Info Copaci | WILD PEOPLE

1 of 6

http://wildpeople.wordpress.com/info-copaci/

WILD PEOPLE (HTTP://WILDPEOPLE.WORDPRESS.COM/)

Acas (http://wildpeople.wordpre ss.com/)

About (http://wildpeople.wordpress.com/about/)

Categorii-Cutite (http://wildpeople.wordpress.com/categorii-cutite/)

Info Copaci (http://wildpeople.wordpress.com/info-copaci/)

Info Copaci
(http://wildpeople.files.wordpress.com/2011/01/oak-tree-autumn1.jpg) Intotdeauna mi s-a parut interesanta

ideea de a putea gasi undeva informatia completa despre toate tipurile de copaci care cresc in romania , cum
as putea sa ii recunosc si sa aflu cat mai multe informatii despre fiecare in parte. Asa ca am facut o clasificare
, descriere si o galerie pentru majoritatea copacilor care cresc la noi in tara .De-a lungul timpului, existenta
noastra a depins de copaci , acestia ne-au oferit adapost, hrana, foc etc .
Botanica ne spune despre arbore ca : este o planta perena , multianuala cu un trunchi lemnos evident cu
ramuri dezvoltate ce prezint frunze, flori, din care se dezvolta fructe si radacini ce au forme diferite dupa
specie. Ramurile cresc in grosime si lungime anual prin mugurii terminali. Spre deosebire de arbust arborele
are un truchi lemnos puternic mai gros si inalt ca arbustul (peste 7 metri inalime), ramurile copacului alcatuind
o coroana .
Dup felul frunzelor se pot clasifica in: arbori cu frunze cazatoare in general foioase (fagul, teiul, stejarul,
paltinul etc.) si rasinoase , acei copaci care nu isi pierd frunzele in nici o perioada a anului (brad ,pin , molid ) .
Pentru a putea recunoaste cat mai usor un copac, am decis sa fac o galerie in special cu frunzele acestora .
Astfel se deosebesc mai bine .
ARTARUL - denumire latina (Acer Campestre)-denumire engleza ( Maple, Hedge) mai este denumit si
Paltinul de camp , este un arbore rezistent , cu lemnul alb si tare , cu frunze caracteristice , lucioase ,
despicate n cinci lobi lungi si ascutiti. Artarul este iubitor de climat calduros dar rezistent la geruri. Creste si
se dezvolta bine pe soluri uscate dar fertile cu continut mare de calciu. Rezista bine si la semiumbra. Creste
pan la 30 de metri. Este rezistent la fum si praf, motiv pentru care se foloseste de-a lungul soselelor si
autostrazilor, in perdele de protectie. Este un arbore cu frunze subtiri, palmate, fructe disamare cu aripi in
unghi obtuz si are lemnul alb, elastic si rezistent. Forma coroanei este ovoida cu ramuri divergente. A fost
ales ca simbol al Canadei , deoarece corespune diviziunii teritoriale t, rei colonii si unsprezece provincii.
CARPENUL denumire latina(Carpinus Betulus) denumire engleza
(Hornbeam) ; este o specie invadatore datorita capacitati mari de
lastarire si inradacinare, pivotant trasanta, Rdacinile traiesc in
simbioz cu diferite ciuperci sau bacterii. Frunzele sunt alterne,

(http://wildpeople.files.wordpress.com/2011/01
/42.jpg)

simple cu stipele caduce. Florile sunt unisexuate, grupate in

inflorescene mixte. Fructul carpenului se numete achena. Acesta
poate creste pana la 20 25 metri , este o specie rezistenta la ger si

ARTAR

umbra , pretentioasa la seceta insa nu depaseste 120 ani . Se

utilizeaza ca lemn de foc , cozi de unelte , si lemn de mina avand o
rezistemnta crescuta datorita torsionarii fibrei lemnoase . Se
intalneste atat in zonele de campie in combinatie cu stejarul sau teiul ,
cat si in zonele de deal in combiantie cu fagul .Prin vigoarea si
puterea lui de raspandire, prin strasnicia cu care se leaga de
pamant, el impiedica roaderea solului de catre ape, opreste bolovanii
sa se pravaleasca la vale. Lemnul este tare si arde repede, nu tine
(http://wildpeople.files.wordpress.com

jarul.

/2011/01/carpinus_betulus_-

CASTANUL -

_hunsrc3bcck_001.jpg)

denumire latina

CARPEN

(Castanea)denumire

(http://wildpeople.files.wordpress.com/2011/01
/castan.jpg)

CASTAN
engleza (Chestnut) ; este originar din sudul Europei si al Asiei Mici . Este un arbore foios, cu o radacina ramuroas, tulpina dreapta , cilindrica , de dimensiuni mari,
atingand frecvent nalimea de 2035 m, cu un trunchi care la maturitate poate atinge adesea 2 m in diametru. Arbori foarte batrini pot ajunge la diametrul de 4 m,
in cazuri extreme chiar si pin la 6 m. Arborii batrani de peste 100 de ani sunt de multe ori scorburosi. Frunzele sale lungi, lanceolate si pe margini spinos-dintate,
cu nervura proeminenta, pot atinge intre 1628 cm lungime si 59 cm latime. Arborele in sine necesita un climat bland, cu umiditate suficient, dar nu exagerata. In

Follow WILD
10.03.2014 07:36

Info Copaci | WILD PEOPLE

2 of 6

http://wildpeople.wordpress.com/info-copaci/

romania, dar si in alte regiuni ale Europei, arborele este relativ usor de crescut atat in livezi specializate, cat si la marginea sau chiar in mijlocul padurii. Fructele
acestuia (castanele) sunt comestibile.
DAFINUL denumire latina (Prunus Laurocerasus) denumire engleza(Laurel) ; Cunoscut si sub numele de
laur, este o specie de planta aromatica care ajunge pana la 1018 m inlime, originar din zona Mediteranei.
Frunzele au o lungime de 612 cm si o lime de 24 cm , cu margini dantelate specific si usor incurbate
.Frunzele de dafin sunt folosite pentru aroma lor la prepararea mancrurilor. De asemenea, au fost folosite n
Grecia antica pentru cununile de lauri . In plus, tot de la laur deriva si cuvantul bacalaureat (baca de laur) si
cel de laureat ( incununat cu lauri). Anumite date din literatura medicala sprijin ideea ca frunzele de dafin ar
avea urmatoarele utilizri : Antioxidativ; Analgezic si antiinflamator; Anticonvulsivant (antiepileptic). Dafinul este
amplu cultivat ca planta ornamentala in regiuni cu climat mediteranean sau oceanic , dar si ca planta de
interior in zonele mai reci.
FAGUL denumire latina(Fagus silvatica) denumire
engleza(Beech);
(http://wildpeople.files.wordpress.com/2011/01
/dafin1.jpg)

este un arbore din zona temperata, avand inltimi de pana la 35

metri. Este inalt, impunator, cu scoarta neteda, cenusie-albicioasa.

DAFIN

Are muguri fusiformi, ascutiti, iar frunzele in general ovale. Fructul

numit jir , este o nucula , acoperita de o scoarta tepoasa .
Inflorirea are loc in luna mai. Creste in special la deal si munte ,
dar poate fi intalnit sporadic si la campie, mai ales in regiunile
nordice ale Romaniei. Fagul permite multor specii de plante
marunte sa supravietuiasca in zonele in care predomina , formand
cadrul aa-numitelor fagete , biotopuri bogate. Jirul , fructul fagului,
a fost utilizat inca din vechime pentru un anumit untdelemn, dar si
pentru hrana porcilor (este foarte apreciat si de mistreti).Coaja
fagului este folosita ca febrifug si tonic amar, fiind unul dintre
(http://wildpeople.files.wordpress.com
/2011/01/fagul20-fagus-sylvatica.jpg)

FAG

echivalentii europeni ai chininei,alturi de scoarta de salcie.

Gudronul de fag se foloseste in unele boli de piele, precum si la
vindecarea afectiunilor respiratorii sau la ameliorarea simptomelor
acestora. Lemnul de fag a fost si este mult apreciat. Ca lemn de
foc el are o calitate deosebita , arzand cu fum puin si la o

temperatura destul de ridicata, fiind folosit in trecut in cuptoarele industriale , de pilda la producerea sticlei sau fierului . El a ramas mult apreciat atat in industria
constructiilor cat si in cea a mobilei , datorit rezistentei sale , finetii fibrelor si culorii placute.
FRASINUL denumire latina (Fraxinus velutina)- denumire engleza (Ash) ; este un gen de planta originar din
regiunile temperate ale emisferei nordice. Cuprinde circa 65-75 specii de arbori si cteva de arbusti. Specia
comuns n Europa, rspndit i n Romnia, este Frasinul european. Acesta atinge inlimea de 40 metri ,
tulpina sa prezinta in partea tanara scoarta de culoare cenusie-verzuie , iar in partea bazala de culoare
cenusiu-negricioas.Are frunze imparipenate, compuse din 7-13 foliole sesile. Infloreste in luna aprilie, inainte
de aparitia frunzelor. Florile nu au nici caliciu, nici corola, iar androceul este redus la doua stamine; pe acelasi
individ se gasesc flori mascule , femele si hermafrodite. Specie cu larga amplitudine ecologica ,
dezvoltandu-se ins mai bine in climat mai calduros, nesuportand gerurile puternice. Vegeteaza viguros in
conditii de umiditate mai ridicata, pe soluri fertile, profunde, afanate. Se dezvolta bine si pe soluri aluvionare
crude, brun-roscate podzolite. Este rezistenta chiar la inundatii de mai lunga durata , dar atacata adesea de
insecta Lytta vesicatoria (cantarida). La maturitate este specie de lumina. Specie de amestec in padurile de
(http://wildpeople.files.wordpress.com/2011/01

foioase mai ales in zona de campie si deal . Este de asemenea mult cultivat de-a lungul soselelor si pe strazi,

/278.jpg)

fiind rezistent la noxe (fum, gaze, praf). Frasinul creste relativ repede si produce un lemn foarte valoros
pentru industria mobilei si pentru industria materialelor sportive. Scoarta si frunzele sale isi gasesc

FRASIN

intrebuintari in medicina naturista .

LARICELE-denumire latina (Larix decidua)-denumire
engleza(Larch) ;este o specie indigena putand uneori
atinge inaltimi de peste 50 m si diametre de pana la 2
m, fiind singurul arbore rasinos de la noi , cu frunzele
cazatoare . Inradacinarea este pivotanta la inceput, iar
mai tarziu se dezvolt radacini laterale profunde ce
ancoreaz foarte bine arborele in sol. Creste spontan,
insular in munti si a fost introdus in culturi forestiere atat
in zonele de deal cat si la munte. Laricele este un arbore
ce creste salbatic izolat sau in mici palcuri, insotind
molidul sau bradul, in zonele subalpine si in cele alpine.
(http://wildpeople.files.wordpress.com/2011/01
/larice_fio-f.jpg)

LARICELE

Fiind o specie cu un port deosebit, apare frecvent ca

arbore decorativ prin parcuri. Are tulpina dreapta, bine
legata, cu coroana aerisita, luminoasa formata din
numeroase verticele crescute pe crengile inserate

orizontal si usor arcuit pe tulpina. Scoarta in tinerete

neteda cenusie, formeaza timpuriu un ritidom gros (deseori gros de peste 10 cm) crapat in placi neregulate; fundul crapaturilor si straturile interne ale scoartei sunt
rosii-violacei. Lemnul are duramenul brun deschis, de calitate excepionala, cu multiple utilizari (construcii civile si navale, mobile fine etc.); contine multa rasin din
care se extrage terebentina venetiana care este utilizata ca liant pentru vopseluri sau ca meidu pentru pictuirle in ulei .Scoarta laricelui contine mult tanin, celuloza,
hemiceluloza, lignina, rasini. Pulberea din scorta se utilizeaz in mixturi atat in combaterea diareei (datorita taninului), cat si a constipatiei (prin prezenta fibrelor

Follow WILD
10.03.2014 07:36

Info Copaci | WILD PEOPLE

3 of 6

http://wildpeople.wordpress.com/info-copaci/

vegetale). Praful obtinut prin macinarea fina a scortei, mai are proprietati imunitare, iar tinctura din scoarta prospata este antibronsitica.
MESTEACANUL denumire latina(Betula Pendula) denumire engleza(Birch) ; este in general un copac de
talie mica spre medie, cu o coaja alba caracteristica , care creste mai ales in clima temperata nordica
.Frunzele sunt simple, si pot fi dintate sau lobate. Fructul este o samara, cu toate ca aripile acesteia pot lipsi,
la anume specii. Mesteacanul reprezint sursa de hrana pentru un numr mare de larve ale genului
Lepidoptera. Mesteacanul este considerat copac national in Rusia, unde este celebrat in reprezentarea unei
zeite .Mestecenii sunt copaci foarte versatili. Sucul, coaja, frunzele, lemnul, crengutele si radacina sunt
folosite pentru materiale de constructie, tobe, tratamente medicale naturiste, uleiuri i alte aplicatii practice.
Deoarece lemnul de mesteacan are fibre scurte, aceasta esenta este folosita in industria hartiei. La scar
comerciala, gudronul de mesteacan sau uleiul rusesc, extrase din coaja de mesteacan, au fost folosite ca
lubrifiant si n industria farmaceutica. Extractul de mesteacan este folosit pentru aroma sau ca ulei n industria
marochinariei, iar in industria cosmeticelor la producerea sapunului si a samponului . Coaja de mesteacan,
(http://wildpeople.files.wordpress.com/2011/01
/mesteacan1.jpg)

MESTEACAN

rupta in fasii si inmuiata in apa fierbinte, poate fi folosita pentru imobilizarea articulatiilor sau a bratelor
fracturate. Ceaiul de frunze de mesteacan are efect diuretic . Amerindienii pretuiau foarte mult mesteacanul
pentru coaja sa usoara, flexibila si care putea fi usor recoltata. Lemnul era foarte folosit n constructia
canoelor, a vaselor de bucatarie si a corturilor tepee cu forma specifica. Ca lemn de foc, este foarte pretuit
datorita indicelui calorific mare per unitate de greutate si volum. Coaja fibroasa este folosita pentru a porni

focul. Coaja arde foarte bine, chiar si uda, din pricina uleiurilor continute. Sub form de fasii foarte fine, coaja se poate aprinde si de la cateva scantei. Mestecenii
au importanta spirituala in multe religii. Lemnul de mesteacn este folosit si la tobe. Sunetul produs de tobele cu mesteacan este foarte puternic pe frecventele
inalte si joase, si este ideal pentru inregistrarile in studio.
MOLIDUL denumire latinaPicea Abies) -denumire engleza (Spruce) ;este o specie de arbori coniferi care
pot avea inaltimea pana la 50 m si diametrul trunchiului pana la 1-1.5 m , cu coroana piramidal-conica,
permanent verde, cu frunze aciforme de culoare verde inchis.Temperament de semilumina ,de aceea trebuie
cultivat sub umbra speciilor pionere/invadatoare (plop,mesteacnInradacinarea este trasanta, de aceea
suferind des doboraturi de vant. Forma conic-piramidala se datoreaz cresterii din ce in ce mai scurte a
crengilor, dinspre baza spre varf. Molizii mai btrani, care cresc n desisul codrilor, si pierd crengile de la
baz , coroana urcand spre mijlocul tulpinii. De asemenea, in conditiile unei lumini naturale slabe, acestia
prezinta o crestere laterala slaba , n comparaie cu arborii mai izolati . Molidul prefera solurile acide. Varsta
exploatabilittii se situeaz n jurul de 90-110 ani. Padurile de molid acopera 22% din suprafata forestiera a
Romaniei .
(http://wildpeople.files.wordpress.com/2011/01
/index_aprofundat_index_enciclopedic_botanicmolid_argintiu_intepator_media.jpg)

NUCUL-denumire latina ( Juglans Regia) denumire

engleza(Walnut) ;Isi are originea in zona geografica
intinsa din Balcani spre est, pana in Himalayasi

MOLID

sud-vestul Chinei .Nucul este un arbore viguros, care

poate ajunge la 30 de metri inltime. Are trunchiul gros
si scoarta neteda, argintiu-cenusie. Are crengi puternice,
coroana foarte larga si bogata . Frunzele sunt mari , cu
margini intepatoare . Infloreste in luna mai . Se
nmulteste aproape numai prin samanta, dar cu destul
greutate. Creste sporadic in paduri de amestec, mai

(http://wildpeople.files.wordpress.com/2011/01
/264.jpg)

ales la deal, in Romania in special in Banat si Oltenia ,

insa cultivat , creste in toate regiunile tarii .Nuca, fructul
nucului, este unul din fructele mult folosite de romani .
Ea apare n alimentatie, in nenumarate forme ale

produselor romanesti , de asemenea, miezul de nuca e

folosit in unele tratamente populare, mai ales din pricina
untdelemnului pe care il contine. Acest untdelemn era folosit in vechime de romani, alaturi de untdelemnul de fag sau jir , atunci cand nu se putea folosi untedemnul
NUCUL

de masline . Lemnul de nuc este un lemn greu, fin, inchis la culoare, foarte rezistent, pretios. Se foloseste pentru mobila de lux, pentru piese de lux in ornamentatii
si decorari. Frunzele de nuc contin si degaja o mare cantitate de iod si juglona. Din aceasta cauza petrecerea unui timp indelungat la umbra unui nuc nu este
indicata . Sub umbra nucului aproape toate plantele nu se pot dezvolta si mor. Exista, totusi si plante rezistente la juglona: fagul , artarul si mesteacanul .Frunzele
si pericarpul fructelor au utilizari terapeutice in medicina umana si veterinara. Substantele active pe care le contin impiedica inmultirea bacteriilor , scad concentratia
de glucoz din sange, relaxeaza tesuturile si determin scaderea starilor inflamatorii, inlatura toxinele din organism, stimuleaza digestia prin excitarea sucurilor
gastrointestinale, actioneaza impotriva transpiratiei, suprima diareea si inlatura inflamatiile acute ale intestinului .Se utilizeaza sub forma de infuzie, decoct, tinctura
sau chelati cu care se prepara sampoane si lotiuni capilare cu care se fac aplicatii locale .
PALTINUL denumire latina(Acer Pseudoplatanus) denumire engleza(Sycomore) ; Este un arbore inalt ( 40 m) si
frumos, cu frunzele 5 lobate, lobii pe margini crenati si sinusurile dintre ei ascutite. Creste frecvent prin padurile de munte
si de dealuri, rar in regiunile de campie. Se planteaza frecvent ca arbore forestier sau ornamental. Produce lemn valoros
pentru tamplarie si strungarie .
PLOPUL denumire latina (Populus) denumire engleza(Poplar ) ; Plopii pot
atinge inaltimea de 35-40 m. Are cca. 50 de varietati raspandite in emisfera
nordica. In Europa centrala si rasariteana sunt mai raspanditi plopul negru ,plopul
argintiu ,plopul tremurtor si plopul cenusiu , existand si o serie de hibrizi in
pepinierele de pomi unde apare frecvent (Populus canadensis) care n prezent
este atacat masiv de o ciuperc parazit (Marssonina brunnea). Iarna, mai ales
cand arborele a pierdut frunzele, se poate observa tulpina dreapta a plopului,
pentru care motiv a fost plantat pe marginea drumurilor ce alcatuiesc aleile de
plopi. Arborii cresc repede, au un lemn moale, nu sufera prea mult dac s-au rupt

Follow WILD
10.03.2014 07:36

Info Copaci | WILD PEOPLE

4 of 6

http://wildpeople.wordpress.com/info-copaci/

sau au fost taiate din crengi, tulpina creste mai departe, fiind un arbore putin
pretentios, din care motiv este folosit si la recultivarea cu plop a terenurilor virane,

(http://wildpeople.files.wordpress.com
/2011/01/25_-_pui_de_paltin.jpg)

a haldelor rezulate din lucrarile miniere, sau a carierelor de piatra abandonate,

precum si de-a lungul cailor ferate. Plopul fiind un lemn de esenta moale este
folosit la confectionarea pantofilor de lemn. In prezent plopul este obiectul unor

PALTIN
(http://wildpeople.files.wordpress.com
/2011/01/plopul20negru.jpg)

cercetari genetice in SUA , Canada , Europa si China de a obtine variante de

plante rezistente la daunatori, sau la imbunatatiri funciare prin absorbtia din sol a
substantelor toxice cum ar fi de exemplu metalele grele.

PLOP

SALCIA denumire latina ( Salix )

denumire engleza(Willow); Arbore ce
atinge o inaltime de pana la 20 m, cu
coroana bogata, formata din ramuri
subtiri si flexibile cand sunt tinere, de
culoare galben-verzuie. Este raspindit in
toata tara, mai mult prin lunci si zavoaie,
pe linga mlastini, pe vaile raurilor, fiind
dependent de umiditate, mai ales in zona
de campie. Infloreste in aprilie, odata cu
aparitia frunzelor. Popular , mai este
denumita si rachita . Salcia contine
salicina, o substanta asemenatoare
acidului acetil salicilic care se gaseste in
aspirina . Lemnul de salcie este de
(http://wildpeople.files.wordpress.com
/2011/01/335_139_art_salcie.jpg)

SALCIE

calitate inferioar el neputnd fi utilizat

nici macar ca lemn de foc din cauza
faptului ca nu arde ci doar fumega. Din
nuielele de rachit , mai ales din rachita
rosie se impletesc cosuri si papornite. Din

punct de vedere medical, salcia mai este utilizata si ca : Antireumatic, analgetic, sedativ nervos, tonic, astringent, coagulant si usor hemostatic. Intern: in
tratamentul nevralgiilor, al reumatismului si al gutei; in raceli scade febra datorita proprietatilor antinevralgice; combate insomnia, si starile depresive. Extern: se
foloseste sub forma de bai in ulceratii ale pielii si hemoroizi; sub forma de gargara in afectiuni ale gitului si gurii .
STEJARUL denumire latina(Quercus Sesilliflora) denumire engleza(Oak) ; este un arbore din zona
temperata, inalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroana larga si bogata. Scoarta stejarului este de culoare
brun-negricioasa, aspra, adanc brazdata, adapostind adesea o micro-fauna activa. Se ntlnete mai ales la
cmpie i n zonele colinare, foarte rar la deal. Este raspandit in Europa, Asia Mica si alte cateva zone
asiatice, Africa de Nord. In trecut era mult mai raspandit, de multe ori in amestecuri cu fagul si alte foioase.
Fructul fagului , ghinda, a fost folosit de-a lungul timpului la hrana porcilor mistreti jir. Scoara de stejar este
folosita din antichitate in tabacarie, deoarece contine mari cantitati de tanini foarte eficienti in prelucrarea
pielii. Lemnul de stejar este lemn pretios, de calitate superioara, mai ales dac este uscat corespunztor,
fiind folosit pentru mobila de lux . Aproape dou secole traversele de stejar au fost folosite cu mult succes in
dezvoltarea cailor ferate . In mitologia slava , stejarul era considerat arborele adevarului . Se credea ca
primul barbat a aparut din acest arbore. Din carnea mistretilor, care se hranesc cu ghinda, ar fi luat nastere
(http://wildpeople.files.wordpress.com/2011/01
/360.jpg)

preotii , lideri spirituali ai vechilor slavi. Scoarta stejarului este utilizata in terapeutica naturista avand
proprietati de: antiseptic al florei microbiene, cicatrizant, hemeostatic si ajuta la tratarea si vindecarea
hemoroizilor, hemoragiilor uterine, leucoreei, transpiraiei picioarelor. Ceaiul preparat din scoar de stejar
este considerat un remediu natural n vindecarea: diareei, hemoragiilor, hemoroizilor (aplicarea de comprese),

STEJAR

combate constipatia .
ULMUL denumire latina( Ulmus ) denumire engleza( Elm ) ;este un gen de arbori sau arbusti din familia Ulmaceae , cu
scoarta neteda, cu coroana stufoasa, cu frunze alterne, asimetrice si dintate, albicioase, si cu peri moi pe partea inferioara , cu
lemnul tare, folosit in rotarie. Ulmul creste in padurile de fag si in cele de stejari, este plantat in parcuri, deorece frunzisul sau
racoros seamana cu al teiului. Ulmul este la maturitate impunator, inalt cu scoarta brazdata de crapaturi . Lemnul ulmului este
bun ca cel al stejarului, comportandu-se excelent sub apa. Se pare ca tarusii pe care este cladita Venetia sunt din ulm . Desi la
foc lasa multa cenusa, aceasta este bogata in potasiu .La maturitate , ulmul este impunator , inalt cu scoarta brazdata de
crapaturi .
(http://wildpeople.files.wordpress.com/2011/01/frunze-tei1.gif)

TEIUL denumire latina(Tilia) denumire engleza (Linden (Lime Tree) ;

Este un arbore inalt pana la 40 m, cu o coroana deas cu frunze
strabatute de nervuri si anvergura de 6-20cm. Numrul exact de specii
este incert deoarece multe dintre ele hibridizeaza spontan, atat in
salbaticie cat si cultivate. Toate speciile cresc prin padurile noastre sau
sunt cultivate ca arbori ornamentali. Altitudinal se intalnesc in zona de deal
(http://wildpeople.files.wordpress.com

la 500-600 m sau in padurile din campie. Proprietatile vindecatoare ale

/2011/01/ulm20ulmus20minor.jpg)

teiului sunt cunoscute inca din vechime, cand se foloseau in scopuri

ULM

me-dicinale coaja, frunzele si seva, iar mai tarziu au inceput sa fie

intrebuintate si florile. Teiul rosu este cel mai raspandit in tara noastra.
Creste bine pe solurile brune, este o specie de semiumbra. Teiul alb are
pretentii mai ridicate fata de temperatura. Este destul de rezistent la

Follow WILD
10.03.2014 07:36

Info Copaci | WILD PEOPLE

5 of 6

http://wildpeople.wordpress.com/info-copaci/

seceta . Teiul contine numeroase substante chimice ca mucilagii, flavonoide, zahar, acetil colina. Este un bun calmant .Ceaiul din flori de tei este folosit, la tuse,
bronsite, astm si alte actiuni pulmonare , se bea contra durerilor de inima. Se mai foloseste in boli neuropsihice, dureri de cap, ameteli si indigestii.
(http://wildpeople.files.wordpress.com/2011/01/pin1.jpg)

PINUL- denumire latina(Pinus silvestris) denumire engleza(Pine) ; este orginar din emisfera nordica si
cuprinde peste 80 specii de arbori, rasinosi, avand scoarta rosie. Radacinile sunt pivotante si au ramificatii
viguroase. Coroana este regulat-conica, sau la unele specii poate fi neregulat-latita, iar la maturitate ramurile
cresc orizontal, fiind dispuse regulat-verticilat. Frunzele acestui gen sunt aciculare, persistente si dispuse in
manunchiuri de cate 2-5, invelite la baza de o teac comuna, membranoasa. Conurile sunt drepte, orizontale
sau pendente, simetrice sau asimetrice, de marimi si forme variabile, avand solzi lemnosi .Se inmulteste prin
seminte, fiind foarte dificila inmultirea pe cale vegetativa. Se folosesc in parcuri si gradini. Din lemnul unor
specii de pin se obtine prin distilare uscata un gudron medicinal folosit n dermatologie .

One blogger likes this.

One response

fara
frica extraordinar, nici nu stiam atat de multe despre copaci. Esti un baiat foarte inteligent! Acum o sa privesc cu alti ochi copacii!!!
17 ianuarie 2011 la 10:57 PM

(http://farafrica.ro)

Rspunde (/info-copaci/?replytocom=6#respond)

Las un rspuns

PAGINI
About (http://wildpeople.wordpress.com/about/)
Categorii-Cutite (http://wildpeople.wordpress.com/categorii-cutite/)
Info Copaci (http://wildpeople.wordpress.com/info-copaci/)

BLOGROLL
NatGeo (http://www.nationalgeographic.com/)
Nordic SHOP (http://www.kellamknives.com/)
outdoor Shopping (http://www.facewest.co.uk/)
Scandinavian OUTDOOR (http://www.scandinavianoutdoorgroup.com/)

MOUNTAIN GATE

Follow WILD
10.03.2014 07:36

Info Copaci | WILD PEOPLE

6 of 6

http://wildpeople.wordpress.com/info-copaci/

LA LANTURI

Bloguiete pe WordPress.com (http://ro.wordpress.com/?ref=footer) . | The Modularity Lite Theme (http://theme.wordpress.com/themes/modularity-lite/) .

Follow WILD
10.03.2014 07:36