang la o lun-
gime de 5-6 m., frunzele alterne ;
florile mici, albe, au un miros
placut i sunt dispuse in lungi
raceme flexuoase. Aceastä fru-
moasa planta, originara din Ecua-
dor (America sudicil), se cultiva mai
cu seama pentru decorarea bal-
coanelor, a chioscurilor a grilajelor,
a zidurilor si a ferestrelor.
Toler (Trans.), Apium graveolens L.,
vezi
TOM* Celer (Trans.), Salina, Seler,
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN
Sella, 'Nei. (Trans.). [fr. Céleri,
Ache;g.Sellerie].Apium gra-
veolens L. C). plantä erbacee, gla-
brà i foarte aromaticii, din fam.
bmbelliferae, rizomul gros, &Amos
fusiform, tulpina fistuloasii, an-
gulos-canelatä i foarte ramificatit ;
frunzele lucitoare, de un verde in-
chis, cele inferioare penatipartite,
cele superioareternate, cu foliolele
cuneate, la vilrf incise si dentate ;
fiorile mici, albe, dispuse in mici
umbele, grupate in umbele mai
mari; fructele globuloase, compri-
mate lateral. Creste prin locurile
sitrate de pe malul mArei, in Do-
brogea comun; adesea cultivati ca
planth culinarä impreunit Cu var.
rapaceum DC. IulieSeptembrie.
Radacina vi fructele au proprie-
tati aperitive, frunzele sa mananca
ca salatit.
Teliscii (Trans.), Circaea lutetiana L.,
vezi Tflisa.
Termer, Solanum tuberosum L., vezi
Cartofi.
Tervane, Lycopus europaeus L., vezi
Cervanii.
Cucurbetä, Curcubetä, Täly,
Tigvii, Tiugä, Troaci". [fr. Gourde,
Calebasse; g. Flaschenktir-
b i s.j. Lagenaria vulgaris Ser.,
syn. Cueurbita Lagenaria L. 0.
erbacee, pubescentii, acatittoare
sau tartitoare din fam. Cucurbita-
ceae, frunzele alterne, cordiforme,
sinuat-dentate sau aproape intregi,
sunt pubescente, frecate exhalti, un
miros de mosc, petiolul frunzelor
este insotit de 2 glandule, ciirceii
opusi frunzelor, sunt ramificati ;
&rile monoice sunt albe, mari,
lungpedunculate i solitare la sub-
tioara frunzelor, corola cu 5 pe-
tale ascutite, stamine 3 cu ante-
rele conate, stilul foarte scurt, cu
3 stigmate groase i bilobate ;
fructul pubescent in tinerete, verde
citrnos, devine la maturitate
glabru i lemnos; forma fruc-
tului variazit constituind diferite
varietitli horticole precum : var.
dacoromanica.ro
299
Gurda Ser. fructul Cu 2 umfläturi
neegale, Cu o sugrumilturil intre
ele, var. Cugurda Ser. fructul cu
o singurti umflitturit ovoidä i cu
un gitt foarte lung, cilindric, etc.
Plantit originari din Asia si Afri-
ca tropicalä, cultivatà adesea
prin pfirtile noastre. IulieSep-
tembrie.
( Trans. ), Nymphaea
alba L., vezi NufAr-alb.
Tidvi-de-piimant (Trans.), Bryonia
alba L., vezi Imparitteasa.
Tiganeit (13finat), Lamiumpurpureum
L., vezi Sugel.
Tigvii, Lagen aria vulgaris Ser., vezi
Tiliehln, Daphne Mezereum L.,qyezi
Tulichini.
Tilisch (Trans.), Iarba - vräjitoarei,
Teliscä (Trans.), Vräjitoare,
Vrotilicit. [fr. Herbe-aux-
sorcières, lierbe-aux-magiciennes;
g. Hexenkrautd. Circaea
lutetiana L. 4. plandt erbacee din
fam. Oenotheraceae, rizomul (re-
pent) tarfator, tulpina erectti, aco-
perita cu peri moi, mai cu samil
in pgrtea superioara; frunzele gla-
bre, ovale, la bazit ateodatii, usor
cordiforme si denticulate ; florile
rozee, mai tärziu albe, dispuse in
raceme erecte, terminale, caliciul
caduc, cu 2 diviziuni, corola cu 2
petale bilobate, de lungimea cali-
ciului; fructul uscat, este oboval,
acoperit de lungi peri
Creste prin pitcluri umede i um-
bruase. IunieAugust.
TImian, 7hymus Chamaedris Fries.,
vezi Cimbrivor.
Iarba-lui-Timofti, Simof-
ticit. [fr. Fléole-des-prés, Marsette;
g.Timothee-Gras, Timoteus-
Gr a s, Ti m othygr as, Wie-
sen-Lischgras.]. Phleum
pratense L. 21_. planta jerboa*
adesea dens - cespitoasa, de un
verde-deschis, din fam. Gramineae,
rizomul repept, scurt, uneori cu
stoloni, tulpina erectit sau geni-
culat-adscendentä, este netedit si
cam Ong. la 1 m. Mal* frunzele
 300 Zi CH. C. PANTIJ
plane, lineare, acuminate, cu va-
ginele cilindrice, alipite de tulpinti,
spiculul uniflor, neinsotit de ru-
dimentul unei a doua flori, glumele
separate, oblonge,transversal-trun-
chiate, subit acuminat-aristate, ri-
gid-ciliate pe carenii, arista de 3
ori mai scurta decal gluma, glu-
mela inferioarii trinerviata, obtusa
ai. alburia-membranoasti, fail arista,
floarea ermafrodita, are 3 stamine
Cu anterele albe, ovarul cu 2 stig-
mate lungi, plumoase, devine la
maturitate un fruct (cariopsa) glo-
bulos sau oval, spiculele reunite
inteo paniculá spiciforma, lunga
cilindrica, la varful tulpinei,
care incovoiata nu are aspect lo-
bat. Create a desea prin livezi, fa-
nete ai. pilauni, pe marginea dru-
murilor. MaiAugust.
Tinsoftica este o excelenta planta
de nutret.
Timp (Banat), Arum maculatum L.,
vezi Rodu-ptimantului.
Tintaulit,ErythraeaCentaurium Pers.,
vezi Fierea - ptimantului ai Ery-
thraea pulchella Fries., vezi Fri-
gurica.
Tintauri (Trans.), Erythraea Cen-
taurium Pers., vezi Fierea-paman-
tului.
Tiparoase, Polianthes tuberosa L.,
vezi Chiparoase.
Tiperlg, S'cirpus lacustris L., vezi
Pipirig.
TIpirig, Juncus effusus L., vezi Ru-
ginä.
Tipirlg, Ciper, Cipirig, Pipirig. [fr.
Scirpe-des-bois; g. Wald-Simse].
Scirpus silvaticus L. 21- planta
ierboasa din fam. Cyperaceae, tul-
pina (paiul) in 3 muchi obtuse
(triquetra), este foliata, foile plane,
late ai de ordinar mai scurte cle-
at tulpina ; florile de un verde
inchis, ermafrodite, dispuse in mici
spicule ovale, numeroase, grupate
in glomerule, care formeaza corimbe
terminale, compuse, bracteele ob-
tuse ai mucronulate, stilul cu 3
stigmate; fructul achenti aproape
dacoromanica.ro
globuloasa, triquetra. Create prin
fanetele umede ai pe langa pa-
raiele din pliduri, locuri
noase. IunieIulie.
Tirifol (Trans., Braaov), Trifolium
pratense L., vezi Trifoi-roau.
Tisi. [fr. If; g. E i b e.]. lama
baccata L. D. mic arbore, totdea-
una verde din fam. Coniferae-Taxa-
ceae, tulpina ramificata de ordi-
nar dela baza, ramurile intinse ;
frunzele lineare, ascutite, rigide
(aciculare), persistente ai distice,
lucitoare ai de un verde inchis
pe fata superioarti, mate ai de un
verde deschis pe cea inferioarti ;
florile dioice, sunt sesile i axilare,
cele mascule dispuse in amente
globuloase, fasciculate, cele fe-
mele solitare, cu un ovul deschis
la varf, inconjurat pant( la mijloc
de un invalia cupuliform, care la
maturitate devine &Limos, suculent
ai roan, inconjurtind samanta brun-
negricioasti. Acest arbore, care
create prin padurile noastre din
regiunea montanii i subalpina, a
devenit astazi foarte rar.
adesea ca planta decorativa,
mai ales pentru garduri vii, Mar-
tieAprilie.
Lemnul roaietic al acestui arbore
este mult intrebuintat in industria
casnica i in sculpturA. Tisa, fiind
o planta veninoasti , este adesea
stRrpitÀ, de popord nostru, pentru
ca astfel sa fereasca vitele de a
roftnca frunza ei, care le-ar putea
Tiugli, Lagenaria vulgaris Ser., vezi
Tidvii.
Tiutiun (Mold.), .Nicotiana labacum
L., vezi Tutun.
Toae (Mold.), Aconitum Anthora L.,
vezi Omeag-galbin.
Toale (Moldova de sus ai Bucovina),
A conitum cernuum Wulf., Aconitum
Moldavicum Hacq., .Aconitum Ha-
pellus L. ai Aconitum variegatum
L., vezi Omag.
TogmAgel (Mold.), Clavaria botrytis
Pers., vezi REtmurele, Clavaria for-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN
mosa Pers., vezi Melosel, Clavaria
fiamt Schaeff., vezi Creasta-coco-
sului.
Togmhgel (Mold.), Barba- caprei,
Burete-cret (Mold.), Melosel (Mol-
dova), Opintici (Mold.). [fr. Cla-
vaire-coquette ; g. Gekr Aus e 1-
ter-Keulenschwamm].
Clavaria crispula Fr. Ciupercti din
fam. Clavariaceae de 2.5-8 cm.
inaltä, de coloare gälbuie, deve-
nind apoi galbin-rosietica (ochra-
cee), trunchiul subtire, pfislos-
piiros, foarte ramificat, Cu ramu-
rile flexuoase, multifide, Cu rtimu-
relele concolore, divaricate. Creste
prin muschiu si la baza trunchiu-
rilor de arbori blitrani ; toamna.
Topora*i (Trans.), Aguilegia nigricans
Bmgt., Aguilegia vulguris L., vezi
Caldarusa, Delphinium .Ajacis L.,
vezi Surguci si Delphinium Con-
solida L., vezi Nemtisori-de-camp.
Topora§i, Viola hirta L., vezi Viorea-
nemirositoare, Viola Jooi Janka.,
vezi Tamaioara si Viola tricolor
L., vezi Trei-frati-patati.
Toporai, Flori-maruntele, Garoafe,
HioarA,Ligoace (Maced.),Micsunea,
Micsunele, Ttimaioarti, Tamaioare,
Viorea, Viorele, Viorele-mirosi-
toare, Vioricii-mirositoare. [fr. Vio-
lette; g. Wohlriechendes-
Veilchen, März-Veilchen].
Nola odorata L. 21.. mica planta
erbacee, fail tulpinti (acaulti) din
fam. Violaceae, cu lungi stoloni ;
frunzele lat-ovale, adanc - cordi-
forme, la stolonii de varti reni-
form-cordate, toate crenate, lung-
petiolate sifin-paroase, stipulii oval-
lanceolati, ca marginea dintata ;
florile odorante, violete, rosietice
sau albe, sunt solitare, lung-
pedunculate si plecate in jos
fructul capsula globuloasti, pubes-
centa. Creste pe marginea pfidu-
rilor, prin tufisuri, livezi si poieni.
MartieAprilie.
Infuziunea facuta cuflorile acestei
plante, are proprietati sudorifice.
dacoromanica.ro
301
ToporiF), Delphinium Consolida L.,
vezi Nemtisori-de-camp.
Tortel, Cuscuta Epithymum L. si
Cuscuta europaea L., vezi Tortiel.
Tonle!, Borangic, Inita, Iritti, in-
tortiel (Trans.), Lipici, Pärul-Sft.
Mari, St eagul -zan el or (Banat),
Tortel, Turtel. Cuscuta Epithy-
mum L. C). [fr. Petite-Cuscute,
Teigne, Cheveux- du- diable ; g.
Quendelseide].Planta pa-
razita, fall frunze, din fam. Con-
colvulaceae, tulpina filiformä, vo-
lubilii, ramificata si de coloare ro-
sietica, se fixeazä prin sugatori in
jurul plantelor pe care träieste ;
&rile rosietice, ermafrodite, sunt
dispuse in glomerule globuloase,
tubul corolei cilindric, este egal de
lung cu limbul stiu si inchis de squa-
mele convergente, stile 2 filiforme.
Creste prin livezi, fanete si poieni,
parazita pe specii de : Thymus,
Trifulium, Genista etc. IulieAu-
gust. Cuscuta europaea L. 0.
[fr. Grande-Cuscute ; g. Eur o -
p Cs ches-Filz k r a ut, S eid e],
tulpina de un galbin-verzui, mai
rar roscata, ramificatä ; florile albe
sau putin rosietice, mult mai mari
cleat la planta precedenta, sunt
sesile si dispuse in glomerule glo-
buloase, tubul corolei cilindric,
mai lung deck limbul, de ordinar
Cu 4 lobi, squamele interne erecte,
lipite de tubul corolei. Creste prin
tufisuri, dudae si balarii, parazitä
pe : Urzicti, Canepa, Hemei, Boz
si alte plante. IulieAugust.
Totnici, Delphinium Consolida L.,
vezi Nemtisori-de-camp.
Traista-ciobanului, Buruiana - de -
friguri (Trans.), Iarbti-de-friguri,
Pastele-calului, Pastele-cailor, Pun-
ga-popei (Trans.), Pungulita-ptis-
torului, Straita-popei (Trans.), Ttis-
culita.[fr.Bourse-à-pasteur,Bourse-
de-capucin; g. Taschelkraut,
Hirten-Taschel].Capsella
Bursa pastoris Moench. Ø. si O.
planta erbacee din fam. Cruciferae,
tul pin a erecta, cilindrica ; frunzele
radicale dispuse in rozetti, Bunt
 802 ZACH. C. PANTU
lirat-pinatifide sau pinatipartite,
ca lobii triangular, ascutiti, putin
dintati, cele superioare intregi, sa-
gitate, amplexicaule ; florile mici,
¡Libe, dispuse in raceme terminale,
caliciul cu 4 sepale, corola cu 4
petale egale, albe, mai mari decat
sepalele, stamine 6, dintre care 4
mai mari si 2 mai mici (tetrady-
name); fructele sunt silicule trian-
gulare, obcordate. Creste pe langa
drumuri, prin gradini, locuri culti-
vate si inculte. Martie-Septembrie.
Trandafir, Rosa centifolia L., vezi
Trandafir-de-dulceata.
Trandalir-alb, Roza-albä. [fr. Rose-
blanche; g. W e is s e-R o s
Rosa alba L. D. arbust din fam.
Rosaceae, tulpina i ramurile gla-
bre si cu ghimpi drepti sau cur-
bati (falciformi), lungi si subtiri
sau puternici; frunzele imparipe-
naticompuse, ca foliolele oblonge,
glauce si aproape glabre pe fata
superioari, sunt dintate pe mar-
gine; florila albe sau putin rozee,
sunt odorante, sepalele foliacee,
lungacuminate, penatipartite
reflexe ; fructul oval, rosu ca
sangele, este flira ghimpi. Origi-
nar din Caucas, cultivat, adesea
ca flori invoalte. MaiIunie.
Trandafir - de - etunp, Rosa pumila
Jacq., vezi Rasura'.
Trandaflr-de-duleea, Roza; Tran-
dafir, Trandafir-rosu (Trans.). [fr.
Rose-a-cent-feuilles; g. Centi-
folie, Zentifolie]. Rosa
centifolia L. b. arbust spinos din
fam. Rosaceae, cu ghimpi neegali,
curbati i abia dilatati la baza;
frunzele imparipenaticompuse, cu
5 foliole ovale, simplu-serat-din-
tate si paroase pe fata inferi-
oarii; florile rosii-rozee, mari, pla-
cut mirositoare, adesea invoalte,
petalele curbate inlauntru, sepa-
lele erecte, adesea penate, la urmä
caduce, pedunculul si caliciul vis-
cos-glandulos; fructul oval, putin
&irnos, mirositor, este rosu sau
negra. Originar din Asia mica,
-adesea cultivat ca planta deco-
dacoromanica.ro
rativa si pentru trebuinte casnice.
Prin cultura s'au obtinut numeroase
varietati precum: muscosa Mill.,
parviflora Ehrh. etc. IunieIulie.
Din florile (petalelel acestei plan-
te sa face dulceata.
Trandafir-de-luni. [fr. Rose-de-tous-
les-mois ; g. Monatsr os e].
Rosa damascena Mili. t. frumos
arbust din fam. Rosaceae, ghimpii
numerosi, inegali, curbati, latiti
la baza, adeseori rosii ; frunzele
impuipenaticompuse, cu 5-7 fo-
liole ovale, simplu-serat-dintate,
aproape rigide ; florile albe sau
rosii, odorante, mari, dispuse mai
mult sau mai putin In corimbe ;
caliciul si pedunculii viscos-glan-
dulosi, sepalele penatifide, reflecte;
fructul oblong, este rosu. Originar
din Siria, mult cultivat i prin
partile noastre pentru florile sale
frumoase. MaiIunie.
Din florile acestei plante sa ex-
trago in Orient, la Cazanlac (Bul-
garia) si in timpul de fati si in Ger-
mania (Saxonia), pretiosui olei de
roze, intrebuintat in parfumerie si
In medicina cOleum rosarunal.
Trandafir-de-m u n te, Rhododendron
Kotschyi Simk., vezi Smirdar.
Trandafi r-de-m unte. Rosa adeno-
phora Kit. b. mic arbust din fam.
Rosaceae, tulpina numai in partea
inferioarä cu ghimpi subtiri, drepti
patenti, ramurile fara ghimpi,
sunt netede i glabre ; frunzele im-
paripenaticompuse, cu 5-7 foliole
oblong-ovale sau aproape eliptice,
obtuse, dublu-serat-dentate, foarte
scurt-petiolate, cea nepereche lung-
petiolata, pe fata superioarg ca
cativa peri imprästiati, pe cea
inferioara, Cu deosebire pe ner-
vure,acoperite Cu peri moi (viloase),
petiolii scurt-glandulos-parosi
cu cativa ghimpi imprastiati; sti-
pulii glandulos-ciliati ; florile ro-
zee, solitare, petalele aproape ro-
tunde,. putin emarginate, pedun-
culii impreuna cu caliciul, acope-
riti ca numerosi peri glanduliferi,
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROBLIN
indesuiti ; sepalele de tot intregi,
lanceolate, acuminate,la varf pt4in
lAite, pe margine glandulos-ciliate ;
fructul plecat in jos, este globulos,
glandulos si de coloare rosietieä.
Creste prin tufisuri i rdrisuri in
regiunea montan& pana in cea al-
ping. Iunie.
Trandafir-galben, Roza-galbend
(Trans.). [fr. Rosier-jaune ; g.
Gelbe-Rose]. Rosa lutea Mill.
arbust de 1-2 m. inältime din
fam. Rosaceae, tulpina i ramurile
Cu ghimpi neegali, drep# ; frua-
zele imparipenaticompuse, Cu 5-9
foliole orbiculare sau eliptice, mai
adesea dublu-serat-dintate, pe am-
bele pärti de coloare verde-vie ;
florile mari, galbine, frumoase,
uneori pe din afard rosietice, au
un miros urdt de pfiduchi-de-
lemn, petalele obcordate, sepalele
]anceolate, lung - acuminate, mai
scurte decal corola, la tiring. re-
flecte ; fructul globulos, puOn
turtit, de coloare galbin-rosieticd.
Creste prin maracinisuri, garduri,
prin vii, probabil numai sälbatd-
cit, cultivat uneori ca planta de-
corativd. MaiIunie.
Trandafir-galbin, Kerria japonica
DO., vezi Teisor.
Trandafir-pitie, Rosa pumila Jacq.,
vezi Rdsurd.
Trandafir-rop (Trans.), Rosa cen-
tifolia L., vezi Trandafir-de-dul-
ceatd.
Trandafir-silbatie, Rosa canina L.,
vezi
Trandafira, Rosa pumila Jacq., vezi
Räsurg.
Trandafira0-de-munte, Rhododen-
dron Kotschyi Simk., vezi Smirdar.
Thing (Mold.), Cuibu-prunfintului,
Cuibul-randunelii, Cuibusor. [fr.
Nid-d'oiseau ; g. V o geln es t,
Nestwurz, Wurmwurz].
Neottia Nidus avis Rich. 21-. plantd.
galbini, mai tarziu brunie, foarte
rar de tot albh, din fam. Orchida-
ceae, rizomul cu numeroase fibre ra-
dicale, groase i cdrnoase, implete-
cite, dand aspectul unui cuib de
dacoromanica.ro
303
pasire ; tulpina erectii, fistuloasi,
are in loe de frunze verzi numai
cate-va squame alterne, de coloare
brunie ; florile de aceiasi coloare
cu intreaga plantA, cu placut mi-
ros de miere, sunt dispuse inteun
racem multiflor, dens ; lab elul atarn a
in jos, la baza mai lat i depri-
mat in forma de sac, la varf bifid
si cu lobii diverget4i, periantul
campanulat cu diviziunile externe
reunite in forma de cased, antera
libera, ovarul nerasucit. Creste
prin pädurile umbroase si umede.
AprilieIunie.
Triinjin, Sedum acre L., vezi
de-soaldind.
Treinjoaieti, Buruiand-de- tranji. [g.
Illyrischer-Hahnenfuss].
Ranunculus illyricus L. plant& er-
bacee, alb- si matfisos-pftroasti din
fam. Ranunculaceae, raddeina cu
numeroase fibre tuberculoase; tul-
pina dreaptd; frunzele cele dintai
nedivizate, linear-lanceolate, cele
inferioare trifoliolate, cu foliolele
linear-lanceolate, nedivizate sau
2-3 partite ; florile mari, gal-
caliciul ea 5 sepale
bine- aurii,
reflexe, corola cu 5 petale mari,
galbine- aurii, prevdzute la but(
cu cate o foveaá neetariferi,
acoperitd de un solz carnos, in-
dreptat in sus; fructele raid, nucu-
liforme, uniloculare, monosperme,
grupate in capitule oblonge, spi-
ciforme. Creste pe loeuri deschise,
prin livezi, poieni, rfirisuri de cram-
guri si pe coline cu iarbft. Apri-
lielunie.
Aceasta planta este intrebuintata
de poporul nostru, pentru a vindeca
tranjii cu ea.
Triplinag, Linaria vulgaris L., vezi
Linaritä.
Trei-frati, Menyanthes trifoliata L.,
vezi Trifoiste si Viola declinata
W.et Kit., vezi Unghia-pasdrei.
Trei-frati, Micsunele - galbioare.
Viola saxatilis Schmidt. 4. planta
erbacee din fam. Violaceae, consi-
deratä de unii botanisti numai ca
 304 Z A CH. C. PANTU
o varietate de Viola tricolor deo-
sebindu-se prin : florile placut-
mirositoare, cu 5 petale aproape
de 2 ori mai lungi decfit caliciul,
toate galbine si strilbtaute de
cdteva vinisoare purpurii, petala
inferioarä mai inchisti, rar cele 2
superioare deschis-albastre. Creste
prin locuri cu iarbà, prin poieni
sau riírisuri in regiunea montanii.
MaiIunie.
Trei-frati-pAtati, l ¡ola declinata W.
et Kit., vezi Unghia-pasärei.
Trei-frati-pritati, Barba-imptiratului,
Micsunele, Panselute - de - camp ,
Tämilioarti-sOlbatica (Oltenia), To-
porasi. [fr. Herbs- de-la -Trinité,
Pensée;g. Freisamkraut,
Stiefmiitterchen].
tricolor L. O. E. sau mai rar 4.
plantO erbacee din fam. Violaceae,
tulpina ascendentä sau erectO, an-
ramificatd ; frunzele cre-
nate, cele inferioare oval-cordi-
forme, cele superioare oblonge sau
lanceolate, stipulii foliacei, lirat-
pinatifizi, cu lacinia mijlocie mai
mare si crenatä; florile axilare,
solitare, lung - pedunculate, pen-
dente, caliciul cu sepalele lanceo-
late, acuminate, corola mai mare
decdt caliciul, violacee sau albas-
variind cu colori albe si gal-
bine; fructul capsulä
glabrti. Viola arvensis Mum O.
consideratil de unii botanisti nu-
mai ca o varietate caracterisatd
astfel : planta totdeauna
corola ca petale mici, mai scurte cle-
at caliciul i albe-galbui, rar pe-
talele superioare albästrii sau
violete. Creste pe câmpuri sterile,
prin livezi i locuri cu iarbà, im-
preunti cu specia tipicA, care este
foarte mult cultivatd ca planed or-
namented, obtindndu-se prin cul-
turA numeroase varietAti. Mai-
Septembrie.
Din cauza proprietatilor purga-
tive si emetice, tntrebuintata in me-
dicina sub numirea de : Herba Vio-
las tricolorasa.
dacoromanica.ro
Trei-rili (Mold.), Anemone .11epatica
L., vezi Popilnie-iepurese.
Tremurliteare, Falfdetoare, Iarba-
iepurelui, Parasin (Trans.). [fr. Lan-
gue-de-femme, Amourette ; g. Z it-
t e r gr as]. Briza media L. 4.
frumoasä plantä ierboasd, cespi-
toasd din fam. Gratnineae, tulpina
frunzele lineare, plane, cu
ligula
erectii'foarte scurtä si trunchiatä;
florile ermafrodite dispuse in
mici spicule oval-cordiforme, com-
primate, foarte mobile, cu 5-9
flori, de coloare verzuie sau vio-
lacee, grupate si ele in panicule
erecte si patente, glumela inferi-
°ark boltitd, ventricoasa, la bazä
cordiform-auriculatti. Creste prin
fdnete, prisuni, tufise, ràriuri i
poieni.
Tremuriel (Mold. j. Neamt). Tre-
mellodon gelatinosum Pers., syn.
Hydnum gelatinosum Scop. Ciupera
necomestibila din fam. Tremella-
ceae, pàläria moale, gelatinoasä,
trernuratoare, dimidiatd
alb-glauca sau brunie, de
3-5 cm. lätime, filrä picior sau
Cu un picior scurt, avand pe fata
sa inferioara spini moi, glauci si
putin transparenti, basidiile Cu
2-4 diviziuni si cu tot atdtea ste-
rigrnate filiforme, sporii globulosi,
aproape neregulati sunt al b i.Crest e
In phdurile de brad, pe piimfint
pe trunchiurile putrede de brazi ;
varatoamna.
Brei, Brei-de-
Trepadatoare'
cdmp, Brie (Trans.), Buruianä-cd-
neascd, Slobonov, Slobonov-de-
camp. [fr. Foirolle, Aremberge ; g.
Einjähriges-Bingelkraut].
ilfercurialis annua L. 0. planta
erbacee din fam. Euphorbiaceae,
radticina fibroasä ; tulpina patru-
ramificatä, cu ramurile
opuse, erecte ; frunzele oval-lan-
ceolate sau ovale, sunt opuse si
petiolate ; florile verzui, dioice,
periantul cu 3 diviziuni, dispuse
pe un singur rfind si conate la bazä,
cele mascule cu 12 stamine dis-
puse in glomerule distantate, cele
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL
femele aproape sesile, sunt solitare
sau fasciculate, stilul scurt, cu 2
stigmate ; fructele capsule hispide.
Creste prin locuri cultivate si ru-
derale, pe Panel' ziduri vechi. lit-
nieSeptembrie.
Aceasta plant& cu proprietati la-
xative, este stricacioasa vitelor.
Treptidatoare, Mercurialis perennis
L., vezi Brei.
Trestie. [fr. Roseau - a - quenouilles,
Canne-de-Provence ; g. Pf a h 1-
rohr, Spanische-Itehrd.
.Arundo Donax L. 21- mare plantä
ierboasa, sublemnoasa din fam.
Gramineae, tulpina rigida, Cu nu-
meroase noduri, de grosimea unui
deget, ajungand la inaltimea de
4-5 m.; frunzele alterne, linear-
lanceolate (Oa. la 5 cm. late), nu-
meroase, sunt rigide, tari si de un
verde-albastriu ; florile ermafro-
dite, dispuse de ordinar cite 3 in
spicule, verzi-galbui, patate cu vio-
let, grupate inteo mare panicula
compactii. Planta originara din re-
giunea mediteraniana, uneori
Octombrie.
Tulpina aceslei plante este intre-
buintata in industrie, pentru diferite
Impletituri i Ingriidituri, etc.
Trestle, Phragmites communis Trin.,
vezi Stuh.
Trestie-de-baltii, Phragmites commit-
nis Trin., vezi Stuh.
Trestie-de-eampuri,Iarba-rosie,Stuh,
Stuh- de- camp, Trestie - mica. [fr.
Calamagrostide-des-lieux-secs, Ro-
seau - traeante ; g. S an dr oh r,
S chilf gras, Lan d-Schilf.].
Calamagrostis epigeios Roth., syn.
Arundo epigeios L. 21-. planta ier-
boasti, cenusiu-verzue (glauca),
cespitoasa, din fam. Gramineae, ri-
zomul gros, Cu stoloni lungi; tul-
pina robustä, erecta; frunzele lat-
lineare, rigide i aspre ; spicule
uniflore, fArà rudimentul unei a
doua flori, glumele linear-subulate,
cu un lung varf comprimat, gluma
inferioara mai mare, glumelele in-
dacoromanica.ro
immix 3J5
conjurate la baza de peri albi, mai
lungi cleat diametrul transversal
al glumelelor, glumela inferioara
mult mai lungii cleat cea supe-
rioarti, este la varf bífida si are
arista dorsalii aproape dreapta,
inserata cam pe la mijlocul do-
sului stiu, florile ermafrodite, cu 3
stamine, ovarul glabru, cu 2 stig-
mate plumoase, de vine la maturitate
cariopsti oblonga, putin compri-
mata ; spiculele comprimate
seurt-stipitate, verzi-deschise,
violacee sau purpurii, sunt reunite
In panicule rigid-erecte, ingrama-
dit-lobate chiar in timpul inflorirei.
Creste prin fanete nasipoase prin
rarisuri si margini de paduri si pe
malurile raurilor. IulieAugust.
Trestie-de-zahar. [fr. Canne-tt-sucre;
g. Zuckerrohr]. Saccharum
officinarum L. 21-. mare si frumoasa
planta ierboasti din fam. Grami-
neae, tulpina rigidà, solida', de 3-4
m. malta, este suculenta, netedi,
lucitoare, verde-galbuie, violet&
sau purpurie; frunzele alterne,
distice, invaginante, plane, lineare,
longitudinal-striate, cu nervura me-
diana alburie, Bunt arcuate in
dark verzi-glauce gi putin aspre;
florile ermafrodite, dispuse cate 2
in spicule, una sesild i cealalta
pedunculatä, spiculele reunite in
spice arcuat-plecate in jos si gru-
pate inteo mare paniculii pirami-
dala la varful tulpinei, spiculele
dorsal-comprimate, la baza mii-
ttisos-paroase, 2 glume uninerviate,
cu lungi peri pe partea dorsala,
dona glumele ascutite, nu insii
aristate, stamine 3 en anterele
galbine, ovarul comprimat, are 2
stile cu stigmate plumoase, pur-
purii, fructul mic, oval, ascutit la
ambele extremitati. Aceastli mare
si importanta Gransinee, originara
din Asia tropioalti, se cultiva as-
titzi foarte mult, ca planta indus-
friar& prin mai toate tarile calde.
OctombrieNovembrie.
Din sucul extras din aceasta planta
se fabrica zahared, destul de mines-
20
 806 ZACH. C. PAWN
cut ca product economic, alimentar
si chiar medicinal.
Trestie-micii, Calaniagrostis Epigeios
Roth., vezi Trestie-de-cfimpuri.
Trestie-mirositoare, Acorus Cala-
gnus L., vezi Obligeanti.
Trifol, Medicago falcata L., vezi
Culbeceasii, Trifolium arvense L.,
vezi Papanasi, Trifolium pratense
L., vezi Trifoi-rosu, Trifolium pro-
cumbens L., vezi Trifoias 0 Tri-
folium repens L., vezi Trifoi-alb.
Trlfoi. [fr. Trèfle-alpestre ; g. W a 1 d-
k I e e]. Trifolium alpestre L. 4.
planta erbacee din fam. Legumi-
nosae-Papilionaceae, tulpina erectil,
simplii, glabra sau pubescent-pa-
roasa ; frunzele trifoliolate, cu fo-
liole oblong-lanceolate, coriacee,
marunt-denticulate ; stipuli lan-
ceolati, subulati ; florile purpurii,
foarte rar albe, dispuse in capitule
g lobuloase. mai adesea cate 2
la vfirful tulpinei, insotite de un
involucru de frunze ; caliciul cu
20 de nervure, are 5 dinti si este
vilos-paros, corola vestejitil este
persistentii, luntrita obtusii; fruc-
tul mic legumen (pasta* oval,
acoperit de caliciu si de corola.
Creste prin livezi, fanete, in po-
ieni si pe marginea pidurilor.
ItmieAugust.
Trifoi-alb, Trifoi, Trifoias-alb (Bu-
covina). [fr. Trèfle-blanc, Triolet;
g. Weissklee, Steinklee].
Trifolium repens L. 4. mica
planta erbacee din fam. Legumi-
nosae-Papilionaceae, tulpina culcata
pe plimfint, (repenta), emitand fa-
clacini ; frunzele trifoliolate, cu fo-
liole obovale, obtuse sau emargi-
nate ; stipuli membranosi (scariosi),
lat-lanceolati, brusc ingustati in-
tr'un varf ascutit (abrupt-cuspi-
dati); florile albe sau rozee, scurt
pedunculate, dispuse in capitule
aproape globuloase, solitare, la
varful pedunculelor asilare, mai
lungi decal frunzele, caliciul mai
scurt cleat corola, are 5 dinti,
dintre cari cei 2 superiori mai
lungi; fructele mici legume aco-
dacoromanica.ro
perite de caliciu si de corola.
Creste prin livezi, pisuni, fanete,
In locuri de cultura, pe drumlin,
etc., uneori cultivat ca planta de
nutret. MaiSeptembrie. Melif.
Trifoi-amar (Trans.), Menyanthes tri-
foliata L., vezi Trifoiste.
Trifol-de-bald, Menyanthes trifoliata
L., vezi Trifoiste.
Trifoi-de-lao ( Trans.), Menyanthes
trifoliata L., vezi Trifoiste.
Trifoi-galben, Trifolium procumbens
L., vezi Trifoiffs.
Trifoi-nAnunt, Ghisdei. [fr. Mignon-
nette, Minette, Petit-Triolet; g.
Hopfenklee].Medicagolupulina
L. C). si Z.- plant& erbacee din fam.
Leguminosae-Papilionaceae, tulpina
mai adesea intinsii pe prunant ;
frunzele trifoliolate, cu foliolele
oboval-cuneiforme, mai rar usor
emarginate sau denticulate, cele
mai superioare mai inguste; florile
mici, galbine, dispuse in raceme
spiciforme, indesuite si multiflore
la varful pedunculelor axilare, ceva
mai lungi decfit frunza, floarea
are caliciul campanulat, cu 5 di-
viziuni aproape egale, corola cu
petalele caduce, stindardul mai
lung cleat aripile si carena obtusa;
fructele mici legume reniforme,
putin umflate, curbate la varf si
la centru inchise. Creste prin pa-
sunile uscate din locurile aride si
niisipoase, pe câmpii si pe mar-
ginea drumurilor. MaiSeptem-
brie. Melif.
Aceasta planta este foarte buna
ea nutres pentru vite.
Trifoi-mare (Trans.), Melilotus offi-
cinalis Desr., vezi Sulflnii.
Trifol - rosu , Ciucuru - voinicului
(Trans.), Tirifoi (Trans., Brasov),
Trifoi. [fr. Trèfie-violet, Gros -
Tréfle, Grand- Trèfle- rouge ; g.
Wiesen-Klee, Rotklee].
Trifolium pratense L. 4. planta
erbacee din fam. Leguminosae-Pa-
pilionaceae, tulpina adscendenta ;
frunzele trifoliolate, cu foliole o-
vale sau eliptice, intregi sau abia
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMA.N
denticulate, acoperite cu peri moi
(pubescente) cel putin pe fata
inferioara ; stipuli ovali, abrupt-
aristati ; florile rosii-purpurii, rar
albe, dispuse in capitule globu-
loase, solitare sau cate cloud, in-
sotite de un involucru format din
2 frunze ; caliciul cu 10 nervure,
este acoperit de peri moi. Creste
prin livezi, locuri cu iarba, prin
finete i pasuni, adesea cultivat
pe mari intinderi ca planta de
nutret. IunieSeptembrie. Melif.
Excelenta planta de nutret (fu-
ragera).
Trifoi-silbatic (Bucovina), Medicago
falcata L., vezi Culbeceasa.
Trifoias (Bucovina), Faptul (Buco-
vina), Trifoi, Trifoi- galben. [fr.
Trèfle-jaune ; g. Liegender-
K 1 e e]. Trifolium procumbens L.
C). planta erbacee din fam. Legu-
minosae-Papilionaceae, tulpina e-
recta sau intinsii pe pimant (pro-
cumbenta), frunzele trifoliolate,
cu foliolele obovale, cea mijlocie
mai lung-petiolulatii; stipule ovale;
florile galbine, dispuse in capitule
dense, globuloase sau ovale, mul-
tiflore (pana la 40 flori), sunt
laterale si lung pedunculate, florile
fructifere brunii, cu stindardul la
varf dilatat si striat, aripile diver-
gente; variaza cu flori mai mari si
cuflori mai mici. Creste prin paduri,
tufise, livezi, locuri cu iarbi,
drumuri si coaste. IunieA.ugust.
Trifolas-alb (Bucovina), Trifolium
repens L., vezi Trifoi-alb.
Trifoiste, Lotus corniculatus L., vezi
Ghisdeisi Lotus uliginosusSchkuhr.,
vezi Ghisdei-mare.
Trifoiste, Trei - frati, Trifoi - amar
(Trans.), Trifoi-de-balta, Trifoi-de-
lac (Trans.). [fr. Trèfle-d'eau ; g.
Bitterklee, Fieberklee.].
Menyanthestrifoliata L. 21- planta
erbacee, aquatici din fam. Gentia-
naceae, rizom gros ; frunzele ba-
zilare, lung-petiolate, trifoliolate,
cu foliolele obovale ; florile albe-
rozee, dispuse intr'un racem dens
dacoromanica.ro
307
la varful unui lung peduncul, care
iese dela subtioara de
pe rizom sau dela subtioara frbn-
squamelor'
zelor, caliciul cu 5 diviziuni lan-
ceolat-obtuse, corola infundibuli-
forma, cu 5 diviziuni lanceolate,
acoperite pe fata interna cu nu-
merosi peri alburii, stamine 5,
ovarul cu un singur stil, terminat
la vfirf printr'un stigmat bilobat ;
fructul cap s ula uniloculara, aproape
globuloasa. Creste prin lacuri
mlastini. AprilieMai.
Frunzele proaspete sau uscate
cFolia Trifolii febrini» intrebuintate
In medicina ca tonice, febrifuge si
antiscorbutice.
Trifoiste-colturata, Lotus cornicula-
tus L., vezi Ghisdei.
Trlfoiul-caprelor, Dorycnium herba-
ceum Vili., vezi Sulitica.
Troach, Lagenaria vulgaris Ser., vezi
Tidva.
Troseot, Sporis, Tarsoaca, Trosco-
tel (Trans.), Troscova (Trans.).
[fr. Trainasse, Herbe-i-cochon; g.
Schweinegruse, Vogelknii-
terich]. Polygonum aviculare
L. C). planta erbacee din fam. Po-
tygonaceae, tulpina intinsa pe pa-
'ant si ramificata, ramurile cu
frunze pang la várf ; frunzele elip-
tic-lanceolate sau linear-lanceolate,
aspre pe margine ; ochrea bifida',
cu laciniile lanceolate, acuminate,
la urma multifide; florile erma-
frodite, verzi, pe margine rosii sau
albe, sunt asezate la subtioara
frunzelor, solitare sau cate 2-4,
periantul cu 5 diviziuni aproape
egale, stamine 8, ovarul are 3 stile
scurte, terminate prin 3 stigmate
capitate; fructele nucule trigonale,
nelucitoare si fin-striate. Creste
pe drumuri, pe locuri cultivate si
inculte. IunieSeptembrie. Melif.
Troscotel (Trans.), Polycnemum ar-
vense L., vezi Scartaitoare si Po-
.lygonum aviculare L. vezi Troscot.
Troscovit (Trans.), iolygonum avi-
culare L., vezi Troscot.
Trufe, [fr. Truffe ; g. T r 11 ff el], se nu-
mesc in general mai multe specii de
 308 ZACH. C. PANTU
ciuperci din genul Tuber Mich. fam.
Eutuberaceae. Tuber melanospo-
rum Vitt., syn. Tuber cibarium Corda.
[fr. Truffe-du-Périgord, Truffe-vio-
lette; g. Perigor dtrtiffeld. Ciu-
pared comestibilä, având aspectul
unui tubercul rotunzit, care se afla
ascuns In piinAnt ; fructul, adeca
peridiul, este carnos, neregulat-ro-
tunzit, de coloare neagra-roscati,
poligonal-sgrabuntos la suprafatä
(Cu verucositäti poligonale) i cu
pete ruginii, iar la interior (gleba)
este de un rosu inchis sau negru-
violaceu si strAbAtut de o retea
de numeroase canale alburii sau
purpuriisi cu marginea translucida,
pe paretii carora se aflä hymeniul
Cu sporii, avfind astfel un aspect
marmorat; ascele la fnceput sfe-
rice, apoi diformate, sunt sesile
sau abia stipitate cu 3-4 rar
panii la 6 spori eliptici, oblongi,
taposi (echinati), opaci i bruni.
Carnea acestei delicioase ciuperci
este violet-negricioasa si are un
miros si un gust placut de fragi.
Aceastä ciuperca de marimea unei
nuci, putänd ajunge uneori Oat
la marimea pumnului, creste mai
Cu sama prin padurile de stejari
din sudul Frantei si din nordul
Italiei; toamnaiarna. Tuber bru-
male Vitt. [fr. Truffe-noire], se de-
osebeste de specia precedenta mai
cu sama prin carnea sa la fnceput
alburie, devenind apoi cenusiu-fn-
chisa i strabiituta de vine roseate,
formänd o retea, ea are miros si
gust aromatic placut. Creste prin
terenuri calcaroase i nasipoase
In padurile de stejari, castani
ca-rpeni din Italia nordica, din
Franta si din Englitera. Tuber
aestivumVitt. [fr.Truffe d'été,Truffe-
de-la-Saint-Jean s g. S om mer tr
ff el, Sp ei setriiffeld. Ciuperca
comestibila, ca fructul (peridiul) ne-
regulat-globulos, de marimea nuci-
lor, negru-bruniu i acoperit cu ve-
rucositäti mari, poliedrice, pirami-
4111e, este transversal-striat, iar la
interior, adecil globa, este la fnceput
dacoromanica.ro
alburie, devenind apoi galbin-bru-
nie si strabiltuta de numeroase
vine alburii, foarte ramificate. Car-
nea cu miros aromatic si gust pia-
cut. Creste prin pildurile din Italia,
Franta, Elvetia, Germania si Bo-
hemia; vara toamna. Tuber
tnagnatum Pico. [fr. Truffe-blanche-
des-Piemontais, Truffe-grise ; g.
Piemonts-Trtiffeld. Fructul
(peridiul) neregulat-tuberculos,pre-
lungit In forma de con la baza,
este de coloare galbin-cenusie, in-
teriorul, adeeä gleba, este moale si
de un alb-galbui, devenind la urma
roscat-ruginie i cu vine albe, foarte
fine si anastomosate, avänd astfel
aspect marmorat. Aceasta delicata
ciuperca comestibila, cu miros de
usturoi, creste In pamant argilos,
pe sub Weil, pe sub plopi si pe
sub stejari, in nordul Italiei, In
Franta si Germania.
Trufele, fiind ciuperci foarte mult
crtutate pentru trebuinte culinare,
constituind un aliment pretios si de
oarece ele cresc numai pe sub pa-
mant, s'au dresat pentru cautarea
lar cainii i porcii, cari prin mirosul
los fin, le grisesc Cu uqurinta.
Tuberose (Trans.), Polianthes tubero-
sa L., vezi Chiparoase.
Tudelita (Mold. j. Neamtu, Ceah-
16,u) Gnaphalium Leontopodium
Scop., vezi
Tun, Corylus Avellana L., vezi Alun
Quercus pubescens Willd., vezi
Tufan.
Quercus pubescens Willd.,
vezi Tufan.
Tufal-lemnousit. [fr. Aspalathe, Aca-
cia-de-Sibérie ; g. Er bsenb aum,
Erbsenstrauchd. Caragana
frutescens DC., syn Robinia frutes-
cens L. D. arbust fArà spini din fam.
Leguminosae-Papilionaceae, frunzele
petiolate, paripenate, ca 2 perechi
de foliole obovale, cuneiforme,
rachisul terminat printr'un smut
spin ; stipule membranoase; florile
galbine, pedunculate, sunt solitare
axilare, caliciul cu 5 dinti, co-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
rola cu petalele egal de lungi; fruc-
tele legume glabre, cu numeroase
seminte. Creste fn judetul
unde formeaza. tufise, (cnf. Bran-
dza. Prodromul p. 647); uneori
cultivatä ca planta decorativa.
MaiIunie.
TOIL - ràioas, Quercus pubescens
Willd., vezi Tufan.
Quercus pedunculata Ehrh.,
vezi Gorun.
Tufau, Tuf a, Tufa-alba, Tufa-raioasa.
[fr. Chêne ; g. Weichhaarige-
Eich e, Wolleiche.]. Quercus
pubescens Willd. syn. Quercua lanu-
ginosa Thuill. arbore din fam.
Fagaceae, frunzele lungpetiolate,
obovale, adanc-sinuate, pe fate infe-
rioara acoperite cu peri moi (pube-
scente) ; raniurile i frunzele ti-
nere, mugurii ovali i cupusoarele
(cupulele) tomentoase (pasloase) ;
frunzele cu lobii obtusi, intregi
sau unilobulati bilobulati ; flo-
rile monoice, cele rnascule dispuse
in amente laxe, filiforme, intre-
rupte, lung-pedunculate, care a-
MIA in jos, cele femele solitare,
inteun involucru format din brae-
tee lipite in cupusoaril (cupulii) ;
fructul numit Ghincilt este o glanda
ovoida, asezata inteo cupusoara
(cupulä) Cu squamele alipite. Creste
in priduri, tufise adesea. Mai.
T itflinickMunt.),Crisanteme(Trans),
Dimitrite (Mold.), Gura-paharului
(Bucovina ) . [fr.Chrysanthème,
Chrysantème-d'automne ; g. W u-
cherblume]. Chrysanthemum
indicum L., syn. Pyrethrum indicum
Cass. 21-. planta erbacee, la baza
aproape lemnoasii, din fam. Com.
positae, tulpina erectil, ramificata;
frunzele ovale, incise pana la pe-
natifide, cele mai superioare ade-
sea intregi ; frunzele ca si ramu-
rile alburiu-paslos-paroase; florile
dispuse in marl capitule, cele margi-
nale ligulate, putin mai lungi decat
involucrul, aunt galbine, rosii, albe
etc ; cele centrale galbine. Chry-
santhemum sinense Sab., syn. 'Py-
rethrum ainense Sab. 21- frunzele
dacoromanica.ro
309
verzi-albästrii, sinuat -penatifide,
cu lobii dintati, fiorile dispuse in
capitule mult mai mari decat la
planta precedentä, florile margi-
nale ligulate, mult mai lungi de-
cat involucrul, de coloare galbinii,
rosie, albä, brunii. etc. Ambele spe-
cii originare din China si Japonia,
mult cultivate ca plante decora-
tive, dand nastere nenumaratelor
varietati de Chrisanteme, cari for-
meazii toamna si iarna podoaba
apartamentelor si serelor tempe-
rate. OctombrieIanuarie.
Tuie, Thuja occidentalis L., vezi Ar-
borele-vietei.
Tulchin, Daphne Mezereum L., vezi
Tulcinfi, Daphne Mezereum L., vezi
Tulichinä.
Tulichina. C1eià, Chiperu-lupului,
Lemn-canesc, Piperu-lupului, Ti-
lichin, Tulchin,
Tulpina. [fr. Bois-gentil, Bois-joli,
Garou, Merllion ; g. K el 1 er ha ls,
Seidelbast, Pf efferbäum-
chen.]. Daphne Mezereum L. b.
mic arbust veninos din fam. Thy-
melaeaceae, frunzele alterne, lanceo-
late, spre baza cuneat-ingustate
in petiol scurt ; florile sesile, la-
terale, dispuse mai adesea cate 3
dealungul ramurilor, apar cu mult
' inaintea frunzelor, florile rozee,
cate-odatil albe, acoperite cu pen
moi, sunt odorante, perigonul cu
4 diviziuni, stamine 8; fructele
boabe (bacce) rosii, de marimea
boabelor de mazare. Creste prin
pad urile din_ regiunea montana si
subalpintr. MartieAprilie. Melif.
Scoarta acestui veamos arbust
are proprietati vesicante.
Tull panA, Tulipanl, gulipa silves-
/Hs L., vezi Lalea.
Tulip/nil (Trans.), Lalele-de-griding,
Lalele-mari, Tulipani-de- grildini
(Trans.). [fr. Tulipe ; g. T ulp
Tulipa Oculus-solis St. Am. 21-.
planta erbacee, bulboasit din fam.
Liliaceae, bulb pirifonn, cu tunica
lanos-piroasa pe dinlauntru; tul-
 810 ZACII. C. PANTIJ
pina scapiforma, pina la 60 cm.
inalta ; frunzele 3-4 distantate,
intins-erecte, maid, undulate pe
margini ; florile mari, solitare §i
erecte la virful tulpinei, sunt roqii
sau rozee, cu striatiuni mai inchise,
periantul cu 6 foliole lanceolate,
care au la baza o pata oblonga,
neagrii-albastrie, anterele erecte.
Tulipa praecox Ten. 4. cu fiun-
zele mai late 0 mai undulate; fio-
rile mai mari 0 mai rotunzite, cu
foliolele perigonului oval-rotunde,
de coloare ro0e, la baza Cu o pata
inchis-purpurie i scurt-triangula-
ra. Ambele specii, originare din
sudul Europei, sunt cultivate qi pe
la noi ca plante decorative. Apri-
lieMai.
Tulipani-de-gridinft (Trans.), Tu-
lipa Oculus-so lis St. Am., vezi Tu-
lipani.
Tulpenl, Tulipa silvestris L., vezi
Lalea.
Tulpin, Daphn- Mezereum L., vezi
Tulpinii, Daphne Mezereum L., vezi
Tulichina.
Turbare, Datura Stramonium L.,
vezi
Turbure (Trans.), Anthriscus Cere-
folium Hoffm., vezi Asmatui.
Turburea , Anthriscus Cerefolium
Hoffm., vezi Asmiitui.
Turcarete, Erythronium Dens canis
L., vezi Mitseaua-ciutei.
Turculet (Munt.), Anemone nemorosa
L., vezi F1oarea-pa0ilor.
Turlcea, Turritis glabra L., vezi Tu-
ricel.
Turicel, Turicea, Turnica, Turnia,
Turnurita, Turnu§el. [fr. Tourette;
g. Turmkraut]. Tarritis gla-
bra L., syn. Arabis glabra Bernh.
8. plantä erbacee, glaucit din fam.
Cruciferae, tulpina simpla, rigida
§i erecta ; frunzele bazilare dis-
puse in rozeti, acoperite Cu peri
trifurcati, sunt dintate sau aproape
runcinate, cele superioare glabre
§i brumärii (glaucescente), la baza-
cordiforme i amplexicaule; florile
albe-galbui ; fructele silique
dacoromanica.ro
lineare, rigid-erecte, de 6 ori mai
lungi cleat pedunculul, valvele
Cu o puternica nervura mediana.
Creqte prin livezi, finete sterile,
coline uscate, locuri pietroase qi
näsipoase. MaiIunie.
.Agrimonia Eupatoria L.,
vezi Turitä-mare.
Turitit, .Agrimonia Eupatoria L., vezi
Turita-m are qi Echinospermum Lap-
pula Lehm., vezi Lipici.
TuritA, Aspriaoarii, Cornatel, Lipici,
Scai-marunt. [fr. Gra-
teron, Rièble ; g. Kleber, Kleb-
kraut]. Galium Aparine L. 0.
planta. erbacee din fam. Rubiaceae,
tulpina patrunghiularit, agatatoare,
este acoperita cu peri rigizi
aspri, indreptati in jos ; frunzele
linear-lanceolate, mucronate, uni-
nerviate, pe margini ai pe nervura
medianä., pe fata inferioarit' retrors-
aculeat-scabre, sunt dispuse cite
6 sau cite 8 in verticile ; florile
albe sau verzii, dispuse in cime
axilare, pauciflore; fructele acope-
rite cu peri rigizi, la yid curbati
sau mai rar glabre. Cre0e prin
locuri cultivate, tufl0tri, piiduri
pe langa garduri. lunie Sep-
tembrie.
Isopyrum thalictroides
L., vezi Gainu0.
Turitit-mare, Galblinare- de- germe
(Bucovina), Turicioara, Turittl. [fr.
Aigremoine; g. Odermennig].
Aqrimonia Eupatoria L. 4. planta
er.bacee, foarte paroasä din fam.
Rosaceae, tulpina erectä, anguloasii,
simplä sau spre yid putin rami-
flcatit ; frunzele intrerupt-penati-
secate, cu foliole oblong-lanceo-
late, serat-dentate, pe fata infe-
Tioara cenu0u-scurt-paroase, fo-
liola terminalä petiolata ; florile
galbine-aurii, numeroase, dispuse
in lungi raceme spiciforme, pets-
lele ovale, caliciul fructifer ob-
conic, cu suprafata sulcata, acope-
rita la bazi cu ghimpi incirligati,
aproape erecti. Creqte prin crin-
guri, tufluri, páduri, cimpuri,
 PLANTELE OUNOSCUTE DE POPORUL R031.IN
vezi si pe marginea drumurilor.
IunieAugust.
Aceastit planta posede proprie-
tati adstringente i resolutive.
Turnica, Turritis glabra L., vezi
Turicel.
Turnitit, Turritis glabra L., vezi
Turicel.
Turnuritli, Turritis glabra L., vezi
Turicel.
Turniqel, Turritis glabra L.,. vezi
Turicel.
Turtit, Ceapii-ciorasci, Cioropor (Bu-
covina), Ciortopoloaga (Bucovina),
Ciortopolog(Bucovina),Ciumuhaiul
(Bucovina), Ciurul-zánelor (Banat),
Punga-babei (Trans.), Sita-zanelor
(Mold.), Ttittiise (Trans.), Turtea
(Trans.), Turturea (Bucovina), Tur-
tia. [fr. Chardonnerette, Carline-
blanche; g. Stengellose-Eber-
wurz, Rosskopfstaude, Wet-
terdistel]. Carlina acaulis L.
21. mica planta erbacee,spinoasa din
fam. Compositae, fallí tulpini sau cu
o tulpina scurta ; frunzele glabre,
adanc-penatifide, cu segmente an-
gulos-lobate si spinescente ; florile
ermafrodite, toate tubuloase, al-
burii, dispuse inteun mare capitul,
insotit de un involucru format
din mai multe randuri de bractee,
cele exterioare täpos-dentate, cele
interioare alungite, uscat-membra-
noase, radiante si de o coloare
alba stralucitoare, lineare dela
baza pana preste mijloc, iar la
varf lanceolate, numai la soare
destinse, deschizanduse astfel ca-
pitulul cel mere i frumos, avand
aspectul unei stele cu raze argin-
tii. Creste prin livezi, pe coastele
aride i prin pfqunile uscate
pietroase dela munte. IulieAu-
gust.
fi Banat se spala cu tipa stre-
eurata. prin Ciurul-sseinetor cei ce
au durere de ochi si cei la cari le
scad vederile. Aceasta spalare se
face i spre a copias ochi incan-
tatori.
dacoromanica.ro
311
Turta-lupulul. [fr. Noix-vomique;
g. Brechnuss, Kr enauge].
Semintele de Strychnos flux
vomica L. D. mare arbore din fam.
Loganiaceae, tulpina ramificata ;
frunzele opuse, scurt-petiolate,
oval-rotunde, glabre, stralucitoare
si de un verde inchis ; florile mici,
albe, dispuse in mici corimbe la
varf al ramurilor, caliciul cu 5 dinti
ascutiti; corola cu 5 lobi ascutiti,
mult mai lungi decat caliciul,
stamine 5, ovarul cu 2 loje, devine
la maturitate un fruct &Irnos,
bacciform, globulos, de marimea
unei portocale, Cu un invalis crus-
taceu, roqietic ; semintele cate 15
se gasesc cuibarite in masa ciir-
noasa a fructului, ele sunt orbi-
culare, turtite, de forma unui nas-
ture. Acest arbore creste prin lo-
curile aride qi nasipoase din Os-
tindia.
Semintele foarte toxice (Nuce9
vomicaes intrebuintate in medicina
spre a combate diferitele paralisii
etc. Turta-lupului, este intrebuintatA
spre a stArpi diferitele animale
stricAcioase. Din aceste seminte sA
extrage alcaloidul eStryehnina», care
este una dintre cele mai vehe-
mente otrAvuri.
Turta-vacii (Trans., Braqov.). [fr.
Bolet-jaune, Pinado; g. B u t -
terpilz, Ringpilz.] Bo-
letus luteus L., syn. Boletas anstu-
latus Pers., Boleto psis luteus P. Henn.
Ciuperci comestibila din fam. Po-
lyporaceae, palaria convexa, galbin-
roscatil sau brunie i acoperitä de
o substanta viscoasti, bruna, mai
Cu sama in Cuente si pe timpul
umed, care apoi dispare, remanand
suprafata palariei de un galbin
stralucitor, tuburile galbine, con-
crescute, poni mici, simplii
galbini, sporii eliptici sau fusi-
formi i galben-brunii ; piciorul
(stipa) cilindric, plin, alb - gil-
bui, este previizut cu un inel
membranos, mare, brun sau vio-
laceu, iar de-asupra inelului Cu
 B12 ZACH. C. PANTU
punctuatiuni granuloase, brunii.
Carnea alburie sau galbue, este
moale, are un miros placut de
poame si un gust acrisor, putin
amar. Creste pe piimant in pliduri
de conifere, cu deosebire in pli-
duri de Pini ; toamna.
Turtea (Trans.), Carlina acaulis L.,
vezi Turtii.
Turtel, Cuscula Epithymum L. si Gus-
cuta europaea L., vezi Tortiel.
Turd* Carlina acaulis L., vezi
Tura
Turturea (Bucovina), Carlina acaulis
L., vezi Turn'.
Tutun, Duhan (Banat si Trails.), Ta-
bac, Tiutiun (Mold.). [fr. Herbe-
i-la-reine, Tabac ; g. Tab a k,
Virginischer-Taba k.].
Nirotiana Tabacuas L. Q. plantä
erbacee, viscos - pubescenta din
fam. Solanaceae, tulpina robusta,
simplii, dreaptii, mai mult sau mai
puf in aripatii; frunzele alterne, se-
sile, oblong-lanceolate, lungacumi-
nate, decurente, cele inferioare in-
gustate la bazii ; florile rosii-rozee,
odorante, sunt dispuse inteun ra-
cem la varful tulpinei ; caliciul
cu 5 diviziuni acuminate, corola
in forma de palnie, umflata putin
la gat, cu 5 lobi ascutiti, stamine
5 ascunse in corola fructul o
eapsula insotitä de Caliciul per-
sistent. Aceasta planta, originará
din America sudica, se cultivä
adesea si pe la noi. IulieAugust.
Iii Europa s'a introdus aceasta
planta in auul 1560 prin Jean de
Nicot, ambasador francez la curtea
din Lisabona. Prin anul 1565 se in-
U.
Ulm. [fr. Orme, Orme-commun, Or-
meau ; g. U 1 m e, F el d- U 1 m e,
Ruster]. Claw campestris L.
frumos arbore din fam. Maus-
eeae, ramurile cu scoarta neteda ;
frunzele ovale, scurt-acuminate,
dublu-serat-dentate, la bazi nee-
dacoromanica.ro
troduce Tutunul in Germania, lima
numai ca planta medicinala. Pentru
intaias data s'a vazut in Europa
obiceiul fumatului la soldafii, cari
debarcara in Spania i Portugalia
prin anul 1583. Curand dupa aceea
In anul 1620, se introduce fumatul
In Germania prin trupele auxiliare
engleze, cari treceau in Bohemia.
In scurt timp se intinse acest obi-
cei in toata Europa, cu toate rigu-
roasele masuri prohibitive. Astazi se
cultiva foarte mult, aceasta planta in
mai toate farile i constitue pentru
multe state un venit destul de mare.
Tutunul confine o materie foarte
veninoasa numita Nicotina (alcaloid).
Frunzele «Folia Nicotianae» sunt in-
trebuinfate In medicina. Cu zeama
de tutun fiert vindeca poporul nos-
tril diferite boale de piele. Pentru
durere de masele romanul pune tu-
tun pe maselele stricate.
Tutun-tigänese, Nicotiana rustica L.,
vezi Tutun-turcesc.
Tutan-turcese, Bacon, Baconita, Du-
hanitä (Banat, Trans.), Tabac-tiga-
riesc, Tabac-turcesc, Tutun-tigii-
nesc. [fr. Tabac-rustique; g. B a-
uerntabak.]. Aicotiana rustica
L. Q. planta erbacee din fam. So-
lanaceae, tulpina ramificatil, pubes-
centa i glanduloasa mai cu sama
la yid; frunzele petiolate, ovale;
forte galbine-verzui, dispuse in
raceme, forinand o panicula la var-
ful tulpinei, tubu,1 corolei cilindric,
divizat in partea superioara in 5
lobi rotunziti, obtusi, staminele
pfiroase la bazii. Planta otiginarii
din America sudici, adesea culti-
vati si, pe la noi. Iulie-7August.
Melif.
gale (nesimetrice), aspre pe fata
superioara si acoperite cu peri
moi sau glabre pe cea inferioara ;
florile ermafrodite, aproape sesile,
dispuse in fascicule laterale, ro-
tunde, de coloare purpurie, apar
inaintea frunzelor, perigonul cam_
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RONAN
panulat, cu 5 diviziuni, stamine
4-5; ovarul cu 2 stile, devine la
maturitate un fruct oboval sau
aproape orbicular (samara), la varf
divizat, glabru, cafeniu deschis, cu
marginile prelungite bite° aripa
perifericli, membranoasa, canalul
stilului abia de lungimea semintei.
Creste prin paduri i tufisuri,
uneori cultivat prin parcuri
alee. MartieAprilie. Melif.
Scoarta acestui arbore are pro-
prietati adstringente ; lemnul este
hitrebuintat in industrie pentru con-
structiunea carutelor.
"Ulm, Ulmus effusa Willd., vezi Velnis.
Ulm-raios. [fr. Orme-liège, Orme-
subéreux]. U lulus rampestris L.
var. suberosa Ehrh. D. arbore din
fam. Ulinaceae, care se deosebeste
de speeia tipica prin : scoarta ra-
murilor suberos-aripatil si prin
frunzele mai mici. Creste prin pa-
duri si tufisuri. MartieAprilie.
Umbralepurelui. Asparagus col-
linus Schur. 21-. plantfi erbacee din
fam. Liliaceae, tulpina malta, diva-
ricat-ramificata, ramuscule (frunze)
setacee, drepte, ascutite si dim-
preunil cu famurelele de tot gla-
bre ; florile dioice prin abortare,
sunt galbine-verzui, tubul perian-
tului la florile femele de 2 ori
mai lung cleat limbul, pedunculii
erecti, patuli, verticilati, egal de
lungi cu tubul periantului, ante-
rele de 2 ori mai scurte cleat fi-
lamentele. Creste prin
tufisurile din stepe. MaiIunie.
Asparagus polyphyllus Stev., syn.
_48paragua scaber Brign. 21-. tulpina
erbacee, rotunda", erecti, ramurile
rotunda, scabre, ramurelele, im-
preuni cu ramusculele (frunzele)
setiforme, mucronate, fasciculate
angulate, pe unghiuri denticulat-
scabre ; pedunculii cite 2, mai
sus de mijloc articulati, tubul pe-
riantului numai de jumatate cat
limbul, verzui, anterele oblonge sau
aproape cordat-oblonge, mucro-
nate, subegal de lungi cu fi lamen-
dacoromanica.ro
313
tele, fructele ca si la precedentul
bacce rosii. Creste pe tarmurul
marei si in padurile din Delta Du-
Mailunie.
Umbra-iepurului, Asparagus tenui-
folius Lam., vezi Sparanghel-sal-
batic.
Umbra-noptei, Soloman nigrutn L.,
vezi Zama%
Umbrrivioari, Mojanthemum bifo-
lium Schmidt., vezi Lacramita.
Umbreluti-de-apa, Hydrocotyle vul-
gar& L., vezi Buricul-apei.
Umbrelutli-de-baltft, Hydrocotyle vul-
garis L., vezi Buricul-apei.
lIngeeiki (Bucovina), Lathyrus pla-
typhyllos Retz., vezi Bob-de-tarina.
Unghla-euprei (Mold.), Cantharellus
cibarius Fr., vezi Bureti-galbeni.
Unghia-gillei, Unghia-gAinei. [fr. Rh-
glisse- sauvage, Réglisse- Ward ;
g. Siisse-Barenschotel.
Al/raga/us glycyphyllos L. 21.. planta
ba cee din fam. Leguminosae-Pa-
pilionaceae, tulpina intinsa pe pa-
mant, flexuoasa, anguloasil, aproa-
pe glabri ; frunzele imparipenati-
compuse, cu 4-7 perechi de foliole
mari, ovale; florile galbine-verzui,
dispuse in raceme oval-oblonge,
cari impreunti cu pedunculul lor
sunt mai scurte deck frunzele ;
fructele stint legume (plistäri) li-
neare, putin arcuat-curbate i gla-
bre, la urma erect-conivente.Creste
prin pfiduri, tufisuri, päuni, poieni
campuri. MaiIulie.
Plamadita In vin sal bea pentru
vatamatura.
(Prahova), Coronilla
varia L., vezi Coroniste.
Unghia-gainei, Astragalus glycyphy-
llos L., vezi Unghia-gaiei.
Unghia-pasiirei, Micklunele-de-mun-
te, Panselute-de-munte, Trei-frati,
Trei-frati-pitati. Viola declinata
W. et. Kit. 21.. mica planta erbacee,
glabri din fam. Violaceae, din rift-
daeina subtire si alburie ies de
regulé dotal tulpini neramificate,
intinse pe pamant, ridicandu-se
numai prin varfurile lor florifere;
 814 ZACH. C. PANTU
frunzele crenate, cele inferioare
cordiforme la bazii, sunt ovale sau
oblongi, inguständu-se in petiol,
cele superioare lanceolate, stipulii
lirat-penatifizi, cu lacinia terminalä
mai lata si crenata; florile de un
albastru-inchis, petala inferioara
prelungitä in pinten, are la baza
o pata galbini cu mai multe stria-
tiuni ; fructul capsula oblonga.
Creste prin pasunile din regiunea
alpina si subalpina. IunieAugust.
Un gura, Marrubiuni peregrinum L.,
vezi Voronica.
Ungur (Trans.), Baltatura.
nicii-salbatica (Trans. ), Voronic.
[fr. Marrube-blanc ; g. G em e in e r-
An d or n]. Marrubium vulgare
L. 4. planta erbacee din fam. La-
biaiae, tulpina alb-tomentoasa, la
bazi ramificata ; frunzele ovale,
aproape orbiculare, neegal-crenate,
tomentoase, rugoase, pe fata infe-
rioara reticulat-foveolate si alburii;
florile albe, dispuse in verticile
multiflore, aproape globuloase, ca-
liciul cu 10 dinti subulati, dela
mijloc in sus glabrii si la varf re-
curbati in forma de carlig. Creste
prin locuri inculte si aride, dru-
muri, garduri, daramaturi i locuri
virane. lunieSeptembrie. Melif.
Aceasta planta posede proprietati
amare, vermifuge i stomachice.
Ungureancii, Arum tnaculaium L.,
vezi Rodu-pämäntului.
Unt4or (Munt.), Calce-mica, Grausor
(Mold.), Iarba-randunelei-mici, SA-
lagea, Salatii-de-camp, Scanteutii-
galbenä, Scorbutäritii,, [fr. Herbe-
au-fic, Eclairette; g. F ei gwurz ell.
Ficaria ranunculoides Roth.,
syn. Picana terna Huds., Ranun-
culus Ficaria L. 21.. mica plantä
erbacee, glabrii din fam. Ranun-
culaceae, radacina cu numeroase fi-
bre fasciculate, carnoase, tubercu-
loase; tulpina scurtä, putin rami-
ficata s't previzutli cu bulbile la
subtioara frunzelor; frunzele petio-
late, orbicular-cordiforme, groase,
lucitoare si de un verde-inchis,
dacoromanica.ro
fntregi sau sinuat-crenate, cele su-
perioare anguloase; florile galbine-
aurii, sunt solitare, caliciul mai
adesea cu 3 sepale concave, rar cu
4-5 sepale, corola cu 6-12 petale
lanceolate, galbine strälucitoare,
preväzute la baza cu cate o fo-
veolli nectariferti, insotita de cate
o squama; fructele mici, compri-
mate, obtuse, netede, uniloculare
monosperme. Creste prin piiduri
locuri umbroase si umede. Mar-
tieMai.
Frunzele tinere sunt intrebuintate
la bucatarie ca salata.
Unt4or (Mold.), Orchis Mori() L., vezi
Untu-vacei.
Ulan-vat:el, (Mold.), Bujorei, Coa-
iele -popii, Gemanarita, Poranici
(Trans.), Poroinic, Sculatoare, Un-
tisor (Mold.). [fr. Orchis-bouffon;
g.Gemeines-Knabenkraut].
Orchis Mono L. 4. planta erbacee,
tubereuloasà din fam. Orchidaceae,
tuberculii globulosi, nedivizati
tulpina simplä, erecta ; frunzele
oblong-lanceolate ; florile purpurii,
lila, rozee, rar albe, labelul tri-
lobat, lobii lati, scurti, cel mij-
lociu trunchiat-emarginat, foliolele
perigonului obtuse, reunite dau
aspectul unui coif, Cu dungi verzi;
pintenul cilindric, la varf putin
umflat, orizontal sau adscendent,
aproape egal cu ovarul, florile dis-
puse intr'un racem la varful tul-
pinei. Creste prin fanete, livezi,
poieni i margini de pAcluri. A-
prilie
Tgberculele uscate ale acestei
plante sunt cunoscute sub numele
de Salep.
Urit, (Bucovina). [fr. Gymnadénie-
moucheron , g. M Uek e n - 1-10 s -
wur z, FliegenartigerH 5 s-
wurz]. Gymnodenia conopsea
R. Br.? sau Gyinnadenia conopea R.
Br. 4. frumoasii planti erbacee,
tuberculoasa din fam. Orchidaceae
tuberculii palmati, tulpina simpla,
erectä ; frunzele lung-lanceolate;
florile placut mirositoare,
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN
purpurii, foarte rar albe, dispuse
intr'un spic cilindric, alungit, ter-
minal, labelul trilobtit, lobii ovali-
obtu§i, pintenul filiform, curbat,
aproape de 2 ori mai lung decit
ovarul, laciniile exterioare ale pe-
riantului foarte patente. Cre0e
prin ffinete, Auni i poieni, cu
deosebire la munte. IunieIulie.
Urda-vacei, Lepidium campestre R.
Br., vezi Chrenitii.
Urda-Tacei, Caprilema, Chrenita,
Hranitti. [fr. Passerage-Drave ; g.
Stengelumf assende-Kres se].
Lepidium Draba L. 2t. plantä er-
bacee din fam. Cruriferae, tulpina
erectd, acoperita cu peri cenu0i,
ramificata la värf inteo multime
de ramuri florifere, care la un loe
constituiesc un corimb; frunzele
oblonge, sinuat-dentate, cele . in-
ferioare ingustate in petiol, cele
superioare sagitate la bazi §i am-
plexicaule ; florile albe cu petalele
egale; fructele silicule triangular-
cordate, nearipate i cu valvele
umflate,loculele monosperme, stilul
lung. Cre§te prin locuri cultivate
qi inculte, pe länga locuinte, da-
ramaturi §i pe marginea drama-
rilor. Mai Iunie.
Urechea-babei, Urechiusa (Mold.),
Urechiu0. [fr. Pezize; g B echer -
pilz]. Peziza aurantia Pers.,
syn. Aleuria aurantia Dan. Ciu-
perca carnos-ceroask fragilii, din
fam. Pezizaceae, ea are forma unei
cupe foarte neregulate, mai mult
su mai putin räsucitä, avand ast-
fel oare-care asiimanare cu o ure-
che, de unde qi nurnirea popularti,
este scurt-stipitatil sau aproape
sesilä, 'Ana la 4 cm. malta §i de
2=8 .cm. de largii, galbinii sau
de un alb-rozeu gi pulverulenta
la exterior, glabrit qi de un fru-
mos rqu-portocaliu la interior.
Pe fata inferioara a cupei se aflä
aseele cilindrice, fie-care cu cate
8 spori oblongi. Aceastä ciupercrt
comestibilä, putin gustoasä, creSe
in grupe pe piimantul umed din
paduri; toamna,. Celebrul botanist
dacoromanica.ro
315
Persoon, vitzand Peziza aurantia
fijad Inca copil, s'a impresionat
tip de mult de frumusetRa acestei
ciuperci, incat prinzänd gust pen-
tru studiul ciupercilor, deveni u-
nul dintre cei mai vestiti myco-
logi. Peziza coccinea Jacq., ciu-
perca mai mica cleat specia pre-
cedentii, de care (Merit prin : cu-
puqoara globuloaskapoi emisferica,
de 1-3 cm. de larga, pasloasa,
alba salí rozee la exterior, §i de
un frumos roqu aprins la interior,
scurt-stipitatii, stipitele alb, lams
de 1-2 cm. Malt. Cre§te pe ra-
murile cazute t}i putrezite, in pa-
durile umede, isolate sau grupate
mai multe la un loe, prinAvara.
Urechea-iepurelul,Lautoare (Mold.),
Urechea-tatarasca, Urechelnitä. [fr.
Percefeuille ; g. Run db 1 attri-
g es -Ha sen 5 hr chen , Gold-
schirm]. Bapleurum rotundi-
foliam L. O. planta erbacee din
fam. Umbelliferae, tulpina glabrii,
spre varf ramificatä; frunzele o-
vale, cele inferivare putin ingus-
tate la bazil, cele mijlocii i su-
perioare perfoliate qi amplexi-
caule ; florile galbine, dispuse in
umbele terminale, cu 5-7 radii,
fara involucru ; involucelul cu 2
5 foliole ovale, acutninate, cu mult
mai lungi cleat umbelulele; frac-
tele achene ea coostele egaje
proeminente. Creqte prin tufiquri,
simanaturi, mAracini§uri §i pe
marginea drumurilor. IunieIulie.
Urechea-lieporului (Maced.). [fr.
Cyclamen-de-Naples,Pain-de-pour-
ceau; g. Erds oh b e,S chwein s-
bro t]. Cyclamen neapolitanum.
Ten. 21-. planta erbacee din fam.
Primulaceae, rizomul tuberculohro-
tund-deprimat, oarte mare si gros,
emitand racliicini de pe toga su-
prafata sa ; frunzele corrliform-o-
vale, neegal-crenate pe margine,
cu zone albe, lung-pedunculate,
apar. la sfarsitul inflorirei ; &rile
solitaro, lungpedunculate, palid-
rozee, la gat, cu o rata. purpuriu-
violacee, gatul pentagonal, ca 10
 316 ZACH. C. PANTU
dinti, segmentele coroIei oblong-
spatulate i evident-auriculate la
baza, caliciul campanulat, cu 5 di-
viziuni acuminate si fln-glandulos-
denticulate, stamine 5; fructul o
capsula globuloasa. Creste pe coas-
tele muntilor. A.ugust--Septembrie.
Urechea-porcului (Bucovina, Sado-
va), Jales, Salvie. [fr. Sauge-ver-
ticillée; g. Quirlbliitige-Sal-
b e i.]. Salvia verticillata L. 21..
planta erbacee din fam. Labiatae,
tulpina adscendenta sau erettä, ra-
miflcata in partea superioarti, rar
pubescent-paroasa; frun-
zele aproape triangular-cordiforme,
neegal crenat-serat-dentate, peio-
lii inferioare aunt auri-
culati; florile mici, albastriu-vio-
lacee, sunt dispuse in verticile den-
se, multiflore. aproape globuloase
indepartate unele de altele, ca-
liciul cam de lungimea peduncu-
lelor, este päros, buza superioara
Cu 3 dinti triangular, buza infe-
rioara cu 2 dinti lanceolati, corola
mica, pe din afar& paroasii, este
bilabiati, buza ouperioara in forma
de cascii, buza inferioara trilobata,
tubul corolei pe din läuntru cu un
inel de peri ; fructele mici nucule.
Creste prin tufisuri, locuri inculte
si cultivate, pe marginea drumu-
rilor. IunieAugust. Melif.
Urechealoarecelui, Hieracium Pi-
losella L., vezi Vulturica, Myosotis
palustris Roth., vezi Ochii-pasa-
ruicii, Myosotis silcatica Hoffm.,
vezi Nu-mö-uita i Sideritis montana
L., vezi incheietoare.
Ureehea-loarecului, Hieritcium Pi-
losella L., vezi Vulturica si Side-
riffs montana L., vezi incheietoare.
Urechea-tlitaraseli, Bu pleurum ro-
tundifolium L., vezi Urechea-iepu-
relui.
Urechea-ursului. [fr. Oreille-d'ours,
Auricule; g. Aurikelj. Pri-
mula Auricula L. 21- mica plantä
erbacee din fam. Pritnulaceae, frun-
zele carnoase, obovale, upr-serat-
dentate, glabre, glauce si fari-
noase, sunt dispuse jute° rozeta
dacoromanica.ro
bazilaril, din mijlocul careia iese
o tulpina scapiformil, cilindrica,
glabra sau impreuna cu peduncu-
lele si caliciul florilor, farinoasa ;
florile galbine, numeroase, dispuse
inteuu buchet la varful tulpinei
scapiforme, caliciul campanulat,
mult mai scurt decat tubul corolei,
are 5 dinti, corola in forma de
palnie, Cu tubul dilatat pe nesim-
tite, are 5 lobi oval-cuneati, scurt
emarginati, gatul corolei fara a-
pendice, este farinos, stamine 5
libere, ascunse in tubul corolei ;
fructul capsula dehiscent& prin 5
valve. Creste pe stanci calcare in
regiunea montana si alpinA, adesea
cultivata ca planta decorativii, ob-
tinándu-se prin culturi numeroase
varietati si hybride. MaiIunie.
ITrechelniti, Bupleu rum rotundifo-
lium L., vezi Urechea-iepurelui.
Urechelnitik, Iarba-ciutei,
ureche, Iarba-grasa (Trans., Bra-
sov ), Iarba-tunului, Iarba-urechei,
Jintura (Banat), Urecherita, Ure-
chiuse, Varza-de-stanca, Verzisoa-
Ili. [fr. Joubarbe, Artichaut-ba-
g. Dach-Hauswurz,
tard;
Hauslauch]. Sempervivum
tectorum L. 21.. planta erbacee. grasa
din fam. Crassulaceae, tulpina erecta',
simpla, nunaai in partea superioara
cu ramuri florifere, glandulos-pa-
roast'', cu deosebire spre varf, la
baza di numerosi vlastari cu
rini, care au la suprafata rozete
globuloase de frunze imbricate;
frunzele oblong-obovale, terminate
printeun varf ascutit, spinescent,
ele sunt verzi sau adese ori ro-
sietice, ciliate pe margine, cele
inferioare ale rozetelor glabre pe
ambele fete, cele superioare pu-
bescente; florile rozee sou rosii,
dispuse in cime scorpioide, for-
mand un corimb la varful tulpinei;
corola de 2 ori mai lungii decat
ealiciul cu 6-12 diviziuni, corola
are 6 sau 12 petale rozee, cu stria-
tiuni purpurii, lanceolate si con-
crescute la baza impreunä cu sta-
minele ; fruetele capsule. Creste
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN
pe stancile calcare dela munte,
uneori cultivatä. pe acoperisele ca-
selor. IulieAugust. Melif.
Planta cu proprietati acre, ad-
stringente si vulnerare, intrebuin-
tata contra arsurilor. Cu sucul aces-
tei plante vindeca poporul nostru
durerea de urechi.
Ureeheriti, Sempervivum tectorum
L., vezi Urechelnitil.
Urechlu§ii (Mold. j. Neamt.).Gue-
pinia helvelloides Fr., syn. Tremella
helvelloides DO., Gyrocephalus rufue
Bref. Ciuperca comestibilá, carti-
laginos-gelatinoasä, din fam. Da-
cryomycetaceae, aparatul fructifer
erect, de coloare roz-portocaliu,
apoi roscat, are forma unei
aproape stipitate, hymeniul unila-
teral, este pe partea inferioarif ne-
ted, basidiile globuloase, bipartite,
Cu 2 sterigmate filiforme, diver-
gente, sporii unicelulari, ovali-pi-
riformi. Creste pe pamant si pe
lemne putrede in pfiduri de brad,
adesea in grupe; vara toamna.
Urechiulti (Mold.), Peziza aurantia
Pers. si Peziza coccinea Jacq., vezi
Urechea-babei.
Urechlup (Trans., Brasov), Can-
tharellus cibarius Fr. vezi Bureti-
galbeni.
Urechlu§e, Sempervivum tectorum L.,
vezi TJrechelnità.
Urechiu§i (Trans.), Cantharellus ci-
barius Fr., vezi Bureti-galbeni.
Urechiu§1, Peziza aurantia Pers. si
Peziza coccinea Jacq., vezi TJre-
chea-babei.
Urez, Oryza sativa L., vezi Orez.
Uriz (Maced.), Oryza sativa L., vezi
Orez.
Urlupl (Mant.), Chirlauce (Mold.),
Cocosei, Corlate (Bucovina), Cor-
lati, Cucosi (Bucovina), Ghirtoci
(Trans., &acele, Brasov.), Hurlupi
(Trans.). [fr. Poche, Pochette; g.
Hungerzwetschen, Nar- Sugel-alb.
ren, Narrentaschen, Pflau- Urzia- crliascä,
ment as che n, Taschen, vezi
Zwetschtaschen.]. Prunele
tinere, necoapte, diformate si trans-
dacoromanica.ro
817
formate de ciuperca parazitä Exoas-
cus Pruni Fuck., syn. Taphrina
Pruni Tul, din fam. Exoascaceae.
Aceasta parazita traieste in fiorile
de Pruni (Prunus domestica, Prunus
Padua, Prunus spinosa), fticandu-le
sterile, cad ovarul atacat sä umflä
luand o forma lungâreaà, com-
primatä, fusiformä, dreapta sau
incovoiatä, sbarcit la suprafatä,
adeci neregulat-sgräbuntos, de co-
loare galbin-deschisä, uneori ro-
Oeticii, la urma alburie si acope-
rit cu un fel de pulbere. Aceste
prune tinere, diformate, adecii Ur-
lupii, au in loc de samburi cate
o cavitate mare si plinii Cu aer.
Myceliul filamentos de Exoaseus
Pruni, se desvolta in ovarul florilor
de Pruni, care rilmAn sterile, de
oarece ovarul este oprit in desvol-
tarea sa, transformaudu-se in Urlupi.
Din myceliul ciupercei strabat la
suprafata prunelor atacate name-
roasele asee, un fel de filamente
tubuloase, cari fac ca aceste parti,
sii fie acoperite cu un puf fin.
Fiecare asca are cate 8 spori glo-
bulosi, cari ajungand la maturitate
ies din asce si set imprästie pe ra-
muri, unde asteaptil pana in pri-
mivara anului viitor, and avand
conditiuni favorabile, germineazd
striibat in ovarul florilor de
Pruni, unde ciuperca parazita 'si
reincepe evolutiunea.
Urlupii au gust a crisor, putin dulce,
din care cauza unii oameni si mai
cu sama copii mananca cu placere.
Urm, Fraxinus Ornus L., vezi Moj-
drean.
Urmuz, Syrup/tort:carpus racemosus
Michaux., vezi Hurmuz.
Urzicit, Urtica dioica L., vezi Ur-
zicii-mare qi Urtica urens L., vezi
Lamium album L., vezi
Urtica uren4 L.,
Urzieit-ereatii, (Bucovina), Lamium
album L., vezi Sugel-alb.
 818 ZACH. C. PANTIT

Urzicit-de-pidure, Urtica dioica L., Gefleckte-Taubnessel].

vezi Urzica-mare. Lamium tnaculutum L. 4. planta
Urzieg-iute, Urtica urens L., vezi erbacee din fam. Labiatae, tulpina
Urzica-mica. ascendent- difusa sau flesuoasi;
Urzleii-nutre, Urzicrt, Urzicii-de-pa- frunzele petiolate, sunt oval-cor-
dure. [fr. Ortie, Grande-Ortie ; g. diforme, acuminate qi neegal serat-
Brennessel, Zweihausige- dentate, uneori cu o pata alba pe
Nessel]. Urtica dioica L. 4. fata superioara; flor ile mari, ro0i-
planta erbacee, acoperitä Cu peri purpurii, bilabiate, buza inferioarit
urticanti, din fam. Urticaceae ; rit- liliachie, cu pete purpurii, rare-ori
dacina täratoare (repenta); tulpina florile rozee, tubul corolei curbat,
rigida, erecta qi ramificati ; frun- deasupra bazei dilatat, sub dilata-
zele opuse, oblong-cordiforme, a- tie ingustat, prevrtzut pe partea
interna cu un inel de peri trans-
cuminate, ad fin c-s erat-d entate ; flo -
rile verzii, sunt dioice gi dispuse versal, pe marginea gatului, de
in panicule axilare, mai lungi de- ambele pärti cu cate un dints su-
cat petiolii frunzelor, florile mas- bulat, anterele paroase, cu polen
cule au periantul cu 4 diviziuni portocaliu. Crwe prin locurile u-
aproape egale, stamine 4 elastic- mede din paduri, tufi§uri qi grit-
dehiscente, cele femele au penan- dini. MartieAugust.
tul cu 2 diviziuni mici qi caduce, ITrzla-neagra (Trans.), Scrophula-
ovarul coronat de un stigmat se- ria nodosa L., vezi Buberic.
sil, capitat-peniciliat; fructul a- 1Trzicea, Urtica urens L., vezi Urzici-
chenä comprimata. CreSe prin lo- mica.
curi cultivate gi inculte, prin pa- ITrzicute (j. Dolj.), Verbine. [fr. Ver-
duri, pe langa garduri, diirrtmlituri, veine; g. Verbene.]. Verbena
qi prin gradini. IulieSeptembrie. chamaedryfolia L. O. sau 4. plantä
Urzicile tinere fierte sunt comes- erbacee din fam. Verbenaceae,tul-
tibile primAvara. pina filiformii, ramificati, culcata
i adscendenta ; frunzele scurt-pe-
Urzieli-mich, Oiepa, Urzica, Urzica- tiolate, oblong-lanceolate, grosier-
criiiascri, Urzica-iute, Urzicea. [fr. serat-dentate qi impreuna cu cali-
Petite-Ortie, Ortie - grièche ; g. ciul, acoperite cu peri asprii ; flo-
Brennessel,Nesseld.Urtica rile de un frumos rop, sunt ma-
urens L. (:). planta erbacee, aco- riloare qi reunite in spice umbe-
peritil cu peri rigizi, urticanti, din liforme, terminale, caliciul tubulos,
fam. Urticaceae, care se deosebeqte cu 5 dinti neegali, corola tubu-
de specia precedentrt prin: radricina loasii, aproape bilabiatä, are 5 lobi
fusiformil ; tulpina erecta, adscen- adanc-emarginati, stamine 4, dintre
dentä sau intinsa pe primant ; frun- cari 2 mal lungi i 2 mai scurte
zele opuse, ovale, ascutite 0 incis- (didyname); fructul uscat, se divide
dentate ; floril e verzii, sunt monoice la maturitate in 4 nucule monos-
0 dispuse In panicule asilare, gemi- perme. Verbena incisa Hook. 0.
nate, mai scurte decat petiolii qi 21. planta erbacee, acoperita cu
frunzelor, florile mascule gi femele peri asprii ; tulpina adscendentä,
In aceiaq paniculrt. Cre0e prin lo- ea ramurile erecte; frunzele infe-
curi cultivate gi inculte, gradini, rioarepetiolate,oblong-triangulare,
daramituri, pe langa qanturi qi lobat-penatifide, grosier-incis-den-
garduri. IunieSeptembrie. tate, cele superioare sesile, aproape
Urzicii-moartli, Lamium album L., lanceolate, incis -penatifide; flo-
vezi Sugel-alb §i Lanzhou purpu- rile rozee, cu gatul galbui, sunt
reum L., vezi Sugel. dispuse in spice pedunculate la
Urzia-moarta. [fr. Ortie-rouge ; g. varful ramurilor i formeaza prin

dacoromanica.ro
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RO3L-AN
reuniunea lor panicule corimbi-
forme, bracteele mai scurte deat
caliciul lung de 12 mm., corola cu
5 lobi adanc-emarginati. Ver-
bena teucriokles Gill. et Hook. O.
sau 21.. [fr. Verveine-odorante],
tulpina foarte ramificatä, ramurile
la bazii cu radacini adventive, ad-
scendente oi acoperite cu peri ste-
lati ; frunzele scurt-petiolate , a-
proape sesile, cele inferioare ovale
sou oblonge, cele superioare a-
proape triangular-lanceolate, pe
margine rasucite (revolute), toate
adânc oi neegal incis-dentate, pa-
roase deasupra oi tomentoase pe
fats inferioara; florile albe sau
rozee, cu gatul galbin oi paros, sunt
placut mirositoare, mai Cu sama
seara, ele sunt dispuse in raceme
simple sau ternate, aproape capi-
tuliforme, devenind mai apoi alun-
gite, fiecare floare este insotiti
de o bractee subulatil, ciliata, de
2 ori mai scurta cleat caliciul,
care oi el este mult mai s curt de
cat tubul corolei, limbul aproape
regulat, are 5 diviziuni uoor emar-
ginate. Toate aceste specii, origi-
nare din America de sud, sunt
mult cultivate pentru florile lor
frumoase ; din aceste 3 specii s'au
obtinut prin incrucioari repetate
numeroase i frumoase varietati
oi rase de Urzieute (Verbine), con-
stituin d specia horticoli Verbena hg-
brida Hort. IulieSeptembrie. Tot
sub numirile de Urzieule i Verbine se
mai cultiva oi Verbena Aubletia
L. O. [fr. Verveine-de-Miquelon],
planta erbacee, tulpina ramificata
dela baza, cu ramurile patrun-
ghiulare, frunzele opuse, petiolate,
evident-nerviate, oval-oblonge, a-
proape trilobate, incis-penatifi de,
lobii grosier-dentati ; florile pur-
purii sau deschis-liliachii, sunt
meroase oi dispuse in spice dense,
umbeliforme, caliciul tubulos, pa-
ros, cu 5 dinti mici, insotit de o
bractee lineal* corola cu tubul
mai lung cleat caliciul, limbul
are la gät un inel de peri albi
dacoromanica.ro
319
oi 5 lobi inegali, adanc-emargi-
nati. Aceastii planta, originara din
America de nord, sa cultiva ade-
sea pentru florile sale frumoase.
IulieSeptembrie.
Bromus seealinus L., Bromus
sterilis L., vezi ObsigEt oi Lolium
perenne L., vezi Zizanie.
Ustunoi, .Allium sativum L., vezi
USturoi.
Ust uroaie, Alliaria officinalis Andrz.,
vezi Usturoità.
Usturol, Aiu, Aiu-de-veari (Trans.),
Aliu (Maced.), Ustunoi, Usturoi-
de-veara (Trans). [fr. Ail ; g. K n o-
b lauc h.]. Allium sativum L.21.
planta' erbacee, bulboasä, cu miros
caracteristic, din fam. Liliaceae,
bulbul compus din bulbili (catei)
ovali-oblongi, invaliti bite° mem-
brana comuna; frunzele plane, lat-
lineare ; florile de un alb-murdar,
dispuse in umbele pauciflore, bul-
bilifere, insotite de o spata ca-
duca, Cu o singura valva alburie,
foarte mult alungita inteun varf
ascutit, periantul cu 6 diviziuni,
stamine 6 concrescute la baza Cu
periantul, ovarul Cu stilul persis-
tent, devine la maturitate o cap-
sula trigonala, cu semintele angu-
loase. Originar din Asia centred,
mult cultivata ca plantd culinara.
IulieAugust.
Usturoial este intrebuintat de popo-
rul nostril contra diverselor boale,
adesea in legiitura cu descantecele.
Usturoi, Cochlearia Armoracia L.,
vezi Hrean.
Usturoi-de-lue, Teucrium Scordium
L., vezi Iarbii-usturoasi.
Usturoi- de - toamnit (Trans.), Aiu-
de-toamnil (Trans). [g. P erlz wi e-
bel, Rockenbolle].Allium
sativum L. var Ophioscordon Don. 21-
planta erbacee din fam. Liliaceae,
care difera de specia tipica prin :
bulbii compuoi din bulbili (cätei)
rotund-ovali; adesea cultivat pentru
trebuinte culinare. IulieAugust.
Usturoi - de - vearli (Trans.), ..411ium
sativum L., vezi Usturoi.
 320 ZACH. C. PANTU
Usturoiasii,Alliaria officinalis Andrz.
vezi Usturoitä.
Usturoitl, Airara, Airr, Aiurara,
Aiurr, Frunza-voinicului, Iarba-
de-boale, Iarbti-de-langoare, Iarbli-
de-lingoare (Trans.), Iarba-de-lun-
goare, Iarbii. de-toate-boalele,Ustu-
roaie, Usturoi asa, Usturoita, Vinde-
atoare, Vindecuta, Voinicia. [fr.
g. Lauchhederich,
Alliaire;
Knoblauchhederich, Ram-
selwurz.]. Alliaria officinalis
Andrz., syn. Sisymbrium Alliaria
Scop. O. planta erbacee, cu miros
tare de Usturoi, din fam. Cruciferae,
tulpina erecta', simpla sau ramifi-
cata numai in partea superioaril;
frunzele petiolate, nedivizate, cele
inferioare reniforme, grosier-re-
pand-crenate, cele superioare cor-
diform-ovale, ascutit-dintate ; flo-
rile mici, sunt albe si dispuse in
raceme terminale, caliciul cu 4 se-
V.
VeûIie (Bucovina si Mold.), se nu-
mesc in general diferitele specii
de consistenta lemnoasa sau su-
beroasä, ce apartin diverselor ge-
nuri de ciuperci din fam. Polypo-
raceae, cari cresc pe trunchiul ar-
borilor i anume : Daedalea uni-
color Fr., Daedalea con fragosa
Pers., Fomes applanatus Fr., a-
mes fomentarius Fr., Fomes ignia-
rius Fr., Fomes marginatus Fr.,
Lenzites abietina Fr., Lenzites va-
regata Fr., Trametes gibbosa Fr.,
2'ram eles odorata Fr., Trametes ru-
bescens Fr. etc.
TAcilie-de-brad (Mold. j. Neamt.).
[fr. Polypore-du-pin ; g. F i c h-
t e n-Liicherpilzi. Fomes
pinicola Fr. syn. Polyporus pinicola
Fr. Ciuperca suberos-lemnoasi din
fam. Polyporaceae, palaria acope-
rita Cu o crusta, este bomba*
glabra, neegala, pana la 16 cm.
de lata, de coloare roscat-galbinä,
devenind negricioasa, la batranete
dacoromanica.ro
pale erbacee, corola ca 4 petale
albe, unghiculate, mult mai lungi
decat sepalele verzi, stamine 6,
dota mai scurte §i 4 mai lungi
(tetradyname) ; fructele silice pa-
tente, aproape patrunghiulare, cu
valvele trinerviate, mai lungi de-
cat pedicelele, semintele unise-
riate. Cre0e prin locurile um-
broase i umede din paduri, tu-
figuri, cranguri i gradini. Apri-
lieMai.
Aceasta planta calad sa usuca*
pierde mirosul i gustul de Usturoi,
pierzand prin un:1re sulfura de allyl,
care-i da acest wat i miros. Frun-
zele de Usturoita au proprietäti ad-
stringente, vulnerare, depurative
diuretice. Sucul cel foarte acru al
acestei plante se intrebuinteaza
spre a pausa 'Infle §i ulcerile rele,
lucrand ca escitant. Semintele pul.
verizate se pot intrebuinta, spre a
face sinapisme, ca qi cele de Muftar.
este roOe pe margini, inlauntru.
mai deschisa qi tare ; poni mici,
obtqi,sunt galbini deschi,i.Aceasta
ciuperca traeqte mai multi ani,
adaugandu-se in fiecare an cate
un nou strat de pori, aa ca se
pot calcula numärul anilor ei dupa
numarul stratelor de pori din hy-
meniu. Cre0e pe trunchiuri de
pini, molizi i brazi.
Din aceasta ciuperca sa poate face
lasca.
(Mold. j. Neamt.),
Fomes fomentarius Fr., vezi Ba-
bia.
YAMBO - de - mesteaciin (Mold. j.
Neamt.). [fr. Polypore-du-bouleau;
g. Birken-Lticherpilz.].
Polyporusbetulinus Fr., syn. Bole-
tus betulinus Bull. Ciupercii din fam.
Polyporaceae, palaria carnos-sube-
roasa, de forma unei copite, este
glabra, acoperitä de o pelicula
subtire, netedil, care se poate se-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RONAN
para cu usurinta, palaria de co-
loare cenusiu-roscatil, este sesilii
sau scurt-stipitata; poni albi, scurti,
mici, neegali si la urmä separabili,
sporii albi; carnea alba, teioasa,
devine suberoasa, fard zone, Cu
miros si gust acid. Creste pe mes-
teaciini in paduri ; toamna.
Carnea acestei ciuperci este in-
trebuintata spre a face fits* iar
in Englitera servi spre a se face
excelente curele pentru ascutit bri-
ciul.
Vacalie-de-salcie (Mold. j. Neamt.).
[fr. . Polypore-ii-odeur-suave ; g.
Löcherpilz.]. Trametes sua-
veolens Fr., syn. Boletus suaveolens
L. Ciuperca suberos - lemnoasa,
lignicola i odoranta din fam.
Polyporaceae, palaria bombatä, se-
atasatii lateral de tulpina ar-
borilor, este la inceput alba ca
Apada, devenind putin brunie,
nezonata, moale, vilos-paroasa si
de forma unei perini, tásutul pa-
lariei strabate printre pori si for-
meaza impreuna o substanta ho-
mogenti ; poni rotunzi, obtusi, ma-
sunt albi, apoi brunii, sporii
ovali. Aceasta ciuperca are un
placut si persistent miros de Ana-
son, ea creste pe trunchiul
ciilor batrane, adesea in grupe ;
toamna.
V dcalia-de-salcie a fost Intrebuin-
tata odinioara In medicina contra
ofticei, azi se Intrebuinteaza de fe-
meile Lapone ca parfum.
Vicarica,Tilearita, Saponaria Vac-
caria L., vezi Floarea-calugarului.
Vanilie. [fr. Fleur-des-dames, Hélio-
trope-du-Pérou ; g. V anill en-
s trauch Heliotropium peru-
vianum L. 15.plantafrutescenta din
fam. Borraginaceae, tulpina rami-
ficatii, cu ramurile scurt-paroase ;
frunzele oval - lanceolate, petio-
late, sbarcit-sgrabuntoase, pe fata
inferioara cenusiu-paroase ; florile
mici, albastre, deschis-albastre sau
liliachii, au un placut miros de
dacoromanica.ro
321
Vanitie, ele sunt dispuse in spice
simple, scorpioide, reunite cate 3
4 la varful tulpinei, caliciul cu 5
diviziuni, corola in forma de pal-
nie, cu 5 lobi obtusi, stamine 5
ascunse In floare (incluse) ; fruc-
tele 4 nucule la inceput lipite intre
ele qi cu stilul, constituind in
aparenta o capsula 4-locularii. A-
ceasta planta originara din Chili
si Peru, este mult cultivata pentru
florile sale placut mirositoare. Au-
gust
Septembrie.
Vanilie. [fr. Vanille ; g. V anill Es]
Fructele aromatice de Vanilla pla-
nifolia Andr. 21.. planta erbacee
agatatoare din fam. Orchidaceae,
tulpina cu radacini aeriene,
apt& de arbori ; frunzele groase,
carnoase, oval-oblonge, ascutite,
frigustate spre baza, sunt verzi,
plane si foarte netede ; florile de
un verde deschis, albe pe dinlaun-
tru, dispuse in raceme scurte si
axilare ; foliolele perigonului lan-
ceolat-oblonge, labelul emarginat
in partea anterioarii, crenat, la
mijloc pectinat ; fructul o capsula
siliqueforma, carnoasa, aromatica
foarte lunga. Aceasta planta,
originara din Mexico, este mult
cultivati in tarile tropicale.
Fructele de Vanilla planifolia stint
intrebuintate in medicina si la cofe-
tarie, constituind astfel un pretios
articol de comert. Spre acest scop,
sa culeg fructele tnainte de a ajunge
la maturitate, sa usuca cu ingrijire
la umbra qi incetul cu incetul, apoi
se ung cu un strat subtire de olei
de Cocos, de Acaju sau de RiCin,
pentru a remane flexibile si a hide-
parta insectele. Prin uscare sa sbar-
cese, devin brune si desvolta un mi-
ros placut si caracteristic. Mai sunt
si alte procedee, care impreuna cu
acesta constituiesc o adevarata in-
dustrie a preparatiunei acestui im-
portant product vegetal.
Tanilie-de-camp, Heliotropium eu-
ropaeum L., vezi Vanilie-salbatica.
Vanilie- salbatiea, Ochiu-soarelui,
Vanilie-de- camp. [fr. Tournesol,
21
 322 ZACH. C. PANTII
Herbe-de-Saint-Fiacre ; g. E u r o-
p Nis che-Sonn enwen d e .].
Heliotropium europaeum L. O.
planta erbacee din fam. Borragi-
naceae, tulpina erecta, difusrt ; frun-
zele ovale, de tot intregi, plane,
lineare, tomentos-aspre (scabre);
florile albe sau deschis- violacee,
sesile, dispuse in spice, spicele
laterale adesea solitare, cele ter-
minale cate 2, caliciul cu 5 diviziuni,
corola in forma, de palnie, cu 5
lobi obtuqi, stamine 5 ascunse
In floare; fractele nucule triquetre,
rugoase, pubescente. Crqte pe
campuri, pe langa garduri,
prin locuri cultivate qi näsipoase,
pe marginea drumurilor. Iunie
August.
Ulmus effusa Willd., vezi
Vein*
lanturile (Minot), Anemone Pulsa-
tilla L., vezi Deditei.
Targa-ciobanului, Dipsacus pilosus
L., vezi Scaiq.
Varga-ciobanulul, Carda (Banat),
Iarba-voiniceascii, Lugaciu (Ba-
nat), Sciiete, Scai-voinicesc, Scaiu-
voinicului, Varga-piistoralui. [fr.
Bain- de- Vénus, Cabaret - des - oi-
seaux; g. Wilde-Karde].
Dipsacus silvestris Mill., syn. Dip-
sacus silvester Huds. O. mare planta
erbacee, spinoasa, din fam. Dip-
sacaceae, tulpina rigida, tepoasa ;
frunzele sesile, oblong-lanceolate,
crenat-serate, pe margine glabre
sau imprtiqtiat ( dispars ) ghim-
poase, cele mijlocii lat-concres-
cute, mai adesea nedivizate, rar
penatifide; florile ermafro dite, li-
liachii, rar albe, dispuse in capitule
totdeauna erecte, mari qi ovoid-
oblonge; foliolele involucrului, li-
near-subulate, arcuat-adscendente;
bra cteel e (squamele receptaculului)
flexibile, oblong-obovale, cu
f ari ascutite, drepte, mai lungi
florile, care au un calicul sesil,
tetragonal, cu 8 coaste, terminat
printr'un limb membranos, caliciul
gamosepal, ca limbul concav, a-
proape tetragonal, ciliat, corola
dacoromanica.ro
gamopetala, cu 4 lobi, stamine 4
inserate pe tubul corolei, ovarul
infer, unilocular, uniovulat, cu un
stil filiform, cu stigmatul bilobat ;
fructul uscat, unilocular, monos-
perm, indehiscent (achenii), inco-
ronat de caliciul persistent. Creste
pe langii drumuri, anturi, prin fa-
netele din Wad §i tufipri, pe
locuri inculte, nasipoase, i umede.
IulieAugust.
Targiirde-aur, Solidago Virga aurea
L., vezi Splinuta.
Targa-piistoralui, Dipsacus saves-
tris Mill., vezi Varga-ciobanului.
Tar tegiul-plimAntul ui. Medicago
orbicularis All. 0. planta erbacee,
glabra din fam. Leguminosae-Pa-
pilionaceae, tulpina intinsa pe pa-
mant sau adscendenta ; frunzele tri-\
foliolate, ca foliolele oboval-cunei-
forme, acut-serulat-dentate qi mu-
cronulate, stipule profund pens-
tifide, ca diviziunile setacee ; flo-
rile galbine, dispuse in raceme
pauciflore (cate 1-5 flori) la var-
ful pedunculelor axilare, mai scurte
decat frunzele ; fructele legume
glabre, ca numeroase seminte, fag
spini, cochleate, orbiculare, lenti-
form-deprese pe ambele fete, putin
convexe, cam cu vre-o 6 invarti-
turi de spirala, sant aproape mem-
branoase, de tot intregi, ca mar-
ginea transversal-venoasa, ca vi-
nele mai ingrqate spre periferie.
Crqte prin tufipri, pe coaste pie-
troase, pe coline aride, pe cam-
puri i pe marginea drumurilor
pietroase. MaiIulie.
Viirtejul - pámântului, Paducheriu.
[fr.Pédiculaire-verticillée;g.Q u ir l-
b t triges -L us e kr au t].
Pedicularis verticillata L. 21.. mica
plantä, erbacee din fam. Scrophu-
lariaceae, tulpina erecta, aproape
frunzele penate sau pena-
tifide, ca segmentele oblonge sau
ovale i obtuse, mucronulat-den-
ticulate, frunzele caulinare dispuse
cate 3-4 in verticile; florile fru-
moase, roqii, dispuse in verticile,
formand un spic dens la varful
 PLANTELE CUNDSCUTE DE POPORUD ROBIN
tulpinei, caliciul umflat, acoperit
Cu peri asprii, este crepat la varf
si Cu 5 dinti foarte seurti, buza
superioari a corolei este in forma
de casca, rotunzitä, obtusa, fail
rostru si nedentatil, stamine 4 (di-
dyname); fructul capsula compri-
mata, cunumeroase seminte. Creste
prin locuri pietroase si stancoase
in regiunea alpina. IunieAugust.
:met, Curechiu (Mold. si Trans.).
Lfr. Chou ; g. Gartenko h1.1
Brassica oleracea L. C). rar C). planta
erbacee, glabra din fam. Cruciferae,
tulpina cilindricä, carnoasii, neum-
flata ; frunzele glabre, glauce,
groase §i undulate, cele inferioare
petiolate, lirate, cele superioare
sesile, oblonge; florile de un gal-
ben deschis, rar albe, sunt dispuse
in raceme alungite, caliciul erect
§i apropiat de petale, staminele
toate erecte ; fructul este o silicua
lineará Cu seminte globuloase,
brun-inchise. Originará de pe li-
toralul märei Mediterane si al
märei de Nord ; la noi se cultivä
mai multe varietati din aceastä
specie, ca plante culinare: unele
pentru frunzele lor, altele pentru
inflorescente, pentru mugurii lor
si in fine altele pentru tulpina lor,
care devine o masa globuloasa
deasupra pämäntului. MaiIunie.
Melif.
Turzii, Brassica oleracea L. var. ca-
pitata L., vezi Varza-de-iarna.
Varzi-creati, Chel (Oltenia), Chil
(Trans.), Varz I-nemteascil. [fr. Chou
de Milan, Chou-frisé ; g. Savoy er-
Kohl, Welschkohl, Wir-
singkohl.].Brassica oleracea
L. var. sabauda L., syn. Braesica ole-
racea L. var. DC. tulpina
bullata
cilindrica, putin alungita; frunzele
nedivizate sau putin crepate, in-
cretite, formeaza o capatana ea-
nata, globuloasa sau lungareati.
Cultivatti ca plantä alimentará.
Tarzi-de-Bruxel, Verzisoare. [fr.
Chou-de-Bruxelles, Chou-rosette;
g. Rosenkohl.]. Brassica
oleracea L. var. gemmifera DC.
dacoromanica.ro
323
tulpina panä la 1 m. de balta,
frunzele lung-petiolate, incretite
si in fortnii de lingurii, mugurii,
ce se formeaza la subtioara frun-
zelor, dealungul tulpinei, devin
niste mici mase globuloase, cari
constituesc partea comestibila de
la aceasta planta. Cultivata adesea
pentru usul culinar.
Tarzii-de-iarnk, Curechi (Mold. si
Trans.), Curechiu-de-iarnä (Mold.
si Trans.), Varza. [fr. Chou-Cabus,
Chou-pommé ; g. Kopfkohl,
Kraut]. Brassica oleracea L.
var. capitata L. tulpina scurta, ci-
lindricii ; frunzele concave, pe de-
plin netede, formeaza inainte de
inflorire o cipatani solida, ea poate
fi alba sau rosie. Mult cultivatä ca
planti alimentara.
Tama-de-stanch, Semperm.vum tec-
torum L., vezi Urechelniti.
Varzi-nemteascii, Brassica oleracea
L. var. sabauda L., vezi Varza-
creata.
Vase, Loranthus europaeus Jacq., vezi
Vasc-de-§tejar.
%Am [fr. Gui, Morvé ; g. Mist el].
Y iscum album L. b. arbust tot-
deauna verde, din fam. Lorantha-
ceae, tulpina dichotomica, foarte
ramificata, ramurile rotun de, no du-
roase, formand o tufä orizontala
sau atarnand in jos ; frunzele o-
puse, lanceolat-spatulate, obtuse,
fa'ra nervure si coriacee ; florile
galbine-verzui, terminale, sesile,
dioice sau monoice, dispuse in glo-
merule, mai adesea cate 4, perigo-
nul cu 4 foliole, stigmatul sesil, ob-
tus ; fructele bobite albe, cu o sin-
gull sämänta. Plantil parazitä pe
ramurile multor arbori, mai Cu sama
pe ramurile merilor, perilor, mai
rar pe ramurile stejarilor, rachi-
tilor si ale bradului-alb. Martie
Aprilie. Melif.
Din fructele acestei plante se pre-
par& cleiul de prins pasen; frun-
zele si fructele de V dsc ad fost in-
trebuintate in medicina, sub forma
de decoct, contra diferitelor afec-
tiuni nervoase. Druizii (preotii po-
'
 3 24 ZACH. C. PANTII
poarelor celtice) atribuiau Vdscului
virtuti misterioase, din care capa
11 culegeau in fiecare an cu mare
solemnitate. Intr'o zi anumita, o
druida imbracatit In alb, se urca in
stejarul pe care crest.) Vdseul si cu
o secera de aur WEI Vdscul cel
verde, care dupa credinta lor pro-
duce fecunditate la toate vietuitoa-
rele sterile. Aceasta credinta a drui-
zilor se explica prin faptul, c Vets-
cul este totdeauna verde si infloreste
deja prin luna lui Martie, para'nd
astfel a ti el singur imagina vietei,
in mijlocul naturei sterile si vestede.
Viise-deltejar, Margarit, Märgari-
tar, Väsc. [fr. Loranthe ; g. R i e-
menblum e]. Loranthus eu-
ropaeus Jacq. 1. mic arbust Cu
ramuri cenu0u-inchise, din fain.
Loranthaceae, planta glabra, foarte
ramificata, ramurile rotunde ; frua-
zele verzi,opuse, petiolate, oval-lan-
ceolate, spre bazil putin ingustate,
Cu putine nervure, sunt caduce; flo-
rile ermafrodite, galbine-verzui, de-
vin dioice prin abortare, caliciul cu
limbul scurt, trunchiat sau denti-
culat, corola cu 6 petale libere sau
lipite In baza, stamine 6, ovarul
Cu 1 stil, florile dispuse in spice
terminale , laxe, simple ; fruc-
tele bobite (bace) galbine, ovale,
uniloculare, monosperme. Planta
parazita pe ramurile stejarilor.
AprilieMai.
Tilsdoagii (Trans.), Dianthus Caro-
phyllus L., vezi Garoafii.
Tistioagi, Tagetes erecta L. i Ta-
getes patula L., vezi Väsdoage.
Ttlsdoage, Bofte (Trans., Rodna),
Budiana (Banat, Munt., j. Mehe-
dinti), Budiene (Banat, Munt., j. Me-
hedinti), Buruiene-domnesti, Bu-
ruieni - domnqti , CrAiA, Criite,
Fearfon, Ferfen-mare (Trans.), Fan-
fen, 0 che§ele (Trans.), Vasdoaga.
7agetes erecta L. C). [fr. Rose-d'Inde;
g. Sam metbl ume, Studen-
tenblume, Totenblume],
plant& erbacee din fam. Compositae,
tulpina erectii, robusta §i ramifi-
cata, ramurile erecte ; frunzele o-
puse, penatisecate, cu segmentele
dacoromanica.ro
lanceolate, serulat-dentate ; florile
galbine, dispuse in capitule mari
frumoase, lung-pedunculate, reu-
nite in corimbe, involucru angu-
los-sulcat, cu unghiurile rotunzite,
florile marginale mai mult de 10,
sunt ligulate, femele, cele cen-
trale tubuloase, ermafrodite, pe-
dunculii cu cate un singur capitul,
sunt ingropti la värf. Tagetes
patula L. C). [fr. Oeillet-d'Inde,
g. Samm et-
Passe - velours ;
blume, Stu dentenblume,
Totenblum e], tulpina erectä,
ramificata, stufoasa, cu ramurile
intinse ; florile galbin-brune sau
rovate, catifelate, dispuse in ca-
pitule mai mici ca la precedenta,
involucrul aproape angulos, for-
mat din bractee concrescute 0 as-
cutite, florile marginale ligulate,
mai mult de 10,sunt femele,pe and
cele centrale ermafrodite, sunt mici
tubuloase. Ambele plante odo-
rante, originare din America (Me-
xico), sunt mult cultivate ca or-
namentale. IulieSeptembrie.
Tfisileite (Maced.), Ocimum Basilicunt
L., vezi Busuioc.
Tiisu§or. [fr. Splanc ; g. Kuge-
liges-Schirminoos].Splach-
num sphaericum (L. fll.) Swartz. 21-.
Muqchi acrocarp din fam. Splach-
naceae, mica planta erbacee, mo-
noica sau ; tulpina de 11 2
la 21 2 cm., malta ; frunzele
ovale, cu marginea intreaga sau
upr denticulat-seratä ; capsula Q-
valti sau aproape globuloasa, cu
apofisa inchis-ro0e i aproape sfe-
scufla (calyptra) foarte mica,
este caduca; sporii netezi, sunt
galbini-deschi0. Cre§te pe balega.
de vite in regiunea alpina a mun-
tilor ; fructifica in Iulie i August.
TitAmiitoare, Iarbil-de-viitam, Iar-
ba-de-vatamaturti, Iarba-ranei, Re-
noloare. [fr. Vulnéraire, Trèfle-_
jaune ; g. Tannenklee, Wund
k 1 e e. ]. Anthyllis Vulneraria
L. 21_. frumoasti planta erbacee
din fam. Leguminosae-Papiliona-
ceae, tulpinele culcate sau adscen-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN
dente ; frunzele inferioare bazilare,
lung petiolate, oblong-ovale, sim-
ple sau inca cu cate 2 foliole la-
terale, mai mici, frunzele supe-
perioare (caulinare) evident- pe-
nate, cu 5 sau mai multe foliole
aproape egale ; florile galbine-
aurii, grupate inteun capitul glo-
bulos la varful tulpinei si inso-
tite de un involucru, format din
foliole palmatipartite, caliciul pu-
in umflat, foarte lanos-piros, mem-
branos, are 5 dinti, corola cu stin-
dardul cam egal cu aripile si ca-
rena, a carei parte superioara este
rosie ca sttngele ; fructul o legu-
ma monospermä, terminata printe-
un cioc curbat. Creste prin pa-
sunile i fanetele din regiunea
monta* cu deosebire pe calcar.
var. calciola Schur. care creste prin
stanci calcare in regiunea alpina,
diferä de specia tipica prin: talia
mult mai mica, planta aproape
glabra i lucitoare, tulpina numai
In partea inferioara foliata, florile
albe, gàlbenii, frunzele radicale
simple, ovale, frunzele caulinare
trifoliolate, cu foliolaterminalá mult
mai mare. MaiIulie. Melif.
Planta de nutret, cultivata une-
orit ca atare ; ea are proprietati
vulnerare resolutive.
Ulm, Vänji. [fr. Orme-it
fleurs-éparses; g. Langgestielte.
ITlme, Rtister]. Ulmus effusa
Willd., syn. Ulmus pedunculata Fou-
ger. sau Monis ciliata Ehrh. t). ar-
bore din fam. Ulmaceae, frunzele
ovale sau obovale, acurainate, a-
(hine si dublu serat-dentate, ne-
siinetrice la baza, pe fata infe-
rioara pubescente ; florile verzui
sau rosietice, lung- pedunculate,
°tarda in jos si sunt dispuse in mici
umbele, stamine 7-8 sau 6-9
co anterele alburii; fructele vilos-
ciliate, sunt ovale-oblongi sau a-
proape orbiculare, aripat-membra-
noase i adeseori rosietice. Creste
prin paduri si dumbrave, uneori
dacoromanica.ro
325
cultivat ca planta decorativa. Mar-
tieAprilie.
Teninarita, Avrameasa [ramurile
florifere] i Crestaneasa (ramurile
sterile) (Banat.), Mila-Domnului,
Milostivä, Potroaca (Munt. j. Ilfov).
[f r. Herbe-au-pauvre-homme, Gra-
tiole ; g. Gnadenkraut, Got-
tesgnadenkraut]. Gratiola
officinalis L. 21.. planta erbacee,
veninoasa din fam. Scrophularia-
ceae, tulpina glabrà, in partea su-
perioarä tetragonala ; frunzele o-
puse, sesile, lanceolate, trinerviate,
serulate, la baza de tot intregi ;
florile albe sau rozee, peduncu-
late, solitare la subtioara frunze-
lor ; caliciul cu 5 diviziuni, inso-
tite de 2 bractee la baza sa, co-
rola tubuloasä, subbilabiata, tubul
corolei cu 4 muchi, prevazut la
baza in launtru cu peri
buza superioara emarginatii, cea
inferioafti trilobatä; stamine 4 din-
tre cari 2 sterile, rar 5 stamine ;
fructul capsula cu numeroase se-
minte. Creste prin mlastini, balti,
santuri cu aria, fânee umede, pe
malurile apelor. IunieAugust.
Aceasta planta, cu proprietati iri-
tante si purgative, este intrebuin-
tata de popor ca medicament contra
frigurilor, pentru durere de stomac
si pentru tuse. Cu aceasta buruianii,
se descanta de dragoste.
Tentricea, Ventrilicii. [fr. Veronique
de-Perse ; g. E hrenpr eisl.
Veronica Tournefortii Gmel., sYn.
Veronica persica Poir. C). mica plan-
ta erbacee din fam. Scrophularia-
ceae, tulpina culcati sau adscen-
dent-difusa, simplà sau ramiflcata,
pubescenta ; frunzele ovale-subor-
biculare, adanc-crenat-serate ; flo-
rile mari, de un albastru frumos,
sunt solitare la subtioara frun-
zelor, pendunculii superiori mai
lungi decat frunzele, cei fructi-
feri sunt reflecti, caliciul cu 4 di-
viziuni oval-lanceolate, ascutite,
corola cu 4 lobi, lobul superior
mai mare, stamine 2; fructul cap-
 826 ZACH. C. PANTU
surd pubescenta, reticulata trans-
versal, mai latil, obtus-ernarginatl,
cu lobii divergenti. Creste prin
locuri cultivate, gradini, parcuri,
ogoare. MartieAugust.
Tentrilica, Buruiene- de- cel-perit
(Mold.), Stratorica (Bucovina). [fr.
Thé-d'Europe, Véronique ; g. Ge-
brauchlicher-Ehrenpreis].
V eronica officinalis L. 21.. planta
erbacee, paroasa din fam. Scro-
phillariaceae, tulpina taratoare (re-
pentä) la bazii, spre varf ridicata,
este de jur-imprejur acoperita cu
peri aspri ; frunzele obovale, cu-
neate, ingustate inteun petiol
scurt, sunt pe margine serat-den-
tate ; florile albastre-deschis sau
albe-rozee si cu vargi inchise, sau
de tot albe, sunt dispuse in ra-
ceme multiflore, caliciul cu 4 di-
viziuni; corola cu 4 lobi, lobul
superior mai mare, stamine 2; friic-
tul capsuli triangular-obcordatil,
obtus-emarginatii si glandulos,pa-
roasii. Creste prin paduri uscate,
prin livezi si pasuni. MaiIulie.
Aceasta planta posede proprie-
tati vulnerare si adstringente.
Tentrilicii, Veronica Tournefortii
Gmel., vezi Ventricea si Veronica
urticifolia Jacq., vezi Iarba -ser-
pelui.
Verbinii, Verbena officinalis L., vezi
Sporici.
Verbini-de-cdanp, Verbena officina-
lis L., vezi Sporici.
Verbine, Verbena chamaedryfolia L.,
Verbena incisa Hook., Verbena
teucrioides Gill. et Hook. 0 Verbena
Aubletia L., vezi TJrzicute.
Verdeata-iernei, Pirola secunda L.,
vezi Perisor.
Verigariu (Trans.), Acer tataricum
L., vezi Gladis.
Terigariu (Trans.), Parul-ciutei, Pa-
tachina, Salbii-moale, Spinul-cer-
bului. [fr. Nerprun, Bourguépine;
g. lireuzdorn]. Rhamnus
cathartica L. b. arbust din fam.
Rhamnaceae, Cu ramurile opuse, spi-
noase, spinii terminali si la bifur-
dacoromanica.ro
catii; frunzele rotund-ovale, seru-
late (fin-dintate), la baza uneori
usor cordiforme; florile mai adese-
ori polygame dioice, dispuse in
fascicule pe ramurile laterale, sunt
galbine-verzui, caliciul cu 4 divi-
ziuni, corola cu 4 mici petale, sta-
mine 4; fructele drupe globuloase,
negre. Creste prin 'Mari si tufi-
suri. AprilieIunie.
Fructele acestei plante sunt in-
trebuintate In medicina ca purgativ.
gFructus Rhanini catharticaepsauc Bac-
cae spinae cervinaez.
Yerigel, Crielici (Trans.), Cralici,
Floarea-untului, Iarba-untultd, SA-
geata-lui-Dumnezeu (Trans.), Veri-
tel. [fr. Orobanche; g. Somme r-
w u r 4 Orobanche caryophyllacea
Smith., syn. Or4anche Galii Duby.
21.. planta alba-brunie, lipsita de
chlorofil, din fam. Orobanchaceae,
tulpina glandulos-paroasä ; frun-
zele reduse la mici solzi ; florile
mari, galbin-rosietice, dispuse in
raceme terminale; caliciul cu 2
sepalebifide, sepalele cu mai multe
nervure, ajung pang la jumatatea
tubului corolei bilabiate, buza su-
perioari in forma de cased, buza
inferioara cu 3 lobi ovali, aproape
egali, stamine 4 inserate pe tubul
corolei, dens-paroase, in partea su-
perioari ca si floarea glandulos-
paroase, florile insotite la bazil de
o bractee scurta ; fructul capsula
uniloculara, polisperrnii, deschizfin-
du-se la Will prin 2 valve, care sa
separa numai in partea lor mijlo-
cie, remanand unite prin baza si
varful lor. Creste pe langii paduri,
ririsuri de paduri si livezi, parazitii,
pe radacinile diferitelor speci de
Galittni. IunieIulie. Orobanche
cruenta Bertol., syn. 0 robanehe gra-
cilis Smith. 21.. cu sepalele mul-
tinerviate, de lungimea tubului
corolei, egale, bifide; corola pe din
launtru rosie, galbinti pe din dark',
este campanulata, pe partea dor-
sala usor curbata, buza superioari
neemarginata, 4 stamine dens-pa.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RO3IIN
roase, inserate nemijlocit deasupra
bazei tubului corolei, in parten
superioarä impreunä Cu stilul aunt
preväzute cu peri capitati. Creste
In marginea pädurilor, prin tufi-
suri, rärisuri i livezi, paraziti pe
ràdàcinile diferitelor specii de Pa-
pilionaeee din genurile : Genista,
Lotus 0 Trifolium. Iunielulie.
Terltel , Oro banche caryophyllacea
Smith. si Orobanche cruenta Bertol.,
vezi Verigel.
VergurA-Invitliti, .3ligella damascena
L., vezi Chica-voinicului.
VerziEjoarit, Sedum maximum Suter.,
vezi Iarbil-de-urechi i Sempervivum
tectorum L., vezi Urechelnitä.
Verzi§oare, Bralsica oleracea L. var.
gemmifera DC., vezi Varzii-de-
Bruxel.
Vetrice, Burniantl-de-ceas-räu, Fe-
recea, Iarba-raiului, Märunch-nea-
grii (Bucovina, Pârtestii- de- sus),
Vetricea, Vitritä. [fr. Barbotine,
Sentbon; g. Gemeine r-R a i n-
f a r n]. 7'anacetum vulgare L.
21-. plantä erbacee, aromaticil din
fam. Compositae, tulpina erectä,
corimbos=ramificatti n partea su-
perioarä ; frunzele alterne, bipe-
natifide, cu segmentele oblong-
lanceolate, pe margine serat-den-
tate ; florile galbine-auiii, dispuse
in capitule la värful ramurilor,
florile toate tubuloase, cele mar-
ginale femele, cele centrale erma-
froditi; fructele mici achene obco-
nice. Creste pe längä drumuri
garduri, pe câmpuri si prin locuri
inculte, pe marginea räurilor, prin
livezi i locuri umede. Iulie
August.
Aceasta planta posede proprietati
amare si aromatice.
TetrIcea. Chrysanthemum macro-
phyllum W. et Bit., syn. Pyrethrum
tnacrophyllum Willd., Tan acetum ma-
erophyllum Schultz. bip. 21.. plantft
erbacee, piroasi din fam. Compo-
sitae, tulpina robusti, erectä
corimbos-ramificatä in partea su-
perioarl ; frunzele mari, aproape
dacoromanica.ro
827
sesile, penatipartite, Cu lobii lan-
ceolati, dintati, putin
decurente pe rachisul lat-arirat ;
florile dispuse in mici capitule
albe-gälbut, insotite de un invo-
lucru aproape globulos, reunite
in corimbe la várful tulpinei, flo-
rile marginale, ligulate, albe, in nu-
mär de 5 sau 6, sunt scurte, femele,
obovale si tridentate la varf, cele
centrale albe-gälbui, stint tubuloa-
se si ermafrodite ; fructele achene
anguloase. Creste prin locurile
calcare din plidurile montane si su-
balpine. IunieAugust.
Vetricea, Tanacetum vulgare L., vezi
Vetrice.
Tie, V itis vinifera L., vezi Vitä-de-
vie.
Vitis vinifera L., vezi
Vinarith (Comana, j. Vlasca), Mama-
Muma-plidurei, Sanjuane-
de-piidure (Trans.), [fr. Petit-Mu-
guet, Reine-des-bois; g. Wald-
meie r, Waldmeister.].
Asperula odorata L. 21.. frumoasä
plantä erbacee din fam. Rubiaceae,
rizomul repent si ramificat ; tulpi-
nile tetragonale, simple, erecte
netede ; frunzele lanceolate, gla-
bre, lucitoare, pe margini si pe
nervura mediani cu peri asprii
(scabre), sunt dispuse in verticile,
cele superioare ate 8, cele infe-
rioare cate 6; florile albe, pedi-
celat e, dispuse in corimbe termi-
nale, pedunculate, caliciul cu 4
diviziuni foarte scurte, corola in-
fundibuliform - campanulati, cu 4
lobi, stamine 4, ovarul infer, cu
stilul bifid ; fructul uscat, format
din douti carpele concrescute, este
acoperit Cu numerosi peri rigizi
recurbati la viirf in formä de car-
lig. Creste prin päduri umbroase.
MaiIunie.
Planta uscata are un placut mi-
ros de Cumarind, din care cauza se
pune printre rufe spre a le parfu-
ma. Poporul german prepara cu
aceasta planta uscata i cu vin o
bRutura plAcutit (M aitrank ). Vi-
 828 ZACH. C. PANTIT
nariia are proprietilti tonice i vul-
nerare.
VI it deolitoare,Alliaria officinalis
Andrz., vezi Usturoitil.
Tindecea, Cretipr, Frunza-taieturei,
larba-de - rane, Iarba - taieturei
(Trans.), Sovarvaritä (Bucovina).
[fr. Bétoine, Beltete ; g. B etoni e,
Zehrkraut.].Betonicaofficinalis
L., syn. Stachys Betonica Benth.
planté. erbacee din fam. Labiatae,
tulpina erectä, simplä ; funzele
petiolate, oval-lanceolate, la bazti
cordiforme, pe margine profund-
crenate ; florile purpurii, dispuse
In glomerule, care formeaza un
spic oblong la varful tulpinei qi
intrerupt la baza, caliciul nere-
ticulat-nerviat, ea 5 dinti egali,
corola pe din 'tiara acoperita ca
peri moi qi dei, buzele divergente,
buza superioarii oblong-ovala,
treagli, crenata sau emarginata,
mai tärziu reflecta, buza inferioara
trilobati, cu lobul median mai mare
qi stirbat (emarginat), stamine 4,
anterele cu lojele paralele ; frac-
tele mici nucule la varf co inprimate
si rotunzite. Cre§te prin fänetele
uscate i prin poienile din paduri
gi tufiquri. IunieAugust.
Planta cu proprietfiti aromatice
tonice, rizonal ttre proprietati
am are.
Vindecutii,Atliaria officinalis Andrz.,
vezi Usturoita.
Tineritä, Cearta-casei (Trans., Bra-
sov.), Lavrentina, Umtata, Vine-
tia. [fr. Bugle ; g. Kr iech e n-
d e r-G II n s el.). Ajuga reptans
L. 21- planta erbacee, ca stoloni
repenti, din fam. Labiatae, tulpina
erecta, patrunghiularti
pubescentii pe douti fete opuse,
cari alterneazii de la un intrenod
la altul ; frunzele oblongi, obovale
sau spatulate, sinuate sau obscur
crenate, cele inferioare mari, per-
sisten te si lungpetiolate, dispuse
in rozetä, cele caulinare aproape
sesile, cele florale verzi sau colo-
dacoromanica.ro
rate, intregi sau crenelate ; florile
al bastre, rar ro0i sau albe, dis-
puse cate 6-12 In verticile axi-
lare, formand un spic la varful
tulpinei, caliciul campanulat, cu 5
dinti aproape egali, corola cu tu-
bul previizut ca un inel de peri,
Cu buza superioarä plana, foarte
scurta, emarginata (bilolatä), cea
inferioarii elongatii, trilobata
mult mai mare, stamine 4 apro-
piate, paralele, proeminente, cele
inferioare mai lungi, anterele Cu
loje opuse ; fructele nucule reti-
culat sgrabuntoase. Creqte prin
fanete, paduri umede i papni.
AprilieIunie.
Vinetele (Trans.), Albastrti,
trea, Albästriä, Corobatica, Dioc,
Floarea-graului, Floarea - paiului,
Ghioc, Sglavoc. [fr. Bluet, Bar-
beau, Casse-lunettes ; g. K o r n-
blu m e.]. Centaurea Cyanus L.
C). sau C). planta erbacee din fam.
Compositae, tulpina ramificata, pu-
tin floconos-alburie ; frunzele li-
near - lanceolate, cele inferioare
dentate la bazti, toate alburiu-
matasos-paroase ; florile albastre
ca cerul, rar ro§ii sau albe, stnit
dispuse in mari qi frumoase ca-
pitule solitare la varful ramurilor,
foliolele involucrului cu margini
negre, serat-flmbriate, florile mar-
ginale mai mari, adesea sterile ;
fructele achene oblonge, brune,
cu egreta (papas) cam de lungimea
lor. Crete prin stimanaturi, locuri
aride qi pietroase, pe marginea
drumurilor. MaiIulie. Melif.
Tinetele (Mold.), Russula aurntá Fr.,
vezi Hulubitä, Rusdula delica Fr.,
vezi Vineticti, Russula integra Fr.,
vezi Panipare, Russula olivacea Fr.,
vezi Vinetica i Russula xeram-
pelina Fr., vezi
Yinetich, Ajuga genevensis L., vezi
Suliman i A juga reptans L., vezi
Vinerita.
Yineticit (Mold.), Russula aurata Fr.,
vezi Hulubita, Russia,: integra Fr.,
vezi Panisoare.
Tinetici (Mold.), Vinetele. [fr. Rus-
 PLANTELE CUNOSCITTE DE POPORIIL RODIN
sule; g. Täubling]. Russula
delica Fr. Ciupercii din fain. Aga-
ricaceae, pältiria albi,dirnoasii, tare,
umbilicatä, apoi deprimatä in forma
de pélnie, netedii, glabril i bru-
märie (pruinoasii), cu marginea re-
curbatri, nestriatii; lamele albe, cu
un reflex verzui, neegale, subtiri
distantate, decurente i In tinerete
picand ITO din ele ; stipitele plin,
neted, glabru 0 alb, verzui spre
lamele; carnea albit, Cu un gust
plOcut, putin amar. Unii botani0i
consideré aceasti ciuperci ca pe-
riculaasti, altii insil spun ci este
comestibilä §i foarte bung,. Cre§te
P e pilmfint la pticluri de brad; vara
toamna. Russula olivacea Fr.
Ciupercti inofensivii, cu
mätfisoasä, cirnoa-
cu marginea patenté; lamele
galbine-sulfurii ; stipitele galbin-
deschis, adesea rozeu, este rigid,
ventricos. Creqte pe ptimént In pii-
durile de conifere, toamna. Rus-
sula xerampelina Fr. Ciuperci co-
mestibild, cu pältiria arnoasii, com-
pacté, convex-plani sau deprimatti,
Cu marginea dreaptii §i netedä, de
coloare portocaliu-purpurie, deve-
nind gälbuie sau rozee; lamele
albe-giilbui, sunt dense; stipitele
alb sau ro0etic, plin,
(piciorul)
neted, umflat spre bazti ; carnea
albA, apoi gfilbuie, este compacté
§i are un gust dulce. Aceastii ciu-
perch' comestibilii cre0e pe pimént
In pildurile de fag ai de brad ; vara.
Vineticit-eu-lapte (Mold.), Burete-
&ilea (Trans., Brapv.), Burete-
ropi (Trans., Brapv), Réqcovel
(Mold.), RfiFovi (Mold.). [fr. Va-
che, Vachotte, Vélo, Viau; g. B rat-
ling, B,irnmilchling, Gold-
brätling, Milchbrötchen.].
Lactarius volemus Fr., syn. Agari-
ens volenna Fr. Ciupercii comesti-
WI& din fam. Agaricaceae, paliria
dirnoasii, compacté, convex-planii,
apoi putin deprimati la centru,
uscatil, glabrä, de coloare ro§cat-
aurie sau brun-portocalie, uneori
Cu crepiituri la suprafatii; lamele
dacoromanica.ro
329
albe-gälbui, sunt dense, decurente;
stipitele (piciorul) de coloarea pi-
läriei, dar ceva mai deschis, este
plin (solid), tare, gros de 5-8 cm.
inalt §i brumAriu (pruinos), sporii
alburii, sunt globulo0. Carnea
albil, putin gälbue, fragilli, con-
tine un suc liiptos, dulce, alb §i
abondent, care uscandu-se devine
bruniu. Aceasta delicioasä ciupercii
comestibili are un miros particular,
foarte phicut, sé ménâncá uneori
chiar §i crudii. Creqte pe pifimant
in 'Muffle umede de fag gi de
brad; varatoamna.
Vioartt-de-noapte, Hesperis matrona-
lis L., vezi Nopticoasä.
Tioara-galbin& (Trans.), Cheiranthus
Cheiri L., vezi Micqunele-ruginite.
Vioarii-rosie (Trans.), Maithiola in-
cana R. Br. 0 Matthiola amnia
Sweet., vezi Micsandre.
Three, Viola Jooi Janka., vezi TA-
mâioaré Viola odorata L., vezi
Toporagi.
Tiorea- galbinit (Trans., Nfisiud.),
Cheiranthus Cheiri L., vezi Miqu-
nele-ruginite.
Vlore& - nemirositoare, Micqunea,
Tamaioarii (Oltenia), Topora0. [fr.
Violette-hérissée ; g. R a uh h a-
r iges-Veilchen.]. Viola hirta
L. 21_ micä planté erbacee,
fait stoloni din fam.
Violaceae, frun z el e o v al -cord i forme,
pe margine crenat-serate qi fm-
preunii, cu petiolii §i pedunculii
scurt-0 aspru-pfiroase, stipulii in-
feriori ovali, cei superiori lanceo-
lati, toti ascutiti sau chiar la vérf
obtu0 qi dimpreunti cu fimbriile
pe margini glabre, fimbriile mai
scurte cleat diametrul transversal
al stipulului; florile de un albas-
tru violet, rar alburii, sunt fit%
miros, caliciul cu 5 sepale obtuse,
persistente, corola cu 5 petale, cel
inferior prelungit in pintene. sta-
mine 5; fructele capsule globu-
loase, acoperite cu peri moi. Cre0e
prin paduri, tufiauri §i pfiluni us-
- cate. AprilieMai.
Viorea-rosie (Trans., Ndsäud.), Mat-
 330 ZACH. C. PANTU
thiola in cana R. Br. 0 iliatthiola
annua Sweet., vezi Micsandre.
V iorele, Gäurele, Ghiorele (Mold.),
Giorele (Trans., Rodnal, Viorica
(Mold.), Zambilä (Oltenia), Zam-
bin-de-camp. [fr. Seine- deux-
feuilles ; g. Zweiblättrige-Me-
erzwiebel, Sternhyacinthe.l.
Scilla bifolia L. 21.. mica planta
erbacee, bulboasa, din fam. Lilia-
ceae, bulbul produce 2 rar 3 frunze
0 o tulpina scapiforma,
care iese dintre frunze; frunzele
linear-lanceolate, patente sau re-
curbate, canaliculate; florile de un
frumos albastru, rar roz sau albe,
dispuse inteun scurt racem pau-
ciflor la varful tulpinei, peduncu-
lele florilor erecte, periantul cu 6
diviziuni libere pana la bazil, sta-
mine 6 inserate la baza diviziuni-
lor periantului ; fructul nipsula
obovala, cu seminte aproape glo-
bulo ase. Cre0e prin paduri i poieni
pana sus in regiunea alpina. Mar-
tieAprilie.
Tiorele, Viola odorata L., vezi To-
pora0 0 Viola silvestris Lam.,
vezi Coltunii-popii. .
Viorele-galbine. [fr.Violette-à-deux-
fleurs; g. Zweibliitiges-Veil-
c h en]. Viola bifiora L. mica
planta erbacee din fam. Violaceae,
tulpina delicata, adeseori nu 2
frunze Cu 1-2 flori; frunzele reni-
forme , foarte obtus-crenate, cele 2
radicale lung-petiolate iar cele cau-
linare sunt scurt-petiolate cu
stipule ovale, intregi; florile mici,
galbine, sunt pendente, caliciul Cu
5 sepale ascutite, lineare 0 ciliate,
_corola cm_ 5_ petale neegale, gal-
bine, petalul inferior cu striatiuni
brune, stigmatul aproape bilobat,
este in forma de maciucti. Creqte
prin locuri umede i umbroase de
pe langa stancile din regiunea al-
ping qi subalpina. IunieAugust.
Viorele-mirositoare, Viola odorata
L., vezi Toporali.
Viorele - silbatice , Coltunii - popii
( j. Murel. ). (fr. Violette - de-
chien; g. Hunds-Veilchen].
dacoromanica.ro
Viola canina L. 21_. mica planta
erbacee din fam. iolaceae, tulpini
adscendente sau culcate ; frunzele
oblong-ovale, la baza cordiforme
sau aproape trunchiate, glabre ;_
florile albä.strii inchise, cu pintenii
albi, batand in galben, sunt ne-
mirositoare ; caliciul Cu 5 sepale
persistente, oval-lanceolate, acumi-
nate, corola ea 5 petale, petalul
inferior prelungit in pinten, sta-
mine 5; fructul capsulä trunchiat-
obtusa, cu un varf ascutit, scurt.
Cregte prin locuri näsipoase, poeni,
piduri i tufluri. AprilieMai.
Viorici, (Mold.), Scilla bifolia L.,
vezi Viorele.
Tioricii-mirositoare, Viola odorala
L., vezi Toporaqi.
Viperinit, Echium vulgare L., vezi
Iarbalearpelui.
Viruant (Trans.), Ruta. [fr. Rue,
Rue-des-jardins; g. R a ut e, W e in-
raute]. Ruta grareolens L.
si D. planta erbacee-sublem-
noasi, glaucescenti, aromatica, cu
miros penetrant, din fain. Ruta-
ceae ; frunzele de 2 ori sau aproape
de 3 ori penatisecate, dupa cir-
cumferinta triangulare, foliolele
obovale, cu punctuatiuni transpa-
rente, glanduloase; florile galbine,
dispuse in corimbe terminale, pe-
talele concave, intregi sau putin
denticulate, subit ingustate in un-
caliciul cu 4-5 diviziuni
persistente, corola cu 4 petale, la
florile terminale cu 5 petale, sta-
mine 8, la &area terminala 10;
fructul capsula globuloasA, cu 4-5
locule distincte, seminte nume-
roase. Planta originara din regiu-
nea mediteraniani (sudul Europei),
mult cultivata qi vulgarisati i prin
partile noastre. Iunie August.
Melif.
Planta in stadiul de inflorire, este
intrebuintata in medicina din causa
proprietatilor sale emenagoge. Ruta
este intrebuintata si de poporul nos-
tru ca medicament.
Tisdei, Lotus corniculatus L., vezi
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN
Ghisdei qiLotusuliginosusSchkuhr.,
vezi Ghisdei-mare.
Vi*in. [fr. Cerise-aigre, Griottier ;
g. Sauerkirsche, Weichsel.].
Prunus Ceram& L., syn. Cerasus
vulgaris Mill. T. mic arbore din
fam. Rosaceae-Prunoideae, frunzele
oval-lanceolate, plane, glabre, lu-
citoare, acuminate si dintate pe
margine, petiolii fara glandule ;
florile albe, dispuse in umbele
scurte, caliciul cu 5 sepale verzi, er-
bacee, corola cu 5 petale albe, ro-
tunde ; fructele drupe globuloase,
rosii la maturitate, cu sucul acrisor,
numite Visine sunt comestibile. Ori-
ginar din Asia midi, astizi cultivat
foarte mult i chiar sälbätácit. Prin
cultura s'au obtinut mai multe varie-
Visine-romelnesti, Visine-tureesti,
etc. AprilieMai. Melif.
Vi lbatic, Prunus Chamaecerasus
Jacq., vezi Visinel.
Visin-turcesc, Malin. [fr. Bois-de-
Sainte-Lucie, Canon; g. W e -
chsel-Kirsche, Stein-
w eichsel, St. Luzienholz.].
Prunus Mahaleb L., syn. Cerasus
3fahaleb Mill. b. arbust sau mic
arbore din fam. Rosaceae-Prunoi-
deae, frunzele rotund-ovale, putin
cordate la bazil, obtus-serat-den-
tate, lucitoare, coriacee i glabre,
petiolul adesea cu 2 glandule ;
florile albe, odorante, dispuse in
corimbe pedunculate, convexe
simple, corola cu 5 petale oblonge,
intregi; fructele drupe negre, glo-
buloase i cu un gust amar. Creste
prin paduri si tuflsuri in locuri
pietroase. AprilieMai. Melif.
Lemnul rosu, tare qi placut-mi-
rositor, este intrebuintat in indus-
trie pentru confectionarea bastoa-
uelor si a tigaretelor. Frunzele ser-
yen la aromatizarea vinatului.
Visine, [fr. Griotte; g. S au erki r-
sche, Weichselkirsche],
fructele comestibile de Prunus
Ceram, L., vezi Visin.
Vlsinel, Cires-de-Baragan,
Visin-salbatic. [fr. Cerisier-
dacoromanica.ro
331
nain; g. Zwerg-Kirsche, Ost-
h eimer-Kirsche].Prunu8
Chamaecerasus Jacq., syn. Ceram;
Chamaecerasus Lois. §i Prunua fru-
ticosa Pallas. D. mic arbust din fam.
Rosaceae-Prunoideae, frunzele obo-
vale, rotunde, obtusiuscule, plane,
glabre, lucitoare i crenelate,
Meg glandule ; florile albe,
dispuse in umbele, iesind din-
tr'un mugure, petalele obovale;
fructele globuloase, mici, rosii-
purpurii i foarte acre; samburii
ovali, ascutiti. Creste prin tufl-
suri 6 maracinisuri. AprilieMai.
Melif.
Vita, Vitis vinifera L., vezi Vita-
de-vie.
Archit, Curpen (Trans.),
Curpen-alb (Banat.), Curpen-de-
padure, Luminoasil. [fr. Herbe-
aux-gueux, Berceau-de-la-Vierge ;
g. Waldrebel.Cleinatid F
planta' agatatoare din
talba L. -1-) .
fam. Ranunculaceae, tulpina sar-
mentoasa, de lungime variabila ;
frunzele penate, cu foliole cordi-
forme, mai rar ovale, acuminate,
adeseaincis-dentate, petiolul i pe-
tiolulele scandente ; florile albe,
odorante, dispuse in panicule axi-
lare i terminale, cu ramificatiuni
opuse, sepalele petaloide, oblonge,
de ordinar 4, sunt groase $i to-
mentoase pe ambele fete, galbine-
verzui pe din afarii, albe pe din
launtru si pe margine, corola lip-
seste, stamine numeroase, carpelele
oval- ascutite, viloase, terminate
printeo coada lungi ì piiroas'a.
Creste prin pàduri, tufisuri, gar-
duri. IunieAugust. Melif.
Vita-corcilor, Solanum Dulcamara
L., vezi Lisnicior.
1'10i-de-Canada, Iederii-cu-cinci-foi.
[fr. Vigne-vierge ; g. Wilder-
Wein, Jungfernrebe].
Ampelopsis quinquefolia Michaux.,
syn. Vitis hederavea Willd., Parthe-
nocissus quinquefolio Planch. D. ar-
bust agatator din fam. Vitaceae,
tulpina sarmentoasa, poate ajunge
01)5, la 12 m. inaltime, urcandu-se
 332 ZACIi. C. PANTU
prin ajutorul unor carcei ramifi-
cati, cu varfurile dilatate intr'un
fel de umflaturi, straps lipite de
ziduri sau alte suporturi ; frun-
zele verzi, devenind toamna fru-
mos-rosii, sunt digitate, cu 3-5
foliole glabre, scurt-petiolulate,
ovale sau oblonge i acuminate,
serat-dentate, cu dintii mucronati;
florile verzii, dispuse in raceme
corimbiforme, putin aparente, co-
rola cu 5 petale nelipite la varf;
stamine 5 libere; fructele bobite
(hace) de un albastru inchis. Ar-
bust originar din America de nord,
mult cultivat ca planta decora-
tiva pe ziduri si pe garduri, uneori
salbatacit. Iunie August. Melif.
Tith-de-vle, Acrid, Aguridar, Aiita
(Blued.), Lauruscii, Levruscii, Mu-
mma, Vie, Vie-salbaticit', Vita,
Vitä-salbatica. [fr.Vigne-commune ;
g. We inrebe, Rebe, Edle-
Weinreb e.]. V itis vinifera
L. 1).. arbust sarmentos, agatator
prin carcei ramificati, din fam.
I' itaceae, tulpina noduroasa, cu
scoarta desfacandu-se in lungi fi-
lamente ; frunzele opuse, cordifor-
me, mai adesea cu 5 lobi profund-
dintati, glabre sau tomentoase ;
florile galbine-verzui, mici i o-
dorante sunt dispuse in raceme
compacte, caliciul cu 5 dinti rudi-
mentari, corola cn 5 petale lipite la
Witt care sit deslipesc dela baza
cad, lute() singura bum* deforma
unei caciuli, stamine 5 ; fructele
boabe (bacce) de un verde-galbui, ro-
sietice, albistrii sau negre, cu un
gust dulce si placut. Aceesta im-
portantä planta creste spontaneu
in partile noastre ; sa cultiva insii
foarte mult constituind viile. Fruc-
tele comestibi/e se numesc :
(Maced.), Straguri (in Muntenia
Transilvania), Pocand (in Moldova
si Bucovina) ; fructele necoapte
se numesc: Aguridet. Prin cultura
s'au obtinut numeroase varietati,
subvarietiiti si rase, dintre care
mentioniim cateva din cele culti-
vate si cunoscute in partile noastre :
dacoromanica.ro
Albifoard, Beficatlf, Braghind,
Busuioacd (Mold.) sau TffnaioasIt
(Munt.), Coarna, Gordan4, Joeand,
Merleascd, Pkivaie, Razachie, rifce-oei
sau rita-vacei. etc. Iunie
Melif.
Tita-evreilor, Solanum Dulcamara
L., vezi Lasnicior.
Titit-neagrg, Tamus communis L.,
vezi Flueratoare.
Viti-sitlbaticii, Pais vinifera L.,
vezi
Titelar, Iarba-mirositoare, Palciana
(Mold.), Parangina (Trans.). [fr.
Flouve, Flouve-odorante ; g. L a -
wen delgras, Ruchgras, Ge-
meines- Ruchgr as, To nk a-
gr as .]. Anthoa anthum odora-
tam L. 24.. planta ierboasa, dens-
cespitoasa, pRicut-mirositoare din
fam. Gramineae, tulpini numeroase
erecte sau geniculat-adscendente,
netede, striate si cu 3-4 noduri
brune, ajungand pana la 50 cm.,
inaltime ; frunzele scurte, lineare,
plane, ciliate spre baza si Pe am-
bele fete mai mult sau mai putin
pdroase, spiculele cu o singurd
floare ermafrodita, insotitii de 2
flori inferioare, sterile, paroase, re-
duse fie-care la o glumelli aristata,
mai lungii de cat floarea fertilii,
compusit din 2 glumele lucitoare,
glabre, 2 stamine Cu anterele mari,
galbine, polenul alburiu, ovarul gla-
bru, cu 2 stigmate filiforme, plu-
moase, devine la maturitate un
fruct mic, putin comprimat la-
teral, spiculele de un verde des-
chis, sunt reunite inteo panicula
spiciformii, oblonga, densa la \Tar-
f ul tulpinelor. Creste prin poieni,
fanete si pasuni, margini de pd-
duri pa sus in regiunea alpina.
MaiIunie.
Planta uscata raspandeqte un pia-
cut miros de cumarind, mirosul ca-
racteristic al fanului proaspat, da-
torit in mare parte acestei plante.
TitritI, Tanacetuin vulgare L., vezi
- Vetrice.
 PLANTF.LE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN
Vo(Itiniti (Trans.), Menthe silvestris
L., vezi
ToeOnitrs (Trans.), Mentha silvestris
L., vezi Isma.
Alliariaofficinalis Andrz.,
vezi Usturoita.
Voiniciefi. [fr. Sisymbre, g. R a u -
kensenf]. Sisymbrium Loe,selii
L. 0. 0 0. planta erbacee din Tolcamerie, Clerodendron fragrans
fam. Cruciferae, tulpina i frun-
zele inferioare rigid-päroase (his-
pide); frunzele runcinat-penatifide,
laciniile dentate, la baza neauri-
culate, la frunzele inferioare ob-
longe, cele terminale confluente,
la frunzele superioare lanceolate,
cele terminale foarte mari gi has-
tiforme ; florile galbine, dispuse
in raceme termínale, caliciul Cu
sepalele patente ; fructele silique
lineare, adscendente, de doutt ori
mai lungi dead pedicelele pa-
tente, cele mai tinere mai scurte
cleat racemul convex. Cre0e prin
daramaturi, locuri inculte,pe langa
drumuri, ziduri, pe coline aride.
IunieIulie.
Volburfi, Calystegia septum R. Br.,
vezi Cupa-vacei.
Volburii, Gamma - lui - Dumnezeu
(Trans., Brapv), Forfecari, Hol-
Holbura, Poala-Maicei-Dom-
nului, Poala-rindunicei, Rochita-
randunelei, Volvura. [fr. Petit-li-
seron, Clochettes-des-champs ; g.
Acker -Windej. Convolvulus
arvensis L. 4. planta erbacee din
fam. Convolvulaceae, tulpina volu-
bird i impreuni cu frunzele glabra
sau rar dens qi scurt-paroasa ;
frunzele petiolate, oblong - ovale
sau lanceolate, sagitate sau hastate
la baza, cu auricule ascutite; flo-
rile odorante, albe sau rozee,caliciul
Cu 5 diviziuni, corola in forma de
palnie Cu 5 unghiuri i cu 5 in-
doituri, pe partea externa cu 5
bande ro0etice, pedunculele axi-
lare, uniflore, rar cu 2 .sau 3 flori ;
bracteele mici, indepartate de floa-
re ; fructul capsula ovoida, aproape
Cre0e prin locuri cul-
dacoromanica.ro
383
tivate, araturi, gradini, pe langa
drumuri. Iunie August.
Tolburit-de-gardurI, Calystegia se-
plum R. Br., vezi Cupa-vacei.
Tolburii-mare, Calystegia sepium R.
Br., vezi Cupa-vacei.
Tolcamelie, Clerodendron fragrans
L., vezi Volga%
L., vezi Volga.
Volgii, Volcamelie, Volcamerie.
Clerodendron fragrans L., syn. Vol-
kameria fragrant? Vent. D. mic ar-
bore din fam. Verbenaceae, tulpina
erectri, ajunge pang la 2 m. furl-
time ; ramurile paslos -paroase ;
frunzele ovale, aproape cordiforme,
sgrabuntoase qi pubescente; flo-
rile placut mirositoare, albe-ro0e-
tice, dispuse in corimbe terminale,
compacte, emisferice, caliciul per-
sistent cu 5 diviziuni, corola hy-
pocraterimorfii, cu 6 diviziuni, cu
tubul cam de lungimea caliciului
sau putin mai lung, stamine 4 putin
mai lungi decat corola, doua mai
lungi qi 2 mai scurte (didyname),
ovarul cu 4 loje, are un stil fili-
form, jautin mai scurt cleat sta-
minele ; fructul o drupii cu 4 sam-
buri, inconjurat la baza de caliciul
persistent, devenit carnos. Aceasta
planta, originara din Asia (China
qiJaponia), este mult cultivatil prin
casele oameuilor i prin florarii,
pentru florile sale frumoase qi
plicut mirositoare.
Volvura, Calystegia sepium R. Br.,
vezi Cupa-vacei, Calystegia
tica Gris., vezi Cupa-vacei gi Con-
volvulus arvensis L., vezi Volbura.
Voniceriu, Coaiele- popii (Mold.),
Lemn - canesc, Salbil - moale. [fr.
Bonnet - de -prêtre, Bonnet- earl*
Caprenotier; g. Pf a ff enh t -
lein, Spindelbaum, Pfa-
ffenkappchen]. Evonymus
europaeus L., syn. Evonymus valga-
118 Scop. t. arbust din fam. Ce-
lastraceae, tulpina cu ramuri pa-
trunghiulare, netede ; frunzele o-
puse, eliptic-lanceolate, serulate,
glabre ; florile alb-verzui, dispuse
 334 ZACH. C. PANTU
in cime pauciflore la varful pedun-
culelor axilare, caliciul cu 4 divi-
ziuni, corola cu 4 petale oblonge,
stamine 4; fructele capsule de co-
loare rozee, mai adesea cu 4 lobi,
obtus-angulate, netede 0 neari-
pate ; arilul portocaliu, acopere
intreaga siiminti albä. Cregte prin
paduri cranguri li tufisuri. Mai-
Iunie.
Toronio, Marrubium vulgare L., vezi
Ungurtq.
VoronteA , Catuquicii - salbatica
(Trans.), GutuitA,Ungurav. [fr.Mar-
rube ; g. And orn.]. Marru-
bium peregrinum L. 2t. plantä er-
bacee din fam. Labiatae, tulpina
foarte ramificatä si dimpreuni cu
frunzele alb-tomentoasii, ramurile
patente; frunzeleeliptic-lanceolate,
ingustate in petiol i dens-alb-to-
mentoase ; florile albe, dispuse in
verticile pauciflore, caliciul tubu-
los, cu 5 dinti drepti, pang la varf
tomento0, corola bilabiata, ca buza
superioara plank erectä si bifidä,
cea inferioara intinsa, trilobatri,
stamine 4, dintre care 2 mai lungi
(didyname); fructele mici nuente.
Cre&te prin locuri inculte si ru-
derale, pe marginea drumurilor.
IulieAugust.
rtijitoare, Circaea lutetiana L., vezi
Tilipi.
ratilicA, Circaea lutetiana L., vezi
Tiligeä.
Trotillett, Circaea lutetiana L., vezi
Tilipa.
Vuietoare, Bobitä, Poama-moraitei.
[fr. Camarine-noire ; g. Rause h-
beere, Krähenbeere].
Empetrum nigrum L. t. mic ar-
bust, totdeauna verde, din fam.
Z.
Zad, Crin (Mold. j. Neamtu, Ceahlau),
Zada, Zadri. [fr. Mélèze ; g. L ar-
c h e]. Larix sibirica Led., syn.
Larix Ledebourii Endl. D. frumos
arbore din fam. Coniferae-Pinaceae
Cu frunzele aciculare, lungi, dens-
dacoromanica.ro
Empetraceae, tulpina intinsa pe pi-
mant, foarte ramificatä ; frunzele
alterne, ingramadite, coriacee,
foarte scurt petiolate, lineare, rä-
sucite, de un verde-inchis, pe fata
inferioarii cu o dunga alba ; flo-
rile dioice, mici, rozee, sesile 0
solitare la subtioara frunzelor, ca-
liciul Cu 3 sepale rotunzite, con-
cave, corola cu 3 petale rozee,
stamine 3; fructele comestibile,
sunt bobite (bacce) lucitoare, ne-
gre, cu sucul purpuriu, de mä-
rimea unui bob de mazare. Creste
prin turbarii si prin paqunile pie-
troase si stancoase din regiunea al-
pina. AprilieIunie.
Vulturicit, Culcupl-vacei, Galbe-
ioare, Hultenioalii, Hultenioarii,
Iarba-eretei,Iarba-ieretei, Urechea-
pareeelui,Urechealoarecului,Vul-
turoancii. [fr. Oreille-de-rat, Pilo-
selle:; g. Habichtskraut, Ge-
meines-H abichtskr aut].
Hieracium Pilosella L. 21-. planed
erbacee, stoloniferi din fam. Com-
positae, tulpina scapiforma, fail
frunze, frunzele bazilare, oboval-
lanceolate, verzi-glaucescente, aco-
perite cu perilungi gi rigizi, pe fata
inferioaril sur-tomentoase ; florile
galbine-sulfurii, cele marginate pe
partea inferioarä cu o dungä ro-
0etica, dispuse in capitule soli-
tare la varf al tulpinei, involucrul
scurt-cilindric ; fructele mici a-
chene de coloare rosie - inchisä.
Aceastä planta variazil foarte mutt.
Creste prin plisuni aseste, riiriguri,
cranguri, pe coline i prin munti.
MaiSeptembrie.
Vulturoanch, Hieracium Pilosella L.,
vezi Vulturica.
fasciculate §i caduce; florile monoi-
ce, cele mascule dispuse in amente
scurte, mid, sesile 0 ovoide, cele
femele in amente soltare, erecte,
ovale si mutt mai lungi decat
cele mascule, conurile mici, oval-
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RONIN
oblonge, fin-catifelat-paroase, de
coloare verde. Creste prin locu-
rile pietroase din regiunea alpina
inferioarri. Mai. Larix decana
Mill., syn. Larix europaea D C., care
se deosebeste de specia precedenta
prin frunzele aciculare mai scurte,
prin conurile mai mari, glabro si de
un rosu viu. A cest frumos arbore
creste numai cultivat ca planta de-
corativa. Mai.
Zadii, Larix sibirica Led., vezi Zad.
Zadrii, Larix sibirica Led., vezi Zad.
Zaharich (Bucovina), Lycium vul-
gare Dun., vezi Catina-de-garduri.
Zambia, Floarea - viorelei, Iacint
(Trans., Nasaud), Zambila-de-gra-
dina, Zambul. [fr. Jacinthe ; g.
Hyazinthe]. Hyacinthus orien-
talis L. 21-. planta erbacee, bul-
boasi din fam. Liliaceae, bulbul
ovoid, da nastere maimultor frunze
lanceolatesau lanceolat-lineare, ca-
naliculate, lucitoare si de un ver-
de-inchis ; florile odorante, albe,
rosii, albastre sau galbine, sunt
dispuse tutean racem multiflor la
vtirful tulpinei scapiforme, penan-
tul in forma de palnie, cu 6 divi-
ziuni recurbate, mai scurte decat
tubul, stamine 6 foarte scurte, as-
cunse in tubul corolei. Aceasta
planta, originara din regiunea me-
diteraniana, din Africa, mult cul-
tivata din cauza mirosului si a fru-
musetei florilor sale, uneori si in-
voalte. MartieAprilie. Melif.
Zambila (Oltenia), Scilla bifolia L.,
vezi Viorele.
Zambibil-de-elimp, Scilla bifolia L.,
vezi Viorele.
Zambila - de - grildinfi, , Hyacinthus
orientalis L., vezi Zambila.
ZambilA-motatii, Muscari botryoides
Mill. si Muscari racemosum Mill.
vezi Porumbei.
Zambilea, Muscari comosum Mill. qi
Muscari tenuifiorum Tausch., vezi
Ceapa-cioarei.
Ziimbru. [fr. Arole, Alviès ; g. Arv e,
Z i rb e 1 k ie f e r]. Pinus Cembra
L. D. frumos arbore totdeauna
verde din fam. Coniferae-Pinaceae,
dacoromanica.ro
335
tulpina pana la 20 m. inaltime
Cu ramurile tinere galbin-ruginiu-
pubescente ; frunzele aciculare, de
5-8 cm. lungime, sunt rigide, tri-
quetre, aspre pe margine, cu 2
fete alburii si cu a 3 fati de un
verde-stralucitor, grupate cate 3
5 pe ramurile scurte ; florile mas-
cule si femele pe aceiasi planta
(monoice), cele mascule dispuse in
amente la baza rimurelelor cele
femele in amente la virf al ramu-
relor ; conurile erecte, ovale, in ti-
nerete violaceu-brumate, squamele
(solzii) late, lax-imbricate, termi-
nate printr'o protuberanta larga
si obtusa'; semintele nearipate si
aproape de marimea alunelor, sunt
comestibile. Creste in regiunea
alpina si montana, uneori si cul-
tiva ca planta decorativa. Mai.
Lemnul intrebuintat In seulpturil.
Semintele de Ztimbru sunt comes-
tibile.
Zambul, Hyacinthus orientalis L., vezi
Zambilii. .
Vimos (Mold.), Cucumis Melo L., vezi
Pepene-galben.
Zitmo*iti (Trans.), Macu-cioarei. [fr.
Fleur-d'une-heure, Ketmie-vésicu-
leuse; g. Studentenblume].
! Hibiscus ternatus Cav., syn.
Hibiscus Trionum L. var. ternatus
DC. O. planta erbacee, acoperita
cu peri aspri din fam. Malvaceae,
tulpina ramificata dela baza; frun-
zele alterne, petiolate, neregulat-
dintate, cele inferioare aproape
intregi, cele superioare tripartite,
ca segmentele lanceolate, cel mij-
lociu foarte lung; florile mari, des-
chis-galbine , purpuriu-inchise si
catifelate la centra, sunt solitare,
axilare si scurt-pedunculate, calicu-
lul Cu numeroase foliole lineare, ca-
liciul cu 5 diviziuni, este (vesiclos)
umflat, membranos si Cu nervure
evidente, corola ea 5 petale oval-ro-
tunde,galbin-deschise si Cu baza pur-
purie, stamine numeroase, reunite
inteun fascicul, stigmate capitate,
 336 ZACH. C. PANTO
fructele capsule loculicid - dehis-
cente, cu 5 loje, Cu numeroase se-
minte. Creste prin sáminàturi, prin
locuri fertile, pe cámp si pe margi-
nea drumurilor. Iunie-Septembrie.
Zárnit, Solanum Dulcamara L., vezi
Zama, Umbra-noptei. [fr. Tue-chien;
g. Nachtschatten, S chwarzer-
Nachtschattend. Solanuni
nigrum L. 0. plantä erbacee, ve-
ninoasä din fam. Solanaceae, tul-
pina anguloasti; frunzele oval-rom-
boidale, sinuat-dintate, glabres-
cente sau piiroase ; florile albe,
pedicelate, dispuse in mici um-
bele, caliciul cu 5 diviziuni, este
persistent, corola rotatä Omit la
mijloc, divizatä in 5 lobi oblong-
ovali, stamine 5 Cu anterele co-
nivente i dehiscente prin 2 pori;
fructele boabe (bacce) globu-
loase, negre sau verzi. Creste
pe langli garduri, pe drumuri,
prin locuri cultivate si inculte.
IulieAugust.
Zarnacadea (Mold.), Narcissus pa-
ticus L., vezi Zarnacadele.
Zarnacadea (Mold.), Burti (Maced.),
Caprine, Coprine, Gheocqi, Gheo-
eei-de-grädinä,Zarnacadele(Mold.).
[fr. Bonhomme, Coucou, Narcisse-
des-près ; g. Märzenbecher,
G e meine-Narciss e].-1Varcis-
sus Pseudo-Narcissus L. 21. plantä
erbacee, bulboasii din fam.Amaryl-
lidaceae, bulbul ovoid ; tulpina
scapiformä, comprimatii, biangu-
loasti ; frunzele lineare, necare-
nate, glaucescente si obtuse ; flo-
rile mari, galbine, solitare la var-
f ul tulpinei, periantul cu 6 diviziuni
ovale, galbin - deschise, coromila
galbin-aurie, campanula* pe mar-
gine undulatä si neegal-crenatti, de
lungirnea diviziunilor periantului,
stamine 6 inserate de tot jos pe
tubul corolei ; fructul o capsuld
Cu sumeroase seminte. Plantd
europeanti, care la noi creste
numai cultivatii pentru florile sale
frumoase. MartieAprilie. In piír-
tile noastre se mai cultivä ca
dacoromanica.ro
plante ornamentale Inca urmiitoa-
rele specii: Narcissus biflorus Curt.
Cu ate 2-4 flori albe coronula
galbinii, cu marginea albA. Origi-
nara din Europa centralti si su-
dica. MaiIunie. Narcissus incom-
parabilis Mill., frunzele lin eare, de
un verde alblistriu, flori solitare,
galbine, coronula cutat-incretitä,
galbinä.-aurie ; originará din sudul
Europei. MartieAprilie.si Nar-
cissus Tazetta L. frunzele
(glauce), cu 10-20 flori,
odorante, dispuse in umbelii, gal-
bine sau albe, coronula galbinti
sau portocalie, plant& originará din
nordul Africei si sudul Europei.
Aprilie.
Zarnacadea, Narcissus radiiflorus
Salisb., vezi Coprine.
Zarnacadele (Mold.), Caprine, Co-
prine, Fulie (Munt.), Fulii (Munt.),
Gheocei, Gheocei-de-grädind, Zar-
nacadea (Mold.). [fr. Herbe-A-la-
Vierge, Narcisse ; g. N arziss e,
Dichter-Narzissed. Nar-
cissus poëlicus L. 2t. plantä erbacee,
bulboasii din fam. Amaryllidaceae,
bulbii tunicati, ovoizi; tulpina sca-
piformii, este comprimatä, bian-
guloasä ; frunzele lineare, glau-
cescente, putin carenate, obtuse
aproape de lungimea tulpinei;
florile mari, odorante, albe, soli-
tare, rar cate 2 la varful jtulpinei,
periantul ca 6 diviziuni oval-oblon-
ge, albe si imbricate, coronula
galbing, Cu marginea rosie. Origi-
nará din sudul Europei, cultivatii
ca plantA decorativä, din cauza
florilor sale finmoase i pläcut
mirositoare. MaiIunie.
Zarnacadele (Mold.), Narcissus Pse-
udo-Narcissus L., vezi Zarnacadea
si Narcissus rwliifiorus Salisb., vezi
Coprine.
Zarzitr, Prunus .Armeniaca L., vez
Cais.
Zarziir (Trans., Brasov), Prunus ce-
rasifera Ehrh., vezi Corcodus.
Zarzilre (Trans., Brasov), fructele
comestibile de Prunus cerasifera
Ehrh., vezi Corcodus.
 PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN
&manic, Agrostemma Githago L., vezi
Neghina si Lolium temulentum L.,
vezi
Zeabre, Galeopsis Ladanum L., vezi
Taposnic.
Zinie, Zinnia elegans Jacq., vezi
Carciumarese.
Zizanie, Agrostemma Githago L., vezi
Neghina.
Zizanie, Iarba-englezeasca, Iarba-
inglizeasca, Obsiga, Odos, Rai-
gras, Salbata,
[fr. Ivraie, Ray-grass ; g. Lolch,
Raigras, Englis ches-Rai-
gras]. Lolium perenne L. 21.
planta ierboasii, cespi toast,: din fam.
Gramineae, tulpinele insotite la
baza de numerosi vlastari sterili;
frunzele plane, In tinerete cutatesau
rasucite, sunt verzi-inchise ; florile
dispuse cate 5-14 in mici spi-
cule oblonge sau linear- lanceo-
late, asezate solitar in excava-
tiunile rachisului, cu partea lor
mai ingusta spre rachis, spiculele
mai lungi decal glumele cu 7-9
nervure, glumela inferioara obtusa
sau ascutita, florile ermafrodite, cu
3 stamine, ovarul aproape globulos,
cu 2 stigmate plumoase ; fructul
cariopsa oblonga, invalita de glu-
mele. Creste prin livezi, fanete si
pe marginea drumurilor, uneori
cultivatti prin parcuri si
pentru verdeata i ca nutre i pentru
animale. IunieSeptembne.
Malt intrebuintata spre a face
gazonuri i fanete artificiale.
Zlac, Anemone nemorosa L., vezi
Floarea-pascilor.
Zorele (Munt.), Convolvulus tricolor
L., vezi Zorele-pitice.
Zorele, Holboni (Mold.), Racorele
(j. Mehedinti), Schimbacioase. [fr.
Volubilis, Liseron - pourpre ; g.
Trichterwinde]. lpomoea
purpurea Lam., syn. CO nVO.Vi1-118
1 pur-
pureas L. Q. planta erbacee din
fam. Convolvulaceae, tulpina
ramificata de la baza, aco-
perita cu peri reversi ; frunzele
alterne, petiolate, intregi, cordi-
dacoromanica.ro
337
forme, acuminate si pubescente ;
florile mari, purpuriu-inchise, dis-
puse cate 3-5 in raceme umbeli-
forme, pe un peduncul comun, ca-
liciul cu 5 diviziuni aspru-paroase
(hispide), corola in forma de pal-
nie, de ordinar cutata (plisata),
de 4-5 cm. lunga, de coloare
purpuriu-inchisa, stamine 5 ea fi-
lamentele dilatate si pubescente la
baza, ovarul cu stilul simplu, termi-
nat printr'un stigmat capitat; fruc-
tul o capsula. Originara din Ame-
rica meridionala, malt cultivata ca
planta ornamentala, prin cultura
s'au obtinut numeroase varietäti
de colori. IunieOctombrie. Me-
lif. Ipomoea variabilis Chois.
originara din Mexico, planta pu-
bescenta, cu 2-7 flori rozee, dis-
puse in raceme umbeliforme.
Pharbitis hederacea Chois., syn.
Ipomoea hederacea Jacq. [fr.
; g. Pr u nk-
wind e .]. Q. planta volubila, cu
frunzele cordiforme, cu 3-5 lobi,
cei laterali ascutiti, eel median
mai mare; florile albastre, cate 1
sau 2 flori pe un peduncul, cali-
ciul Cu 5 diviziuni linear-lanceo-
late, resfrante i foarte aspru-pii-
roase (hispide), originara din Bra-
silia. AugustSeptembrie.Phar-
bitis Ail Chois., syn., Convolvulus Nil.
L. [fr. Liseron - de- Michaux ; g.
P run kw i n d e]. Q. frunzele cu 3
lobi, cel median dilatat la baza
florile azurii, originarg, din Peru.
Iulie Septembrie. Quamoclit
vulgaris Chois., syn. Ipomoea Qua-
moclit L. [fr. Jasmin-de l'Inde ; g.
Qu am oklit]. Q. planta volu-
cu frunzele alterne, pecti-
nat-multifide, cu segmente lineare,
ascutite ; florile rosii, solitare la
varful pedunculelor axilare, cali-
ciul Cu 5 diviziuni oval-lanceolate,
corola tubuloasa, Cu limbul intins,
de 8-10 mm. de larg i Cu 5 lobi
aproape ascutiti ; stamine 5 proe-
minente ; originara din America
centrala. Iunie August. Toate
aceste plante volubile, cu florile
22
 338 ZACH. C. PANTU

mari 0 frumoase, sunt cultivate tricolore: al bastre, albe 0 inläuntru

mai cu samii pentru decorarea zi-
durilor i a chiopurilor.
Zorele-pi tice(Munt.),Holbora(Mold.),
Rilcorele (j. Mehedinti, Clopni),
Zorele (Munt.). [fr. Belle-de-jour;
g. Gartenwinde]. Convolvulus
tricolor L. 0. plantä erbacee, ph-
roasii, nevolubilä, din fam. Con-
volvulaceae, frunzele oval-lanceo-
late, ciliate la bazti; florile mari,
frumoase, solitare qi axilare, sunt
galbine, pedunculele axilare, uni-
flore, mult mai lungi decät frun-
zele qi insotite de 2 bractee, ca-
liciul cu 5 sepale ovale, lanceolate,
ascutite, corola tubuloasä, in forma
de palnie (infundibuliformA). sta-
mine 5; fructele capsule piiroase.
Aceastil plantii, originarii din re-
giunea mediteranianä, este adesea
cultivatii pentru florile sale fru-
moase. IunieSeptembrie. Melif.

dacoromanica.ro
 INDICE ALFABET1C
DE
NUMIRILE qTIINTIFICE ALE PLANTELOR CUPRINSE IN ACEASTA LUCRARE
(NITMIRILE iNCHISE ¡N PARANTEZA. SUNT SINONIME)
(Abelmoseus esculentus L.), Bame.
Abies alba Mill., Brad-alb.
(excelsa Poir.), Molid.
(pectinata DC.), Brad-alb.
Abutilion Avicennae Gaertn., Pristolnic.
Acanthus longifolius Host., Talpa-ur-
sului.
Acer campestre L., Jugastru.
platanoides L., Aliar.
Pseudoplatanus L., Paltin.
tataricum L., Gladis.
Achillea Millefolium L., rJoada-sore-
celului.
Ptarmica L., Rototele-albe.
.Aconitum Anthora L., 'Omeag-galbin.
cernuum Omag.
lasianthum Rchb., Omag-galben.
Moldavicum Hacq., Omag.
Napellus L., Omag.
variegatum L., Omag.
Vulparia Rchb., Omiac,
Acorus Calamus L, Obligeanii.
Actaea spicata L , Orbalt.
Adenostyles albifrons Rchb. var Kerneri
Simk., Ciucura si.
Adonis aestivalis L., docosei-de-camp.
autumnalis L., Ruscuta-tomnatica.
flammea Jacq., Ruscuta.
vernalis L., Ruscuta-primavaratica.
Walziana Simi., Ruscuta-primava-
ratica.
Adoxa Moschatellina L., Fragulita.
(Aecidium Berberidis Pers ),Rugin a-gra' -
ului.
Aegopodium Podagraria L., Piciorul-
cap rei.
Aesculus Hippocastanum L., Castan-sal-
batic.
dacoromanica.ro
Aethusa Cynapium L., Patrunjelu-ca-
nelui.
Agaricus (alutaceus Krombh.), Burete-
de-spin.
arvensis Schaeff., Ciuperca.
(aurantiacus Fr.), Bureti-galbisori.
(betulinus Scop.), Bureti-de-mes-
teacan.
campestris L., Ciuperca-de-gunoi.
(clypeolarius Fr.), Gheaba-de-brad.
(coccineus Sow.), Burete-rosu.
(cochleatus Fr.), Nicoreata.
(deliciosus L.), Rascov.
(eburneus Bull.), Burete-balos.
(finzetarius L.), Buretele-calului.
(foetens Pers.), Billosel.
(Georgii L.), Nicorete.
(imperialis Fr.), Giugan.
(longipes Bull.), Gheaba-de-padure.
(melleus FI. Dan.), Ghebe.
(micaceus Bull.), Burete-de-rouri.
(ostreatus Jacq.), Piístrav.
(piperatus Scop.), Iutari.
nratensis Schaeff., Ciupercii.
(procerus Scop.), Burete-serpesc.
(Prunulus Scop.), Nicoreti.
(serotinus Schrad.), Pastrav.
silvaticus Schaeff., Ciuperca.
(volemus Fr.), Vinetica-cu-lapte.
Agrimonia Eupatoria L., Turita-mare.
(Agropyrum repens P. Beauv.), Pir.
Agrostema (Coronaria L.), Curcubeu.
Githago L., Neghina.
Agrostis alba L., larba-campului.
canina L., Bucatel.
Spica-venti L., Iarba-vantului.
Ailanthus glandulosa Desf., Cenuser.
Aira casspitosa L., Paiuq.
 340 INDICE ALFABETIC
Ajuga Chantaepithys Schreb., Tilmftita-
de-camp.
genevensis L., Suliman.
Laxmanni Benth., Baba-boierului.
reptans L., Vinerita.
(Alcea pallida Bohm.), Nalba-rumena
(rosea L.), Nalba-de-gradina.
Alchemilla vulgaris L., Cretisoare.
(Alectorolophus alpinus Walpers.), Clu-
cotici.
(major Rchb.), Clocotici.
(minor Wimm. et Grab.), Clocotici.
(Aleuria aurantia Fi. Dan.), Urechea-
babei.
Alisma Plantago L., Limbarita.
Alliaria officinalis Andrz., Usturoita.
Allium ascalonicum L , Hasme.
Cepa L., Ceapa.
fistulosunt L., Ceapa-ciorascii.
ochroleucum W. et Kit., Aiu-salbatic.
oleraceunt L., Aiu-salbatic.
Porrum L., Praz.
rotundunt L., Pur.
sativum L, Usturoi.
var. Ophioscordon Don., Usturoi-
de-toamna.
Schoenoprasum L., Arbagic.
Scorodoprasum L., Aiul serpelui.
ursinum L., Leurcla.
Alnus glutinosa Gaertn., Arin-negru.
incana DC., Arin-alb.
vidiris DO., Liliac-de-munte.
Aloe ferox Mill., Sabur.
succotrina Lam., Sabur.
vera L., Sabur.
Alopecurus pratensis L., Coada-vulpei.
(Aloysia citriodora Ortega.), Lamaita.
Alsine (caespitosa Ehrh.), Mierluth.
(media L.), Rocoina.
verna Bartl., Mierluta.
.Althaea officinalis L., Nalba-mare.
pallida W. et Kit., Nalba-rumena.
rosea Cav., Nalba-de-gradina.
.Alyssunt calycinum L., Albita.
(incanum L.), Ciucusoara.
minimum Willd., Barbisoara.
Amanita niuscaria L., Bureti pestriti.
Amarantus Blitum L., tir-mic.
caudatus L., Busuioc-rosu.
(paniculatus L., var sanguineus, Moq.),
tir-rosn.
retroflexus L., *tin
sanguineus L., *tir-rosu.
silvestris Desf, Stir-prost.
(Amaryllis lutea L.), Ghiocel-de-toamna.
(Amberboa moschata DO.), Spoitori.
(odorata DO.), Pesma.
( Amonsum Zingiber L.), Ghimbir.
Amorpha fruticosa L,
dacoromanica.ro
Ampelopsis quinquefolia Michaux., Vita
de-Canada.
(Amygdalus comniunis L.), Migdal.
(nana L.), Migdal-pitic.
(Persica L.), Persic.
Anagallis arvensis L., Scanteuta.
Anarnirta CocculusWigt. et Arn.,Maslad.
Ananas sativus Lindl., Ananas.
Anastatica hierochunticaL.,Mana-Maicei-
Domnului.
Anchusa italica Retz., Limba-boului.
officinalis L., Miruta.
Aniromeda polifolia L., Ruginare.
Andropogon Gryllus L., Sadina.
(halepensis Brot.), Costrei.
Ischaelnum L., Biirboasa.
Androsace arachnoidea Schott., Laptele-
stancei.
('hamaejasme Host., Laptisor.
Anemone alpina L, Sisinei-de-munte.
-- angulosa Lam., Crucea-voinicului.
Hepatica L. Popilnic-iepuresc.
nemorosa L., Floarea-pastilor.
pratensis L., Sisinei.
Pulsatilla L., Deditei.
ranunculoides L., Pastita.
bilvestris L., Oita.'
Anethum graveolens L., Marar.
Angelica (Archangelica L.), Anghelica.
silvestris L., Angelina-salbaticii.
Antennaria dioica Gaertn., Parpian.
Anthemis arvensis L., Romonita-de-
camp.
Cotul:z L., Romonita-puturoasa.
tinctoria L., Floare-de-perina.
Anthericum ramosun; L., Liliuta.
Anthoxanthum odoratunt L.. Vitelar.
Anthriscus Cerefolium Hoffm., Asmatui.
silvestris Hoffm., Hasmaciuch.
trichosperma Schult., Asmatui-sal-
batic.
Anthyllis Vulneraria L., Vatamatoare.
var. calcicola Schur.,Vatamiltoare.
Antirrhinum majus L., Gura-Leului.
(Apera Spica-venti P. Beauv.), larba-
vantului.
Apium graveolens L., Telina.
var. rapaceum 1C. Telina.
(Petroselinum L.), Patrunjel.
Aquilegia nigricans Bmgt., Caldarusa.
vulgaris L., Cilldarusa.
Arabis alpina L., Gascarita.
(glabra Bernh.), Turicel.
hirsuta Scop., Gascarita.
Arachis hypogaea L., Alune-americane.
(Arbutus officinalis Wimm., et Grab.),
Strugurii-ursului.
( Uva ursi L.), Strugurii-ursului.
Archangelica of ficinalisHoffm.Aughelici.
(Arctium Bardana Willd.), Brustur.
 NUMIRILE STIINTIFICE
(Arctium Lappa L.), Brustur.
Arctostaphylos Uva ursi Spreng., Stru-
gurii-ursului.
.Arenaria serpyllifolia L., Studenita.
(alma L.), Mierluta.
Aristolochia Clematitis L., Reraf.
(Armeniaca vulgaris Lam.), Cais.
Armillaria imperialis Fr., Giugan.
mellea Vahl., Ghebe.
(Armoracia rusticana Fi. Wett.), Hrean.
Arnica montana L, Arnica.
.Arrhenatherum elatius Mert et Koch.,
Ovascior.
Artemisia Abrotanum L., Lemnu-Dom-
nului.
Absinthium L., Pelin.
annua L., Nafuria.
austriaca Jacq., Pelin.
campestris L., Pelin-nemirositor.
Dracunculus L., Tarhon.
pontica L. Pelinitti.
scoparia W., et Kit., Pelin-de-ma-
turi.
vulgaris L., Pelinarita.
Arun; maculatum L., Rodu-pamantului.
orientale M. Bieb., Rodu-pamtintului.
(Aruncus silvester Kosteletzky.), Barba-
popei.
Arundo Donax L., Trestie.
(epigeios L.), Trestie-de-campuri.
(Phrogmites L.), Stuh.
Asarum europaeum L., Pochivnic.
(Aselepias carnosa L.), Ceara.
(Vincetoxicun; L)., Iarba-fiarelor.
Asparagus collinus Schur., Umbra-ie-
purelui.
officinalis L, Sparanghel.
polyphyllus Stev., Umbra-iepurelui.
(scaber Brign.), Umbra-iepurelui.
tenuifolius Lam. Sparanghel-salbatic.
Aspergillus glaucus Link., Mucegai.
Asperugo procumbens L., Lipicioasii.
Asperula arvensis L., Lipitoare.
odorata L., Vinarita.
tinctoria L., Lipitoare-de-vopsit.
Aspidium aculeatum Swartz., Ferica.
Braunii Spen., Creasta-cucosului.
(Filix-mas Swartz.), Feriga.
lobalum Sw., Creasta-cucosului.
Lonchitis Swartz , Ferega.
(spinulosum Doel.), Feriga.
Thelypterts Swartz.), Ferega.
Asplenium Adianthum 111gram L., Parul-
Maicei-Domnului.
(Filix-femina Bernh.), Spinarea-lu-
pului.
Trichomanes L., Strasnic.
Aster alpinus L, Ochiu-boului.
Aniellus L., Stelita.
(chinensis L.), Rusi-de-toamnti.
dacoromanica.ro
841
Aster laevis L., Saponele.
Astragalus australis Lam , Piatra-linte.
glycyphyllos L., Unghia-gitiei.
Onobrychis L., Cosaci.
Astrantia major L., gtevie.
var. montana tur., Stevie
var. tridentata Stur. Stevie.
var. vulgaris Stur. Stevie.
(Athamanta Meum L.), Brie.
Athyrium Filix-femina Roth., Spinarea-
lupului.
Atragene alpina L Curpen-de-munte.
Atriplex (hastata L.), Loboda.
hortensis L, Loboda-de-gradina.
latifolia Wahl., Loboda.
litoralis L., Caprita.
nitens Schkuhr., Lob o da-de-drumuri.
oblongifolia W. et Kit, Loboda.
patula L., Loboda.
rosea L., Loboda.
tatarica L., Loboda-salbatica.
Atropa Belladonna L., Matraguna.
Auricularia mesenterica Fr., Drehle.
(tremelloides Bull.), Drehle.
Avena (elatior L.), Ovascior.
fatua L., Odos.
arientalis Schreb., Ovas.
sativa L., Ova's.
strigosa Schreb., Ovas-prost.
( Baldingera arundinacea Dumort.), Ter-
baluta.
Ballota nigra L., Catuse.
(Balsamina hortensis Desp.), Canale.
(Balsamita vulgaris Willd.), Calomfir.
Barbarea vulgaris R. Br., Crusatea.
(BarkJtausia foetida DC.), Sunatoare.
(setosa DC.), Galbenusi.
Bartsia alpina L., Bursuca.
Be/lis perennis L , Banuti.
Berberis vulgaris L., Dracila.
Berteroa incana DC., Ciucusoartt.
Bertholletia excelsa Humb. et Bonpl.,
Nuci-americane
Beta vulgaris L., Sfecla.
var. Cicla L, Sfecla.
var. rubra L., Sfecla.
Betanica officinatis L., Vindecea.
Betula carpatica W. et Kit., Mestea-
can-negru.
pubescens Ehrh., Mestecanas.
verrucosa Ehrh., Mesteacan.
Bklens cernua L., Iarba-rosie.
tripartita L., Dentita.
Bifora radians M. Bieb., Iarba-putu-
roasa.
Biscutella laevigata L., Ochelaritii.
Blitum virgatun; L., Fraga-tatarasca.
Bolbitius fragilis Fr. (L.), Burete-dom-
nesc.
 342 INDICE ALFABETIC
(Boletopsis latteus P. Henn.), Turta-vacii.
Boletus (annulatus Pers.), Turta-vacii.
(betulinus Bull.), Vacalie-de-mestea-
can.
bovinus L., Pita-vacei.
(circinatus Pers.), Pitoasa.
duriusculus Schulz,, Chitara.
edttlis Bull., Manatarci.
granulatus L., Pitoasa.
(Juglandis Schaeff.), Burete-de-nuc.
lupinus Fr., Hrib-tiganesc.
luridus Schaeff, , Pitarca.
luteus L.. Turta-vacii.
purpureus Fr, , Burete-de-stejar.
(sanguineus Krombh.), Burete - de -
stejar.
Satanas Lenz., Hrib tiganesc.
scaber Fr., Pitara.
(squatnosus !lads.), Burete-de-nuc.
(suaveolens L.), Vacalie-de-salcie.
versipellis Fr., Chitarcuta.
Borrago officinalis L., Limba-mielului.
Bostoellia Carteri Birdw., Tamale.
papyrifera Hochst., Tamaie.
serrata Stackh., Tamttie.
Botrychium Lunaria L., Limba-cucului.
Boussingaultia baselloides Humb. Bompl.
et Kunth., Telegraf.
Bovista (gigantea Nees.), Gogoase.
plumbea Pers., Prahaita.
Brachypodiutn pinnatum P. Beauv., Ob-
saga.
silvatictun Roem. et Schult., Obsaga.
Brassica (alba Boiss ), Mutar.
(campestris L), Rapita-salbatica.
elongata Ehrh., Mustar-alb-salbatic.
Napus L. var. esculenta DC., Napi.
var. oleifera DC., 1) annua
Koch. si 2)hiemalisDoell
var. (rapifera Metzger.), Napi.
nigra Koch., Mutar-negru.
oleracea L., Varza.
var. Botrytis DC., Conopida.
var. (bullata DC.), Varza-creata.
var. capitata L., Varza-de-iarna.
var. gemntifera DC., Varza-de-
Bruxel.
var. gongylodes L., Caralambe.
var. sabauda L, Varza-creata.
Rapa L, Rapita-salbatica.
var. esculent° Koch.. Napi-cure-
cesti.
L. var. oleifet a DC., 1) annua
Koch.,2)hiema/isMartens.,Rapita.
var. (rapifera Metzger.), Napicure-
cesti.
(Sinapis Vis.), Mutar-de-amp.
Briza media L., Tremuratoare.
(Bromelia Ananas L.), Ananas.
Bomus secalinus L., Obsiga.
dacoromanica.ro
Bromus sterilis L., Obsiga.
Bruckenthalia spiculifoliaRchb..Coactizii.
Brunelle; vulgaris L., Busuioc-salbatic.
Bryonia alba L., Imparateasa.
dioica Jacq., Mutatoare.
Bryum argenteum L., Pomusel.
Bunias Erucago L, Hreanita.
orientalis L., Brabin.
(Bunium Bulbocastanton L.), Alunele.
(Buphalmum cordifoliton W. et. Kit.),
Liiptucu-oaiei.
Bupleurum rotundifolium L., Urechea-
iepurelui.
Butomus umbellatus L., Rosatea.
Buxus sentpervirens L, Cimisir.
Calamagrostis epigeios Roth., Trestie-
de-campuri.
Calamintha Nepeta Clairv., Ismusioara.
officinalis Moench., Isma-padurilor.
Calamus Draw Willd., Sange-de-noua
frati.
Calendula arvensis L., Hilimica.
officinalis L., Filimictt.
Calla palustris L., Coada-smeului.
(Calliopsis bicolor Rchb.), Lipsanoaice.
(tinctoria DC.), Lipscanoaice.
Callistephus chinensis Nees., Rusi-de-
toamna.
Callitriche (yema L.), Drente.
vernalis Katz., Drente.
Calluna vulgaris Salish., Iarba-neagra.
Calocera viscosa Fr., Barba-caprei.
Caltha palustris L Calcea-calului.
Calystegia sepium R. Br., ()upa-vacei.
silvatica Gris., Cupa-vacei.
Camelina sativa Crantz., Lubit.
Campanilla glonterata L., Ciuciure.
Medium L., Clopotei.
persicifolia L., Basina-porcului.
Rapunculus L., Clopotei.
(Camphora officinarum Bauh.), Camfor.
Canna indica L., Belsita.
Cannabis sativa L., Canepa.
Cantharellits cibarittsFr.,Bureti-galbeni.
Capparis spinosa L., Capere.
Capsella Bursa pastoris Moench., Trai-
sta-ciobanului.
Capsicunt annuunt L., Ardeiu.
CaraganafrutescensDC.,Tuat-lemnoasii.
Cardamine (bulbifera R. Br.), Coltisor.
impatiens L., Rajnica.
pratensis L., Stupitul-cucului.
Carduus acanthoides L., Spin.
(Marianus L.), Armurariu.
nutans L., Ciulin.
Carex hirta L., Pir-rosu.
riparia Curtis., Rogoz.
vulpina L. Rogoz.
Carlina acattlis L., Turta.
 NUMIRILE STIINTIFICE
Carpesium cernuttm L., D osnica-galb en a.
Carpinus Betulus L., Carpen.
duinensis Scop., Sfineac..
(orientalis Lam.), Sfineac.
Carthamus (lanatus L.), Pintenoaga.
tinctorius L., ofriinas.
Carunt Bulbocastanum Koch., Alunele.
Carvi L., Chimen.
(Petroselin um Benth. et Hook.), Pa-
trunjel.
(Caryophyllus aromaticus L.), Cuisoare.
Cassia acutifolia Del., Siminichie.
angustifolia Valh., Siminichie.
Castanea (sativa Mill.), Castan.
vesca Gaertn., Castan.
(Caulinia fragilis Inarita.
Cedrus Libani Barrel., Cedru.
Celosia cristata L., Creasta-cocosului.
Celtis australis L., Sknbovina.
(Cenchrus racemosus L.), larbii-scaioasa.
Centaurea (Amberboi: Lam.), Pesma.
(benedicta L.), Schinel.
Calcitrapa L., Ghimpe.
C !Janus L., Vinetele.
jurineifolia Boiss., Maturele.
moschata Willd., Spoitori.
(nervosa Wi11d.), Sglavoc.
phrygia L., Dioc.
plumosa Lam., Shívoc.
pseudophrygia C. A. Mey. Dioc.
solstitialis L., Scai-galben.
spitutlosa Rochel., Ciolobot.
suaveolens Willd., Pesma.
(Cephalandra indica Nand.), Tartactitit.
Cephalaria transsilvanica Schrad.,Sipica.
Cerastium arvense L., Cornut.
glomeratum Thuil., Struna-cocosului.
triviale Link., Struna-cocosului.
(Car aus Chantaecerasus Lois.), Visinel.
(Duracina Da), Cires.
(Juliana DC.), Cires.
(Mahaleb Mill.), Visin-turcesc.
(Padus DC.), Malin..
(vulgaris Mill.), Visin.
Cer9tocarpus arenarius L., Ciulei.
Ceratocephalus orthoceras DC., Plosnicar
Ceratonia S'iliqua L., Roscov.
Ceratophyllum demersum L., Cosor.
submersum L., Cosor.
Cerinthe minor L., Pidosnic.
Cetraria islandica Ach., Muschi-de-
munte.
Chaerophyllum aromaticum L., Antonica.
bulbosum L., Baraboi.
(silvestre L.), EIasmaciucfi.
Chaiturus Marrubieistrunt L., Coada-
m&tei.
Cheiranthus Cheiri L., Micsunele-rugi-
nite.
Chelidonium manta L., Rostopasca.
dacoromanica.ro
343
Chenopodium album L., Spanac-salbatic.
Bonus Henrietta L., Spanacul-cioba-
nilor.
Botrys L., TamEta.
hybridum L., Spanac-porcesc.
murale L, Frunza-de-potca.
(Scoparia L.), Maturi.
Vulvaria L, Loboda-puturoasa.
Chondrilla juncea L., Rasfug.
Chrysanthemum Balsamita L., Spilcute.
Chrysanthemum indicum L., Tufanica.
(Leucanthemum L), Aurata.
macrophyllum W. et Kit., Vetricea.
(Parthenium Pers ), Granat.
sinense Sab , Tufanica.
(Chrysopogon Gryllua Trin.), Sadinit.
Cicendia filiformis Delarbre.,Amaraluta.
Cicer arietin um L., Naut.
Cichorium Endivia L., Cicoare-de-gra-
ding.
Intybus L., Cicoare.
Cicuta virosa L., Cucuta-de-apa.
Cinnantonaton (arontaticunt Nees.), Scor-
tisoara,
Camphora Nees., Camfor.
Cassia Blume., Scortisoara.
zeylanictent Nees , Scortisoara.
Circaea lutetiana L., Tilisca.
Cirsium arvense Scop , Palamida.
canunt M. Bieb., Limba-oaiei.
lanceolatunt Scop , Scai.
oleraceum Scop., Crastaval.
(Cistus Heltanthemunt L.), Iarba-osului.
Citrullus vulgaris Schrad..Pepene-verde.
Citrus Aurantium L, Portocal.
Limonium Risso , Lamai.
medica L, Chitrit.
= nobilis Lour, , Mandarina.
Cladophora Ktz., Matasa-broastei.
Clava ria botrytis Pers., Ramurele.
coralloicles L., Bureti-de-conopide.
crispula Fr., Togmagel
flava Sc. aeff, , Creasta-cocosului.
formosa Pers , Melosel.
(viscosa Pers.), Barba-caprei.
Clavicepa purpurea (Fr.) Tul., Corn-de-
secara.
Clematis (alpina Mill.),Curpen-de-munte.
(erecta All.), Luminoasa.
integrifolia L, Clocotei.
recta L, Luminoasa.
Vitalba L., Vita-alba.
Clerodendron fragrans L., Volga.
Clinopodiuns vttlg are L, Aparatoare.
Clitopilus Prunulus Scop., Nicoreti
Cnicus benedictus L., Schinel.
Coccinia indica Wigt. et. Arn.,Tartacuta.
(Cocculus suberosus DC.), Maslad.
Cochlearia Armoracia L., Hrean.
officinalis L., Lingurea.
 3-14 INDICE ALFABETIC
Coffea arabica L., Cafea.
Cokhicum autumnale L, Brandusii-de-
toamna.
CollybiaesculentaWulf.,Bureti-de-prund.
longipes Bull., Gheaba-de-padure.
Colutea arborescens L., Besicoasa.
Comarum palustre L., §eapte-degete.
Conferva L., Matasa-broastei.
Conioselinum Fischeri Wim. et Grab.,
Schinduc.
(tataricum Fisch.), Schinduc.
Conium maculatum L., Cucuta.
Convallaria (bifolia Lacramita.
maialis L. Lacramioare.
Convolvulus arvensis L., Volbura.
(Nil L.), Zorele.
(purpureus L.), Zorele.
(sepium Cupa-vacei.
- - (silvaticus W. et Kit.), Cupa-vacei.
tricolor L., Zorele-pitice.
(Conyza squarosa L.), Moartea-puricelui.
Coprinus atramentarias Fr. (Bull.), Po-
penchi.
comatus Fr.. Popenchi.
fimetarius Fr., Buretele-calului.
micaceus Fr., Burete-de-roua.
nothemertes Fr. (Vaill.), Burete-de-
roua.
picaceus Fr., Palaria-serpelui.
plicatilis Fr. (Curt.), Burete-de-rouii.
radiatus Fr. (Bolt.), Burete-de-roua.
stercorarius Fr., Burete-de-rouit.
Corchorus capsidaris L., LIU..
olitorius L., Iuta.
Coreopsis tinctoria Nutt., Lipscanoaice.
Coriandrum sativuni L., Coriandru.
Cornees mas L., Corn.
sangetinea L., Sanger.
(Coronaria Flos-cuculi A. Br) , Floarea-
cucului.
(tomentosa A. Br.), Curcubeu.
Coronilla varia L., Coroniste.
Coronopus Radii All. Talpa-stancei.
Cortinarius balteatus Fr. Buza-vacei.
cinnamoeneus Fr. (L.), Bureti-de-
mesteacan.
iliopodius Fr. (Bull.), Bureti-rosco-
vani.
violaceus Fr. (L.), Bureti-vineti.
Corthusa Matthioli L., Ciubotica-ursului.
Corydalis Marchalliana Pers., Breb en ei.
solida Smith, Brebenei.
Coulees Avellana L., Alun.
Co/firma L., Alun-turcesc.
tubulosa Willd. Alun-turcesc.
(Cotinus Coggygria Scop.), Scumpie.
Coloneaster integerrima Medik., Bare° ace
(vulgaris Lindl.), Barcoace.
Crambe tatarica Jacq., Hodolean.
Crataegus monogyna Jacq., Paducel.
dacoromanica.ro
Crataegus Oxyacantha L., Paducel.
Crepis foetida L., Sunatoare.
setosa Haller. fil. Galbenusi.
(Crociris iridifiora Schur.), §o.franel.
Crocus aureus Sib., et. Sm., Brandusa-
galbena.
(banaticus Heuff.), Brtindusa-de-pri-
mavara.
Heuffelianus Herbert., Brandusa-de-
primavara.
iridiflorus Heuff., §ofranel.
reticulatus M. Bieb., §ofran-vargat.
sativus L., §ofran.
(variegate's Hoppe et Hornsch.), §o-
fran-vargat.
Ceoton Cascarilla L., Odogaci.
Eluteria Benn., Odogaci.
Crypsis aculeata Ait., Ghimparita.
(Cryptococcus fermentumKuetz.), Drojdii.
Chrysosplenium alternifolium L., Splina.
Cucubalus baccifer L., Gua-porumbului.
Cucumis Cantalupo Ser. Oantalup.
(Citrullas Ser.), Pepene-verde.
Melo L., Pepene-galben.
satin's L., Castraveti.
Cucurbita (Citrullus L.), Pepene-verde.
(Lagenaria L.), Tidva.
Melo pepo L., Bostau-alb.
Pepo L., Bostan.
Cuminum Cyminum L., Chimion.
Cupressus sempervirens L., Chip aros.
Cuscuta Epithymunt L. Tortiel.
europaea L., Tortiél.
Cyclamen europaeum L., Panea-porcului.
neapolitanum Ten., Urechia-liepo-
rului.
Cydonia vulgaris Pers., Gutuiu.
Cynara Cardunculus L., Cardon.
Scolymus L., Anghinar.
Cynodon Dactylon Pers., Pir-gros.
Cynoglossum officinale L_, Arariel.
Cynosure's cristatus L., Peptanarita.
Cy perus fiavescens L., Caprisor.
fuscus L., Caprisor-oaches.
Cypripedium Calceolus L., Papucul-
Doamnei.
Cytisus (albus Hacq.), Drob.
(falcatus W. et Kit.), Drob-de munte.
Heuffelii Wi erzb., D rob.
hirsutus L., Drob-de-munte.
(Laburnum L.), Salcam-galben.
leucanthus W. et Kit., Drob.
nigricans L. Lemnu-bobului.
(polytrichusg.Bieb.),Drob-de-munte.
(sagittalis. Koch.), Grozama.
Dactylis glomerata L., Golomilt.
Daedalea con fragosa Pers., VficAlie.
unicolor Fr., Vacalie.
Dahlia variabilis Desf., Gherghina..
 NUMIR1LE STIINTIFICE
Daphne Mezereum L., Tulichinii.
Datura Stramonium L., Ciumlifae.
Daunts Carota L., Rusinea-fetei.
var sativa DC, Morcov.
Delphinium Ajacis L., Surguci.
Consolida L., Nemtisori-de-cAmp.
elatum L., Nemtisor.
Dentaria bulbifera L., Coltisor.
(Deschampsia caespitosa P. Beauv.),
13 taus.
Dianthus barbatus L., Garofite-de-grii.
dinii.
Carthusianorum L., Garofite.
Car yophyllus L., Garoafa.
chinensis L., Garoafa.
compactus Kit., Garoafe.
spiculifolius Schur., Barba-Ungu-
rului.
superbus L., Garoafe-de-munte.
Diciamnus albus L, Frasinel.
(Fraxinella Pers.), Frasinel.
Digitalis ambigua Mur.. Degetar.
(grandiflora Lam ), Degetar.
purpurea L., Degetel-rosu.
(Digitaria sanguinalis Scop.), Meisor
Diospyros discolor Willd., Abanos.
Ebenum Retz., Abanos.
melanida Poir, Abanos.
Dipsacus pilosus L., Scaius.
(silvester Huds.), Varba-ciobanului.
silvestris Mill , Varga-ciobanului.
(Dolichos Soja L.), Fasole-japoneza.
Doronicum austriacion Jacq., Iarba-
ciutei.
(Columnae Ten.), Oujda.
cordifolium Sternberg., Oujda.
Dorycnium herbaceurn
Draba (nemoralis Ehrh.), Flamanzica.
nemorosa L, Flamtinzica.
Dracocephalum Afoldavica L., Mataciune.
Drosera rotundifolia L, Roua-cerului.
Dryas octopetala L., Argintica.
( Ebulum humile Garcke.), Boz.
Ecballium Elaterium Rich., Plesnitoare.
(Echinochloa Crus-galli P. Beauv.), Iar-
ba-barboasa.
Echinops commutatus Juratzka., Tatar-
n ica.
sphaerocephalus L., Rostogol.
Echinospermum Lappula Lehm., Lipici.
Echium altissimum Jacq., Coada-vacei.
rubrun; Jacq., Capul-searpelui.
vulgare L., larba-searpelui.
Elaeagnus angustifolia L, Rachitica.
Elynsus (Caput Medusae L.), Perisor.
crinitus Schreb., Perisor.
(europaeus L.), Orz-pliduret.
Empetrum nigrum L., Vuietoare.
Epilobium angustifolium L., Rascoage.
dacoromanica.ro
343
Epilobium hirsutu»; L., Pufulite.
Epipavtis palustris Crantz., Bilastinita.
Equisetum arvense L., Barba-ursului.
hiemale L., Pipirig.
(maximum Lam.), PAru-porcului.
silvaticum L., Barba-ursului.
Telmateia L., rul-poreului.
(Enea vulgaris L.), IarbA-neagrA.
Erigeron acre L., Bunghisor.
canadensis L., Batranis
Eriophorunx angustifolium Roth, Bum-
bacaritti.
latifolium Hoppe., BumbAcarita.
(polystachyum L.), Bumbacarita.
Eritrichium terglouense Hacq, Ochiu-
searpelui.
Erodium cicutarium L'Hérit., Pliscul-
cucoarei.
(Erucastrum elongatum Rchb.), Mustar-
alb-salbatic.
(Ervum hirsutum L.), Cosita.
(Lens L.), Linte.
Eryngium campestre L., Scaiul-dracului.
planum L., Scai-vanat.
Erysimum (Wahlenbergii Simk.), Mic-
sandre-salbatice.
Wittmannii Zaw., Micsandre-salba-
tice.
Erythraea Centaurium Pers., Fierea-pa-
mantului.
pulchella Fries., FriguricA.
(ramosissima Pers.), Friguricii.
Erythronium Dene-canis L., Maseaua-
ciutei.
Eugenia caryophyllata Thunb., Cuisoare.
Eupatorium cannabinum L., CAnepa-co-
drului.
Euphorbia agraria M., Bieb., Laptele-
clinelui si Laptele-cucului.
Cyparissias L., Alior.
Esula L., Aior.
Gerardiana Jacq., Laptele-canelui
Laptele-cucului.
glareosa M. Bieb., Laptele-cAne-
lui i Laptele-cucului.
helioscopia L., Laptele-cucului.
lucida W. et Kit., Laptele-ctinelui
Laptele-cucului.
palustris L., A rior-de-balta.
platyphyllos L., Laptele-canelui.
salicifolia Host., Laptele-canelui si
Laptele-cucului.
virgata W. et Kit., Laptele-ciine-
lui si Laptele-cucului.
Euphrasia Rostkoviana Hayne., Silur.
stricta Host., Silur.
(voiza Bellar.), Duntura.
Evonymus europaeus L., Voniceriu.
latifolius Scop., SalbA-moale.
verrucosus Scop., Lemn-raios.
 346 INDICE ALFABETIC
Evonymus (vulgaris Scop.). Voniceriu.
Exoascus Pruni Fuck, Urlupi.
( Faba vulgaris Moench.), Bob.
Fagopyrunt esculentum Moench., Hrisca.
Fagus silvatica L., Fag.
Falcaria Rivini Host,, Dornic.
(vulgaris Bernh.), Dornic.
(Parsetia incana R. Br.), Ciucusoara.
(Fedia olitoria Vahl.), Fetica.
li'erula Asa foetida L., Aerel.
Festuca ovina L,
psendovina Hackel,
Pican:a ranuncidoides Roth., Untisor.
(mema Huds.), Untisor.
Ficus Carica L., Smociiin.
Filago arvensis L Flocosele.
gernianica L , Firicica.
Filipendula hexapetala Gilib ), Aglica.
(Ulniaria Maxinovicz), Cretaisca.
Pistulina hepatica Fr., Bureti-de-stejar.
Foeniculunt (capillaceum Gilib.), Molura.
(officinale All), Molura.
mitigare Mill., Molara.
Ponies applanatus Fr., Vacalie.
fomentarius Fr., Babita si lasca.
igniarius Fr., Babit i lasca.
lucidas Fr., Lingurita-zanei.
marginatus Fr, Vacalie.
pinicola Fr., Vacalie-de-brad.
Fragaria collina Ehrli., Capsuni.
elatior Ehrh., Capsuni.
yesca L., Fragi.
(Frangula Altitts min.), Crusan.
Fraxinus excelsior L., Frasin.
Ornus L, Mojdrean.
Fritillaria imperialis L., Lalea-pestrita.
Meleagris L., Bibilica.
tenella M. Bieb., Lalea-pestrita.
Fuchsia coccinea Ait., Cercelusi.
fulgens Ldl., Cercelusi.
splendens Zucc., Cercelusi,
Fumaria officinalis L., Fumarita.
Vaillantii Lois., Fumarita.
Funaria hygroin,trica Hedw.,
ghiuta.
(Funkia ovat a Spreng.),Crin-de-toamna.
(Funkia subcordata Spreng.), Crin-de-
toamna.
Gagea arvensis Schult., Scanteuta.
latea Schult, Laptele-pasarei.
pratensis Schult, Ceapa-cioarei.
(stenopetala Fries.), Ceapa-cioarei.
Galanthtts nivalis L., Ghiocei.
Galega officinalis L., Ciumarea.
Galeobdolon luteum Huds , Sugel-galben
Galeopsis (Galeobdolon L.),Sugel-galben.
Ladattion L, Taposnic.
Tetrahit L., Lungurica.
Galitent A parine L., Turita.
dacoromanica.ro
Galium Cruciata Scop , Smântanica.
(Cruciatum Smith.), Smantanica.
Mollugo L., Sanziene-albe.
Schultesii Vest., Cucuta-de-padure.
verunt L., Dragaica.
Genista albida Willd., Drog.
oligosperma Andrae., Ginistru.
sagiitalis L. Grozama.
(Sigeriatta Fuss.), Ginistru.
tinctoria L, Drobita.
Gentiana (acaulis a. L.), Cupe.
astlepiadea L, Lumfinarica-paman-
tului.
cruciata L, Ghintura.
excisa Presl., Cupe.
(filiformis L.), Amaraluta.
littea L., Eutura.
punctata L., Entura.
(Georgina variabilis Willd), Gherghina.
Geranium alpestre Schur., Briboi.
macrorrhizion L., Priboi.
phaeunt L., Palaria-cuctilui.
pratense L., Greghetin.
pusilhon L., Buchet.
Robertiantint L., Naprasnica.
Geum rivale L., Caltunu-Doamnei.
urbanum L., Cerentel.
(Githago segetum Desf Neghina.
Gladiolus imbricatus L., Sabiuta.
Glaucium corniculatum Curt, Mac-
cornut.
(phoeniceunt Gaertn.), Mac-cornut.
Glechoma hederacea L., Silnic.
(var. hirsuta Boiss.), Silnic.
hirsuta W. et Kit., Silnic.
Gleditschict triacanthos L , Platica.
Glyceria aquaticaWahlbg.,Mana-de-ape.
fiuitans R. Br., Rourica.
(spectabilis Mert. et Koch.), Mana-
de-ape.
(Glycine Soja Sieb et Zucc..), Fasole-
japoneza.
Glycyrrhixa echin ata L., Lemn-dulce.
glabra L., Lemn-dulce.
Gnaphalium (arenarium L.), Siminoc.
(dioicum L.), Parpian.
Leontopodium Scop., Albumeala.
Gossypiunt arboreunt L., Bumbac.
barbadense L., Bumbac.
herbaceunt L., Bumbac.
hirsittunt L., Bumbac.
religiasant L., Bumbac.
Gratiola officinalis L., Veninarita.
Guepinia helvelloides Fr., Urechiusa.
Gymnadenta (conopea R. Br.), lira.
conopsea R. 'ir., Ura.
Gypsophila paniculata L., Ipcarige.
(Gyrocephalus ruftes Bref.), Urechiusa.
Gyrointyra escidenta Fr., Sbarciogi
 NUMIRILE STLIN TIFIC E
Gyromtyra gigas Cooke. (Krambh.),
SbArciogi-grasi.
Haematoxylon campeclaianum Bacan.
Hedera Helix L., Iedertl.
Hedysarum obscurum L., Dulcisor.
Heleocharis palustris R. Br., Pipirigut.
Helianthemum alpestre Jacq, Malitonie.
(Chamaecistus Mill.) Iarba-osului.
rupifragum A. Kern., Millitoaie.
vulgare Gaertn. Iarba-osului.
Helianthus ant11121.9 L., Floarea-soarelui.
tuberosus L., Napi-porcesti.
Ilelichrysum arenarium DC., Siminoc.
bracteatum Willd , Flori-de-paie.
orientale Tourn., Imortelft-galbenti
Heliotrorium europaeunt L,, Vanilie-sttl-
batica.
peruviamun L, Vanilie.
Helleborus duntetorunt W. et Kit., Cut-
curig.
odorns W. et Kit., Cutcurig.
purpurascens W. et Kit., Sptinz.
(HelvellaesculentaPers.),Sbiirciogi-grasi.
Hemerocallis (coernlea Andr.) Crin-de-
toamna.
flava L., Crin-galben.
fu/va L. Crin-galben.
(japonica Thumb.), Crin-de-toamnit.
(Hepatica angulosa DC.), Crucea-voini-
cului
(nobilis Rchb.), Popilnic-iepuresc.
(trangsilvanica Fuss.), Crucea-voini-
cului
(triloba Chaix.), Popilnic-iepuresc.
Heracleum sibiricum L., Crucea-pitintin-
tului.
Sphondylium L., Crucea-pilmitntultd.
Herniaria glabra L., Fecioricil.
Hesperis matronalis L., Nopticoasa..
tristis L., Mirodenie.
Ilibiscus esculeatus L., /lame.
ternatus Cav., nmositi.
(Trionum L. var. ternatus DC.), Za-
mositk.
Hieracium mwantiacunt L , Rusulip.
Pilosella L., Vulturicit
umbellatum L., Iarba-vulturelui.
HimantOglossum hircinunt Spreng.,Ouile-
popii.
Hippophaë rhamnoides L., Critinii-albit
Hippuris vulgaris L., Coada-calului.
Hirneola Auricula Judae`Berk., Burete-
de-soc.
Holeus (avenaceus Scop.), Ovitscior.
(halepensis L.), Costrei.
lanatus L., Flocosicii.
(Sorghum L), Mgture.
Holosteum umbellatum L , Cu4orittl.
Homogyne alpina Cass., Rotungioare.
dacoromanica.ro
347
Hordeum europaeum All., Orz-piiduret
hexastichum L., Orz-iernatic.
murinton L., Orzu-soarecilor.
vulgare L, Orz.
Hormiscia Fries, Mutasa-broastei.
Hosta coerulea Trtk., Crin-de-toamna.
plantaginea Aschers., Crin - de -
toamnal.
Hoya carnosa R. Br., Cearu.
Huntulus Lupulus L., Hemei.
Hutchinsia alpina R. Br., Nocila.
Hyacinthus orientalis L., Zambila.
Hydnum coralloides Scop., Burete-cret.
(gelatinosum Scop), Tremurici.
repandunt L., Flocosel.
suaveolens Scop., Flocosel-albastru.
Hydrocharis Morsus-ranae L., Turba-
broastelor.
Hydrocotyle vulgaris L., Buricul-apei.
Hydrodictyon reticulatunt (L.) Lagerh.,
Cumasa-broastei.
Hygrophorus eburneus Fr., Burete-bulos.
Hyoscyamus niger L., Musitlarittl.
Hypericum perforatum L., hijarnita.
quadrangulum L., Sovitrvaritti.
Hypochoeris radicata L., Buruianii-por-
ceasck.
Hyssopus officivalis L., lsop.
I beris umbellata L, Limba-marei.
Illicium anisatum L., Anason-stelat
Impatiens Balsamina L., Canale.
Noli tangere L., Slálattnog.
mula britannica L., Sovfirvarita.
Conyza DC., Moartea-puricelui
cordata Boiss., Cioroi.
(dysenterica L.), Tatais.
germanica L., Cioroi.
Helenium L., Iarba-rna re.
hybrida Bmgt, Cioroi.
(Pulicaria L.), Puricarita.
Ipontoea (hederacea Jacq), Zorele.
purpurea Lam., Zorele.
(Quamoclit Zorele.
variabais Ohms., Zorele.
Iris florentina L., Radacinit-de-mic-
sunea.
germanica L., Stilnjini.
Pseud-Acorus L,, StÉtnjini-galbeni.
pumila L., RAtisoare.
pumila L. var., lutea M. Bieb., Ruti-
soare.
varicguta L.. Sttinjeni-pestriti.
Isatis tinctoria L., Drobusor.
Isopyrum thalictroides L., Giiinusi.
Ithyphallus impudicus Fr., Burete-pu-
cios.
Jacaranda obtusifolia Humb. Bnpl. et
Kunth, Palisandru.
 348 INDICE ALFABETI C
Jasminium fruticans L., Iasomie-sal-
batica.
officinale L., Iasomie.
Juglans regia L., Nuc.
Juncus effusus L., Rugina.
Juniperus communis L., Ienupar.
intermedia Schur., Bradu-ciumei.
nana Willd., Ienupar-pitic.
Sabina L., Cetena-de-negi.
Kentrophyllum lanatum DO., Pinta-
noaga.
Kerria japonica DO., Teisor.
Anautia arvensis Coult., Muscatu-dra-
cului.
longifolia Koch., Muscatu-dracului.
silvatica Duby., Muscatu-dracului.
Kochia Scoparia Schrad., Maturi.
Laburnum vulgare Gris.,Salcfim-galben.
Lactarius aurantiacus Fr., Bureti-gal-
bisori.
delidosus Fr., Rascov.
piperatus Fr., Iutari.
subdulcis Fr., (Bull.),Buretele-vacei.
torminosus Fr., (Schaff)., Bureti-
flocosi.
volemus Fr., Vinetica-cu-lapte.
Lactuca (Chaixii Vill.) Talharea.
muralis Fresen., Susai-paduret.
sagittata W. et Kit., Talharea.
sativa L., Laptuci.
var., capitata DC. Laptuci.
var., crispa DC. Laptuci.
Lagenaria vulgaris Ser., Tidva.
Lamium album L., Sugel-alb.
maculatum L., Urzica-moarta.
purpureuns L., Sugel.
(Lampsana communis L.), Sgrabuntica.
Lantana (aculeata L.), Aurica.
Camara L, Aurica.
(scabrida Ait.), Aurica.
Lappa major Gaertn., Brustur.
MinOr DC., Brustur.
(officinalis All), Brustur.
tomentosa Lam., Brustur.
(Lappula Myosotis Moench.), Lipici.
Lapsana communis L., Sgrabuntica.
Larix decidua Mill,, Zad.
(europaea DC.), Zad.
(Ledebourii Endl.), Zad.
sibirica Led, Zad.
Laserpitium latifolium L., Smeoaica.
prutenicum L., Somnoroasa.
Lathraea Squamaria L., Mama-padurei.
Lath grus (Myer Bernh), Orastica.
odoratus L., Sangele-voinicului.
pla:thyphyllos Retz., Bob-de-tarinti,.
pratensis L. Lintea-pratului.
tuberosus L., Oresnita.
dacoromanica.ro
L aurus (C amphor a L.), Camfor.
nobilis Dafln.
LavandulaL.'(officinalis Chaix.), Leven-
tica.
vera DC., Leventica.
Lavatera thuringiaca L., §alvie-alba.
Lemna (arrhiza L), Lintita-marunta.
gibba L., Lintita.
minor L., Lintita.
polyrrhiza L. Lintita.
trisulca L., LIntita.
Lens esculenta Moench., Linte.
Lentinus cochleatus Fr., Nicoreata.
Lenzites abietina
variegata Fr., Vacalie.
Leontodon autumn alis L., Capul-calu-
garului.
hispidus L., Potcapu-calugarului.
- (Taraxacunt L.), Pilpidie.
(Leontopodiunt alpinurn Cass.), Albu-
meala.
Leonurus Cardiaca L., Talpa-gastei.
(Marrubiastru L.), Coada-matei.
Lepidium (alpinum L.), Nocila.
campestre R. Br., Chrenita.
Draba L., Urda-vacei.
ruderale L, Paduchernita.
sativum L. Creson.
Lepiota clypekaria Bull., Gheaba-de-
brad.
procera Scop., Burete-serpesc.
Leucanthentum vulgare Lam., Auratti.
Leucojum aestivunt L, Ghiocei-bogati.
vernum L., Ghiocei-bogati.
Levisticum officinale Koch., Leustean.
Libanotis montana All. Smeoaie,
(Lichen islandicus L.), duschi-de-munte.
(Ligusticum austriaeumL.),Morcoveancii.
(Levisticunt L.), Leustean.
(Mutellina All.), Brioalii.
Ligustrum vulgare L., Lemn-cfinesc.
Lilium bulbiferum L, Lilie-rosie.
candidum L., Crin.
Martagon L.. Crin-de-padure.
Limnanthemum nymphoides Link., Plu-
tica.
Limodorum abortivum Swartz., Garbita.
Limosella aquatica L., Canarul-baltei.
Linaria vadgaris Mill., Linarita.
Linum áustriacum L., Ineata.
(humus. L., In-galben.
hirsutum L., In-mare.
perenne L., Ineata.
usitatissimum L., In
var. crepitans Boeungh., In.
var. vulgare Boenngh., In.
Liparis Loeselii Rich., liolisoare.
Lippia citriodora Elumb.B on pl.et Kunth.,
Lamaita.
Listera ovata'R. Br., Puta-cocosului.
 NUMIRILE STIINTIFICE
Lithospermunt arvellse L., MArgeluse.
officinale L., M.ei-pAsAresc.
Lolium perenne L., Zizanie.
temulentum L., Siilbatie.
Lonicera Caprifoliunt L, Caprafoi.
nigra L., Caprifoi.
Xylosteum L , Caprifoi.
Loranthus europaeus Jacq., VAsc-de-
stejar.
(Loroglossum hircintan Rich.), ouale-
popii.
Lotus corniculatus L., Ghisdei.
(major Smith.), Ghisdei-mare.
(siliquosus L.), Ghisdei-cu-patru-
muchi.
(Tetragonolobus L.), DungAtea.
uliginosus Schkuhr., Ghisdei-mare.
Lunaria annua L., Pana-sburdtorului.
(bi.nnis Moench.),Pana-sburAtorului.
rediviva L., Lopatea.
Lupinns albus L., Cafelute.
luteus L., NipralA.
varius L., Cafelute.
Luzula campestris DC., MAlaiul-culului.
maxima DC., Horsti.
pilosa Willd., Horsti.
(savatica Gaud.), Horsti.
Lychnis chalcedonica L., Arsinic.
Coronaria Lam., Curcubeu.
Flos-cuculi L., Floarea-cucului.
(vespertina Sibth.),
Yiscaria L, Lipicioask.
Lycium vulgare Dun., CAtinit-de-gar-
duri.
Lycoperdon Bovista L., Gogoase.
(cervinum Bolt.), Buretele-cerbilor.
genintatunt Batsch., Besina-porcului.
(giganteunt Batsch, Gogoase.
(Lycopersicum esculentum Mill.), PAt1A-
gele-rosii.
Lycopoditan annotinum L, Cornisor.
clavatum L Pedicutii.
Selago L., BrAdisor.
Lycopus europaeus L., CervanA.
exaltatus L., Cervanii.
Lysimachia Nummularia L, Drete.
punctata L., IarbA-de-lungoare.
vulgaris L., GiilbAsoaril.
Lythrum Salicaria L., RAchitan.
virgatum L., RAchitan.
M ajanthemum bifoliunt Schmidt., La crA-
Malachium aguaticum Fries., PlescaitA.
(Malaxis Loeselii Swartz.), Molisoare.
(Mcdus communis Lam.), Mar.
(silvestris Mill.), Mar-pAduret.
Malva rotundifolia L., Casul-popei.
savestris L., NalbA.
Marasmius scorodonius Fr., CocArle.
dacoromanica.ro
349
Marchantia polymo7pha L., CalbazA.
Marrubium peregrinum L., Voronic a.
vulgare L., Unguras.
(Marsilict natans L.), PestisoarA.
(Maruta Catula DC.), Ronrionita-putu-
Matricaria Chamomilla L., Musetel.
inodora L., Mositel-prost.
Matthiola annua Sw. eet , Micsandre.
incana R. Br., Micsandie.
Medicago falcata L., Culbeceasil.
lupulina L., Trifoi-mAnunt.
orbicularis All., VArtegiul-pam An-
tului.
sativa L., LuternA.
Melampyrum arvense L, Condroniu.
bihariense A. Kern., Sor-cu-frate.
cristatum L., Ciorrnoiag.
nemorosum L., Sor-cu-frate.
Melandryum pratense Roehl., Opaita.
Melica uniflora Retz MargicA.
Melilotus albus Desr. Sulfina-albfi.
(coerulea Lam ,var. laxiflora Ledeb.).
Molotru.
(coeruleus Desr.), Sulcintl-albastrA.
officinalis Desr., SulfinA.
(procumbens Bess.), Molotru.
Melissa (CalaminthaL.),Isma-pAdurilor.
(Nepeta L.), IsmusoarA.
officinalis L., Roinitti.
Melittis Melissophylum L., Dumbravnic.
(Menispermuni Coccultts L.), Miislad.
Mentha aguatica L., Isma-broastei.
crispa L., Ismä, creatil.
piperita L., Ismit-bunii.
Pulegium L., Busuiocu-cerbilor.
silvestris L,
Menyanthes trifoliata L., Trifoiste.
Mercurialis annua L., TrepAdAtoare.
perennis L., Brei.
Merulius lacrymans Fr., CiupercA-de-
pivnitA.
Mesembryanthentum crystallinum L.,
GheatA.
Mespilus germanica L., Mosmon.
Metroxylon leve Mart., Sago.
Rumpha Mart , Sago.
Melon athamanticum Jacq., Brie.
Mutellina Gaertn Brioala.
(Microcala filiformis Link.), Ama.rAluta.
Milium effussum L., Meisor.
Mimosa pudica L., Sensitiva.
Mirabilis Jalapa L , Barba-impAratului.
Mnium (fontanum L.), Ata-apei.
undulatum Hedw., Muschiu-stelat.
Molinia coerulea Moench, Iarba-al-
bastra.
(Momordica Blaterium L.), Plesnitoare.
Monotropa Hypopitys L., SugAtoare.
Morchella bohentica Krombh., ShArciogi.
 330 INDICE ALFABETIC
Morchella maca Pers , Sbarciogi.
~lenta Pers., Ciuciuleti.
Morus alba L., Dud-alb.
nigra L., Dud-negru.
Maugeotia Ag., Mutasa-broastei.
ucor Mucedo L., Mucegai.
retcentosus Fres , Mucegai.
Musa paradisiaca L, Banane.
sapientiutn L., Banane.
Muscari botryoides Mill , Porurnbei.
comosuni Mill., Ceapa-cioarei.
racemosum Mill., Porumbei.
temtifloruns Tausch., Ceapa-cioarei.
Mycena strobilina Fr., Burete-rosu.
Myosotis intermedia Link., Ochiu-sear-
pelui.
(Lappula L.), Lipici.
palustris Roth., Ochii-pasaruicii.
szlvatica Hoffm., Nu-m6-uita.
Myosurus mittimus L., Codituca.
Myricariagermanica Desv.,Catina-mica.
Myriophyllum spicatum L., Penita.
verticillatum L., Penita.
Myristica fragrans Houtt., Frunzisoara
si Nucsoara.
(moschata Thunb.), Nucsoara.
Myrtus communis L., Mirt.
N ajas minor All., Inaritil.
arcissus biflorus Curt., Zarnacadea.
itzcomparabilis Mill., Zarnacadea.
poeticus L., Zarnacadele.
Pseudo-Narcissus L., Zarnacadea.
radiifiorus Salisb., Coprine.
Tazetta L., Zarnacadea.
Nardus stricta L., Taposica.
A'astztrtium amplaibium R. Br., Galb enea.
officinale R. Br., Nasturel.
- palustre DC., Rapita-salbatica.
Neottia Nata avis Rich., TrAnji.
Nepeta Catana L., Catusnica.
(Glechoma Benth),
nuda L., Poala-Sf-tei-Marii.
var. violacea Koch., Poala-Sftei-
Marii.
(pannonica Jacq.), Poala-Sftei-Marii.
erium Oteando. L., Leandru.
.Neslea paniculata Desv., Drob.
Nicotiana rustica L., Tutun-turcesc.
Tabacims L., Tutun.
Nigella arvensis L., Negrura.
damascena L., Chica-voinicului.
sativa L., Negrilica.
Xigritella angustifolia Rich., Putoi.
(nigra Rchb.), Putoi.
(Noccaea alpina Rchb.), Nocila.
uphar luteum Smith., Nufar-galben.
Nymphaea alba L., Nufar-alb.
Ocimum Basilicum L., Busuioc.
dacoromanica.ro
Odontites (rubra Pers.), Duntura.
yema Rchb., Duntura.
Oedogonium Link., Matasa-broastei.
Oenanthe crocata L , Joian.
Phellandriuns Lam., MarAras.
Oenothera biennis L., Luminita.
Otea europaea L., Maslin.
(Onagra biennis Scop.), Luminita.
Onobrychis sativa Lam., Sparceta.
(viciaefolia Scop.), Sparceta.
(Onoclea Struthiopteris Hoffm.), Ferega.
Ononis hircina Jacq., Osu-iepurelui.
Tar. pseudohircina Schur., Osu-
iepurelui.
var. spinescens Led., Osu-iepu-
relui.
spinosa L., Osu-iepurelui.
Onopordon Acanthium L .,Scai-magaresc.
Onosma arenarium W. et Kit., Otratel.
Ophioglossum vulgatum L., Limba-sear-
pelui.
Ophrys cornuta Stev, , forma banatica
Rchb., Albina.
Opuntia Ficus-indica Mill., Broasca.
Orchis fusca Jacq., Poroinic.
(hircina Crantz.), Ouale-popii.
(mascula L. var. speciosa Koch.), Po-
ranici.
Momio L., Untu-vacei.
papilionacea L., Gemanarita.
(purpurea Huds.), Poroinic.
sambucina L., Coaiele-tapului.
speciosa Host., Poranici.
Origanum Majorana L., Magheran.
vulgare L., Sovarv.
Ornithogalum Boucheanum Aschers.,
Lusa.
(chloranthum Saut.), Lulsca.
pyrenaicum L., LuscA.
tenitifolium Guss., Balusca.
umbellatunt L., Musca.
(Ornus europaea Pers.), Mojdrean.
Orobanchecaryophyllacea Smith.,Verigel.
cruenta Bertol., Verigel.
(Galii Duby.), Vergel.
(gracilis Smith.), Verigel.
ramoso L., Lupoaie.
Orobus niger L., Orastica.
variegatus Ten., Malurici.
yerma L., Pupezele.
Oryzer sativa L, Orez.
Oxalis Acetosella L., Macrisul-iepurelui.
(Oxycoccos palustris Pers.), Rachitele.
Oxytropis campestris DC., Luntricica.
(Patios racemosa Gilib.), Malin.
Paeonia officinalis L., Bujor.
romanica Brandza, Bujor-romfrnesc
Paliztrus aculeatus Lam., Paliur.
(australis Gaertn.),
 NUMIRILE
Panicton capillare L., Mei-manunt.
Crus-galli L., Iarba-barboasa.
(glaucunt L), Mohor.
(italicunt L ), Dughie.
miliacetun L., Mei.
sanguinale L., Meisor.
Papaya. bracteation I ind1., Mac-rosu-
de-gradina.
dubium L., Mac-de-amp.
Rhoeas L., Mac-rosu.
somniferum L., Mac-de-gradina.
Parietaria (erecta Mert. et Koch.), Pa-
rachernita.
officinalis L., Parachernita.
Paris quadrifolia L., Dalac.
Parnassia palustris L., *oparlaitd-alba.
(Parthenocissus quinquefolia Planch.),
Vita-de-Canada.
Passifiora coerulea L., Ceasornic.
Pastinaca sativa L., Pastarnac.
var. edulis DO., Pastarnac.
Pedicularis campestris Gris., Darle.
exaltata Bess.. Darie.
verticillata L., Vartejul-pamantului.
Pelargonium bellulum Sweet., Muscat.
odoratissintum Ait., Muscat.
roseum Ait., Muscat.
Penicillium candidum Link., Mucegai.
glaucum Link, Mucegai.
Peplis Portula L., Matreata.
(Peronospora viticola De Bary.), Mang.
(Persica vulgaris Mill.), Persic.
Petasites albus Gaertn., Cacuruz.
officinalis Moench., Captalan.
Petroselinum sativum Hoffm., Patrunjel.
Petunia nyctagini flora Juss., Petunie.
violacea Lindl., Petunie
Peucedanunt (campestre Janka.), Chimi-
nul-porcului.
(graveolens Benth.), Marar.
Roche/ianuns lieuff., Chiminul-por-
cului.
Peziza aurantiat Pers., Urechea-babei.
coccinea Jacq., Urechea-babei.
(Phaca australis L.), Piatra-linte.
Phalaris arundinacea L., Ierbaluta.
var. pida Koch., Iarba-alba.
var. (variegata Hort.), Iarba.-alba.
canariensis L.. Iarba-canarasului.
(pida L.), Iarba-alba.
(Phallus impudicus L.), Burete-pucios.
Pharbitis hederacea Chois., Zorele.
Nil Chois., Zorele.
Phaseolus (cocrineus L.), Fasole-mare.
multiflorus Willd., Fasole-mare.
nanus L., Fasole-oloaga.
vulgaris L., Fasole.
Phegopteris Dryopteris Fée, Ferega.
Robertiana A. Br., Ferega.
(Phelipaea ramosa C. A. Mey.), Lupoaie.
dacoromanica.ro
TIiNTIFICE 361
(Phellandrium aquaticton L.), Mararas.
Philadelphus coronarius L, Sirinderica.
Philonotis fontana Brid., Ata-apei.
(Phleboanthe Laxmanni Tausch.), Barba-
boierului.
Phleunt pratense L., Timoftica.
Phlontis pungens Willd , Scorogoi.
tuberosa L., Solovarfita.
Phlox paniculata L., Brumarele.
Phoenix dactylifera L., Curmal.
Phragmites communis Triu., Stuh.
Physalis Alkekengi L., Papalau.
Phyteunta orbiculare L., Banica.
Vagneri A. Kern., Carbuni.
Phytolacca decandra L., Carmaz.
Picea excelsa Link., Molid.
Picris hieracioides L,
Pimpinella Anisuni L., Anason.
Saxifraga L., Petrinjei-de-camp.
Pinguicula alpina L., Foaie-grasa.
vulgaris L., Foaie-grasa.
Pinus Cembra L., Zambru.
Pinea L., Coconari.
Puntilio Haenke., Jepi.
silvestris L , Pin.
Piper nigrum L., Piper.
Pirola secunda L., Perisor.
Pirus (acerba DC.), Mar-paduret.
aucuparia Gaertn.,Scorus-de-munte.
baccata L., Merisor.
communis L., Par.
(Cydonia L.), Gutuiu.
Malus L., Mar.
var. austera Wallr., Mar-pa-
duret.
Sot bus Gaertn., Scorus.
torminalis Ehrh., Sorb.
Pistada vera L., Fistic.
Pisum arvense L., Mazare-de-cimp.
elatius Stev., Mazare-salbatica.
sativum L., Mazare.
Plantago arenaria W. et Kit., Ochiu-
lupului.
lanceolata L., Patlagina-ingusta.
major L., Patlagina.
media L., Patlagina-moale.
Plasmopara viticola Berl., et De Toni.,
Mana.
Platanthera bifolia Rich., Stupinita.
chlorantha Cust., Stupinita.
(montana Rchb.), Stupinita.
Platanus occidentalis L., Platan.
orientalis L., Platan.
vulgaris Spach., Platan.
Pleurospermum austriacum Hoffm.,Mor-
coveanca.
Pleurotus ostreatus Jacq., Pastrav.
serotinus Schrad., Pastrav.
Plumbago capensis Thunbg., Floarea-
amorului.
 332 INDICE ALFABETIC
Poa annua L., Hirusor.
nemoralis L., InrEla.deasa.
pratensis L., Firuta.
trivialis L., Suvar-de-munte.
Pogonatn m urnigerion P. Beauv.. Mus-
chiu-de-peatra.
Polemonium coerulum L., Scara-Dom-
nului.
Polianthes tuberosa L., Chiparoase.
(Pollinia Gryllus Spreng.), Sadina.
Polyenemum arvense L., Scartaitoare.
Polygala comosa Schkuhr., Amareala
vulgaris L., Amareala.
Polygonatum latifolium Desf.), Coada-
cocosului.
multillorum All., Coada-cocosului.
officinale All., Coada cocosului.
(vulgare Desf), Coada-cocosului.
Polygonum acicalare L., Troscot.
Bistorta L., Raculet.
Convolvulus L., Hirisca-deasa.
dumetorum L., Hirisca-deasa.
(Fagopyrum L.), Hrisca.
Hydropiper L., Dintele-dracului.
orientale L., Motu-curcanului.
Persicaria L., Iarba-rosie.
Polypodium (Dryopteris L.), Ferega.
(Lonchitis L.), Ferega.
vulgare L., Fereguta.
Polyporus betulinus Fr., Vacalie-de-mes-
teacan.
confluens Fr., Buretele-oilor.
(fomentarius L.), Babia.
frondosus Fr., Bureti-calugaresti.
(igniarius L.), vezi Babita.
(lucidus Leys ), Lingurita-zanei.
(pinicola Fr.), Vacalie-de-brad.
squamosus Fr., Burete-de-nuc.
Polystichum Filix-mas Roth., Feriga.
spinulosum DO., Feriga.
Thelypteris Roth., Ferega.
Polgtrichum commune L., Muschiu-de-pa-
mant.
(var. perigoniale Rich.), Jabghie.
perigoniale Micha., Jabghie.
(unigerum L.), Muschiu-de-peatra.
Populus alba L., Plop-alb.
nigra L., Plop-negru.
pyramidalis Rozier., Pluta.
tremula L., Plop-de-munte.
Portulaca grandi flora Lindl., Aguri-
jioara.
oleracea L., Iarba-grasa.
Potamogeton lucens L., Broasca-apei.
natans L., Broscarita.
Potentilla Anserina L., Coada-racului.
argentea L., Scrintitoare.
micrantha Ram., Fragurel-neroditor.
(palustris Scop.), Seapte-degete.
procumbens Sibth., Rumeneala.
dacoromanica.ro
Potentilla recta L., Buruiana-de-cinci-
degete.
reptans L., Cinci-degete.
silvestris Neck., Sclipeti.
supina L., Scrantitoare.
(Tormentilla Schrank.), Sclipeti.
Poterium polyganium W. et Kit., Ce-
barea.
Sanguisorba L., Cebarea.
Prenanthes (muralis L.), Susai-paduret
purpurea L., Salata-iepurelui.
Primula Auricula L., Urechea-ursului.
officinalis Jacq., Ciubotica-cucului.
Prunus Amygdalus Stokes., Migdal.
Armeniaca L., Cais.
avium L., Cires.
cerasifera Ehrli., Corcodus.
Cerasus L., Visin.
Chamaecerasus Jacq., Visinel.
(divaricata Led.), Corcodus.
domestica L., Prun.
Duracina Rchb., Cires.
(fructicosa Pallas.). Visinel.
insititia L., Goldan.
Juliana Rchb., Cires.
Mahaleb L., Visin-turcesc.
nana Stokes., Migdal-pitic.
Padus L., Malin.
Persica Stokes., Persic.
var. haematocarpa DO., Persic
var. laevis DO., Persic.
var. leucocarpa DO., Persic.
vinosa L, Porumbar.
(Psalliota arvensis Schaeff.), Ciuperca.
(campestris L.), Ciuperca-de-gunoi.
(pratensis Schaeff.), Ciuperca.
(silvatica Schaeff.), Ciuperca.
(Ptarmica vulgaris DO.), Rototele-albe.
Pteridum aquiiinum Kuhn., Ferica-de-
carnp.
(Pteris aquilina L.), Ferica-de-camp.
Puccznia graminisPers., Rugina-graului.
(Pulegium vulgare Mill.), Busuiocu-cer-
bilor.
Pulicaria dysenterica Gaertn., Tatais.
vulgaris Gaertn., Puricarita.
Pulmonaria mollissima Kern., Mierea-
ursului.
officinalis L., Cuscrisor.
(rulsatilla pratensis Mili.), Sisinei.
(vulgaris Mill.), Deditei.
Pilltiett Granatum L., Rodiu.
Pyrethrum (Balsamita Willd.), Spilcute.
(indicum Cass.), Tufanica.
(macrophyllum Willd.), Vetricea.
Parthenium Srnith., Granat.
(sinense Sab.), Tufanica.
Quamoclit vulgare Chois., Zorele.
Quema- Cerris L., Cer.
 NUMIRILE STIINT/FICE
Quercus con ferta Kit, admit&
infectoria Willd., Gogosi-de-ristic.
(lanuginosa Thuill.), Tufan.
pedunculata Ehrh., Gortm,
pubescens Willd., Tufan.
sessiliflora Smith., Stejar.
( Ramischia secunda Garcke.), Perisor.
Ranunculus acris L., Floare-brosteasch.
auretts Schleich., Galbenele-de-pa-
dure.
carpatictts Herbich., Galbenele-de-
munte.
dentatusBmgt.,Galbenele-de-munte.
(Picana L.), Untisor.
illyricus L., Tranjoaica.
(nemorosus DC.), Gitlbenele-de-pa-
dure.
pedatus W. et Kit., Galbenele.
polyanthemos L., Galbenele.
repens L., Floare-de-leac.
sceleratus L., Boglari.
(Raphanistrunt Latnpsana Gaertn.), Ri-
diche-salbatica.
Raphanus Raphanistrum L., Ridiche-
salbatica.
satirus L., Ridiche
var. niger DC , Ridiche.
var. Radiola DC., Ridiche.
Reseda lutea. L. Rechie.
odorata L., Rozeta.
Rhamnus cathartica L., Verigariu.
Frangula L., Crusfin.
Rheum officinale H. Baill., Revent.
palmatttm L., var. tanguticum Hort.,
Revent.
Rhinanthus alpinus Bmgt., Clocotici.
major Ehrh., Clocotici.
minor Ehrh., Clocotici.
Rhizoclonium Ktz., Matasa-broastei.
Rhodiola rosea L., Rujii.
.Rhododendron Kotschyi Simk., Smirdar.
Rhus Cotinus L., Scumpie.
typhina L., Otetar.
Ribes Grossularia L., Agris.
nigrum L., Struguri-negri.
petraeum Wulf., Paltior.
rubrum L., Coacaza.
Ricinus communis L., Capuse.
Robinia (frutescens L.), Tufa-lemnoasa.
(glutinosa Curt.), Salcam-rosu.
hispida L., Salcam-rosu.
Pseudacacia L., Salcam.
viscosa Vent., Salcam-rosu.
Rosa adenophora Kit., Trandafir-de-
munte.
alba L., Trandafir-alb.
canina L., Macies.
centifolia L., Trandafir-de-dulceata.
dacoromanica.ro
333
Rosa damascena Mill , Trandafir- de-
luna.
(gallica L, var. puntilla Braun.),
Rasura.
lutea Mill., Trandafir-galben.
pumila Jacq., Rasura.
(pumila L. fil.), Rasura.
Rosmarinus officinalis L, Rosmarin.
Rubia tinctorunt L., Roiba.
Rubus caesius L., Rug.
fruticosus L., Mur.
Idaeus L., Smeur.
Rumex Acetosa L., Macris.
Acetosella L., Macris-manunt.
alpinus L., Steghie.
conglomeratusMurr.,Macrisubcalului.
crispus L., Dragavei.
palustris Smith., *tevie-de-balta.
Patientia L., Stevie-de-gradina.
Ruscus aculeatus L., Ghimpe.
Russula aurata Fr., Hulubita.
delica Fr., Vinetica.
foetens Fr., Balosel.
grisea Fr., Burete-de-spin.
integra Fr. (L.), Pftnisoare.
lepida Fr.. Pttinisoare.
olivacea Fr., Vinetica.
xerampelina Fr. Vinetica.
Ruta graveolens L., Virnant.
Sabadilla officinalis Brand., Popaz.
(Sabina officinalis Garcke.), Cetina-de-
negi.
Saccharomyces Cerevi.siae Meyen.,Drojdii.
Saccharum officinarum L., Trestie-de-
zachar.
Sagiva depressa Schultz., Grasatoare.
procumbens L., Grilsatoare.
Sagittaria sagittaefolia L., Sageata-apei.
(Sagus laevis Rumph.), Sago.
(Rumphii Willd.), Sago.
Salicornia herbacea L., Branca.
Salix alba L, Saki.
(amygdalina L.), Salce.
babylonica L., Salcie-pletoasa.
Capraea L., by.
fragilis L., Rachita.
incana Schrank., Rachita-alba.
pentandra L., Salcie.
purpurea L., Rachita-rosie.
triandra L., Salce.
viminalis L., Mlaje.
Salsola Kali L., Saricica.
Salvia Aethiopis L., Serlai.
glutinosa L., Cinstet.
officinalis L., Jale.
pratensis L., Salvie-de-campuri.
Sclarea L., Iarba-Sfantului-Ioan.
silvestris L., Coada-vacei.
verticillata L., Urechea-porcului.
23
 854 INDICE ALFABETIC
Salvinia natans All. (Hoffm.), Pesti-
para.
Sambucus Ebulus L., Boz.
nigra L., Soc.
racemosa L., Soc-rosu.
(Sanguisorba minor Scop.), Cebarea.
officinalis L., Sorbestrea.
Sanicula europaea L., Sanisoara.
Santolina Chamaecyparissus L., Lemnul-
Maicei-Domnului.
Saponaria officinalis L., Odogaci.
Vaccaria L.. Floarea-calugarului.
Satureja hortensis L., Cimbru.
(Satyriton hircinunt Spreng.), Outile-
popii.
(nigrunt L.), Putoi.
Saxifraga adscendens L., Ochii-sorece-
Airoon Jacq., Iarba-surzilor.
(controversa Sternb.), Ochii-sorece-
lului.
Scabiosa Columbaria L., Muscatu-dra-
cului.
lucida Vili., Muscatu-dracului.
ochroleuca L., Sipica.
(Succisa L.), Ruin.
Scandix Pecten Veneris L., Acu-Doamnei.
(Schoenocaulon officinale A. Gray.),Popaz.
Schoenus nigricans L., Bumburez.
Scilla bifolia L., Viorele.
(maritima L.), Ceapa-de-mare.
Scirpus Holoschoenus L., Cipirig.
(lacustris L.), Pipirig.
ntantimus L., Rogoz.
silvaticus L., Tipirig.
Scleranthus annutts L., Buruiana-sur-
paturei.
perennis L., Sincerica.
Sclerodertna (aurantium Bull.), Buretele-
cerbilor
vulgare Horn ein. (Fr.), Buretele-cer-
bilor.
(Sclerotium Clavus DC.), Corn-de -secara.
Scolopendriunt (officinarttnt Swartz.), Nit-
valnic.
vulgare Smith., Navalnic.
Scrophularia alata Gilib., Iarba-neagra.
nodosa L., Buberic.
(umbrosa Dumortier.), Iarba-neagra.
Scutellaria altissima L., Gura-lupului.
Secale cereale L., Secara.
Sedum acre L., Iarba-de-soaldina.
carpaticum Reuss., Dragoste.
(Hillebrandii Fenzl.), Iarba-de-soal-
dina.
maximum Suter., Iarba-de-urechi.
neglectum Ten., Iarba-de-soaldina.
(Sartorianum Boiss.), Iarba-de-soal-
dina.
Selinutn Carvifolia L., Ingerea.
dacoromanica.ro
Sempervivunt assitnile Schott., Borsisor.
tectorunt L., Urechelnita.
(Senebiera Coronopus Poir.), Talpa-
stancei.
Senecillis carpatica Schott, Kotschy et
Nym., Curechiu-de-munte.
Senecio erucifolius L., Batatarnica.
vernalis W. et Kit., Spalacioasa
vulgaris L., Cruciulita.
Serratula tinctoria L., Galbinare.
Sesamum indicum L., Susan.
(orientate L.), Susan.
(Seseli Libanotis Koch.), Smeoaie.
Setaria glauca P. Beauv., Mohor.
italica P. Beauv., Dughie.
verticillata P. Beauv., Mohor.
viridis P. Beauv., Mohor.
(Sida Abutilon L.), Pristolnic.
Sideritis montana L., Incheietore.
Silene dubia Herb., Militea.
infiata Smith., Gua-porumbului.
nemoralis W. et Kit., Lipicioasa.
nutans L., Militea.
(transsilvanica Schur.), Militea.
(venosa Gilib.), Gua-porumbului.
(vulgaris Garcke.),Gusa-porumbului.
Silybunt Marianum Gaertn., Armurariu.
Sipanis alba L., Mutar.
arvensis L, Mustar-de-camp.
(nigra L.), Mutar-negru.
(Sisgmbriunt Alliaria Scop.), Ustoroita.
(amphibium L.), Galbenea.
Loeselii L., Voinicica.
officinalc Scop., Brancuta.
(palustre Leyss.), Rapita-salbatica.
Sium latifolium L., Cositel.
Smilax medica Schlecht. et Cham.,
Salce.
officinalis Kunth., Salce.
Soja hispida Moench , Fasole-japoneza.
Solanum Dulcamara L., Liisnicior.
(esculentum Dun.), Patlagele-vinete.
Lycopersicutn L., Patlagele-rosii.
Melongena L., Patlagele-vinete.
nigrum L., Zarna.
tuberosum L., Cartofi.
Soldanella alpina L., Degetarut.
montana Willd., Degetarut.
Solidago canadensis L., Sanziana-de-
, gradinti.
Virga.. aurea L., Splinuta.
Sonchus arvensis L., Susai.
asper vimi., Susai.
oleraceus L., Susai.
palustris L., Susai.
(Sorbus aucuparia L.), Scorus-de-munte.
(domestica L.), Scorns.
(torntinalis Cranz.), Sorb.
Sorghum halepense Pers., Costrei.
vulgare Pers., Mature.
 NUMIRILE §TIINTIFICE
Sparganium ramosum Huds., Buzdugan.
Spartitan junco.= L., Bucsau.
Spergula arvensis L., Hrana-vacei.
(Sphacelia segetum Lev.),Corn-de-secara.
Sphagnum Ehrh., Coada-matei-de-balta.
cymbifolium Warnst., Coada-matei-
de-balta
fimbriatum Wils., Coada-matei-de-
balta.
cuspidatum Russ. et Warnst., Coada-
matei-de-balta.
squarrosum Pers., Coada-mtitei-de-
balta.
Girgen sohnii Russ., Coada-matei-de-
balta.
Spinacia oleracea L., Spanac.
var. inermis Moench., Spanac.
var. spinosa Moench , Spanac.
Spiraea Arunrus L., Barba-popei.
callosa Thumb., Taula.
crenata L., Tavalga.
Filipendula L., Aglica.
opulifolia L., Taula.
salicifolia L., 'Paula.
Ulmaria L, Cretusca.
ulmifolia Scop., Cununita.
Spirogyra Link., Matasa-broastei.
Splachnum sphaericum (L. fil.) Swartz.,
Vasusor.
Stachys (Betonica Benth.), Vindecea.
germanica L., Jales.
recta L., Jales-de-camp.
silvatica L., fialbisa.
Staplzylea pinnata L., Clocotis.
Statice Gmelini Willd.,
Limonium L, Limba-pestelui. . cahinchinensis Lour., Ceai.
Stellaria graminea L., Rocotea.
Holostea L., Tarba-moale.
media Vill.,
nemorum L., Steluta.
(Stellera Passerina L.), Limba-vrabiei.
Sternbergia lutea Roem. et Schult., Ghio-
cel-de-toamna.
Stipa capillata L., Nagara.
pennata L., Colilie.
Stratiotes aloides L, Foarfeca-baltii.
Streptopus amplexifolius DO., Ousor.
Struthiopteris germanica Willd., Ferega.
Strychnos nux vomica L., Turta-lupului.
(Sturmia Loeselii Rchb ), Molisoare.
Styrax Benzoin Dry., Smirna.
Succisa pratensis Moench., Ruin.
Sivietenia Afahagoni L., Acaju.
(Symphoria r acimos a Pursch.), Hurmuz.
Symphoricarpus rucemosus Michaux. ,
Hurmilz.
Symphytum cordatum W. et Kit., Brus-
tur-negru.
officinale L., Tataneasa.
dacoromanica.ro
355
Syringa chinensis Willd., Liliac-fran-
tozesc.
(dubia Pers.), Liliac-frantozesc.
persica L., Liliac-frantozesc.
vtdgaris L., Liliac.
Tagetes erecta L., Vitsdoage.
patula L., Vasdoage.
Tamarix gallica L., Catina-rosie.
(germanica L.), Catina-mica.
Pallasii Desv., Catina-rosie.
Tamus communis L., Flueraioare.
Tanacetum Balsamita L., Calomfir.
(macrophyllum Schutz. bip.), Ve -
tricea.
(Parthenium Schultz. bip.), Granat.
vulgare L., Vetrice.
(Taphrina Pruni Tul ), Urlupi.
Taraxacun; officinal(' Wigg., Papadie.
Taxus baccata L., Tisa.
Telekia speciosa Brngt., Laptucu-oaiei.
Tetragonolobus purpuretts Moen ch.,
Dungatea.
siliquosus Roth., Ghisdei-cu-patru-
muchi.
Teucrium Chamaedrys L., Dumbet.
montanum L., ugarel.
Scordium L., Iarba-usturoas rt.
Thalictrum angustifolium Jacq.,Rutisor.
aquilegifolium L., Rutisor.
flavum L., Rutisor-galben.
foetidum L., Rutisor.
minus L., Rutisor.
Thea Bohea L., Ceai.
cantoniensis Loar., Ceai.
chinensis Sims., Ceai.
viridis L., Ceai.
Theobroma Cacao L., Cacao.
Thlaspi arvense L., Pungulita.
Thuja occidentalis L., Arborele-vietii.
orientalis L., Arborele-vietii.
Thymelaea (arvensis Lam.), Limba-vra-
biei.
Passerina Cos. et Germ., Limba-
vrabiei.
Thymus Chamaedrys Fries., Cimbrisor.
Serpyllun; L., Cimbrisor.
vulgaris L., Lfimilioara.
Tilia (alba W. et Kit.), Tei-alb.
argentea Desf., Tei-alb.
(grandifolia Ehrh.), Tei.
(intermedia DC.), Tei-rosu.
parvifolia Ehrh., Tei-paauret.
platyphyllos Scop., Tei.
(tomentosa Moench.), Tei-alb
(ulmifolia Scop.), Tei-paduret.
vulgaris Hayne.. Tei-rosu.
Tilletia laevis Kiihn., Malura.
Secalis Kiihn., Malura.
 356 INDICE ALFABETIC
Tilletia Tritici Wint.,lurA.
Tordylium maximum L., Taposica.
Tonus Anthriscus Gmel.,fiatmatuchiul-
magarului.
(Tormentilla erecta L.), Sclipeti.
(reptans L.), Rumeneala.
(Torula cervisiae Turp.), Drojdii.
Tragopogon major Jacq., Barba-caprei.
orientalis L., Tata-caprei.
pratensis L., Tfita-caprei.
Tragus racemosus Deaf., Iarbiti-scaioasa.
Trametes gibbosa Fr., Wertlie.
odorata Fr., Vac&lie.
rttbescens Fr., Vacalie.
suaveolens Fr., Viticalie-de-salcie.
Trapa natans L., Cornaci.
(Tremella Auricula Judas L.), Burete-
de-soc.
(hellveloides DC.), Urechiusa.
Tremellodon gelatinosum Pers., Tre-
murici.
Tribulus terrestris L., Colta-babei.
Tricholoma Georgii Fr., Nicorete.
Trifolium alpestre L., Trifoi.
arvense L, Papanasi.
pratense L., Trifoi-rosu.
procumbens L., Trifoias.
repens L., Trifoi-alb.
Trigonella Besseriana Seringe.,Molotru.
coerulea Seringe., Sulcina-albastra.
Triticum (amyleum Ser.), Grau-moale.
aestivum L., Gran-carnal'.
diccocum Schrank., Grau-moale.
durum Desf., Ghirca.
hybernum L., Grau-carnau.
polonicum L., Grau-alb.
repens L., Pir.
Spelta L., Alac.
turgidutn L., GrAu-mare.
vulgare Vili., Grau-carnau.
Trollius europaeus L., Bulbuci.
Tropaeolum majus L., Condurul-
Doamnei.
Tuber aestivum Vitt., Trufe.
brumale Vitt., Trufe.
(cibarium Cortla.), Trufe.
magnatum Pico., Trufe.
melanosporum Vitt., Trufe.
Tulipa (Biebersteiniana Roem. et
Schult.), Lalea.
Oculus solis St. Am., Tulipani.
praecox Ten., Tulipani.
silvestris L., Lalea.
var. minor Led., Lalea.
Turritis glabra L., Turicel.
Tussilago Farfara L., Podbeal.
Typha angustifolia L., Papura.
latifolia L., Papura.
Ulmus campestris L., Ulm.
dacoromanica.ro
Ulmus campestris L. var. suberosa Ehrh.,
Ulm-rttios.
(ciliata Ehrh.), Velnis.
effusa Willd., Velnis:
(pedunculata Fouger.), Velnis.
(Uredo linearis Pers.), Rugina-graului.
Urginea maritima Baker., Ceapa-de-
mare.
Urtica dioica L., Urzica-mare.
urens L, Urzica-mica.
Usnea barbata Achar., Matreata-de-ar-
bori.
Ustilago Avenae Jens., Taciune.
Hordei Kell. et Sw., Taciune.
Maydis Cords., TAciune.
nuda Kell. et Sw., Taciune.
(segetton Ditm.), TAciune.
7ritici Jens., TAciune.
Utricularia vulgaris L., Otratel-de-apa.
(Uvularia amplexifolia L.), Ousor.
Vaccaria pyramidata Medik., Floarea-
calugitirului.
Vaccinium Myrtillus L., Afin.
Oxycoccos L., RAchitele.
uliginosum L., Afin.
Vitis idaea L., Merisor.
Valeriana dioica L., Odolean.
officinalis L., Odolean.
Valerianella olitoria Moench., FeticA.
Vanilla panifolia Andr., Vanilie.
Veratrum album L., Stirigoaie.
nigrum L., Stirigoaie.
(officinale Schlecht.), Popaz.
Verbascum nigrum L. Captalan-negru.
phlomoides L., Lumanare.
phoeniceum L., Coada-mielului.
Thapsus L., Lumanaricii.
Verbena Aubletia L., Urzicute.
chamaedryfolia L., Urzicute.
(hybrida Hort.), Urzicute.
incisa Hook., Urzicute.
officinalis L., Sporici.
teucrioides Gill. et Hook., Urzicute.
Veronica Bachofeni Heuff., Soparlittl.
Beccabunga L., Bobornic.
Chamaedrys L., Soparlita.
(latifolia L.), Iarba-serpelui.
officinalis L., Ventrilica.
orchidea Crantz., Soparlaita.
(persica Poir.), Ventricea.
prostrata L., Coada-mielului.
Teucrium L., Sopitirlittl.
Tournefortii Gmel., Ventricea.
urticifolia Jacq., Iarba-serpelui.
(Verpa bohemica Krombh.), SbArciogi.
Viburnum Lantana L., Daxmoz.
Opulus L., °Alin.
Vicia dumetorum L., Mazariche.
Fe,a L., Bob.
 NUMIRILE STIINTIFICE
Vicia hirsuta Koch., Cosita.
lathyroides L., Mazariche.
pannonica Jacq., Borceag.
var. purpurascens Koch., Borceag.
sativa L, Mazariche.
(Villarsia nymphoides Vent.), Plutica.
Vinca herbacea W. et. Kit., Saschiu.
tninor L., Saschiu.
Vincetoxicum officinale Moench., Iarba-
fiarelor.
Viola arvensis Murr., Trei-frati-patati.
biflora L., Viorele-galbene.
canina L., Viorele-salbatice.
declinata W. et Kit., Unghia-pasarei.
hirta L., Viorea-nemirositoare.
Jooi Janka., Tamlioara.
odorata L., Toporasi.
saxatilis Schmidt., Trei-frati.
(silvatica Fries.), Coltunii-popii.
silvestris Lam., Coltunii-popii.
tricolor L., Trei-frati-patati.
dacoromanica.ro
357
(Viscaria vulgaris Roehl.), Lipicioasa.
Viscum album L., Vase.
Vitex Agnus castus L., Mielarea.
Vitis(hederaceaWilld.),Vità-de-Canada.
vinifera L., Vita-de-vie.
(Yolkameria fragrant; Vent.), Volga.
Wolffia arrhiza Wimm.), Lintita-ma-
runta.
X anthiutn spinosum L., Holera.
strumarium L., Scaetele-popei.
Xeranthemum annuum L., Plevaita.
cylindraceum Sibth., et Sm., Plevaita.
Zannichellia palustris L., Matrita.
Zea Mays L., Papusoi.
Zingiber officinale Rose., Ghimbir.
Zinnia elegans Jacq., Carciumarese.
Zostera marina L., Iarba-de-mare.
Zygnema Ag., Matasa-broastei.
 INDICE ALFABETIC
DE

NUMIRILE FRANCEZE ALE PLANTELOR CUPRINSE IN ACEASTA LUCRARE

A brêt-rouge, Merisor. Alisier, Sorb.

A bretier, Afin.
Abricot, Caise.
.Abricotier, Cais.
Absinthe, Pelin.
Aburon, Iutari.
.Abutilon d'Avicenne, Pristolnic.
Acacia, Salam.
Acacia-de-Sibérie, TufA-lemnoasii.
Acacia-rose, Salcitm-rosu.
Acajou, Acaju.
Acanthe, Talpa-ursului.
Ache, Telintl.
Aconit-Anthora, Omeag-galbin.
Acore-vrai, Obligeana.
Actie-en-épi, Orbalt.
Adenostyle, Ciucurasi.
Adonis-de-printemps, Ruscuttl-primANI-
ratica.
Adonis-fiamme, Ruscutil.
Agneau-chaste, Mielarea.
.Agripaume, Talpa-gtistei.
.Agripaume-faux-Marrube, Coada-mittei.
Agrostide des chiens, Buchtel.
Agrostis-blanche, Iarba-ctimpului.
Aigremoine, Tanta-mare.
Aiguille-de-berger, Acu-Doamnei.
Aiguillette, A cu-Doamnei.
Ail, Usturoi.
Ail-4-toupet, Ceapa-cioarei.
Pur.
Leurda.
Ail-des-chiens, Porumbei.
Ail-jaundtre,
Ail-potager,
Aillout-d'eau, Nufar-galben.
Airelle-des-marais, Afin.
Afin.
Macrisul-iepurelui.
UsturoitA.
Alas, Sabur.
Alas-d'eau, Foarfeca-baltii.
Alpiste, Iarba-canarasului.
Zfimbru.
Alysson à calice persistant, Albita.
Amadou, Babitit si lasca.
Amadouvier, Babftrt.
Aniandes d'Antérique, Nuci-americane.
..4mandes du Para, Nuci-americane.
Amandier, Migdal.
Amarante, Busuioc-rosu.
Atnarante, tir-prost.
Amarante-a-feuilles-rouges, Stir-rosu.
_AM arante-Blite, Stir-mic.
Amarante-crête-de-cog, Creasta-coco-
sului.
.Amarante-réfléchie, Stir.
Amaryllis-jaune, Ghiocel- de-toamniL
Ambrette-jaune,
Amidonnier, Grftu-moale.
Amour-en-cage,
A»lourette, Tremurittoare.
Ancolie, Caldfiruse.
Andromédie, Ruginare.
A ndropogon-Grdlon, Sadin rt.
Anémone-des-Alpes, Sisinei-de-munte.
Anémone-des-près, Sisinei.
Anémone-sauvage, Oita.
Anémone-silvestre, Oità.
Aneth,
Angélique-cultivée, Anghelia.
Angélique-des-jardins, Anghelica.
.Angaique-sauvage, Angeling-
_4nis, An ason.
Anis-étozlé, Anason-stelat.

dacoromanica.ro
 NIIMIRILE FRANCEZE
Anis-vert, Anason.
Ansérine, Coada-racului.
Ansérine-a-balais, Maturi.
Ansérine-hybride, Spanac-porcesc.
Anthrisque silvestre, Hasmaciuca.
Arabette-hérissée, Gascarita.
Arachide, Alune-americane.
Araignée, Negrusca.
Arbre-au-poivre, Mielarea.
Arbre aux perles, Hurmuz.
Arbre-de-la-vie, Arborele-vietii.
Aremberge, Trepadatoare.
Argalou, Minn
Argentine, Coada-racului.
Argousier, Catina-alba.
Aricélous, Manatfirci.
Armoise, Pelinarita.
Armoise, Pelin-de-rnaturi.
.Armoise, Pelinita.
Armoise-champètre, Pelin-nemirositor.
Arnica, ArnicCi.
Arole, Zambru.
Arroche, Cap rit a.
Arroche, Loboda.
Arroche, Loboda-de-drumuri.
Artichaut, Anghinar.
.Artichaut-bdtard, TJrechelniti.
Ase-fétide, Aerel.
Aspalathe, Tufa-lemnoasti.
Asperge, Spa' anghel.
Asperge-et-feuilles -étroites, Sparanghel-
stilbatic.
Aspéritle-des-champs, Lipitoare.
Asppgrule-des-teinturiers, Lipitoare - de-
vopsit.
Aspic, Leventica.
Aster-des-Alpes, Ochiu-boului.
Astragale-Sainfoin, Cosaci.
Atragéne-des-Alpes, Curpen-de-munte.
Attrape-mouche, Lipicioasa.
.Aubépine, Paducel.
Aubergine, Patlagele-vinete.
Aune, Arin-alb.
Aune, Arin-negra.
.4une-commune, Arin-negru.
Attne-de-montagne, Arin-alb.
Aune-vert, Liliac-de-munte.
Aunde, Iarba-mare.
Auricule, Urechea-ursului.
Aurone, Lemnu Doninului.
Aurone-fentelle, Leinnul- Maicei - Dom-
nului.
Avant-Pagues, Lalea.
Avoine, Ovas.
Aroine-de-Hongrie, ()vas.
A voine-rude, Ovas-prost.
Badian, Anason stelat.
Baguenaudier, Besicoasti.
Bain-de- Venus, Varga-ciobanului.
dacoromanica.ro
359
Baldingère-F aux-Roseau, Ierbaluta.
Balisier, Belsita.
Ballote, catue.
Balsamine-de-jardins, Canale.
Banane, Banane.
Barbe-de-bouc, Baba-popei.
Barbe-de-bouc, Tita-caprei.
Barbe-de-capucin, Cicoare-de-gradina.
Barbe-de-chèvre, Creasta-cocosului.
Barbe-de-chèvre, Rtimurele.
Barbe de-chèvre, Scaiul-dracului.
Barbe-de-vache, Flocosel.
Barbeau, Vinetele.
Barbeau-jaune, Pesma.
Barbeau-nausqué, Spoitori.
Barbotine, Vetrice.
Bardan, Brustur.
Bardanette, Lipici.
Bardanette, Lipicioasa.
Bardanette-rameuse, Iarbii-scaioasa.
Barigoule, Lamaioara.
Bartsie des Alpes, Minima.
Baselle-tubéreuse, Telegraf.
Basilic, Busuioc.
Bassin-d'or, Floare-brosteasca.
Bassinet, Floare-brosteasca.
Bdton-d'or, Micsunele-ruginite.
Belton-de-Saint-Jaques, Nalba- de- gra-
dina.
Bdton-de-Saint-Jean, Motu-curcanulni.
Belton-du-diable, Ruin.
Baume-du-Pérou, Sulcina-albastra.
Bec-d' oiseau, Nemtisor-de-ctimp.
Bec-de-grue-commune, Naprasnica.
Behen-blanc, Gusa-porumbului.
Belladone, Maträguná.
Bell'e-d'onze-heures, Balusca.
Belle-de-jour, Zorele-pitice.
Belle-de-nuit, Barba-imparatului.
Bellesamine, Canale.
Beltete, Vindecea.
Benjoin, SmirnA.
Benoite, Cerentel.
Benoite-aguatique, Caltunu-Doamnei.
Benoite-des-ruisseaux, Caltunu-Doamnei
Berce, Crucea-ptimantului.
Bet. ceau-de-la- Vierge, Vita-alba.
Bétoine, Vindecea.
Betterave, Sfecl a.
Betterave-rouge, Sfecla.
Bident-penché, la rba-rosie.
Bise-grise, Burete-de-spin.
Bistorte, Raculet.
Bid, Grau-carnau.
Blé-barbu, Grau-carnau.
Ble-d' automne, Grau-carnau.
Blé-de-Pologne, Grau-alb.
Blé-de- Turguie, Papusoi
Blé-de-vache, Condroniu.
Blé-dur, Ghirca.
 360 INDICE ALFABETIC
Blé-noir, HrisCa.
Blé-ordinairP, Grau-carnau.
Blé-Poulard, Grau-m are.
Blé-tendre, Grau-carnau.
Bluet, Vinetele.
Bois-de-Camptche, Bftcan.
Bois-de-poule, Jugastru.
Bois-de-Sainte-Lucie, Visin:turcesc.
Bois-gentil, Tulichina.
Malin.
Bois-joli, Tulichinft.
Bois-noir, Crusan.
Bois-noir, Lemn-canesc.
Bois-punais, Sanger.
Bois-sanguin, Sanger.
Bolbite, Burete-domnesc.
Bolet-a- peau-change ante, Chitarcuta.
Bolet-blerne, Pitarca.
Bolet des bouviers, Pita-vacei.
Bolet-granulé, Pitoasca.
Bolet-jaune, Turta-vacii.
Bolet-pourpré, Burete-de-stejar.
Bolet-rude, Pitarca.
Bonhomme, Zarnacadea.
Bonne-Dame, Loboda-de-gradina.
Bonnet-carré, V oniceriu.
Bonnét-d'électeur, Bostan-alb.
Bonnet-de-prétre, Voniceriu.
Botryche-Lunaire, Limba-cucului.
Botrys, Tamaita.
Boucage, Petrinjei-de-ctimp.
Bouillard, Plop-alb.
Bouillon-blanc, Lumfinare.
Bouillon-blanc, Lumanarica.
Bouillon-noir, Captalan-negru.
Boule d'or, Bulbuci.
Boule-de-neige, Galin.
Boule-de-neige, Ciuperca.
Bouleau, Mesteacan.
Bouleau, Mestecanas.
Boulettes-de-neiges, Hurmuz.
Bourbonnaise,
Bourdaine, Crusan.
Bourguépine, Verigariu.
Bourrache, Limba-mielului.
Bourrache-beitarde, Limba-boului.
Boursade, by
Bourse-d-pasteur, Traista-ciobanului.
Bourse-de-capucin, Traista-ciobanului.
Bourse-de-Judas, Chrenita.
Bouton-d'or, Floare-brosteasca.
Boviste couleur de plomb, Prahaita.
Brachypode-penné, Obsaga.
.Branc-ursine, Crucea-pamantului.
Braude, Iarba-neagra.
Breslinge, Capsuni.
Brome-seigle, Obsigft.
Brome-stérile, Obsiga.
Brossiére, Barboasa.
Brouillard, Ipcarige.
dacoromanica.ro
Brunelle, Busuioc-stilbatic.
Bruyére, Iarbit-n ea grit.
Bryone-blanche, imparateasa.
Brow argenté, Pomusel.
Bugle, Vinerita.
Bugle-de-Genéve, Suliman.
Buglosse-officinale, Mirutft.
Bugrane, Osu-iepurelui.
Bugrane-épineuse, Osu-iepurelui.
Buis, Cimisir.
Bunias-d' Orient, Brabin.
Bunias-fausse-Roquette, Hreanita.
Busserole, Strugurii-ursului.
Cabaret, Pochivnic.
Cabaret-des-oiseaux, Varga-ciobanului.
Cacao, Cacao.
Cacaoyer, Cacao.
Café, Cafes.
Caille-lait-blanc, Sanziene-albe.
Caille-lait-jaune, Dragaica.
Calamagrostide-des-lieux-secs, Trestie-
de-campuri.
Calament-de-montagne, Isma-padurilor.
Calament-des-champs, Ismusoarft.
Calebasse, Tidva.
Calla-des-marais, Coada-smeului.
Camara-commune, Aurica.
Camarine-noire, Vuietoare.
Caméline-cultivée, Lubit.
Camérisier, Caprifoi.
Camomille-commune, Musetel.
Camomille-des-ehiens, Romonita - puta-
roasa.
Camomille-puante, Romonita-p uturoasa.
Campanule-agglomérée, Ciuciure.
Camphre, Camfor.
Canche, Paius.
Can chr-bleue, Iarba-albastra.
Canillée, Lintita.
Canne-a-sucre, Trestie-de-zahar.
Canne-d'Inde, Belsita.
Canne-de-jonc, Papura.
Canne.de Provence, Trestie.
Canneberge, Rachitele.
Cannelle, Scortisoara.
Cannetille,
Canon, Visin-turcesc.
Cantaloup, Cantalup.
Capillaire, Strasnic.
Capillaire-noir, Parul-Maicei-Domnului.
Cdpre, Capere.
Caprenotier, Voniceriu.
Capronnier, Capsuni.
Capucine, Condurul-Doamnei.
Cardamine-impatiente, Rajnica.
Cardiaque, Talpa-gastei.
Cardon, Cardon.
Carex-des-renards, Rogoz.
Carex-des-rives, Rogoz.
 NIIMIRILE FRANCEZE 361

Carex-lairissd, Pir-rosu. chasse-bosse, Galbasoara.

Carie, Malura. Cluttaigne, Castane.
Carie-des-cérdales, Malura. Chdtuigne-d'eau, Cornaci.
Carillon, Clopotei. Chlitaignes du Brésil, Nuci-americane.
Carline-blanche, Turta. Chdtaignier, Castan.
Carnillet, Gua-porumbului. Chausse-trape, Ghimpe.
Carotte, Morcov. Chemise-de-Notre- Dante, Cupa-vacei.
Carotte, Rusinea-fetei. Chem, Stejar i Tufan.
Caroube, Roscove. Chéne-et-grappes, Gorun.
Caroubier, Roscov. Chane-chevelu, Cer.
Carpdsium-penchd, Dosnica-galbena. Chénette, Dumbet
Carvi, Chimen. Chérophylle aromatigue, Antonicii.
Casque-de-Jupiter, Omag. Chevalier-d'onze-heures, A gurijoara.
Casse-lunettes, Silur i Vinetele. Cheveux-de- Venus, Chica-voinicului.
Casse-pierre, Parachernita. Cheveux-du-diable, Tortiel.
Cassis, Struguri-negri. Chavrefeuille-des-jardins, Caprafoi.
Caulinie-mineure, Inarita. Chevrelle, Flocosel.
Cddratier, Chitra. Chevrotte, Bureti-galbeni.
Cddre-du-Liban, Cedru. Chicorée frisde, Cicoare-de-gradina.
Telina. Chicorde sauvage, Cicoare.
Centaure, Dioc. Chiendent, Pir si Pir-gros
Centaurde-Ambrette, Spoitori. Chiendent à balai, Barboasa.
Centaurie-du-solstice, Scai-galben. Chiendent-panaché, Iarba-alba.
Cape, Mfinatarci. Chiendent-ruban,
Céphalaire, Choin noircissant, Bumburez.
Cdraiste-comnrun, Struna-cocosului. Chondrille-effilde, Rasfug.
Céraiste-des-champs, Cornut. Chou, Varza.
Cerfeuil, Asmatui. Chou-Cabus, Varza-de-iarna.
Cer feuil-bulbeux, Baraboi. Chou-d'amour, Lobodii-de-griidina.
Cerfettil-tubéreux, Baraboi. Chou-de-Bruxelles, Varza-de-Bruxel.
Cerise-aigre, Visin. Chou-de-chien, Brei.
Cerise-en-chemise, Papiilau. Chau-de-Milan, Varza-creatil.
Cerisier-nain, Visinel. Chou-fieur, Conopida.
Cdvadille, Popaz. Chou-frisé, Varza-creata.
Chantérisier, Cap rifoi. Chou.pontind, Varza-de-iarnii.
Champignon-à-la-bagne, Burete-serpesc. Chou-rave, Caralambe.
Champignon - de - couche, Ciupercii- de - Chou-Rave, Rapita-salbatica.
gunoi. Chou. -rosette, Varza-de.Bruxel.
Champignon-du-funtier, Ciupercii - de - Chrystanthame, Tufanica.
gunoi. Chrysanthame-d'automne, Tufanica.
Chanvre, COnepti. Ciboule, Ceapa-ciorasca.
Chanvre-d'eau, Dentita. Ciboulette, Arbagic.
Chan vre-saavage, Lunguricii. Cicendie-filifornte, Amaraluta.
Chaperonniare, Captalan. Cicutaire, Cucuta-de-apa si Pliscul-cu-
Char-de- Vénus, Omag. coarei.
Charbon, Taciune. Cierge-de-Notre-Dante, Lumtinaria.
Charbonniare, Busuioc-salbatic. Cigué, Cucuta,
Chardon, Spin. Cigué-aguatigue, Cucuta-de-apa.
Chardon-aux-dnes, Scai-magaresc. Cigué-d'eau, Mararas.
Chardon-Unit, Schinel. Cirse des endrois cultivds, Crastaval.
Chardon-bait-des-Parisiens,Pintenoaga. Cirse-landolé, Scai.
Chardon-de-Notre-Dame, Armurariu. Citron, Alamfiie.
Chardon-dtoilé, Ghimpe. Citronnelle, Lamftita, Lemnu-Domnului
Chardon-hémorrhoïdal, Palämida. Roinita.
Chardon-Marie, Armurariu. Citronnier,
Chardon-penché, Ciulin. Citrounier-Linionier, Larnfii.
Chardon-Roland, Scaiul-dracului. Citrouille, Bostan.
Chardonnerette, Turtii. Civette, Arbagic.
Charme, Carpen. C/air - bassin, Floare - brosteasca si
Charmille, Carpen. Floare-de-leac.

dacoromanica.ro
 362 INDICE ALFABETIC
Clavaire-coquette, Togmagel.
corallade, Bureti-de-conopide.
élégante, Melosel.
Clef-de-ntontre, Pana-sburatorului.
Clématite 4 feuilles entières, Clocotei.
Clématite-dressée, Luminoasii.
Cloches, Basina-porcului.
Clochettes-des-champs, Volbura.
Clotts-de-girofie, Cuisoare.
Coccigrole,
Coccinie-de ¿'Ini/e, TOrtacuta.
Cochléaria, Lingurea.
Cocriste, Clocotici.
Cogn assier, Gutuiu.
Collybie-alimentaire, Bureti-de-prund.
Colombaire, Muscatu-dracului.
Colombine-plunteuse, Rutisor.
Colza, Rapitit.
Colza-d'hiver, Rapita.
Colza-de-printemps, Rapita.
Compagnon-blanc, Opaitä.
Concombre, Castraveti.
Concombre d'attrape, Plesnitoare.
Concombre sauvage, Plesnitoare.
Coprin, Burete-de-rodt.
Coprin à encre, Popenchi.
Coprin-chevelu, Popenchi.
Coprin-flmetaire, Buretele-calului.
Coguelicot, Ma c-rosu.
Coguelourde, Curcubeu si Deditei.
Coguerelle, Deditei.
Coguerette, Papalttu.
Coques-du- Levant, Milslad.
Corbeille-d' argent, Gascaritil.
Corchorus, Teisor.
Cordelière, Busuioc-rosu.
Cordon-de-Cardinal, Motu-curcanului.
Coreopsis-elegant, Lipscanoaice.
Cor4te-du-Japon, Teisor.
Coriandre, Coriandru.
Cormier, Scorus.
Corne-de-cerf. Talpa-stancei.
C:orneille, Gttlbasoara.
Cornette, Ghisdei.
Cornichon, Castraveti.
Cornifie, Cosor.
Cornouiller, Corn.
Cornouiller-femelle, S fin ger.
Cornuelle, Corns ci.
Cortinaire - cannelle, Bureti - de - mes -
teacan.
Cortinaire-violet, Bureti-vineti.
Corydale, Brebenei.
Coton, Bumbac.
Cotonéaster, Bttrcoace
Cotonnière-des-champs. Flocosele.
Coucou, Ciubotica - cucului si Zarna-
codes.
Coudrier, Alun.
Coudrier-en-arbre, Alun-turcesc.
dacoromanica.ro
Coulemelle-d'eatt, Gheabi-de-brad.
Couleuvrée, Mutatoare.
Couleuvrée-blanche, Imparateasa.
Courge, Bostan-alb.
Courgellier, Corn.
C'ouronne-des-blés, Neghina.
Couronne impériale, Lalea-pestritil.
Courroie-de-Saint-Jean, Silnic.
Crambé, Hodolean.
Cramois, Lungurica.
Cranson, Hrean.
Crapaudine, Jales-de-camp.
Crapaudine-des-montagnes,Incheietoare.
Craguelin, Capsuni.
Cresson-alénois, Creson.
Cresson-d'eatt, Misturel.
Cresson-de-cheval, Bobornic.
Cresson-de-fontaine, Nit sturel.
Cresson-des-jardins, Creson.
Cresson-des-marais, Rapitit.salbatidt.
Cresson-des-prés, Stupitul-cucului.
Créte-de-cog, Clocotici.
Crételle,
Crételle-commune, Peptanaritti.
Croisette, Ghintura i SmOntitnicil.
Croix-de-Jérusalem, Arsinic.
Croix-de-Malte, Arsinic
Crypsis piquant, Ghimparitd.
Cucubale-a-baies, Gua-porumbului.
Cul-rouge, Pftinisoare.
Cumin-cultivé, Chimion.
Cumin-des-prés, Chim en.
Cyclamen d'Europe, Pitnea-porcului.
Cyclamen-de-Naples, Urechea-lieporului.
Cyprès, Chiparos.
Cgtise, Drob.
Cytise-commun, Saldim-galben.
Cytise-hérissé, Drob-da-munte.
Cytise-noircissant, Lemnu-bobului.
Dactyle-aggloméré, Golomat.
Dahlia, Gherghina.
Dahlia des jardins, Gherghina.
Dame-d' onze-heures, Balusca.
Damier, Bibilica.
Dottier, Curmal.
Dauphinelle-des-jardins, Surguci.
Dent-de-chien, Maseaua-ciutei.
Dentaire-4-bulbilles, Coltisor.
Dentelaire, Floarea-amoruhti.
Digitate, Degetar.
Discipline-de-réltgiettse, Busuioc-rosu
Dogue, Stevie-de-grtidina
Dompte-venin, Iarba-fiarelor.
Dorine, Splina.
Doronic-d'Autriche, Iarba- ciutei.
Douce-amgre, Lasnicior.
Doucette, Fetid".
Douve, Boglari.
Drave-des-bois, Flamanzica.
 NIIMIRILE FRANCEZE
Dryade-a-huit-pétales, Argintica.
Ebaupin-noir, Porumbar.
Ebgne, Abanos.
Echa,lote Hasme.
Echinope, Tatarnica.
Echinops-a-tétes-rondes, Rostogol.
Eclairette, Untisor.
Erorce de Cascarille, Odogaci.
Ecuelle-d'eau, Buricul apei.
Eglantier, Macies.
Eglantine, Macies.
Egrasseau, Mar.
Ellébore-blanc, Stirigoaie.
Encens, Tamale.
Enfant-du-diable, Burete-pucios.
Epeautre, Alac.
Eperon-de-chevalier,Nemtisori-de-camp.
Epervière, Iarba-vulturelui.
Épervière-orangée, Rusulitit.
pi-d'eau, Broasca-apei i Broscarita.
Epi-du-vent, Iarba-vtintului.
Epiaire d'Allemagne, Jales.
tpiaire-des-bois, Balbisa.
Epilobe-hdrised, Pufulite.
Epilobe-rose, Pufulite.
Epinard, Spanac.
Epinard-fraise, Fraga-tatarascrt.
Epinard-sauvage, Spanacul-ciobanilor.
Epine-blanche, Priducel.
pine-de-rat, Ghimpe.
Epine du Christ, Priliur.
pine-Marante, Catina alba.
pine-noire, Porumbar.
E pine- V inette, Dracila.
Épipactis-des-marais,
Erable, Gladis.
Erable-champétre, Jugastru.
Ergot-de-seigle, Corn-de-secara.
Erigeron-dcre, Bunghisor.
Eritrichiunt, Ochiu-searpelui.
Escarole, Cicoare-de-grridina.
Escourgeon, Orz.
Esparcette, Sparcetit.
Estragon, Tarhon.
Esule, Aior.
E'ternue-genouillée, Bucatel.
toile-d'eau, Drente
Eapatoire-Chanvrine, Canepa-codrului.
Euphorbe-A-larges - feuilles, Laptele-cri-
nelui.
Imphorbe des marais, Arior-de-balta.
F aine, Jir.
Falcaire, Dornic.
Farigoule, Lamaioara.
dacoromanica.ro
363
Faucille, Coroniste.
Fausse-Camomille, Romonita-de-camp.
Fausse-golnielle, Gheaba-de-brad.
l'ausse-Golmette, Gheaba-de-brad.
l'ausse-Oronge, Bureti-pestriti.
Faux-Abrétier, Merisor.
Faux-anis, Chimion.
Faux-Ebénier, Salcam-galben
Faux-Indigo, Salcam-mic.
Faux-jaseran, Bureti-pestriti.
Faux-persil, Patrunjelu-canelui.
Faux-Pistachier, Clocotis.
Faux-Safran, Ghiocel-de-toamna.
Faux-Sapin, Molid.
Faux-Séné, Besicoasa.
Faux-sucrier, Belsita.
Faux.Sycomore, Arta r.
Fayard, Fag.
Fenase, Ovascior.
Fenouil-bdtard, Marar.
Fenouil-cultivé, Molura.
F enouil-des-Alpes, Brie.
Féve, Bob.
Féve-de-marais, Bob.
Férerole, Bob.
Févier à trois pointes, Platica.
Févier d'Amérique, Platica.
Fique, Smochin .
Figuier, Smochin.
Figuier Broasca.
Figuier de Barbarie, Broasca.
Filipendule, Aglica.
Flageolet, Fasole i Fasole-oloaga.
Flambe, Stanjini.
Flambe-d'eau, Stanjini-galbeni.
Flamme, Stanjini.
Fléche-d'eau, Sageata-apei.
FUchière, Sageata-apei.
Fléole, Timoftica.
Fleur-d'uns-heure, Zamosita.
Fleur-de-coucou, Floarea-cucului.
Fleur-de-la-Passion, Ceasornic.
Reur-de-Ste-Anne, Musetel.
Fleur-des-dames, Vanilie.
Fléole-des-près, Timoftica.
Fleur-du-grand-Seigneur, Pesma.
Fleur-du- Vendredi-saint, Floarea - pas-
tilor.
Mouse, Vitelar.
Flouve-cdorante, Vitelar.
Limbarita.
Foie-de-boeuf, Bureti-de-stejar.
Foin-capillaire, Iarba-crimpului.
Foin-de-mer, Iarba-de-mare.
Foin-du-Parnasse, *optirlaita-alba.
Foirolle, Trepadatoare.
Folle-Avoine, Odos.
Follette, Loboda-de-gradina.
Fougère, Ferega.
Fouggre, Feriga
 864 INDICE ALFABET1C
Fougere-a-l' aigle, Feria-de-camp.
Fougere-fenselle, Spinarea-lupului.
Fougere-incile, Ferigrt.
Fougeres, Creasta-cucosului.
Fougerolle, Feregutii.
ourrage-de-disette, Hrana-vacei.
Fouteau, Fag.
Foyard, Fag.
Fragon-piguant, Ghimpe.
Fraisier, Crtpsuni.
Fraisier-Capron, Cripsuni.
Fraisier-des-bois, Fragi.
raisier-fressant, Fragi.
Framboisier, Smeur.
Fraxinelle commune, FrAsinel
F'raxinelle d'Europe, FrAsinel
Frene, Frasin.
Fréne-a-la-manne, Mojdrean.
Frene-fleuri, Mojdrean.
Fromageon, Casul-popei.
Froment, Grau-ca.ritAu.
Fromen tal, OvAscior.
Fumeterre, Fumarità.
Funaire-hygrométrigue, FrAnghiutA.
I'usain, SalbA-moale.
Fustet, Scumpie
Gagée-des-champs, SciinteutA.
Gagée-jaune, Laptele-pasttrei.
Gaillet, Cucutrt-de-prtdure.
Gant-de-Notre-Dame, Degetar si Dege-
tel-rosu.
Gantelée, Degetel-rosu.
Ganteline, RAmurele.
Gants-de-Notre- Dame, CaldAruse.
Garance,
Garou, Tulichinrt.
Gattilier-commun, Mieliirea.
Genestrolle, Drobitit.
Genet-a-tige-ailee, Grozamil.
Genet d'Espagne, BucsA.u.
Genet-des-teinturiers, DrobitA.
Genevrier, IenupAr.
Gentiane-a-grandes-fleurs, Cupe.
Gentiane-a-port-d' Asciepiade, LumAnA-
rica-pitmAntului.
Gentiane-A-tige-courte, Cupe.
Gentiane-decoupee, Cupe.
Gentiane-ponctuée, En turA.
Géranium-ei-leing-rhizome, Priboi.
Géranium-brun, Priirtria-cucului.
Géranium-des-prés, Greghetin.
Geranium, Muscat.
Gerb-d'or, SAnziani-de-grAdinA.
Germandrée, Dumbet.
Germandree-aguatigue, Iarbit-usturoasA.
Germandree-des-montagnes, Sugrtrel.
Gesse, Bob-de-tarinA.
Gesse-des-pres, Lintea-pratului.
Gesse-du-printemps, Pupezele.
dacoromanica.ro
Gesse-noire, OrrtsticA.
Gesse-tubereuse, Oresnitrt.
Giclet, Plesnitoare.'
Gingembre, Gherghing.
Girarde, Nopticoasi.
Girarde-jaune, CrusAtea.
Giraumon, Bostan.
Micsandre.
Giro/lee-d'hiver, Micsandre.
Giroflée-jaune, Micsunele-ruginite.
Girofiée-guarantaine, Micsandre.
Glaciate, Gheatl.
Glaretd, Sibiutrt.
Gland, Ghinda
Gland-de-terre, Oresnitrt.
Glouteron, Brustur si Scrtetele-popei.
Glu-dii-chene, Bureti-de-stejar.
Glycerie-aguatigue, Mana-de-ape.
Glycine, Fasole-japonezA.
Gobelet-d'eatt, Buricul-apei.
Gonibo, Bame.
Gombo-comestible, Bame.
Gouet, Rodu-pAmAntului
Gourde, TidvA.
Goutte-de-sang, Coco s ei-de-cAmp.
Goutte-de-sang, Ruscuti-tomnaticA.
Grains-de-grenouille, LintitA.
Gramen-fleuri, Iarbit-rnoale.
Grand- Basilic-sauvage, ApArAtoare.
Grand-Orpin Iarba-de-urechi.
Grand-plantain, Piitlagini.
Grand-Soleil. Floarea-soarelui.
Grand-TrAfle-rouge, Trifoi-rosu.
Grande-Berle, Cositel.
Grande-Cantomille, Granat.
Grande-Cigue, CucutA.
Grande-Consoude, TatAneasil.
Grande-Cuscute, Tortiel.
Grande-eclaire, Rostopascrt.
Grande-Épiaire,
Grande-fougere, k'ericA-de-ctimp.
Grande-Gentiane, EnturA.
Grande-Marguerite, Auratit.
Grande-Ortie, UrzicA-mare.
Grande-Scrofulaire, Buberic.
Grande-Frillee-bdtarde, Hirisca-deasa.
Grassette-des-Alpes, Foaie-grasi.
Grateron, Tanta.
Gratiole, VeninaritA.
Grelot-blanc, Ghiocei-bogati.
Grémil, Mei-prisrtresc.
Grémil-des-champs, MArgeluse.
Grenade, Rodie.
Grenadier, Rodiu.
Griotte,
Griottier, Cires si Visin.
Griset, Catin A-alb rt.
Grisette, Burete-serpesc.
Gros-Blé, GrAu-mare.
GrOS- Trgfle, Trifoi-rosu
 NUMIRILE FRANCEZE
Groseiller-d-maquereau, Agris.
Groseillier-des-rochers, Paltior.
Groseiller-noir, Struguri-negri.
Groseillier-rouge, Coacaza.
Guède, Drobusor.
Gueule-de-chat, Taposnic.
Gueule-de-lion, Gura-leului.
Gui, Vim
Gui-mauve, Nalba-mare.
Gymnadénie-moucheron, Urrt.
Gyrole, Bureti-galbeni, Manatarci si
Pitarca.
Gyromitre-comestible, Sbarciogi-grasi.
H aricot, Fasole.
Haricot-d'Espagne, Fasole-mare.
Haricot-de-Soissons, Fasole-oloaga.
Haricot-rouge, Fasole-mare i Fasole-
oloaga.
Haut-liseron, Flueratoare.
Hedysarum-obscur, Dulcisor.
Héléocharis-des-marais, Pipirigut.
Héliotrope-du-Pérou, Vanilie.
Hellebore, Cutcurig si Spanz.
Hemérocalle-bleue, Crin-de-toamna.
Hemérocalle-du-Japon, Crin-de-toamna
Herpatique des fontaines, Calbaza.
Herbe-à-cent-goûts, Pelinarita.
Herbe-h-cinq-c6tes, P atlagina-Ingusta.
Herbe-d-cochon, Troscot.
Llerbe-d-coton, Firicica.
Herbe-d-crapaud, Dintele-dracului.
Herbe-d-éternuer, Rototele-albe.
Herbe-d-jaunir, Drobita.
Herbe-d-la-coupure, larba-de-urechi.
Herbe-d-la-fièvre, Fierea-ptimtintului
Herbe-d-la-glace, Gheata.
Herbe-a-la-reine, Tutun.
Herbe- d-l' esquinancie,
Vierge, Zarnacadele.
Herbe-d-Pdris, Dalac.
Herbe-au-charpentier, Coada-sorecelului.
Herbe-au-coq, Calomfir.
Herbe-au-fic, Untisor.
Herbe-au-pauvre-homme, Degetar i Ve-
ninarita.
Herbe-aux-dnes, Luminita.
Harbe-aux-chantres, Brancuta.
Herbe-aux-chapeaux, Captalan.
Herbe-aux-chats, Catusnica si Odolean.
Herbe-aux-écrouelles, 13uberic.
Herbe-aux-ecus, Drete, Pana-sburatoru-
lui i Pungulita.
Herbe-aux-femmes-battues, Flueratoare.
Herbe-aux-gouteux, Piciorul-caprei.
Herbe-aux-gueux, Vita-alba.
Herbe-aux-hemorrades, Buberic.
Herbe-aux-hernies, Feciorica.
Herbe-aux-magiciennes, Tilisca.
Herbe-aux-perles, Mei-pasaresc.
dacoromanica.ro
363
Herbe-aux-puces, Ochiu-lupului.
Herbe-aux-sonnettes, Lalea-pestrita.
Herbe-aux. sorci ares, Tilisca.
Herbe-aux-teigneux, Captalan.
Herbe-aux-vaches, Floarea-calugarului.
Herbe-aux-verrues, Rostopasca.
Herbe-aux-vipéres, Iarba-searpelui.
Herbe-carrée, Iarba-n ea gia.
Herbe-d'amour, Rozeta.
Herbe-d' Antal, A çà riel.
Herbe-de-Guinée, Costrei.
Herbe-de-la-manne, Rourica.
Herbe-de-la-Saint-Jean, Pojarnita
Herbe-de-1 Trinité, Popilnic-iepuresc.
Herbe-de-1 a- Trinité, Trei-frati-patati.
Herbe-de-Phirondelle, Rostopasca.
Herbe-de-Sainte- Barb., Crusatea.
Herbe-de-Saint-Benolt, Cerentel.
Herbe-de-Saint-riacre, Vanilie-salbatica
Herbe-de-Saint-Joseph, Ruin.
Herbe-de St. Innocent, Dintele-dracului.
Herbe-de-St. Laurent, Busuiocu-cerbilor.
Herbe d'or, Iarba-osului.
Herbe-du-Saint-Esprit, Anghelica.
Herbe-du-vent, Deditei.
Herbe-empoisonnée, Matraguna.
Herbe-musquée, Fragulita.
Herbe-royale, Busuioc.
Herbe-sacrée, Sporici.
Herbe-saine, Dumbravnic.
Herbe-Saint-Roch, 'NAM s.
Herbe-sainte, Pelin.
Herbe-sans-couture, Limba-searpelui.
Herbe- Thérése,
Herbe-triste, Barba-impttratului.
Herrisson corallorde, Burete-cret.
Berniole, Feciorica.
Hetr, Fag.
Boz.
Hirnéole-oreille-de-Judas, Burete-de-soc.
Holostée en ombelle, Cuisorita.
Homogyne-des-Alpes, Rotungioare.
Houblon, Hemei.
Houque, Flocosica.
Hutchinsie des-Alpes, Nocila.
Hygrophore-blanc-d'ivoir, Bur ete-balos.
Hysope, Isop.
/f,
Immortelle, Flori-de-paie i Plevaita.
Immortelle-d-bouquets, Imortela-galbena
Immortelle-des-sables, Siminoc.
Immortelle-jaune, Imortela-galben a.
Impudique, Burete-pucios.
Indigo-bdtard, Salcara-mic.
Inule, Cioroi.
Inule-d' Angleterre, ovitrvaritit.
Ipomere-d-feuille-de-lierre, Zorele.
Iris, Stanjini.
Iris-des-marais, Stanjini-galbeni.
 366 INDICE ALFABETIC
Iris-jaune, Stanjini-galbeni
Iris-nain, Ratisoare.
Iris-panaché, Stanjeni-pestriti.
Isopyre-Faux-Pigamon, Gainusi.
Ivraie, Salbatie si Zizanie.
Jacinthe, Zambiht.
Jacinthe-des-Indes Chip aroase.
Jalousie, Canale, Garofite-de-gradina.
Jasmin, Iasomie.
Jasmin de l'Inde, Zorele.
Jasmin-jaune, Iasomie-salbatica.
Jaunet, Bureti-galbeni.
Jonc-à-balais, Stuh.
Jonc-O-méche, Rugina.
Jonc des-tonnelier Pipirig.
Jonc-fieuri, Rosatea,
Jotte, Ridiche-salbatica.
Joubarbe, Borsisor i Urechelnita.
Jouet-du-vent, I arba-viintului.
Julienne, Mirodenie si Nopticoasa.
Jusquiame, Masalarita.
Jute, Juta.
Ketmie-vésiculeuse, Ztímositit.
L a iteron , Susai.
Ladier commun, Amareala.
Laitue, Talharea.
Laitue-cultivée, Laptuci.
Laitue-de-cochon, Buruiana,-porceasca.
Laitue-des-nturs, Susai-paduret.
Lampourde, Scaetele-popei.
Lampourde-épineuse,
Lamprette, Floarea-cucului.
Lanysane, Sgrabuntica.
Langue-d'agneate, Patla*gina moale.
Lang ue - de - beuf, Bureti- de - stejar
Limba-boului.
Langue-de-cerf, Navalnic.
Langue-de-chien, Arariel.
Langue-de-femme, Tremuratoare.
Langue-de-moineau, Limba-vrabiei.
Langue-de-serpent, Limba-searpelui.
Lantana-a-fetalles-de-Melisse, Aurica.
Laser-O-feuilles-larges, Smeoaica.
Laser-de-Prusse. Somnoroasa.
Latheron, Iutari.
Lathrée-écailleuse. Mama-padurei.
Laurier, Dafin.
Laurier-de-Saint-Antoine, Rascoage.
Laurier-rose, Leandru.
Laurier-sauce, Dafin.
Lavande, Leventica.
Lavan&e, Ciumarea.
Laythiron, Buretele-vacei.
Lenticule-sans-racines, Lintita-marunta.
Lentille, Linte.
Lentilles-d'eau, Lintita.
Levain, Drojdii.
Levure, Drojdii.
dacoromanica.ro
Liane-O-fleurs-de-cire, Ceara.
Libanotis-des-montagnes. Smeoaie.
Lichen-d' Islande, Mu s chi-de-munte.
Lierre, Iedera.
Lierre-terrestre Silnic.
Lilas, Liliac.
Lilas-de-Perse, Liliac-frantozesc.
Lilas-de-Rouen, Liliac-frantozesc.
Lilas- Varin, Liliac-frantozesc,
Limodore-a-feuilles-avortées, Garbita.
Limoselle-aquatique, Canarul-baltii.
Lin, Ineata.
Lin-commun, In.
Lln-jaune, In-galben.
Lin-usuel, In.
Linaigrette, Bumbacarita.
Linaire, Linarita.
Liondent, Potcapu-calugarului.
Liondent d'automne, Capul-calugarului.
Liparis-de-Loesel, Molisoare.
Lis-blanc, Crin.
Lis-bulbifére, Lilie-rosie.
Lis des-étangs, Nufar-alb.
Lis-des-vallées, Lacramioare.
Lis-jaune, Crin-galben.
Lis-Martagon, Crin-de-padure.
Liseron-bdtard, Hirisca-deasa.
Liseron-de-Michaux, Zorele.
Liseron-des-haies, Cupa-vacei.
Liseron-pourpre, Zorele.
Listéra-ovale, Puta-cocosului.
Livéche, Leustean.
Lonicéra-noir, Caprifoi.
Loranthe, Vitsc-de-stejar.
Lotier-des-marais, Ghisdei-mare.
Lotier-majeur, Ghisdei-mare.
Lotier-pourpre, Dungatea.
Loufa-de-loup, Besina-porcului.
Loup, Buretele-vacei.
Lunaire-vivace, Lopatea.
Lunetiére-lisse, Ochelarita.
Lunifa, Nufar-alb.
Lupin-bigarré, Cafelute.
Lupin-blanc, Cafelute.
Lupin-jaune-odorant, Niprala.
Lupin-petit-bleu, Cafelute.
Lucerne, Luterna.
Luzerne-jaune, Culbeceasa.
Luzerne-sauvage, Culbeceasa.
Luzule-chanyétre, MaIaiul-cucului.
Luzule-élevée, Horsti.
Luzule-printanière, Horsti.
Lyciet, Catina-de-garduri.
Lycopode a rameaux d'un an, Cornisor.
Lycopode-en-massue, Pedicuta.
Lycopode Sélagine, Bradisor.
Mtiche, Fetica.
Macis, Frunzisoara.
Maianthéme, Lacramita.
 NIIMIRILE FRANCEZE
Maïs, Papusoi.
Malaquie-aquatique, Plescaita.
Manchettes, Cupa-vacei.
Mancienne, Darmoz.
Mandarine, Mandarina.
Manne-terrestre, Meisor.
Mansgvre, Darmoz.
Manteau-de-Notre-Da»le, Cretisoare.
Marasme-a-odeur-d'échalote, Cocarle.
Marchantie, Calbaza.
Marjolaine, Magheran.
Marjolaine-sauvage, Sovarv.
Marsette, Timoftica.
Marron, Castane.
Marronnier d'Inde, Castan-salbatic.
Maroute, Romonita-puturoasa.
Marrube, Voronica
Marrube-aquatique, Cervana.
Marrube-blanc, Unguras.
Marrube-noir, Catuse.
Marsault, Iov.
Marseau, Iov.
Masse-d'eau, Papura.
Massette, Papura.
Matricaire, Granat.
Matricaire-inodore, Mositel-prost.
Mauve, Nalba.
Mélampyre-a-crétes, Ciormoiag.
Mélampyre-des-bois, Sor-cu-f rate.
Mahe, Z d
Megilot-blanc, Sulfing
Mélilot-bleu, Sulcina-albastra.
Melilot-jaune, Sulfina.
Melinet-cl-petites-fleurs, Pidosnic.
Melique-uniflore, Margica.
Melisse, Roinita.
Mélisse-des-bois, Dumbravnic.
Mélisse-turque, Mataciune.
Melon, Pepene-galben,
Melon-d'eau, Pepene-verde.
Menthe-coq, Calomfir.
Menthe-crépue, Isma-creata.
Menthe-de-chat, catusnica.
Menthe-de-montagne, Ism a-padurilor.
Menthe-frisée, IsmA-creata.
Menthe-poivrée, Isma-buna.
Menthe-rouge, Ism a-broastei.
Menthe silvestre, Isma.
Merisier-d-grappes, Malin.
Merlier, Mosmon.
Merllion, Tulichina.
Mérule-pleureur, Ciuperca-de-pivnita.
Merveille-da-Pérou, Barba-imparatului
Meule, N al b a.
Méum Mutelline, Brioala.
Micocoulier, Sambovina.
Miellin, Burete-de-nuc.
Mignardise-des-prés, Garoafe-de-munte.
Mignonnette, Rozeta i Trifoi-manunt.
Mildiou, Mana.
dacoromanica.ro
367
Mille[euille, Coada-sorecelului.
Millepertuis, Poi arnita.
Millepertuis-d-quatre-angl Sovarvaiita
Millet, Mei.
Mature.
Millet-a-grappe, Dughie.
Millet-des-oiseaux, Mei.
Millet-etalé, Meisor.
Minette, Trifoi-manunt.
Miquemot, Mina tarci.
Mnie ondulée, Muschi-stelat.
Moisissure, Mucegai.
Moldavie, Mataciune.
Molène-bleu, Coada-n.ielului.
Molène-noire, Captalan-negru.
Molène-pourpre, Coada-mielului.
Molinia-bleue, Iarba-albastra.
Monnaie-du-pape Pana-sburatorului.
Monnoyère, Drete si Pungulita.
Morgeline, Rocoina.
Morgeline-d'eau, Drente.
Morale, Ciuciuleti i Sbarciogi-grasi.
Morille-de-Boheme, Sbarciogi.
Morille-comestible, Ciuciuleti.
Morille-conique, Sbarciogi.
Morton, Bureti-flocosi.
Mort-aux-vaches, Boglari.
Morve, Vase.
Mouceron, Nicoreti.
Mouricaude, Sbarciogi-grasi.
Mourillon, Ciuciuleti.
Mouron-des-champs, Scauteuta.
Mouron-des-oiseaux, Ro coma.
Mousse d' Islande, Muschi-de-munte.
Mousseron, Nicorete sí Nicoreti.
Moutarde-blanche, Mutar.
Moutarde-noire, Mutar-negru.
Mouta).de-sauvage, Mustar-de-camp.
Mouton-zone, Bureti-fiocosi.
Mu/le-de-veau, Gura-leului.
Muguet, Lacramioare.
Marier, Dud-alb.
Marie). Dud-negru.
Mdrier-blanc Dud -alb.
Mdrier-des-haies, Mur.
Mdrier-noir, Dud-negru.
Muscari-faux-botryde, Porumbei.
Muscatelline, Fragulita.
Myosotis-de-bois, Nu-mé-uita.
Myricaire d'Allemagne, Catinti-mica.
Myriophylle-en-épi, Penita.
Myriophylle-verticillé, Penita.
Myrte-commun, Mirt.
Myrtille,
Myrtille-de-marais, Rachitele.
Narcisse, Coprine i Zarnacadele.
Narcisse-d'automne, Ghiocel-de-toamna.
Narcisse-des-prés, Zarnacadea.
Nard-roide, Taposica.
 368 INDICE A LFABETI C
Nasitort, Creson.
Nava, Napi.
Navette, Rapita.
Navette-d'été, Rapita.
Navette-d'hiver, Rapita.
Navet-du-diable Mutatoare.
Ne-tn'oubliez-pas, Ochii-pasaruici.
Ne-me-touchez-pas, SI abanog.
Néflier, Mosmon.
Néfiier-cotonneux, Barcoace.
Néle, Mosmon.
Nénuphar., Nufur-alb.
Nénziphar-jaune, Nufar-galben.
Népéta-dénudé, Poala-Sfintei-Marii.
Nerprun, Verigariu.
Neslie-paniculée, Drob.
Nez-coupé, Clocotis.
Nid-d'oiseau, Tranji.
Nielle, Neghina.
Nigelle, Negrilicrt.
Nigritella-a-feuilles-etroiles, Putoi.
Nissoulous, Manatarci.
Nivéole, Ghiocei.
Nivéole-d'été, Ghiocei-bogati.
Nivéole-printanigre, Ghiocei-bogati.
Noisetier, Alun.
Noisetier-de-Byzance, Alun-turcesc.
Noisetier-franc, Alun-tureesc.
Noix, Nuci.
Noix-de-Galle, Gogosi-de-ristic.
Noix-muscade, Nucsoara.
Noix-vomique, Turta-lupului.
Nonette, Grau-mare.
Noyer, Nuc.
Obier, Cali.
Odontités-rouge, Duntura.
Oeil-de-cheval, Moartea-puricelui.
Oeil-de-faisan, Cocosei-de-amp.
Oeil-de-vache, Romonita-de-camp.
Oeil-du-Christ, Stelita.
Oeillet-a-bouquets, Garoafa.
Oeillet-d'amour, Iparige.
Oeillet-d'Inde, Vitsdoage.
Oeillet-de-Chine, Garofite.
Oeillet-de-pate, Garofite-de-gradina.
Oeillet-des-Chartreux, Garofite.
Oeillet-des-jardins, Garoafa.
Oenanthe-safranée, Joian.
Oeuf-de-vanrzeau, Bibilica.
Ognon, Ceapa.
Oignon, Ceapa.
Oliban, TM:121'de.
Olivier d'Europe, Maslin,
Olivier-de-Bohéme, Rachitica.
Onagre, Luminita.
Ophrys, Albina.
Orange, Portocale.
°ranger, Portocal.
Orchis-a-odeur-de-boue, Ouale-popii.
dacoromanica.ro
0,-chis bouc, Ouale-popii.
Orchis-bouffon, Untu-vacei.
Orchis mdle, Poranici.
Orchis-papillon, Gemanarita.
Orchis pourpre, Poroinic.
Oreille-d'dne, Muscatu-dracului.
Oreille-d'homme, Pochivnic.
O,eille-d'Orme, Burete-de-nuc.
Oreille-d'ours, Urechea-ursului.
Muscatu-dracului.
Oreille-de-noyer, Burete-de-nuc.
Oreille-de-rat, Vulturica.
Oreille-de-souris, Ochiu-searpelui.
Orge, Orz.
Orge-carrée, Orz-iernatic.
Orge-d'Europe, Orz-paduret.
Orge-d'hiver, Orz-iernatic.
Orge-des-rats, Orzu-soarecilor.
Origan, Sovarv.
Orme, Ulm.
0,me-a-fieurs-éparses, Velnis.
Orme-commun, Ulm.
Orne-liège, Ulm-raios.
Orme-subireux, Ulm-ralos.
Ormeau, Ulm.
Ornithogale, Lusca.
Orobanche, Verigel.
Orobanche-du-chanvre, Lupoaie.
O;obe-noir, Orastica.
Orpin, Dragoste i Iarba-de-soaldina.
Orpin-odorant, Ruja.
O;pin-rose, Rujri.
Ortie, Urzica-mare.
Ortie-blanche, Sugel-alb.
Ortie-grièche, Urzicri-mica.
Ortie-jaune, Sugel-galben.
Ortie-puante, Balbisa.
Ortie-rouge, Sugel si Urzica-moarta.
Ortie-royale, Longurica.
Orvale, Iarba-sfantului-loan.
Oseille, Macris.
Oseille-de-brebis, Macris-manunt.
Oseille-de-serpent, Macris-manunt.
Oseille-épinard, Stevie-de-gradiml.
Osier-blanc, Mlaje.
Osier-brun, Salce.
Osier-fieuri, Rascoage.
Osier-rouge, Rachita-rosie.
Osier-vert, Mlaje.
Ozytropis-des-champs, Luntricia.
Pain-de-coucou, Macrisul-iepurelui.
Pain-de-pourceau, Urechea-lieporului.
Palissandre, Palisandru.
Palixandre, Palisandru.
Panais, Pastrirnac.
Panic-capillaire, Mei-manunt.
Panse-de-vache, Bureti-calugaresti.
Paquerette, Banuti.
Paquette, Floarea-pastilor.
 NUMIR1LE FRAN CEZ E
Parche, Dragavei i Macris.
Parietaire, Parachernita.
Parisette, Dalac.
Pas-d'Cine, Podbal.
Passe-velours, V asdoage.
Passerage-Drave, Urda-vacei.
Pastel, Drobusor.
Pastel-des-teinturiers, Drobusor.
Passe-fieur, Curcubeu.
Pasquier, Mazariche.
Passerage-des-décombres, P duchernitri.
Pastéque. Pepene-verde.
Paten6tier, Clocotis.
Pcdience, §tevie-de-gradinA.
Patience-crépue, Dragavei.
Patisson, Bostan-alb.
Patte-d' araignee, Chica-voinicului.
Patte-de-lion, Albumealti.
Patte-d'oie, Frunza-de-potca.
Patte-de-poule, Iarba-barboasa.
Paturin-annuel, Hirusor.
Paturin-commun, uvar-de-munte.
Paf aria-des-forNs, Iarba-deasa.
Paturin-des-prés, Firuta.
Paturon-blanc, Ciuperca.
Pavot-à-bractées, Mac-rosu-de-gradina.
Pavot-coq, Mac-rosu.
Pavot-cornu, Mac-cornut.
Pavot-des-jardins, Ma c-de-gradina.
Pavot-douteux, Mac-de-amp.
Pavot-involucré, Mac -rosn- de- gradina.
Peche, Persica.
Pecher, Persia.
Péclane, Scai-mfigaresc.
Pediculaire, Darie.
Pécliculaire-verticillde, Viirtejul-pamàn-
tului.
Pensee,
Péplis-Pourpier, Matreata.
Pepon, Bastan.
Percefeuille, Urechea-iepurelui.
Perce-muraille, Parachernita.
Perce-neige, Ghiocei.
Persicaire, Iarba-rosie.
Persil, Patrunjel.
Pervenche, Saschiu.
Pesse, Molid.
Pesse-cl'eau, Coada-calului.
Pétasités, Cucuruz.
Petit-Chéne, Dumbet.
Petit-Cypr6s, Lemnul-Maicei-DomnuIui.
Petit-Houx, Ghlinpe.
Petit-liseron, Volbura.
Petit-Muguet, Vinarita.
Petit - Nenuphar, Iarba - broastelor
Plutica.
Petit-pois, Mazare.
Petit- Triolet, Trifoi-manunt.
Petit-vesceron, Cosita.
Petit-volet-6-franges, Plutica.
dacoromanica.ro
369
Petite-Centaurie, Fierea-parnintului si
Frigurica.
Petite-ciguë, Patrunjelu-auelui.
Petite-Cuscute, Tortiel.
Petite-Flambe, Ratisoare.
Petite-Marguerite, 14anuti.
Petite-mauve, Casul-popei.
Petite-Ortie, Urzfca-mica.
Petite-Oseille, Ma cris-mitnunt.
Petunia, Petunie.
Peucédan, Chiminul-porcului.
Peuplier-blanc, Plop-alb.
Peuplier-d'Italie, Plata.
Peuplier-franc, Plop-negru.
Petcplier-Suisse Plop-negru.
Pezize, Urechea-babei.
Phalangare-rameuse, Liliuta.
Phalaris-des-Canaries,larba-canarasului.
Phélipée-rameus., Lupoaie.
Phellandre, Mararas.
Philonotis-des-fontaines, A ta-apei.
Phlox panicule, Brumarele.
Piboulado, Ghebe.
Picride- f ausse- Éperviére, Iarba-gaiei.
Pied-d' alouette, Nemtisori-de-ctimp.
Pied-d'alouette-des-jardins, Surgucl.
Pied-d' alottette-élevé, Nemtisor.
Pied-de-chat, Parpian.
Pied-de-coq, Ramurele.
Pied-de-glane, Ridiche-salbatica.
Pied-de-lièvre, Papanasi.
Pied-de-lion, Albumeafa i Cretisoare.
Pied-de-lit, Aparatoare.
Pied-de-Loup, Cervana.
Pied-de-mouton.blanc, Flocosel.
Pied-de-poule, Floare-de-leac, Ghisdei
si Pir-gros.
Pied-delveau, Rodu-pamtultului.
Pied-rouge, Iarba-rosie.
Piépott, Floare-de-/eac.
Pigamon, Rutisor.
Piloselle, Vulturica.
Piment, Ardei.
Piment-des-abeilles, Roinita.
Pimprenelle, Cebarea.
Pimprenelle-des-prés, Sorbestrea.
Pinade, Pitoasca.
Pinado, Turta-vacii.
Pinasse, Pin.
Pin-d'eatt, Coada-calului.
Pin. doux, Coconari.
Pin-parasol, Coconari.
Pin-rouge, Pin.
Pirole-unilatérale, Perisor.
Pisaille, Mazare-de-ctimp.
Pissenlit, Papadie.
Pistache, Fistic.
Pistache-de-terre, Alune-americane.
Pisse-loup, Gogoase.
Pivoine, Bujor.
24
 370 INDICE ALFABETIC
Pivoine des jardins, Bujor.
Pivoine femelle, Bujor.
Plane, Arar.
Plantain, Patlagina.
Plantain-d'eau, Limbaritit.
Plantain-des-Alpes, A rnica.
Plantaine-bdtard, Patlagina-moale.
Platane-d' Occident , Platan.
Platane-d' Orient, Platan.
Platanthère-d-deux-feuilles, Stupinita.
Plateau, Nufar-galben.
Pleurosperme-d'Autriche, Morcoveanca.
Plumet, Colle.
Poche, Urlupi.
Pochette, Urlupi.
Podagraire, Piciorul-caprei.
Pogonate-a-urne, Muschiu-de-peatra.
Poil-de-chien, Paius.
Poireau, Praz.
Poireau-femelle, Porumbei.
Poire, Para.
Poirée, Sfecla.
Poirier, Par.
Pois, Mazare.
Pois-d-fieurs, Sangele-vitinicului.
Pois-café, Dungatea.
Pois-chiche, Naut.
Pois-de-senteur,
Pois-gris, Mazare-de-camp.
Poivré, Iutari.
Poivre, Piper.
Poivre-d'eau, Dintele-dracului.
Poivre-de-muraille, Iarba-de-soaldin a.
Poivre-long, Ardei.
Polonais, Manatarci.
Polycnéme-des-champs, Scartaitoare.
Polypode, Fereguta.
Polypore-d-odeur-suave, Vacalie-de-
salcie.
Polypore-confittent, Buretele-oilor.
Polypore-du-bouleatt, Vacalie-de-mes-
teacan.
Polypore-du-pin, Vacalie-de-brad.
Polytric-commun, Muschiu-de-pamant.
Pomme, Mar (fruct).
Pomme-de-terre, Cartofi.
Pomme-épineuse, Ciumafaie.
Pommier, Mar.
Pommier-d-cidre, Mar-paduret.
Populage-des-marains, Calcea-calului.
Porcelle, Buruiana-porceasca.
Porreau, Praz.
Porte-chapeau, Paliur.
Potantot-luisant, Broasca-apei.
Potelli, Masalarita.
Potentille-nrgentée, Scrintitoare.
Potentille-couchée, Scrantitoare.
Potentille-droite, Buruiana-de-cinci- de-
gete.
Potiron, Ciuperca si Manatarci.
dacoromanica.ro
Ponceau, Mac-rosu.
Poule, Creasta-cocosului.
Pottle - des - bois, Bureti - calugaresti si
Pastrav.
Poule-grasse, Sgrabuntica.
Poule-grasse, Spanac-salbatic.
Pouliot, Busuiocul-cerbilor.
Pouliot-beitard, Cimbrisor.
Pourpier, Iarba-grasa.
Pourpieritleuri, Agurijioara.
Préle-des-bois, Barba-ursului.
Préle-des-champs, Barba-ursului.
PrOe-des-marécages, Parul-porcului.
Préle-des-tourneurs, Pipirig.
Préle-d'hiver, Pipirig.
Prgle-devée, Paru-porcului.
Prinanthas-pourpre, Salata-iepurelui.
Primeare, Ciubotica-cucului.
Pruneautier, Goldan.
Prunier-Cerise, Corcodus.
Prunier-Reine-Claude, Goldan.
Pruène, Lemn-cfinesc.
Prune, Pruna.
Prunellier, Porumbar.
Prunier, Prun.
Prunier-de-Damas, Prun.
Pulicaire, Puricarita.
Pulmonaire, Mierea-ursului.
Pulmonaire-officinale, Cuscrisor.
Deditei.
Quarantaine, Micsandre.
Querdonnet, Scaiul-dracului.
Queue-de-cheval, Barba-ursului i Paru-
porcului.
Queue-de-loup, Condroniu.
Queue-de-rat, Barba-ursului.
Queue-de-renard, Busuioc-rosu.
Queue-de-souris, Codituca.
Q ttinal-d' azé, Popenchi.
Quintefeuille, Cinci-degete.
Quintefeuille-des-marais, *apte-degete.
Rabidouille, Napi-curecesti.
Rasitte-de-Salsepareille, Salce.
R sr.diaire,
Radis, Ridiche.
Raffoult, Bureti-flocosi.
Raifort-aquatique-jaune, Galbenei.
Raifort-sauvage, Hrean.
.Raiponce, Carbuni i Clopotei.
Raiponce-orbiculaire, Banica.
Raisin, Struguri.
Raisin-d'Amérique, Carmaz.
R aisin-de-renard, Dalac.
Raisin-des-teinturiers, Carmilz.
Rapette, Lipicioasa.
Rave, Napi-curecesti.
Ravenelle, Ridiche-salbatica.
Ray-grass, Zizanie.
 NUM1R1LE FRANCEZE
Réglisse-batard,
Réglisse-glabre, Lema-dulce.
Réglisse-hispide, Lema-dulce.
Réglisse-sauvage, Unghia-gAiei.
Reine-des-bois, VinaritA.
Reine-des-prés, CretuscA,
Reine-Marguerite, Rusi-de-toamnii.
Renoncule-des-bois, Galbenele-de-pAdure
Renoncule-des-marais, Boglari.
Benouée-du-Levant, Motu-curcanului.
Réséela, RozetA.
Réséda-sauvage, Rechie.
Réveil-matin, Laptele-cucului.
Rhizome d' Iris de Florence, RAdAcini-
de-micsunea.
Rhubarbe, Re'vent.
Rhubarbe-des-moines, Steghie.
Rhubarbe-des-pauvres, Rutisor-galben.
Rhubarbe-des-paysans, Alior.
Bicin, CApuse.
Rièble, TuritA.
Riz, Orez.
Robinet, Op aitA.
Robinier-commun, SaloAm.
Rocambole,
Romarin, Rosmarin.
Ronce-bleue, Rug.
_Rondelle, Pochivnic.
Rose-d-cent-feuilles, Trandafir - de- dul-
ceatA.
.Rose-blanche, Trandafir-alb.
Rose-de-Jéricho,littna-Maicei-Domnului.
Rose-de-Provins, Rasurft.
Bose-de-tous-les-mois, Trandafir-de-lunii.
Rose-des-Alpes, Smirdar.
Bose-d'Inde, VAsdoage,
Rose-trémiere,
.Roseau, Stub.
Roseau-d-quenouilles, Trestie.
Roseau-odorant, ObligeanA.
.Roseau-panaché,
Roseau-traçant, Trestie-de-cAmpuri.
Rosée-du-soleil, Roua-cerului.
Rosier-jaune, Trandafir-galben.
Rossolis, Roua-cerului.
Bowe, Mur.
.Rouge, Painisoare.
Rougette, Condroniu.
Rougillon, RAscov.
Rouille, Rugina-grAului.
Boure, Gorun.
Roussette, Bureti-galbeni.
Rouvre, Stejar.
Ruban-d'eau, Buzdugan.
Ruban-de-bergère, Iarbkl-albA.
Rubanier, Buzdugan,
Rue, Virnant.
Rue-de-Cherore, Ciumiírea.
_Rue-des-jardins, Virnant.
Rue-des-prés, Rutisor-galben.
dacoromanica.ro
371
Rumex-aggloméré, Macrisul-calului.
Rumex-des-Alpes, Steghie.
Rumex-des-marais, §tevie-de-baltft.
Russule, Vinetica.
Russule-fertide, BAlosel.
Russule-intègre, PAnisoare.
Sabine, Cetenti-de-negi.
Sabline-d-feuilles-de-Serpolet, StudenitA.
Sabline-du-printemps, Mierluta.
Sabot-de-la-Vierge, Papucul -Doamnei.
Sabot-des-Vénus, Papucul-Doamnei.
Safran, *often.
Safran-btitard, *ofrinas.
Safran-des-fleuristes, BrAdusi-de-primA-
varA.
Safran-printanier, BrAndusii-de-primii-
vari.
Sagine, GrAsAtoare.
Sagou, Sago.
Sagoutier, Sago.
Saigne-nez, Coada-sorecelului.
Sainfoin. Dulcisor.
Sainfoin, Sparceti.
Saint-Michel, Burete-serpesc.
Salade-de-chouette, Bo'bornic.
Salep, Salep.
Salero, PitoascA.
Salicaire, RAchitan.
Salicaire-effilée, RAchitan.
Salicorne herbacée, &Anat.
Salsifis-bdtard, Tftta-caprei.
Salsifis majeur, Barba-caprei.
Salvinia-nageante, PestisoarA.
Sangdragon, SAnge-de-nouit-frati.
Sanicle, SAnisoarA.
Sanicle-ges-ours, Ciubotica-ursului.
Sanicle-femelle, Stevie.
Santoline, Lemnul-Maicei-Domnului.
Sapin, Brad-alb
Sapin-argenté, Brad-alb.
Sapin-blanc, Brad-alb.
Sarrasin, HriscA.
Sarrasine, Rem f.
Sarrette, Galbinare.
Sarriette, Cimbru.
Scrtyre, Burete-pucios.
Sauge, Jale.
Sauge-d'Ethiopie,
Save-des-pre; Sillvie-de-ampuri.
Sauge-glutineuse, Cinstet.
Sauge-officinale, Jale.
Sauge-sauvage, Coada-vacei.
Sauge-verticillée, Urechea-porcului.
Saule, Sala.
Saule-drapé, RAchitA-albA.
Saule-fragile,
Saule-Laurier, Sal cje.
Saule-pleureur, Salcie-pletoasu.
Savoniere, Odogaci.
 372 INDICE ALFABETIC
axifrage-Aizoon, Iarba-surzilor.
Saxifrage-dorde, Splina.
Saxifrage-redressée, Ochii-sorecelului.
Scabieuse, Sipica.
Sceau-de-Notre-Dame, Flueratoare.
Sceau-de-Salomon, Coada-cocosului.
Scille-k-deux-feuilles, Viorele.
Scille-maritime, Ceapa-de-mare.
Scirpe-des-bois, Tipirig.
Scirpe-en-jonc, Cipirig.
Scirpe-marttime, Rogoz.
Scléranthe-annuel, Buruiana-surpaturei.
Scletranthe-vivace, Sincerica.
Scléroderme-commun, Buretele-cerbilor.
Scléroderme-orange, Buretele-cerbilor.
Scolopendre, Navalnic.
Scrofulaire, Iarba-neagra.
Seigle, Secara.
Sélin-k-feuilles-de-Carvi, ingerea.
Sea, Siminichie.
Sené-bktard, Besicoasa.
Seneçon, Batatarnica si Cruciulita.
Senave, Mutar-de-camp.
Senevé-noire, Mutar-negru.
Sensitive, Sensitiva.
Sentbon, Vetrice.
Serittgat, Sirinderica.
Serpentaire, Raculet.
Serpolet, Cimbrisor.
Sétaire-glauque, Mohor.
Setaire-verticillee, Mohor.
Silène-des-bois, Lipicioasa.
Silane-penché,
Sesame, Susan.
Sisymbre, Voinicica.
Soju, Fasole-japoneza.
Soldanelle, Degetarut.
Soleil, Floarea-soarelui.
Sorbier, Scorus.
Sorbier-des-oisseaux, Scorns- de-munte.
Sorgho-d'Alep, Costrei.
Souchet-brun, Caprisor-oaches.
Souchet-jaunktre, Caprisor.
Sottci, Filimica.
Souci-d'eau, Calcea-calului.
Souci-de-vigne, Hilimica.
Soude-épineuse, Saricia.
Sphaigne, Coada-matei-de-balta.
Spargoute, Hrana-vacei.
Spirée, Taula i Tavalga.
Splane, Vasusor.
Squille, Ceapa-de-mare.
Statice-de-Gmelin, Sica.
Statice-Limonium, Limba-pestelui.
Stellaire-des-bois, Steluta.
Stellaire-graminde, Rocotea.
Nagara.
Stramoine, Ciumafaie.
Stratiotes-aloés, Foarfeca-baitii.
Streptope-k-featilles-embrassantes, Ousor.
dacoromanica.ro
Sucepin, Sugatoare.
Sumac-amarante, Otetar.
Suniac-de-Virginie, Otetar.
Sureau, Soc.
Sureatt-k-grappes, Soc-rosu.
Sureau-rouge, Soc-rosu.
Surelle, Macrisul-iepurelui.
Sycontore, Paltin.
Sylvie, Floarea-pastilor.
Sylvie-jaune, Patita.
Symphorine-d-grappes, Hurmuz.
T abac, Tutun.
Tabac-des-Savoyards, Arnica.
Tabac-des- Vosges, Arnica.
Tabac-rustique, Tutun-turcesc.
Tamarin-de-France, Catina-rosie.
Tantaris-de-Narbonne, Catina-rosie.
Teigne, Tortiel.
Téraspic, Limba-marei.
Téraspic-d'été, Limba-marei.
Terre-noix, Alun ele.
Tete-de-Méduse, Ghebe.
Tete-de-mort, Gura-leului.
Tétragonolobe-siliqueux, Ghisdei-cu- pa-
tru-muchi.
The, Ceai.
Thé-d'Europe, Ventrilica.
Thym-vulgaire, Lamt;tioara.
Tilleul-k-petites-feuilles, Tei-paduret.
Tilleul-argenté Tei-alb.
Tilleul-commun,. Tei si Tei-rosu.
Tilleul-de-Hollande, Tei.
Tei-paduret.
Tontaie, Patlagele-rosii.
Topinambour, Napi-porcesti.
Tordyle-élevé, Taposica.
Torilide- Anthris que, Hatmatuchiul-ma-
garului.
Tormentille, Sclipeti.
Tortelle, Brancuta.
Tourette, Gascarita si Turicel.
Tournesol, Vanilie-salbatica.
Toute-bonne, Iarba - sfantului-Ioan
Spanacul-ciobanilor.
Trainasse, Iarba-ctimpului i Troscot.
Traine, Iarba-campului.
TrOle-alpestre, Trifoi.
Trafle-blanc, Trifoi-alb.
Trglle-d'eau, Trifoiste.
Trèfie-jaune, Vatamatoare si Trifoias.
Trafie-violet, Trifoi-rosu.
Tremble, Plop-de-munte.
Triangle, Rogoz.
Tribule-terrestre, Coltu-babei.
Triolet, Trifoi-alb.
Tripette, Ramurele.
Trane, Lemn-canesc.
Truffe, Trufe.
Truffe-blanche-des-Pientontais, Trufe.
 NUMIRME FRANCEZE
Truffe-d'été, Trufe.
Truffe-de-la-Saint-Jean, Trufe.
Truffe-du-Périgord, Trufe.
Truffe-grise, Trufe.
Truffe-noire, Trufe.
Truffe-violette, Trufe.
Tubéreuse-des-jardins, Chiparoase.
Tue - chien, Brandusa - de - toamna
Zfirna.
Tulipe Tulipani.
Tulipe-sauvage, Lalea.
Turquette, Feciorica.
Tusain-verruqueux, Lemn-rftios.
U ande, Matreata-de-arbori.
Utriculaire, Otratel-de-apa.
V ache, Buretele-vacei i Vinetica-cu-
lapte.
Vache-blanche, Iutari.
V ache-rouge, Rftscov.
Vachotte, Vinetica-cu-lapte.
Vaciet, Ceapa-cioarei.
Valériane-des-marais, Odolean.
Valériane-grecque, Scara-Domnului.
Vanille, Vanili e.
V araire-blanc,
Varaire-noir, Captalan-negru si $tiri-
goai e.
Varech, Iarba-de-mare.
Veilleuse, Brandusti-de-toamna.
Mar, Brancuta si Micsandre-salbatice.
Vinetica-cu-lapte.
Verdiau, Rachita-rosie.
Verge-d-pasteur, Scaius.
Verge-d'or, Splinuta.
Vergerette, Bunghisor.
Vergerette-du-Canada, Batrftni s.
Vermiculaire-dcre, Iarba-de-soaldina.
Verne, Arin-negru.
Vernis-du-Japon, Cenuser.
dacoromanica.ro
373
Véronique, Iarba-serpelui si Ventrilica.
Véronique-couchée, Coada-mielului.
Véronique-femelle,
Véronique-de-Perse, Ventricea.
Vervéine, Sporici si Urzicute.
Verveine-Citronnelle, Lamaita.
Vesce-commune, Mazariche.
Vesce-de-Hongrie, Borceag.
Vesce-des-buissons, Mazariche.
Vesce-fausse-gesse, Mazariche.
Vesse-de-loup-géante, Gogoase.
Vesse-de-loup-perlée, Besma-porcului.
Vesse-loup-de-Bouviers, Gogoase.
Vesseloup-hérissée, Besitta-porcului.
Yiau, Vinetica-cu-lapte.
Vigne-commune, Vitii-de-vie.
Vigne-de-Judée, Lasnici or.
Vigne-viarge, Vita-de-Canada.
Violette, Tamttioara si Toporasi.
Violette-a-deux-fieurs, Viorele-galbine.
Vinlette-de-chien, Viorele-salbatice.
T'iolette-de-serpent, SaschiU.
Violette-des-bois, Coltunii-popii.
Violette-hérissée, Viorea-nemirositoare.
Violette-marine, Clopotei.
Violier, Micsandre.
Viorne, Calin si Dftrmoz.
Vipérine, Capul- searpelui qi Iarba -
searpelui.
Volubilis, Zorele.
Yo-trade, Drobusor.
Hiricà-deasâ.
Vulnéraire, Vatamitoare.
Vulpine-des-pras, Coada-vulpei.
Vulvaire, Loboda-puturoasa.
Boz.
Yvette, Tamftita-de-camp.
Zannichellie-des-marais, Mitrità.
CArciumarese.
 INDICE ALFABETIC
DE
NUM1RILE GERMANE ALE PLANTELOR CUPR1NSE IN ACEASTA LUCRARE
A berraute, Lemnu-Domnului.
Absinth, Pelin.
Ackerchampignon, Ciuperca.
Acker-Daun, Taposnic.
Acker-Gauchheil, Scanteuta.
Acker-Hanfnessel, Taposnic.
Acker-Hohlzahn, Taposnic.
.Acker-Hornkraut, Cornut.
.Acker-Hundskamille, Romonita-de-camp
Ackerklee, Papanasi.
Acker-Knautie, Muscatu-dracului.
.Acker-Meier, Lipitoare.
Aekernuss, Alunele.
.Acker-Schaehtelhahn, Barba-ursului.
Acker-AS'ehimmelkraut, Flocosele.
Acker-Sent, Mutar-de-camp.
Ackersteinsame, Margeluse.
Ackerwinde, Volbura.
Adlerfarn, Feria-de-camp.
Adonisr5schen, Cocosei-de-ctimp.
Ahlbeere, Struguri-negri.
Ahlkirsche, Malin.
Ahorn (Russischer-), Gladis.
Akazie, Said= si Salcam-rosu.
Akazie (Falsche-),
Akelei, Caldarusa.
Cioroi.
Alant (Echter-), Iarba-mare.
.Alant (Englischer-), Sovarvarita.
Alant (Sparriger-), Moartea-puricelui.
Albersie (Gemeine-),
Allermannsharnisch, Limba-cucului.
AloF, Sabur.
Aloeharz, Sabur.
Alpen-Ampfer, Steghie.
.Alpen-Aster, Ochiu-boului.
Alpendost, Ciucurasi.
Alpen-Fettkraut, Foaie-grasa.
dacoromanica.ro
.Alpengansekresse, Gascarita.
Alpen-Geniskresse, No cila.
AlpengUickchen, Degetarut.
Alpenhelm, Bursuca.
Alpenrebe, Curpen-de-munte.
Alpenlattich, Rotungioare.
Alpenrose, Smirdar.
Alpen-Troddelblume, Degetarut.
Alpenveilchen, PAnea-porcului.
Alpenwaldrebe, Curpen-de-munte.
Amarant, Busuioc-rosu.
Amarant (Rauhhaariger-),
Amarant (1Vilder-), tir-prost.
Ammelkorn, Grfiu-moale.
Ansfhier, Grau-moale.
Ampfer, tevie-de-balta.
Ampfer (Gelenauelter-),
Ampfer (Kleiner-), Macris-manunt.
Ampfer (Krau.ser-), Dragavei.
Andorn, Voronica.
Andorn (Gemeiner-), Unguras.
Anis, Anason.
Apfel, Mar (fruct).
Apfelbaum, Mar.
Aprikose, Cais, Caise.
Aprikosenbaum, Cais.
Armesanderblume, Cico are.
Arnika, Arnica.
Aran, Rodu-pamfintului.
Aronsstab, Rodu-pamantului.
Aronswurz, Rodu-pamfintului.
Artischocke, Anghinar.
Arre, Zambru.
Aspe, Plop-de-munte.
Augentrost, Silur.
Aurikel, Urechea-ursului.
Austernpilz, Pastrav.
 NUMIRILE GERMANE
Bachbunge, Bobornic.
Bachburgel, Matreata
Bach-Nelkentourz, Caltunu-Doamnei.
Backenklee, Sulitica.
Baldgreis, Batatarnica, Bunghisor, Cru-
ciulita si Spalacioasa.
BaIdrian, Odoiean.
Baldrian (Genteiner-), Odolean.
Baldrian (Zweihausiger-), Odolean.
Ballonntalve, Pristolnic.
Balsamine, Canale.
Banane, Banane.
Bandgras, Ierbaluta si Iarba-alba.
Bandstrauch, Darmoz.
Barenklau, Crucea-pamantului.
Barenklaue, Talpa-ursului.
Baren-Lauch, Leurdä.
Barenschotte (Langfahnige-), Cosaci.
Barenschotte (Sasse-), Unghia-gaiei.
Barentatze, Creasta-cocosului.
Barentaze, Ramurele.
Barentraube, Strugurii-ursului.
Barlapp (Keulenförmiger-), Pedicuta.
Barlapp (Sprossender-), Cornisor.
Bartflechte, Matreata de arbori.
Bartgras, Barboasa.
Bartklee,
Bart-Nelke, Garofite-de-gradina.
Bartschie, Bursuca
Bartweizen, Grau-carnau-mustacios.
Betreourz (Haarblattrige-), Brie.
Basilienkraut, Busuioc.
Batternsemf, Limba-marei.
Batterntabak, Tutun-turcesc.
Bauntwolle, Bumbac.
Becherblttme, Cebarea.
Becherpilz, Urechea-babei.
Beete (Rote-),
Beifuss (Gemeiner-), Pelinarita.
Beifuss (Pontischer-),
Beinheil, Tataneasa.
Beintvell-(Gebrauchliche-), Tataneasa.
Beinwell (Herzblatteriger-), Brustur-
negru.
Beisskohl, SfeclA.
Benedicte (Genteine-), Schinel.
Benedictenkraut, Schinel.
Benzo6, Smirna.
Bettzoëharz, Smirna.
Berberitze, Dracila.
Berg-Ahorn, Paltin.
Berg-Aster, Stelita.
Berggamander, Sugiírel.
Berg-Heilwurz, Smeoaie.
Berg-Holunder, Soc-rosu.
Bergmispel, Barcoace.
Bergthyntian (Gebrauchliche-), Isma-pa-
durilor.
Berg- Troddelblume, Degetarut.
Berntudagras, Pir-gros.
dacoromanica.ro
375
Bertram-Garbe, Rototele-albe.
Besen-Beifuss, Pelin-de-maturi.
Betonie, Vindecea.
Bettlenbrand, Taciune.
Bibernelle (Gemeine-), Petrinjei-de-camp.
Bichbeere, Afin.
Bienenlauch, Leurda.
Bienensaug, Balbisa si Dumbravnic.
Bierhefe, Drojdii.
Base, Masalarita.
Bilsenkraut, Masalarita.
Bivgelkraut, (Ausdauertules-), Brei.
Bingelleraut ( Einjahriges-), Trepada-
toare.
Binse (Flatterige-), Rugina.
Binsenpftiemen, Bucsau.
Birke, Mesteacan i Mestecana§.
Birke-(Warzige-), Mesteacan.
Birke-(Weichhaarige-), Mestecanas.
Birkett-Lacherpilz, Vacalie-de-mes-
teacan.
Birkenpaz, Pitarca.
Birkenreizker (Zottiger-) Bureti-flocosi.
Birkenrietsche, Bureti-flocosi.
Birkenrahrling, Pitarca.
Birnbaum, Par.
Birnbatanchen, Perisor.
Birne, Para.
Birnmilchling, Vinetica-cu-lapte.
Bisamblunte, Pesma si Spoitori.
Bisatnhyacinthe, Ceapa-cioarei.
Bisamkraut, Fragulita.
Bitterblatt, Amaraluta.
Bitterich, Iarba-gaiei.
Bitterklee, Trifoiste.
Bittersass, Lasnicior.
Blasenstrauch, Besicoasti.
Blauholz, Bacan.
Bleitourz, Flo a rea-amorului.
Blumen-Ganseftess, Telegraf.
Bhattenkohl, Con opida.
Bluntenrohr (Indisches-), Belsita.
Blutauge, Seapte-degete.
Blutblantlein, Putoi.
Bluthirse, Meisor.
Blutpilz, Bureii-de-stejar.
Blutreiz1cer, Rascov.
Blutr6s1, Putoi.
Blutschwamm, Bureti-de-stejar.
Blutstrapfchen, Ruscuta-tomnatica.
Blutwurz, Sclipeti.
Bh7thestesche, Mojdrean.
Bocksbart, Barba-caprei.
Bocksdorn (Gemeiner-), Catina-de-gar-
duri.
Bocksgeil, Ouale-popii.
Bocks-Rientenzunge, Ouale-popii.
Bohne (Tarkische-), Fasole-mare.
Bohnenbaum, Salcam-galben.
Bohnenkraut, Cimbru.
 876 INDICE ALFABETIC
Boretsch, Limba-mielului.
Borstendolde, Hatmatuchiul-magarului.
Borstengras, Taposica.
Borstengras Steifes-), Taposica.
Borstenhirse, 31ohor.
Bovist (Bleifarbiger-), Prahaita.
Brachschwamm, Ciuperca-de-gunoi.
Brandlattich, Rotungioare.
Braunelle, Busuioc-sobatic.
Braunwurz, Buberic.
Braut-in-Haaren, Chica-voinicului.
Brandlein, Putoi.
Bratling, Vinetica-cu-lapte.
Brechnuss, Turta-lupului.
Brennende-Liebe, Arsinic.
Brennessel, Urzica-mare i Urzica-mica.
Brillenschlatchen, Ochelarita.
Brillenschotte, Ochelarita.
Brombeere, Mur.
Brombeere (Kratz-), Rug.
Bruchkraut, Feciorica.
Bruch- Weide, Rachita.
Brunelle, Busuioc-salbatic.
Brunnenkresse (Echte-), Nasturel.
Brunnenkresse(Gebrauchliche-),Nasturel.
Brunnenkresse(Ortwechselnde-),GAlb ene a.
Buche, Fag.
Buchecker, Bucheichel, si Buchnuss, Jir.
Buchenpilz, Pastrav.
Buche, Cimisir.
Buchsbaum, bimisir.
Buchweizen, Hrisca.
Buffbohne, Bob.
Burzeldorn, Coltu-babei.
Buschbohne, Fasole-oloaga.
Butterblume, Calcea-calului.
Butterpilz, Turta-vacii.
Cardy, Cardon.
Cascarillrinde, Odogaci.
Cayenne-Pfeffer, Ardei.
Ceder, Cedru.
Centifolie, Trandafir-de-dulceata.
Champignon, Ciuperca-de-gunoi.
Chinesische-Nellce, Garofite.
Christinchenkraut, Puricarita.
Christophskraut, Orbalt.
Christusdorn, Platica.
Chrisluspalme, Capuse.
Citronenbaum, Chitra
Citronenmelisse, Roinita.
Cornellcirsche, Corn.
Cypergras (Gelbliches-), Caprisor.
Cypergras (Schwarzbraunes-), Ca.prisor-
°aches.
Cypresse, ChIparos.
Cypressen-Wolfsmilch, Alior.
Dahlie, Gherghina.
Dach-Hauswurz, Urechelnita.
dacoromanica.ro
Dichter-Narzisse, Zarnacadele.
Dattel, Curmale.
Dattelpalme, Curmal.
Daun (Gemeiner-), Lungurica.
Dill, Marar.
Dingel (Unechter-), Garbita.
Dinkel, Alac.
Diptam, Frasinel.
Distel (Nickende-), Ciulin.
Dorant (Weisser-), Rototele-albe.
Dorngras, Ghimparita.
Dost, Sovirv.
Dost (Gemeiner-), Sovttrv.
Dotter, Lubit.
Dotterblume, Calcea-calului.
Dotterpilz, Bureti-galbeni.
Drachenblut, Sange-de-noua-frati.
Drachenkopf (Tilrkischer-), Mataci une.
Dragun, Tarhon.
Drehling, Pastrav.
Drehmoos, Franghiuta.
Danzel, Garbita.
Darlitze, Corn.
Darrwurr, Moartea-puricelui.
Darrwurz (Sanadische-), Batrânis.
Darrwurz (Scharfe-), Bunghisor.
Duwok, Barba-ursului.
Ebenholx, Abanos.
Eberesche, Scorus-de-munte.
Eberraute, ]Jemnu-Domnului.
Eherwurz (.S'tengellose-), Turta.
Ecker, Ghinda.
Edelpilz, Manatarci.
Edeltanne, Brad-alb
Edelweiss, Albumeala.
Egerling (Echter-), Ciuperca-de-gunoi.
Ehrenpreis, Ventricea.
Ehrenpreis (Breablattriger-),
Ehrenpreis (Gebrauchlicher-),
Ithrenpreis(Gestreckter-),Coada-mielului.
Ehrenpreis ( Nesselblattriger- ), Iarb a-
serpelui.
Eibe, Tisa.
Eibisch, Nalba-mare.
Eibisch (Essbare-), Bame.
Eibisch (Gebrauchlicher-), Nalba-mare.
Eiche (Weichhaarige-), Tufan.
Eichel, Ghinda.
Eiehelpilz, Burete-pucios.
Eichenfarn, Ferega.
Eierfrucht, Patlagele-vinete.
Eierpflanze, Patlagele-vinete.
Eierpilz, Bureti-galbeni.
Eierschwamm, Bureti-galbeni.
Einbeere, Dalac.
Eisenhart, Sporici.
Eisenbut, Omag i Orneag-galbin.
Eispflanze, Gheata.
Elfenbeinpilz, Bur ete-billos.
 NIIMIRILE GERMANE
Elfevbeinschneckenpilz, Burete-b os.
Elfenbeinschwamm, Burete-balos.
Eller, Arin-alb i Arin-negru.
Eller (Grane-), Liliac-de-munte.
Elsebeere, Sorb.
Elsenbeere, Malin.
Elzbeerbaum, Sorb.
Emptier, Grau-moale.
Endivie, Cicoare-de-gradina.
Engelsteinlein, Brandusa-de-primavara.
Engelsasstourzel, Fereguta.
Engehourz, Anghelica.
Enzian (Ausgeschnittener-), Cupe.
Enzian (Gelber-), Entura.
Enzian (Punktierter-), Entura.
Enzian (Stengelloser-), Cupe.
Epheu, Iedera.
Erbse, Mazare.
Erbsenbaunt, Tufa-lemnoasa.
Erbsenstrauch, Tufa-lemnoasa.
Erdapfel, Napi-porcesti.
Erdbeere (Gemeine-), Fragi.
Erdbeere (Hohe-), Capsuni.
Erdbeerspinat, Fraga-tatarasca.
Erdbirne, Napi-porcesti.
Erdkastanie, Alunele.
Erdkohlrabi, Napi.
Erdnuss, Oresnita i Alune-americane.
Erdpistazie, Alune-americane.
Erdraunch, Fumarita.
Erdrabe, Napi.
Erdscheibe, Panea-porcului qi Urechea-
lieporului.
Erle, Arin-alb si Arin-negru.
Erle (Grane-), tiliac-de-munte.
Esche, Frasin.
Eselsdistel, Scai-magaresc.
Eselsgurke, Plesnitoare.
Esparsette, Spa rceta.
Espe, Plop-de-munte.
Essfeige, Smochina.
Essigbaum, Otetar.
Essig-Rose, Rasura.
Estragon, Tarhon.
Fahnen-Hafer, Ovas.
Fahnwicke, Luntricica.
Faltenmorchel, Sbirciogi-grasi.
Farnkraut, Feriga.
F asersaumpilz, Bureti-de-mesteacan.
Faulbaum, Crusan si Malin.
Faulbrand, Malura.
Faulweizen, Malura.
Farber-Ginster, Drobita.
Farber-Meier, Lipitoare-de vopsit.
Farber- fate Roib
Farber-Sailor, ofrrtnEts.
Farberwaid, Drobnsor.
Federgras, Colilie.
Federnelke, Barba-ungurului.
dacoromanica.ro
377
Federnelke (Nadelblatterige-), Barba-un-
gurului.
Feige, Smochina.
F eigenbaum, Smochin.
F'eigendistel, Broasca.
Feigenkaktus, Broa scii.
Feigtourzel, Untisor.
Feld-Ahorn, Jugastru.
Feld-Beifuss, Pelin-nemirositor.
Feld-Goldstern, Scanteuta.
Feld-Hauhechel, Osu-iepurelui.
Feldknorpelkraut, Scartaitoare.
Feld-Kratzdistel, Palamida.
Feldkresse, Chrenita si Talpa-stancei.
Feldkarbis, Bostan.
Feld-Mannstreu, Scaiul-dracului.
Feld-Pfennigkraut, Pungulita.
Feldguendel, Cimbrisor.
Feld-Rittersporn, Nemtisori-de-camp.
Feldsalat, Fetica.
Feldschwamm, Ciuperca-de-gunoi.
Feld-Schwarzkammel, Negrusca.
Feld- Ulme, Ulm.
Feld- We chtelweizen, Con droniu.
Felsen-lohannisbeere, Paltior.
Fenchel, Molura.
Fenchel (Genteiner-), Molura.
Fennich (Gelbhaariger-), Mohor.
Fennich (Gritner-), Mohor.
F'ettnich (Quirlblattriger-), Mohor.
Ferkelkraut, Buruiana-porceasca.
Fetthenne, Iarba-de-soaldina si Iarba-
de-urechi.
Fettstern, Foaie-grasti.
Feuer-Bohne, Fasole-mare.
Feuer-Laic, Lilie-rosie.
Feuer-Nelke, Arsinic.
F euerschw anon, Babita.
Fichte, Molid.
Fichten-Lacherpilz, Vacalie-de-brad.
Fichtenreizker, Rh'scov.
Fichtenspargel, Sugatoare.
Fieberklee, Trifoiste.
Filzblume, Scorogoi.
Filzkraut, Firicica si Flocosele.
Filzkraut, (Europaisches-), Tortiel.
Filzmiitze, Muschiu-de-pamant si Mu-
schiu-de-peatra.
Fingerhirse, Meisor.
Fingerhut (Blassgelber-), Degetar.
Fingerhut (Purpumoter-), Degetel-rosu.
Fingerkraut, Buruiana-de-cinci-degete
si Cinci-degete.
Fingerkraut (Liegender-), Scräntitoare.
Fingerling, Ramurele.
Fioringras, Iarba-campului.
Flachs, In.
Flammenblume, Bruma rele.
Flaschenkarbis, Tidva.
Flaschen-Staubling, Besina-porcului.
 878 IN DICE ALFABETIC
Flattergras, Meisor.
Bureti-de-stejar.
Flieder, Liliac, Liliac-frantozesc, Soc.
Flieder (TitrkiRcher-), Liliac.
Fliegenpilz, Bureti-pestriti.
Fliegensrhwatnni, Bureti-pestriti.
Flockenblume, Dine.
Flockenblume, (Distelartige-), Ghim pe.
Flockenblume (Sonnenwende.), Scai-gal-
ben.
Flohkraut, Busuiocu- cerbilor, Iarba-
rosie si Puricarita.
Flugbrand, Taciune.
Flug-Hafer, Odos.
Flusskraut, Broscarita.
Pin.
Frauendistel, Armurariu.
Frauenfiaehs, Linarita.
Frauenmantel, Cretisoare.
Frauenminze, Cal omfir.
Frauenschuh, Câ1dru i Papucul-
Doarnnei.
Frauenthrdne. Albin a.
Frauentreue, Bursuca.
l'reisainkraut, Trei frati-patati.
Friedlos, Drete.
Friedlos (Gemeiner-), Gralba§oara.
Friedlos(Punktierter-),Iarbii-de-lungoare
Froschbiss, Iarba-broastelor.
Froschltiffel, Limbarita.
l'rilhlings-Augentrost, Duntura.
Frithlings-Meirich, Mierluta.
Frithlings-Miere, Mierluta.
Frithlings-Platterbse, Pupezele.
Frdhlings- Teufelsauge, Ruscuta-prima-
varatica.
Frilhlings.Wasserstern, Drente.
Fuch,s-Segge, Rogoz.
Fuchsschwanz, Busuioc-rosu.
Futter-Wicke, Mazariche.
Gaissraute, Citimarea.
Gall d piel el (Aleppische-), Gogosi-de-ristic.
(Tiirkische-), Gogosi- e-ristic.
G aniander- Ehrenpreis, Sop firlita.
Gamander (Gemeiner-), Dumbet.
Garten-Ampfer, tevie-de-griídina.
Gartenaster, Rusi-de-toamna.
Gartenbibernelle, Cebarea.
Gartenkerbel, Asmatui.
Gartenkohl, Varza.
Gartenkresse, Creson.
Gaiten-Lattich, Laptuci.
Gartenmangold, Sfeclii.
Garten-Melde, Loboda-de-gradina.
Gartenniohn, Mac-de-gradina.
Gartenreseda, Rozeta.
Garten-Rettich, Ridiche.
Garten-Rittersporn, Surguci.
Gartenwinde, Zorele-pitice.
dacoromanica.ro
Bureti-galbeni.
GlInseblibnchen, Banuti.
Gansedistel, Susai
Gansefuss (Gemeiner-), Spanac-salbatic.
Gansefuss (Stinkender-), Loboda-putu-
roasa.
Gansefuss (Unechter-), Spanac-porcesc.
Winsefuss (Weichhaariger-), Tametita.
Gansekresse (Ratihhaarige-), Gascarita.
G'dnserich, Cinci-degete.
Ganserich (Aufrechter-), Buruiana-de-
cinci-degete.
Geinserich (Gestreckter-), Rumeneala.
Gdnserich (Gemeiner-), Coada-racului.
Gtinserich (Liegender-), Scrantitoare.
Ganscrich (Silberweisser-), Scrintito are..
Gebirgs-Fetthenne, Dragoste.
Gebirgs-Siissklee, Dulci s or.
Geissbart, Barba-popei.
Geissblatt (Gemeines-), Caprifoi.
Geissblatt (Schwarzes-), Caprifoi.
Geissfuss, Piciorul-caprei.
Geissktee, Drob i Drob-de-munte
Geissklee (Gefidgelter-), Grozama.
Geissklee (Schwarzwerdender-). Lemnu-
boului.
Gemilse-Lauch, Aiu-salbatic.
Geniewurz, Iarba-ciutei.
Georgina Gherghina.
Germer (Schwarzer-), Stirigoaie.
Gernier (Weisser-), Stirigoare.
Gersch, Piciorul-caprei.
Gerste, Orz.
Gerste (Gemeine-), Orz.
Gerste (S'echszeilige-), Orz-iernatic.
Gerste ( Vierzedige-), Orz.
Gerstenweizen, Ghirca.
Getreiderost, Rugina-grirului.
Gewdrznelke, Cuiso a re.
Gichtbeere, Struguri-negrii.
Gichtmorchel, Burete-pucios.
Gichtrose, Bujor.
Gichtschwamm (Schamloser-), Burete-
pucios.
Giersch, Piciorul-caprei.
Gifthahnenfuss, Boglari.
Gifttreizker, Bureti-flocosi.
Giftwurz, Captalan.
Ginst, Drobita.
Ginster, Drobita.
Ginster (Gefidgelter-), Grozama.
Gipskraut (Rispiges-), Ipcarige.
Glanzgras (Rohrartiges-), Ierbaluta.
Glanzkraut, Molisoare.
Glanzorche, Molisoare.
Glaskraut (Gebrduchliches-), Paracher-
nita.
Glasschmalz, Briinca.
Glasweizen, Ghirca.
Gleditschie, Platica.
 NUMIR1LE GERMANE
Gliedkratet, incheietoare.
Glockenblume, Basina-porcului i Clo-
potei.
Glockenblume (Geknauelte-), Ciuciure.
Gnadenkraut, Veninarita.
Goldbart, Sadina.
Goldblume,
Goldbrlitling, Vinetica-cu-lapte.
Gold-Dungpilz, Burete-domnesc.
Goldknöpfchen, Bulbuci si Floare-de-
leac.
Goldlack, Micsunele-ruginite.
Goldnessel, Sugel-galben.
Goldregen, Salcam-galben.
Goldröschen, Teisor.
Goldrute, Sanziaila-de-gradina si Spli-
nuta.
Goldschirm, Urechea-iepurelui.
Goldstern (Gelber-), Laptele-pasarei.
Gombo, Bame.
Gottesgnadenkraut, V eninarita.
Gottesvergess (Schwarzer-), Catuse.
Götterbaum, Cenuser.
Granatapfel, Rodie.
Granatbaum, Rodiu.
Granate, Rodiu.
Granneniveizen,Grtai-di rnilu-mustii cios.
Graslilie (ifstige-), Liliuta.
Gras-Miere, Rocotea.
Gra-snelke, Garoa fa.
Gras (Spanische-), Iarba-alba.
Grasrost, Rugina-graului.
Graue-Erbse, 1[am-ire-de-camp.
Grauerle Arin-alb.
Grau-Weide, Rachita.alba.
Grelnke, Ruginare.
Grundfeste (Borstige-), Galbenusi.
Grundfeste (Stinkende-), Sunatoare.
Gugemucke, Ciuperca.
Gundelrebe, Silnic.
Gundermann,
Glinsel (Gelblumiger .), Tamaita-de-ctimp.
Giinsel (Genfer-), Suliman.
Giinsel (Kriechender-), Vinerita.
Gurke, Castraveti.
Haargras (Europaisches-), Orz-paduret.
Haarmoos, Muchiu-de-pameint.
Haarstrang, Chiminul-porcului.
Habichtskraut, Iarba-vulturelui si Vul-
turica.
Habichtskraut (Gemeines-), Vulturica.
Habichtskraut (Orangerotes-), Rusulita.
Hafer (Gemeiner-), Ovas.
Hafer (Tarkischer-), Ovas.
Haferschlehe, Goldan.
Haferwurz (Grosse-), Barba-caprei.
Hagedorn,
Hahnenfuss (Blyrischer-), Tranjoaica.
Hahnenfuss(Kiechender-)Floare-de-leac
dacoromanica.ro
379
Hahne n f ass (Sch arfer-), Floare - bros-
teasca.
Hahnenkamm, Creasta-cocosului,
Hahnenkamm, Ramurele.
Hahnenklimmchen, Bureti-de-conopide.
Hahnenkopf, Dulcisor.
Hahnensporn, Corn-de-secark'.
Hainbuche, Carpen.
Hain-Hahnenfuss, Galbenele-de-padure
Efain-Hungerblume, Flamanzica.
Hain-Miere, Steluta.
Hain-Bispengras, Iarba-deasa.
Hain- Wachteliveizen, Sor-cu-frate.
Hallimasch, Ghebe.
Hanf, Canep a.
Hanfblume, Lupoaie.
Hanfnessel, Lungurica.
Hanfwilrgel, Lupoaie.
Hartheu (Vierkantiges-), Sovarvarita.
Hartriegel, Lemn-canese si Sanger.
Hartweizen, Ghirca.
Haselnuss, Alun.
Haselstrauch, Alun.
Hasehvurz, Pochivnic.
Hasenbrot, Malaiul-cucului.
Hasenklee, Papanasi.
Hasenlattich, Salata-iepurelui.
Hasendhrchen(Rundblilttriges-),Urechea-
iepurelui.
Hauhechel (Dornige-), Osu-iepurelui.
Haustauch, Borsisor si Urechelnita.
Hausschivamm, biuperch-de-pivnita.
Haumvurz, Borsisor.
Heckekirsche, Capri foi.
Hecken- TricrIce, Mazariche.
Heclanwinde, Cupa-vacei.
Hederieh, Mustar-de-carnp i Ridiche-
salbatica.
Heide, Iarba-neagra.
Heidekraut, Iarba-neagra.
Heidelbeere, Afin.
Heidling, Ciuperca-de-gunoi.
Heiligenkr«ut, Lemnul Maicei - D om-
nului.
Heinrich (Guter-), Spanacul-ciobanilor.
Herbstsafran, ofrfinel.
Herb6t Zeittose, Brandusa-de-toamna.
Herbstzeitlose (Falsche-), Sofrilnel.
Herlitze, Corn.
Herrenpitz, lanitarci.
Herzgespann, Talpa-gastei.
Hexenkraut,
Hexenschwanim, Pitarca.
Himbeere, Smeur si Smeura.
Himatelfahrtsblume, Parpian.
Himmelsherold, Ochiularpelui.
Himmelschlitssel, Ciubotica-cuculni.
Himmelsteiter, Scara-Domnului.
Hirschkolben-Sumach, Otetar.
Hirschpilz, Ramurele
 380 IN DICE A LFABET1 C
Hirschzunge, Navalnic.
Hirse, Mei si Mei-manunt.
Hirse (Gemeine-), Mei.
Hirtennadel, Pliscul-cucoarei.
Hirten-Taschel, Traista-ciobanului.
Hohlsante, Iarba-puturoasii.
Hohlsourz, Brebenei.
Holunder (Turkischer-), Liliac.
Hollander (Schwarzer-), Soc.
Holzapfel, Mar-paduret.
Honigblume, Muscatu-dracului.
Honiggras, Flocosica.
Honigklee, Sulfinit.
Honigklee (Blauer-), Sulcina-albastra.
Hopfen, Hem ei.
Hopfenklee, Tefoi-marunt.
Hornblatt, Cosor.
Hornklee, Ghisdei.
Hornköpfchen, Plosnicar.
Hornkraut (Genteines-),Struna-cocosului.
Hornmolan (Roter-1, Mac-cornut.
Ilöswurz (Fliegenartige-), ura.
Hu flattich, Podbal.
Hundebeere, Caprifoi.
Hundsgleisse, Patrunjelu-canelui.
Hundskamille (Felber-), Floare-de-perina
Hu ndskantille (Stinkende-), Romonita-
puturoasa
Hundspetersilie, Patrunjelu-canelui.
Hunde-Rose, Macies.
Hunds-Straussgras, Bucatel.
Hunde-Veilchen, Viorele-salbatice.
Hundszahn, Maseaua-ciutei i Pir-gros.
Hundszunge, Arariel.
Hungerzwetschen, Urlupi.
Hithnerbiss, Gua-porumbului.
Hahner-Hirse, Earba-barboasa.
Hgazinthe, Zambila.
bisch, Bame.
Igelkolben, Buzdugan.
Igellock, Cosor.
Igelsame, Lipici.
Igelsknoten Buzdugan.
Inamenblati, Dumbravnic.
higwer. Ghimbir.
Iohannisbeere (Rothe-), Coacaza.
Iohannisbrot, Roscove.
Iohannisbrodbaum, Roscov.
lohanniskraut, Pojarnita.
Isleindische-Flechte, Muschi-de.munte.
Islandisches-Moos, Muschi-de-munte.
J acobsleder, Scara-Domnului.
Tasmin, Iasomie si Iasomie-salbatica.
Jasmin (Falscher-), Sirinderica.
Jasmin (1Vilder-), Sirinderica.
Je-langer-je-lieber, Caprafoi.
Jerichorose, Mana-Maicei-Domnului.
Judasohr, Burete-de-soc.
dacoromanica.ro
Judenkirsche, Papalau.
Jungfer-im-Granen, Chica-voinicului.
Jungfernrebe, Vita-de-Canada.
Jute, Iuta.
K affee, Ca fe a.
Kaiserkrone, Lalea-pestrita.
Kakao, Cacao.
Kalaminthe (Poleiartige-), Ismusoara.
Keilberkropf, Baraboi si Hasmaciuca.
Ka lberkropf (Gewarzhalter-), Antonica.
Kalmus, Obligeana.
Kalmus (Gemeiner-), Obligeana.
Karnak, Musetel.
Kanundle (Oeruchlose-), Mositel-prost.
Kantmgras, Peptanarita.
Kampfer, Cainfor.
Kanariengras, Iarba-canarasului.
Kanarienhirse, Iarba-canarasului.
Kannenkraut, Barba-ursului.
Kappern, Capere.
Kapuzinerkresse, Condurul-Doamnei.
Kapuzinerpilz, Pitarca.
Kapuzinersamen, Popaz.
K a puziner-Rothaut, Chitarcuta.
Farde (Behaarte-), ScCtius.
Karde Varga-ciobanului.
Karpathen-Hahnenfuss, Galbenele-de-
munte.
Farthauser-Nelke, Garofite.
Kartoffel, Cartofi.
Ketselblume, Auratil.
Kasekohl, Conopida.
Keisepappel(Rundbleittrige-),Casul-popei.
Keisepappel Nalba.
Kastatde, Castan,
Kastanie (Essbare-), Castan.
Kastanie (Zahme-), Castan.
Katzenklee, Papanasi.
Katzenkrate, Catusnica.
Katzenkraut (Nacktes-), Poala-Sfintei-
Marii.
Katzenlappe, Creasta-cocosului.
Katzenntelisse, Catusnica.
Katzenminze, Catusnica.
Katzenpfatchen, Parpian.
Katzenschwanz, Coada-matei.
Kegelweizen Gran-mare.
Kelch-Schiillkraut, Albita.
Kellerhals, Tulichina.
Kerbelrabe, Baraboi.
Kermesbeere, Carmtiz.
Kettenblume, Papadie.
Keulchen-Zackenschotte Hreanita.
Keulenschwantm (Gedrauselter- ), Tog-
Feidenschwanint (Schöner-), Melosel.
Keuschhaum, Mielarea.
Kichererbse, N
Kiebitzei, Bibili Ca .
 NUMIRME GERMANE 3b1

Kiefer, Pin. Kölle, Cimbru.

Kirschapfel, Merisor. Ktinigslcerze, Luminarea si LumO
Kirsche, Cires.
Kirsche (astheimer-), Visinel. Ktinigskerze (Schwarze-), Captalan-ne-
Kirschpflaunie, Corcodus. gru.
Klapper, Clocotici. Ktinigskerze (Violette-), Coada-mielului.
Klapperschwamm, Bureti-calugttresti. Ktipernikel,
Klappertopf, Clocotici. Ktirnchen-Schntierling, Pitoascrt.
Klatschmohn, Mac-rosu. Kragenblume, Dosnia-galbentl.
Klatschrose, Mac-de-camp si Mac-rosu. Kranichschnabel (Grosswurzeliger-), Pri-
Kleber, Turitit. boi.
_Klebkraut, Kranichschnabel (Rotbrauner-), POlAria-
Klee (Liegender-), Trifoias. cucului.
Klette, Brustur. Krapp,
Klettengrces, Iarbtl-saioasti. Kratzdistel (Graue-), Limba-oaiei.
Klettenkerbel (Gemeiner-),Hatmatuchiul- Kratzdistel (Kohlartige-), Crfistaval.
inttgarului. Kratzdistel (Lanzetliche-), Scai.
Knabenkraut (Getneines-), Untu-vacei. Krauseminze; Ismtt-creata.
K.naben kraut (Meineeliches-), Poranici. Kraut, Varzti-de-iarnit.
Knabenkraut (Purpurrotes-), Poroinic. Kröhenauge, Turta-lupului.
Knackbeere, COpsuni. Krethenbeere, Vuietoare.
Knackelbeere, Ctipsuni. Krebs-Distel, Scai-magiiresc.
Knack-Weide, Krebsschere, Foarfeca-baltii.
Knauel (Ausdauernder-), Sincerictt. Kresse (Stengelumfassende-), Urda-vacei.
Knauel (Einjöhriger-), Buruiana-surpi- Kreuzblume, AmOreal a.
turei. Kreuzdorn, Verigariu.
Kneiulgras, Golomat. Kreuz-Enzian, Ghintura.
Knickfuss, Ous or. Kreuzkraut, Biitatarnia i Cruciulita.
Knieholz, Jepi. Kreuz-Labkraut, Smiintitnica.
Knoblauch, Usturoi. Kriechen-Pflaume, Goldan.
Anoblauchhederich, Usturoittl. Kronsbeere, Merisor.
Knoblauch-Schwindpilz, Coddle. Kronwicke (Bunte-), Coroniste.
Knotenblume-, Ghiocei-bogati. Krtisling, Bureti-de-prund.
Knotenfuss, Ousor. Krötenkraut,
Knotenmoos (Silberweisses-), Pomusel. Krtitenschwamm, Buretele-calului.
Knotenwurz, Buberic. Krumniholz, Jepi.
Kntiterich (Gemeiner-), Krilmniteing.(Binsenartiger), Ritsfug.
Kntiterich (Hecken-), Hirisca-deasti. Krupbohne, Fasole-oloagft.
Kntiterich (Morgentandische-), Motu-cur- Kitchenschelle, Deditei.
canului. Kitchenschelle (Grosse), Deditei.
Kntiterich (Windenartiger-), Hiriscti- Kitchenschelle (Kleine-), Sisinei.
deasti. Kuckucksblume, Floarea-cucului i Stu-
Kochie, Manri.
Kohlrabi, Caralambe. Kugelbovist, Prahaiti.
Kohlrilbe, Caralambe. Kugeleastel, Rostogol si Tatarnicit.
Koktieskörner, Milslad. Kuhblume (Gebretuchlic)ie-), PApidie.
Kolbenhirse, Dughie. Kuhkraut, Floarea-alugarului.
KoThenrohr, Papurà. Kuhpilz, Pita-vacei.
Kolbenweizen, Gritu-carnttu-tuns. Kuhrtihrling, Pita-vacei.
Kopkfohl. Varzà-de-iarnA. Kuhschelle, Deditei.
Kopfriet, Bumburez. Kiimmel, Chimen.
Kopfsalat, Sal ata. K27mmel (Gebaueter-), Chimion.
Korallen,schwamm, Bureti-de-conopide. Kunigundenkraut, COnepa-codrului.
Korallenschwamm, Burete-cret. Aiirbis (Gerneeiner-), Bostan.
Korb-Weide, Mlaje.
Koriander, Coriandru. Labkraut, Cucutit-de-pficlure.
Kornblu me, Vinetele. Labkraut (Echtes-), Drtigaica.
Kornnelhe, Neghina. Labkraut (Gemeines-), Sinziene-albe.
Kornrade, Neghinit. Lachenknoblauch, Iarb A-usturoasit.
Kortuse, Ciubotica-ursului. Lack, Micsunele-ruginite.

dacoromanica.ro
 382 INDICE ALFABETI C
Laichlcraut, Broasca-apei si Broscariti.
Lambertenves, Alun-turcesc.
Land-Schilf, Trestie-de-cimpuri.
Lang-V6glein, Puta-cocosului.
Laserkraut (Breitblattriges-), Smeoaica.
Laserlcraut (Prettesischee-), Somnoroasit
Latsche, Jepi.
Lattich, Ltiptuci i Talhilrea.
Lauch, Aiu-sttlbatic.
Lattch (Runder-), Pur.
Lattchhederich, Usturoitti.
Latichpilz, Coarle.
Lavendel, Leventici.
Lavendel-Weide,
Lawendelgras, Vitelar.
Larche, Zad.
Lausekrattt, Darie.
Lausekraut (Quirlblattriges-), Vartejul-
pamftntului.
Lausesamen, Popaz.
Lebensbaum, Arborele-vietii.
Leberblamchen, Popilnic-iepuresc.
Leberkraut,
Leberpilz, Bureti-de-stejar.
Leberreischling, Bureti-de-stejar.
Legf6hre, Jepi.
Leintkraut,
Leimkraut (Nickendes-), Militea.
Lein, In.
Lein, IneatA.
Lein (Gelbbiltiger-), In-galben.
Leindotter, Lubit.
Leinkraut,
Lerchensporn, Brebenei.
Libanon-Ceder, Cedru.
Lichel, Horsti.
Lichtnelke,
Lichtnelke (Weisse-), Opaita.
Liebesapfel,
Liebstackel, Leustean.
Lieschkolben. Papurit.
Liguster, Lemn-cdnesc.
Lilie, Crin.
Lilie (Gelbe-), Ghiocel-de-toamnil.
Litnone,
Linde, Tei-rosu.
Linde- (Morgenlandische-), Tei-alb.
Litase, Linte.
L6cherpilz, VA calie-de-salcie.
L6cherpilz (Schuppiger-), Burete-de-nuc.
L6ffelkraut (Gebrauchliches-), Lingurea.
Lolch, Zizanie.
Lorbeer, Dafin.
Lorbeerbaum, Dafin.
Lorbeer-Weide, Salcie.
Lorchel, SbArciogi-grasi.
Lottvurz, Otratel.
L6wenmaul, Gura-leului.
L6wenzahn, Potcapu-ctilugiirului.
Latvenzahn (Herbst-), Capul-caugiirului.
dacoromanica.ro
Luttgenkrast, Cuscrisor.
Lungenkraut (Weichstes-), Mierea-ursu-
lui.
Lupine (Gelbe-), Nipraltt.
Lupine (Weisse.), Cafelute.
Luzerne, Luternâ.
Luzerne (Schwedische-), Culbeceasii.
Maasliebclaen, Bitnuti.
Macis, FrunzisoarEt.
Madesiiss,
Madesase (Echtes-), Cretusca.
Mahagonibaum, A caju.
Mahrrettich, Hrean.
Maiblume, Liertimioare.
Maiglöckchen, Litcritmioare.
Mairan, Magheran.
Mais, Pitpusoi.
Maisbrand, Taciune.
Maludenwurz, Schinduc.
Malve, Casul-popei si Nalba.
Mandarine, Mandarinii.
Mandel, Migdal.
Mandelbaunt, Migdal.
Mandel- IVeide, Salce.
Mangold ,
Mannaesche, Mojdrean.
Mannagras,
Mannstreu (Flacbleittrige-),
Marbel (Behaarte-), Horsti.
Marbel (Genteine-) Malaiul-cucului.
Marienbettstroh, Dritgaicil
Marienblatt, Calomfir.
Marienblilmchen,
Mariendistel, Armurariu.
Markrispelstaude. Ctitinit-rosi e.
Marzblittnchen, Popilnic-iepuresc.
Marzenbecher, Zarnacadea.
M arz- Veilchen, Toporasi.
Massholder, Jugastru.
Massliebe, Btinuti.
Massliebe (Grosse-) AuratiL
Mastkraut, GrAsktoare.
Matter-Gansefuss, Frunzii-de-pota.
Mauer-Lattich, Susai-paduret.
Maiterpfeffer,
Maulbeerbaum, Dud-alb si Dud-negru.
Mattlbeere (Schwarze-), Dud-negru.
Maulbeere (Weisse-), Dud-alb.
Mausedartn, Rocointl.
Mauseclorn, Ghimpe.
Mause-Gerste, Orzu-soarecilor.
Mauseschwanz, Coditucii.
Mauseschwanzchen, Codituert.
Meerkohl, Hodolean.
Meerrettig, Hrean.
Meerstratuis-Simse, Rogoz.
Meerztviebel, Ceapi-de-mare.
Meerzwiebel (Zweiblattrige-), Viorele.
Mehlbeere, Pitducel.
 NUMIRILE GERMANE
Mehlschwamm, Nicoreti.
Meister, Li pitoare.
Ifrlelde, Caprita si Loboda.
Melde (Glanzende-), Loboda-de-drumuri.
Melde (Tatarische-), Loboda-salbatica.
Melisse, Roini
Melisse (Tarkische-), Mataciune.
Melone, Pepene-galben.
Merk, Cositel.
Michelsblume, Brandusa-de-toamna.
Miere (Grossblumige-), Iarba-moale.
hiere (Rote-), Scanteuta.
Milchblatterschwamm (Stisslicher-), Bure-
tele-vacei.
Milchbrötchen, Vinetica-cu-lapte.
Milche, Sgrabuntica.
Milchkraut, A mareala.
Michling (Siisslicher-), Buretele-vacei.
Milchstcrn, Balusca i Luscit.
Mildew, Mana.
Milzfarn (Braunstieliger-), Strasnic.
ilzfarn (Schw arzer-), P a rul-Maicei-
Domnului.
Milzfarn( If Spinarea-lupului.
Milzkraut, Splina.
Mis pel, Mosmon.
Mistblatterpilz, Burete-de-roua.
Mistel, Vase.
Mistschwamm, Buretele-calului.
Mohn, Mac-rosu-de-gradina.
Mahre, Morcov.
Möhre (Gemeine-), Rusinea-fetei.
Mohrenhirse, Costrei si Mature.
Molinie (Blaue-), Iarbri-albastra.
Monats-Rose, Trandafir-de-luna.
Mtinchsrhabarber, Steghie.
Mondraute (Gemeine-), Limba-cucului.
Mondviole, Lopatea si Pana-sburato-
rului.
Moosbeere, Rachitele.
Moosling, Nicoreti.
Morchel, Ciuciuleti.
Morchel (Böhmische-), Sbirciogi.
Morgenblatt, Calomfir.
Moschusbliimchen, Fragulita.
Milcken-Höswurz, Urft.
Mielarea.
Mummel (Gelbe-), Nufar-galben.
Mummel (Weisse-), Nufar-alb.
Muschelblitmchen, Gainusi.
Muskatblilte, Frunzisoara.
Maskateller-Salbei,Iarba-sfantului-Ioan.
Muskatgeranium, Muscat.
Muslcatnuss, Nucsoara.
Matterhorn, Corn-de-secara.
Mutterkraut, Granat.
Myrikarie (Deutsche-), Catina-mica.
Myrte, Mirt.
Nachtkerze, Luminita.
dacoromanica.ro
383
Nachtschatten, Zama.
Nachtschatten (Schwarzer-), Zirna.
Nachtviole, Nopticoasa.
Nacktviole (Braune-), Mirodenie.
Nadelkerbel, Acu-Doamnei.
Nagelschwamm, Bureti-de-prund.
Nagenkraut Captalan.
Nnpoleons- Weide, Salcie-pletoasa.
Narcisse, Coprine.
Narcisse (Gemeine-), Zarnacadea.
Narren, Urlupi.
Narren taschen, Urlupi.
Narzisse, Coprine si Zarnacadele.
Natterkopf, Capul-searpelui i larba-
searpelui.
Natterwurzel, Raculet.
Natterzunge, Limba-searpelui.
Nelke, Garoafa.
Nelkenwurz, Caltunu-Doamnei.
Nelkenwurz, (Gemeine-), Cerentel.
Neslee (Rispige-), Drob.
Nessel, Urzica-mica.
Nesset (Zweihausige-), Urzica-mare.
Nestwurz, Tranji.
Nieswurz, Cutcurig.
ieswurz (Purpurrötliche-), Spanz.
Niesiourz (Un garische-) Spanz.
Nieswurz (Weisse-), Stirigoaie.
Nixblume, Nufar-galben.
Nixhraut (Kleines-), Inarita.
Nuss, Nuca.
Nuss (Kretische-), A lun-turcesc.
ussbaum, Nuc.
Ochsenzunge, Limba-boului.
Ochsenzunge (Gebrduchliche-), Miruta.
Odermennig, Turita-mare.
Oelbaum,
Oelweide, Rachitici.
Ohnblatt, Sugatoare.
Oleander, Leandru.
Olibanum, Tamale.
Olive, Maslin.
Olivenbaum, Maslin.
Orange, Portocala.
Oran genbaum, Portocal.
Osterblume, Floarea-pastilor.
Osterblume (Gelbe-), Pastitit.
Osterblunie (Weisse-), Floarea-pastilor.
Osterlutzei, Remf.
Osterluzei (Gemeine-), Remf.
Otterwurzel, Raculet.
(Straps, Rapita.
Palisanderholz, Palisandru.
Palixanderholz, Palisandru.
Pantöffetchen, Caldarusa.
Papierblume, Plevaita.
Pappel (lialienische-), Pluta.
Pappefrose, Nalba-de-gradina.
 34 INDICE ALFABETIO
Paprica, Ardei.
P aradiesapfel, PA tinge] e-rosii.
Paranasse, Nuci-americaue.
Parasolschwantm, Burete-serpesc.
P«ssionsbiume, Ceasornic.
Pastinak, Pastranac.
Pech-Akazie, Salcarn-rosu.
Peehnelke, Li picioasa.
Peltschen, Coroniste.
Perigord- Traff el, Trufe.
Perlgras (Einblatiges-), Margica.
Perlztviebel, Usturoi-de-toamna.
Perruckenstrauch, Scumpie.
Perackenbaum, Scumpie.
Pestwurz (Gebraucldiche-), Captalan.
Pestwurz (Weisse-), Cucuruz.
Petersilie, Patrunjel.
Petunie, Petunie.
Pfaffenhatlein, Voiniceriu.
Pfaffenkappchen, Voiniceriu.
Pfaffenkappchen (Breitblattriges), Salba-
moale.
P fa ffenkappchen(Warziges-),Lemn-rftios.
Pfahlrohr, Trestie.
Pfatten-Nelke, Garoafe-de-munte.
Pfeffer, Piper.
Pfeffer (Spanischer-), Ardei.
Pfefferbaumehen.
Pfefferkraut, Cimbru.
P fefferminze, Isma-buna.
Pfefferschtvamm,
Pfefferstr aueh, Piper.
Pfeifengras, Iarbi-albastra.
Pfeifenstrauch, Sirindericit.
Pfeakraut, Sageata-apei.
Pfennigkraut, Drete si Pungulita.
Pferdebohne, Bob.
Pferdekammel, Mararas.
Pfifferling, Bureti-galbeni.
Pfingstrose, Bujor.
Pfirsich, Persia.
Pfirsichbaum, Persia.
Pfiattnie, Prun rt.
Pfiaumenpilz, Nicor eti.
Pfaumentaschen, Urlupi.
Pfiacksalat (Srausser-), Salati-creata.
Pfrientengras (Federartiges-), Colle.
Pfriemengraa (Haarförmiges-), Nagarit.
Pfriemenstrauch, Bucsiu.
Pietnonts- Traffel, Trufe.
Pimperlimping, Baraboi.
Pimpernuss, Clocotis.
Pitnpinelle, Cebaren:
P in ie, Coconari.
Pippau (Borstige-), Galbenusi.
Pistazie, Fistic.
Platane, Platan.
Platane (Abendlandische-), Platan.
Platane (3forgenlandische-), Platan.
Platterbse, Bob-de-tarina
dacoromanica.ro
Platterbse (Schwarze-), orastic
Platterbse (Wohlriechende-), Stingele-
voinicului.
Polei, Busuiocu-cerbilor.
Pomeranze, Portocale.
Ponteranzenbawn, Portocal.
Poree, Praz.
Porrei, Praz.
Portulak, Agurijoara
Pracht-Nelke, Garoafe-de-munte.
Preisselbeere, Merisor.
Presilgenkraut, Busuioc.
Priesterlaus, Dentita.
Primel, Ciubotica-cucului.
Prunkwinde, Zorele.
Pulverholz, Crus&n.
Punktfarn (Dorniger-), Feriga.
Purpur-Weide, Rachita-rosie.
Quansoklit, Zorele.
Queeke, Pir.
Quendel, Cimbrisor.
Quendelseide, Torti el.
Quitschbeere, Scorus-de-munte.
Quitte, Gutuiu.
R agiourz, Albina.
R ahmbeere, Rug.
R aigr as, Zizanie.
Raigras (Englisches-), Zizanie.
Raigras (Französisches-), Oviscior.
Rainfarn (Gemeiner-),. Vetrice.
Rainkohl, SgrabunticA.
Raiwveide, Lemn-canesc.
Ramselwurz, Usturoith.
Ranunkelstrauch,
.Rapunzel (Rundköpfige-),
Rapunzelchen, Fetica.
Rapunzel-Glockenblume, Clopotei.
Rattenschwanz, Puta-cocosului.
Rauh-Hafer, Ovits.prost.
Raukensenf,
Raukensenf (Gebrauchlicher-), Briincuta.
Rauschbeere, Afin si Vuietoare.
Raute, Virnant.
Rebe,
Belding, Bureti-galbeni.
Reicherschnabel, Pliscul-cucoarei.
Reis, Orez.
Reizker (Echter-), Ritscov.
Rhabarber, Revent.
Rhur-Flohkraut,
Rhurk.raut, Tatitis.
Rientenblume, Vetsc-de-stejar.
Rientenzunge,
Riesen bovist. Gogoase.
Rindszunge, Bureti-de-stejar.
Ringelblume (Acker-), Hilimici.
Ring pilz, Turta-vacii.
Rippensame, Morcoveanciti.
 NIIMIRILE GERMA.NE
Rispen-Amarant, *tir-rosu.
Rispengras (Einjahriges-), Hirusor.
Rispengras (Gemeines-), Susai-piduret.
Ritterpilz, Nicorete.
Rittersporn (Hoher-), Nemtisor.
Rockenbolle, Ustnroi-de-toamnit.
Roggen, Secara.
Rog gen- Trespe, Obsiga.
R ohr, Stuh.
Rohr (Spanisches-), Trestie.
Rlihrenpaz (Purpurfarbiger-), Burete-
de-stejar.
Rohrkolben, Papurri.
Rose (Gelbe-), Trandafir-galben.
Rose (Weisse-), Trandafir-alb.
Rose-von-Jericho, Diana - Maicei-Dom-
nului.
Rosenfiitte, Bame.
Rosenkohl, Varzà-de-Bruxel.
Rosentuterz, Ruji.
Rosmarin, Rosmarin.
Rosmarin (Wilder-), Rugin are.
Rosskastanie, Castan-salbatic.
Rosskopfstaude, Turtá.
Rosskammel, Máraras.
Rosspappel, Nalb a.
Rotbuche, Fag.
Rothaubchen, Chitárcuta.
Rotklee, Trifoi-rosu.
Rottanne, Molid.
R6tling, Rascov.
Ruchgras, Vitelar.
Ruchgras (Gemeines-), Vitelar.
Ruhrbirne, Sorb.
Runkelrabe, Sfecla.
Ruprechtslcraut, Naprasnicii.
Ruprecht (Stinkender-), Náprasnica.
Russbrand, Taciune.
Rabe, Rapita-salbaticti.
Rabe (Weisse-), Napi-curecesti.
Raben,
Raben-Kohl, Rapitá salbatica.
Rilbreps, Rapitá.
Rabsen, Rapita-sAlbaticii.
Rahr-mich-nicht-an, Slabanog.
Raster, Ulm si Velnis.
S aat-Hafer, Ovás.
Sadebauns, Cetenii-de-negi.
Saflor, ofránas.
Safran, Sofran i Brandusii-de-prima-
varii.
Sago, Sago.
Sagopalme, Sago.
Salbei (Gebraudaliche.), Jale.
Salbei (Klebrige-), Cinstet.
Salbei (Quirlblatige-), Urechea-porcului.
Salbei (Ungarische-),
Salep, Salep.
Salomonssiegel, Coada-cocosului.
dacoromanica.ro
386
Salweide, by.
Salzkraut, Sáricici.
Sanikraut (Spiegelndes.), Broasca-apei
si Broscaritit.
Sammetblume, Vasdoage.
Sand-Hafer, Ovás-prost.
Sandkraut(Quendelbleittriges-),Studeniti.
Sandlauch, Aiul-serpelui.
Sand-Lotwurz, Otrittel.
Sandrohr, Trestie-de-campuri.
Sand-Wegerich. Ochiu-lupului.
Sanikel Sanisoara.
Sarsaparille, Salce.
Sassaparille, Salce.
Saubohne, Bob.
Saubrod, Panea-porcului.
Saudistel, Susai.
Sauer-Ampfer, Macris.
Sauerdorn,
Sauerlcirsche, Visin.
Sauerklee, Macrisul-iepurelui.
Saupilz, Pitarca.
Savoyer-Kohl, Varzá-creata.
Schnabelpippau, Sunátoare.
Schacarillrinde, Odogaci.
Schachblume (Gemeine-), Bibilicá.
Schachtelhalm (Grosscheidiger-), Paru-
porcului.
Schaf-Egerling, Ciupercit.
Schafgarbe, Coada-sorecelului.
Schaf-Schwingel, Paius.
Schalotte, Hasme.
Schalottenlauch, Hasme.
Scharfkraut,
Scharlachbeere (Amerikanische-),Carm Az.
Scharlachkraut, Iarba-sfantului-loan.
Scharlachranke (Herzblattrige-), Tarta-
cuta.
Scharte, Gálbinare.
Schatten-Braunwurz, Iarba-neagra.
Schattenblume, Lacramittl.
Schaumkraut (Spring-), Rajnictl.
SchellIcraut, Rostopasca.
Schelhourz, Rostopascii.
Schierlig, Cucuta.
Schildfarn, Creasta-cucosului.
Schildfarn (Scharfer-), Ferega.
Schidfarn (Stacheliger-),
Schilf, Stuh.
Schilfgras, Trestie-de-campuri.
Schimmel, Mucegai.
Schimmellcraut (Deutsches-), Firicica.
Schimmelpilze, Mucegai.
Schindermann, Iarbii-albastra.
Schirmmoos (Kugeliges-), Vásusor.
Schirmpilz, Burete-serpesc.
Schlaf-Mohn, Ma c-de-gradisali.
Schlammling, Canarul-baltii.
Schlangenauglein,
Schlangenkraut, Coada-smeului.
25
 886 INDICE ALPADETIC
Schlangenlauch, Aiul-serpelui.
Schlehe, Porumbar.
Schleifenblume, Limba-marei.
Schlinge, Darmoz.
Schtinge (Gemeine-),
Schlinge (W ollige-), Darmoz.
Schntalzblunte Calcea-calului.
Schmerling, ittoasca.
Schmerwurz, Flueratoare.
Schmetterlings-Snabenkraut, Gemanarita
Schmiele, Pains.
Schminkbohne, Fasole.
Schnabelpippau, Galbenusi.
Schneeball, Cahn.
Schneebeere, Hurmuz.
Schneegl6ckehen, Ghiocei.
Schnegl6ckchen (Grosses-), Ghiocei-bo-
gati.
Schnittlauch, Arbagic.
Schopf-7'intenpilz, Popenchi.
Schopfpilz (W alziger-), Popenchi.
Schopftintling, Popenchi.
Schotenklee, Uhisdei-cu-patru-muchi.
Schotemoeiderich (Rauhhaariger-), Pufu-
lite.
Schotenweiderich(Schmalbleittriger-), Ras-
coage.
Schotendotter, Micsandre-salbatice.
Sch6tigesicht, Lipscanoaice.
Schlinkranz, Rusi-de-toamna.
Schuppenkopf, Sipica.
Schuppenwurz, Mama-padurei.
Schutt-Kresse Paduchernita.
Schwaden, Rourica.
Schwalbenwurz, Iarba-ciutei i Iarba-
fiarelor.
Schwanenbiume, Rosatea.
Schwarzdorn, Porumbar.
Schwarzerle, Arin-negru,
Schwarziammel (Gebauter-), Negrilica.
Schwarzkammel (Tilrkischer-), Chica-
voinicului.
S'chwarzpappel, Plop-negru.
Schwarztanne, Molid.
Schwarzwurz, Tatineasa.
Schweinegruse, Troscot.
Schweinkraut Coada-smeului.
Schweinsbrot, Panea-porcului i Ure-
chea-leporului.
Schwertel (Bunter-), Sta.njeni-pestriti.
Schwertel (Deutscher-), Stanjini.
Schwertel (Niedriger-), Ratisoare.
Schwertlilie, Stenjini.
Schwertlilie (Niedrige.), Ratisoare.
Schwimmblatt (Gemeines-), Péstisoara.
Seedorn (Weidenblattriger-), Catina-alba.
Seegras, Iarba-de-mare.
Seekanne, Plutica.
Seelilie, Nufar-alb.
Seerose (Gelbe-), Nufar-galben.
dacoromanica.ro
Seerose (W eisse-), Nufer-alb.
Seesimse, Pipirig.
Segge (Kurzhaarige-), Pir-rosu.
Seide, Tortiel.
Seidelbast, Tulichina.
Seifenkraut, Odogaci.
Seifenkraut (Gebrauchliches-), Odogaci.
Sellerie,
Semmelpilz, Buretele-oilor.
Semust Bradisor.
Senf (Schwarzer-), Mutar-negru.
Senf (Weisser-), Mustir.
Senna, Siminichie.
Sennesbleitter, Siminichie.
Smartt, Susan.
Sevenbaum, Cetena-de-negi.
Sevenstrauch, Cetena de-negi.
Sichelklee, Culbeceasa.
Sichelmlihre, Dornic.
Siegelblume, Coada-cocosului.
Siegwurz Sabiutit.
Silberblatt (Ausdauerndes-), Lapatea.
Silberblatt (Einjahriges-), Pana-sburato-
rului.
Silberling, Pan a-sburatorului.
Silberpappel, Plop-alb.
Silber-W eide, Sala.
Silbertourz, Argintica.
Sage, Ingerea
Ingerea.
Simse (Knopfgrasartige-), Cipirig.
Sinau (Getneiner-), Cretisoare.
Singr4n, Saschiu.
Sintsgran, Saschiu.
Sinnpfianze, Sensitiva.
Skabiose, Sipica.
Sohiweide, by.
Soja, Fasole-japoneza.
Sommereiche, Gorun.
Sommerknotenblunte, Ghiocei-bogati.
Sommer-Levko ye, Micsandre.
Sommerlinde, Tei.
Sommerraps, Rapita.
Sommerrabsen, Rapita.
Sommertharchen, Ghiocei-bogati.
Sommertourz, Lupoaie.
Sommer- Traffel, Trufe.
Sommerwurz, V erigel.
Sonnenblume, Floarea-soarelui.
Sonnengansel, Iarba-osului.
Sonnenrose, Floarea-soarelui.
Sonnenrbsehen, Iarba-osului.
Sonnenstern, Laptucu-oaiei.
Sonnentau, Roua-cerului.
Sonnenwende (Ettropetische-), Vanilie-sal-
batica.
Spargel, Sparanghel i Sparanghel-sal-
batic.
Spargelbohne, Dunglitea.
 NIIMIRILE GERMANE
Spargelbohne ( Schotentragende-), Ghis-
dei-cu-patru-muchi.
Spargelerbse, Dungatea.
Spark, Hrana-vacei.
Spatzenzunge, Limba-vrabiei.
Speierling, Scorns.
Speiselorchel, Sbarciogi-grasi.
Speisemorchel, Ciuciuleti.
Speise- Trdff el, Trufe.
Spelz, Alac.
Spergel, Hrana-vacei.
Spierapfel, Scorus.
Spierling, Scorns.
Spierstaude, Taula si Tavalga.
Spike, Leventica.
Spilling, Goldan.
Spinat, Spanac.
Spinat(Englischer-), Stevie-de-grii ding
Spindelbaum, Lem-ritios, Salba-moale
Voniceriu.
Spinnen-Distel, Schinel.
Spitzahorn, Arar.
Spitzkiel, Luntricica.
Spitzlclette (Dornige-), Holera.
Spitzklette (Gemeine-), Scaetele-popei.
Spitzmorchel, Sbarciogi.
Spitzsame, Iarba-canarasului.
Spitz-Wegerich, Patlagina-ingusta.
Spornblatt, Pintenoaga.
Spreublume, Plevaita.
Springgurke, PI esnito are.
Springkraut (Gemeines-), Slabanog.
Spurre, Cuisorita.
Stachelbeere, Agría.
Stachel-Distel, Spin.
Stachelgras, Iarba-barboasa. si Iarba-
scaioasa..
Stachelpilz, Flocosel.
Stangenrose, Nalbit-de-gradina.
Staubrand, Taciune.
Staubling (Gemeiner-), Besina-porcului.
Stdubling(Stachelwarziger-), Besina-por-
Stechapfel, Ciumafaie.
Stechdorn, Paliur.
Steckrdbe, Napi.
Steinbrech (Aufsteigender-), Ochii-sore-
celului.
Steinbrech (Traubenblatiger-), Iarba-sur-
zilor.
Steineiche, Stejar.
Steinklee, Trifoi-alb.
Steinklee (Gebrduchlkher-), Sulfina.
Steinklee (Weisser-), Sulfina-alba.
Steinlebermoos, Calbaza.
Steinmorchel, Sbarciogi-grasi.
Steinpetersilie, Petrinjei-de-camp.
Steinpilz, Manatarci.
Steinsame (Gebrauchlicher-), Mei-pitsa-
resc.
dacoromanica.ro
387
Steinweichsel, Visin-turcesc.
Stendelwurz, Stupinita.
Sternanis, Anason-stelat.
Sternblume, Ochiu-boului.
Sterndolde, Stevie.
Sternhyacinthe, Viorele.
Sternmiere, Iarba-moale i Steluta.
Sternmoos, Aita-apei.
Sternmoos ( Wellenblatteriges-), Muschiu-
stelat.
Stiefmfitterchen, Trei-frati-patati.
Stinkbrand, Madura.
Stinkschwamm, Burete-pucios.
St. Luzienholz, Visin-turcesc.
Stockmorchel, Sbarciogi-grasi.
Stockrose, Nalba-de-grOdina.
Stoppelpilz, Flocosel.
Stoppelrilbe, Napi-curocesti.
Stoppelschwamm, Flocosel.
Storchschnabel, Greghetin, Palaria-cu-
cului si Priboi.
Storchschnabelfarn, Ferega.
Strandnelke,
Strand-Simse, Rogoz.
Strauchpilz, Ramurele.
Straussfarn, Ferega.
Straussgras (Weisses-), Iarba-campului.
Streifenfarn (Braunstieliger-), Strasnic.
Streifenfarn (Schtearzer-), Parul-Maicei-
Domnului.
Streifenfarn (Weiblicher-), Spinarea-lu-
pului.
Streifkopf, Ata-apei
Strenze, Stevie.
Strohblume,Flori-de-paie,Imortela-gal-
bena Siminoc.
Studentenblume, Vasdoage si Zamosita.
Sturmhut, Omeag-galbin.
Sturmhut (Bunter-), Omag.
Sturmhut (Wahrer-), Omag.
Sumpfbeere, Rachitele.
Sump( -Brunnenkresse, Rapita-salbatica.
Sumpffarnkraut, Ferega.
Sumpfhahnenfuss, Boglari.
Sumpf-Herzblatt, Soparlaita-albii.
Sumpf-Hornklee, Ghisdei-mare.
Sumpfpunktfarn, Ferega.
Sumpfried, Pipirigut.
Surnpfriet, Pipirigut.
Sumpf-W olfsmilch, Arior-de-balta.
Sumpfwurz, Mliftstinita.
Sumpfwurz (Gemeine-), Mlastinita.
Sumpf-Zannichelie, Matrita.
Suppenpilr, Bureti-de-prund.
Sdssholz, Lemn-dulce.
Sasskirsche, Cires.
Sassling, Buretele-vacei i Flocosel.
Tabak, Tutun.
Tabak (Virginischer-), Tutun.
 388 INDICE ALFABETIC
Taglaie, Crin-galben.
Tamariscke, Catina-rosie.
Tannenklee, Vatamatoare.
Tannen-Barlapp, Bradisor.
Tannwedel, Coada-calului.
aschen,
Taubenkropf, Gusa-porumbului.
Tauben-Skabiose, `Muscatu-dracului.
Taubnessel (Gefieckte-), Urzica-moarta.
Taubnessel (Purpurrote-), Sugel.
Taubnessel (Weisse-), Sugel-alb.
Taumellolch, SAlbfitie.
Tausendhlatt (ihrenblatiges-), Penita.
Tausendblatt (Quirlblatiges-), Penita.
Tausendgaldenkraut,Fierea-pAmAntului.
Tausendgaldenkraut (Niedlisches-), Fri-
gurica.
Tausendkorn, Feciorica.
Tausend8ch6n, Banuti.
Coada-calului.
Telschelkraut, Traista-ciobanului.
Tduhling, Vinetica.
Taubling (Angenehmer-), Painisoare.
Taublig (Ganxer-), Panisoare.
Taublig (Lederfarbiger-), Burete - de -
spin.
77lublig (Stinkender-), Mosel.
Teichblume, Plutica.
Teichrose, Nufar-galben.
Telekie, Laptucu-oaiei.
Teufels-Abbis, Ruin.
Teufelsauge (Brennendrotes-), Ruscuta.
Teufelsbart, Sisinei-de-munte.
Teufelsdreck, Aerel.
Teufelskrallen, Carbuni.
Teufelskrallen (Rundlelipfiger-), Banica.
Teufelszwirn, Catina-de-garduri.
Thalstern,
Thee, Ceai.
Theestrauch, Ceai.
ThrOnenschwamm, Ciuperca-de-pivnita.
Thymian, Cimbrisor i Lamaioara.
Timoteus-Gras, Timoftica.
Timothee-Gras, Timoftica.
Timothygras, Timoftica.
Tintenblatterpilz, Burete-de-roua.
Tintenpilz (Echter-), Popenchi.
Tintling (Echter-), Popenchi.
Tolldocke, Gainusi.
Tollkirsche, Matraguna.
Tomate, Patlagele-rosii.
Tonkagras, Vitelar.
Topinambur, Napi-porcesti.
Torfmoos, Coada-matei-ae-balta.
Tormentillsourzel, Sclipeti.
Totenblume, Vasdoage.
Traganth, Cosaci.
Traube, Strnguri.
Traubeneiche, Stejar.
7'raubenhyacinthe, Porumbei.
dacoromanica.ro
Trauben-Holunder, Soc-rosu.
Traubenkirsche,
Trauer-Weide, Salcie-pletoasa.
Traubel-Bisamhyacinthe, Porumbei.
Trespe (Taube-), Obsiga.
Trichterwinde, Zorele.
Trollblume, Bulbuci.
Trotxklipfchen, Dosnica-galbena.
Trunkelbeere, A-fin.
Traffel, Trufe.
Traffel (Falsche-), Burtele-cerbilor.
Tuberose, Chiparoase.
Tulpe, Lalea si Tulipani.
Turbanlefirbis, Bostan-alb.
Turmkraut, Turicel.
Tapfelfarn, Fereguta.
Tarkenbund, Bostan-alb si Crin-de-
padure.
Tarkenbund-Laie, Crin-de-padure.
Ufer-Melde,
Ufer-Segge, Rogoz.
Ulme, Ulme.
Ulme (Langgestielte-),
Unform, Salcam-mic.
V anille, Vanilie.
Vanalenstrauch, Vanilie.
Yeichen, Tamilioara.
Veilchen (Rauhhariges-), Viorea-nemi-
rositoare.
Veilchen (Wohlriechendes-), Toporasi.
Veachen (Zweiblatiges-), Viorel-galbine
Veachenwurxel, Radacina-de-micsunea.
Vietsbohne, Fasole.
Verbene, Urzicute.
Yergissmeinnicht, Ochii-pasaruicii.
Vergissmeinnicht (Mittleres-), Ochiu-sear-
pelui.
Vexiernelke, Curcubeu.
Virgas-Aster, Stelita.
Vogelbeere, Scorus-de-munte.
Vogelkirsche, Cires.
Vogelkn6terich, Troscot.
Vogelkopf, Limba-vrabiei.
Vogelmiere, Rocoina.
Vogelmach, Bá1ucá i Lusca.
Vogelnest, Tranji.
W acholder, Ienupar.
Wachholder Bradu-ciumei.
Wachholderschwamm, Rascov.
Wachsbaum, Catina-mica.
TVachsblume, Ceara si Pidosnic.
Wachtelweizen (Kammdhriger-), Cior-
moiag.
Waid, Drobusor.
Wald-Brustwurx, Angelina-salbatica.
Walderbse, Orastica si Pupezele. 4
TV ald-Erdbeere, Fragi.
 NIIMIRILE GERMANE
Waldfarn (Weiblicher), Spinarealupului.
W aldklee, Trifoi.
Wald-Marbel, Horsti.
Waldmeier, Vinarita.
Waldmeister, Vinarita.
Wald-Minze, Isma.
Waldrebe, Vita-alba.
Waldrebe (Steife), Luminoasa.
Waldsalbei, Coada-vacei.
Waldschachtelhalm, Barba-ursului.
Wald-Simse, Tipirig.
Wald- Tulpe, Lalea.
Waldveikhen, Coltunii-popii.
Wald- Y ergissmeinnicht, Nu-m6-uita.
Wald- Windr6echen, Oita.
Waldziest, Balbisa.
Wald-Zwenke, Obsaga.
Walwurz (Gebrauchliche-), Tataneasa.
Wandelblfithe (Gemeine-), Aurica.
Wandelrtischen, Aurica.
Walnuss, Nuc.
Warzenmelone, Cantalup.
WasseraloW, Foarfeca-baltii.
Wasserdost, Canepa-codrului.
Wasserdost (Dreiteiliger-), Dentita.
Wasserdost (Nieckender-), Iarba-rosie.
Wasserfenchel, Mararas.
Wessserhelm (Gemeiner-), Otratel-de-apa.
Wasserliesch, Rosatea.
Wasserlilie, Nufar-alb.
Wasserlinse, Lintita.
Wasserlinze, (Wurzellose-), Lintita-ma-
runta.
Wassermekne, Pepene-verde.
Wasser-Minze, Isma-broastei.
Wassernabel, Buricul-apei.
Wassernelkentourz, Caltunu-Doamnei.
Wassernetz, Camasa-broastei.
Wassernuss, Cornaci.
Wasserpfeffer, Dintele-dracului.
Wasser-Rilbe, Napi-curecesti.
Wasserstige, Foarfeca-b
Wasserschierling, Cucuta-de-apa.
Wasserschlauch, Otratel-de-apa.
Wasser-Schwaden, Mana-de-ape.
Wasser-Schwertel, Staujini-galbeni.
Wasserstern, Drente.
Wau (Gelber-), Rechie.
Wegebreit, Patlagina.
Wegerich (Grosser-), Patlagina.
Wegerich (Mittlerer-), Patiagina-moale.
Wegwarte, Cicoare.
Weiberkrieg, Osu iepurelui.
Weichmiere, Pleseaita.
Weichsel, Visin.
Weichsel-Kirsche, Visin-turcesr3.
Weide (Fiinfmeinnige-), Salcie.
Weide (Mandelbleittrige-), Salcie.
Weident6schen, Rascoage.
Veiderich, Rachitan.
dacoromanica.ro
389
Weiderich (RutenfUrnsiger-), Rachitan.
Weihrauch, Tamale.
Wein (Wider-), Vita-de-Canada.
Weinblutne, Aglica.
Weinrebe (Edle-), Vita-de-vie.
Wein- Tr aube Struguri.
Virnant.
Weinraute'
TVeinrebe,Vitit-de-vie.
Weissbuche, Carpen.
Weissdorn, Paducel.
Weesserle, Arin-alb.
Weissklee, Trifoi-alb.
Weisst anne, Brad-alb.
Weisswurz, Coada-cocosului.
eizen, Grau-carnau.
Weizen (Englischer-), Grau-mare.
Weizen (Gemeiner-), Gran- carnau.
Weizen (Polnischer-), Grau-alb.
Weizen (Tarkischer-), Papusoi.
Weizen (Welscher), Graa-mare.
Welschkohl, V a rz a-cre ata..
Wermut, Pelin.
TT/ ermut (Rlimischer-), Pelinita.
Wetterdistel, Turta.
Wicke (Platterbsenartige-), Mazariche.
Wicke (Spanische-), Sangele-voinicului.
icke (Ungarische-), Borceag.
Widerthon (Gemeine-), Muschiu-de-pa-
mant.
iderthon (Urnenffirmiger-), Muschiu-
de-peatra.
TViederstoss,
TViederstoss (Echter-), Limba-pestelui.
Wiesen-Goldstern, Ceapa-cioarei.
Wiesenhafer, Ovascior.
Wiesen- Haferwurz, TAta-caprei.
Wiesenfuchpschwanz, Coada-vulpei.
Wiesen-Klee, Trifoi-rosu.
Wiesenknopt, Cebarea si Sorbestrea.
Wiesen-Knliterich, Raculet.
Wieseekohl, Crastaval.
iesen-Kranichschnabel, Greghetin.
Wiesenkulachelle, Sisinei.
Wiesen-Lischgras, Timoftica.
TViesen-Platterbse, Lintea pratului.
TViesenraute, Rutisor.
Wiesenraute (Gelbe-), Rutisor-galbin.
Wiesen-Rispengras Firuta.
TViesen-Salbei, Salvie-de-campuri.
TViesen-Schaumkraut, Stupitul-cucului.
TVimpel, Luntricica.
Wind-Hafer, Odos.
Windham (Gemetner-), Iarba-vantului,
Floarea pastilor.
Wintereiche,Stejar.
Windr5sehen'
Wintergran, Perisor.
Winterkresse, Crusate a.
Winter-Levkoye, Micsandre.
Winterlinde, Tel-paduret.
Winterraps, Rapti's.
 890 INDICE ALFABETIC
Winterrabsen, Rapita.
Winter-Schachtelhalm, Pipirig.
Winter-Zwiebel, Ceapa-ciorasca.
Wirbeldost, Aparatoare.
Wirsingkohl, Varza-crea.
Wirtelborste, A paratoare.
Arnica.
Wolfsbohne, Cafelute si Niprala.
Wolferlei'
Wo*mach (Breitbleittrige-),Laptele-cet-
nelui.
Wolfsmilch (Scharfe-), Aior.
Wolfsmilch (Sonnenwendige-), Laptele-
cucului.
Wolfstrapp, Cervana.
Wolfverleih, Arnica.
Wolleiche, Tufan.
Bumbacarita.
Wollgras' (Kleinblumiges-), LumAnarica.
Wollkrattt
Wollkr ant (Schwarzes-), Captalan-negru.
Wolikraut (Violettes-), Coada-mielului.
Wollkraut (Windblumeneihnliches-), Lu-
nianare.
Wruke, Napi.
Wucherblume, SpalOcioasa si Tufanica.
Wunderbaum, Ciipuse.
Wunderblume, Barba-imparatului.
Wundklee, Vatamatoare.
Witrger-Enzian, Lumanarica -
Wurmfarn, Feriga.
Wurnuourz, Trinji.
Waterich, Cucuta-de-apa.
Y sop, Isop.
z ackenschote (Orientalische-), Brabin.
Zahntrost, Duntura.
Zahnwurz (Zwiebeltragende-), Coltisor.
Zaunritbe (Rotbeerige-), Mutatoare.
Zaunrilbe ( Schtoarzbeerige-), Impara-
teasa.
Zaunwinde, Cupa-vacei.
Zehrkraut, Vindecea.
dacoromanica.ro
Zehrwurz, Rodu-pamAntului.
Zentifolie, Trandafir-de-dulceata.
Zerreiche, Cer.
Zichorie, Cicoare.
Ziegenbart, Creasta-cocosului.
Ziest (Deutscher-), Jales.
Ziest (Gerader-), Jales-de-cOmp.
Zimmt, Scortisoara.
Zimmtrinde, Scortisoara.
Zimt, Scortisoara.
Zimt-Erdbeere, Capsuni.
Zinnie, CArciumarese.
Zirbelkiefer, ZOmbru.
Zirmet,
Zitronenbautn,
Zitronenbeiumchen, Lamiita.
Zitronenmellisse, Catusnica.
Zittergras, Tremuratoare.
Zitterlinse, Cosita.
Zitter-Pappel, Plop-de-munte.
Zuckerrohr, Trestie-de-zahar.
Zucker-Rose, Rasura.
Zuckerrilbe, Sfecla.
Zunder,
Zunderschwamm, Babita.
Zargelbaum, Sam bovina.
Ztoeiblatt (Eibletttriges-), Puta-cocosului.
Zwenke (Gefiederte-), Obsfiga.
Zwergbohne, Fasole-oloaga.
Zwergholunder, Boz.
Zwergkiefer, Jepi.
Zwerg-Kirsche,
Zwerg- Mandel, Migdal-pitic.
Zwerg-Mannsschild, Laptisor.
Zwergmispel, Barcoace.
Zwerg-Wacholder, Ienupar-pitic.
Zwetsche, Prun si Pruna.
Zwetschke, Prun
Zwetschtaschen, Urlupi.
Zwiebel, Ceap a.
Zypressenkraut, Lemnul-Maicei - Dom-
nului.
 BIBLIOGRAFIE
BARCIANU CONST. P. - Nomenclatura plantelor mai principale in lim-
bile latin i românit. Bucure0i, 1893.
BA.RiT GEORGIU. Vocabulariu de numele plantelor transilvane, ro-
manescu, latinescu (dupti sistema lui Linné, L.), nemtiescu qi un-
gurescu in Calindariu pentru poporulu romanu-, pe anul 1858 qi
pe anul 1859. Brapvu.
BAUMGARTEN J. C. G. - Enumeratio stirpium magno Transsilvaniae
principatui. t. I-IV. Vindobonae, 1816; Cibinii, 1846.
BONNIER GASTON ET G. DE LAYENS. - Flore complete de la France.
(Tableaux synoptiques) 5289 Figures. Paris.
BONNIER GASTON ET G. DE LAYENS. - Nouvelles Flore des environs
de Paris.
BOYER LtoN. - Les champignons comestibles et vénéneux de la France,
avec 50 planches en couleurs. Paris, 1891.
BRANDZÄ D-R D. - Flora Dobrogei. BucureSi, 1898.
BRINDZÄ D-R D. - Limba botanicii a teranului romän, in Columna
lui Traian, anul IX, noua serie t. III. BucureSi, 1882.
BRINnzA. D-R D. - Prodromul Florei romäne. Bucure0i, 1879-1883.
CHETT.Awu D-R AMBROSIU. - Buretii comuni, studiu. Blaj, 1905.
CORDIER F. S. - Les champignons, histoire, description, culture, usages,
des espèces comestibiles, vénéneuses, suspectes. Paris, 1876.
COSSON. E. ET GERMAIN DE SAINT-PIERRE. -a- Flore des environs de
Paris, ou description des plantes qui croissent spontanément dans
cette region et de celles qui y sont généralernent cultivées, ac-
compagnée des tableaux synoptiques etc. Deuxième edition. Paris,
1861.
CRÄINICEANU D-R G. - Nomenclatura romäno-latinii din Istoria natu-
raid, II. Nomenclatura botanich in Convorbiri Literare, an. XXIII
(1889-1890).
CZIHAIC D-R JACOB RITTER VON I D-R I. SZABO. - Heil- und Nahr-
ungsmittel, Farbstoffe, Nutz- und Hausgeräthe, welche die Ost-
Romanen, Moldauer und Walachen aus dem Pflanzenreiche ge-
winnen, in Flora. t. XLVI (1863), Regensburg.
DUFOUR L. - Atlas des Champignons comestibles et vénéneux. 80
planches coloriées. Paris, 1891.
ENGLER D-R ADOLF. - Syllabus der Pflanzenfamilien. Berlin, 1904.
FARMACOPEA nomINA.; editiunea a treia. Bucure0i, 1893.
Fuss MICHAEL. - Alphabetarische Zusammenstellung der sächsischen,
ungatischen, walachischen und deutschen Trivialnamen in Sie-
benbiirgen wildwachsender oder allgemein cultivirter Pflanzen, in
Archly des V ereines fOr siebenbargische Landeskunde, II. Band. 2,
Heft. Hermannstadt, 1847.

dacoromanica.ro
 392 BIBLIOGRAPIE

GARCKE D-R AUGUST. - Blustrierte Flora von Deutschland. Berlin, 1898.

GLASER D-R L. - Taschenwiirterbuch für Botaniker und alle Freunde
der Botanik. Leipzig, 1890.
GRECESCU D-R D. - Conspectui Florei Romaniei. Bucure§ti, 1898.
HARAuu D-R A. - Nouveau Dictionnaire des plantes médicinales.
Paris, 1896.
HLIBOWICKI IOHANN. - Denennungen der in der Bukowina vorkom-
menden Pflanzen in lateinischer, deutscher, romdnischer und ru-
thenischer Sprache. Czernowitz, 1890.
KARSCH D-R A. - Vademecum botanicum, Handbuch zum Bestimmen
der in Deutschland wildwachsenden, sowie im Feld und Garten,
im Park, Zimmer und Gewachshaus kultivirten Pflanzen. Leipzig,
1894.
LAYENS, GEORGE DE ET GASTON BONNIER. - COUTS complet d'Api-
culture (Culture des Abeilles). Paris.
LEON D-R N. - Botanica medicaid a täranului romin, in gArhiva, Or-
ganul societatei fiiintifice f i ¿iterare din lap, An. X, No. 1 qi 2.
14, 1899.
LEON D-R N. - Istoria naturaid medicaid a poporului roman. Bucu-
reqti, 1903. Extras din Analele Academiei romane. Seria II. -
Tom. XXV. Memoriiie sectiunei §tiintifice.
LESICON RomANEsculatinescu-ungurescu-nemtescu, quare de mai multi
autori, in cursul'a trideci i mai multor ani s'au lucratu. Budae, 1825.
LUPAK`U DINITRIE P. - Medicina babelor, Bccure0i, 1890. Extras, din
.Analele Academiei romdne, Seria II. - Tom. XII. Memoriiie sec-
tiunei literare.
MANGIUCA SIMON. - De insemnatatea botanicei romanesci ; in Fa-
milia X (1874), p, 511 et sq. 4Buda-Pesta, 1874.
31.* MARIAN S. FL. - Chromatica poporului romanii. Discurs de recep-
tiune, Bucuresci, 1882. Eifrasu din Analele Academiei romdne,
Seria H, Tom. IV, Sect. IP. Memorii i Notitii.
MARIAN S. FL. - Insectele: Studiu* folkloristic. Editiunea Academiei
romane. Bucurqti 1903.
MOYEN J. - Les Champignons. Traité élémentaire et pratique de My-
cologie. Paris.
NICHOLSON G. - Dictionnaire pratique d'horticulture et de jardinage,
illustré de près de 5000 figures dans le texte et de 80 planches
chromolithographiées hors texte. Traduit, et mis a jour et adapté
a notre climat, a nos usages, etc. etc. par S. Mottet. Tome I-V.
(Paris, 1892-1899).
25. OBERKEYER W. - Pilz-Biichlein. Unsere wichtigsten essbaren Pilze
in Wort und Bild. Mit 25 Tafein in Farbendruck. Stuttgart, 1898.
PANTU, ZACH. C. - Vocabular botanic, cupringand numirile qtiintifice
populare ale plantelor. Bucuresci, 1902.
PAPA.HAGI, PER. - Basme Aromfine i Glosar. Bucure0i, 1905.
Porovicr AL. P. - Contribution a l'étude de la Flore mycologique
du Mont Ciahlau. Jassy, 1903.
POPOVICI AL. P. - Contribution à la flore mycologique de la Rou-

*) Parintele MARIAN, cunoscutul nostru folklorist, a avut amabilitatea stemi

presinte un erbarin de plante nedeterminate din Bucovina, lima fiecare cu
numirea sa populara Stabilind numirea stiintifica, cu permisiunea pkrintelui
MARIAN m'am fulusit de aceste numiri pupulare si in lucrarea de fatii.

dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE 393

manie. Jassy, 1903; in Annales scientifi que de L' Université de Jassy.

Porowci AL. P. Contribution i" la flore cryptogamique de la Rou-
manie. Jassy, 1902; in Annales scientifiques de L' Université de Jassy.
PORCIIIS FLORIAN. - Flora din fostult" districtfi romilnescii alti nrisfiu-
dului in Transilvania. Bucuresci, 1885. Extrasti din Analele Aca-
demiei romdne, Seria 11, 7 om. VII, Sect. ¡1. Memoril # Notife.
PORCIIIS FLORIANÜ. - Diagnosele plantelorti fanerogame 0 criptogame
vasculare, cari crescti spontanefi In Transilvania §i nu sunt des-
crise in opulfi ltif Koch : «Synopsis Florae germanicae et helve-
ticae». Bucuresci, 1893. Extras din Analele Academiei romdne,
Seria II. Tom. XIV. Memoriile sectiunei sciintifice.
PROCOPIANII-PROCOPOVICI AIIREL. - Beitrag zur Kenntniss der Gefäss-
kryptogamen der Bukovina ; In Verhandlungen der zoologisch-bo-
tanischen Gesellschaft. Wien 1887.
RUBIER JuLrus. Unsere wichtigsten essbaren und giftigen Pilze. Mit
einer farbigen Doppeltafel. Kronstadt, 1905.
SACCARDO P. A. Sylloge Fungorum omnium hucusque cognitorum.
Vol. II, V, VI, VIII qi XI. Patavii.
SAN GIORGIO, CONTESSA Dr. Catalogo poliglotto delle piante. Fi-
renze, 1870.
VumoRrN-ANDRIEux & C-rE. Les fleurs de pleine terre, comprenant
la description et la culture des fleurs annuelles, bisannuelles,
vivaces et bulbeuses de pleine terre. Quatrième edition, illustrée
de plus de 1600 gravures. Paris, 1894.

dacoromanica.ro